LIMBA

Limba (Lingua) este un organ musculo-aponevrotic, impar, situat median, care ocup în ocluzie plan eul cavit ii orale. Intervine în prehensiune, mastica ie i degluti ie, fiind de asemenea organ al gustului. La animale are rol i în fona ie. Limba este alc tuit dintr-o por iune liber , situat rostral numit apex sau vârf i o por iune fix , reprezentat de corpul i r d cina limbii. Vârful limbii (Apex linguae) este mobil, având form diferit în func ie de specie. Prezint o fa dorsal , care la unele specii este parcurs median de un an i o fa ventral neted , care în por iunea sa caudal se fixeaz de plan eul cavit ii orale printr-un pliu mucos numit frâul limbii (Frenulum linguae). Marginile por iunii libere ale limbii sunt rotunjite i au aspect diferit în func ie de specie. Por iunea fix a limbii este alc tuit dintr-o por iune mijlocie sau corp (Corpus linguae) i o por iune caudal sau r d cina limbii (Radix linguae). Corpul limbii este trifaciat pe sec iune, având aspect prismatic. Fa a dorsal reprezint dorsul limbii (Dorsum linguae) i poate fi parcurs de un an median (Sulcus medianus linguae). Pe fa a dorsal a limbii se deschid glandele salivare linguale i de asemenea se mai observ i o tonsil lingual , iar medio-caudal apare o mic depresiune numit gaura oarb (Foramen caecum linguae), vestigiul canalului tireoglos. Fe ele laterale ale limbii sunt în general înalte i netede. Marginile limbii sunt în num r de trei, dou margini laterale care separ fa a dorsal de fe ele laterale i o margine ventral prin care limba este fixat de plan eul cavit ii orale. Structural, limba este alc tuit din aponevroz , sept, corp adipos, mu chi, vase i nervi, fiind acoperit de mucoasa lingual . Mucoasa lingual are caracteristici asem n toare cu mucoasa oral i con ine un sistem de papile delomorfe, de form i structuri diferite, care au rol tactil papile filiforme, papile conice, papile lenticulare, dar i papile cu rol gustativ - papile fungiforme, papile valate, papile foliate. Papilele filiforme (Papillae filiformis) sunt cele mai numeroase i acoper toat fa a dorsal a limbii, conferindu-i o senza ie catifelat la palpare, excep ie fac rumeg toarele i felinele la care acest tip de papile au rol gustativ.

Papilele conice (Papillae conicae) sunt asem n toare cu cele filiforme, dar sunt mai groase i confer numai la bovine i feline o senza ie aspr la palpare. Papilele lenticulare (Papillae lenticulares) sunt specifice rumeg toarelor i sunt plasate pe torul lingual, intervenind în triturarea furajelor. Papilele fungiforme (Papillae fungiformes) sunt aproximativ rotunde, având aspect de ciuperc . Sunt mai pu in numeroase decât papilele filiforme i conice, fiind diseminate atât pe fa a dorsal a vârfului limbii cât i pe marginile laterale ale limbii. Papilele valate (Papillae valatae) numite i papile caliciforme sau circumvalate, sunt foarte vizibile la extremitatea caudo-lateral a dorsului limbii. Sunt aplatizate i discoidale, înconjurate de un an papilar (Sulcus papillae) i învelite de un v l papilar (Vellum papilae). La baza an ului se deschid canalele glandelor tubuloacinoase (glandele Ebner) care, prin secre iile lor au rolul de a cur a regiunea de resturile alimentare. Papilele foliate (Papillae foliatae) sunt plasate bilateral, la limita dintre corpul i r d cina limbii fiind alc tuite din foi papilare (Folium papillae) de aspectul unor lamele desp r ite de an uri papilare. Al turi de papilele linguale mucoasa lingual con ine i glande linguale, care sunt glande salivare de tip mucos, cât i glande gustative de tip seros. Scheletul conjunctivo-fibros al limbii este reprezentat de aponevroza limbii (Aponeurosis linguae) mai dezvoltat spre fa a dorsal a limbii, care se continu medio-ventral cu septul lingual (Septum linguae). Mu chii limbii sunt sistematiza i în mu chi extrinseci, cu originea pe mandibul sau hioid i cu termina ia pe scheletul conjunctivofibros al limbii i mu chi intrinseci sau mu chii proprii ai limbii. Mu chii extrinseci ai limbii sunt: mu chiul stiloglos, mu chiul hioglos, mu chiul genioglos. Mu chiul stiloglos (M. styloglossus) are forma unei benzi înguste i aplatizate, cu originea pe stilohioid i termina ia pe vârful limbii. Trage limba caudal i lateral. Mu chiul hioglos (M. hyoglossus) are aspect de bandelet sub ire i lat , plasat medio-caudal de mu chiul stiloglos. Are originea pe cornul cartilajului hioidian al laringelui i lateral pe

