You are on page 1of 382

Starea de rau, pierderea cunostintei, criza comitiala la adult

Complement simplu:
1. Sincopa se refera la:
a. O criza comitiala
b. O pierdere lunga a cunostintei
c. O pierdere completa a cunostintei
d. O pierdere incompleta a cunostintei
e. Coma
2. Lipotimia se refera la:
a. O pierdere lunga a cunostintei
b. O pierdere completa a cunostintei
c. O pierdere incompleta a cunostintei
d. O criza comitiala
e. Coma
3. Obstacol in ejectia sau umpleea inimii stangi ce poate duce la sincopa/lipotimie este:
a. Hipertensiunea Pulmonara
b. Tamponada
c. Mixomul
d. Tahicardia Ventriculara
e. Stenoza Pulmonara
4. Cauza vasculara de sincopa/lipotimie este:
a. Tamponada
b. Mixomul
c. Sincopa vaso-vagala
d. Disautonomia neurovegetativa
e. Sincopa reflexa la efort
5. Urmatoarea tulburare de ritm poate fi cauza de sincopa/lipotimie:
a. Fibrilatie ventriculara
b. Flutter atrial
c. Fibrilatia atriala cu conducere lenta
d. BAV 2 si 3
e. BSA

6. Urmatoarea este cauza cardiaca de sincopa/lipotimie:


a. Hipotensiunea arteriala
b. AIT in teritoriul vertebrobrobazilar
c. Disautonomia neurovegetativa
d. Fibrilatia atriala cu conducere rapida
e. Fibrilatia Ventriculara
7. E cauza Non-Cardiovasculara de sincopa/lipotimie:
a. Mixomul
b. Hipersensibilitate sinocarotidiana
c. Isteria
d. Furtul de artera subclaviculara
e. Hipotensiunea arteriala
8. NU are importanta pentru orientarea diagnosticului de sincopa/lipotimie
a. Caracterul brutal/progresiv
b. Prodromul
c. Durata
d. Faza postcritica prelungita
e. Argumente pentru o cardiopatie de fond
9. Orienteaza diagnosticul catre sincopa vaso-vagala:
a. Caracterul brutal
b. Caracterul progresiv
c. Caracterul complet
d. Caracterul incomplet
e. Absenta anginei
10. Orienteaza diagnosticul sincopei catre cauza neurologica:
a. Pierderea de urina
b. Muscarea limbii
c. Revenirea lenta
d. Revenirea rapida
e. Durata lunga a sincopei
11. Durata pierderii cunostintei:
a. Are valoare diagnostica
b. Nu are valoare diagnostica
c. E subestimata
d. Orienteaza catre sincopa vasovagala
e. Orienteaza catre o cauza neurologica
2

12. Examenul clinic in caz de sincopa cuprinde:


a. Masurarea TA doar in ortostatism
b. Masaj sinocarotidian inaintea altor verificari
c. Bilantul leziunilor in urma caderii
d. Ecografie doppler
e. CT cerebral
13. ECG in diagnosticul sincopei NU:
a. Identifica in mod direct BAV 2 sau 3
b. Identifica in mod indirect semne pentru un BAV paroxistic
c. Identifica CMHD (Sokolov > 35mm, BRS)
d. Identifica un posibil Sd. Brugada
e. Identifica ca mecanism idirect salve de TV
14. Nu se cauta in bilantul biologic pentru o sincopa:
a. Diskaliemie
b. Intoxicatie cu CO
c. Hipercalcemie
d. Hipocalcemie
e. Intoxicatie digitalica
15. NU e indicatie de spitalizare in cazul sincopei:
a. Scurta pierdere a cunostintei de cauza aritmica sau de conducere dovedita sau suspectata pe
anomalii indirecte ECG sau pe prezenta unei cardiopatii subiacente
b. Scurta pierdere a cunostintei de etiologie si mecanisme necunoscute
c. Scurta pierdere a cunostintei care evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalie ECG
d. Scurta pierdere a cunostintei asociata unor anomalii neurologice
e. Sincopa vasovagala tipica, repetitiva, invalidanta
16. Ecografia cardiaca NU va depista in cazul unei sincope:
a. O cardiopatie ischemica (anomalie de kinetica segmentara)
b. O cardiopatie dilatativa
c. O cardiopatie hipertrofica
d. O cardiopatie de conducere
e. O disfunctie ventriculara stanga
17. In care din urmatoarele NU se recomanda explorare ecografica:
a. Sincopa de cauza si mecanism necunoscut
b. Sincopa asociata cu angina, dispnee si palpitatii
c. Sincopa vasovagala evidenta

d. Sincopa din intoxicatia digitalica


e. Sincopa cu debut brutal
18. Urmatoarele teste pot fi utile in detectarea unei cardiopatii subiacente in caz de sincopa cu
exceptia:
a. Test de ischemie
b. Coronarografie
c. Ecocardiografie
d. ECG
e. Tilt-test
19. In cazul in care diagnosticul nu este evident sincopa vasovagala poate fi diagnosticata prin:
a. Masaj sinocarotidian
b. Inregistrare Holter pe 24 ore
c. Ecografie Doppler a vaselor gatului
d. Explorare electrofiziologica
e. Tilt-test
20. Sincopa vasovagala tipica:
a. Necesita ECG pentru confirmare
b. Necesita Ecocardiografie pentru confirmare
c. Nu necesita nici o explorare
d. Necesita Tilt-test pentru confirmare
e. Necesita Masaj sinocarotidian pentru confirmare
21. Ultimul recurs in diagnosticul sincopei este:
a. Holter 24 ore
b. Holter subcutanat
c. Explorare electrofiziologica
d. Angiografie
e. CT cerebral
Complement Multiplu:
22. Starea de rau se refera la:
a. Sincopa
b. Lipotimie
c. Coma
d. Crize comitiale
e. Drop-atack

23. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt tulburari de conducere:


a. Fibrilatie atriala cu conducere foarte rapida (WPW)
b. Torsada varfurilor
c. Disfunctia sinusala
d. BSA
e. BAV 2 si 3
24. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in umplerea sau ejectia inimii stangi:
a. Stenoza aortica stransa
b. Stenoza pulmonara
c. Tamponada
d. Mixom
e. CMHO
25. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepte:
a. Tromboza de proteza valvulara mecanica
b. CMHO
c. Tamponada
d. Stenoza pulmonara
e. TEP masiv
26. Urmatoarele tulburari de ritm sunt cauze de sincopa:
a. Tahcardia ventriculara
b. Torsada varfurilor
c. Fibrilatia atriala cu conducere lenta
d. Fibrilatia ventriculara
e. Flutterul atrial
27. Sunt cauze vasculare de lipotimie:
a. Mixom
b. Hipotensiune arteriala
c. Hipertensiune arteriala
d. Disautonomia neurovegetativa
e. Furt de artera subclaviculara
28. NU sunt cauze reflexe de sincopa:
a. Sincopa vaso-vagala
b. Disautonomia neuro-vegetativa
c. Hipersensibilitatea sinocarotidiana
d. Sincopa reflexa de efort
e. TEP masiv
5

29. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in umplerea sau ejectia inimii stangi
CU EXCEPTIA:
a. Mixom
b. Stenoza pulmonara
c. Stenoza aortica stransa
d. Tromboza de valva mecanica
e. Disfunctia sinusala
30. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt tulburari de conducere CU EXCEPTIA:
a. Tahicardie Ventriculara
b. Fibrilatie Ventriculara
c. BSA
d. BAV1
e. Fibrilatie atriala cu conducere rapida (WPW)
31. Sunt cauze vasculare de sincopa CU EXCEPTIA:
a. Disautonomie neuro-vegetativa
b. Sincopa vaso-vagala
c. Hipersensibilitatea sinocarotidiana
d. AIT in teritoriul vertebro-bazilar
e. Hipertensiune pulmonara
32. Sunt cauze neurologice de sincopa CU EXCEPTIA:
a. Epilepsie
b. Vertij
c. AIT in teriotoriul vertebro-bazilar
d. Tulburari de echilibru
e. Drop-attack
33. Sunt cauze Non-Cardio-Vasculare de lipotimie:
a. Disautonomia neuro-vegetativa
b. Isteria
c. Sincopa reflexa de efort
d. Drop-attack
e. Hipersensibilitate Sino-carotidiana
34. Urmatoarele tulburari de ritm NU sunt cauze de sincopa:
a. Fibrilatie atriala cu conducere foarte rapida (WPW)
b. Fibrilatia atriala cu conducere lenta
c. Fibrilatia ventriculara

d. Tahicardia ventriculara
e. Torsada varfurilor
35. NU sunt cauze Non-Cardio-Vasculare de sincopa:
a. Disautonomia neuro-vegetativa
b. Drop attack
c. Hipersensibilitatea sinocarotidiana
d. Isterie
e. Mixom
36. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepte:
a. TEP masiv
b. Hipertensiune pulmonara
c. Hipertensiune arteriala
d. Stenoza pulmonara
e. Stenoza aortica
37. NU sunt cauze neurologice de sincopa:
a. Vertij
b. Tulburari de echilibru
c. Isterie
d. Cadere fara pierdere a cunostintei
e. Drop-attack
38. Sunt cauze metabolice/toxice de sincopa:
a. Hipoglicemie
b. Hiperglicemie
c. Intoxicatie cu CO
d. Etilism acut
e. Hipercalcemie
39. Sunt cauze psihiatrice de sincopa:
a. Isterie
b. Narcolepsie
c. Atac de panica
d. Drop-attack
e. Catalepsie
40. Orienteaza diagnosticul catre sincopa de origine aritmica/de conducere:
a. Prodroame si semne functionale asociate rare si scurte
b. Prodroame si semne functionale asociate stereotipe
7

c. Caracterul progresiv
d. Caracterul brutal
e. Caracterul complet
41. Au valoare orientativa in diagnosticul sincopei:
a. Caracterul brutal
b. Caracterul lent
c. Caracterul complet
d. Caracterul incomplet
e. Prodromul
42. Orienteaza diagnosticul catre sincopa de origine neurologica:
a. Faza postcritica prelungita
b. Revenirea lenta
c. Muscarea limbii
d. Pierderea de urina
e. Durata lunga a crizei
43. NU orienteaza diagnosticul in cazul sincopei:
a. Caracterul complet
b. Durata lunga
c. Muscarea limbii
d. Pierderea de urina
e. Revenirea lenta
44. Evoca o sincopa vaso-vagala:
a. Prodroame si semne functionale asociate rare si scurte
b. Prodroame si semne functionale asociate stereotipe
c. Caracterul progresiv
d. Caracterul brutal
e. Caracterul complet
45. Durata lunga a crizei NU orienteaza diagnosticul catre:
a. Sincopa vaso-vagala
b. Sincopa de origine neurologica
c. Sincopa de origine metabolica
d. Sincopa de origine aritmica
e. Nu are valoare diagnostica
46. Sunt semne orientative catre diagnosticul de sincopa de cauza neurologica CU EXCEPTIA:
a. Durata lunga a crizei
8

b. Caracterul incomplet
c. Muscarea limbii
d. Pierderea de urina
e. Faza postcritica prelungita
47. Fac parte din examenul clinic:
a. Masurarea TA in orto si clinostatism doar la mana stanga
b. Masajul sinocarotidian de prima intentie
c. Identificarea unei cardiopatii subiacente
d. Bilantul leziunilor traumatice
e. Ecocardiografia
48. Masajul sino-carotidian se face:
a. De prima intentie
b. Doar dupa verificarea absentei suflului carotidian
c. Sub control tensional
d. Sub control ECG
e. Sub control Ecografic
49. NU fac parte din examenul clinic pentru sincopa:
a. Bilantul leziunilor traumatice
b. Ecocardiografie
c. Masajul sinocarotidian
d. Masurarea TA
e. Tilt-Test
50. Masurarea tensiunii arteriale se face:
a. In clinostatism
b. In ortostatism
c. La mana stanga
d. La mana dreapta
e. Dupa verificarea absentei suflului carotidian
51. ECG identifica ca mecanism direct in diagnosticul sincopei:
a. BAV 1
b. BAV 2
c. BAV 3
d. BRS
e. Bloc alternant

52. Sunt afectiuni aritmice specifice in diagnosticul ECG al sincopei:


a. Sd. Brugada
b. Sd. QT lung
c. Displazia aritmogena de ventricul drept
d. WPW
e. BAV2/3
53. In diagnosticul ECG al sincopei evoca un BAV paroxistic urmatoarele:
a. BAV 1
b. BAV 2
c. BRS
d. Bloc Alternant
e. Bloc bi/tri fascicular
54. In diagnosticul sincopei ECG poate arata semne de:
a. Cardiopatie ischemica
b. Cardiopatie hipertrofica
c. Cardiopatie dilatativa
d. Cardiopatie infectioasa
e. FE < 45%
55. In diagnosticul sincopei ECG poate identifica ca cauza directa:
a. Disfunctia sinusala
b. BAV 2 si 3
c. Salve TV
d. ESV
e. Bloc alternant
56. In bilantul biologic din diagnosticul lipotimiei se pot cauta:
a. Hipocalcemie
b. Hipercalcemie
c. Alcoolemie
d. Diskaliemie
e. Markeri de necroza miocardica
57. NU se cauta in bilantul biologic din diagnosticul sincopei:
a. Intoxicatie digitalica
b. Hipocalcemie
c. Hipercalcemie
d. Diskaliemie
e. Hiposodiemie
10

58. Se va recurge la spitalizare in urmatoarele cazuri:


a. Orice hipotensiune ortostatica
b. Hipotensiunea ortostatica ce necesita modificari complexe de tratament
c. Scurta pierdere a constintei de etiologie si mecanism necunoscute
d. Scurta pierdere a cunostintei ce evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalii ECG
e. Sincopa vasovagala tipica repetitiva, invalidanta
59. NU necesita spitalizare:
a. Scurta pierdere a cunostintei de etiologie si mecanism necunoscute
b. Scurta pierdere a cunostintei ce evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalii ECG
c. Hipotensiunea ortostatica ce nu necesita modificare complexa a tratamentului
d. Hipotensiunea ortostatica ce necesita modificare complexa a tratamentului
e. Scurta pierdere a cunostintei de cauza neurologica
60. Ecocardiografia poate fi recomandata in diagnosticul sincopei in urmatoarele cazuri:
a. Hipotensiune ortostatica
b. Sincopa de etiologie si mecanism necunoscute
c. Cardiopatie suspecta
d. Sincopa de cauza aritmica suspecta
e. Sincopa vasovagala evidenta
61. In diagnosticul sincopei Ecocardiografia poate evidentia:
a. Anomalii de kinetica segmentara
b. CMD
c. CMH
d. FE < 45%
e. Indice Sokolow > 35mm
62. Sunt explorari de a doua intentie in diagnosticul sincopei:
a. ECG
b. EEG
c. Holter 24h
d. Explorare electrofiziologica
e. Tilt-test
63. Inregistrarea holter 24h pentru diagnosticul sincopei este:
a. Putin eficienta
b. Foarte eficienta
c. Elimina sincopa vasovagala daca e negativ
d. Elimina aritmia daca e negativ
e. Nu elimina nici un diagnostic daca e negativ
11

64. In diagnosticul sincopei sunt explorari neurologice de a doua intentie:


a. Ecografia cardiaca
b. Ecografia vaselor gatului
c. EEG
d. ECG
e. CT cerebral
65. In diagnosticul sincopei suspiciunea de tulburari aritmice sau de conducere neconfirmata
ECG necesita cautarea:
a. Anomaliilor de conducere atriala
b. Anomaliilor de conducere nodala
c. Anomaliilor de conducere hisiana
d. Anomaliilor de conducere infrahisiana
e. Unei vulnerabilitati ventriculare in cursul unei stimulari ventriculare
66. Care din urmatoarele necesita explorari suplimentare:
a. Sincopa de etiologie necunoscuta
b. Sincopa de cauza aritmica dovedita
c. Sincopa de cauza aritmica nedovedita
d. Sincopa vasovagala tipica
e. Sincopa asociata tulburarilor neurologice
67. NU sunt elemente care sa justifice explorarea electrofiziologica in diagnosticul sincopei:
a. ESV
b. Cardiopatia
c. Anomalii evidente de conducere
d. Anomalii de kinetica
e. Faza critica prelungita
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 c. 2 c. 3 c. 4 d. 5 b. 6 d. 7 c. 8 c. 9 b. 10 c. 11 b. 12 c. 13 e. 14 d. 15
c. 16 d. 17 c. 18 e. 19 e. 20 c. 21 b.
Complement Multiplu
22 a, b. 23 c, d, e. 24 a, d, e. 25 c, d, e. 26 a, b, e. 27 b, d, e. 28 b, c, e. 29 b, e. 30
a, b, d, e. 31 b, d, e. 32 b, d, e. 33 b, d. 34 b, c. 35 a, c, e. 36 a, b, d. 37 a, b, c, d.
38 a, c, d. 39 a, c. 40 a, d. 41 a, b, e. 42 a,b. 43 a, b, c, d. 44 b, c. 45 a, b, c, d. 46
a, b, c, d. 47 c, d. 48 b, c, d. 49 b, e. 50 a, b, c, d. 51 b, c. 52 a, b, c, d. 53 a, c, d, e.
54 a, b, c. 55 a, b, c. 56 b, c, d, e. 57 b, e. 58 b, c, e. 59 b, c. 60 b, c, d. 61 a, b, c,
d. 62 b, c, d, e. 63 a, e. 64 b, c, e. 65 b, c, d, e. 66 a, b, c, e. 67 d, e.
12

Palpitatii
Complement simplu:
1. Termenul de palpitatii se refera la:
a. Perceperea unui ritm cardiac normal
b. Perceperea unui ritm cardiac anormal
c. Evidentierea ECG a unui ritm cardiac anormal
d. Evidentierea ECG a unor extrasistole
e. Evidentierea ECG a unei tahicardii
2. Tahicardia sinusala NU se caracterizeaza prin:
a. Tahicardie regulata cu frecventa variabila de la un moment la altul
b. Tahicardie regulata cu frecventa invariabila de la un moment la altul
c. Atriograma de morfologie normala
d. Toleranta buna, exceptand cardiopatia subiacenta evoluata
e. Etiologie evidenta: emotie, febra, hipoxemie
3. Printre etiologiile tahicardiei sinusale NU se gaseste:
a. Efort
b. Simpatomimetice
c. Sindrom carcinoid
d. Hipocalcemie
e. Feocromocitom
4. NU este tulburare de ritm atriala:
a. Tahicardia sinusala
b. Tahicardia atriala
c. Extrasistola atriala
d. Fibrilatia atriala
e. Flutterul atrial
13

5. Caracterizeaza extrasistolele atriale:


a. Atriograma de morfologie identica a undei P sinusale urmata de ventriculograma, cu exceptia
ESA foarte precoce
b. Atriograma de morfologie identica a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu
exceptia ESA foarte precoce
c. Atriograma de morfologie diferita a undei P urmata de ventriculograma cu exceptia ESA foarte
precoce
d. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu exceptia
ESA foarte precoce
e. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale urmata de ventriculograma, fara exceptii
6. Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin:
a. Un circuit de reintrare in atrii
b. Tahicardie regulata cu exceptia BAV 3 supraadaugat
c. QRS largi, cu exceptia blocului de ramura
d. Oscilatia liniei de baza
e. Aspect de acoperis de uzina
7. NU caracterizeaza fibrilatia atriala:
a. Lipsa activitatii atriale organizate
b. Lipsa activitatii atriale regulate
c. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura
d. Tahicardie neregulata cu exceptia blocului de ramura
e. Multiple reintrari in cele doua atrii
8. Flutterul atrial NU este caracterizat de:
a. Macroreintrare in atriul drept
b. Macroreintrare in atriul stang
c. Tahicardie regulata
d. Aspect de acoperis de uzina
e. Aspect de dinti de fierastrau
9. Caracterizeaza flutterul atrial:
a. Tahicardie neregulata
b. Microreintrare in cadrul atriului drept
c. Activitate atriala neorganizata si neregulata
d. Transmitere la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori variabil
e. Atriograma pozitiva in DII, DIII si aVF
10. Frecventa flutterului atrial este de aprox:
a. 220 bpm
14

b. 320 bpm
c. 420 bpm
d. 300 bpm
e. 250 bpm
11. Tahisistolia:
a. Are un focar de autmatism intraatrial
b. Are multiple microreintrari in cele doua atrii
c. Are activitate atriala neorganizata dar regulata
d. Prezinta oscilatia liniei de baza
e. Are transmitere la ventricule in 2/1, 3/2, 4/3
12. Elementul comun dintre flutterul atrial si tahisistolie este:
a. Focar de automatism intraatrial
b. Tahicardie neregulata
c. Transmitere 2/1, 3/2, 4/3
d. Activitate atriala organizata si regulata
e. Macroreintrare in cadrul atriului stang
13. NU caracterizeaza tahisistolia:
a. Focar de automatism intra-atrial
b. Tahicardie cel mai adesea regulata
c. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura
d. Intoarcere la linia izoelectrica intre doua atriograme
e. Fara activitate organizata si regulata
14. Nu reprezinta etiologie a tulburarilor de ritm atrial:
a. Cardiopatii valvulare
b. Cardiopatii dilatative
c. Cardiopatii infectioase
d. Cardiopatii ischemice
e. Cardiopatii congenitale
15. Etiologia tulburarilor de ritm atrial NU poate fi:
a. Efortul
b. Etilismul acut
c. Revarsatul pericardic
d. Cordul pulmonar
e. Digitalice

15

16. Tahicardia Bouveret are urmatoarele caracteristici CU EXCEPTIA:


a. Este o tahicardie regulata
b. Este o tahicardie prin reintrare intra-nodala
c. Atriogramele sunt invizibile deoarece sunt retrograde in QRS sau n urmatoarele 80ms
d. Atriogramele sunt retrograde la distanta de QRS
e. QRS sunt inguste
17. Tahicardia Bouverete e caracterizata de urmatoarele:
a. QRS largi
b. Tahicardie neregulata
c. Atriograme retrograde la distanta de QRS
d. Reintrare in nodul atrioventricular
e. Atriograme pozitive in DII
18. Este corect despre tahicardie prin reintrare pe fascicul Kent:
a. Atriogramele se suprapun QRS
b. Fasciculul His reprezinta calea ascendenta
c. Fasciculul Kent reprezinta calea descendenta
d. Fasciculul Kent este o cale accesorie atrio-ventriculara
e. Fasciculul Kent este un fascicul infrahisian
19. NU caracterizeaza tahicardia prin reintrare pe fascicul Kent:
a. Fasciculul Kent reprezinta calea ascendenta
b. QRS sunt inguste
c. Tahicardia este regulata
d. Atriogramele sunt retrograde la distanta de QRS
e. Atriogramele sunt negative in DI, aVL, aVR
20. Este FALS despre extrasistolele ventriculare:
a. Ventriculograma precoce
b. Ventriculograma larga
c. Neprecedate de unda P
d. Ventriculograma tardiva
e. Izolate sau repetate
21. Extrasistolele ventriculare nu pot fi:
a. Izolate
b. Dublete
c. Triplete

16

d. Tetraplete
e. Bi/Tri geminate
22. Sunt cauze de palpitatii CU EXCEPTIA:
a. Fibrilatia atriala
b. Fibrilatia ventriculara
c. ESA
d. ESV
e. Tahicardia Bouveret
23. NU este etiologie pentru extrasistolele si tahicardia ventriculara:
a. Cardiopatia ischemica
b. Efortul
c. Temperatura
d. Digitalicele
e. Hormoni tiroidieni
24. Caracterizeaza displazia aritmogena de ventricul drept CU EXCEPTIA:
a. BRD si ESV cu aspect de BRS
b. BRD si supradenivelare ST
c. Displazie grasoasa a VD cu zone diskinetice
d. Risc de TV sustinuta
e. Cauza necunoscuta
25. Caracterizeaza sindromul Brugada:
a. Mutatie identificata pe canalul de sodiu
b. Mutatie identificata pe canalul de potasiu
c. Mutatie identificata pe canalul de calciu
d. Mutatie identificata pe canalul de clor
e. Cauza necunoscuta
26. Este comun pentru sindromul Brugada si sindromul QT lung:
a. BRD si ESV cu aspect de BRS
b. Risc de torsada varfurilor
c. Mutatia pe canalul de sodiu
d. Mutatia pe canalul de potasiu
e. Cordul morfologic sanatos
27. Este caracteristic pentru sindromul QT lung:
a. QTc > 200 ms
b. QTc > 450ms
17

c. QTc > 350ms


d. QTc > 400ms
e. QTc > 300ms
28. Sindromul Romano-Ward este o forma de:
a. Displazie aritmogena de VD
b. Sindrom Brugada
c. Sindrom QT lung
d. Tahicardie Bouveret
e. Tahicardie prin reintrare pe fascicul Kent
29. In diagnosticul palpitatiilor:
a. Eretismul cardiac reprezinta perceptia unei batai cardiace intense si puternice, fara a fi rapida
sau ectopica
b. Caracterul neregulat al tahicardiei evoca, in primul rand, o fibrilatie ventriculara
c. In caz de tahicardie nu se va preciza frecventa
d. Nu se vor lua in calcul tratamentele deja incercate
e. Nu poate fi luata in considerare o variatie respiratorie a ritmului cardiac la pacienti neurotonici
30. Referitor la debutul si oprirea palpitatiilor este FALS:
a. Poate fi brusc
b. Poate fi progresiv
c. Factorii agravanti, declansatori, calmanti sunt foarte utili
d. Factorii agravanti, declansatori, calmanti sunt foarte putin utili
e. In crizele caricaturale pacientul poate opri singur criza prin manevre vagale
31. NU este adevarat despre examenul ECG in palpitatii:
a. Evidentiaza natura palpitatiilor daca este facuta in perioada de criza
b. Poate gasi anomalii minore de tip ESA, ESV
c. Poate gasi semne de cardiopatie ischemica (indice Sokolow > 35mm, bloc stang)
d. Poate gasi semne de anomalii ritmice maligne
e. Este adeseori normala sau ajuta putin mai ales la subiectul tanar fara afectare cardiaca
32. In diagnosticul palpitatiilor, dupa efectuarea ECG, daca natura palpitatiilor este cunoscuta
NU este adevarat
a. Pentru tulburarile de ritm atrial prognosticul este benign cu exceptia riscului embolic
b. In cazul tulburarilor de ritm atrial, diagnosticul este usor prin obtinerea unei inregistrari in
criza
c. La pacientii cu accese de tahicardie jonctionala se va institui imediat tratament antiaritmic
pentru prevenirea acceselor
18

d. In caz de tulburare de ritm ventricular patent este deseori necesara spitalizarea


e. La pacientii cu accese de tahicardie jonctionala ablatia poate fi considerata ca forma de
tratament
33. In diagnosticul palpitatiilor, daca acestea nu sunt documentate, sunt rare si bine tolerate si nu
exista argument pentru o cardiopatie sau anomalie ritmica maligna:
a. Pacientul va fi internat cateva zile pentru monitorizare
b. Pacientul va fi monitorizat holter in paralel cu excluderea cardiopatiei ecografic si a
disfunctiei tiroidiene
c. Prognosticul este benign deci nu va fi nevoie de modificarea regimului igieno-dietetic
d. Examenul Holter are o contributie mare la stabilirea diagnosticului
e. Vor fi administrate antiaritmice ca masura preventiva pentru alte episoade
34. Este adevarat in cazul tulbrurarilor de ritm ventricular patent:
a. Nu este necesara spitalizarea, urmarirea se poate realiza prin Holter
b. Este esential sa se estimeze raportul risc/beneficiu al tratamentului antiaritmic
c. Prognosticul este benign cu exceptia riscului embolic
d. Este suficienta certificarea absentei unei cardiopatii prin ecografie si a distiroidiei
e. Etapa urmatoare a managementului depinde de toleranta, de cardiopatia subiacenta si de natura
palpitatiilor
35. Urmatoarea explorare nu face parte din explorarile utilizabile in diagnosticul palpitatiilor:
a. Ecografia cardiaca
b. ECG de effort
c. Explorarea electrofiziologica
d. Angiografia ventriculara stanga
e. Scintigrafia ventriculara dreapta
36. Nu este adevarat despre explorarea electrofiziologica in diagnosticul palpitatiilor:
a. Nu are valoare decat cand declanseaza o aritmie ventriculara sustinuta
b. Nu da diagnostic atunci cand este negativa
c. Poate fi asociata unui test farmacologic cu ajmalina
d. Poate fi asociata unui test farmacologic cu flecainida
e. Poate fi asociata unui test farmacologic cu adenozina
37. Atitudinea terapeutica in cazul unei TV sau unei aritmii maligne NU cuprinde:
a. Administrarea de amiodarona
b. Administrarea de ajmalina
c. Administrarea de betablocante
d. Implantarea unui defibrilator
e. Depistarea familiala pentru aritmiile congenitale
19

38. NU este caracteristic ESV benigne:


a. Lipsa cardiopatiei subiacente
b. Lipsa aritmiilor maligne sau mortii subite familiale
c. ESV care dispar la effort
d. ECG anormal in afara prezentei ESV
e. Explorarea potentialelor tardive negativa
39. Este caracteristic ESV maligne:
a. Lipsa lipotimiei sau sincopei
b. Stimulare ventriculara negativa
c. ESV care dispar la effort
d. ESV monomorfe pe Holter
e. Fenomenul R/T
40. Este FALS despre ESV maligne:
a. Sunt numeroase pe holter
b. Sunt polimorfe
c. Prezinta fenomene sustinute
d. Explorarea potentialelor tardive negativa
e. Exista o disfunctie sistolica a VS
Complement multiplu:
41. Este adevarat despre tahicardia sinusala:
a. Este regulata
b. Este neregulata
c. Frecventa fixa sub 200/min
d. Frecventa fixa sub 250/min
e. Frecventa variabila
42. Tahicardia sinusala NU se caracterizeaza prin:
a. Tahicardie regulata
b. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente
c. QRS inguste
d. Toleranta buna, exceptand cardiopatia subiacenta evoluata
e. Etiologie evidenta: sindrom carcinoid, hormoni tiroidieni
43. Reprezinta potentiale etiologii pentru tahicardia sinusala CU EXCEPTIA:
a. Effort
b. Febra
c. Hipotiroidism
20

d. Vasoconstrictoare
e. Simpatomimetice
44. NU sunt elemente comune intre tahicardia sinusala si flutterul atrial
a. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente
b. Tahicardie regulata
c. Aspect de acoperis de uzina
d. Frecventa variabila de la un moment la altul
e. QRS fine
45. Este adevarat despre extrasistolele atriale:
a. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente si urmatoare
b. QRS neprecedat de unda P
c. Atriograma de morfologie diferita a undei P urmata de ventriculograma cu exceptia ESA foarte
precoce
d. Atriograma de morfologie identica cu a undei P sinusale urmata de ventriculograma, cu
exceptia ESA
e. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu exceptia
ESA foarte precoce
46. NU este adevarat despre extrasistolele atriale:
a. Atriograma tardiva fata de ciclurile PP precedente
b. Atriograma de morfologie identica cu unda P sinusala
c. Atriograma urmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce
d. Atriograma urmata de ventriculograma mai ales in cazul ESA foarte precoce
e. Oscilatia liniei de baza
47. Caracterizeaza fibrilatia atriala:
a. Multiple reintrari in cele doua atrii
b. Tahicardie neregulata cu exceptia BAV de gradul 2 supraadaugat
c. QRS inguste cu exceptia BAV functional (dependent de tahicardie) sau organic
d. Oscilatia liniei de baza
e. Activitate atriala organizata si neregulata
48. Referitor la fibrilatia atriala urmatoarele afirmatii sunt FALSE:
a. Macroreintrare in cadrul atriului drept
b. Macroreintrare in cadrul atriului stang
c. Tahicardie regulata
d. Tahicardie neregulata
e. Activitate atriala organizata si neregulata

21

49. NU sunt elemente comune intre fibrilatia atriala si tahicardia atriala:


a. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura functional sau organic
b. Focar de automatism intra-atrial
c. Multiple microreintrari in cele doua atrii
d. Transmitere la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori variabil
e. Tahicardie regulata
50. Este caractreistic flutterului atrial:
a. Transmiterea la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori in mod variabil
b. Tahicardie regulata
c. Tahicardie neregulata
d. Aspect de acoperis de uzina
e. Aspect de dinti de fierastrau
51. Este element comun intre fultterul atrial si tahisistolie:
a. Transmiterea la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori in mod variabil
b. QRS largi, cu exceptia blocului de ramura functional sau organic
c. Activitate atriala neorganizata si neregulata
d. Atriograma negativa in DII, DIII si aVF
e. Tahicardie regulata
52. Caracterizeaza tahisistolia:
a. Focar de automatism intra-atrial
b. Tahicardie cel mai adesea regulata
c. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura functional sau organic
d. Activitate atriala neorganizata si neregulata
e. Aspect global negativ in DII, DIII si aVF
53. Este FALS despre tahisistolie:
a. Macroreintrare in atriul drept
b. Macroreintrare in atriul stang
c. Multiple microreintrari in cele doua atrii
d. QRS inguste , cu exceptia blocului de ramura functional sau organic
e. Tahicardie cel mai adesea regulata
54. Etiologia cardiaca a tulburarilor de ritm atrial poate fi:
a. Cardiopatia ischemica
b. Cardiopatia hipertrofica
c. Cardiopatia infectioasa
d. Cardiopatia restrictiva
e. Cardiopatia valvulara
22

55. Reprezinta potentiale etiologii pentru tulburarile de ritm atrial:


a. Efortul
b. Intoxicatia digitalica
c. Etilismul acut
d. Sd. QT lung
e. Sd. Brugada
56. NU este cauza de tulburare de ritm atrial:
a. Displazie aritmogena de VD
b. Sindrom Brugada
c. Sindrom QT lung
d. Cardiopatii congenitale
e. Pot fi idiopatice
57. Caracterizeaza tahicardia Bouveret:
a. QRS inguste
b. Fasciculul His reprezinta calea descendenta
c. Calea accesorie atrioventriculara reprezinta calea ascendenta
d. Atriograme suprapuse retrograd peste QRS
e. Atriograme negative in DII, DIII si aVF
58. Este adevarat despre tahicardia jonctionala prin reintrare pe fascicul Kent:
a. QRS largi
b. Calea ascendenta reprezentata de fasciculul His
c. Calea descendenta reprezentata de fasciculul Kent
d. Atriograme negative in DII, DIII si aVF
e. Atriograme la distanta de QRS
59. Sunt elemente comune intre tahicardia Bouveret si cea prin reintrare pe fascicul Kent:
a. Tahicardie regulata
b. Atriograma suprapusa QRS
c. Atriograma la distanta de QRS
d. QRS inguste
e. Atriograme negative in DII, DIII si aVF
60. NU sunt etiologii ale tulburarilor de ritm jonctional:
a. Efortul
b. Stressul
c. Simpatomimeticele
d. Postoperator unei chirurgii cardiace
e. Sunt in general idiopatice
23

61. Sunt caracteristici ale ESV:


a. Ventriculograma precoce, ingusta
b. Ventriculograma neprecedata de unda P
c. Pot fi izolate sau repetate (dublete, triplete)
d. Pot fi in salve
e. Peste 5 ESV consecutive sunt considerate TV
62. Este FALS despre ESV:
a. Ventriculograma precedata de unda P
b. Ventriculograma precoce
c. Ventriculograma larga
d. Nu sunt niciodata izolate
e. Peste 3 ESV consecutive se vorbeste despre TV
63. Este adevarat despre tahicardia ventriculara:
a. Tahicardie cu QRS largi >160msc si regulata
b. Tahicardie cu QRS largi >120 msec si regulata
c. Tahicardie cu QRS largi >140msc si regulata
d. Intre 100 si 250 / min
e. Intre 120 si 250 / min
64. Caracterizeaza tahicardia ventriculara:
a. Poate fi sustinuta
b. Poate fi nesustinuta
c. Poate fi prezenta o disociatie atrioventriculara
d. Tahicardie cu QRS largi > 140 msec
e. Tahicardie regulata
65. Reprezinta etiologii comune ale tulburarilor de ritm atrial si a extrasistolelor si tahicardiilor
ventriculare:
a. Cardiopatia ischemica
b. Temperatura
c. Digitalicele
d. Hormonii tiroidieni
e. Efortul
66. Nu reprezinta etiologie a extrasistolelor si tahicardiei ventriculare:
a. Efortul
b. Sindrom Brugada
c. Sindrom QT lung

24

d. Hormonii tiroidieni
e. Feocromocitom
67. Sunt caracteristici ale displaziei aritmogene de VD:
a. BRD si ESV cu aspect de BRS
b. Unda epsilon
c. BRD foarte atipic cu supradenivelare evidenta a segmentului ST in V1 V2 V3
d. Risc de torsada a varfurilor
e. Cauza necunoscuta
68. Este adevarat despre displazia aritmogena de VD CU EXCEPTIA:
a. BRD foarte atipic cu supradenivelare evidenta a ST in V1 V2 V3
b. Risc de torsada varfurilor
c. Cauza este o mutatie pe canalul de potasiu
d. Cauza este o mutatie pe canalul de sodiu
e. Risc de insuficienta cardiaca dreapta
69. Este adevarat despre sindromul Brugada:
a. Cordul este morfologic sanatos
b. BRD si ESV cu aspect de BRS
c. Unda epsilon
d. Risc de torsada a varfurilor
e. Mutatie pe canalul de sodiu
70. Referitor la sindromul Brugada este FALS:
a. Risc de torsada a varfurilor
b. Risc de fibrilatie ventriculara
c. Risc de moarte subita
d. Unda epsilon
e. Mutatie pe canalul de potasiu
71. Referitor la sindromul QT lung este adevarat:
a. Cordul este morfologic sanatos
b. Risc de torsada varfurilor
c. Risc de moarte subita
d. Mutatie pe canalul de sodiu
e. Mutatie pe canalul de potasiu
72. In diagnosticul palpitatiilor sunt simptomatologii care nu corespund acestora:
a. Eretismul cardiac
b. Tahicardia sinusala
25

c. Tahisistolia
d. Variatii respiratorii ale ritmului la pacientul neurotonic
e. Extrasistolele atriale
73. Care sunt obiectivele anamnezei in diagnosticul palpitatiilor:
a. Eliminarea unei simptomatologii care nu corespunde palpitatiilor
b. Diferentierea extrasistolelor si a tahicardiei
c. Aprecierea modalitatilor de debut si oprire
d. Estimarea tolerantei
e. Existenta unor tratamente bradicardizante
74. In diagnosticul palpitatiilor trebuie sa ne asiguram de absenta semnelor:
a. De cardiopatie subiacenta
b. De stimulare adrenergica
c. De distiroidie
d. De feocromocitom
e. De embolie
75. Din explorarile complementare de prima intentie in diagnosticul palpitatiilor NU fac parte:
a. ECG
b. Ecografia cardiaca
c. ECG de efort
d. Explorarea electrofiziologica
e. Scintigrafia ventriculara dreapta
76. ECG in diagnosticul palpitatiilor poate detecta:
a. Anomalii minore tip ESA, ESV
b. Semne de cardiopatie ischemica (indice Sokolow > 35mm, BRS)
c. Alungirea QT
d. Prezenta unei preexcitatii ventriculare
e. Sindrom Brugada (BRS si ESV cu aspect de BRD)
77. In diagnosticul palpitatiilor ECG NU va arata:
a. ESA
b. ESV
c. Sindrom Brugada (BRS asociat unei importante subdenivelari a segmentului ST in dom)
d. Fibrilatie ventriculara
e. Sindrom QT lung
78. Despre inregistrarea Holter in diagnosticul palpitatiilor este adevarat:
a. E prescrisa frecvent
26

b. E prescrisa rar
c. Contributia la diagnostic este redusa cand simptomele sunt rare si scurte
d. Elimina aritmiile maligne daca e normala
e. Nu trebuie sa intarzie tratamentul aritmiilor maligne
79. Daca palpitatiile nu sunt documentate, rare si bine tolerate si nu exista argumente pentru o
cardiopatie sau aritmie maligna:
a. Vom certifica absenta cardiopatiei prin ecografie
b. Vom verifica functia tiroidiana
c. Vom introduce un antiaritmic slab cu rol de preventie
d. Vom aminti regulile igieno-dietetice
e. Se obisnuieste realizarea unor inregistrari Holter
80. In cazul in care natura palpitatiilor este cunoscuta datorita unor inregistrari sunt adevarate
urmatoarele:
a. In caz de tulburari de ritm atrial prognosticul este benign cu exceptia riscului embolic
b. Pentru pacientii cu tahicardie jonctionala e esential sa se estimeze raportul risc/beneficiu al
unui tratament antiaritmic de fond
c. In caz de tahicardie jonctionala se poate practica ablatia cu radiofrecventa
d. In caz de tulburare de ritm ventricular patent este necesara monitorizarea holter in ambulatoriu
e. In caz de tulburare de ritm ventricular patent, etapa urmatoare depinde de natura dar nu si de
toleranta palpitatiilor
81. Explorarile de a doua intentie in diagnosticul palpitatiilor curpind:
a. ECG
b. ECG de efort
c. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu ajmalina
d. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu adenozina
e. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu flecainida
82. NU reprezinta investigatii in diagnosticul palpitatiilor:
a. Angiografia ventriculara dreapta
b. CT ventricular drept
c. RMN ventricular drept
d. Scintigrafia de ventricul drept
e. Ecografia vaselor gatului
83. In prezenta unei TV sau aritmii maligne se pot considera:
a. Administrarea de amiodarona
b. Administrarea de ajmalina
c. Administrarea de betablocante
27

d. Implantarea unui defibrilator


e. Implantarea unui holter subcutanat
84. Este caracteristic ESV maligne:
a. Lipotimia
b. Sincopa
c. Moartea subita
d. ESV monomorfe pe Holter
e. Cuplaj tardiv
85. NU caracterizeaza ESV benigne:
a. Explorarea potentialelor tardive pozitiva
b. Cuplajul scurt
c. Cardiopatie de fond
d. ESV polimorfe
e. ESV care dispar la effort
86. Sunt caracteristici ale ESV maligne CU EXCEPTIA:
a. Fenomenul R/T
b. ESV polimorfe
c. Stimulare ventriculara negativa
d. Explorarea potentialelor tardive negativa
e. Fara aritmie maligna sau moarte subita familiala
87. Sunt elemente comune ale ESV benigne si maligne CU EXCEPTIA:
a. Lipotimie, sincopa, moarte subita
b. Fara aritmie maligna sau moarte subita familiala
c. ESV care dispar la effort
d. Bi/Tri geminism
e. Cuplaj scurt
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 b. 2 b. 3 d. 4 a. 5 c. 6 d. 7 d. 8 b. 9 d. 10 d. 11 a. 12 d. 13 e. 14 c. 15
e. 16 d. 17 d. 18 d. 19 e. 20 d. 21 d. 22 b. 23 e. 24 b. 25 a. 26 e. 27 b. 28
c. 29 a. 30 c. 31 c. 32 c. 33 b. 34 e. 35 d. 36 e. 37 b. 38 d. 39 e. 40 d.
Complement multiplu:
41 a, e. b, c. 43 c, d. 44 a, c, d, e. 45 a, c. 46 a, b, d, e. 47 a, d. 48 a, b, c, e. 49 b,
c, d, e. 50 a, b, d, e. 51 a, e. 52 a, b, c. 53 a, b, c. 54 a, b, d, e. 56 a, b, c. 57 a, d, e.
58 d, e. 59 a, d, e. 60 a, b, c, d. 61 b, c, d. 62 a, d. 63 b, d. 64 a, b, c, e. 65 a, b, e.
28

66 d, e. 67 a, b, e. 68 a, b, c, d. 69 a, e. 70 a, d, e. 71 a, b, c, e. 72 a, d. 73 a, b, c, d.
74 a, c, e. 75 b, c, d, e. 76 a, c, d. 77 c, d. 78 a, c, e. 79 a, b, d, e. 80 a, b, c. 81 b, c,
e. 82 b, e. 83 a, c, d. 84 a, b, c. 85 a, b, c, d. 86 c, d. 87 a, c, d, e

Electrocardiograma: indicatii si interpretari


Complement simplu
1. ECG se va derula cu:
a. 20 mm/s
b. 22 mm/s
c. 25 mm/s
d. 28 mm/s
e. 30 mm/s
2. Este adevarat despre ECG:
a. 1 mm = 0,05 s
b. 1 mm = 0,04 s
c. 1 mm = 0,2 mV
d. 1 mm = 0,04 mV
e. 1 mm = 0,05 mV
3. Este adevarat despre ECG CU EXCEPTIA:
a. Derularea se face cu 25 mm/s
b. 1 mm = 0,04 s
c. 1 mm = 0,1 mV
d. Intervalul PR normal este de 140-240 ms
e. Axa frontala este normala de la 0 la 90 grade
4. Urmatoarea formula de calcul este corecta pentru determinarea frecventei pe ECG:
a. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua QRS si se va imparti 300 la numarul
de patrate pentru a se obtine numarul de batai pe minut
b. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua QRS si se va impartila 300 pentru a
se obtine numarul de batai pe minut
c. Se va numara numarul de patrate de 1 mm intre cele doua QRS si se va imparti 300 la numarul
de patrate pentru a se obtine numarul de batai pe minut
d. Se va numara numarul de patrate de 1 mm intre cele doua QRS si se va imparti la 300 pentru a
se obtine numarul de batai pe minut
29

e. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua unde P si se va imparti la 300 pentru
a obtine numarul de batai pe minut
5. Este caracteristic ritmului sinusal CU EXCEPTIA:
a. Depolarizarile atriale sunt perfect individualizate
b. Depolarizarile atriale sunt pozitive in derivatiile inferioare
c. Depolarizarile atriale au de cele mai multe ori aceeasi morfologie
d. Depolarizarile atriale sunt separate printr-o linie izoelectrica
e. Depolarizarile atriale isi au originea in nodul sinusal
6. Este element comun intre flutterul atrial si fibrilatia atriala:
a. Depolarizari atriale intre 400-600/min
b. Depolarizari atriale de 300/min
c. Morfologie regulata a undei P
d. Morfologie neregulata a undei P
e. Fara revenire la linia izoelectrica
7. Caracterizeaza ritmul jonctional:
a. In bradicardia jonctionala QRS sunt inguste
b. In tahicardia jonctionala QRS sunt rapide si neregulate (140-220/min)
c. In bradicardia jonctionala undele P sunt pozitive in derivatiile inferioare
d. In tahicardia jonctionala datorata unui bloc atrioventricular unda P QRS
e. In bradicardia jonctionala din cauza paraliziei sinusale unda P QRS
8. Referitor la ritmul ventricular sunt adevarate urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. In tahicardia ventriculara QRS sunt largi si regulate
b. In fibrilatia ventriculara ventriculogramele sunt foarte rapide si anarhice
c. In tahicardia ventriculara undele P sunt disociate de QRS
d. O forma particulara de fibrilatie ventriculara este reprezentata de torsade ale varfurilor pe
sindrom QT lung
e. In tahicardia ventriculara apar complexe de fuziune sau de captura
9. Este adevarat despre unda P:
a. In hipertrofia atriala stanga unda P este > 2,5 mV in DII, bifazica si pozitiva in V1
b. In hipertrofia atriala dreapta unda P > 120 ms in DII, bifazica si negativa in V1
c. Este negativa in derivatiile inferioare
d. Este negativa in AVR
e. In hipertrofia atriala stanga unda P > 120 ms, trifazica si pozitiva in V1
10. Este adevarat despre intervalul PR CU EXCEPTIA:
a. PR nomal este de 120-200 ms
30

b. In BAV 1, PR > 200 ms, stabil fara unde P blocate


c. In BAV 2, tipul Mobitz II este caracterizat de aparitia unui blocaj intermitent al undelor P dupa
alungirea progresiva a PR
d. In BAV 2/1 o unda P din doua este condusa
e. In BAV 3 apare un blocaj permanent fara unda P condusa
11. Scurtarea PR apare in:
a. WPW
b. QT lung
c. BAV 1
d. BAV 2 Mobitz 1
e. BAV 2 Mobitz 2
12. In pericardita acuta apare:
a. Subdenivelare ST
b. Supradenivelare ST
c. Subdenivelare PQ
d. Supradenivelare PQ
e. QRS largi
13. Sunt posibile atunci cand axa QRS > 120 grade CU EXCEPTIA:
a. Hipertrofie ventriculara dreapta
b. Infarct lateral
c. Hemibloc anterior stang singur sau cu BRD
d. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRD
e. BPOC
14. Este adevarat atunci cand axa este la -30 grade:
a. Hipertrofie ventriculara dreapta
b. Infarct inferior
c. Infarct lateral
d. Infarct posterior
e. Cord verticalizat
15. Este adevarat despre QRS:
a. Exista bloc complet daca QRS > 100 ms
b. Exista hipertrofie ventriculara dreapta daca indicele Sokolow > 35 mm
c. Poate exista mixedem daca QRS < 5 mm
d. Unda Q este necrotica daca amplitudinea Q < 30% din R
e. Unda Q e fiziologica daca are durata > 40 ms

31

16. Sunt posibile cauze de supradenivelare ST CU EXCEPTIA:


a. Sindrom coronarian acut
b. Spasm coronarian
c. Sindrom de repolarizare precoce
d. Tulburari metabolice
e. Sindrom Brugada
17. NU este caracteristic sindromului coronarian acut:
a. Supradenivelare ST rezistenta la trinitrina
b. Supradenivelare ST focalizata pe un teritoriu coronar
c. Supradenivelare ST convexa in sus cu semn in oglinda
d. Evolutie spre unda Q
e. Evolutie spre subdenivelarea ST
18. Sunt caracteristici ale segmentului ST in pericardita acuta CU EXCEPTIA:
a. Supradenivelare rezistenta la trinitrina
b. Evolutie spre unda Q doar a miopericarditei
c. Supradenivelare ST convexa in sus cu semn in oglinda
d. Subdenivelare a PQ
e. Microvoltaj
19. Este caracteristic sindromului Prinzmetal CU EXCEPTIA:
a. Supradenivelare rezistenta la trinitrina
b. Supradenivelare ST focalizata pe un teritoriu coronar
c. Supradenivelare convexa in sus
d. Supradenivelare ce inglobeaza unde T gigante
e. Teriotoriul vascular interesat este deseori important
20. Supradenivelarea ST din sindromul de repolarizare precoce NU este caracterizat de:
a. Supradenivelare moderata
b. Supradenivelare fixa
c. Supradenivelare evolutiva
d. Supradenivelare cu debut in punctul J
e. Supradenivelare cel mai frecvent in V2V3V4
21. Urmatoarea poate fi etiologie a unei subdenivelari ST:
a. Sindrom coronarian acut
b. Pericardita acuta
c. Spasm coronarian
d. Anevrism ventricular stang
e. Sindrom de repolarizare precoce
32

22. Urmatoarele tulburari de repolarizare secundare pot fi cauza unei subdenivelari de ST CU


EXCEPTIA:
a. Bloc de ramura
b. Preexcitatie ventriculara WPW
c. Tulburari metabolice
d. Tulburari digitalice
e. Sindrom Brugada
23. In ceea ce priveste unda T pot cauza modificari difuze de repolarizare CU EXCEPTIA:
a. Pericardita
b. Diselectrolitemii
c. Bloc de ramura
d. Antiaritmice
e. Ischemie
24. Modificari focalizate de unda T NU sunt cauzate de:
a. Ischemie
b. Diselectrolitemii
c. Hipertrofie ventriculara
d. Bloc de ramura
e. Preexcitatie
25. QTc este normal:
a.
b.
c.
d.
e.

< 400 ms
< 420 ms
< 440 ms
< 460 ms
< 480 ms

26. Sunt cauze de QT lung CU EXCEPTIA:


a. Ischemie
b. Hiperkaliemie
c. Antiaritmice
d. Sindrom Romano-Ward
e. Sindrom Jerwell-Lange-Nielsen
Complement multiplu

33

27. Sunt afirmatii adevarate despre ECG:


a. Derularea se face cu 25 mm/s
b. Derularea se face cu 30 mm/s
c. 1 mm = 0,04 s
d. 1 mm = 40 ms
e. 1 mm = 0,1 mV
28. Este FALS despre ECG:
a. Derularea se face cu 25 mm/s
b. 1 mm = 0,04 s
c. 1 mm = 0,1 mV
d. 1 mm = 0,04 mV
e. Derularea se face cu 30 mm/s
29. In ceea ce priveste calculul frecventei pe ECG sunt adevarate urmatoarele:
a. Initial se va numara numarul de ptrate de 5mm dintre cele doua QRS
b. Initial se va numara numarul de patrate de 1mm dintre cele doua QRS
c. Numarul de patrate numarat dintre cele doua QRS va fi impartit la 300 pentru a afla frecventa
d. La numarul de patrate numarat dintre cele doua QRS se va impartii 300 pentru a obtine
frecventa
e. Numarul de patrate dintre cele doua QRS va fi inmultit cu 30 pentru a obtine frecventa
30. La interpretarea ECG se vor defini:
a. Regularitatea sau neregularitatea ritmului
b. Frecventa ventriculara medie
c. Frecventa atriala medie
d. Tahicardia sau bradicardia
e. Se va specifica existenta extrasistolelor
31. Caracterizeaza ritmul sinusal pe ECG:
a. Depolarizari atriale perfect individualizate
b. Depolarizari atriale pozitive in derivatiile superioare
c. Depolarizari atriale intotdeauna de aceeasi morfologie
d. Depolarizari atriale separate de linie izoelectrica
e. Depolarizari atriale cu morfologii distincte
32. Sunt caracteristici ECG ale ritmului sinusal CU EXCEPTIA:
a. Depolarizarile atriale nu sunt mereu perfect individualizate
b. Depolarizarile atriale sunt pozitive in derivatiile inferioare
c. Depolarizarile atriale sunt negative in deviatiile inferioare

34

d. Depolarizarile atriale nu sunt pozitive in derivatiile inferioare


e. Depolarizarile atriale nu sunt neaparat separate prin linie izoelectrica
33. NU caracterizeaza fibrilatia atriala:
a. Depolarizari atriale intre 400-600/min
b. Depolarizari atriale intre 300-400/min
c. Depolarizari atriale intre 200-300/min
d. Depolarizari atriale intre 250-300/min
e. Depolarizari atriale intre 250-350/min
34. Sunt caracteristici ECG ale fibrilatiei atriale CU EXCEPTIA:
a. Depolarizari atriale de morfologie foarte variabila
b. Depolarizari atriale perfect individualizate
c. Depolarizari atriale anarhice
d. Depolarizari atriale separate de linie izoelectrica
e. Depolarizari atriale fara revenire la linia izoelectrica
35. Urmatoarele sunt adevarate despre flutterul atrial:
a. Depolarizari atriale de 300/min
b. Depolarizari atriale neregulate
c. Depolarizari atriale cu morfologie de dinti de fierastrau
d. Depolarizari regulate cu revenire la linia izoelectrica
e. Depolarizari fara revenire la linia izoelectrica
36. NU caracterizeaza flutterul atrial:
a. Depolarizari atriale de 200/min
b. Depolarizari atriale de 250/min
c. Depolarizari atriale de 300/min
d. Depolarizari atriale de 350/min
e. Depolarizari atriale de 400/min
37. Bradicardia jonctionala poate sa apara:
a. In cazul unui bloc sinusal
b. In cazul unei paralizii sinusale
c. In cazul unui bloc atrioventricular
d. In cazul unui bloc de ram drept
e. In cazul unui bloc de ram stang
38. Este adevarat despre aspectul ECG al undei P in ritmul jonctional:
a. In paralizia sinusala P b. In paralizia sinusala P>QRS
c. In BAV P>QRS
35

d. In BAV P<QRS
e. In tahicardia jonctionala P e negativ in derivatiile inferioare
39. In tahicardia jonctionala:
a. QRS sunt largi
b. QRS sunt inguste
c. QRS sunt rapide
d. QRS sunt neregulate
e. QRS precede unda P in derivatiile inferioare
40. NU caracterizeaza tahicardia jonctionala:
a. QRS inguste
b. QRS largi
c. QRS la o frecventa de 140-220/min
d. Unde P retrograde in derivatiile superioare
e. Unde P care preced QRS in derivatiile inferioare
41. Sunt caracteristici ale tahicardiei ventriculare:
a. QRS inguste
b. QRS largi
c. Unde P disociate de QRS
d. Unde P asociate QRS
e. Complexe de fuziune
42. Urmatoarele sunt caracteristice tahicardiei ventriculare CU EXCEPTIA:
a. QRS largi si regulate
b. QRS largi si neregulate
c. QRS inguste si regulate
d. QRS inguste si neregulate
e. QRS precedate de unda P in derivatiile inferioare
43. NU caracterizeaza fibrilatia ventriculara:
a. QRS largi si regulate
b. Complexe de fuziune
c. Complexe de captura
d. Unde P retrograde in derivatiile inferioare
e. Centriculograme anarhice si rapide
44. NU este adevarat despre extrasistolele atriale:
a. Atriograme precoce fata de intervalele PP sinusale
b. Atriograme tardive fata de intervalele PP sinusale
36

c. Morfologie similara cu unda P


d. Intotdeauna urmate de QRS
e. Niciodata urmate de QRS
45. Este adevarat despre extrasistolele atriale:
a. Atriograma precoce fata de intervalele PP
b. Morfologie diferita de unda P
c. Unda P poate fi urmata sau nu de QRS
d. Atriograma precoce fata de intervalele RR
e. QRS, daca urmeaza, de morfologie diferita
46. Urmatoarele sunt FALSE despre extrasistolele ventriculare:
a. Ventriculograma precoce fata de intervalele RR
b. Ventriculograma precoce fata de intervalele PP
c. Morfologie diferita QRS larg
d. Morfologie diferita QRS ingust
e. Neprecedate de unda P
47. Sunt caracteristici ale undei P:
a. Pozitiva in derivatiile inferioare
b. Negativa in derivatiile inferioare
c. Pozitiva in aVR
d. P >2,5mV in DII in hipertrofia atriala dreapta
e. P>120 ms in DII in hipertrofia atriala stanga
48. In Hipertrofia atriala stanga este adevarat despre unda P:
a. P>120 ms in DIII
b. P bifazica in V1
c. P pozitiva in V1
d. P negativa in V1
e. P >2,5 mV in DIII
49. In hipertrofia atriala dreapta este FALS despre unda P:
a. P> 2,5mV in DII
b. P bifazica in V1
c. P pozitiva in V1
d. P negativa in V1
e. P > 120 ms in DII
50. Sunt afirmatii FALSE despre intervalul PR:
a. PR normal este de 120-200 ms
37

b. PR normal este de 140-200 ms


c. PR normal este de 160- 200 ms
d. PR normal este constant de la un ciclu la altul
e. PR normal este inconstant de la un ciclu la altul
51. NU este adevarat depre alungirea PR:
a. PR >200 ms in BAV1
b. In BAV 2/1 doua unde din una sunt conduse
c. In BAV3 blocajul se produce dupa alungirea progresiva a PR
d. In BAV Mobitz II blocajul se produce fara alungirea PR
e. Nu sunt unde P blocate in BAV1
52. Sunt caracteristici ale BAV 2:
a. Blocaj intermitent al undelor P dupa alungirea progresiva a PR
b. Blocaj intermitent al undelor P fara alungirea PR
c. Nu exista unde P blocate
d. Toate undele P sunt blocate
e. Scapare ventriculara lenta
53. PR NU este scurtat in:
a. WPW
b. Brugada
c. Pericardita acuta
d. BAV 1
e. BAV 3
54. Axa dreapta (>120 de grade) apare la:
a. Infarct lateral
b. Infarct inferior
c. Brevilin
d. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRD
e. Hemibloc lateral stang singur sau cu BRD
55. Axa la 120 grade NU apare la:
a. Hipertrofie ventriculara dreapta
b. Hipertrofie ventriculara stanga
c. Infarct lateral
d. Infarct inferior
e. Brevilin

38

56. Axa stanga (-30 grade) este caracteristica la:


a. BPOC
b. Infarct lateral
c. Hipertrofie ventriculara stanga
d. Hipertrofie ventriculara dreapta
e. Hemibloc anterior stang singur sau cu BRD
57. NU caracterizeaza axa la -30 de grade:
a. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRD
b. Hemibloc lateral stang singur sau cu BRD
c. Infarct lateral
d. Infarct posterior
e. Infarct inferior
58. Urmatoarele grade NU se incadreaza in axa normala a QRS:
a. -15
b. 20
c. 70
d. 120
e. 30
59. In functie de durata QRS urmatoarele valori caracterizeaza un bloc incomplet:
a. 80 ms
b. 100 ms
c. 110 ms
d. 115 ms
e. 120 ms
60. In functie de durata QRS urmatoarele valori NU caracterizeaza un bloc complet:
a. 80 ms
b. 100 ms
c. 125 ms
d. 130 ms
e. 90 ms
61. Care din urmatoarele NU reprezinta formula de calcul a indicelui Sokolow:
a. SV1 + RV4
b. SV1 + RV5
c. SV1 + RV6
d. SV2 + RV4
e. SV2 + RV5
39

62. Urmatoarele valori ale indicelui Sokolow corespund hipertrofiei ventriculare stangi:
a. 25 mm
b. 30 mm
c. 31 mm
d. 35 mm
e. 40 mm
63. Urmatoarele conditii pot determina microvoltaj QRS:
a. Endocardita
b. Revarsat pericardic
c. Hipocalcemie
d. Mixedem
e. Mixom
64. Unda Q este fiziologica in:
a. aVL
b. aVR
c. aVF
d. V4
e. V5
65. Unda Q reprezinta necroza daca:
a. Amplitudinea Q > 35% din cea a undei R
b. Durata >30 ms
c. Este repartizata pe un teritoriu coronarian
d. Lipsesc tulburari secundare de repolarizare
e. Sunt prezente tulburari secundare de repolarizare
66. Existenta undei R in V1V2V3 se poate datora:
a. Hipertrofiei ventriculare stangi
b. Unui infarct bazal
c. Unui infarct anterior
d. Unui BRS
e. Unei preexcitatii ventriculare cu fascicul Kent stang
67. NU sunt caracteristice undei Q in V1V2V3:
a. Hipertrofie ventriculara stanga
b. Infarct bazal
c. BRD
d. Preexcitatie ventriculara cu fascicul Kent stang
e. Preexcitatie ventriculara cu fascicul Kent drept
40

68. Existenta supradenivelarii ST se poate datora:


a. Sindrom coronarian acut
b. Pericardita acuta
c. Sindrom de repolarizare precoce
d. Anevrism ventricular drept
e. Spasm coronarian
69. NU caracterizeaza sindromul coronarian acut:
a. Supradenivelare ST corectata cu trinitrina
b. ST convex in sus cu subdenivelare in oglinda
c. Fara evolutie spre unda Q
d. Subdenivelare a PQ
e. Microvoltaj
70. Sunt caracteristici ale segmentului ST in pericardita acuta:
a. Supradenivelare difuza
b. Subdenivelare difuza
c. Convex in sus
d. Rezistent la trinitrina
e. Evolotie spre unda Q in miopericardita
71. In ceea ce priveste segmentul ST urmatoarele sunt caracteristice anginei Prinzmetal:
a. Subdenivelare focalizata pe un teritoriu vascular
b. Supradenivelare concava in sus
c. Inglobeaza unde T gigante
d. Este corectat cu trinitrina
e. Este rezistent la trinitrina
72. In anevrismul de ventricul stang:
a. Supradenivelarea ST este discreta
b. Supradenivelarea ST este fixa
c. Supradenivelarea ST este evolutiva
d. Supradenivelarea ST debuteaza in punctul J
e. Supradenivelarea ST apare cel mai frecvent in V2V3V4
73. Sunt cauze atat de supradenivelare cat si de subdenivelare de ST:
a. Blocul de ramura
b. Hipertrofia ventriculara
c. WPW
d. Brugada
e. Anevrismul ventricular stang
41

74. Sunt cauze exclusiv de subdenivelare ST:


a. Bloc de ramura
b. Hipertrofia ventriculara
c. WPW
d. Tulburari metabolice
e. Tulburari digitalice
75. In ceea ce priveste unda T, urmatoarele sunt cuze de modificari difuze de repolraizare:
a. Pericardita
b. Ischemia
c. Diselectrolitemii
d. Bloc de ramura
e. Preexcitatie
76. NU sunt cauze de modificari focalizate de repolarizare:
a. Perocardita
b. Diselectrolitemii
c. Medicamentoase
d. Ischemice
e. Hipertrofie ventriculara
77. Urmatoarele valori ale QTc pot fi sugestive pentru Sindrom Romano-Ward:
a. 415 ms
b. 425 ms
c. 435 ms
d. 451 ms
e. 455 ms
78. Urmatoarele pot fi cauze de QT lung:
a. Antiaritmice
b. Hipokaliemie
c. Hipocalcemie
d. Macrolide
e. Antihistaminice
Raspunsuri
Complement simplu:
1 C. 2 B. 3 D. 4 A. 5 C. 6 E. 7 E. 8 D. 9 D. 10 C. 11 A. 12 C. 13 C. 14
B. 15 C. 16 D. 17 E. 18 C. 19 A. 20 C. 21 A. 22 E. 23 C. 24 B. 25 C. 26 B.
Complement multiplu:
27 A, C, D, E. 28 D, E. 29 A, D. 30 A, B, D, E. 31 A, C, D. 32 A, C, D, E. 33 B, C,
42

D, E. 34 B, D. 35 A, C, E. 36 A, B, D, E. 37 B, C. 38 A, C, E. 39 B, C, E. 40 B, D,
E. 41 B, C, E. 42 B, C, D, E. 43 A, B, C, D. 44 B, C, D, E. 45 A, B, C. 46 B, D. 47
A, D, E. 48 B, D. 49 D, E. 50 B, C, E. 51 B, C. 52 A, B. 53 B, C, D, E. 54 A, D. 55
B, D, E. 56. C, E. 57 A, B, C, D. 58 A, D. 59 B, C, D, E. 60 A, B, E. 61 A, D, E. 62
D, E. 63 B, D. 64 B, E. 64 A, C, E. 66 B, E. 67 B, C, D. 68 A, B, C, E. 69 A, C, D,
E. 70 A, D, E. 71 C, D. 72 A, B, E. 73 A, B, C. 74 D, E. 75 A, B, C. 76 A, B, C. 77
D, E. 78 A, B, D, E.

Fibrilatia atriala
Complement simplu:
1. Urmatoarele sunt adevarate despre fibrilatia atriala:
a. Este tulburarea cea mai putin frecventa
b. Corespunde unor circuite de macroreintrare intra-atriale
c. Circuitele de reintrare se constituie in cadrul unui miocard heterogen datorita fibrozei
d. Fibroza apare exclusiv datorita cresterii presiunii intra-atriale
e. Sistola atriala asigura jumatate din debitul cardiac
2. Este FALS despre fibrilatia atriala:
a. Este cea mai frecventa tulburare de ritm
b. Corespunde unor multiple circuite de microreintrare intra-atriale
c. Circuitele de reintrare se constituie in cadrul unui miocard omogen datorita fibrozei
d. Trecerea in fibrilatie atriala are consecinta pierderea sistolei atriale
e. Sistola atriala asgura pana la 30% din debitul cardiac
3. NU este etiologie cardiaca de fibrilatie atriala:
a. HTA
b. Revarsat pericardic
c. Valvulopatii

43

d. Cordul pulmonar cronic


e. Feocromocitom
4. Este etiologie cardiaca a fibrilatiei atriale:
a. Hipertiroidism
b. Feocromocitom
c. Etilismul acut
d. CPA embolie pulmonara
e. FiA idiopatica
5. NU caracterizeaza manifestarile fibrilatiei atriale:
a. Astenie
b. Lipotimie
c. Sincopa la ritm d. Angor
e. Ortopnee
6. In diagnosticul FiA sunt caracteristici ale palpitatiilor CU EXCEPTIA:
a. Neregulate
b. Debut progresiv
c. Sfarsit progresiv
d. Uneori neresimtite
e. Debut si sfarsit brusc
7. Este FALS despre aspectul ECG al FiA:
a. Tahicardie neregulata cu QRS largi, in forma obisnuita
b. Absenta activitatii atriale organizate
c. Ritm ventricular neregulat
d. Oscilatia liniei de baza
e. QRS nu sunt inguste daca se suparpune un bloc de ramura
8. Se recomanda urmatoarele investigatii in diagnosticul FiA CU EXCEPTIA:
a. T3, T4, TSH
b. Radiografie pulmonara
c. Eco Doppler cardiaca transtoracica
d. Eco Doppler cardiaca transesofagiana
e. Holter ECG obligatoriu in primele 24 h
9. In FiA Ecografia transesofagiana este recomandata in mod special pentru a:
a. Investiga nivelul de fibroza atriala
b. Investiga existenta unui cord pulmonar de origine embolica
c. Investiga existenta revarsatului pericardic
44

d. Investiga existenta trombului atrial


e. Investiga existenta valvulopatiei aortice
10. Scorul CHADS2 contine urmatoarele elemente CU EXCEPTIA:
a. Cardiopatie
b. Hipertensiune
c. Varsta >75 ani
d. Diabet
e. Sex
11. Riscul embolic in FiA depinde cel mai mult de:
a. Caracterul permanent
b. Caracterul paroxistic
c. Cardiopatia de fond
d. Varsta
e. Sex
12. Urmatoarele sunt adevarate despre scorul CHADS2 CU EXCEPTIA:
a. HTA valoreaza 1 punct
b. Diabetul valoreaza 2 puncte
c. AVC valoreaza 2 puncte
d. Cardiopatia valoreaza 1 punct
e. Varsta valoreaza 1 punct
13. Sunt elemente etiologice ale insuficientei cardiace in FiA CU EXCEPTIA:
a. Pierderea sistolei atriale
b. Tahicardie care scurteaza umplerea ventriculara
c. Cresterea consumului miocardic de oxigen
d. Cardiomiopatie dilatativa consecutiva unei tahiaritmii sustinute
e. Scaderea debitului ventricular prin valvulopatie de fond
14. Insuficienta cardiaca din FiA se poate manifesta in urmatoarele forme CU EXCEPTIA:
a. Dispnee
b. Astenie
c. Sincope
d. Insuficienta cardiaca globala
e. EPA
15. Este adevarat despre complicatiile FiA:
a. FiA reprezinta un factor de risc adaugat pentru AVC
b. Pierderea sistolei atriale nu este suficienta pentru a determina insuficienta cardiaca
45

c. Trecerea in FiA permanenta survine in medie la 3 ani dupa primul acces


d. Boala aritmica atriala este intotdeauna controlata cu antiaritmice
e. Tratamentul anticoagulant este recomandat deoarece nu determina complicatii
16. Este FALS despre tratamentul FiA:
a. Anticoagulare pe viata de la primul acces daca CHADS < 2
b. Incetinirea frecventei cardiace c. Cardioversie doar daca FiA este simptomatica
d. Tratament simptomatic pentru complicatii
e. In urgenta se administreaza digitalice
17. In FiA Socul extern se admnistreaza dupa verificarea urmatoarelor CU EXCEPTIA:
a. Absenta contraindicatiilor de anestezie generala
b. Oprirea digitalicelor
c. Absenta administrarii de amiodarona
d. Persistenta FiA
e. Kaliemiei
18. Cea mai frecvent utilizata metoda de cardioversie in FiA este:
a. Medicamentoasa cu amiodarona
b. Medicamentoasa cu flecainida
c. Soc electric extern
d. Medicamentoasa cu digitalice
e. Medicamentoasa si electrica
19. NU se practica reducerea imediata a FiA in:
a. FiA paroxistica trecuta in permanenta in ultimele 48 72 ore
b. FiA complicata cu soc cardiogenic
c. FiA necomplicata, pe cord sanatos datand de mai putin de 24-48 ore
d. FiA la un pacient deja corect anticoagulat
e. FiA complicata cu EPA refractar
20. Alegerea tratamentului antiaritmic in FiA NU depinde de:
a. Eficacitatea tratamentelor precedente
b. Prezenta unei cardiopatii de baza
c. Varsta
d. Sex
e. Prezenta cardiopatiei la tineri
21. Este corect despre tratamentul cu anticoagulante in FiA:
a. CHADS > 2: AVK cu INR intre 1 si 2
b. CHADS = 1: AVK cu INR intre 1 si 2
46

c. CHADS = 0: Nimic
d. CHADS = 0: AVK cu INR intre 2 si 3
e. CHADS > 2: Aspirina la pacient necompliant
Complement multiplu:
22. Urmatoarele sunt adevarate despre FiA:
a. FiA corespunde unor multiple circuite de microreintrare intra-atriale
b. Circuitele de reintrare se datoreaza fibrozei
c. Fibroza se explica prin imbatranire sau prin cresterea presiunii in atrii
d. Trecerea in FiA inseamna pierderea sistolei atriale care asigura 40% din debitul cardiac
e. FiA este o tulburare de ritm cu prevalenta medie
23. Urmatoarele sunt FALSE despre FiA:
a. FiA paroxistica: accesul se reduce spontan in mai putin de o zi
b. FiA paroxistica: accesul se reduce spontan in mai putin de 48 ore
c. FiA paroxistica: accesul se reduce spontan in mai putin de o saptamana
d. FiA persistenta: accesul nu se reduce decat cu cardioversie
e. FiA persistenta: nu se poate sau nu se doreste conversia
24. NU sunt cauze extracardiace de FiA:
a. Hipertiroidism
b. Cord pulmonar cronic
c. Cord pulmonar acut
d. Feocromocitom
e. Etilism acut
25. Urmatoarele sunt cauze de FiA:
a. Valvulopatii
b. Coronaropatii
c. Chirurgie cardiaca
d. Feocromocitom
e. Etilism cronic
26. Care din urmatoarele sunt caracteristici ale palpitatiilor in diagnosticul FiA:
a. Neregulate
b. Regulate
c. Debut progresiv
d. Sfarsit progresiv
e. Uneori neresimtite

47

27. Fibrilatia atriala se poate manifesta prin:


a. Astenie
b. Lipotimie
c. Sincope daca raspunsul ventricular > 150/min
d. Sincope daca se suprapune unei boli ritmice
e. Ortopnee
28. NU caracterizeaza ECG din fibrilatia atriala:
a. QRS inguste, exceptie in blocul de ramura
b. Absenta activitatii atriale organizate fara oscilatia liniei de baza
c. Ritm ventricular neregulat
d. Ritm ventricular regulat
e. QRS largi in forma obisnuita
29. Diagnosticul diferential al FiA se face cu:
a. BRD
b. BRS
c. Flutter
d. Tahicardie atriala
e. Tahicardie jonctionala
30. Urmatoarele investigatii sunt utile in diagnosticul FiA:
a. T3, T4, TSH
b. Ecografie Doppler cardiaca transtoracica
c. Coronarografie
d. Scintigrafia atriilor
e. Holter ECG in toate cazurile
31. In diagnosticul FiA despre Ecografia Doppler cardiaca transesofagiana sunt adevarate
urmatoarele:
a. Permite sa ne asiguram de absenta trombului atrial
b. Permite sa ne asiguram de absenta trombului ventricular
c. Se recomanda in caz de embolie arteriala
d. Se recomanda daca se doreste cardioversia imediata
e. Se recomanda la pacientii obezi
32. FiA confera risc independent de:
a. Mortalitate globala
b. AVC ischemic
c. AVC hemoragic

48

d. AIT
e. Mortalitate asociata cardiomiopatiei
33. Urmatoarele sunt adevarate despre metoda de calcul a CHADS2:
a. Cardiopatie = 1 punct
b. HTA = 2 puncte
c. AVC = 1 punct
d. Varsta >75 de ani = 1 punct
e. Sex feminin = 1 punct
34. Scorul CHADS2 contine urmatoarele elemente:
a. Cardiopatie
b. HTA
c. Varsta >75 ani
d. Diabet
e. Sex
35. Explicatii pentru insuficienta cardiaca din FiA sunt urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. Pierderea sistolei atriale
b. Scaderea presiunii in artera pulmonara
c. Scurtarea umplerii ventriculare datorita tahicardiei
d. Efort de pompare redus datorita fibrozei
e. Cresterea consumului miocardic de oxigen
36. Sunt complicatii ale FiA:
a. AVC ischemic
b. Insuficienta cardiaca
c. Boala aritmica ventriculara
d. Complicatii iatrogene
e. Recidive, niciodata sub tratament antiaritmic
37. Tratamentul FiA consta in:
a. Tratamentul cardiopatiei de baza si ai eventualilor factori favorizanti
b. Tratamentul simptomatic al complicatiilor
c. Anticoaglulare timp de o luna dupa primul acces daca CHADS > 2
d. Incetinirea frecventei cardiace cu digitalice in urgenta
e. Restabilirea cat mai rapida a ritmului sinusal in chiar daca FiA nu este simptomatica datorita
riscului pe termen lung
38. In FiA se urmareste reducerea frecventei cardiace la:
a. < 70 in repaus
49

b. < 80 in repaus
c. < 90 in repaus
d. < 110 la efort
e. < 120 la efort
39. In tratamentul FiA exceptii de la regula cardioversiei sunt:
a. FiA necomplicata, pe cord sanatos si datand de mai putin de 24-48 ore
b. FiA la un pacient deja corect anticoagulat
c. FiA complicata cu soc cardiogenic
d. FiA complicata cu cardiomiocardiopatie tahiaritmica
e. FiA complicata cu CPA
40. Metodele dupa care se poate face cardioversia in FiA sunt:
a. Medicamentoasa: doza de incarcare cu amiodarona
b. Medicamentoasa: doza de incarcare cu dronedarona
c. Electrica: soc electric extern
d. Combinata: soc dupa doza de incarcare
e. Combinata: Amiodarona plus Flecainida
41. Este FALS despre preventia recidivelor de FiA:
a. Eficacitatea antiaritmicelor este de 70% la un an
b. Cea mai buna metoda de preventie este tratarea cauzelor
c. Amiodarona este singura autorizata in caz de cardiopatie
d. Amiodarona este interzisa la subiectul tanar
e. Cea mai buna metoda preventiva este tratamentul cu amiodarona
42. Alegerea tratamentului antiaritmic in FiA depinde de:
a. Varsta
b. Sex
c. Eficacitatea tratamentelor precedente
d. Frecventa episoadelor de FiA
e. Prezenta unei cardiopatii de baza
43. In FiA cu cardiopatie tratamentul antiaritmic NU se face cu:
a. Amiodarona
b. Dronedarona
c. Flecainida
d. Sotalol
e. Disopiramida

50

44. Urmatoarele sunt adevarate despre tratamentul anticoagulant in FiA:


a. CHADS2 > 2: AVK cu INR intre 2 si 3
b. CHADS2 = 1: AVK cu INR intre 1 si 2
c. CHADS2 = 1 Aspirina 250 mg/zi in caz de risc hemoragic
d. CHADS2 = 0: Aspirina 250 mg/zi
e. CHADS2 = 0: Nimic
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 C. 3 E. 4 D. 5 C. 6 E. 7 A. 8 E. 9 D. 10 E. 11 C. 12 B. 13 E. 14
C. 15 C. 16 A. 17 C. 18 E. 19 A. 20 D. 21 C.
Complement multiplu:
22 A, B, C. 23 A, B, E. 24 B, C. 25 A, B, C, D. 26 A, C, D, E. 27. A, B, D, E. 28 B, D,
E. 29 C, D. 30 A, B. 31 A, C, D, E. 32 A, B. 33 A, D. 34 A, B, C, D. 35 B, D. 36
A, B, D. 37 A, B, D. 38 B, D. 39 A, B, C. 40 A, C, D. 41 A, E. 42 A, C, E. 43 B, C,
D, E. 44 A, C, D, E.

Tulburari de conducere intracardiaca


Complement simplu:
1. Este mecanism al anomaliilor functiei sinusale:
a. Tulburare suprahisiana
b. Tulburare infrahisiana
c. Tulburare intre NS si miocardul atrial
d. Tulburare tronculara
e. Anomalii ale automatismului NAV
2. NU este adevarat despre aspectul ECG in anomaliile functiei sinusale:
a. Bradicardie cu P b. Posibilitate de unda P retrograda
c. Posibilitatea diferentierii intre disfunctie sinusala si BSA
d. Poate asocia flutter atrial
e. Poate asocia incompetenta cronotropa
3. Este adevarat despre tratamentul anomaliilor functiei sinusale:
a. Se instituie tratamente batmotrop negative
b. Se opresc tratamentele dronotrope negative
c. Se instituie tratamente inotrop pozitive

51

d. Se opresc tratamentele cronotrop negative


e. Se opresc tratamentele inotrop negative
4. Este adevarat despre tratamentul anomaliilor functiei sinusale CU EXCEPTIA:
a. Se va incerca corectarea cauzei
b. Necesita implantarea unui stimulator cardiac daca bradicaria este simptomatica
c. Se vor opri tratamentele cronotrop negative
d. Se va implanta stimulator cardiac in caz de incompetenta cronotropa atat simptomatica cat si
asimptomatica
e. Pauzele sinusale mai mari de 3 secunde necesita stimulator cardiac
5. Urmatoarele elemente fac parte din conducerea atrioventriculara CU EXCEPTIA:
a. NAV
b. Trunchiul fasciculului His
c. Ramuri drepte si stangi
d. Hemiramuri stangi
e. Hemiramuri drepte
6. Este FALS despre prognosticul unui BAV:
a. Depinde de toleranta
b. Depinde de etiologie
c. Depinde de sediul tulburarii de conducere
d. Blocurile nodale si tronculare au un prognostic benign
e. Blocurile infrahisiene au prognostic malign
7. Este adevarat despre BAV 1:
a. Reprezinta incetinirea conducerii la oricare din etaje pana la blocajul undei P
b. Interval PR intre 180-200 ms fara unde P blocate
c. Sediul blocajului se poate determina prin explorarea fasciculului His
d. BAV 1 este benign si nu evolueaza catre stop cardiac
e. Este deseori simptomatic
8. Este FALS despre BAV 2:
a. Reprezinta incetinirea conducerii la oricare din etaje responsabila de blocarea uneia sau mai
multor unde P in mod intermitent
b. In BAV 2 de tip Wenckebach blocarea unei undei P apare dupa scurtarea progresiva a
intervalelor PR
c. In BAV 2 de tip Mobitx undele P sunt blocate in mod intermitent in timp ce intervalele PR sunt
constante
d. Sediul blocului este frecvent nodal in Wenckbach
e. Sediul bloculi este frecvent distal in Mobitz
52

9. Este adevarat despre BAV 3:


a. Blocaj intermitent al undelor P fara nici o relatie intre P si PR
b. Raport P/R > 1
c. Sediul blocului este frecvent distal
d. Nu exista forme asimptomatice
e. Apar doar prin evolutie de la BAV1 sau 2, nu exista congenitale
10. NU este etiologie a BAV:
a. Boala Lenegre
b. Boala Wilson
c. Miopatia Steinert
d. Boala Lyme
e. Boala Chagas
11. Este etiologie a BAV:
a. Hipercalcemia
b. Hipokaliemia
c. Chimioterapie
d. Radioterapie
e. Miocardite bacteriene
12. Este FALS despre prognosticul BAV:
a. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand e vorba de un BAV 2 tip Wenckebach
b. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand este vorba de un BAV 3 paroxistic
c. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand BAV se asociaza unei tulburari de conducere
intraventriculara
d. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand sediul blocului este hisian
e. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand sediul blocului este infrahisian
13. NU caracterizeaza aspectul ECG al BRD:
a. QRS > 120 ms in blocul incomplet
b. Aspect RSR in V1
c. Anomalii de repolarizare in V1 V2 V3
d. Modificare a axei frontale daca se asociaza hemibloc
e. Aspect S1Q3 in DI
14. Este caracteristic BRD:
a. Aspect rSR in V1
b. Intarziere in aparitia deflexiunii intrinsecoide < 30 ms
c. Supradenivelare ST si unde T negative in V1 V2 V3

53

d. Aspect S1Q3 in aVL


e. QRS > 120 ms in blocul incomplet
15. NU este etiologie a BRD:
a. Idiopatica
b. Embolie pulmonara
c. Valvulopatie pulmonara
d. Defect septal atrial
e. Endocardita
16. Este FALS despre BRS:
a. QRS > 100 ms in blocul incomplet
b. Aspect RR in V5 V6
c. Aspect QR in V1 V2
d. Intarziere in aparitia deflexiunii intrinsecoide > 50 ms
e. Daca exista BRS nu se poate diagnostica ECG infarctul anterior
17. Este adevarat despre BRS:
a. Apare des pe cord sanatos
b. Rareori asimptomatic
c. Poate degenera in BAV 2 in prezenta unui BAV 1
d. In caz de BRS + BAV1 se poate implanta un stimulator cardiac profilactic
e. Apare exclusiv pe fondul unei cardiopatii
18. Caracterizeaza hemiblocul anterosuperior stang:
a. QRS larg 100-120 ms
b. Fara modificare evidenta a axului frontal exceptand anomalii asociate
c. Rareori la varstinici
d. Aspect Q1R3 putand simula o sechela de infarct inferior
e. Conduita de urmate este diagnosticarea unei cardiopatii
19. NU caracterizeaza hemiblocul posteroinferior stang:
a. QRS ingust < 120 ms
b. Complica orice cardiopatie deci este foarte frecvent
c. Asimptomatic atunci cand e izolat
d. Expune la risc de BAV 3
e. Deseori traduce o tulburare de conducere difuza si severa
20. Este FALS despre blocul trifascicular:
a. Apare pe ECG ca o asociere de BRD + HBAS cu un BAV 1 sau 2
b. Apare pe ECG ca o asociere de BRD + HBPS cu un BAV 1 sau 2
54

c. Nu apare in evolutia normala a unor cardiopatii


d. Apare pe fond de cardiopatie evoluata
e. Se recomanda implantarea unui stimulator cardiac
Complement multiplu:
21. Sunt mecanisme pentru anomalii ale functiei sinusale:
a. Tulburari de conducere intre miocardul atrial si NAV
b. Tulburari de conucere intre NS si NAV
c. Tulburari de conducere intre NS si miocardul atrial
d. Anomalii ale automatismului NS
e. Anomalii ale automatismului NAV
22. Caracterizeaza aspectul ECG in anomaliile functiei sinusale:
a. Bradicardie cu P>R
b. Posibilitate de unda P retrograda
c. Morfologie diferita a undei P in DS si BSA
d. Asociaza frecvent incompetenta inotropa
e. Poate asocia flutter atrial
23. NU corespunde tratamentului anomaliilor functiei sinusale:
a. Oprirea tratamentelor cronotrop pozitive
b. Corectarea unei eventuale cauze
c. Implantarea unui stimulator cardiac in caz de pauze sinusale < 3 secunde
d. Implantarea unui stimulator cardiac in caz de bradicardie simptomatica
e. Implantarea unui stimulator cardiac in caz de incompetenta cronotropa simptomatica
24. Fac parte din etajele conducerii atrioventriculare:
a. NAV
b. Trunchiul fasciculului His
c. Ramuri drepte si stangi
d. Hemiramuri stangi
e. Hemiramuri drepte
25. NU este adevarat despre prognosticul tulburarilor de conducere atrioventriculara:
a. Depinde de toleranta dar nu de etiologie
b. Depinde de etiologie dar nu de toleranta
c. Blocurile nodale au prognostic benign
d. Blocurile tronculare au prognostic benign
e. Blocurile infrahisiene au prognostic benign

55

26. Este adevarat despre BAV1:


a. Incetinirea conducerii poate fi nodala
b. Incetinirea conducerii poate fi hisiana
c. Incetinirea conducerii poate fi infrahisiana
d. Undele P sunt blocate dupa alungire progresiva a PR
e. Undele P sunt blocate dupa scurtare progresiva a PR
27. Sunt afirmatii FALSE despre BAV1:
a. Intervalul PR este alungit la 160-200 ms dar nu apar unde P blocate
b. Sediul blocului poate fi specificat prin explorare a fasciculului His
c. BAV1 este rar simptomatic cu exceptia alungirii majore a PR
d. Stopul cardiac poate fi o consecinta evolutiva a BAV1
e. Blocul distal este deseori benign
28. Este adevarat despre subtipurile BAV2:
a. BAV 2 tip Wenckebach este caracterizat de blocarea undei P dupa scurtarea progresiva a
intervalului PR
b. BAV 2 tip Mobitz este caracterizat de blocajul intermitent al undei P in timp ce intervalele PR
sunt constante
c. BAV 2 tip Mobitz este frecvent nodal
d. BAV 2 Mobitz este frecvent distal
e. BAV 2 tip Wenckebach este frecvent distal
29. NU caracterizeaza BAV 2:
a. Incetinirea conducerii la nivel nodal
b. Incetinirea conducerii la nivel hisian
c. Incetinirea conducerii la nivel infrahisian
d. Este deseori simptomatic
e. Spre deosebire de BAV 1, BAV 2 nu evolueaza in BAV 3
30. Este FALS despre BAV 3:
a. Blocaj permanent al conducerii atrioventriculare
b. Unde P disociate de undele R cu raport P/R > 1
c. Undele R corespund unui ritm de scapare rapid (>40/min) si neregulat
d. Pot determina sincope Adams-Stokes
e. Pot determina stop cardiac
31. Urmatoarele sunt etiologii ale BAV:
a. Boala Lyme
b. Boala Chagas
c. Boala Lenegre
56

d. Boala Wilson
e. Hemocromatoza
32. Urmatoarele NU sunt etiologii ale BAV:
a. Hipokaliemie
b. Cardiopatie ischemica
c. Chimioterapie
d. Boala Wilson
e. Spondilartrita anchilozanta
33. Urmatoarele aspecte ECG sunt caracteristice BRD:
a. QRS > 120 ms in blocul incomplet
b. Aspect RSR in V1
c. Unda S larga si profunda in DII, aVR, V1 si V2
d. Supradenivelare ST si unde T negative in V1 V2 V3
e. Fara modificare evidenta a axei frontale cu exceptia anomaliilor asociate
34. NU este etiologie pentru BRD:
a. Idiopatica
b. Cord pulmonar acut
c. Defect septal ventricular
d. Complicatie a ablatiei
e. Traumatism in cursul unui cateterism
35. Urmatoarele aspecte ECG sunt caracteristice BRS:
a. QRS > 100 ms in blocul incomplet
b. Aspect RRin V5 V6
c. Aspect QR in V1 V2
d. Supradenivelare ST si unde T negative in V5 V6
e. Modificare axiala dreapta importanta >120
36. Este FALS despre HBAS:
a. QRS ingust < 120 ms
b. Aspect Q1S3
c. Rotatie axiala stanga d. Deseori simptomatic
e. Frecvent la tanar
37. Este adevarat despre HBPS:
a. QRS ingust < 120 ms
b. Aspect S1Q3
c. Rotatie axiala dreapta >120
57

d. Nu se complica cu BAV3
e. Hemiramura anterioara este cantitativ mai importanta decat cea posterioara
38. Caracterizeaza blocul de ramura alternant:
a. Alternanta de QRS de tip BRS cu altele de tip BRD
b. Alternanta QRS de tip HBAS cu HBPS
c. Orice cardiopatie evoluata poate fi cauza
d. Se trateaza cu antiaritmice
e. Se trateaza prin implant de stimulator cardiac
39. NU caracterizeaza blocul trifascicular:
a. Este asocierea BRD + HBAS + BAV 3
b. Este asocierea BRD + HBAS + BAV 2
c. Este asocierea BRS + HBPS + BAV 1
d. Este asocierea BRD + HBPS + BAV 1
e. Este asocierea BRD + HBPS + BAV 2
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 C. 3 D. 4 D. 5 E. 6 D. 7 C. 8 B. 9 C. 10 B. 11 D. 12 A. 13 A. 14
D. 15 E. 16 C. 17 D. 18 E. 19 B. 20 C.
Complement multiplu:
21 C, D. 22 B, E. 23 A, C. 24 A, B, C, D. 25 A, B, D, E. 26 A, B, C. 27 A, E. 28
B, D. 29 D, E. 30 B, C. 31 A, B, C, E. 32 A, C, D. 33 B, E. 34 C, D, E. 35 A, B, D.
36 D, E. 37 A, B, C. 38 A, C, E. 39 A, C.

Hipertensiunea arteriala la adult


Complement simplu:
1. NU este adevarat despre stadializarea HTA:
a. TAs 140-159 corespunde HTA gr 1
b. TAd 100-109 corespunde HTA gr 2
c. TAs 90-99 Corespunde HTA gr 1
d. TAs >180 corespunde HTA gr 3
e. TAd >110 corespunde HTA gr 3
2. Este adevarat despre riscul HTA:
a. Mortalitatea cardio-vasculara globala crescuta de 3 ori
58

b. Risc AVC crescut de 7 ori


c. Aparitia unei insuficiente cardiace crescuta de 3 ori
d. Aparitia unei coronaropatii crescuta de 4 ori
e. Risc fata de o arteriopatie a arterelor membrelor inferioare si a aortei crescut de 3 ori
3. Care din urmatoarele afirmatii despre diagnosticul HTA este FALSA:
a. HTA necomplicata este total asimptomatica
b. MAPA trezire de 130/80 este HTA
c. Procedura de masurare consta in masurarea presiunii arteriale humerale cu manseta, cel putin
doua masuratori la un minut una de cealalta
d. HTA de halat alb este definita prin HTA la cabinet > 140/90 si MAPA <125/80
e. Se va lua tensiunea si in picioare la pacientii in varsta si diabetici
4. In aprecierea riscului cardio-vascular global al HTA NU sunt considerati factori de risc cardiovasculari:
a. Varsta > 50 de ani la femeie
b. Tabagismul oprit de mai putin de 3 ani
c. Varsta de 55 de ani la tatal mort de IM
d. LDL >1,60g/l
e. Consumul de mai mult de 2 pahare de alcool pe zi la femeie
5. Este factor de risc cardio-vascular pentru HTA:
a. Tabagismul oprit de mai putin de 4 ani
b. HDL > 1mmol/l
c. AVC precoce < 50 ani
d. IM inainte de 65 ani la mama
e. Varsta > 50 ani la femeie si > 55 ani la barbat
6. NU este semn al afectarii de organ tinta in HTA:
a. HVS
b. Placa carotidiana
c. PWV > 12m/s
d. Microalbuminurie 30-300 mg/zi
e. Clearance creatinina >60 ml/min
7. Este semn clinic de rasunet al HTA CU EXCEPTIA:
a. Infarct miocardic
b. AIT
c. Nefropatie diabetica
d. Proteinurie >250 mg/24h
e. Exsudat retinian
59

8. Este examinare sistematica in diagnosticul HTA:


a. ECG de repaus
b. ETT
c. Eco-Doppler al arterelor carotide
d. Fund de ochi
e. Glicemie plasmatica postprandiala
9. NU face parte din examinarile recomandate in diagnosticul HTA:
a. Bandeleta urinara
b. Index glezna/brat
c. Fund de ochi
d. Cuantificarea proteinuriei
e. Eco-Doppler al arterelor carotide
10. Urmatoarele sfaturi igieno-dietetice sunt corecte pentru pacientii cu HTA CU EXCEPTIA:
a. Normalizarea greutatii
b. Diminuarea consumului de ceai
c. Limitarea aporturilor de sare la 5-6 g/zi
d. Activitate fizica regulata
e. Reducerea consumului de lipide nesaturate
11. In instituirea tratamentului pentru HTA NU este considerat ca element ce confera risc crescut:
a. HTA grad 3
b. >2 factori de risc cardio-vascular
c. Afectare paraclinica de organ tinta
d. Diabet
e. Sindrom metabolic
12. Cele 5 clase terapeutice de utilizat in prima intentie sunt CU EXCEPTIA:
a. Diuretice
b. Betablocante
c. IEC
d. Nitrati
e. ARA II
13. Se recurge la multiterapie in tratamentul HTA daca TA tinta nu se atinge in termen de:
a. 2 saptamani
b. 3 saptamani
c. O luna
d. O luna si 2 saptamani
e. Doua luni
60

14. In HTA cu insuficienta cardiaca se vor prescrie urmatoarele CU EXCEPTIA:


a. ARA II
b. Betablocante ala IC
c. Inhibitori calcici
d. Diuretice tiazidice
e. Antialdosteronice
15. In HTA dupa infarct miocardic NU se prescrie:
a. IEC
b. ARA II daca nu tolereaza IEC
c. Betablocante
d. Antialdosteronice
e. Diuretice tiazidice
16. Subiectului varstinic cu HTA va fi tratat cu:
a. Diuretice tiazidice
b. Antialdosteronice
c. Betcblocante
d. Anticalcice
e. IEC
17. Subiectul cu diabet insulinodependent si HTA va fi tratat cu:
a. Diuretice tiazidice
b. IEC
c. Anticalcice
d. Betablocante
e. Antialdosteronice
18. HTA rezistenta este:
a. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un diuretic
tiazidic
b. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un diuretic
antialdosteronic
c. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv de tip tripla terapie:
antialdosteronic + IEC + betablocant
d. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un IEC
e. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un ARA II
19. Urmatoarele pot fi cauze de HTA rezistenta CU EXCEPTIA:
a. HTA secundara elucidata
b. Nerespectarea tratamentului
61

c. Nerespectarea regulilor igieno-dietetice


d. Suprasarcina volemica
e. Apnee in somn
20. HTA secundara NU va fi suspectata in urmatorul caz:
a. HTA la subiectul tanar
b. HTA la subiectul varstnic
c. HTA rezistenta
d. HTA cu aparitie rapida
e. HTA cu agravare rapida
21. HTA secundara iatrogena poate fi indusa de urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. Vasoconstrictoare nazale
b. AINS
c. Corticoizi
d. Estroprogestative
e. Cefalosporine
22. Care nefropatie nu determina HTA secundara:
a. Glomerulonefrite acute
b. Glomerulonefrite cronice
c. Nefropatii interstitiale acute
d. Nefropatii interstitiale cronice
e. Hipoplazie renala unilaterala
23. NU este element al mecanismului HTA renovasculare:
a. Stenoza stransa de artera renala unilaterala
b. Stenoza stransa de artera renala bilaterala
c. Activarea secretiei de renina
d. Activarea secretiei de angiotensina
e. Scaderea nivelului aldosteronului
24. Este adevarat despre HTA renovasculara CU EXCEPTIA:
a. Hiperkaliemia datorata aldosteronului este semn evocator
b. EPA flash repetitiv este semn evocator
c. Tratamentul de electie este angioplastia
d. Confirmarea responsabilitatii stenozei pentru HTA se face scintigrafic
e. Fibrodisplazia este cauza in general la femei tinere
25. NU este adevarat despre feocromocitom:
a. Benign in 90% din cazuri
62

b. Secreta catecolamine
c. Evocatoare este triada: cefalee-tremor-palpitatii cu flush cutanat in puseul de HTA
d. Tratamentul este chirurgical
e. Confirmarea se face prin dozarea metanefrinelor urinare pe 24h
26. Este adevarat despre hiperaldosteronismul primar:
a. Eliminarea de potasiu este masiva
b. Creste secretia de renina
c. Acidoza metabolica este evocatoare
d. Cauza este de obicei o hipoplazie bilaterala a suprarenalelor
e. Dozarile de renina-aldosteron se fac la distanta de orice tratament interferent (IEC, diuretice)
cu exceptia IRA II
27. Este FALS despre hipercorticism:
a. Cortizolul crescut stimuleaza secretia de renina
b. Boala Cushing este o cauza
c. Cushing paraneoplazic nu este cauza
d. Obezitatea este semn evocator
e. Miastenia este semn evocator
28. NU este cauza de HTA secundara:
a. Acromegalia
b. Coarctatia de aorta
c. Hipercalcemia
d. Hipotiroidism
e. Tumori carcinoide
29. Este element comun intre puseul hipertensiv si HTA maligna:
a. Reprezinta cresterea TAs > 180 si TAd > 110
b. Apar de obicei la pacienti normotensivi
c. Sunt insotite de suferinta viscerala
d. Sunt urgente hipertensive
e. Sunt insotite de retinopatie severa
30. Sunt investigatii in evaluarea pacientului in puseu hipertensiv CU EXCEPTIA:
a. Aprecierea starii de hidratare
b. Identificarea unei cauze ca efectul de rebound
c. Identificarea unei HTA secundare
d. Enzime cardiace
e. Fund de ochi in urgenta pentru toti pacientii

63

31. NU caracterizeaza tratamentul puseului hipertensiv:


a. Hidratare abundenta
b. Diminuarea rapida a presiunii arteriale in absenta criteriilor de malignitate
c. Se prefera inhibitori calclici intravenosi pe seringa electrica
d. Regim desodat
e. Se administreaza diuretice doar in EPA
Complement multiplu
32. Sunt date caracteritice definitiei HTA:
a. TAs > 130 mmHg
b. TAs > 135 mmHg
c. TAs > 140 mmHg
d. TAd > 90 mmHg
e. TAd > 100 mmHg
33. Urmatoarele valori corespund stadiilor HTA:
a. TAs > 170 mmHg in HTA gradul III
b. TAd 100-109 in HTA gradul II
c. TAs 140-159 in HTA gradul I
d. TAd > 110 mmHg in HTA gradul III
e. TAs 160-179 mmHg in HTA gradul II
34. Este FALS despre HTA ca factor de risc:
a. Creste mortalitatea cardio-vasculara globala de 2 ori
b. Creste riscul de AVC de 6 ori
c. Creste riscul aparitiei unei insuficiente cardiace de 3 ori
d. Creste riscul aparitiei unei coronaropatii de 3 ori
e. Creste riscul de aparitie a unei arteriopatii a arterelor membrelor inferioare si aortei de 2 ori
35. Sunt afirmatii FALSE despre HTA:
a. HTA este esentiala in 90% din cazuri
b. HTA necomplicata este total asimptomatica
c. Atat TAs cat si TAd sunt factori de risc cardio-vasculari independenti
d. Pulsul presiunii nu este factor de risc
e. Nu exista relatie graduala intre valorile TA si gravitatea riscului
36. Referitor la diagnosticul HTA este adevarat:
a. Se fac doua masuratori la 30 de secunde una fata de cealalta
b. Manseta trebuie sa fie adaptata morfologiei pacientului
c. Subiectul trebuie sa fie asezat, linistit de cel putin 10 minute

64

d. Subiectul trebuie sa nu fi fumat in ultimele 15 minute


e. Se va avea in vedere masurarea in picioare la diabetici
37. Urmatoarele definitii sunt adevarate:
a. HTA automasurata = 135/85 mmHg
b. MAPA trezire = 130/80 mmHg
c. MAPA somn = 120/70 mmHg
d. MAPA 24h = 135/85 mmHg
e. HTA de halat alb >140/90 mmHg
38. Sunt considerati ca factori de risc cardio-vascular:
a. Varsta > 60 ani la femeie
b. Tabagismul oprit de mai putin de 3 ani
c. Diabet
d. LDL < 1,60 g/l
e. HDL > 1 mmol/l
39. Sunt parametri de luat in considerare in managementul pacientului hipertensiv:
a. Existenta unui sindrom metabolic
b. Existenta angorului in ultimele 2 luni
c. Sedentaritatea
d. Existenta dispneei de efort
e. Consumul excesiv de alcool
40. Sunt semne clinice de rasunet ale HTA:
a. Angor
b. AIT
c. Proteinurie
d. Edem gambier
e. Nefropatie diabetica
41. Sunt semne paraclinice de rasunet ale HTA:
a. HVS
b. PWV > 12 m/s
c. Clearance creatinina > 60 ml/min
d. Microalbuminurie 30-300 mg/zi
e. Grosimea intima-medie > 0,6 mm
42. Sunt examinari sistematice in diagnosticul HTA:
a. Acid uric seric
b. Microalbuminurie
65

c. Bandeleta urinara
d. Fund de ochi
e. Glicemie plasmatica postprandiala
43. Sunt examinari recomandate in diagnosticul HTA:
a. Estimarea debitului de filtrare glomerulara
b. Kaliemie fara garou
c. Microalbuminurie
d. Viteza undei de puls
e. Glicemie plasmatica postprandiala
44. NU fac parte din sfaturile igieno-dietetice in tratamentul HTA:
a. Diminuarea consumului de ceai
b. Limitarea aporturilor de sare (4-5 g/zi)
c. Activitate fizica regulata
d. Reducerea consumului de lipide nesaturate
e. Favorizarea respectarii tratamentului
45. Este adevarat despre tratamentul HTA:
a. Debuteaza in caz de persistenta a TA crescuta la 3-6 luni de respectare riguroasa a regulilor
igieno dietetice
b. Debuteaza din start in caz de risc cardio-vascular crescut
c. Poate debuta cu monoterape sau biterapie
d. Este important sa nu se recurga la linia a doua de terapie in primul an chiar daca TA nu este
scazuta foarte eficient
e. Sunt privilegiate medicamentele in doua prize, dimineata si seara, pentru a creste complianta
terapeutica
46. Sunt medicamente de prima intentie in tratamentul HTA:
a. Diuretice
b. Betablocante
c. IEC
d. Alfablocante
e. ARA II
47. In HTA esentiala necomplicata NU se recomanda:
a. Diuretice tiazidice
b. IEC
c. Antialdosteronice
d. ARA II
e. Betablocante
66

48. In HTA cu DID se recomanda:


a. IEC
b. Betablocante
c. ARA II daca nu sunt tolerati IEC
d. Diuretice tiazidice
e. Inhibitori calcici
49. In HTA cu DNID NU se recomanda:
a. ARA II
b. IEC
c. Diuretice tiazidice
d. Antialdosteronice
e. Betablocante
50. In HTA cu HVS se recomanda:
a. ARA II
b. IEC
c. Diuretice tiazidice
d. Betablocante
e. Inhibitori calcici
51. In HTA cu Insuficienta cardiaca se recomanda:
a. IEC
b. Diuretice tiazidice
c. Betablocante ale IC
d. Antialdosteronice
e. Inhibitori calcici
52. In HTA la coronarieni cronici NU se recomanda:
a. ARA II
b. IEC
c. Betablocante
d. Anticalcice bradicardizante
e. Diuretice tiazidice
53. In HTA dupa infarct miocardic NU se recomanda:
a. IEC
b. Diuretice tiazidice
c. Antialdosteronice
d. Betablocante
e. Inhibitori calcici
67

54. In HTA cu ACOMI NU se recomanda:


a. IEC
b. ARA II
c. Anticalcice
d. Metildopa
e. Betablocante
55. In HTA cu antecedente de AVC sau AIT se recomanda:
a. Anticalcice
b. IEC
c. ARA II
d. Diuretice tiazidice
e. Antialdosteronice
56. In HTA cu Insuficienta renala se recomanda:
a. IEC
b. ARA II
c. Anticalcice
d. Antialdosteronice
e. Diuretice tiazidice
57. In HTA din sarcina se recomanda:
a. Inhibitori calcici
b. Betablocante
c. IEC
d. Diuretice tiazidice
e. Metildopa
58. In HTA cu sindrom metabolic NU se recomanda:
a. Diuretice tiazidice
b. IEC
c. ARA II
d. Anticalcice
e. Antialdosteronice
59. In HTA la subiectul tanar se recomanda:
a. Betablocante
b. IEC
c. ARA II
d. Diuretice
e. Anticalcice
68

60. In HTA la varstnic NU se recomanda:


a. IEC
b. ARA II
c. Anticalcice
d. Antialdosteronice
e. Betablocante
61. In HTA la subiectii de rasa neagra se recomanda:
a. Diuretice tiazidice
b. Antialdosteronice
c. Inhibitori calcici
d. Betablocante
e. ARA II
62. Este adevarat despre HTA rezistenta:
a. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic asociat cu terapie antihipertensiva
dintre care un diuretic tiazidic
b. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic asociat cu terapie antihipertensiva
dintre care un diuretic antialdosteronic
c. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic asociat cu terapie antihipertensiva
dintre care un diuretic de ansa
d. Se poate datora unei suprasarcini volemice
e. Apare in caz de apnee in somn
63. HTA secundara se va avea in vedere in urmatoarele situatii:
a. HTA la tanar
b. HTA insotita de sindrom metabolic
c. HTA rezistenta
d. HTA maligna
e. HTA cu agravare rapida
64. HTA iatrogena se poate datora:
a. Simpatoliticelor
b. AINS
c. Corticoizi
d. Estroprogestative
e. Cefalosporine
65. HTA de cauza toxica se poate datora:
a. Alcoolului
b. Marijuanei
69

c. Cocainei
d. Amfetaminelor
e. Heroinei
66. Urmatoarele nefropatii pot determina HTA secundara:
a. Glomerulonefrite acute
b. Glomerulonefrite cronice
c. Nefropatii interstitiale acute
d. Nefropatii interstitiale cronice
e. Tuberculoza renala
67. NU caracterizeaza HTA renovasculara:
a. Disectia posttraumatica este o cauza rara
b. EPA flash repetitiv este semn evocator
c. Evocator este hiperaldosteronismul cu renina scazuta
d. Confirmarea stenozei se obtine ideal prin Angio-CT
e. Daca stenoza este bilaterala functia renala se agraveaza dupa IEC
68. Este adevarat despre HTA din feocromocitom:
a. Explorarea se face prin scintigrafie cu MIBG
b. Tratamentul este chirurgical sub alfa si betablocante
c. Evocatoare este triada: cefalee-tremor-palpitatii cu flush cutanat in puseul de HTA
d. Feocromocitomul este o tumora cromatofina
e. Feocromocitomul este benign in 90% din cazuri
69. Este adevarat despre mecanismul hiperaldosteronismului primar:
a. Creste productia de aldosteron
b. Creste absorbtia de glicirzina
c. Creste reabsorbtia de sodiu la nivelul TCP
d. Eliminare masiva de potasiu
e. Natremia ramane normala
70. Este adevarat despre hiperaldosteronismul primar:
a. Este caracteristic hiperaldosteronismul cu renina scazuta
b. Este caracteristic hiperaldosteronismul cu renina crescuta
c. Este evocatoare hipokaliemia severa
d. Este evocatoare alcaloza metabolica
e. Este evocatoare kaliureza importanta
71. NU este adevarat despre HTA secundara hipercorticismului:
a. Secretia de cortizol inhiba secretia de renina
70

b. Boala Cushing este o cauza


c. Cushing paraneolpazic este o cauza
d. Obezitatea nu este evocatoare
e. Vergeturile sunt evocatoare
72. Urmatoarele sunt cauze de HTA secundara:
a. Acromegalia
b. Gigantismul
c. Hiperparatiroidia
d. Coarctatia de aorta
e. Tetralogia Fallot
73. Este adevarat despre HTA maligna:
a. TAs > 180 mmHg
b. TAd > 100 mmHg
c. Apare la pacient normotensiv
d. Insotita de suferinta viscerala
e. Insotita de retinopatie severa
74. Este FALS despre evaluarea pacientului in puseu hipertensiv:
a. Aprecierea starii de hidratare
b. Efectul de rebound nu poate cauza puseu hipertensiv
c. Fund de ochi in urgenta la toti pacientii
d. Se vor face enzimele cardiace
e. Se va face un bilant hepatic complet
75. Este adevarat despre tratamentul puseului hipertensiv:
a. Spitalizare in caz de HTA maligna
b. In absenta criteriilor de malignitate se va diminua rapid TA
c. De prima intentie sunt inhibitorii calcici intravenosi pe seringa electrica
d. De a doua intentie sunt derivatii nitrati si alfablocante
e. Diureticele sunt recomandate cu exceptia EPA deoarece pacientii pot dezvolta hipovolemie
76. Sunt catalogate ca urgente hipertensive urmatoarele:
a. Eclampsia
b. IRA prin nefroangioscleroza maligna
c. Distructie renala unilaterala prin hidronefroza
d. Microangiopatie trombotica cu anemie hemolitica
e. Retinopatie severa

71

Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 B. 3 B. 4 A. 5 D. 6 E. 7 D. 8 A. 9 A. 10 E. 11 B. 12 D. 13 C. 14
C. 15 E. 16 D. 17 B. 18 A. 19 A. 20 B. 21 E. 22 C. 23 E. 24 A. 25 C. 26 A.
27 C. 28 D. 29 A. 30 E. 31 B.
Complement multiplu:
32 C, D. 33 B, C, D, E. 34 B, C. 35 D, E. 36 B, D, E. 37 A, C, E. 38 A, B, C. 39
A, C, E. 40 A, B, C, E. 41 A, B, D. 42 A, C. 43 C, D, E. 44 B, D. 45 A, B, C. 46 A,
B, C, E. 47 B, C, D, E. 48 A, C. 49 C, D, E. 50 A, C. 51 A, B, C, D. 52 A, B, E. 53
B, E. 54 A, B, D, E. 55 B, D. 56 A, B. 57 A, B, E. 58 A, E. 59 A, B, D. 60 A, B, D,
E. 61 A, C. 62 A, D, E. 63 A, C, D, E. 64 B, C, D. 65 A, C, D. 66 A, B, D, E. 67 C,
D. 68 A, B, D, E. 69 A, D, E. 70 A, C, D, E. 71 A, D. 72 A, C, D. 73 A, D, E. 74 B,
C. 75 A, C, D. 76 A, B, D, E.

Durerea toracica acuta si cronica


Complement simplu:
1. In diagnosticul durerii toracice trebuie eliminate urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. Sindrom coronarian acut
b. Embolie pulmonara
c. Disectie aortica
d. Endocardita
e. Pneumotorax
2. Urmatoarele caracteristici ale durerii toracice sugereaza angor CU EXCEPTIA:
a. Tip constrictiv
b. Durata de cateva minute
c. Mod de aparitie legat de effort
d. Sediul cervical
e. Iradieri intermitente din epigastru in gat
3. Urmatoarea afirmatie este adevarata despre caracteristicile durerii toracicie:
a. Durerea sfasaietoare sugereaza pericardita
b. Durata foarte rapida sugereaza angor instabil
c. Iradierea in falci sugereaza reflux
d. Activarea la palpare sugereaza angor
e. Calmarea foarte rapida la trinitrina sugereaza spasm esofagian

72

4. Anamneza trebuie sa orienteze diagnosticul catre urmatoarele CU EXCEPTIA:


a. Durere anginoasa
b. Durere pericardica
c. Durere pleurala
d. Durere intestinala
e. Durere atipica
5. Sunt semne cardiovasculare asociate durerii toracice CU EXCEPTIA:
a. Dispnee
b. Palpitatii
c. Lipotimie
d. Edem unilateral al membrelor inferioare
e. Claudicatie a membrelor inferioare
6. In diagnosticul durerii toracice febra NU sugereaza:
a. Pericardita
b. Infarct
c. Pneumopatie
d. Flebita
e. Pleurezie
7. In durerea toracica alterarea starii generale sugereaza urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. Tumora rahidiana
b. Tumora timica
c. Tumora pleurala
d. Tumora bronho-pulmonara
e. Tumora ORL
8. In durerea toracica urmatoarele semne cardio-vasculare sugereaza infarctul CU EXCEPTIA:
a. Puls paradoxal
b. Soc cardiogen
c. Numai Insufucienta cardiaca dreapta
d. Abolirea pulsului periferic
e. Suflu de insuficienta mitrala
9. In durerea toracica detresa respiratorie sugereaza urmatoarele cauze CU EXCEPTIA:
a. Embolie pulmonara
b. Pneumotorax compresiv
c. Pericardita cu tamponada
d. Pneumopatie hipoxemianta
e. EPA din infarct

73

10. Urmatoarea derivatie NU se practica in ECG cu 18 derivatii din durerea toracica:


a. V8
b. V9
c. V10
d. VE
e. V4R
11. Urmatoarea afirmatie despre ECG in durerea toracica este FALSA:
a. Se face in 18 derivatii
b. Se repeta dupa testul cu trinitrina
c. Va fi comparat daca este posibil cu un traseu de referinta
d. O ECG precritica normala elimina o durere de origine coronariana
e. Diskaliemia determina un traseu dificil de interpretat
12. In durerea toracica urmatoarele semne ECG sunt caracteristice infarctului pe cale de
constituire CU EXCEPTIA:
a. Semn in oglinda
b. Subdenivelare focalizata la un teritoriu vascular
c. Subdenivelare concava in sus
d. Evolutie spre unda Q
e. Subdenivelare a ST rezistenta la trinitrina
13. NU este caracteristic pe ECG pericarditei acute in durerea toracica:
a. Subdenivelare difuza
b. Supradenivelare concava in sus
c. Fara evolutie spre unda Q
d. Subdenivelare a PQ
e. Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina
14. Prima etiologie de evocat in prezenta unei subdenivelari ST la pacientul cu durere toracica
este:
a. Oglinda unei subdenivelari
b. Angor instabil cu leziunie percritica
c. Tulburari metabolice
d. WPW
e. Hipertrofie ventriculara
15. Este adevarat despre indicatorii de necroza miocardica in diagnosticul durerii toracice:
a. Mioglobina negativa elimina intotdeauna diagnosticul de infarct miocardic
b. Pentru a elimina diagnosticul de infarct in urma dozarii troponinei I negativa durerea trebuie
sa depaseasca 15 minute
74

c. Recoltarea mioglobinei si troponinei I se face dupa 6 ore


d. Mioglobina creste in embolia pulmonara
e. Troponina nu creste in anemie acuta
16. O crestere a troponinei poate fi observata in urmatoarele situatii CU EXCEPTIA:
a. Anemie cronica
b. Miopericardita virala
c. Tahicardie extrema
d. Bradicardie extrema
e. Soc
17. Dintre analizele sistematice sugerate in functie de caz in durerea toracica NU este se
recomanda:
a. Bilant hemostaza si discreazie
b. CRP
c. Bilant bacteriologic
d. Ionograma
e. Cuantificarea proteinuriei
18. In durerea toracica radiografia toracica NU poate diagnostica:
a. Pneumoperitoneu
b. Litiaza veziculara
c. Sindrom alveolo-interstitial
d. Nivele hidroaerice digestive
e. Cardiomegalie
19. Urmatoarea afirmatie despre disectia aortica este adevarata:
a. Va fi suspectata in sindromul Marfan
b. Se confirma prin CT de urgenta
c. Administrare imediata de anticoagulante
d. Chirurgie de urgenta in disectiile de tip B intrucat rata de mortalitate spontana e de 1% pe ora
e. Hipoxia datorata disectiei se manifesta prin subdenivelare ST pe ECG
20. In durerea toracica NU este adevarat despre embolia pulmonara:
a. Diagnosticul este sprijinit de ECG
b. Anticoagularea este contraindicata
c. Confirmarea emboliei se face prin angioscanner
d. Confirmarea trombozei venoase profunde se face prin Eco-Doppler
e. In caz de soc hemodinamic pacientul are indicatie de fibrinoliza

75

21. In cazul durerii toracice de origine digestiva se vor avea in vedere si, CU EXCEPTIA:
a. Colica hepatica
b. Abcesul subfrenic
c. Pielonefrita
d. Pancreatita cronica
e. Colopatia functionala
22. NU determina durere toracica de tip parietal:
a. Sindrom Tietze
b. Hernie discala
c. Tasare vertebrala
d. Leziune vertebrala lombara
e. Tumora vertebrala
Complement multiplu:
23. Diagnosticele care pun in joc prognosticul vital la pacientii cu durere toracica sunt:
a. Sindroame coronariene acute
b. Edemul pulmonar
c. Disectia aortica
d. Endocardita
e. Pneumotorax
24. Urmatoarele afirmatii despre caracteristicile durerii toracice sunt adevarate:
a. Durerea constrictiva sugereaza pericardita
b. Durerea de cateva minute sugereaza angor stabil
c. Durerea de cateva minute sugereaza angor instabil
d. Durerea postprandiala sugereaza durere functionala
e. Durerea cervicala sugereaza o durere digestiva
25. Urmatoarele afirmatii despre caracteristicile durerii toracice sunt FALSE:
a. Iradierea la membrele superioare sugereaza angor
b. Iradierea de la epigastru la gat sugereaza reflux
c. Durerea calmata foarte rapid la trinitrina sugereaza spasm esofagian
d. Durerea crescuta in tuse sugereaza durere parietala
e. Durerea care dureaza mai multe zile nu sugereaza infarct
26. Din semnele asociate durerii toracice urmatoarele sunt generale:
a. Astenie
b. Sincopa
c. Lipotimie
76

d. Anorexie
e. Disfagie
27. In durerea toracica febra poate sugera:
a. Embolie pulmonara
b. Sindrom Marfan
c. Infarct
d. Spondiloiscita
e. Pleurezie
28. Sunt afirmatii FALSE despre semnele cardio-vasculare in durerea toracica:
a. Pulsul paradoxal sugereaza tamponada
b. Socul cardiogen sugereaza embolie cerebrala
c. Insuficienta cardiaca dreapta singura sugereaza tamponada
d. Asimetria tensionala sugereaza coarctatie de aorta
e. Suflul de insuficienta mitrala sugereaza infarct
29. Este adevarat despre examenul ECG in durerea toracica:
a. Se face in 18 derivatii
b. Este dificil de interpretat in caz de BRD
c. O ECG percritica normala nu elimina o durere coronariana
d. Va fi comparat daca se poate cu un traseu de referinta
e. Se repeta dupa testul cu trinitrina
30. Urmatoarele derivatii NU sunt folosite in ECG din durerea toracica:
a. V8
b. V9
c. V10
d. VE
e. VT
31. Este adevarat despre infarctul pe cale de constituire:
a. Semnul in oglinda este patognomonic
b. Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular
c. Supradenivelare convexa in sus
d. Evolutie spre unda Q si regresia segmentului ST
e. Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina
32. Este fals despre aspectul ECG al pericarditei acute:
a. Subdenivelare difuza
b. Supradenivelare concava in sus
77

c. Cu evolutie spre unda Q, mai ales miopericardita


d. Microvoltaj
e. Supradenivelarea ST cedeaza la trinitrina
33. Este adevarat despre aspectul ECG al spasmului Prinzmetal:
a. Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular
b. Supradenivelare giganta
c. Supradenivelare concava in sus
d. Supradenivelare cu unde T gigante
e. Supradenivelare a ST corectata cu trinitrina
34. NU caracterizeaza aspectul ECG al anevrismului ventricular stang:
a. Supradenivelare moderata
b. Supradenivelare evolutiva
c. Supradenivelare asociata undei Q
d. Cel mai frecvent in V2 V3 V4
e. Supradenivelare corectata cu trinitrina
35. Este adevarat despre aspectul ECG in sindromul de repolarizare precoce:
a. Supradenivelare moderata
b. Supradenivelare fixa
c. Supradenivelare a punctului J
d. Cel mai frecvent in V1 V2 V3
e. Apare mai frecvent la subiecti de rasa alba
36. Urmatoarele pot fi cauze de tulburari de repolarizare secundara:
a. WPW
b. Hipertrofie ventriculara
c. Sindrom Brugada
d. Bloc de ramura
e. Hemibloc
37. Este adevarat despre indicatorii de necroza miocardica in diagnosticul durerii toracice:
a. Cresterea troponinei este intotdeauna semn de necroza miocardica
b. Troponina poate creste in embolie pulmonara
c. Recoltarea mioglobinei se face dupa 6 ore de la inceputul durerii
d. O durere permanenta de 20 de minute este suficienta pentru a produce necroza miocardica
e. Troponina I negativa elimina intotdeauna diagnosticul de infarct miocardic
38. Troponina poate fi crescuta in:
a. Anemie cronica
78

b. Hipoxemie acuta
c. Soc
d. Tahicardie extrema
e. Bradicardie extrema
39. Este adevarat despre D-Dimeri:
a. Sunt foarte sensibili
b. Sunt foarte specifici
c. Se recomanda in suspiciunea de flebita
d. Se recomanda in suspiciunea de embolie pulmonara
e. Au numeroase rezultate fals-pozitive
40. Ecografia cardiaca in diagnosticul durerii toracice:
a. Transtoracica se foloseste in diagnosticul patologiei pericardice
b. Doppler-Trranstoracica se foloseste in diagnosticul aortei descendente
c. Poate aprecia cinetica segmentara
d. Poate aprecia cinetica globala
e. Nu se foloseste in urgenta
41. Sunt afirmatii FALSE despre disectia aortica:
a. E suspectata daca ECG precritic e normal
b. Diagnosticul se va confirma prin angioscanner
c. Anticoagulantele se vor administra rapid pentru a evita formarea de trombi la nivelul disectiei
d. Tipul A se trareaza chirurgical
e. Tipul B se trateaza medical si/sau endovascular
42. NU este adevarat despre embolia pulmonara:
a. Diagnosticul este sprijinit de ECG
b. Anticoagularea este contraindicata
c. Niciodata nu se va face fibrinoliza daca pacientul este in soc hemodinamic
d. Cliseul pulmonar si D-Dimerii sustin diagnosticul
e. Embolia se confirma prin scintigrafie pulmonara
43. In caz de dureri toracice de origine digestiva se pot suspecta:
a. Iradiere de la o pielonefrita
b. Iradiere de la o pancreatita acuta
c. Reflux gastro-esofagian
d. Diskinezie biliara
e. Spasm esofagian

79

44. NU determina dureri toracice parietale:


a. Hernia discala
b. Leziunea vertebrala ventrala
c. Abcesul subfrenic
d. Sindrom Tietze
e. Tasare vertebrala
45. Este adevarat despre durerile toracice functionale:
a. Sunt datorate iradierilor din alte afectiuni
b. Include durerea pleurala
c. Include precordialgia submamara pongitiva
d. Frecvente la femeia tanara, neurotonica
e. Frecvente la pacientii cu prolaps valvular mitral
46. Urmatoarele afirmatii despre atitudinea fata de pacientii cu durere toracica sunt adevarate:
a. Orice durere anginoasa tipica va fi spitalizata cu exceptia coronarianului stabil cu ECG si
enzime normale
b. Orice durere anginoasa chiar si atipica se va spitaliza daca exista anomalii minime ale ECG
c. Nu se vor spitaliza pacientii care se prezinta cu simptomatologie de efort si modificari ECG
minime
d. Orice durere anginoasa tipica trebuie spitalizata
e. Daca exista semne evocatoare disectia aortica trebuie investigata in cel mai scurt timp
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 E. 3 E. 4 D. 5 A. 6 D. 7 B. 8 D. 9 C. 10 C. 11 D. 12 C. 13 A. 14.
B. 15 C. 16 A. 17 E. 18 D. 19 A. 20 B. 21 D. 22 D.
Complement multiplu:
23 A, C, E. 24 A, B, C. 25 D, E. 26 A, D. 27 A, C, D, E. 28 B, D. 29 A, D, E. 30
C, E. 31 A, D. 32 C, E. 33 A, B, D, E. 34 B, E. 35 A, B, C. 36 A, B, C, D. 37 B, C.
38 B, C, D, E. 39 A, C, D, E. 40 A, C, D. 41 A, C. 42 B, C. 43 A, B, C, E. 44 B, C.
45 C, D, E. 46 A, B, E.

