You are on page 1of 12

PROF.

POPA GABRIELA
DRAMA
Definiţie: Specie a genului dramatic, în proză, în care se pot îmbina episoadele triste cu cele vesele. Ea
încearcă să exprime complexitatea vieţii reale. Partea cea mai importantă a dramei este conflictul - complex şi
puternic al personajelor, cu situaţii tragice, în care eroii au un destin nefericit.
Trăsături:
• amestec de tragic şi comic;
• personajul nu mai aparţine exclusive clasei sociale superioare, fiind preferat modelul geniului neînţeles;
• personajele au un suflet complex, ilustrând adeseori stări de spirit contradictorii, îmbinând trăsăturile
pozitive cu cele negative, mai aproape de realitate decât personajele tragediei şi comediei;
• conflictul este puternic, între forţe adesea egale:
a) interior ( psihologic )
şi
b)
exterior ( social );
• deznodământul este tragic ( se apropie mai mult de tragedie ); mai apropiat de realitatea vieţii;
• stilul: conform mediului cultural şi social în care se situează acţiunea.




Clasificare:
Drama socială: Răzvan şi Vidra de B. Petriceicu-Haşdeu
Drama istorică: Apus de soare de de B.Şt. Delavrancea
Drama de idei: Jocul ielelor de C. Petrescu
Drama parabolică: Iona de M. Sorescu
Drama mitologică: Meşterul Manole de L. Blaga







Caracteristici ale dramei sec. XX ( Teatrul modern )
interferenţa genurilor ( teatrul epic, teatrul poetic, drama parabolă, teatrul absurdului )
interferenţa speciilor dramatice ( comedie, dramă, tragedie )
procuparea pentru adâncurile pshicului
modificare structurii dramei şi scăderea importanţei conflictului
( teatrul absurd )
deconstrucţia logicii şi a cursivităţii discursului
mutaţii ăn realizarea personajului
interpretarea modernă a miturilor

JOCUL IELELOR de Camil Petrescu
AUTOR ŞI OPERĂ
Camil Petrescu ( 1894 —1957) a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie,
nuvelist și poet.
PIESE DE TEATRU:
„Jocul ielelor” (1919), „Act veneţian” (1919), „Suflete tari” (1925), „Danton” (1926),
„Mitica Popescu” (1926), „Mioara” (1943) etc. Aduce o importantă contribuţie la
dezvoltarea dramei de idei în perioada interbelică.
VIZIUNEA AUTORULUI ASUPRA LUMII
Camil Petrescu este un scriitor analitic atât în romane, cât şi în piesele de teatru, construind personaje
frământate de idealuri ce rămân la stadiul de teorie (utopice), intelectuali lucizi trăind în lumea ideilor pure, care
sunt imposibil de aplicat în realitatea concretă. Concepţia lui Camil Petrescu despre drama umană evidenţiază
ideea că „o dramă nu poate fi întemeiată pe indivizi de serie, ci axată pe personalităţi puternice, a căror vedere
îmbrăţişează zone pline de contraziceri", că personajele nu sunt caractere, ci cazuri de conştiinţă, personalităţi

