You are on page 1of 68

RADU THEODORU

POPAS îN MADAGASCAR

:>
.

POPAS ÎNMADAGASCAR

POPAS ÎN MADAGASCAR

POPAS îNMADAGASCAR

POPAS îN MADAGASCAR

POPAS îN MADAGASC,\R

EDITURA TINERETULUI.
r

Coperla de ALBi1\' S1'ĂlVt:SCU

1!\'<!lItlt". \'c:;ponsaLJil: DELtA DAMIRESCU


'1\:hl1ol'c<lactor: GABIUELA ILIOPOLOS

De,! ta cules 07.01.1967. Bun d.e tipar 17.03.196'/.


Apăl'ut 1967. Comand.a m', 7891. Tir'aj 80.140.
Hi?'tie zim' Sttl ele 50 g!m' 700XIOOoJ32. Coli eeH-'
tOl·iare 2,33. Coli de tipaT 2, A. 18211. C.Z, pen-
tru bibliotecile mici 8 R-93
----

Tiparul executat sub n1'. 70.026 la


Scînteii", Piaţa
comanda
Combinatul Poli grafic .. Casa

Scînteii nI'. 1, Bucureşti - Republica Socia-


listă România
În dimineaţa zilei de 17 ianuarie 196.. . "Pescăruşul
albastru" aanerizează în largul lui Cap d' Ambre,
vech iu l Massoampapuriki, pe o mare de cobalt în
care musonul încrustează Jinii unduitoare de faianţă
albă. Rămăseseră undeva în urmă arhipelag urile
p oe t i ce , coootierii abia zugrăvi ţ i pe orizont, Tecifele
madreporice - popas pentru fregate şi pe.3căruşi.
d e la espeoeria, ţinta
Ve stitel e şi î n s îngeratele islas
atîtor aventu r ados apăruse ră din ocean şi
, ,se topi se ră
în ocean, î n r egistrate la bord de gbsul indiferent al
navigatorilor: Aanira ntele, Providence, Farquhar,
Goelette, Cosmoledo, Glorioso. Unele, ridicîndu-şi
conurile vukanice chiar sub coca şi aripile aeronavei,
3Iltele, abia penelate pe fundalul de mătase azurie.
Aici se î nt i nd e a odinioară puterea maritimă a 1'a­
jahi lol" indieni, a far-aoni1oI' Egipt-ului şi a şeicl:or
arabi. De aici şi di n îndepărtatele arhipeJ,ag uri ale
paradisului se porne�m oorăbiile 'cu mirodenii să
ati ngă porturile ar'Rbice. De acolo pe spinarea cămi­
,

lelor, sub luciul constelaţiilol' şi n emărg i nire a nisi­


purilor, încă,reăturile p r e ţ io as e luau calea Europei.
Circuitul comerdall al Oceanului In di a n , cu pinzele
umflate de muson, hrănea deopotrivă vechile şi Îd-

3
buloasele civilizaţii riveran e ca şi
ale popoarelor ,

marile religii ale Dincolo de neştiiJîţa


Orientului.
istoridlor, s au ţesut schimburi:e de }:opulaţii şi de
-

idei, 'care au fecundat popoarele de la gu ra lui Zam­


bezi, african, p:: cele din jungla
învolburatul fluV'iJu
şi păldurile d in delta Ga1l1gelui Elau a
Ceylonului,
b ătrînului Me-Koug. AiICi şi pretutindeni unde muso­
nruil:a putut împinge un prao J, o jo:::eă 2 sau un d a­
habieu 3 s-au încrucişat bijuteriile şi rnătăsur11te in­
diene eu 1�;IOulptmille în fi1deş ale Siamu 'ui ; săbiile
c{llite de meş t eri arabi, cu papirusul şi grîul egip­
tean ; oa,feaua etiopiană, ou \'lasele r a Pide ale p iraţi10r ' .

malaezi. Pe urma mărfurilor au pătruns religiile.


Budha şi Maho m ed Brahma şi Isus au înfÎ!orat şi înfi­
,

oară sunetele la ceasurile de r1Jgă,c�une, du:] apele


gmle de lene su spi:nă şi cîl1id din aştrii, mai luminoşi
decit oriunde, încep să fulgu ie raze de argint .

La astea t oat e şi la încă multe altele se gîndeşte Emil


Voicu, ascultînd vuietul brizanţilor loviţi de ţăr m ul
stînoos şi abr'upt, deasupra căruia se r:dică în trepte
iliJensele păduri virgine ale Madagasca['ului nordic Pe
oriz,ontul de safia� translucid ·se oOifltupeaz.ă, în tent18
opa;ce, spinările munţiJor. De und eva din negura ,

străvechilor m igraţi i s-au desprins de ţărmuri1e


,

Poli ne-ziei hovaşii, popm' aUetk de navig,atori şi VÎ-

i ._ b<l"c?[ malac?ă ClI plnze.


, - corabie chineză.
v _ , •• S Cli PlllZ<.: sp.;ci tic arabilor.

, 4
nători. Musonul i-a adus la Cap d'Ambre sau poate
mai jos, dincolo de Diego-Suarcz, pe coasta cu nume
son1ore, purtînd în ele înţeJeSiUl ile de la inloeputul
lumilor: Andovoral1.lto, Mahal1.lol'o, Marr;,akara. S-el­
ntîmplat atunci ce s-a-ntîmplat pretutindeni acolo
unde năvălitorii au dat p2ste populaţii de păsitmj şi
ag rioulioJ ri paşnici. Malgaşii autohtoni au devenit
sdav ii hovaşLlor invadartorLHovaşii au creat un stat
de feuide de la ţJărmuI insulei, rpînă�n străfunidurile
,

Clopleşite de vegetaţie. Veacuri au "lrrmat veaC!ul'�lor.


Chinezii au descoperit busola şi triburile mongole
şi�aQl împins turmele spre ţănmur11e Pacifiloului. Asia
de mijloc a intr:at astfel în rcil'cuitul Oceanului Indian.
Navigînd la busolă, joncile chineze�ti, s�;b p1�esiunea
oăJlăreţitlorpustiului, şi-au început miglt'aţia spre su­
dullU1illinos şi îmbelşugat. Aşa au descoperH chinezii,
pentru a doua oară în istorie, sălbaticuJ Madagascar.
Sub >oupoia
Galaxiei, veacul al şaieprezecelea s-a.
vestit prin c1opotreile cato'lice, austere. şi ie zui t e ale
,

Portugaliei şi Spaniei. Cînd în catedrala d? la Lisa-·


bona vieer ege le Indiei, amiralul Francisco d'Almeida,
primeşte flam"lhl'a de damalsc alb cu C1"'uoea lui Hristos
brodată în aur, E1uropa face un pas giganti>c spre
.barbaria inevitabilă a colonia�ismului.
Arţăgoşii şi· veşnic flămînzii hidalgos de cota de
armes, s�mplii grumentes şi îngîmfaţii capitanos del
Rey vor aduoe veac'llilui noiLe descoperiri g eograficE' ,
îl vor da pe lVI.ageUan şi, o dată cu el, conştiinţa de si.ne

5
a planetei . Dar tot ei vor zgîria mele Cărţii Albe cu
vir furile însîngera,t'e ale spadelor şi vor înscrie capi t o ­
}ul odios aJ. solaviei negre .
.,Pescăruşul albastru" se apropie de ţărm, navi ­
gînd CU moto are le r,edttise. C iufu , chircit la prov�i,
supraveghează marea şi coasta, cu n ăr il e fremătînd.
Brizanţii se s parg in faţ� unei bare s ub m ari ne , într-o
cW.buceală sonoră de spumă �ilibă şi valuri albăstrii .
Inginerul călău z eşte hidroul pr i ntr -u n canal îngust ,
abia marcat ele culoar ea închi'Să a apelo r, într-un
estuar sinuos, străjuit de p ere ţ i verticali din gt'an:t.
Prin portiei'ele deschise dau năvală va'.uri de aer
îmbălsămat. Atmosfera um e elă e s u p ras a turată de
miros de vanilie.
- �Madag,as'Car, patria v an ilie i , 'spune Emil Voicu ,
ieşind pe punte.
- Madagas:::ar, îi r·ăspunde Ciufu, sărind sprint en
pe o stîncă În fomlă de p�a,tjjo�' mă şi amarînd1 h i dro ul .
Ziua boltJeşte deasu pra estuaDului un cer ele einai,l
grec.
- Pentru a studia ende mismul faunei, nu e nevoie
să trecem paralela de 15°, spun e el. C0 3 s ta estică,
după cum vedeţ i , e acoperită de pădu� i luxuriantc.
Ac o lo vom găsi formele frugi vore arborkole. In podiş
şi-n munţi vom căuta depozitele de fosil e , P r oblema

1 _ a amar;>. - a fixa obiecte afl� te pe o na vi, SHI l1a \',1 1n­


săşi.

6
nu e chiar aşa de simplă, cum apare la o prezentare
superficială.. Dacă suprafaţa unui atol a p utut fi uşor
supravegheată, nu a:cdaşi lucru se poate face cu Ma­
da gas:earul , ·care se întinde între 14° de lat itu din e şi
6° de longitudine, acoperind mai bine de 589 mii de
. kilometri patraţi .
- Va trebui să stabili m un itinerar precis, in­
tervine pilotul. in aşa fel, încît să ne rămînă destuiă
benzină pentru drumul la coastă.
Naburalistul îşi opreşte vîrful creionului în dreptul
por tului Dieg o -Suar ez :

- Aici ne vom putea apr ovi z i on a cu de t,oate.


Francezii au avut o baz ă maritimă puternică. Vom
cobori în lu n gul coastei pînă la revărsarea rîului
Lokoho În Ocean. De acolo putem urca fără greut ate ,
ţinînd firul a p ei , pînă la Peştera Reginei.
- Ssst ! " . Ascultaţi !. . . Hidroul a fost interceptat,
spune pilotul.
Undeva, în a1tmosfem de plumb; se distinge zgo­
motul estompat al. unui motor de avion. Zgomotul
motorului de vaion se apropie, umplînd estuarul stîn­
cos de ecouri m e tali ce.
Deasupra coastei îşi face apariţ ia un hi::lro militar.
l

- Ne-a reperat, spune calm Ştefan Bogdan.:.


Haide, treceţi la ppsturi ... Are cine ne însoţi pîn�l la
Diego-Suarez.
Cînd "Pescăl'uşul albastru" trece dinco,lo de bar ::) ,
hidroul amerizează in apropierea lui. M�traliol'ul

7
l'ăs.uceşte am e ninţ ă1bo r tur:ela prevă�urt;ă ou miu'aliel'e
quadI'uple, jumelate.
Pe cel'ul de email grec înoep să se ţeasă perdele
opaoe de pîdă.

După o jUJmat ate de olră de zbor supravegheat în­


deaproape de hidroul militar malgaş " P escăru şul al­
bastru" atinge Diego-Suarez.
Un paohehOlt che amă piloti.oo, ştiierînd su'ident.
Formalităţiile de v amă şi controluil. apara tului sînt
indeplinite sumar şi �alant de doi ofi,ţeri tineli. In­
vitat la oOimandamenturl tel�estiriU, pentru a ob ţine au-
1Jolizaţiile de survol, Ştefan Bogdan pără1seşte hidroul
au sufletUll uşor. În cîteva minute şa1upa atinge de­
baa:caJderul. Apa pOl�turlui , mîn j 'iită de pete li[i,<tJchii de
petrol, e ooope:rită cu coji de ban ane .
MerLdianele, presa te sUib coca1 hLdroului, au ex­
plodat, sco'tlnd din neant o lume străină, pe care o
descifrează greu ...
Sala de aşteptare 'CI com:andantului. Uşi cu per­
dele de rrufie. VentilatoTurl uriaş agăţat de tavan
}ucearcă, Îll/U:tiiil, să răicoI'leas'Oă 32r:ul înăbuşitor. Sînt
cîţiv,a DIfliţ/eri ai republicii, care se agi tă. Vorbesc o
franoeză diulloe, dripită. Vor amănuntele tehnice ale

1 _ fuselaj ; 7nvelişul unei na ve.

8
h�dJ.'ouJui. Un doctor mi litar , francez probabil, s,�
oferă să le arate colecţia de Lemurieni pitici .
... Birou masiv. Un ge<neraJ. transpirat, uşor iri LaL,
de�o ama:bilitate a cidă. Aprobă survolul1 "Pc,:C<'lJ'u­
şului albastru". Atrage atenţia că în i n terio r lucru­
rile sînt puţintel complkate. A ool o s-a rămas la ni:"ie
forme tradiţionale, la un fel de op o ziţie. armată faţă de
a lbi ,
urmare a dominaţiei colOJlialiste şi, ceea ce
complică mai rău situaţia destul de "instabilă" -
generalul pronun ţă cuvîntul cu buzele! ţug u i a t 2 ,­

este prez enţa unei ba:nde d2 iraf:canţi, cuno.3cuţi


nUllUai după indi.cativul radio, 'care beneficiază de un
vas pirat şi două elicopter,e, şi pe ca re el, cu m ij:oa­
cele actuale ale republiCii, nu reuşeşte s-o nei..ltralizeze.
Cu ce se ocupă? Mda! Se ocupă eu rApirea tine­
relor hOlvaşe, slujitoare în Temp l ul Lunei, dansat oare
vestite în toată lumea afro-asiabcă, cu obţinerea stu­
pefiantelor, şi dracu ştie cu ce nu se ocupă ... Aur,
pietre scumpe, dar mai ales tinerele slujitoare al tem­
plul ui. Desigur, în curind se va face ordine în inte­
rior, cu atît mai mult cu cît s-a obţinut cOllaborarea
nobilului Ralezav'ana.
Generalul este membru al A,cademiei franceze.
Şi-a întrerupt un stUidiu asupra dialedelor triburilor
din munţi în trei volume. 0, desigur! Avem triburi,
şi încă puternioe. Sucoes! De o mie de ori SUCC2S

I _ zborul pe deasupra unui anumit loc

9
şi, c:e aILă mie de ori, p ru de nţă . Republica € 1nte re sată
nespus ca expediţia "Pescăruşul albastru" să-şi
atingă obi ec ti v ele ştiinţifice. Incă o dată succes! Dacă ,

intercepleazEi din în tîm pla re , absolut din întîmplare,


orice fel de eli c opter, îl roagă să transmită iniţialele
aparatului pe această lu ngime de undă. Este o rugă­
minte expresă şi confi de nţială .

