You are on page 1of 458
Gheorghe BADEA ADASTR gata EDITURA (AEE CONSPRESS 2013 Copyright © 2013, Editura Conspress gi autorul EDITURA CONSPRESS este recunoscuta de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din invatamantul Superior Editori: conf.univ.dr.ing. Gheorghe BADEA, Universitatea Tehnica de Constructii, Bucuresti conf.univ.dr.ing. Ana-Cornelia BADEA, Universitatea Tehnica de Constructii, Bucuresti Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei BADEA, GHEORGHE Cadastru / Gheorghe Badea. - Bucuresti : Conspress, 2013 Bibliogr. ISBN 978-973-100-311-5 528.44 Colectia Carte universitara CONSPRESS B-dul Lacul Tei nr.124, sector 2, cod 020396, Bucuresti Tel.: (021) 242 2719 / 300; Fax: (021) 242 0781 Motto: ,Cadistre is one of the main parts of | economic infrastructure in a modern society PREFATA Lucrarea este adresata studentilor din cadrul Facultatji de Geodezie, care studiaz’ aceasta disciplina conform planurilor de invatamant, find un urs universitar din sfera de activitate a masuratorilor terestre. Este util, sub © forma sintetizata, si studentilor de la alte programe de licenta (proiectare §i planificare urbana, amenajarea si planificarea peisajului, inginerie urband si dezvoltare regionala, automatica si informatica aplicata, cartografie, planificare teritoriala). Poate fi utilé specialistilor care activeaza in institutjile administratiei publice locale din tara noastra, persoanelor fizice autorizate care executd lucrari de cadastru si elaboreazé documentatii topo-cadastrale necesare inscrierii In cartea funciara, expertilor tehnici judiciari si, de ce nu, pentru unele capitole, proprietarilor de bunuri imobile interesati de clarificarea anumitor probleme pe care le implicé publicitatea imobiliara, prin cartea funciara, care se sprijing pe sistemu! cadastrului. Cunostintele sunt prezentate intr-o succesiune logica, in concordant cu modul de desfasurare a lucrarilor, respectind normele tehnice, regulamentele $i instructiunile elaborate de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara i legile in vigoare din domeniul cadastrului. Astazi, informatiile sunt accesate frecvent prin Intemet si, din pacate, cei care le utilizeaza nu stiu sa fac diferenta intre termenii corect definiti gi formularile care s-au schimbat, intre legile in vigoare si variantele lor anterioare, intre anumite anexe vechi si noi, Existé multe materiale de slaba calitate tehnicé, ce sunt postate pe site-uri, de unde pot fi descarcate. Utilizarea lor, de exemplu pentru proiectele de diplomé, trebuie facut cu atentie gi discernamant, verificandu-se veridicitatea lor. Prin urmare, timpul joacé un rol foarte important, iar in domeniul cadastrului s-au produs evolutii rapide. Cartea aceasta vine in sprijinul celor care doresc sa fie corect informati Documentatiile cadastrale sunt intocmite pe baza cunoasterii notiunilor prezentate la disciplinele topografie, geodezie, cartografie, fotogrammetrie etc, Impreuna conducdnd la un sistem de evidenta gi inventariere a proprietatilor cu care toti cetatenii tarii vin in legaturd, find ancorat in lumea real’, a schimbarilor, a implicatiilor economice si sociale, a dezvoltari si evolutiei. Acest sistem dinamic este cadastrul, cel care pune bunurile imobile in ordine: pe planuri si harti - intelese de oricine fara dificultate - si in evidente tabelare - reprezentate de registrele cadastrale. SimplificSnd, cadastrul réspunde concret unor intrebaii pe care gi le pune orice om interesat de un teren sau de o constructie: “unde si cat de mare este”, “cum gi in ce fel este?” si “al cui este?” Poate, 51 ,cat costa?” Cand se pronunta cuvantul “cadastru’ intr-o discutje oarecare, prima semnificatie pe care i-o atribuim este firesc 58 fie cea de “sistem de evidenta’, de lucrari de specialitate care sunt executate pentru un imobil, in scopul cunoasterii lui gi a dreptului de proprietate asupra lui. Alta semnificatie le care ne putem gandi este aceea de institutii care coordoneaza activitatile cadastrale si acestea sunt ANCPI ~ la nivel national si OCPI - la nivel local. Pentru cei apropiati stiintelor masuratorilor terestre, cadastrul este 0 disciplind, cu aspecte preponderent tehnice, care se studiazé pe parcursul mai multor semestre, mai intai abordand probleme de bazé, care se refera la inregistrarea sistematicd sau sporadicd a imobilelor si continuand cu sistemele informationale specifice altor domenii de activitate, Cadastrul are nevoie de cunostinte din alte domenii si, accentudnd aspectul interdisciplinar, sunt remarcabile tehnologiile moderne de masurare, inregistrare si prelucrare folosind statille totale si sistemele GNSS, dezvoltarile semnificative hardware si software etc. Tot aga de adevarat este si faptul @ printr-un cadastru riguros economia unei tari se dezvolta altfel, gestionarea patrimoniului imobiliar capaté noi valente, autoritatile publice pot lua decizii fundamentate altfel CADASTRU. De fapt, schimbarile produse in ultimii ani au vizat atat restructurarea formelor de proprietate, prin legi care pun proprietatea privata intr-o optica normala, cat si reforme institutionale deosebite, dintre care integrarea sistemului cadastrului cu cel al cartii funciare este fundamental pentru garantarea proprietati, siguranta tranzactilor imobiliare, stabilitatea socialé, Cadastrul constituie 0 activitate laborioasé, care are nevoie de fonduri si de timp pentru finalizare, pentru a putea fi utilizat pe unitat| administrativ-teritoriale conform scopului propus, are nevoie de o actualizare permanenta si, mai ales, de un suport informatic modem, capabil s& integreze bazele de date textuale cu cele grafice sub un mediu GIS. Sore deosebire de alte discipline, cadastrul trebuie s8 {ina permanent pasul cu legislatia din domeniu care, in ultimii ani, a suferit completari si modificari Numeroase, care nu se opresc aici. Specialistii au nevoie in permanenta de perfectionari legate de noile tehnologii de culegere si prelucrare a datelor geospatiale, care fac obiectul unei meserii liberale deosebite. Structura lucrarii se bazeaz’ pe problemele cu caracter de noutate in cea ce priveste terminologia specifica domeniului, pe definiti si explicatii teoretice ale notiunilor intalnite, dar, cu precadere, sunt detaliate etapele tehnice parcurse la introducerea cadastrului, intr-o prezentare care sé permita intelegerea si acumularea cunostintelor. Primul capitol contine un istoric al cadastrului, etapele parcurse in evolutia sa in Romania si definitile esentiale legate de sistemul cadastral. In capitolul doi sunt puse in evidenta institutiile care se ocupa de cadastru si sunt detaliate elemente extrem de importante cuprinse in Strategia ANCPI, prin care sunt stabilite obiectivele viitoare. Capitolul trei evidentiaza criterile de impartire a terenurilor $i constructor dupa destinatj, categorille de folosinta ale terenurilor gi notjuni legate de fondul funciar. in lucrarile cadastrale sunt frecvente situatjile in care suprafetele sunt parcelate, dezmembrate ori comasate si sunt necesare masuratori $i calcule topografice specifice. Desi solute automatizate, prin utilizarea programelor specializate, constituie calea fireascé, de vitor, in capitolul patru sunt prezentate cazurile care pot sé aparé concret, cu rezolvarile clasice - analitice, trigonometrice $i grafice. in capitolul cinci este expusé latura tehnicd a cadastrului. Etapele parcurse la introducerea cadastrului pe © unitate administrativ-teritoriala sunt detaliate gi prezentate in ordinea desfégurarii lor, pand la objinerea documentelor tehnice esentiale pentru un sistem de evident’ $i inventariere - planuri si registre cadastrale, Este capitolul cel mai dezvoltat, care contine in final Specificatille tehnice privind inregistrarea sistematicé a imobilelor in SICCF. Partea economica, din capitolul sase, se referé la scopul si principiile bonitarii cadastrale, la modul de calculare a venitului net cadastral, ca mijioc de stabilire echitabila a obligatilor fiscale, \a determinarile calitative pentru constructii, Sunt prezentate institutiile implicate in astectele calitative ale cadastrului si elemente actuale referitoare la impozitarea terenurilor si constructiilor. in capitolul sapte sunt explicate notiunile legate de latura juridicé a cadastrului si activitatile desfasurate pentru realizarea publicitatii imobiliare, prin inscrierile in cartea funciara, tipurile de inscrieri si drepturile reale imobiliare. in capitolul sapte sunt prezentate cateva directii de dezvoltare a cadastrului la nivel mondial, manifestari stiintifice si proiecte care sunt importante pentru domeniu. Anexele contin formulare tip, aga cum sunt incluse in normele tehnice, unele formulare si machete completate corespunzétor unor situa reale, cateva exemple de reprezentari grafice, la diferite scar, Utilizate in cadastru. in final, sunt prezentate un glosar de termeni $i o lista bibliografica Lucrarea poate fi imbunatatita prin completarea cu unele omisiuni, 0 viitoare editie va actualiza schimbarile promovate de ANCPI, iar autorul poate primi sugesti si observatii utile in acest sens. Bucuresti, 15 ianuarie 200% Gheorghe Badea ; a LL. 11.2. 113 12, 121, 122. 1.23. 124. 125. 1.26. 13. 14. 15. 15.2. 15.2. 153. 154. 21. 214. 21.2 213. 2.2. 221 222 23. 23.1 23.2. 2.33. 24, 241. CUPRINS PREFATA CUPRINS Capitotul 1 NOTIUNI GENERALE CADASTRUL - SCURT ISTORIC Etimologia termenului,cadastru Inceputurile cadastrului Evolutia cadastrului in Romania DEFINITIL CARACTERISTICILE, SCOPUL $i ROLUL CADASTRULUL IMPORTANTA SI LEGATURA CADASTRULUI CU ALTE DISCIPLINE Definiti ale cadastrului gi cari funciare Caracteristicile cadastrului Scopul gi rolul cadastrului Importanta cadastrului Legatura cadastrului cu alte discipline Utilizatoni/beneficianii cadastrului ASPECTELE CADASTRULUI FUNCTIILE CADASTRULUI CLASIFICAREA CADASTRULUL Cadastru Sistemele informationale specifice domeniilor de activitate Cadastrul anaiitic Cadastrul sintetic Capitotul 2 CADRUL INSTITUTIONAL iN DOMENIUL CADASTRULUI $I PUBLICITATII IMOBILIARE STRUCTURA ANCPI SI A INSTITUTULOR SUBORDONATE Structura organizatoricé a ANCPI Structura organizatoricé a OCPI Structura organizatoricé a CNC STRATEGIA ANCPI Importanta ANCPI pentru societate Mandatul si viziunea ANCPI ‘ANAUIZA MEDIULUI INTERN Istoricul institutiei Proiecte ANCPI Analiza SWOT ‘ANALIZA MEDIULUI EXTERN - ANALIZA PESTLE Influenta factorilor politic! asupra activitatii ANCPL ~ I~ Ll T-VOl 1-25 a 1 1 2 4 11 ice uve 13 14 14 is 16 18 = 19 19 25 ey 26-62 26 26 26 28 31 32 32 a7 34 34 35 38 42 43 24.2, 243, 244 245. 2.46. 25. 26. 22. 321. 3.2.2. 3.23, 3.24. 3.25, 3.26. 44. 42 43. 44, 45. 451. 45.2. 46, 461. 462 47. 471. 47a, 47.1b. 471 472. 47.2a, Influenta factorilor economici si sociali asupra activitatii ANCPI Influenta factorilor tehnologici asupra activitatii ANCPI Influenta factorilor legisiativi asupra activitatii ANCPI Influenta factorilor de mediu asupra activitatii ANCPI Cooperarea ANCPI cu partenerit institutionali PRIORITATI PE TERMEN MEDIU SI LUNG OBIECTIVE GENERALE, OBIECTIVE SPECIFICE, INDICATORI OE PERFORMANTA ACCESUL LIBER LA INFORMATIILE DE INTERES PUBLIC Capitolul 3 CLASIFICAREA TERENURILOR $I CONSTRUCTIILOR CRITERIT DE IMPARTIRE A TERENURILOR DUPA DESTINATII CRITERT DE CLASIFICARE SI IDENTIFICARE A CATEGORIILOR DE FOLOSINTA ALE TERENURILOR SI DE IDENTIFICARE A CONSTRUCTILOR Generalitati Structura fondului funciar ai Romaniei Critenii de identificare a categoriilor de folosinta ale terenurilor Categorii de folosintd ale terenurilor - simboluri rites de identificare si inregistrare a constructilor Categoril si subcategorii de folosinta Capitotul 4 CALCULE TOPOGRAFICE SPECIFICE ACTIVITATII DE CADASTRU CALCULUL UNUI PUNCT PE SEGMENT CALCULUL COORDONATELOR PUNCTULUI DE INTERSECTIE DINTRE DOUA DREPTE CALCULUL COORDONATELOR PUNCTULUI DE INTERSECTIE DINTRE O DREAPTA SI CADRUL GEOMETRIC AL PLANULUT DETERMINAREA COORDONATELOR UNUI PUNCT FOLOSIND DREPTE PARALELE AJUTATOARE DETERMINAREA COORDONATELOR UNUI PUNCT FOLOSIND DREPTE PERPENDICULARE Ridicarea unel perpendiculare Coborérea unei perpendiculare CAPETE SI FRANTURI DE DRUM. Capat de drum Frantura de drum DETASAREA SUPRAFETELOR Detagarea suprafetelor printr-o dreapta care trebule s& treacd printr-un punt obligat Punctul obligat este un varf al conturului suprafetei Punctul obligat se gaseste pe o latura a conturului suprafetei Punctul obligat se gaseste in afara conturului suprafetel Formula generalé a detagarilor_“proportionale’, “paralele” gi “perpendiculare” - procedeul anaiitic Detagari ‘proportionale’ ~IV~ 43 46 46 49 = 54 61 63-72 63 agg 67 ane oe 72 73-119 ney 73 3 Oo 80 83 83 84 84 84 85 86 87 87 89 90 93 = 47.2b. 47.2¢, 47.24. 47.28. 473. 473a 47.3b. 474, 48. 49. 491. 49.2. 5. S11. 512. 5.2. 53. 531. 5.3.2, 533. 5.34. 5.35. 5.36. 5.362, 5.36b, 5.3.66, 5.37. 538. 5.39, 5.3.10, 5.311, 5.312 5.3.13. 5.3.14, 5.3.15. 54. Detasari “paralele” Detasarea "paralela” in trapez - analitic Detagarea "paralela” in triunghi - analitic Detasari ‘perpendiculare’ Detagarea “paralela” in triunghi - trigonometric Detasarea de la varf spre baza Detagarea de la baza spre varf Detasarea "paralela” - procedee grafice PARCELAREA SUPRAFETELOR PROBLEME Probleme rezolvate Probleme propuse spre rezolvare Capitotul 5 LATURA TEHNICA A CADASTRULUI DEFINITH Unitati administrativ-teritoriale Unitatj teritoriale cadastrale UMITE $I HOTARE INREGISTRAREA IMOBILELOR IN CADASTRU SI CARTEA FUNCIARA Aspecte generale Sistemul informatic integrat e-Terra Consultarea on-line a imobilelor inregistrate in e-Terra Cadastru sistematic versus cadastru sporadic Cadastrul sistematic si etapele de lucru Documentatii cadastrale Generalitati Tipuri de documentatii cadastrale Continutul documentatiilor cadastrale Prima inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara Cererea de receptie si/sau inscriere in evidentele de cadastru si carte funciara Receptia documentatiilor cadastrale incheierea de carte funciara ile de atac impotriva incheierii de carte funciara Cererea de eliberare a extrasului de carte funciara si a certificatului de sarcini Cererea de eliberare a copilor dup8 documentele aflate in arhiva oficiului/biroului teritorial si/sau consultarea acestora Receptia lucrarilor de specialitate Avizarea tehnica a expertizelor judiciare in specializarea topografie geodezie i cadastru CARACTERISTICI ALE PROIECTIE] STEREOGRAFICE 1970 - PROIECTIA OFICIALA IN ROMANIA INSTRUMENTE SI METODE MODERNE UTILIZATE IN LUCRARILE CADASTRALE ~V~ 96 Ts 98 99 100 100 101 102 104 108 108 117 120-284 120 120 120 124 bP ey 130 130 ERT a 134 135, 138 138 == 139 142 145 146 149 150 151 . 153 _ 160 167 55.1, 55.2 553. 56. 561 5.62. 56.2a, 5.6.2b, 5.6.2 5.6.24, 5.6.2e, 5.6.2 5.6.29, 5.6.2h 563. 57. SIL. 572. 573. 514, 58. 58.1, 58.2 583. 59, 5.10. SAL SAL. 5.112 5113. 5114. 5.12, 5121. 5122, 5.12.3, 5.13, 5.14. 5141 5.14.2. 5.143. 5.14.4, Tehnologia GNSS Servicit pentru pozitionare in Romania Statii totale RETELE GEODEZICE PENTRU LUCRARILE DE CADASTRU Necesitate, scop $i obiective Etape de realizare Documentare, analiza situatiei existente Proiectarea lucrarilor Recunoasterea amplasamentelor, stabilirea pozitie! punctelor Materializarea punctelor Executarea masuratorilor GPS Prelucrarea masuratorilor Documentatii finale Protectia si conservarea punctelor RGRIC Modemizarea Retelei Geodezice Nationale Spatiale DELIMITAREA CADASTRALA A TERITORIILOR ADMINISTRATIVE Generalitat) Operatiuni de delimitare Intocmirea documentatiei tehnice de delimitare Proiectul RELUAT — hotare administrative oficiale RECTIFICAREA HOTARELOR Rectificarea unui hotar frént cu o linie dreapta care trebuie sé treaca printr- tun punct al vechiului hotar Rectificarea unui hotar frant cu o linie dreapta care trebuie sa fie paralela cuodirectie data Rectificarea unui hotar frant cu o linie dreapta pe cale grafic’ INTEGRAREA DOCUMENTELOR CADASTRALE EXISTENTE IN LUCRARILE DE CADASTRU UTILIZAREA ORTOFOTOPLANURILOR IN LUCRARILE DE CADASTRU PLANURI CADASTRALE Planul cadastral de baz Planul cadastral de ansamblu Metode de intocmire a planurilor cadastrale Planul digital PLANUL DE AMPLASAMENT $I DELIMITARE A IMOBILULUL Scopul tntocmirii Continutul pianului de amplasament si delimitare a imobilului Continutul releveului COMPLETAREA FISIERULUI CPXML UTILIZAND APLICATIA GENERARE CP ACTUALIZAREA PLANULURILOR CADASTRALE Recunoasterea terenului Intocmirea proiectului tebnic al reambularii Metode de reambulare a planurilor cadastrale Documentatja finala 2 lucréarilor de reambulare ~Vi~ 167 172 175 181 182 183 183 183 186 186 187 189 190 = 194 196 196 a 201 204 205 206 207 208 210 ae 213 213 214 215 217 219 e 220 222 227 reat 232 232 233 Pee 5.5. 5.16. 5.16.1 8.16.2, 5.17. S171. 5171a $17.16. 51716 517.id 517Je. 5A7.A. 5.17.2 5.17.22, 5.17.2b, 5.17.20 5.17.26. 5.17.2e, S72. 5.17.29. 8.17.2h, $17.21 61. 62 621 622. 6.23, 6.24. 625. 63. 631. 63.2. 64. 65. 66. 66.1. 66.2 66.2a 66.2b, NUMEROTAREA CADASTRALA CALCULUL SUPRAFETELOR Succesiunea operatiilor Metode de determinare a suprafetelor INREGISTRAREA SISTEMATICA A IMOBILELOR IN. SISTEMUL INTEGRAT DE CADASTRU $I CARTE FUNCIARA (SICCF) Elemente generale Definirea lucrarilor sistematice de cadastru Principiile cadastrulul Aspecte sociale cu incidenta in desfégurarea lucrarilor de cadastru Principalele etape ale lucrarilor sistematice de cadastru Obiectivele lucrarilor sistematice de cadastru Informatii generale necesare lucrarilor de cadastru sistamatic Etapele de realizare a lucrarilor Campania de informare publics Lucréri preliminare Derularea lucrarilor de specialitate Receptia documentelor tehnice ale cadastrului Publicarea documentelor tehnice ale cadastrului Primirea si solutionarea cererilor de rectificare si a contestatillor cu privire la calitatea de posesor Actualizarea documentelor tehnice ale cadastrului Deschiderea cartilor funciare Incheierea lucrérilor tehnice de cadastru Capitolul 6 LATURA CALITATIVA A CADASTRULUL SCOPUL $I NECESITATEA ASPECTULUI CALITATIV AL CADASTRULUL BONITAREA CADASTRALA Definiti. Scop Principle bonitarii cadastrale Criterii de bonitare a solurilor Etapele lucrarilor de bonitare Calculul notei medii de bonitare VENITUL NET CADASTRAL Modul de calculare a venitului net cadastral Calculul impozitului pe venitul agricol avand la baz venitul net cadastral gi normele de venit agricol impozabile DETERMINARI CALITATIVE IN SECTORUL “CONSTRUCTII” INSTITUTI IMPLICATE IN ASPECTELE CALITATIVE ALE CADASTRULUI IMPOZITAREA TERENURILOR $1 CLADIRILOR, Definiti Impozitul gi taxa pe cladiri Scutiri Calculul impozitului pentru persoane fizice ~V~ 236 240 240 241 250 250 252 254 254 ra 256 257 257 257 260 264 276 280 281 282 282 283 285-308 285 285 286 286 287 288 289 = 292 292 293 i. 295 297 297 298 299 300 66.2c. 66.24, 66.2e 6.6.2, 6.6.3, 6.6.3a, 6.6.2. 