You are on page 1of 39

EDITURA LUMEN

EDITURA LUMEN
ASOCIAŢIA LUMEN

APARIŢII EDITORIALE LUMEN


Colecţia Filosofie

Iaşi,
2010

2
EDITURA LUMEN

APARIŢII EDITORIALE LUMEN


COLECŢIA FILOSOFIE

Editura Lumen este acreditată CNCSIS


Iaşi, Ţepeş Vodă, nr. 2

edituralumen@gmail.com
grafica.redactia.lumen@gmail.com
prlumen@gmail.com

www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com

Consilier Editorial: Dr. Antonio SANDU


Redactor: Simona PONEA
Copertă: Cristian UŞURELU

Colecţia: Recenzii
Reproducerea oricărei părţi din prezentul volum prin fotocopiere, scanare,
multiplicare neautorizată indiferent de mediul de transmitere este interzisă.

ISSN:

3
EDITURA LUMEN
EDITURA LUMEN
ASOCIAŢIA LUMEN

APARIŢII EDITORIALE LUMEN


Colecţia Filosofie

Iaşi,
2010

4
EDITURA LUMEN

5
EDITURA LUMEN

CUPRINS:
2010 ....................................................................................................9
Adevăr şi cunoaştere în raţionalismul critic..............................9
2009 ................................................................................................. 10
Politica şi metapolitica la Platon.............................................. 10
Mic tratat de gnoseologie ......................................................... 11
2008 ................................................................................................. 12
Metafizica cuantică .................................................................... 12
Invidual Versus Society in The Dystopian Fiction of The
First Half of The XX-Th Century .......................................... 13
Suflet întrupat şi trup însufleţit................................................ 14
Om, creaţie, libertate. Cultura ca orizont ontologic uman în
concepţia filozofului Lucian Blaga.......................................... 15
Studii în filosofia Orientului .................................................... 16
Sartre - un filosof al libertăţii umane ...................................... 17
Logică, argumente şi retorică. De la raţiunea teoretică la
raţiunea practică în discursul public........................................ 18
Direcţii în hermeneutica actuală .............................................. 19
2007 ................................................................................................. 20
Despre Zombie şi alţi demoni ................................................. 20
Platon- Teoria reamintirii ......................................................... 21
Eseuri de metafizică cuantică................................................... 22
Depăşirea fenomenologiei clasice în filosofia creştină
contemporană ............................................................................ 23
Despre neant şi existenţă. Tentative de dialog cu Jean Paul
Sartre ........................................................................................... 24
Eul şi religia. Cercetări de psihologie şi filosofie................... 25

6
EDITURA LUMEN
Pluralism ontologic şi ideea simţului comun din perspectiva
filosofiei analitice ....................................................................... 26
2006 ................................................................................................. 27
De sensu. Încercare istorico-metodologică asupra
empirismului în efortul Gnoseologic...................................... 27
Cartea Legii................................................................................. 28
Misterul Zeiţelor de la Isaiia..................................................... 29
Dracula de la Gotic la Postmodernism .................................. 30
Semiotica cuantică a limbajului arhetipal ............................... 31
Dualismul cartezian şi avortul. Două reflecţii asupra
persoanei..................................................................................... 32
Autor: Marko Lehel Csongor .................................................. 32
Interferenţe spirituale postmoderne. Revalorizări ale
spiritualităţii Orientului în Gândirea contemporană. ........... 33
Erosul „labirint” semn şi simbol în Maitreyi ......................... 34
A spune şi a arăta Onto–logia în Tractatus Logico –
Philosophicus ............................................................................. 35
Scurtă istorie a logosului........................................................... 36
Cunoaşterea în vidul iubirii ...................................................... 37
2005 ................................................................................................. 38
Căutarea omului nou În trilogia Străbunii Noştri de Italo
Calvino, o interpretare antropologică..................................... 38

7
EDITURA LUMEN

8
EDITURA LUMEN

2010
Adevăr şi cunoaştere în
raţionalismul critic
Autor: Emilia CLOŞCĂ
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2010
Nr. pag. 304, format A 5

Karl Popper este unul dintre cei mai discutaţi filosofi ai


ştiinţei, începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea,
opera lui bucurându-se de o imensă notorietate internaţională.
La noi în ţară, s-au făcut dese referiri în ultimii 50 de ani, dar,
după ştiinţa noastră, nu există o monografie dedicată celui care
a enunţat un criteriu de demarcare între teoriile pretendente la
ştiinţificitate şi ideologii. O teorie ştiinţifică se caracterizeaza
prin aceea că, din ansamblul, coerent al enunţurilor constituite,
se poate detaşa cel puţin un anumit enunţ cu funcţie de testare
empirică astfel încât, dacă ar fi dovedit adevărat, i s-ar nega
universalitatea. Aşa stau lucrurile cu teoria lui Einstein şi cu
teoria lui Newton despre gravitaţie. De exemplu: „Dacă
deplasarea spre roşu a liniilor spectrale datorat potenţialului
gravitaţional nu ar exista, teoria generală a relativităţii nu ar
putea fi susţinută”. Nu la fel se întâmplă cu marxismul şi
psihanaliza, pe care Popper le-a acuzat că sunt ideologii, care,
din punct de vedere epistemologic, duc în eroare, iar din punct
de vedere politic, sunt dogmatice.
Academician Teodor DIMA

9
EDITURA LUMEN

2009

Politica şi metapolitica la Platon


Autor: Isadora DUNCA
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2009
Nr. pag. 106, format A 5