bazihioid, iar termina ia pe marginea aponevrozei linguale i pe mu chiul lingual propriu. Trage limba ventro-caudal. Mu chiul genioglos (M. genioglossus) este separat de simetricul printr-o lam conjunctiv care se afl situat în prelungirea vârfului limbii. Este un mu chi semipenat, cu originea pe suprafa a genian a mandibulei, iar termina ia în mu chiul propriu al limbii. Trage limba rostral, caudal i ventral. Mu chiul lingual propriu (M. lingualis proprius) este alc tuit din fascicule numeroase de fibre. Cele mai vizibile sunt fibrele longitudinale superficiale plasate sub aponevroza dorsului limbii i a r d cinii i care se termin pe hioid. Fibrele longitudinale profunde sunt situate pe fa a ventral a apexului. Fibrele verticale sunt cuprinse în dorsul limbii i pe marginea ei ventral , iar fibrele transverse merg dintr-o margine în alta. Aceste fibre dau forma limbii, iar în func ie de necesit ile fiziologice au proprietatea de a modifica forma i consisten a limbii. Vasculariza ia limbii se realizeaz prin intermediul unor vase sanguine flexuoase. Artera lingual (A. lingualis), care provine din artera carotid extern , penetreaz r d cina limbii în sens ventral, orientându-se rostral spre apex unde se anastomozeaz cu cea de pe partea opus . Artera sublingual (A. sublingualis) provine fie din artera facial (A. faciales) fie din artera lingual i p trunde în limb pe la nivelul marginii ventrale a corpului lingual. Venele limbii nu sunt decât par ial satelitele arterelor, descriindu-se: vene linguale (V. lingualis), vene sublinguale (V. sublingualis), vene dorsale ale limbii (V. dorsales linguae), vene profunde ale limbii (V. profundae linguae). Limba este un organ cu o inerva ie bogat , realizat de nervul lingual (N. lingualis), nervul glosofaringian (N. glossopharingeus) i nervul laringian caudal (N. laryngeus caudalis) care asigur sensibilitatea, iar nervul hipoglos (N. hypoglossus) pentru motricitate.

Limba la vac (dup Barone, 1984)

Limba i faringele la porc (dup Barone, 1984)

PARTICULARIT

I SPECIFICE ALE LIMBII

La ecvine limba este foarte mobil , relativ lung , apexul este aplatizat dorso-ventral, fiind str b tut dorsal de un an median, a c rui extremitate rostral cresteaz marginea vârfului limbii, ceea ce d un aspect u or bilobat. Corpul limbii este trifaciat, frâul limbii situat median i perpendicular pe plan eul cavit ii orale. Papilele filiforme sunt r spândite pe toat fa a dorsal a limbii, papilele fungiforme sunt plasate pe vârful i marginile limbii. Papilele valate sunt în num r de dou , câte una pe fiecare parte, iar papilele foliate formeaz un organ gustativ de 1-3 cm lungime. Bovinele au limba mai îngro at , apexul limbii este mai lung, rotunjit i convex. Pe fa a dorsal a corpului limbii se reliefeaz torul lingual (Torus linguae), pe care, sunt plasate papilelele lenticulare. Rostral de torul limbii este situat o depresiune, fosa limbii (Fossa linguae) unde se pot acumula i înfige aristele gramineelor. Frâul limbii este dispus transversal. Papilele filiforme i conice sunt cornificate, r spândite pe fa a dorsal a limbii i confer senza ia de aspru la palpare, iar papilele fungiforme sunt dispuse pe marginile laterale ale limbii. Papilele valate sunt aranjate pe dou rânduri, caudo-lateral de torul limbii, în num r de 8-16 pe fiecare parte. Lipsesc papilele foliate. La ovine i caprine limba este mai pu in îngro at decât la bovine, apexul este mai pu in conic i mai aplatizat, cu un început de an median pe fa a dorsal . Torul limbii este mai larg dar mai scund decât la rumeg toarele mari, iar papilele lenticulare mai mici. Papilele filiforme sunt cornificate, papilele fungiforme sunt numeroase i r spândite pe fa a dorsal a limbii. Papilele valate sunt în num r de 18-24, dispuse pe dou rânduri. Papilele foliate sunt absente. Suinele au limba alungit , moale i catifelat la palpare. Apexul are contur ogival, iar fa a sa ventral este neted . Dorsul limbii prezint un relief median longitudinal, îngro at ca o creast . Papilele filiforme i fungiforme sunt plasate pe fa a dorsal i pe marginile laterale ale limbii. Papilele valate, în num r de dou , plasate câte una de fiecare parte a planului sagital al limbii. Papilele foliate formeaz un organ gustativ de aproximativ 1 cm. La canide limba este foarte mobil i aplatizat dorso-ventral, str b tut pe fa a dorsal a apexului i a corpului de c tre un an