66.3c. 6.6.34, 71. 72. 721. 722. 7.23, 73. 731. 73.2. 74, aL 82. 83. 831 832. 833 834. 835. 836, 837. 838. 839, 10. u. 12. CADAS Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai multe ladiri Calculul impozitului datorat de persoanele juridice Dobéndirea, instrainarea si modificarea cladirilor Plata impozitului Impozitul gi taxa pe teren Scutiri Calculul impozitului Dobéndiri si transferuri de teren, precum si alte modificari aduse terenului Plata impozitului Gapitotul 7 LATURA JURIDICA A CADASTRULUI ASPECTE GENERALE SISTEME DE PUBLICITATE IMOBILIARA Rolul publicitatii imobiliare Sistemul de publicitate personala Sistemul de publicitate reala al cartiifunciere CARTEA FUNCIARA Continutul cértii funciare Tipuri de inscrieri in cartea funciara DREPTURI REALE IMOBILIARE (DREPTURI TABULARE) Capitolul 8 DIRECTILIN CADASTRU LA NIVEL INTERNATIONAL SISTEMUL INFORMATIC CADASTRAL CARACTERISTICL ALE SISTEMELOR CADASTRALE EXISTENTE MANIFESTARI INTERNATIONALE DE REFERINTA, CU IMPACT ASUPRA SISTEMELOR CADASTRALE Declaratia FIG privind cadastrul (1995) Declaratia de la Bogor (1996) Cadastrul 2014 (1998) Declaratia de la Bathurst (1999) Proiectul EULIS (2002) Colaborari EULIS Declaratia Cadastrului din Uniunea €uropeana de la Granada (2002) Declaratia de la Bucuresti (2010) Cadastrul 2034 GLOSAR DE TERMENI USTA ABREVIERILOR ANEXE BIBLIOGRAFIE ~Vill~ 301 302 303 304 304 = 306 308 308 309-325 309 309 eae! 312 313 314 316 316 318 323 326-349 326 326 328 EEE) 334 334 335, 335 336 339 344 345, 346 350-353 354-356 357-444 445-448 1. NOTIUNI GENERALE 1,1, CADASTRUL — SCURT ISTORIC 1.1.1, Etimologia termenului ,,cadastru” Originea cuvantului ,cadastru” nu este stabilita in mod cert, existand mai multe ipoteze privind aparitia acestuia. O prima varianta atribuie termenului origine greaca, potrivit careia ar deriva din cuvantul compus ,katastikhon’ (prefixul ,kata” inseamna de sus in jos, iar ,stikhon” are semnificatia de registru de impunere, carte de insemnari carte de comert). Potrivit altor opinii, termenul cadastru ar deriva din cuvantul de origine latina ,capitastrum", care are legatura cu ,capitionis registrum’ sau ,capitum registrum’, ceea ce ar insemna impozit pe capul familiei (,capitatio"). Denumirea apare intr-o forma apropiata, folosita cu intelesul actual - ,catastico” intr-un document din anul 1185 gasit la Venetia. Ulterior, a trecut gi la alte state italiene sub forma ,il cotastro”, apoi in Franta sub forma ,le cadastre” si Germania ,der(das) Kataster’. In tara noastra apare la inceputul secolului XIX, adaptat foneticii limbii romane, sub forma actual ,cadastru", Cuvantul ,catastif” cu varianta ,catastih” are in mod sigur origine greaca gi inseamna condica sau registru, cu vadita tenta arhaica. Din perioada interbelica, prin Legea nr. 93/1933, s-a adoptat denumirea de ,cadastru funciar’, Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr, 7/1996 defineste termenii ,cadastru general” si ,publicitate imobiliara’, iar prin modificarea si completarea acestei legi in anul 2004 s-a creat un sistem unic de cadastru, preluandu-se si activitatea de publicitate imobiliara In anul 2013 a fost modificata si completata Legea nr. 7/1996, iar cadastrul si cartea funciara sunt privite ca sistem unitar de evidenta a proprietatilor imobiliare din Romania. In cuprinsul actelor normative sintagma cadastru general a fost inlocuita cu termenul cadastru, deoarece se considera ca existé un singur cadastru la nivelul intregii tari, cu scopul final de inscriere in cartea funciara (schimbare importanta, produsa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 7/1996) Mai sunt utilizati termenii cadastru sistematic, atunci cand se fac masuratori unitare, de regula la nivelul UAT sau pe sectoare cadastrale si se intocmeste planul cadastral digital si cadastru sporadic, daca se intocmesc documentatii cadastrale pentru fiecare imobil pe baza solicitarii beneficiarilor. ADASTRU Astazi, cadastrul nu poate fi definit decat impreuna cu cartea funciara si acest aspect este cuprins si in denumirea actului normativ aprobat prin Ordinul Directorului general al ANCPI nr. 1/2014: Specificatii tehnice pentru Lucrari de inregistrare sistematicd a imobilelor in Sistemul Integrat de Cadastru si Carte funciard, continute in documentatiile de atribuire a contractelor pentru lucrari de cadastru. 1.1.2. inceputurite cadastrului Masuratorile cadastrale nu au fost si nici nu sunt un scop in sine, ci de la inceput au servit primelor forme de impunere fiscala si au avut, inca din antichitate, drept sarcina important stabilirea limitelor proprietatilor funciare. Activitatea organizata de masurare a terenurilor a fost confirmata in special in zonele in care paméntul era cultivat pentru agricultura, pe valea fluviului Nil, in Mesopotamia si in Orientul Mijlociu. Acolo au aparut si s-au dezvoltat si primele cunostinte de geometrie. in Egiptul Antic s-au tinut evidentele loturilor repartizate periodic pentru agricultori, iar obligatiile fata de faraoni erau platite dupa intinderea si calitatea pamantului Masuratorile erau de mare important’, mai ales pentru gospodarirea vaii Nilului, deoarece granitele dintre parcele erau sterse datorita revarsarilor anuale i era necesara refacerea lor. rt: aa Figura 1.1. ~ Masuratori in Egiptul Antic In Grecia Antica impartirea pamantului s-a facut in moduri diferite in Sparta si Atena, iar populatia a fost impartita in clase in functie de avere, lucru care a necesitat masurarea paméntului si aprecierea capacitatii de productie, precum gi tinerea unor registre de evidenta. in Imperiul Roman, masuratorile erau executate de agrimensori, care redactau harta (forma) terenurilor pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. Acestea erau trasate sub forma unei grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate pentru a putea fi identificate, iar pe teren erau folosite pietre pentru marcarea colturilor patratelor, utilizandu-se un instrument (stella) din lemn pentru trasarea unghiurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care permitea rotirea (groma), in coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa harti si registre in care se inscriau parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta perceperii impozitetor. CADASTRU Imparatul Diocletian (284-305) a initiat lucrari de cadastru pentru intreg Imperiu Roman, o adevaraté reforma bazata pe declaratiile posesorilor referitoare la marimea, valoarea si amplasamentul terenurilor. BAR a Figura 1.2. - Utilizarea instrumentului topografic groma in Imperiul Roman in Europa medievala, dupa o perioada de instabilitate, au aparut state cu organizare stabil’, capabile si-si procure veniturile din impozite. Dupa toate probabilitatile, cel mai vechi cadastru a luat nastere in orasul autonom Milano. Activitati specifice cadastrului s-au desfasurat in spatiul popoarelor germanice si in Anglia, Elvetia, Lituania, etc. Marile descoperiri geografice ale exploratorilor europeni au condus la necesitatea realizarii unor hart, care s@ includa si Lumea Noua, in special pentru accesul la bogatiile noilor teritori Dezvoltarea comertului a dus la o intensa practicd a creditului. Au aparut registrele de evidenta a bunurilor imobiliare, iar termenul de “intabulare” isi are originea in utilizarea acestor registre intitulate “tabulae", in care creditorii erau obligati sa-si inregistreze drepturile de creanta pe baza unor documente originale, care dovedeau dreptul de proprietate. Figura 1.3. - Metode si instrumente pentru masuratori dupa secolul XVII Masuratorile terestre au fost influentate de progresul tehnico-stiintific din perioada Renasterii, folosindu-se planseta topografica, semne conventionale, masuratori in sistem zecimal, retele de triangulatie locala. 30 Data de nastere a cadastrului in Europa poate fi considerata 17 aprilie 1720, cénd au inceput lucrarile de masurare pentru principatul Milano, aflat sub ocupatie austriaca Documentatia intocmité pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor, registrul caselor, mapa cu harjile la scara 1:2000 ¢i la scara 1:8000 pentru ansamblu, cAte a coalé de proprietate pentru fiecare contribuabil si harta topografica a principatului la scara 1:72000. Considerat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de Franta sub Napoleon, de principatele italiene si statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg, cantoanele elvetiene, landurile germane si tot Imperiul habsburgic. Transilvania, Banatul si Bucovina au beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin urmare, astazi inca se mai gasesc in arhive planuri de carte funciara intocmite la scarile 1:7200, 1:5760 (pentru zonele cu mai putine detalii), 1:3600 sau 1:2880 (de 10 ori scara hartilor militare 1:28800). 1.1.3. Evolutia cadastrului in Romania Activitatea de cadastru din Romania poate fi descrisa pe etape, pentru intelegerea mai buna a evolutiei acestuia, raportata la schimbarile istorice: + Etapa de inceput a cadastrului in provinciile roménesti Lucrarile de introducere a cadastrului si a cartilor funciare s-au efectuat in mod diferentiat in provinciile romanesti, in functie de imprejurarile istorice, incepand cu secolul XIX, astfel: © in Transilvania, Banat si o parte a Bucovinei lucrarile specifice au debutat dupa sistemul austriac incepand cu anul 1794 si au continuat dupa anul 1850 sub forma ,Cadastrului concretual’ (consta in delimitarea, descrierea si reprezentarea hotarelor Jocalitatilor, a limitelor tarlalelor, a retelelor hidrografice si a cailor de comunicatii). Imparatul Francisc al II-lea a fost cel care a introdus in Imperiul habsburgic, dupa modelul milanez, la inceputul sec XIX cadastrul modern, bazat pe miasuratori topografice. Administratia Imperiului Austro-Ungar dupa 1867, in timpul imparatului. Franz Joseph |, a consolidat sistemul cartii funciare. © In TSrile Roméne, initiative privind evidenta bunurilor imobiliare au fost prevazute prin Condica lui Alexandru Ipsilanti (1780), Codul lui Calimah (1817) si Legea lui Caragea (1819), prin care se impunea printre altele si masurarea mogiei. In Muntenia si Moldova, incepand cu anul 1831, respectiv 1832 se fac incercari de introducere a cadastrului de catre primii ingineri hotarnici pregatiti la lagi de Gheorghe Asachi (din anul 1813) si la Bucuresti de Gheorghe Lazar (din anul 1818); © in restul tari constituirea cadastrului se va face dupa primul razboi mondial, 0 data cu infaptuirea reformei agrare. CADASTRU ¢ Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933) Momentul cel mai important pentru tara noastra a fost 1 Decembrie 1918, data la care a fost creata Romania moderna. © activitate special a desfasurat Consiliu! Dirigent al Transilvaniei, Banatului si tinuturilor romanesti din Ungaria, un organism politic provizoriu, cu atributii legislative, executive si administrative limitate asupra teritorillor care s-au unit cu tara mama. Dupa Unirea din 1918, Statul Roman a dat cateva decrete ce si-au lsat amprenta asupra activitatii de carte funciara. Este vorba despre proprietatile imobiliare ale imperiului austro-ungar care au trecut in proprietatea Statului Roman. in anul 1919 se infiinteazd ,Directia Cadastrului si a Lucrarilor Tehnice’, a carei activitate s-a limitat in special la masurarea mosillor si parcelarea lor pentru improprietaririle facute dupa primul razboi mondial. Masurdtorile s-au facut in sisteme de referinta locale, cu diferentieri legate de precizie si continut, deoarece nu exista 0 retea de triangulatie geodezica omogena. Pentru executarea cadastrului au fost pregatite cadre tehnice la Scoala de topografie (1919) de pe langa Directia Cadastrului. Un pas important a fost facut in anul 1930 prin adoptarea sistemului de proiectie stereografica, rezultat al conlucrarii dintre Directia Cadastrului si Institutul Geografic al Armatei. BULGARIA Figura 1.4. ~ Provinciile Romaniei in perioada interbelica 5 CADASTRU Etapa inceperii cadastrului modern si a unificarii cartilor funciare (1933- 1955) Momentul de referinta pentru acest domeniu de activitate I-a constituit ,Legea nr. 93 din 13 aprilie 1933 pentru organizarea cadastrului funciar si pentru. introducerea cartilor funduare in Vechiul Regat i Basarabia’, care reglementeaza pentru prima data modalitatea de organizare si realizare a cadastrului funciar, pornindu-se de la retele geodezice unitare si elaborndu-se planuri si registre cadastrale dupa primele normative tehnice si economice, Pentru redactarea si administrarea judiciara a cartilor funduare se infiinteazi pe lang’ judecatoriile din circumscriptiile Curtilor de Apel Bucuresti, Chisinau, Constanta, Craiova, Galati si lagi cate o sectiune de carte funduara condusa de un judecator, un director de carte funduara, un ajutor de director de carte funduara si personalul necesar. La inceput s-a prevazut executarea lucrarilor cadastrale in Muntenia si Dobrogea, apoi in Moldova gi Oltenia, concomitent cu actualizarea celor existente in Transilvania, Banat si Bucovina, ES Figura 1.5. - Regatul Roméniei in anul 1938 - organizarea administrativa in cea ce priveste publicitatea imobiliara, aceasta a fost temeinic organizata prin »Legea pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare", nr. 15/1938. Lucrarile incepute in fostul judet Ilfov si in comunele subordonate municipiului Bucuresti, care urmau sa fie folosite drept model pentru restul tari, nu au putut s fie terminate din cauza razboiului si au fost intrerupte in anul 1941, cand se executasera numai pentru 54 comune (65% din volumul total). ~6~ CADASTRU S-a folosit experienta tehnicienilor din celelalte provincii, au fost redactate instructiuni noi cuprinse in ,Norme tehnice” (1943) si incepand cu anul 1940 s-au pregatit ingineri in cadrul sectiei de cadastru din Scoala Politehnica din Bucuresti Dupa cel de-al doilea rézboi mondial au urmat lucrari de masuratori si parcelari pentru improprietarirea temporara a taranilor, fara ca institutia cadastrului sa mai fie finantata de puterea comunista. in anul 1949 s-a hotarat colectivizarea agriculturii, iar legea si masuratorile cadastrale au devenit desuete pentru regimul totalitar. Urmarile nefaste ale politicii comuniste de atunci nu au putut fi remediate nici pana astazi, deoarece au produs anomalii in perceptia proprietatii, au creat traume si dezechilibre sociale, inechitati incepand cu regele tarii si terminand cu taranul cu cateva prajini sau pogoane de teren. ¢ Etapa sistemelor de evidenta funciara si de cadastru funciar (1955-1990) Pentru inregistrarea si urmérirea dinamicii terenurilor agricole apartinand unitatilor de stat, se legifereaza incepand cu anul 1955 organizarea si executarea ,evidentei funciare”, un sistem care a servit la comasarea suprafetelor agricole in perioada de colectivizare a agriculturii si care a contribuit la ingradirea drepturilor reale imobiliare. intre 1955 - 1968 s-au realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale fotogrammetrica pentru 13 milicane de hectare gi registre de evidenta funciara de catre Consiliul Superior al Agriculturii Din anul 1968, prin Legea nr. 12 privind apararea, conservarea si folosirea terenurilor agricole se prevedea printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tari, Au continuat sa fie folosite vechile evidente si dezinforméarile cu privire la suprafetele agricole, pe fondul ignorarii premeditate a ideii de cadastru de catre conducerea politica totalitara Inventarierea terenurilor inceputa in 1968 a continuat si dup 1974 prin Legea nr. 59, intocmindu-se balante anuale ale fondului funciar, dar limitandu-se circulatia juridica a terenurilor la dobandirea lor numai prin mostenire legala. intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prin Decretul nr. 305/1972 privind activitatea geodezica, topo-fotogrammetrica si cartografica, precum gi folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate. Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul 1965 trebuie mentionat planul topografic de bazé la scarile 1:5000 si 1:2000 care, din pacate, nu a putut fi actualizat la intervale de timp corespunzatoare, desi acoperea aproximativ 90% din teritoriul tarii Acesta si-a dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin suprafete mari de teren (agricultura, silvicultura, cai de comunicatii, sistematizarea localitatjlor), dar si pentru asigurarea suportului grafic pentru lucrarile de cadastru prin derivarea continutului sau. + Etapa aplicarii legilor proprietatii si a formarii structurilor organizatorice (1991 - 2004) Schimbarile produse in domeniul cadastrului, dupa orientarea Romaniei pe calea democratiei, au fost legate in primul rand de cadrul legislativ general privitor la regimul juridic al fondului funciar, la proprietatea publica gi privat, la dobandirea dreptului de proprietate sila circulatia juridica a terenurilor. Din pacate, au fost ani in care lucrurile s-au migcat foarte greu, puterea politica instalata dupa revolutie luand decizii ale caror urmari se vad si astazi, cand ined nu a fost finalizata problema retrocedarilor. Daca in anul 1990 se dadeau numai loturi de 5000 mp in folosinta, apoi s-au restituit proprietati - dar nu pe vechile amplasamente, astazi terenurile retrocedate au suprafete de zeci de mii de hectare, iar multe din cladirile in care functjonau instituyii ale statului au fost restituite fostilor proprietari sau urmasilor acestora. Abia in anul 2013 s-a luat decizia politica de finalizare a procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania In subordinea Ministerului Agriculturii a functionat in perioada 1990-1996 Oficiul de Cadastru si Organizarea Teritoriului Agricol (OCAOTA). Era nevoie de schimbari mult mai mari, pentru ca sistemul cadastral nu serveste numai terenurilor agricole si silvice. Reglementari generale in domeniul proprietatii apar in Constitutia Romaniei adoptata in 1991, in Legea administratiei publice locale nr. 69/1991, modificata si completat8, in Codul civil roman si in Codul de procedura civila, modificate si completate in deceniul 1990-2000 au fost promulgate acte normative care constituie fundamente ale institutiei dreptului de proprietate: Legea fondului funciar nr. 18/1991, modificata si republicaté prin Legea nr. 169/1997, care cuprinde norme juridice referitoare la Proprietatea public si privata asupra terenurilor, la regimul juridic al acestora, Protectia si ameliorarea terenurilor, Hotararea Guvernului nr. 834/191 privind stabilirea si evaluarea terenurilor detinute de societatile comerciale cu capital de stat, Legea privind circulatia juridica a terenurilor nr. 54/1998, Legea pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere nr. 1/2000. Pentru institutia cadastrului din Romania, actul legislativ cel mai important il constituie Legea cadastrului i publicitatii imobiliare, nr. 7/1996 (cu modificarile si completarile ulterioare), care asigura cadrul juridic necesar pentru elaborarea unui cadastru modern si deschide portile unei institutii de drept cu radacini europene, avand la baza traditii istorice. Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost infiintata ca institutie publica cu personalitate juridica Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie (ONCGC), ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Administratiei Publice, iar la nivel judetean au fost organizate OJCGC. CADASTRU « Etapa sistemului integrat de cadastru si carte funciard (dupa 2004) Din anul 2004 ONCGC s-a reorganizat, a fost preluata si activitatea de publicitate imobiliara care apartinea de Ministerul Justitiei si s-a infiintat Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliaré (ANCPI), unica autoritate in domeniu, institutie publica avand personalitate juridica aflata in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor. La nivelul fiecarui judet si in municipiul Bucuresti s-au infiintat Oficiile de Cadastru si Publicitate Imobiliar’ (OCPI) prin reorganizarea OJCGC si a Birourilor de Carte Funciara de pe langa judecatorii Activitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea si controlul executarii lucrarilor din domeniu, la elaborarea normelor tehnice si metodologiilor de specialitate, a organizarea fondului national de geodezie si cartografie, a bancii de date a sistemului unitar de cadastru si nu in ultimul rand, la autorizarea persoanelor fizice $i juridice care pot sa realizeze si s verifice lucrari de specialitate. Devenita profesie liberala, activitatea specialistului in cadastru castiga treptat locul pe care il merita, pe masura ce lucrurile tind spre normalitate, intr-o societate bazata pe valori democratice. Sectorul privat creste treptat ca importanta, iar sectorul public garanteaza securitatea sistemului de publicitate imobiliara Cadastrul beneficiaza de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei, iar tehnicile avansate de culegere, prelucrare gi stocare a datelor cadastrale contribuie la consolidarea proprietatii, la gestionarea patrimoniului imobiliar, la utilizarea unui sistem fiscal modern. Integrarea Roméniei in Uniunea Europeana a deschis noi perspective in domeniul cadastrului, care este conceput ca o institutie fundamental in constructia UE si anume, va consta intr-o bazd de date teritoriale, deschisa consultarii publice, care capteaza informatii spatiale, grafice si alfanumerice, fécandu-le accesibile in egala masura institutiilor publice si private, precum si cetatenilor. Cadastrul, definit ca proprietate publica, va servi garantarii principiilor egalitatii, securitatii si justitiei pentru toti cetatenii UE si va acoperi ca sistem informatic fundamental intreg teritoriul european. ANCPI a trecut in luna septembrie 2011, prin Hotarare de Guvern, de la Ministerul Administratiei si Internelor, in subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului. Prin preluarea ANCPI, Guvernul Roméniei a justificat aceasta decizie prin faptul ca se realizeaza unificarea practicilor, interoperabilitatea datelor, partajarea si standardizarea lor, astfel incét sé poata fi indeplinite atét atributiile si responsabilitatile MDRT in domeniul dezvoltérii regionale, cat si cele ale autoritatilor locale legate de buna administrare a terenurilor. Activitatile MDRT si ANCPI sunt interdependente in ceea ce priveste rezolvarea aspectelor legate de dezvoltarea teritoriala. Problema fundamentala a cadastrului ramane slaba finantare si sunt cautate noi surse, care s4 sustind politic integrate in domeniul administrarii terenurilor. Prin aceasta masura, PUZ-urile si PUG-urile urmau sa fie realizate pe harta cadastral a ANCPI, iar toate informatiile legate de aceste planuri urmau sa fie integrate la nivel national, intr-o baza de date. Se sublinia faptul ca lipsa cadastrului impiedica buna administare a terenurilor, avand implicatii in cresterea economica, protejarea mediului sirealizarea programelor de dezvoltare pe termen mediu gi lung Prin Ordonanta de urgenté a Guvernului privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale, nr. 16/2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 314 din 10 mai 2012, ANCPI a trecut din subordinea MDRT in subordinea Guvernului Romaniei In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr_ 506 din data de 24 julie 2012 a fost Publicata Legea nr, 133 / 2012 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr, 64/2010 privind modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996. Ultima publicare a Legii cadastrului si publicitatii imobiliare a fost facut in Monitorul Oficial, Partea [ din 7 februarie 2013, cand au fost renumerotate articolele, ~10~ CADAS) 1.2. DEFINITI, CARACTERISTICILE, SCOPUL $I ROLUL CADASTRULUI, IMPORTANTA $I LEGATURA CADASTRULUI CU ALTE DISCIPLINE 1.2.1. Definitii ale cadastrului si cartii funciare Cadastrul national este conceput ca un sistem informational unitar al terenurilor $i constructiilor, care realizeaza descrierea proprietatilor imobiliare si reprezentarea lor pe planul cadastral. in Legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7 din 1996, cu modificarile si completarile ulterioare, la articolul 1 se defineste: “cadastrul si cartea funciard formeazd un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnicd, economica si juridicd, de importanta nationald, a tuturor imobilelor de pe intregul teritoriu al tari’ Aceasta este ultima definitie din Legea nr. 7, modificata si completata prin OU nr. 64 din 2010 si republicata pe 7 februarie 2013 in Monitorul Oficial. Dupa cum se observa, nu este data o definitie separata pentru cadastru, ci acesta este definit impreuna cu cartea funciara pentru ca ambele formeaza sistemul de inventariere sistematica a imobilelor. Privite separat, cele doud componente ale sistemului de evidenta a proprietatilor se definesc astfel Cadastrul realizeazé identificarea, masurarea, descrierea si inregistrarea imobilelor in documentele cadastrale si reprezentarea acestora pe harti si planuri cadastrale. Cartea funciaré cuprinde descrierea imobilelor $i inscrierea referitoare la drepturile reale imobiliare, la drepturile personale, la actele, faptele sau la raporturile juridice care au legaturd cu imobilele. Pentru a fi sesizate modificarile in timp ale definitiilor, produse prin legislatia care s-a schimbat destul de des, in continuare sunt prezentate variantele corespunzatoare i legile in care apar » Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnicd, economicé i juridicé prin care se realizeazé identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de proprietate, indiferent de destinatie si proprietar, de pe intregul teritoriu al tarii. (conform Legii cadastrului si publicitatii imobiliare, nr. 7/1996) ss Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnicd, economic sijuridicd a tuturor imobilelor de pe intreg teritoriul tarii (conform modificarii prin Titiul XII din Legea nr. 247/205) Sd CADASTRU O definitie simpla si cuprinzatoare, mai ales prin termenul ,oficial” este urmatoarea: % Cadastrul este ,0 inregistrare oficiala a proprietatii, a marimii si valorii terenurilor’ (Webster's Dictionary) Cadastrul impreuna cu Cartea funciara formeaza un sistem unitar de evidenta a proprietatilor imobiliare din Romania, care este fundamental pentru: ® determinarea informatiilor tehnice, economice §i juridice referitoare la imobile; © asigurarea publicitatii drepturilor reale imobiliare in baza actelor prin care s-au constituit, transferat, modificat sau stins aceste drepturi; © furnizarea de date insitutiilor publice ale statului, necesare sistemului de impozitare si pietei imobiliare; © contributia la asigurarea securitatii tranzactiilor imobiliare si facilitarea creditului ipotecar. Evidenta imobilelor inscrise in planul cadastral si in cartea funciara se actualizeaza la cererea persoanelor interesate sau la initiativa autoritatilor publice ori din oficiu Autoritatile publice si titularii de drepturi asupra imobilelor au obligatia de a sprijini crearea si actualizarea cadastrului prin punerea la dispozitie cu titlu gratuit a datelor si informatiilor detinute. Autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa acorde sprijin informational, tehnic si de alta natura, in limitele competentelor, la crearea si actualizarea sistemului de cadastru si carte funciara. Prin Legea nr. 7/1996 s-a stabilit cd este mai bine sa fie realizat cadastrul la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, pe sectoare cadastrale. Acest lucru permite un contol al determinarilor cadastrale, deoarece sectorul cadastral este o unitate de suprafata delimitata de elemente liniare stabile in timp - drumuri, ape, canale, diguri, cai ferate etc. 1.2.2. Caracteristicile cadastrului Cadastrul, fiind domeniul tehnic ce prezinté pentru specialisti cel mai mare interes, are urmatoarele caracteristici: © obiectiv - exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului, indiferent de functia sociala sau tehnica a acestuia; @ unitar - se executa dupa norme, regulamente si specificatii tehnice unice; fluxul documentelor este bine stabilit si standardizat la nivelul intregii tari; © istoric - reflecta legile societatii (formele de proprietate caracteristice unei oranduirii); 9 dinamic - exprima realitatea naturala in continua schimbare (se impune necesitatea unei intretineri permanente); © general - satisface cerinte pentru diferite sectoare economice; @ obligatoriu - se executa pe intreg teritoriul tarii, pentru toti proprietarii de imobile, persoane fizice, juridice sau statul roman. ~12~ c 1.2.3. Scopul si rolul cadastrului Scopul unui sistem cadastral modern este de a realiza : a) identificarea, descrierea si inregistrarea in documentele cadastrale a imobilelor prin natura lor, masurarea si reprezentarea acestora pe harti si planuri cadastrale, precum si stocarea datelor pe suporturi informatice; b) identificarea si inregistrarea proprietarilor, a altor detinatori legali de imobile si a posesorilor; c) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe pentru stabilirea corecté a obligatiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de institutiile abilitate; d) obtinerea informatiilor si sintezelor necesare luarii unor decizii pentru dezvoltarea socio-economica a localitatilor si pentru modernizarea infrastructurii; e) publicitatea imobiliara, care asigura opozabilitatea drepturilor reale imobiliare, a drepturilor personale, a actelor si faptelor juridice, precum si a oricdror raporturi juridice supuse publicitatii, referitoare fa imobile. ) solutionarea litigiilor dintre proprietari cu privire la terenuri si cladiri; g) gestionarea datelor necesare pentru protectia mediului; h) administrarea terenurilor cu destinatie agricola apartinand domeniului public gi privat al statului, aflate in exploatarea societatilor nationale, a institutelor si statiunilor de cercetare si productie agricola si a unitatilor de invatamant agricol si silvic; i) _gestionarea si exploatarea eficienta a patrimoniului de stat; j) comasarea terenurilor cu destinatie agricola, in numele statului, din domeniul public sau privat al statului, in vederea concesionarii sau arendarii acestora, pentru realizarea de exploatatii agricole; k) alinierea la practicile europene referitoare inventarierea_ proprietatilor imobiliare; Cadastrul trebuie sa furnizeze celor interesati date reale, complete si sigure cu privire la © determinarea intinderii, configuratiei si pozitiei imobilelor, a destinatiei si folosintei lor; (coordonate in sistem national, suprafete, simboluri de destinatiei terenurilor, coduri pentru categoriile de folosinta); © determinarea pentru constructii a suprafetelor construite la sol, desfasurate, utile, stabilirea destinatiei si a altor caracteristici tehnice; © identificarea proprietarilor de bunuri imobile si inscrierea lor in bazele de date centralizate in sistemul informatic e-Terra Cadastrul, alaturi de sistemele informationale specifice domeniilor de activitate, are rolul de a oferi date institutiilor si cetatenilor tari, astfel incat s@ fie posibila dezvoltarea durabila, cresterea calitatii vietii, modernizarea societatii Sia DASTRU In continuare, sunt evidentiate cateva beneficii pe care le poate aduce cadastrul realizat in mod sistematic: dezvoltarea si modernizarea pietei terenurilor; coordonarea $i organizarea productiei agricole; determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe tara; stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitative; inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile, a pantelor terenurilor; bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate, in functie de categoriile de folosinta agricole: inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri funciare, a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si ameliorate; cunoasterea fondului imobiliar - edilitar si starea acestuia; intocmirea studiilor i proiectelor pentru sistematizarea teritoriului si localitatilor; obtinerea de date pentru modernizarea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etc; alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si social - culturale; folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apa; amenajarea si exploatarea rationala a padurilor; realizarea de aplicatii GIS bazate pe un suport topografic unic, la nivel de parcela, dezvoltate in cadrul administratiilor locale pentru scopuri proprii, la care au acces limitat si cetatenii; accesul facil la informatiile cadastrale prin intermediul geoportalului INIS al ANCPI; # reducerea costurilor suportate atat de cetatean, cat si de institutii e ee eee eee eeee 1.2.4, Importanta cadastrului Cadastrul s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de activitati tehnico- organizatorice menite sa deserveasca administratia si pe proprietarii bunurilor imobile {in problemele drepturilor reale de proprietate, iar din alt punct de vedere, cadastrul a constituit o institutie progresista care a contribuit la dovedirea si garantarea proprietatii. Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informationale ale teritoriului, capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei publice locale si centrale, precum si altor sectoare interesate. Cadastrul este un instrument deosebit de important pentru economia de piata, pentru ca furnizeaza documentele care dau siguranta tranzactiilor si asigura pacea si echitatea sociala, este un aparator al cetatenilor onesti 1.2.5. Legdtura cadastrului cu alte discipline Activitatea de cadastru a evoluat foarte mult in ultimele decenii, din punct de vedere al continutului si complexitatii, pe masura punerii de acord cu cerintele mereu crescande ale societatii in ansamblu si cu perfectionarea mijloacelor tehnice si a metodelor de lucru proprii, sau a celor apartinand altor domenii pe care se sprijina ~14~ DASTRU, sau cu care colaboreaza. Prin participarea mai multor domenii la realizarea cadastrului, se poate afirma ca i se confera un caracter interdiscipilinar. Lucrarile tehnice ale cadastrului (masuratori, prelucrarea datelor, intocmirea documentatiei cadastrale - harti, planuri, registre cadastrale) se bazeazé pe discipline fundamentale ca: geodezia, topografia, fotogrammetria, cartografia Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte din domenii complementare: pedologie, geobotanic’, geomorfologie. Stiintele agricole ajuta la incadrarea terenurilor in categorii i subcategorii de folosinta. Dreptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea in mod legal posesorilor si a proprietatii, la data introducerii cadastrului. Legislatia in domeniul cadastrului si a cartii funciare a fost si continua se se modifice si trebuie asimilata ca atare. Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari, cadastrul poate intra in legatura cu domenii auxiliare: sistematizarea teritoriului si localitatilor, urbanism, organizarea teritoriului agricol, protectia mediului, ete. Pentru automatizarea lucrarilor de cadastru (prelucrarea automata volumului mare de date din masuratori, crearea bazelor de date si intocmirea automata a registrelor si planurilor cadastrale) este nevoie de cunostinte de informatica, programare, etc Aparatura necesara masuratorilor a evoluat intr-un ritm deosebit. Pentru utilizarea aplicatiilor create de ANCPI si completarea unor fisiere cu date privind terenurile, constructiile si proprietarii este nevoie de parcurgerea unor manuale de utilizare si de cunostinte de utilizare a calculatorului. 