Care formă de comunitate umană sau statală ar fi cea mai


bună, sau întrebările privind libertatea, dreptatea, dezvoltarea
individuală sau educaţia, cele referitoare la raportul dintre
individ şi societate, putere şi dominaţie, reprezintă probleme
care ne preocupă astăzi la fel de mult ca şi pe gânditorii
secolelor trecute. Sunt mari teme ale tradiţiei filosofice, iar
tentativele de a le găsi răspunsuri, conduc spre soluţiile oferite
de filosofii, din antichitate până în prezent.
Motivaţia acestei lucrări are în vedere problemele
fundamentale ale existenţei omului în societate, analizate încă
de către sofişti, Platon sau Aristotel, care îşi dovedesc (unele
dintre ele) actualitatea.
Problema politică, tema polis-ului, este prezentă peste tot
în opera lui Platon şi constituie substanţa centrală a filosofiei
platoniciene. Dialogul Republica, în care filosoful oferă un
spaţiu important analizei statului a fost interpretată în moduri
foarte diferite. Pentru unii interpreţi, ea descrie un mod de stat
ideal, iar paralelele pe care le trasează Platon între stat şi omul
individual nu înseamnă nimic mai mult decât o ilustrare a
acestui stat ideal.

10
EDITURA LUMEN
Mic tratat de gnoseologie
Autor: Tomiţă CIULEI
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2009
Nr. pag. 446, format B 5 JIS

Filosofia, în esenţă, cuprinde două mari probleme:


problema existenţei ce constituie obiectul de studiu al
metafizicii şi gnoseologia sau teoria cunoaşterii. Prin
gnoseologie demersul filosofic tinde să elucideze natura şi
extensiunea cunoaşterii, presupoziţiile şi fundamentele acesteia.
Astăzi se utilizează, în special, termenul de „epistemologie".
Epistemologia, însă, este înţeleasă ca teorie filosofică a
cunoaşterii ştiinţifice, în timp ce gnoseologia are ca obiect
totalitatea formelor şi modalităţilor cunoaşterii umane. Gnosis
reprezintă termenul general folosit în filosofia antică greacă
pentru cunoaştere, incluzând percepţia senzorială, memoria,
experienţa şi cunoaşterea ştiinţifică - Episteme. în evoluţia
filosofiei distingem discipline care se formează şi se dezvoltă pe
măsură ce anumite probleme dobândesc o însemnătate
specifică. Sfera lor de studiu este mai restrânsă şi, deşi se
integrează în ansamblul preocupărilor filosofiei, nu reprezintă
decât un domeniu particular în raport cu aceasta. într-un astfel
de context se înscrie epistemologia, disciplină unde se tratează
caracteristicile, formele şi metodele cunoaşterii proprii cugetării
ştiinţifice. Paralel cu sinteze gnoseologice referitoare la relaţiile
dintre cunoştinţe şi realitatea obiectivă au fost elaborate
epistemologii ale principalelor tipuri de cunoaştere ştiinţifică:
epistemologia matematicii şi logicii, fizicii şi ştiinţelor
experimentale, ştiinţelor sociale.

11
EDITURA LUMEN

2008
Metafizica cuantică
Autor: Antonio SANDU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, februarie 2008
Nr. pag. 128, format A 5

Filosofia contemporană, după ce ştiinţa a făcut loc


indeterminării şi posibilului în cunoaştere, ar trebui să
recupereze gnoseologic misterul. Misterul îl înţelegem nu doar
ca pe o limitare a cunoaşterii în sensul unei cenzuri
transcendente, ci şi ca pe o deschidere creatoare în faţa
infinitului. Metafizica şi spiritul ştiinţific sunt două dimensiuni
ale cunoaşterii care împreună cu religiosul, misticul şi artisticul
ar trebui să deschidă calea printr-o superpoziţie creatoare către
cunoaşterea unică holistă. Această perspectivă holist- umanistă
ar putea să întemeieze ştiinţa în secolul XXI.
Metafizica cuantică, poate prelua, anumite concepte, pe
care să le dezvolte şi integreze într-o proprie viziune
transdisciplinară, conceptul de transcendent, care în mod
necesar asociat celui de subiect cunoscător, transepistemic.
Regândirea realului în termenii posibilităţii de existenţă şi a
unei probabilităţi de a fi, deschide în spaţiul culturii jocul
libertăţii variantelor. Dacă ontologic pisica lui Schrodinger
poate fi cu un anumit grad de probabilitate vie, moartă, vie-
nevie, moartă, nemoartă în acelaşi timp spaţiul culturii se
deschide în faţa alterităţii.

12
EDITURA LUMEN

Invidual Versus Society in The


Dystopian Fiction of The First
Half of The XX-Th Century
Autor: Gabriel ROMAN-
BĂRBUŢI
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, octombrie 2008
Nr. pag. 101, format A 5

The present paper has as its main theme the complex


relationship between the individual and society in the anti-
utopian literature of the first half of the XX-th century. As we
know, this period has been an extremely prodigious one for the
utopian literature, marking a decisive shift of perspective of the
utopian imaginary.
The reasons for this will be analyzed in the following
pages, both from a synchronic and from a diachronic
perspective. We will analyze the literary evolution of the
utopian genre and the reasons that lead to its mutations, and
also we will try to configure the paradigmatic changes in the
collective imaginary that lead to the flourishing of anti-
utopianism. We will thus try to understand the causes that lead
to the emergence of the dystopian subgenre and to categorize
them adequately.
This would also mean a contextualization of the general
phenomenon concerning dystopianism, but also, due to the
complexity of the writing, of the feelings and ideas expressed in
it, from Zamyatin to Orwell, it will also be an attempt at an
ampler vision on the matter, having in mind such issues as the
origins of moral or the impact society has on the development
and freedom of the individual.
Autorul

13
EDITURA LUMEN
Suflet întrupat şi trup însufleţit
Autor: Alina BARBU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, octombrie 2008
Nr. pag. 205, format A 5

Eseul „Suflet întrupat şi trup


însufleţit” este teza de doctorat a autoarei, cu modificările
impuse de cerinţele editoriale. Alina Barbu, absolventă a
Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Universitatea
Bucureşti, este lector doctor la Academia Navală din
Constanţa.
Sarcina asumată este una dificilă, înainte de toate prin
includerea unui masiv corpus de texte, dar şi prin iniţiativa de a
fi traducătoarea lor. Dificultatea este compensată de coerenţa
specifică, transpunerea în limba română fiind asigurată, cum
am spus, de acelaşi „interpret”. Remarcăm seriozitatea
redactării studiului, bogata informaţie şi fineţea analitică.
Abordarea se face din perspectiva istoriei literare şi avem de-a
face cu o prezentare echilibrată a opiniilor unor comentatori
anteriori, de evidentă reputaţie, şi a acelora proprii. În
totalitatea lui, eseul trebuie privit ca un demers meritoriu de a
împinge mai departe cercetările în această direcţie.
O „Introducere” limpidică expune finalitatea eseului, şi
anume „să prezinte universul înformaţional din secolul al
XVII-lea, opiniile gânditorilor şi moraliştilor asupra sufletului şi
trupului, cât şi reflectarea acestora în poezia barocă şi
metafizică din Anglia şi Franţa”.
Nicolae Rotund

14
EDITURA LUMEN
Om, creaţie, libertate. Cultura ca
orizont ontologic uman în
concepţia filozofului Lucian
Blaga
Autor: Ioana Camelia ŞANDOR
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, noiembrie 2008
Nr. pag. 124, format A 5

Lucrarea de faţă se dorea a fi iniţial o transpunere a


sistemului filosofic blagian în termenii ordinii atât de familiare
fiecăruia dintre noi: începutul (apariţia omului), dezvoltarea
(cunoaştere) iar în final se dorea adăugarea sensului (cultură şi
Dumnezeu). Au apărut apoi îndoielile, semnificaţiile care iniţial
au fost ignorate şi care acum se întorceau sub forma unor
imperative. Nu se poate ignora în corpul unei lucrări sensul
ultim; trebuie să-l macini, să-l duci încoace şi încolo pentru ca
acesta să trădeze raţiunea întregului edificiu.
Am decis, în acest fel, să încep această lucrare, elaborată în
termenii propriei înţelegeri, cu Marele Anonim. De ce începem
cu Marele Anonim?
Într-o primă instanţă pentru că unitatea, oricât de
fascinantă ar fi, nu poate fi preluată şi analizată fără sensul
metafizic – cel puţin nu în termenii acestei lucrări (deşi nu ne
este teamă de o eventuală extrapolare). Ar constitui un
dezavantaj major pentru orice abordare stagnarea la un nivel
intermediar în condiţiile în care un filozof şi-a continuat gândul
prin “cel mai nobil risc al spiritului uman”, prin cercetarea
“întocmirilor profunde” care dezaxează şi dau ordinea
atotordonatoare.

Autoarea

15
EDITURA LUMEN
Studii în filosofia Orientului
Autor: Antonio SANDU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, februarie 2008
Nr. pag. 164, format A 5

Intenţia acestui volum nu este de a realiza o prezentare


exhaustivă a filosofiei Orientului ci de a prezenta cu precădere
acele sisteme şi şcoli filosofice a căror doctrină reinterpretată
contribuie la construcţia paradigmei holiste.
Vom pune accent asupra ideilor şi conceptelor metafizice
care cu o oarecare actualitate în construcţia viziunii holiste,
urmărind să punctăm transferurile semantice pe care respectiva
idee le-a suferit trecând printr-un proces de semioză
integratoare pentru a deveni puncte de referinţă ale paradigmei
transmoderne.
Pentru o ordonare care să păstreze cât de cât viziunea
încetăţenită în studiile orientale vom prefera împărţirea pe şcoli
şi curente şi pe zone geografice de unde provin doctrinele
filosofice pe care le vom menţiona, dar vom adăuga o sinteză
sub forma unor momente semiotice şi a contiguităţii viziunilor
aşa cum sunt ele reinterpretate în paradigma holistă. Ca atare
vom neglija sau trata foarte sumar anumite curente filosofice
sau mistice precum şi şcoli de gândire mistico- ritualică a căror
resemnificare nu este semnificativă din perspectiva construcţiei
holiste.
Trebuie să atragem atenţia că preluăm şi reluări a unor
tradiţii care au avut loc chiar în interiorul diverselor şcoli
filosofice şi mistice din India, astfel că sistemul tattvelor din
Samkhia a fost preluat de şcoli precum Trika şi Spanda şi extins
de la 25 la 26 de tattve.

16
EDITURA LUMEN
Sartre - un filosof al libertăţii umane
Autor: Ramona BUJOR
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, februarie 2008
Nr. pag. 392, format A 5

Precuvânt la cuvintele lui Sartre


Într-un timp al declinului judecăţii critice, universitarul
ieşean Ramona Elena Bujor şi-a propus o analiză in esse a
operei lui Jean- Paul Sartre, urmărind desfăşurarea conceptelor
de libertate şi creaţie, pe toate palierele filosofiei sale:
fenomenologie, ontologie- existenţială, antropologie şi morală.
Astfel, construcţia lucrării Critique de la Raison
Dialectique, care vizează realizarea unei Antropologii
existenţiale şi care a fost echivalată (de către critici neavizaţi) cu
o „teorie marxistă despre praxis”, este cu mult mai mult decât
o filosofie întemeiată pe studiul raporturilor sociale de putere,
dintre relaţii de producţie (baza economică a societăţii) şi
suprastructura (ideile dominante şi instrucţiunile
corespunzătoare: Stat, Drept, Biserică etc), este aşadar, o
filosofie despre libertatea individului ( pentru-sinele) în
dinamica social istorică a grupurilor, Rarităţii, Violenţei.
O analiză comparativă între dialectica hegeliană, dialectica
lui Marx şi dialectica existenţială, propusă de Jean-Paul Sartre i-
a îngăduit autoarei să evidenţieze în detaliu, deosebirile
esenţiale dintre cele trei metode.
Prof. T Ghideanu

17
EDITURA LUMEN
Logică, argumente şi retorică.
De la raţiunea teoretică la
raţiunea practică în discursul
public
Autor: Tomiţă CIULEI
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, septembrie 2008
Nr. pag. 300, format A 5

18
EDITURA LUMEN
Direcţii în hermeneutica actuală
Autor: Oleg BERNAZ
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iunie 2008
Nr. pag. 92, format A 5

Încercările din cadrul acestei lucrări au ca prim reper


demersul arheologiei foucaldiene. Dacă e să oferim o primă
definiţie arheologiei, atunci putem spune că aceasta se
conturează ca o filosofie a evenimentului. Conceptul de
„eveniment“ este central în gîndirea foucaldiană, căci pornind
de aici, Foucault va construi o critică la adresa tuturor
analizelor ce l-ar fi subordonat unei semnificaţii generale
(totalitatea culturală) sau originare (subiectul transcendental sau
conştiinţa istorică).
Ce se înţelege aici prin eveniment? Sau, pentru a delimita
mai clar orizontul analizelor ce urmează, prin enunţ ca
eveniment? Cred că un răspuns la aceste întrebări poate începe
cu o scurtă descriere a modului în care a fost tratat discursul
anterior întreprinderilor foucaldiene. Hermeneutica poate fi
unul dintre exemple. Voi face referiri, în cele ce urmează, la
autori cum ar fi Schleiermacher şi Dilthey.
Programul hermeneuticii dezvoltat de autorii mai sus
menţionaţi tratează discursul ca fiind un mediu insuficient sieşi.
Asta înseamnă că o secvenţă discursivă, pentru a putea fi
înţeleasă, va trebui raportată la o entitate non-discursivă (cum
ar fi conştiinţa, voinţa şi, în general, gîndirea). Astfel, analizele
hermeneuticii vor viza, încă de la început, un spaţiu ce
depăşeşte discursul manifest.

19
EDITURA LUMEN

2007
Despre Zombie şi alţi demoni
Autor: Alexandra VARGA
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2007
Nr. pag. 85, format A 11 cu 18

Pornind de la diferenţele între ceea ce se înţelege prin


zombie, voi încerca să susţin că în cazul experimentului propus
de mine imposibilitatea realizării unei distincţii prin mijloace
raţionale aruncă o umbră de îndoială asupra unei modalităţi
dihotomice (dualism Vs monism fizicalist) de a da seama
despre conştiinţă. Astfel, voi arăta analogia dintre problema
conştiinţei şi problema paralogismului psihologic, de pildă, în
termeni kantieni, încercând în cele din urmă să import soluţia
lui Kant în domeniul filosofiei minţii, i.e. al discuţiilor despre
natura conştiinţei, despre specificitatea acesteia. În final, voi
propune o soluţie- cadru pe scheme funcţionaliste pentru
această dezbatere, susţinând că explicaţiile în termeni de
structură şi funcţii sunt, totuşi, suficiente, în pofida postulatului
chalmers- ian al incompletitudinii unei astfel de poziţii.
Varianta funcţionalistă se impune de la sine în urma unei
asemenea considerări a conştiinţei, fiind singura ce nu riscă să
se piardă în disputa lipsită de finalitate dualism- reducţionism.

20
EDITURA LUMEN
Platon- Teoria reamintirii
Autor: Patricia VOINESCU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2007
Nr. pag. 151, format A 5

Teoria reamintirii exprimă cel mai bine natura complexă a


filosofiei lui Platon izvorâtă din nevoia socratică de definiţii şi
distincţia dintre lumea sensibilă şi cea inteligibilă, ea i-a folosit
iniţial lui Platon pentru a rezolva o gravă problemă
epistemologică: cum se pot cunoaşte realităţi imuabile (care vor
deveni ulterior Formele platonice) dacă cunoaşterea prin
simţuri prezintă atât de puţină siguranţă? Platon nu pretinde
originalitate pentru această teorie şi, într-adevăr, doctrinele
nemuririi, reîncarnării, reamintirii vieţilor anterioare şi înrudirea
naturii sunt de găsit în pitagorismul timpuriu şi la simpatizanţii
acestuia, cum ar fi Empedocle.
Teoria reamintirii a determinat saltul la doctrine precum
transcendenţa Formelor, discuţii despre nemurire, despre
sufletul înaripat întâlnindu-se cu adevărul dincolo de ceruri,
generând cele mai frumoase mituri platonice şi, în acelaşi timp,
a pus bazele teoriei cunoaşterii, a distincţiei dintre cunoaştere şi
credinţa adevărată, precum şi metodei dialectice.
Astfel, teoria reamintirii este cea mai pură oglindire a
personalităţii lui Platon, situată între vechile mituri religioase şi
noile probleme etice şi logice, între respectul pentru
personalitatea lui Socrate, fascinaţia pentru religia orfico-
pitagoreică şi nevoia de cunoaştere logică.
Autoarea

21
EDITURA LUMEN
Eseuri de metafizică cuantică
Autor: Antonio SANDU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, septembrie 2007
Nr. pag. 203, format A 5