100+1 Gramar.. garoafe. singurele care pot trăi existenţa ca paradox: "Câtă luciditate. El însuşi adept convins al absolutului. texte. (. atâta existenţă şi deci atâta dramă. Nu le place să fie văzute goale de muritori. chiar dacă nu sunt socotite a fi genii rele. cu ochii la ele.f. pe bărba ți. îmbrăcate în alb. care are ca moto: Jocul ideilor e jocul ielelor: Dar eu. GENEZA OPEREI Prima formă artistică a dramei „Jocul ielelor" datează din 1916. după care Camil Petrescu a realizat mai multe variante.) Ființe imaginare din mitologia populară românească.” (Gheorghe Lăzărescu. Dicţionar de mitologie). Eu am văzut idei. bujori. Sau. (Mai ales art. „Înţelegeam atunci că lumea asta nu e cea mai bună cu putinţă.) Eu sunt dintre acei Cu ochi halucinați și mistuiți lăuntric. piesa fiind publicată abia în 1947. lucrând însetat zi şi noapte. f. fie amuţesc. Am păstrat mereu în titlu şi în intenţie apropierea jocul ielelor-jocul ideilor.. ◊ Addenda corrige = addendă prin care se și corectează greșelile dintr-o lucrare. care apar numai noaptea. vede cum fete tinere şi femei aruncau rămăşiţele coşurilor. ori cu piciorul paralizat. În sâmbăta aceea s-a desprins în mine însumi autorul dramatic şi într-o săptămână.. „A vedea Jocul ielelor înseamnă o aspiraţie orgolioasă spre cunoaşterea esenţelor. TEME ŞI MOTIVE LITERARE . Ele dispar şi el rămâne neom. prima creaţie dramaturgică a autorului. addenda < addo – a adăuga]. Ideea. Ed.. cu nostalgia absolutului. în volumul de "Teatru". ori cu mintea aiurea.” (Addenda la Falsul tratat.. Drama. Sintagma „jocul ielelor.. Ori cu faţa strâmbă.. diagrame etc. în Teatru. Despre cei care le vânează sau le văd întâmplător se spune că fie dispar. unul din personajele secundare ale dramei: „Cine a văzut ielele devine neom.  O alegorie pornind de la semnificaţia ielelor creează şi Penciulescu.. Nu mai poate coborâ pe pământ. care erau călcate şi amestecate cu ziare în care se citeau titluri despre gigantica măcinare de la Verdun. drăgaicele.plenare. jucând hora. Aşa sunt ielele: pedepsesc. jocul ideilor” trimite către personaje supuse unui dans fatidic. EXPLICAREA TITLULUI Titlu este  O metaforă pe care o „descifrează” chiar dramaturgul „Jocul ideilor e jocul ielelor.” Metafora sugerează de fapt. Cu sufletul mărit Căci am văzut idei. pironit pământului. înfățișate ca niște fete frumoase. aşa cum afirmă în Addenda. vrăjind. dar şi o dramă a iluzionării. Trece flăcăul prin pădure. pl. fie sunt sluţiţi deoarece.”. nu a fost de acord cu nici o viziune regizorală de punere în scenă a spectacolului. Adaos la o lucrare cuprinzând note.." Crezul literar al lui Camil Petrescu este exprimat în mod sugestiv în volumul „Versuri. mai rău. revenind într-o seară de mai 1916 de la o bătaie de flori de la şosea (faimoase în acea vreme). Rămâne înmărmurit. Retorică şi semnificaţie).” (Elena Zaharia-Filipaş.. asupra cărora au puteri nefaste. care a purtat iniţial numele „Jocul ideilor. vântoasele. Bucureşti) ADDÉNDA s. cu rădăcini în folclorul românesc: „IÉLE s. supremaţia conştiinţei (a ideilor) asupra existenţei. ielelor nu le place să fie văzute de muritori. ielele goale şi despletite. aude o muzică nepământeană şi vede în luminiş. [< lat. aspiraţia sa de perfecţiune împiedicând astfel reprezentarea acestei piese atâta timp cât a trăit. în lumina lunii. are ca punct de pornire o experienţă de viaţă a lui Camil Petrescu. Ciclul morții”. jocul ielelor”. am scris prima versiune din Jocul ielelor care trebuia să fie imperativul violent al Dreptăţii sociale. prin cântecul și prin jocul lor.

c)vrea să îl îndepărteze din calea iubirii lui pe Maria Saru-Sineşti. perspectiva continuă. ca fiind singura cale de eliberare din această lume. Alte motive: motivul patului procustian. de refuzul de a abandona lumea ideilor pure. motivul dreptăţii absolute şi al dreptăţii sociale. a gândirii și sim țămintelor lor. Grigore Ruscanu. precum şi spaţiul închis. fantezie. concep ție. Irena. în principal. c)Praida.Ziarul condus de Gelu Ruscanu se numeşte: a) Dreptatea absolută. de Camil Petrescu. pe care.Tema o constituie drama de conştiinţă a intelectualului.Încercuieşte varianta corectă: 1. b)moş Dumitrache. eroul se încăpăţânează să le aplice în realitatea concretă cu care sunt incompatibile. până ce-l lungea pe potriva patului. izvorâtă dintr-un conflict complex şi puternic în planul ideilor absolute. care preconizează crearea unei alte ordini sociale.Membrii redacţiei au simpatii: a)socialiste. Evident. 7. marcate de flashback (acţiunea nu este strict lineară). vis. trăgându-l de mâini și de picioare. 5. c)capitaliste. ci dimpotrivă. Acesta ademenea călătorii și le oferea ospitalitatea casei sale. b)i-o cere Maria Sineşti. într-o ştire de presă. 4. c)Platon. autorul Camil Petrescu defineşte opera ca fiind „o dramă a absolutului”. pe care sunt scrise personajele. EXERCIŢII I. este structurată în 3 acte. care sublinează importanţa cuvântului scris. ce poate fi folosit în diferite scopuri. în orice situație deznodământul era moartea călătorului ghinionist. Procust îi tăia capul ori picioarele. Maria Sineşti îi propune să lase totul în urmă şi să fugă în lume: . de cel al lui: a)Andrei Pietraru. Eroul Tezeu a pus capăt vie ții și practicilor sadice ale lui Procust. 1. Se distinge totodată şi o discontinuitate temporală. Pe prima pagină a piesei. ca fiind inacceptabil. Destinul nefericit al protagonistului este determinat de luciditatea prin care îşi asumă eşecurile. b)fasciste. fam. b)Saint-Just. pentru că: a)deţine o scrisoare care dovedeşte că a asasinat-o pe bătrâna Manitti. Motivele sunt: scrisoarea. care stabilec limitele dintre cele două lumi. proiect irealizabil. 3. Procust îi întindea corpul. c) Utopia. psihologic al protagonistului.Penciulescu îl numeşte pe Ruscanu: a)Danton. alias ideile. f. 2. îi obliga să se culce pe un pat de aramă. „mai 1914”. 6. „Patul lui Procust” a devenit simbolul practicilor abuzive de încadrare a oamenilor. în anumite tipare prestabilite. STRUCTURA ŞI COMPOZIŢIA TEXTULUI DRAMATIC: Piesa Jocul ielelor. Maria Sineşti-într-o anumită măsură). Praida. b)mătuşii lui Gelu. în Bucureşti. Lipovici) şi UTOPIA( Gelu. însuşindu-şi bunurile acesteia.Publicarea scrisorii care anunţă sfârşitul carierei politice a lui Şerban Saru-Sineşti este amânată cu o zi la rugămintea: a) Maria Sineşti. nume dat teoriilor fanteziste. c)lui Praida. himeră. fără a ține seama de condițiile concret-istorice date și de legile obiective ale dezvoltării societă ții.„Cazul Ruscanu” este anticipat. cronologică a evenimentelor care duc la destinul tragic al personajului. nostalgiei. Odată ajun și în casă. Petre Boruga. supunându-l acelorași tratamente pe care le rezervase el „oaspe ților” săi. *UTOPÍE s. De altfel personajele se împart în două lumi: REALIA ( Saru-Sineşti. care provoacă drama individului. precizând totodată timpul şi locul unde se petrec evenimentele. Dacă oaspetele era mai lung decât patul. cele din urmă fiind împărţite în scene. Relaţiile temporale reliefează. b) Dreptatea socială. de obstinaţia aplicării în societate a conceptului utopic de dreptate absolută. Relaţiile spaţiale sunt complexe. de opacitatea faţă de orice soluţie reală. 12 tablouri. motivul ielelor. 2. Metaforic.Gelu Ruscanu îi cere demisia Ministrului de Justiţie. adulterului etc *Procust este un personaj din mitologia greacă. în numele iubirii dintre ei. privit nu din perspectivă religioasă. irealizabile. generată de alternanţa evenimentelor. Atunci când călătorul era mai scurt decât patul. manifestându-se în această dramă atât spaţiul real şi deschis al evenimentelor ce se petrec în Bucureşti. motivul actului sinucigaş. dintr-un orgoliu nemăsurat.

5. nu a murit într-un accident de vânătoare. b)când Şerban Saru-Sineşti îl asigură de eliberarea lui Petre Boruga. Penciulescu şi Ruscanu.Scena sinuciderii lui Gelu are loc: a) în prezenţa Norei. 9.Formulează răspunsuri pentru următoarele cerinţe: 1. actriţa iubită cândva de Grigore Ruscanu. TIPURI DE CONFLIC Exemplificaţi cele două tipuri de conflict CONFLICT EXTERIOR  CONFLICT INTERIOR la nivel sentimental  la nivel etic  la nivel politic CARACTERIZAREA PERSONAJELOR Stabileşte statutul social în piesă al următoarelor personaje: Personaj Statutul social Personaj Gelu Ruscanu Maria Boiu Şerban Saru.Menţionează două scene care evidenţiază rolul personajului Petre Boruga în evoluţia acţiunii piesei. II. 10.Rezumă o scenă care să reflecte condiţia tragică a clasei de jos. c)în timpul unei discuţii aprinse cu Praida şi Penciulescu.Stabileşte două similitudini între destinul lui Gelu şi cel al tatălui său. conform confruntărilor dintre Praida. 3.Gelu Ruscanu renunţă la publicarea scrisorii: a)ca să nu o distrugă pe Maria Sineşti.a)lui Gelu. 6.Precizează timpul şi locul desfăşurării acţiunii. b)soţului său. b) sub ochii mariei. c)pentru că Praida îl convinge de absurditatea luptei sale. 8. c)mai întâi lui Şerban Saru-Sineşti şi apoi lui Gelu. aşa cum ştia el. ce înseamnă să fii prins în jocul ielelor/ideilor. în 5-6 rânduri.Sineşti Praida Penciulescu Irena Romescu Petre Boruga Nora Ionescu Statutul social .Toate principiile lui Gelu despre dreptatea absolută şi iubirea absolută se prăbuşesc: a)atunci când află de la mătuşa sa că tatăl lui a fost ajutat de Şerban Saru-Sineşti să acopere suma delapidată de acesta şi pierdută la jocurile de cărţi. b) atunci când află că tatăl lui s-a sinucis. c)atunci când o întâlneşte pe Nora. de a elimina răul din lume în numele unei justiţii absolute.Numeşte două aspecte ale realităţii social-politice asupra cărora insistă dramaturgul. 4. 2.Comentează. a muncitorimii în epoca prezentată în piesă.

mereu. frânt în el.. patruzeci de ani. o canapea mare de tot cu spătar trilobat. cărţi multe. un procedeu folosit într-un chip cu totul nou în stilistica genului dramatic. „omul care vede idei”...Un mijloc specific dramaturgiei de caracterizare a personajelor. are o autoritate sigură. frumos. În stânga. se închide cu un soi de îndârjire în el însuşi. Pe masă un dejun abia început. Gelu: (pustiit sufleteşte. Fire de un calm episcopal. cu un soi de melancolie în privire. Tabloul VI: (camera Mariei Sineşti) -Un budoar. a unei replici.]. tablou. dând o impresie de concentrare dură ca o carapace. îngrijită. Maria . Şerban Saru. GELU RUSCANU – ŞERBAN SARU. Omul fumează şi gândeşte aproape nemişcat. înmărrmurit...Sineşti Didascalii/autor . ca şi cum ar fi făcută din fotolii imense. "Vrei să strângi totul în cămașa de forță a ideilor tale".Sineşti -„Cine e de vină Trăsăturile personajului şi modalităţi de caracterizare Şerban Saru.. flori de asemenea. extenuat). Acestea au multiple valori: Didascalie Valoarea didascaliei Praida (Actul I Scena 2): E un bărbat voinic.„bărbat ca la patruzeci şi şase de ani. înalt.. de o frumuseţe mai curând feminină.. Priveşte totdeauna drept în ochi pe cel cu care vorbeşte.palid.. neaşteptat de multe. Maria Sineşti: „Ah. cu o barbă pătrată blondă. agitate. între inima ta şi inima mea simt mereu. obiecte de toaletă. îl constituie la Camil Petrescu indicaţiile scenice de la începutul unui act.. Are nervozitatea instabilă a animalelor de rasă. cu gesturi foarte legate. cu oase tari şi totuşi cu aspect uscat [. „arhanghelul dreptăţii”.. altul de lichior. şi asta-i dă o autoritate deosebită. un serviciu de cafea. trăsăturile feţei au o duritate de gravură”. lat în umeri. nu mai ascultă nimic.„el este un monstru” Gelu -„un asasin” Penciulescu îl consideră una Trăsăturile personajului şi modalităţi de caracterizare . fără să ridice niciodată tonul. lama rece a minţii tale..„Gelu e un bărbat ca de 27-28 de ani. oglindă mare. Destul de elegant îmbrăcat.SINEŞTI Gelu Ruscanu Didascalii/autor . Are o privire puternică şi mâinile mari. ca de treizeci şi cinci. nu lipsit de stil. În conul de lumină cu reflexe verzui.”. chiar când face acte de energie. deşi fără preocupări anume” Praida şi Penciulescu el este „SaintJust”.

cuvântul dat mi l-am călcat.”. soţia ministrului justiţiei... am mâhnit adânc pe cei care mau iubit. dar mască nu am purtat niciodată” "Pereat mundus. numai să se facă dreptate"). având "aceeași nebunie a absolutului" CLASIFICARE „Jocul ielelor" este considerată: dramă modernă de idei dramă modernă psihologică. Eu valorez cu condeiul atât cât valorează convingerile mele". de conştiinţă pentru că dramă socială . S-a depărtat de cei asemenea lui.. Pentru mătuşa Irena...... "în atotputernicia lui Dumnezeu nu am crezut" "memoria părinților nu mi-am cinstit-o" "eu nu pot să scriu decât ceea ce gândesc. fiat justitia!" ("Să piară lumea...că iei fumurile dumitale drept realitate?” dintre cele mai infernale canalii spe care le-a întâlnit şi „un crâncen jucător”. Sineşti este salvatorul onoarei lui Grigore Ruscanu.. Maria Saru-Sineşti. am silit si pe alții la minciună... Praida: „A avut trufia să judece totul.. am lovit crâncen. Autocaracterizarea: „Am putut greşi. atâta existenţă şi deci atâta dramă” "Am socotit totdeauna că dreptatea este absolută. tu erai un răsărit nou de soare…” Sinești însuși îi povestește lui Gelu despre Grigore Ruscanu.. care erau singurul lui sprijin. fără îndurare".. am mințit mult. lui Gelu Ruscanu – „Când te-am întâlnit… după acest demon… [Şerban Saru-Sineşti] am întâlnit un stâlp de lumină … O faţă de arhanghel … El era în viaţa mea o noapte grea... Iertare nu am știut ce este. care-i fusese mentor în profesia de avocat.. „Cătă luciditate. aceasta este dreptatea însăși" „Am dorit femeia aproapelui și am mințit.. pe care-l admirase pentru "înspăimântătoarea inteligență". Dacă lupt pentru o cauză.. purtarea mea a stârnit mânia celor din jurul meu.

Criticul Marian Popa consideră însă că Gelu Ruscanu „nu este un învins: ar fi fost învins dacă ar fi continuat să trăiască... Nimic nu e întreg și frumos. dacă totul ți se dă atât de cârpit și de îndoielnic?..INTERPRETAREA FINALULUI Gelu Ruscanu: „Răul e în noi. dar moartea sa este moartea cauzei sale".. Mai merita viața asta să fie trăită.. Totul în lume este coruptibil.. și nici nu poate deveni [..].."... .

Afişe de lansare ale cotidianelor socialiste..... ziare........... în patru-cinci rânduri... PRAIDA RECAPITULARE I. cu referire la tabloul descris în incipit.. 4...Explică rolul următoarelor elemente de decor în conturarea personajului Gelu Ruscanu. SNUCIDEREA LUI GELU RUSCANU PENCIULESCU . respectiv dimensiunea temporală a cadrului piesei.... în relaţie cu sinuciderea eroului din final.. Dosare..Transcrie câte o structură care să ilustreze dimensiunea spaţială. semnificaţia pe care o are imaginea tatălui în evoluţia personajului Gelu Ruscanu. 3... cărţi..... franceze...Formulează câte o idee pentru modul în care percepe sinuciderea lui Gelu Ruscanu fiecare dintre personajele din ultima scenă a dramei.... directorul ziarului Dreptatea socială..Formulează răspunsuri la următoarele cerinţe: 1... 2.. Afişe cu Dreptatea socială..Comentează.

Prezintă relaţia dintre Gelu şi Praida din perspectiva analizei psihologice realizate de dramaturg în indicaţiile scenice. afirmaţia lui Gelu: „De asemeni.Comentează.Menţionează tipurile de conflict pe care le declanşează scrisoarea de amor.” II. primită de Gelu Ruscanu de la Maria Sineşti. . eu sunt. 4. altul. 2.Selectează şi precizează rolul didascaliilor în fragmentul citat. în patru-cinci rânduri.Formulează răspunsuri la următoarele cerinţe: 1. 3. cum ştii.

Selectează din text o pereche de antonime. precizând trăsăturile ce se desprind şi modalităţile de caracterizare. 3.Precizează care este concepţia celor trei personaje despre dreptate. 4. 2.Formulează răspunsuri la următoarele cerinţe: 1.Selectează două citate semnificative pentru fiecare personaj.Demonstrează prin două argumente că textul de faţă se încadrează în genul dramatic. .

III.” STILUL Stilul lui Camil Petrescu este anticalofil (împotriva scrisului frumos) și se particularizează prin formule estetice moderne.Adică... afirmaţia lui Gelu Ruscanu: „E deosebire de la trăire la conştiinţă. analizează şi reevaluează trecutul: Din perspectiva iubirii pentru Maria Sineşti........ în trei-patru rânduri. model fiind aici Petre Boruga.... totul.Comentează.. care se concretizează prin interesul pentru stările difuze ale eroilor..... atâta existenţă şi deci atâta dramă. 2...... Din perspectiva relaţiei cu destinul tatălui său........Explică modul în care Gelu Ruscanu. prin exaltarea trăirilor.. Din perspectiva rolului pe care îl are individul pentru a lupta cu răul social... Conștiința eroului selectează acele fapte care vor .. aflat în pragul unui eşec în a impune dreptatea absolută în realitate. sondarea până în zonele cele mai adânci ale subconștientului..drama. Formulează răspunsuri la următoarele cerinţe: 1...Câtă luciditate...........

(Camil Petrescu) TEMĂ. Limbajul artistic este remarcabil prin imaginile intelectuale.ESEU Relizaţi un eseu. claritatea limbajului analitic. fără compoziție. dar "fără ortografie. . Figurile de stil se rezumă la comparații și epitete .duce la opțiunea finală a sinuciderii. în care să demonstraţi apartenenţa textului Jocul ielelor de Camil Petrescu la specia literară dramă. de reflectare asupra existentei. fără stil și chiar fără caligrafie". Monologul interior constituie un mijloc artistic de ilustrare a trăirilor lăuntrice. introspectarea nuanțelor sufletești. de 1-2 pagini.