1.2.6. Uti izatorii/beneficiarii cadastrului Prin intermediul documentelor sistemului cadastral se asigura o baza de informare si documentare, aproape in timp real, pentru urmatoarele categorii de utilizatori/beneficiari: © institutiile administratiei publice centrale si locale; © organele statistice (INS); organele juridice (instantele); institutii, societati sau regii (care au in patrimoniul lor imobile); cetatenii - proprietari/posesori persoane fizice; mediul de afaceri. Din perspectiva dezvoltarii socio-economice a localitatilor, cadastrul este util in procesul decizional, de urmarire a stabilitatii economice i sigurantei juridice. Privitor la utilizarea evidentelor (documentelor) cadastrale pentru rezolvarea unor probleme sau indeplinirea unor obligatii la nivelul organelor (consililor) administratie’ publice locale/judetene, pot fi mentionate urmatoarele: © completarea registrelor agricole (cu date certe privind suprafetele, acolo unde existé masuratori exacte); | AS © folosirea ca suport de date pentru stabilirea taxelor si impozitelor locale pe terenuri si cladiri, conform Codului fiscal si Normelor metodologice de aplicare; © autorizarea pentru constructii in perimetrele localitatilor; © delimitarea hotarelor (comunale si ale localitatilor) gi delimitarea islazurilor si pasunilor comunale, care se arendeaza sau se dau in folosinta Registrul agricol este mijloc de evidenta primara care se tine in format digital si analogic ta nivelul primariilor gi are un caracter economic predominant, pornind de la © baza declarativa, cu riscurile si precizia ei Cadastrul (general si sistemele informationale de specialitate) se realizeaza pe baza masuratorilor si evaluarilor executate prin metode exacte, riguroase, avand un caracter tehnic si economic. Este totusi semnificativa si existenta caracterului sdu juridic, anume — obligatia_specialistului_ in cadastru de a_ identifica proprietarul/posesorul parcelei si/sau constructiei, cu ocazia masuratorilor. in ceea ce priveste caracterul economic, acesta consta in evidentierea, pe de o parte, a destinatiei categoriilor de folosinta a parcelelor, iar pe de alta parte a elementelor necesare stabilirii valorii economice a bunurilor imobile. Tot astfel, in ceea ce priveste caracterul tehnic, acesta rezida in evidentierea urmatoarelor principale lucrari de cadastru general intreprinse la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale: = stabilirea si marcarea pe teren a hotarelor; = marcarea pe teren a limitei intravilanelor, * _masurarea tuturor parcelelor din cuprinsul unitatilor administrativ- teritoriale (specificandu-se destinatia, categoria de folosinta si proprietarul/posesorul acestora); + datele pentru terenurile cu diferite destinatii, situate in intravilan sau extravilan, vor fi furnizate de sistemele informationale specifice. in prezent, cadastrul reprezinta, sub aspectul asimilarii tehnicilor de varf, una dintre cele mai vechi discipline, cu cea mai mare dinamica a cresterii parametrilor calitati 1.3. ASPECTELE CADASTRULUI Evidenta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa urmatoarele aspecte (laturi 4) Aspectul cantitativ - se realizeazé prin functia tehnicd a cadastrului si se refera la determinarea prin masuratori a coordonatelor punctelor care definesc Pozitia imobilului intr-un sistem oficial de coordonate. Pe baza acestor punte, este stabilita configuratia si marimea suprafetelor de terenuri, pe categorii de folosinta si proprietari, Documentele cele mai importante sunt Planul de amplasament si delimitare si Planul cadastral, al sectorului, intravilanului sau al intregii UAT. ~16~ po CADASTRU De asemenea, tot prin coordonate sunt determinate si constructille si se calculeazé marimea suprafetei de teren pe care acestea sunt amplasate, se stabileste _numarul de nivele si se executa relevee pentru — locuintele condominiu. Documentatiile cadastrale contin fisiere standard pentru stocarea informatiilor textuale si grafice, completate cu Aplicatia GenerareCP (*.cpxml) sau Web CADGEN (*.cgxml), care sunt incarcate si validate la nivelul OCPI b) Aspectul calitativ - se realizeaza in cadrul functiei economice a cadastrului, prin care se evidentiazé elementele necesare stabilirii valorilor impozabile ale imobilelor sau, dupa caz, a taxelor si impozitelor pentru aceste imobile, Pentru terenuri se stabilesc categoriile de folosinta, destinatiile si suprafetele, iar pentru constructii destinatiile, suprafetele, dotarea cu utilitati Pot fi colectate mai multe date pe baza evaluarilor imobiliare, fiecare domeniu de activitate avand caracteristici specifice. De exemplu, se determina potentialul productiv al terenurilor, se realizeaza bonitarea cadastral a solurilor completandu-se cu date despre lucrarile de imbunatatiri funciare (irigatli, indiguiri, desecari) etc. Pentru constructii se face cartarea cladirilor dupa materialele de constructie (beton, carémida, lemn), gradul de confort si caracteristicilor calitative ale acestora. ©) Aspectul juridic - se indeplineste prin functia juridicd a cadastrului care consta in identificarea proprietarilor, respectiv a posesorilor imobilelor si inscrierea acestora in evidentele cadastrale, in scopul inscrierii in cartea funciara. Aspectul juridic se referé la regimul juridic al terenurilor si constructiilor, stabilirea drepturilor reale imobiliare. Obiectivul de bazé al cadastrului este cunoasterea completa, sub principalele aspecte, a fondului funciar si a constructiilor, cunoastere redata apoi sub forma unei evidente clare si sistematice. Cadastrul trebuie sa réspunda (tabelul 1.1). la trei “intrebari” principale, ce urmaresc ‘aspecte" diferite si genereaza "functii” corespunzatoare, care la randul lor se realizeaza printr-o serie de “lucrdri de baza" Tabelul 1.1 TMOBIL j i ee intrebare Functia | Lucrari de baza “Unde este? a | masuratori, | cantitativ tehnicad | Teren | "Cat de mare este?” Eades | Caracterizare, f sau/si “Cum este?" calitativ | economica ee constructie : | , identificarea “Al cui este?” | dedrept | juridica proprietarului ~17~ 1.4, FUNCTIILE CADASTRULUI Realizarea practicé a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor trei aspecte ale acestuia a) Funcfia tehnica are ca obiect urmatoarele lucrari > alegerea metodelor topo-geodezice, fotogrammetrice sau combinate pentru culegerea datelor cadastrale, astfel incat sa fie asigurata precizia necesara: > stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a limitelor teritoriilor administrative (comune, orase, municipii); 2 identificarea gi marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor; > stabilirea sectoarelor cadastrale; > identificarea amplasamentelor imobilelor din cuprinsul unui teritoriu administrativ si a parcelelor din cadrul imobilelor, in functie de categoria de folosinta; > efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale; > identificarea detinatorilor legali ai imobilelor si colectarea actelor de proprietate; > intocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale; 2 numerotarea cadastral a sectoarelor cadastrale, a imobilelor, parcelelor si constructiilor de pe cuprinsul unui teritoriu administrativ; > calculul suprafetelor pe parcele, imobile, sectoare cadastrale si pe intreg teritoriul administrativ comunal, orasenesc sau municipal; > analizarea gi integrarea informatiilor preluate de la OCPI, primarie sau alte institutii ori din alte surse; > introducerea tuturor datelor referitoare la proprietati si proprietari in baza de date cadastrale; > redactarea registrelor cadastrale si a situatiilor de sintez, ca rapoarte de iesire din baza de date; 2 intretinerea cadastrului Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt: dosarul lucrarilor de delimitare (hotarnicie); planurile si hartile cadastrale; registrele si fisele cadastrale. opisul alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate, al posesorilor si al altor detinatori. in concluzie, prin functia tehnica a cadastrului se determina, pe baza de masuratori, pozitia limitelor dintre imobilele invecinate, in conformitate cu preciziile prevazute in regulamentele in vigoare ~18~ b) Functia economica are ca obiect executarea urmatoarelor lucrari: > incadrarea terenurilor pe destinatii; stabilirea categoriilor de folosinta ale parcelelor, incadrarea constructiilor pe destinatii; completarea anexelor documentatiilor cu valoarea de impozitare conform Certificatului fiscal; evidenta terenurilor agricole pe clase de calitate, inventarierea terenurilor amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare; evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotarea cu instalatii, confort, gradul de uzurd ete. vou vow c) Functia juridicd trebuie 4 asigure identificarea corecta a proprietarilor de terenuri si constructii i inscrierea acestora in documentele cadastrului si in cartea funciara, pe baza dreptului si actului juridic pe care se intemeiaza proprietatea. Se asigura publicitatea imobiliara, practic, se cunoaste ce imobile detine fiecare cetatean pe teritoriul tarii si cui apartine un anumit bun imobil in realizarea functiilor tehnice, economice si juridice ale cadastrului, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara asigura centralizarea informaticd a datelor de identificare a imobilelor sia titularilor drepturilor inscrise. 1.5. CLASIFICAREA CADASTRULUI 1.5.1. Cadastru Cadastrul este un complex de operatii tehnice, economice si juridice intreprinse in vederea cunoasterii si inventarierii permanente si sistematice a fondului funciar si a constructiilor sub aspect cantitativ, calitativ si juridic. Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniu! public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judet, al Roméaniei, etc.). Introducerea cadastrului pe teritoriul Roméniei intra in atributiile ANCPI prin OCPI, care avizeaza, verifica si receptioneaza lucrarile de specialitate Prin Cadastru este creata o baz de date pusa in slujba garantarii proprietatii conform Constitutiei. Astazi, nu se poate vorbi de cadastru fara s8 se vorbeasca si de cartea funciara 1.5.2. Sisteme informationale specifice domeniilor de activitate Acestea sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrarii lor rationale. ~19~ Evidente cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri, cu Conditia sa foloseasca drept date de bazé cea ce este prevazut pentru cadastru $i anume, suprafata, categoria de folosinta gi proprietarul 1.5.6.1, Sistemul informational al fondului agricol Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net, etc. Este coordonat de catre Ministerul Agriculturii. si Dezvoltarii Rurale (MADR). 1.5.b.2. Sistemul informational al fondului viticol Este 0 componenta a sistemului informational al fondului agricol ce are drept obiect de evidenta gi inventariere terenurile, amenajarile si cladirile aferente patrimoniului viticol national, situate in areale consacrate traditional, grupate pe regiuni viticole, Podgorii si centre viticole, pentru care se specifica suprafata viticola, soiurile cultivate, subcategoria de folosinta a parcelelor viticole si proprietarul 1.5..3. Sistemut informational al amenajérilor de imbundtatiri funciare Inventariaza amenajarile de imbunatatiri funciare aflate in administrarea Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF), care cuprind lucrari de irigatii, desecare si drenaj, de combatere a eroziunii solului (de suprafata sau de adancime), lucrari de aparare impotriva inundatiilor si de regularizare a cursurilor de apa. 1.5.6.4. Sistemul informational al fondului forestier sousisn Se Ocupa cu evidenta gi inventarierea sistematic’ a fondului forestier a national si a amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta tang lemnoasi, varsta, consistenta masei lemnoase, etc, precum gi informatii “aur?” teferitoare la sol, relief si clima, Se executa de Ministerului Mediului si Schimbérilor Climatice prin Regia Nationalé a Padurilor ,ROMSILVA’ pentru exploatarea rationala a padurilor si buna gospodarire a amenajamentelor silvice, la nivel local fiind coordonat de ocoalele silvice si directille silvice judetene 1.5.6.5. Sistemut informational al fondului apelor Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape si stuf, a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificdnd suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief si clima. Se executé sub coordonarea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice prin Administratia Nationala ,Apele Romane" pentru evidenta cantitativa si calitativa a apelor prin lucrari de amenajare, folosire si protectie a acestora aid ~20~ 1.5.6.6. Sistemul informational al fondului imobiliar Se ocupa cu evidenta si inventarierea corpurilor de proprietate din localitati, specificand pentru constructii folosinta, materialele de constructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea, etc. Se executa in cadrul administratiei publice locale, cu sprijinul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice. Este sistemul informational cu cele mai multe date specifice, alaturi de cele ale fondului edilitar, dezvoltat cu fonduri locale de primarii si centrale prin ministerul cunoscut mai mult sub vechea denumire de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului (MLPAT). Metodologiile de executare elaborate in anul 1997 sunt in vigoare gi au constituit o baza solida de elaborare unitara a documentatiilor in domeniu. 1.5.b.7. Sistemul informational al fondului edilitar Se ocupa cu evidenta si inventarierea retelelor edilitare (apé, canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefonice) si a instalatiilor care le deservesc, specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametrii tehnici, starea. Este executat impreuna cu sistemul informational al fondului imobiliar dupé 0 metodologie proprie, sub coordonarea MDRAP. 1.5.6.8. Sistemul informational al spatiilor verzi Este un sistem sistem informational de tip GIS, care cuprinde inventarierea si evidenta terenurilor din intravilanul localitatilor definite ca spatii verzi si a celor degradate, dar posibil a fi reabilitate si reamenajate ca spatii verzi, in vederea asigurarii calitatii factorilor de mediu si starii de sanatate a populatiei Responsabilitatea revine autoritatilor administratiei publice locale care gestioneaza Registrul local al spatiilor verzi ce contine caracteristicile cantitative si calitative ale vegetatiei, cu scopul cresterii sigurantei si calitatii vietii Sisteme informationale ale terenurilor cu destinatie specials Pot fi intocmite de mari detinatori de terenuri, ministere, departamente, regii autonome, societati comerciale etc. 1.5.6.9. Sistemul informational al drumurilor publice : Se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor, lucrarilor de arta si V4 amenajarilor retelei de drumuri. Responsabilitatea revine ,Companiei ‘a Nationale de Autostrizi si Drumuri Nationale din Romania” (CNADNR) - CNADNR aflata in subordinea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura i Investitii Straine, consiliilor judetene si consiliilor locale, ca proprietari de drumuri publice ~21~ CADAS 1.5.6.10. Sistemut informational al cdilor ferate G2 SE ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, NE" instalatiilor si starii retelei feroviare. Caietele de sarcini si indrumarea metodologica a executiei lucrarilor pentru sistemul informational al cailor ferate se realizeaza pentru toate unitatile feroviare, de catre Serviciul Cadastru Concesiuni din structura CFR, Ministerul Transporturilor. 1.5.6.1. Sistemul informational al porturilor Se ocupa cu evidenta si inventarierea_ terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane si supraterane, platformelor tehnologice, etc., care deservesc unitatile portuare. 1.5.b.12. Sistemul informational al aeroporturilor Se ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor, constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane si supraterane etc. care deservesc aeroporturile aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor. 1.5.6.13. Sistemul informational al retelelor de metrou Suey 8 realizeaza pentru inventarierea si evidenta sistematica a bunurilor Meg) mobile administrate de METROREX SA avand drept obiect terenurile pe care se afla infrastructura retelei de metrou (traseele cu liniile si instalatiile de cale ferata din subteran si de la suprafata, constructiile care le deservesc etc.), terenurile constituind zone de siguranta si protectie din subteran si de la suprafata, terenurile pentru amenajarile logistice gi sociale ale retelei de metrou, precum gi celelalte imobile apartinand metroului, respectiv: liniile de cale ferata, tunelurile, galerille, prizele de aer, precum si instalatiile care deservesc caile ferate. Fac de asemenea obiectul evidentei retelele edilitare care deservesc metrout de canalizare, de alimentare cu apa industriala si potabila, retelele de alimentare cu aer, cu combustibil sau gaze, retelele de semnalizare, de energie electrica de joasa, medie sau inalta tensiune, retelele de comunicatii etc 1.5.6.14. Sisternul informational al fondului industrial Realizeazi evidenta sistematica a bunurilor imobile care se gasesc in incinte industriale si in zone cu regim de parc industrial, in perimetrul carora se desfasoara activitati investitionale, de productie industriala si de servicii, intr-un regim de facilitati specifice. Baza de date cu toate imobilele apartinand fondului industrillor, sta la fundamentul elaborérii de strategii si programe pentru dezvoltarea industriala a tarii, tinand cont de protectia mediului. 1.5..15. Sistemul informational al fondului energetic Evidenta fondului energetic este formata din unitatile care produc, transporta si distribuie energie electrica. ~22~ CADASTRU Sunt luate in evidenta de specialitate terenurile incintelor ocupate de imobilele, instalatiile si depozitele unitatilor amintite, liniile de transport, transformatoarele ce apartin sau deservesc aceste unitati, terenurile care constituie zona de servitute impusa de existenta obiectivului energetic etc. 1.5.b.16. Sistemul informational al fondului minier Lucrarile acestui sistem de evidenta au drept obiect atat bunurile imobile situate la suprafata in zonele de prospectiuni si/sau de exploatare (constructiile administrative, sociale si tehnologice, benzile transportoare, haldele de minereu, drumurile de acces si transport, zonele de siguranta si protectie, intrarile in exploatarile subterane etc.) cat si bunurile imobile situate in zonele de siguranta si protectie, aflate deasupra exploatarilor subterane. Scopul lucrarilor consta in realizarea bazei de date a sistemului informational minier si intocmirea documentelor necesare pentru inscrierea in cartea funciara si in cartea miniera. Agentia Nationala pentru Resurse Minerale stabileste continutul-cadru, ‘intocmeste $i pastreaza Cartea minierd si inregistreaza datele si informatiile prevazute in anexe. 