Din Cuprins:
Metafizica cuantică
Metafizica cuantică o construcţie eidetică
Metafizica cuantică o posibilă direcţie a discursului
transmodern
Probabilitatea de existenţă
Limite ale modelului transcultural
Spiritul ştiinţific dimensiune definitorie a modelului
cultural european
Demersul ştiinţific îşi propune aflarea adevărului
Demersul ştiinţific îşi propune să analizeze realitatea
obiectivă
Demersul ştiinţific are ca instrument raţionalitatea logică
Limbajul logico matematic constituie fundamentul
ştiinţelor pozitive
Demersul ştiinţific are ca instrument experimentul sau
raportarea la fenomene
Demersul ştiinţific se constituie prin aprofundarea sau
modificarea unei paradigme a cunoaşterii
Funcţii spirituale ale artei
Funcţia de reprezentare a sacrului
Funcţia de mediere a accesului la transcendent
Funcţia de revelare a arhetipurilor şi de manifestare a
inspiraţiei ca posesie divină
Manifestarea inspiraţiei ca posesie divină

22
EDITURA LUMEN
Depăşirea fenomenologiei
clasice în filosofia creştină
contemporană
Autor: Ramona BUJOR
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, septembrie 2007
Nr. pag. 287, format A 5

Într-un timp când postmodernismul şi-a luat dreptul de a


pune în discuţie, prin ceea ce se numeşte deconstrucţie,
categoriile care păreau a exprima adevăruri fundamentale,
cucerite de gândire de-a lungul drumului istoric, este aproape
imposibil de a mai încerca o clasificare a ştiinţelor, cum au
făcut Aristotel în Metafizică sau Rene Descartes în Principiile
filosofiei. Există o amplă diversificare a ştiinţelor, mai ales a
celor numite de către Wilhelm Dilthey, ale spiritului, şi chiar
dacă obiectul lor general este acelaşi- omul şi raporturile sale cu
istoria, societatea, valoarea, semenul, sinele- însuşi- într-un
cuvânt „lumea”-, ele se delimitează, reciproc, prin metodele
proprii de cercetare şi prin sectoarele restrânse pe care le
constituie ca obiecte de studiu. Astfel, sub denumirea de
„filosofie” o serie de discipline /ştiinţe îşi desfăşoară
activitatea: istoria filosofiei, axiologia, filosofia culturii,
hermeneutica, filosofia religiei, filosofia ştiinţei, ştiinţele
comunicării etc.
Dar, în acest cadru foarte vast, cu paliere diversificate, care
ar putea fi asemănătoare cu manifestările aceluiaşi Spirit absolut
hegelian, dreptul de existenţă al unei: „filosofii creştine” este
diminuat, sau chiar anihilat, nu de puţine voci cu autoritate, (de
exemplu Martin Heidegger, cum vom vedea), pentru care
expresia în cauză este, dacă nu imposibilă, atunci cu siguranţă
un hibrid.

23
EDITURA LUMEN
Despre neant şi existenţă.
Tentative de dialog cu Jean Paul
Sartre
Autor: Raluca RĂDOI
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, august 2007
Nr. pag. 177, format A 5

Cuprins:

Prefaţă de Adriana Neacşu


Cuvânt înainte
Despre fiinţă şi neant
Partea I Despre existenţă
Capitolul I Jocul şi existenţa
Capitolul II Masca melancolicului
Capitolul III Jocul şi teatrul
Partea a-II-a Despre neant
Capitolul IV O metafizică răsturnată
Capitolul V Neant şi demascare
Capitolul VI Joaca de-a sinele
Problematica omului în filosofia sartriană
Capitolul VII Libertatea şi ceilalţi zei
Despre conceptul de lume în existenţialismul sartrian
În final..joaca de-a Sartre
Jean Paul Sartre sau antropologia lipsei desăvârşite
Bibliografie

24
EDITURA LUMEN
Eul şi religia. Cercetări de
psihologie şi filosofie
Autor: Bianca Bogdana ARCHIP
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, septembrie 2007
Nr. pag. 117, format A 5

Partea I
„Cogito, ergo sum”: o perspectivă de reconstrucţie
Eul (ca „ego”) este primordial în filosofia lui Descartes,
remarcabil fiind faptul că certitudinea existenţei lui este cu
necesitate anterioară certitudinii existenţei lui Dumnezeu.
Pornind de la remarcile lui Wittgenstein, s-a sugerat, însă, o
reconstrucţie a Cogito-ului în care se propune înlocuirea
formulei „(eu) gândesc” cu „există un gând”. În mod evident, o
asemenea certitudine primară nu mai poate susţine întregul
edificiu pe care îşi propune să îl fundamenteze. În această
lucrare îmi propun să reconstruiesc argumentul cartesian până
la stabilirea tuturor elementelor pe care o reformulare
alternativă trebuie să le cuprindă, pentru a da seama de
coerenţa argumentativă pe care Cogito-ul încearcă să o
prezinte.
Astfel, în prima secţiune a lucrării argumentez că nu ne
putem dispensa în Cogito-ul cartesian de valoarea
argumentativă a persoanei întâi şi că îndoiala este cea care ni-l
oferă pe ego din „cogito, ergo sum”. Prin urmare, reformularea
„există un gând” propusă de Wittgenstein trebuie amendată cu
introducerea persoanei întâi, devenind astfel „gândul meu
există”. În cea de a doua secţiune încerc să arăt că „există un
gând” ce trebuie amendat până la „conştiinţa (unică a) unuia
sau mai multor gânduri există”.

25
EDITURA LUMEN
Pluralism ontologic şi ideea
simţului comun din perspectiva
filosofiei analitice
Autor: Cătălina Daniela RĂDUCU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, decembrie 2007
Nr. pag. 247, format A 5

Publicaţii: A possible way of saving the human being from


the pessimism of the Western philosophical thought în
volumul Human Being in Contemporary Philosophical
Conception, Volgograd, 2007; Consideration sur la theorie de
la connaissance de Bertrand Russel, în Revista Noesis, Travaux
du comite roumain d histoire et de philosophie des sciences,
XXXII, 2007, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2007; L
echec du critere neo-positiviste de demarcation entre la science
et la metaphysique, în Revista Noesis, Travaux du comite
roumain d histoire et de philosophie des sciences, XXX-XXXI,
2005-2006, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006.
Titlul „Pluralism ontologic” şi ideea „simţului comun” din
perspectiva filosofiei analitice sugerează, la prima vedere, o
întreprindere extrem de complexă şi dificilă. Ne vom permite
să spunem că lucrarea de faţă nu este ceea ce sugerează titlul,
dintr-un motiv foarte simplu: am ales ca subiect al cercetării
noastre un singur autor, la care cele două teme anunţate:
pluralismul ontologic şi ideea de simţ comun se împletesc în
modul cel mai relevant. Autorul ales fiind Bertrand Russel,
întreprinderea noastră a devenit deopotrivă uşoară şi dificilă.
Avem de-a face cu un paradox, aici? Nu ar fi surprinzător, dacă
ne gândim la pasiunea autorului ales spre cercetarea tuturor
implicaţiilor pe care le-ar putea avea o idee filosofică, pentru a
descoperi şi rezolva paradoxuri, acolo unde acestea apar.
Autoarea

26
EDITURA LUMEN

2006
De sensu. Încercare istorico-
metodologică asupra
empirismului în efortul
Gnoseologic
Autor: Tomiţă CIULEI
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, 2006
Nr. pag. 528, format A 5

Conţine şi textul original :David Hume An Enquiry


Concerning Human Understanding
Efortul aici de faţă îşi află presupoziţiile într-o dublă
încercare: pe de o parte, necesitatea unei analize istorico
metodologice a empirismului în general, şi a celui clasic (anglo-
saxon) în special, şi pe de altă parte, regăsirea în cadrul acestui
mod de gândire a locurilor comune perspectivei filosofice, de la
cunoaşterea şi înţelegerea Fiinţei, până la posibilitatea înfăţişării
acesteia în constructe semantice. Între aceste limite se mişcă
întreg empirismul (cu toate formele sale de prezentare); aici îşi
regăseşte rostul explicarea lumii plecând de la experienţa
senzorială.
Poate mira regăsirea, într-o lucrare dedicată empirismului,
unui capitol aparte despre gândirea filosofică grecească. Sau
poate nu! Argumentul ar putea fi măcar şi părerea că întreaga
cultură europeană se comportă ca o notă de subsol a culturii
greceşti. Dar cu siguranţă, programul mai larg de cercetare pe
care ni-l propunem, implică gândirea greacă drept un
fundament absolut necesar.

27
EDITURA LUMEN
Cartea Legii
Autor: Keşişian BEDROS
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, august 2006
Nr. pag. 128, format A 5

Cartea Legii, Un titlu obiectiv pentru sensul acestei cărţi.


În cuprinsul ei explic mecanismele, sau altfel spus, legile ce
acţionează în cadrul Universului şi care guvernează existenţa în
complexitatea sa (relativ la forma noastră de existenţă) şi în
relaţie cu cele două dimensiuni ce o caracterizează :
dimensiunea planului material şi dimensiunea planului spiritual.
Omul poate fi numit, fără a greşi, fiinţă duală, deoarece în
cadrul existenţei sale aparţine în mod continuu planului
spiritual şi în mod secvenţial planului material. Moartea este
practic doar o etapă a existenţei, limitată numai la dimensiunea
planului spiritual. Dublul eteric face şi el parte integrantă din
existenţă, doar că rolul său este unul ce poate fi asemuit unui
liant (energetic) prin care se transmite informaţie între materie
şi spirit, în ambele sensuri.
Prin experienţa acumulată de-a lungul existenţei mele am
descris mecanismele Universului, punând accent pe cele ale
planului spiritual, într-un mod cât mai apropiat de modul
ştiinţific acceptat în ziua de azi şi încercând în acest fel să scot
din zona ocultismului şi a paranormalului multe lucruri
normale ale existenţei în Univers şi care ar trebui înţelese în
mod ştiinţific, deoarece fac parte din realitatea existenţei
noastre.
Autorul

28
EDITURA LUMEN
Misterul Zeiţelor de la Isaiia
Autor: Vicu MERLAN
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, aprilie 2006
Nr. pag. 172, format A 5

Din cuprins: Situl arheologic Isaiia, ”Balta Popii”,


Interpretarea esoterică a simbolisticii zeiţelor de la Isaiia,
Simbolismul marii zeiţe, Geometria sacră a tezaurului statuar,
Polaritatea zeiţelor de la Isaiia, Arborele cosmic şi coloana,
Sanctuarul, Pietrele de magie, Şamanul comunităţii, Proporţia
divină în arta autentică precucuteniană.

29
EDITURA LUMEN
Dracula de la Gotic la
Postmodernism
Autor: Ana Maria BOBOC
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iulie 2006
Nr. pag. 80, format A 5

Dracula nu este doar un erou fantastic rezultat din


imaginaţia scriitorului de factură gotică şi plasat de spaimele
omului occidental în tainele Carpaţilor, acolo unde se află
misterioasa “Poartă a civilizaţiilor”. Dracula este un simbol al
părţii întunecate, al lumii tenebrelor care există în fiecare fiinţă.
Vlad Dracul sau fiul său, Vlad Ţepeş -viteji domnitori ai ţării de
la marginea lumii -devine sângerosul vampir care-şi extrage
nemurirea din sângele (forţa vitală) a victimelor sale.
Dracula este un mit modern inspirat de un erou legendar
al Evului Mediu căzut în tenebrele modernismului, fie el gotic,
postmodernism sau chiar noile curente ale transmodernismului
şi hipermodernismului. Vampirul este o creaţie mitologică
prezentă în mai toate culturile şi civilizaţiile. Sângele (forţa
vitală) îl transformă pe vampir într-un căutător al nemuririi. O
nemurire nocturnă şi lipsită de gloria accederii la mistere,
blestemat să nu poată trăi în lumină. El, Nosferatu, este în
realitate doar o parodie a nemuririi, o încercare mimetică a
lumii tenebrelor de a se insera în misterul vieţii prin acapararea
forţei vitale a sufletului viu al lumii (în sens gnostic). Putem
identifica mai multe planuri de raportare de la simbolistica
vampirului accentuate de autoare în prezentul volum.
Volumul Anei Maria Boboc este o deschidere
hermeneutică faţă de literatura cu vampiri fie ea la origine
gotică, postmodernă sau SF .
Prefaţă –director Editura Lumen Antonio SANDU

30
EDITURA LUMEN
Semiotica cuantică a limbajului
arhetipal
Autor: Şerban FOTEA
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iulie 2006
Nr. pag. 263, format A 5

Deschis, autorul relevă peremptoriu că el ia în seamă


Adevărul existenţei Lui Dumnezeu, urmărind să evidenţieze
felul în care taina Trinităţii creştine şi taina Întrupării
Cuvântului sunt compatibile cu teoria fractalilor şi cu teoria
holografiei, ca fundamente explicative ale unor noi paradigme.
În esenţă, în Semiotica sa cuantică a limbajului arhetipal,
Şerban Fotea ambiţionează comprehensiunea „unităţii în
diversitate, aspect ce caracterizează arhetipul în genere; un
arhetip poate fi exprimat ca fiind un sui –generis joc de limbaj,
indisolubil legat de o anumită situaţie tipică de viaţă,
caracterizată de o diversitate de factori, care-şi găsesc unitatea
în respectivul arhetip”.
Spre deosebire de un Carl Gustav Jung, care plasează
arhetipurile la nivelul unui inconştient colectiv, considerându-le
modele fundamentale ale comportamentului instinctiv
(înzestrate cu forţe „explozive” şi „periculoase”), Şerban Fotea
dezvăluie sensul Sfintei Treimi, drept ARHETIP CREATOR
SUPREM, care îl face pe Om, „respectând legile de tip
fractalic”, când la Genesis (Facere) se spune limpede: „Şi a zis
Dumnezeu: „Să facem Om după Chipul şi Asemănarea
Noastră...”
Autorul propune un mecanism interpretativ propriu
identificând o serie de nuanţe ale fiinţei, cu care operează
semiotico hermeneutic.

31
EDITURA LUMEN
Dualismul cartezian şi avortul. Două reflecţii asupra
persoanei
Autor: Marko Lehel Csongor
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iulie 2006
Nr. pag. 230, format A 5

Un titlu, iată, care apropie două lucruri aparent străine.


Ceea ce le leagă totuşi este faptul că ele reprezintă două ocazii
de a reflecta asupra a ceea ce este fiinţa umană, pe care, pentru
a exprima diferenţa profundă dintre ea şi alte tipuri de
individualitate, o numim persoană. Sunt două ocazii de a
reflecta asupra valorii persoanei, ceea ce rămâne din ea în
aceste vremuri postmoderne în sensul propriu al cuvântului.
Este adevărat, avem un sentiment de nostalgie a modernităţii, a
cărei figură emblematică este Descartes (în treacăt fie spus, el
însuşi autor al unui tratat asupra dezvoltării fătului), pentru că
ea a reuşit să transforme sensul originar al cuvântului persoana
(mască utilizată de actori) în exact contrariul lui dacă înţelegem
bine ceea ce Descartes ne-a spus în modul cel mai personal cu
putinţă, la persoana întâi şi în scrisorile personale: în acea faţă a
cărei continuă mimică îi revelează tocmai trăsăturile
inconfundabile şi pe care totalitatea imaginabilă a măştilor nu o
poate echivala. Modernitatea şi, în primul rând, Descartes, ne-a
propus persoana, adică sursă şi nu ca obiect al moralei şi al
politicii. Iar cum sursa implică totalitate, persoana înseamnă şi
corp, acea lume a forţelor şi a pasiunilor pe care modernitatea
şi ştiinţele ei (de la mecanică la fiziologie) au descoperit-o.
Ambele lucrări pot fi considerate ca fiind încercări de
reabilitare a corpului, de punere în evidenţă a faptului că el ,
corpul meu şi corpul celuilalt, este sursă de plăcere, valori,
reflecţie şi morală.
Lehel Csongor Marko

32
EDITURA LUMEN
Interferenţe spirituale
postmoderne. Revalorizări ale
spiritualităţii Orientului în Gândirea
contemporană.
Autor: Antonio SANDU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, august 2006

Din cuprins: De la nirvana la vidul cuantic, Modele de


Univers, Substanţă energie informaţie în orizontul misticii
Orientului şi fizicii cuantice. Modelul emanaţiei fonematice,
Vidul ca esenţă a Universului, Pralaya sau sfârşitul eternităţii.
Reflecţii metafizice asupra spiritului ştiinţific. Simbolistica
nudului în arta plastică.