median, bine eviden iat. Papilele filiforme sunt r spândite pe fa a dorsal a limbii, dau aspect catifelat la palpare. Printre ele i mai ales pe apex sunt dispuse papilele fungiforme. Papilele valate sunt în num r de 2-3 pe fiecare parte, iar papilele foliate formeaz un organ gustativ de câ iva mm lungime. Pe fa a ventral a apexului limbii se dezvolt un cordon fibros numit lisa (Lyssa) sau viermele turb rii.

Limba la canide (dup Barone, 1984) Felinele au limba mai scurt dar mai aplatizat decât canidele. Papilele conice sunt cheratinizate, curbate caudal i aspre la palpare, papilele fungiforme sunt r spândite pe marginile laterale ale limbii, iar papilele valate sunt în num r de 2-3 pe fiecare parte. Papilele foliate

sunt mai pu in dezvoltate i alc tuiesc un organ gustativ mai mic decât la canide. Lisa este prezent dar mai pu in dezvoltat . La leporide, apexul lingual este aplatizat dorso-ventral. Pe fa a dorsal este prezent torul lingual, redus. Papilele filiforme i fungiforme sunt dispuse atât pe fa a dorsal a apexului cât i pe marginile laterale. Papilele valate sunt în num r de dou , câte una pe fiecare parte, iar papilele foliate alc tuiesc un organ gustativ de form eliptic .

Limba la feline (dup Barone, 1984)

Limba la leporide (dup Barone, 1984

Structura dintelui (dup Barone, 1984)

DIN II
Generalit i Din ii (Dentes) sunt organe dure, albicioase, cu aspect pietros i localizate în alveolele dentare. Sunt componente active ale mastica iei, intervenind i în prehensiune, dar sunt i arme eficace pentru atac i ap rare. Morfologia din ilor este corelat cu modul de via i cu alimenta ia animalelor domestice. În cavitate oral din ii sunt localiza i în alveolele dentare maxilare i mandibulare, formând arcada dentar superioar (Arcus dentalis superior) i arcada dentar inferioar (Arcus dentalis inferior). În ocluzie cele dou arcade dentare se suprapun. Între din i pot s apar o serie de spa ii interdentare, mai mari sau mai mici, denumite bar sau diastem i care reprezint spa iul dintre canin i primul premolar. Atunci când arcada dentar superioar se suprapune perfect peste arcada dentar inferioar dantura este izognat , iar când suprapunerea arcadelor dentare nu este perfect atunci dantura este anizognat . În seria mamiferelor domestice nu exist niciodat izogna ie veritabil . Mamiferele domestice, cu foarte rare excep ii sunt heterodonte, adic din ii se deosebesc morfologic între ei, fiind clasifica i în din i incisivi (Dentes incisivi), canini (Dentes canini), premolari (Dentes premolares) i molari (Dentes molares). Animalele care au to i din ii asem n tori morfologic sunt izodonte, ca de ex. pe tii i reptilele. În general, mamiferele domestice sunt specii difiodonte, adic au dou genera ii de din i, denti ia decidual , format din din i de lapte sau caduci, o denti ie temporar , specific animalelor tinere i denti ia permanent care înlocuie te treptat denti ia decidual . Speciile de animale care prezint o singur genera ie de din i în tot timpul vie ii lor se numesc monofiodonte, de ex. cetaceele i chiropterele, iar speciile de animale care au mai multe genera ii de din i sunt polifiodonte, de ex. rechinii. În cadrul denti iei difiodonte se întâlnesc din i monofizari, care nu au precursori în denti ia caduc , cum sunt molarii i caninii la arm sar i din i difizari care au precursori în denti ia de lapte.