1.5.b.17, Sistemul informational al fondului petrolier Prin acest sistem se realizeaza inventarierea, intretinerea si evidenta sistematica a imobilelor din perimetrele de prospectiuni si/sau exploatare (perimetre libere, clidiri administrative, tehnologice si sociale, parcuri, sonde, rafinarii, cdi de acces si transport, depozite, bazine gi rezervoare, platforme tehnologice, transformatoare, zonele de siguranta, protectie si restrictie etc.), precum si traseele cu conductele de transport la distanta a produselor brute sau prelucrate, cu zonele lor de siguranta si protectie. Scopul executarii lucrarilor este determinarea si reprezentarea pe planurile cadastrale a bunurilor imobile, realizarea bazei de date gi inscrierea in cartea funciara si in cartea petroliera. Cartea petrolierd este instrumentul de evidenta care cuprinde toate datele privind regimul juridic al suprafetelor aferente perimetrului de dezvoltare si exploatare, proprietatea, situatia topografica a lucrarilor aferente operatiunilor petroliere, a resurselor/rezervelor de petrol si de productie, precum si date referitoare la delimitarea perimetrelor si operatiunilor petroliere efectuate in fazele de prospectiune si explorare 1.5.b.18. Sistemul informational al fondului destinat apérarii “1m, Evidenta terenurilor si obiectivelor destinate apararii se realizeaz 4’ sistematic pentru imobilele de pe tot cuprinsul tarii, administrate sau to) detinute in patrimoniul Ministerului Apararii Nationale. Scopul final este eX crearea unei banci de date si furnizarea suportului spatial pentru realizarea unui GIS militar, care contine terenurile pentru amenajarile logistice si sociale militare (poligoanele de tragere, frontiera i zonele de siguranta si protectie), constructiile administrative si sociale, precum gi alte bunuri imobile detinute de MApN ~23~ 1.5.b.19. Sistemul informational al fondutui destinat administratiei si internelor ee Se organizeaza pentru evidenta $i inventarierea imobilelor din ~~" domeniul public sau privat al statului, care apartin de Ministerului Afacerilor Interne, dar si a imobilelor care deservesc institutii ale administratiei publice. Consta in utilizarea de aplicatii informatice care permit realizarea unei banci de date, cu respectarea normelor tehnice elaborate de ANCPI 1.5.6.20. Sistemul informational al monumentelor si siturilor istorice Se realizeaza pentru imobilele care apartin monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice, de pe tot cuprinsul tari, care sunt semnificative pentru cultura i civilizatia national si universala, Lista monumentelor istorice cuprinde monumentele clasate in grupele A si B, se intocmeste de Institutul National al Monumentelor Istorice aflat in subordinea Ministerului Culturii si sta la baza intocmirii sistemului informational de specialitate al monumentelor istorice, a planurilor de amenajare a teritoriului si a planurilor urbanistice. F Musasret Corr Ai 1.5.b.21. Sistemul informational al ariilor protejate >», Responsabilitatile de administrare a ariilor naturale CJANPM G y;\ Protejate si a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse ; sub regim special de protectie si conservare, revin: Agentiei \ Y Nationale pentru Arii Naturale Protejate, Administratiei Rezervatiei Biosferei_ “Delta Dunarii", _autoritatilor administratiei publice locale, pentru ariile naturale protejate, declarate prin hotarari ale acestora. Ariile naturale protejate si coridoarele ecologice se evidentiazé in mod obligatoriu de catre ANCPI in planurile nationale, zonale si locale de amenajare a teritoriului si de urbanism, in planurile cadastrale si in cartile funciare. Natura 2000 este 0 retea europeana de zone naturale protejate, care include situri de importanta comunitard (SCI) si ari de protectie speciala avifaunistica (SCA). 1.5.6.2. Sistemut informational al patrimoniului cultetor Prin importanta pe care o au pentru viata spirituala, cultele recunoscute oficial in Romania detin bunuri imobile reprezentative pentru societatea_— romaneascd. —-Responsabilitatea__revine Secretariatului de Stat pentru Culte, organizat ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, in coordonarea Primului Ministru, pentru evidenta si modul de administrare a bunurilor imobile dar, in prezent, se poate vorbi despre un sistem informational functional. Biserica Ortodoxa Romana, organizata cu titulatura »Patriarhia Romana”, cuprinde eparhii (arhiepiscopii si episcopii) grupate in mitropolii si gestioneaza prin Sectorul patrimoniu imobiliar imobilele Administratiei Patriarhale, ale Institutului Biblic i de Misiune al BOR, ale celorlalte institutii si fundatii bisericesti, centre sociale, manastiri, biserici, monumente, cimitire, terenuri arabile si paduri etc, care poate deveni in scurt timp un sistem de tip GIS ~24~ CADASTRU in conctuzie, toate sistemele informationale enumerate mai sus sunt importante pentru buna desfasurare a activitatilor in domeniile respective. Unele dintre ele au norme metodologice proprii, iar altele au variante sub forma de proiect ce urmeaza sa fie definitivate. Aceste sisteme informationale specifice domeniilor de activitate fac obiectul altui curs, in care sunt detaliate etapele de lucru si continutul documentatiilor caracteristice. Orice suprafata de teren, cu sau fara constructii pe ea, teren utilizat sau neproductiv, trebuie privita ca fiind un imobil, care se inscrie mai intai in sistemul integrat de cadastru gi carte funciara si apoi poate fi cuprins intr-o evidenta cadastral, cu atribute specifice. Dupé datele pe care le furnizeaza in documentatia finala se deosebesc: 1.5.3. Cadastrul analitic Prezinté toate datele cantitative, calitative si juridice care permit cunoasterea amanuntita a tuturor imobilelor. Reprezentarea grafica a limitelor imobilelor dintr-o unitate administrativ-teritoriala se face pe planul cadastral sub forma digitala, care este actualizat de catre inspectorii de cadastru din cadrul OCPI. Extrasul de plan cadastral reprezinta sectiunea din planul cadastral, cu reprezentarea imobilului si a celor invecinate, a dimensiunilor laturilor acestuia, precum si a datei ultimei actualizari a bazei de date grafice gestionate de ANCPI. Planurile cadastrale pentru introducerea cadastrului se intocmesc la scarile: = pentru intravilan: 1:500, 1:1000, 1:2000; - pentru extravilan: 1:2000, 1:5000, 1:10000. 1.5.4, Cadastrul sintetic RealizeazA centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu pe unitati teritoriale mari, prin harti cadastrale de ansamblu gi prin registre sau situatii centralizatoare de sinteza. Hartile cadastrale se intocmesc la scarile 1:25000, 1:50000 si sunt obtinute prin micsorarea planurilor cadastrale. rl 2. CADRUL INSTITUTIONAL IN DOMENIUL CADASTRULUI $I PUBLICITATII IMOBILIARE 2.1, STRUCTURA ANCPI SI A INSTITUTHLOR SUBORDONATE 2.1.1. Structura organizatoricd a ANCPI In Roménia, institutia publica ce are atributii de reprezentare, coordonare si control in domeniul cadastrului si publicitatii imobiliare este Agentia National de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI. Trebuie subliniat faptul cd aceasta autoritate de stat, cu personalitate juridica, are pe langa atributiile de identificare si inregistrare a proprietatilor imobiliare si responsabilitati pentru ceea ce numim mai cuprinzator domeniul masuratorilor terestre. Deci, coordonarea domeniilor geodeziei, gravimetriei, cartografiei, fotogrammetriei si topografiei revin tot ANCPI. Pentru ca de la integrarea in Uniunea Europeana tara noastra a evoluat pe aceasta directie, acum se lucreaza la ceea inseamna Infrastructura national pentru informatii spatiale in Romania, tot sub autoritatea acestei institutii ANCPI se aflé in subordinea Guvernului si in coordonarea primului-ministru, printr-un consilier de stat. Are o structura organizatorica la nivel central si un Centru National de Cartografie (CNC), iar drept institutii subordonate are la nivel judetean 42 de oficii teritoriale (OCPI) gi la nivel local 132 de birouri de cadastru si publicitate imobiliar (BCPI) La nivel central, conducerea Agentiei Nationale este asigurata de un consiliu de administratie format din 9 membri, dintre care unul este directorul general al Agentiei si presedintele consiliului de administratie. In cadrul ANCPI functioneazi mai multe directii si servicii. Directiile principale sunt: * Directia Cadastru si Geodezie (DCG), * Directia Publicitate Imobiliara (DPI), + Directia Sisteme Informationale Geografice (DSIG), ~26~ * Directia Informatica (D1), la care se adauga directii specifice unei institutii centrale: © Directia Juridica si Resurse Umane (DJRU), © Directia Economica (DE), ‘* Directia Cooperare Internationala si Achizitii (DCIA) si + Directia Managementul Proiectelor (DMP). Serviciile organizate in cadrul institutiei sunt: ‘© Serviciul Relatii cu Publicul (SRP) si © Serviciul Audit Intern (SAI). crn eo Rae ec aisle)! f a ocPi ea NC { | (Oficii de cadastru si | (Centrul National de publictate Imobiliaray | | [6 Sectoare-Bucurestil | 7 Gonogratiey (41 ofa teritoriale} BCPI maf (Birourt de cadastry si | Bitouri ge publictate mobiliara) & le 192 biroud teritoriale) Figura 2.1. - Structura organizatorica a ANCPI in prezent, ANCPI este o institutie finantata integral de la bugetul de stat, conform prevederilor Legii nr. 329/209. Potrivit datelor publice, Agentia Nationala si institutiile subordonate dispun impreund de un numar total de 2880 posturi, stabilite prin HG nr. 539/2013, care modifica art.1, alin.(3) din Regulamentul de organizare i functionare a ANCPI, aprobat prin HG nr. 1288/2012. Din numarul total de posturi sunt ocupate aproximativ 97%. Din totalul angajatilor, cu studii superioare sunt peste 1600, reprezentand 55%, cu studii superioare de scurta durata sunt aproximativ 5% si cu studii medii sunt in jur de 1150 de persoane, reprezentand 40%. Sediul ANCPI este pe Splaiul Independentei nr. 202A, et. 1, sector 6, cod postal 060022, Bucuresti De la infiintarea sa in anul 2004, ANCPI si-a clarificat si consolidat mai bine pozitia in cadrul societatii, prin crearea si publicarea Strategiei pentru perioada 2013 - 2017. Este un lucru bun, pe care toti cetatenii tarii ar trebui sa-! cunoasca. Institutia a crescut pas cu pas si, asa cum este normal intr-un stat de drept, democrat gi civilizat, are un rol de stabilitate, pus in slujba cetatenilor, administratiei, institutiilor financiar- bancare. 27 CADASTRU CONSILIUL DE ADMINISTRATIE Corpul de controt -ergaizat le nivel de Compartiment Control ‘domend specifice [Compartment | Servichit Juric | DIRECTOR | {“omector | 4 GENERAL ADJUNCT | ee = | Deseo Conair d Goose: ] ‘Servicil Infrastructucs . —— [Bron i comipartimente | Sei “nformatice Figura 2.2. - Organigrama ANCPI (2013) 2.1.2. Structura organizatoricd a OCPI Oficiile de cadastru si publicitate imobiliara (OCP) functioneaza la nivelul fiecarui judet si in municipiul Bucuresti, fiind unitati cu personalitate juridica in subordinea ANCPI. La nivel judetean, conducerea oficiului teritorial este asigurata de un director, care reprezinta institutia in relatiile cu tertii. Directorul OCPI este ordonator de credite si, in indeplinirea atributiilor si responsabilitatilor emite decizii. | Organizarea si functionarea OCPI se bazeazi pe Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1288/2012, privind _aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara, si fiecare oficiu teritorial are un numar de posturi aprobate prin statul de functii a) Serviciul Cadastru in cadrul Serviciului Cadastru se desfasoara fn principal urmatoarele activitati: * avizarea, verificarea si receptionarea lucrarilor de specialitate; avizarea planului urbanistic general; ~28~ * verificarea si receptionarea documentatillor cadastrale in vederea inscrierii in cartea funciara prin atribuirea unitara a numerelor cadastrale unice, la nivelul fiecarei unitati administrativ — teritoriale componente ale judetului; + avizarea din punct de vedere tehnic, inainte de depunerea lor in instanta de judecata, a expertizelor topo-cadastrale intocmite de expertii judiciari, in baza unui regulament elaborat in comun de Agentia Nationala si de Ministerul Justitiei * asigurarea completarii, modificarii, inventarierii si arhivarii digitale a titlurilor de proprietate emise de Comisia Judeteand cu ajutorul aplicatiei DDAPT. Cetatenii pot urmari starea curenta a cererilor de specialitate inregistrate la OCPI, folosind web-site-ul ANCPI (www.ancpiro). DIRECTOR Biroul Economic Compartment juridic si de Figura 2.3. - Structura organizatorica a unui OCPI Urmarire cerere in eTerra - RG! Parametriteautart = ose Barbosa cP Targoiste pose 2009 Eadie) Rezuitatul cautari dupa cererea 90652 : ‘sis invite Teersen Seiuionars Oblast) any eit ‘iad sa) Refer de saa) stone stn: Data van sees Figura 2.4. - RGI - starea cererilor in e-Terra Aplicatiile informatice moderne de gestionare a operatiunilor cadastrale in cadrul OCPI combina informatiile cadastrale (contururi de imobile, limite administrative, zone urbanistice) cu imaginile aeriene (ortofotoplan). ~29~ Figura 2.5. - Imobile inregistrate la OCPI (preluare de la OCPI Valcea) b) Serviciul Publicitate Imobiliara Activitatea de inregistrare in cartea funciard din cadrul OCPI este indeplinita prin Serviciul de publicitate imobiliara, care desfigoara in principal urmatoarele activitati: a. asigura inscrierea drepturilor de proprietate si a celorlalte drepturi reale ce se constituie, se transmit, se modificd sau se sting, la cererea titularului dreptului, a notarului public ori a celorlalte persoane interesate; b. asiguré inscrierea altor raporturi juridice, drepturipersonale, interdictii, incapacitati si litigil judiciare in legatura cu bunul imobil; asigura inscrierea céilor de atac impotriva inregistrarilor de carte funciara; d. asigura inscrierea radierii drepturilor reale, la cererea titularului dreptului sau a celorlalte persoane interesate; e. realizeaza sinteze, analize si situatii statistice privind datele cuprinse in cadastru gi publicitatea imobiliara, in colaborare cu Serviciul de cadastru si le pune la dispozitia institutiilor, persoanelor fizice si juridice interesate, la cerere, in conditiile din Legea nr. 7/1996, republicat’; f. furnizeaza persoanelor fizice si juridice, contra cost, servicii gi informatii, conform tarifelor aprobate prin ordin al ministrului administratiei si internelor; g. furnizeaza gratuit informatii institutiilor abilitate prin legi speciale (Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Agentia Nationala de Integritate, Directia Generala Anticoruptie, instantelor de judecata). ~30~ CADASTRU- 2.1.3. Structura organizatoricdé a CNC Centrul National de Cartografie (CNC) este o institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea ANCPI, infiintata in conformitate cu prevederile Legii 133/2012. A preluat integral patrimoniul si personalului Centrului National de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie si Teledetectie, continuand traditia IGFCOT (http://cngcft.ro). | i SS \ SERVICIUL DE | SERVICIUL DE SERVICIUL | COMPARTIMENTUL: CARTOGRARIE SI | GEODEZIE SI TEHNOLOGIA ECONOMIC! JURIDIC SI FOTOGRAMMETRIE, | CERCETARE INFORMATIE] SI} “epee! | RESURSE UMANE | on | DEZVOLTARE | COMUNICATILOR . Biroul marketing si achiziti publice Figura 2.6. ~ Structura organizatorica a CNC Directorul CNC este numit prin ordin al directorului general al ANCPI, in urma ocuparii prin concurs a postului, in conditiile legii, Directorul reprezinta CNC in raporturile cu celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, cu alte institutii publice, societati comerciale cu activitate incidenta, precum $i in justitie. Activitatile pe care CNC le desfasoara, conform declaratiilor proprii ale institutiei si Regulamentului de organizare si functionare, sunt in principal urmatoarele: * proiectarea, executia si intretinerea retelelor geodezice nationale; « realizarea si intretinerea hartilor oficiale ale Romaniei in format analogic si digital si. a modelului digital al terenului, pe baza datelor proprii si a celor realizate de alte institutii abilitate si de persoanele juridice ale caror produse sunt receptionate; * actualizarea registrului electronic al limitelor unitatilor administrativ teritoriale la nivel national; * asigurarea suportului tehnic pentru actualizarea si administrarea registrului electronic national al nomenclaturilor stradale; + realizarea si intretinerea bazei de date cartografice nationale; 31] * editarea de produse cartografice Ia diferite scari, derivate din baza de date cartografice nationale; + furnizarea permanenta de date geodezice si cartografice in vederea asigurarii infrastructurii de date geospatiale din cadrul Directivei INSPIRE; * participarea la realizarea reglementérilor si specificatiilor tehnice elaborate de ANCPI, in domeniul specific de activitate; * obtinerea prin metode fotogrammetrice a produselor cartografice de orice tip; * executa lucrarile de specialitate stabilite prin Ordin al Directorului General prin persoane autorizate in acest scop din cadrul CNC; * asigura receptia lucrarilor de specialitate transmise de ANCPI in acest scop; * asigura cercetarea in domeniile de activitate ale geodezici, fotogrammetriei si cartografiei; * crearea si dezvoltarea sistemelor si a bazelor de date; * presteazd cu avizul ANCPI, la cerere pentru terti, servicii de specialitate din domeniul de activitate, contra cost pe baza normelor de timp aprobate de Agentie. Centrul National de Cartografie comercializeaza prin Fondul National Geodezic diferite produse cartografice printre care, planuri digitale la diverse scéri, obtinute prin cartografiere digitala si metode fotogrammetrice, produse de tip GIS, etc Sediul CNC este in Bulevardul Expozitiei nr. 1A, sector 1 Bucuresti 2.2, STRATEGIA ANCPI 2.2.1. Importanta ANCPI pentru societate ANCPI se aliniaza tendintelor promovate de Comitetul Permanent pentru Cadastru al Uniunii Europene (Permanent Committee on Cadastre in the European Union — PCC - http://www.eurocadastreorg/) de constientizare a activitatilor desfasurate pentru functionarea unui sistem cadastral complet si pentru cresterea increderii utilizatorilor informatie’ cadastrale. Figura 2.7. - PCC ~ reprezinta institutji ale tarilor UE responsabile de cadastru Dezideratul european este ca proprietatea sa fie garantata de lege, evidenta sd fie Corecta, transparenta si usor de administrat. Realizarea unor asemenea aspiratii implica vointa politica, efort financiar si actiuni concertate ale mai multor institutii ale statului ~32~ Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara are un rol definitoriu in identificarea si inregistrarea proprietatii imobiliare si in crearea bazei reale pentru evaluarea, impozitarea si garantarea proprietatilor, contribuind astfel la siguranta tranzactjilor imobiliare. Situatia din Romania poate fi imbunatatita si decalajul fata de alte {ari europene sa fie micsorat numai prin investitii semnificative in procesul de inregistrare sistematica a imobilelor. Dezvoltarea tarii depinde si de cunoasterea exactd a situatiei fiecarei parcele de teren. Obiectivul principal al ANCPI este dezvoltarea sistemului unitar de cadastru si carte funciard, cea ce presupune ca deciziile politice, economice si administrative sa creeze un cadru conceptual si de actiune structurat si coerent. Influenta factorilor politici pentru sustinerea proiectelor este hotaratoare pentru atingerea unor tinte pe termen mediu si lung. Solutia autofinantarii a fost inlocuita in anul 2009 cu finantarea cheltuielilor de la bugetul de stat, precum si din alte surse financiare alocate din bugetul unitatilor administrativ-teritoriale sau din surse internationale in vederea realizarii Programului National de Cadastru si Carte Funciara. ANCPI are un statut aparte in dezvoltarea economica durabila a Roméaniei, prin importanta datelor pe care le gestioneaza gi prin implicatiile pe care aceste date