... Afară, .orizontul acoperit de nori veştezi . Trece


o litieră purtată de patru bărbaţi pe jumătate goi.
Ofiţerul care-l însoţeşte spu ne că se numeşte filanzană
şi că omul din ea, îmbrăcat în l·ochie multicol.oră, pe
cap cu o pălărie de pai, cu faţa buhăită, umbrelă şi
evantai, este unul din nobilii !lovaşi ostili republicii .

De la Diego-Suarez, aşezat pe coasta e s t i că a


l\Tadagascarului, pînă la Saliambava sînt 225 de kilo­
me tri . "Pescăruşul alb as tru " urmează li nia de spumă
a ţărmulu i , l unecînd peste ooeanul pictat în aqua­
marin. In tribord, terase largi , a coperit e cu pădw"i
ecuatoriale , încremenite în ne sfîr şite valuri de ver­
deaţă, urcă spl·e platourile aride, care-şi pier d con­
sistenţa în estompa vătoasă a depărtărilor. Încă 45 d e
kilometri spre sud, lăsînd pori ul Saliambava în urmă,
apoi hidroul, zburînd la rasul păd urii , părăseş1 t e ocea­
nul, avîntindu-se pe fi.rul riului Lokoho, între v· e r­
sanţii domoli ai podişului. Se v ă d culturi de trestie
de zah �l r , terenuri n:ctangulare, defrişate în lungul

10
malurilor plantate cu arbuşti de cafea, sate miniatu­
rale, semăn ate î n poienile asaltate de vegetaţie.
- Ce bizar mi se pare p ă mîntul după ce mi-am
,

obişnuit ochii cu peisajul marin, spuse Emil Voi<:u pe


intercomunicaţie.
- Bizar, nebizar, dar u nde o să aterizăm? bodo­
găne Ciufu. Mi··ai illdicat poziţia Pc";'terii Reginei. . .

S-ar părea că acolo sfîrşesc pădurile şi î n cep zonele


al'iele.
- Am nevoie de citeva zile, să punem la punct
studiile asupra fatmei arbol"icole.
C i uf u îşi lipeşte fruntea de plexiglasul oarlingei,
explorînd peisajul.
Aceleaşi valuri nesfîrşite de verdeaţă, rar străpunse
de coroana vreunui arbore gigant, aceleaşi figuri geo­
metrice de plantaţii, aceleaşi sate cu colibe mizere
se scurg rapid pe sub planuri. După o jumătate de
oră de zbor, versanţii domoli S2 gîtuie, apropiindu-şi
spinările; în prova se arată povîrnişuri abrupte.
Latul rîului se î ng ustează, prăvălindu-şi apele pes'oe
repezişuri stîncoase. Nu se mai v ăd n ici sate, nici
culturi. Sălbatică, pădmea ecuatorială stăpîneşte pre­
tutindeni. Ştefan Bogdan pilote�ă, str,ecurîndu-se
în tre două şirur i de munţi împăduri ţi. O arcuitură
largă, Un pinten de stîncă suspendat parcă în vid, rîul
frîngîndu-se într-o cascadă c1ocotitoare, un lac pl�e­
sărat cu insule împădurite-, în spatele d.iruia se ridică

11
creste gigantice, de forme stranii, apoi ploaia diluviu,
inchizîniCl orizontu1.
Pilotul face un viraj în cuţit pe d e asupra lacului.
Linge cu coca stînc1le granitioe. Găseşte un canal
Ing ust intre do u ă insule stîncoase, în care apa întu­
necată trădează adîncul. Ameriz2'8ză cu precizie,
ră mînînd , prudent, departe de maluli. Atunci cînd
taie motoarele, în carlingă pătrunde vuietLtl bubuit
al ca.9cadei. Plo aia răpăie pe fusebj, ţesînd perdele
'

fumurii între' ei şi orizont.

Dincolo de cres tele liliachii se ghicesc culorile vio­


lente ale înserării. Ech ip aj u l iese pe coc a. Aerul umed,
înc ărc at de aburi, de mirosul iute al florilor încă
necunoscute, începe să se primenească sub adierea
unui vîntişor coborît di n munte. Ştefan Bogd an amc­
rizează prova, petrecînd p arî ma pe după trunchiul
unui banan.
- Propun să exploram lacul şi împrejurimile îna­
inte de a se lăsa întunericul, spune. Cineva rămîne
la hidro, unul dintre noi calcă insula, restul face în­
conjurul malurilor cu pneumatica.
- Dacă 11-ei nimic împotrivă, rămÎ!n la hidro , se
oferă naturalistul. Vreau să-mi aranjez fi.'?ele .

- Perfect.

12

-- -- _____ ___ ---.-J


- Duceţi-vă voi cu pneumatica. Am să filmez apu­
sul la Peştera Reginei, din vîrful stîncii de colo. Ce
zici,Stela ?
Stela se n:roşeşte pînR-n rădăcina păruJiu i Faptul că
- .

în vremea din urmă Ciu!·G. şi Fosila oaută fel de fel


de pretexte s-o lase singură cu pilotul, o umileş t e.
- N-am nici iUn chef de pneumatică, s pune rece.
Apusuri ai să poţi filma în fiecare seară de acum
înooI0... Fără să mai aştepte răsp u nsul inginerului,
sare pe ţărm, dispărînd în desiş.
- Hei, Stela! Stela, f eti ţo ! strigă Ciufu . . N-am .

VTut 15-0 supăr, comandante. Işi scm'pină o1ăd ăr aia


rebelă cu figură s p ăsită Numai să n-o înhaţe vreo
.

jivină.
- In afară de Hoide 1, Dimk primejdios în Mada­
gascaI" îl linişteşte Fosila.
- Mulţumesc. E destul şi atît... Imprudenţa!
- Altădată las-o să decidă singură, curmă disC;l-
ţia Ştefan Bogdan. Ha1dem! Ne apucă întunericul.
'
Lansează pneumatic.a, c li nd un mic stăvilar al­
o o

cătuit di:n tmnchiuri de arbori p răv ăliţi în apă, prin­


tre care se-nnpJetiseră li ane şi pl an te acv.�tice. Lacul
are o euloair,e verde albăstrie ciiUdată. Vîslesc amîndoi,
,

ceroetînd a ten ţi cele două ins ule aşezate perpendi­


cular pe dir ecţ ia oascadd.

1 Boidc - familie d'e reptile din ordinul Ofidieni (Iphidia sau Ser­
pcmcs), BO:l cOllst!'icior, boa madagascalensis.

13
Opulenţa vegetală a ecuatorului le transmite .un
sent1ment agasant de nimicnicie. Alcătuirea de stînci
granitice, rămă.�iţe ale unei ter-ase vulcanice vechi,
erodate de apele rîului, sînt năpădi te de arbori gi­
ganţi, sub coroanele cărora desişul de n ep ă tru n s a1
subafboretului năzuieşte spre lumină. Deasupra cana­
lului din ce în ce mai îngust, se boltesc cI"engile ver­
ticale ale palmierilol'. Din desiş se ridică concertul de
seară al păsărilor. Zeci de papagali afoni, pietaţi cu
penelul unui pictor iubitor de stridenţe, concel'tează,
se ceartă, turuie, rîd răguşit, într-o cacofonie inde­
centă şi asurzitoare. Verzi, roşii, smălţaţi, cu guşile
portocalii, papagalii vădesc o curiozitate aproape
omenească, ţinîndu-se scai de pneumatică. Un pinte;1
stincos, ieşit pînă-n mijlocul canalului, permi te pal­
mierilor de pe cele două maluri să-şi unească crengile.
Barca trece prin ,tunelul vegetal, într-o lumină ver­
zuie, ireală.
- Comandante, ne spionează cineva, şopteşte Ciufu
. . Uite pe malul drept, între crengile alea groase.
.

Ştefan Bogdan rîde' înfundat.


- in adevăr, ne spionează ... După mutră, pare ()
maimuţă.
Afurisita ... Uite alta ... Şi alta .
. . Un trib întrel�.
Şi parcă totuşi nu sînt maimuţe . . .

Dar nici oameni.


O să ne lămurească Fosila ...

14
D u pă cîteva loviturI de p::.delă, pneum3tica iesE
în larg , d eschizînd vî s l aşi<1 or penspectiva într'egului
lac. Ştefan Bogdim şi Ciufu T'ămîn nemişoaţ i. Peisa­
jul sălbatic şi pr im i tiv le opreşte respj;l�aţi a. In
dreapta, lacul acoperit <ou o puzderie de insuliţe îm­
păduri te spală picioarele unei stînci gig antice , po­
l"oase, pe care se văd zfugrăvHe cu roşu figuri totemire
hirloase. Scă,ldate în razele pi ezi ş e ale soarelui trecut
spre asfinţit, figuril e totemice absorb lumin a reflec­ ,

t î n d- o într-o strălucire pla ti nată , . Una dintre stînci,


proeminent det a ş ată de res't, poartă o mantie de
purpură, cu faldurile scobite in pi atr ă şi un cap enorm
de femeie, ,cu buzele vopsite în call.,mi n. Faţa, roasă de
ploi în mii de zbîrcituri, p ăs trează urmele unei frumu­
seţi stranii şi ale unui zîmbet enigmatic .

- Peştera Reginei, î ngînă Ci u fu


vădit impre sio , ­

nat... şi, aplecînd u-se spre Ştefan Bogdan: De data


asta, com.andant'e, am văzu t un om Hei! Dar ce se­ .

ntîmpiă?
- La visle! Cu toată puterea, înapoi! strigă
pilotul.
Atr:aşi de picturile nu bă gas eră de
totemioce,
seamă curent.ul pute rn ic
care se-rnbina aici, unind
cele două braţe ale rîului Lokoho.
Pneumatica se r ăsuceşte de 'Citeva ori în jurul cen­
trului de greutate, se a pl eac ă într-un borxl, se stabi­
leşte cu pup a înainte, mărindu-şi viteza cu fiecare
metru parcurs, apoi, tirîtă dincolo de orice î mpotri-

15
vire, se repede spre marginea sudică a 13 cu::ui, peresă­
rată -cu puzderie de stinci izoLate. Deasupra stîncilor
pluteşte un voal aerian de p1cături în suspensie,
colorat în rl()z palid. Zgomotul căderii de apă creşte
din clipă-n dipă, multiplicîndu-se b infinit. Bazinul
stîncos se transformă într-o saJ.ă de concert uriaşă,
RU acuiStiică de catedrală gotică ...
- Mi se pare că ne-am curăţart;! răcneşte C1UIll
la urechea pilo:tului.
- Nu încă, răspunde Ştefan Bogdan, lăsînd pade1a.
Ou mÎ-Ş-cări preciplitate, deruLează sauJ,a făcută ghem
la pkioarBle cata;rgmui telesoopic, 1egîndu-şi-o de
centură.
Barca zboară spre stînd1e oenuşii. Curentul se-[l­
gustează şuvoind între lespezi granit;""-e, abia ieşite
de sub apă. Din d�pă-n clipă, un colţ poate sfîşia
coca. Ştefan Bogdan apucă padela din nou.
"A-n:neibunit!" gîndeşte Ciufu, văzîndu-lcum se
străduieşte să împingă pneumatica spre -lcspezile
grani tice.
Deodată, pilotul ţî.şneşte în picioare, face doi pa..,?i
săltaţi pe bordaj şi se avîntă în go,l, cu mîinile întinse
înainte.' Oi'llfu mînuie padela cu să,lbătkie. Inţelege.
Este singura scăpare...
...Sing;ura scăpare pe care-o Îd1trevăzus� şi ŞteLan
de curent. Nu-şi putea
Bogdan de CiÎind flUs€lserăSilllUilşi
ierta uşurinta cu ca:re procedase. Se lăsa<s,e Lurat ca
un neghiob, cînd existenţa şuvoiului se impune şi

16
celui mai puţin experimentat explorator. El, Tuln­
M0'hora, î nC€J:1cat ul n avigat0'r al rî ur i l 0'r afrioane, Sei
moar ă ca un prostănac , la întîia întîlnire cu apele
continentale 7 Ci ufu nu-i v ăzuse zîmbetul schimono­
sit, nici e x pr es ia d ură care i se întipărise pe figu r ă ,
înain te de a s ă r i în gol. Ochii pilotului desc0'periseră
spin ă ri le cenuşii ale s t înci lor submarine; din ce în ce
mai as,cuţite, la cîţiva metri în tribord. AC0'lo t rebui a
să a jungă cu 0' ri ce pr eţ . Inotînd pieziş pe direcţi a
curentului, a fost depăşit ,de barcă î n cî t e va secunde.
Acum to,tul n u mai atîrna decît de 'un fir de pai. Dacă
va a t i ng e stîncile şi va reuşi să fixeze s aula înainte
de a se de sfă şu r a î n întregime, atunci erau salvaţi,
dacă n u 7 ...
O smucitură puternică îl răs toamă pe spate.
Coarda întinsă la refuz î nc epe să-I t îr as că în urma
pneumaticii. Răsucit, rostogolit, fără posibilitate să- ş i
găsească echilibrul, înghite apă. Incearcă să-şi păs­
treze sîngele rece, f ă cî nd o voltă pe ·verticală. C0'al'ua
se de s t in d e , redîndu-i libe rta te a mişcărilor. Lupta cu
şuvoi ul îi dă 0' s en za ţie
dumnezei'ască. Se afund ă
mai mult, cu pl ăin î nii gata să-i explodeze. A t i n ge
cu' mîinile luciul unei pietre. Se izbeşte cu umerii de
alta. Pipăie c'u degetele răşchirate, ca nişte braţe de
ancor ă . P almele-i fug pe spinarea netezită. Nici o
crăpăt�Jră în care să-şi înfigă unghiile. Deschide
0'chii maTi, gata să-i s ară din 0' rb i t e . Atu n ci ci n d
simte c ă s e su focă , cind umerii zdreliţi d e- izbi turi îi

:2 - Popas .in Mad


agasear
17
amo rţesc, cînd braţele îi răspund d i n ce în ce mai
greu, întrezăreşte umbra întunecată a unei stînci
vert icale. Adunîndu-şi puterile, electrizîn du-şi trupul
sleit, se avînUi d i n colo de ea, înconj ur î nd-o cu
saula.
M işcarea se frînge ca retezaLă. Cu cî teva lovituri
de pici oare, iese l a suprafaţă. Jnegalabila senzaţie a
aerului proaspăt n ă vă1in du-ţi în p � ă m î n i . Pneuma­
tica se smuceşt e în mijlocul canalu lui , pivotîn d pe
saulă. Zgomotul cascadei d evine asurzi t o r.