Fiecare specie de animale posed , pentru fiecare tip de denti ie, un num r fix de din i, cu toate c sunt întâlnite i anomalii numerice. Num rul total de din i de pe cele dou arcade este reprezentat de formula dentar , un tablou sinoptic sub form de frac ie, în care la num r tor se înscriu din ii de pe arcada dentar superioar , iar la numitor sunt trecu i din ii de pe arcada dentar inferioar . În cadrul formulei dentare fiecare categorie de din i este reprezentat de litera ini ial : I, C, P, M. Formula dentar poate fi: unilateral , care cuprinde din ii de pe jum tatea arcadelor dentare, ex. I 3/3, C 1/1, P 4/4, M 3/3; bilateral , care cuprinde to i din ii de pe cele dou arcade, ex. I 3-3 / 3-3, C 1-1 / 1-1, P 4-4 / 4-4, M 3-3 / 3-3; dezvoltat în care se înscriu cu cifre romane din ii caduci i cu cifre arabe din ii deciduali. Structura i forma din ilor Dintele se formeaz dintr-un folicul sau germene dentar. În momentul erup iei, osul se resoarbe i este perforat de un iter dentar care se m re te, în timp ce gingia se resoarbe i dintele apare în cavitatea oral . Cre terea dintelui se termin odat cu definitivarea r d cinii dintelui. Când r d cina se definitiveaz repede i coroana este scurt , dintele este de tip brahiodont. Când r d cina se definitiveaz târziu, iar coroana este lung , dintele este de tip hipselodont. Din ii aradiculari nu au r d cin , iar cre terea coroanei se face continuu, de ex. incisivii la roz toare. Din ii sunt plasa i în alveolele dentare i prezint pentru descriere coroan , col i r d cin . Clinic, coroana dintelui este por iunea de dinte care se vede în cavitatea oral , iar coroana anatomic este acea por iune a dintelui care este acoperit de email sau smal . Colul dintelui (Collum dentis), în stomatologie se nume te colet, reprezint por iunea de tranzi ie a dintelui de la coroan la r d cin . R d cina clinic reprezint acea por iunea a dintelui înfipt în alveola dentar , iar r d cina anatomic este por iunea dintelui acoperit de cement. Dup num rul r d cinilor, din ii pot fi din i simpli sau haplodon i, cu o singur r d cin (I, M) i din i compu i care au 2-4 r d cini (P, M). Coroana dintelui prezint o mai multe fe e: fa a vestibular (Facies vestibularis) orientat spre vestibulul oral, fa a lingual (Facies lingualis) orientat spre limb , fa de contact (Facies

contactus) orientat spre din ii adiacen i i fa ocluzal (Facies occlusalis) care vine în contact cu fa a ocluzal a dintelui de pe arcada opus . Pentru premolari i molari se mai descriu câte o fa mezial (Facies mesialis) i o fa distal (Facies distalis), fa distal a unui dinte vine în contact cu fa a mezial a dintelui urm tor. La nivelul fe ei ocluzale, diferit în func ie de specie pot s apar creste de smal (Crista enameli), cuspizi dentari (Cuspis dentis) sau tuberculi dentari (Tuberculum dentis). Din ii pe a c ror fa ocluzal apar tuberculi dentari rotunji i sunt de tip bunodont, de ex. P i M la suine. La ierbivore, pe fa a ocluzal sunt prezente o serie de invagina ii de smal în dentina coroanei, realizând infundibulul dentar (Infundibulum dentis) i care descrie o serie de creste i plici de email, din ii fiind de tip lofodont. La rumeg toare desenul crestelor de email are aspect semilunar, din ii fiind de tip selenodont. La carnivore din ii sunt de tip secodont (tuberculosectorial), premolari i molarii au pe fa a ocluzal creste ascu ite, t ioase. Structural, dintele este constituit din dentin (Dentinum) sau ivorium care g zduie te cavitatea dentar (Cavum dentis) i care circumscrie pulpa dintelui (Pulpa dentis) format din esut conjunctiv, pulpocite, fibre de colagen izolate sau dispuse în fascicole, o re ea hemocapilar i un bogat plex venos. Dentina con ine 28% materie organic i 72% substan e minerale. Dinspre cavitate spre exterior dentina este str b tut de canaliculi dentinari care ad postesc prelungiri ale odontoblastelor. Dentina este de dou tipuri, dentin primar format înainte de erup ie i dentin secundar care apare dup erup ie. Dentina secundar con ine dentin reac ional care apare de obicei în urma leziunilor traumatice sau infec ioase. Între dentina primar i dentina secundar se dispune o linie de demarca ie, linia incremental (Linea incrementales dentini). La ierbivore, în urma tocirii din ilor incisivi, fa a ocluzal a dintelui se va oblitera cu dentin secundar i va forma stelu a dentar . La exterior, coroana este acoperit de email (Enaleum) sau smal , o substan foarte dur , translucid i care con ine 3% materie organic , restul fiind substan e minerale.