33
EDITURA LUMEN
Erosul „labirint” semn şi simbol în
Maitreyi
Autor: Ruxandra NECHIFOR
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, august 2006
Nr. pag. 103, format A 5

Mitul iubirii şi motivul cuplului se constituie ca axe


cruciale ale operei literare a lui M.Eliade în Nuntă în cer,
Lumina ce se stinge, Maitrey, Noaptea de Sânziene
protagoniştii se abandonează deplin, cu fervoare, erosului,
dimensiune care angajează experienţe esenţiale, revelatoare şi
devine cale de cunoaştere şi de autocunoaştere. Motivul
erosului ca trăire limită se împleteşte cu cel al labirintului. În
concepţia lui Eliade, viaţa însăşi se defineşte ca „o lungă
călătorie prin labirint, ea este un fel de încercare iniţiatică”.
Experienţa labirintului, cu implicaţii profunde asupra structurii
interioare a „candidatului” la iniţiere, reprezintă însăşi trăirea
iniţiatică, revelatoare, care permite ieşirea din spaţiu şi timp.
Parcurgerea labirintului, care implică un preţ şi un risc al
cunoaşterii, al descoperirilor, dar şi al eşecurilor, îl va marca pe
Allan, protagonistul din Maitreyi, schimbându-l. Povestea
„aventurii” sale presupune o ek-stază, se circumscrie unei
experienţe ek-statice
(L.Blaga), ca aprofundare de sine prin ieşirea spre alter,
sub semnul iubirii cu valoare iniţiatică, definitorie.
Erosul „labirint” implică axiologie, valori trăite şi câştigate,
riscul fiind măsura sensului lor ontologic care modelează fiinţa
şi îi dă substanţialitate.
Autoarea

34
EDITURA LUMEN
A spune şi a arăta Onto–logia în
Tractatus Logico –Philosophicus
Autor: Andrei Alexandru ACHIM
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iulie 2006
Nr. pag. 66, format A 5

Autorul porneşte de la analiza operei lui Ludwig


Wittgenstein pe care îl consideră unul dintre cei mai interesanţi
filosofi ai secolului XX căruia îi subliniază aportul la
dezvoltarea simbolismului logicii contemporane şi caracterul
mistic totodată.
Volumul este un demers hermeneutic argumentativ dintr-
o perspectivă analitico –sintetică structurând principalele
interpretări ale operei Tractatus Logico Philosophicus ale lui
Ludwig Wittgenstein.
Capitolul I abordează o prezentare generală a discuţiei
asupra temei Tractatusului cu referiri la text ca mod de
pregătire a Onto –logiei Tractatusului.
Capitolul II oferă o schiţă a ontologiei tractariene din
perspectiva verbului a spune.
Capitolul III reprezintă o reunire a celor două elemente a
spune şi a arăta plasându-le într-o perspectivă onto –logică
totală.

35
EDITURA LUMEN
Scurtă istorie a logosului
Autor: Bogdan BAGHIU
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, decembrie 2006
Nr. pag. 207, format A 5

De aceea nouă ni se pare că tema centrală a cărţii lui


Bogdan Baghiu despre o filosofie logocentrică a istoriei este cu
totul îndreptăţită temeiul ei, mai bine zis centrul ei care se află
pretutindeni fiind, aşadar Mielul Evanghelic. Sunt şi alte idei
interesante ce-şi găsesc o frumoasă expresie stilistică şi
argumentări logic coerente în cartea Scurtă istorie a Logosului
însă dintre acestea mai amintim două, trei precum : întemeierea
ontologiei ca meta-disciplină a comunicării prin întruparea
Logosului, sacralizarea spaţială a fiinţei umane, ontologia
soteriologică maximiană, justificarea şi apărarea hristologică de
către Clement din Alexandria.
Într-adevăr dacă se compară creştinismul cu budismul de
exemplu în care mântuirea se obţine doar pe cale negativă şi
numai prin propriile puteri şi eforturi ale individului se impune
numaidecât superiorizarea doctrinei creştine. Căci, într-adevăr,
este destul de stranie o doctrină care vine cu ideea că trebuie să
fii plăcut lui Dumnezeu, numai pe cale negativă, nefăptuind,
nelucrând, nemâncând, în alte cuvinte nefăcând nimic altceva
decât ţintind spre Nirvana. În creştinism după cum se ştie de la
apostolii Pavel şi Iacob este preţuită şi credinţa, dar şi fapta, cel
puţin în cultul ortodox căci în ce-l priveşte pe Martin Luther
formula sola fides preconizată de el este prea cunoscută.
Prefaţă Prof. Dr. Constantin MARIN
Universitatea Al.I Cuza Iaşi

36
EDITURA LUMEN
Cunoaşterea în vidul iubirii
Autor: Marilena BONTAŞ
Editura Cristal
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, iulie 2006
Nr. pag. 39, format 11 cu 18

Oare de ce iubim? Ca să aflăm până unde ne întindem ca


existenţă. Pentru a ne regăsi în ceilalţi mai puternici şi mai vii ca
niciodată... De ce facem iubire? Poate pentru a ne aduce aminte
cât de mici suntem în faţa ei, cât de nesimnificativi suntem noi
fără ceilalţi, cât de pierduţi suntem fără atingerea şi mângâierea
lor...
Iubim pentru a uita banalitatea trăirii, de răutatea
oamenilor şi de grijile zilei de mâine, pentru a uita de bătrâneţe,
de boală şi de prizonerat, de medicamente cu efecte secundare,
de preţurile scumpe şi de aglomeraţia din autobuzul ce ne duce
la şcoală sau la serviciu. Iubim pentru a uita că fiecare zi ne
duce cu un pas mai aproape de moarte şi pentru a ne aminti că
odată am stat în vidul cunoaşterii...
Autoarea

37
EDITURA LUMEN

2005
Căutarea omului nou În trilogia
Străbunii Noştri de Italo
Calvino, o interpretare
antropologică
Autor: Oana Grigoraş SAVIN
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Iaşi, decembrie 2005
Nr. pag. 160, format A 5

38
EDITURA LUMEN

Editura Lumen
Str. Ţepeş Vodă, Nr. 2, Iaşi
OP 3, CP 780, Iaşi

www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
edituralumen@gmail.com
grafica.redactia.lumen@gmail.com

Printed in EU

39