După ce gustă cîteva clipe de o dihnă, solid anco­


rat d e stînca c o l ţ ur oasă, Ştefan Bogdan s e trage p e
saulă, p î n ă ci n d . a tinge fund u l . Fizio n om i a l acuLui
este aş a cum o bănuise. De la plat forma pe care se
căţărase, pînă la mal u l î mpădurit, apa nu avea m (.) i
m u l t d e c î t u n m e tru , acoperi n d ş i ruri nesfîrş ite ele
spinăl'i gra n itice. S e propteşte cu picioarele în stîncă,
î n făşurî nd saula în tre d oi eolţi mai proemil1ienţi . Orice
s-ar î n tîmpla, el e acolo nu mai pot fi sm1.1 lşi. D u pă o
m uncă îndăl'ă tJ'l i c ă , n esfîrşită, reuşeşte să traL�ă
barca în afara cu rentului şi s-o î m pingă spre m a l.
Soarele i n ce nrdiază Peştel'a Reg i nei. Totem urile rÎ n ­
j es c 'deasupl'a lacului . Buzele d e ·carmin ale feme.i i
cioplite î n piatră pri n d v i'aţă. Se aude din nou con­
certul cacofonic al papagalilor. Pe una din s t î n ci
medi tează o pasăre ciu d a t ă , cu picioare lu ngi şi cioc
enorm.

18
- Crocodili i ! răcneşte Ciufu.
- I-am văzut, răspun d e Şte-ean Bogdan, că ţărîn-
du-se î n barcă.
De sub m alul n ăpă di t de vegeta ţ i e se d espr i nd
trei s i l uete hmguieţe, care se-ndreaptă spre ei cu
repe zi ciune. Vîslesc în tăcere. Cro co dil i i îşi scot C'a-,
p e te l e enorme d i n apă, pri vindu-i cu ochi de g h ea ţă .
Ciuiu, neîn demînatic la vorbă, nu ştie ce să spună.
R ărmî l1 e ou privirea ţintuită pe umerii pilotului , ael­
m i rî nd u- i m işcările arm o n i c e . Prin cămaşa udă, li­
pită d e corp i se ghi cesc muşchii p u t ernici . . . Urmează
,

ţ ăr m ul , escortaţi de cei trei crocodili. Ce r'ul împurpu­


tat se ogli n deşte în ap e le lacului. Î n tunericul cade
brusc. Vuietul cascadei descreşte, Papagalii tac. Mi­
resmele vegetele se co n d e ns e ază sub ceru1 înstelat,
îmbibî n d u-le pori i . Se aud padelele jzbin d undele.
Un promontori u . Un go l f ascuns în spatele u n or
perdele de liane. Gl asul pre cipi tat al pilotul ui i
- In larg, cu toată vi teza ! Sîntem atacaţi .
Înain te de .
a se desmetici , ci t e v a piroge se smulg
di n întunecimea c om p l i c e a ţărmului, ab o rd în d pne ­
umatica, Lupta este scurt ă şi i negală. Izbiţi î n cap cu
măciuca, pilotul şi inginerul se fll 'ăbuşesc. Ordine
înăbuşi te. Pirogile trase pe u s cat . Acoperite cu
frunze. Prizonierii legaţi fede leş. O creangă petre­
cută pe sub gilezne şi încheietu rile m î inilor. Trupa

2* 19
de umbre necunoscute se pune in mişcare, pierzî n ­
du-se sub b olt.a umedă , a pădurii ecuatoriaile.

- Stai aici, Stela ! Unde vl'ei să te dud ?


Stela, cu trăsăturile descompuse, îl priveşte
aiurită.
- Mi-e frică pentru e l . . . Cascada, bîiguie.
- Cred în Ştefan Bogdan ! Cred nestrămu tat.
Doctoriţa t rage port ier,a, aşezîndu-se pe banchet[t .
Lampa d e la masa natura:listului desenează u n oerc
de lumină ta n dră peste fişeJe aranjate pedant.
Da, drâga mea ! Cred nestrămutat în el . . . E
omul tuturor posibilităţilor, N- avem nici un motiv
să fim îngrijoraţi. Lacul are o periferie mare, ş i ei se
mişcă cu vîslele,
- E miezul nopţii . . . şopteşte Stela,
- Miezul nopţii. . . răspunde ca un ecou Emil Voleu.
Părul alb îi înnobilează figura. Li căruI verzui al apa­
ratelor de bord îi j o acă p e lentilele g roase ale ochc­
larilor.
Auzi ?
. - Ce să aud ?
Un COl' ! . . .
- Stela !
- Un cor ! . . . Ascultă !
,La î nce p u t , naturalistul nu distinge decît vuie t u l
înăb uşit a l c ascadei . Mai tlrZIlu d eslvşeşte o melodie

20
str1anie, tăl:ăgă1nat'ă , nesfîrşit de tristă , . care se infil­
trează în oarlingă ca o p ă,r<Te.
Cu mişcă;r i frînte, Stela îşi încinge centruTa cu
pistolul.
- Haidem ! . . . Nu pot fi decit oameni. Ia-ţi arma.
Ies pe punte. Melodia stranie prind 2 consistenţă,
amplifioată î ntre pereţii gI'anitici. Ră,sare Luna. O
lună-gigant, plutind î ntr-o pulbere de sînge. Umbrele
arborilor se-ntind pînă-n mijlo �ul canalului.
- Acolo ! ioneşte Stel a , î ntinzînd mîna î n direc­
ţi a insulei 0p'use.
Luna s coate din mister Pee;; tera Reginei, poleiIld
- granitul cu aur străvechi. Deodată, pe crestele stîn­
ci10t' se aprind sumedenie de torţJe. Alte zeoi de torţe
pornesc în procesiune. în lungul unor p::>ted. neou­
noscute. Torţe nenumăr-ate, torţe fumegînde 'lirică
încet, izvorăsc din stînci, se-ncrucişează, se ră'sfiră,
se a dUllă iar într-lin dans ritual, păgîn şi sălb-atic,
acompaniat de melodia aceea stranie, tărăgănată şi
nesfîrşit de tristă. Miresmele aţîţătoare � e revarsă
tulburător din preaplinul sevelor fmund e. O ar
: ipă
de vînt înfioară frunzişurile. Se aude un ţipăt neo­
menesc.
- Vreun Prosimian 1 înhăţat de boa, şopteşte
Emil Voicu.

I Prosimian - (înainte de maimuţe) ordin al clasei mami ferelor


foarte bine rCjJracntat în M adagascar.

21
Corul <se transformă î ntr-o i mploraţie cîntată cu
voci bărbăteşti profunde. Torţele î ncremenesc, de­
cOI'Înd stîncile cu salbe de mărgele pilpîinde. Din
vîrful cel m ai înalt izbucneşte spre cer o flacă r ă ver­
zuie, prelungă, cu mlădieri moi, feline. Imploraţia
atinge ,apogeul. Flacăm se colorează in pw'pură, apoi
în violet.
� Ranavalo, regină însîngerată, murmură Emit
Voi cu, livid. .. Te credeam uitată, Ranavalo !
- Ce-ai spus ? şopteşte 8tela 'cu glas sugrumat.
- Acolo sus a avut loc u n sacrificiu omenesc...
Doctoriţa îi înfige u nghiile în braţ. P u pilele, mărite
peste măsură, reflectă violetul flăcării care se stinge
uşor, o dată cu mu rmurul surd al implol'<;tţiei. Pro­
cesiunea torţelor reîn cepe. Şirurile se mistuie în
stîncă, unele în urma altora. Nu se mai aude decît
vaietul surd al cascadei... Luna însîngerată, imensă,
impasibilă, călătoreşte printre constelaţii . A pele
lacului scînteiază. Noaptea atîrnă grea, îmbibată de
mi resme.

Ştefan Bogdan se trezeşte de Cum începe mar:;; ul.


Zace într-o poziţie incomodă, băIăb{mindu-se în
ritmul mersului. Lianele . cu care e legat d e creangă
îi intră in carne. Trebuie să facă eforturi grele să-şi
poată ţine capul ridicat. Pur tătorii se schimbă destul
de des, fără nici o vorbă, menţinînd ritmul rapid al
marşului. Incep să urce. La intervale rare, de sub

22
picioarele trupei se desprind pietre, care se ros­
togolesc, trezind ecoul văilor. Aerul e mai puţin
umed. Miroase a piatră încinsă. Iată şi stelele. Pilotul
caut ă să se orienteze. Poteca urcă acum abrupt, �er­
puind în serpentine dese. Cînd purtătorii sînt mai
mici de stat.ură, îl izbesc cu spinarea de stî nci . Poteca
iese di ntre doi pereţi verticaii , căţ.ărîndu-se pe
versantul abrupt al lacului. I n stî nga, la ciţiva cen­
timetri n umai; se ridică zidul grani tic, zgîriind cerul.
In dreapta, la cîteva sute de metri sub el, apele şu­
voiesc printre stînci. Vede spinarea lată, broboni ta
de s udoare, şi părul creţ al omului d i n faţă. Cl"UCea
Sudului străluceşte fascinant Între două despicături
canionice. Peisajul se sălbăticeşte. Creste pustii, zu­
grăvite pe cer, prăpăstii , tera se acoperi te cu arbu�ti,
i arăşi creste, i arăşi pereţi verticali prăbuşi ţi în gol şi
poteca ş erpuindă - panglică îngustă zvîdită peste
toată această geologie lastrală.
Ajung În buza unei prăpăstii. Pieptul stîncos e
seqionat lateral, ca şi cînd ar fi fost despicat de
trăsnet. Undeva la adîncimi insondabile pentru el, se
aude clocotul unei ape. Ştef,an Bogdan ştie că îna­
i nte de toate trebuie să-şi în tipărească în memorie
amănuntele drumului. Se prea poate să fi fost atacaţi
de unul dintre triburi le de munteni, care i-a con­
fundat cu echipajul u nui aparat al traficanţilor.
Pînă la urmă lucrurile au să se lămurească. Urechile
îi vîjîie şi poziţia a devenit cu totul incom odă. Cineva

23
.din escortă scoate un ţipăt . de pasăre, De dincolo i se
răspunde cu un ţipăt · asemănător. Pilotul · işi " in­
cOl'dează muşchii, ridioîn du-şi capul tocmai ' în clipa
cind o frînghie aruncată cu dibăcie î;;i dezdoaie !colacii
peste pr':ipastie. Indeminarea cu care uriaşii aceştia
negri se mişcă printre stînci î i dă certitudinea că
au căzut in mîna unui trib de munteni. E îngrijorat,
gîndindu-se la cei rămaşi pe hidro. Ce au să fadî
dacă lucrurile n-au să se rezolve totu.'li atît de repede
cum o speri�i ? Stela pilotează mediocru şi el n ....a mai
al1'trenat-o de druwa luni. Emil Voicu ? . .
Doi oameni prind capătul frînghiei, trecîndu-l
altora patl'u. In linişte, cu mişcări pr.edse, incep să
tragă o dată cu frînghi,a un pod nnplet<it dLn l'iane
Cîţi va din trupă poartă arme automate şi un fel de
tunici încheiate pînă s.Ulb băIf1bie. Alţii, pe jUimătate
goi, cu spinarea tatuată şi pieptul vOIpsi,t in dungi
albe, sînt î l1!ar,maţi ou aa'iC1zj şi săgeţi.
- Hei, comandante ! .M ai trăieşti ? . .
Glasul puternic a l inginerului străpunge liniştea
fantomatică a nopţii, multiplicîndu-se în zeci de ree­
ditări sonore. Inainte de a-i putea răspunde, două
mîini îndemînatice îi trec o basma peste faţă, aco­
perindu-i gura şi ochi i . Ştefan Bogdan simte balansul
podului suspendat, intuieşte trecerea la pămînt soiid,
intrarea într-o peşteră cu aerul îmbibat de mirodeni i
arse în amfore, aude vuietul unei mari mulţimi, apo i
totul se stinge în depărtare şi el e aruncat pe nişte

24
pietre; fără nici un · menajament. Cineva îi scoate
crE!anga şi legătma. Se află culcat pe spate, într-o
grotă scu nd ă , prin ieşirea căreia se zăresc licărind
cîteva stele, iar în prim plan se zugrăveşte, masivă,
silueta unei santinele.

Sosirea lor - se pare - produce senzaţie . C î ţiv a


bărbaţi ghemuiţi în lungul zidului se ridică în capul
oaselor.
- Hei, voi, de-acolo ! ... De unde dracu sînteţi ?
Omul vorbeşte într-o franceză gîfîită, pe ton po ­

nmcitol'.
- Nu sîntem de <la nici un dracu, răs p unde Ştefan
Bogdan. Facem parte d in tr -o expediţie ştiinţifică.
Ciufule, unde eşti ?
- Aici, comandante ... Pe s t e o cl i pă sînt lîngă
tine. Ştefan Bogdan îl vede rm; togolindu-se cu Jn­
demînare .
- Am sosit, şopteşte Ci ufu, gWind . Să ;,;tii că . .

rezis tenţa 11aneloI' ăstora se manifestă n u mai la


tracţiune. Dacă ai putea scoale cuţitul . . .
- Sssst . . . Ri dică-te î n capul o a se lo r.. Aşa . IE'tsu­
. . .

ceşte-te cu faţa spre mine !


Se aud ş ll ş o t el i le celorlalţi pri.zonieri.
- Sîntem membrii ex ped i Uei româneşti " Pes­
Că1'U�ul a l bastru", lansată cu o,ca?ia anului geof izic
in Lcrna�ional, con 1 i n uă Ştefan B ogdan · cu gla�' LIre,

25
î n v reme ce trage, cu amîndouă mîinile l e gate ,

cuţitul i nginerului.
- Mai am şi n iscai scule, rîde î năb uşit Ci ufu. O
şurubelniţă, un patent, citeva chei. Vezi în buzu­
narul din spate. E o bobină de sîrmă . . . In celălalt
am izol ierband.
Pilotul deşertase conţinutul buzunarelor, ascun­
zînd totul sub o lespede.
- Pistoalele n i le-au luat, şuşoteşte Ciufu.
U mbrele retrase spre fundul grotei se apropie de
ei, mergînd pe genunchi.
- Pe toţi d raci i , dom'le, să nu-mi zici mie . Co­
toiul, dacă nu te s'arură Rabezavana de ştiinţa aia . . . I

- Muc1es, spune cineva d i n fun el u l peşterii . . . Voi


ăia, savanţii, dacă sînteţi savanţi, şt i ti ce-nseamnă
"J arnaica '" ?
-- Taci Yorik !
- Sergentule, ai uitat că nu s î n t la para::)u tiştii
ăia pe care-i comandai ? Vorba ! Aici eu comand !
- Pînă o să te cheme Habezavana i a apel, irlan­
dezule.
Ştefan Bogdan ascultă atent discuţia purtată În
argoul folosit prin po r t uril e Medi teranei. Franceză
amestecată cu italiană, cu cuvinte greceşti şi engle­
zeşti, un amestec pestriţ de trivi alităţi şi obscenHăţi,
care-i configurează rap1d pe interlocutorii necunos­
cuţi. Poate a u ajuns, mai curîn d decît ar fi dorit-o,
să "intercepteze" banda el e traficanţi.

26
- Pe l eg e a mea, domnule, spune cineva î ntr-o
franceză curată, v-aţi curăţat. Permiteţi. Sînt ser­
gentul Rondier din al patrălea d e paraşutişti. l\lai
precis, fostul sergent Rondier. Pe Rabezavana ă�;ta
n cunosc de cînd . . .
Amuţeş te. Bîlbîie ceva neinteligibil.
-'- Mamma m i a ! se vai cără cineva.
- Mucles, maltezule ! Una contra o sută, că t e
cheamă Rabezavana să te-n tîlneşti cu strămoşii ăia
care e r au piraţi de-adevăra telea.
La ieşirea grotei. se ali n i e zeci de torţe. Lum i n a
l o r pîlpîită aprinde străluciri oţeEi în fierul suliţelor.
Ştefan Bogdal1 j u decă rapid raportul misiunii cu
situaţia creată. Hotărîrea e imediată şi fermă.
- Ciuful e , trebui e să înceteze comedia asta ... Hei,
voi de-afară. Spuneţi-i n obilului Rabezavana că noii
prizonieri vor să-i vorbească . . . Nu sîntem de pe
" J amaica" . . .
- Aiurea ! mîrîie u n glas d e alcoolic.
- Ar>arţinern unei misiun i . . .
O rn elopee psalmodiată într-o limbă sonoră ş i aspră
pătrunde în grotă, dobîndind o putere de sugestie
neobişnuită.
- Dumnezeu să aibă gri j ă de sufletele noastre . ..
- Ţi-au slăbit balamalele, paraşu t istule !
Intră cîţiva bărbaţi a tletici , drapaţi în manti; albe.
Lumina fumegîndă a făcliilor tremură pe lespezile
poroase, lungindu-le u mbrele. Ştefan Bogdan des-

27
luşeşte chipurile celorlalţi pi'izoniei'i. Patru figUri
de ocnaşi înrăiţi. Al cincilea poartă un veston mili...;
tai' - paraşutistul - îşi spune.
- Războinicii hovaşi, bîlbîie paraşutistul . . . Ii cu...;
nosc . . . Aia tatuaţi de la intnare, malgaşi.
Măreţi, cu gesturi rituale, războinicii hovaşi le
taie legăturile. I

- Testamentul, Rondier, mîrîie cel n u m i t J odk,


un vlăjgan cu părul blond, încîlcit, neras de multă
vreme, cu tricoul de marinar făcut ferfeniţ:ă. La
îndemnul războin i cilor, Ştefan Bogdan iese afară.
In poala cerului s tropit din belşug cu stele, se arată
creştetul rotund al lunii.

Poteca, în corsetată între doi pereţi verticali de


lavă împietrită, urcă în pantă uşoară, pină în pragul
unor scări săpate în piatră. Tălpile de cauciuc ale
pilotului pipăie urmele roase de veacuri în trepte.
Comandante, îi şuşoteşte Ciufu ... Profesonll n u
ne-a pomeni t nimic de regina asta antropofagă.
O fi fi·um oas{l, măcar ? .. Crezi că ne va l ă sa liberi,
după ce i-om arăta buletinele de identitate ?
- Nu-mi prea arde de rîs ! Nu i-ai văzut pe
clien ţii ăştia de puşcări e ?
- C i n e dracu' i-a pus să vină aici ? . . Cu toarte
astea, n-am de loc chef să asist la un sacrificiu.

28
Mutl:ele solemne ale h ovaşilor nu prev estes c nimic
bun.
Caut să d is cut cu Rabezavana, spune pilotul
şi se simte st upi d .
Treptele se răsuces c în cochilie de melc, in trîn d
sub nişte bolţi doplitB grosolan. G�leria se menţine la
orizontală, străjuită din interval î n interval de mal­
gaşi t atuaţi şi v o psiţi in culorile de ri�'tzboi. P aşii pri­
zonierilor răsună spart sub bolţile transpirate.
Atunci cînd ies î n tr-un amfiteatru imens, săp a t in
terase suprapuse, înţesate de oameni purtători de
t or ţe , Ştefan Bog d a n are i n tuiţia cii se găseşte î n
spatele stî n c i i care reprezintă statuia reginei. P e cea
mai î n altă terasă aşezată sub creastă, d o m in î nd 'in­
tregul peisaj , stau oameni drapaţi î n alb, ca cei d i n
escortă. S î n t a li ni aţi î n stînga şi dreapta u nu i altar
rectangular, deasupra căruia se ridică b u s tul g o l al
unei femei, cioplit cu multă măiestrie. Focul S6lzut
care pîlpîie pe altar l a să în umbră capul zeiţei.
La a pa r i ţ i a prizonierilor, muUimea adunată în
amfiteatru scoate un strigăt cîntat, pli n de uri'l.
- Brrr ! Mi s e z b î rle ş te carnea pe mine,
o spune
Ciufuo Oamenii ăştia au rămas în preistoroi e .
Ajunseseră l a o platformă lunguiaţă , suspenrlată
deasupra amfiteatrului. Garda hovaş se î nşiră pe
marginea platformei, plecîndu-şi suliţele. Ş tefan Bog­
dan îşi dă seama de ce sînt prizon i e r i i ap at i ci şi
blazaţi. Intregul masiv stîncos pare n ă pă d i t de gărzi.

29
Prin Î;ntrări latera1e continuă să vină purtătorii de
to�rţe, în ritm de p,rocesiune sacră. Melopeea, cu im­
plicaţii sălbatice, se ridică între blocurile granitice,
spre cerul c u c o nstelaţii surizătoare. Di ntr-o n iş.1
ţîşnesc, cu paşi moi, cîtev,a d ans atoar e. Poartă bră­
ţări d e aur la încheieturile mîinilor şi ale pici oa­
relor, au pieptul gol, iar în j urul şoldurilor pline, o
centură de rafie cu franjuri lungi pînă la genunchi.
După ce î n conj oară prizonierii î ntr-o fugă 1'i tmRtă,
unduindu-şi braţele şi umerii, trec î n faţa lor, mi­
mînd u n dans fără nici u n echivoc.
- Dansul dragostei , Ciufule.
.
- Sînt m in unate ! ... Păcat de ele . . .
- Folclorul hovaşilor, mai ales cel d i n regitn i1e
sălbatice, e plin de mistică, dar şi de u n realism
profund. I mi pare l'ău că n u-i Fosila cu noi .. Ar fi.

făcut studii străluci te de psihologie, cu deosebire


aplicate la evoluţia eului .
_. Mda ! bodogăn� i nginerul, surprins de entu­
ziasmul com andantului şi j igni,t î n acelaşi timp de
romental'iile celorlaW.
- Fiecare din ele costă pe puţin . 500 de dolari
la circul din Rio . . .
- Şapte sute d e lire la ceainăriile d i n Korclofan,
Yorik, băiatule.
Cele şapte dan satoare rămîn nemişcate, cu cape­
tele plecate, cu mîinile s trînse la subţioaTă, într-o
atitudine de aşteptare s u pusă. Melopeea stranie în-

30
retează şi ea. T·ot poporul aceia de umbre ridilcă
torţele c a la u n semnal. Se aud sunete stridente de
fluier. Ră:păit mărunt de tobe. I n s trum e;, t e �j.e c 0 arde,
îngi nî'l1du-le.
:..... Habezavana ! . , .
Intregul amfiteatru vuieş te. Războinicii î ş i agită
armele, Dansatoarele ies din nemişcare. Se cutl�e n1l1ră
din umeri pînă-n tălpi. Zvîrlindu -şi braţele deasu­
pra capului , încep un dans plin d e energie . Lî ngă
altar, sub bustul de piatră al s tatuii, apare un bărljat
uriaş, 'î nvelit într-o mantie purpurie.
- R abezavana ! cheamă încă o dată tribul.
- R anavalo ! răspu n de cu voce de bas bărbatul,
prosternînd-l.1- s e în faţa statuii.
Cineva pune materii inflamabile pe altar, Î n clipa
cînd Rabezavana se ridică, ţîşneşte un n1.ănunchi el e
flăcări vi olete, scoţînd din umbră chipul reginei d e
piatră. Ştefan B og dan recunoaşte copia fi delă a c e­

leilalte reg ine. Cu aceleaşi buze d e carmi n , Cl.). ace­


laşi zîmbet eni g matic . Escorta î i împinge l a pici oa­
rele altarului. Dansatoarele, aţîţate de bătaia măruntă
a tobelor ş i de aromele pătrunzătoare ale miro de­
niilor arse î n amfore uriaşe d e lut, se mişcă în de­
li r. Deasupra crestelor g ranitice s e iveşte luna.

. Prizonierii stau faţă î n faţă cu Rabezavana. Vă­


zîndu-l, Ştefan Bog dan înlătură gindul de a-i vorbi .

31
Trebuie găsită altă soluţie . Omul acesta uriaş, cu
..

trăsă tur i nobile şi selffieţe, are o privire necruţătoare.


Găsise calea spre inima tribului său, chemînd î n
ajutor tradiţia lui de luptă, credinţele . lui, zeii lui.
Ii satisfăcea setea de răzbu n ar e. Ii aţîţase pînă la
paro x ism ieri, ura împotriva colonialiştilor, astăzi,
,

impotriva tmfkanVilor. Din punctul lui de vedere,


Rabezavana are d reptate Ar fi fost nebun să re­
.

n u nţe la magia ritului multisecular, de d r agul anu­


lui geofizic internaţional. Izolat de lume î n munţii
lui si:ilbatici, se a pă r a ele traficanţi cu mijloace e n er ­

gice şi de necombătut.
Ochii pilotului falc un tur de o l'iz'Ou t , cercetînd cu
luare-aminte fiecare amăn:,mt al altarului şi statuii.
Micile şi marile şiretlicuri cu care conducătorii de
popoare, în complicitatea preoţilor, au impresionat
şi sugestionat m asele, îşi au originea în originea reli­
giilor. Pe aici, prin preajnla altarului, trebuie să fie
vreo intrare secretă, prin _ care apare RabezavaiLa.
Ciurfu, galbe!Il, face e[loll'tmi vizibi�e să se stăpînească.
Se aud v01-bele sauipaJte p r in tre dinţi de Y o;rik , cel
,

ou clă:dărai,a blondă :

- Rondier, paraşutistule, te-ai flecit de tot, vi­


teazule. Apoi tare : Hei , Rabe.zavooa ! Isprăveşte Cll
cam.ÎJ.căriile astea Oare-i la tim în abatorul tău mur­
.

dar ? Ne ai r-a mioo. Sf,îI9�te pi n ă nu-mi ies din


ţîţini 1

' : ',
32 "
,
.... ;'
" în spatele fiecărui cuvînt asudă rece frica şi la­
şitatea", işi spune pilotuL
Ra!hezavana nu-l învredniceşte cu un răspuns. Un
giulgiu de mătias'e r.o şie, aruncat nu se f?tie de unde,
cade pe umerii celui numit Cotoiul. Om ul se face
livid . Din amfiteatru se ridică un detunet de glasuri
pline de satilSf,acţie. Doi hovaşi îl apucă pe condam­
nat de umeri, aruneîn d u-l pe treapta din faţa alta­
vului. Ciufu se 'cutremură, lipiDJdu-şi umărul de
umărul pilotului.
- S i nistru, comandante !
- Fii ,atent . . . Cînd mă vezi sărind, ţine-te după
mine.
InginE'if'ul n-3re timp nioi 'să se mire, nici <s ă răs­
pundă. De după colţul din stînga al altarului îşi face
apari,ţia un bărbat a:proape gol, !pe pieptul căruia e
z ugrăvită cu ooru () lună pl ină. Trupul s ou lptJUr al , uns
cu uleiuri, strălu ceşte ca o stabu ile de tabanos. Bărbatul
poartă pe pabne tU1 lu'i s s uriaş, î nvelit într-o bucată
d e mătase, identică celei din care este cusut giul­
giul con damnattllui. Cu paşi solemni, trece în faţa
lui Rabezavana, ri dicînd krissul pînă la î nălţimea
frunţii. M elopeea tărăgănată se frînge. Amfiteatrul
se cufundă Într-o linişte profundă. Se aude numai
respiraţia gîfii tă a prizemierilol', pîriitlul !1:o!rţlelor şi
vaierul îndepărtat al ca s cade i. Un fir de VÎnt stre­
curat printre stînci culcă limbile de flăcări d e pe
altar. Catoiul priveşte halucinat în gol. Cînd bărba-

33
tul d e z v eleşte krissul cu · mişcări sacerdotale, Ştefan
Bogdan face un salt prelung, izbindu-l cu pumnul
în tîmplă. Înainte ca Rabezavana să-şi vină în f i r e ,
pilotul - c a r e smulsese arma c e l u i doborît f ă r ă un
scîncet - îi propteşte vîrful în b e regat ă .
- T o a t ă lumea in spatele altarului ! ordonă s u r d
. Ştefan Bogdan. Ciufu, preveni t, ş i Yori k , c u reflex eLe
b ine puse la . punct, ţîsnesc de sub n asul santine··
1e lor încreme nite, anrt[·en[.nd r est ul prizo.nierHor.
Cotoiul, înviat subilt, îi face o figură d s j iu - j itsu hOl\la­
ş u l u i din dreapta sa, aruncîndu-l peste cap. Cînd
Rabezavana şi s antinelele îşi vin în fire, prizonierii
dispăruseră prin uşa scundă, săpată în piedesta lul
statu ii. Cel din urmă, intră Ştefan B ogdan . .
Pînă acum toate prevederile i s e împliniseră. Reu­
şita sau înfrîngerea l'ămîln şi pe mai departe spînzu­
rate de un fir de păr. Detunetul de răcnete 'Care sfîşie
noa ptea îi încordează v oinţa, încărcîndu-i nervii cu
el.ectricitate. Banda de tr\afkanţi trebuie ;predaltă au­
torităţilor, ca să-şi dezvăl u i e toate articulaţiile şi 1'a­
mifieaţiil e . Dar ei ? . Piatra care acopere intrarea se
. .

roteşte în j u rul unor ţîţîni de fie r , bătute în stî ncă.


O torţă, înfiptă Într-o crăpătură, luminează tremurat
o încăpere semi cil'culară, d i n ·care se deschid mai
m ulte galerii. Ştefan Bogdan, aj utat de Ciufu, îm­
pinge . piatra, astup:înd in trarea. Un lanţ grosolan şi
masilv, fixat cu o pană tot din fier, serve� t e rie î n ru i e­
toare. Il prind la locul l ui .

34
- Pe care dintr.e găurile astea de guzgan o apu­
căm ? î ntrebă gîtuit Yorik, smulgînd torţa din cră­
pătură şi indicînd pe rînd deschizăturile galeriilor.
- In nici un eaz pe cea care duce în corpul
statuii . . . Ne-am tăia singuri orice retragere. Să încer­
căm în jos. După cîte ştiu eu... Fără să-şi isprăvească
vorba, Ştefan Bogdan ia torţa, precipitîndu-se pe scă­
rile care se afu'ndă în măruntaiele muntelui.
- Pas gimnastic, personajelor ! aude din urmă
'
glasul tăios al lui Ciufu, şi se bucură că inginerul
expediţiei s-a constibiit într-un fel de escortă al aces­
Lui convoi pestriţ şi dubios.
Scara pe care o alesese coboară aproape pe ver­
ticală. După cele dîntîi trepte, pilotul îşi dă seama
că se află în interiorul unei construcţii vulcanice. Si"l­
rind treptele cîte trei odată, aj unge într-o nouă î n­
căpere subterană, de data asta înscriind un c;erc per­
fect. Ştefan Bogdan ridică ' torţa. Flacăra tremurată
linge mase compacte de lavă. Nici o galerie. Nici o
spărtură. Nici măcar o fisură.
- Ne-am ars, c;:omandante ! îi şopteşte Ciufu ...
Hai să ne-ntoarcem, pînă nu smulg h ovaşii lanţul din
ţîţîni.
- Stai aici ! ... Aclulmec totuşi aer proaspăt.
Se adună cu toţii în centrul încăperii.
- Au să ne ucidă in torturi groaznice, bolboro­
seşte f ostul S€rgent ele paro,şutişti...

35
- Nu cred, răspunde plimbîndu-se cu torţa de jur
împr-eJurul ziduriLor. . . Aha. . . La m�n:e !
Flacăra p î n ă atunci calmă incepe să oscileze yio­
lent. Pe fe ţele pI'izoni:E'tr�}OT, d11n'll ite de spaimă pri­
mitivă, se iveşte o rază de speranţă h ulpa vă Cind .

pilotul r id i că torţa d e s cop e ri n d o grotă săpată la


,

înălţimea unui om, mărun taiele muntelui s e umplu


de rîs. Un rîs sec, tăios, ameninţător, amplificat în
galerii, strivit de p e reţi reflectat si comprimat în în­
,

cC:i perile subtera.ne, cu inflexiuni de nebunie �i supra­


omenesc, n e cr uţ ă t o r ca un sfîn;; i t.

Un platou golaş, cu versanţii abrupţi şi s U ncoşi.


La o sută de metri sub platou, nesfîrşitul pădurii
vi rgine. Spre nord, dincolo de firul unei văi pe fun­
dul căreia curge un torent, se vede silueta gig antică
a muntelui T saratanana. La in tervale scurte, mate­
matice, luna ridicată spre zenit p oleieş te elicea unui
elicopLer, d es prin s din întunericul văii. Apara tul se
ridică pe vertioală, depăşeşte î n ăl ţime a plat o ului în­
,

reg i s trează semnalele luminoase ale unei lanterne,


a po i aterizează ca o u mbră în ronrăitul domol al
,

motorului . Unul după altul au ieşit din l un g ul v ăii


şi au poleit elioele, a teri zîrvd pe locul iiDl dicat de 18ln­
ternă, trei aparate. Se ţ,ai'e l11: oboarele. Se '8:ud ,ordine
d a te ou glas scăzut. Portierel e se deL9chiJd şi se inchid.
Cîhwa siluete se indreaptă :spre eli:copterU!l aterizat

36
î n C€d1.tl"W pih1ltoului. Un bărbat atletic; cu automatul
între genunchi, urulă.r:eşte atent comunicările pe care
.

i .le f.oce radiotelegrad'ilstul. Pitlotul elico'P'terului pri­


.
veşte undev;a p2 cer. ElicQpterul adăposteşte dnci inşi
eu pir aţi . I n tre ei un amb
ieşiţi pcu'ICă dintr-un film
cu burnuz şi un negru îmbrăcat într-un fel de j ile tcă
albastră, .ou na,sturi de alamă, 'aşa cum poartă lift­
boy-ii marilor hOitdruri.
- Caroul 52 A ; C .
.� Caroul 10 1 ; F ; Y ; repetă bă rb a t ul atletic, că ­
ruia dneva îi spune in genma:nă "Hen Hauptmann".
Ia v e z i , Rechinule, unde vine asta ?
- Ciroa 2 kilometri Nord de Peştera Regine i , că­
pitane.
- Ascultă, Rech1nule. . N u crezi cumva că m alga-·
.

ş).ll ăla afuri'sit ne altrag·e îU1 V1'eo oursă ?


, - Aiurea ! Se răzbună pe Rabezavana . . . I - a m elat
înapoi nevasta. Aşteaptă de la tine carabina .
. - Mda L . . Unde dracu n e indică l ocul de . ateri­
zare ? După cîte ştiu eu, la nord de Peştera Reginei
numai creastă, prăpastie şi piidure v i rg i n ă . . . A �so,
e .

rnein Herr ! Vedem la f.aţa l<ooului . . .


In dreptul pOl�tierei aşteaptă doi bă rb aţ.i î n scurte
de piele. "Căpitanul" se pleacă în scaun, scoţîndu-şi
capul afară.
', . . - Tineţi-vă după mine, ordonă el. Razia spre
centru, după metoda ştiută. N u cruţaţi pe nimeni.
Rabezavana ăsta trebuie pus cu botul pe labe.

37
- Ce facem cu Yorik şi �i lui, căpitane ?
- Să fie sănătoşi, Karl ! La aparate !
Se simte apucat de bl'aţ. lşi trage capul în c a rli ngă ,
bo d o g ănind .
- C ă pi tan e , reoepţionez un mesaj străin . . . "Pes­
că ru ş u l
albas tru" S.O. S . . . . " P e s că r uş u l albastru"
S.O.S. Per bacco ! A - n tr eru pt e m isi.a. .
"Căp i t anul " se s.carpină la ceafă, plimhîndu-şi un­
ghia d e l acarouri le î n c onjurat e cu cTeion roşu, pînă
lia pata albas tră care fi xează lacul Heginei.
- R abezava n a a co mis o greşeală de tact, mor­
măie e l înciudat, care o să ne aducă pe CBp t oa t e for­
ţele republ i ci i . Dă-i drumul, Albert, şi r e ped e !
După <cî teva ralteuTi , m otor ul e.lico pte rul ui incepe să
d udu ie înfundat. Celelalte două aparate îşi pornesc
motoarele. PLatoul se umple de vuiet.

Cîteva precizări :
- Autorităţile militare ale Republicii Malgaşe nu
deţin i nfo rm aţii precise şi am ple asupra naturii, s co ­
puril or, ' m ij l o.ClIcelor şi inten ţii lor echipajelor de pe
ehoOlptffi'€, l aUls ClIte de ViCllSu l " Jia1l11. ai ca ", staţioina t în­
tr-un g olf eidînc, d:iJscre't şi ad ă p ostit la sud de Main­
tirano.
- Cunoscută de către o rg an e le Poliţiei Internaţio..:
nale, "Jamai ca" navighează su b pavili on pari ame z.
Este suspedată de trafiIC de stupeifiante, rad i o re-

38
clamă ilegală, făcută. în favoarea 'unor firme dr..lbioase,
transport clandestin de arme şi condamnaţi poli tici
sau de drept comun.
- 11'1 e chi paj ul elicopterelor semnalate mai sus, ca
şi î n echipa de comandă a vasului, există o fiţeri de
pa r aşutişt i 'ai unol' state europene, care, d i n anumite
mo<tive, du p ă cel de al doilea ră.zboi mon dial, războiul
di n lndochina şi cel din Algeria, au preferat această
soluţie.
- Echipajele s î nt fl'acţionate pe nişte grupe de
" C o mandos", în alcătuirea cărora, Pe lîngă cîţiva ra­
taţi şi diverşi escroci, intră ca "mînă tare'" cam
doi de grupă, criminali e va d a ţi din cOiloniile. peni ten­
c i are ale Marii Britanii , Franţei şi Spaniei.
- Expediţia Şti i n ţifică "Pescăruşul albasti'u" nu
posedă nici o zecime di,n informaţiile pe care l€ au
despre "Jamaica" susnumitele autorităţi.
Urmarea acestei lipse de informaţii v a crea cîteva
echivoC'mi , d intre care, 1Juele, î n sfera fatalului.
- Pină la răsăritul lunei din n oaptea indicată, nu
se preciz,aseră in tenţiil e grupului d e elicoptere şi ni ci
misiunea lor ilegală.

Emil VOie,l apucă mîna Stelei, întrelîlpîndu-i


emisia.
- Nu ! Su b ni c i un motiv, nu !
-' Cum ? O să-i 'lăsăm 111 ghearele fana.ticilor ?
. Dedragul cui ?
Furia îi înzeceşte frumuseţea şi feminitatea.
Emi l Voi cu apas.ă pe butonul c<mtactului, scoţînd
apaoatul de radio din circuit. St el a se l asă în ' scaun,
frîntă.
- Stela dragă, dă-mi cuvîntul tău că n�ai să între­
prinzi nimic pînă mîine la a miaz ă . Că n-ai să chemi '
în ajutor autorităţile. Gîndeşte-te, Stela, 1.a misiun ea
nORiSiUră, oa la un mesaj al păcii ! Un mesaj raI ome­
niei . . . Al chemării oamenilor de toate culorile spre
conştiinţa lor umană. Nu ne e 'Îng ă duit să vărsiim
sîng.e. Nu ne e îngăduită forţa. Stela, dragă Stela !
Să fim noi mesagerii marilor idei de umanitate şi
fraternitate.
Ste1.a îşi ridică fruntea, privindu-l uimită.
- Sînt cuvinte mari, pline de conţinut, pe care
le-am demonetizat, le-am g olit de esenţă, strigînch- le
la -toate 'colţurile. Uite, aici, in insula asta îndepăr-
\

tată, să le redăm v al oarea prin ceea ce făptuim. Tot-


deauna .ai foslt o emtuzialstă, Ste1a !
- I artă-mă !
- Tu rămîi la hidro, pînă miine la prînz. Dacă
nu-ţi dăm nici unul semne de Viaţă, atunci . � . .
Ridică din umeri :
- Intîmplarea, cîteodată st upi1d ă , poate să ne
curme drumul. Unul, din patru, to-t va ajunge ' să
ducă în ţară rezultatele oer'Oetări1or. Asta e esenţialul.

40
Hestul p-are ,dec.ît . o importan,ţă . momentană. Acum
încearcă să ajungi cumva pî nă la malul nordic. N\1
ştiu unde ar fi mai . bine să staţionezi pe ste no apte .
. . 1şi aruncă privirea pe cadranul Q�asului de bord.
--:-;- De altfel, nu mai s î n t . decît patru ore de - ntu-:­

neric.
� Nu-mi purta de grijă 1 . .. Mă întorc aici. Să sta­
bilIm un cod de semnale. la-ţi pis tolul de racht te.
Una cu trei stele roşii : pericol şi mină liberă. Albă
cu tre i stele : totul in reg ul ă . . .
St el a se a şază la p os tul de pilotaj, cu s e nz;aţ ia unei
responsabilităţi totale.
Emil Voi cu apri n de proiedDrul. Dezleagă parima,
sărind caraghios şi asimetric pe bord. Stela porneşte
motoare le . Miinile cris pate pe coarnele m anşei îi
transpiră ab un den t. "Pescăruşul albastr u " răs pu n d e
ascultător şi sens ib i l la oomenzi. Malul insulei se în­
depărtează cu repeziciune. P roi e ctorul taie o pi r ti e
de argint în vagul nopţii ecuatoriale.

Fostul sergent de paraşuti.şti Rondier, unul din cei


, .cu greu tă ţi " după puch-ul d i n Alger, ascultă ecourile
stîrnite în galeriile m un telui , cu faţa crispată şi ochii
holbaţi.
- Nici o scăpare ! bîlbii e.Buzele îi sînt vinete.
Sud oCirea galb enă şi abundentă îi acope re fruntea.
Au înviat morţii de la Vohemar, domnule căpitan ...

41
Ah 1 . . .
Ui taţi-i. . . Vin ! . .. Şi i-am îm puşcat numal m
ceafă, a ş a cum aţi ordonat. Numai in ceafă, Dumne­
zeule ! Au să-mi vadă s îngele de pe mîini. . . Ascun­
deţi-mă, domnule căpitan. Vă implor, ascundeţi-mă !
Vorbeşte cu convingere, privind undeva în gol.
Deodată s.e chirceşte, ridicîndu-şi mîinile cu degetele
crispate, pînă a pr o a pe de ochi.
- Sînge !
- Cotoiule ! Ridică-l şi împinge-l în ga ler ie . . . Tot'-
de auna am s pus c5 e o cîrpă. Maltezule, ţine umerii,
să pot ajunge sus.
Yorik se caţără pe urmele lui Ştefan Bogdan.
Tunelul urmat de pilot ţine cîtăva vreme orizontala.
I n stîng a şi dreapta se deschid firide înguste ca nişte
caa:cer·e. Izbeşte cu piciorul eev:a metahc care se 1'os­
t og o leş t e zăngănind. Ing"munche.
,

Ce-i., oomandante ? întreabă Ciufu.


- O armă.
- Dă-o-Dcoace ! Grozav ce-i s imt lipsa. Pe onoa··
rea mea !
Ştefan Bogdan ridică o puşcă plină de mucegai şi
rugină. Baioneta, frântă la mijloc, răst ană citeva
o r

oase muceele. Pilotul vîră torţa in firida din dreapta,


plină cu schelete omeneşti, lanţuri, paftale de centură
şi catarămi de raniţă.
- Vreo piedică nouă ? se aude din spate glasul lui
Yorik.

42
- Cei d i n al patrulea, bîlbîie Rond ier. Doamn/.",
Dumnezeule, ai'ci d ispăruseră . . .
Cineva trage o înjurătură cumplită.
- Rabezavana se dovedeşte t radi ţ i on alist spune ,

maltezul. . . Am să-i scot măruntaiele, dacă scăpăm de


aici.
Ştef a n Bogdan îi trece puşca lui Ciufu. Oricum,
esţe o armă. După o cotitură, galeria se s,f îrşeşte brusc
în gura p ă t r a tă a unui puţ. Ştefan Bogdan î ngenunche
din nou, luminînd interiorul puţului. Aş a după c u m
b ă nui a pereţii opuşi s î n t ciopliţi d i n loc în loc, ş i c u
,

puţi nă îndemînare s e poate coborî. Fără să ezite, i a


făclia î n di n ţi t recînd u-şi picioarele peste margin ile
,

scobi t urii .
. Coborîrea se face fără nici un incident. Aj ung înlr-o
g rotă uri,aşă, in care p aşi i se multiplid l a i nfi n i t .
Lumina torţei abia descifrează cîţiva metri păU'aţi
de lavă s t r ati fic at ă în valmi. Sus, l a o inMţime pe
care n-o pot aprecia, t avanul g eo t ei se adună î ntr-un
horn vulca nic al cărui crater poartă o vagă dîră d e
,

l umină lun ară. Aoolo licăresc î nd epă rt at aîteva stele.


,

După cîţiva paşi, Ş tefan Bogdan îşi dă seama că se


află pe o terasă destul de îngustă, că dincolo de terasă
e prăpastia şi că fundul prăpastiei e acoperit cu apă.
-' Toa1tă lumea se adună aici ! Nu mişcă nim eni
pînă nu cercetez locul, şopteşte.
- Toată lumea. . . Aici . . . Cercetez . . . Se adună. . .
hăuleşte grota, zvîrlind cuvintele dintr-un perete î n

43
altul, încurcîndu-le, amplifieîndu-le, r'ăstălniăcindU�le,
înţesÎ'ndu-le cu O forţă sOllJoră de neimaginat.
Cu toate că întîlnise b g r o t ă asemăriMoare in Mun­
ţii Lu n i i , Ştefan Bogdan se-nfioară. Feţele descom­
puse ale prizonimilor, bărboas'e şi supte , trădează
pentru întîia oară b mare î n oor dare interioară. Ciufu,
in schimb, îşi vîr ă nasul in cronometrul brăţară, c1'o­
nometrind durata ecoului.
- Nemaipomenit . . . Ce acustică. . .
- C e acustică. . . stică . . . Miă . . . pom e ni t.. . r<lsptj n d e
grota.
Apoi interiorul se um pl e iarăşi de risul oal'e-i
urmăreşte ea un blestem. Infini t m ai pu te rnic , infi­
nit mai i r onic ş i mai s�ilbatic. Un rîs izvorît deo­
p ::>trivă d i n fund u l pr �l pa stiei , di n pe reţi, din bruma
de cer care se întrezăreşte deas upra c apului lor. R î d
mineral straturile ancestrale de lavă, rîd sonor legile
acusticii, rîde gălmos timpul, rîde e c o u 1 . Deodată, '
din zeci de g aleri i n€ştiute şi nebănuite, a par şiruri
de o am e n i purtînd torţe şi arme. Ni me n i nu le-ar fi
bănui t existenţa, din colo de i nt un er i c . G rota se taie
în felii f î1f î i n d e de lumină. Atunci fugarii pot să
vadă :
De j ur i m pr e j ur , ° terasă lată de cîţiva metri. La
mijloc, prăpastia . Dincolo, Rabezavana, înconjurată
de oameni în alb. La un semn, oamenii în alb i�i ­
zvîrlu t orţele î n prăpastie. Mid sîmburi de lumină,
com e t e microscopice c uf undîn du -se in adînc. A dîn cul

'44
pardosit cu lespe dea umedă a unui lac subteran. Şi
malurile lacului înţesate cu crocodili miniatural i ,
treziţi de zgomot şi de lumină , frecîndu-şi solzii şi
mişdndu-:-se �noet.

- Dar sînt morţi ! Sînt morţi pe nt ru totde aruna !


răcneşte neo m e neşte fostul sergent Ron dier , smul­
gîndu - se din mîinile Cot oiului. MOI'ţi ! ... Eu i - am
î mpuş cat , în c e af ă ...

Inainte de a-l putea opri cineva, îşi face vînt în


prăpaiStie . Gnota se umple de ră g netul lui prelung .
Plescăitul corpului izbind apa se a dau g ă ecoului, şi
mai tîrziu solzii crocodililoT 'fl'eC'în!dlHs e unii de alţ.ii ,
Î11 învă'l!I11ăş,ealla primi tivă a foamei.

"Pesdlruşul .albastru" trage u ş o r la ţărmul nordic


al . Lacului. EmU \T oi cu sare pe stînci, căutîndu-şi
echilibrul . In deschizăwm carlingei, Ste la , cu tru pul
pe j umăt abe scos af.ară, îi face un se m.n de îmbăr­
băt3lre. După o cl i pă , motoarele îşi î nd e asă huruitul,
şi hi droul , cu aripile poleite de lună, încreţeşte faţa
lacului , viliind elegarrt 'Spre insu lele oare-l adăpos ­
tiseră pînă a tu nci .
Singur. La drum, Emil Voicu ! Dar unde, la drum ?
Există o beţie a folositonului. Emil Voi.cu se ştie folo­
sitor. Emil Voicu tră i eş te beţia dăruirii. Vrea să se
dăruiască . Nimic incer t . Nimic nebulos.

45
o scurtă i nvestigaţie, la r.azele puternice ale bate­
riei. De u ndeva, din munte, chiar din măruntaiele
muntelui, peste zgomotul cascadei şi motoare10r
hidroului , d istinge o melodie strani e . Face ciţiva paşi
pÎ!nă sub m.asivul granitic. Un braţ mort al lacului
pătrunde i n stincă, printr-o hrubă acoper i tă de
vegeta,ţie luxuriantă. Zgomote. Plescăituri. Se
ascund e în s patele unui bolovan. Lianele care aco­
peră hl'uba se mişcă violent. Oroare. Iese la suprafaţă
un crocodil imens, ducînd în gură pi ci orul însîngerat
al unui om ·alb. După o clipă ies al�i crocodili, cău­
tînd să-i smulgă prada. Se î n cinge o luptă n.:-în­
demînatică, ,e u pîndiri şi m işcări nebănui,t de repezi.
Emil Voiou î şi şterge fruntea cu mîneca. Se stl'econră
din dosul bolovanulu i , plimbîndu-şi fascicolul de
lumină pe Uziera întunecată a suba l'boretului gră­
măd i t la poalele muntelui. O spărtură. Intră. O po­
tecă. I n cepe să urce. Serpentina. Liane. Tufişuri . Urcă
E ud. Urcă mereu. De cînd ? Miros ameţi tor de vani­
lie şi orhi dee. Adieri dulci de balsamodendroni şi cu
deosebire de mirt înflorit. Pădurea respiră în noapte
prin toţi porii. Umezeala stăruie sub bolţile vegetale,
aproape d e condensal·e. Pădurea Madagascarului, aici,
sub musonul indian, are virulenţa celei africane. Păs­
trează i maginea Ai aeri ană. Nesfîrşită. Imensă. I n
Madagasoar nu trăiesc ungulate 1 , în afara lui Pata··

1 _ anim a l e cu unghii în formă dţ copită.

46
mochoerus larvatus, un porc de apă local , neîndes­
tulător să ţină pe seama lui carnivorele mari. i n Ma­
dagascar n-are să se teamă de fiare, în afara şarpelui
boa, şi, vede bine... a rrocodililoI'. Piciorul omenesc
î nsîngerat, cu carnea sfîrtecată, îl obsedează . . Al cui .

o fi ? Nu-ndTăzneşte să se gîndească la echipaj . Urcă


� .
mereu, r'o stogolind pietre, fără nici o precauţie . . .
Stop ! I n mijlocul potecii năpădită de vegetaţie s e
opreşte u n tanrec 1 obişnuit, Centctes ecaudatus.
I ată-l pe cel mai mare dintre ,insectivol'ele cunoscute.
Cu botul lung, semănînd leit cu un arici , tanrecul
priveşte mirat la lumina care-l paralizează. L-ar
recolta pentl;u colecţie. Centetidele sînt pri ntre cele
mai primitive mamifere placentare ale contempora­
neităţii.
Un foşnet î n hanele împleti te peste potecă, un trup
negru-roşcat de pisi'că, prevăzut cu o coadă în dungi
traversale, descriind un salt sub razele bateriei, chi­
ţăitul gîtuit al bietului tanrec - şi poteca e din nou
liberă. Vari, Le 171,ll1' Varius 2 din familia lemuridelor ;�
aparţinînd prosi mienilor, 'fU1;demici pentru insulă . . .
La dracu. N-are vreme de ştiinţe naturale. S e au de
bolboroseala din ce in ce mai accentuată a unui şu'/oi.
T8t1.işi, poteca continuă să urce. Panta se accentuează.
\
I _ mamifer carni vor din Madagascar.
2 _ o specie de mamifere asemănătoare mai mutel or, ClI blal13
alb-ncgru.
:1 _ slIbordin al mamiferelor, asemănătoare CLI m a i l1lllţele.

47
M erge pe o creastă prăbuşită vertical în s t îng a , uşor
ondulată în dreapt a ; Vegetaţie de pla tou , prin care
răzbate luna. O secţiune tronconică, pe buza careia
se sfîrş eşte poteca. Dincolo, cu cîţiva zeci de paşi mai
'jos, o terasă acoperită c u semănături. Secţiunea largă
de cinci-şase metri n-are nici un fel d e pod. Stinge
lum�na şi 5e asoun:d:e în tud'işuri,le oar e năpădesc
creasta. La oapătul semănătui'ilor se i ves;c pa1tru siluete.
Se apropie. Ajung la marginea cealaltă a prăpasti.ei.
Dezleagă o fi'înghie groasă, pe ca r e el a crezut-o o liană
crescută anarhic. Unul d i ntre ei se agaţă de ea şi-şi
dă drulTml în gol. Execută un arc de cerc cu bu cl a
SCUl'tă, a poi ateri zează uşor, la cîţiva paşi de locul
unde s-a ascuns. Zvirle frînghia înapoi, şi ope r aţi a
se repet ă pîn ă cîn d tot grupul trece dincoace. Oamenii
vorbesc cu glas scăzut, î n t r - o limbă guturală. Sînt
pe j u mă ta te g o i . Desfac tufişurile în partea opusă
celei din care veniseră ş i se p i er d in pădure, N atu ra
, :
listul r ă s u f lă uşurat. Frînghia rămăsese aici, legată
de trunchiul unui arbust, Ii trebuiese cîteva clipe s-o
d e zl ege . Se ag aţ ă cu toată puterea, dîn du-şi d nmm l
în gol. Pendulul si mplu inchipuit, de frînghie, cu
u nu l di n capete lega t zdravăn in crengile u n ui iama:..­
risc ur i aş , î:1 izbeşte cu geni1.mchii de m arg i nea tera!sei
opuse. Nu calculase bine înălţimea, Cu to ată durerea
îşi dă drul'l1ilÎ, înflgînducşi u n ghiile în creţurile les-:
pezilor de lavă.

48
Prizonierii sînt din nou în faţa reginei de piatră.
De data asta, legaţi fedeleş şi priponiţi de belciugele
înfipte în stîncă. Ştefan Bogdan, legat la picioarele
altarului. Cî'ue/va sanltinele ho'V,ruşi , inarmate cu ,auto­
mate, se aşază turceşte prin preajmă; I nchinătorii
lui Ranavalo se strîng la sfat, în amfiteatru. Luna
trece spre asfinţit. Lîngă Rabezavana îşi face apariţia
un bătrîn cocîrjat; cu părul alb, cresaut în plete.
Cîţiva hovaşi se agită în jurul conducătorului, ame­
.
ninţînd prizonierii cu pumnii.
- Se ciorovăi'esc cu marele preot, spune Yorik
Rabezavana vrea să ne sacrifice, marele preot îl sfă­
tuieşte să aştepte pînă mîine noapte. Am mai văzut
figura, acum două nopţi. Luna a trecut pe deasupra
reginei, şi jertfa nu va mai fi primită.
Iarăşi constată Ştef'an Bogdan apatia aproape tem­
belă a traficanţilor. Aşteaptă cu interes, dincolo de
dramatismul clipei, un semn care să-i umanizeze.
O amintire care să le dea alt conţinut, decît vul­
garitatJea şi stupidull . Nimitc. Impasd.'bilitate şi ,înj;ură­
turi ucise între dinţi. I i atrage atenţia Ciufu. I l inundă
un sentiment cald, copleşitor. Inginerul lucrează ceva,
cu discreţie maximă ...
" I n buzunarul 3 bis, îşi spune Ciufu , am încă lama
de bomfaier".
Pentru că santinelele par foarte i nteresate în ceea
ce se discută cu atîta risipă de gesturi în amfiteatru,
el are să se osteneaseă în . această ex perienţă unică :

49
ce poate face o lamă de bomfaier contra unor ll ane
de Madagascar ?
Nu poate mişca mîinile, decît cîţiva centimetri
lateral şi alţi cîţiva centimetri pe verticală. E prea
puţin. Inceancă să se atîrne .în legături. Mda ! Se
adaugă alţi ciţiva centimetri de joc pe verticală. Incet,
abia perceptibil, . a j u nge cu vîrful degetelor la clapa
buzunar- ului 3 birs, cusută pe ş oldul stîn g . În clipa
cînd simte lama sub ,degete, două femei năvă lesc în
amfiteatru, prăbuşi ndu-se la picioarele lui Rabeza­
vana, Vorb esc amîndouă deodată, arăt î n d spre acelaşi
punct, undeva la picioarele zidului d e stîncă, Rabe­
zavana le ascultă p u ţi nă vreme, apo i , aruncîndu-şi
poalele man tiei peste umăr, coboară treptele, d is ­
părîn d prin una din galerii. Mulţimea se împrăştie ca
suflată d e vint.
- Nu ştiu ce d racu spuneau sclavele lui RabeL:a­
vana, mormăie Y orik. Haide, Cotoiule ! Te-ai pleoştit
de tot, Viaţa e pretutinden i grea. În "Iadul verde"
nu era mai bine ca aici. Cel puţin pe , "J amaica" am
văzut j umătate din lume, lucru eare, dacă m ă gin­
desc bine, nu l-ai fi p'llitUlt face ca i ngi!ner, Ei ! Aten­
ţie, savanţilor ! Ne vizitează marele preot.

După ce-şi revine, Emil Voicu străbate sema na­


turi1e identificînd orezul de ,rrFLm:te madagasc al'ian,

varietate car'€' se rielkă pînă la altitudinea platourilor

50
alpine şi n-are nevoie decit de apa ploiloL De aeolo
intră îrrbre nişte ţlarcuri, în care sint î nc hise cîteva
zeci de oi şi ca pr e Tablou familiar şi mirosuri carac­
.

teristice s atel o r româneşti de munte. In pieptul de


lavă al platoului se desch i d , unele lîngă altele, o
s u m e d e n i e de grote. i n faţa un ora d i n ele ard, m oc­
nit şi fumegat, c î teva focu ri .
Oile îl s i m t şi î n ce p să se mişte nelinişti te. De
u n d e va de aproape, se aud hohote înăbuşite de pl îns,
,

susţinute de melopeea j a l n i di a unui fel d e bocet.


Sînt glasmi de femei. Ap oi u n s t rigăt neomenesc,
,

de o m înjunghiat. Nu poate veni d e c î t d i n grota aco­


p e rită cu cîteva piei de capră, s c ob i tă În spate l e ulti­
mului ţarc. H i dică c u m î n a , tr e m urî n d pieile de ,

capră . O h rubă plină d e fum. Pe pereţii zgrunţuroşi,


cîteva bl;;mi d e oaie. Două torţe înfi pte î n. nişte braţe
de f i e r . Pe un oul cuş de rafie se z V Î rco l e ş te , aproape
goale) , o f e m e i e tînără. Are oc hii i e ş iţi din orbite 'Şi
. faţa cu t răsă Luri le descom puse, lac de sudoare. La
căpătîiul din bl ă ni , se schimonoseşte o băbătie
hidoasă, îmbrăcată într-un co st u m ritual. în jurul
gîtului , băbă tia poartă un colan a 1 c:ă tuit din capete
de igqane. Un vas de aram ă , aşezat pe vatra de bo­
l o v a n i , scoale aburi iuţi şi î năbuşi tori . La picioaJ'ele
5uferinclei se tînguie s u fo o3inJt cît'e v a femei. Bogă.ţia
i nterioru lui se manifestă ostentati v , prin n um[lcul
m cu'e al blănilor d e oaie. Acolo, î n f un d , naturalistul
î nt reză re ş t e un m i c altar, străj uit de p a tru amfore.

51

4"
Chirăitul speluat al vrăjitoarei întrerupe melopeea
cel or de faţă. Emil Voicu intră în grotă, făcindu-�i
loc lîngă aşternutul de rafie. Tînăra nlu poalt;e n aşte.
Nu trebu ie să fii medic, ea să vezi as-ta. 11 priveşte
halucinată, ca pe-o vedenie înspăimîntătoare. Prin­
tr-un efort supraomenesc, mama se trage, dîrdîi nd,
lîngă zidul de piatră, apărîndu-şi pîntecul. Băbătia
pune mîna pe o ţepuşe de lemn. Celelalte femei se
înarmează ou tot felul de unelte casnice. Emil V oicu
îşi sco ate oehelarii, şi-i şterge tacticos, apoi înge­
nLU1che lîngă suferin d ă, vorbindu-i blînd în româ­
neşte, î n vreme ce-i aranj ează cu dibăcie blăni1e de
la căpătîi :
'
- Nu te teme, draga mea ! Nimeni n-o să-ţi Iacă
nimic. O s-o chemăm pe Stela, şi totul se va aranja
cum e mai bine ... "E cazul să compui nişte semne
hieratice, am i ce, altfel vrăjitoarea te pri poneşte cu
.

ţapoaia".
Descrie cu mîinile volute co m pl i cate deasupra pîn­
tecului u mfl a t peste măsură, apoi ţese bolnava cu
arabescuri din tălpi pînă în creştet. Se gîndeşte că
numai o poezie ar completa armistiţlul. Fir-ar să fie ,

că nicioda.tă n-a învăţat versurile pe de rost ! Ou tot


regretul, nu poate fi paşnic pînă la capăt. Cum vră·­
ji toa1'ea nu ştie ce să facă, zgîindu-s.e cu ochi mici
şi veninoşi din dosul unor pleDape scurte, fără gene,
naturalistul se ridkă brusc, ii smul ge ţăpoiul din
m î i n i şi începe s-o croiască peste şale. Chirăind În-

52
s păimîntată, băbăltia o rupe la fugă , flutUl'Îndu-şi
zdrenţele. Celelalte femei îi ţin urmele, î n a fara UYll' i
nubile, parcă sculptată, car'e i se prăbuşeşte la pi­
cioare, î mbrăţişîndu-i-le, cu ochii î n lacrimi. Emil
Voieu o ridică cu blîndeţe, făcîndu-i semn să dea
în lături pieile de capră de la intrare şi să scoaL a
v,a sul cu buruieni. De ·afară se aud glasuri din ce î n
c e mai m ulte şi mai întărîtate. Printre cele mu i c­
reşti, se amestecă cîteva, guturale, de bărbaţi. Aerul
cura t al no pţii se tîrăşte în vizuină, înfiorÎnd aşter­
nutul de rafie şi flăcările moenite ale focului. Găseşte
un uLcior cu apă. Işi înmoade batista. O petrece peste
fruntea asudată a mamei. Deodată., glasurile de afan\
amuţesc.
In scobi Lura intrării se înrămeaz ă trupul uri,aş al
unui bărbat.
- Haide, prietene ! . . . Apropie-te ! spune Em i l
Voieu, d e data asta î n franţuzeşte . . . După cîte se parl',
eşti soţul . . . Pînă una, alta, ia pistolul ăsta cu rachete :;- i
trimite pe cineva s ă tmgă d e pe una din stîncile c a n '
domină lacul. Doi oameni iuţi d e picior să coboare
j os şi să ducă biletul doctoriţ'ei de la hidro .. . Da-te ]a
o parte, că nu văd. Treci dincolo . . . N-ai zărit cum v a
p e aici, prin preaj m ă , doi savanţi români veniţi î n t r-o
misiune ştiinţifică ? .. Mi-e teamă că s-au rătăci L . . .

Uite, biletul e gata. L-am scris în fmnţuzeşte, si.l- l


poţi citi tu, sau altcineva care c unoaşte limba.

53
Se apropie de el, şoptindu-i la ureche :
- Dacă nu intervenim, pînă-TI două ceasmi moare !
Umerii lui Rabezavana se str î ng convulsiv. I l pri··
veşte aiurit, ia biletul şi pistolul, i.ese afară şi îm­
parte dteNa OlidLne, apoi , se, întoarce lăsî n d perdele1le
,

din piei peste i ntr ar e 1 ngenunche frint, lî ngă f emeie


, , ,

şi-i mîngîie cu duioşie tîmplele umede, Femeia în­


cearcă să-i zîmbească, Rabezavana îşi înto arce .pri­
virea spre Emil ,\7:oicu ,

- Să nu mă-nşeli, că te ard de viu !


- I sprăveşte cu felul acesta neghiob de a pune
problema ! .. Cine eşti ?
,

- Deo eamdată , Rabezavan a ! Căpeten ' a hovaş i l or


d in Antankara, răspunde uriaşul i n trigat.
- Asta n u t e sCuteşte de politeţea el emen t ar ă . .
.

Sssst ! Ce &'2 aude ?


Soţia lui Raibezavan,a î,ncep'e să se tînrguie diln nou.
Uşor, ca un plîns înăbuşit, mai lap o i leu sughiţ,uri, cu
scrîşnrete şi vaiete de durere.
- Săraca ! . . . Ai trim is oamenii ?
Rabezavana f�ce un salt pî n ă afară . Un s:)ldat, c:"l­
ţăr.at pe u n a din s tînci, tocmai tră gea racheta cu trei
stele albe. In faţa grotelor, tribul lui Ranavalo aş­
t e aptă chircit pe vine. Spre nord, dincolo de amfitea­
t!'U, se ridică din pm:5unzimea întunecată a văii cel
dintîi elicopter pirat. Rabezavana îl priveşte întune-

54
cat. lşi smuceşte cu ţi tul de la briu şi se-ntoa,r ce în
hrubă , cu un ră,cnet de fi,ară înjunghiată.

Lama de bomfaier se dove.deşte 'Superioară lianelor


de Madagascar. Cu gX'ij ă infini,tă , scoţînd-o din buzu­
nu.al'ul de reîţiva oentimetri numai, Ciufu taie legă­
turile Cal"e ii imobiliziează miinile . Ca s-o tragă în
întregime .a far ă şi s ă o pere3 e dibaci asupra restului
l eg ăt urilor este un s i mpl u e x erciţ i u de virtuozitate.
Sant ia'lelele se 'Strînseseră la p i cioa:reJe l u i ŞteflClil Bog­
dan şi d �seuta:u î,n:sufleţite. Uriaşul Yocrik pare eă
doarme de-a-npicioarelea. Istovit, Oo to i ul , legat :)::1
apl'O pieI1e a lui, îşi pleca s e c a.pul în p i e p t . Cei l a lţ i
tr afi c an ţi pov estesc ceva cu glas scăzut. Amfiteatrul,
intr a t sub nivelul lunii, se un'lple de ' umbre. Hazele
piezişe ale astrului pudrează cu 'aur v,eehi obra.zul
zîm b itor a l s t at ui i . Liber, Ci,ufu se străduie ' 'Să n u
scape ' cap e t ele tăiate ale li anelar. Ca să ev adeze
singur n-are n i ci un haz . P e Ştefan B 8gJan trebu i e
neapărat şi imediat să-I elibereze. Pe ceilalţi ? ! . . .
Işi intrerupe gîndurile, holbîndu-se uimi t l a el i­
copterul care, d u pă ce trece creasta am fi te at l'ului ,
cobo'aJ'ă pe vel'ti:caIă, în incinta de lavă, măturînd
per eţi i ou fascicolul puterni c al unui reflector. Du­
duitul di scr et al motorului, redus ,aproape la ralenti \

1 - foarte incet ; maximum de i n c et i n C'ală.

55
flăcăruile albăstrii de la eşapamente, a po i rafalele
scurte de p i s to a le auto m ate, trase prin vizetele spe­
ciale, rup cadenţJa momotonă a nopţii. înainte oa san­
tinelel,e sa-şi revină din uimire, Cifu îşi leapădă le­
găturile şi, din cîţiva paşi, este lîngă Ştefan Bogdan.
- lată, com,andalll,te, că sînt bl'ine
la ceva ş i buzu­
nal�ele suplimentare, gîfîie el, lucrînd concentrat cu
lama de bomfaier.
- He�a, camarazi 1 . . . Aici ! . . . La mine, camarazi !
-, La noi, fmMlor !
Tr,aHoanţii, Î!nv1a,ţi subit, 'su'igă ou toţii, imi @ndu-l
pe Yorik.
Elko pt erul ahnge fundul amf:Lteatrulu i . Una din
santinelele hovaşe se prăbuşeşte sub focul tras din
aparat. Aourm rproiectonul rămîne fixat asupra PTi­
zonierilor. CedJJallţi hOlvaşi răs pund cu o l�afală
tmsă la întîmpi1al�e, apoi se n ă pustesc spr2 Ştefan
Bogdan. Cifu isprăvise de tăiat legăt :_' Ti: e. în3i!llt e ca
hovaşii să urce pe platforma a ltarulu i , le sar,e în faţă,
croindiu-i lOU pumnii :
- All€z ! . .. Allez, diavolHor ! că pun ăştia mîna
pe voi şi vă fac fled�niţJă, fără să mai aştepte luna
plină ...

S e pă:pea că i!l1sularii cunosc Hmba român ă, p2ntru


că se lasă p ăg uhaş i , rupîntd-o la f'ugă în spatele sta­
tuii. Tot rallUnci dtebancă vap i d întL:a grupă de trafi ­

canţi. Pe deasupra amfiteatrului trec alte două

56
elicoptere; Unul din ele c'O b o ir ă r î nc1 apr'Oape �le
creasta sudkă, IăiSiÎnd 'O soară de frîngh i e .
- Hei, b arasanilO'l' ! strigă Y'Orik. P r ivi ţi cum exe­
cUltă cei de pe "Jamaioa" 'O elkodebal'OaJ.'e !
Ii răspunde un glonţ tras din dosul statuii.
02J
drntîi tTlafieant care ş i dăduse
- drumul pe scară bate
i'
ae ul cu mîinile şi, frîngîndu-se pe spate, descrie o
curbă prin aer, prăbuşindu-se în lamfiteatru.
- Blestem ! . .. Hei,
voi de-ac'Ol'O ! Aici Yorik, irlam­
d ezuL Foc, gel1'hlemani ! Foc asupva s.taibuii !
Gmpa debarcată se trînt,eşte la pămînt, în?intînd
în salturi sourbe, sub protecţia rafailelo[' t.rase din eli­
copt.erul aterizat.. Gloianţeile încep să ricoşeze, bîzîind
pe de as upera prizonierilor. Rafalele se înteţesc. Grupa
de traficanţi intră î n unghiul mort de tragere pentru
cei ascunşi în �'eajma s tatuii. Se ridică în picioare,
luînd cu asalt tJ.'E�ptele superioare ale .amfi teatrub i ,
după toate reguliLe unei insbrucţii militare s ev e re.
Doi tr,aficanţi se răzleţesc, tăind înfriguraţi legătu­
rile camarazilor.
SteLa adiUlce hidroul î n tre ceJ.e două insule. Băgă
de
seamă că aici apa leneveşte , aşa că nu ancorează. îşi
ţine pistolul la îndemînă.
De zeci de ori vrea să dea drumul aparatului de
radio şi să cheme în ajUitor autorităţile. De zeci d e ori
s e orpr,eşte, ffilurstrîndu-se. Orke intervenţie brutală ar
fi putut [aduce irepa,rabilul. Mîngîi,e p'ăcile de alu­
miniu cu un gest inconştient de duioşie. Luna, trecut.ă .

57
spre asfinţit, aruncă umbra hidr o,ulu i pî nă -'l.1 malul ră­
sălitean al insul ei. Vuietul cascadei se asimiliază pei­
siaj ului . N u - i este frică, nu simte s in gu rătat ea , nu-i
s un et ele , imag i nile rămîn undeva
este nicicum. Vi aţ a ,
în afam e i . Dispari ţ i a lui
Ştefan B ogd a n şi posibiltaite a
de a fi murit pe un alUar d e s a :if ificiu, sau tîrît îri
cascadă, Î nse amn ă totul aoum. Minutele, oeasurile se
scurg Într-o apăsare de plumb.
Cînd vedea ra
ch et a cu trei st el e albe desfăşurîn­
d u - ş i trena deasupra lacului, n u-i vine să creadă. Sînt
d e ci acolo ! Trăiesc ! . . . hi dă d rumul în c arl ing ă , apă­
sînd tr emur a t pe b u t onu l demarorului. Trage apr o ape
d e malul nordic, r ăm î n î n d , pru dentă, l a ciţ iva zeci
de metri î n larg.

C înd Rabezavana se rep e de urlînd în grotă, amenin­


ţîndu-l cu cuţitul, Emil Voicu îl croieşte cu ţe po ai a
peste mînă. Uriaşu l soapă arma. NaturaJ istul î i pro p­
teşte pistolul în piept.
I - Uite ce- i , amice, î i spune calm . . . Dacă ţii la viaţa
. ta ş i a tribului, şterge-lo pînă cînd mai ai vreme. De
ea- avem no i grij ă . Iţi ,dau cuvîntul me u de onoare.
Nobiltlil ho v aş îl f i xe az ă cu o p riv ir e sălbati că. ŞI)­
v ă i e o dipă. Dă să se r·epreladă la bolnavă, d ar natu­
ralistul îi taie calea. Atunci 'răsună înăbuşit rafale
repezi de arme automate. Scoţînd un muget d e znă ­
dăjduit, Ra bez a va n a se-·ntoarce, s trecurîndu-se afară.

58
Emil Voicu 'il u rmează Grotele din preajmă se-ns'l1He­
.

ţes e . Femeile, ţinindu-şi copiii tDeziţi din s omn în.


bra ţe s e n d re apt ă gr ăbite spre un a din g al erii le care
, -

p ă t r un d i n munte, sub p ri v egh er e a cî torva bărbaţi .


T-o tul se petrece în mare linişte. Pl î n sul su­
cea m a i
gaci l o r este î nă b u ş i t
cu palma. Pe cre stel e împrej­
mu ito are urcă, furişîndu-se, grup e de m alg a şi pe
j u m ă t a t e goi, conduse de cî te-UD hovaş inarmat 'cu
arme moderne. Oi l e şi caprele sînt transformate la
r e pezea l ă în a n i m al e ele povară, a z v î rl ind u li se
, - - în
s pin a re d es agi împleti ţi d i n fibră şi ratie. Bătute zdra­
văn cu nişte prăj ini l u ngi sint îndrumate spre ver­
,

santul nordic. T ribul migrează în plină noapte, trădat


de behăitul oilor ş i a l caprelor. Rabezavana, cu man­
tia roşie flu turindu-i pe umeri, se c a ţ ără pe creasta
care duce spre · ,a mfiteatru. li.afalele în ce p să se n de - ­

sească . Umbra z i dur il O l de lavă ascunde m işcarea


'

c el or ce se retrag, şi Emil Voicu sper ă ca tl'ibul să se


mis t ui e in ad î n cu rile muntelui, î nai n te ele apariţia in­
v a dat otH or necunoscu ţi. Iată u n elicopter. Pl,anează
în lungul v ers an tului Îl mătură cu g lo an ţe . Malgaşii,
.

seceraţi u nul după altu1, s e rostogolesc, zelrobinelu-şi


oasele ele st î n c i . Cei din e l i c o pt er ap ri n d reflectorul,
pl i m bîndu l pe hmdul platoului. De data asta, rafalele '
-

m�tttj.ră wl oa na de ref ugia ţ i . Vine şi al doilea aparat,


rămînînd la n i v e:lu l ,crestelor, în v rem e ce pr h1u1 so ­
sit se l as ă în j os împroşcind
, cu foc coloana şi intră­
rile grate1o.r. In cî t ev:a min ute locul se acoperă de

59
caidmnre. Emil Voicu privefil-:e prostit. Ochiul de ci,c�op
nesă:i:lul ,aii. l1emectol"Ului îl fi:-eaz ă , orbindru-.l. Instin­
ctlv, se Itrî'Il'iJeşte la p ămînt, CiU o frîIl'tură de seo ndă
ÎnaintJe oa r:afala să ciul"uie pie i le de capră 6pînzurate
deasUipra intrării.
. . . Cînd deschide capota, Stela laude împuşrcăturile,
ecou l îrmpuŞlcă.1Jurtiilor, şi aici, ap1'03pe, zgomotJ�ll ca­
ra:cteristi!c unui îrnOltărtO'r. Arpânde p1',oiecrtO'rul. în fîşia
de lumină apare capil� unui băr ba�. RUică o mînă
in oare di6tin�e. v,ag hh'tia unui bilet. înotătonu
atinge coca hidroului. Ou un salt agil , Ul1că la bor�d.
La brîul de rafi.e poar tă un Kriss uriaş. Atletic, face
o !reverenţă demnă, şi aşa, şiroind de apă , îşi în cru­
cişează braţe�e l,a piept, spunîn d grav, într-o fran­
oeză aproximativă :
- MOlfombe bun om. . . Mororml: e bun om. Tu,
Ranavalo. . . Arată cu degetul părul doctoriţei. Re­
vine l,a poziţia marţi,ailă.
Stela dteşte îmfrigulflaltă biletul naturoilistJului. O
clipă de echivoc. Oui 1asă "Pescăruşurl aLbastru" ? !
De h�drou se leagă sensul unic al misiunii lor.
Dincolo, în :nlOaJpltea sfişiraJtă ,de ['ffiIpwşcăltull'i, o femeie
s'trărnnră şi indifrel'1€nită rt:mge să moară dim pricina
unei naşteri neferidte.
Şi echipajul ?
postul de pilotaj . îi face
Se hoJtăJrăşte. Coboară la
semn lui Morombe să se ţină de marginea oarlingii.
Trage hid�oul rla ţărm. 113 tru�a, închide capota, şi

60
cind sting€ r€flectorul d i s ti nge în întuneric'Ul păs­
tos doar dail1tura optim is tă a b:lrbatului aCesta p<�
jilIDlătate sălbatic, care, fă ră o vorbă, ,amarenă hi­
dl'Oul, în timp ,ce din desişul pe oai1'e-l simVe ,aproape
îşi fac ,apari�ilâ lalţi doi băştinaşi oare U111U1mlură alOe­
}eaşi ouvi:J1ite în fraal,ţuzeşte :
- Bonne hornme ! Bonne hornrne !
In1;eleg,e :că MOiI1OU1lbe le spUine să rămîn ă de v'eghc,
şi 'se avîntă, plLnă de ince:rtitudini, pe poteca şerpu­
ită, Îin nelC'unos-cut.

Pentru Ştef:an B ogd an rf:oale raporturile cu l'o2'ClJl i­


tatea se ră'stJoarnă o dată 'cu ,cea dtntîi rafală tnasă
din e'l icopterul pirat. Toate aceste aparate model�ne,
mînuite de rtmrficanţi, ii sint odilOiase. In loc să-l
bucure libertatea dobîndiltă brusc şi neaşteptat, îl
apa5ă gr;eu ,crima stupidă oare 1ge-:J1Imul�eşbe sub
ochii lui
Oe hotăl'îm , comandante, spune Ciufu . . . Aştia L .
.

Indisp::Jil1ibil, răspunde.
Am înţeles.
La treabă .
Aici şi aoum nu s,e piOClJte conlSLtrul u n pl,an . Intoc·
mai e a l a Port Said şi--n Mare a R o ş ' e , în:ocmai oa-11
Seişe, n€prevăzutul se iJ11 t ::l'calează brutal între mi­
siunea Ioa' f;>i h.llmea aOeasta t'1..1rment,ată de oon;1;r,adic­
ţii, terorizaită de ja,f, Irn�bitr,ară, 11a chspozlţia foy,ţei 01'-

51
g,anizate ilegal. Pl an ul se va n aşte acţi onînd. Esenţial
este să-i fixeze aici pe aoeşti traficanti criminali, şi
î ntre două rele să izoleze răul c:el mai virulent.
In p enumbra zidudlor d e lavă elicopterele par,

animale pr e i stor Lce , sîngeroase .


Se a u d ,comenzi l a piei'oarele sbî ncil0'r. D i n cî t eva
,l;;ralturi, urmat de Ciufu , ating :, u m t r a densă a te­
ras2,10r s uprapuse. De aici, p rel i ns
P2' lîngă stînci ,
se apropi e pînă sub f u selaj ul celui dintii el i c opt er.
Reounoaş,te, cu s tr îngere d e i ni l1ă u n aparat de cea
' ,

mai r ec en t ă fabl'kaţie, de tipul elicopt2rullJi "poJ i­


valen t " "Alouette III " , cel care El stabi l i t d ouă 1'e­
,

cordUl'i m ondiale cu a te riz are pe Mont B lanc şi cek­


,

bra aterizare pe vidu� Deo Tibaa din Himal aia, per··


fOl'manţă crunosoută în toate aviaţi ile lumii.
c{)mandante ! Elice, anti cuplu .
I a te u ită , . .

- Ac ţi onată c u tu rb ină
d e gaze .
- L a comandă cu u n apaş din ăşha, pe care-i pre -
fer în br'aţele reginei R an avalo , decît t e f eri şi-narmaţi.
.

Cineva plimbă un proiector aşezat pe oarlinga eli­


cop t er ului . Cei doi membrii ' ,ai expediţiei se culcă
prin tre stînci, la cîţiva metri de stahiliz a tor't.ll eli ­
copterului, care prin raritatea lui, la acest gen de apa­
ra t e atrage
, în m od deosebit atenţia inginerul u i .

Stela refaoe, cu eforturi srusţin ute, d n,miul parcurs


de ffimilVoicu. Spre Peş ten:i R e ginei vaoarmul im-

62
pUşcă'turilor s ca
de. HovaşuJ Morombe o -conduce
exact, inC01,dat şi ,din oe i,n ce mai integl�at nopţii
a C 2"te i Cl. de iad. Undev,a, deasUipl'a c1'e:st5101' par!că, se
simte o rmi'şcare de um b re, un fel d e migraţi,e spre
zonele martie ale pădu:rii virgine.
În faţ/a ziduvui de lavă, MOJ�crrib2 îi apasă umărul .
şi dispare, În timp oe pri n fî ş ia de lumină ,alb ă a pro­
i'eictorului ,t,I\BC, la pas a�ergăitiQ[', dţivla bărbaţi înarrna,ţi
ou autlomja,tJe. Se văd ,c:adavl'ele băşt'naşilor şi gurlle
fumegîlnde la�e peşterilor-locuinţe. Ape o clip ă d€ pă­
răsire de sine. Caută un pun ct de sprijin, {ăeă să-şi
po at ă desprinde pri v ir ea de pe trupurile ci uruit'e a'e
glo,anve, Aude v ag glasul n atupalisiJului , neverosimil
de subţ i re .
- Faceţi d e rîs Eur o pa , pe o mie de ani, cri mi:
na1i1ol' !
Şi un i'ăs puns brutal, într-o fr:anceză germariizată :.
- Ne-nohinărm zeului fo rţi i "Mein HeTr " .
- Carralii ! Ocn1aşi ! Derbedei !
Emil V,o iou o vede în con111 refledorului, palidă,
bî jbî i n d. Se repede la ea. O împinge în grotă : .
- Stela ' S alveaz"':o, Stela ! pentru noapte a asta
de i ad , copilul ş i mama au va�o3re neî ; �recu tă. Te
impl'Ol" S tel a ! . . . Sa1veaz-o 1 . , .
r. f
Do.otoriţa nu ştie cît lucrează la lumina lante'T':l>1 ei , <
ţiootă de naturalist. O , ,ajută .copila Cal�-O priveş te
.
în extaz. Mama sîngeră d1n belşug. Aşternutul de
r afi e se nădăieşte. N-are decH un 1U1dor de apă. Focul.

63
incepe să fumege . Trăieşte in plin coşmar. Aude de
afară gemetele n'lUribu,nzilor. Copilul i ese la viaţă
în atmosfera aceea de gr o ază şi inumanitate. Peste
tot, 'Clipa 'aJceasta a naiŞ'terii, anil,a,coiul etern ,al vieţii se .

celebrează grav SalU exuber,ant, ritual sau ad-hoc.


Aici ! ? Ţine î n palme trupul durduliu, de abanos,
şi plînge nestă pînit. Băiatul voinic, ' care-şi sfÎl"te:...·
case mama, �şi ţuguie buzele, căJutîndu-i sînul.
- Pe aâci, "căpitane" . . . Pe aici !
Pieile ciurwte de la intrare sînt smulse cu bru­
talitate. con­
Işi fa,ce apariţia cel numit "eăpitaJn''' ,
ducătorul expediţiei. rntr�o ţ1nută semimmbară, kaki,
ad ucîn d exact cu undforma a doptată în Africa de
corpul e xpediţionar al lui Rommel. Rece, tăios, ochi
duri, fără inflexiuni .
- Aha ! Şîr10gul lui Rabezavana ! Asta n u mai
face două parale !
Intind e automatul spre lehuză.
Doctorita a.şază copilul la pieptul mamei . Se ri­
d ic ă, încrrucişîndu-şi braţele la piept.
- Tr'ag'e, bTlUită ! spune naltuIT'ali istuL Glasul 3l"e

;::7':v, u,�)