Din ii de pe arcada dentar inferioar la cal (dup Barone, 1984

Dentina r d cinii dintelui este acoperit de cement (Cementum), o substan dur , opac , de culoare gri-galbuie i cu structur asem n toare esutului osos i care con ine cementocite. Vârful r d cinii dintelui este perforat de gaura dintelui (Foramen apicis dentis) prin care cavitatea dintelui comunic cu alveola dentar i prin care intr i ies vasele i nervii dintelui. Din ii sunt fixa i în alveolele dentare prin periodont (Periodontium), format din ligamentul periodontal i peretele osos al alveolei. Aceast membran fibroas are rolul de a uni r d cina dintelui de alveol i permite o u oar mobilitate a dintelui, întâlnit la incisivii rumeg toarelor. Suplimentar, din ii sunt fixa i în alveole i prin intermediul gingiei (Gengivae). Vasculariza ia din ilor este asigurat de o re ea sanguin , sângele fiind transportat la nivelul alveolei prin ramurile dentare ale arterei alveolare inferioare (A. alveolaris inferiori) pentru arcada inferioar i prin ramurile dentare ale arterei infra-orbitare (A. infraorbitalis) pentru arcada superioar , artere ce provin din artera maxilar (A. maxilaris). Venele dentare sunt satelite ale arterelor. Din ii sunt organe cu inerva ie puternic ceea ce confer o sensibilitate sporit i veritabile propriet i tactile. Nervii care realizeaz inerva ia din ilor rezult din a V-a pereche de nervi cranieini (nervul trigemen), din care se desprind nervul mandibular i nervul maxilar. La nivelul canalului mandibular, nervul mandibular se continu cu nervul alveolar inferior (N. alveolaris inferiori) care emite ramuri pentru premolari i molari, iar de la nivelul g urii mentoniere se divide în nerv mentonier (N. mentonnier) i nerv profund pentru incisivii i caninii inferiori. Din nervul maxilar se desprinde nervul infra-orbitar (N. infraorbitalis) pentru alveolele incisive canine, molare i premolare superioare. De asemenea diversele ramuri alveolare gingivale i dentare se anastomozeaz formând plexul dentar superior i inferior. La ecvine, denti ia este de tip difiodont, heterodont i izognat . Din ii sunt hipselodon i, lofodon i, difizari. Denti ia de lapte cuprinde 26 de din i, iar cea permanent 40 la arm sar i 36 la iap . Spa iul interdentar (bara) este lung, iar formula dentar unilateral este: I 3/3, C 1/1 la masculi i 0/0 la femele, P 4(3)/3, M 3/3. Rumeg toarele au denti ia difiodont , heterodont , anizognat , difizar (excep ie fac molarii). Datorit desenului de pe fa a ocluzal din ii sunt de tip selenodont. Denti ia de lapte cuprinde 20 de din i, iar cea permanent 32. Incisivii de pe arcada dentar superioar lipsesc, alveolele dentare fiind înlocuite de un burelet gingival. Diastema este foarte lung . Formula dentar unilateral este: I 0/4, C 0/0, P 3/3, M 3/3. La suine din ii sunt difiodon i, heterodon i, difizari, brahiodon i i bunodon i. Denti ia de lapte este alc tuit din 32 din i, iar cea permanent din 44. Formula dentar unilateral cuprinde: I 3/3, C 1/1, P 4/4, M 3/3. Canidele au în general din i de tip difiodont, heterodont, difizar, brahiodont, secodont. Din ii caduci sunt în num r 32, iar cei permanen i de 42. M selele sunt inegal dezvoltate, astfel c ultimul premolar superior i primul molar inferior sunt

cei mai dezvolta i formând m seaua carnasier . Formula dentar unilateral cuprinde: I 3/3, C 1/1, P 4/4, M 2/3. Denti ia la feline este asem n toare cu cea de la canide. Din ii de lapte sunt în num r de 26, iar cei permanen i 30. Formula dentar unilateral este: I 3/3, C 1/1, P 3/2, M 1/1. La leporide din ii sunt difiodon i, hipselodon i, selenodon i. Incisivii superiori sunt dispu i pe dou rânduri, cei rostrali sunt mai dezvolta i i curba i, iar cei caudali sunt mai redu i, cresc continuu i sunt aradiculari. Formula dentar unilateral cuprinde: I 2/1, C 0/0, P 3/2, M 3/3.

Arcada dentar superioar

i inferioar la canide (dup Barone, 1984)

Formula dentar bilateral la canide (dup Barone, 1984)

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful