You are on page 1of 17

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor

Posibilităţi de valorificare a potenţialului turistic cultural prin proiecte s


pecifice
Ipoteşti-Botoşani

Student: Istrate Vlad


Specializarea: Dezvoltare şi promovare turistică
An: II
Profesor coordona
tor: Manolescu Irina
Cuprins:

1. Introducere in problematica temei


a)Forme de turism
b)Turismul cultural, experiente internationale în domeniu
c)Indicele de turism cultural în ţara noastră
2. Descrierea potenţialului turistic a zonei Ipoteşti
a) asezarea, cadrul natural, încadrarea sitului
turistic întro zonă turistică
b) Ipoteşti- statistici, imagini
c) Descrierea componentelor ofertei turistice :
- infrastructură, acces interior/exterior
- cazare
- restaurante
- resurse naturale
- resurse antropice
3. Proiecte specifice posibile
a) proiecte de amenajare turistică derulate deja
b) proiecte ce se află in derulare în prezent
c) posibile proiecte de amenajare turistică a spaţiului pe viitor
d) Impactul pe care l-ar avea introducerea acestor proiecte
-Efectele negative asupra ariilor rurale turistice şi modalităţi de administrare
- Crearea unui echilibru între efectele pozitive şi cele negative

4. Concluzii
- ce s-ar obtine prin implementarea acestor proiecte
- o paralelă între situaţia de dinainte şi cea de după implementarea proiectelor
- consideraţii proprii

1. Introducere în problematica temei


a) Forme de turism
În ultimii ani, turismul a cunoscut o mare dezvoltare pe plan internaţional, înr
egistrându-se un număr de 625 milioane de vizitatori în anul 1998 şi o încasare
de circa 448 miliarde $.
Turismul ca activitate recreativă, s-a practicat din vechi timpuri, dar se conso
lidează ca fenomen socio-economic în Europa, prin anii 1880, sfârşitul secolului
19, fiind puternic influenţat de apariţia automobilului ca mijloc de transport.
Apariţia călătoriei poate fi localizată în timp încă în comuna primitivă, când o
amenii se deplasau dintrun loc în altul din motive materiale.
Dorinţa de deplasare şi curiozitatea oamenilor de a cunoaşte ce se află în alte
regiuni începe abia în antichitate. În Roma antică, majoritatea călătoriilor av
eau scopuri comerciale, cultural, militare.
Se circula cu trăsura în care se putea dormi. În secolul 18, englezii erau consi
deraţi ca naţiunea care călătorea cel mai mult, lucru explicat prin poziţia insu
lară a ţării lor.
Dezvoltarea reţelei de căi ferate în Europa în secolul 19 şi apoi apariţia vapor
ului, au stimulat dezvoltarea turismului.
Totodată, ca urmare a progresului economic, a sporit timpul liber, plătit pentru
concedii.
În anul 1845, a luat fiinţă primul birou de voiaj commercial, care avea ca scop
organizarea de călătorii şi în special în grup şi anume firma THOMAS COOK, din A
nglia.
Apariţia automobilului şi apoi a avionului, la începutul secolului 20, a repreze
ntat cel mai important eveniment în dezvoltarea circulaţiei turistice, determinâ
nd diversificarea destinaţiilor turistice pe plan mondial: turismul la distanţe
mari, turismul automobilistic de camping.
În România, în 1895, a fost creată “Societatea Carpatina din Sinaia” care organi
za călătorii, excursii în Munţii Bucegi.
În anul 1924 se înfiinţează Oficiul Naţional de Turism (O.N.T.) ca organizaţie o
ficială în domeniul turismului.
În 1975, s-a înfiinţat Organizaţia Mondială a Turismului la care a aderat ulteri
or şi Ministerul Turismului din România.
Etimologic, noţiunea de turism derivă din cuvintele: “to tour”, termen englez ca
re înseamnă “a călători”, “a colinda” (englezii efectuau călătorii în Europa în
secolul 18). Şi “le tour”, termen francez care semnifică călătorie, plimbare, dr
umeţie în circuit.
Clasificarea formelor de turism practicate
Clasificarea formelor de turism pe plan internaţional are în vedere diferite cri
terii:
1. După locul de provenienţă a turiştilor:
- Naţional (intern)
- Internaţional
2. După gradul de mobilitate al turistului:
- De sejur
- De tranzit
- De circuit
3. După sezonalitate:
- De vară
- De iarnă
- Ocazional
4. După mijlocul de transport:
- Drumeţia
- Cu trenul
- Rutier
- Naval
- Nautic- sportiv
- Aerian
- Combinat
5. După motivaţia călătoriei:
- De agrement
- Cultural
- Odihnă şi recreere
- De tratament
- De studii
- Etnic
- Ethnic şi ştiinţific
6. După caracteristicile socio-economice ale cererii:
- Particular (privat)
- Social (de masă)
- De afaceri şi de congrese
7. După caracteristicile prestaţiei turistice principale:
- Sejur pe litoral
- În staţiuni de munte
- În staţiuni balneo-climaterice
- De circuit (vizitare oraşe)
- De vânătoare şi pescuit
- Croaziere fluviale şi maritime
- De congrese şi de afaceri
8. După vârstă:
- Pentru tineret
- Pentru populaţia activă
- Pentru pensionari
9. După momentul şi modul de angajare a prestaţiilor:
- Organizat (contractual)
- Pe cont propriu (independent)
- Semiorganizat (mixt)
10. După numărul turiştilor participanţi:
- Individual
- În grupuri

b)Turismul cultural
După spusele lui Vladimir Simon, director la Centrul de consultanţă pentru progr
ame culturale europene din Bucureşti, proiectul de turism cultural ar trebui să
fie:
- o iniţiativă întemeiată pe o idee cultural;
- o acţiune care are un moment de iniţiere şi unul de concluzie;
- promovează de la bun început diversitatea culturală şi dialogul intercultural;
- creează mecanisme menite să evidenţieze valori culturale pentru grupuri de
beneficiari identificaţi în prealabil;
- stimulează, provoacă şi susţine apariţia de noi locuri de muncă, cu precădere
în
zona industriilor cultural;
- contribuie la realizarea unei mai bune infrastructuri în spaţiul vizat de proi
ect,
altfel spus, participă la dezvoltarea durabilă a regiunii;
- se implică nu doar în procesul de conservare şi restaurare a siturilor şi
monumentelor, dar şi de revitalizare a tradiţiilor şi obiceiurilor;
- are vocaţie certă pentru extensia transfrontieră, altfel spus poate fi de inte
res
regional sau, mai mult, european;
- este compatibil cu programe europene de finanţare şi se poate, la nevoie,
constitui întro aplicaţie la unul din fondurile Uniunii Europene;
- participă la consolidarea reţelelor şi la cooperarea între operatorii cultural
i,
generează parteneriate public-privat .
După cum putem observa din clasificarea de mai sus, putem spune că în Ro
mânia, până in 2005, nu au existat decât foarte puţine premise de dezvoltare a t
urismului şi proiectelor culturale.
Există desigur agenţii de turism care includ în ofertele lor circuite, v
izite ghidate
la monumente şi situri istorice cum sunt bisericile pictate din nordul Moldovei,
ansamblul sculpturilor lui Brâncuşi de la Târgu-Jiu sau ruinele dacice de la
Sarmisegetuza, dar acestea nu sunt proiecte, ci servicii.
Ele pot fi chiar de calitate dar tot rămân la stadiul unui produs comercial.

Serviciul oferit de agenţia de turism răspunde doar unei cerinţe mai elevate a
clientelei. Nu are în vedere crearea unor mecanisme socio-economice cu efecte
durabile, nu generează decât în mică măsură valori adăugate, nu provoacă
schimbări de atitudine în spaţiul colectivităţilor locale, nu are consecinţe în
dezvoltarea unui posibil dialog cultural. Voiajul turistic la obiectivele cultur
ale
vine şi trece. Rămâne numai o amintire frumoasă în arhiva sentimentală a
turistului, materializată foto sau video.
Pe de altă parte însă, dinspre domeniul culturii, trebuie spus că mai cu seamă
după 1996 Ministerul Culturii s-a implicat activ în asumarea unor proiecte de
anvergură ale Itinerariilor Culturale iniţiate de Consiliul Europei, din
convingerea că doar în cooperare cu alte ţări, cultura românească îşi validează
europenitatea, că prin schimbul permanent de valori spirituale fiecare popor îşi
potenţează propria identitate contribuind la îmbogăţirea patrimoniului imateria
l
al Europei înseşi. În acest sens, reamintesc că Itinerariul Influenţei Monastice
,
proiect pilot desfăşurat în cadrul marii teme a „Cetăţeniei Democratice”, a avut
momentul de concluzie în România în spaţiul mânăstirilor Horezu şi Durău
(1999).
Etape importante ale Itinerariului „Habitatului Rural” s-au desfăşurat tot
în România (1998-1999). Operatori români s-au implicat şi în „Drumul
lemnului”.
Este foarte probabil ca tocmai aceste acţiuni să fi determinat alegerea oraşelo
r Bucureşti şi Sibiu drept locuri pentru lansarea campaniei Consiliului Europei:
„Europa – un patrimoniu comun” (1999).
Turismul cultural in Romania este in general de natura religioasă, practicat in
cea mai mare masura de turiştii străini, atraşi de frumuseţea şi de încărcătura
cultural-istorică a obiectivelor turistice (mănăstiri, biserici, muzee etc.), ca
re, deşi de multe ori se află întro stare precară, reuşesc să încânte şi să mulţ
umească turiştii.. Această formă de turism comportă o latură informaţională, tur
iştii fiind motivaţi de ideea de a învăţa şi de a cunoaşte lucruri noi despre ac
este locuri, despre care, în prealabil, s-au informat dinainte.
Ţinuturile Bucovinei înglobează pagini de istorie, tradiţii şi obiceiuri străvec
hi, monumente unice şi meşteşuguri specifice, ctitorii medievale care atestă o p
ermanenţă spirituală şi istorică a locuitorilor acestor meleaguri.
Zona este presarată pe toată întinderea ei cu biserici şi mănăstiri renumite pen
tru picturile exteriore şi interioare, edificii unice in lume. Majoritatea mănăs
tirilor au fost ridicate în secolele XV – XVI, în timpul domniei voievozilor Şt
efan cel Mare şi Petru Rareş.
Turismul cultural – tendinţe şi strategii
Turismul cultural reprezintă un fenomen care s-a dezvoltat extrem de mult în ult
imele decade. Turismul cultural a fost identificat ca fiind un produs extrem de
lucrativ în cadrul industriei turistice. Organizaţiile culturale, comunităţile l
ocale au îmbrăţişat acest fenomen caracterizat ca fiind un potenţial factor econ
omic generator de activităţi economice şi noi locuri de muncă într-un secol XXI,
în care datorită evoluţiei industrializării, forţa de muncă este în continuă sc
ădere. În acest sens, muzeele nu trebuie să-şi limiteze activităţile şi acţiunil
e la funcţiile de bază, ci din contră, trebuie să preia iniţiativa, prin dezvolt
area unei strategii ce trebuie să demonstreze importanţa lor în cadrul comunităţ
ii sau a regiunii în care îşi desfăşoară activitatea.
Interesul în creştere faţă de oferta turistică autohtonă manifestată pe plan ext
ern trebuie să fie susţinut de strategii coerente de promovare şi de investiţii
în calitatea serviciilor.
La Târgul Mondial de Turism World - Trade Market de la Londra, cea mai mare mani
festare dedicată profesioniştilor din domeniu din Europa, oferta turistică a Rom
âniei s-a bucurat de un interes crescut faţă de anii precedenţi.
Potrivit expozanţilor români, operatorii englezi şi cei spanioli au manifestat o
atenţie evident mai mare decât în trecut, în special pe segmentul de turism cul
tural şi pe cel de afaceri. Un atu îl constituie faptul că pe aceste domenii au
existat mult mai puţine nemulţumiri decât în trecut viziavi de calitatea servici
ilor şi a atracţiilor faţă de alte destinaţii autohtone, care nu au „nicio şansă
" de a se impune, precum litoralul Mării Negre.
Există însă semnale care pot duce la ideea că România nu este suficient de pregă
tită pentru a fructifica oportunităţile de piaţă, un exemplu fiind lipsa unei st
rategii de dezvoltare.
Putem observa că posibilităţi sunt, dar că lipseşte iniţiativa şi seriozitatea.
Experienţa internaţională în domeniul turismului cultural
Turismul cultural în Austria
În Austria, turismul este parte integrantă a politicii economice. În 2005 a exis
tat un program strategic pentru turismul cultural, numit ”Culture Tour Austria”,
ce s-a dovediat a avea un mare success. În acel an, Austria a cazat 19,9 milioa
ne de turisti străini, ceea ce a reprezentat o creştere de 2,9 % faţă de anul 20
04. Câştigurile Austriei din turismul internaţional s-au ridicat la 15,43 milioa
ne de euro.
“Culture Tour Austria” a fost initiat de Ministerul Federal al Economiei
şi Muncii şi de Ministerul Educaţiei, Stiinţei şi Culturii şi a reprezentat doa
r prima iniţiativă dintro serie, ce au vizat creşterea dezvoltării şi moderniză
rii turismului cultural din Austria.
Tot în acest context, dezvoltarea strategiei “Kulturtourismus Austria 20
10+”, a constituit un proiect central şi decisiv în turismul cultural pentru au
anii ce au urmat.
Afară de inovaţiile organizatorice şi structurale, secretul lansării pro
iectelor include pregătirea unui catalog de produse turistice de top, care să aj
ute la o mai bună percepţie a ceea ce înseamnă Austria .
Printre aceste obiective importante amintim: “The Sisi Museum”, “The Sil
ver Room” în Hofburg, Viena, Palatul Hofburg, intrat în patrimonial Unesco, Cas
a lui Mozart din Salzburg.
Austria este considerată ca o scenă interculturală în Europa Centrală şi
de Est, de aceea încearcă şi, de cele mai multe ori, reuşeşte să îşi ia rolul î
n serios.

Turismul cultural în Spania


După Franţa, Spania este a doua destinaţie turistică din lume. În mare p
arte, cei 53 de milioane de turişti/ annual ce vizitează această ţară sunt atra
şi, atât de climă, frumuseţea peisajului natural, cât şi de singularitatea cultu
rii de aici.
Turismul cultural de aici a devenit una dintre cele mai prolifice subdiv
iziuni ale turismului .
Cele mai importante situri turistice din Spania sunt: La Alhambra, Muzeu
l Del Prado-Madrid, Sagrada Familia-Barcelona, Toledo, Cordoba, Sevilla, El Esco
rial, Palatul Regal, Segovia, Alcala de Henraes şi multe altele.
Statul a iniţiat multe programe de turism cultural, în special prin real
izarea de cataloage, clipuri audio, video, ce au fost difuzate prin mass-media ş
i care au dat rezultate vizibile, benefice economiei spaniole.
c) Indicele de turism cultural în ţara noastră
INDICELE DE TURISM CULTURAL măsoară activitatea de turism cultural, include şi s
ituaţia drumurilor din fiecare regiune. Numărul de vizite are o pondere mai mare
pentru a mări importanţa activităţii de vizitare turistică.
Este mai puternic deoarece accentuează şi situaţia transportului în zonă şi numă
rul efectiv de vizitatori.
INTERPRETARE: Valoarea ridicată indică activitate şi potenţial ridicat; valoarea
scăzută indică activitate şi potenţial deficitare.
MOD DE CONSTRUCŢIE: Media valorilor pentru:
• Optimul de folosire prin turism a obiectivelor de patrimoniu
• Situaţia drumurilor
• Numărul de vizitări

REZULTATE PE REGIUNE:
Indicele turismului cultural, pe regiunile de dezvoltare din România (date din 2
004)
CLASAMENT (in ordine descrescătoare) :
Indicele capacităţii instituţiilor şi operatorilor culturali (incluzînd neponder
at în calcul patrimoniul UNESCO), pe regiunile de dezvoltare din România (date d
in 2004):
1.Bucureşti-Ilfov :1,48
2. Nord-Vest : 1,84
3. Vest : 1,57
4. Sud-Vest : 0,77
5. Nord-Est : 1,52
6. Sud-Muntenia : 0,59
7. Sud-Est : 1,22
8. Centru : 1,72
După cum se observă, valorile cele mai ridicate sunt în regiunea de Nord-Vest a
României, apoi în centru, iar pe locul trei se află Vestul ţării.

2.Descrierea potenţialului touristic a zonei Ipoteşti


a) Aşezarea, cadrul natural şi încadrarea sitului turistic întro regiune turist
ică
Ca importanţă turistică, judeţul Botoşani nu se situează pe un loc de fr
unte la nivelul ţării, ci este oarecum căutat, la nivel local.
Ipoteştiul face parte din judeţul Botoşani, fiind situat în nord-vest de municip
iul reşedinţă de judeţ.
Relieful de aici are aspect predominant deluros, bine împădurit, brăzdat atât de
ape curgătoare, câţ şi stătătoare, cu apă dulce.
Clima este temperat-continentală cu nuanţe excesive. Acest caracter este evidenţ
iat atât vara, când circulaţia maselor de aer condiţionează, împreună cu lipsa p
recipitaţiilor, călduri mari şi o secetă ccentuată, cât şi iarna, când invaziile
de aer subarctic provoacă scăderi accentuate ale temperaturii sau viscole viol
ente.
Precipitaţiile înregistrează cantităţi relativ mici în judeţ, iar vânturile pred
ominante sunt cele dinspre nord-vest şi sud-est.
Cadrul natural este constituit din peisaje de deal şi podiş,şes, precum
şi de văi, uneori abrupte, ce dau un plus de culoare acestui spaţiu eminescian,
conferindu-i o nuanţă aparte.
Ca şi areal de interes turistic, Ipoteştiul face parte din categoria “lo
calităţilor cu monumente istorice, arhitectonice şi de artă (cetăţi,castele, muz
ee)”.
În această grupă, mai avem: Dorohoi, Botoşani, Vorona,din judeţul Botoşani, Dra
gomirna, Arbore, Suceviţa,Voroneţ, Suceava, din judeţul Suceava şi Neamţ, Agapia
, Văratec, Târgul Neamţ din nordul judeţului Neamţ .
După cum am văzut mai sus, turiştii ce ajung la Ipoteşti sunt, în cea ma
i mare parte din judeţele învecinate: Suceava, Iaşi, Piatra Neamţ, Vaslui şi în
special elevi.
Există, desigur, şi turişti care vin aici special pentru a vedea şi a pă
trunde în enigmatica lume a universal eminescian, însă aceştia sunt întrun număr
scăzut.
Majoritatea tour-operatorilor care organizează excursii la mănăstirile din nord
ul Moldovei, includ în aceste circuite şi Ipoteşţiul, distanţa fiind una destul
de mică, optimizând astfel costurile.
b) Ipoteşti: statistici şi imagini
Ipoteştiul este vizitat anual de un număr aproximativ de 10-15.000 de tu
rişti, în special elevi. Perioadele cu un aflux mare de turişti sunt mai-iunie ş
i iulie-august, iar zilele preferate sunt cele de week-end.
Numărul celor care optează pentru cazare la Ipoteşti, în decursul unui a
n, este destul de mic. Perioadele cele mai aglomerate fiind la mijlocul lunilor
ianuarie şi iunie, când se omagiază naşterea, respectiv moartea poetului.

Imaginea 1. Lacul Eminescu- Pădurea Baisa- Botoşani

Imaginea 2. Casa Memorială MIhai Eminescu, înainte de incendiul de la începutul


secolul XX

Imaginea 3. Casa Memorială în prezent

Imaginea 4. Muzeul Mihai Eminescu (în construcţie)

Imaginea 5. Scările ce duc la lacul MIhai Eminescu


Imaginea 6. Biserica satului Ipoteşti, construită la iniţiativa lui Nicolae Iorg
a şi Cezar Petrescu în amintirea poetului
Imaginea 7. Bisericuţa familiei construită în jurul anilor 1780-1800
Imaginea 9. Harta Memorialului Ipotesti- Centrul National de Studii
c) Descrierea componentelor ofertei turistice
Infrastructură, acces interior/exterior
Turiştii care aleg să viziteze Ipoteştiul şi ajung la Botoşani, au două posibili
tăţi de a intra în zonă şi anume :drumul naţional care leagă Botoşaniul de Doroh
oi, apoi pe drumul comunal până în comuna Mihai Eminescu.
Drumul este asfaltat, accesibil, iar ruta este cea mai folosită, atât de turişti
, cât şi de localnici.

Imaginea 10. Judeţul Botoşani: Căi de acces Ipoteşti


Cea de-a doua rută, întradevăr, mai puţin utilizată şi cunoscută, este pe şoseau
a de centură a Botoşaniului, apoi prin comuna învecinată, Stânceşti, până la Ipo
teşti. Deşi distanţa este mai scurtă pe această rută, drumul este neasfaltat, ia
r pe perioada ploioasă, chiar impracticabil.
Traficul nu este foarte intens pe aceste drumuri, nici măcar în perioada
de vară, iar zilele preferate ale locuitorilor din împrejurimi de a vizita zona
sunt, desigur, cele de la sfârşit de săptămână.
Din Botoşani, accesul se poate face, atât cu autoturismul propriu, autoc
arul, cât şi cu transportul privat în comun, ce se face în regim de maxi-taxi.
Frecvenţa este una destul de bună, având în vedere că pe parcursul unei
zile se fac şi 13-16 curse pe zi, începând cu ora 05 dimineaţa şi încheind în ju
rul orei 21-22.
Preţul unui bilet maxi-taxi pe ruta Botoşani-Ipoteşti este de 2 lei, îns
ă puţini turişti recurg la acest mijloc de acces, majoritatea apelând la autotur
ismul proprietate personală sau la un circuit cu autocarul, realizat de o agenţi
e de turism sau de un colectiv profesoral.
Accesul cu mijloace de transport proprii este unul mai la îndemână, mai
rapid şi mult mai eficient, deoarece înlătură aşteptatul maxi-taxiului, scade co
sturile şi creşte comfortul.
În ceea ce priveşte locurile de parcare pentru autoturisme, acestea exis
tă în incinta Complexului Muzeal, fiind în număr de aproximativ 20.
Locurile de parcare de lângă lac, aproximativ 10 la număr, se dovedesc a
fi insuficiente, mai ales în week-end-uri, când aleea se aglomerează, îngreunân
d traficul rutier şî creând ambuteiaje.
În ceea ce priveşte, locurile de parcare pentru autocare, acestea sunt c
a şi inexistente, existând doar mici spaţii pe marginea drumurilor. Metoda este
folosită, dar nu putem spune cu succes, deoarece, aceste autocare blochează drum
ul, îngreunând traficul rutier şi crescând riscul de accidente, datorită travers
ării străzii prin locuri nepermise.
Drumul îngust ce leagă strada principală de lacul Mihai Eminescu, face c
a accesul autocarelor să fie restricţionat, acestea neavând oricum loc de a înto
arce, ceea ce înseamnă că turistul va trebui să străbată o distanţă considerabil
ă, de aproximativ 3,5 km pentru a putea vizita Lacul Eminescu, izvorul sau Obse
rvatorul din zonă.
Accesul intern, în Ipoteşti se face pe marginea drumului comunal asfalta
t.
La lac, accesul se face pe o aleea pietruită şi scări, iar prin pădure, pe drumu
rile forestiere existente, poteci sau chiar cărări.
Cele mai bătute sunt potecile şi cărările, mai ales pe perioada verii când vream
ea însorită şi frumuseţea pădurii te îmbie la plimbări.
Cazare
În ceea ce priveşte cazarea, Ipoteştiul stă, oarecum bine, prin faptul c
ă, în urmă cu câţiva ani, la Ipoteşti s-au dat în folosinţă aproximativ 10 căsuţ
e (vile), cu 3-4 şi 5 camere.
Căsuţele sunt tip cabană, sunt fabricate de lemn şi sunt situate lângă M
uzeul Eminescu, în curtea Complexului Muzeal, la nici 100 de metri de casa memor
ială.
Camerele sunt dotate cu televizor, frigider, balcon şi mansardă. Sunt a
mplasate unele lângă altele, având priveliştea îndreptată spre pădurea Baisa.
Capacitatea totală de cazare a acestor vile nu depăşeşte 100 de persoane
.
În condiţii excepţionale se poate apela şi la ospitalitatea sătenilor, d
eşi pensiunile sunt inexistente.

Restaurante
Este greu să ne imaginăm un asemenea loc fără un restaurant şi totuşi se
întâmplă la Ipoteşti.
Există o bucătărie, unde se pregăteşte mâncare pentru cei cazaţi la căsu
ţe, dar nu funcţionează decăt pe perioada şederii unor turişti/vizitatori import
anţi sau a unui număr foarte mare.
Mai există un snack-bar lângă lac, unde se pot servi gustări calde şi re
ci, precum şi băuturi răcoritoare.
Resurse naturale
Ipoteştiul are un cadru natural format din dealuri monotone, zone de şes şi pădu
ri de fag, mesteacăn şi carpen, în amestec cu stejar.
Este brăzdat de un pârâu, ce trece prin mijlocul satului.
Resurse antropice
În curtea complexului muzeal se află un bust al poetului, un muzeu ce reprezintă
etapele semnificative din viaţa poetului, precum şi un monument din bronz ce în
cearcă să îl încadreze, în plan simbolic, pe Eminescu în centrul Universului.

Imaginea 11. Mormântul (simbolic) de la Ipoteşti al poetului

2. Proiecte specifice posibile


Pentru realizarea unuor proiecte, indiferent de programele din care fac parte, c
ei care participă la realizarea lor, trebuie să aibă în vedere o serie de aspect
e, care se regăsesc în conţinutul lor.
Plasarea acestor aspecte sau gradul de importanţă diferă de la un tip de proiect
la altul, de termenii de referinţă specifici proiectului, de cel ce finanţează.
Un proiect se ghidează, în general, după aceleaşi determinante şi anume :
Ideea proiectului sau problema ce se doreşte a fi rezolvată cu ajutorul
proiectului
Justificarea proiectului (de ce se doreşte realizarea proiectului şi ce
vine în sprijinul realizării lui)
Scopul proiectului
Grupul ţintă al proiectului şi/sau cine beneficiază de rezultatele imple
mentării lui
Obiectivele proiectului
Rezultatele intermediare ale proiectului
Stabilirea întinderii în timp şi a dependenţelor care concură la obţiner
ea jaloanelor
Stabilirea echipei de implementare a proiectului
Resursele solicitate
Evaluarea financiară a resurselor
Stabilirea indicatorilor prin care rezultatele pot fi urmărite
Descrierea modului în care poate fi asigurată continuitatea proiectului
la sfârşitul perioadei de finanţare (dacă este cazul) sau prognozarea în timp a
evoluţiei produsului/rezultatului proiectului
Identificarea modalităţilor de urmărire şi evaluare a rezultatelor proie
ctului şi descrierea căilor prin care pot fi diseminate informaţiile despre aces
tea

a) proiecte de amenajare turistică derulate deja


De regulă, în spaţiul rural se desfăşoară forme specifice de turism, cel mai
adesea întâlnite sub denumirea de turism rural şi agroturism.
Un stereotip al dezvoltării satelor turistice este difícil de realizat,
mai ales dacă luăm în considerare şi satele europene, atât de diferite de satele
româneşti.
Proiectele de amenajare turistică din zona Memorialul Ipoteşti- Botoşani au fos
t puţine ca număr şi destul de slabe ca intensitate.
Dinte cele mai importante, menţionăm următoarele:
Crearea unui Centru Naţional de Studii şi o Bibliotecă Mihai Eminescu
Deschiderea unui Muzeu tematic Mihai Eminescu
Crearea unor unităţi de cazare
Refacerea drumului judeţean care leagă comuna Mihai Eminescu de municip
iul Botoşani
Toate aceste proiecte au fost realizate în trecutul apropiat, cu fonduri de la M
inisterul Culturii şi Cultelor, cu implicarea Consiliului Judeţean şi Primăria M
unicipiului Botoşani, precum şi a Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cult
ural din judeţul Botoşani.
Finanţările din alte surse, sponsorizările sau alte tipuri de venit, s-au lăsat
aşteptate, aşa încât rezultatele se văd cu ochiul liber.
b) proiecte ce se află in derulare în prezent
Proiectele derulate, care au şi un scop turistic, sunt, aşa cum am mai p
recizat, de mică şi foarte mică amploare.
Lipsa de proiecte menite să ajute dezvoltarea acestei zone se face resim
ţită din plin, atât pe plan local cât şi regional.
“Parcul M. Eminescu” – Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona Ip
oteşti- Cătămărăşti
Instituţia responsabilă este Consiliul local Botoşani şi Consiliul local
al comunei Mihai Eminescu.
Sursele de finanţare ale acestui proiect sunt: fonduri nerambursabile şi
bugetul local.
Cetăţenii judeţului Botoşani au fost numiţi “beneficiarii” acestui proiect.
2. Reabilitare DC 62, 6,5 km
3. Modernizare DC 61, km 0+000-6+600, Manoleşti-Cătămărăşti
c) proiecte de amenajare turistică a spaţiului pe viitor
Proiectul « Ipoteşti, o poartă spre poezie » are la bază scopul de a rezolva o
problemă reală cu care s-a confruntat Ipoteştiul dintotdeauna şi anume : lipsa
unităţilor de primire a turiştilor, lipsa unor dotări corespunzătoare, lipsa une
i infrastructuri de transport corespunzătoare, etc.
Prin acest proiect s-ar putea reintroduce această zonă pe harta obiectivelor tur
istice importante din România, s-ar atrage turişti şi ar favoriza creşterea econ
omiei în zonă.
Se va face o documentaţie detaliată, se vor realizare sondaje de opinie (pentru
a se vedea situaţia actuală, situaţia reală, pentru a vedea părerea localnicilor
despre acest proiect, etc), chestionare.
Beneficiarii direcţi ai acestui proiect vor fi turiştii (deoarece vor avea part
e de condiţii mai bune de cazare, masă, transport, etc), iar beneficiarii indire
cţi vor fi toţi cei care se vor asigura de buna desfăşurare a lucrurilor si anum
e personalul angajat.
Obiective :
- Obiective pe termen lung sau generale : reintroducerea Ipoteştiului în c
ircuitul turistic naţional şi internaţional
- Obiective cantitative sau productive : restaurarea Casei Memoriale, crea
rea unor clipuri audio şi video cu şi despre Ipoteşti, crearea şi împărţirea de
cataloage şi pliante publicitare
Vor fi stabilite jaloanele proiectului sau rezultatele intermediare, care nu sun
t altceva decât repere ce marchează finalizarea unui set de activităţi din cadru
l proiectului.
Proictul va fi descompus pe activităţi şi se vor preciza exact etapele de parcur
s, momentul începerii, momentul terminării ş.a.m.d.
Pentru fiecare dintre activităţile şi subactivităţile identificate, se va stabil
i durata (număr de zile, săptămâni, luni) şi dependenţa dintre ele.
Acest lucru se realizează, întro fază incipientă, pe baza unei imagini de ansamb
lu asupra resurselor pe care le are la dispoziţie echipa proiectului, urmând ca
după aceea ele să fie proiectate astfel încât să se încadreze atât în perioada d
e timp necesară realizării proiectului, cât şi în resursele disponibile.
Plecând de la aceste elemente, planificarea calendaristică se va realiza prin in
termediul diagramelor Gantt sau Pert, manual sau cu ajutorul unui soft specializ
at.
Pentru a avea perspectiva generală asupra activităţilor şi subactivităţilor în c
are s-a descompus proiectul, se foloseşte un model numit Matricea cadru logic a
proiectului, care poate fi adaptat la specificul proiectului, la cerinţele finan
ţatorului sau funcţie de necesităţile echipei proiectului.
Tot aici vom identifica riscurile, influenţa lor asupra proiectului şi a modalit
ăţilor de combatere a acestora.
Resursele solicitate de proiect vor fi stabilite odată cu descompunerea pe activ
ităţi şi cu prezentarea indicatorilor de realizare.
Pentru fiecare obiectiv în parte sau pentru fiecare activitate, la planificarea
resurselor se va avea în vedere atât timpul alocat proiectului, cât şi resursele
financiare şi umane care i-au fost repartizate.
Principalele categorii de resurse vor fi :
• Umane : se cuantifică în funcţie de nevoile fiecărei activităţi sau obie
ctiv, în termeni de luni pentru persoanele angajate permanent, în termen de om-
ore sau om-zile pentru colaboratori sau consultanţi.
• Materiale : consumabile necesare, materiale de producţie, alte component
e necesare
• Financiare : taxele şi impozitele care se vor plăti, asigurările care se
fac în cadrul proiectului, valoarea subcontractelor ce vor fi încheiate, etc
• Tehnologice : numărul, tipul de echipament ce va fi folosit în cadrul pr
oiectului
• Informaţionale : materiale de bibliotecă, abonamente, etc
Echipa de implementare a proiectului poate să coincidă cu echipa care a conceput
proiectul.
Este necesar să se ştie cu exactitate ce rol are fiecare membru în cadrul proiec
tului, astfel încât coordonarea şi controlul activităţilor să fie uşor de realiz
at, atât din punct de vedere al modului de derulare şi de atingere a indicatoril
or prognozaţi, cât şi a resurselor prognozate.
Pentru fiecare activitate se va stabili o persoană responsabilă cu finalizarea e
i, persoanele care desfăşoară efectiv activitatea, precum şi sarcinile ce le rev
in.
Tot acum se stabilesc activităţile care vor fi realizate prin subcontractarea lo
r către terţi,ceea ce înseamnă că dine chipa proiectului vor fi desemnate una sa
u mai multe persoane ce vor răspunde doar de modul în care se va desfăşura contr
actul, respectarea condiţiilor de contractare a activităţii, recepţia rezultatul
ui final, etc.
Atribuirea responsabilităţilor se vor realiza printro organigramă a proiectului.
La realizarea bugetului, trebuie să se pornească de la două lucruri esenţiale :
Timpul de desfăşurare al proiectului
Suma alocată proiectului
Resursele alocate vor fi evaluate cu ajutorul unei unităţi monetare ce nu influe
nţează prea mult in timp, cum ar fi EURO (€) sau USD (dolarul american).
Pentru a uşura activitatea de urmărire şi control, bugetul se va realiza pe fiec
are activitate din structura proiectului, iar ca unitate de măsură a timpului, s
e va realiza pe pe fiecare săptămână sau perioadă calendaristică reprezentativă.
Pentru fiecare jalon sau activitate a proiectului se stabilesc indicatori prin c
are se poate urmări modul de implementare a proiectului şi modul în care rezulta
tele parţiale au fost atinse.
Asigurarea continuităţii proiectului urmăreşte stabilirea modalităţii prin care
echipa proiectului va putea atrage fondurile necesare pentru derularea activităţ
ii proiectului şi după încheierea finanţării.
Urmărirea şi evaluarea rezultatelor proiectelor se va face prin :
Rapoarte tehnice intermediare şi finale
Rapoarte financiare intermediare şi finale
Calculul indicatorilor de eficienţă parţiali şi finali
Compararea resurselor prevăzute a se aloca pentru fiecare perioadă cu ce
le consumate efectiv
Analiza modului de împlinire a sarcinilor care au revenit fiecărei perso
ane dine chipa proiectului
Perioadele de timp în care membrii echipei trebuie să raporteze faţă de
responsabilul cu activitatea, etc
d) Impactul pe care l-ar avea introducerea acestor proiecte
Avantajele socio-economice ale turismului ale turismului desfăşurat în parcuri s
-au rezervaţii naturale sunt următoarele :
o Turismul creează la nivel local locuri de muncă fie direct în sectorul t
uristic, fie în sectoarele auxiliare sau în cel de gestionare a resurselor
o Turismul stimulează activităţi naţionale rentabile (hotelărie, alimentaţ
ie, reţea de transport, suveniruri, artizanat şi servicii de ghid, etc)
o Turismul creează venituri la nivel local şi nu numai
o Turismul diversifică economia locală, mai ales pe cea din zonele rurale,
unde dezvoltarea agriculturii poate fi insuficientă sau neregulată
o Turismul stimuleaza economia rurală prin crearea unei oferte suplimentar
e de produse agricole şi prin aportul de capital
o Turismul contribuie la ameliorarea infrastructurii locale în materie de
transport şi comunicaţie, de pe urma căreia populaţia locală are de câştigat
o Turismul în aceste zone protejate, încurajează utilizarea productivă a u
nui teren cu un slab randament agricol, ceea ce permite ca mari întinderi de ter
en să rămână acoperite cu vegetaţie naturală
o Turismul favorizează comprehesiunea interculturală şi comunicarea între
toate popoarele lumii
o Dacă este organizat corect, turismul poate fi un instrument de autofinan
ţare şi conservare a patrimoniului natural
o Turismul creează instalaţii de agrement care pot fi utilizate atât de că
tre colectivităţile locale cât şi de către vizitatorii naţionali şi internaţiona
li
o Turismul incită la protejarea mediului, convingând pe cei ce îl administ
rează dar şi publicul, de valoarea şi importanţa regiunilor naturale
Aşadar, planurile guvernamentale trebuie să acorde turismului o mare prioritate
şi o atenţie sporită şi trebuiesc depuse eforturi considerabile deoarece partic
ipă întro manieră eficientă la activităţile turistice.
Este cunoscut faptul că, în general, populaţiile care trăiesc în apropierea zone
lor rurale protejate, se caracterizează prin venituri scăzute şi prin faptul că
ele dispun de puţini opţiuni economice viabile.
Ecoturismul poate reprezenta, pentru aceste populaţii, o alternativă economică v
iabilă, ceea ce face ca locuitorii acestor regiuni să devină paznicii şi conserv
atorii activi cei mai eficienţi ai zonelor naturale, dat fiind că binele lor de
pinde de prezervarea calităţilor naturale ale mediului lor înconjurător.
De aceea este necesar ca populaţia gazdă să deţină cunoştinţe practice şi ancest
rale notorii cu privire la caracteristicile naturale ale zonei de reşedinţă (pei
saj, floră, faună, etc), ceea ce îi transformă în adevăraţi ghizi.
Ei pot participa, de asemenea, în mod direct, la activităţile economice de explo
atare a hotelurilor, restaurantelor şi de prestare a unor servicii.
Efectele negative asupra ariilor rurale turistice şi modalităţi de administrare
Aceste spaţii, fie ele şi protejate, nu sunt ferite de degradare sub efectul une
i gestionări neadaptate datorită unor presiuni ale populaţiei din arealele încon
jurătoare şi a unei prezenţe excesive a turiştilor.
Una din problemele reale şi urgente din prezent se referă la a şti cum să faci f
aţă unui număr ridicat de vizitatori, ce cautăsă se destindă întrun mediu natura
l.
Un mare număr de locuri vizitate de amatorii de turism ecologic face parte din e
cosisteme fragile care nu pot suporta să fie perturbate grav.
În multe cazuri, turismul are efecte păguboase asupra florei şi faunei sălbatice
din zonele respective.
Populaţia locală riscă să considere aceste zone ca fiind create mai mult în inte
resul străinilor decât în interes propriu.
Principiul director al dezvoltării turismului durabil este cel de administrare a
resurselor naturale şi umanede o manieră care să dea un maxim de plăcere vizita
torilor.
Este vorba, bineînţeles, de reducerea la maxim a efectelor negative asupra acest
or zone, asupra colectivităţilor şi populaţiilor locale a destinaţiei gazdă.
Acest fapt necesită o evaluare obiectivă a riscului apariţiei efectelor negative
şi o analiză serioasă de o manieră care să le limiteze.
În acest sens, sunt prezentaţi în tabelul de mai jos, numeroşi factori ai dezvol
tării turistice, repercursiunile lor negative asupra mediului ambient ca şi măsu
rile de corectare sau de atenuare a acestora.
Acţiunea de corectare presupune că efectul negative a avut deja un impact.
În mod evident şi correct, cea mai corespunzătoare soluţie constă întro mai bună
si organizată planificare a activităţii turistice.
Tabel 1
Factorii ce influenţează negativ calitatea mediului din zonele turistice rurale
şi măsurile de atenuare
Factori luaţi în calcul Impactul negativ asupra calităţii mediului Măsuri p
osibile pentru atenuarea sau corectarea acestui impact
O prea mare afluenţă de turişti - Degradările mediului se repercutează asu
pra sănătăţii oamenilor
- Modificări în comportamentul animalelor din zonele rezervate speciilor s
ălbatice
- Limitarea accesului vizitatorilor
- Creşterea capacităţii de support
Dezvoltarea excesivă - Apariţia de « cocioabe » rurale
- Pierderea habitatelor
- Degradarea peisajelor şi perturbarea bazinelor hidrografice
- Efecte inestetice ale cablurilor electrice - Dispersarea vizi
tatorilor şi orientarea lor spre alte zone sau centre de interes
- Ameliorarea, refacerea şi readucerea lor la starea iniţială
- Aplicarea unui plan de ocupare a suprafeţei şi de zonare a teritoriului
Poluare acustică Iritarea faunei, a populaţiei locale şi a vizitatorilor
- Iniţierea unei campanii de sensibilizare
- Adoptarea unei legislaţii adecvate
- Limitarea accesului vizitatorilor
Deşeuri - Gunoaie ce servesc drept hrană animalelor sălbatice
- Dezordine estetică
- Riscuri pentru sănătate - Iniţierea unei campanii de sensibilizare
adoptate
- Adoptarea unei legislaţii adecvate
- Amenajarea de tomberoane şi coşuri de gunoi în locuri bine alese
Vandalism - Mutilarea şi distrugerea instalaţiilor
- Pierderea ireversibilă a resurselor istorice şi culturale -
Iniţierea unei campanii de sensibilizare
- Efectuarea unei supravegheri a resurselor
Supraîncărcarea reţelei rutiere - Degradarea mediului se repercutează asup
ra vieţii oamenilor şi animalelor - Multiplicarea reţelei de transpo
rt în comun existente
Conduita pe rutele secundare (din afara celor principale- drumuri forestiere)
- Degradarea solurilor şi a vegetaţiei - Limitarea accesului
- Adoptarea unei leslaţii adecvate
Ambarcaţiuni cu motor - Perturbarea faunei, mai ales a cuiburilor
- Poluare acustică - Limitarea accesului şi utilizării
- Punerea în practică a unui program de educaţie ecologică
Pescuit şi vânătoare - Concurenţă pentru prădătorii naturali
- Epuizarea resurselor - Limitarea accesului şi utilizării
- Punerea în practică a unui program de educaţie ecologică
Safari terestru - Perurbarea animalelor sălbatice
- Eroziunea potecilor - Crearea sau modificarea potecilor
- Limitarea accesului şi utilizării
- Punerea în practică a unui program de educaţie ecologică
Prelevarea de suverinuri - Prelevarea de elemente naturale pe cale
de dispariţie (plante rare, alte elemente epuizabile, etc)
- Perturbarea procesului natural - Campanie de educaţie ecologică ş
i de sensibilizare
- Restricţii legate de accesul în zone ce adăpostesc asemenea suveniruri
Strângerea de lemne pentru foc - Distrugerea habitatului
- Moartea animalelor sălbatice de talie mică - Campanie de educ
aţie ecologică şi de sensibilizare
- Utilizarea de combustibili alternativi
Hrănirea animalelor sălbatice - Modificări în comportamentul animalelor
şi creşterea dependenţei acestora faţă de om - Campanie de educaţie eco
logică şi de sensibilizare
Instalarea de panouri de afişaj - Deformarea peisajului (poluare vizuală)
Adoptarea unei legislaţii adecvate

Crearea unui echilibru între efectele pozitive şi cele negative


Turismul în zonele rurale poate reprezenta avantaje considerabile.
O amenajare prudentă şi o gestiune eficace trebuie să reducă efectele nefaste ca
re însoţesc inevitabil efectele sale pozitive.
Principiul director al dezvoltării turistice este cel de administrare a resursel
or naturale şi umane de o manieră care să asigure o reală plăcere vizitatorilor
în paralel cu reducerea la minim a efectelor negative ce decurg din punerea în v
aloare turistică a resurselor.
Acest fapt necesită o evaluare obiectivă a riscului efectelor negative şi o anal
iză serioasă a modalităţii lor de a le limita.
Tabelul 2
Lista efectelor potenţiale ale turismului asupra mediului zonelor turistice rura
le
Factori în cauză Impactul asupra calităţii mediului natural Comentar
ii
Afluenţă excesivă de turişti - Perturbarea mediului ambiant
- Modificări ale comportamentului animalelor - Iritarea, pierde
rea calităţii mediului
- Nevoia limitării primirii de turişti sau o mai bună reglare a fluxului d
e turişti
Dezvolatre excesivă - Apariţia de « cocioabe rurale », de prea multe s
tructuri construite de către om - Amenajare diformă de tip uniform
Activităţi recreative
« papuc zburător » (drumeţii, pedeştrii în afara rutelor prestabilite)
Pescuit
Safari pedestru - Perturbarea faunei
- Nici unul
- Perturbarea animalelor sălbatice - Vulnerabilitate a cuibur
ilor, poluare acustică
- Concurenţă pentru prădătorii naturali
- Exploatare excesivă : eroziunea potecilor
Poluare
Zgomot
(radio, ţipete)
Deşeuri
Vandalism - Acoperirea (mascarea zgomotelor naturii)
- Degradarea peisajului natural, obişnuirea faunei cu gunoaiele
- Mutilarea şi distrugerea instalaţiilor - Iritarea faunei şi a cel
orlalţi vizitatori
- Atentat la estetică şi riscuri pentru sănătate
- Pierderea elementelor naturale, pagube asupra echipamentelor
Alimentaţia alimentelor - Modificarea comportamentului animalelor- pericol
pentru turişti - Diminuarea numărului animalelor obişnuite cu o astfel de
alimentaţie naturală
Vehicule
Exces de viteză, conducerea maşinilor în afara rutelor prestabilite, conducerea
în timpul nopţii - Uciderea faunei
- Degradarea solului şi a vegetaţiei - Modificări ecologice
- Praf
- Perturbarea faunei
Diverse
- Prelevarea de suveniruri,
- strângerea de lemne de foc,
- drumuri şi excavări,
- linii de înaltă tensiune,
- puncte artificiale de aprovizionare cu apă şi sare,
- introducerea de plante şi animale exotice - Atentat asupra c
uriozităţilor naturale, perturbarea proceselor naturale
- Uciderea şi distrugerea habitatului animalelor sălbatice mici
- Pierderea habitatului, modificări ale drenajului
- « Cicatrici » în peisaj în cazul implantărilor şi construcţiilor fără un
studiu prealabil
- Distrugerea vegetaţiei
- Concentrări anormale ale faunei
- Degradarea vegetaţei
- Concurenţă pentru speciile sălbatice - Scoici, corali, cornuri
de animale, trofee, plante rare
- Atentat asupra echilibrului energetic natural
- Atentat la estetică, degradări
- Repercursiuni de ordin estetic
- Necesitatea înlocuirii solurilor
- Confuzie pentru public

Transportul, în special cel rutier, are un impact crescând asupra ariilor turist
ice rurale prin poluarea aerului, congestie, zgomot şi intruziune vizuală şi pri
n însăşi construirea drumurilor.
Turismul, ca activitate economică, poate cauza pagube majore ariilor luate în ca
lcul, în special dacă acestea nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce şi m
ari beneficii.
Presiunile din partea turismului cresc rapid, mai ales cele asupra destinaţiilor
turistice, astfel încât, ariile naturale devin, din ce în ce mai mult, locuri p
entru turismul de lungă durată, vizite de o zi şi chiar pentru activităţi de spo
rtive.
După cum am observat mai sus, efectele negative ce ar putea apărea după implemen
tarea unuor proiecte de mică sau mare amploare, pot fi combătute.
Lista celor mai folosite metode de comunicare cu turistul cuprinde :
Broşuri şi pliante : ele trebuie să fie bogate în culoare, foarte atrăgă
toare şi cât se poate de interesante. Pliantele trebuie mai mult să tenteze decâ
t să satisfacă. Broşurile (disponibile în mai multe limbi) oferite vizitatorilor
care se află deja la faţa locului, trebuie să furnizeze informaţii esenţiale pe
ntru a-i ajuta să aibă o vizită agreabilă şi să profite la maxim. Ele cuprind, d
e obicei, o sumară descriere a principalelor zone de interes, un plan şi regulam
entul.
Ghiduri specializate, registre
Vizite ghidate
Centre de informare a vizitatorilor
Simple contracte între administratorii parcului şi turişti
Păreri şi reacţii ale vizitatorilor

4. Concluzii
Prin implementarea acestor proiecte s-ar putea obţine, în primul rând, o relansa
re a turismului din această zonă, cu toate beneficiile ce decurg de aici, în spe
cial de ordin economic.
Localnicii vor fi antrenaţi şi ghidaţi spre a se integra în acest sistem turisti
c, pentru ca ambele părţi să aibă de câştigat din turism.
Situaţia de dinaintea implementării proiectelor era una cu multe proble : de la
lipsa de locuri de parcare pentru autocare, până la unităţile de alimentaţie sau
sapţiile de agrement.
Este lesne de înţeles că toată lumea ar avea de câştigat de pe urma acestor proi
ecte : turiştii, pe deoparte, datorită îmbunătăţirii condiţiilor de primire şi l
ocalnicii, pe de altă parte, datorită creşterii veniturilor şi deci, a creşterii
nivelului de trai.
Antrenarea populaţiei locale sau angajarea ei efectivă în construcţii, în unităţ
ile de alimentaţie (bucătar, debarasator, spălător, ospătar, paznic, femeie de s
erviciu, etc), în unităţile de cazare (paznic, recepţioner, cameristă, etc), în
spaţiile de agrement, etc, nu poate decât să aducă beneficii celor în cauză şi d
eci să considerăm justificată aplicarea unor proiecte de amenajare turistică în
zonă.
Primăriile şi Consiliul local ar trebui să manifeste o atenţie sporită acestei z
one, dar în special acestui potenţial turistic imens, care este Ipoteştiul şi ca
re ar putea să atragă mulţi turişti şi prin urmare, să producă bani frumoşi.
Deşi adevărat, pare greu de crezut că, până acum, s-au făcut doar câteva demersu
ri timide pentru dezvoltarea turismului de aici şi pentru reintroducerea lui în
primele rânduri.
Toate proiectele ce au fost demarate au fost de bun augur, dar menţionăm că aces
tea s-au realizat în trecutul apropiat.
Nu putem decât să sperăm că, pe viitor, situaţia se va schimba în bine, şi să ad
resăm o invitaţie călduroasă tuturor de a vizita Ipoteştiul.

Bibliografie:
1. Simon, Vladimir, Turismul cultural-instrument al politicii cultural euro
pene, conferinţă Luxemburg, 2005
2. Raportul industriei turistice austriece pe anul 2005
3. El Pais,23 mai, Spania, 2005
4. Tufescu, Victor, “Judeţul Botoşani”, Editura Academiei RSR”, Bucureşti,
1977
5. Mândruţ, Octavian, România- Atlas Geografic Şcolar, Editura Corint, Bucu
reşti, 2003
6. Centrul de Studii şi Cercetari în Domeniul Culturii, RAPORT CSCDC #02/ 2
005, Indici despre sectorul cultural la nivel regional: date parţiale
7. Meşniţă, Gabriela, Managementul Proiectelor, Iaşi, 2006
8. Băltăreţu Andreea, Amenajarea Turistică Durabilă a Teritoriului, Bucureş
ti, Editura Sylvi, 2003
9. Principes Directeurs: Amenagement des Parcs Nationaux et des Zones Prote
gees pour le Tourisme, OMT, Madrid, 1992, p 14
10. Hurmuzescu Dumitru, Curs de Tehnica Turismului, Editura Pan-Europe, Iaşi
, 1999
11. Manolescu Irina, Amenajarea Turistică a Teritoriului, Editura Pim, Iaşi,
2006