le genereaza la nivelul structurilor administratiei publice, precum si in mediul de afaceri intern si international. Principalul sau beneficiar ramane insa cetateanul. Prin activitatea desfasurata de Centrului National de Cartografie sunt oferite produse si servicii unei game largi de utilizatori in domeniile geodeziei, topografiei si cartografiei, 2.2.2. Mandatul si viziunea ANCPI ANCPI si-a definit mandatul si viziunea, asemenea altor structuri europene similare. Reprezinta unica autoritate in domeniul cartografiei, cadastrului si publicitatii imobiliare, care stabileste politica in domeniul de specialitate, strategia si reglementarile de dezvoltare si de armonizare a activitatilor specifice in cadrul politicii generale a Guvernului si ia masuri pentru a asigura implementarea acestor politici prin institutiile subordonate. junea Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara este de a dezvolta si mentine un sistem unitar de cadastru gi carte funciara la nivel national, de a crea mecanisme si proceduri care sa garanteze si s4 protejeze drepturile de proprietate si astfel de a sprijini si contribui la dezvoltarea economica i social a Romaniei. Importanta economica, sociala si administrativa a ANCPI este direct proportional’ cu completitudinea, corectitudinea si disponibilitatea informatiilor funciare, ca unul din furnizorii de stabilitate si securitate in societatea romaneasca, ANCPL igi propune s& promoveze valori care sa-i creascé profesionalismul si prestigiul prin performanta, integritate, competenta, transparent, acces la informatia publica, 33 implicare/responsabilizare, securitate a tranzactiilor si a sistemului informatic, standardizare si costuri reduse ale serviciilor oferite. ANCPI are misiunea de a reglementa si administra Sistemul Integrat de Cadastru si Carte Funciara (SICCF), in scopul de a asigura siguranta circuitului civil imobiliar si de a sprijini cresterea economica a Romaniei, 2.3. ANALIZA MEDIULUI INTERN 2.3.1. Istoricul institutiei Agentia de Cadastru si Publicitate Imobiliaré este o institutie tanara_ pentru democratia romaneasca, a fost infiintata in temeiul Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 41/2004, ca unica autoritate de stat in domeniul cartografiei, cadastrului si publicitatii imobiliare. Dacd anul 1999 reprezinté momentul in care a fost aplicat in toata tara sistemul de publicitate reala prin cartea funciara, anul 2004 constituie data de nastere a sistemului integrat de cadastru si carte funciara in cadrul unei singure institutii, si anume, ANCPI. In procesul de dezvoltare economic’, un sistem de cadastru si carte funciara pe deplin functional este elementul cheie, securizand drepturile de proprietate privata asupra imobilelor. Serveste ca un mecanism fundamental pentru inregistrarea si transferul activelor imobiliare de la o entitate la alta, stabileste i inregistreaza drepturile reale si furnizeaza informatii pentru creditele ipotecare si dezvoltarea financiara. Acest lucru constituie un cadru optim de functionare pentru toate activitatile pietei imobiliare. Informatia despre proprietatea imobiliaré este fundamentul dezvoltarii teritoriale, Precum si pentru crearea unei infrastructuri de politici de amenajare a teritoriului si urbanism. Actul normativ principal pentru Sistemulul Integrat de Cadastru si Publicitate Imobiliara din Romania este Legea nr. 7 din 13 martie 1996. Cadrul normativ a fost schimbat in mod fundamental prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 41/2004, care a modificat aceasta lege, cu privire la structura a birourilor de carte funciara ale Judecatoriilor, integrandu-le in cadrul Agentiei Nationale nou infiintata, credndu-se la nivelul fiecarui judet si al Municipiului Bucuresti 42 de oficii de cadastru si publicitate imobiliara (OCPI), subordonate ANCPI. Astfel, se continua activitatea desfagurata de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie (ONCGC), desfasurata incepand cu anul 1997, cand a fost infiintat conform prevederilor Legii nr.7/1996, pana in anul 2004 cand a fost reorganizat. Atributiile institutiei centrale sunt prevazute in Hotarérea Guvernului Roméniei nr. 1210/2004 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara. ~34~ CAD La nivel local functioneaza birouri de cadastru si publicitate imobiliaré (BCPI) si birouri de relatii cu publicul (BRP). Atributiile acestora au fost reglementate prin Regulamentul de organizare si functionare al birourilor de cadastru si publicitate imobiliara, aprobat prin Ordinul nr. 633/2006 al directorului general al ANCPL Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a investit in dezvoltarea unui sistem informatic care sd asigure fluidizarea inregistrarii in cartea funciara intr-un timp scurt. Aceasta infrastructuraé informatica a fost dezvoltata pentru a sustine procesele specifice de lucru, astfel ca ANCPI sé se incadreze in standarde de performanta similare cu cele ale Uniunii Europene. S-a reusit, intr-un timp relativ scurt, trecerea la un mod de lucru eficient si rapid prin implementarea e-Terra. e-Terra RGI Cataioage | [Carte Funciara ([Recos & Seciniata Module Principale Module Auxiliare (Scie | —lieoe] Baza de date Figura 2.8. ~ Arhitectura e-Terra 2.3.2. Proiecte ANCPI Dintre activitatile pe care ANCPI le-a promovat si coordonat pot fi amintite in continuare proiecte care au constituit adevarate repere pentru evolutia sistemului cadastral, prin colaborarile internationale realizate, prin adoptarea de specificatii tehnice, prin experienta acumulata de catre specialistii din domeniu. * Toate titlurile de proprietate eliberate au fost scanate si cuprinse in perioada 2007 ~ 2008 intr-o baza de date (DDAPT), care a fost pusa cu titlu gratuit la dispozitia comisiilor locale de fond funciar. Aplicatia DDAPT poate fi accesata de primarii prin internet * De asemenea, pentru a veni in sprijinul autoritatilor administratiei locale in vederea identificarii suprafetelor destinate procesului de restituire a proprietatilor funciare, ANCPI a permis accesul gratuit |a ortofotoplanurile detinute de catre oficiile teritoriale (OCPI). Intr-un raport al Bancii Mondiale, activitatea de inregistrare a proprietatii este apreciata ca fiind singura activitate din domeniul economic din tara noastra care a inregistrat progrese in plina criza. Din datele statistice centralizate de ANCPI, reiese cé numéarul imobilelor inregistrate in sistemul de cadastru si publicitate imobiliara este de cca. 6200000, ceea ce ~35~ reprezinté 40% din totalul numarului de parcele ce fac obiectul titlurilor de proprietate. Figura 2.10. - Acoperirea cu ortofotoplan in perioada 2005 - 2012 * ANCPI a finalizat in anul 2010 un proiect privind conversia planurilor de amplasament si delimitare din format analogic in format digital si realizarea unei baze de date si a unei arhive digitale intr-un sistem la nivel national, constituind o componenté a infrastructurii necesare cadastrului. De la 35 de judete cuprinse in proiect, au fost preluate si scanate un numar de 2800000 documentatii cadastrale. Finantarea serviciilor a fost asigurata din venituri proprii. + in vederea realizirii cadastrului general a fost implementat un sistem informational de conversie a arhivelor clasice, in anul 2010 finalizindu-se proiectul de conversie in format digital a 1781456 carti funciare. + {ncontextul acelorasi preocupari de realizare a cadastrului sistematic a fost initiat ‘in anul 2009 si continuat in anul 2010 proiectul de realizare a planurilor parcelare, prin alocarea de la bugetul propriu, autoritatilor locale, a unei sume de 100.000 euro/judet in vederea realizarii planurilor parcelare, care trebuie si se finalizeze cu inscrierea gratuita a titlurilor de proprietate in cartea funciara. Astfel, la data de 31.12.2010, din suprafata contractata de 246 mii ha, au fost verificate, receptionate si introduse in baza de date documentatii cadastrale acoperind 98 mii ha, cea ce inseamna un numar de 96.794 imobile receptionate. + in preocuparea permanent a ANCPI de realizare a cadastrului general se inscrie si Participarea la Proiectul privind Completarea Sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeana pentru restructurarea agriculturii - CESAR (Complementing European Support for Agricultural Restructuring), finantat prin imprumut de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD). Proiectul este finantat de BIRD si presupune inventarierea tuturor proprietatilor imobiliare si intabularea gratuita a drepturilor reale. ~36~ CADASTRU fn anul 2011, ANCPI a finalizat proiectul LAKI - ,Dezvoltarea cunostintelor de administrare a terenurilor’ obtinut prin asistentaé de grant in cadrul Mecanismului Financiar al Spatiului Economic European (SEE). Rezultatele acestui proiect clarifica pe de o parte conceptele in domeniul administrarii terenurilor - “Land Administration” si a comasarii terenurilor agricole - “Land Consolidation’, iar pe de alta parte furnizeaza informatii si servicii spatiale, care corespund cerintelor gi standardelor nationale si internationale. ta Adnaimietration # Be arneneu sale Figura 2.11. ~LAKI, project SEE * Pentru indeplinirea atributiilor prevazute de Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, in anul 2010 Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a finalizat proiectul R.E.LU.A.T. (Registrul Electronic al Limitelor Unitatilor Administrativ - Teritoriale). * Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliarés o este partener activ intr-o serie de proiecte pan-europene, care au ca rezultat armonizarea cu standardele europene_ in domeniu: EuroGlobalMap, EuroRegionalMap, EuroBoundaryMap, EuroDEM, EUPOS INTERREG; detine presedentia Consiliului INIS (Infrastructura Nationala de Informatii Spatiale), componenta prin care Romania contribuie la realizarea Directivei INSPIRE a Comisiei Europene; in acest sens, ANCPI, trebuie sa dezvolte un geoportal national; © a dobandit o recunoastere internationala pe specificul activitatii sale, devenind un model de eficient si organizare economica pentru institutii similare din Europa. Activitatea agentiei este recunoscuta la nivel international de expertii Bancii Mondiale si ai EUROGEOGRAPHICS (Asociatia Pan-europeand a Agentiilor Nationale de Cadastru si Cartografie). ~37~ ASTRU in anul 2004 ANCPI a incheiat un protocol de colaborare cu Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania privind modul de efectuare a operatiunilor de Publicitate imobiliara. Din acest parteneriat au rezultat unele beneficii_ pentru societatea romaneasca: ¢ securizarea circuitului civil prin introducerea extrasului de autentificare si obligarea notarului public de a proceda la transmiterea actelor a birourile de carte funciara in vederea intabularii, evitandu-se astfel falsificarea actelor care stau la baza tranzactiilor imobiliare; * degrevarea personalului de specialitate al BCPI prin incasarea de catre notarul public a tarifelor pentru serviciile de cadastru si publicitate; * crearea unei interfete intre ANCPI si cetatean prin intermediul notarului public; + implicarea notarilor publici in derularea proiectului CESAR prin solutionarea succesiunilor si, acolo unde se impune, a certificatului de posesor. Teng Menientants Conectiva Manual Sumarizator Uses Externe Nota Figura 2.12. - Utilizarea e-Terra de catre notarii publici ANCPI, prin oficiile teritoriale, asiguranotarilor publici posibilitatea inregistrarii on- line a cererilor in modulul “Registrul General de Intrare’ (RGI) al sistemului informatic e-Terra. Dreptul de acces si retragerea lui se realizeaza prin UNNPR si se face pe baza unei parole statice sau a certificatului digital Sistemul este disponibil notarilor public pentru cereri de eliberare a extraselor pentru autentificare si pentru cereri de inscriere in cartea funciara in programul de lucru al birourilor de cadastru si publicitate imobiliara (BCPI) convenit prin protocol cu Camerele Notarilor Publici. Pentru furnizarea celorlalte servici sistemul este disponibil Permanent. Responsabilitatea actiunilor revine notarului pentru corectitudinea datelor introduse, efectele juridice produse de acestea, precum gi pentru asigurarea confidentialitatii elementelor de acces in sistem. La randul sau, printr-o procedura incheiataé cu UNNPR, ANCPI are acces gratuit la Registrele Nationale Electronice Notariale, a caror consultare este justificata pentru buna desfasurare a activitatii sale. 2.3.3. Analiza SWOT Acet tip de analiza vizeaza punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile care determina un ansamblul de activitati derulate sub coordonarea ANCPL ~38~ Analiza SWOT Opportunities Threats Figura 2.13. - Analiza SWOT Din analiza mediului intern, reies o serie de puncte forte evidentiate in analiza SWOT, dar si puncte slabe pe care ANCPI trebuie s puna accentul in perioada urmatoare. ‘Au fost analizate si ocaziile favorabile, dar si posibilele riscuri si pericole, conform sublinierilor de mai jos: a) PUNCTE TARI ®© ANCPI este unica autoritate de stat in domeniile cadastrului, publicitatii imobiliare, geodeziei, cartografiei si topografiel; ® Legislatia de cadastru si carte funciara este actualizata si in consonanta cu noul Cod civil; Sistemul integrat de cadastru si carte funciara este functional din punct de vedere al proceselor; Implementarea la nivel national a sistemului informatic unic de cadastru si carte funciara ,e-Terra”; e & e Personalul de specialitate are experienté si calificare ridicata (proportia ridicata a personalului cu studii superioare) in domeniile de competenta; Media de varsta scazuta a personalului; Practica lucrului in echipa; Inexistenta presiunilor de ordin politic asupra personalului de executie; Ce ee Colaborarea cu principalele organizatii profesionale sau cu institutiile implicate in procesul de inregistrare a imobilelor este formalizaté prin protocoalele incheiate; © ANCPI detine presedintia Consiliului INIS. INIS (Infrastructura nationala de informatii spatiale) este componenta prin care Romania contribuie la realizarea Directivei INSPIRE (Directiva 2007/2/CE); © Infrastructura de comunicatii, VPN (INTRANET), capabila sa faca fata cerintelor de trafic si rigorilor impuse de securitate si siguranta datelor, Respectarea principiului de dezbatere publica a proiectelor de acte normative cu societatea civila; © Planificarea strategica bazata pe programe, axata pe principalele domenii de politici ale ANCPI; Reprezentare teritoriala care permite o apropiere mai mare de beneficiarii finali ai serviciilor; ~39~ ® parteneriatul incheiat cu UNNPR care a permis atat securizarea circuitului civil, cat si sprijinirea ANCPI in ofensiva de realizare a cadastrului general; ® Elaborarea impreund cu UNNPR a metodologiei privind eliberarea de catre notarul public a certificatului de posesor. b) PUNCTE SLABE ‘P Lipsa standardelor tehnice; } Atragerea insuficienta a finantarilor interne si externe pentru realizarea cadastrului sistematic; Absenta unui program national de informare publica cu privire la necesitatea gi importanta inregistrarii proprietatilor imobiliare in sistemul de cadastru si carte funciara; } Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 are o structura ineficienta, este greoaie; $} Insuficienta promovare a institutiei pe plan intern si international; ‘F Rezistenta la schimbare manifestata uneori de personalul angajat; ‘ Modificéri organizatorice frecvente produse in structura ANCPI sau a institutiilor subordonate si in subordonarea ANCPI organelor administratiei publice centrale; Insuficienta dezvoltare a capacitatii de management prin proiecte care sa permita o mai buna valorificare a oportunitatilor interne gi internationale de atragere de fonduri de finantare disponibile; ? Insuficienta acoperire cu resurse umane, financiare si materiale a directiilor de actiune si a obiectivelor asumate la nivel national si european; ‘P Insuficienta numarului de posturi necesare pentru realizarea atributiilor stabilite prin lege si a obiectivelor strategice pe termen scurt si mediu; 4 Insuficienta deschidere a sistemelor informationale catre societate; = ———_ (cu 6 zecimale); ae : Das im] Xy =X + MM; Yy =, + AM; = Xq + P(Xs — Xa) (41) = Yq +P(Ys ~ Ya) Verificare: coordonatele punctului M se folosesc la calcularea suprafetei triunghiului AMB care trebuie sd fie zero, cand M este pe aliniamentul AB, sau mai mica decat toleranta, cand M este determinat cu o mica eroare: -_— (42) 2 Valoarea 0.005m reprezinta abaterea admis pentru punctul M fata de aliniamentul AB (se considera drept inaltime in AAMB). _ AM. ow Sana ST a2) Folosind raportul r r in figura 4.1 se observa ca AAMM' ~ AMBM” si se pot scrie rapoartele: aM MB= Dac sau, Ya=Ya Xu=Xe MB Ys-Yu Xe — Xm = (cu 6 zecimale); as — dm] Xm - Xa = 0 (Xe > Xea)i Xe (L + 1) = Xa + Xa; Yu - Ya = 6 (Ye ~ Yu); Yu (1 + 1) = Ya + 6 Yo; (43) Verificare: cu relatia (4.2) b) Procedeul trigonometric Se determina Oas din coordonate. AY. eA Opp = arctg Ty = arcta oe (44) ~74~ Onp= Cam ; Figura 4.2. Se folosesc relatjile de la metoda radieri Xu = Xa + d cos Qag Yu=Ya+dsin Ors (45) Pot apare situatii cand punctul M se gaseste in afara segmentului AB, pe acelasi aliniament astfel: car ? a Figura 4.3 Se folosesc relatiile demonstrate si aceeasi verificare ©) Sir de puncte pe segment Pe segmentul AB se gasesc mai multe puncte Mz, Mz, Ms ...Mi. Se cunosc distantele d; sau distantele dintre puncte. 75 a) Procedeul analitic b) Procedeul trigonometric Xmi = Xa + di cos Ong Yui= Ya +disin Oa; (47) 4.2, CALCULUL COORDONATELOR PUNCTULUI DE INTERSECTIE DINTRE DOUA DREPTE a) Procedeul analitic 1) Punctul de intersectie se afla pe ambele drepte xh oc Date: a © AB C,B(XY); * AB si CD drepte care se intersecteaza in punctul M; ea ws © M(Xm¥e), Figura 4.5 Se scrie raportul suprafetelor triunghiurilor care au aceeagi inaltime: ~76~ Se aduna numaratorii intre ei si numitorii intre ei Saco = Sacm + Sato Srceo = Sace + Sra M este punct pe segmentul AB: AMS. [0 so (4.8) [Xn = Xe + pa = Xn) I =¥, =o -%) Verificare: cu relatia (4.2) 2) Punctul de intersectie se gaseste pe una din drepte si pe prelungirea celeilalte - Date: y . «© A,B,C, B(X,¥); ae : * ABsi CD sunt doua drepte; © McAB; © Mse afla pe aliniamentul CD; V 2 M Se cere: A © MX), we Figura 4.6. Se scrie raportul suprafetelor triunghiurilor care au aceeasi inaltime: AM _ Sacw _ Saow AB Sue Sasa” Pp Se scad numaratorii intre ei si numitorii intre ei: Saco = Sacta ~ Saom Saceo = Sace - Save M este punct pe segmentul AB: AM _ Saco (4.9) Verificare: cu relatia (4.2) ~77~ Xf c Date: mm © ABC BX); AB si CD sunt doua drepte; : ig Toe M * Mse afla prelungirea dreptelor f ° AB si CD; bee a Se cere: > — © MX) c 7 Figura 4.7. Se scad numaratorii intre ei si numitorii intre ei Saco = Sacm - Sao Sacao = Sace - Save Meste punct pe segmentul AB: 7 (4.10) p- este supraunitar Verificare: cu relatia (4.2). b) Procedeul trigonometric Se folosesc formulele de la intersectia inainte xh g Figura 4.8. ~78~ ® relatiile cu tg} ~Y¥2+Xet9@cp —X x -tG@ ng AB (41) 19Ocp — tg aq Yo + Xu XMI@co = Yq + Ky — Xp tne ® relatiile cu ctg: Jy = Xa ret Yo 1t@ — Ya tO ce (a2) CGO eo ~ CGO ag Xa + (Ya — Ya letgOns Se va alege functia trigonometrica ce are valoarea absoluta cea mai mica 4.3. CALCULUL COORDONATELOR PUNCTELOR DE INTERSECTIE DINTRE O DREAPTA $I CADRUL GEOMETRIC AL PLANULUI Drept cadru geometric al pianului pot fi considerate: © limita foii de plan (sectiune); limita trapezului; ¢ limita unui patrat al caroiajului planului. a) Procedeul analitic Date: © 123,4(KY); © ABXY): Se cer: M,N (X.Y). Figura 49 Cadrul geometric este dat prin coordonatele punctelor intersectie dintre liniile caroiajului rectangular, iar dreapta AB este data prin coordonatele punctelor de capat. Se scrie raportul suprafetelor triunghiurilor care au aceeasi inaltime: ~79~ AM _ Snow _ Sau. AB Sy Saas nae Spon Se aduna numaratorii intre ei $i numitorii intre ei Saat = Sam + Sami Sasi = Saze + Sani —out AB S,. Ps (4.13) 1 Po =X +0 XA) LLYa = Ya + Pi (Ya = Ya) Meste punct pe segmentul AB: Procedand in mod analog pentru punctul N, se va obtine valoarea raportului ae Saat © AB Spans [= Xa + Pa(%s Xa] Neste punct pe segmentul AB Hh oy oy, —¥,) | (4.14) Verificare: Sauna = 0. a) Procedeul trigonometric Se folosesc relatile de la intersectia inainte, particularizate astfel: Dreapta AB se intersecteaza cu dreapta 12 in punctul M: Yq + Xpq*tgOng 195 f (4.15) Yu =Yq + (Xu — Xq)tGO pp: (relatiile cu ctg nu se pot folosi) Dreapta AB se intersecteaza cu dreapta 14 in punctul N: Xn + Va tO ng tg ap ; (4.16) X, + (YW -Yaletg@,, (relatiile cu tg nu se pot folosi) Verificarea coordonatelor se face cu relatia (4.2) pentru fiecare din punctele M si N. 4.4. DETERMINAREA COORDONATELOR UNUI PUNCT FOLOSIND DREPTE PARALELE AJUTATOARE Asemenea cazuri se pot intalni cand dintr-un punct oarecare dat, se duce o paralela la © directie cunoscuta gi se cere s se determine coordonatele punctului de intersectie dintre paralela si o alta dreapta, care poate avea o pozitie particular sau oarecare. Pot fi intalnite urmatoarele trei situatii care au rezolvare analitica si trigonometrica. a) Procedeul analitic ~ 80 ~ 1) Cazul cand se dé o dreapta $i un punct exterior ei xy | M Date: A,B, C (X,Y); AB este o dreapta si C un punct exterior ei; © Prin C se duce o paralela la AB; prin B se duce o paralela la linia care trece prin A si C i Se cere: c * M (Xs.Ym) punctul de intersectie dintre cele ————> doua drepte paralele. Y Figura 4.10. in figura de mai sus ABMC este un paralelogram si se poate scrie: Xn +Xy _ Xp tXe Xe 2 2 Y_ = Yat Ya. Yat Ye . 2 2 Din aceste relatii se obtin coordonatele punctului M Xy = Xe + Xe —Xq Y= Yet %o-Ye (417) Verificarea coordonatelor se face calculand distanta BM din coordonate, care trebuie sa fie egal cu distanta AC. 2) Cazul a doud drepte concurente si un punct exterior lor xp 8 oS Date: i © ABC (KY); * AB si BC sunt doua drepte; + Deste un punct exterior lor; © Prin D se duce o paralela la AB. Secere: D © M (Xm.¥1a) punctul de intersectie - dintre paralela si dreapta BC. Figura 4.11 Coordonatele punctului M se calculeaza cu relatiile de la punct pe segment ~81~ (4.18) Sram = Ssao (triunghiuri cu aceeasi suprafata si aceeasi inaltime). Verificarea coordonatelor se face relatia (4.2). 3) Cazul general Prin punctul C se construieste o paralela la dreapta AB si prin punctul A se duce o paraleld la BC obtinand punctul 2. Prin 2 se traseaza o perpendiculara pe AB rezultand punctul 1, iar pe dreapta EM se obtine punctul 3. Prin D se duce o perpendiculara pe AB obtinand punctul 4, respectiv 5, situat pe dreapta 2C. Se uneste punctul A cu punctele C, D, E si 2, punctul B cu € $i D si punctul M cu 2. Xt Date: © ABC D(%Y): * AB si CD sunt doua dreapte; © E (Xp) este un punct exterior; * Prin E se duce o paralela la AB. Se cere: © M (XY) punctul de intersectie dintre paralela si dreapta CD. Figura 4.12. Coordonatele punctului M se calculeaza cu relatiile de la punct pe segment: Xy = Xo + p(Mo ~ Xe) Wa = Ye + Mp ~ Ye) unde 0 yn (suprafete necunoscute); Soup = 2223 -as- _— ==se 2 2 = Sace + Saag | Sacs “a > 5D _ AB Se Fos 2-4 = oa-*8 12 =Ssa0 - Sac = Ok yo | Dis Ye-Ya (4.20) Verificare: Sawa —edin coordonate = Sawa > a b) Procedeul trigonometric [Xqq =Xq +d-COSOnn C 4 | @xy = Ong - 100°; Verificarea se face ca la procedeul analitic; Ya = ¥, +d-SiNQ,y ~ 83 ~ 3.5.2. Coborarea unei perpendiculare © A,B (XY); * C—un punct exterior dreptei; Se cere: © M (Xm,¥u) piciorul perpendicularei coborate din punctul C a) Procedeul anali ACMC' = SABB' (au unghiuri egale) => Xp aX, Pi Saw = (421) [Xun = Xe— els Ya) Yu = Yo + (Ks — Xa) (4.22) b) Procedeul trigonometric M se determina prin intersectia dreptelor AB cuCM; Qc, ©, + 100° 4.6. CAPETE SI FRANTURI DE DRUM 4.6.1. Capdt de drum Date: © ABC (XY); * d-latimea drumului; Se cere: © M (X14) punct situat pe BC obtinut prin construirea unei paralele la distanta "d” fata de AB Figura 4.15 Punctul M reprezinta capatul unui drum de létime .d” obtinut in etapa de proiectare. ~84~ a) Procedeul analitic [Xa = %e 7%“ XB) aM _ Spam _ 4D ap on Yu = Yg + P(¥e - Yg) BC Spac 2'Sgac ) b) Procedeul trigonometric [Xy =X, +BM-cos@,- d d { oo Y,, = Y, +BM-sin@, sino siM(®,- — Oa,) (4.24) 4.6.2. Frantura de drum Date: © A,B,C (XY); © Dupa franturd, drumul proiectat igi va schimba latimea din ,d” in ,k"; Se cere: 0M (XY) ° Figura 4.16 Punctul M reprezinta o frantura a unui drum proiectat, de latime ,d”, care igi schimba latimea ink” a) Procedeul analitic Punctele ajutatoare M’ si M" (capete de drum) se vor determina astfel [Xn =Xa+Pi(Ke Xe). _ K-Dac Yo = Ye +Pi(Ya Ye) SS 2 Sure Oe) [Kor = Xa +P2(%e-Xe), daw Yur = Ya +P2(Yo-Ya) "2 2-Sexe (4.26) 7 (Xw = Xue + Xe —X, i el HMM 120 = Xar + Moe Xo in paralelogramu oe ee [Xu = Xp + Pi(Ky ~ Xp) + 2 Xe ~Xp) (4.27) inlocuind: { Yu = Yo +Pi(Va ~ Ya) + P2(Yo ~ Ye) ~85~ Verificare: Seam —xdin coordonate = Saar > Daa 4 b) Procedeul trigonometric [Xq = Xp + BM: COS Os, —M'M- COS Oe = Xq + COS Ox, — cos ©, J sino sine = Yy <%= BM-sinQge = MIM singe = ¥y +. sin,, ~—4 sino, | = Yy +BM- singe +M'M- Sin Oge = Yy +—~—- sin @,, + 2. sino a nee mee = ne sino unde: @ = Oge ~ Oxy Verificare: se calculeaz Seam si Samc: din coordonate 2: Sams = d-D - pe cale Jeometrica: | oe “8 Getta 2 See kOe 4.7. DETASAREA SUPRAFETELOR >= Detasgarea unei suprafefe este operatia prin care se separé o suprafata impusd “s” dintr-o suprataté mai mare cunoscuté “S”, in anumite conditii date. Problema se reduce la determinarea elementelor care definesc dreapta de detasare (coordonatele extremitatilor ei sau directia si lungimea ei). Prin detagare se pot rezolva urmatoarele conditii - conditia de suprafatd (s - suprafata exacta impusé a fi detasata din S) = conditia de detasare (se indica directia sau punctul prin care trebuie si treaca linia de detasare) Situatii frecvente: - dreapta de detasare sa treaca printr-un punct dat, situat pe conturul suprafetei, in interiorul sau in exteriorul acesteia; - dreapta de detasare sé fie paralelé sau perpendiculard la o latura a conturului suprafetei, sau la 0 directie oarecare (detasare “paralela" sau "perpendiculara’); - detasarea sa fie facut astfel incat s4 se respecte un raport de proportionalitate impus (detasare “proportionala”) Partea tehnica a detasarii comporta intocmirea proiectului de parcelare (calcule de birou) $i aplicarea acestuia pe teren. La birou se executa: ~ determinarea suprafetelor; - calculul elementelor necesare rezolvarii detasarii (coordonate, unghiuri, distante); - efectuarea detasarii propriu-zise ~ 86 ~ Metode folosite: 1. numerice a) rezolvare analitica (reducere la calculul unui punct pe segment) b) rezolvare trigonometrica (reducere la metoda radierii sau la intersectie inainte — cu avantaj la aplicarea pe teren) 2. grafice ~ pentru suprafete mici, cu forma regulata, pe planuri precise la scari mari Alegerea metodelor se face in functie de precizia ceruta la aplicarea proiectului pe teren. 4.7.1. Detasarea suprafetelor printr-o dreaptd care trebuie sd treacd printr-un punct obligat 4.7.1. Punctul obligat este un varf al conturului Detasarea in triunghi a) Procedeul analitic x + ABC (X,Y); © Sasc = S; «5 —suprafata care se detaseaz3; « dreapta de detagare s& treacé prin B. © M (Xm/Yuu) a. i. Same = S Figura 4.17 [we =%n+P%e Xa), | _ AM _ Sao Wu = Yq +0(¥e- Ya)’ PAC” Size Saxe _ b) Procedeul trigonometric - se calculeaza din coordonate Das, Bas, Bac; - se determina h = oi (430) - se face diferenta orientarilor: w= Onc- Ons; . h 2-s se calculeaza d= AM = —— =—"~__; sino Dyg “sino (431) ~87~ AST [Xq =X_ + d-cos 0, - secalculeaza {0" OA _ “© | ca punct radiat. Yu = Yq + SiN Ope ¢d Procedeul grafic Figura 4.18 = se masoara grafic Dag pe plan; ~ se determina h= 2°; 42 - se reduce h la scara planului si se aplic’ pe o perpendiculara ridicata pe dreapta AB intr-un punct oarecare; - prin extremitatea lui h se duce 0 paraleli la AB care va intersecta pe AC in M; = seuneste M cu B => sa fost detasata. Detasarea int in patrulater sau poligon oarecare Cazul patrulaterutui 7 B. ate: © ABC, D(XY); * s—suprafata care se detageaza din ABCD; * dreapta de detasare sa treacd prin B. Secere: © M(Xm¥ua) a. 7. Same = $s Figura 4.19. Se reduce la detasarea lui s din AABD. ~ 88 ~ CADASTRU Cazul poligonului x4 . D Date: BL _ ABCD, EF (KY); ' + s~suprafata care se — detaseaza din ABCDEF; ; . + dreapta de detasare sa d treaca prin C M “ Se cere c 7 © M (Xw¥id) a. 7. Sata Figura 4.20. 5 = Sasca - se calculeaza Snsc; = se calculeaza As = s - Sagci - As se detaseaza din ACF. 4.7.1b. Punctul obligat se gdseste pe o laturd a conturului suprafetei Detasarea in triunghi a) Procedeul analitic © ABC (X.Y); © NLAB Ng’ * s—suprafata care se detaseaza; dreapta de detasare sa -_ treacd prin N — oY Secere: © M (Xana) a. Sam = 5 Figura 4.21 Se uneste N cu C, iar problema se reduce la cazul precedent 4.7 la. b) Procedeul trigonometric - analog ©) Procedeul grafic - analog Detasarea intr-un patrulater sau poligon oarecare Cazul patrulaterului ~89~ | a NS A, B,C,D (X.Y); : . N-AB « * s~suprafata care se detaseaza; « dreapta de detasare sa treaca prin N Se cere: ol © M (Xm Yi) a. 1. San = 5 Figura 4.22 Se reduce la detasarea lui s din AAND. Cazul potigonutui * A,B,C, DE, F (X,Y); + s—suprafata care se detaseaza din ABCDEF; * NAB we « dreapta de detagare sa treaca prin N. —. © M (Xm¥e) a. 7. Sasmn = Figura 4.23. Detasarea suprafetei s se reduce la detasarea suprafetei As din ANF Observatie: Pe teren, pentru toate cazurile prezentate se va trasa punctul M prin aplicarea distantei d din punctul A. se calculeaza din coordonate, ca la procedeul trigonometric, sau se determina grafic. 4.7.1¢. Punctul obligat se gdseste in afara conturului suprafetei fasarea in tri a) Procedeul anal ~90~ A, B,C (X,Y), un triunghi; 0 (XY) un punct exterior triunghiului; © s~suprafata care se detaseaza din AABC; * dreapta de detasare sa treaca prin D. tl © M (Xun) SiN (XneYnda. & Figura 4.24, Se aplica formulele de la punct pe segment Bn =Xet Ke Ka) ag, Xn = Xe *P2Os Xa) Ne is UYn = Ya + r(Ye = Ya) [Yu = Ya +P2(Ye - Ya) Spac = Notatii: Spog =k; cu p, gi p, Necunoscute. (4.32) = AN _ Seon _ Saon e ar re _ p (433) AM _ Stow _ Sao Po = Ag gee Et = Siam = Pek (434) Dar: AN os s 0 = 5G = g > Sac = (435) AN os s =o =e Sine = (4.36) SAC ces a (4.36) inlocuind relatia (4.35) in (4.36) => s p,:S=2>5=9,-p,-S (437) Ps Din relatia (4.33) se scade relatia (4.34) =>s $= Sron Strom? $= Py P-p2°k (4.38) Relatia (4.37) se egaleaza cu (4.38) si se obtine: Pr P2°S =p, -P-p2-k (4.39) Se scoate p, in functie de p,: ~91~ pi(P-p2°S) = p2-k => py _ Se scoate p, in functie de p,: Palk + p,-S) = py -P => Pe = pS inlocuind pe rand relatiile (4.40) si (4.41) in (4.37), se obtine: 5 P-p2°S C2 Ppe5 | | k+p-s | Se grupeaza termenii dupa necunoscutele p, si p. pi-k-S+p,-S-S-s-p=0] pi-p-S~p,-s-S—s-k s.5 i i £3 + Pe aa =f en s_sk 9 So ; pp = Py =s|-1s fl+—P 2-py vss ) (4.40) (4.41) (4.42) (4.43) (4.44) (4.45) Valorile obtinute pentru p, si p, inlocuite in relatiile de la punct pe segment fac posibila determinarea coordonatelor punctelor M si N Verificare: Sanam din coordonate trebuie sa fie egala cu s data. b) Procedeul grafic Figura 4.25. ~92~ Pentru rezolvarea pe cale grafica a problemei se procedeaza asttel - se duce prin D 0 dreapta care sa determine in ABC suprafata s = Sawni se determina aceasta suprafata pe cale grafica; se calculeaza diferenta As'=s-s’; cu baza MN’ se calculeaza inaltimea h, care corespunde diferentei de suprafata As, considerata ca fiind un dreptunghi; pe o perpendiculara pe M’N’ se aplica valoarea lui h redusa la scara planului; - prin extremitatea lui h se duce o paralela la M’N’, rezultand punctele M” si N’; se alege punctul Nz astfel incat sa realizeze o compensare a suprafetei cedate cu cea primita (zonele hasurate); - se uneste Dcu Ni; - se determina grafic aria suprafetei detasate si se compara cu s dat initial; - daca diferenta dintre ele se incadreaza in toleranta T = s/200, se considera problema rezolvata; - daca diferenta este mai mare decat toleranta, operatiile descrise mai sus se repeta pana cdnd conditia este indeplinita 4.7.2. Formula generald a detasdrilor “proportionale”, “paralele” si “perpendiculare”- procedeul analitic Pentru deducerea formulei generale a detasarilor specificate, se va considera patrulaterul oarecare ABCD, din care se va detasa o suprafata s, printr-o dreapta carecare. a8 Figura 4.26. Coordonatele punctelor M si N care definesc pozitia dreptei de detasare se vor determina aplicand relatiile de la punct pe segment, astfel: ~ 93 ~ STRU [Xu =Xq+Pu(Ke Ka). [Xp = Ko “PaO: ~ Xo), Y= Ya tps Ya)’ WW =Yo Pale ~Yo)' Rapoartele p, si p, sunt necunoscute, ele putand fi exprimate sub forma _ AM Sano. Su | Ps= aR AB Siso Sra ce = DN _ Sano _ Soon E.G oom din care rezults; SM ~Pt*Ssa0 + Sum = Ps ~Sra| (447) sao = P2*Srco i Span = Pe * Spec Pentru obtinerea formulei generale, se exprima suprafata s care trebuie detasata ca o suma de suprafete, tinand cont si de relatiile (4.47): $S =Samo + Sano ~ Sano = Ps * Saao + P2 * Saco ~ Sano (4.48) La randul sau, suprafata necunoscuta Saxwo poate fi exprimata astfel Snow = Sano ~ San = Px Spa ~ Ps Saan = Ps ° Save } (4.49) Spreo = Sano ~ Soan = P2 Saco ~ P2 ' Spec = P2 * Saceo Tinand seama de relatiile de mai sus, rezulta: Sarno = Pi * Po * Saceo (4.50) Ca urmare, relatia (4.48) devine: S = Pr Span +P2* Seco ~ Ps P2 “Sacao (451) Cu notatiile: Sas =A; Saco =Bi Sacen = E (452) relatia (4.51) devine: [S=py-A+p,-B-p, (4.53) Relatia (4.53) reprezinté formula generalé a detasarilor si permite calculul rapoartelor necunoscute p, si p, prin particularizarea ei pentru fiecare detasare in parte. 4.7.2a, Detasari” proportionale” Cazul patrulaterului La detasarile proportionale dreapta de detasare imparte laturile neadiacente ale patrulaterului in acelasi raport, deci: ~94~ P. =P2=P (4.54) Ca urmare, formula generala a detagarilor va fi s=p(A+B)—p?-E (4.55) Notand paranteza (A+B)=G, relatia (2) devine: p?-E-p-G+s=0 (4.56) Se rezolva ecuatia (3) si rezulta: Gi Gy es ) =—+,l 5 adic&: p= PFE y\ ae Eadie P Ze. e | (4.57) in cazul in care laturile neadiacente ale patrulaterului tind catre paralelism, suprafata E tinde catre zero, deci p nu poate fi calculat. In acest caz, se determina valoarea I/p _, si in acest scop se imparte relatia (3) cu valoarea p *-E, rezultand (4.58) Valorile care au fost obtinute cu relatiile (3.40) sau (3.41) se introduc in formulele de calcul de la punct pe segment pentru obtinerea coordonatelor punctelor M si N care definesc dreapta de detasare. Cazul poligonului Detasarea proportionala intr-un poligon se reduce la detasarea proportionala intr-un patrulater. Acest lucru este valabil nu numai pentru poligoane simple, ci si pentru poligoane complexe ca in figura de mai jos. 4 pn Figura 4.27 ~95~ Cand se cere sa se detageze o suprafata s prin detasare “proportionala’, se va imparti poligonul complex intr-o serie de patrulatere, urmand ca linia franta de detagare sa imparta laturile fiecarui patrulater in acelasi raport. Scriind formula generala a detasarilor pentru fiecare patrulater, se obtine: E,-p-G, +s, =0 p’-E,-p-G,+s,=0 — (4.59) pr -E,-p-G, +S, PPE LG+y de unde rezulta valoarea raportului necunoscut p sau 1/p , cu relatile: (4.60) (4.61) in cazul cand pe o parte a poligonului este un numar mai mare de varfuri decat pe cealalta parte, atunci se va considera o serie de puncte arbitrare (vezi figura de mai sus ~ 4',2'), care s& permit formarea unor patrulatere in care sa se aplice formula generala a detasarilor. Valorile obtinute cu relatiile anterioare se vor introduce in relatiile de la punct pe segment pentru obtinerea coordonatelor punctelor a, b, c, d, e care definesc pozitiile dreptelor de detasare in fiecare patrulater. 4.7.2b. Detasari” paralele” La detasarile paralele, dreapta de detasare este paralelé cu o latura a conturului suprafetei si, ca urmare, se va face particularizarea: a B Se va considera cazul general al unui poligon oarecare si se va scrie formula general a detasarilor tinand seama de (3.42): B Py A=p,-B=>p,=P2- 4) P2=P1 (4.62) a) in functie de p , S=2-p,-A-pi =0 (4.63) ~96 ~ [se pp=e-|lt fesse (4.64) VO A-B} Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata notata cu € tinde catre zero, se va determina raportul 1/p, , din ecuatia (4.63) mpartita cu B 728 : 1-2.8,15:8 9 4 E p, E pA pop, Ss SB Aaa fr -S& (4.65) b) in functie de p , s=2-p,-A-p: (4.66) (4.67) Dacé laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata notata cu E tinde catre zero, se va determina raportul 1/p, , din ecuatia (4.66) impartita cu _ a Ge pS SA (4.68) Valorile astfel obtinute pentru p se introduc in relatiile de la punct pe segment pentru obtinerea coordonatelor punctelor M si N, care definesc pozitia dreptei de detasare 4.7.2c. Detasarea " paralela” in trapez - analitic Particularizari: A=B si p.=p,=p; $=2-p-A-p?-E (4.69) Avs p?-2-p ->+2=0 2p = (4.70 p PETE Pp [ (4.70) Daca laturile neadiacente converg, se ia pentru p solutia cu semnul "-" in fata radicalului, iar pentru 1/p semnul "+" in fata radicalului. ~97~ CADASTRU- 4.7.2d. Detasarea " paralela” in triunghi - analitic Detasarea de la varf spre bazé B c ee *a(0) Figura 4.28. A=0;B=0;E=-S Particularizari: (4.71) (472) Detasarea de la bazd spre varf B(C) D eo A Figura 4.29 A=S;B=S;E=S Particularizari: si (4.73) Py inlocuind in formula generala a detasarilor, rezulta: s=2:p-S-p?-S (474) Coordonatele punctelor M si N se calculeaza cu relatiile de la punct pe segment. ~98~ . A Figura 4.30, Se cere s8 se detaseze de mai multe ori suprafata s dintr-un triunghi prin drepte paralele cu baza lui Pentru p se folosesc aceleasi relatii, schimbandu-se s. f1- 2. las V pr ait (4.75) tt Coordonatele punctelor 1, 1’, 2, 2’... se calculeaza cu relatiile de ia punct pe segment. Pe teren, dreapta MN este determinataé mai usor prin distante masurate de-a lungul laturilor conturului suprafetei, de la un varf al conturului la punctele M si N. Distantele se determina din coordonate. 4.7.2e. Detasdri “perpendiculare” c em ——® Date: . A,B,C, D(X, Yi; “8s . s suprafata impusa a detasarii; J * MNLAD Se cer: A in Woe D . M SiN (Xi, ¥); Figura 4.31. Din B se coboara o perpendiculara (BE) pe latura AD. Punctul E se determina cu relatiile de la coborarea unei perpendicular dintr-un punct pe o dreapta. Se calculeaza Sage din coordonate si se compara cu s. Diferenta As, daca este pozitiva se va detaga din patrulaterul BCDE, sau din AABE daca rezulta - As. Cazul se reduce la 0 detagare “paralela” ~99~ 4.7.3. Detasarea " paralela” in triunghi - trigonometric 4.7.3a. Detasarea de la varf spre baza x A Date: “ * A,B,C (X,¥) coordonatele varfurilor triunghiului ABC; s- suprafata impusa detasarii; © MN // AC Se cer: © MN(XiY); ‘© Cy, ay, by, hy ~ elemente de detasare oO Figura 4.32. Se determina din coordonate orientérile: Qas, ac, Oca, apoi unghiurile A si ¢: A= Ops - Orci C= Oca - Oc, (4.76) Din AMNB rezulta: p = hi ctg A q=hlagé (477) bh=p+q=hi(ctgA+ctgC) (4.78) —P_; (4.79) ctgA +ctgC Dar: 2s=b, -hy =} (4.80) _ ctgA+ctgc A (ctgA + ctgC) (4.81) Relatia (3.49) se inlocuieste in (4.47) a ooh, = IGA AC) ae cig + ctgC Cunoscand pe hi se determina elementele c, si ar Gy _ (4.83) [sna cine Coordonatele punctelor M si N se pot calcula folosind aceste elemente si relatiile de la metoda radieri ~100~ U Ky =Xq +C,€OSO pq, Xy =Xp +8 “COS se a Yu = Yo $C, -SINOgy, Yq = Yq +a; +SINO pe Detasarea paraleld in serie - de la varf spre bazé xh A _ V 8 ° Figura 4.33. in cazul detasarii mai multor suprafete in serie, relatiile de mai sus devin: _ b, b, = y2s,( tg); hy, = 4. 25,(ctgA + ctgC) cates (4.85) Cunoscand pe h; se determina elementele si a: h, h, = : eo, 4.86) &* Sin A 3 Sing 2 in care, 51 = 5, 52 = 25, ... = i-s Coordonatele punctelor 1, 2, ...3, care definesc dreptele de detasare se determina cu relatiile de la metoda radierii, in care se introduc pe rand valorile elementelor de detasare: 4.7.3b. Detasarea de la baza spre varf a . * A,B,C (X,Y) coordonatele varfurilor triunghiului ABC; * 5 suprafata impusa detasdrii; * MN // AC. ° M,N (XY); * Ci, a1, bi, hy ~ elemente de detasare. — o Y Figura 4.34. ~101~ be Coe 487) ea ctgA +ctg aa) b?-b? ~ cAgA + ctge 2s(ctgA + ctgC) (4.88) b a oe ee OD ctgA + ctgC ctgA +ctgC ctgA + ctge eh fat (490) sinA inc Detasarea paralelé in serie - de la baza spre varf Pentru detagarile in serie, relatjile de mai sus devin: bi = YS — 5, ctgA + ctgC) (4.91) b : yo eh Pay ctgA + ctgc ctgA + ctgc cig + ctgc heh heh ove wei 4.93} Sina’ Sine oo in care si = 5, 52 = 25, .. 1 = 1-8 Coordonatele punctelor care definesc dreptele de detasare se calculeazé prin metoda radierii, Verificarea detasarii se face prin calculul suprafetelor din coordonate Detasarea unei suprafete s dintr-un trapez sau patrulater cu o dreapté paralel cu 0 latura a acestora, prin procedeul trigonometric se reduce la cazul triunghiului 4.7.4, Detasarea " paralela” - procedee grafice Detasarea intr-un triunghi, cazul general B A ~102~ Figura 4.35 > se considera s ca o suprafata a unui dreptunghi cu baza AC. h= e AC fiind determinata grafic in functie de scara planului > se aplica h pe o perpendiculara la AC si se duce paralela MiN; la AC; > SasgjeSe determina grafic si se compara cu s; > dacd As daca As >T , operatiile se vor relua si se va calcula HY > se aplica h’ (in functie de semnul lui As), etc. Detasarea “paralela” prin impartirea grafic a suprafetei triunghiului in parti egale Figura 4.36, > se construieste un semicerc de diametru BC; > se imparte BC in doua segmente egale si rezulta punctul D la mijloc ; > se ridica o perpendiculara din D si se obtine pe semicerc punctul E; > din B se descrie un arc de cerc de raza BE care intalneste latura BC in M; > prin M se duce o paralelai la AC; Demonstratie: NBM ~ AABC; 37 re In ABEC (dreptunghia), avem: A a « §.CB-BD_BD : BE)’ = CB BD = (8M); Inlocuim gi rezulta: = (Bey (omy 3 5* ech Observatie: analog se procedeaza si pentru cazul: s=S/3 (4.94) ~ 103 ~ Detasarea “paralela” prin impartirea grafic a suprafetei trapezului in parti egale Figura 4.37, se prelungesc laturile neadiacente AB si DC pana se intersecteaza in E; se construieste semicercul de diametru DE; din E ca centru se duce un arc de cerc de raza EC pana se obtine G; se coboara o perpendiculara din G pe ED si se obtine punctul H; se imparte segmentul HD in doua jumatati si rezulta HI = ID; se ridicd o perpendiculara din I sila intersectia cu semicercul rezulta F; din E se duce un arc de cerc de raza EF pana intersecteaza pe ED in M; prin M se traseaza o paralela la AD si rezulta punctul N si astfel: Srowo = Suaca =$ Observatie: analog se procedeazi daca se cer detasate mai multe suprafete s, impartindu-se segmentul HD la numarul acestora 4.8. PARCELAREA SUPRAFETELOR 23 Prin parcelarea unui teren se intelege impartirea lui in dou& sau mai multe loturi, egale sau de suprafefe diferite. Conform Legii nr. 350/201 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, actualizata in 2013, prin parcelare se intelege actiunea urbana prin care o suprafata de teren este divizata in loturi mai mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula, este legata de realizarea unor locuinte individuale, de mica inaltime. Daca un teren este divizat in mai mult de 3 parcele, atunci este necesara elaborarea PUZ si obtinerea Certificatului de urbanism. Dupa aprobarea PUG si PUZ prin hotararea consiliului local, primariile sunt obligate sa transmita documentatiile catre OCPI, pentru actualizarea destinatiei imobilelor inregistrate in sistemul integrat de cadastru si carte funciara. Principalele etape care se parcurg pentru rezolvarea unei astfel de probleme sunt: oe Lae Baas IDENTIFICAREA ‘SUPRAFETEI DE PROIECTAREA CALCULE APLICAREA PE PLANULUT ‘SPECIFICE TERENA PARCELAT { PARCELAR DET LOR, PROIECTULUI — ‘eridicare topograficd | ‘SUPRAFETELOR \ \ fo fancy de | setrasarea notor eae ‘ecerintele ‘veupraeta ta, coordonate proprietarulut ‘suprafetele loturilor | & matenalizarea ‘principle gi “Seale elementelor | nolo ime normele in vigoare geometrice ale noior |S punerea in posesie ‘neem | PAPCEIG. | aproprietarlor edererminarea | snc coordonatelor | Puncelor state pe | conturut fr | a =| Figura 4.38 Projectarea unui plan parcelar presupune cunoasterea $i respectarea unor prevederi obligatorii, respectiv: * conditiile stabilite de proprietar, se refera la scopul parcelarii, numarul si marimea loturilor, dispunerea lor etc; * principiile de parcelare, cunoscute de proiectant: asigurarea pentru toate loturile a accesului la un drum public, laturi perpendicular pe acesta, folosirea ca limite a unor detalii naturale - culmi, vai, drumuri- s.am.d.; * normele de urbanism si amenajarea teritoriului in vigoare, privind forma si suprafata limita a loturilor, pentru asigurarea unei exploatari rationale, latimea minima a frontului la strada 5.a Parcelarea propriu-zisa se poate executa folosind: * metoda graficé, prin care elementele de plecare si cele noi se deduc de pe plan (utilizata pentru a studia mai multe variante posibile); * metoda numericd, din coordonate, cu precizie ridicata, prin stabilirea elementelor necesare pe cale analitica sau trigonometrica; © procedeul automat, prin folosirea calculatorului electronic si a unui soft specializat, care executa simultan atat calculele cat si planul parcelar. Nota. Aplicarea legilor proprietagii prin restituirea terenurilor agricole si silvice (Legea nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare si Legea nr. 1/2000) a condus la executarea unui volum mare de masuratori pentru punerea in posesie. Din pacate, la nivelul intregii tari exist probleme legate de partea tehnica (si nu numai) a lucrarilor care, in primul rand trebuie recunoscute, asumate si apoi remediate. Cauzele care au generat o astfel de situatie sunt multiple: vointa factorilor de decizie, neutilizarea aparaturii electronice, participarea la parcelari a multor “cunoscatori” care au folosit insistent ruleta si compasul ete. ~105~ Se pot intalni frecvent parcele cu latimi mici, de cativa metri si lungimi de cateva sute de metri, suprafete calculate invariabil ca fiind lungimea ori latimea, indiferent de figura geometrica sau titluri de proprietate cu probleme. Figura 4.39. Exemple de planuri parcelare Detasarea se executa, de regula, in figuri geometrice complexe, in poligoane neregulate dar, calculele se aplicé pentru triunghiuri, trapeze sau patrulatere. Dreapta de detasare poate sa treaca printr-un punct obligat (un varf al conturului suprafetei, un punct situat pe o latura a conturului poligonal, un punct situat in exteriorul sau in interiorul suprafetei care se imparte) sau poate sa fie paralela cu o directie data (0 latura a figurii geometrice) sau perpendiculara pe o latura a conturului. in figura 4.40 sunt prezentate doua cazuri de dezmembrari dintr-un poligon, iar in figura 4.41 sunt detagate paralel, in serie, intr-un poligon, mai multe suprafete. 5 Figura 4.40. Exemple de dezmembrari Date: din poligonul 123456 de suprafaja $ Date: din poligonul 1234567 de suprafaa $ se cere 8 se se cere sa se detajeze s=Szep ai. dreapta —_—_detageze $=Sinmser ai. dreapta de detayare MN sé fie paralelS cu de detagare s@ treaca prin punctul obligat 2 latura 76 Rezolvarea presupune: Rezolvarea presupune: “calculul suprafelel si=Saae ‘Sconstruirea dreptei SE paralel8 cu 76 si determinarea coord. ‘ caleulul As=s-s: pet E ‘detagarea suprafefei As din triunghiul 245 caleulul suprafete! si=Sresr ‘calculul As=s-s: ‘S detasarea paralelé a suprafejei As din patrulaterul oarecare £245 ~106~ Parcelarea pe calculator Toate problemele de parcelare, precum gi rectificarile de hotare, se pot rezolva cu ajutorul calculatorului electronic. Prin proiectarea asistaté de calculator se asigura un calcul precis si se poate intocmi un plan parcelar in conditii grafice deosebite. Figura 4.41. Plan parcelar — detasari paralele cu TopoLT Se poate apela la binecunoscutul pachet AutoCAD, care permite gasirea unor solutii grafo-numerice (apeland la cunostinte de geometrie plana si analitica), sau se pot Tula programe scrise in AutolISP, care contin algoritmi de calcul analitic sau trigonometric. Rezolvarea automata presupune utilizarea unui soft specializat, AutoCAD Land Development care, prin comenzile ,slide bearing" si ,swing on line", traseazi dreptele de detasare in functie de conditiie impuse si de marimile suprafetelor. Exista pe piata din Romania programe care rispund tuturor cerintelor legate de detasari: ~107~ MapSys 10, tio.) p.ro/) MapSys este 0 aplicatie complex de tip GIS, realizata de SC GeoTop srl, care este adaptabila standardelor din domeniul cadastrului; Topol “ass (http://www.topolt.com/ro/produse.html) TopeLT dezvoltat de 3D Space este un program specializat, care poate fi asociat platformei AutoCAD. Permite realizarea planurilor cadastrale digitale prin comenzi foarte utile, conform cerintelor actuale din domeniile topografiei si cadastrului Detasarea unei suprafete impuse, dintr-o suprafata mai mare cunoscuta, se face parcurgand urmatoarele etape: + Accesarea din meniul TopoLT a submeniului Suprafefe si a comenzii Detaseazd o suprafatd; « Alegerea optiunii de detasare, si anume Detasare PAraleld/ DirectieParaleld/ Pérpendiculara/ PRoportionala/ PUnctObligat/ 0 DEschidereObligaté ° °. 00° din tipurile de detasare ce se pot efectua, exprimate in bara de comanda. TopoLT ofera si alte facilitati legate de completarea planului parcelar cu numarul parcelei, suprafata dezmembrata, numele si prenumele proprietarului, inserarea unui tabel cu coordonatele punctelor situate pe conturul noii parcele. 4.9. PROBLEME 4.9.1. Probleme rezolvate 1. Se dau coordonatele punctelor A si B care definesc un segment de dreapta: “Punct |X [m] Yim} A 2003.10 1964.11 { 2003.10 | 1964.11 _| LB 1948.65 1881.73 Pe segmentul AB la distanta d = 43.76m se afla situat puncul M. Se cere si se determine coordonatele puncului M prin proceleele analitic si trigonometric ~ 108 ~ Rezolvare a) Procedeul anali 0 AM Folosind raportul: p ="; : Portus P= AB Dag = V(X — X,) + (¥, ~Y,)° = 98.75 m p= = = 0.443139 (cu 6 zecimale) a8 Xu = X_ + P(Xy —X4) = 1978.97 m Yu =¥a + PY, ~ Yq) = 1927.60 m Folosind raportut. r= 2M. MB = 0.795781 Xy mt Xs2197897m —Y, = = 1927.60 m r b) Procedeul trigonometric Se determina gs din coordonate: Og = arctg Y= arctg 2" = arctg 8238 ~ 2628187 aX _ 54.45 One . Oa Xy =X, +d-Cos@,4= 1978.97 m Yu =Yq +d-sin@,,= 1927.60 m Verificare: Syp=-0.14 mp; Spy <7 = 2.008-Pw - 0.25 m 0 St : Pp 0.005 m - reprezinta abaterea admisa pentru punctul M de la aliniamentul AB (inaltimea triunghiului de eroare); ~109~ 2. Se dau dreptele AB si CD prin coordonatele punctelor A, B, C si D: 1895.59 1999.20 | 1977.98 2011.77 | 1883.62 _ 195262 | 197687 Se cere sa se calculeze coordonatele punctului M situat la intersectia dreptelor AB si CD. (Punctul de intersectie se gaseste pe ambele drepte) Rezolvare a) Procedeul analitic: _ AM _ Src _ 2770.43 AB Sacsp 4975.09 Xp =Xq + (Ky ~X,)= 1975.08 m Yu = Yq +pl¥ ~Y,) = 1941.47 m = 0.556860 Verificare: 3. Se dau coordonatele punctelor A, B, C si D care definesc dreptele AB si CD Punct |__X [m] Yim) | A_| 2231.61 | 1878.53 8 | 2249 19 2294. [18 En) 2276.60 1919.93 ~110~ Se cere sa se calculeze coordonatele punctului M situat la intersectia dreptelor AB i CD. (Punctul de intersectie se gdseste pe prelungirea ambelor drepte) Rezolvare a) Procedeul analitic: Verificare: Srey _ 1270.26 ~ 883.22 = 1.438215 AB ceo Xy =Xq + P(Xe —Xq) = 2257.33 m Yu =Yq +plYs Yq) = 1963.49 m Saya = 0.24 mp : _ 0.005 - Dag 2 = 0.25 mp ANB b) Procedeul trigonometric: Se calculeaza orientarile @,, = 81.2783 si @.)= 126.5057 Ya Ye tXe:t@co - Xp tIOre td co ~ 19025 (+ (Ky — Xe): tg@cp = 1963.49 m Yur =¥q +(Xpq — Xp) tgO,5 = 1963.49 m. a = 2257.33 m 4. Se da o dreapta prin coordonatele punctelor A si 8. Se cere si se calculeze coordonatele punctului M situat pe o perpendiculara de lungime d = 45.50 m ridicata din puncul A Punct |X [m] Yim)_| [a_| 987654 | 1234.56 B | 981988 | 1300.90 ~111~ Rezolvare a) Procedeul analitic: Dag = OX Xa) + (Vy Ya)? = 87.24m d Pp 0.521550 (cu 6 zecimale) Das Xy =Xq +l, Yq) = 9911.14 m Yu = Yq (Xs —Xq) = 1264.11 m b) Procedeul trigonometric Se determina Oas din coordonate: gq = 145.0002 xy = Og — 100 = 45.0002 X, =X, +d-cosO,,,= 9911.14 m Y, =¥, +d-sin®,,, = 1264.11 m Verificare: — Szys=1984.83 mp; - din coordonate Save = oa, ¢- 198471 mp 5. Se dau dreapta AB si punctul C prin coordonate. Se cere sd se calculeze coordonatele punctului M, piciorul perpendicularei coborate din C pe dreapta AB. [Punet |X [m] Yim] | A_ | 503932 | 3144.66 B_ | 507634 | 3024.22 [ce [s1i2.21 7 3122.66 ~112~ Rezolvare a) Procedeul analitic: x 0 VOX Xp +(% ~ Ya)? = 126.00 m | —A8C = 63.21 Dus . p= 2 oe = 0.501665 (cu 6 zecimale) ne Xy = Xe + p(Ys - Yq) = 5051.79 m Yy = Yo—p(Xp ~Xq) = 3104.09 m b) Procedeul trigonometric Se determina Ogg din coordonate: Verificare: 9, 318.9845 cu = Ong - 100 = 218.9845 28 ct9@oy ~ Xp tO ps 98 cy ~ tI s6 Yu = Yo + Xy —Xe)-tgOgy = 3104.09 m Yur = Yq + Xyq — Xp) t9Oxq = 3104.09 m Seats = 0.01 mp 0.005 - Djs 2 = 5051.79 m = 0.32 mp 6. Un imobil este format din patru parcele carora li s-au calculat prin metoda grafica ariile: ~113 ~ icc = 314 mp; 2A = 886 mp; 3V. = 289 mp; 4 189 mp; SA se compenseze aceste arii stiind cd suprafata imobilului calculata analitic din coordonatele punctelor de pe contur este St = 1697 mp. Rezolvare 1cc 2A s2' = 886 mp; 3V_ 53" = 289 mp; 4L 4’ = 189 mp; St = 1697 mp (valoare justa) Suma suprafetelor parcelelor este S't = 1678 mp (valoare eronaté - provizorie). Valoarea corectiei este + 19 mp (Vj - Ve). Corectja unitara este 19mp / 1697mp = 0,011196228 Corectiile parcelelor sunt: 4 mp, 10 mp, 3 mp si 2 mp Valorile compensate ale ariilor parcelelor sunt: 1c s1 = 318 mp; 2A 52 = 896 mp; 3V aL St = 1697 mp (verificare). 7. Sa se calculeze suprafata urmatorului contur poligonal: 1 ee Rezolvare Suprafata triunghiului dreptunghic 234 este (23 x 34)/2 = 2216.77 mp. Latura 24 se calculeaza cu teorema lui Pitagora: 24 = 94,45 m. in triunghiul 124 se aplica teorema sinusului: 12 24 sin142 sin50.3306 Suprafata triunghiului 124 = (12 x 24 x sin 124)/2 = 5158,12 mp Suprafata imobilului UTCB determinat de punctele 1234 = 7374,89 mp = 7375 mp 142 = 639. 79° 69 124 = 859. B7° 25° ~114~ 8. Se dau coordonatele punctelor A, B si C care definesc un imobil de forma unui triunghi. Se cere s se detaseze din suprafata totala Sac = S o suprafata impusa s = Sasm = 30 000 mp, printr-o dreapta care trece prin punctul obligat B, iar celalalt punct cautat este M situat pe latura AC [x [m) Y [m] 1348.4 138 1840.38 1148.6 _ [1885.39 | 1760.44 a y Rezolvare a) Procedeul analitic: p= hM = 30000MP _9,20672974 AC Suc 14511%mp Xu = Xa + p(X = X,)= 1485.011 m Yuu = Yq + P(Ye ~ Yq) = 1433.629 m b) Procedeul trigonometric Se pot parcurge urmatoarele etape, ajungandu-se la acelasi rezultat. - se calculeaza din coordonate Das, 848, Bac; - se face diferenta orientarilor: w= Oac- Gas = secalculeaza d= AM=—* ne * [Xu =Xq +d cos Oe - secalculeazi { : . WYy = Yq +d-sin@, ino! ca punct radiat, 9. SA se detaseze din triunghiul ABC suprafata s = Saac/2, astfel incat dreapta de detasare MN sa fie paralela cu latura BC (detasare paralela in triunghi de la varf spre baza) ~115~ [Punet | X{mj_| A__| 105.69 8 167.32 (re 182.65 c xh B N | M i A Rezolvare a) Procedeul analitic 7 5 =0.70710678 Sac = 2518mp — s =~ = 1259 mp p= ae 2 VSaac M: X= Xq +P(Xs —Xq)= 149.27 m Yu =¥, +p(¥, —Y,)= 365.10 m N: Xq =Xq +p(Xe -X_)= 160.19 m Yu =e + (Ye ~ Yq) = 412.69 m Verificare: s = Sara 10. Sa se calculeze suprafetele parcelelor determinate de punctele 123 si 1345 si suprafata totala a imobilului care are pe contur punctele 12345. Punct | Xim)_| Yim) | 1 105.69 | 40606 | 2 12445 | 35991 (3 | 16489 | 369.03 jaa 18265 | 415.44 5 | 14269 | 43645 | ~116~