Angina pectorala si infarctul miocardic


Complement simplu:
1. Caracterizeaza angorul stabil:
a. Leziuni coronare ce produc ischemie stabila ireversibila
80

b. MVO2 depinde de legea Laplace


c. Ischemia determina trecerea de la anaerobioza la aerobioza
d. Angorul stabil nu determina modificari ECG
e. In cazuri rare poate evolua cu stagnarea leziunilor
2. NU este etiologie pentru angina pectorala:
a. Sifilis
b. Takayashu
c. Cardiomiopatie hipertrofica obstructiva
d. Cardiopatie dilatativa
e. Spasm coronarian
3. Este FALS despre anamneza pacientului cu angina:
a. Durerea anginoasa este tipic de effort
b. Deseori spontana cu exceptia sd Prinzmetal
c. Este calmata foarte rapid de trinitrina
d. Migrenele si sd Raynaud sugereaza angina spastica
e. Se va estima nivelul de efort corespunzator pragului anginos
4. NU este simptomatologie in favoarea unei afectari ateroscleroase difuze:
a. Claudicatie
b. Impotenta
c. Scaderea pilozitatii la nivelul extremitatilor
d. Episoade de AVC
e. Episoade de AIT
5. Este adevarat despre strategia diagnostica in angina pectorala:
a. ECG este intotdeauna normal in afara crizelor
b. Ecografia cardiaca transtoracica diagnosticheaza mai ales o disfunctie ventriculara dreapta
c. Diagnosticul este inainte de toate clinic
d. Bilantul factorilor de risc este recomandat dar dispensabil
e. Daca este posibil se va efectua un RMN cu dopamina ca test de ischemie
6. Este FALS despre testul de ischemie:
a. Este diagnostic in caz de durere atipica
b. Este de evaluare pentru a aprecia eficacitatea tratamentelor instituite
c. FMT = 220 varsta
d. Infarctul miocardic mai vechi de 5 zile este contraindicatie pentru test
e. Subdenivelarea ST descendenta sau orizontala de maxim 2mm se inscrie in parametri normali

81

7. Este adevarat despre scintigrafia de efort:


a. Efortul nu este realizabil
b. Nu are valoare localizatoare
c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal
d. Sensibilitate medie
e. Specificitate buna
8. Clasic, NU este indicatie de coronarografie:
a. Angor atipic
b. Angor jenant
c. Angor refractar la tratament medical
d. Disfunctie ventriculara stanga
e. Diagnostic indoielnic in ciuda testului de ischemie
9. Este caracteristic sindromului Prinzmetal CU EXCEPTIA:
a. Angor de repaus mai ales nocturn
b. Angor la ore fixe
c. Asociat cu sindrom Raynaud
d. Subdenivelare giganta a segmentului ST in cursul crizelor
e. Diagnostic prin coronarografie cu Metergin
10. NU se administreaza in tratamentul angorului:
a. Aspirina
b. Statine
c. IEC
d. Clopidogrel
e. Diuretice
11. Este adevarat despre tratamentul angorului:
a. Se recomanda aspirina 75-325 g/zi
b. Statinele se prescriu doar in angorul instabil
c. Clopidogrelul se recomanda daca exista stent in angorul stabil
d. Derivatii nitrati sunt prescrisi sistematic sub forma de tablete cu administrare sublinguala
e. Angioplastia cu implantare de stent are o rata de restenozare intrastent de 30% la 6 ani
12. In tratamentul anginei pectorale urmatoarele sunt indicatii pentru revascularizarea
chirurgicala prin pontaj CU EXCEPTIA:
a. Leziuni difuze tritronculare la diabetic cu disfunctie ventriculara stanga
b. Leziuni care afecteaza trunchiul comun
c. Esec al angioplastiei

82

d. Leziuni difuze pe artere ce deservesc un teritoriu vascular > 40%


e. Valvulopatie
13. Care din urmatoarele afirmatii despre strategia terapeutica in angina pectorala este FALSA:
a. Realizarea coronarografiei este aproape sistematica dupa un test de ischemie pozitiv indiferent
de gravitatea sau pragul de aparitie al simptomelor
b. La varstnicul cu tare viscerale se va incerca de prima intentie tratamentul medical
c. In caz de recidiva sub tratament la varstnic se va propune ca a doua intentie angio-RMN
pentru a evita riscul coronarografiei
d. Actual se recomanda revascularizarea prin angioplastie percutana + stent a majoritatii
leziunilor monotronculare
e. Actual se recomanda revascularizarea prin angioplastie percutana + stent a majoritatii
leziunilor bitronculare
14. NU corespunde monitorizarii pacientului cu angina pectorala:
a. Controlul factorilor de risc
b. Monitorizarea eficacitatii tratamentului
c. Depistarea complicatiilor
d. Depistarea restenozei coronare dupa angioplastie
e. Control coronarografic sistematic
15. Caracterizeaza SCA CU EXCEPTIA:
a. Este o durere toracica de alura anginoasa care poate survine de novo, in mod prelungit sau ca
agravare recenta
b. Orice SCA e legat de reducerea brutala a fluxului sanguin coronarian
c. Ruptura (fisura) placii ateromatoase se produce cel mai des la placile vechi
d. Centrul lipidic al placii rupte in contact cu fluxul sangvin determina activarea coagularii si
constituirea unui tromb
e. Se asociaza uneori un anume grad de vasoconstrictie reflexa concomitenta
16. Este adevarat despre fiziopatologia sindromului coronarian cu supradenivelare permanenta
de ST:
a. Cel mai frecvent procesul initial este o embolie
b. Necroza miocitara apare incepand cu minutul 4 de ischemie
c. Dupa 6-12 ore raman inca suficiente miocite pentru a realiza contractia
d. Evolutia tesuturilor necrozate la cicatricea fibroasa duce la amputarea functiei contractile si
dilatare ventruiculara
e. Fenomenul de remodelare este benefic pe termen lung deoarece ajuta la mentinerea unui
volum de ejectie sistolica constant

83

17. Este FALS despre managementul SC cu supradenivelare permanenta de ST:


a. Durerea anginoasa trinitrorezistenta > 30 min asociata unei supradenivelari ST este suficienta
pentru diagnosticul de infarct pe cale de constituire
b. Se vor diagnostica alte localizari ale ateromului suflu carotidian
c. Supradenivelare ST concava in sus fara semn in oglinda
d. Inregistrarea ECG va contine intotdeauna derivatiile V7V8V9 si V3R V4R VE
e. Spre a sasea ora se produce evolutia spre unda Q de necroza care se adanceste in paralel cu
regresia supradenivelarii
18. Care din urmatoarele corespondente teritoriu derivatii modificate este corecta:
a. Anteroseptal V1V2V3
b. Lateral jos V6 V7
c. Inferior DI DII aVL
d. Inferolaterobazal V5V6V7V8
e. Lateral inalt V3R V4R
19. Urmatoarea afirmatie despre markerii de necroza miocardica este FALSA:
a. Varful CPK-MB este intre orele 12-24
b. Normalizarea TGO-ASAT se face in ziua 3
c. Pozitivarea mioglobinei se face in orele 2-4
d. Pozitivarea LDH se face la 24 de ore
e. Varful troponinei I este la 12 ore
20. Este FALS despre ecografia cardiaca in SC cu supradenivelare permanenta de ST:
a. Indicatie de urgenta este eliminarea unui diagnostic de embolie pulmonara
b. Indicatie de urgenta este eliminarea unui diagnostic de disectie aortica
c. Indicatie de urgenta este confirmarea diagnosticului de infarct chiar daca tabloul ECG este
tipic
d. Indicatie de urgenta este existenta unui soc
e. Este necesara chiar daca nu este urgenta
21. Este adevarat despre tratamentul SC cu supradenivelare permanenta de ST:
a. Se va face in UITC
b. Reperfuzie coronariana in urgenta pentru orice SCA ST + examinat in primele 24 ore
c. Reperfuzia se va face prin angioplastie cu stent daca timpul estimat de la primul contact
medical la angioplastie este > 90 min
d. Fibrinoliza se va incerca doar daca timpul de la primul contact la angioplastie e suficient de
scurt < 90 min
e. Trinitrina de prima intentie

84

22. Este FALS despre monitorizarea in SC cu denivelare permanenta de ST:


a. Vizeaza prezenta unui sindrom de reperfuzie in cursul fibrinolizei
b. Se urmareste depistarea complicatiilor cum ar fi EPA, soc
c. Se recolteaza troponina si CK de doua ori la interval de 12 ore la inceput si apoi la fiecare 24
de ore
d. Ecografia cardiaca se va face precoce ziua 0-1
e. Monitorizare UTIC cel putin 72 ore
23. Sunt complicatii precoce ale infarctului CU EXCEPTIA:
a. Fibrilatie ventriculara
b. Ritm idioventricular lent
c. Extrasistole ventriculare
d. Fibrilatie atriala
e. Flutter atrial
24. Nu sunt complicatii conductive ale infarctului ce necesita cardiostimulare:
a. Bloc nodal
b. BAV infrahisian cu scapare lenta
c. Asociere Bloc stang / Bloc drept
d. Asociere Bloc drept si Hemibloc anterior stang
e. Asociere Bloc drept si Hemibloc posterior stang
25. Este adevarat despre complicatiile mecanice ale infarctului:
a. Mortalitatea in socul cardiogen este de 75%
b. In socul cardiogen se recomanda dopamina
c. Este recomandat CT in urgenta pentru a evidentia complicatiile mecanice responsabile de soc
d. Coronarografie in urgenta in caz de EPA
e. Balonul de contrapulsatie este indicatie de prima intentie in EPA daca este disponibil
26. Urmatoarele date despre mortalitatea in faza acuta si stadiul Killip corespund:
a. Stadiul I 10%
b. Stadiul II 30%
c. Stadiul III 40%
d. Stadiul III 50%
e. Stadiul IV 70%
27. Urmatoarele sunt complicatii mecanice ale infarctului CU EXCEPTIA:
a. Ruptura septala
b. Ruptura peretelui liber
c. Disocierea electromecanica

85

d. Insuficienta mitrala
e. Insuficienta ventriculara dreapta
28. Este FALS despre complicatiile tardive ale infarctului:
a. Insuficienta cardiaca ischemica survine dupa infarcte intinse sau iterative
b. Evolutia cardiopatiei spre dilatare progresiva se stopeaza cu IEC inca din faza acuta
c. Singurul predictor fiabil pentru tulburarile de ritm ventricular este FEVS d. Sindromul
Dressler apare in a doua saptamana si este deseori refractar
e. Persistenta peste 3 saptamani a supradenivelarii de ST poate trada un anevrism ventricular
29. Este FALS despre fiziopatologia SCA fara supradenivelare permanenta de ST:
a. Este, ca si SCA ST+, secundar unei rupturi de placa de aterom
b. Necroza nu este transmurala deci unda Q va inlocui treptat supradenivelarea de ST
c. Subendocardul este mai prost irigat decat subepicardul si astfel mai predispus la necroza
d. SCA ST- survine mai des la varstnici, in special cei cu afectare tritronculara
e. Cei care evolueaza o retea de colaterale au abilitatea de a evita infarctul transmural si nu
necesita reperfuzie in urgenta
30. Este FALS despre durerea in SCA ST-:
a. Subintranta
b. Evolutie paroxistica
c. Trinitrosensibila partial sau in totalitate
d. Intermitenta
e. Tipic accesul de durere este corelat cu modificarile ECG
31. Sunt examinari complementare in diagnosticul SCA ST- CU EXCEPTIA:
a. ECG
b. Troponina / CPK
c. Bilantul factorilor de risc cardio-vascular
d. Coronarografia
e. Angio RMN
32. Corespunde tratamentului SCA ST-:
a. Aspirina 75 325 g/zi
b. LMWH
c. Derivati nitrati tablete sublingual in caz de durere
d. Coronarografie dupa ziua a 4-a in perspectiva unei angioplastii
e. Fibrinoliza in caz ca simptomele nu cedeaza in apropierea pragului de 12 ore
33. Sunt complicatii ale SCA ST- CU EXCEPTIA:
a. Insuficienta mitrala prin diskinezie de pilier
86

b. Infarct subendocardic
c. SCA ST+
d. Insuficienta cardiaca
e. Moarte subita prin tulburari ventriculare de ritm
34. Este FALS despre managementul postinfarctului:
a. Persistenta mai multe saptamani a supradenivelarii ST traduce deseori un anevrism ventricular
b. Control al bilantului glucidolipidic cel putin de 3 ori pe an
c. Holter ritmic pe 24h pentru diagnosticarea aritmiilor ventriculare maligne
d. Coronarografia nu se reface daca pacientul a beneficiat de angioplastie in acut
e. Masurarea precisa a fractiei de ejectie prin examen izotopic se face pentru a confirma
estimarea ecografica
35. Corespunde tratamentului postinfarct:
a. Aspirina 75 325 mg/zi
b. Clopidogrel toata viata la cei cu stent activ
c. IEC sunt introdusi in primele 72 de ore
d. Statinele sunt recomandate doar la cei cu dislipidemie confirmata
e. Inhibitorii calcici bradicardizanti sunt contraindicati in caz de disfunctie de VD sau tulburari
de ritm
Complement multiplu
36. MVO2 depinde de:
a. Tensiunea parietala a miocardului
b. Tensiunea parietala a coronarelor
c. Distensibilitatea coronarelor
d. Frecventa cardiaca
e. Ritmul cardiac
37. Este adevarat despre angorul stabil:
a. Ischemia se datoreaza leziunilor coronare si este de efort, tranzitorie si reversibila
b. Ischemia induce trecerea de la aerobioza la anaerobioza
c. Trecerea de la anaerobioza la aerobioza determina anomalii de relaxare si de contractie
d. Evolutia leziunilor se poate face prin progresie regulata
e. Evolutia leziunilor se poate face prin agravare brutala sub forma unui SCA
38. Urmatoarele sunt etiologii ale angorului stabil:
a. Spasm coronar
b. Sifilis
c. Boala Takayashu
87

d. Valvulopatie mitrala
e. Malformatii congenitale
39. Angorul functional poate apare datorita:
a. Bradicardiei
b. Tahicardiei
c. Anemiei
d. Hipokaliemiei
e. CMHO
40. Caracterizeaza anamneza pacientului cu angor stabil:
a. Durerea este tipica de efort calmata rapid prin stoparea acestuia
b. Durerea raspunde rapid la trinitrina
c. Sindromul Raynaud orienteaza catre Angina Prinzmetal
d. Se vor evalua antecedentele cardiace heredo-colaterale
e. Palpitatii sau sincope evoca aritmii atriale
41. Urmatoarele NU sunt sugestive pentru afectarea aterosclerotica difuza a pacientului cu angor
stabil:
a. Eritem al membrelor inferioare
b. Impotenta
c. Edem al membrelor inferioare
d. AVC
e. AIT
42. Urmatoarele sunt semne sugestive pentru o cardiopatie subiacenta la pacientul cu angor
instabil:
a. Xantoame
b. Xantelasme
c. Galop
d. IVS
e. IVD
43. Urmatoarele afirmatii despre strategia diagnostica la pacientul cu angor stabil sunt adevarate:
a. Diagnosticul este inainte de toate paraclinic
b. ECG este normal in afara crizelor cu exceptia sechelelor de infarct, hipertrofie sau tulburari de
conducere
c. In criza ECG evidentiaza supradenivelare de ST convexa in sus
d. Ecografia cardiaca diagnosticheaza sechele de infarct
e. Se recomanda un test de ischemie pentru certificarea diagnosticului

88

44. Criteriile de care depinde alegerea testului de ischemie sunt:


a. Efort posibil sau nu
b. Durere paroxistica sau nu
c. ECG bazal perturbat sau nu
d. Contraindicatii ecografice pentru testul de ischemie
e. Nevoia unei valori de localizare
45. NU sunt criterii de negativitate ale testului de ischemie:
a. Conducerea la <85% din FMT
b. Absenta angorului la <85% FMT
c. Absenta subdenivelarii Descendente a ST la <85% FMT
d. Absenta subdenivelarii orizontale de mai mult de 2mm a ST la <85% FMT
e. Prezenta defectului de contractie la <85% FMT
46. NU este contraindicatie a testului de ischemie:
a. Infarctul miocardic care dateaza de mai mult de 5 zile
b. Insuficienta cardiaca severa
c. Tulburarile de ritm atrial
d. Stenoza aortica stransa simptomatica
e. Cardiomiopatia obstructiva simptomatica
47. Este adevarat despre ECG de efort:
a. Efort realizabil
b. Are valoare localizatoare
c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal
d. Sensibilitate medie
e. Specificitate excelenta
48. Este FALS despre scintigrafia de efort:
a. Efortul nu este realizabil
b. Are valoare localizatoare
c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal
d. Sensibilitatea excelenta daca FC > 85% FMT
e. Specificitate medie
49. Este adevarat despre scintigrafia cu dipiridamol/persantina
a. Efortul este realizabil
b. Nu are valoare localizatoare
c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal
d. Sensibilitatea excelenta daca FC > 85% FMT
e. Specificitate excelenta
89

50. Este adevarat despre ecografia de efort:


a. Efortul este realizabil
b. Are valoare localizatoare
c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal
d. Sensibilitatea excelenta daca FC > 85% FMT
e. Specificitate buna
51. Este fals despre ecografia cu dobutamina:
a. Efortul nu este realizabil
b. Are valoare localizatoare
c. Nu este interpretabil daca ECG bazal e anormal
d. Sensibilitatea excelenta daca FC > 85% FMT
e. Specificitate medie
52. In mod clasic coronarografia ar fi propusa daca:
a. Angorul e jenant
b. Angorul e refractar
c. Exista disfunctie ventriculara stanga
d. Exista disfunctie ventriculara dreapta
e. Diagnosticul de angor ramane indoielnic dupa testul de ischemie
53. Caracterizeaza spasmul Prinzmetal:
a. Angor de repaus la ore fixe
b. Migrena
c. Sindrom Raynaud
d. Subdenivelare giganta a segmentului ST in cursul crizelor
e. Angor mai ales la orele pranzului
54. Este adevarat despre tratamentul angorului stabil:
a. Se recomanda clopidogrel impreuna cu aspirina doar daca exista stent in angorul cronic stabil
b. Se recomanda IEC
c. Se recomanda statine in mod sistematic
d. Rata de restenoza intrastent pentru stenturile active este de 30% la 6 luni
e. Rata de restenoza intrastent pentru stenturile inactive este de 10% la 6 luni
55. Caracterizeaza strategia terapeutica in angorul stabil:
a. Coronarografia se realizeaza sistematic dupa un test de ischemie pozitiv indiferent de
gravitatea sau pragul simptomelor
b. Indicatia de coronarografie trebuie facuta in functie de starea generala a bolnavului si de
antecedentele acestuia
c. La subiectul varstnic sau cu tare viscerale se va alege scintigrafie in locul coronarografiei
90

d. Se recomanda revascularizarea prin angioplastie + stent a majoritatii leziunilor


monotronculare
e. Se recomanda revascularizarea prin angioplastie + stent a majoritatii leziunilor bitronculare
56. Este adevarat despre SCA:
a. Durerea anginoasa este asociata unor anomalii ECG
b. Reducerea fluxului coronarian se produce prin ruperea unei placi ateromatoase cel mai adesea
veche
c. Centrul lipidic al placii este cel care in contact cu sangele determina activarea coagularii si
formarea trombului
d. SCA ST- corespunde unui tromb incomplet ocluziv
e. SCA ST+ corespunde unei ocluzii complete
57. Caracterizeaza fiziopatologia SCA ST+
a. Procesul initial poate fi ruptura unei placi de aterom cu tromboza coronara acuta
b. Procesul initial poate fi o embolie
c. Procesul initial poate fi o disectie coronara
d. Necroza incepe din al 7-lea minut de ischemie
e. Remodelarea postinfarct este benefica pe termen lung
58. Sunt afirmatii FALSE despre durerea din SCA ST+:
a. Evolueaza tipic mai mult de 60 de minute
b. Este trinitrorezistenta
c. Poate fi absenta
d. Este calmata la stoparea efortului
e. Cedeaza partial sau total la nitrati sublingual
59. Sunt afirmatii adevarate despre examinarea pacientului cu SCA ST+:
a. Inainte de toate se va aprecia toleranta
b. Nu necesita diagnosticarea altor localizari ale ateromului
c. ECG arata supradenivelare de ST convex in sus cu semn in oglinda
d. Inregistrarea ECG va contine intotdeauna derivatiile V7V8V9 si V3R V4R VE
e. Durerea peste 30 de minute asociata supradenivelarii ST este suficienta pentru diagnosticul de
infarct pe cale de constituire
60. Urmatoarele corespondente dintre teritoriile coronare si derivatiile ECG modificate sunt
corecte:
a. Inferior DII DIII aVF
b. Apical V4 V5
c. Lateral jos V5 V6

91

d. Bazal V7 V8 V9
e. Anteroseptal V2 V3 V4
61. Urmatoarele corespondente dintre teritoriile coronare si derivatiile ECG modificate NU sunt
corecte:
a. Inferolaterobazal V5 V6 V7 V8 V9 DI aVL DII DIII aVF
b. Inferior extins la ventriculul drept DII DIII aVF V3R V4R VE
c. Septal profund V1 V2 V3 DI DII aVL
d. Anterior intins V1 V2 V3 V4 V5 V6 DI aVL
e. Ventricular drept V7 V8 V9
62. Sunt afirmatii adevarate despre timpii markerilor de necroza miocardica:
a. LDH are varful la 24 ore
b. TGO-ASAT se normalizeaza in ziua a 5-a
c. CPK se pozitiveaza in orele 6-8
d. Troponina I se normalizeaza in ziua a 7-a
e. Mioglobina se pozitiveaza in 4-8 ore
63. Caracterizeaza tratamentul SCA ST+:
a. Fibrinoliza este justificata daca timpul contact-angioplastie este > 90 minute
b. Angioplastia cu stent se practica daca timpul contact angioplastie este < 90 min
c. Se recomanda incarcare cu trinitrina cat mai devreme posibil
d. Betablocantele sunt contraindicate cu exceptia socului cardiogenic, infarctului inferior si
infarctului de VD
e. Se recomanda heparina standard sau LMWH
64. Urmatoarele afirmatii despre complicatiile ritmice ale infarctului sunt adevarate:
a. Moartea subita survine in principal in perioada intraspitaliceasca
b. Fibrilatia ventriculara se trateaza cu soc electric extern de 600 jouli
c. Tahicardia ventriculara moderat tolerata se trateaza cu lidocaina, betablocante si amiodarona
d. Tahicardia ventriculara refractara se trateaza cu soc extern de 300 jouli
e. Deseori apar fibrilatia atriala si flutterul atrial in caz de asociere a unei insuficiente cardiace
65. Despre complicatiile conductive ale infarctului este FALS:
a. Blocul nodal tranzitoriu raspunde la atropina
b. Blocurile infrahisiene nu au indicatie de pacemaker
c. Blocurile infrahisiene au prognostic negativ
d. Alternanta bloc stang / bloc drept are indicatie de cardiostimulare
e. Asocierea blocului stang cu hemibloc anterior drept are indicatie de cardiostimulare

92

66. Urmatoarele sunt complicatii mecanice precoce ale infarctului:


a. Insuficienta ventriculara dreapta
b. Insuficienta mitrala
c. Disocierea electromecanica
d. Pericardita precoce
e. Insuficienta cardiaca ischemica
67. Urmatoarele sunt FALSE despre clasificarea Killip:
a. In stadiul II creptitantele depasesc jumatate din campurile pulmonare
b. In stadiul I crepitantele apar doar in baze
c. In stadiul III pacientul se afla in EPA
d. In stadiul II mortalitatea este de 44%
e. In stadiul IV mortalitatea ajunge pana la 100%
68. Referitor la atitudinea in infarctul de ventricul drept sunt adevarate urmatoarele:
a. Diagnosticul se bazeaza pe derivatiile neuzuale V7 V8 V9
b. Se vor evita derivatii nitrati
c. Se instituie tratament cu diuretice pentru a evita EPA consecutiv insuficientei inimii drepte
d. Se administreaza dobutamina
e. Coronarografie in urgenta in vederea angioplastiei
69. Este FALS despre complicatiile tardive ale infarctului:
a. Stoparea evolutiei cardiopatiei spre dilatare se face din faza acuta cu IEC
b. Singurul criteriu de predictie al tulburarilor de ritm este FEVS > 30%
c. Sindromul Dressler se trateaza simplu cu antiinflamatoare
d. Prelungirea supradenivelarii ST peste o saptamana sugereaza anevrism ventricular
e. Anevrismul emboligen are indicatie chirurgicala
70. Urmatoarele situatii sunt acoperite de SCA ST-:
a. Angor de repaus
b. Angor paroxistic
c. Angor refractar
d. Angor crescendo
e. Angor de novo
71. Este adevarat despre fiziopatologia SCA ST-:
a. Artera coronara nu este complet ocluzata de tromb
b. Necroza poate apare prin embolii in aval de placa rupta
c. Proasta irigare a miocitelor subepicardice determina necroza doar a acestora fara a se ajunge la
necroza transmurala
d. SCA ST- survine mai ales la tineri datorita insuficientei dezvoltari a placii pentru a ocluziona
93

intreg lumenul
e. SCA ST- are aproape intotdeauna indicatie de coronarografie
72. Caracterizeaza durerea in SCA ST-:
a. Tipic subintranta
b. Trinitrorezistenta
c. Intermitenta
d. Corelatie evidenta intre durere si modificarile ECG in criza
e. Evolutie paroxistica
73. Sunt factori care pot determina decompensarea unui angor in SCA ST-:
a. Hipoxemie
b. Hipotensiune
c. Hipertensiune
d. Tahicardie
e. Bradicardie
74. Sunt afirmatii adevarate despre examinarile complementare in SCA ST-:
a. ECG este frecvent normal in afara acceselor dureroase
b. Subdenivelarea fixa a ST este criteriu de gravitate
c. Cresterea troponinei/CPK marcheaza evolutia spre un infarct transmural
d. Radiografia toracica este facuta pentru a depista EPA
e. Coronarografia sistematica se face dupa ziua a 4-a, dupa ce pacientul a fost stabilizat
75. NU caracterizeaza tratamentul SCA ST-:
a. Se recomanda betablocante
b. Derivati nitrati tablete sublingual in caz de durere
c. Anti GPIIb/IIIa pentru pacientii cu risc foarte crescut
d. Fibrinoliza nu prezinta nici un interes
e. Aspirina 75-325g/zi
76. Sunt complicatii ale SCA ST-:
a. Infarct subepicardic
b. SCA ST+
c. Insuficienta cardiaca
d. Tulburari ventriculare de ritm
e. Insuficienta mitrala prin diskinezia pilierului
77. Este FALS despre examinarile complementare in managementul postinfarctului:
a. Persistenta mai multe saptamani a supradenivelarii ST traduce deseori un anevrism ventricular
b. Bilantul glucidolipidic va fi controlat de cel putin 2 ori in primul an
94

c. Ecografie la externare, la 6 luni si apoi de 2 ori pe an pentru a evalua sechela la distanta


d. Se recomanda holter 24h pentru a diagnostica aritmiile maligne
e. Se recomanda examen izotopic pentru a confirma FEVS estimat ecografic
78. Este adevarat despre tratamentul postinfarct cu clopidogrel:
a. Cel putin 1 luna pentru stent inactiv
b. Cel putin 6 luni pentru stent inactiv
c. Cel putin 6 luni pentru stent activ
d. Cel putin 12 luni pentru stent activ
e. Cel putin 24 luni pentru stent activ
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 D. 3 B. 4 C. 5 C. 6 D. 7 C. 8 A. 9 D. 10 E. 11 C. 12 D. 13 C. 14
E. 15 C. 16 -D. 17 C. 18 A. 19 B. 20 C. 21 A. 22 C. 23 B. 24 A. 25 D. 26 B.
27 C. 28 D. 29 B. 30 E. 31 E. 32 B. 33 A. 34 B. 35 A.
Complement multiplu:
36 A, D. 37 A, B, D, E. 38 A, B, C, E. 39 A, B, C, E. 40 A, B, C. 41 A, C. 42 C, D,
E. 43 B, D, E. 44 A, C, E. 45 A, E. 46 A, C. 47 A, D. 48 A, E. 49 C, E. 50 A, B, C,
D. 51 C, E. 52 A, B, C, E. 53 A, B, C. 54 A, B, C. 55 A, B, D, E. 56 A, C, D, E. 57
A, B, C. 58 A, D, E. 59 A, C, D, E. 60 A, C, D. 61 C, E. 62 B, C, D. 63 A, B, E. 64
C, D, E. 65 B, E. 66 A, B, D. 67 A, B, D. 68 B, D, E. 69 B, D. 70 A, D, E. 71 A, B,
E. 72 A, C, E. 73 A, C, D, E. 74 A, B, D. 75 B, E. 76 B, C, D. 77 B, C. 78 A, D.

Arteriopatia obliteranta a aortei si a membrelor inferioare:


anevrismele
Complement simplu:
1. Este FALS despre AAA datorat aterosclerozei:
a. Este fuziform
b. Afecteaza in special barbatul
c. Asociaza alte afectari vasculare
d. Reprezinta peste 80% din cazuri
e. Asociat cu factori de risc cardio-vasculari (tutun)
2. NU este etiologie pentru AAA:
a. Elher-Danlos
b. Churg-Strauss
95

c. Marfan
d. Behcet
e. Takayasu
3. Este adevarat despre clinica AAA:
a. De cele mai multe ori AAA este revelat de complicatiile lui
b. Se prezinta ca o masa abdominala pulsatila dureroasa la palpare
c. Semnul De Bakey traduce pozitia suprarenala a AAA
d. Se recomanda auscultarea celorlalte trasee vasculare
e. Bilantul factorilor de risc este irelevant pentru anevrismul deja constituit
4. Este FALS despre diagnosticul AAA:
a. Ecografia este examenul de depistare si monitorizare
b. CT este examenul de referinta in bilantul preterapeutic
c. IRM inlocuieste CT daca este posibil dar este contraindicat in caz de insuficienta renala
d. Aortografia nu prezinta interes
e. CT permite masurarea dimensiunii anevrismului si gradul de calcificare al peretelui
5. In bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor din cadrul diagnosticului AAA NU se
recomanda:
a. Glicemie a jeun
b. Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice
c. ECG si ETT
d. Coronarografie in caz de test ischemic neconcludent
e. Ecografie Doppler a membrelor inferioare
6. Sunt complicatii ale AAA CU EXCEPTIA:
a. Sindrom de fisurare
b. Ruptura acuta
c. Ruptura in duoden
d. Ruptura in cadrul colonic
e. Ruptura in vena cava inferioara
7. Este manifestare de complicatie a AAA:
a. Colica abdominala
b. Edem al peretelui abdominal
c. Lipsa parului pe membrele inferioare
d. Colica hepatica
e. Colica renala

96

8. Este adevarat despre tratamentul AAA:


a. Se recomanda tratarea anevrismului cu evolutie +0,5 cm/am
b. Se recomanda tratarea anevrismului cu diametru mai mare de 4 cm
c. Postchirurgical poate apare infarct miocardic
d. Tratamentul endovascular nu este recomandat celor cu risc operator crescut
e. Chirurgia conventionala consta in legarea anevrismului
9. NU este etiologie a ACOMI:
a. Tromboangeita Buerger
b. Boala Takayasu
c. Boala Horton
d. Ateroscleroza
e. Boala Kawasaki
10. Urmatoarele corespondente dintre stadiul Leriche si manifestari sunt adevarate:
a. Stadiul I Claudicatie intermitenta de effort
b. Stadiul II Disestezii
c. Stadiul III Sindrom Leriche
d. Stadiul III Semnul sosetei
e. Stadiul IV Durere extinsa la fese
11. Examenul clinic al ACOMI contine CU EXCEPTIA:
a. Palpare a traseelor arteriale
b. Auscultare a traseelor arteriale
c. Bilantul factorilor de risc cardio-vascular
d. Cautarea unui anevrism de aorta abdominala
e. Masurarea indexului presiunii diastolice
12. Urmatoarele valori IPS corespund stadiului ACOMI:
a. 1,1 ACOMI compensata
b. 0,8 ACOMI rau compensata
c. 0,85 normal
d. 0,35 ACOMI rau compensata
e. 0,84 ACOMI compensata
13. Este FALS despre bilantul diagnostic al ACOMI:
a. O valoare masurata transcutanat a PO2 intre 10 si 30 mmHg traduce o hipoxie continua
b. Tehnica Seldinger de arteriografie comporta risc de fals anevrism
c. Testul de mers pe covor rulant este util doar in lipsa claudicatiei
d. IRM este util in caz de insuficienta renala
e. CT permite vizualizarea trepiedurilor femurale
97

14. Despre bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor acesteia in diagnosticul ACOMI este
adevarat:
a. Nu se recomanda eco Doppler a trunchiurilor supraaortice deoarece boala evolueaza distal
b. ECG si ETT sunt efectuate daca pacientul prezinta simptome sistemice fatigabilitate, dispnee
c. Se recomanda ecografie a aortei pentru depistarea AAA
d. Clearance-ul creatininei este recomandat doar in caz de modificari ale proteinuriei si
creatininemiei
e. La un pacient cu antecedente coronariene se recomanda ECG
15. Tratamentul ACOMI implica CU EXCEPTIA:
a. Betablocante
b. IEC
c. ARA II
d. Statine
e. Clopidogrel
16. Caracterizeaza tratamentul arteriopatiilor prin pontaj:
a. Indicat pentru stenozele stranse, proximale
b. Risc de infectii
c. Indicat in tratamentul stenozelor ulcerate
d. Risc de impotenta
e. Risc de disectie arteriala
17. Caracterizeaza tratamentul arteriopatiilor prin angioplastie CU EXCEPTIA:
a. Indicat in tratamentul stenozelor proximale, scurte
b. Indicatie de stent in caz de placa ulcerata
c. Risc de anevrism secundar
d. Risc de disectie arteriala
e. Risc de restenoza
18. Este caracteristic atitudinii terapeutice in Stadiul II ale clasificarii Leriche CU EXCEPTIA:
a. Tratament antiagregant + statine + IEC
b. Controlul tensiunii intre 140-150 mmHg
c. Proceduri de reeducare a mersului
d. Se recomanda angioplastie transluminala daca dupa 3-6 luni se dovedeste a fi refractara la
tratament
e. Revascularizare mai precoce de 3-6 luni in caz de leziune proximala invalidanta sau
amenintatoare
Complement multiplu:

98

19. Sunt etiologii ale AAA:


a. Elher-Danlos
b. Kawasaki
c. Churg-Strauss
d. Takayasu
e. Buerger
20. Caracterizeaza AAA:
a. Descoperit in general intamplator
b. Se prezinta ca o masa abdominala lateralizata la dreapta
c. Se prezinta ca o masa expansiva si dureroasa la palpare
d. Semnul De Bakey traduce pozitia subrenala
e. Se recomanda palparea si auscultarea celorlalte trasee vasculare
21. Urmatoarele afirmatii despre examenul paraclinic in AAA sunt adevarate:
a. Ecografia reprezinta examenul cel mai simplu pentru diagnostic
b. Ecografia este examen de depistare si monitorizare
c. CT este examen de referinta in bilantul preterapeutic
d. CT este recomandat in locul IRM in caz de insuficienta renala
e. Aortografia este indicata in caz de insuficienta renala
22. Sunt afirmatii adevarate despre bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor ei in
diagnosticul AAA:
a. Se va testa glicemia a jeun
b. Se va efectua un bilant lipidic complet
c. In caz de antecedente coronariene se recomanda ECG si ETT
d. In caz de anomalii ECG se recomanda test de ischemie
e. Se recomanda ecografie Doppler a membrelor inferioare
23. Sunt afirmatii FLASE despre complicatiile AAA:
a. In sindromul de fisurare se palpeaza o masa batanta si dureroasa
b. In ruptura acuta colapsul este in general moderat
c. In ruptura in duden apare o hemoragie digestiva inalta abundenta
d. Embolia proximala determina blue toe
e. Compresia urinara determina colica renala si hidronefroza
24. Se indica tratarea AAA in urmatoarele cazuri:
a. Anevrism voluminos
b. Anevrism cu pozitie subrenala
c. Anevrism cu evolutie rapida

99

d. Anevrism simptomatic
e. Anevrism complicat
25. Sunt complicatii ale chirurgiei AAA CU EXCEPTIA:
a. Ischemie renala
b. Ischemie colica
c. Infarct miocardic
d. Hemoragie
e. Fals anevrism anastomotic
26. Sunt etiologii ale ACOMI:
a. Takayasu
b. Kawasaki
c. Horton
d. Elher-Danlos
e. Buerger
27. Urmatoarele corelatii corespund clasificarii Leriche:
a. Stadiul I abolirea mai multor pulsuri fara simptome
b. Stadiul II dureri de decubitus
c. Stadiul III Semnul sosetei
d. Stadiul IV tulburari trofice distale
e. Stadiul I claudicatie intermitenta de effort
28. In cadrul examenului clinic din ACOMI se practica urmatoarele:
a. Palparea traseelor arteriale
b. Cautarea unui anevrism de aorta toracica
c. Bilantul factorilor de risc cardio-vascular
d. Masurarea indexului presiunii diastolice
e. Auscultarea traseelor arteriale
29. Urmatoarele valori IPS corespund stadiului ACOMI:
a. 1 Normal
b. 0,8 Rau compensata
c. 0, 79 Rau compensata
d. 0,3 Severa
e. 0,5 Severa
30. Intra in diagnosticul diferential pentru ACOMI:
a. AAA
b. Coarctatie de aorta
100

c. Canal lombar stramt


d. Polinevrita alcoolica
e. Degeraturi
31. Este adevarat despre diagnosticul ACOMI:
a. Circulatia colaterala este apreciata prin ecografie Doppler
b. O valoare 30-35 mmHg la masurarea transcutanata a PO2 este dovada de hipoxie critica
c. Masurarea TCPO2 este indicata in stadiul II Leriche
d. Angio-IRM vizualizeaza trepiedurile femurale
e. Angio-IRM se recomanda in caz de insuficienta renala
32. Urmatoarele sunt adevarate despre ischemia critica:
a. Prognosticul este de 25% amputari la 6 luni
b. Prognosticul este de 20% decese la 6 luni
c. Ischemia critica se suprapune stadiului III Leriche
d. Ischemia critica se suprapune stadiului IV Leriche
e. Presiunea arteriala sistolica este de 50 mmHg la haluce
33. NU caracterizeaza bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor acesteia in diagnosticul
ACOMI:
a. Se recomanda ecografie de aorta pentru diagnosticarea unui AAA
b. ECG in caz de antecedente coronariene
c. Coronarografie in caz de modificari ETT
d. Eco Doppler a membrelor inferioare
e. Proteinurie, creatininemie si calcul clearance creatinina
34. Se recomanda in tratamentul ACOMI:
a. Oprirea fumatului
b. Aspirina
c. Betablocante
d. IEC
e. ARA II
35. Carcaterizeaza angioplastia in tratamentul arteriopatiei:
a. Indicata in tratamentul stenozelor stranse, proximale
b. Indicata in tratamentul stenozelor cu dilatare anevrismala
c. Indicata in tratamentul stenozelor pe bifurcatii
d. Risc de disectie arteriala
e. Risc de anevrism secundar

101

36. Caracerizeaza Endarteriectomia in tratamentul arteriopatiei:


a. Indicata in tratamentul stenozelor scurte, concentrice
b. Indicata in tratamentul stenozelor segmentare
c. Indicata in tratamentul stenozelor neaccesibile angioplastiei
d. Risc de Fals anevrism anastomotic
e. Risc de anevrism secundar
37. NU caracterizeaza pontajul in tratamentul arteriopatiei:
a. Indicat in tratamentul stenozelor stranse
b. Indicat in tratamentul stenozelor ulcerate
c. Indicat in tratamentul stenozelor complexe
d. Risc de degenerescenta de grefon
e. Risc de disectie arteriala
38. Caracterizeaza simpatectomia in tratamentul arteriopatiei CU EXCEPTIA:
a. Indicatie in tulburarile trofice limitate
b. Indicatie in caz de stenoza la etajul femoro-iliac
c. Risc de ineficienta
d. Risc de impotenta
e. Risc de infectii
39. Sunt indicatii pentru stadiul II al clasificarii Leriche:
a. Tratament antiagregant + statine + IEC
b. Prostaglandine
c. LMWH
d. Reeducare a mersului
e. Mentinerea TA intre 140 -150 mmHg
40. Este adevarat despre atitudinea terapeutica in stadiul III si IV Leriche:
a. Tratament de stadiile I si II
b. Tensiunea trebuie mentinuta intre 145-155 mmHg
c. Masurarea TCPO2
d. Amputatie in caz de revascularizare imposibila si esec terapeutic
e. Obiectivul este salvarea membrului
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 B. 3 D. 4 C. 5 D. 6 D. 7 E. 8 C. 9 E. 10 D. 11 E. 12 E. 13 C. 14
C. 15 A. 16 B. 17 C. 18 B.
Complement multiplu:
19 A, D. 20 A, D, E. 21 A, B, C. 22 A, B, D, E. 23 B, D. 24 A, C, D, E. 25 A, D. 26
102

A, C, E. 27 A, C, D. 28 A, C, E. 29 A, D. 30 B, C, D. 31 A, D, E. 32 B, C, D. 33
B, C. 34 A, B, D, E. 35 A, D. 36 B, E. 37 A, B, E. 38 B, E. 39 A, D. 40 A, C, D, E.

Ischemia acuta a membrelor


Complement simplu:
1. Este adevarat despre fiziopatologia ischemiei membrelor:
a. Obliterarea arteriala provoaca hipoxie tisulara
b. Ischemia provoaca necroza tubulara acuta
c. Eliberarea de ioni H+ determinata de ischemie produce alcaloza metabolica
d. Celulele cele mai sensibile sunt cele musculare
e. Eliberarea de potasiu intracelular determina hipokaliemie
2. NU este etiologie a ischemiei acute a membrelor:
a. Mixomul
b. Ulceratia ateromatoasa
c. Boala Behcet
d. Phlegmatia cerulae
e. Trombocitopenie
3. Sunt elemente clinice in diagnosticul ischemiei acute a membrelor CU EXCEPTIA:
a. Membru cianotic
b. Presiune dureroasa a maselor musculare
c. Durere instalata progresiv si intermitenta
d. Unul sau mai multe pulsuri abolite
e. Vene plate
4. Care din urmatoarele semne corespunde localizarii obstructiei in ischemia acuta a membrelor:
a. Abolirea unui puls popliteal obstructie a arterei femurale superficiale
b. Abolirea celor doua pulsuri femurale obstructie femurala comuna
c. Abolirea unui puls popliteal obstructie iliaca
d. Abolirea doar a pulsurilor gleznei obstructie femurala comuna
e. Abolirea celor doua pulsuri femurale ocluzie a arterelor gambei
5. In diagnosticul ischemiei acute a membrelor urmatoarele orienteaza catre embolie pe artere
sanatoase CU EXCEPTIA:
a. Debut brutal
b. Toate celelalte pulsuri sunt percepute
103

c. Absenta factorilor de risc cardio-vascular


d. Ischemie mai putin severa
e. Cardiopatie emboligena
6. Orienteaza diagnosticul catre ischemia acuta a membrelor de origine trombotica ateromatoasa:
a. Numerosi factori de risc cardio-vascular
b. Debut acut
c. Ischemie severa franca
d. Toate celelalte pulsuri sunt perceptibile
e. Oprire neta si cupuliforma a produsului de contrast la arteriografie
7. Caracterizeaza bilantul paraclinic in ischemia acuta a membrelor CU EXCEPTIA:
a. ECG in extrema urgenta in caz de hiperkaliemie severa
b. Diagnosticarea alcalozei metabolice
c. Aglutininele fac parte din examenul preoperator
d. Este important sa se estimeze rasunetul metabolic al ischemiei
e. Se va efectua atat mioglibinemia cat si mioglobinuria
8. Urmatoarea masura NU este conforma cu tratamentul de urgenta al ischemiei acute a
membrelor:
a. Vasodilatatoare arteriale IV
b. Interzis heparina
c. Tratament analgezic
d. Hiperhidratare
e. Alcalinizare plasmatica
9. Este FALS despre tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor:
a. Embolectomia cu sonda Fogarty se recomanda in caz de obstructie inalta
b. Pontajul subarticular de salvare se practica la etajul femoro-gambier
c. Complicatiile hemoragice in caz de tromboliza in situ apar la 5-8% din pacienti
d. Aponevrotomia de descarcare se practica in cazul formelor usoare pentru a creste timpul
preoperator
e. Amputatia se propune in caz de gangrena
10. Urmatoarele recomandari sunt FALSE daca arterele subiacente sunt sanatoase in ischemia
acuta a membrelor:
a. Se va elimina sindromul antifosfolipidic
b. Se recomanda ETE
c. Bilant de hemostaza pentru subiectul tanar
d. Se recomanda Holter ECG
e. Se recomanda ecografie abdominala pentru o posibila AAA
104

Complement multiplu:
11. Sunt afirmatii adevarate despre fiziopatologia ischemiei acute a membrelor:
a. Obliterarea arteriala provoaca anoxie tisulara
b. Celulele cele mai sensibile la ischemie sunt miocitele
c. Ischemia provoaca rabdomioliza
d. Gravitatea ischemiei nu depinde de viteza de instalare
e. Eliberarea de ioni H+ determina acidoza metabolica
12. Sunt mecanisme trombotice de ischemie acuta a membrelor:
a. Firbrilatia atriala
b. Boala Behcet
c. Spasmul arterial
d. Mixomul
e. Anevrismul arterial
13. Sunt mecanisme embolice de ischemie acuta a membrelor:
a. Infarctul miocardic
b. Anevrismul arterial
c. Sindrom de artera poplitee in capcana
d. Ateromul
e. Phlegmatia cerulae
14. Urmatoarele semne NU caracterizeaza ischemia acuta a membrelor:
a. Durere brutala si permanenta in membru
b. Scurtarea timpului de recolorare cutanata
c. Membrul apare rece, palid apoi cianotic
d. Vene umflate, sinuoase
e. Impotenta functionala
15. Urmatoarele semne sunt indicatori de gravitate:
a. Cianoza
b. Hipoestezie
c. Anestezie
d. Deficit motor
e. Tulburari trofice cutanate
16. Urmatoarele semne corespund localizarii obstructiei in diagnosticul ischemiei acute a
membrelor:
a. Abolirea celor doua pulsuri femurale obstructie a femuralei comune
b. Abolirea unui puls femural obstructie iliaca
105

c. Abolirea unui puls popliteal obstructie a femuralei superficiale


d. Abolirea unui puls femural obstructie a arterei poplitee
e. Abolirea pulsurilor gleznei ocluzie a arterelor gambei
17. Caracterizeaza embolia pe artere sanatoase in diagnosticul ischemiei acute a membrelor:
a. Debut brutal
b. Ischemie mai putin severa
c. Abolirea celorlalte pulsuri
d. Cardiopatie emboligena
e. Oprire neta si cupuliforma a produsului de contrast la arteriografie
18. Caracterizeaza tromboza ateromatoasa in diagnosticul ischemiei acute a membrelor:
a. Numerosi factori de risc cardio-vascular
b. Debut brutal
c. Cardiopatie emboligena
d. Ischemie mai putin severa
e. Imagini de tromboza pe arterele patologice
19. NU caracterizeaza embolia pe artere patologice in diagnosticul ischemiei acute a membrelor:
a. Debut acut
b. Ischemie severa franca
c. Cardiopatie emboligena
d. Absenta factorilor de risc cardio-vasculari
e. Oprire neta si cupuliforma a produsului de contrast la arteriografie
20. Este adevarat despre bilantul paraclinic in ischemia acuta a membrelor:
a. Diagnosticul de ischemie acuta a membrelor este clinic
b. Este important diagnosticul hipokaliemiei
c. Se recomanda ECG in scop diagnostic pentru FiA
d. Examenul Astrup intra in bilantul preoperator
e. Hemostaza nu are relevanta in caz de tromb deja constituit
21. Se recomanda in tratamentul medical de urgenta al ischemiei acute a membrelor:
a. Ajunare
b. Hipohidratare datorita afectarii renale
c. Morfina la nevoie
d. Vasodilatatoare arteriale IV
e. Heparina este interzisa
22. Caracterizeaza embolectomia cu sonda Fogarty in tratamentul ischemiei acute a membrelor:
a. Abordare sub anestezie generala
106

b. Abordare sub anestezie locala


c. Abordare in patratul Scarpa
d. Indicata in caz de obstructie inalta
e. Nerecomandata in prezenta leziunilor ateromatoasa
23. NU caracterizeaza revascularizarea prin pontaj in tratamentul ischemiei acute a membrelor:
a. Indicat pe artere patologice
b. Pontaj aorto femural in etajul femoro-gambier
c. Pontaj extra-anatomic in etajul aortic
d. Pontaj subarticular in etajul femoro-gambier
e. Pontaj subarticular in etajul aortic
24. Amputatia in ischemia acuta a membrelor se realizeaza in caz de:
a. Esec partial al revascularizarii
b. Esec complet al revascularizarii
c. Gangrena
d. Ischemie depasita
e. Ocluzie pe artere patologice
25. Caracterizeaza bilantul etiologic in caz de artere subiacente sanatoase:
a. Se va incearca diagnosticarea cauzei emboligene
b. Se recomanda Holter ECG
c. Se recomanda angio-RMN pentru bilantul ACOMI
d. Se va elimina trombocitopenia indusa de heparina de tip 2
e. Se va face un bilant al hemostazei in caz de ischemie acuta repetitiva
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 E. 3 C. 4 A. 5 D. 6 A. 7 B. 8 B. 9 D. 10 E.
Complement multiplu:
11 A, C ,E. 12 B, C. 13 A, B. 14 B, D. 15 B, C, D, E. 16 B, C, E. 17 A, D, E. 18 A,
D, E. 19 B, D. 20 A, C, D. 21 A, C, D. 22 B, D, E. 23 B, E. 24 A, B, C, D. 25 A, B,
D, E.

Insuficienta cardiaca la adult


Complement simplu:

107

1. Este adevarat despre fiziopatologia insuficientei cardiace la adult:


a. Hipertrofia ventriculara stanga reduce tensiunea parietala
b. Dilatarea ventriculara stanga corespunde legii Laplace
c. Vasodilatatia prin intermediul angiotensinei II este mecanism compensator periferic
d. Factorul natriuretic atrial determina cresterea secretiei de aldosteron
e. Bradicardia este mecanism compensator cardiac
2. Urmatoarele sunt etiologii ale insuficientei ventriculare drepte:
a. Tirotoxicoza
b. Comunicare interventriculara congenitala sau dobandita
c. Cord pulmonar cronic
d. Boala Steinert
e. Boala Paget
3. NU este etiologie a insuficientei ventriculare prin tulburari ale functiei pompa:
a. Insuficienta mitrala acuta
b. Insuficienta aortica acuta
c. Comunicare interventriculara congenitala sau dobandita
d. Fistula arteriovenoasa congenitala sau dobandita
e. CMHO
4. Urmatoarele manifestari corespund clasei NYHA:
a. Clasa I Dispnee ca urmare a eforturilor fizice importante
b. Clasa III Dispnee ca urmare a activitatilor obisnuite
c. Clasa IV Dispnee ca urmare a eforturilor fizice importante
d. Clasa II Fara dispnee sau oboseala in timpul activitatilor obisnuite
e. Clasa II Limitare franca a activitatilor
5. Sunt semne de debit scazut in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:
a. Astenie
b. Lentoare psihomotorie
c. Dureri abdominale
d. Oligurie
e. Angor
6. NU caracterizeaza auscultatia cardiaca in insuficienta cardiaca:
a. Tahicardie
b. Galop protodiastolic
c. Suflu protosistolic endoapexian
d. Zgomot 2 accentuat in pulmonar daca se asociaza HTAP
e. Zgomot 4 contemporan cu sistola atriala
108

7. Caracterizeaza ECG in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:


a. Tahicardie sinusala
b. Semne de hipertrofie ventriculara dreapta
c. Semne de hipertrofie ventriculara stanga
d. Extrasistole ventriculare
e. Tahicardie ventriculara
8. Sunt explorari biologice sistematice in diagnosticul insuficientei cardiace CU EXCEPTIA:
a. Serologie HIV
b. Ionogrma sanguina
c. Volum globular mediu
d. TTGO
e. HbA1c la coronarieni
9. Urmatoarele valori ale BNP si NT-proBNP corespund origini dispneei:
a. BNP 124 pg/ml Dispnee de origine pulmonara
b. NT-proBNP 1800 pg/ml Nu contribuie la diagnostic
c. BNP 432 pg/ml Nu contribuie la diagnostic
d. NT-proBNP 432 pg/ml Dispnee de origine cardiaca
e. NT-proBNP 2500 pg/ml Nu contribuie la diagnostic
10. Este FALS despre ecografia cardiaca transtoracica in diagnosticul insuficientei cardiace la
adult:
a. Cuantifica insuficienta cardiaca
b. FEVS < 40% inseamna IC sistolica
c. Nu poate diagnostica etiologia
d. Poate diagnostica complicatii ca regurgitarea mitrala, HTAP
e. Examen cheie de monitorizare a evolutiei
11. Sunt examene practicate in diagnosticul insuficientei cardiace la adult CU EXCEPTIA:
a. Ventriculografie cu technetiu 99m
b. Coronarografie sistematic la cei cu insuficienta sistolica
c. VO2 de varf sau VO2 max in bilantul pretransplant
d. Holter de tensiune arteriala
e. Oximetrie nocturna
12. Sunt factori de decompensare in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:
a. Oprirea tratamentului
b. Insuficienta renala cu aparitie sau intensificare recenta
c. Puseu de hipertensiune

109

d. Astm bronsic
e. Tratament tahicardizant sau inotrop pozitiv
13. Sunt factori clinici de prognostic negativ in insuficienta cardiaca:
a. FEVS prabusita
b. Antecedente de spitalizare datorita insuficientei cardiace
c. Disfunctia VD
d. QRS larg
e. BNP crescut
14. Fac parte din regulile igieno-dietetice impuse in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:
a. Regim hiposodat < 4 mg/zi in caz de insuficienta cardiaca avansata
b. Vaccinare antigripala
c. Restrictie hidrica < 500-700 ml/zi in caz de hiponatremie de dilutie
d. Oprirea consumului de alcool
e. Corectia factorilor de risc cardio-vascular
15. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre tratamentul farmacologic al insuficientei
cardiace:
a. Diureticele care economisesc potasiul au indicatie in insuficienta renala
b. Carvedilolul si Bisoprololul sunt singurele betablocante autorizate in IC
c. IEC se instituie progresiv duopa instituirea tratamentului cu betablocante
d. Antiaritmicele de clasa I au indicatie in fibrilatia atriala permanenta
e. Inhibitorii de calciu se recomanda in locul IEC daca acestea provoaca tuse
16. Urmatoarele recomandari referitoare la tratament NU corespund claselor NYHA:
a. Clasa I Betablocante post infarct miocardic
b. Clasa II Diuretice de ansa in caz de congestie
c. Clasa III Antialdosteronic doar in stare de post infarct miocardic recent
d. Clasa III Digitalice
e. Clasa IV Diuretice i.v. daca exista semne congestive
17. Sunt afirmatii FALSE referitor la tratamentul nefarmacologic al insuficientei cardiace:
a. DTDVS > 30 mm/m2, FEVS < 35% si QRS >120 ms in ritm sinusal reprezinta indicatie
pentru pacemaker tricameral
b. TV sau FV in faza acuta reprezinta indicatie pentru defibrilator implantabil
c. Pacienti coronarieni NYHA II sau III cu FEVS d. Puseul refractar la tratament farmacologic
este indicatie pentru contrapulsatie aortica
e. VO2 max < 14 ml/kgc/min este indicatie de transplant

110

18. NU este contraindicatie pentru transplantul cardiac in insuficienta cardiaca la adult:


a. Varsta > 55 60 ani la barbat
b. HTAP precapilara fixata
c. Stare psihiatrica incompatibila
d. Neoplazie
e. Infectie activa HIV
19. Este etiologie a insuficientei cardiace diastolice CU EXCEPTIA:
a. Cardiopatia ischemica
b. Inima senila
c. Cardiopatii restrictive
d. CMHO
e. Cardiopatie dilatativa
20. Caracterizeaza radiografia toracica in diagnosticul insuficientei cardiace diastolice:
a. Cardiomegalie
b. Calcifiere a tricuspidei
c. Calcifiere a pulmonarei
d. Revarsate pleurale
e. Atelectazii
21. Este FALS despre tratamentul insuficientei cardiace diastolice:
a. Insista asupra reducerii ponderale
b. Este identic cu cel al insuficientei sistolice
c. Nu se recomanda derivatii nitrati datorita supraincarcarii pulmonare
d. Insista asupra controlului HTA
e. Insita asupra restaurarii ritmului sinusal
22. NU se recomanda in edemul pulmonar acut cu TAs > 100 mmHg:
a. Dobutamina
b. Furosemid
c. Oxigenoterapie
d. Derivati nitrati
e. Anticoagulante
23. Urmatoarea afirmatie despre periodicitatea consultatiilor in insuficienta cardiaca este
adevarata:
a. In caz de IC instabila consultatiile se vor face la maxim 30 de zile
b. In timpul fazei de titrare a medicamentelor se va face la fiecare palier
c. In caz de persistenta a simptomelor se va face o consultatie la 2 saptamani

111

d. In caz de persistenta a simptomelor se va face o consultatie la fiecare saptamana


e. La pacienti echilibrati se va face o data la 3 luni
Complement multiplu:
24. Urmatoarele sunt mecanisme compensatorii in insuficienta cardiaca la adult:
a. Tahicardie
b. Bradicardie
c. Dilatarea ventriculului stang
d. Hipertrofia ventriculului stang
e. Activarea secretiei de arginina vasopresina
25. Urmatoarele afirmatii despre mecanismele compensatorii perfierice in insuficienta cardiaca
sunt adevarate:
a. Activarea sistemului RAA determina vasodilatatie periferica si cresterea perfuziei glomerulare
b. Activarea secretiei de arginina vasopresina determina vasconstrictie si reducere a diurezei
c. Activarea sintezei de endotelina determina vasodilatatie
d. Activarea factorului natriuretic atrial determina vasodilatatie
e. Activarea secretiei de prostaglandine determina vasconstrictie
26. Sunt elemente etiologice ale insuficientei ventriculare stangi prin alterarea functiei
musculare:
a. Virusul Coxasackie
b. CMHO
c. Acromegalia
d. Boala Paget
e. Boala Steinert
27. NU reprezinta etiologii de insuficienta ventriculara prin tulburari ale functiei pompa:
a. Stenoza aortica
b. Stenoza mitrala
c. Coarctatie de aorta
d. Fistula arteriovenoasa congenitala sau dobandita
e. CMHO
28. Sunt etiologii ale insuficientei cardiace cu debit crescut:
a. Anemie cronica
b. Boala Paget
c. Boala Steinert
d. Boala Chagas
e. Carenta de vitamina B1
112

29. Sunt etiologii ale insuficientei ventriculare drepte:


a. Stenoza mitrala stransa
b. Stenoza aortica
c. Coarctatie de aorta
d. Cord pulmonar cronic postembolic
e. Bronhopneumopatia cronica obstructiva
30. Urmatoarele corelatii corespund stadializarii NYHA:
a. Clasa III Fara jena in repaus
b. Clasa II Fara jena in repaus
c. Clasa IV Dispnee ca urmare a activitatilor obisnuite
d. Clasa I Dispnee doar ca urmare a eforturilor importante
e. Clasa II Limitare franca a activitatilor
31. In diagnosticul insuficientei cardiace urmatoarele sunt semne periferice de debit scazut:
a. Astenie
b. Dureri toracice
c. Varsaturi
d. Lentoare psihomotorie
e. Disurie
32. Caracterizeaza examenul clinic in insuficienta cardiaca:
a. Presiunea arteriala se penseaza
b. Deviere a socului apexian in jos la dreapta
c. Galop telediastolic
d. Galop protodiastolic
e. Sibilante unilaterale in caz de pseudoastm cardiac
33. Urmatoarele elemente radiologice sunt caracteristice insuficientei cardiace:
a. Cardiomegalie daca ICT > 0,4
b. Cardiomegalie daca ICT < 0,5
c. Bronhograma aeriana
d. Revarsat pleural bilateral
e. Opacitati vagi, perihilare, confluente
34. Urmatoarele explorari biologice sunt efectuate sistematic in diagnosticul insuficientei
cardiace:
a. Determinarea clearance-ului creatininei
b. Volumul globula mediu
c. Serologie HIV la tineri

113

d. HbA1c la coronarieni
e. TTGO
35. Este adevarat despre valorile BNP si NT-proBNP:
a. Daca BNP = 150 pg/ml dispneea este foarte probabil de origine pulmonara
b. Daca NT-proBNP = 401 pg/ml dispneea este foarte probabil de origine cardiaca
c. Daca NT-proBNP = 399 pg/ml dispneea este foarte probabil de origine pulmonara
d. Daca BNP = 301 dispneea este foarte probabil de origine cardiaca
e. Daca BNP = 300 contribuie foarte putin la diagnosticarea originii dispneei
36. Este FALS despre ecografica cardiaca transtoracica in diagnosticul insuficientei cardiace:
a. Este un examen fundamental
b. FEVS > 50% este normala
c. Poate diagnostica HTAP
d. Nu poate cuantifica fractia de scurtare
e. Poate diagnostica valvulopatii
37. Este adevarat despre investigatiile din diagnosticul insuficientei cardiace:
a. Diagnosticarea scintigrafica a ischemiei se face cu technetiu 99 m.
b. In caz de slaba probabilitate de cardiopatie ischemica la tanar se recomanda coroscanare
c. VO2 max este masurat sistematic in bilantul pretransplant
d. Oximetria nocturna se foloseste pentru diagnosticarea apneei in somn
e. Cateterismul drept masoare debitul cardiac prin termodilutie
38. Sunt factori de decompensare ai insuficientei cardiace:
a. Tratament tahicardizant
b. Pneumopatie
c. AVC
d. AIT
e. Boala Paget
39. Sunt factori clinici de prognostic negativ in insuficienta cardiaca:
a. VO2 max < 14 ml/kgc/min
b. Disfunctia VD
c. Cardiopatie ischemica
d. Tulburari ventriculare de ritm
e. Hiponatremie
40. NU fac parte din regulile igieno-dietetice impuse in insuficienta cardiaca:
a. Regim sarac in sare < 4mg/zi in forma putin evoluata
b. Restrictie hidrica <1 l/zi in caz de hiponatremie de dilutie
114

c. Oprirea consumului de alcool


d. Activitate fizica moderata dar regulata
e. Vaccinare antipneumococica
41. Este adevarat despre diuretice in tratamentul insuficientei cardiace:
a. Se folosesc in tratamentul simptomatic al supraincarcarii saline
b. Se recomanda diuretice ale ansei in caz de EPA
c. Se recomanda diuretice ale ansei in tratamentul de fond
d. Se recomanda diuretice care economisesc potasiul in insuficienta renala
e. Diureticele care economisesc potasiul reduc mortalitatea in IC din stadiile III-IV
42. NU caracterizeaza tratamentul cu IEC in insuficienta cardiaca:
a. Reprezinta tratamentul de referinta chiar si pentru clasa I
b. Determina vasoconstrictie arteriala si venoasa
c. Se introduc in doze mici si se cresc progresiv
d. In caz de intoleranta (tuse) vor fi inlocuiti cu inhibitori calcici
e. Previn remodelarea ventriculara
43. Este adevarat despre betablocante in tratamentul insuficientei cardiace:
a. Reduc mortile subite
b. Reduc jena functionala
c. Vor fi introduse in caz de decompensare
d. Singurele molecule autorizate sunt carvedilol si bisoprolol
e. Nu afecteaza mortalitatea cardio-vasculara
44. Este adevarat despre derivatii nitrati in tratamentul IC:
a. Nu influenteaza prognosticul
b. Reprezinta tratament preventiv pentru EPA
c. Determina reducerea postsarcinii
d. Determina reducerea presarcinii
e. Se folosesc in caz de IC avansata care ramane simptomatica sub IEC, betablocante si diuretice
45. Este adevarat despre tratamentul IC:
a. Antivitaminele K sunt indicate in caz de tromb endocavitar
b. Antiaritmicele de clasa I sunt indicate in caz de fibrilatie atriala paroxistica
c. Digitalicele nu amelioreaza mortalitatea
d. Inhibitorii de calciu nu modifica prognosticul
e. Digitalicele sunt recomandate in caz de IC refractara in stadiul IV
46. NU caracterizeaza indicatiile terapeutice in functie de clasa NYHA:
a. Clasa I Betablocantele insuficientei cardiace
115

b. Clasa II Antialdosteronic in caz de stare post IM recent


c. Clasa IV Diuretice i.v. in caz de semne congestive
d. Clasa III Diuretice ale ansei in caz de semne congestive
e. Clasa III Antialdosteronic in caz de stare post IM recent
47. Urmatoarele afirmatii depsre tratamentul nefarmacologic al IC sunt FALSE:
a. Resincronizarea ventriculara prin implantarea unui pacemaker tricameral este indicata la un
pacient NYHA II-III cu DTDVS > 20 mm/m2 si FEVS<40%
b. TV sustinuta spontana simptomatica pe cardiopatie este indicatie de defibrilator implantabil
c. Pacientii de clasa NYHA II-III cu FEVS < 30% masurata la cel putin 1 luna dupa IM au
indicatie de defibrilator implantabil
d. Socul cardiogenic refractar nu are indicatie de contrapulsatie aortica
e. Transplantul cardiac are o rata de supravietuire le 1 and de 80%
48. Sunt contraindicatii pentru transplantul cardiac in IC:
a. Neoplazie
b. Varsta > 55 ani la barbati
c. HTAP precapilara fixata
d. Pneumopatie
e. Stare psihiatrica incompatibila
49. NU sunt complicatii ale transplantului cardiac in IC:
a. Insuficienta renala
b. Embolie
c. Puseu ischemic
d. Limfom
e. Alterarea grefonului prin ateroscleroza
50. Sunt etiologii are insuficientei cardiace diastolice:
a. HTAP
b. CMHO
c. Pericardita constrictiva
d. Cardiopatii restrictive
e. Stenoza mitrala
51. Caracterizeaza insuficienta cardiaca diastolica:
a. FEVS > 40%
b. Studiul fluxului transmitral este examenul cheie
c. Tratamentul este identic cu cel al insuficientei cardiace sistolice
d. Este deseori determinata de o congestie pulmonara
e. Are semne clinice specifice revasatul pleural
116

52. Caracterizeaza atitudinea terapeutica in EPA cu TAs > 100 mmHg CU EXCEPTIA:
a. Furosemid i.v. aproximativ 1mg/kg pana la o diureza de 2-3 l/24h
b. Fara derivati nitrati
c. Dobutamina
d. Anticoagulare preventiva in functie de cardiopatia subiacenta
e. Oxigenoterapie nazala
53. Caracterizeaza monitorizarea pacientului cu IC:
a. ECG cel putin o data pe an
b. Consultatie la maxim 15 zile in caz de IC instabila
c. Natremie, kaliemie si creatininemie la fiecare 12 luni
d. Radiografie toracica sistematic la 12 luni
e. ETT cel putin o data la 3 ani pentru pacientii stabili
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 C. 3 D. 4 B. 5 E. 6 C. 7 E. 8 D. 9 B. 10 C. 11 D. 12 E. 13 B. 14
A. 15 B. 16 C. 17 B. 18 A. 19 E. 20 D. 21 C. 22 A. 23 B.
Complement multiplu:
24 A, C, D, E. 25 B, D. 26 A, C, E. 27 B, D. 28 A, B, E. 29 A, D, E.30 A, B. 31 A,
C, D. 32 A, C, D. 33 C, D, E. 34 A, B, C, D. 35 C, E. 36 B, D. 37 B, C, D, E. 38 B,
C, E. 39 A, C. 40 A, B. 41 A, B, E. 42 B, D. 43 A, B, D. 44 A, C, D, E. 45 A, C, D,
E. 46 A, E. 47 A, D. 48 A, C, E. 49 B, C. 50 B, C, D. 51 A, B, C. 52 B, C. 53 A,
B, E.

Monitorizarea purtatorilor de valve si de proteze vasculare:


Complement simplu:
1. Este FALS despre protezele mecanice:
a. Sunt formate dintr-un inel implantat pe orificiul valvular si un element mobil
b. Au o durata de 8-15 ani
c. Protezele Starr-Edwards sunt destul de stenozante
d. Protezele Bjork-Shiley sunt putin stenozante
e. Protezele Saint Jude Medical au un profil hemodinamic excelent
2. NU este bioproteza:
a. Heterogrefa
b. Homogrefa
c. Autogrefa

117

d. Bioprotezele stentless
e. Valvele cu aripioare duble
3. Urmatoarea afirmatie referitoare la bioproteze este adevarata:
a. Cu anticoagulare au o durata de viata nelimitata
b. Homogrefele sunt valve umane prelevate chiar de la pacientul in cauza
c. Bioprotezele stentless se insera direct pe inelul valvular
d. Autogrefele proaspete sunt conservate la 4 grade in solutie de antibiotice
e. Heterogrefele sunt cele mai rar utilizate
4. NU este indicatie pentru valve mecanice:
a. Hiperparatiroidie
b. Pacient < 65 ani
c. Pacient deja sub anticoagulant
d. Dorinta de sarcina
e. Dorinta pacientului
5. Este adevarat despre endocarditele ce complica protezele valvulare:
a. Cele precoce se datoreaza in special stafilococului
b. Cele tardive apar la 6 luni dupa chirurgie
c. Cele tardive sunt cel mai frecvente pe mitrala
d. Cele precoce au o mortalitate scazuta comparativ cu cele tardive
e. Principalul diagnostic diferential pentru cele precoce este tromboza de valva
6. NU caracterizeaza tromboza protezelor valvulare:
a. Este rara, < 1% pe pacient/an
b. Cea mai afectata pozitie este cea mitrala
c. Apar deseori sub anticoagulante chiar cu INR in valoarea tinta
d. Tromboza completa necesita inlocuire valvulara in extrema urgenta
e. Ecografia gaseste un gradient mediu crescut
7. Urmatoarele afirmatii despre accidentele hemoragice sub AVK la cei cu proteze valvulare sunt
FALSE:
a. Vizeaza in principal purtatorii de valve mecanice
b. Incidenta lor este de la 0,5 la 0,8% pe pacient/an
c. Este vorba mai ales de hemoragii gastroduodenale
d. In timpul unui accident hemoragic se va avea in vedere intotdeauna diagnosticarea etiologiei
subiacente
e. Principalul diagnostic de eliminat este neoplazia

118

8. Este adevarat despre hemoliza extracorpusculara mecanica CU EXCEPTIA:


a. Se prezinta ca o anemie minima sau moderata
b. E caracterizata de prezenta schizocitelor
c. Hemoliza este fiziologica (LDH < 2N) la pacientii cu valve biologice
d. Formele evolutive trbeuie sa duca la cautarea unei dezinsertii, tromboze sau endocardite
e. La bilantul biologic se va gasi hiperbilirubinemie predominant libera, haptoglobina scazuta si
LDH ridicata
9. Caracterizeaza examenul clinic din monitorizarea pacientilor cu proteze valvulare CU
EXCEPTIA:
a. Examen cardiovascular complet
b. ECG la 2 luni, la 4 luni, la 8 luni si apoi annual
c. Consultatie stomatologica anuala
d. Verificarea existentei unui carnet de purtator de valva cu indicatii de preventie a endocarditei
infectioase
e. Inmanarea si verificarea carnetului de supraveghere a tratamentului anticoagulant
10. NU este factor de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice:
a. FiA
b. AS > 50 mm
c. FEVS < 35%
d. AIT
e. Stare de hipocoagulabilitate
Complement multiplu:
11. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre protezele valvulare mecanice:
a. Valvele Starr-Edwards sunt cele mai noi
b. Valvele Bjork-Shiley au un disc basculant pana la 60 de grade fata de planul inelului
c. Valvele Star-Edwards sunt foarte putin stenozante
d. Valvele Saint Jude Medical au un excelent profil hemodinamic
e. Valvele Bjork-Shiley sunt mai putin stenozante decat valvele Starr-Edwards
12. Este adevarat despre bioprotezele valvulare:
a. Durata lor este limitata la 8-15 ani
b. Heterogrefele sunt cel mai frecvent utilizate
c. Homogrefele sunt valve prelevate chiar de la pacientul in cauza
d. Bioprotezele stentless nu au armatura
e. Homogrefele proaspete se conserva in azot lichid

119

13. Sunt indicatii pentru bioproteze:


a. Subiecti > 70 ani
b. Imposibilitatea de a urma tratament cu AVK
c. Hiperparatiroidia
d. Absenta contraindicatiilor pentru AVK
e. Dorinta pacientului
14. Este adevarat despre endocarditele ce complica protezele valvulare:
a. Cele precoce sunt datorate in 50-60% din cazuri bacililor gram negativi
b. Cele precoce necesita terapie agresiva apoi o noua interventie de urgenta
c. Mortalitatea in cele precoce este de 60-70%
d. Cele tardive apar la 6 luni dupa chirurgie
e. In cele tardive localizarea aortica este de 5 ori mai frecventa
15. NU caracterizeaza tromboza protezelor valvulare:
a. Este o complicatie rara b. Ecografia cardiaca gaseste un gradient mediu crescut si uneori o
imagine mobila pediculata atasata valvei
c. Apar de obicei la pacienti cu INR peste valoarea tinta
d. Diagnosticul diferential este in principal dezinsertia de proteza
e. Tromboza completa necesita inlocuire valvulara in extrema urgenta
16. Este adevarat despre accidentele hemoragice sub AVK la pacientii cu proteze valvulare:
a. Vizeaza in principal purtatorii de bioproteze
b. Incidenta este de 0,6-1% pe pacient/an
c. Este vorba mai ales de hemoragii gastroduodenale
d. Vizeaza pacientii sub anticoagulante
e. Se va avea intotdeauna in vedere diagnosticarea etiologiei subiacente
17. Caracterizeaza degenerescenta bioprotezelor:
a. Imbatranirea tesutului biologic al valvei duce la rigidizarea acestuia
b. Procesul de calcificare determina imposibilitatea rupturii protezei dar si defect de deschidere
c. Riscul de degenerescenta este de 10% la 8 ani si de 80% la 15 ani
d. Degenerescenta este mai frecventa la subiectii sub 30 de ani care prezinta o anomalie a
metabolismului fosfocalcic
e. Tabloul este frecvent subacut cu aparitia progresiva a unei regurgitari
18. Este adevarat despre dezinsertiile de proteza valvulara:
a. Sunt in general precoce
b. Diagnosticul este evocat de suflul de regurgitare
c. Suflul de regurgitare este diastolic pentru mitrala si sistolic pentru aortica

120

d. Rareori se prezinta acompaniata de hemoliza


e. Tratamentul formelor septice este chirurgical
19. NU caracterizeaza hemoliza extracorpusculara mecanica:
a. Este ilustrata prin aparitia unei anemii minime sau moderate
b. Anemia este caracterizata biologic de hiperbilirubinemie cu prediminanta formei legate
c. Se evidentiaza schizocite pe frotiu
d. Hemoliza este fiziologica daca LDH > 2N
e. Formele evolutive trebuie sa conduca la cautarea unei dezinsertii, tromboze sau endocardite
20. Caracterizeaza examenul clinic din monitorizarea pacientilor cu proteze valvulare:
a. Examen cardiovascular complet
b. ECG la 2 luni, la 4 luni, la 8 luni si apoi anual
c. Consultatie stomatologica anuala
d. Verificarea existentei unui carnet de purtator de valva
e. Consultatie ORL anuala
21. Sunt factori de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice:
a. AVC
b. AIT
c. FiA
d. TV
e. ESV
22. Caracterizeaza monitorizarea morfologica a pacientului cu proteza valvulara:
a. Examenul ecografic realizat intre a 6-a si a 12-a saptamana postoperator serveste de referinta
pentru examenele ulterioare
b. Ecografie Doppler la 2 luni, 4 luni, 8 luni apoi o data pe an
c. ETE in mod sistematic pentru bioprotezele mitrale
d. Panoramic dentar annual
e. Radiografie a sinusurilor anuala
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 E. 3 C. 4 D. 5 A. 6 C. 7 B. 8 C. 9 B. 10 E.
Complement multiplu:
11 B, D, E. 12 A, B, D. 13 A, B, E. 14 B, C, E. 15 C, D. 16 B, C, D, E. 17 A, D, E.
18 A, B, E. 19 B, D. 20 A, C, D, E. 21 A, B, C. 22 A, D, E.

121

Endocardita infectioasa
Complement simplu:
1. Sunt cardiopatii din grupa B de risc pentru endocardita infectioasa CU EXCEPTIA:
a. Insuficienta aortica
b. Bioproteze valvulare
c. Prolaps de valva mitrala cu insuficienta mitrala
d. Bicuspidie aortica
e. Cardiomiopatie obstructiva
2. NU caracterizeaza etiologia bacteriana a endocarditei infectioase:
a. Streptococii alfahemolitici sunt cel mai adesea responsabili de boala Osler
b. Streptococul bovis are poarta de intrare urinara
c. Stafilococul epidermidis este frecvent in endocarditele tricuspide la toxicomani
d. Bacilii gram negativi au poarta de intrare ORL sau dentara
e. Endocarditele cu germeni HACEK dau deseori culturi negative
3. Caracterizeaza fiziopatologia endocarditei infectioase:
a. Bacteriile se fixeaza pe endocardul afectat de leziuni de jet
b. Apare o suprasarcina volemica cronica
c. Apare o dilatare compensatorie a cavitatilor
d. Scade presiunea de umplere
e. Creste debitul sistemic
4. Sunt semne periferice in diagnosticul endocarditei infectioase CU EXCEPTIA:
a. Fals panaritiu Osler
b. Placi Janeway
c. Noduli Roth
d. Purpura petesiala clasic la nivelul fetei
e. Splenomegalie
5. NU caracterizeaza bilantul biologic in diagnosticul endocarditei infectioase:
a. Hemoculturi inaintea oricarei antibioterapii
b. Sistematic, recoltari pe medii speciale (Bartonella, Coxiella)
c. Bilant inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor
d. Proteinurie pe 24h
e. Markeri imunologici de forme subacute
6. Ecografia transtoracica si transesofagiana pot preciza in diagnosticul endocarditei infectioase
CU EXCEPTIA:
122

a. Caracterul pediculat al vegetatiilor


b. Riscul embolic crescut daca dimensiunea > 8mm
c. Valvulopatia subiacenta
d. Complicatii locale ca abcesul
e. Functia ventriculara stanga
7. Diagnosticul de endocardita infectioasa este posibil daca exista:
a. 2 criterii majore Duke
b. 1 criteriu major + 3 criterii minore Duke
c. 5 criterii minore Duke
d. 4 criterii minore Duke
e. 1 criteriu major si 1 criteriu minor Duke
8. Sunt microorganisme care daca prezente in hemocultura constituie criteriu major Duke CU
EXCEPTIA:
a. Streptococcus viridans
b. Stafilococcus epidermidis
c. Haemofilus
d. Kingella
e. Coxiella burnetii
9. Sunt criterii minore Duke CU EXCEPTIA:
a. Valvulopatie
b. Febra > 38 de grade
c. Hemoragie intracraniana
d. Factor reumatoid
e. Agravarea unui suflu de insuficienta valvulara
10. NU este factor ecocardiografic de prognostic negativ in endocardita infectioasa:
a. HTAP
b. FEVS scazuta
c. Leziuni sub-aortice
d. Endocardita pe proteza
e. Scurgere aortica voluminoasa
11. Sunt complicatii cardiace ale endocarditei infectioase CU EXCEPTIA:
a. Distructie valvulara
b. Insuficienta cardiaca
c. Anevrism micotic aortic
d. Abces septal ce determina BAV
e. Infarct miocardic prin embolie coronara
123

12. NU este cauza de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie in endocardita infectioasa:
a. Persistenta portii de intrare
b. Flebita
c. Abces paravalvular
d. Infectie necontrolata la nivel local
e. Splenomegalie
13. Corespunde tratamentului EI in functie de germeni:
a. Streptococi Ceftriaxona 4 saptamanai
b. Enterococi Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani
c. Stafilococi meti-S Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 6 saptamani
d. Coxiella burnetti Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 5 zile
e. Hemoculturi negative Vancomicina 50 mg/kh/zi 6 saptamani
14. NU corespunde antibioterapiei de prima intentie a EI pe proteza:
a. Streptococi Gentamiina 3 mg/kg/zi timp de 2 saptamani
b. Stafilococi meti-S Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani
c. Stafilococi meti-R Gentamicina 3 mg/kg/zi 6 saptamanai
d. Hemoculturi negative Rifampicina 6 saptamani
e. Hemoculturi negative Gentamicina 15 zile
15. Este indicatie de tratament chirurgical la 8 zile in endocardita infectioasa:
a. Insuficienta aortica severa c semne clinice de IVS
b. Insuficienta mitrala severa fara indicatie hemodinamica
c. Abcese de inel sau septale necontrolate
d. Endocardita fungica
e. Endocardita infectioasa mitrala cu risc embolic crescut datorita vegetatiilor > 10 mm
16. Este FALS despre antibioprofilaxia endocarditei infectioase:
a. Este cea mai importanta
b. Necesita masuri stricte de igiena cum ar fi consultatia stomatologica bianuala
c. Ultimele recomandari merg in directia diminuarii antibioprofilaxiei sistematice la toti
valvularii
d. Pacientii sunt clasati in grupe de risc A, B si C
e. Antibioprofilaxia trebuie sa fie rezervata doar pacientilor din grupa A
Complement multiplu:
17. Urmatoarele cardiopatii fac parte din grupa A de risc pentru endocardita infectioasa:
a. Bioprotezele
b. Protezele mecanice
124

c. PVM cu IM
d. IA
e. IM
18. Urmatorii streptococi alfahemolitici care pot determina EI sunt negrupabili dupa Lancefield:
a. Mitis
b. Sanguis
c. Bovis
d. Salivarius
e. Mutans
19. Este adevarat despre stafilococii ce pot determina EI:
a. Dau forme emboligene
b. Principalii sunt aureus si epidermidis
c. Poarta de intrare ORL sau dentara
d. Adeseori rezistenti la antibiotice
e. Frecvent prezenti in endocarditele tricuspide la toxicomani
20. Urmatorii germeni fac parte din grupul HACEK:
a. Haemofilus
b. Actinobacter
c. Cardiobacterium
d. Escherichia
e. Kingella
21. Sunt semne periferice in diagnosticul EI:
a. Cardiomegalie
b. Fals panaritiu Osler
c. Placi Janeway
d. Noduli Roth
e. Suflu de regurgitare
22. Sunt elemente recomandate in bilantul biologic din diagnosticul EI:
a. Hemoculturi inaintea oricarei antibioterapii repetate in cursul puseelor febrile si frisoanelor
b. Hemoculturi sistematic pe medii speciale
c. Bilant inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor
d. Latex Waaler Rose
e. TFA VDRL
23. Sunt examene morfologice pentru a identifica poarta de intrare in diagnosticul EI:
a. Examen panoramic dentar
125

b. Radiografie a sinusurilor
c. CT abdomino-pelvian
d. Scintigrafie cardiaca
e. Body-scanner
24. Sunt criterii pentru endocardita infectioasa sigura:
a. Examen anatomopatologic pozitiv
b. 1 criteriu major + 3 criterii minore Duke
c. Rezolvarea semnelor clinice cu antibioterapie < 4 zile
d. 1 criteriu major + 1 criteriu minor Duke
e. 5 criterii minore Duke
25. Sunt criterii majore Duke:
a. Vegetatie de valva protetica pe ETT
b. Abces de valva protetica pe ETE
c. Ac IgG antifaza I > 1/800
d. Agravarea unui suflu de insuficienta valvulara
e. 2 hemoculturi distincte pozitive pentru Eikenella
26. Sunt criterii minore Duke:
a. Toxicomanie i.v.
b. Febra > 38 de grade
c. Hemoragie intracraniana
d. Factor reumatoid
e. Hemoculturi pozitive pentru S. Aureus
27. Urmatorii factori de prognostic nefativi ai EI sunt complicatii ale EI:
a. Soc septic
b. Disfunctie severa de proteza
c. Diagnosticare cu intarziere
d. DNID
e. AVC
28. Sunt complicatii neurologice ale EI:
a. Hemoragie cerebro-meningeala prin ruptura de anevrism micotic
b. Abces cerebral
c. Meningita bacteriana
d. Anevrism micotic cerebral
e. AVC embolic

126

29. Sunt cauze de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie in EI:


a. Alergie la antibiotice
b. Reinoculare prin alta poarta de intrare
c. Embolie septica splenica
d. Glomerulonefrita
e. Limfangita la nivelul portii de intrare
30. Corespunde antibioterapiei de prima intentie in EI cu Coxiella Burnetti pe valva nativa:
a. Doxiciclina 100 mg x2/zi timp de 18 luni
b. Vancomicina 20 mg/kg/zi timp de 6 saptamani
c. Ofloxacina 400 mg/zi timp de 18 luni
d. Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 18 luni
e. Ceftriaxona 100 mg/zi timp de 18 luni
31. Caracterizeaza antibioterapia de prima intentie in EI cu Stafilococi meti-R pe proteza
valvulara:
a. Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani
b. Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 6-8 saptamani
c. Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 15 zile
d. Rifampicina timp de 6-8 saptamanai
e. Ceftriaxona timp de 6 saptamani
32. Sunt indicatii pentru tratament chirurgical pe termen mediu in EI:
a. IA severa fara indicatie hemodinamica
b. IM severa cu indicatie hemodinamica
c. IM severa fara indicatie hemodinamica
d. Endocardita fungica
e. Abcese de inel sau septale
33. Caracterizeaza antibioprofilaxia endocarditei infectioase:
a. Toti pacientii valvulari trebuie sa primeasca un carnet de profilaxie a EI
b. Se recomanda diminuarea antibioprofilaxiei sistematice la toti valvularii
c. In functie de risc pacientii sunt repartizati in grupe: A, B sau C
d. Antibioprofilaxia se recomanda doar in grupa C riscul cel mai crescut
e. Se recomanda amoxicilina 2g p.o. inaintea oricarui gest dentar cu risc crescut
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 D. 3 A. 4 D. 5 B. 6 B. 7 E. 8 B. 9 E. 10 D. 11 C. 12 E. 13 A. 14
C. 15 B. 16 D.
Complement multiplu:
127

17 A, B. 18 A, B,D, E. 19 A, B, E. 20 A, C, E. 21 B, C, D. 22 A, C, D, E. 23 A, B,
C, E. 24 A, B, E. 25 A, B, C, E. 26 A, B, C, D. 27 A, C, E. 28 A, B, C, E. 29 A, C, D.
30 A, C. 31 B, C, D. 32 A, C. 33 A, B, E.

Pericardita acuta
Complement simplu:
1. Durerea din pericardita are urmatoarele caracteristici CU EXCEPTIA:
a. Precordiala
b. Iradianta
c. Constrictiva
d. Insensibila la trinitrina
e. Calmata in pozitie sezanda
2. Caracterizeaza frecatura pericardica:
a. Zgomot profund, sistolic
b. Constanta
c. Auzit mai bine in pozitie sezanda
d. Dispare in apnee
e. Foarte putin variabila in timp
3. NU sunt elemente ECG in pericardita acuta:
a. Microvoltaj
b. Alternanta electrica
c. Subdenivelare ST cu semn in oglinda
d. Subdenivelare a PQ
e. Tahicardie sinusala
4. Sunt elemente ecocardiografice de confirmare a diagnosticului de pericardita acuta:
a. Spatiu lipsit de ecouri in jurul cavitatilor cardiace
b. Jena la umplerea cavitatilor drepte cu cinetica anormala a septului interventricular
c. Variatii respiratorii ale fluxurilor transvalvulare
d. Tulburare a cineticii segmentare
e. Tumora pericardica
5. Sunt explorari biologice sistematice in diagnosticul pericarditei acute:
a. Serologie HIV
b. Bilant tiroidian
128

c. Enzime pancreatice
d. Dozarea markerilor tumorali
e. Diagnosticarea tuberculozei
6. Caracterizeaza pericardita acuta de etiologie virala CU EXCEPTIA:
a. Infectie ORL banala in zilele precedente
b. Recidive frecvente
c. Evolutie favorabila sub antiinflamatoare
d. Constituire lenta, diagnosticata de obicei in stadiul de tamponada
e. Determinata de virusi hepatitici
7. Sunt cauze rare de pericardita CU EXCEPTIA:
a. Tuberculoza
b. Lupus
c. HIV
d. RAA
e. Radioterapia
8. Urmatoarea afirmatie despre tratamentul simptomatic al pericarditei acute este FALSA:
a. Se recomanda concediu medical 15 zile
b. Se recomanda aspirina 3 grame in primele 7 zile
c. Se recomanda aspirina 1 gram in a 3-a saptamana
d. Se recomanda tratament anticoagulant
e. Se recomanda control clinic, explorari biologice si ecografic la sfarsitul tratamentului
9. Caracterizeaza miopericardita:
a. Se prezinta ca o pericardita maligna cu soc cardiogen
b. Apar unde Q de necroza
c. Nu apar tulburari de cinetica
d. Ecografia este examenul de electie pentru diagnostic
e. Tratamentul consta in grefa in urgenta
10. Sunt semne clinice caracteristice tamponadei CU EXCEPTIA:
a. Soc cardiogen
b. Fara semne de EPA
c. Semne stangi majore
d. Puls paradoxal Kussmaul
e. Scadere a presiunii arteriale in timpul inspiratiei > 10 mmHg
11. NU este adevarat despre tratamentul tamponadei:
a. Se va respecta pozitia semisezanda
129

b. Se va opri orice tratament anticoagulant


c. Drenaj chirurgical in urgenta
d. Punctie pericardica supraxifoidiana in asteptarea drenajului
e. Se va evita culcarea pacientului
12. Sunt criterii diagnostice ecografice pentru pericardita cronica constrictiva CU EXCEPTIA:
a. Adiastolie a cavitatilor cardiace
b. Ingrosare pericardica
c. Revarsat pericardic absent
d. Revarsat pericardic putin abundent
e. Variatii respiratorii ale fluxurilor transvalvulare
Complement multiplu:
13. Caracterizeaza durerea pericardica in pericardita acuta:
a. Iradianta
b. Precordiala
c. Constrictiva
d. Sensibila la trinitrina
e. Intensificata in decubit
14. Caracterizeaza sindromul infectios din pericardita acuta:
a. Febra
b. Astenie
c. Artralgii
d. Mialgii
e. Scadere ponderala
15. NU este semn de tamponada in pericardita acuta:
a. Insuficienta cardiaca dreapta
b. Insuficienta cardiaca stanga
c. Semne de soc
d. EPA
e. Puls paradoxal
16. Sunt stadii caracteristice ECG in evolutia pericarditei acute:
a. Supradenivelare ST cu semn in oglinda, convexa in sus
b. Normalizare ST cu aplatizare a undelor T
c. Negativare a undelor T
d. Normalizare a undelor T
e. Persistenta supradenivelarii ST
130

17. Sunt elemente caracteristice ECG in pericardita acuta:


a. Microvoltaj constant
b. Alternanta electrica
c. Subdenivelare a PQ
d. Bradicardie sinusala
e. ESV
18. Urmatoarele elmente radiografice apar in pericardita acuta:
a. Cardiomegalie in ceainic
b. Cardiomegalie in carafa
c. Calcificari pleurale
d. Opacifiere a sacului pericardic
e. Revarsat pleural
19. Sunt criterii etiologice in ecografia cardiaca din pericardita acuta:
a. Spatiu lipsit de ecouri in jurul cavitatilor cardiace
b. Jena la umplerea cavitatilor drepte cu cinetica anormala a septului interventricular
c. Variatii respiratorii ale fluxurilor transvalvulare
d. Tulburare a cineticii segmentare
e. Tumora pericardica
20. Sunt explorari biologice sistematice in diagnosticul pericarditei acute:
a. Serologie HIV
b. Enzime pancreatice
c. Bilant tiroidian
d. Diagnosticarea unei afectiuni autoimune
e. IDR
21. Urmatorii virusi sunt incriminati in pericardita acuta:
a. Coxsackie
b. Paragripal
c. VZV
d. Virusi hepatitici
e. Adenovirus
22. Caracterizeaza pericardita acuta de etiologie virala:
a. Cauza rara
b. Infectie ORL banala in zilele precedente
c. Diagnosticat in faza de tamponada datorita evolutiei subacute
d. Evolutie favorabila sub antiinflamatoare
e. Recidive frecvente
131

23. Sunt elemente caracteristice ale pericarditei acute de etiologie neoplazica:


a. Constituire lenta, putin zgomotoasa
b. Diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada
c. Tratamentul consta in drenajul pericardic
d. Evocatoare este imunodepresia
e. Este o cauza foarte rara
24. NU caracterizeaza pericardita acuta de etiologie tuberculoasa:
a. Debut brutal cu durere constrictiva pe fond de dispnee agravata recent
b. Tratament cu corticoizi pentru diminuarea riscului de evolutie spre pericardita cronica
constrictiva
c. Tratamentul consta in drenajul pericardic
d. Diagnosticul de certitudine se face pe analiza lichidului pericardic
e. Este o cauza frecventa
25. Sunt cauze rare de pericardita:
a. Insuficienta renala
b. Insuficienta cardiaca
c. Pancreatita acuta
d. RAA
e. Lupus
26. Sunt elemente de tratament simptomatic al pericarditei acute:
a. Paracetamol in caz de durere sub aspirina
b. Aspirina 2 g in primele 7 zile
c. Aspirina 1 gram in saptamana a 3-a
d. Concediu medical 7 zile
e. Oprirea anticoagulantelor
27. Caracterizeaza tamponada cardiaca:
a. Caracterul compresiv al revarsatului tine de volumul acestuia
b. Exista semne de EPA
c. Hemopericardul este o posibila etiologie
d. Exista semne drepte majore
e. Aspect ecografic de adiastolie
28. NU caracterizeaza tratamentul tamponadei din pericardita acuta:
a. Se va institui tratament anticoagulant
b. Se va respecta pozitia in decubit
c. Se va efectua punctie pericardica subxifoidiana in asteptarea drenajului

132

d. Drenaj chirurgical in urgenta


e. Umplere vasculara prin solutii coloidale
29. Caracterizeaza pericardita cronica constrictiva:
a. Complicatie frecventa
b. Reprezinta constrictia cavitatilor cardiace stangi si apoi drepte prin fibroza pericardica
c. Frecvent de origine tuberculoasa
d. Frecvent de origine postradioterapeutica
e. Frecvent de origine postoperatorie
30. Urmatoarele variante reprezinta tratamentul preventiv al pericarditei cronice constrictive:
a. Drenajul in stadiul acut
b. Drenajul in stadiul cronic
c. Corticoizi
d. Colchicina
e. Aspirina
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 C. 3 C. 4 A. 5 A. 6 D. 7 C. 8 D. 9 B. 10 C. 11 D. 12 E.
Complement multiplu:
13 B, C, E. 14 A, B, C, D. 15 B, D. 16 B, C, D. 17 B, C. 18 A, B, C, E. 19 D, E. 20
A, E. 21 A, D, E. 22 B, D, E. 23 A, B, C. 24 A, C, E. 25 A, C, D, E. 26 A, C, E. 27
A, C, D, E. 28 A, B. 29 C, D, E. 30 A, C.

Insuficienta aortica
Complement simplu:
1. Este etiologie a insuficientei aortice congenitale:
a. Boala anuloectazianta
b. Bicuspidia aortica
c. Sifilis
d. Takayasu
e. Crohn
2. Cea mai frecventa etiologie a insuficientei aortice cronice la pacientii intre 40-60 ani din tarile
industrializate este:
a. Endocardita subacuta
133

b. Reumatismul
c. HTA severa
d. Boala degenerativa sau distrofica
e. Aortita sifilitica
3. Urmatoarele sunt cauze de aortite CU EXCEPTIA:
a. Boala Takayasu
b. Boala Crohn
c. Sindrom Laubry-Pezzi
d. Sifilis
e. Spondilartrita anchilozanta
4. Urmatoarele sunt caracteristici ale leziunilor valvulare din EI acuta cu insuficienta aortica
acuta CU EXCEPTIA:
a. Leziuni complexe
b. Leziuni vegetative
c. Perforatii ale sigmoidelor
d. Abcese ale sinusurilor valsalva
e. Abcese ale septului interventricular
5. Este consecinta a insuficientei aortice acute:
a. Dilatare a ventriculului stang
b. Supraincarcare volumetrica diastolica
c. Hipertrofie compensatoare a VS
d. Hipertrofie compensatoare a VD
e. EPA
6. Sunt elemente in auscultatia insuficientei aortice CU EXCEPTIA:
a. Suflu telediastolic fin cu maxim in focarul aortic
b. Pistol-shot mezosistolic
c. Suflu diastolic Flint
d. Galop protodiastolic
e. Suflu protodiastolic aspirativ aortic
7. NU caracterizeaza hiperpulsatilitatea arteriala:
a. Semnul Musset
b. Marirea presiunii arteriale diferentiale
c. Semnul Faget
d. Semnul Quincke
e. Hippus pupilar

134

8. Metoda ecografica PISA masoara in diagnosticul insuficientei aortice urmatoarele CU


EXCEPTIA:
a. Timpul de semi-descensiune
b. Viteza protodiastolica in istmul aortic
c. Largime jetului la origine
d. Suprafata orificiului regurgitant
e. Volumul regurgitat la fiecare diastola
9. Intra in bilantul preoperator CU EXCEPTIA:
a. Coronarografie la femeile la menopauza
b. Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice
c. Cautarea focarelor ORL si stomatologice
d. Arteriografie in caz de dilatare a aortei descendente
e. Consultatie de anestezie
10. Prognosticul de supravietuire al unui pacient asimptomatic cu insuficienta aortica este:
a. 70% la 10 ani
b. 75% la 15 ani
c. 80% la 5 ani
d. 90% la 5 ani
e. 50% la 10 ani
11. Sunt complicatii ale insuficientei aortice CU EXCEPTIA:
a. Pericardita
b. Insuficienta cardiaca
c. Tulburari de ritm supraventriculare
d. Tulburari de ritm ventriculare
e. Moarte subita
12. NU este criteriu pentru interventia Bentall in insuficienta aortica:
a. DTSVS > 50 mm
b. DTDVS > 70 mm
c. Aorta descendenta dilatata > 50 mm
d. Aorta descendenta dilatata > 45 mm in caz de marfan
e. FEVS < 50%
Complement multiplu:
13. Este adevarat despre boala degenerativa sau distrofica a valvei aortice:
a. Cea mai frecventa etiologie in tarile neindustrializate
b. Afecteaza mai frecvent pacientii intre 40 si 60 de ani
135

c. Insuficienta aortica impreuna cu dilatarea aortei descendente constituie boala anuloectazianta


d. Se poate incadra in cadrul bolii Marfan
e. Consta in afectarea distrofica a valvei aortice
14. Sunt etiologii pentru aortite:
a. Sindrom Laubry-Pezzi
b. Boala Crohn
c. LES
d. Sindrom Marfan
e. Boala Takayasu
15. Insuficienta aortica acuta prin disectie aortica apare pe urmatoarele terenuri:
a. HTA
b. Sindrom Marfan
c. Sindrom Laubry-Pezzi
d. Lupus e. Sifilis
16. Sunt consecinte ale regurgitarii aortice:
a. Dilatare a ventriculului stang
b. Dilatare a atriului stang
c. Supraincarcare volumetrica diastolica a VS
. Hipertrofie compensatoare a VS
e. Dilatare compensatoare a VS
17. Sunt semne functionale in diagnosticul insuficientei aortice:
a. Dispnee
b. Fatigabilitate la effort
c. Angor functional
d. Sincopa
e. Lipotimie
18. Sunt caracteristici auscultatorii ale insuficientei aortice:
a. Pistol-shot mezosistolic
b. Suflu telediastolic in focarul aortic
c. Suflu diastolic Flint in focarul aortic
d. Galop protodiastolic
e. Galop telediastolic
19. Sunt semne de hiperpulsatilitate arteriala in insuficienta aortica:
a. Marirea presiunii arteriale diferentiale
b. Semnul Musset
136

c. Semnul De Bakey
d. Semnul Faget
e. Hippus pupilar
20. Caracterizeaza ECG in insuficienta aortica:
a. SV1 + RV5 > 35mm
b. Inversarea undelor T in V5 V6
c. SV1 + RV4 > 35 mm
d. Subdenivelare orizontala ST
e. Deviatie axiala dreapta
21. Este adevarat despre ecografia Doppler transtioracica in insuficienta aortica:
a. Poate diagnostica insuficienta dar nu si etiologia
b. Poate determina rasunetul insuficientei dilatare de ventricul stang
c. Poate diagnostica alte valvulopatii coexistente
d. Poate aprecia existenta regurgitarii dar nu o poate masura
e. In caz de suspiciune de endocardita se va recomanda ecografia transesofagiana
22. Caracterizeaza biantul preoperator in insuficienta aortica:
a. Coronarografie sistematic inaintea interventiei
b. Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice
c. Cautarea focarelor ORL si stomatologice
d. Scintigrafie pentru calcularea fractiei de regurgitare
e. Consultatie de anestezie
23. Sunt complicatii ale insuficientei aortice:
a. Tulburari de ritm supraventriculare
b. Tulburari de ritm ventriculare
c. Endocardita
d. Pericardita
e. Moarte subita
24. Tratamentul medicalin insuficienta aortica consta in:
a. Diuretice in caz de semne congestive
b. Inhibitori calcici cu actiune periferica
c. IEC
d. Betablocante in boala Marfan
e. ARA II
25. Se indica tratamentul medical in insuficienta aortica asimptomatica daca:
a. DTSVS = 20 mm/m2 SC
137

b. DTDVS = 80 mm
c. FEVS = 55%
d. Aorta descendenta dilatata > 45 mm in caz de marfan
e. FEVS = 50%
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 D. 3 C. 4 B. 5 E. 6 A. 7 C. 8 B. 9 D. 10 E. 11 A. 12 C.
Complement multiplu:
13 B, D, E. 14 B, C, E. 15 A, B. 16 A, C, D. 17 A, B, C. 18 A, D. 19 A, B, E. 20
A, B. 21 B, C, E. 22 B, C, E. 23 A, B, C, E. 24 A, B, C, D. 25 A, C, E.

Insuficienta mitrala
Complement simplu:
1. Este adevarat despre insuficienta mitrala cronica reumatismala:
a. Cea mai frecventa, afecteaza barbatii varstnici
b. Este frecvent asociate unei stenoze si altor valvulopatii
c. Afecteaza frecvent femeia tanara
d. Consta in defect de coaptare a valvelor prin tractiunea cordajelor
e. Valvele sunt fine, pelucide
2. NU caracterizeaza boala Barlow:
a. Afecteaza femeia tanara
b. Degenerescenta mixoida a valvelor
c. Valvele prolabeaza in atriul stang
d. Cordaje ingrosate
e. Valve ingrosate
3. Sunt etiologii ale insuficientei mitrale CU EXCEPTIA:
a. Sindrom Marfan
b. Boala Takayasu
c. CMHO
d. Sindrom Elher-Danlos
e. Mixom al atriului stang
4. Este etiologie a insuficientei mitrale acute:
a. Infarctul miocardic inferior
138

b. Infarctul miocardic lateral


c. Infarctul miocardic bazal
d. Infarctul miocardic posterior
e. Infarctul miocardic anterior
5. Este adevarat despre fiziopatologia insuficientei mitrale cronice:
a. Determina insuficienta cardiaca dreapta
b. Ventriculul stang se rigidizeaza
c. In timpul sistolei sangele ajunge in mod retrograd in atriul drept
d. Ventriculul stang se hipertrofiaza compensator
e. Regurgitarea atriala determina hipertrofie atriala
6. Sunt semne functionale in diagnosticul insuficientei mitrale CU EXCEPTIA:
a. Dispnee
b. Durere toracica
c. Edeme ale membrelor inferioare
d. Hepatalgii
e. Splenomegalie
7. NU sunt semne fizice in diagnosticul insuficientei mitrale:
a. Soc in dom
b. Suflu protodiastolic maximal in focrul mitral
c. Semne de HTAP
d. Turgescenta jugulara
e. Click mezosistolic specific bolii Barlow
8. Caracterizeaza radiografia toracica in diagnosticul insuficientei mitrale CU EXCEPTIA:
a. Arc mediu stang convex
b. Micsorare a arcului inferior stang
c. Dedublare a conturului arcului inferior drept
d. Calcificari valvulare
e. Revarsat pleural bilateral
9. Este adevarat despre ecografia Doppler color in diagnosticul insuficientei mitrale CU
EXCEPTIA:
a. Determina profunzimea regurgitarii mitrale
b. Determina directia jetului regurgitant in venele pulmonare
c. Masoara presiunea arteriala pulmonara sistolica pornind de la jetul insuficientei tricuspide
d. Masoara largimea jetului la origine
e. Determina zona de convergenta, volumul regurgitant si fractia de regurgitare

139

10. NU caracterizeaza cateterismul cardiac stang in diagnosticul insuficientei mitrale:


a. Cuantifica regurgitarea mitrala
b. Cuantifica dilatarea atriului stang
c. Masoara volumul si fractia de ejectie ventriculare stangi
d. Masoara presiunea telediastolica in ventriculul stang
e. Cauta unda V pulmonara
11. Are indicatie chirurgicala insuficienta mitrala cronica organica severa asimptomatica cu:
a. FEVS = 65%
b. DTSVS = 50 mm
c. PAPs 45 mmHg in repaus
d. FEVS = 60%
e. DTSVS = 35 mm
Complement multiplu:
12. Caracterizeaza insuficienta mitrala cronica degenerativa:
a. Este cea mai frecventa
b. Afecteaza varstnicii
c. Valvele sunt ingrosate, redundante
d. Cordajele sunt ingrosate, retractate
e. Comisurile fuzioneaza
13. Este caracteristic insuficientei mitrale cronice reumatismale:
a. Valve ingrosate, calcificate
b. Comisuri fuzionate
c. Asociaza frecvent o stenoza mitrala
d. Degenerescenta mixoida a valvelor
e. Cordaje alungite
14. Sunt cauze de insuficienta mitrala acuta:
a. Infarctul inferior
b. Infarctul anterior
c. Traumatism toracic
d. Ruptura de cordaj
e. Fibroza ischemica a pilierului valvei mitrale mici
15. Este adevarat despre clasificarea Carpentier:
a. Tip 1 insuficienta mitrala functionala
b. Tip 2 Insuficienta mitrala restrictiva
c. Tip 3 Joc valvular limitat cu o inchidere insuficienta in sistola
140

d. Tip 1 Amplitudinea miscarilor valvelor este crescuta


e. Tip 2 Prolaps valvular
16. Sunt afirmatii adevarate despre fiziopatologia insuficientei mitrale acute:
a. Presiunea capilara pulmonara creste brutal
b. Apare EPA
c. Apare insuficienta caradiaca dreapta
d. Ventriculul stang se dialata dar nu se hipertrofiaza compensator
e. Atriul stang se dialata
17. Sunt semne functionale care pot apare in diagnosticul insuficientei mitrale:
a. Palpitatii
b. Hepatalgii
c. Splenomegalie
d. Turgescenta jugulara
e. Hemoptizii
18. Sunt semne fizice in diagnosticul insuficientei mitrale:
a. Soc in dom
b. Pistol-shot mezosistolic
c. Galop protodiastolic
d. Suflu holosistolic in jet de vapori
e. Z2 pulmonar intarit
19. Caracterizeaza insuficienta mitrala prin ruptura de cordaj:
a. Pocnitura in piept asociata unei dureri scurte
b. Semne de lupus
c. Efort in antecedente
d. Dispnee
e. EPA
20. Sunt elemente ECG in diagnosticul insuficientei mitrale:
a. P > 0,12 s
b. P bifida in V1
c. P bifazica in DII
d. Indice Sokolow > 35mm
e. Fibrilatie sau flutter atrial
21. Ecografia cardiaca bidimensionala si TM evidentiaza in diagnosticul insuficientei mitrale:
a. Dimensiunea cavitatilor drepte
b. Suprafata regurgitarii mitrale
141

c. FEVS
d. Largimea jetului la origine
e. Morfologia aparatului valvular si subvalvular
22. Caracterizeaza cateterismul stang in diagnosticul insuficientei mitrale:
a. Masoara PAP
b. Cuantifica regurgitarea mitrala
c. Masoara dilatarea AS
d. Cauta unda V pulmonara
e. Masoara FEVS
23. Sunt complicatii ale insuficientei mitrale:
a. Firbrilatia atriala
b. Blocuri nodale
c. Endocardita bacteriana
d. Insuficienta cardiaca dreapta
e. Insuficienta cardiaca stanga
24. Caracterizeaza tratamentul medical al insuficientei mitrale:
a. Angioplastie coronariana in cele ischemice
b. Tratamentul insuficientei cardiace
c. Tratamentul fibrilatiei atriale
d. Profilaxia endocarditei
e. Plastie mitrala cand aparatul subvalvular nu e lezat
25. Implica tratamentul medical al insuficientei mitrale cronice organice severe asimptomatice:
a. DTSVS = 40 mm
b. FEVS = 55%
c. PAPs = 55 mmHg
d. FiA
e. DTSVS = 45 mm
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 D. 3 B. 4 A. 5 A. 6 E. 7 B. 8 B. 9 C. 10 E. 11 B.
Complement multilplu:
12 A, B. 13 A, B, C. 14 A, C, D, E. 15 A, C, E. 16 A, B. 17 A, B, E. 18 A, D, E. 19
A, C, D, E. 20 A, D, E. 21 A, C, E. 22 B, C, E. 23 A, C, D, E. 24 A, B, C, D. 25 A, E.

142

Stenoza aortica
Complement simplu:
1. Este etiologie a stenozei aortice CU EXCEPTIA:
a. Boala Monckeberg
b. Bicuspidia aortica
c. Sindrom Laubry-Pezzi
d. RAA
e. Stenoza subvalvulara congenitala
2. Este adevarat despre boala Monckeberg:
a. Sunt prezente calcificari ale valvelor
b. Cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie
c. Asociata frecvent unei dilatoari a aortei ascendente
d. Este congenitala
e. Afecteaza cu precadere subiectii tineri intre 20-30 ani
3. Este aevarat despre fiziopatologia stenozei aortice:
a. Suprafata normala este de aproximatov 4 cm2
b. Stenoza stransa se refera la suprafete mai mici de 1 cm2
c. Stenoza stransa se refera la suprafete mai mici de 1 cm2/m2
d. Stenoza constituie un obstacol fata de ejectia in ventriculul stang
e. Stenoza provoaca o crestere a presarcinii
4. NU este adevarat despre fiziopatologia stenozei aortice:
a. Apare hipertrofie ventriculara stanga compensatoare
b. Apare un gradient intre ventriculul stang si aorta
c. Pentru un debit cardiac scazut o stenoza stransa antreneaza un gradient mediu VS/Ao de 40-50
mmHg
d. Debitul cardiac creste insuficient la efort
e. Angorul se explica prin debit insuficient la efort
5. Sunt posibile semne functionale in diagnosticul stenozei aortice CU EXCEPTIA:
a. Angor
b. Sincopa precedata de senzatie de val in fata ochilor
c. Dispnee
d. Lipotimie
e. Palpitatii

143

6. Caracterizeaza ausculatia stenozei aortice:


a. Suflu protodiastolic fin, dulce, aspirativ, maxim in focarul aortic
b. Pistol-shot mezosistolic
c. Galop protodiastolic
d. Zgomot 2 abolit
e. Suflu diastolic Flint in focarul mitral
7. Caracterizeaza radiografia toracica in diagnosticul stenozei aortice:
a. Inima de volum normal
b. Calcificare a inelului mitral
c. Dilatarea ventriculului stang largirea arcului inferior stang
d. Dilatarea atriului stang arc mediu stang convex si dedublarea contrurului arcului inferior
drept
e. Cardiomegalie cu index cardiotoracic peste 0,5
8. Sunt elemente ale diagnosticului ecografic in stenoza aortica CU EXCEPTIA:
a. FEVS este mult timp conservata
b. Calculeaza suprafata aortica prin ecuatia de continuitate
c. Calculeaza volumul regurgitat diastolic
d. Observa dilatarea aortei initiale
e. Observa afectarea reumatismala a valvei
9. Sunt complicatii ale stenozei aortice CU EXCEPTIA:
a. Insuficienta cardiaca
b. Moarte subita
c. Tulburari de conducere de grad inalt
d. Tulburari de ritm supraventriculare sau venriculare
e. Disectia aortei ascendente
10. Sunt indicatii de protezare a stenozei aortice in urma probei ECG de efort CU EXCEPTIA:
a. Aparitia simptomelor
b. Crestere < 20 mmHg a TAs la efort
c. Supradenivelare ST marcata > 2mm
d. Aritmie ventriculara TV > 4 ESV consecutive
e. Imposibilitatea de a atinge 80% din FMT
Complement multiplu:
11. NU este caracteristic bolii Monckeberg:
a. Este cauza cea mai frecventa la pacientii de varsta medie
b. Cauza cea mai frecventa la subiectii tineri 20-30 ani
144

c. Cauza cea mai frecventa la subiectii peste 75 ani


d. Calcificari valvulare
e. Calcificari ale inelului aortic
12. Este adevarat despre stenoza aortica datorita RAA:
a. De obicei asociata cu o insuficienta
b. Comisuri fuzionate
c. Cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie 50-60 ani
d. Asociata frecvent unei dilatari a aortei ascendente
e. In diminuare in ultimii 20 de ani
13. Urmatoarele valori corespund stenozei aortice stranse:
a. 3 cm2
b. 0,9 cm2
c. 0,9 cm2/m2
d. 0,5 cm2
e. 0,5 cm2/m2
14. Sunt consecinte in amonte ale stenozei aortice:
a. Edem pulmonar
b. Angor
c. Debit cardiac insuficient la efort
d. Dilatarea urechiusei stangi
e. Hipertrofie ventriculara stanga compensatoare
15. Sunt semne functionale ale stenozei aortice:
a. Claudicatie
b. Angor
c. Dispnee
d. Palpitatii
e. Lipotimie
16. NU caracterizeaza auscultatia cardiaca in stenoza aortica:
a. Zgomot 2 abolit
b. Galop protodiastolic
c. Pistol-Shot
d. Suflu holosistolic in jet de vapori in focarul aortic
e. Suflu mezosistolic ejectional in focarul aortic
17. Caracterizeaza ECG in stenoza aortica:
a. Indice Sokolow > 35
145

b. P > 0,12 s
c. Inversarea undelor T in V5 si V6
d. Deviatie axiala stanga
e. BRS incomplet
18. Sunt semne radiografice caracteristice stenozei aortice:
a. Dilatare a aortei initiale
b. Calcificari frecvente ale inelului aortic
c. Dilatarea atriului stang: arc mediu stang convex si dedublare a contrurului arcului inferior
drept
d. Dilatare a ventriculului stang: cardiomegalie si largire a arcului inferior stang
e. Index cardiotoracic peste 0,5
19. Ecografia in stenoza aortica NU indica:
a. FEVS mult timp conservata
b. Suprafata orificiului regurgitant
c. Dilatare a aortei initiale
d. Calculul suprafetei aortice
e. Cartografia fluxului regurgitant in Doppler
20. ETE se recomanda in stenoza aortica daca se constata:
a. Suspiciune de endocardita
b. Slaba ecogenitate
c. Polivalvulopatie
d. Suspiciune de afectare TBC
e. Bilant preoperator
21. Cateterismul cardiac permite in stenoza aortica:
a. Masurarea gradientului presiunii sistolice intre VS si Aorta initiala
b. Masurarea suprafetei aortice prin formula Gorlin
c. Evaluarea functiei ventriculare stangi si a cineticii segmentare
d. Dilatarea aortei ascendente prin angiografie suprasigmoidiana
e. Calcularea PISA
22. Este adevarat despre prognosticul stenozei aortice:
a. Supravietuire medie timp de 10 ani in caz de angor
b. Supravietuire medie 3 ani in caz de sincopa
c. Supravietuire medie 1 an in caz de insuficienta cardiaca
d. Supravietuire medie 5 ani in caz de sincopa
e. Supravietuire medie 5 ani in caz de angor

146

23. Sunt indicatii chirurgicale pentru stenoza aortica stransa asimptomatica:


a. FEVS = 65%
b. FEVS = 55%
c. Calcificari aortice moderate
d. Vmax aortica > 0,3m/sec/an
e. FEVS = 50%
24. Urmatoarele modificari la testul de efort al unui pacient cu stenoza aortica stransa
asimptomatica sunt indicatii chirurgicale:
a. Aparitia simptomelor
b. Cresterea TA cu 30 mmHg
c. Supradenivelare ST marcata > 2mm
d. Aritmie ventriculara TV > 4 ESV consecutive
e. Imposibilitatea de a atinge 80% din FMT
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 D. 7 A. 8 C. 9 E. 10 C.
Complement multiplu:
11 A, B. 12 A, B, E. 13 B, D, E. 14 A, D, E. 15 B, C, D. 16 B, C, D. 17 A, E. 18
A, B. 19 B, E. 20 A, B, C, E. 21 A, B, C, D. 22 B, E. 23 C, D. 24 A, D, E.

Insuficienta venoasa cronica. Varice


Complement simplu:
1. Sunt factori favorizanti pentru varice CU EXCEPTIA:
a. Varsta
b. Obezitatea
c. Consumul de alcool
d. Sarcina cu simptome din primul trimestru
e. Ereditatea
2. Referitor la fiziopatologia varicelor, returul venos NU este asigurat prin:
a. Continenta valvulelor
b. Presiunea reziduala retelei venoase
c. Pompa musculara surala
d. Apasarea boltei plantare
e. Presiunea negativa generata de respiratie
147

3. Cele mai frecvente varice sunt:


a. Varicele esentiale
b. Varicele postflebitice
c. Varicele congenitale cu agenezie a venelor profunde
d. Varicele datorate compresiei pelvine tumorale
e. Varice de alt tip
4. Sunt semne functionale in diagnosticul varicelor CU EXCEPTIA:
a. Apasare in ortostatism
b. Senzatie de furnicaturi ale gambelor care obliga la miscare
c. Claudicatia venoasa
d. Limitarea vitezei mersului
e. Jena legata de aspect
5. NU caracterizeaza examenul fizic in insuficienta venoasa cronica:
a. Se cauta tulburari trofice asociate
b. Incontinenta valvelor va fi evaluata prin tehnica Schwartz
c. Incontinenta valvelor va fi evaluata prin proba Trendelenburg
d. Se palpeaza pulsurile distale
e. Edemul este specific insuficientei venoase
6. Se recomanda examinarea Doppler venoasa a membrelor inferioare in urmatoarele cazuri CU
EXCEPTIA:
a. In cadrul unui bilant preoperator
b. In cadrul unui bilant prescleroza
c. In prezenta unui edem voluminos ce face examenul clinic dificil
d. In prezenta ulcerelor membrelor inferioare
e. Pentru a confirma si localiza o tromboza venoasa
7. NU sunt tulburari trofice ca urmare a insuficientei venoase cronice:
a. Eczema cu prurit si leziuni eritemato-scuamoase
b. Dermita ocra
c. Atrofia Killian
d. Ulcer varicos
e. Telangiectazii ale plexului venos sub-papilar al dermului superficial
8. NU caracterizeaza ulcerul varicos:
a. Dimensiuni reduse
b. Margini netede
c. Sediu maleolar intern

148

d. Fond curat
e. Putin dureros
9. Sunt tratamente medicale ale varicelor CU EXCEPTIA:
a. Benzi de contentie
b. Drenare posturala
c. Cure termale
d. Scleroza cu agenti fizici
e. Scleroza cu laser
Complement multiplu:
10. Este adevarat despre insuficienta venoasa cronica:
a. Este o disfunctie a sistemului venos prin incompetenta valvulara
b. IVC este o cauza a varicelor
c. IVC poate fi esentiala
d. IVC poate fi dobandita
e. Varicele afecteaza mai mult femeile decat barbatii
11. Sunt factori favorizanti pentru IVC:
a. Varsta
b. Obezitatea
c. Alcoolul
d. Tututnul
e. Ereditatea
12. Este adevarat despre fiziopatologia IVC:
a. Reteaua venoasa se imparte in profunda si superficiala
b. Reteaua superficiala e formata din safena si tibiale
c. Anastomoza dintre retele este asigurata de venele comunicante
d. Reteaua profunda e alcatuita din trei etaje: sural, femural si inghinal
e. Etajul sural contine si trunchiul tibioperonier
13. Returul venos al membrelor inferioare este asigurat prin:
a. Incontinenta valvulelor
b. Presiunea reziduala retelei venoase
c. Pompa musculara femurala
d. Apasarea boltei plantare
e. Presiunea negativa generata de respiratie

149

14. Sunt etiologii ale varicelor:


a. Varice esentiale
b. Varice flebitice
c. Varice congenitale
d. Varice ortostatice
e. Varice din insuficienta cardiaca
15. Sunt semne functionale in diagnosticul varicelor:
a. Jena legata de aspect
b. Greutate, apasare, oboseala in ortostatism
c. Senzatie de furnicaturi a gambelor care obliga pacientul sa le miste
d. Claudicatie venoasa
e. Eczema cu prurit
16. NU corespunde examenului fizic in diagnosticul varicelor:
a. Evaluarea incontinentei valvulare se face prin proba Trendelenburg
b. Evaluarea incontinentei valvulare se face prin tehnica Schwartz
c. Sunt evaluate pulsurile arteriale distale
d. Edemul apare de obicei tardiv
e. Edemul este specific insuficientei venoase
17. Corespunde clasifcarii Porter pentru IVC:
a. Clasa 0 IVC minora
b. Clasa 2 IVC moderata
c. Clasa 3 Tulburari trofice majore cu ulcere
d. Clasa 1 Tulburari trofice evidente fara ulcer
e. Clasa 0 Semne functionale de staza venoasa
18. Sunt caracteristici ale flebitei superficiale:
a. Roseata si caldura localizate in fata cordonului venos indurat
b. Dermita ocra
c. Exema cu prurit si leziuni eritemato-scuamoase
d. Pielea este fibroasa si indurata
e. Se trateaaza cu AINS
19. Caracterizeaza ulcerul varicos:
a. Unic
b. De mici dimensiuni
c. Cu margini netede
d. Cu fond curat
e. De obicei dureros
150

20. Sunt masuri generale in tratamentul IVC:


a. Scaderea ponderala
b. Evitarea clinostatismului prelungit
c. Evitarea incalzirii prin pardoseala
d. Vaccinarea antitetanica
e. Evitarea mersului pe jos
21. Reprezinta tratamentul medical al varicelor:
a. Cure termale
b. Benzi de contentie
c. Drenaj postural nocturn
d. Vaccinarea antitetanica
e. Stripping al safenei interne
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 B. 3 A. 4 D. 5 E. 6 C. 7 D. 8 A. 9 B.
Complement multiplu:
10 A, C, D. 11 A, B, E. 12 A, D, E. 13 D, E. 14 A, C. 15 A, B, C, D. 16 D, E. 17
B, C. 18 A, E. 19 A, C, D. 20 A, C, D. 21 A, B.

Accidente ale anticoagulantelor


Complement simplu:
1. NU face parte din conduita de urmat in cazul unei hemoragii majore dupa administrarea de
trombolitice:
a. Continuarea trombolizei
b. Administrarea de acid tranexamic daca hemoragia nu este controlata
c. Umplere vasculara
d. Transfuzie
e. Tratamentul leziunii hemoragice
2. Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu heparina:
a. Este mai important tratamentul preventiv decat cel curativ
b. Este identic la LMWH si la heparina nefractionata
c. Nu este influentat de varsta, doar de doza
d. Este crescut in insuficienta cardiaca
e. Este independent de complianta la tratament
151

3. NU caracterizeaza atitudinea in hemoragia minora dupa administrare de heparina:


a. Tratament simptomatic
b. Se va verifica TCA
c. Se va verifica activitatea anti Xa
d. Se va opri administrarea de heparina
e. Se va adapta tratamentul
4. Caracterizeaza trombocitopenia indusa de heparina de tip 2:
a. > 100 000 tr/ml
b. Progresiva
c. Benigna
d. Asimptomatica
e. Rara
5. Corespunde conduitei in TIH tip 2 CU EXCEPTIA:
a. Oprirea imediata si definitiva a heparinei
b. Dozarea zilnica a trombocitelor
c. Confirmarea biologica a alergiei
d. Continuarea cu AVK cu timp scurt de actiune
e. Administrare de antitrombina
6. Este caracteristic preventiei TIH CU EXCEPTIA:
a. In tratamentul preventiv se vor prefera LMHW
b. In tratamentul curativ se vor prefera LMHW
c. Contraindicatie pe viata pentru toate heparinele la un pacient cu TIH tip 2
d. Continuare precoce cu AVK chiar din ziua 1-2
e. Depistare prin dozare a trombocitelor din 7 in 7 zile in prima luna de tratament
7. Caracterizeaza riscul hemoragic in tratamentul cu AVK:
a. 0,5% hemoragii mortale/pacient/an
b. Este mai important la pacientii la care se vizeaza un INR intre 2 si 3
c. Frecvent legat de o neadministrare la timp a dozei
d. Scade cu durata tratamentului datorita cresterii tolerantei
e. Este crescut in insuficienta cardiaca
8. NU face parte din conduita de urmat in cazul unei hemoragii majore dupa administrarea de
AVK:
a. Diminuare a AVK
b. Hemostaza chirurgicala, endoscopica sau endovasculara
c. Transfuzie de masa eritrocitara la nevoie

152

d. Fractia PPSB uman


e. Vitamina K p.o.
Complement multiplu
9. Caracterizeaza tratamentul hemoragiilor minore ca urmare a administrarii de trombolitice:
a. Tratament simptomatic
b. Contrinuarea trombolizei
c. Oprirea altor anticoagulante
d. Tratamentul leziunii hemoragice
e. Administrare de acid tranexamic
10. Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu heparina:
a. Este mai important tratamentul preventiv decat cel curativ
b. Este identic la LMWH si la heparina nefractionata
c. Creste cu durata tratamentului
d. Creste cu varsta
e. Este crescut in insuficienta cardiaca
11. Caracterizeaza atitudinea terapeutica in hemoragiile minore dupa administrarea de heparina:
a. Tratament simptomatic
b. Se va verifica TCA
c. Se va verifica activitatea anti Xa
d. Se va opri administrarea de heparina
e. Se va antagoniza cu sulfat de protamina
12. Este adevarat despre TIH tip 1:
a. Apare intre a 5-a si a 20-a zi
b. Apare prin mecanism de agregare plachetara
c. Este frecventa (10-20%)
d. Se prezinta cu tromboze arteriovenoase multiple
e. Se prezinta cu o scadere < 100 000 tr/ml
13. Caracterizeaza TIH de tip 2:
a. Scadere < 40% din cifra de plecare a trombocitelor
b. Apare prin mecanism de distructie plachetara imuna
c. Grava
d. Tromboze arteriovenoase multiple
e. Apare intre a 2-a si a 5-a zi

153

14. Sunt elemente terapeutice in tratamentul TIH tip 1:


a. Continuarea heparinei
b. Confirmarea biologica a alergiei
c. Dozarea zilnica a trombocitelor
d. Antitrombina
e. Continuare cu AVK cu timp scurt de actiune
15. Este adevarat despre TIH:
a. Forma imunoalergica survine mai frecvent cu heparina nefractionata
b. Simptomatologia tipului 2 se prezinta prin embolii si tromboze in ciuda unui tratament
anticoagulant eficient
c. Se va cauta confirmarea caracterului imunoalergic al trombocitopeniei
d. Daca se confirma TIH tip 2 se va reduce doza de heparina imediat
e. Daca se confirma TIH tip 2 se va continua tratmentul cu AVK numai daca trombocitele sunt
peste 80000/mm3
16. Este adevarat despre preventia TIH:
a. In tratamentul preventiv se vor prefera LMHW
b. In tratamentul curativ se vor prefera LMHW
c. Contraindicatie pe viata pentru toate heparinele la un pacient cu TIH tip 1
d. Continuarea cu AVK se va face din ziua a 7-a
e. Depistare prin dozare a trombocitelor din 7 in 7 zile in prima luna de tratament
17. Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu AVK:
a. Creste cu varsta
b. Frecvent legat de supradozare
c. 0,5% hemoragii grave/pacient/an
d. Este crescut in insuficienta renala
e. Nu depinde de monitorizarea regulata a INR
18. Caracterizeaza atitudinea in hemoragiile minore dupa administrare de AVK:
a. Diminuare sau oprire tranzitorie a AVK
b. Tratament simptomatic
c. Vitamine K p.o. daca INR > 6
d. Se va verifica TCA
e. Se va obtine un aviz cardiologic
19. Caracterizeaza atitudinea in hemoragiile majore dupa administrare de AVK:
a. Spitalizare
b. Tratamentul sangerarii prin gest hemostatic
c. Transfuzie de masa eritrocitara la nevoie
154

d. Vitamina K p.o. sau i.v.


e. Diminuare sau oprire tranzitorie a AVK
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 B. 3 D. 4 E. 5 B. 6 E. 7 A. 8 A.
Complement multiplu:
9 A, B. 10 B, C, D. 11 A, B, C. 12 B, C. 13 B, C, D. 14 A, C. 15 A, B, C. 16 A, B.
17 B, D. 18 A, C, E. 19 A, B, C, D

Prescrierea si supravegherea unui tratament antitrombotic


Complement simplu:
1. Este FALS despre urmatoarele trombolitice:
a. Alteplaza se foloseste in caz de AVC ischemic < 3 ore
b. Tenecteplaza este de origine bacteriana
c. Streptokinaza nu este specifica pentru fibrina trombului
d. Alteplaza se administreaza in bolus iv de 10mg in 1-2 min urmat de o perfuzie de 90mg in 2
ore in embolia pulmonara
e. Tenecteplaza se administreaza 10 U in 2 blousuri la interval de 30 min in infarctul miocardic
2. Sunt indicatii pentru trombolitice CU EXCEPTIA:
a. Infarctul miocardic care a depasit 12 ore
b. EP cu soc hemodinamic
c. Tromboza ocluziva de proteza valvulara
d. AVC ischemic in faza acuta
e. Ocluzia unui cateter venos central cu camera
3. Sunt contraindicatii absolute ale tromboliticelor CU EXCEPTIA:
a. Hemoragie cerebro-meningeala
b. Malformatie vasculara sau tumora cerebrala
c. Traumatism cranian < 1 luna
d. Sarcina
e. Traumatism < 21 de zile
4. Este FALS despre heparine:
a. Cele nefractionate au greutate moleculara mare
b. LMWH sunt obtinute prin selectia lanturilor scurte a polimerilor fragmentati de heparina
155

nefractionata
c. Pierderea lanturilor lungi de catre LMWH provoaca o pierdere partiala a efectului anti-Xa
d. Pentazaharidul este responsabil de activitatea anti-Xa
e. Proportia anti IIa/Xa este de 1 pentru heparinele nefractionate
5. Caracterizeaza farmacocinetica heparinelor nefractionate CU EXCEPTIA:
a. Inactivata p.o.
b. Timp de injumatatire de 60 minute in i.v.
c. Eliminare hepatica
d. Traverseaza bariera placentara, se recomanda LMWH la gravide
e. Excretie urinara
6. NU corespunde indicatiilor heparinei nefractionate:
a. Calciparina s.c. 5000 UI 2 ore inainte, apoi la 8 ore pentru preventia bolii tromboembolice
venoase cu risc moderat
b. Heparina i.v. pentru tratamentul curativ al bolii tromboembolice venoase
c. Calciparina s.c. 5000 UI/kg/zi in 3 injectii pentru fibrilatia atriala
d. TCA tinta este 2-3 pentru SCA fara supradenivelare persistenta de ST
e. Calciparina s.c pentru AVC ischemic de origine embolica cardiaca
7. Este adevarat despre posologia fondaparinux:
a. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al TVP
b. 1 injectie 7,5 mg s.c./zi in preventia bolii tromboembolice venoase
c. 1 injectie 7,5 mg s.c./zi in SCA cu supradenivelare de ST
d. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al emboliei pulmonare necomplicate
e. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in SCA fara supradenivelare permanenta a ST
8. Sunt contraindicatii absolute pentru adminsitrarea de heparine:
a. Chirurgie recenta
b. Asocierea cu AINS
c. Injectii intramusculare
d. Pericardita
e. Disectia aortica
9. Este adevarat despre monitorizarea tratamentului cu heparine:
a. Dozarea trombocitelor se face de 3 ori pe saptamana
b. TCA se face la 4 ore dupa a doua injectie in tratamentul cu heparina nefractionata
c. Heparinemia trebuie sa fie intre 0,6 0,8 UI/ml in tratamentul cu heparina nefractionata
d. TCA se face la 4 ore dupa debutul tratamentului preventiv cu LMWH
e. Anti-Xa se face la 4 ore dupa a doua injectie cu fondaparinux

156

10. Este adevarat in practica despre tranzitia AVK-heparina CU EXCEPTIA:


a. TCA normal cu INR prea scazut determina oprirea heparinei
b. TCA prea scazut determina Cresterea heparinei si diminuarea la nevoie a AVK
c. TCA normal determina pastrarea dozei de heparina
d. TCA normal determina cresterea AVK
e. TCA prea crescut determina diminuarea heparinei
11. AVK provoaca reducerea sintezei hepatice a urmatorilor factori CU EXCEPTIA:
a. II
b. VI
c. X
d. IX
e. Proteina C si S
12. Care din urmatorii timpi de actiune sunt caracteristici AVK:
a. Warfarin 36-72 ore
b. Acenocumarol 36-72 ore
c. Fluindione 2-3 zile
d. Acenocumarol 2-3 zile
e. Fluindione 24-48 ore
13. NU caracterizeaza durata tratamentului AVK in functie de boala:
a. TVP distala izolata 6 saptamani
b. TVP proximala 3 luni
c. TVP idiopatica cel putin 6 luni
d. TVP + cancer pe viata sau pana la remisia completa a cancerului
e. TVP recidivanta cel putin 1 an apoi reevaluare
14. NU este factor de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice:
a. Inlocuire valvulara in pozitie aortica
b. Antecedente de AVC
c. Contrast spontan intens in atriul stang
d. SM asociata
e. FEVS < 35%
15. NU este contraindicatie a tratamentului cu AVK:
a. Alaptarea
b. Sarcina in al treilea trimestru
c. Sarcina in primul trimestru
d. Endocardita
e. AVC hemoragic recent
157

16. Inhiba catabolismul hepatic al AVK:


a. Carbamazepina
b. Fenitoina
c. Meprobamat
d. Alcool
e. Ketoconazol
17. NU diminueaza fixarea proteica a AVK:
a. AINS
b. Sulfamide
c. Fibrati
d. Miconazol
e. Corticoizi
18. Sunt efecte secundare ale tratamentului cu AVK CU EXCEPTIA:
a. Hemoragii
b. Reactii alergice la indanediona
c. Ulceratii bucale
d. Calcificari epifizale
e. Insuficienta hepatica
19. NU este molecula anticoagulanta:
a. Danaparoida
b. Dabitragan
c. Griseofluvina
d. Bivalirudina
e. Lepirudina
20. Este adevarat despre antiagregantele plachetare:
a. Aspirina reduce producerea de prostaglandina
b. Clopidogrelul inhiba ciclooxigenaza
c. Anti GPIIb/IIIa blocheaza agregarea mediata de adenozin difosfat
d. Clopidogrelul are efect antiagregant puternic dar foarte fugace
e. Aspirina are efect reversibil asupra plachetelor
21. NU este indicatie pentru clopidogrel:
a. Alergie la aspirina
b. SCA STc. ACOMI
d. Angioplastie coronara complexa
e. AVC
158

22. Sunt efecte secundare ale tratamentului cu antiagregante CU EXCEPTIA:


a. Reactii alergice
b. Hepatita
c. Trombopenii
d. Gastrite
e. Hemoragii
Complement multiplu:
23. Este adevarat despre urmatoarele trombolitice:
a. Alteplaza este obtinuta prin inginerie genetica
b. Streptokinaza este specifica pentru fibrina trombului
c. Tenecteplaza este obtinuta prin inginerie genetica
d. Alteplaza nu este specifica pentru fibrina trombului
e. Streptokinaza e de origine bacteriana
24. Corespunde posologiei tromboliticelor:
a. Tenecteplaza 10 U (2 bolusuri la interval de 30 min) in infarctul miocardic
b. Alteplaza bolus i.v. de 10 mg in 1-2 min urmat de perfuzie de 90mg in 2 ore in embolia
pulmonara
c. Streptokinaza 1,5 MU/45 min in AVC ischemic sub 3 ore
d. Tenecteplaza 15 mg IVD apoi 0,75 mg/kg/30 min apoi 0,5 mg/kg/60 min in infarctul
miocardic
e. Streptokinaza bolus i.v. de 10 mg in 1-2 min urmat de o perfuzie de 90mg in 2 ore in infarctul
miocardic
25. Este adevarat despre trombolitice:
a. Sunt asociate cu heparina i.v. continua pentru a evita reocluzia vaselor repermeabilizate
b. Administrarea de heparina se incepe imiediat ce fibrinogenul scade sub 1 g/l
c. Hemisuccinatul de hidrocortizon este sistematic asociat streptokinazei spre a evita reactiile
alergice
d. Hemisuccinatul se administreaza initial 50 mg bolus i.v.
e. Tratamentul cu hemisuccinat continua cu perfuzie continua de 100 mg/6h
26. Sunt indicatii pentru trombolitice:
a. Infarctul miocardic care a depasit 12 ore
b. Embolia pulmonara grava cu soc hemodinamic
c. Tromboza ocluziva a protezei valvulare la pacienti cu risc operator scazut
d. Tratamentul fibrinolitic al AVC ischemic in primele 6 ore
e. Ocluzia unui cateter venos central cu camera

159

27. Sunt contraindicatii absolute ale tromboliticelor CU EXCEPTIA:


a. Disectie aortica
b. Insuficienta hepatocelulara severa
c. AIT < 6 luni
d. Sarcina
e. Traumatism < 21 de zile
28. Este adevarat despre heparine:
a. LMWH se obtin prin selectia lanturilor scurte dupa fragmentarea polimerilor de heparina
nefractionata
b. Pierderea lanturilor lungi provoaca o pierdere partiala a efectului anti-Xa
c. Proportia anti-IIa/Xa pentru heparine nefractionate este 1
d. Proportia anti-IIa/Xa pentru LMWH este 3
e. Fondaparinux este obtinut izoland pentazaharidul
29. Este adevarat despre heparine:
a. LMWH se obtin prin selectia lanturilor scurte dupa fragmentarea polimerilor de heparina
nefractionata
b. Pierderea lanturilor lungi provoaca o pierdere partiala a efectului anti-Xa
c. Proportia anti-IIa/Xa pentru heparine nefractionate este 1
d. Proportia anti-IIa/Xa pentru LMWH este 3
e. Fondaparinux este obtinut izoland pentazaharidul
30. Caracterizeaza farmacocinetica LMWH:
a. Inactivata p.o.
b. Fixare proteica si tisulara puternica
c. Timp de injumatatire de 2-4 ore s.c.
d. Eliminare hepatica
e. Excretie urinara
31. Urmatoarele rapoarte la UI pentru heparine sunt adevarate
a. Dalteparina 1mg = 100-200 UI
b. Tinzaparina 1ml = 20000 UI
c. Heparinat de calciu 1ml = 15000 UI
d. Heparinat de sodiu 1ml = 5000 UI
e. Nandroparina 1ml = 10000 UI
32. Este adevarat despre posologia heparinei nefractionate:
a. Calciparina s.c. 5000 UI 2 ore inainte, apoi la 8 ore pentru preventia bolii tromboembolice
venoase cu risc moderat
b. Heparina i.v. pentru tratamentul curativ al bolii tromboembolice venoase
160

c. Calciparina i.v. 5000 UI pentru AVC ischemic


d. Heparina 5000 UI/kg/zi in 3 injectii pentru fibrilatie atriala
e. Heparina 5000 UI/kg/zi in 3 injectii pentru embolie pulmonara
33. Este FALS despre posologia fondaparinux:
a. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al TVP
b. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in preventia bolii tromboembolice venoase
c. 1 injectie 7,5 mg s.c./zi in SCA cu supradenivelare de ST
d. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al emboliei pulmonare necomplicate
e. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in SCA fara supradenivelare permanenta a ST
34. Sunt contraindicatii absolute ale heparinelor:
a. Chirurgie recenta
b. Asocierea cu AINS
c. Disectie aortica
d. Injectii intramusculare
e. Injectii intraarticulare
35. Sunt contraindicatii relative ale heparinelor:
a. Hemoragii recente
b. HTA severa
c. EI
d. Pericardita
e. Trombopenie
36. Inainte de tratamentul cu heparina se vor cauta urmatoarele:
a. Anomalie a hemostazei
b. Insuficienta cardiaca
c. Insuficienta renala
d. Insuficienta hepatica
e. Anomalie a coagularii
37. Urmatoarele atitudini corespund testului TCA in tranzitia AVK-heparina:
a. INR prea crescut indiferent de TCA determina oprirea heparinei
b. TCA prea scazut determina cresterea heparinei si diminuarea la nevoie a AVK
c. TCA normal determina pastrarea dozei de heparina
d. TCA normal determina cresterea AVK
e. TCA prea crescut determina cresterea heparinei
38. AVK provoaca reducerea sintezei hepatice a urmatorilor factori:
a. III
161

b. VI
c. X
d. IX
e. Proteina C si S
39. Caracterizeaza farmacodinamica AVK:
a. Absorbtie digestiva slaba
b. Fixare proteica puternica de ordinul a 95%
c. Fixarea proteica nu este susceptibila la modificare prin competitie medicamentoasa
d. Metabolism hepatic
e. Ciclul enterohepatic nu este influentat in cursul unei colestaze
40. Caracterizeaza durata de actiune a AVK:
a. Warfarin 36-72 ore
b. Acenocumarol 36-72 ore
c. Fluindione 2-3 zile
d. Acenocumarol 2-3 zile
e. Fluindione 24-48 ore
41. Urmatoarele indicatii si durate de tratament pentru AVK sunt adevarate:
a. 6 saptamani in TVP proximala
b. 3 luni in EP cu factor de risc tranzitoriu reversibil
c. Cel putin 6 luni pentru TVP idiopatica
d. Pe viata la TVP + cancer
e. Cel putin 6 luni, apoi reevaluare la TVP recidivanta
42. Urmatoarele valori tinta ale INR corespund patologiei:
a. 2,5-3,5 pentru FiA + bioproteza
b. 2,5 in FiA cu CHADS2 > 2
c. 2 in FiA cu CHADS2 = 1
d. 2-3 in FiA + SM
e. 2,5-3,5 in FiA + proteza valvulara mecanica
43. Sunt factori de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice:
a. Inlocuire valvulara in pozitie aortica
b. FiA
c. Inlocuire valvulara mecanica in pozitie pulmonara
d. SM asociata
e. AIT in antecedente

162

44. Sunt contraindicatii ale AVK:


a. Alaptarea
b. Endocardita
c. Pericardita
d. Chirurgie generala recenta
e. Insuficienta cardiaca severa
45. Diminueaza fixarea proteica a AVK:
a. AINS
b. Miconazol
c. Carbunele activat
d. Meprobamat
e. Ketoconazol
46. Induc catabolismul hepatic al AVK:
a. Allopurinol
b. Cimetidina
c. Carbamazepina
d. Fenitoina
e. Griseofulvina
47. Reduc sinteza factorilor vitaminei K dependenti:
a. AINS
b. Fenitoina
c. Amiodarona
d. Miconazol
e. Ketoconazol
48. Sunt efecte proprii cumarinicelor:
a. Greata
b. Alopecie
c. Eritem
d. Urticarie
e. Prurit
49. Corespunde monitorizarii INR la pacientii tratati cu AVK:
a. 48-96 de ore dupa orice modificare a posologiei
b. La fiecare 24 de ore in zona terapeutica
c. Saptamanal pana la stabilizare la doua recoltari succesive
d. Cel putin o data la 2 luni in perioada stabila
e. In functie de caz in cursul hemoragiei
163

50. Sunt molecule anticoagulante:


a. Danaparoida
b. Bivalirudina
c. Griseofulvina
d. Colestiramina
e. Lepirudina
51. Este adevarat despre antiagregantele plachetare:
a. Aspirina are efect ireversibil
b. Clopidogrelul blocheaza calea ciclooxigenazei
c. Anti GPIIb/IIIa blocheaza agregarea mediata de adenozin difosfat
d. Clopidogrelul are efect antiagregant puternic dar foarte fugace
e. Aspirina se recomanda in doze de 75-325 mg/zi p.o.
52. Aspirina este indicata in urmatoarele cazuri:
a. Faza acuta a SCA
b. AIT
c. AVC
d. Pericardita
e. Endocardita
53. Clopidogrelul este indicat in:
a. AVC
b. AIT
c. ACOMI
d. AAA
e. SCA ST54. Sunt indicatii ale anti-GPIIb/IIIa:
a. SCA ST- cu risc crescut
b. SCA ST+ in caz de tromb masiv
c. ACOMI
d. AAA
e. AVC
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 A. 3 D. 4 C. 5 D. 6 C. 7 E. 8 C. 9 B. 10 B. 11 B. 12 A. 13 E. 14
A. 15 D. 16 E. 17 E. 18 E. 19 C. 20 A. 21 D. 22 B.
Complement multiplu:
23 A, C, E. 24 A, B. 25 A, C. 26 B, E. 27 B, C, D. 28 A, C, D, E. 29 A, C, D, E. 30
164

A, D, E. 31 B, D. 32 A, B. 33 A, C, D. 34 D, E. 35 B, C, D. 36 A, C, D, E. 37 A,
C, D. 38 C, D, E. 39 B, D. 40 C, D. 41 B, C, D. 42 B, D, E. 43 B, C, D, E. 44 A, C.
45 A, B. 46 C, D, E. 47 A, C. 48 A, B, D. 49 A, C, E. 50 A, B, E. 51 A, E. 52 A, B,
C, D. 53 A, C, E. 54 A, B.

Suflul cardiac la copil


Complement simplu:
1. Caracterizeaza sulfurile functionale CU EXCEPTIA:
a. Cel mai adesea au sediu pulmonar
b. Invariabil cu ciclul respirator
c. Timbru dulce, niciodata aspru
d. Z1 si Z2 normale
e. Apar izolate, fara alta simptomatologie
2. Sunt semne de insuficienta cardiaca la copilul mic:
a. Cianoza
b. Palpitatii
c. Dispnee de efort
d. Sincope
e. Durere toracica
3. Caracterizeaza comunicarea interventriculara:
a. Suflu in focarul pulmonar
b. Dedublarea Z2
c. Suflu holosistolic mezocardic iradia in spite
d. Suflu subclavicular stang
e. Puls accentuat
4. NU caracterizeaza coarctatia aortei:
a. Diminuarea pulsurilor femurale
b. Abolirea pulsurilor femurale
c. Suflu sistolic subclavicular stang
d. HTA la membrele superioare
e. Dextropozitia aortei
5. Este FALS despre radiografia pulmonara in examenul complementar al suflurilor la copil:
a. Se face din fata, in picioare
165

b. Se face in expir profund


c. Deceleaza cardiomegalia
d. Analizeaza cele 3 arcuri stangi si cele 2 arcuri drepte
e. Analizeaza vascularizatia pulmonara
6. ECG in explorarile suflului cardiac la copil NU poate determina:
a. Frecventa cardiaca
b. Tulburari de conducere sau de ritm
c. Tulburari de supraincarcare ventriculara stanga sau dreapta
d. Tulburari de repolarizare
e. Tulburari de cinetica
Complement multiplu:
7. Caracterizeaza suflurile functionale la copil:
a. 8 din 10 sunt benigne
b. Sunt cel mai adesea in focarul pulmonar
c. Nu iradiaza sau iradiaza foarte putin
d. Pentru a fi declarat benign suflul trebuie sa implineasca cel putin 6 din cele 8 caracteristici
e. In cazul in care suflul este declarat benign nu este necesara nici o examinare complementara
8. Sunt semne de insuficienta cardiaca la copilul mare:
a. Cianoza
b. Palpitatii
c. Sincope
d. Edeme periferice
e. Hepatomegalie
9. Caracterizeaza comunicarea interatriala in diagnosticul suflurilor cardiace la copil:
a. Este cea mai frecventa
b. Suflu in focarul pulmonar
c. Sufilu holosistolic mezocardic iradiat in spite
d. Dedublare Z2
e. Scaderea presiunii arteriale diastolice
10. Caracterizeaza tetralogia Fallot:
a. Comunicare interventriculara
b. Stenoza pulmonara
c. Hipertrofie ventriculara dreapta
d. Dextropozitia aortei
e. Sunt stanga-dreapta
166

11. Este adevarat despre ecografia cardiaca in explorarea suflurilor la copil:


a. In mod M poate reflecta functia sistolica a ventriculului stang
b. In mod 2D poate determina directia sunturilor
c. In mod Doppler poate masura presiunea arteriala pulmonara sistolica
d. In mod M poate masura FEVS
e. In mod 2D poate analiza anatomia cardiaca
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 A. 3 C. 4 E. 5 B. 6 E.
Complement multiplu:
7 B, C, E. 8 B, C. 9 B, D. 10 A, B, C, D. 11 A, C, E.

Prescrierea unui regim dietetic si edemele


Complement simplu:
1. Este FALS conform PNNS:
a. Fructe si legume la fiecare masa
b. Materii grase adaugate se va limita consumul
c. Produse zaharoase de 3 ori pe zi
d. Bauturi apa dupa dorinta
e. Carne, peste, oua 1-2 ori pe zi
2. Urmatoarele recomandari sunt adevarate:
a. Scaderea densitatii calorice in hipercolesterolemie
b. Cresterea activitatii fizice in reflux
c. Scaderea aportul de apa in diabetul de tip 2
d. Scaderea aportului lipidic in sindromul nefrotic
e. Lupta contra subnutritiei in hipertrigliceridemie
3. Urmatoarele recomandari sunt FALSE:
a. Scaderea aportului de Na in sindromul nefrotic
b. Cresterea activitatii fizice in diabetul de tip 2
c. Lupta contra subnutritiei in reflux
d. Scaderea aportului de alcool in hipertrigliceridemie
e. Scaderea aportului proteic in sindromul nefrotic

167

4. Sunt cauze de edeme unilaterale CU EXCEPTIA:


a. Insuficienta cardiaca
b. Tromboflebita
c. Metastaza ganglionara
d. Filarioza
e. Erizipel
5. Sunt cauze de edeme bilaterale CU EXCEPTIA:
a. Insuficienta renala
b. Insuficienta hepatocelulalra
c. Inhibitori calcici
d. Erizipel
e. Edeme ciclice idiopatice
Complement multiplu:
6. Sunt cauze de edeme unilaterale:
a. Filarioza
b. Edeme ciclice idiopatice
c. Tromboflebita
d. Insuficienta hepatocelulara
e. Sindrom nefrotic
7. Sunt cauze de edeme bilaterale:
a. Tromboflebita
b. Insuficienta renala
c. Insuficienta cardiaca
d. Insuficienta hepatocelulara
e. Filarioza
8. Este adevarat despre recomandarile PNNS:
a. Se va limita consumul materiilor grase adaugate
b. Se va limita consumul de sare
c. Carne, peste, oua de 3 ori pe zi
d. Lapte si produse lactate la fiecare masa
e. Fructe si legume cel putin 5 pe zi
9. Urmatoarele recomandari sunt adevarate:
a. Scaderea aportului de Na in sindromul nefrotic
b. Scaderea densitatii calorice in reflux
c. Cresterea activitatii fizice in reflux
168

d. Scaderea aportului de apa in hepatopatia alcoolica


e. Scaderea aportului lipidic in sindromul nefrotic
10. Urmatoarele recomandari sunt adevarate:
a. Cresterea activitatii fizice in hepatopatia alcoolica
b. Scaderea aportului de alcool in hipercolesterolemie
c. Lupta contra subnutritiei in hipertrigliceridemie
d. Scaderea aportului de proteine in sindromul nefrotic
e. Cresterea activtatii fizice in HTA
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 D. 3 C. 4 A. 5 D.
Complement multiplu:
6 A, C. 7 B, C, D. 8 A, B, E. 9 A, B, E. 10 D, E.

Dispneea acuta si cronica


Complement simplu:
1. Corespunde diagnosticului dispneei acute
a. Hipoxie + hipercapnie Criza de astm
b. Hipoxie + hipocapnie Pneumopatie acuta
c. Hipoxie + hipocapnie Decompensare BPOC
d. Hipoxie + hipercapnie Embolie pulmonara
e. Hipoxie + hipercapnie EPA
2. NU este semn de insuficienta respiratorie acuta:
a. Cianoza
b. Asterixis
c. Polipnee
d. Tiraj intercostal
e. Respiratie abdominala paradoxala
3. Corespunzator conduitei de urgenta in dispneea acuta se va face gazometrie sanguina in caz
de, CU EXCEPTIA:
a. Cianoza
b. Transpiratii
c. Obstacol pe caile superioare
169

d. Tulburari de constienta
e. Miscari respiratorii anormale
4. NU sunt examene complementare de etapa a treia in diagnosticul dispneei acute:
a. Masurarea FEV
b. Ecografia cardiaca
c. Scintigrafie de ventilatie/perfuzie
d. Gazometrie sanguina
e. Cateterism cardiac drept
5. Sunt cauze de dispnee expiratorie cu wheezing:
a. Epiglotita infectioasa
b. Compresie traheala data de o tumora mediastinala
c. Astm paroxistic
d. Edem Quincke
e. Pneumopatie acuta infectioasa
6. Este cauza de dispnee acuta fara zgomote anormale:
a. Embolia pulmonara
b. EPA
c. Pneumopatia de hipersensibilitate
d. Pleurezie masiva
e. Atelectazie completa
7. Caracterizeaza platipneea:
a. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului dorsal
b. Apare in insuficienta cardiaca stanga
c. Apare doar in ortostatism
d. Apare doar in clinostatism
e. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului lateral pe partea cu plamanul afectat
Complement multiplu:
8. Corespunde diagnosticului dispneei acute
a. Hipoxie + hipercapnie Criza de astm
b. Hipoxie + hipocapnie Pneumopatie acuta
c. Hipoxie + hipocapnie Embolie pulmonara
d. Hipoxie + hipercapnie Decompensare BPOC
e. Hipoxie + hipercapnie EPA

170

9. Sunt semne de insuficienta respiratorie acuta in diagnosticul dispneei:


a. Cianoza
b. Colaps
c. Asterixis
d. Coma
e. Respiratie abdominala paradoxala
10. Sunt manevre in conduita de urgenta in prezenta dispneei acute dupa descoperirea unui
obstacol pe caile aeriene superioare:
a. Laringoscopie
b. Deschiderea gurii
c. Retragere la deget
d. Drenaj
e. Heimlich
11. Sunt examene comlpementare de etapa a treia in diagnosticul dispneei:
a. Ecografia cardiaca
b. Laringoscopie
c. Fibroscopie bronsica
d. Cateterism cardiac drept
e. Radiografie toracica
12. Sunt etiologii pentru dispneea inspiratorie zgomotoasa:
a. Epiglotita infectioasa
b. Pneumopatia de hipersensibilitate
c. EPA
d. Pneumotorace spontan
e. Cancer laringian
13. NU sunt etiologii ale dispneei expiratorii cu wheezing:
a. Decompensare acuta a BPOC
b. Astm paroxistic
c. Pneumopatia de hipersensibilitate
d. Edemul Quincke
e. EPA
14. Sunt etiologii ale dispneei cu raluri crepitante:
a. Pneumopatia de hipersensibilitate
b. Pneumopatia acuta infectioasa
c. Pneumotorace spontan

171

d. Edem Quincke
e. Epiglotita infectioasa
15. Sunt etiologii ale dispneei cu asimetrie sau liniste auscultatorie:
a. Pneumotorace spontan
b. EPA
c. Edem Quincke
d. Compresie traheala prin tumora mediastinala
e. Pleurezie masiva
16. Sunt etiologii ale dispneei acute fara zgomote anormale:
a. Embolia pulmonara
b. EPA
c. Anemia acuta
d. Edem Quincke
e. Boli neuromusculare
17. Sunt cauze ale dispneei cronice:
a. Boli neuromusculare
b. Pericardita cronica constrictiva
c. BPOC
d. Dispneea psihogena
e. Anemia cronica
18. Caracterizeaza platipneea:
a. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului dorsal
b. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului lateral de partea plamanului afectat
c. Dispnee doar in pozitie ortostatica
d. Apare in caz de sunt dreapta-stanga
e. Apare in caz de sunt stanga-dreapta
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 B. 3 C. 4 D. 5 C. 6 A. 7 C.
Complement multiplu:
8 B, C, D. 9 A, E. 10 A, B, C, E. 11 A, C, D. 12 A, E. 13 C, D. 14 A, B. 15 A, E.
16 A, C, E. 17 A, B, C, E. 18 C, D.

Tusea la adult
172

Complement simplu
1. NU face parte din principalele cauze ale tusei acute:
a. Pneumopatia acuta infectioasa
b. Embolia pulmonara
c. Edemul pulmonar
d. Astmul bronsic
e. Tuberculoza pulmonara
2. Este cauza de tuse cronica cu radiografie toracica anormala:
a. Cancer bronsic
b. Tuberculoza bronsica
c. Astmul hipersecretant
d. Pneumopatie infectioasa subacuta
e. Pneumopatie infiltranata difuza infraradiologica
3. NU este cauza de tuse cronica cu radiografie toracica normala:
a. Tuberculoza bronsica
b. Astmul hipersecretant
c. Mucoviscidoza
d. Cancer bronsic
e. Reflux gastroesofagian
4. Este adevarat despre caracteristicile tusei:
a. Tusea la inceputul noptii sugereaza o bronsita cronica
b. Tusea exclusiv diurna sugereaza o tuse psihogena
c. Tusea la mijlocul sau sfarsitul noptii sugereaza o tuse de origine cardiaca
d. Tusea in timpul schimbarilor de pozitie sugereaza o tuse de origine cardiaca
e. Tusea in cursul deglutitiei sugereaza un reflux gastroesofagian
5. Sunt complicatii ale tusei CU EXCEPTIA:
a. Lipotimie
b. Sincopa
c. Pneumoperitoneu
d. Fractura de coaste
e. Depresie
6. In algoritmul de diagnostic al tusei in caz de radiografie toracica anormala urmatorul pas este:
a. Examenul expectoratiei
b. Radiografie a sinusurilor
c. Bilant alergologic
173

d. Test de provocare bronsica


e. pH-metrie
7. Este adevarat despre tratamentul al tusei:
a. Cel simptomatic se prescrie cand tratamentul etiologic este imposibil
b. Moleculele antitusive sunt contraindicate in caz de hiposecretie bronsica
c. Codeina determina cresterea motilitatii intestinale
d. Nu necesita precautie la copii
e. Se recomanda codetilina pentru ca spre deosebire de codeina nu prezinta efecte adverse
8. Sunt agenti care cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi CU EXCEPTIA:
a. Dextrometerfan
b. Caramifen
c. Iodopropiliden
d. Levomepropazina
e. Viminol
Complement multiplu:
9. Sunt cauze de tuse acuta:
a. Astmul bronsic
b. Infectia cailor traheobronsice
c. Pneumopatie infectioasa subacuta
d. Pneumocistoza
e. Tratament cu IEC
10. Sunt cauze de tuse cronica cu radiografie toracica anormala:
a. Mucoviscidoza
b. Cancer bronhopulmonar
c. Cancer bronsic
d. Tuberculoza bronsica
e. Sarcoidoza
11. NU sunt cauze de tuse cronica cu radiografie toracica normala:
a. Cancer bronsic
b. Tuberculoza bronsica
c. Pneumocistoza
d. Pneumopatide de hipersensibilitate
e. Mucoviscidoza

174

12. Caracterizeaza diagnosticul tusei:


a. O tuse la primo-decubit sugereaza un reflux gastroesofagian
b. O tuse in timpul schimbarilor de pozitie sugereaza o aspiratie in caile aeriene
c. O tuse la mijlocul noptii sugereaza o origine cardiaca a tusei
d. O tuse la sfarsitul noptii sugereaza astm
e. O tuse la trezire sugereaza o origine psihogena a tusei
13. Sunt complicatii neurologice ale tusei:
a. Sincopa
b. Incontinenta urinara
c. Hernie de disc
d. Embolie gazoasa cerebrala
e. Depresie
14. In cadrul algoritmului de diagnostic al tusei daca radiografia toracica e normala si pacientul
prezinta rinoree posterioara urmatorii pasi sunt:
a. Test de provocare bronsica cu metacolina
b. Radiografie a sinusurilor
c. Bilant alergologic
d. Examenul expectoratiei
e. Endoscopie bronsica
15. In prescrierea tratamentului antitusiv simptomatic se va tine seama de:
a. Tratament antialergic
b. Inlaturarea unui corp strain
c. Sevraj alcoolic
d. Tratament antiinfectios
e. Tratament ORL local
16. Urmatoarele antitusive determina depresie respiratorie:
a. Codeina
b. Codetilina
c. Folcodina
d. Pseudoefedrina
e. Curare
17. Urmatoarele NU reduc contractia muschilor scheletici implicati in tuse
a. Curare
b. Caramifen
c. Guaimesal

175

d. Lidocaina
e. Bromura de ipratropium
18. Cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi
a. Bromura de ipratropium
b. Dextrometorfan
c. Caramifen
d. Viminol
e. Dexbromfeniramina
19. Sunt agenti care NU cresc pragul sau latenta de reactivitate a cailor aferente:
a. Bromura de ipratropium
b. Lidocaina
c. Guaimesal
d. Curare
e. Caramifen
20. Sunt agenti care reduc stimularile receptorilor tusei:
a. Bromura de ipratropium
b. Difenihidramina
c. Levomepropazina
d. Dexbromfeniramina
e. Iodopropiliden glicerol
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 E. 2 D. 3 C. 4 B. 5 A. 6 A. 7 A. 8 C.
Complement multiplu:
9 A, B. 10 A, B, E. 11 D, E. 12 A, D. 13 A, D. 14 B, C. 15 A, B, D, E. 16 A, B, C.
17 B, C, D, E. 18 B, C, D. 19 A, C, D, E. 20 A, D, E.

Alergiile respiratorii la adult


Complement simplu
1. Sunt afirmatii FALSE despre rinitele alergice:
a. Rinitele alergice sezoniere afecteaza 5-6% din copii
b. Alergiile nazale afecteaza 25% din tinerii adulti
c. Nu exista o asociere intre caracterul intermitent sau persistent al rinitei si severitatea ei
176

d. Rinita alergica se dezvolta inspre 10-15 ani


e. Rinita alergica este deseori un precursor al astmului alergic
2. Este adevarat despre riscul alergic in cadrul rinitelor alergice:
a. Este de 20-40% daca ambii parinti sunt alergici
b. Este 30-50% daca ambii parinti sunt alergici
c. Este de 10% daca doar un parinte e alergic
d. Este de 50-80% daca cei doi parinti au aceeasi simptomatologie
e. Este de 90% daca cei doi parinti au aceeasi simptomatologie
3. Este FALS despre IgE:
a. Se considera procent pozitiv daca > 150 UI/ml
b. Nivelul de IgE total este normal la pana la 40% din pacientii cu alergie documentata
c. Poate fi crescut in tabagism
d. Testul Fadiatop are un rezultat calitativ dar nu permite identificarea alergenului
e. Poate fi crescut in parazitoze
4. NU este adevarat despre prick-test:
a. Se pot realiza pe fata anterioara a bratului
b. Sunt sensibile
c. Sunt specifice
d. Determina edem si disestezii la 6 ore
e. Sunt nedureroase
5. Este alergen major pentru acarieni:
a. Der f 1
b. Der p 1
c. Fel d 1
d. Fel f 1
e. Can f 1
6. Urmatoarea afirmatie despre alergeni e FALSA:
a. In tarile occidentale alegrenul acarienilor este cel mai frecvent responsabil de sensibilizare
b. Senzibilizarea la alergenul canin ajunge pana la 40% la copii astmatici
c. Sensibilizarea la alternaria creste riscul de stop cardio-circulator prin astm de 200 de ori
d. Glandele anale sunt surse principale de alergen al pisicii
e. Alergenii gandacului de bucatarie se gasesc in excrementele acestuia
7. Este adevarat despre tratamentul rinitelor alergice:
a. Desensibilizarea este rezervata subiectilor monosensibilizati
b. Rinitele severe vor fi tratate initial cu antihistaminice si corticoizi inhalatori
177

c. Evaluarea tratamentului se va face la 2 luni


d. Sunt interzisi corticoizii sistemici la polisensibilizati
e. Imunoterapia specifica va fi avuta in vedere inca din stadiul de rinita usoara
Complement multiplu:
8. Sunt afirmatii adevarate despre rinitele alergice:
a. Cele intermitente au simptome < 5 zile pe saptamana
b. Rinitele sezoniere afecteaza 11-18 din copii
c. Alergiile nazale afecteaza aproximativ 25% din adulti
d. Nu este necesara o asociere intre caracterul intermitent sau persistent si severitatea rinitei
e. Rinita preceda de obicei astmul
9. Este adevarat referitor la anamneza in rinitele alergice:
a. Riscul alergic este de 10-20% daca unul din parinti este alergic
b. Riscul alergic este de 40-60% daca cei 2 parinti sunt alergici
c. Ancheta trebuie sa precizeze tipul lenjeriei de pat
d. Ancheta trebue sa precizeze existenta tabagismului
e. Ancheta trebuie sa precizeze existenta alcoolismului
10. Urmatoarele teste sunt sugestive pentru rinita alergica:
a. Hipereozinofilie sanguina
b. IgE = 160 UI/ml
c. Hiperbazofilie sanguina
d. IgE = 159 UI/ml
e. Hiperneutrofilie sanguina
11. Este adevarat despre prick-test:
a. Sunt sensibile
b. Sunt specifice
c. Determina eritem, edem si disestezii la 6 ore
d. 10-20% dintre subiectii cu test cutanat pozitiv nu au simptome clinice
e. Testul este pozitiv daca la 10 min diametrul papulei este mai mare de 2 mm
12. Este adevarat despre pneumalergeni:
a. Alergenul major acarian este Der p 1
b. Alergenul major al pisicii este Fel f 1
c. Sensibilizarea la alternaria creste riscul de stop cardio-circulator prin astm de 200 de ori
d. Sensibilizarea la alergenul cainelui variaza intre 3 si 14%
e. Alergenii gandacului de bucatarie se gasesc in excrementele acestuia

178

13. NU sunt alergeni din randul mucegaiurilor:


a. Alternaria alternata
b. Ficus benjamina
c. Botritis
d. Blatella germanica
e. Dermatophagoides farinae
14. Caracterizeaza tratamentul rinitelor alergice:
a. Antihistaminice de prima intentie la rinite intermitente
b. Antihistaminice si corticoizi inhalatori la rinite persistente severe
c. Evaluare la 1 luna dupa inceperea tratamentului
d. Imunoterapia este rezervata polisensibilizatilor
e. In caz de ineficacitate se pot recomanda anticolinergice cu actiune locala
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 E. 2 D. 3 B. 4 A. 5 B. 6 E. 7 A.
Complement multiplu:
8 C, D. 9 B, C, D. 10 A, B, D. 11 A, B, C, D. 12 A, C, D. 13 B, D, E. 14 A, C, E.

Astmul la adult
Complement simplu
1. Episoadele recidivante caracteristice astmului cuprind urmatoarele simptome CU EXCEPTIA:
a. Tuse
b. Opersiune toracica
c. Wheezing
d. Expectoratie
e. Dispne
2. Este adevarat cu privire la diagnosticul astmului:
a. Tusea poate fi singurul simptom
b. Absenta simptomelor la examinare exclude astmul
c. Se ausculta raluri ronflante in timpul respiratiei normale sau fortate si prelungite
d. Episoade recidivante de wheezing la copilul de 3-5 ani sunt aproape intotdeauna datorate
astmului
e. Simptomele nu apar niciodata dupa efort

179

3. Urmatoarea PFR este caracteristica disfunctiei ventilatorii obstructive reversibile:


a. VEMSpost VEMSpre = 160 ml
b. VEMSpost VEMSpre = 160 ml
c. VEMSpost VEMSpre = 140 ml
d. (VEMSpost VEMSpre) / VEMSteoretic = 14%
e. (VEMSpost VEMSpre) / VEMSteoretic = 10%
4. Sunt aspecte ale unei situatii de urgenta la pacientii cu astm CU EXCEPTIA:
a. Criza intensa cu semne de detresa rezistenta la bronhodilatatoare inhalatorii obisnuite
b. Criza severa cu normocapnie
c. Criza severa cu hipercapnie
d. Flux expirator de varf < 30% din valoarea teoretica
e. PEF < 50% din valoarea teoretica
5. In situatiile de urgenta din astm NU sunt semne care impun ventilatie spontana:
a. Tulburari de constiinta
b. FC > 120/min
c. Pauze respiratorii
d. Respiratie paradoxala
e. Hipercapnie > 50 mmHg
6. Este FALS despre investigatiile complementare in diagnosticul astmului:
a. Gazometria arteriala nu este necesara daca PEF > 40% decat cel teoretic
b. Semnele de CPA pe ECG sunt sugestive doar daca dispar pe trasee succesive
c. Radiografia toracica este un examen de rutina
d. In functie de context se poate face o hemograma
e. In functie de context se poate face o hemocultura
7. Este FALS despre astmul instabil:
a. E frecvent precedat de o perioada de agravare progresiva
b. Poate surveni in orice moment, oricare ar fi gradul de severitate a bolii astmatice
c. E un termen care inlocuieste sindromul de astm acut grav
d. Cresterea consumului de corticoizi inhalatori de scurta durata e cel mai bun indiciu de
instabilitate
e. Permite continuarea activitatilor cotidiene daca este crescuta doza de tratament intarziind
astfel contactul cu medicul
8. NU face parte din criteriile de astm instabil:
a. Mari variatii diurne ale obstructiei bronsice
b. Agravare progresiva a obstructiei bronsice
c. Agravare in timpul noptii
180

d. Sensbilitate mai mica a crizelor la bronhodilatatoarele obisnuite


e. Crize pluricotidiene
9. NU caracterizeaza tratamentul astmului acut grav:
a. Nebulizare cu salbutamol 5mg/2ml in 15 min si de reinnoit la fiecare 20-30min
b. Oxigen nazal 2l/min
c. Corticoizi sistemici
d. Nebulizari anticolinergice cu bromura de ipratropium 0,5mg/2ml la adulti
e. Hidratare abundenta 3l/zi
10. Este adevarat despre tratamentul oricarei crize de astm examinata in urgenta:
a. Spitalizare daca PEF < 50% din valoarea optima
b. Externare daca PEF > 60% din valoare optima
c. Se recomanda o corticoterapie de scurta durata cu 2mg/kg/zi echivalent prednison timp de 510 zile
d. Nu se va suprapune corticoterapia orala cu ce inhalatorie
e. Se va recomanda o consultatie specializata pentru a verifica stabilitatea astmului la 2 luni dupa
incident
11. Caracterizeaza stadiul 2 de astm astmul persistent usor CU EXCEPTIA
a. Simptome > 1 data pe saptamana dar < 1 data pe zi
b. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna
c. Exacerbari care pot influenta activitatea si somnul
d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm
e. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de 2-30%
12. In tratamentul astmului se urmaresc urmatorii parametri CU EXCEPTIA:
a. Simptome diurne < 4 zile pe saptamana
b. Activitate fizica normala
c. Absenteism profesional sau scolar putin frecvent
d. VEMS sau PEF > 85% din cea mai buna valoare personala
e. Variatie nictmerala a PEF < 15%
13. NU caracterizeaza principiile generale de tratament de fond pentru astmul persistent moderat:
a. Beclometazona 800-200 micrograme/24h
b. Fluticazona 100-400 micrograme/24h
c. Salmeterol 50-100 micrograme/24h
d. Formoterol 24-48 micrograme/24h
e. Budesonida 800-2000 micrograme/24h

181

14. Sunt factori favorizanti/agravanti pentru astm CU EXCEPTIA:


a. Polen
b. Tutun
c. AINS
d. Betablocante
e. IEC
Complement multiplu
15. Principalele celule care intervin in mecanismul astmului sunt:
a. Eozinofile
b. Limfocite T
c. Limfocite B
d. Mastocite
e. Macrofage
16. Urmatoarele afirmatii despre astm sunt adevarate:
a. Se manifesta prin episoade recidivante de wheezing, dispnee, opresiune toracica si tuse
b. Tusea nu apare niciodata singura in astm
c. Simptomele apar mai ales in cursul noptii si in zori
d. Este cea mai frecventa boala acuta la copii
e. Inflamatia se asociaza unei hiperreactivitati bronsice nespecifice
17. Caracterizeaza diagnosticul astmului:
a. Absenta simptomelor in momentul examenului exclude diagnosticul de astm
b. Se observa o ingrosare a mucoasei nazale
c. Daca VEMSpost VEMSpre > 200ml atunci obstructia este ireversibila
d. Daca (VEMSpost VEMSpre) / VEMSteoretic > 12% Obstructia este reversibila
e. In absenta PFR se va efectua intotdeauna PEF
18. Sunt semne de gravitate a unui astm:
a. Anxietate
b. Liniste auscultatorie
c. FR < 30/min
d. FC > 100/min
e. PaCO2 > 30mmHg
19. Sunt semne care impun o ventilatie spontana in astm:
a. Tulburari de constiinta
b. PEF < 30% decat cel teoretic
c. Cianoza
182

d. Liniste auscultatorie
e. Pauze respiratorii
20. Este adevarat despre explorarile complementare in diagnosticul astmului:
a. Gazometria arteriala nu este necesara daca PEF > 40% decat cel teoretic
b. Semnele de CPA pe ECG sunt sugestive doar daca persista pe trasee succesive
c. Radiografia toracica se face sistematic
d. Radiografia toracica se face numai dupa amelioararea documentata
e. Radiografia toracica aduce informatii pertinente in peste 22% din crizele de astm
21. Este adevarat despre astmul supraacut:
a. Este o forma de AAG
b. Poate conduce la deces in cateva minute
c. Afecteaza cu precadere subiectii masculini < 30 de ani cu functie respiratorie sensibil normala
d. Nu este corelat cu triggeri psihologici
e. Nu este corelat cu expunere alergenica
22. Sunt criterii de astm instabil:
a. Agravare in timpul noptii
b. Cresterea progresiva a consumului de beta-2-agonisti
c. Variatii diurne ale PEF < 30%
d. Crize pluricotidiene
e. Scadere progresiva a PEF
23. Caracterizeaza tratamentul exacerbarii severe din astm:
a. 0,5-1 mg/kg/zi echivalent de prednisolon la adult timp de 8-10 zile
b. Corticoterapia orala trebuie administrata intreaga durata de 8-10 zile
c. Descresterea progresiva a corticoizilor nu prezinta interes
d. Se indica kinetoterapie respiratorie in caz de obstructie majora
e. Nu se vor administra corticoizi inhalator pe perioada corticoterapiei orale
24. NU caracterizeaza tratamentul astmului acut grav:
a. Salbutamol 5mg/2ml de nebulizat 15 min si reinnoit la fiecare 20-30 min
b. Oxigen nazal 2l/min
c. Corticoizii sistemici nu prezinta interes datorita efectului decalat de 4 ore
d. Bromura de ipratoripium 0,5 mg/2ml
e. Hidratare abundenta 3l/zi
25. Caracterizeaza tratamentul oricarei crize de astm examinata in urgenta:
a. Internare daca PEF < 50% din valoarea optima dupa tratamentul initial
b. Externare daca PEF > 70% din valoarea optima
183

c. La pacientii cu raspuns incomplet (PEF intre 50-70%) decizia de internare se bazeaza pe


VEMS
d. Se recomanda corticoterapie de 5-10 zile cu 2 mg/kg/zi de echivalent de prednison
e. In timpul corticoterapiei orale cea inhalatorie va fi administrata in doze inalte
26. Caracterizeaza stadiul 1 astmul intermitent:
a. Simptome intermitente < 1 data pe saptamana
b. Exacerbari severe (de ore-zile)
c. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna
d. Functie respiratorie normala intre crize
e. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de 20-30%
27. NU caracterizeaza stadiul 2 astmul persistent usor:
a. Simptome cotidiene
b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul
c. Simptome de astm nocturn > 1 data pe saptamana
d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm
e. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de 20-30%
28. Caracterizeaza stadiul 3 astm persistent moderat:
a. Simptome cotidiene
b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul
c. Frecvent simptome de astm nocturn
d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm
e. PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise cu variabilitate > 30%
29. Caracterizeaza stadiul 4 astmul persistent sever:
a. Simptome permanente
b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul
c. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna
d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm
e. PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise cu variabilitate > 30%
30. NU sunt parametri doriti in tratamentul astmului:
a. Simptome diurne < 4 zile pe saptamana
b. Simptome nocturne < 2 nopti pe saptamana
c. Activitate fizica normala
d. Absenteism scolar sau profesional putin frecvent
e. Variatie nictmerala a PEF < 15%

184

31. Caracterizeaza tratamentul astmului persistent moderat:


a. Beclometazona 800-2000 micrograme/24h
b. Fluticazona 100-400 micrograme/24h
c. Nu se vor asocia corticoizii inhalatori cu cei orali
d. Salmeterol 24-48 micrograme/24h
e. Budesonida 800-2000 micrograme/24h
32. NU caracterizeaza tratamentul astmului persistent sever:
a. Corticoizi inhalatori in doze reduse
b. Bronhodilatatori cu actiune prelungita
c. Antileucotriene
d. Corticoterapie orala pe termen scurt 0,4-1 mg/kg/zi timp de 8-10 zile
e. Omalizumab
33. Sunt factori favorizanti/agravanti pentru astm:
a. Mucegaiuri
b. Tutun
c. Betablocante
d. IEC
e. Sinuzita
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 A. 3 D. 4 E.5 B. 6 C. 7 D. 8 C. 9 B. 10 A. 11 D. 12 C. 13 B. 14
E.
Complement multiplu:
15 A, B, D. 16 A, C, E. 17 B, D, E. 18 A, B. 19 A, E. 20 A, D. 21 A, B, C. 22 B,
D, E. 23 A, C, D. 24 B, C. 25 A, B, E. 26 A, B, D. 27 A, C, D. 28 A, B. 29 A, D, E.
30 B, D. 31 A, E. 32 A, D. 33 A, B, C, E.

Tuberculoza
Complement simplu
1. Sunt elemente clinice caracteristice tuberculozei pulmonare comune CU EXCEPTIA:
a. Subfebrilitate
b. Raluri
c. Transpiratii nocturne

185

d. Tuse prelungita
e. Hemoptizie
2. NU caracterizeaza manifestarile clinice ale tuberculozei miliare:
a. Febra
b. Alterare rapida a starii generale
c. Dispnee
d. Stare grava
e. Tuse prelungita
3. Sunt localizari de retinut ale tuberculozei extrapulmonare CU EXCEPTIA:
a. TBC ganglionara
b. TBC intestinala
c. TBC osoasa
d. TBC renala
e. TBC hepatosplenica
4. NU este adevarat despre IDR:
a. Se injecteaza pe fata anterioara a bratului
b. Este pozitiv daca e > 5mm
c. Se considera viraj daca primul diametru este de 7 mm si al doilea de 11 mm
d. Se considera viraj daca primul diametru este de 4 mm si al doilea de 10 mm
e. Nu se considera viraj daca primul diametru este de 6 mm si al doilea de 10 mm
5. Fac parte din bilantul biologic inainte de instituirea tratamentului pentru tuberculoza CU
EXCEPTIA:
a. Gamma GT
b. Serologie HIV
c. Serologie HVB si HVC
d. LDH
e. Bilirubina
6. Urmatoarea substante sunt prescrise in tratamentul tuberculozei la pacientii cu HIV sub
tratament antiretroviral CU EXCEPTIA:
a. Isoniazida
b. Rifampicina
c. Etambutol
d. Rifabutina
e. Pirazinamida

186

7. Vindecarea TBC se verifica in functie de urmatoarele criterii CU EXCEPTIA:


a. BK sensibil
b. Tratament corect de 6 luni
c. Disparitia semnelor clinice
d. Regresia semnelor radiologice reversibile
e. Absenta complicatiilor TBC
8. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori decat normal in timpul tratamentului anti TBC
urmatoarele masuri pot fi luate in functie de caz CU EXCEPTIA:
a. Se va opri isoniazida si pirazinamida pana la normalizare
b. Se va opri tot tratamentul pana la normalizare
c. Se vor cauta alte cauze de hepatita
d. Se va reintrodce izoniazida in doza mai mica dupa normalizare
e. Se va reintroduce pirazinamida in doza mai mica dupa normalizare
Complement multiplu:
9. Tuberculoza pulmonara se manifesta prin infiltrate, noduli si caverne la nivelul:
a. Lobilor superiori
b. Lobilor medii
c. Segmentelor apicale ale lobilor inferiori
d. Segmentelor bazale ale lobilor inferiori
e. Segmentelor apicale ale lobilor superiori
10. Caracterizeaza radiografia toracica in tuberculoza miliara:
a. Infiltrate
b. Nodului < 3 mm
c. Sindrom interstitial micronodular difuz si intens
d. Caverne
e. Revarsat pleural
11. Este adevarat despre formele extrapulmonare de TBC:
a. In tuberculoza ganglionara nu pot fi afectate toate ariile ganglionare
b. Toate organele pot fi afectate
c. Pleurezia serofibrinoasa se manifesta cu granuloame epitoloide si gigantocelulare cu necroza
cazeoasa
d. Boala Pott poate afecta toate oasele
e. In tuberculoza renala se intalnesc BAAR in urina
12. Este adevarat in ceea ce priveste IDR:
a. Se considera viraj daca prima masuratoare este 3 mm si a doua este 11 mm
187

b. Se considera viraj daca prima masuratoare este 9 mm si a doua este 11 mm


c. Testul se realizeaza cu 5 unitati de tuberculuina
d. 10 mm este pragul de pozitivitate
e. Testul se va realiza prin injectie intradermica stricta pe fata anterioara a bratului
13. Sunt elemente ale bilantului biologic inainte de instituirea tratamentului TBC:
a. Bilirubina
b. Gamma GT
c. LDH
d. Natriemie
e. Kaliemie
14. Pacientul cu TBC trebuie plasat in izolare respiratorie in caz de afectare:
a. Pleuretica
b. Pulmonara
c. Bronsica
d. Laringiana
e. Meningeala
15. Constituie triterapia pentru femeia insarcinata diagnosticata cu TBC:
a. Isoniazida
b. Rifampicina
c. Rifabutina
d. Etambutol
e. Pirazinamida
16. Caracterizeaza bilantul hepatic din cadrul tratamentului TBC:
a. Se face la 15 zile dupa initierea tratamentului
b. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori normalul se poate opri isoniazida si pirazinamida
pana la normalizare
c. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori normalul se poate opri tot tratamentul pana la
normalizare
d. Reintroducerea isoniazidei se va face la aceeasi doza
e. Reintroducerea pirazinamidei se va face la doza mai mica
17. Este adevarat despre monitorizarea bacteriologica in tratamentul TBC:
a. Nu este necesara pentru a confirma sterilizarea leziunilor
b. Se face intre a 10-a si 15-a zi de tratament
c. Se face la 2 luni
d. Se face la 6 luni
e. Este indicat la bolnavii cu examen microscopic negativ
188

Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 E. 3 B. 4 A. 5 D. 6 B. 7 E. 8 E.
Complement multiplu:
9 A, C, E. 10 B, C. 11 B, C, E. 12 A, B, C. 13 A, B, D. 14 B, C, D. 15 A, B, D. 16
A, B, C. 17 B, C, D.

BPOC
Complement simplu
1. Este adevarat despre diagnosticul BPOC:
a. Diagnosticul bronsitei cronice se face numai prin anamneza
b. Emfizemul este o largire permanenta a spatiilor aeriene dincolo de bronhii
c. Testul de reversibilitate bronsica nu este necesar pentru diagnosticul BPOC
d. In termenul de BPOC se gasesc mai multe boli caracterizate de limitare acuta a debitelor
aeriene
e. Existenta unei tuse cronice productive 3 luni pe an cel putin 2 ani consecutivi sugereaza
emfizem
2. Caracterizeaza bronsita cronica obstructiva
a. Bronsita cu obstructie persistenta asociata unei hipoxemii de repaus inafara exacerbarilor
b. Dispnee de efort
c. PaO2 < 60 mmHg
d. PaO2 < 8 kPa
e. Tuse si expectoratie cronica fara dispnee
3. Sunt elemente clinice ale emfizemului panlobular CU EXCEPTIA:
a. Corpolenta slaba
b. Fara ronchusuri
c. Barbat tanar
d. Tuse si expectoratie precoce
e. Fara IVD
4. NU caracterizeaza PFR in emfizemul centrolobular:
a. VEMS/CV scazut
b. CPT foarte crescut
c. DLCO normal sau putin scazut

189

d. PaO2 scazuta
e. PaCO2 crescuta
5. Sunt semne de distensie toracica:
a. Punerea in miscare a muschilor respiratori accesorii
b. Ventilatie cu buze tuguiate
c. Semnul Hoover
d. Hipocratism digital
e. Semne de IVD
6. Disfunctia ventilatorie obstructiva se poate afirma atunci cand VEMS/CV este:
a. < 0,79
b. < 0,70
c. < 80%
d. < 79%
e. < 0,80
7. NU este caracteristic stadiului IV de BPOC:
a. PaO2 < 60 mmHg
b. VEMS < 50% din valorile prezise in prezenta insuficientei respiratorii
c. VEMS < 40% din cel teoretic
d. VEMS/CV < 0,70
e. Semne de IVD
8. Este semn care impune ventilatie mecanica in BPOC:
a. PaCO2 > 70 mmHg
b. PaO2 < 60 mmHg
c. SaO2 < 90%
d. FR > 25/min
e. FC > 110/min
9. In cadrul managementului exacerbarilor acute ale BPOC fara criterii de gravitate se
recomanda spitalizare abia atunci cand nu exista ameliorare dupa:
a. Instituirea sau cresterea bronhodilatatorilor beta-2-agonisti
b. Antibioterapie
c. Corticoterapie orala
d. Kinetoterapie
e. Instituirea sau cresterea anticolinergicelor
10. In managementul exacerbarilor acute ale BPOC cu criterii de gravitate se recomanda
urmatoarele atata timp cat nu sunt semne de amenintare a prognosticului vital CU EXCEPTIA:
190

a. Corticoterapie i.v.
b. Kinetoterapie
c. Inotrope
d. O2
e. Tratamentul factorului declansator
11. Antibioterapia pentru un pacient BPOC cu VEMS < 30% in timpul unei exacerbari acute
este:
a. Telitromicina
b. Ceftriaxona
c. Macrolide
d. Amoxicilina
e. Pristinamicina
12. Sunt bronhodilatatori cu actiune scurta utilizati in tratamentul BPOC:
a. Salmeterol
b. Bromura de ipratropium
c. Bromura de tiotropium
d. Formoterol
e. Fluticazona
13. Se recomanda oxigenoterapie daca PaO2 < de 60 mmHg si exista unul din urmatoarele
criterii CU EXCEPTIA:
a. HTA
b. Poliglobulie importanta
c. Semne de IVD
d. Desaturari nocturne
e. Desaturari la efort
14. Sunt principii de monitorizare de lunga durata in BPOC CU EXCEPTIA:
a. Tratarea simptomeleor
b. Ameliorarea tolerantei la efort
c. Tratarea factorilor de risc
d. Verificarea eficacitatii tratamentului
e. Diminuarea mortalitatii
Complement multiplu
15. Fac parte din BPOC:
a. Bronsita cronica simpla
b. Bronsita cronica obstructiva
191

c. Emfizemul paracicatricial
d. Emfizemul panlobular
e. Emfizemul centrolobular
16. Caracterizeaza bronsita cronica obstructiva:
a. Obstructie persistenta a cailor aeriene mari
b. Dispnee de efort
c. VEMS < 35%
d. PaO2 < 8 kPa
e. Absenta hipoxemiei de repaus
17. Sunt caracteristici clinice ale pink puffer:
a. Corpolenta obeza
b. Barbat tanar
c. Tuse rara si tardiva
d. Sibilante
e. Cianoza
18. NU caracterizeaza PFR la blue bloater:
a. CPT subnormal
b. DLCO scazut
c. PaO2 scazuta
d. PaCO2 normala
e. VEMS/CV scazut
19. Caracterizeaza radiografia toracica in emfizemul panlobular:
a. Distensie
b. Hiperclaritate a varfurilor
c. Inima in picatura
d. Cardiomegalie
e. Dimensiunea arterelor pulmonare crescuta
20. Este adevarat despre DVO in BPOC:
a. Existenta DVO se poate afirma daca exista semne de distensie toracica
b. Este DVO daca VEMS/CV < 70%
c. Este DVO daca VEMS/CV < 0,70
d. Severitatea DVO se defineste doar prim VEMS
e. Severitatea DVO se defineste doar prin VEMS/CV
21. Caracterizeaza tratamentul in functie de stadiul BPOC:
a. Stadiul I Corticoizi inflamatori in prezenta simptomelor semnificative
192

b. Stadiul III Corticoizi inhalatori in caz de exacerbari repetate


c. Stadiul II Bronhodilatatori cu scurta durata de actiune la cerere
d. Stadiul III Tratament regulat cu unul sau mai multe bronhodilatatoare si corticoizi inhalatori
in prezenta simptomelor semnificative
e. Stadiul IV Se va discuta un tratament chirurgical
22. Caracterizeaza PFR in functie de stadiile BPOC:
a. VEMS/CV < 0,70 in stadiul I
b. VEMS intre 50-80% in stadiul II
c. VEMS < 30% din cel teoretic in stadiul IV
d. VEMS < 50% din cel teoretic in stadiul IV
e. PaO2 > 60 mmHg
23. Sunt indicatii de gazometrie in BPOC:
a. Dispnee
b. Distensie toracica
c. SaO2 < 92%
d. PaO2 < 8 kPa
e. Discordanta clinico-functionala
24. Sunt indici pentru situatie de urgenta in cazul BPOC:
a. Temperatura > 38.5
b. FR > 20/min
c. FC > 110/min
d. PaO2 < 60 mmHg
e. SaO2 < 92%
25. Sunt semne care impun ventilatie mecanica in BPOC:
a. PaO2 < 60 mmHg
b. PaCO2 > 70 mmHg
c. pH < 7,30
d. Confuzie
e. FR > 25/min
26. Conform schemei de management al BPOC fara criterii de gravitate, se va administra
corticoterapie orala in lispa ameliorarii dupa:
a. Instituirea sau cresterea bronhodilatatorilor beta-2-agonisti
b. Educarea pentru autodezobstructie
c. Tratamentul factorului agravant
d. Kinetoterapie
e. Informarea asupra semnelor de gravitate
193

27. Conform schemei de management al BPOC cu criterii de gravitate, fac parte din reanimarea
spontana:
a. Inotrope
b. Tratamentul factorului declansator
c. Umplere
d. Antibioterapie
e. Intubare
28. Sunt antibiotice recomandate in exacerbarile BPOC daca exista dispnee de efort si
expectoratie franca purulenta verzuie:
a. Levofloxacina
b. Amoxicilina
c. Ceftriaxona
d. Cofotaxim
e. Telitromicina
29. Sunt bronhodilatatori cu actiune scurta utilizati in tratamentul BPOC:
a. Fenoterol
b. Salmeterol
c. Bromura de tiotropium
d. Bromura de ipratoripium
e. Formoterol
30. Sunt indicatii de oxigenoterapie la BPOC daca PaO2 < 60 mmHg:
a. HTAP
b. Hematocrit > 50%
c. SaO2 < 92% mai mult de 30% din timpul de inregistrare, nocturna
d. Semne de IVD
e. Desaturari la efort
31. Se recomanda chirurgia la pacientii cu BPOC care:
a. Au emfizem centrolobular cu bule compresive
b. Au emfizem panlobular cu multiple bule la nivelul pleurei
c. Pacienti cu CPT > 125% din cel teoretic, nesecretanti
d. Pacienti cu PCO2> 60 mmHg
e. Pacienti cu HTAP
32. Se recomanda la BPOC cu obstructie bronsica moderat severa la severa fara oxigenoterapie
pe termen lung:
a. PFR/1-2 ani
b. PFR o data pe an
194

c. Radiografie toracica /1-2 ani


d. Radiografie toracica o data pe an
e. Gazometrie arteriala la 3-6 luni
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 B. 3 D. 4 B. 5 C. 6 B. 7 C. 8 A. 9 C. 10 C. 11 B. 12 B. 13 A. 14 D.
Complement multiplu:
15 B, D, E. 16 B, E. 17 B, C. 18 B, D. 19 A, C. 20 B, C, D. 21 B, E. 22 A, B, C.
23 A, C, E. 24 A, C, D. 25 B, C, D. 26 A, B, D, E. 27 A, C, D, E. 28 B, E. 29 A, D.
30 A, D, E. 31 A, C. 32 B, D.

Infectiile bronhopulmonare la adult


Complement simplu
1. Diagnosticul de pneumopatie este suspectat daca exista urmatoarele elemente CU EXCEPTIA:
a. Expectoratie
b. Temperatura > 37,5
c. Dureri toracice
d. Tahicardie > 100/min
e. Dispnee
2. NU este imagine evocatoare de pneumopatie pe radiografia toracica:
a. Opacitate parenchimatoasa unica
b. Opacitate parenchimatoasa difuza
c. Opacitati in focare multiple
d. Opacitati interstitiale
e. Opacitati interstitiale difuze
3. NU este factor de risc de mortalitate in infectiile bronhopulmonare:
a. Diabet zaharat
b. Varsta > 65 ani
c. BPOC
d. Drepanocitoza homozigota
e. Boala renala
4. In infectiile bronhopulmonare sunt semne de gravitate imediata ce impun internarea CU
EXCEPTIA:
195

a. Frecventa cardiaca > 125/min


b. Temperatura < 35 grade
c. Cianoza
d. TA > 140/90
e. Confuzie
5. Reprezinta indicatie de spitalizare in sectia de terapie intensiva:
a. PaO2 < 60 mmHg
b. PaCO2 > 50 mmHg
c. PaO2/FiO2 < 250 mmHg
d. Hemoglobina < 9 g/dl
e. Leucopenie < 4000 GB/ml
6. Sunt criterii biologice de spitalizare in infectiile bronhopulmonare:
a. Temperatura < 35 grade
b. Leucocite > 18000 GB/ml
c. Uree > 7mmol/l
d. TA < 90/60 mmHg
e. Frecventa respiratorie > 30/min
7. Sunt elemente in favoarea pneumococului in infectiile bronhopulmonare CU EXCEPTIA:
a. Debut brutal
b. Junghi toracic
c. Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile
d. Afectare bilaterala
e. Febra crescuta inca din prima zi
8. NU sunt bacterii frecvente in cazul infectiilor bronhopulmonare la spital:
a. S. pneumoniae
b. M. pneumoniae
c. Haemofilus influenzae
d. Chlamidia pneumoniae
e. Moraxella catarrhalis
9. In infectiile bronhopulmonare tratamentul cazului particular de abces pulmonar se face cu:
a. Amoxicilina 1g/8h + acid clavulanic
b. Rifampicina 600mg/12h
c. Ceftriaxona 1g/24h
d. Ofloxacina
e. Eritromicina 1g/6h

196

10. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie franca lobara acuta cu pneumococ:


a. Debut rapid progresiv
b. Tuse seaca
c. Opacitate alveolara sistematizata pe Rx
d. Semne extrarespiratorii digestive si neurologice
e. Tratament cu macrolide
11. NU caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie cu Mycoplasma pneumoniae:
a. Debut progresiv
b. Rinofaringita
c. Opacitati interstitiale bilaterale pe Rx
d. Test Coombs direct pozitiv
e. Tratament cu penicilina G i.v.
12. Caracterizeza tabloul tipic al penumopatiei cu anaerobi:
a. Opacitati alveolare confluente pe Rx
b. Halena fetida
c. Anemie hemolitica
d. Diagnostic prin imunofluorescenta directa din expectoratii
e. Tratament cu macrolide
13. In ceea ce priveste conduita din bronhopneumopatiile prezente in infectia cu HIV, NU se
recomanda Fund de ochi in suspiciunea de:
a. Toxoplasmoza
b. Pneumocistoza
c. Criptococ
d. CMV
e. MAI
14. NU caracterizeaza pneumopatia nosocomiala cu stafilococ:
a. Debut subacut
b. Sputa ruginoasa
c. Evolutie posibila cu piopneumotorace
d. Terapie cu exacilina + fluorochinolona pentru stafilococ meticilin sensibil
e. Terapie cu vancomicina si fosfomicina pentru stafilococ meticilin rezistent
15. Caracterizeaza pneumopatia nosocomiala cu BGN:
a. Debut brutal
b. Opacitati interstitiale bilaterale
c. Opacitate alveolara sistematizata

197

d. Tuse seaca
e. Semne extrarespiratorii digestive: greata
16. Sunt elemente caracteristice examenului clinic in bronsita acuta la adult CU EXCEPTIA:
a. Febra 38-39
b. Raluri ronflante in prima faza
c. Raluri umede in a doua faza
d. Tuse productiva in prima faza
e. Tuse nedureroasa in a doua faza
17. Este adevarat referitor la exacerbarile bronsitei cronice la un pacient cu BPOC:
a. Radiografia toracica nu este necesara in formele febrile
b. Poate asocia rinoree
c. Intensitatea crescuta indica origine bacteriana
d. Indicatia de antibioterapie depinde de febrilitate
e. Prezenta a cel putin un criteriu Anthoinisen indica o origine bacteriana
18. In cazul exacerbarilor BPOC sunt antibiotice recomandate daca VEMS > 50% si expectoratia
este verzuie CU EXCEPTIA:
a. Amoxicilina
b. Macrolide
c. Pristinamicina
d. Cefotaxime
e. Cefotiam-hexetil
Complement multiplu
19. Pneumopatia este suspectata daca se constata urmatoarele semne:
a. Tuse
b. Temperatura > 37,5
c. Opacitate parenchimatoasa unica, cu bronhograma aerica
d. Opacitati interstitiale
e. Istoric recent de infectie a cailor respiratorii superioare
20. Sunt factori de risc de motralitate in infectiile bronhopulmonare la adult:
a. Varsta > 60 de ani
b. BPOC
c. Splenectomia
d. Drepanocitoza homozigota
e. Diabetul zaharat echilibrat

198

21. Sunt spitalizati urmatorii pacienti cu pneumopatie:


a. Varsta < 65 ani + Nici un factor de risc
b. Varsta < 65 ani + 1 factor de risc
c. Varsta < 65 ani + 2 factor de risc
d. Varsta > 65 ani + 1 factor de risc
e. Varsta > 65 ani + 2 factori de risc
22. Urmatoarele conditii fac ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cu pneumopatie imposibila:
a. Greata
b. Varsaturi
c. Tulburari ale functiilor superioare
d. Temperatura > 38
e. Risc de nerespectare a tratamentului
23. Sunt criterii biologice de spitalizare in infectiile bronhopulmonare:
a. Hb < 10g/dl
b. Leu < 4000/ml
c. PaO2 < 60 mmHg
d. Leu > 20000/ml
e. Cresterea timpului de protrombina
24. Sunt elemente ale scorului CRB65:
a. Confuzie
b. Frecventa cardiaca > 100/min
c. Frecventa respiratorie > 30/min
d. Presiunea arteriala sistolica < 90 mmHg
e. Presiunea arteriala diastolica < 60 mmHg
25. Sunt indicatii de spitalizare in sectia de terapie intensiva a pacientilor cu pneumopatie:
a. Polipnee > 30/min
b. PaO2 < 60 mmHg
c. PaCO2 > 50 mmHg
d. PaO2/FiO2 < 250 mmg
e. CIVD
26. Sunt elemente in favoarea pneumococului in infectiile bronhopulmonare:
a. Junghi toracic
b. Opacitate alveolara sistematizata
c. Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile
d. Stare generala de rau
e. Debut insidios
199

27. Sunt elemente in favoare legionelozei in infectiile bronhopulmonare:


a. Comorbiditati frecvente
b. Dureri abdominale, varsaturi, diaree
c. Semne ORL asociate
d. Afectarea unilaterala
e. Esec al betalactaminelor active pe pneuomococ
28. Sunt germeni responsabili de pneumopatii frecvent intalniti la domiciliu:
a. Legionela pneumofila
b. S. pneumoniae
c. M pneumoniae
d. Moraxella catarrhalis
e. S. aureus
29. Urmatoarele durate corespund tratamentului antibiotic in infectiile bronhopulmonare la adult:
a. 7-14 zile pentru pneumoniile necomplicate
b. 7-14 zile pentru penumonia cu M. pneumoniae
c. 10-14 zile pentru pneumonia cu Legionella pneuomofila
d. 10-14 zile pnetru pneumonia cu C. pneumoniae
e. 21 de zile pentru pneumonia cu S. aureus
30. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie franca lobara acuta cu pneumococ:
a. Opacitate alveolara sistematizata pe Rx
b. Semne extrarespiratorii digestive
c. Tuse seaca
d. Debut progresiv
e. Herpes nazolabial
31. NU caracterizeaza legioneloza pulmonara:
a. Debut rapid progresiv
b. Halena fetida
c. Rinofaringita
d. Dureri abdominale
e. Opacitati alveolare vagi, confluente pe Rx
32. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie cu M. Pneumoniae:
a. Absenta frisoanelor
b. Testul Coombs indirect pozitiv
c. Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile
d. Opacitati alveolare bilaterale pe Rx
e. Expectoratie ruginoasa
200

33. NU caracterizeaza tabloul tipic de pnumopatie cu anaerobi:


a. Halena fetida
b. Opacitate alveolara sistematizata
c. Semne extrarespiratorii digestive
d. Favorizata de alcoolism
e. Tratament cu penicilina G i.v.
34. Conform conduitei in infectiile bronhopulmonare la pacientii cu HIV, se recomanda biopsie
bronsica in suspiciunea de:
a. Nocardia
b. CMV
c. Kaposi
d. Pneumocistoza
e. MAI
35. Este adevarat despre pneumopatia nosocomiala cu stafilococ:
a. Favorizata de corticoterapie
b. Sputa purulenta uneori hemoptoica
c. Opacitati extensive bilaterale
d. S. meticilin rezistent este tratat cu oxacilina + aminozida
e. S. meticiln sensibil este tratat cu vancomicina + fosfomicina
36. Caracterizeaza bronsita acuta la adult:
a. Tuse neproductiva in prima faza
b. Raluri sibilante in prima faza
c. Raluri sibilante umede in a doua faza
d. A doua faza dureaza 4-5 zile
e. Prima faza se prezinta cu febra 38-39
37. Este adevarat despre exacerbarea bronsitei cronice la un pacient cu BPOC:
a. Intensitatea febrei este evocatoare pentru etiologia bacteriana
b. Semnele ORL asociate indica spre infectie virala
c. Febra ridicata dupa a 4-a zi evoca etiologia bacteriana
d. Radiografia toracica este recomandata sistematic
e. In caz de pneumopatie se va trata cu antibiotice
38. Fac parte din triada lui Anthonisen:
a. Cresterea volumului expectoratiei
b. Cresterea intensitatii tusei
c. Persistenta febrei

201

d. Cresterea purulentei expectoratiei


e. Accentuarea dispneei
39. In cazul bronsitei acute la astmatici se recomanda:
a. Corticoterapie orala timp de 7-10 zile
b. Antibioterapie timp de 7-10 zile
c. Antibioterapie timp de 10-14 zile
d. Intensificarea tratamentului de fond
e. Reducerea corticosteroizilor inhalatori
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 B. 3 A. 4 D. 5 C. 6 C, 7 D. 8 E. 9 A. 10 C. 11 E. 12 B. 13 B. 14
B. 15 A. 16 D. 17 B. 18 D.
Complement multiplu:
19 A, C, D. 20 B, C, D. 21 C, D, E. 22 B, C, E. 23 B, C, D. 24 A, C, D, E. 25 A, D,
E. 26 A, B, C, D. 27 A, B, E. 28 B, C. 29 A, D, E. 30 A, E. 31 B, C. 32 A, C. 33 B,
C. 34 A, C, E. 35 A, B. 36 A, D, E. 37 B, C, E. 38 A, D, E. 39 A, D.

Detresa respiratorie acuta la adult


Complement simplu
1. In depresia respiratorie acuta, hipoxemia si absenta opacitatii radiologice poate sugera:
a. Dispnee laringiana
b. Acutizarea de insuficienta respiratorie restrictiva
c. Acutizare de insuficienta respiratorie obstructiva
d. Astm acut grav
e. EPA
2. In depresia respiratorie acuta, hipoxemia si prezenta opacitatii radiologice poate sugera:
a. Dispnee laringiana
b. SDRA
c. Embolie pulmonara
d. Astm acut grav
e. Pneumotorace bilateral sau compresiv
3. NU este cauza de SDRA prin agresiune pulmonara toxica:
a. Sindromul Mendelson
202

b. Transfuzii masive
c. Bleomicina
d. Embolia grasoasa
e. Embolia amniotica
4. Este traumatism toracic cauzator de SDRA:
a. Contuzia pulmonara
b. Politraumatism
c. Arsuri intinse
d. Fracturi ale oaselor lungi
e. Zdrobire de membre
5. NU este necesar in diagnosticul etiologic al SDRA:
a. Eliminarea pancreatitei prin ecografie abdominala
b. Eliminarea peritonitei prin radiografie abdominala pe gol
c. Eliminarea pneumotoracelui prin CT
d. Un bilant infectios extrarespirator complet
e. LBA si recoltare distala protejata
6. Este adevarat despre SDRA:
a. Perturbarea principala in SDRA este hipercapnia
b. Hipercapnia apare cand cavitatile sunt ventilate dar slab perfuzate
c. In faza precoce de vasoconstrictie HTP nu are nici un rol
d. Capacitatea reziduala functionala este crescuta
e. Volumul de inchidere al alveolelor este redus
7. NU este adevarat despre managementul SDRA:
a. Amitrina determina vasodilatatia zonelor neventilate
b. Poate fi necesara hemodiafiltrare pentru limitarea inflatiei hidrosodate
c. Ventilatia in decubitul ventral determina redistribuirea perfuziei spre zonele cel mai bine
ventilate
d. Utilizarea de furosemid poate determina alcaloza hipokaliemica crescand hipercapnia
e. NO este vasodilatator arterial pulmonar selectiv
Complement multiplu
8. In cazul detresei respiratorii acute la adult pot fi cauze de hipercapnie cu absenta opacitatii
radiologice pulmonare:
a. Acutizarea insuficienteleor respiratorii cronice obstructive
b. Acutizarea insuficientelor respiratorii cronice restrictive
c. Embolia pulmonara
203

d. Astm acut grav


e. Pneumotoracele bilateral sau compresiv
9. In cazul detresei respiratorii acute la adult pot fi cauze de hipoxie cu prezenta opacitatii
radiologice pulmonare:
a. Embolia pulmonara
b. Astmul acut grav
c. Pneumotoracele bilateral
d. EPA
e. SDRA
10. Caracterizeaza SDRA:
a. PaO2/FiO2 < 200 mmHg
b. PAPO > 18 mmHg
c. Exista o crestere a presiunii hidrostatice microvasculare
d. Exista o crestere a permeabilitatii alveolocapilare
e. Mortalitate de 50%
11. Sunt etiologii SDRA prin agresiune pulmonara toxica generala:
a. Embolia amniotica
b. Embolia grasoasa
c. Bleomicina
d. Sindromul Mendelson
e. Pancreatita acuta necrotica
12. Sunt etiologii infectioase respiratorii ale SDRA:
a. Penumopatie bacteriana
b. Pneumopatie virala
c. Soc septic
d. Embolia grasoasa
e. Embolia amniotica
13. Este FALS despre SDRA:
a. Tulburarea principala este hipoxemia
b. Hipoxemia este secundara unui dezechilibru ventilatie/perfuzie
c. Hipercapnia apare datorita cavitatilor bine perfuzate dar slab ventilate
d. Capacitatea reziduala functionala este crescuta
e. Proprietatile elastice ale plamanului sunt afectate
14. Este adevarat despre managementul SDRA:
a. Pacientul va fi ventilat mecanic cu presiune expiratorie pozitiva
204

b. Ventilatia in decubitul ventral determina redistribuirea perfuziei spre zonele cele mai bine
ventilate
c. NO determina vasoconstrictia zonelor ventilate
d. Almitrina determina vasodilatatia zonelor neventilate
e. Se vor evita vasodilatatorii
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 B. 3 D. 4 A. 5 C. 6 B. 7 A.
Complement multiplu:
8 A, B. 9 D, E. 10 A, D, E. 11 A, C, E. 12 A, B. 13 C, D. 14 A, B, E.

Hemoptizia
Complement simplu
1. Este adevarat despre hemoptizie:
a. Hemoptizia masiva intre 50-200 ml/24h
b. Hemoptizia fudroaianta peste 300-500 ml/24h
c. Hemoptizia masiva > 200 ml odata
d. Hemoptizia in cantitate mica 200 ml/24h
e. Hemoptizia in cantitate medie < 50 ml/24h
2. Sunt examinari de prima intentie in hemoptizie CU EXCEPTIA:
a. Radiografie toracica
b. Fibroscopie bronsica
c. Hemoleucograma
d. CT toracic
e. LBA
3. Sunt cauze de hemoragie alveolara CU EXCEPTIA:
a. Sindrom Churg-Strauss
b. Hemosideroza pulmonara
c. Lupus
d. Sarcoidoza
e. Sindrom Goodpasture

205

4. NU sunt cauze cardiovasculare de hemoptizie:


a. Fisura bronsica
b. Tulburari de hemostaza
c. EPA cardiogenic
d. Embolie pulmonara
e. Anevrismul aortei toracice
5. Sunt cauze de hemoptizie la un subiect silicotic CU EXCEPTIA:
a. Micobacterioza atipica
b. Grefa aspergilara
c. Bronholitiaza
d. Dilatare a bronhiilor
e. Necroza aseptica a maselor pseudotumorale
6. NU caracterizeaza managementul hemoptiziei medii:
a. Spitalizare sistematica
b. Oxigenoterapie in functie de gazometrie
c. Tratarea cauzei
d. Firboscopia poate fi facuta a doua zi
e. Pozitia Trendelenburg
Complement multiplu
7. Sunt afirmatii adevarate despre hemoptizie
a. Sangele provine doar din caile subglotice
b. Nu orice hemoptizie necesita internare
c. O hemoptizie masiva e deseori precedatat de hemoptizii santinela
d. Hemoptizia ucide prin spolierea sanguina
e. Semnele de anemie acuta indica gravitate extrema
8. Sunt examinari sistematice, de prima intentie in hemoptizie:
a. Gazometrie
b. Grupa sanguina
c. Rh
d. Firboscopie bronsica
e. Biopsie bronsica
9. Sunt cauze de hemoragie alveolara:
a. Sindrom Goodpasture
b. Boala Wegener
c. Sindrom Rendu-Osler
206

d. Sindrom Churg-Strauss
e. Lupus
10. Sunt cauze clasice de hemoptizie la un fost pacient tuberculos:
a. Recidiva BK
b. Asperligiom
c. Micobacterioza atipica
d. Necroza aseptica pe cicatrice
e. Bronholitiaza
11. Sunt cauze de hemoptizie la un subiect silicotic:
a. Micobacterioza atipica
b. Bronholitiaza
c. Cancer pulmonar
d. Grefa aspergilara
e. BK
12. Caracterizeaza managementul hemoptiziei de mare abundenta:
a. Perfuzarea de solutii macromoleculare
b. Terlipresina 1 mg i.v.
c. Arteriorgrafie bronsica selectiva cu embolizare
d. Oxigenoterapie in functie de rezultatele gazometriei
e. Chirurgia hemostazei
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 E. 3 D. 4 B. 5 C. 6 E.
Complement multiplu:
7 A, C, E. 8 A, B, C, D. 9 A, B, D, E. 10 A, B, E. 11 A, D, E. 12 A, C, E.

Pneumotoracele
Complement simplu
1. Sunt semne functionale in pneumotorace CU EXCEPTIA:
a. Durere brutala, lancinanta
b. Durere aparuta in repaus
c. Dispnee

207

d. Expectoratie spumoasa
e. Chinte dureroase de tuse
2. NU apare in examenul clinic al pacientului cu pneumotorace:
a. Timpanism la percutie
b. Diminuarea transmisiei vibratiilor vocale
c. Frecatura pleurala datorita epansamentului gazos al pleurei
d. Murmur vezicular diminuat
e. Daca apare matitate bazala franca se poate suspecta un hemopneumotorace
3. Este adevarat despre pneumotoracele spontan primitiv:
a. Fumatul nu este factor favorizant
b. 25% din pacienti recidiveaza in 2 ani
c. Apare frecvent la femeile cu BPOC
d. Complica frecvent un traumatism toracic
e. Apare uneori dupa ventilatia mecanica
4. Sunt semne de deglobulinizare in pneumotorace CU EXCEPTIA:
a. Sete
b. Tahicardie
c. Hipotensiune arteriala
d. Puls filant
e. Cianoza
5. NU este semn radiologic de gravitate in pneumotorace:
a. Nivel hidroaeric
b. Anomalie subiacenta a parenchimului
c. Pneumotorace unilateral
d. Brida pleurala
e. Pneumotorace compresiv
6. NU este complicatie a pneumotoracelui:
a. Pleurezia purulenta
b. Atelectazia
c. Edem pulmonar a vacuo
d. Hemotorace
e. Complicatii de decubit
7. Caracterizeaza managementul pneumotoracelui CU EXCEPTIA:
a. Calatoria cu avionul nepermisa timp de o luna
b. Evitarea suflatului in trompeta
208

c. Scufundarile submarine interzise timp de o luna


d. Rezectia chirurgicala a zonelor buloase in caz de recidiva
e. Exxamen serologic HIV la tineri
Complement multiplu
8. Sunt semne functionale in pneumotorace:
a. Dispnee
b. Chinte dureroase de tuse
c. Timpanism
d. Matitate bazala
e. Diminuarea murmurului vezicular
9. Caracterizeaza examenul clinic in pneumotorace:
a. Timpanism la percutie
b. Diminuarea transmisiei vibratiilor vocale
c. Diminuarea murmurului vezicular
d. Expectoratie spumoasa
e. Sibilante pe partea afectata
10. Caracterizeaza pneumotoracele spontan primitiv:
a. Apare mai frecvent la adulti tineri, longilini
b. Fumatul nu este factor favorizant
c. Frecventa recidivelor este de 25% in urmatorii 6 ani
d. Deseori complica un BPOC
e. Apare prin ruptura unei bule sau unui bleb
11. Caracterizeaza pneumotoracele spontan secundar:
a. 60% din cazuri complica un BPOC
b. Apare in endometrioza subpleurala
c. Frecvent la adulti tineri
d. Frecvent la masculi
e. Complica deseori un traumatism toracic
12. Sunt semne de insuficienta respiratorie acuta in pneumotorace:
a. Dispnee majora
b. Hipotensiune arteriala
c. Cianoza
d. Paloare
e. Desaturare

209

13. Fac parte din cele 5 semne radiologice de gravitate ale pneumotoracelui:
a. Pneumotorace cu supapa
b. Brida pleurala
c. Nivel hidroaeric
d. Pneumotorace bilateral
e. Anomalie a parenchimului pulmonar subiacent
14. Caracterizeaza managementul pneumotoracelui:
a. Colabare partiala sub 1 cm Exsuflare cu acul sub anestezie locala
b. Colabare intre 1-3 cm Repaus la pat, analgezice si oxigenoterapie nazala
c. Colabare completa sau peste 2 cm Implantarea unui drenaj toracic la -20 cmH2O
d. Daca pneumotoacele e bilateral drenajul incepe pe partea mai mult colabata pentru a creste
rapid toleranta
e. Aspiratia se mentine pana la oprirea pierderilor aerice
15. Este FALS despre managementul pneumotoracelui:
a. Interzicerea calatoriei cu avionul pe termen lung
b. Interzicerea eforturilor cu glota inchisa
c. Interzicerea scufundarilor timp de o luna
d. Indicatie de simfiza pleurala la prima recidiva contralaterala
e. Indicatie de chirurgie a bulelor la prima recidiva homolaterala
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 C. 3 B. 4 E. 5 C. 6 D. 7 C.
Complement multiplu:
8 A, B. 9 A, B, C. 10 A, E. 11 A, B. 12 A, C, E. 13 B, C, D, E. 14 B, C, E. 15 A,
C, E.

Revarsatul pleural
Complement simplu
1. Este adevarat despre revarsatul pleural:
a. 10 ml de lichid pleural sunt considerati normali
b. Transsudatul apare prin cresterea permeabilitatii vaselor
c. Exsudatul apare prin cresterea gradientului de presiune hidrostatica
d. Nu toate revarsatele de etiologie necunoscuta se punctioneaza
e. In cazul unui revarsat in context febril se va urmari scaderea febrei si abia apoi punctionarea
210

2. Este adevarat despre pleurezia purulenta CU EXCEPTIA:


a. Drenaj pleural in urgenta
b. Antibioterapie i.v. cu amoxicilna + acid clavulanic 4-6g/24h
c. Durata totala a tratamentului este de 2-4 saptamani
d. pH < 7,20
e. Se pot administra fibrinolitice intrapleurale
3. NU caracterizeaza examenul clinic in revarsatul pleural:
a. Abolirea murmurului vezicular
b. Suflu pleuretic
c. Cresterea transmiterii vibratiilor vocale
d. Matitate decliva cu exceptia revarsatelor localizate sau inchistate
e. Percutie dureroasa in revarsatele purulente
4. Urmatoarele detalii corespund aspectului de revarsat pleural CU EXCEPTIA:
a. Opacitate densa
b. Opacitate omogena
c. Plaman alb in caz de ravarsat abundent
d. Linia Damoiseau care reprezinta limita superioara este convexa in sus
e. In caz de atelectazie completa mediastinul se deplaseaza de partea opacitatii
5. Un lichid pleural este exsudat daca:
a. Raportul LDH lichid / LDH in sange > 0,5
b. LDH in lichid > o treime din limita superioara normala a LDH in sange
c. Raportul proteine din sange / proteine din lichid > 0,5
d. LDH in lichid > 2/3 din limita superioara normala a LDH din sange
e. Raportul LDH in sange / LDH in lichid > 0,6
6. NU este cauza de transsudat:
a. TBC
b. Ciroza
c. Mixedem
d. Embolie pulmonara
e. Urinotorace
7. Urmatoarele boli sistemice sunt etiologii ale revarsatului pleural CU EXCEPTIA:
a. Boala Wegener
b. Sindromul Churg-Strauss
c. Sindromul Sjogren
d. Sindromul Elher-Danlos
e. Sarcoidoza
211

8. Urmatoarele patologii gastrointestinale pot fi etiologii ale revarsatului pleural CU EXCEPTIA:


a. Hepatita
b. Pancreatita
c. Ruptura esofagiana
d. Chirurgia abdominala
e. Scleroza de varice
Complement multiplu
9. Caracterizeaza revarsatul pleural:
a. Lichidul normal pleural este de 7-14 ml
b. Crestera volumului de lichid pleural apare cand fluxul de iesire depaseste fluxul de intrare
c. Transsudatul apare datorita cresterii permeabilitatii vaselor pleurale
d. Exsudatul apare datorita cresterii gradientului de presiune hidrostatica
e. Orice revarsat lichidian pleural in context febril trebuie punctionat de urgenta
10. Sunt semne functionale in revarsatul pleural:
a. Durere bazitoracica accentuata in inspir profund
b. Tuse expectoranta
c. Dispnee variabila
d. Cresterea vibratiilor vocale
e. Inasprirea murmurului
11. Urmatoarele semne si simptome fac parte din sindromul de revarsat lichidian pleural:
a. Suflu pleuretic
b. Dispnee
c. Absenta transmiterii vibratiilor vocale
d. Cianoza
e. Matitate decliva cu exceptia revarsatelor localizate sau inchistate
12. Sunt cauze posibile de plaman alb:
a. Pleurezie de mare abundenta
b. Tumora gigantica
c. Pneumotorax unilateral cu supapa
d. Atelectazie completa prin obstructia unei bronhii susa
e. Pneumectomia
13. Reprezinta conditii pentru ca revarsatul pleural sa fie exsudat:
a. Raportul proteine in sange / proteine in lichid > 0,6
b. Raportul LDH in sange / LDH in lichid > 0,5
c. LDH in lichid > 2/3 din limita superioara normala a LDH din sange
212

d. Raport LDH in lichid / LDH in sange > 0,6


e. Raport proteine in lichid / proteine in sange > 0,5
14. Sunt investigatii care se pot face in evaluarea unui exsudat daca etiologia este incerta:
a. LBA
b. Bronhoscopie
c. Biopsie pleurala cu ac
d. Toracoscopie
e. CT
15. Fac parte din patologia tumorala care poate determina pleurezie:
a. Cancerul bronhopulmonar stadiul III
b. Metastaze de la un cancer de ovar
c. Mezoteliomul malign
d. Adenomul alveolar
e. Paragangliomul pulmonar
16. Urmatoarele boli sistemice sunt etiologii ale revarsatului pleural:
a. Sindromul Marfan
b. Sindromul Churg-Strauss
c. Sindromul Sjogren
d. Sindromul Elher-Danlos
e. Sindromul Wegener
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 C. 3 C. 4 D. 5 D. 6 A. 7 D. 8 A.
Complement multiplu:
9 A, E. 10 A, C. 11 A, C, E. 12 A, D, E. 13 C, D, E. 14 B, C, D, E. 15 B, C. 16 B,
C, E.

Pneumopatia interstitiala difuza


Complement simplu
1. Sunt elemente caracteristice examenului clinic in pneumopatiile interstitiale difuze:
a. Tuse productiva
b. Dispnee in repaus
c. Raluri sibilante
213

d. Raluri ronflante
e. Hipocratism digital
2. Sunt posibile etiologii de pneumopatie interstitiala difuza pe teren imunodeprimat CU
EXCEPTIA:
a. Infectia cu mycoplasma pneumoniae
b. Infectia TBC
c. Pneumopatie cu CMV
d. Toxoplasmoza
e. LIP
3. Este caractristic examenului CT in histiocitoza X:
a. Imagini reticulonodulare, triangulare
b. Imagini chistice care predomina in lobii superiori
c. Opacitati lineare care deseneaza o retea cu ochiuri mici, predominant la baze
d. Distributie peribronsica predominanta, asociat afectare interstitiala si adenopatii hilare
bilaterale si simetrice
e. Imagini micronodulare predominant in regiunea medie si superioara
4. NU caracterizeaza examenul CT in Sarcoidoza:
a. Adenopatii mediastinale
b. Micronoduli
c. Noduli
d. Calcificari pleurale
e. Condensare alveolara
5. Caracterizeaza examenul CT in silicoza:
a. Noduli
b. Sticla mata
c. Linii septale de atenuare
d. Condensare alveolara
e. Calcificari pleurale
6. Este adevarat despre probele functionale in pneumopatiile interstitiale difuze:
a. PaO2 + PaCO2 < 140 mmHg
b. CPT < 80%
c. VEMS/CV este marit
d. DLCO/VA este marit
e. Exista o crestere a compliantei la CRF

214

7. Sunt etiologii posibile in caz de pneumopatie interstitiala difuza cu crestere a limfocitelor CU


EXCEPTIA:
a. Sarcoidoza
b. Pneumopatie de hipersensibilitate
c. Limfom
d. Lupus
e. Boala Steinert
8. Poate fi etiologie a alveolitei cu hipercelularitate majora:
a. Sarcoidoza
b. Pneumopatia de hipersensibilitate
c. Histiocitoza X
d. Fibroza pulmonara primitiva
e. Azbestoza
9. Caracterizeaza fibroza pulmonara primitiva CU EXCEPTIA:
a. Hipocratism digital in 40-50% din cazuri
b. Debut insidios cu tuse seaca chintoasa
c. Leziunile predomina in partile anterioare si superioare ale celor doua campuri pulmonare
d. Aspect de plamani mici
e. Linii de atenuare septale si nonseptale
10. Caracterizeaza histiocitoza X:
a. Afecteaza pacientii peste 50 de ani
b. Este o granulomatoza constituita prin proliferarea si infiltrarea tesuturilor de catre celule
Langerhans
c. Cavitati chistice parenchimatoase predominant in baze
d. Nu prezinta tuse
e. Apare in general la nefumatori
11. NU sunt medicmente ce pot induce pneumopatii interstitiale difuze:
a. Amiodarona
b. Nitrofurantoina
c. Saruri de aur
d. D-penicilamina
e. Eritromicina
Complement multiplu
12. Sunt caracteristici ale examenului clinic in pneumopatiile interstitiale difuze:
a. Raluri creptiatnte velcro
215

b. Raluri ronflante
c. Hipocratism digital
d. Dispnee in repaus
e. Tuse seaca
13. Caracterizeaza radiografia toracica in pneumopatia interstitiala difuza:
a. Lisa bronhogramei aerice
b. Opacitati interstitiale nesistematizate
c. Lipsa infiltratelor
d. Aspect de plamani mici
e. Aspect de sticla mata sau de opacitati lineare sau de micronoduli
14. Este adevarat despre examenul CT in pneuomopatiile interstitiale difuze:
a. Opacitati lineare care deseneaza o retea cu ochiuri mici predominant la baze in fibroza
pulmonara primitiva
b. Imagini chistice care predomina in lobii superiori in histiocitoza X
c. Imagini reticulonodulare, triunghiulare asociate unor adenopatii mediastinale tumorale in
sarcoidoza
d. Distributie peribronsica predominanta, asociat afectare interstitiala si adenopatii hilare
bilaterale si simetrice in limfangita carcinomatoasa
e. Micronoduli predominant in regiunea medie si superioara in azbestoza
15. Caracterizeaza examenul CT in sarcoidoza:
a. Micronoduli
b. Noduli
c. Imagini chistice
d. Linii septale de atenuare
e. Adenopatii mediastinale
16. Caracterizeaza examenul CT in pneumopatia de hipersensibilitate:
a. Micronoduli
b. Noduli
c. Sticla mata
d. Condensare alveolara
e. Calcificari pleurale
17. Caracterizeaza examenul CT in fibroza pulmonara primitiva:
a. Micronoduli
b. Noduli
c. Sticla mata

216

d. Linii septale de atenuare


e. Fagure de miere
18. Caracterizeaza examenul CT in azbestoza:
a. Imagini chistice
b. Condensare alveolara
c. Linii septale de atenuare
d. Fagure de miere
e. Calcificari pleurale
19. Caracterizeaza examenul CT in Histiocitoza X:
a. Micronoduli
b. Noduli
c. Imagini chistice
d. Sticla mata
e. Condensare alveolara
20. Caracterizeaza examenul CT in silicoza:
a. Micronoduli
b. Linii septale de atenuare
c. Fagure de miere
d. Adenopatii mediastinale
e. Calcificari pleurale
21. Este adevarat despre probele functionale in pneumopatiile interstitiale difuze:
a. Apare un efect de sunt cu PaO2 + PaCO2 < 120 mmHg
b. La administrare de oxigen pur PO2 < 500 mmHg sub o FiO2 de 100%
c. Apare o disfunctie ventilatorie restrictiva cu CPT < 80%
d. Raportul Tiffeneau este marit
e. DLCO/VA este scazut
22. Alveolita cu neutrofile poate apare in:
a. Fibroza pulmonara primitiva
b. Sclerodermie
c. Poliartrita reumatoida
d. Sindrom Sjogren
e. Lupus
23. Alveolita cu polinucleare eozinofile poate apare in:
a. Fibroza pulmonara primitiva
b. Histiocitoza X
217

c. Silicoza
d. Sarcoidoza
e. Pneumopatia medicamentoasa
24. Caracterizeaza fibroza pulmonara primitiva:
a. Varsta medie > 60 ani
b. Exista rar semne extrarespiratorii
c. Leziunile predomina in partile inferioare si posterioare ale celor doua campuri pulmonare
d. Frecvent alveolita cu eozinofile
e. Frecvent adenopatie mediastinala
25. Caracterizeaza histiocitoza X:
a. Descoperita prin pneumotorace in 10% din cazuri
b. Diagnostic prin LBA
c. Rareori asociata cu fumatul
d. Nodulii si apoi cavitatile chistice sunt predominant in baze
e. Confirmarea diagnosticului se face prin biopsie pulmonara
26. Caracterizeaza pneumoconiozele CU EXCEPTIA:
a. Opacitati nodulare bilaterale predominant in jumatatile superioare ale campurilor pulmonare
b. Opacitatile nu sunt niciodata confluente
c. Hiperclaritati in baze
d. Nu prezinta adenopatii hilare
e. Nu exista tratament specific pentru silicoza cronica necomplicata
27. Urmatoarele medicamente determina pneumopatii medicamentoase fara hipocratism digital:
a. Amiodarona
b. Bleomicina
c. Saruri de argint
d. Nitrofurantoina
e. Pirazinamida
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 E. 2 A. 3 B. 4 D. 5 C. 6 B. 7 E. 8 C. 9 C. 10 B. 11 E.
Complement multiplu:
12 A, C, E. 13 A, B, D, E. 14 A, B. 15 A, B, E. 16 A, B, C. 17 B, C, D, E. 18 C, D,
E. 19 B, C, D. 20 A, B, C, D. 21 A, C, E. 22 A, B, C. 23 A, B, E. 24 B, C, D. 25 A,
B, E. 26 B, D. 27 A, B, D.

218

Tumori ale plamanului primitive si secundare


Complement simplu
1. In diagnosticul tumorilor pulmonare sunt semne de extensie locogregionala CU EXCEPTIA:
a. Adenopatie
b. Disfonie
c. Wheezing
d. SIndrom de cava superioara
e. Disfagie
2. Face parte din bilantul initial al cancerului bronhopulmonar cu celule mici dar nu si al celui
fara celule mici:
a. Ecografia abdominala
b. CT cerebral
c. Fibroscopie bronsica
d. Biopsie medulara
e. PFR
3. Sunt factori profesionali de risc pentru cancerul bronhopulmonar fara celule mici CU
EXCEPTIA:
a. Crom
b. Fier
c. Nichel
d. Azbest
e. Plumb
4. Chirurgia este modalitatea terapeutica de referinta pentru cancerele fara celule mici in
urmatoarele stadii:
a. T3 N1
b. T1-3 N2
c. T4 N0-1
d. Toate T N3
e. Toate T, N M1
5. Monoterapia pentru cancerul de stadiu IV cu mutatie EGFR este:
a. Cisplatina
b. Decetaxel
c. Gefitinib
d. Gemcitabina
e. Vinorelbina
219

6. NU face parte din tratamentul sindromului de cava superioara:


a. Anticoagulante
b. Corticoizi
c. Radioterapie
d. Oxigenoterapie
e. Chimioterapie
7. Urmatoarele forme de cancer determina cel mai frecvent miliara metastazica CU EXCEPTIA:
a. Cancer gastric
b. Cancer renal
c. Cancer ovarian
d. Melanom malign
e. Carcinom medular al tiroidei
8. NU este una din etiologiile frecvente ale limfangitei carcinomatoase:
a. Cancerul de san
b. Cancerul de stomac
c. Cancerul intestinal
d. Cancerul uterin
e. Cancerul prostatei
9. Este adevarat despre abordarea diagnostica in tumorile pulmonare secundare in care cancerul
primitiv este cunoscut:
a. Radiografia toracica nu este necesara
b. In caz de simptomatologie respiratorii se recomanda fibroscopie bronsica cu biopsii etajate
c. Cancerul de stomac evolueaza cu precadere cu noduli pulmonari
d. Cancerul de colon evolueaza frecvent cu limfangita carcinomatoasa
e. La un bolnav cu cancer de colon descoperirea unui nodul pulmonar inseamna metastaza in
100% din cazuri
10. Sunt conditii pentru chirurgia tumorilor pulmonare secundare CU EXCEPTIA:
a. Cancerul primitiv identificat si controlat
b. Prezenta a cel mult 3 alte localizari metastatice
c. Functie pulmonara compatibila
d. Risc anestezic acceptabil
e. Rezecabilitatea posibila a tuturor metastazelor
11. In ceea ce priveste arborele diagnostic in suspiciunea de CBP secundar, daca in urma PET
exista imagini evocatoare de leziuni pulmonare secundare ale unui cancer cunsocut se recomanda
urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. Monitorizare
220

b. Citologia sputei
c. Biopsie prin fibroscopie
d. Punctie transcutanata
e. Chirurgie
Complement multiplu
12. Fac parte din sindromul paraneoplazic al tumorii primitive a plamanului:
a. Disfonie
b. Hipocratism digital
c. Sindrom de cava superioara
d. Ginecomastie
e. Pierdere in greutate
13. Fac parte din bilantul initial ce trebuie realizat in diagnosticul unui CBP fara celule mici:
a. Fibroscopie bronsica
b. CT toracic si suprarenal
c. CT cerebral
d. Biopsie medulara
e. Markeri tumorali
14. Sunt factori de risc profesionali pentru cancerul bronhopulmonar fara celule mici:
a. Azbest
b. Plumb
c. Crom
d. Cupru
e. Nichel
15. Se recomanda chirurgia ca modalitate terapeutica e referinta la urmatoarele stadii de cancer
bronhopulmonar fara celule mici:
a. T2 N0
b. T1-2 N1
c. Toate T N3
d. T3 N1
e. T1-3 N2
16. Se recomanda radioterapia ca tratament ce poate fi avut in vedere in asociere cu tratamentul
de referinta pentru urmatoarele stadii de CBP fara celule mici:
a. T3 N0
b. T3 N1
c. T1-3 N2
221

d. Toate T N3
e. T4 N2
17. Se recomanda chimioterapia ca modalitate terapeutica de referinta in urmatoarele stadii de
CBP fara celule mici:
a. T2 N0
b. T3 N0
c. T3 N1
d. T1-3 N2
e. T4 N0-1
18. Sunt medicamente acceptate in terapiile CBP de stadiul IV in absenta mutatiei EGFR:
a. Cisplatina
b. Gemcitabina
c. Gefitinib
d. Paclitaxel
e. Pemetrexed
19. Sunt posibile cauze de sindrom de cava superioara:
a. Timom malign
b. Limfom
c. CBP secundar
d. Gusa exotoracica
e. Corp strain
20. Sunt cauze frecvente de noduli pulmonari:
a. Melanomul malign
b. Cancerul gastric
c. Cancerul de prostata
d. Cancerul de pancreas
e. Cancerul ovarian
21. Sunt cauze frecvente de limfangita carcinomatoasa:
a. Cancerul de san
b. Cancerul de stomac
c. Cancerul de colon
d. Cancerul renal
e. Melanomul malign
22. Metastazele endobronsice apar frecvent in caz de:
a. Cancer in sfera ORL
222

b. Cancer testicular
c. Cancer gastric
d. Cancer esofagian
e. Cancer bronhopulmonar
23. Este adevarat referitor la abordarea tumorii pulmonare secundare de la un cancer primitiv
cunoscut:
a. Pentru orice bolnav de cancer se va efectua o radiografie toracica
b. In caz de simptomatologie respiratorii se recomanda fibroscopie bronsica cu biopsii etajate
c. Cancerul de stomac evolueaza cu precadere cu noduli pulmonari
d. Cancerul de colon evolueaza frecvent cu limfangita carcinomatoasa
e. La un bolnav cu cancer de colon descoperirea unui nodul pulmonar inseamna metastaza in
100% din cazuri
24. Tratamentul cu laser al localizarilor endobronsice al tumorilor pulmonare secundare se
practica in caz de:
a. Dispnee
b. Pneumopatii repetate
c. Atelectazii
d. Revarsat pleural bilateral
e. Pneumotorax
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 D. 3 E. 4 A. 5 C. 6 C. 7 A. 8 C. 9 B. 10 B. 11 A.
Complement multiplu:
12 B, D. 13 A, B, C. 14 A, C, E. 15 A, B, D. 16 A, B, C. 17 B, E. 18 A, B, D, E. 19
A, B, C. 20 A, E. 21 A, B. 22 A, D, E. 23 A, B. 24 B, C.

Insuficienta respiratorie cronica


Complement simplu
1. Sunt etiologii neuromusculare de IRC restrictiva CU EXCEPTIA:
a. Sindrom Guillain-Barre
b. Spondilartrita anchilozanta
c. Poliomielita anterioara acuta
d. Porfirie acuta intermitenta
e. Miastenie
223

2. Sunt etiologii mecanice de IRC restrictiva cu afectare parenchimatoasa CU EXCEPTIA


a. Sarcoidoza
b. Traumatism toracic
c. Contruzie pulmonara
d. Exereza pulmonara
e. Pectus excavatum
3. NU caracterizeaza PFR in diagnosticul IRC restrictive:
a. Diminuarea CPT
b. Diminuarea compliantei pulmonare si/sau parietale
c. Diminuarea DLCO/VA in caz de patologie interstitiala
d. VEMS/CV scazut
e. Crestere a VR/CPT in obezitate
4. Sunt mecanisme de actiune a asistentei ventilatorii mecanice in tratamentul IRC restrcitive CU
EXCEPTIA:
a. Cresterea ventilatiei alveolare
b. Punerea in repaus a muschilor respiratori
c. Stimularea centrilor respiratori
d. Normalizarea comenzii respiratorii secundare corectiei alterarilor nocturne ale schimburilor
gazoase
e. Cresterea compliantei pulmonare si toracice secundare utilizarii de volume curente importante
in timpul noptii
5. NU este tratament etiologic al IRC restrictive:
a. Chirurgia corectoare a unei scolioze
b. Metastazectomia in caz de tumora secundara voluminoasa
c. Decorticarea pleurala
d. Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate
e. Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic in afectiuni neurologice
Complement multiplu
6. Sunt IRC restrictive prin afectare neurologica de origine cerebrala sau medulara:
a. Sindrom Guillian-Barre
b. Tetanos
c. Porfirie acuta intermitenta
d. Scleroza laterala amiotrofica
e. Poliomielita anterioara acuta

224

7. Determina IRC restrictive de origine mecanica prin afectare parietala:


a. Spondilartrita anchilozanta
b. Pleurezia
c. Traumatismul toracic
d. Contuzia pulmonara
e. Exereza pulmonara
8. Corespunde PFR in diagnosticul IRC restrictive:
a. Diminuarea CPT
b. VEMS/CV crescut
c. Uneori diminuarea compliantei pulmonare si parietale
d. Cresterea raportului DLCO/VA
e. Cresterea raportului VR/CPT in spondilartrita anchilozanta
9. Sunt metode pentru ameliorarea oxigenarii in IRC restrictive:
a. Kinetoterapia respiratorie
b. Oxigenoterapia de lunga durata
c. Ventilatie spontana cu presiune negativa expiratorie
d. Ventilatie asistata
e. Tratament etiologic
10. Sunt mecanisme de actiune a asistentei ventilatorii mecanice in tratamentul IRC restrcitive:
a. Cresterea ventilatiei alveolare
b. Punerea in repaus a muschilor respiratori
c. Cresterea comenzii respiratorii
d. Scaderea compliantei pulmonare
e. Stimularea diafragmei
11. Caracterizeaza tratamentul etiologic al IRC restrictive:
a. Chirurgia corectoare a unei scolioze
b. Toracotomia
c. Decorticarea pleurala
d. Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate
e. Chirurgia diafragmei in afectiuni neurologice
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 E. 3 D. 4 C. 5 B.
Complement multiplu:
6 D, E. 7 A, B. 8 A, C, E. 9 A, B, D, E. 10 A, B. 11 A, C, D.

225

Evaluarea gravitatii si investigarea complicatiilor precoce la


un pacient cu traumatism toracic
Complement simplu
1. Caracterizeaza detresa respiratorie din traumatismul toracic CU EXCEPTIA:
a. Poate fi legata de o alterare a mecanicii ventilatorii
b. Poate fi legata de o contuzie pulmonara
c. Mecanica ventilatorie poate fi alterata de un hemopneumotorax
d. Contuzia pulmonara corespunde unei plagi deschise la nivelul plamanului
e. Leziunile din contuzia pulmonara se pot suprainfecta si sunt la originea unei hipoxemii prin
efect sunt
2. Sunt cauze de detresa circulatorie in traumatismele toracice CU EXCEPTIA:
a. Soc cardiogenic legat de o disectie coronara
b. Tamponada hemoragica
c. Tamponada gazoasa
d. Pneumomediastin
e. Luxatie extrapericardica a cordului
3. Sunt examene orientative pentru pacientul stabil dupa un traumatism toracic CU EXCEPTIA:
a. Radiografia toracica
b. ECG
c. ETT
d. CT cu contrast
e. Bronhoscopie
4. Este adevarat despre ruptura cupolei diafragmatice:
a. Apare prin inteparea diafragmei de catre o coasta inferioara fracturata
b. Diagnosticul se pune exclusiv pe radiografie toracica
c. Poate determina strangularea structurilor digestive
d. Asociaza deseori pneumotorax
e. Diagnosticul se bazeaza pe examenul clinic
5. Este FALS despre hemotorace:
a. Se poate asocia unui pneumotorace
b. Este secundar unei leziuni pleurale parietale
c. Pe radiografia toracica are un aspect cenusiu difuz

226

d. CT este indispensabil la pacientii stabili


e. Hemopneumotoraxul apare cand leziunea intereseaza si plamanul
6. Este adevarat despre ruptura de istm aortic:
a. Mecanismul de producere a loviturii consta intr-o accelerare brutala si violenta
b. Leziunile merg de la leziunea intimei la ruptura franca si totala
c. CT este necesar pentru diagnostic chiar si la pacientii instabili
d. Stergerea butonului aortic si coborarea trunchiului brahiocefalic stang sunt elemente suficiente
pentru diagnostic la pacientii stabili
e. Ecografia transtoracica permite un studiu precis al istmului aortic
7. Sunt leziuni cardiace in urma traumatismului toracic CU EXCEPTIA:
a. Ruptura de istm aortic
b. Disectia coronara
c. Leziunile valvulare traumatice
d. Contuzia miocardica
e. Hemopericardul
Complement multiplu
8. Este adevarat despre traumatismele toracelui:
a. In 90% din cazuri este vorba de pacienti intre 20-50 ani
b. Pot antrena rapid o detresa respiratorie si un soc hemodinamic
c. 70% din traumatismele inchise apar in cadrul unui politraumatism
d. Plagile penetrante sunt cel mai frecvent secundare unui accident rutier
e. Leziunile asociate pot agrava prognosticul vital
9. In cazul socului hemodinamic din traumatismele toracice, detresa circulatorie se poate datora:
a. Unui soc hemoragic
b. Unei contuzii miocardice
c. Unei luxatii extrapericardice a cordului
d. Unei tamponade date de un pneumotorace compresiv
e. Unui hemopneumotorace datorat leziunii pediculului intercostal
10. Pacientul instabil cu traumatism toracic poate beneficia de urmatoarele investigatii:]
a. Radiografie toracica
b. Ecografie transtoracica
c. Tomografie toracica cu contrast
d. Fibroscopie bronsica
e. RMN

227

11. Grupurile costale ce pot suferi volet sunt:


a. Grupul anterior (arucrile anterioare + dubla fractura sternala)
b. Grupul superior (coastele superioare + articulatiile sternale)
c. Grupul inferior (arcul costal inferior)
d. Grupul lateral (arcul costal mediu)
e. Grupul posterior (arcul posterior)
12. Este adevarat despre ruptura cupolei diafragmatice:
a. Este mai frecventa la dreapta
b. Mecanismul consta in compresie toracica + contuzie abdominala
c. Radiografia toracica nu este intotdeauna concludenta
d. Poate determina strangularea structurilor digestive
e. Nu se poate asocia cu hemotorax
13. Este adevarat despre hemotorace:
a. Poate fi izolat
b. Poate fi secundar unei leziuni pulmonare
c. Pe radiografia toracica are un aspect radiotransparent localizat
d. CT este indispensabil chiar si la pacientii instabili
e. Impune realizarea unei bronhoscopii
14. Caracterizeaza ruptura de istm aortic:
a. Mecanismul de producere a loviturii consta intr-o decelerare brutala si violenta
b. Ecografia transesofagiana este deseori neceasara la pacientii instabili
c. Largirea mediastinului inferior este semn patognomonic
d. Stergerea butonului aortic si coborarea trunchiului brahiocefalic stang sunt elemente suficiente
pentru diagnostic la pacientii stabili
e. Diagnosticul la pacientii stabili se pune pe CT cu substanta de contrast
15. Sunt etiologii ale hemopericardului:
a. Ruptura de istm aortic
b. Plaga atriului drept
c. Dezinsertia trunchiurilor supra-aortice
d. Dezinsertia venelor pulmonare
e. Disectia coronara
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 D. 3 B. 4 C. 5 B. 6 B. 7 A.
Complement multiplu:

228

8 B, C, D, E. 9 A, B, C, D. 10 A, B, D. 11 A, D, E. 12 B, C, D. 13 A, B. 14 A, E. 15
B, D.

Tromboza venoasa profunda si embolia pulmonara


Complement simplu
1. Sunt semne clinice functionale in tromboza venoasa profunda CU EXCEPTIA:
a. Durere spontana la nivelul gambei
b. Durere provocata la nivelul gambei
c. Semnul Homans
d. Durere de-a lungul traiectului venos
e. Pulsul catarator al lui Mahler
2. NU corespunde tratamentului curativ al trombozei venoase profunde:
a. Heparina nefractoinata in bolus i.v. de 80 U/kg apoi 500 U/kg/zi in perfuzie continua
b. LMWH enoxaparina 100 UI/kg/12 ore
c. Fondaparinux 5 mg/zi la pacientii intre 50-100kg
d. Debutul anticoagularii se face inaintea diagnosticului de certitudine daca este probabilitate
mare
e. Prima doza de anticoagulante orale se va administra din prima zi
3. Beneficiaza de tratament antitrombotic preventiv pacientii ce sufera urmatoarele interventii
chirurgicale CU EXCEPTIA:
a. Chirurgie oncologica
b. Chirurgie digestiva non-endoscopica
c. Chirurgie urologica non-celioscopica
d. Chirurgie ortopedica a membrelor superioare
e. Chirurgie toracica
4. Semnul lui Westermarck este:
a. Hipertransparenta unui camp pulmonar
b. Opacitatea triunghiulara pe fond pleural
c. Supraelevatia domului pleural
d. Atelectazia in banda
e. Pleurezia
5. Sunt investigatii utile in diagnosticul emboliei pulmonare CU EXCEPTIA:
a. Dozajul D-dimerilor
229

b. Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare


c. Scintigrafie pulmonara de ventilatie-perfuzie
d. Ecografie venoasa a membrelor inferioare
e. Ecografie transesofagiana
6. Caracterizeaza tratamentul emboliei pulmonare in faza initiala:
a. Repaus la pat pana se obtine o anticoagulare eficienta
b. Heparina nefractionata pana se obtine un aPTT de 3 ori mai mare decat normalul
c. Tinzaparina daca clearance-ul creatininei este < 30 ml/min
d. Anticoagulante orale pana la un INR tinta de 1,5-2,5
e. Spitalizare sistematica indiferent de risc
7. Durata tratamentului anticoagulant dupa un prim accident tromboembolic este, CU
EXCEPTIA:
a. 6 luni in absenta riscului de sangerare
b. Pe viata in caz de recidiva
c. Pana la disparitia neoplaziei in caz de neoplazie evolutiva
d. 3-6 luni in absenta factorilor favorabili
e. Pe viata la cei cu anticoagulant lupic
8. NU este test pentru cautarea unei trombofilii:
a. Dozaj antitrombina, proteina C, proteina S
b. Cautarea factorului V Leiden
c. Dozaj de factor VII
d. Dozaj de homocisteinemie
e. Cautarea sindromului antifosfolipidic
9. Este FALS despre diagnosticul emboliei pulmonare masive:
a. Aspect S1Q3 nu apare niciodata pe ECG datorita agravarii rapide
b. Diagnosticul se confirma prin angioscanner
c. ETT va pune in evidenta un tablou cardiac drept acut
d. Nu se vor doza D-Dimerii
e. Se vor cauta hiperlactemie si insuficienta renala functionala pentru bilantul starii de soc
10. NU caracterizeaza tratamentul curativ al emboliei pulmonare masive:
a. Tromboliza intravenoasa este indicata in emboliile pulmonare confirmate cu stare de soc
b. Tromboliza intravenoasa este indicata in formele cu elevatie a lactatemiei chiar daca nu este
prezenta hipotensiunea arteriala
c. Tromboliza intravenoasa necesita o confrimare prealabila formala a diagnosticului
d. Alteplaza este de electie pentru tromboliza intravenoasa
e. Embolectomia chirurgicala este rezervata contraindicatiilor absolute de tromboliza
230

11. Corespunde scorului lui Wells:


a. Chirurgie recenta sau imobilizare 1,5 puncte
b. Hemoptizie 1,5 puncte
c. Frecventa cardiaca > 100bpm 1 punct
d. Antecedente de embolie pulmonara 3 puncte
e. Diagnostic alternativ putin probabil 1,5 puncte
12. In suspiciunea de tromboza venoasa profunda daca D-Dimerii sunt negativi atunci pasul
urmator este:
a. Eco-doppler venos al MI
b. Angio-CT
c. Angiografie pulmonara
d. Diagnosticul este exclus
e. Scintigrafie ventilatie-perfuzie
Complement multiplu
13. Sunt semne clinice generale in tromboza venoasa profunda:
a. Pulsul lui Mahler
b. Semnul Homans
c. Subfebrilitate
d. Frison
e. Paloare
14. Este adevarat despre tratamentul curativ al trombozei venoase profunde:
a. Fondaparinux se va administra doar daca clearance-ul creatininei este > 20 ml/min
b. Enoxaparina se va administra doar daca clearance-ul creatininei este > 30 ml/min
c. Heparina nefractionata se va administra intial in bolus i.v. de 80 U/kg si apoi in perfuzie
continua de 500 U/kg/zi
d. Fluidionul 20 mg se va administra din prima zi
e. Durata totala a tratamentului este de 2 luni
15. Este adevarat despre tratamentul antitrombotic preventiv in tromboza venoasa profunda:
a. Ridicarea din pat precoce dupa operatie este contraindicata
b. Se face cu 80 U/kg de heparina nefractionata
c. Este indicat la pacienti peste 40 de ani cu decompensare cardiaca acuta
d. Este indicat la pacienti peste 40 de ani cu decompensare respiratorie acuta
e. Se indica in caz de chirurgie ortopedica a membrelor superioare
16. Este adevarat despre examinarile complementare in embolia pulmonara:
a. In forme cu severitate redusa gazometria arteriala poate fi normala
231

b. Apar unde pozitive pe ECG in V1 V2 V3


c. Aspectul S1Q3 este patognomonic pentru embolia pulmonara
d. In formele mai severe apare un shunt gazometric cu PaO2 + PCO2 > 120 mmHg
e. Pe radiografia toracica poate apare o opacitate triunghiulara pe fond pleural
17. Este adevarat despre examinarile utilizate in diagnosticul emboliei pulmonare:
a. Diagnosticul este exclus daca d-dimerii sunt > 500 micrograme/l
b. Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare are o sensibilitate mare pentru emboliile localizate in
amonte de arterele sub-segmentare
c. Scintigrafia pulmonara de ventilatie-perfuzie are o valoare predictiva negativa scazuta
d. Ecografia venoasa a membrelor inferioare se recomanda in cazurile in care angio-CT este
contraindicat
e. Angiografia pulmonara se foloseste atunci cand scintigrafia nu este concludenta
18. Sunt examene ce vizeaza evaluarea gravitatii unei embolii pulmonare:
a. D-Dimerii
b. Troponina I
c. Troponina C
d. CPK
e. BNP
19. Sunt criterii pentru evaluarea riscului in embolia pulmonara:
a. Hipotensiunea arteriala
b. Disfunctia cardiaca dreapta
c. Dispneea severa de repaus
d. Afectarea miocardica
e. Tromboza recurenta a membrelor inferioare
20. Este adevarat despre durata tratamentului emboliei pulmonare:
a. 3-6 luni in absenta unui factor favorabil
b. 6 luni in prezenta unui factor favorabil reversibil
c. Tratament prelungit in caz de recidiva
d. Pe viata in caz de neoplazie evolutiva
e. Pe viata in caz de deficit de antitrombina
21. Se recomanda urmatoarele investigatii in diagnosticul unei trombofilii ce poate sta la originea
emboliei pulmonare:
a. Dozaj antitrombina, proteina C, proteina S
b. Cautarea factorului V Leiden
c. Dozaj de factor VII

232

d. Dozaj de homocisteinemie
e. Dozaj de factor Ixa
22. Caracterizeaza diagnosticul emboliei pulmonare masive:
a. Tahicardia sinusala poate sa lipseasca dar aspectul S1Q3 este constant
b. Diagnosticul trebuie confirmat prin angiografie pulmonara
c. ETT permite observarea unui tablou cardiac drept acut
d. D-dimerii au mare importanta diagnostica
e. Este important de cautat dovezi ale unei hiperlactemii si ale unei insuficiente renale
functionale
23. Corespunde tratamentului simptomatic al emboliei pulmonare masive:
a. Dobutamina 5 micrograme/kg/min i.v. cu seringa automata
b. Noradrenalina in caz de hipotensiune arteriala
c. Oxigenoterapie cu debit mare
d. Alteplaza i.v. urmata de anticoagulare cu heparina nefractionata
e. Intubare si ventilatie mecanica in caz de hipoxie foarte severa in ciuda oxigenoterapiei si in
caz de epuizare respiratorie
24. Corespunde scorului lui Wells:
a. Chirurgie recenta sau imobilizare 1,5 puncte
b. Hemoptizie 1 punct
c. Frecventa cardiaca > 100bpm 1,5 puncte
d. Cancer 3 puncte
e. Diagnostic alternativ putin probabil 1,5 puncte
25. In cazul unei suspiciuni de tromboza venoasa profunda se recomanda in functie de
probabilitate:
a. D-dimeri in caz de probabilitate scazuta
b. Angio-CT in caz de probabilitate crescuta
c. Eco-Doppler venos al MI in vaz de probabilitate crescuta
d. Ecocardiografie in caz de probabilitate scazuta
e. Anticoagulante in caz de probabilitate crescuta
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 E. 2 C. 3 D. 4 A. 5 E. 6 A. 7 B. 8 C. 9 A. 10 B. 11 A. 12 D.
Complement multiplu:
13 A, C. 14 B, C, D. 15 C, D. 16 A, E. 17 B, D. 18 B, C, E. 19 A, B, D. 20 A, C,
E. 21 A, B, D. 22 C, E. 23 A, B, C, E. 24 A, B, C. 25 A, C, E.

233

Stopul cardio-circulator
Complement simplu
1. Este adevarat despre stopul cardio-circulator:
a. Doar 21% din pacienti prezinta FV sau TV in momentul stopului
b. FV declanseaza stopul cardiac doar in anumite circumstante
c. Disocierea electromecanica nu apare in disectia aortica
d. Etiologia stopului cardiac se clasifica in functie de cauza
e. Principala cauza a stopului cardiac este embolia pulmonara masiva
2. Caracterizeaza manevrele de baza de reanimare cardio-pulmonara CU EXCEPTIA:
a. Notarea orei debutului reanimarii
b. Verificarea sistematica a absentei intrabucale a corpurilor straine
c. Masaj cardiac extern la un ritm de 100 de compresii pe minut
d. Ventilatie gura-la-gura cu 2 insuflari la fiecare 30 de compresii
e. Prima serie de 30 de compresii se face fara cele doua insuflari
3. NU este adevarat despre reanimarea speciala:
a. Daca se presupune ca FV a aparut de mai mult de 4 minute se recomanda inceperea reanimarii
prin 2 minute de masaj cardiac si ventilatie urmate de SEE
b. Dupa administrarea unui SEE se verifica imediat disparitia FV/TV deoarece continuarea
manevrelor poate deregla ritimul
c. Adrenalina este singura catecolamina indicata in caz de asistolie
d. Scopul injectiei cu adrenalina in caz de FV rezistenta la SEE este de a restabili tonusul arterial
e. Lidocaina nu mai este recomandata ca tratament antiaritmic nici chiar in caz de ischemie
miocardica
4. Este adevarat despre hipotermia terapeutica:
a. Este indicata in timpul manevrelor de reanimare ale pacientului in FV
b. Vizeaza protejarea creierului de reperfuzarea cerebrala
c. Se realizeaza prin racirea pacientului la 28-30 de grade
d. Hipotermia dureza 6-12 ore
e. Este indicata in recuperarea pacientului dupa asistolie
5. Decizia de oprire a manevreolr de resuscitare depinde de, CU EXCEPTIA:
a. Conditiile subiacente
b. Caracterul mai mult sau mai putin reversibil al stopului cardiac
c. Durata stopului cardiac inainte de reanimare
234

d. Prezenta sau absenta factorilor de protectie cerebrala


e. Leziunile suferite in caz de stop in urma unui accident
6. Doza de adrenalina care se administreaza in stopul prin asistolie este:
a. 1 microgram direct i.v. cu 1 microgram la fiecare 4 minute
b. 10 micrograme direct i.v. cu 10 micrograme la fiecare 4 minute
c. 1 mg i.v. direct cu 1 mg la fiecare 4 minute
d. 10 mg i.v. direct cu 10 mg la fiecare 4 minute
e. 1 g i.v. direct cu 1 g la fiecare 4 minute
Complement multiplu
7. Este adevarat despre stopul cardio-circulator:
a. Principala cauza este infarctul miocardic
b. FV declanseaza intotdeauna stop cardiac
c. TV declanseaza intodeauna stop cardiac
d. Doar 21% din pacienti prezinta asistolie
e. Disocierea electromecanica se intalneste in embolia pulmonara masiva
8. Este FALS despre manevrele de baza de reanimare cardio-pulmonara:
a. Se noteaza ora debutului reanimarii
b. Verificarea sistematica a absentei intrabucale a corpurilor straine
c. Ventilatia gura-la-nas se face cu 2 insuflari la fiecare 20 de compresii
d. Prima sesiune de compresii se face fara cele doua insuflari
e. Intubarea si ventilatia mecanica trebuie realizate cat mai repede posibil
9. Caracterizeaza reanimarea specializata:
a. Lidocaina este recomandata ca antiaritmic mai ales in ischemia miocardica
b. Dupa administrarea unui SEE se verifica imediat disparitia FV/TV deoarece continuarea
manevrelor poate deregla ritimul
c. Daca se presupune ca FV a aparut de mai mult de 4 minute se recomanda inceperea reanimarii
prin 2 minute de masaj cardiac si de ventilatie urmate de SEE pentru reoxigenarea miocardului
d. Adrenalina este singura catecolamina indicata in asistolie
e. Scopul injectiei cu adrenalina in caz de FV rezistenta la SEE este de a restabili tonusul arterial
10. Alcalinizarea prin administrare de bicarbonat NU este recomandata in:
a. Hiperkaliemie
b. Hipernatriemie
c. Hiperkaliurie
d. Stop cardiac din intoxicatia cu digitale
e. Stop cardiac din intoxicatia cu antidepresive triciclice
235

11. Este adevarat despre hipotermia terapeutica:


a. Este indicata dupa recuperarea din FV
b. Este indicata dupa recuperarea din asistolie
c. Este indicata dupa recuperarea din disociatie electro-mecanica
d. Vizeaza protejarea creierului de reperfuzarea cerebrala
e. Se realizeaza prin racirea pacientului la 32-34 grade timp de 12-24 ore
12. Decizia de oprire a manevreolr de resuscitare depinde de:
a. Conditiile subiacente
b. Gravitatea leziunilor in caz de stop post traumatism
c. Prezenta sau absenta factorilor de protectie cerebrala
d. Ritmul inregistrat la inceperea manevrelor
e. Durata stopului cardiac inainte de reanimare
13. Doza de adrenalina care se administreaza in stopul prin asistolie este:
a. 50-100 micrograme diluat in 10 ml solutie salina intra-traheal
b. 100 micrograme direct i.v. cu 10 micrograme la fiecare 4 minute
c. 1 mg i.v. direct cu 1 mg la fiecare 4 minute
d. 5-10 mg in 10 ml solutie salina intra-traheal
e. 5-10 mg in 50 ml solutie salina intra-traheal
14. Este adevarat despre reanimare stopului cardiac prin FV/TV fara puls:
a. RCP de baza timp de 2 min daca se intarzie > 4 min pana incep manevrele
b. Adrenalina 1 mg i.v intre primele 2 SEE sau intre al 2-lea si al 3-lea SEE
c. Amiodarona 300 mg i.v. apoi i.v cu seringa automata intre al-2-lea si al 3-lea SEE sau intre al
3-l3a si al 4-lea
d. Se va creste cu 50J intre fiecare SEE consecutiv pornind de la 150-200 J
e. RCP timp de 2 minute intre fiecare SEE
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 B. 3 B. 4 B. 5 E. 6 C.
Complement multiplu:
7 A, B, E. 8 B, C. 9 C, D, E. 10 B, C, D. 11 A, D, E. 12 A, C, E. 13 C, D. 14 A, B,
C, E.

Starea de soc
Complement simplu
236

1. Caracterizeaza socul septic:


a. Vasodilatare masiva
b. Scaderea volumului sanguin circulant
c. Scaderea debitului cardiac
d. Cresterea extractiei de oxigen prin tesuturile perfierice
e. Cresterea preincarcarii cardiace
2. Sunt semne clinice de soc CU EXCEPTIA:
a. Tahicardie
b. Marmorare
c. Confuzie mentala si tulburari de atentie
d. Pierderea capacitatii de termoreglare
e. Polipnee
3. Sunt semne biologice in starea de soc CU EXCEPTIA:
a. CID
b. Hiperlactatemie venoasa
c. Acidoza metabolica cu gol anionic crescut
d. Citoliza si colestaza hematica
e. Hipoxie in caz de SDRA
4. NU caracterizeaza tratamentul non-specific al starii de soc:
a. Spitalizare in sectia de reanimare
b. Doua cai venoase periferice
c. Montarea unei sonde urinare
d. Oxigenoterapie in caz de desaturatie simpla
e. Cristaloide i.v.
5. Face parte din tratamentul inotrop pozitiv al starii de soc:
a. Noradrenalina
b. Cristaloide
c. Coloide
d. Dobutamina
e. Dopamina
6. Face parte din terapia adjuvanta a socului septic:
a. Noradrenalina
b. Proteina C activata
c. Antibioterapia
d. Dobutamina
e. Adrenalina
237

7. Este eficient in socul anafilactic:


a. Dopamina
b. Dobutamina
c. Adrenalina
d. Corticoizii
e. Antihistaminicele
Complement multiplu
8. Fac parte din mecanismele patologice ale socului hipovolemic:
a. Scaderea volumului sanguin circulant
b. Scaderea preincarcarii cardiace
c. Scaderea debitului cardiac
d. Cresterea preincarcarii cardiace
e. Scaderea extragerii oxigenului prin tesuturile periferice
9. Sunt semne clinice in starea de soc:
a. Cresterea timpului de recolorare cutanata
b. Scaderea debitului cardiac
c. Oligurie cu exceptia acidocetozei diabetice si administrarii de diuretice
d. Hipoxie in SDRA
e. Tahicardie
10. Sunt semne biologice in starea de soc:
a. Hiperlactatemie venoasa
b. Acidoza metabolica cu gol anionic scazut
c. Insuficienta renala functionala
d. Citoliza si colestaza hematica
e. Hiopoxie in SDRA
11. Fac parte din tratamentul nonspecific al starii de soc:
a. Spitalizarea in sectia de reanimare
b. Doua cai venoase periferice
c. Cristaloide i.v.
d. Coloide i.v.
e. Albumina in caz de hipoalbuminemie
12. Fac parte din tratamentul inotrop pozitiv al socului:
a. Adrenalina
b. Noradrenalina
c. Dobutamina
238

d. Dopamina
e. Digoxina
13. Este adevarat despre tratamentul adjuvant cu corticoizi in starea de soc:
a. Sunt indicati in doze mici
b. Sunt indicati in caz de soc septic rezistent la vasopresoare
c. Sunt indicati in socul anafilactic
d. Sunt neindicati in prima ora
e. Sunt indicati in socul hipovolemic
14. Adrenalina este indicata in urmatoarele cazuri:
a. Stopul cardiac
b. Socul septic
c. SDRA
d. Socul anafilactic
e. Pentru a inlocui perechea noradrenalina + dobutamina in unele cazuri
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 D. 3 B. 4 E. 5 D. 6 B. 7 C.
Complement multiplu:
8 A, B, C. 9 A, C, E. 10 C, D, E. 11 A, B. 12 A, C. 13 A, B, D. 14 A, D, E.

Accidentele vasculare cerebrale


Complement simplu
1. Sunt elemente comune pentru toate AVC CU EXCEPTIA:
a. Deficit senzitivomotor
b. Deficit focal
c. Deficit central
d. Necesita imagistica cerebrala de urgenta
e. Necesita diagnostic diferential cu aura migrenoasa
2. Caracterizeaza managementul in urgenta al AVC-urilor CU EXCEPTIA:
a. Imagistica cerebrala de urgenta
b. Tratament anticoagulant
c. Corectarea glicemiei si oxigenoterapie daca saturatia < 92%

239

d. Combaterea HTA
e. Kinetoterapie precoce
3. Caracterizeaza infarctul sylvian complet:
a. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial
b. Hemianopsie laterala omonima
c. Hipoestezie contralaterala
d. Agnozie vizuala
e. Alexie
4. Caracterizeaza infarctul sylvian profund:
a. Hemianopsie laterala omonima
b. Afazie
c. Dispraxie
d. Hemiplegie masiva proportionala
e. Hemiasomatognozie
5. Caracterizeza sindromul Wallenberg CU EXCEPTIA:
a. Anestezia hemifetei
b. Vertij si nistagmus rotator
c. Paralizia hemivalului
d. Semnul Claude-Bernard-Horner
e. Anestezie termoalgica a fetei contralaterale
6. NU caracterizeaza sindromul locked-in:
a. Tetraplegie cu diplegie faciala
b. Mutism
c. Secundar unui infarct protuberential bilateral
d. Pastreaza doar clipitul pleoapelor si miscarile verticale ale globilor oculari
e. Starea de constienta afectata
7. Caracterizeaza sindromul pseudobulbar CU EXCEPTIA:
a. Mers cu pasi mici
b. Ras si plans spasmodic
c. Hipoestezie bilaterala
d. Tulburari sfincteriene
e. Tulburari de fonatie si deglutitie
8. NU este factor de risc modificabil pentru ateroscleroza:
a. HTA
b. Sexul masculin
240

c. Diabet
d. Fumat
e. Hipercolesterolemie
9. Sunt cauze de embolii de origine cardiaca CU EXCEPTIA:
a. Fibrilatie atriala
b. Valva mecanica cu anticoagulare ineficienta
c. Valva biologica
d. Cardiomiopatie dilatativa
e. Endocardita
10. Este FALS despre disectia unei artere cervicale:
a. Poate determina semn Claude-Bernard-Horner homolateral
b. Poate determina cervicalgie
c. Declansata frecvent de traumatism craniocervical
d. Reprezinta prima cauza de infarct cerebral la subiectii < 45 ani
e. Se trateaza cu antitrombotic sistematic
11. Caracterizeaza examenul RMN in infarctul cerebral CU EXCEPTIA:
a. Hipersemnal in secventele de difuzie la 30 de min dupa ischemie
b. Hiposemnal pe secventele FLAIR
c. Hemoragie vizibila pe secventele T2
d. Poate fi completat de angio-RMN cervical
e. Poate fi completat de angio-RMN intracranian
12. In suspiciunea de endocardita infectioasa se recomanda urmatoarele examene paraclinice in
urgenta:
a. Punctie lombara
b. Anticorpi anti beta-2-GP1
c. Eco Doppler cervical
d. Radiografie toracica
e. Ecografie transesofagiana
13. Sunt semne ce evoca AIT CU EXCEPTIA:
a. Tulburari sfincteriene
b. Tulburari de limbaj
c. Tulburari motorii si/sau senzitive unilaterale
d. Cecitate monoculara tranzitorie
e. Hemianopsie laterala omonima

241

14. NU caracterizeaza managementul infarctelor cerebrale si AIT:


a. Tratament antiHTA doar daca HTA > 220/120 mmHg si se prevede tratament trombolitic
b. Ridicarea precoce din pat imediat ce este posibil
c. Antiepileptice daca crizele sunt precoce (inainte de ziua 15)
d. Mentinerea unei pozitii strict la orizontala pana la efectuarea examenului eco-Doppler al
trunchiurilor supraaortice
e. Tratament antidepresiv: psihoterapie si/sau medicamentos
15. Este contraindicatie a tratamentului antiplachetar cu aspirina in tratamentul infarctului
cerebral:
a. Asocierea cu dipiridamol
b. Tratamentul anticoagulant
c. Fibrilatia atriala
d. Tratamentul cu fibrinolitice
e. Interventia chirurgicala
16. NU este adevarat despre tratamentul trombolitic in AVC:
a. Trebuie instituit urgent
b. Indicat in caz de infarct cerebral datand de mai putin de 6 ore
c. Condtraindicat in caz de interventie chirurgicala recenta
d. Contraindicat in caz de tratament anticoagulant
e. Permite ameliorarea prognosticului functional in timp
17. Sunt terapii in cadrul profilaxiei secundare in cazul ischemiilor de origine ateromatoasa CU
EXCEPTIA:
a. Antiplachetare
b. Statine
c. Anti-HTA
d. Activitate fizica regulata
e. Tratament anticoagulant pe termen lung
18. AVC hemoragice din HTA cu localizare profunda afecteaza urmatoarele structuri CU
EXCEPTIA:
a. Capsula interna
b. Nucleii ventrali talamici
c. Nucleii cenusii centrali
d. Protuberanta
e. Cerebelul
19. Este adevarat despre malformatiile arteriovenoase care determina AVC hemoragic:
a. Reprezinta un shunt intre o artera cu debit mare si vene de drenaj fara capilare interpuse
242

b. AVC apare deseori in timpul unui puseu HTA


c. AVC apare deseori in timpul unei supradoze
d. Diagnostic suspectat mai ales la subiecti varstnici, dementi
e. Nu necesita consult neurochirurgical
20. Sunt factori favorizanti pentru trombozele venoase cerebrale CU EXCEPTIA:
a. Post partum
b. Post abortum
c. Sindrom antifosfolipidic
d. Boala Crohn
e. Boala Takayasu
21. Trombozele venoase cerebrale NU asociaza in mod clasic:
a. Semn Claude-Bernard-Horner
b. Cefalee
c. Crize de epilepsie
d. Deficite neurologice focale cu instalare acuta
e. Deficite neurologice focale cu instalare subacuta
22. NU face parte din tratamentul unei suspiciuni de tromboflebita cerebrala:
a. Heparina in urgenta dupa ce se confirma diagnosticul
b. Continuarea tratamentului cu AVK dupa heparina cu exceptia infarctizarii venoase hemoragice
asociate
c. Tratament anticoagulant timp de 6 luni 1 an sau chiar pe viata in functie de etiologie
d. Tratament etiologic
e. Anticomitiale in caz de criza epileptica
Complement multiplu
23. Caracterizeaza deficitul neurologic in toate AVC:
a. Brutal
b. Insidios
c. Focal
d. Central
e. General
24. Managementul in urgenta al AVC cuprinde:
a. Kinetoterapie precoce
b. Ortofonie in caz de afazie
c. Imagistica cerebrala de urgenta

243

d. Prevenirea complicatiilor trombembolice


e. Tratament antidepresiv: psihoterapie si/sau medicamentos
25. Caracterizeaza infarctul sylvian complet:
a. Afazie
b. Hemiasomatognozie
c. Alexie
d. Anosognozie
e. Hemianopsie laterala omonima
26. Caracterizeaza infarctul sylvian superficial:
a. Hemianopsie laterala omonima
b. Afazie
c. Hemiasomatognozie
d. Hemiplegie masiva proportionala
e. Sindrom frontal
27. Caracterizeaza infarctul arterei cerebrale anterioare:
a. Deficit senzitivomotor predominant brahiofacial
b. Deficit senzitivomotor predominant crural
c. Sindrom frontal
d. Hemianopsie laterala omonima
e. Afazie
28. Caracterizeaza infarctul cerebral posterior superficial:
a. Hemianopsia laterala omonima
b. Hemiasomatognozie
c. Anosodiaforie
d. Alexie
e. Agnozie vizuala
29. Caracterizeaza sindromul Wallenberg:
a. Anestezia hemifetei
b. Vertij si nistagmus rotator
c. Tulburari de fonatie si deglutitie
d. Semn Claude-Bernard-Horner
e. Anestezie termoalgica a fetei contralaterale
30. Caracterizeaza sindromul locked-in:
a. Tetraplegie cu diplegie faciala
b. Mutism
244

c. Stare de constienta alterata


d. Este secundar unui infarct protuberential unilateral
e. Pastreaza miscarile orizontale ale globilor oculari
31. Sunt principalele tablouri semiologice evocatoare de infarct lacunar:
a. Hemiplegie pura in afectarea capsulei interne
b. Hemianestezie generalizata in afectarea hipotalamusului
c. Dizartrie + mana neindemanatica in afectarea protuberentiala
d. Hemipareza + ataxie in caz de afectare protuberentiala sau a coronei radiata
e. Tetraplegie izolata in afectarea mezencefalului
32. Caracterizeaza sindromul pseudobulbar:
a. Ras si plans spasmodic
b. Mers ataxic
c. Tulburari sfincteriene
d. Sindrom piramidal unilateral
e. Dementa
33. In ceea ce priveste mecanismele fiziopatologice ale infarctului cerebral este adevarat despre
bolile arterelor mici:
a. Sunt responsabile de 50 % din infarctele cerebrale
b. Legate cel mai frecvent de HTA sau diabet dezechilibrat
c. Determina infarcte situate in general superficial
d. Se afla la originea infarctelor de dimensiuni mari maligne
e. Produse prin lipohialinoza arterelor mici perforante
34. Sunt cauze ale AVC embolice de origine cardiaca:
a. Fibrilatia atriala
b. Flutterul atrial
c. Akinezia segmentara
d. Endocardita
e. Miocardita
35. Este adevarat despre disectia unei artere cervicale:
a. Poate apare semnul Claude-Bernard-Horner homolateral
b. Este prima cauza de AVC la subiectii < 45 ani
c. Nu asociaza cefalee
d. Tratament antitrombotic sistematic cu aspirina
e. Poate fi declansata de un traumatism craniocervical

245

36. Sunt examinari de realizat sistematic in urgenta in cazul unui infarct cerebral:
a. Radiografia toracica
b. ECG
c. Troponina I, C
d. Punctie lombara
e. Serologie HIV
37. Este semiologie evocatoare de AIT:
a. Afazie
b. Hemianopsie laterala omonima
c. Anosodiaforie
d. Agnozie vizuala
e. Hemiasomatognozie
38. Este adevarat despre tratamentul anticoagulant in infarctul cerebral:
a. Este indicat in infarctele venoase
b. Este indicat in AIT de origine cardioembolica certa
c. Este indicat in infarct cerebral datand de mai putin de 4:30 h
d. De instituit urgent
e. Riscul de transformare hemoragica este mai mic decat beneficiul asteptat
39. Tratamentul neurochirurgical in infarctul cerebral intra in discutie in urmatoarele cazuri:
a. Infarct cerebelos cu efect de masa
b. Infarct cerebral profund
c. Infarct lacunar
d. Infarct in lobul temporal usor accesibil
e. Infarct emisferic cu edem cerebral malign
40. Profilaxia secundara ischemiilor de origine ateromatoasa cuprinde:
a. Antiplachetare
b. Tratamentul cardiopatiei
c. Screening-ul diabetului si tratamentul acestuia
d. Anticoagulante orale
e. Anti-HTA
41. Profilaxia secundara ischemiilor de origine cardioembolica cuprinde:
a. Apirina daca riscul este scazut
b. AVK daca riscul este crescut
c. Anti-HTA
d. Statine
e. Tratamentul cardiopatiei
246

42. Caracterizeaza hematoamele intraparenchimatoase cerebrale din hipertensiunea arteriala:


a. Sunt legate de ruperea micilor artere perforante
b. Sunt legate de ruperea marilor artere
c. Sunt asociate cu leucoaraioza
d. Tratamentul in acut consta in scaderea presiunii arteriale pe cale i.v.
e. Nu necesita masuri de protectie cerebrala ca la cele ischemice
43. Caracterizeaza hematoamele intraparenchimatoase legate de angiopatia amiloida:
a. Diagnosticul este suspectat la un pacient varstnic, in general dement
b. Localizarea este frecvent in teritoriul cortico-sub-cortical
c. Apar deseori in timpul unui puseu de HTA
d. Apar deseori in timpul unei supradoze
e. Arterele mici sunt fragilizate de depozitele amiloide
44. Caracterizeaza hematoamele intraparenchimatoase cerebrale legate de abuzul de droguri:
a. Favorizate de HTA
b. Frecvent la subiectii tineri
c. Cocaina este incriminata
d. Diagnosticul trebuie confirmat rapid prin teste toxicologice
e. Frecvent localizate lobar
45. Urmatoarele examinari sunt indicate pentru stabilirea etiologiei unei tromboflebite cerebrale:
a. Examen ORL, stomatologic
b. Cautarea unei trombofilii
c. Punctie lombara
d. Cautarea unei boli autoimune
e. Cautarea sindromului antifosfolipidic
46. Caracterizeaza tratamentul unei suspiciuni de tromboflebita cerebrala:
a. AVK ca prima optiune de tratament anticoagulant
b. Anticoagulare de prima intentie
c. Tratament etiologic daca este posibil
d. Antiagregante
e. Anticomitiale in caz de criza epileptica
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 B. 3 B. 4 D. 5 E. 6 E. 7 C. 8 B. 9 C. 10 D. 11 B. 12 E. 13 A. 14
A. 15 D. 16 B. 17 E. 18 B. 19 A. 20 E. 21 A. 22 B.
Complement multiplu:
23 A, C, D. 24 A, B, C. 25 A, B, D, E. 26 A, B, C. 27 B, C. 28 A, D, E. 29 A, B, C,
247

D. 30 A, B. 31 A, C, D. 32 A, C, E. 33 B, E. 34 A, C, D. 35 A, D, E. 36 A, B, C. 37
A, B. 38 A, B. 39 A, E. 40 A, C, E. 41 A, B, E. 42 A, C, D. 43 A, B, E. 44 B, C, D.
45 A, B, C, E. 46 B, C, E.

Hemoragia meningiana
Complement simplu
1. In contextul unei suspiciuni de hemoragie meningiana este adevarat despre cefaleea cu debut
brutal CU EXCEPTIA:
a. Justifica un CT de urgenta
b. Justifica o PL de urgenta
c. Afecteaza prognosticul functional dar nu si pe cel vital
d. Daca survine spontan se suspecteaza o ruptura de anevrism
e. Orice cefalee cu debut brutal se considera hemoragie meningiana pana la proba contrarie
2. Este adevarat despre hemoragia meningiana nontraumatica CU EXCEPTIA:
a. Are o incidenta de 5/100000
b. In 3/4 cazuri este legata de o ruptura de anevrism
c. Sindrom meningian inconstant la examenul clinic
d. Nu se asociaza cu tulburari de constienta
e. Se poate asocia cu o criza convulsiva
3. NU caracterizeaza managementul unei suspiciuni de hemoragie meningiana nontraumatica:
a. Arteriografie cerebrala de urgenta sistematic
b. Masuri de neurprotectie
c. Tratament antiepileptic/antalgic la nevoie
d. Siptalizare de urgenta la neurochirurgie sau reanimare
e. Administrare de nimodipina
4. Sunt complicatii precoce ale hemoragiei meningiene CU EXCEPTIA:
a. Moarte subita
b. Hidrocefalie acuta
c. Vasospasm arterial
d. Ischemie cerebrala
e. Hiponatremie
5. NU sunt complicatii pe termen lung ale hemoragiei meningiene:
a. Recidiva hemoragica
248

b. Sechele motorii
c. Sechele cognitive
d. Hidrocefalie cu presiune normala
e. Epilepsie secundara
Complement multiplu
6. Caracterizeaza hemoragia meningiana:
a. Se defineste prin prezenta sangelui in spatiul subdural
b. Se defineste prin prezenta sangelui in spatiul subarahnoidian
c. Orice cefalee cu debut brutal este o hemoragie meningiana prin ruptura de anevrism pana la
proba contrarie
d. Justifica CT in urgenta de prima intentie
e. Justifica arteriografie cerebrala in urgenta de prima intentie
7. Este adevarat despre hemoragia meningiana nontraumatica:
a. Are o incidenta de 1/100000
b. In 2/4 cazuri este legata de o ruptura de anevrism
c. Cefaleea este brutala, intensa de la inceput
d. Caracterizata de sindrom meningian inconstant
e. Rareori poate debuta cu coma
8. Este adevarat despre explorarile complementare in suspiciunea de hemoragie meningiana
nontraumatica:
a. CT este de prima intentie
b. CT cu substanta de contrast este de prima intentie
c. Daca se observa o sangerare meningiana pe CT se va face o arteriografie cerebrala de urgenta
d. CT normal elimina diagnosticul de hemoragie meningiana
e. Pentru a depista hemoragia meningiana minima se face punctie lombara
9. Caracterizeaza managementul suspiciunii de hemoragie meningiana nontraumatica:
a. Arteriografie cerebrala de urgenta sistematic
b. Masuri de combatere a edemului cerebral
c. Supraveghere eco-Doppler transcraniana pentru identificarea vasospasmului
d. Tratament antiepileptic/antalgic la nevoie
e. Evitarea punctiei lombare in primele ore
10. Sunt complicatii precoce ale hemoragiei meningiene:
a. Epilepsia
b. Complicatii de decubitus
c. Vasospasm arterial
249

d. Recidiva hemoragica
e. Hiponatremie
11. Sunt complicatii pe termen lung ale hemoragiei meningiene:
a. Recidiva hemoragica
b. Sechele motorii sau cognitive
c. Hiponatremie prin secretia inadecvata de ADH
d. Hidrocefalie cu presiune normala
e. Vasospasm arterial
12. Sunt cauze de cefalee cu debut brutal:
a. Tromboflebitele cerebrale
b. Necrozele pituitare
c. Malformatiile arteriovenoase
d. Nevralgiile
e. Encefalitele
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 D. 3 A. 4 D. 5 A.
Complement multiplu:
6 B, C, D. 7 C, D, E. 8 A, C, E. 9 B, C, D. 10 C, D, E. 11 B, D. 12 A, B, C.

Tumorile intracraniene
Complement simplu
1. Sunt circumstante ale descoperirii tumorilor intracraniene CU EXCEPTIA:
a. Control de rutina
b. Epilepsie
c. HTIC
d. Deficit neurologic central
e. Cefalee neobisnuita
2. Caracterizeaza tumorile intracraniene intraparenchimatoase CU EXCEPTIA:
a. In general benigne
b. Frecvent in fosa posterioara la copil
c. Frecvent in emisferele cerebrale la adulti

250

d. Pot fi tumori primitive


e. Pot fi tumori secundare
3. In cazul tumorilor intracraniane CT NU identifica:
a. Tumora
b. Efectul de masa
c. Dimensiunea
d. Riscul de angajare
e. Tipul tumorii
4. NU caracterizeaza managementul tumorilor intracraniane:
a. Combaterea edemului cerebral prin tratament hiperosmolar cu manitol i.v.
b. Tratament antiepileptic profilactic
c. Exereza totala daca este posibil
d. Chimioterapie
e. Radioterapie
5. Este FALS despre schwannomul acustic:
a. Tumora benigna a celulelor tecii Schwann
b. Se dezvolta in principal pe nervul VII cranian
c. In stadiul precoce exista numai semne auditive si/sau vestibulare
d. In stadiul tardiv se determina nevralgie de trigemen
e. Tratamentul consta in excizia chirurgicala
Complement multiplu
6. Sunt semne clinice evocatoare de HTIC:
a. Cefalee predominant seara
b. Varsaturi in jet
c. Diplopie prin afectarea nervului VI
d. Edem papilar unilateral
e. Vedere neclara
7. Caracterizeaza tumorile intracraniene intraparenchimatoase:
a. Sunt in general maligne
b. Situate in fosa posterioara la adulti
c. Situate in emisferele cerebrale la copii
d. Astrocitomul are un grad scazut de malignitate
e. Glioblastomul are un grad crescut de malignitate

251

8. In caz de metastaza cerebrala hemoragica cancerul primitiv poate fi:


a. Pulmonar
b. Mamar
c. De colon
d. Melanom
e. De rinichi
9. Caracterizeaza managementul si tratarea unei tumori intracraniene intraparenchimatoase
maligne:
a. Derivatie ventriculara in urgenta in caz de hidrocefalie acuta
b. Excizia chiirurgicala pentru toate tipurile de tumora
c. Corticoterapie i.v. in caz de edem important
d. Sustinere psihologica
e. Tratament antiepileptic profilactic
10. Sunt leziuni tumorale intracerebrale in context de serologie HIV pozitiva:
a. Limfom cerebral
b. Astrocitom
c. Schwannom
d. Meningiom
e. Sarcom Kaposi
11. Caracterizeaza Schwannomul:
a. Tumora benina a celulelor tecii schwann
b. In principal pe nervul VII cranian
c. Risc de epilepsie
d. Tratament chirurgical
e. Doar semne auditive si/sau vestibulare in stadiul precoce
12. Caracterizeaza meningiomul:
a. Tumora maligna a meningelor
b. Risc de crize de epilepsie
c. Risc de compresie a structurilor invecinate
d. Aspect tipic RMN de tumora extranevraxiala cu baza de implantare meningiana extracerebrala
e. Tratament chirurgical
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 A. 3 E. 4 B. 5 B.
Complement multiplu:
6 B, C, E. 7 A, D, E. 8 D, E. 9 A, C, D. 10 A, E. 11 A, D, E. 12 B, C, D, E.
252

Meningitele infectioase si meningoencefalitele adultului


Complement simplu:
1. Caracterizeaza sindromul meningian CU EXCEPTIA:
a. Cefalee intensa
b. Redoare meningiana
c. Fonofobie
d. Fotofobie
e. Varsaturi
2. NU caracterizeaza tabloul clasic de meningita cu Streptococus pneumoniae:
a. Debut brutal cu tulburare de vigilenta
b. Pacienti in general tineri
c. Se trateaza cu cefotaxim timp de 15 zile
d. In caz de antecedent de traumatism cranian se va cauta bresa osteominingiana
e. Pacientii splenectomizati trebuie vaccinati si tratati preventiv cu penicilina pe termen lung
3. Daca LCR este purulent si examenul bacteriologic arata bacili gram pozitivi este cel mai
probabil o meningita cu:
a. Meningococ
b. TBC
c. Streptococus pneumoniae
d. Listeria monocytogenes
e. Haemophilus influenzae
4. Caracterizeaza tratamentul memingitei cu lichid clar CU EXCEPTIA:
a. Daca LCR este limfocitar si hipglicorahic se suspecteaza TBC si se trateaza cu cvadriterapie +
corticoterapie
b. Daca LCR are citologie 50% polinucleare 50% limfocite si hipoglicorahie se considera
listerioza si se trateaza cu amoxicilina si aminozide timp de 21 de zile
c. Daca LCR este normoglicorahic si normoproteinorahic atunci probail este o meningita virala
d. In cazul meningitei virale pacientul se trateaza cu simptomatice si se tine sub observatie in
spital 48h
e. Daca intr-o meningita virala apar semne encefalitice se instituie tratament cu aciclovir inainte
de confirmarea PCR a virusului HSV

253

5. Sunt complicatii ale meningitelor purulente CU EXCEPTIA:


a. Hidrocefalie cu presiune normala
b. Surditate
c. CID
d. Epilepsie
e. Tulburari psihice
6. Sunt caracteristici ale LCR in meningoencefalita herpetica HSV:
a. Glicorahie normala
b. Hipoglicorahie
c. Proteinorahie scazuta
d. Hiperproteinorahie
e. Hiperglicorahie
7. Caracterizeaza neuropaludismul CU EXCEPTIA:
a. Debut insidios
b. Tulburari de constienta
c. Mortal in absenta tratamentului
d. Insuficienta respiratorie
e. CID
8. Se poate trata cu antibiotice inainte de punctia lombara in suspiciunea de meningita in caz de:
a. Meningita cu Listeria
b. Meningoencefalita herpetica
c. Purpura fulminans
d. Purpura anafilactoida
e. Meningita cu bacili gram negativi
Complement multiplu
9. Caracterizeaza sindromul meningian:
a. Greata
b. Varsaturi in jet
c. Cefalee intensa
d. Redoare meningiana
e. Fonofobie
10. Caracterizeaza meningita cu lichid purulent si coci gram pozitivi:
a. Probabil cu meningococi
b. Probabil cu Listeria
c. Probabil cu streptococcus pneumoniae

254

d. Debut insidios
e. Frecvent la pacienti in varstam etilici, splenectomizati
11. Caracterizeaza meningitele cu lichid purulent si coci gram negativi:
a. Debut brutal
b. Frecvent la adulti tineri
c. Posibila prezenta a unei purpure echimotice extinse
d. Probabil cu Listeria
e. Probabil cu Haemophilus Influenzae
12. Caracterizeaza meningitele cu lichid purulent si bacili gram pozitivi:
a. Probabil cu Listeria
b. Probabil cu meningococ
c. Instalare subacuta
d. Determina paralizie faciala periferica
e. Tratament cu amoxicilina si aminozide timp de 21 de zile
13. Caracterizeaza meningitele cu lichid purulent si bacili gram negativi:
a. Determina paralizie faciala periferica
b. Frecvent la adulti tineri
c. Poate fi prevenita prin vaccinare
d. Probabil cu Listeria monocytogenes
e. Tratament cu cefotaxim timp de 7 zile
14. Sunt elemente caracteristice ale meningitei virale benigne:
a. Normoglicorahie
b. Hiperglicorahie
c. Hipoglicorahie
d. LCR panache
e. Proteinorahie < 1g/l
15. Sunt etiologii ale meningitei virale benigne:
a. HSV
b. Coxsackie
c. VZV
d. CMV
e. Echo
16. Sunt meningite noninfectioase:
a. Postiradiere
b. Postchimioterapie intratecala
255

c. Tumorale
d. Imunoalergice
e. Reactive
17. Semnele encefalitice din meningoencefalita HSV includ:
a. Hemianopsie laterala omonima
b. Afazie Wernicke
c. Hipoestezie bilaterala
d. Tulburari de memorie
e. Hemiasomatognozie
18. Sunt complicatii posibile ale meningoencefalitei cu HSV:
a. HTIC
b. Epilepsie refractara
c. Sindrom Korsakov
d. Tulburari psihiatrice
e. Tulburari de fonatie si deglutitie
19. Caracterizeaza neuropaludismul:
a. Diagnosticul se face pe frotiu cu picatura groasa
b. Se trateaza cu chinina i.v. doza de incarcare apoi de intretinere
c. Este frecvent la tineri
d. Are un debut insidios
e. Asociaza deseori CID
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 E. 2 B. 3 D. 4 C. 5 E. 6 A. 7 A. 8 C.
Complement multiplu:
9 C, D, E. 10 C, E. 11 A, B, C. 12 A, C, D, E. 13 C, E. 14 A, E. 15 B, E. 16 B, C,
D. 17 A, B, D. 18 A, B, C, D. 19 A, B, E.

Febra acuta la adult


Complement simplu

256

1. Caracterizeaza febra:
a. Se defineste printr-o temperatura centrala mai mare de 38 de grade seara
b. Pentru masurarea la nivelul timpanului se adauga 0,5 grade
c. Termenul de febra acuta desemneaza o febra care evolueaza de mai putin de 20 de zile
d. Febra acuta recenta dateaza de mai putin de 10 zile
e. Febra prelungita dateaza de mai putin de 20 de zile
2. Sunt semne de gravitate ale unei febre acute CU EXCEPTIA:
a. Deshidratare acuta
b. Purpura
c. Situatie sociala precara
d. Durata peste 5 zile
e. Subiect recent operat
3. Anamneza pacientului febril trebuie sa verifice urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. Daca pacientul este de obicei febril in infectii
b. Daca pacientul a avut contact cu animale
c. Daca pacientul este purtator de material strain
d. Curba termica
e. Daca pacientul a fost consultat pentru aceasta febra
4. Sunt etiologii neinfectioase ale febrei CU EXCEPTIA:
a. Boli metabolice
b. Boli inflamatorii sistemice
c. Tumori solide sau hematologice
d. Alergie medicamentoasa
e. Traumatisme
5. NU este urgenta infectioasa in fata unei febre acute:
a. Septicemie
b. Purpura fulminans
c. Malarie cu Plasmodium vivax
d. Endocardita infectioasa
e. Celulita extensiva
Complement multiplu
6. Caracterizeaza febra:
a. Se defineste printr-o temperatura centrala mai mare de 38 de grade dimineata
b. Temperaturii masurate la nivelul timpanului trebuie sa i se adauge 0,5 grade
c. Termoreglarea este asigurata in mod normal de talamus
257

d. Febra acuta recenta dateaza de mai putin de 10 zile


e. Febra prelungita e mai veche de 20 de zile
7. Sunt substante pirogene:
a. Interleukine
b. Interferon
c. TNF
d. Prostaglandine
e. Substanta P
8. Sunt semne de gravitate ale unei febre acute:
a. Insuficienta renala acuta
b. Situatie sociala precara
c. Purpura
d. Intoarcerea dintr-o zona cu endemie malarica
e. Encefalopatie
9. Sunt caracteristici ale febrei pe care trebuie sa se puna accentul in anamneza:
a. Ce tratamente a luat pacientul de la debutul febrei si daca au fost eficiente
b. Modul de debut al febrei
c. Data aparitiei
d. Curba termica
e. Daca a fost consultat pentru aceasta febra
10. Sunt etiologii neinfectioase ale febrei:
a. Paludism
b. Boli metabolice
c. Traumatisme
d. Alergie medicamentoasa
e. Boala tromboembolica
11. Sunt urgente infectioase in febra acuta:
a. Malarie cu Plasmodium vivax
b. Meningita bacteriana
c. Celulita extensiva
d. Febra prelungita peste 20 de zile
e. Purpura fulminans
12. Sunt examene paraclinice orientative in febra acuta:
a. Ecografie
b. Tomografie
258

c. Radiografia sinusurilor
d. Hemoculturi
e. Bandeleta urinara
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 D. 3 A. 4 E. 5 C.
Complement multiplu:
6 A, E. 7 A, B, C. 8 B, C, D, E. 9 B, C, D. 10 B, D, E. 11 B, C, E. 12 D, E.

Gripa
Complement simplu
1. Este adevarat despre virusurile gripale:
a. Sunt virusuri ADN
b. Myxovirus influenza C nu este strict uman
c. Rezervorul Myxovirus influenza A este reprezentat de pasari
d. Exitsta 9 tipuri de hemaglutinina
e. Exista 16 tipuri de neuraminidaza
2. NU caracterizeaza ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale:
a. Penetrare celulara gratie hemaglutininei
b. Integrare in genomul celulei
c. Replicare intracelulara
d. Eliberarea virionilor gratie neuraminidazei
e. Liza celulara
3. NU caracterizeaza diagnosticul gripei:
a. Perioada de incubatie de o saptamana
b. Este important contextul epidemic
c. Febra 39-40
d. Semnele se atenueaza spontan in 4-7 zile
e. Prodromul este putin specific si apare brusc
4. NU determina tablou clinic pseudogripal:
a. Adenovirus
b. Calicivirus
c. Coronavirus
259

d. Chlamydiae psittaci
e. Coxiella burnetti
5. Este inhibitor de neuraminidaza recomandat la copii intre 1 an si 12 ani:
a. Zanamivir
b. Adefovir
c. Indinavir
d. Oseltamivir
e. Ribavirin
6. Vaccinul antigripal NU este recomandat:
a. Subiectilor > 65 ani
b. Nou-nascutilor cu mucoviscidoza
c. Persoanele din unitati sanitare cu spitalizare de durata medie
d. Contactii de familie ai sugarilor sub 6 luni care prezinta factori de risc ai gripei grave
e. Personalului din sanatate
7. Fac parte din masurile de intrerupe a transmiterii virusului gripal CU EXCEPTIA:
a. Izolarea pacientilor si cazurilor suspecte
b. Personalul de ingrijire trebuie sa poarte ochelari, manusi si halat de protectie
c. Spalatul mainilor cu solutii hidroalccolice trebuie sa fie sistematic pentru pacienti, vizitatori si
personalul de ingrijire
d. Vizitele sunt limitate
e. Interzicerea accesului vizitatorilor in perioada de maxima viremie
Complement multiplu
8. Sunt tipuri de Myxovirus influenza patogene pentru om:
a. A
b. B
c. C
d. N
e. H
9. Fac parte din ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale:
a. Penetrare celulara gratie hemaglutininei
b. Reverstranscrierea ARN de catre reverstranscriptaza
c. Integrarea ADN rezultat in genomul celulei
d. Replicarea virala intracelulara
e. Eliberarea virionilor gratie neuraminidazei

260

10. Caracterizeaza prodromul gripal:


a. Debut insidios
b. Febra ridicata
c. Artromialgii
d. Cefalee
e. Diaree
11. Sunt agenti patogeni care dau tablou pseudogripal:
a. S. pneumoniae
b. M. pneumoniae
c. Chlamydia pneumoniae
d. Coxiella burnetti
e. VRS
12. Sunt antivirale inhibitoare de neuraminidaza recomandate in tratamentul gripei:
a. Adefovir
b. Efavirenz
c. Oseltamivir
d. Ribavirin
e. Zanamivir
13. Vaccinul antigripal este recomandat pentru:
a. Nou-nascutii cu drepanocitoze homozigote
b. Subiectii peste 65 ani
c. Nou-nascutii cu HIV
d. Nou-nascutii cu cardiopatii congenitale dificil tolerate
e. Personalului din sanatate
14. Caracterizeaza profilaxia gripei cu antivirale:
a. Se recomanda Oseltamivir la copii peste 13 ani
b. Se recomanda Zanamivir la copii peste 1 an
c. Se recomanda doar in perioada epidemica in caz de expunere la caz diagnosticat
d. Se poate recomanda amantadina
e. Se trateaza pana la 7 zile dupa aparitia ultimului caz
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 B. 3 A. 4 B. 5 D. 6 B. 7 E.
Complement multiplu:
8 A, B, C. 9 A, D, E. 10 B, C, D. 11 B, C, D, E. 12 C, E. 13 B, E. 14 A, C, E.

261

Infectia cu HIV
Complement simplu
1. Caracterizeaza istoria naturala a infectiei cu HIV CU EXCEPTIA:
a. Primoinfectia este deseori simptomatica
b. Leucoplazia paroasa apare in faza paucisimptomatica
c. In faza simptomatica poate apare encefalita cu HIV
d. Clasa C este SIDA
e. In clasa 2 sunt 200-499 CD4/mm3
2. Este adevarat despre diagnosticul HIV:
a. Exista doua tipuri de teste ELISA, pentru anticorpii anti HIV1 si anti HIV2
b. Daca testul ELISA este negativ concluzia va di intotdeauna ca in fectia este absenta
c. Daca un test ELISA este pozitiv acesta va fi confirmat printr-un test Western blot, care, daca
este pozitiv va fi confirmat printr-un test ELISA
d. Serologia este fals pozitiva in timpul ferestrei serologice
e. Serologia HIV trebuie realizata in caz de suspiciune indiferent de acordul pacientului
3. NU face parte din bilantul initial dupa diagnosticarea infectiei cu HIV:
a. Tipare limfocitara CD4/CD8
b. Test genotipic de rezistenta
c. Serologie sifilis
d. Rdiografie toracica
e. Serologie HSV
4. Sunt inhibitori nucleozidici ai reverstranscriptazei:
a. Efavirenz
b. Tenofovir
c. Lopinavir
d. Atanzavir
e. Ritonavir
5. Tratanentul cu cotrimoxazol atunci cand CD4< 200/mm3 serveste ca profilaxie secundara
pentru:
a. Pneumocistoza
b. Toxoplasmoza
c. Sarcom Kaposi

262

d. Infectia cu CMV
e. Criptococoza
6. Este infectie oportunista legata de imunosupresie grava in infectia cu HIV:
a. Infectia cu CMV
b. Toxoplasmoza
c. Criptococcoza
d. Pneumocistoza
e. Sarcom Kaposi
7. Cele mai frecvente cancere solide asociate infectiei HIV sunt, CU EXCEPTIA:
a. Cancerul pulmonar
b. Cancerul colului uterin
c. Cancerul canalului anal
d. Sarcomul Kaposi
e. Cancerul ovarian
8. NU caracterizeaza masurile profilactice in infectia cu HIV pentru transmiterea maternofetala:
a. Tratarea mamei in timpul sarcinii
b. Nastere asistata de o echipa antrenata
c. Cezariana obligatorie
d. Tratament profilactic pentru nou-nascut timp de 6 saptamani
e. Interzicerea alaptarii
Complement multiplu
9. Sunt enzime principale ale virusului HIV:
a. Reverstranscriptaza
b. Helicaza
c. Integraza
d. Polimeraza
e. Proteaza
10. Urmatoarele corespund claselor biologice ale infectiei cu HIV:
a. Clasa 3 peste 600 CD4/mm3
b. Clasa 2 200-499 CD4/mm3
c. Clasa 1 peste 500 CD8/mm3
d. Clasa 2 200-499 CD8/mm3
e. Clasa 3 sub 200 CD4/mm3

263

11. Este adevarat despre diagnosticul HIV:


a. Pentru orice test ELISA negativ se va efectua un test Western blot pentru siguranta
b. In primele 6 saptamani de la infectie testul ELISA este negativ
c. Daca testul imunoblot este negativ se realizeaza o incarcatura virala
d. Nu exista teste rapide pentru urgente
e. Serologia HIV trebuie realizata in caz de suspiciune indiferent de acordul pacientului
12. Indicatia de terapie antiretrovirala in infectia cu HIV este:
a. Daca CD4 < 350/mm3
b. Simptomatologie manifesta
c. In caz de coinfectie cu VHA
d. La pacientii peste 50 de ani
e. Daca are peste 500 CD4/mm3
13. Antiretroviralele determina urmatoarele tipuri de toxicitate:
a. Mitocondriala
b. Renala
c. Hepatotoxicitate
d. Hemotoxicitate
e. Tulburari ale metabolismului proteic
14. Tratamentul pneumocistozei asociate HIV consta in:
a. Cotrimoxazol
b. Corticoterapie
c. Sulfasalazina
d. Pirimetamina
e. Sulfadiazina
15. Caracterizeaza tratamentul criptococcozei asociate HIV:
a. Cotrimazol i.v.
b. Amfotericina B + flucitozina i.v.
c. Fluconazol p.o.
d. Cotrimoxazol p.o.
e. pirimetamina + sulfadiazina
16. Sunt vaccinari care trebuiesc aduse la zi pentru pacientii infectati cu HIV:
a. VHA
b. VHB
c. VHC
d. Gripa
e. Pneumococ
264

Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 C. 3 E. 4 B. 5 A. 6 C. 7 E. 8 C.
Complement multiplu:
9 A, C, E. 10 B, E. 11 B, C. 12 A, B, D. 13 A, C, D. 14 A, B. 15 B, C. 16 A, B, D,
E.

Boli cu transmitere sexuala: gonocici, chlamidioza, sifilis


Complement simplu
1. Sunt factori principali de risc pentru IST CU EXCEPTIA:
a. Sexul masculin
b. Raporturi sexuale precoce
c. Parteneri sexuali multiplii
d. Nivel socio-economic nefavorabil
e. Antecedente de IST
2. NU sunt semne extragenitale evocatoare pentru ITS:
a. Afectare articulara
b. Sancru bucal
c. Salpingita
d. Eruptie cutanata
e. Conjunctivita
3. Bilantul sistematic in suspiciunea de IST NU contine:
a. Serologie HIV 2
b. Serologie VHB
c. TPHA-VDRL
d. Serologie HIV 1
e. Serologie VHD
4. Caracterizeaza doar profilaxia primara a IST:
a. Informare cu prvire la IST
b. Folosirea prezervativului
c. Limitarea numarului de parteneri
d. Vaccinul anti-HPV
e. Informarea asupra factorilor de risc ai IST:

265

5. Pot fi manifestari clinice ale infectiilor cu gonococ CU EXCEPTIA:


a. Uretrita
b. Orhiepididimita
c. Salpingita
d. Faringita
e. Balanita
6. Tratamentul preferat pentru infectia cu gonococ este:
a. Amoxiciclina-acid clavulanic timp de 10 zile
b. Doxiciclina 200 mg timp de 10 zile
c. Doxiciclina 200 mg timp de 21 de zile
d. Ceftriaxona 250 mg i.m o data
e. Doxiciclina 200 mg timp de 14 zile
7. Caracterizeaza fazele evolutive ale limfogranulomatozei venerice:
a. Faza primara Leziuni papulare localizate pe coapse
b. Faza secundara Adenopatii inghinale
c. Faza tertiara Afectare neurologica
d. Faza secundara Fibroza
e. Faza primara Febra si alterarea starii generale
8. Caracterizeaza tratamentul chlamydiozei:
a. Azzitromicina 1g p.o. in uretrite
b. Doxiciclina 200 mg/zi 7 zile in prostatite
c. Fluorochinolone in salpingite
d. Amoxicilina-acid clavulanic 10 zile + doxiciclina 21 de zile in cervicite
e. Doxicilclina 200 mg/zi 7 zile in LGV
9. Caracterizeaza diagnosticul sifilisului:
a. VDRL si TPHA = perioada de incubatie
b. VDRL+ si TPHA = Cicatrice serologica a unui sifilis vechi
c. VDRL+ si TPHA + = Treponematoza non venerica
d. VDRL si TPHA + = Fals pozitiv, poate fi sclerodermie
e. VDRL+- si TPHA = Sifilis
10. Caracterizeaza tratamentul neurosifilisului:
a. Benzilpenicilina 2,4 M UI x 3 injectii la o saptamana distanta
b. Doxiciclina 200 mg timp de 18 zile
c. Penicilina G 18-24 M UI/zi in 6 perfuzii timp de 14-21 zile
d. Amoxicilina-acid clavulanic 10 zile + doxiciclina 21 de zile
e. Azitromicina 1g p.o. 21 de zile
266

Compement multiplu
11. Fac parte din principalele IST:
a. Infectia cu HIV
b. Infectiile cu micoplasme
c. Scabia
d. Shigelloza
e. Chlamidioza
12. Sunt ITS care dau conjunctivita neonatala:
a. Sifilis
b. Infectia cu gonococ
c. Infectia cu chlamydia
d. Trichomoniaza
e. Herpesul
13. Caracterizeaza managementul curativ al IST:
a. Trebuie instituit rapid
b. Trebuie recomandat tuturor partenerilor pacientului
c. Se interzic raporturile sexuale pe durata tratamentului
d. Pacientul trebuie sa revina la control dupa tratament
e. Rezistentele germenilor sunt frecvente
14. Fac parte din profilaxia secundara a IST:
a. Vaccinul anti-HPV
b. Vaccin anti-HIV
c. Vaccin anti-VHB
d. Depistarea si tratarea partenerilor pacientului
e. Identificarea sistematica a IST asociate
15. Caracterizeaza diagnosticul infectiei cu gonococ:
a. Examenul direct este concludent doar la femei
b. In uretrita simptomatica la barbat se realizeaza o cultura pe mediu specific
c. Se realizeaza sistematic antibiograma dupa izolarea bacteriei
d. Prelevatul uretral se face ideal dimineata inaintea primei mictiuni
e. In caz de suspiciune se pot recolta probe din faringe si din anus
16. In tratamentul infectiei cu gonococ se face sistematic tratamentul si pentru chlamidioza cu:
a. Ceftriaxona 250 mg i.m. doza unica
b. Azitromicina 1g in priza unica
c. Doxiciclina 200mg/zi 7 zile
267

d. Benzilpenicilina 2,4 M UI i.m. doza unica


e. Fluorochinolone
17. Fac parte din sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter:
a. Uretrita
b. Faringita
c. Conjunctivita
d. Orhiepididimita
e. Poliartrita
18. Caracterizeaza tratamentul chlamydiozei:
a. Azitromicina 1g p.o. in uretrite
b. Doxiciclina 200 mg/zi 7 zile in cervicite
c. Fluorochinolone in orhiepididimite
d. Amoxicilina-acid clavulanic 10 zile + doxiciclina 21 de zile in prostatite
e. Azitromicina 1g p.o. in LGV
19. Caracterizeaza sifilisul secundar:
a. Poate apare meningita sifilitica
b. Reprezinta stadiul de sancru
c. Poate apare goma sifilitica
d. Leziuni precoce sub forma de macule roz, nepruriginoase, cu intervale cu piele sanatoasa
e. Poate apare alopecie
20. Reactia Herxheimer consta in:
a. Febra
b. Afectare oftalmica
c. Eruptie cutanata
d. Poliadenopatii
e. Hepatosplenomegalie
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 C. 3 E. 4 D. 5 E. 6 D. 7 B. 8 A. 9 A. 10 C.
Complement multiplu:
11 A, B, C, E. 12 B, C. 13 A, B, D, E. 14 D, E. 15 C, D, E. 16 B, C. 17 A, C, E. 18
A, B, C. 19 A, D, E. 20 A, C, D.

Infectiile nosocomiale
268

Complement simplu
1. NU fac parte din masurile profilactice fundamentale pentru combaterea infectiilor
nosocomiale:
a. Informarea si formarea personalului
b. Respectarea regulilor de igiena
c. Limitarea contactelor pacientului
d. Utilizarea corecta a antibioticelor
e. Combaterea bacteriilor multirezistente
2. NU fac parte din principalele infectii nosocomiale:
a. Infectiile urinare
b. Pneumopatii infectioase
c. Infectiile de plaga operatorie
d. Infectiile oportuniste
e. Infectii legate de catetere
3. Izolarea bacteriilor in pneumopatiile infectioase nosocomiale se face prin, CU EXCEPTIA:
a. LBA
b. Biopsie transcutana
c. Expectoratii
d. Aspiratie endotraheala
e. Prelevare distala protejata
4. Principalele masuri profilactice pentru infectiile nosocomiale NU cuprind:
a. Purtarea manusilor
b. Purtarea mastii
c. Izolarea pacientului
d. Sterilizarea instrumentelor
e. Eliminarea deseurilor in pubele adecvate
Complement multiplu:
5. Caracterizeaza semnele functionale in infectiile urinare nosocomiale:
a. Polachiurie
b. Imperiozitate mictionala
c. Arsuri mictionale
d. Dureri pelviene
e. Piurie

269

6. Este adevarat despre pneumopatiile infectioase nosocomiale:


a. Reprezinta 30% din infectiile nosocomiale
b. Reprezinta 10% din infectiile nosocomiale
c. Antigen urinar Legionella pozitiv
d. Opacitati pulmonare recent aparute pe radiografie
e. Principalul factor de risc este intubarea endotraheala
7. Sunt semne clinice in infectiile nosocomiale de plaga operatorie:
a. Febra
b. Stare generala alterata
c. Cicatrice inflamata
d. Cicatrice purulenta
e. Cicatrice cu margini necrozate
8. Caracterizeaza infectiile nosocomiale legate de catetere:
a. Reprezinta 10% din infectiile nosocomiale
b. Reprezinta 15% din infectiile nosocomiale
c. Diagnosticul este stabilit de o cultura pozitiva a cateterului
d. Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai lung decat al celor
recoltate la periferie
e. Sunt intotdeauna infectii nosocomiale
9. Fac parte din principalele masuri profilactice pentru infectiile nosocomiale:
a. Igiena mainilor
b. Izolarea pacientului
c. Purtarea manusilor
d. Sterilizarea instrumentelor
e. Eliminarea deseurilor in pubele adecvate
10. Fac parte din masurile de izolare speciale pentru tuberculoza:
a. Masca pentru personal si pacient
b. Limitarea iesirilor pacientului
c. Limitarea vizitelor
d. Personalul de ingrijire va folosi material de protectie steril
e. Izolare de protectie pentru a evita contaminarea pacientului cu germeni oportunisti
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 D. 3 B. 4 C.
Complement multiplu:
5 A, B, C, D. 6 C, D, E. 7 C, D. 8 A, C, E. 9 A, C, D, E. 10 A, B, C.
270

Profilaxia tetanosului
Complement simplu
1. Este FALS despre fiziopatologia tetanosului:
a. Clostridium tetani este un bacil anaerob
b. Producerea de tetanospasmina este conditionata de conditii locale ca ischemia si necroza
c. Toxina se deplaseaza prin axoni in mod centripet
d. Sporii de clostridium tetani sunt rareori intalniti in sol
e. Nu exista transmitere interumana a tetanosului
2. Caracterizeaza prodromul tetanosului:
a. Primele sunt afectate membrele
b. Simptomul inaugural este trismusul
c. Apar contracturi generalizate cu opistotonus
d. Apar semne de distonie neurovegetativa
e. Apar sindroame disautonome
3. Caracterizeaza tratamentul curativ al tetanosului CU EXCEPTIA:
a. Curatarea si debridarea plagii
b. Curarizare
c. Vaccinarea
d. Seroterapie
e. Antibioterapie probabilista
4. Profilaxia tetanica la un pacient cu plaga extinsa, curata si cu vaccinare incompleta este:
a. Rapel + IgG (500 ul) + antibioterapie
b. Rapel + IgG (500 ul) + antibioterapie + vaccinare ulterioara
c. Rapel + IgG (250 ul) + vaccinare ulterioara
d. Rapel + vaccinare ulterioara
e. Rapel + IgG (250 ul)
Complement multiplu
5. Este adevarat despre Clostridium tetani:
a. Este un bacil Gram negativ
b. Este un bacil anaerob
c. Produce tetanospasmina in conditii de ischemie sau necroza

271

d. Toxina se deplaseaza prin axoni in mod centrifug


e. Toxina blocheaza neurotransmitatorii la nivel sinaptic
6. Sunt complicatii ale tetanosului:
a. Suprainfectii
b. Trombembolii
c. Sindroame disautonome
d. Distonia vegetativa
e. Opistotonus
7. Diagnosticul tetanosului trebuie avut in vedere in fata:
a. Oricarei plagi cutanate sau mucoase
b. Oricarui trismus la o persoana in varsta
c. Oricarei contracturi generalizate
d. Oricarui semn de distonie neurovegetativa
e. Oricarei dificultati de sugere la nou-nascut, mai ales in tarile in curs de dezvoltare
8. Caracterizeaza tratamentul simptomatic al tetanosului:
a. Intubare/traheotomie
b. Alimentatie parenterala
c. Seroterapie
d. Antibioterapie probabilista
e. Curarizare
9. Fac parte din masurile profilactice pentru tetanos in caz de plaga extinsa, curata si vaccinare
absenta sau nesigura:
a. Rapel
b. Vaccinare completa
c. IgG 250 ul
d. IgG 500 ul
e. Antibioterapie
10. Fac parte din masurile profilactice pentru tetanos in caz de plaga extinsa, cu corp strain si un
ultim rapel la mai mult de 10 ani:
a. Rapel
b. Vaccinare ulterioara
c. IgG 250 ul
d. IgG 500 ul
e. Antibioterapie

272

11. Fac parte din masurile profilactice pentru tetanos in caz de plaga murdara, vazuta tardiv si o
vaccinare incompleta a pacientului:
a. Rapel
b. Vaccinare ulterioara
c. IgG 250 ul
d. IgG 500 ul
e. Antibioterapie
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 B. 3 B. 4 C.
Complement multiplu:
5 B, C, E. 6 A, B, C. 7 A, B, E. 8 A, B, E. 9 B, C. 10 A, C. 11 A, B, D, E.

Septicemia
Complement simplu
1. NU corespunde definitiei clince a SIRS:
a. Febra peste 38 de grade
b. Hiperleucocitoza peste 12000/mm3
c. Leucopenie sub 5000/mm3
d. Frecventa respiratorie peste 20/min
e. Frecvena cardiaca peste 90/min
2. Caracterizeaza tabloul de sepsis asociat cu insuficienta renala:
a. Hipoxemie inexplicata
b. Torpoare
c. Marmorare
d. Acidoza lactica
e. Hipotensiune
3. In socul septic riscul de hipoperfuzie tisulara apare cand:
a. (PAS + PAD) / 2 este mai mic de 70 mmHg
b. (PAS + PAD) / 2 este mai mic de 80 mmHg
c. (PAS + 2PAD) / 3 este mai mic de 70 mmHg
d. (PAS + 2PAD) / 3 este mai mic de 80 mmHg
e. (2PAS + 3PAD) / 5 este mai mic de 70 mmHg

273

4. NU este teren cu risc de septicemie:


a. Imunosupresie dobandita umorala
b. Spitalizare
c. Prezenta de material strain
d. Toxicomanie
e. Varsta inaintata
5. Diagnosticul de bacteriemie este pozitiv daca unica hemocultura pozitiva indica:
a. Germeni comensali
b. Salmonella typhi
c. Stafilococi coagulazo-negativi
d. Corinebacterii
e. Propionibacterium acnes
6. NU caracterizeaza elementele biologice ce sustin o insuficienta de organ in septicemie:
a. Acidoza metabolica
b. CID
c. Cresterea procalcitoninei
d. Cresterea creatininei
e. Cresterea ureei
7. Sunt factori favorizanti ai septicemiei cu streptococi cu poarta de intrare endocardica CU
EXCEPTIA:
a. Alcoolism
b. Valvulopatie
c. Chirurgie dentara
d. Cateter venos
e. Toxicomanie
8. Fac parte din masurile de mentinere a functiilor vitale in socul septic CU EXCEPTIA:
a. Montarea unui cateter venos
b. Agenti cardioactivi
c. Agenti vasoactivi
d. Intubare si ventilare mecanica
e. Epurare extrarenala de urgenta in caz de IR oligoanurica
9. Este tratamentul de electie al streptococului D:
a. Amoxicilina
b. Amoxicilina + gentamicina
c. Ciprofloxacina

274

d. Ceftazidim
e. Imipenem
10. Este tratamentul de prima intentie al Acinetobacter baumannii
a. Imidazol
b. Ticarcilina + amikacina
c. Imipenem + amikacina
d. Vancomicina + fosfomicina
e. Cefepim + isepamicina + vancomicina
11. Persistenta febrei in cursul tratamentului septicemiei impune, CU EXCEPTIA:
a. Verificarea portilor de intrare
b. Repetarea hemoculturilor
c. Identificarea unei complicatii iatrogene
d. Identificarea unor noi localizari secundare
e. Modificarea tratamentului antibiotic
Complement multiplu
12. Fac parte din definitia SIRS:
a. Frecventa cardiaca peste 80/min
b. Frecventa respiratorie peste 20/min
c. Temperatura sub 36 de grade
d. Febra peste 37,5 grade
e. Leucopenie < 4000 GB/ml
13. In sepsisul grav sunt efecte ale hipoperfuziei periferice:
a. Hipoxemie
b. Cianoza
c. Oligurie
d. Tulburari de coagulare
e. Marmorare
14. Sunt elemente ale purpurei fulminans:
a. Febra
b. Sindrom meningeal
c. Purpura cu extindere rapida
d. Oligurie
e. Acidoza lactica

275

15. Este adevarat despre realizarea hemoculturilor in septicemie:


a. In endocardita pot fi recoltate in orice moment
b. Se pot recolta dupa instituirea antibioterapiei
c. Recoltarea se face in timpul frisoanelor
d. Sunt deseori pastrate peste o saptamana
e. Se vor recolta in doua flacoane, unul aerob si unul anaerob
16. Caracterizeaza sindromul inflamator biologic din septicemie:
a. Leucopenie
b. Trombocitoza
c. Trombopenie
d. Hiperleucocitoza
e. Procalcitonina crescuta
17. Sunt factori favorizanti pentru afectarea plamanului cu pneumococi in septicemie:
a. Alcoolism
b. Chirurgie dentara
c. Toxicomanie
d. Varsta inaintata
e. Infectie cu HIV
18. Sunt factori favorizanti pentru dezvoltarea septicemiei cu bacili gram negativi dintr-un focar
vascular:
a. Alcoolism
b. Toxicomanie
c. Cateter venos
d. Infectie la distanta
e. Sarcina
19. Diagnosticul diferential al septicemiei se face cu:
a. Socul cardiogen
b. Embolia pulmonara
c. Meningoencefalita herpetica
d. Deshidratarea grava
e. Hemoragia acuta
20. Reprezinta tratamentul de prima intentie in septicemia cu Salmonella sp.:
a. Amoxicilina
b. Ciprofloxacina
c. Ceftazidim

276

d. Ofloxacina
e. Amikacina
21. In cazul sepsisului grav cu enterobacterii se recomanda tratamentul cu:
a. Amoxicilina
b. Cefotaxim
c. Ceftriaxona
d. Imipenem
e. Cefepim
22. In cazul septicemiei cu semne de gravitate in focar primitiv aparent (nosocomial) se
recomanda urmatoarele:
a. Cefotaxim
b. Cefpirom
c. Amikacina
d. Rifampicina
e. Vancomicina
23. In tratamentul sepsisului nosocomial cu stafilococ meticilin rezistent se considera alternativa
terapia cu:
a. Vancomicina
b. Acid fuscidic
c. Rifampicina
d. Cefotaxim
e. Fosfomicina
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 D. 3 C. 4 E. 5 B. 6 C. 7 A. 8 A. 9 B. 10 C. 11 E.
Complement multiplu:
12 B, C, E. 13 B, E. 14 A, B, C. 15 A, C, E. 16 A, B, D, E. 17 A, D, E. 18 B, C, D.
19 A, B, D, E. 20 B, D. 21 B, C. 22 B, C, E. 23 D, E.

Diareea acuta si deshidratarea la adult


Complement simplu
1. Sunt semne de deshidratare in cadrul diareei acute CU EXCEPTIA:
a. Sete
277

b. Senzatie de uscaciune a mucoaselor


c. Palpitatii
d. Alterarea starii generale
e. Ameteala in ortostatism
2. Caracterizeaza deshidratarea extracelulara CU EXCEPTIA:
a. Sete intensa
b. Pierdere ponderala
c. Vene jugulare externe colabate
d. Pliu cutanat persistent
e. Hipotonia globilor oculari
3. NU caracterizeaza sindromul holeriform:
a. Diaree profuza si apoasa
b. Evolutie rapid favorabila
c. Afectare intestinala prin mecanism toxic sau toxinic
d. Sindrom septic moderat sau absent
e. Risc de deshidratare severa
4. Cautarea toxinelor din infectia cu Clostridium difficile este indicata in examenul scaunului in
caz de:
a. Diaree peste 3 zile
b. Diaree nosocomiala
c. Diaree cu deshidratare severa
d. Sindrom infectios sever inexplicat
e. Diaree la revenirea dintr-un sejur in zona tropicala
5. Caracterizeaza gastroenteritele acute virale CU EXCEPTIA:
a. Contagiozitatea este scazuta
b. Transmitere interumana
c. Evolutia este spontan favorabila in cateva zile
d. Calcivirusul poate fi responsabil
e. Rotavirusul poate fi responsabil
6. Diareea calatorilor este cauza de:
a. E. Coli enteropatogen
b. E. Coli enteroagregativ
c. E. Coli enterotoxigen
d. E. Coli enterohemoragic
e. E. Coli enteroinvaziv

278

7. Yersinia pseudotuberculosis se manifesta deseori cu:


a. Sindrom dizenteric clasic
b. Tablou de sindrom apendicular
c. Eruptie rozeliforma
d. Sindrom Guillan-Barre
e. Sindrom holeriform
8. Sunt antisecretoare p.o. folosite in tratamentul diareei:
a. Racecadatoril
b. Loperamida
c. Diosmectita
d. Furazolidona
e. Clorchinaldol
9. Tratamentul tintit pentru Vibrio cholerae este:
a. Chinolona 5-7 zile
b. Macrolid 14 zile
c. Doxiciclina 300 mg doza unica
d. Metronidazol 7 zile
e. Vancomicina 10-14 zile
Complement multiplu:
10. In diagnosticul diareei acute prezenta unor cazuri similare in anturaj evoca:
a. O gastroenterita virala
b. O diaree a calatorului
c. Holera
d. Paludism
e. O intoxicatie alimentara
11. Caracterizeaza deshidratarea extracelulara:
a. Pliu cutanat persistent
b. Uscaciunea mucoaselor
c. Febra
d. Hipotonia globilor oculari
e. Pierdere ponderala
12. Caracterizeaza sindromul dizenteric:
a. Diaree profuza si apoasa
b. Sindrom septic franc
c. Tenesme
279

d. Risc de deshidratare severa


e. Afectare colica invaziva
13. Examenul parazitologic al scaunului este indicat in caz de:
a. Diaree peste 3 zile
b. Diaree peste 7 zile in ciuda unui tratament antibiotic specific
c. Diaree nosocomiala
d. Diaree la un subiect imunodeprimat
e. Epidemie recenta de diaree acuta
14. Rectosigmoidoscopia este indicata in diaree in caz de:
a. Diaree nosocomiala
b. Diaree cu deshidratare severa
c. Diaree invaziva
d. Diaree persistenta cu examene negative
e. Diaree la un subiect imunodeprimat
15. Toxiinfectia alimentara cu stafilococ auriu este caracterizata de:
a. Enterotoxina termolabila
b. Incubatie scurta
c. Incubatie lunga
d. Varsaturi in prim plan
e. Diaree in prim plan
16. Caracterizeaza dizenteria cu campylobacter jejuni:
a. Contaminare alimnetara
b. Determina sindrom Guillan-Barre
c. Se prezinta cu eritem nodos
d. Determina pete lenticulare
e. Este responsabila de SHU
17. Este adevarat despre dizenteria cu salmoneloze:
a. Sunt responsabile de majoritatea toxiinfectiilor alimentare colective
b. Sunt autolimitante
c. Pot fi diagnosticate cu ajutorul serologiei Widal
d. Leucocitoza este tipica
e. Se pot prezenta cu eruptie rozeoliforma
18. Este adevarat despre loperamida:
a. Este contraindicata in diareea invaziva
b. Este modulatoar de motilitate
280

c. Este antisecretor
d. Este adsorbant topic
e. Este antiemetic
19. Fac parte din tratamentul empiric al suspiciunii de diaree invaziva sau de parazitoza:
a. Chinolona
b. Macrolid
c. Doxiciclina
d. Metronidazol
e. Vancomicina
20. Sunt antibiotice recomandate in infectia cu clostridium difficile:
a. Doxiciclina
b. Macrolid
c. Amikacina
d. Vancomicina
e. Metronidazol
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 A. 3 B. 4 B. 5 A. 6 C. 7 B. 8 A. 9 C.
Complement multiplu:
10 A, E. 11 A, D, E. 12 B, C, E. 13 A, B, D. 14 C, D. 15 B, D. 16 A, B. 17 A, C,
E. 18 A, B. 19 A, D. 20 D, E.

Hemoragia digestiva
Complement simplu
1. Caracterizeaza hemoragia digestiva superioara CU EXCEPTIA:
a. Provine din aval de unghiul duodenojejunal
b. Se poate manifesta prin hematemeza
c. Se poate manifesta prin melena
d. Se poate manifesta prin rectoragii
e. Principalele cauze sunt patologia ulceroasa si hipertensiunea portala
2. Sunt examene paraclinice sistematice in hemoragia digestiva CU EXCEPTIA:
a. Bilant hepatic
b. RAI
281

c. TCA
d. RH
e. Enzime pancreatice
3. Este FALS despre tratamentul farmacologic de urgenta in suspiciunea de HDS:
a. Consta in inhibitori de pompa de protoni
b. Se face doar la pacientii stabili hemodinamic
c. Se face in doze crescute
d. Poate asocia octreotid in caz de hipertensiune portala suspectata
e. Este administrat i.v. pe seringa electrica
4. Conform scorului Forrest se recomanda IPP p.o. pentru:
a. Vas vizibil hemoragic
b. Cheag aderent
c. Pete pigmentare
d. Hemoragie in panza
e. Hemoragie in jet
5. Este FALS despre sindromul Mallory-Weiss:
a. Reprezinta o ruptura longitudinala supra-cardiala
b. Apare dupa eforturi de varsatura
c. Hemoragia este abundenta
d. Tratamentul este analog celui al leziunilor ulcerate
e. Prognosticul este favorabil
6. Caracterizeaza hemoragiile diverticulare:
a. Reprezinta a doua cea mai frecventa cauza de HDI dupa colite
b. Sunt favorizate de aspirina
c. Survin in asociere cu complicatiile inflamatorii ale unei diverticuloze
d. Diagnosticul este cel mai adesea evidentiat endoscopic si necesita hemostaza
e. Diareea domina tabloul clinic
7. Sunt cauze de HDI legate de intestinul subtire CU EXCEPTIA:
a. Ulceratiile Dieulafoy
b. Diverticulul Meckel
c. Ulceratiile legate de boala Crohn
d. Angiodisplaziile
e. Tumorile
Complement multiplu

282

8. Caracterizeaza hemoragia digestiva inferioara:


a. Colonul este cea mai frecventa sursa
b. Se poate manifesta prin hematemeza
c. Se poate manifesta prin melena
d. Se poate manifesta prin rectoragii
e. Deseori grava
9. Sunt masuri de reanimare in hemoragia digestiva grava:
a. Oxigenoterapie
b. Umplere vasculara si chiar transfuzie
c. Administrare de IPP empiric i.v. in doze crescute
d. Administrare de octreotid i.v.
e. Monitorizare cardiaca, tensionala si a saturatiei
10. Sunt metode de hemostaza endoscopica in hemoragia digestiva:
a. Injectie cu octreotid, mai ales in leziunile ulcerate
b. Metode termice
c. Ligaturi elastice pentru varice
d. Clipsuri pentru varice
e. Panasmente hemostatice interne
11. Conform scorului Forrest se recomanda IPP IVSE timp de 72 ore pentru:
a. Hemoragie in jet
b. Fond alb
c. Pete pigmentare
d. Cheag aderent
e. Vas vizibil hemoragic
12. Se regomanda capsula endoscopica in HDI daca:
a. Nu se poate diferentia intre HDI si HDS
b. Este suspectata o diverticuloza colonica
c. Hemoragia s-a oprit iar colonsocopia este negativa
d. Hemoragia persista dar nu este abundenta iar colonscopia este negativa
e. Hemoragia este abundenta si colonscopia negativa
13. Caracterizeaza hemoragia din cancerul de colon:
a. Se manifesta deseori printr-o hemoragie acuta
b. Este cea mai frecventa cauza de HDI
c. Tratamentul antiagregant favorizeaza hemoragia
d. Este caracterizat de rectoragii repetate putin abundente
e. Asociaza frecvent diaree
283

14. Sunt cauze de HDI legate de intestinul subtire:


a. Sindromul Mallory-Weiss
b. Ulceratiile legate de AINS
c. Ulceratiile Dieulafoy
d. Diverticulul Meckel
e. Elceratiile din boala Crohn
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 E. 3 B. 4 C. 5 C. 6 B. 7 A.
Complement multiplu:
8 A, C, D. 9 A, B, E. 10 B, C, D. 11 A, D, E. 12 C, D. 13 C, D. 14 B, D, E.

Ulcerul gastric si duodenal


Complement simplu
1. Este adevarat despre ulcer:
a. Reprezinta o pierdere de substanta a peretelui digestiv neafectand musculara
b. Ulcerul duodenal este mai frecvent decat cel gastric
c. Infectia cu Helicobacteri pylori este intalnita mai frecvent in ulcerele gastrice
d. Aspirina este factor protector
e. Incidenta ulcerului este in crestere
2. Este adevarat despre durerea ulceroasa tipica CU EXCEPTIA:
a. E intalnita la aproximativ 1/3 cazuri
b. Are sediu epigastric
c. E de tip crampa
d. Nu este ameliorata de alimentatie
e. Apare postprandial tardiv
3. NU este adevarat despre endoscopia digestiva superioara in ulcerul gastric si duodenal:
a. Permite vizualizarea pierderilor de substanta
b. Se practica biopsii antrale pentru indentificarea helicobacter pylori indiferent de localizarea
ulcerului
c. Se practica biopsii fundice pentru indentificarea helicobacter pylori indiferent de localizarea
ulcerului
d. Biopsii din ulcer doar in caz de localizare duodenala
e. Poate preciza sediul pierderilor de substanta
284

4. Sunt masuri recomandate in ulcerul gastric:


a. Tratament cu IPP timp de 3 saptamani
b. Control endoscopic la 2 saptamani
c. Inlocuirea AINS cu inhibitori COX2
d. Biopsierea este interzisa
e. Se vor continua toate tratamentele gastrotoxice pe perioada tratamentului cu IPP apoi se va
discuta oprirea acestora
5. In ceea ce priveste complicatiile ulcerului este FALS despre stenoza:
a. Este o complicatie frecventa
b. Se manifesta prin varsaturi alimentare postprandiale tardive
c. Diagnosticul este endoscopic
d. Tratamentul consta in IPP in doza mare p.o.
e. Se va biopsia pentru a exclude un cancer
Complement multiplu
6. Sunt factori principali care favorizeaza secretia acida:
a. Infectia cu Helicobacter pylori
b. Consumul de cafea
c. Fumatul
d. Consumul de aspirina
e. Consumul de AINS
7. Caracterizeaza durerea tipica ulceroasa:
a. Localizare epigastrica
b. Durere in bara
c. Durere sub forma de crampe
d. Apare postprandial precoce
e. Este ameliorata de alimentatie
8. Fac parte din tratamentul global necesar pentru orice ulcer:
a. Eradicarea H. Pylori daca este prezent
b. IPP
c. Ranitidina
d. Bicarbonat
e. Considerarea intreruperii oricarui tratament gastrotoxic
9. Sunt medicamente folosite in terapia de eradicare a HP de prima intentie:
a. IPP doza dubla
b. Amoxicilina
285

c. Doxiciclina
d. Claritromicinga
e. Eritromicina
10. In ulcerul gastric se recomanda urmatoarele:
a. Inlocuirea AINS cu inhibitori COX2
b. Endoscopie la 6 saptamani pentru a exclude un cancer
c. Continuarea tratamentului cu IPP 2 saptamani
d. Controlul cicatrizarii nu este necesar
e. Endoscopia poate fi utila si pentru a verifica eradicarea HP
11. In ceea ce priveste complicatiile ulcerului este adevarat despre perforatie:
a. Este o rugenta chirurgicala
b. Se manifesta prin varsaturi alimentare postprandiale tardive
c. E caracterizata de o durere epigastrica brutala
d. Se va incerca de prima intentie un tratament cu IPP in doza mare p.o.
e. Diagnosticul este endoscopic
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 D. 3 D. 4 C. 5 A.
Complement multiplu:
6 A, D, E. 7 A, C, E. 8 A, B, E. 9 A, B, D. 10 A, B, E. 11 A, C.

Boala Crohn si rectocolita hemoragica


Complement simplu
1. NU este adevarat despre bolile inflamatorii intestinale:
a. Au la baza un raspuns imunitar inadecvat
b. Tutunul este factor de risc pentru boala Crohn
c. Tutunul este factor de risc pentru rectocolita hemoragica
d. Apar la subiecti cu predispozitie genetica
e. Boala Crohn si rectocolita hemoragica difera in ceea ce priveste zonele afectate
2. Caracterizeaza aspectul colonoscopic al leziunilor din rectocolita hemoragica CU EXCEPTIA:
a. Leziuni ulcerate aftoide
b. Aspect eritematos
c. Fara stenoze
286

d. Fara fistule
e. Nu afecteaza ileonul
3. Sunt complicatii ale rectocolitei hemoragice CU EXCEPTIA:
a. Megacolon toxic
b. Perforatie
c. Abcese
d. Tromboza venoasa profunda
e. Cancer colorectal
4. Face parte din serologia indicata pentru diagnosticul bolii Crohn:
a. pANCA
b. ANA
c. Anti-Ro
d. AntiLA
e. ASCA
5. NU face parte din criteriile Truelove si Witts:
a. Peste 6 evacuari cu sange in 24 de ore
b. Temperatura vesperala mai mica de 36 de grade
c. Frecventa cardiaca mai mare sau egala cu 90/min
d. Hemoglobina mai mica sau egala decat 10,5 g/dl
e. VSH mai mare sau egala decat 30
6. NU este inclus in bilantul suspiciunii de BICI:
a. CRP
b. Colonoscopie totala cu ileoscopie si biopsii in zone sanatoase si patologice
c. Entero-RMN in suspiciunea de boala Crohn
d. Serologie ASCA/pANCA in incertitudine intre RCH sau boala Crohn
e. Daca diagnosticul BICI este sustinut paraclinic nu necesita investigatii ale simptomelor
extradigestive
Complement multiplu
7. Caracterizeaza aspectul colonoscopic in rectocolita hemoragica:
a. Stenoze
b. Aspect eritematos, granular
c. Leziuni continue si omogene, fara interval de mucoasa sanatoasa
d. Nu afecteaza ileonul
e. Fistule

287

8. Caracterizeaza histologia rectocolitei hemoragice:


a. Granulom epiteloid si gigantocelular
b. Semne de inflamatie cronica
c. Infiltrat cu PMN
d. Necroza cazeoasa
e. Nu exista semne specifice pentru rectocolita hemoragica
9. Sunt indicatii pentru coloproctectomie totala in RCH:
a. RCH rezistenta la tratament medical
b. RCH cu vechime mai mare de 20 de ani
c. RCH rapid progresiva
d. Colita acuta grava rezistenta la tratament medical
e. Cancer sau displazie de grad inalt
10. Caracterizeaza aspectul colonoscopic in boala Crohn:
a. Niciodata fistula sau stenoza
b. Leziuni ulcerate aftoide
c. Leziuni discontinue si heterogene
d. Fara interval de mucoasa sanatoasa
e. Afecteaza si ileonul
11. Sunt complicatii ale bolii Crohn:
a. Cancer colorectal
b. Amiloidoza AA
c. Tromboza venoasa profunda
d. Stenoza digestiva
e. Soc prin hemoragie masiva
12. Fac parte din criteriile Truelove si Witts:
a. Peste 4 evacuari cu sange in 24 h
b. Temperatura vesperala mai mare sau egala cu 37,5 grade
c. Frecventa cardiaca mai mare sau egala cu 90/min
d. Hemoglobina mai mica decat 12 mg/dl
e. CRP normal
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 A. 3 C. 4 E. 5 B. 6 E.
Complement multiplu:
7 B, C, D. 8 B, C, E. 9 A, D, E. 10 B, C, E. 11 A, B, C, D. 12 B, C.

288

Icterul
Complement simplu
1. Caracterizeaza sindromul Gilbert:
a. Icter cu bilirubina conjugata
b. Produs prin colestaza
c. Urina deschisa la culoare
d. Scaune decolorate
e. Obstructie a caii biliare principale
2. Este FALS despre icterul cu bilirubina neconjugata:
a. Urina este inchisa la culoare
b. Scaunele sunt normal colorate
c. Caracterizeaza sindromul Gilbert
d. Apare in hemoliza
e. Nu implica staza biliara
3. Urmatoarele elemente pot fi descoperite la examenul clinic in icterul cu bilirubina conjugata
CU EXCEPTIA:
a. Leziuni de grataj
b. Distensia veziculei biliare
c. Semne de hipertensiune portala
d. Semne de insuficienta hepatocelulare
e. Semne de hemoliza
4. Nu este cauza extrahepatica a icterului cu bilirubina conjugata:
a. Ampulom vaterian
b. Ciroza biliara primitiva
c. Colangita sclerozanta primitiva
d. Colangiocarcinom
e. Pancreatita cronica
5. Sunt examene ce se recomanda in diagnosticul prezumtiv al colestazei intrahepatice:
a. Colangio-RMN
b. CT
c. RMN
d. Endoscopie
e. Autoanticorpi
289

Complement multiplu
6. Caracterizeaza icterul cu bilirubina mixta:
a. Urina de culoare inchisa
b. Urina de culoare deschisa
c. Scaune normal colorate
d. Scaune decolorate
e. Apare datorita unui deficit de conjugare
7. Caracterizeaza sindromul Gilbert:
a. Afecteaza pana la 5% din populatie
b. E caracterizat de icter intens
c. Bilirubina neconjugata este crescuta > 60 micromoli/l
d. Hb este normala
e. Nu exista tratament
8. Sunt semne clinice care pot sa apara in icterul cu bilirubina conjugata:
a. Semne de hipertensiune portala
b. Semne de insuficienta hepatocelulara
c. Semne de hemoliza
d. Semne de alterare a tranzitului intestinal
e. Semne de insuficienta renala
9. Sunt cauze benigne ale icterului cu bilirubina conjugata de origine extrahepatica:
a. Hemoliza
b. Ampulomul vaterian
c. Hepatita
d. Pancreatita cronica
e. Litiaza biliara
10. Sunt examene biologice recomandate in diagnosticul prezumtiv de colestaza intrahepatica:
a. Serologii virale
b. Feritinemie
c. Saturatia transferinei
d. Autoanticorpi
e. Punctie-biopsie hepatica
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 A. 3 E. 4 B. 5 E.

290

Complement multiplu:
6 A, D. 7 A, D, E. 8 A, B. 9 D, E. 10 A, B, C, D.

Hepatitele virale. Anomaliile biologice hepatice la subiectul


asimptomatic
Complement simplu
1. Sunt virusuri ADN:
a. VHA
b. VHB
c. VHC
d. VHD
e. VHE
2. Sunt faze in istoria natrala a hepatitei virale CU EXCEPTIA:
a. Faza de contaminare
b. Faza de incubatie
c. Faza de contagiozitate
d. Faza icterica
e. Faza de cronicizare
3. Este FALS despre hepatita acuta virala:
a. In forma fulminanta apare o encefalopatie hepatica la mai putin de 2 saptamani dupa aparitia
icterului
b. Forma colestatica este cea mai frecventa
c. Icterul este cu bilirubina conjugata
d. Pruritul este facultativ
e. Hepatita acuta severa e caracterizata de lipsa encefalopatiei hepatice si un IP sub 50%
4. Caracterizeaza hepatita virala A CU EXCEPTIA:
a. Contaminare sexuala
b. Virus ARN
c. Incubatie 2-6 saptamani
d. IgM antiVHA pozitivi in faza acuta
e. Frecvent asimptomatica
5. Este adevarat despre serologia hepatitei B:
a. Ag HBs pozitiv este semn de vindecare sau vaccinare eficienta
291

b. Ac Anti-HBc de tip IgM indica intotdeauna o infectie acuta


c. Ac Anti-HBs apar in hepatita acuta
d. Ag HBe apar in formele mutante
e. Ag HBc este marker de infectie vindecata
6. Tratamentul antiviral NU este indicat in hepatita B in urmatoarele cazuri:
a. Socrul metavir mai mare decat A2
b. Ciroza compensata cu ADN VHB sub 2000 UI/ml
c. ADN VHB peste 2000 UI/ml
d. Cresterea persistenta a ALAT cu viremie detectabila
e. Faza icterica prelungita cu viremie sub 2000 UI/ml
7. Caracterizeaza hepatita virala C:
a. Transmitere sexuala frecventa
b. Incubatie 6-12 saptamani
c. Apare crioglobulinemie
d. Exista unele forme fulminante
e. Infectia este frecvent simptomatica
8. Tratamentul antiviral in hepatita C este contraindicat la:
a. Persoanele in varsta
b. Pacientii cu ciroza decompensata
c. Pacientii cu encefalopatie hepatica
d. Pacientii cu hipertensiune portala
e. Pacientii cu incarcatura virala sub 2000 UI/ml
9. NU caracterizeaza hepatita delta:
a. Virus ARN
b. Se suprapune unei infectii cu VHB
c. Diagnosticul se bazeaza pe detectarea Ac anti-Delta
d. Tratamentul antiviral este indicat daca se detecteaza ARN viral in ser
e. Tratamentul riguros nu are risc de recidiva la intrerupere
10. Caracterizeaza hepatita virala E:
a. Virus ADN
b. Contaminare fecal-orala
c. Deseori asimptomatica la persoanele in varsta
d. Nu cronicizeaza niciodata
e. Singura terapie eficace este interferonul

292

11. Sunt etiologii de citoliza hepatica cu ASAT/ALAT > 1 CU EXCEPTIA:


a. Budd-Chiari
b. Ciroza
c. Hepatita virala
d. Hepatopatia alcoolica
e. Ficatul de soc
12. NU sunt cauze frecvente de citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul:
a. Hepatita cronica B
b. Hepatita cronica C
c. Ciroza
d. Hepatita medicamentoasa
e. Litiaza cu migrare de calcul
13. NU face parte din bilantul de prima intentie in caz de citoliza cu transaminaze sub de 10 ori
normalul:
a. Ecografie Doppler hepatica
b. Ecografie cardiaca
c. Ag HBs
d. Serologie VHC
e. Coeficient de saturatie al transferinei
14. Este cauza frecventa de citoliza cu transaminaze de 10 ori mai mari decat normalul:
a. Hepatita medicamentoasa
b. Boala Wilson
c. Sindrom Budd-Chiari
d. Hepatita autoimuna
e. Infiltratie tumorala hepatica
15. Este semn de gravitate in citoliza hepatica cu transaminaze de peste 10 ori mai mari decat
normalul:
a. Asterixis
b. Ag HBs pozitivi
c. Ac antinucleari pozitivi
d. Glicemie a jeun crescuta
e. Serologie parazitara pozitiva
16. Sunt cauze benigne de colestaza extrahepatica CU EXCEPTIA:
a. Pancreatita cronica
b. Colangita sclerozanta primitiva
c. Litiaza caii biliare principale
293

d. Ciroza biliara primitiva


e. Parazitoze ale cailor biliare
17. Caracterizeaza bilantul de prima intentie in cresterea gamma-GT CU EXCEPTIA:
a. Index de masa corporala
b. Circumferinta taliei
c. Ecografie hepatica
d. Glicemie
e. Hormoni tiroidieni
Complement multiplu
18. Sunt virusuri ARN:
a. VHA
b. VHB
c. VHC
d. VHD
e. VHE
19. Sunt virusuri care determina hepatite cronice:
a. VHA
b. VHB
c. VHC
d. VHD
e. VHE
20. Caracterizeaza hepatita fulminanta:
a. Encefalopatie hepatica la sub 2 saptamani de la aparitia icterului
b. IP sub 50%
c. Mortalitate peste 30% in absenta tratamentului
d. Tratamentul poate consta in transplant hepatic
e. Este acelasi lucru cu hepatita acuta severa
21. Este adevarat despre hepatita virala A:
a. Virus ADN
b. Contaminare fecal-orala
c. Incubatie 4-12 saptamani
d. Nu exista tratament specific
e. Trebuie supravegheata pentru aparitia unui asterixis si a IP

294

22. Este adevarat despre hepatita virala B:


a. Virus ADN
b. Contaminare sexuala
c. Incubatie 2-6 saptamani
d. Infectia initiala este caracteristic simptomatica
e. Cronicizarea este rara la nou nascut
23. Sunt caracteristici serologice ale hepatitei virale B acute:
a. Ag HBs prezent
b. Ac Anti-HBs prezent
c. Ac Anti-HBc IgM prezent
d. Ag HBc prezent
e. ADN-VHB prezent
24. Sunt caracteristici serologice specifice hepatitei virale B in curs de vindecare:
a. Ag HBs prezent
b. Ac Anti-HBs prezent
c. Ac Anti-HBc IgG prezent
d. Ac Anti-HBc IgM prezent
e. ADN-VHB prezent
25. Caracterizeaza faza de imunoeliminare din hepatita virala B:
a. Replicare viraa puternica
b. Transaminaze normale sau putin crescute
c. Seronconversie in sistemul HBe cu exceptia mutantilor
d. Constituirea leziunilor hepatice
e. Fibroza cu grad variabil
26. Caracterizeaza terapia antivirala in hepatita acuta B:
a. Monoterapie cu IFN pegilat daca ALAT > 3N si replicarea virala e slaba
b. Monoterapie cu IFN pegilat daca ALAT > 3N indiferent de replicarea virala
c. Entecavir de prima intentie in caz de raspuns virologic prost
d. Tenofovir de prima intentie in caz de raspuns virologic prost
e. Analogi nucleotidici la pacientii cu ciroza
27. Caracterizeaza hepatita virala C:
a. Virus ADN
b. Contaminare frecvent sexuala
c. Incubatie 4-12 saptamani
d. Infectie initiala frecvent asimptomatica
e. Asociaza deseori crioglobulinemie
295

28. Caracterizeaza tratamentul hepatitei virale C:


a. Consta in biterapie: IFN alfapegilat si ribavirina
b. Este contraindicat la cei cu ciroza decompensata
c. Este indicat in caz de scor Metavir F4
d. Raspunsul virologic precoce inseamna scaderea de 2 ori a incarcaturii virale
e. La non-responderi se continua tratamentul inca 12 saptamani si se repeta viremia
29. Caracterizeaza hepatita delta:
a. Virus ARN
b. Necesita prezenta infectiei VHB
c. Infectia acuta este frecvent simptomatica si grava
d. Tratamentul antiviral este indicat daca se detecteaza ARN viral in ser
e. Tratamentul consta in biterapie: IFN alfapegilat si ribavirina
30. Este adevarat despre hepatita virala E:
a. Virus ARN
b. Contaminare sexuala
c. Incubatie 2-6 saptamani
d. Cronicizeaza la imunodeprimati
e. Infectie acuta frecvent simptomatica si grava
31. Sunt virusuri care determina hepatite:
a. EBV
b. CMV
c. HSV
d. VZV
e. HPV
32. Sunt cauze de citoliza cu ASAT/ALAT mai mare decat 1:
a. Citoliza de origine musculara
b. Hepatita virala
c. Sindromul Budd-Chiari
d. Hepatopatia alcoolica
e. Ciroza
33. Caracterizeaza citoliza cronica cu transaminaze sub de 10 ori normalul:
a. Pacient cel mai adesea asimptomatic
b. Poate fi efectul unei ciroze
c. Pacient frecvent simptomatic
d. Risc de hepatita fulminanta
e. Se recomanda supravegherea IP
296

34. Sunt cauze rare de citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul:


a. Hepatita autoimuna
b. Boala Wilson
c. Sindromul Budd-Chiari
d. Infiltratie tumorala hepatica
e. Ficatul cardiac
35. In citoloza cu transaminaze sub de 10 ori normalul, daca bilantul de prima intentie este
negativ, cel de a doua intentie contine:
a. Ac Antinucleari
b. Coeficient de saturatie al transferinei
c. Ecografie Doppler hepatica
d. Ecografie cardiaca
e. Serologie parazitara
36. Sunt cauze comune atat de citoliza cu transaminaze atat sub cat si peste de 10 ori normalul:
a. Hepatita autoimuna
b. Boala Wilson
c. Sindromul Budd-Chiari
d. Boala celiaca
e. Infiltratie tumorala hepatica
37. Sunt cauze de colestaza intrahepatica:
a. Litiaza caii biliare principale
b. Colangiocarcinom
c. Colangita sclerozanta primitiva
d. Ciroza biliara primitiva
e. Hepatopatia alcoolica
38. Sunt cauze de crestere a gamma-GT:
a. Intoxicatia alcoolica cronica
b. Steatoza hepatica
c. Pancreatita cronica
d. Hepatita autoimuna
e. Hepatita medicamentoasa
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 C. 3 B. 4 A. 5 B. 6 E. 7 C. 8 B. 9 E. 10 B. 11 C. 12 E. 13 B. 14
A. 15 A. 16 D. 17 E.
Complement multiplu:
297

18 A, C, D, E. 19 B, C, D. 20 A, D. 21 B, D, E. 22 A, B. 23 A, C, E. 24 B, C. 25
C, D. 26 A, C, D, E. 27 D, E. 28 A, B, C. 29 A, B, D. 30 A, C, D. 31 A, B, C, D. 32
A, C, D, E. 33 A, B. 34 A, B, C, E. 35 A, D, E. 36 A, B, C. 37 D, E. 38 A, B.

Ciroza si complicatiile acesteia


Complement simplu
1. Sunt consecinte ale cirozei necomplicate:
a. Insuficienta hepatocelulara
b. Hipertensiune arteriala
c. Cresterea debitului biliar
d. Cresterea reabsorbtiei biliare
e. Scaderea gradientului portosuprahepatic
2. Sunt cauze frecvente de ciroza:
a. Ciroza biliara primitiva
b. Ciroza biliara secundara
c. Hepatita autoimuna
d. Hemocromatoza genetica
e. Deficit ereditar de alfa-1-antitripsina
3. Sunt semne de hipertensiune portala in ciroza:
a. Angioame stelare
b. Eritroza palmara
c. Ascita
d. Hipocratism digital
e. Asterixis
4. Caracterizeaza scorul Child-Pugh:
a. Ascita refractara 2 puncte
b. Bilirubina totala intre 35-50 g/dl 1 punct
c. Albumina sub 28 g/dl 2 puncte
d. Asterixis 2 puncte
e. IP intre 40-50% 1 punct
5. NU caracterizeaza managementul cirozei:
a. Depistarea complicatiilor
b. Preventia infectiilor bacteriene
298

c. Tratamentul cauzei principale


d. Vaccinare anti VHB
e. Vaccinare anti VHD
6. Sunt factori declansatori ai ascitei CU EXCEPTIA:
a. Infectie
b. Insuficienta renala
c. Alcoolul
d. Carcinomul hepatocelular
e. Hemoragie digestiva
7. Este FALS despre infectia lichidului de ascita:
a. Cefotaximul este de prima intentie
b. Diagnosticul se bazeaza pe PMN in lichid peste 250/mm3 indiferent de rezultatul culturilor
c. Se asociaza cu o mortalitate de 10% pe termen scurt si mediu
d. Se recomanda perfuzii cu albumina in ziua 1 si 3
e. Prezinta risc de sindrom hepatorenal
8. NU face parte din tratamentul ascitei:
a. Perfuzie cu albumina in ziua 1 si 3
b. Regim hiposodat
c. Diuretice de ansa in doze progresive
d. Incetarea consumului de alcool
e. Vitaminoterapie B1/B6/PP pentru preventia sevrajului
9. Fac parte din tratamentul farmacologic de control al hemoragiei digestive:
a. Octreotid p.o.
b. IPP p.o.
c. IPP i.v.
d. Vitaminoterapie B1/B6/PP
e. Lactuloza p.o.
10. Caracterizeaza stadiile encefalopatiei hepatice:
a. Stadiul 1 inversarea ritmului nictmeral
b. Stadiul 1 sindrom confuzional
c. Stadiul 2 semne piramidale sau extrapiramidale
d. Stadiul 3 asterixis
e. Stadiul 2 coma
11. Sunt factori declansatori ai encefalopatiei hepatice:
a. Hipoglicemia
299

b. Hiponatremia
c. Infectia
d. Traumatismul
e. Delirium tremens
12. Sunt criterii majore ale sindromului hepatorenal:
a. Proteinurie sub 0,5 g/24h
b. Diureza sub 500 cc /24h
c. Natriureza sub 10 mmol/l
d. Osmolaritatea urinara e mai mare decat osmolaritatea plasmatica
e. Natremie sub 130 mmol/l
13. Fac parte din profilaxia sindromului hepatorenal CU EXCEPTIA:
a. AINS contraindicate
b. Albumina in perfuzie pentru punctii ale ascitei peste 1L
c. Albumina i.v. in caz de infectie spontana a lichidului de ascita
d. Incetarea precoce a diureticelor in caz de hiponatremie
e. Corticoterapie in caz de hepatita alcoolica acuta severa
14. Caracterizeaza sindromul hepatopulmonar CU EXCEPTIA:
a. Hipoxemia datorata sunturilor intrapulmonare
b. Platipnee
c. Diagnostic prin scintigrafie pulmonara
d. Hipertensiune pulmonara
e. Tratament cu oxigenoterapie
Complement multiplu
15. Caracterizeaza insuficienta hepatocelulara din ciroza:
a. Alterarea functiei hepatocitare de sinteza si epurare
b. Gradient portosuprahepatic peste 4mmHg
c. Alterarea functiei biliare
d. Splenomegalie
e. Formarea unei circulatii de derivatie
16. Sunt cauze rare de ciroza hepatica:
a. Hemocromatoza genetica
b. Steatohepatita non-alcoolica
c. Ciroza biliara primitiva
d. Colangita sclerozanta primitiva
e. Deficit ereditar de alfa-1-antitripsina
300

17. Sunt semne de insuficienta hepatocelulara in ciroza:


a. Asterixis
b. Splenomegalie
c. Circulatie venoasa colaterala abdominala de tip portocav
d. Eritroza palmara
e. Angioame stelare
18. Sunt semne de hipertensiune portala pe ecografia Doppler hepatica in ciroza:
a. Dilatarea trunchiului portal
b. Cai de derivatie
c. Splenomegalie
d. Incetinirea si chiar inversarea fluxului portal
e. Ascita
19. Caracterizeaza managementul cirozei:
a. Tratamentul cauzei este inutil
b. Managementul comorbiditatilor
c. Prevenirea infectiilor bacteriene
d. Vaccinare anti VHB
e. Vaccinare anti VHD
20. Fac parte din bilantul biologic recomandat in ascita:
a. Hemoculturi
b. Examen bacteriologic al lichidului de ascita
c. Examen citopatologic al lichidului de ascita
d. Examen biochimic al lichidului de ascita
e. Alfa-fetoproteina
21. Caracterizeaza tratamentul infectiei spontane a lichidului de ascita:
a. Cefotaxim de prima intentie
b. Doxiciclina de prima intentie
c. Ceftriaxona de prima intentie
d. Amoxicilina-acid clavulanic de prima intentie
e. Perfuzie cu albimina in ziua 1 si 3
22. Punctia evacuatorie a ascitei se recomanda in caz de:
a. Ascita refractara
b. Ascita voluminoasa
c. Ascita prost tolerata
d. Ascita veche
e. Ascita asociata altor edeme
301

23. Sunt masuri de prevenire a complicatiilor hemoragiei digestive in ciroza:


a. Vitaminoterapie B1/B6/PP
b. Lactuloza
c. Diuretice distale
d. Albumina i.v.
e. Antibioprofilaxie
24. Sunt masuri recomandate in caz de recidiva pe termen scurt a hemoragiei digestive in ciroza:
a. TIPS in caz de esec al endoscopiei
b. Tamponare cu sonda Blakemore pentru varicele subcardiale
c. Tamponare cu sonda Linton pentru varice esofagiene
d. Transplant hepatic in caz de esec al endoscopiei
e. Hemostaza endoscopica
25. Sunt diagnostice diferentiale in encefalopatia hepatica:
a. Meningita
b. Hiponatremia
c. Hipokaliemia
d. Encefalopatia Gayet-Wernicke
e. Hematomul subdural
26. Sunt criterii minore pentru diagnosticul sindromului hepatorenal:
a. Diureza sub 500 cc/24h
b. Creatinina peste 130 micromoli/l
c. Absenta altor cauze de insuficienta renala
d. Absenta amelirarii functiei renale dupa perfuzie de albumina
e. Osmolaritate urinara mai mare decat osmolaritatea plasmatica
27. Caracterizeaza profilaxia sindromului hepatorenal:
a. Contraindicarea AINS
b. Albumina i.v. daca punctia ascitei depaseste 2L
c. Albumina i.v. in caz de infectie spontana a lichidului de ascita
d. Diuretice distale in caze de hiponatremie
e. Corticoterapie in caz de hepatita alcoolica acuta severa
28. Caracterizeaza hidrotoracele din ciroza:
a. Lichid sarac in proteine
b. Localizare frecvent stanga
c. Poate avea nevoie de punctie pleurala
d. Elementul cheie de diagnostic este platipneea
e. Este asociat cu ascita
302

Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 D. 3 C. 4 D. 5 E. 6 B. 7 C. 8 A. 9 C. 10 A. 11 C. 12 A. 13 B. 14
D.
Complement multiplu:
15 A, C. 16 C, D, E. 17 A, D, E. 18 A, B, C, D. 19 B, C, D. 20 A, E. 21 A, D, E. 22
A, C. 23 A, B, E. 24 A, D, E. 25 A, B, D, E. 26 A, E. 27 A, C, E. 28 A, C, E.

Patologia hemoroidala
Complement simplu
1. NU este factor incriminat in patologia hemoroidala:
a. Constipatia
b. Sarcina
c. Post partum
d. Antecedente familiale
e. Igiena precara
2. Caracterizeaza patologia hemoroidala externa:
a. Durere anala acuta
b. Sangerari nedureroase
c. Sangerari care survin in timpul defecatiei
d. Sangerari care survin imediat dupa defecatie
e. Sunt clasificati in functie de clasificarea Goligher
3. NU caracterizeaza tromboza hemoroidala interna:
a. Dureri anale acute
b. Margine anala normala la inspectie in absenta prolapsului
c. Noduli fermi la tuseu
d. Anuscopia este de electie pentru diagnostic
e. Noduli durerosi la tuseu
4. NU caracterizeaza tratamentul trombozei hemoroidale externe:
a. AINS
b. Reglarea tranzitului
c. Topice
d. Venotonice
e. Scleroza sau fotocoagularea
303

5. Sunt tratamente instrumentale pentru patologia hemoroidala interna:


a. Scleroza
b. Ligatura arterelor hemoroidale
c. Hemoroidopexie
d. Hemoroidectomia
e. Tehnica Longo
Complement multiplu
6. Sunt factori favorizanti ai patologiei hemoroidale:
a. Constipatia
b. Bolile inflamatorii ale colonului
c. Antecedentele familiale
d. Sarcina
e. Status alterat al coagularii
7. Caracterizeaza examenul proctologic al hemoroizilor externi:
a. Tumefactie albastruie
b. Tumefactie edematiata
c. Tumefactie extinsa
d. Tumefactie dureroasa la palpare
e. Prolaps
8. Caracterizeaza clasificarea Goligher:
a. Hemoroizi congestivi fara prolaps stadiul 2
b. Prolaps reductibil manual stadiul 3
c. Prolaps permanent stadiul 4
d. Prolaps reductibil spontan stadiul 1
e. Prolaps reductibil manual stadiul 2
9. Fac parte din tratamentul trombozei hemoroidale externe:
a. Antalgice
b. AINS
c. Topice
d. Ligatura elastica
e. Abstentie terapeutica
10. Sunt tratamente chirurgicale in patologia hemoroidala interna:
a. Hemoroidectomie clasica
b. Hemoroidopexie
c. Ligatura elastica
304

d. Fotocoagulare
e. Ligatura arterelor hemoroidale
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 E. 2 A. 3 D. 4 E. 5 A.
Complement multiplu:
6 A, C, D. 7 A, B, C, D. 8 B, C. 9 A, B, C. 10 A, B, E.

Tumorile colonului si ale rectului


Complement simplu
1. Sunt elemente specifice cancerului rectal necomplicat:
a. Alterarea starii generale
b. Rectoragie
c. Melena
d. Tenesme
e. Tulburari de tranzit
2. Caracterizeaza cancerul de colon complicat cu infectie CU EXCEPTIA:
a. Aparare abdominala
b. Deshidratare
c. Hiperleucocitoza
d. Masa uneori palpabila
e. Febra
3. CT toracoabdominopelvin NU poate observa in cancerul de colon:
a. Extensia locala
b. Invazia organelor din vecinatate
c. Statusul ganglionar
d. Metastaze hepatice
e. Carcinomatoza peritoneala
4. Urmatoarea clasificare TNM corespunde tumorii colonice cu 1-3 ganglioni regionali invadati:
a. T2N0M0
b. T3N0M0
c. T4N1M0

305

d. T1N2M0
e. T3N2M1
5. Caracterizeaza tratamentul cancerului de colon non-ocluziv:
a. Se bazeaza pe chimioterapice
b. Se recomanda chirurgia atunci cand devine ocluziv
c. Colectomia se face cu margini de cel putin 3 cm
d. Pacientul necesita frecvent stoma
e. Chimioterapia consta in 5FU si oxaliplatina
6. In cazul cancerului rectal din treimea inferioara cu sub 1cm distanta fata de sfincter se practica
urmatoarele manevre chirurgicale CU EXCEPTIA:
a. Amputatie abdominoperineala
b. Exicizia totala a mezorectului
c. Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioare
d. Anastomoza coloanala
e. sigmoidostomie iliaca definitiva
Complement multiplu
7. NU sunt caracteristici clinice specifice cancerului rectal:
a. Rectoragie
b. Melena
c. Tenseme
d. False necesitati
e. Senzatie de evacuare incompleta
8. Sunt semne de gravitate in cancerul de colon complicat cu ocluzie:
a. Febra
b. Aparare abdominala
c. Distensia cecului
d. Deshidratare
e. Sindrom inflamator
9. Urmatoarele stadii TNM descriu o tumora colonica cu 1-3 ganglioni limfatici regionali
invadati:
a. T3N0M0
b. T4N0M0
c. T2N1M0
d. T3N1M0
e. T4N1M0
306

10. Caracterizeaza chirurgia cancerului de colon non-ocluziv stang:


a. Hemicolectomie stanga
b. Limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare
c. Anastomoza ileocolica
d. Anastomoza colorectala
e. Stoma in amonte
11. Caracterizeaza tratamentul cancerului de colon stang ocluziv:
a. Stoma in amonte
b. Proctectomie
c. Excizia mezorectului
d. Anastomoza colorectala
e. Anastomoza ileorectala in caz de distensie cecala majora
12. Urmatoarele manevre chirurgicale se practica in cancerul rectal din treimea medie:
a. Proctectomie
b. Amputatie abdominoperineala
c. Excizia totala a mezorectului
d. Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioare
e. Anastomoza coloanala
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 B. 3 C. 4 C. 5 E. 6 D.
Complement multiplu:
7 A, B. 8 A, B, C, D. 9 C, D, E. 10 A, B, D. 11 A, D, E. 12 A, C, E.

Tumorile stomacului
Complement simplu
1. NU este factor de risc pentru tumorile stomacului:
a. Maladia Menetrier
b. Ulcer gastric
c. Infectia cu Helicobacter pylori
d. Leziune Mallory Weiss
e. Antecedente familiale de cancer gastric

307

2. Caracterizeaza tumora gastrica extinsa la subseroasa cu 7-15 ganglioni regionali metastatici si


fara metastaza la distanta:
a. T2aN1M0
b. T3N2M0
c. T2bN2M0
d. T2bN1M0
e. T3N3M0
3. Face parte din stadiul IIIB al cancerului de stomac:
a. T3N2M0
b. T3N3M0
c. T2bN2M0
d. T4N2M1
e. T3N2M1
4. Caracterizeaza tratamentul cancerului antral:
a. Gastrectomie totala
b. Anastomoza esojejunala
c. Limfadenectomie
d. Fundoplicatura
e. Excizie in bloc a stomacului si treimii inferioare esofagiene
5. Face parte din terapia tumorii de stomac metastatice:
a. Anastomoza gastrojejunala
b. Gastrectomie de 4/5
c. Limfadenectomie
d. Examen anatomopatologic
e. Chimioterapie
Complement multiplu
6. Sunt factori de risc pentru tumorile stomacului:
a. Ruptura Mallory Weiss
b. Ulcerul gastric
c. Hiperaciditate
d. Maladia Menetrier
e. Antecedente personale de gastrectomie
7. Sunt tumori ale stomacului de stadiul II:
a. T1N1M0
b. T2bN0M0
308

c. T1N1M0
d. T2aN1M0
e. T3N0M0
8. Sunt tumori ale stomacului de stadiu IV:
a. T3N2M0
b. T4N1M0
c. T1N3M0
d. T2aN3M0
e. T1N1M1
9. Sunt markeri tumorali indicati in diagnosticul tumorilor de stomac:
a. ACE
b. CA 15-3
c. CA 125
d. CA 19-9
e. AFP
10. Fac parte din strategia de monitorizare pe termen lung a cancerelor de stomac:
a. Examen clinic
b. Endoscopie superioara
c. Markeri tumorali
d. CT toracoabdominopelvin
e. Ecoendoscopie
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 C. 3 A. 4 C. 5 E.
Complement multiplu:
6 B, D, E. 7 D, E. 8 B, C, D, E. 9 A, D. 10 A, B, C.

Tumorile primitive si secundare ale ficatului


Complement simplu
1. Caracterizeaza hemangiomul hepatic CU EXCEPTIA:
a. Provine din celule endoteliale
b. Este hiperecogen
c. Hiperintens in T2
309

d. Indicatie chirurgicala in majoritatea cazurilor


e. Probele biologice hepatice sunt normale
2. Caracterizeaza hiperplazia nodulara focala:
a. Hiperecogena
b. Provine din hepatocite
c. Are indicatie chirurgicala doar cand diagnosticul este sigur
d. Frecvent la barbatii peste 50 ani
e. Leziune deseori simptomatica
3. Diagnosticul cert de CHC este dat de:
a. Alfafetoproteina peste 500 ng/ml
b. Tromboza portala asociata
c. Punctie biopsie hepatica
d. Nodul Hipo T1 pe RMN
e. Nodul Hipodens cu evidentiere puternica in timpul arterial pe CT
4. Sunt complicatii ale CHC CU EXCEPTIA:
a. Hemoragie
b. Tromboza portala
c. Obstructie biliara
d. Metastaze
e. Obstructie pancreatica
5. Sunt factori prognostici principali pentru CHC CU EXCEPTIA:
a. Scorul Child
b. Functia hepatica
c. Bilirubinemia
d. Alfafetoproteinemia
e. Starea generala a pacientului
6. Caracterizeaza tratamentul CHC avansat metastatic cu contraindicatie de chimioembolizare si
scor Child A:
a. Soranefib
b. Distrugere locala
c. Tratament paliativ
d. Rezectie
e. Transplant hepatic
7. Sunt principii de tratament in tumorile secundare hepatice CU EXCEPTIA:
a. Chimioterapie preoperatorie
310

b. Rezectie completa
c. Asocierea unor tehnici de distrugere localizata
d. Embolizare portala pentru a determina hipertrofierea ficatului
e. Transplant hepatic
Complement multiplu
8. Caracterizeaza examenul RMN al hiperplaziei nodulare focale:
a. Iso T2
b. Hiper T2
c. Hipo T2
d. Iso T1
e. Hipo T1
9. Este adevarat despre adenomul hepatic:
a. Provine din hepatocite
b. Frecvent la femeile intre 20-50 ani
c. Este simptomatic in jumatate din cazuri
d. Hipoecogen
e. Nu necesita punctie biopsie pentru confirmare
10. Este adevarat despre chistul biliar:
a. Cel mai rar tip de leziune
b. Frecvent asimptomatic
c. Biologie normala
d. Nu necesita terapie
e. Nu necesita monitorizare
11. Confirmarea diagnosticului de CHC prin biopsie nu este necesara in urmatoarele cazuri:
a. Nodul 1-2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice in caz de ficat cirotic
b. Nodul 1-2 cm cu aspect tipic in caz de ficat cirotic
c. Nodul 1-2 cm cu alfafetoproteina peste 200 ng/ml
d. Nodul peste 2 cm cu aspect tipic
e. Nodul peste 2 cm cu alfafetoproteina peste 200 ng/ml
12. Sunt principii de tratament noncurativ ale CHC:
a. Vaccinare anti-VHB
b. Chimioembolizare
c. Sorafenib
d. Distrugere locala prin crioterapie
e. Distrugere locala prin alcoolizare
311

13. Sunt indicatii terapeutice ale CHC Child B daca exista contraindicatii de transplant hepatic:
a. Rezectie
b. Distrugere locala
c. Sorafenib p.o.
d. Chimioembolizare
e. Tratament paliativ
14. Sunt factori prognostici ai tumorilor hepatice secundare:
a. Localizarea metastazelor
b. Functia hepatica
c. Starea generala a pacientului
d. Scorul Child
e. Prezenta trombozei portale
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 B. 3 C. 4 E. 5 D. 6 A. 7 E.
Complement multiplu:
8 A, B, D, E. 9 A, B, C. 10 B, C, D, E. 11 A, D, E. 12 B, C. 13 B, D. 14 A, B, C.

Tumorile esofagului
Complement simplu
1. Este factor de risc pentru adenocarcinomul de esofag:
a. Intoxicatie alcoolotabagica
b. Antecedente de cancer ORL
c. Esofag Barrett
d. Antecedente familiale
e. Ruptura Mallory-Weiss
2. Conform clasificarii TNM tumora esofagiana care invadeaza musculara proprie este:
a. T1
b. T2
c. T3
d. T4
e. T0

312

3. Este tumora esofagiana de stadiul IIB:


a. T1N1M0
b. T2N0M0
c. T3N0M1
d. T4N1M1b
e. T3N1M1a
4. Este marker tumoral pentru adenocarcinomul esofagian:
a. ACE
b. Ag CSC
c. CA 125
d. CA 19-9
e. CA 15-3
5. Monitorizarea pe termen lung a pacientilor cu cancer esofagian NU include:
a. Examen clinic
b. CT toracoabdominal
c. Markeri tumorali
d. RMN cervicotoracal
e. Endoscopie superioara
Complement multiplu
6. Sunt factori de risc pentru carcinomul epidermoid al esofagului:
a. Antecedente familiale
b. Intoxicatie alcoolotabagica
c. Reflux gastroesofagian cu endobrahiesofag
d. Antecedente de cancer ORL
e. Infectie cu HPV
7. Cancerul de esofag toracic poate metastaza regional in urmatorii ganglioni:
a. Jugulari interni
b. Periesofagieni
c. Supraclaviculari
d. Subcarinari
e. Perigastrici
8. Sunt semne care sugereaza extinderea cancerului esofagian:
a. Dureri mediastinale
b. Hepatomegalie
c. Carcinoza palpabila la tuseu rectal
313

d. Ganglionul Troisier
e. Simptome pulmonare
9. Pentru tumorile esofagiene toracice de stadiu II se recomanda:
a. Esofagectomie
b. Mucosectomie endoscopica
c. Chimioterapie
d. Radiochimioterapie
e. Radioterapie
10. Sunt indicate in monitorizarea pe termen lung a pacientilor cu cancer esofagian:
a. Endoscopie superioara
b. Markeri tumorali
c. Examen clinic
d. RMN cervicotoracal
e. Scintigrafie mediastinala
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 B. 3 A. 4 A. 5 D.
Complement multiplu:
6 B, D. 7 B, D, E. 8 A, B, C, D. 9 A, C. 10 A, B, C.

Tumorile pancreasului
Complement simplu
1. Sunt factori de risc pentru cancerul de pancreas CU EXCEPTIA:
a. Pancreatita cronica
b. Diabetul
c. Antecedentele familiale de cancer pancreatic
d. Fumatul
e. Alcoolul
2. Se inscrie in stadiul IB de cancer pancreatic:
a. TisN0M0
b. T1N0M0
c. T2N0M0

314

d. T3N0M0
e. T4N0M0
3. Este semn exclusiv al cancerului de cap de pancreas:
a. Alterarea starii generale
b. Diabet
c. Pancreatita acuta
d. Decolorare a scaunului
e. Dureri in epigastru
4. Pot apare la ecografie in cancerul pancreatic CU EXCEPTIA:
a. Masa pancreatica
b. Dilatare a cailor biliare intrahepatice
c. Dilatare a cailor biliare extrahepatice
d. Dilatare a canalului Wirsung
e. Ingrosare a veziculei biliare
5. NU fac parte din tratamentul paliativ al cancerului pancreatic:
a. Analgezice
b. Insulina
c. Proteze biliare
d. Tratament pentru prurit
e. Renutritie
Complement multiplu
6. Sunt caracteristici ale tumorii pancreatice T4:
a. Afecteaza aorta abdominala
b. Afecteaza trunchiul celiac
c. Afecteaza artera mezenterica superioara
d. Afecteaza artera mezenterica inferioara
e. Afecteaza splina
7. Urmatoarele tumori pancreatice fac parte din stadiul III:
a. T3N0M0
b. T3N1M0
c. T4N0M0
d. T4N1M0
e. T4N1M1

315

8. Sunt semne care caracterizeaza exclusiv cancerul de corp de pancreas:


a. Diabet
b. Pancreatita acuta
c. Icter progresiv
d. Dureri in epigastru
e. Dureri celiace
9. Sunt elemente ce se practica in tratamentul cancerului de cap de pancreas:
a. Duodenopancreatectomia cefalica
b. Splenopancreatectomia cefalica
c. Derivatie biliodigestiva si gastrojejunala
d. Anastomoza biliara
e. Vaccinarea postsplenectomie
10. Fac parte din monitorizarea pe termen lung a cancerului pancreatic:
a. Examen clinic
b. Endoscopie superioara
c. ERCP
d. CT toracoabdominal
e. Markeri tumorali
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 E. 2 C. 3 D. 4 E. 5 B.
Complement multiplu:
6 B, C. 7 C, D. 8 D, E. 9 A, D. 10 A, D, E.

Traumatismele abdominale
Complement simplu
1. Unul din cele mai afectate organe in traumatismul abdominal este:
a. Intestinul subtire
b. Duodenul
c. Pancreasul
d. Colonul
e. Splina

316

2. Se indica in managementul pacientului instabil cu traumatism abdominal:


a. Laparotomie scurta
b. Profilaxia tetanosului
c. Monitorizare prelungita
d. Incalzire
e. Monitorizare armata
3. Caracterizeaza managementul traumatismului splinei cu stare hemodinamica stabila:
a. Splenectomie
b. Embolizare arteriala daca este posibil
c. Monitorizarea trombocitozei postoperatorii
d. Tratament medical
e. Anatomopatologie
4. Fac parte din complicatiile traumatismului hepatic CU EXCEPTIA:
a. Embolia gazoasa
b. Angiocolita
c. Biliom
d. Coleperitoneu
e. Hemoperitoneu
5. Este FALS despre traumatismul pancreatic:
a. Prognosticul este influentat de lezarea canalului Wirsung
b. Pancreatita cronica poate fi o complicatie
c. Tratamentul endosopic se recomanda la pacientii stabili cu plaga a ductului Wirsung
d. La CT pancreasul are un aspect eterogen, fracturat
e. Asocierea unei afectari duodenale determina tablou de peritonita
6. La examenul unei plagi abdominale este important de observat CU EXCEPTIA:
a. Identificarea punctului de intrare
b. Identificare punctului de iesire
c. Lungimea plagii
d. Traiectoria plagii
e. Daca plaga este penetranta
Complement multiplu
7. Fac parte din bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor, inclusiv al traumatismelor
abdominale:
a. Radiografia toracica
b. Bazinul in incidenta anteroposterioara
317

c. CT de corp intreg
d. RMN toracoabdominal
e. Ecografie abdominala
8. In traumatismul abdominal sunt indicatii de interventie in urgenta:
a. Eviscerare
b. Fractura de bazin
c. Peritonita
d. Traumatismul hipocondrului stang
e. Plaga penetranta
9. Caracterizeaza managementul pacientului instabil hemodinamic cu traumatism al splinei:
a. Splenectomie
b. Vaccinare impotriva infectiei cu haemophilus
c. Vaccinare impotriva infectiei cu pneumococ
d. Packing
e. Antibioterapie cu amoxicilina
10. Prognosticul unui traumatism pancreatic este dominat de asocierea cu:
a. Plaga a canalului Wirsung
b. Afectare hepatica
c. Afectare splenica
d. Afectarea duodenului
e. Afectarea colonului transvers
11. Interventia chirurgicala in traumatismul pancreatic este indicata in:
a. Instabilitate
b. Politraumatism
c. Peritonita asociata
d. Plaga a canalului Wirsung netratabila endoscopic
e. Tablou de pancreatita acuta
12. Se recomanda atat in plagile abdominale penetrante cat si in cele nepenetrante:
a. Laparotomie
b. Debridare
c. Explorarea tubului digestiv
d. Profilaxia tetanosului
e. Antibioprofilaxie
Raspunsuri:
Complement simplu:
318

1 E. 2 A. 3 D. 4 E. 5 B. 6 C.
Complement multiplu:
7 A, B, E. 8 A, C, E. 9 A, B, C, E. 10 A, D. 11 A, C, D. 12 D, E

Sindromul ocluziv
Complement simplu
1. Caracterizeaza ocluzia de intestin subtire:
a. Varsaturi bilioase
b. Varsaturi tardive
c. Oprire precoce a tranzitului pentru materii
d. Oprire precoce a tranzitului pentru gaze
e. Varsaturi cu aspect fecaloid
2. Sunt semne de severitate in diagnosticul ocluziei CU EXCEPTIA:
a. Deshidratare
b. Febra
c. Sepsis sever
d. Aparare abdominala
e. Varsaturi cu aspect fecaloid
3. Sunt elemente caracteristice diagnostiuclui de gravitate al ocluziei CU EXCEPTIA:
a. Dilatarea cecului peste 10 cm
b. Aeroportia
c. Pneumoperitoneul
d. Varsaturi fecaloide
e. Lichid liber intraabdominal
4. Sunt cauze de ocluzie de intestin subtire prin strangulare:
a. Hematom al peretelui
b. Diverticulul Meckel
c. Diverticuloza cu pseudotumora
d. Sindromul Ogilvie
e. Ileus biliar
5. NU face parte din managementul meical sistematic al pacientilor cu sindrom ocluziv:
a. Regim absolut
b. Sonda nazogastrica
319

c. Compensare hidroelectrolitica
d. Analgezice
e. Prelevarea eventualului lichid peritoneal
6. NU se practica in ocluzia necrotica prin brida:
a. Rezectie
b. Anatomopatologie
c. Restabilirea continuitatii digestive
d. Stomie
e. Laparorafie
7. Se practica in volvulusul sigmoidului cu semne de severitate:
a. Colonoscopie
b. Reducere cu sonda Faucher
c. Interventie Hartmann
d. Scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala
e. Mentinerea sondei Faucher timp de o saptamana
8. Caracterizeaza volvulusul cecului CU EXCEPTIA:
a. Varsta peste 60 de ani este factor de risc
b. Se poate manifesta cu meteorism voluminos difuz
c. Nu determina varsaturi
d. Pe radiografie lipseste aspectul granitat
e. Tratamentul chirurgical consta in rezectia colonului cu volvulus si anastomoza ileocolica
9. NU caracterizeaza diagnosticul sindromului Ogilvie:
a. Tablou de ocluzie prin strangulare a colonului
b. Meteorism voluminos difuz
c. Lipsa semnelor peritoneale
d. Distensie cecala
e. Niveluri colice in U inversat
Complement multiplu
10. Caracterizeaza ocluzia de intestin subtire:
a. Oprirea precoce a tranzitului pentru materii si gaze
b. Varsaturi tardive
c. Varsaturi cu ascpect fecaloid
d. Insuficienta renala functionala
e. Alcaloza metabolica

320

11. Sunt elemente de confirmare a diagnosticului de sindrom ocluziv:


a. Cicatrice abdominala
b. Orificii herniale
c. Meteorism abdominal
d. Timpanism
e. Oprirea tranzitului pentru materii si gaze
12. Sunt criterii in diagnosticul de gravitate al sindromului ocluziv:
a. Varsaturi bilioase
b. Varsaturi fecaloide
c. Pneumoperitoneu
d. Aeroportia
e. Timpanism
13. Sunt posibile etiologii de ocluzie de intestin subtire prin obstructie:
a. Boala Crohn
b. Diverticul Meckel
c. Sindromul Ogilvie
d. Bezoar
e. Invaginatie intestinala acuta
14. Caracterizeaza managementul medical sistematic al pacientilor cu sindrom ocluziv:
a. Regim absolut
b. Sonda nazogastrica
c. Decompresia segmentului din amonte
d. Prelevare de lichid peritoneal
e. Compensarea tulburarilor hidroelectrolitice
15. In ocluzia prin brida daca gastrografinul trece in colon la 8-12 ore se recomanda:
a. Sectionarea bridei
b. Ablatie a sondei nazogastrice
c. Laparorafie
d. Prelevare de lichid peritoneal
e. Reluarea progresiva a alimentatiei
16. In caz de volvulus sigmoidian fara semne de severitate se recomanda:
a. Reducere cu sonda Faucher
b. Interventie Hartmann
c. Scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala
d. Mentinerea pe loc a sondei timp de o saptamana
e. Colonoscopie
321

17. Sunt factori de risc pentru volvulusul cecal:


a. Varsta peste 60 de ani
b. Constipatia
c. Boala Crohn
d. Diverticulita
e. Absenta acolarii posterioare a cecului
18. Se recomanda in sindromul Ogilvie fara semne de severitate:
a. Colectomie subtotala
b. Laparotomie exploratorie
c. Tub Faucher
d. Neostigmina-prostigmina i.v. lent
e. Cecostomie
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 E. 3 D. 4 B. 5 E. 6 E. 7 C. 8 C. 9 E.
Complement multiplu:
10 D, E. 11 C, D, E. 12 C, D. 13 A, D. 14 A, B, E. 15 B, E. 16 A, C, D, E. 17 A,
B, E. 18 C, D.

Apendicita la copii si adulti


Complement simplu
1. Apendicita NU va evolua spre:
a. Ileus paralitic
b. Abces abdominal
c. Peritonita pelvina
d. Apendicita supurativa
e. Apendicita flegmonoasa
2. Sunt manifestari clinice ale apendicitei CU EXCEPTIA:
a. Varsaturi
b. Tuseu pelvin dureros
c. Aparare musculara
d. Oprirea tranzitului
e. Febra 37.5-38.5

322

3. Caracterizeaza examenul ecografic in apendicita:


a. Variabilitate scazuta a diametrului apendicelui
b. Ingrosarea peretelui apendicelui peste 3 mm
c. Nu poate determina prezenta stercolitilor
d. Lipsa lichidului in fundul de sac Douglas
e. Apendicele poate fi vizualizat in 80% din cazuri
4. In functie de localizarea apendicelui pot fi forme complicate de apendicita CU EXCEPTIA:
a. Abces apendicular
b. Plastron apendicular
c. Peritonita
d. Psoita
e. Tromboza mezenterica
5. NU face parte din tratamentul etiologic al apendicitei:
a. Antibioterapie i.v. 24-48 ore
b. Apendicectomie
c. Prelevare lichid pentru examen bacteriologic
d. Lavaj al cavitatii abdominale
e. Trimiterea apendicului la laboratorul anatomopatologic
Complement multiplu
6. Sunt cele mai frecvente cauze fiziopatologice ale apendicitei:
a. Stercolit
b. Corp strain
c. Infectie de vecinatate
d. Insamantare hematogena
e. Hipertrofie a peretelui
7. Caracterizeaza clinica apendicitei:
a. Varsaturi
b. Durere in fosa iliaca stanga
c. Aparare musculara
d. Tuseu pelvin nedureros
e. Febra 37.5-38.5
8. Este adevarat despre examenul CT in apendicita:
a. Poate observa lichid in fundul de sac Douglas
b. Are cea mai buna valoare predictiva pozitiva
c. Nu vizualizeaza infiltrarea grasimii periapendiculare
323

d. In 40% din cazuri nu poate vizualiza apendicele


e. In CT cu substanta de contrast se observa intarirea conturului mucoasei apendicelui
9. Intra la diagnosticul diferential al apendicitei:
a. Limfadenita mezenterica
b. Torsiune ovariana
c. Ocluzie intestinala obstructiva
d. Sarcoidoza
e. TBC
10. Caracterizeaza tratamentul simptomatic al apendicitei:
a. Analgezice
b. Antibioterapie i.v. 24-48h
c. Prelevare lichid pentru examen bacteriologic
d. Lavaj al cavitatii abdominale
e. Apendicectomie
11. Sunt indicatii in cazul plastronului apendicular:
a. Tratament medical initial
b. Apendicectomie laparoscopica in urgenta
c. Apendicectomie clasica in urgenta
d. Apendicectomie la distanta
e. Drenaj percutanat
12. Sunt indicatii in peritonita datorata apendicitei:
a. Tratament medical initial
b. Drenaj percutanat
c. Lavaj peritoneal abundent
d. Apendicectomie
e. Antibioterapie
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 D. 3 B. 4 E. 5 A.
Complement multiplu:
6 A, B, E. 7 A, C, E. 8 A, E. 9 A, B, D, E. 10 A, B. 11 A, D. 12 C, D, E.

Hernia parietala la copil si adult


324

Complement simplu
1. Este adevarat despre evisceratie:
a. Se produce printr-un orificiu natural
b. Se produce printr-un orificiu ne-natural dupa o durata lunga de timp
c. Viscerele herniate sunt inconjurate de peritoneu
d. Nu exista peritoneu in jurul viscerelor
e. Este cel mai frecvent tip de hernie
2. Este adevarat despre hernia crurala:
a. Au orificiul situat mai sus de arcada crurala
b. Se exteriorizeaza prin fascia transversalis
c. Se exteriorizeaza prin orificiul inghinal profund
d. Au orificiul prin arcada crurala
e. Au orificiul sub arcada crurala
3. Sunt factori de risc ai herniei ombilicale CU EXCEPTIA:
a. Obezitate
b. Nastere prin cezariana
c. Ciroza cu ascita
d. Dializa peritoneala
e. Multiparitate
4. Caracterizeaza examenul clinic al herniei inghinale CU EXCEPTIA:
a. Masa inghinala impulsiva la tuse
b. Masa inghinala palida
c. Masa situata in scrot
d. Masa inghinala nedureroasa
e. Masa inghinala reductibila
5. Face parte din tabloul complicatiilor herniei de epiploon:
a. Ileus paralitic
b. Durere majora
c. Ocluzie inalta cu varsaturi precoce
d. Varsaturi fecaloide
e. Varsaturi bilioase
Complement multiplu
6. Principalele tipuri de hernii parietale sunt:
a. Hernia de disc
325

b. Hernia inghinala
c. Hernia ombilicala
d. Hernia liniei albe
e. Hernia Spiegel
7. Sunt factori de risc pentru hernia ombilicala
a. Multiparitate
b. Nastere prin cezariana
c. Obezitate
d. Dializa peritoneala
e. Antecedente de hernie
8. Sunt factori agravanti ai herniei inghinale:
a. Obezitate
b. Fumat
c. Tuse cronica
d. Alcool
e. Multiparitate
9. Este adevarat despre herniile inghinale la copii:
a. Afecteaza mai ales fetele
b. Sunt congenitale
c. Se pot asocia cu criptorhidia
d. Multiparitatea este factor de risc
e. Sunt deseori bilaterale
10. Caracterizeaza hernia de intestin subtire strangulata:
a. Durere majora
b. Tablou clinic atenuat
c. Ileus reflex
d. Varsaturi precoce
e. Blocarea tranzitului in prima instanta
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 E. 3 B. 4 B. 5 A.
Complement multiplu:
6 B, C. 7 A, C, D. 8 A, B, C. 9 B, C, E. 10 A, D.

326

Litiaza biliara si complicatiile ei


Complement simplu
1. Sunt factori de risc pentru litiaza veziculara CU EXCEPTIA:
a. Obezitate
b. Paludism
c. Contraceptivele orale
d. Nuliparitate
e. Mucoviscidoza
2. Durerea tipica in litiaza biliara NU este caraterizata de:
a. In epigastru
b. In hipocondrul drept
c. Iradiere spre umarul drept
d. Debut insidios
e. Durata sub 6 ore
3. NU face parte din tratamentul etiologic al litiazei veziculare necomplicate:
a. Explorarea cavitatii abdominale
b. Prelevare de lichid
c. Colangiografia intraoperatorie
d. Colecistectomia
e. Trimiterea probei pentru examen anatomopatologic
4. Caracterizeaza colecistita acuta:
a. Lipsa icterului
b. Lipsa febrei
c. Durere in hipocondrul stang peste 6 ore
d. Colestaza prezenta
e. Lipaza crescuta
5. Sunt forme clinice ale colecistitei acute CU EXCEPTIA:
a. Colecistita alitiazica
b. Peritonita biliara
c. Ileusul biliar
d. Abcesul subhepatic
e. Sindromul Mirizzi
6. Sunt forme clinice ale colecistitei cronice CU EXCEPTIA:
a. Colecistita alitiazica
327

b. Colecistita scleroatrofica
c. Vezicula de portelan
d. Calculocancer
e. Fistula biliara
7. NU este o posibila consecinta a prezentei calculilor in calea biliara principala:
a. Poate fi asimptomatic
b. Poate provoca o reactie de migratie litiazica
c. Poate cauza un sindrom de malabsorbtie
d. Poate cauza o pancreatita acuta
e. Poate cauza o angiocolita
8. Caracterizeaza clinica angiocolitei:
a. Aparare abdominala
b. Scaunele sunt normal colorate
c. Sepsis
d. Urina decolorata
e. Tulburari de tranzit
9. Este recomandarea in sepsisul necontrolat din angiocolita:
a. Sfincterotomie endoscopica de urgenta
b. Antibioterapie i.v.
c. Tratament simptomatic
d. Colecistectomie de urgenta
e. Colangiografie intraoperatorie
Complement multiplu
10. Sunt factori de risc pentru litiaza veziculara:
a. Mucoviscidoza
b. Regimul alimentar hipocaloric
c. Paludismul
d. Nuliparitate
e. Rezectia ileala
11. Sunt caracteristici clinice ale litiazei veziculare simptomatice necomplicate:
a. Durere in epigastru
b. Pirexie
c. Icter progresiv
d. Aparare abdominala
e. Durere cu debut brutal
328

12. Sunt elemente ecografice de confirmare a diagnosticului de litiaza veziculara necomplicata:


a. Calculi hiperecogeni cu con de umbra
b. Dilatarea caii biliare principale
c. Lichid liber pericolecistic
d. Perete vezicular neingrosat
e. Perete vezicular ingrosat
13. Caracterizeaza explorarile biologice in diagnosticul colecistitei acute:
a. Hiperbilirubinemie
b. Crestere a Gamma-GT
c. Lipsa markerilor de citoliza
d. Sindrom inflamator
e. Cresterea lipazei
14. Sunt forme clinice ale colecistitei acute:
a. Sindromul Mirizzi
b. Fistula biliara
c. Ileusul biliar
d. Peritonita biliara
e. Colecistita alitiazica
15. Caracterizeaza tratamentul colecistitei acute:
a. Tratament simptomatic
b. Antibioterapie i.v.
c. ERCP
d. Sfincterotomie endoscopica
e. Colecistectomie
16. Caracterizeaza clinica ileusului biliar:
a. Episoade de colecistita
b. Icter
c. Varsaturi
d. Blocarea tranzitului pentru materii si gaze
e. Febra 38-38.5
17. Sunt semne clinice de migrare a calculilor veziculari:
a. Durere biliara
b. Icter
c. Febra
d. Varsaturi
e. Blocarea tranzitului pentru materii si gaze
329

18. Triada Charcot consta in:


a. Durere biliara
b. Aparare abdominala
c. Febra
d. Decolorarea scaunului
e. Icter
19. Caracterizeaza tratamentul litiazei caii biliare principale:
a. Antibioterapie i.v.
b. ERCP
c. Sfincterotomie endoscopica
d. Colecistectomie
e. Colangiografie intraoperatorie
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 D. 3 B. 4 A. 5 C. 6 A. 7 C. 8 C. 9 A.
Complement multiplu:
10 A, C, E. 11 A, E. 12 A, D. 13 C, D. 14 A, D, E. 15 A, B, E. 16 A, C, D. 17 A,
B, C. 18 A, C, E. 19 B, C, D, E.

Pancreatita acuta
Complement simplu
1. Este una din etiologiile responsabile de pana la 80-90% din cazurile de pancreatita acuta:
a. Litiaza veziculara
b. Tumora de cap de pancreas
c. Ampulomul vaterian
d. Complicatie ERCP
e. Traumatismul abdominal
2. Sunt semne de gravitate in pancreatita acuta CU EXCEPTIA:
a. Obezitate
b. Etilism cronic
c. Soc
d. Echimoze periombilicale
e. Infiltrare hematica a flancurilor

330

3. Sunt criterii la internare ale scorului Ranson CU EXCEPTIA:


a. Glucoza peste 11 mmol/l cu exceptia diabetului
b. LDH peste de 1,5 ori normalul
c. ASAT peste de 6 ori normalul
d. Uree peste 1,8 mmol/l
e. Leucocite peste 16000/mm3
4. Reprezinta criteriu de 4 puncte in scorul Balthazar:
a. Un singur fuzeu de necroza peripancreatica
b. Sub 30% necroza dupa injectare
c. Infiltrarea grasimii peripancreatice
d. 30-50% necroza dupa injectare
e. Peste 50% necroza dupa injectare
5. Sunt complicatii generale ale pancreatitei acute:
a. Pseudochiste
b. Abcese
c. Infectia necrozei pancreatice
d. Insuficienta renala
e. Perforarea stomacului
6. Caracterizeaza tratamentul initial al pancreatitei acute CU EXCEPTIA:
a. Repaus absolut
b. Sonda nazogastrica sistematic
c. Corectare a tulburarilor electrolitice
d. Analgezice majore
e. Prevenirea delirium tremens la alcoolici
Complement multiplu
7. Sunt principalele etiologii ale pancreatitei acute:
a. Alcoolul
b. Litiaza veziculara
c. Tumora de cap de pancreas
d. Traumatismul abdominal
e. Infectia
8. Sunt semne de gravitate in pancreatita acuta:
a. Obezitate
b. Alcoolism
c. Soc
331

d. Echimoze periombilicale
e. Infiltrare hematica a flancurilor
9. Sunt criterii Ranson la 48 de ore:
a. Glucoza peste 11 mmol/l cu exceptia diabetului
b. Uree peste 1.8 mmol/l
c. Cresterea hematocritului peste 10%
d. Leucocite peste 16000/mm3
e. PaO2 sub 60 mmHg
10. Sunt criterii care valoreaza doua puncte in scorul Balthazar:
a. Crestere de volum localizata sau difuza a pancreasului
b. Infiltrarea grasimii peripancreatice
c. Un singur fuzeu de necroza peri-pancreatica
d. Sub 30% necroza dupa injectare
e. 30-50% necroza dupa injectare
11. Sunt caracteristice infectiei necrozei pancreatice:
a. Diagnosticul este stabilit prin punctie
b. Poate evolua spre pseudochiste
c. Poate determina insuficienta renala acuta
d. Frecvent cu Stafilococ auriu
e. Frecvent cu E. coli
12. Caracterizeaza tratamentul initial al pancreatitei acute:
a. Repaus absolut
b. Sonda nazogastrica sistematic
c. Corectare a tulburarilor electrolitice
d. Analgezice majore
e. Corectarea deficientelor de organ
13. Caracterizeaza tratamentul pancreatitei acute grave:
a. ERCP in angiocolita
b. Sfincterotomia endoscopica in icter obstructiv
c. Nutritie parenterala
d. Colecistectomie
e. Colangiografie intraoperatorie
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 B. 3 D. 4 D. 5 D. 6 B.
332

Complement multiplu:
7 A, B. 8 A, C, D, E. 9 B, E. 10 B, D. 11 A, D, E. 12 A, C, D. 13 A, B, C.

Pancreatita cronica
Complement simplu
1. Manifestarea intiala predominanta in pancreatita cronica este:
a. Inflamatia
b. Fibroza
c. Dopurile proteice
d. Stenozele canalelor pancreatice
e. Pierderea functiei endocrine/exocrine
2. O cauza importanta a pancreatitei cronice la subiectul tanar este:
a. Hiperparatiroidismul
b. Pancreatita autoimuna
c. Alcoolismul
d. Obstructia tumorala
e. Genetica
3. Sunt complicatii ale pseudochistului pancreatic CU EXCEPTIA:
a. Insuficienta pancreatica endocrina
b. Compresiune de duoden
c. Suprainfectie
d. Ruptura
e. Hemoragie prin eroziune arteriala
4. Este complicatie rara a pancreatitei cronice:
a. Pancreatita acuta
b. Pseudochist
c. Insuficienta pancreatica exocrina
d. Insuficienta pancreatica endocrina
e. Adenocarcinom pancreatic
5. Sunt examene complementare morfologice indicate in pancreatita croncia CU EXCEPTIA:
a. Ecoendoscopia
b. Ecografia abdominala
c. CT abdomnial fara contrast
333

d. CT abdominal cu contrast
e. RMN pancreatic
6. Caracterizeaza tratamentul durerii in pancreatita cronica CU EXCEPTIA:
a. Enzimoterapie
b. Antalgice
c. Insulinoterapie
d. Tratament endoscopic
e. Tratament chirurgical
Complement multiplu
7. Durerea in pancreatita cronica poate fi cauzata de:
a. Hipertensiune canalara
b. Fibroza parenchimului
c. Inflamatia nervilor pancreatici
d. Inflamatia nervilor peripancreatici
e. Reflux canalar
8. Sunt cauze de pancreatita cronica:
a. Alcoolul
b. Litiaza veziculara
c. Hiperparatiroidismul
d. Traumatismul abdominal
e. Genetica
9. Sunt complicatii frecvente ale pancreatitei cronice:
a. Pusee de pancreatita acuta
b. Insuficienta exocrina
c. Insuficienta endocrina
d. Tromboza de vena splenica
e. Wirsungoragie
10. Caracterizeaza insuficienta pancreatica exocrina:
a. Steatoree
b. Hipertensiune portala
c. Hemoragie digestiva
d. Maldigestie
e. Determina hipoglicemii frecvente

334

11. Sunt elemente de diagnostic diferential pentru pancreatita cronica:


a. Pancreatita acuta
b. Tumora de pancreas
c. TIPMP
d. Angor mezenteric
e. Ulcer duodenal
12. Sunt metode recomandate de urmarire si monitorizare a pancreatitei cronice:
a. Ecoendoscopia
b. Examen clinic
c. CT abdominal
d. Ecografia abdominala
e. Bilantul hepatic
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 E. 3 A. 4 E. 5 B. 6 C.
Complement multiplu:
7 A, D. 8 A, C, E. 9 A, B, C. 10 A, D. 11 B, C, D. 12 B, D, E.

Peritonita acuta
Complement simplu
1. Este cauza de peritonita tertiara:
a. Tuberculoza
b. Infectia ascitei
c. Dializa peritoneala
d. Fistula anastomotica postoperatorie
e. Peritonita cu fungi
2. Fac parte din mecanismele de aparare ale cavitatii abdominale CU EXCEPTIA:
a. Peritoneu
b. Epiploon
c. Sistemul complement
d. PMN
e. Macrofage
3. Caracterizeaza tabloul clinic al peritonitei CU EXCEPTIA:
a. Contractura abdominala
b. Oprirea tranzitului pentru materii si gaze
335

c. Durere la tuseu rectal


d. Hipoleucocitoza
e. Oligurie
4. NU caracterizeaza tratamentul simptomatic al peritonitei:
a. Oxigenoterapie
b. Toaleta peritoneala cu ser fiziologic
c. Reumplere volemica in soc
d. Analgezice
e. Antibioterapie i.v. cu spectru larg
5. Caracterizeaza tratamentul etiologic al peritonitei:
a. Montarea de doua catetere venoase
b. Reumplere volemica in soc
c. Lavaj al cavitatii abdominale
d. Antibioterapie i.v.
e. Corectarea tulburarilor hidroelectrolitice
Complement multiplu
6. Sunt cauze de peritonita acuta secundara:
a. Tuberculoza
b. Infectia ascitei
c. Perforatie a unui diverticul
d. Fistula anastomotica postoperatorie
e. Peritonita fara germeni
7. Sunt consecinte sistemice ale peritonitei generalizate:
a. Soc septic
b. Insuficienta renala acuta
c. Insuficienta hepatica
d. Alcaloza metabolica
e. Insuficienta respiratorie
8. Sunt semne biologice in diagnosticul peritonitei acute:
a. Soc septic
b. Hiperleucocitoza cu PMN
c. Cresterea CRP
d. Oligurie
e. Tahicardie

336

9. Sunt elemente prezente frecvent in postoperator care fac diagnosticul peritonitei dificil:
a. Varsaturi
b. Dureri abdominale
c. Ileus
d. Pneumoperitoneu
e. Tulburari de cunostinta
10. Caracterizeaza tratamentul etiologic al peritonitei acute:
a. Antibioterapie i.v.
b. Laparotomie
c. Explorarea cavitatii abdominale
d. Lavaj al cavitatii abdominale
e. Laparorafie
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 E. 2 E. 3 D. 4 B. 5 C.
Complement multiplu:
6 C, D. 7 A, B, C, E. 8 B, C. 9 A, B, C, D. 10 B, C, D, E.

Sarcina normala. Necesitatile nutritionale ale femeii gravide


Complement simplu
1. Fac parte din obiectivele primei consultatii a gravidei CU EXCEPTIA:
a. Evaluarea factorilor de risc
b. Informarea pacientei asupra depistarii trisomiei X
c. Recomandari pentru igiena sarcinii
d. Stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic
e. Declararea legala a sarcinii pe un formular care indica si data inceperii acesteia
2. NU este semn clinic sugestiv pentru diaagnosticul de sarcina:
a. Tuberculii lui Montgomery
b. Glera cervicala prezenta la examenul cu speculul
c. Cresterea volumului uterului la tuseul vaginal
d. Greturi matinale
e. Cresterea volumului sanilor

337

3. Sunt modificari fiziologice in timpul sarcinii:


a. Hipoleucocitoza fiziologica, sub 10000/mm3
b. Scaderea fosfatazei alcaline
c. TA normala sub 120/70 mmHg
d. Hemodilutia fiziologica, Hb peste 10g/100 ml
e. Scaderea VSH
4. Sunt examene paraclinice obligatorii in prima consultatie a gravidei CU EXCEPTIA:
a. VDRL si TPHA
b. Proteinuria
c. Serologia rubeolei
d. Serologia Toxoplasmozei
e. Serologia HIV
5. NU face parte din scopurile examinarii ecografice din saptamanile 11-13 a gravidei:
a. Diagnosticul defectelor de insertie ale placentei
b. Diagnosticul sarcinilor multiple
c. Diagnosticul malformatiilor
d. Diagnosticul trisomiei 21
e. Confirmarea/Corectarea varstei sarcinii
6. Urmatorii parametri sunt corecti cu privire la radiopelvimetria din saptamana 37:
a. Diametrul promonto-retropubian peste 8 cm
b. Diametrul transvers median peste 10 cm
c. Indicele lui Magnin peste 20 cm
d. Diametrul bispinos al stramtorii mijlocii pelvine peste 10 cm
e. Bazin asimetric
7. Sunt suplimente alimentare doar pentru gravidele cu sarcina gemelara:
a. Fier
b. Magneziu
c. Vitamina B6
d. Vitamina D
e. Acid folic
8. Doza zilnica de acid folic pentru femeile fara antecedente care doresc sa conceapa este:
a. 0,1 mg
b. 0,4 mg
c. 0,5 mg
d. 1 mg
e. 5 mg
338

Complement multiplu
9. Sunt obiective ale primei consultatii la gravide:
a. Informarea pacientei asupra depistarii trisomiei 21
b. Informarea pacientei asupra depistarii trisomiei X
c. Declararea legala a sarcinii
d. Recomandari pentru igiena sarcinii
e. Stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic
10. Sunt semne simpatice de sarcina:
a. Polakiuria
b. Tuberculii lui Montgomery
c. Cresterea tensiunii sanilor
d. Uter moale
e. Glera cervicala absenta
11. Sunt examene complementare necesare pentru confirmarea sarcinii:
a. Beta HCG urinar
b. Beta HCG plasmatic
c. Ecografie pelvina
d. Radiopelvimetrie
e. VSH
12. Caracterizeaza modificarile fiziologice in timpul sarcinii:
a. TA normala sub 120/70 mmHg
b. Proteinurie normala sub 300 mg/l
c. Leucocite normal sub 10000/mm3
d. Hb normala peste 10g/100 ml
e. Accelerarea VSH
13. Sunt examene paraclinice obligatorii in prima consultatie a gravidei:
a. VDRL si TPHA
b. Serologia rubeolei
c. Serologie HIV
d. Depistarea biochimica a riscului de trisomie 21
e. Serologia toxoplasmozei
14. Urmatorii parametrii sunt folositi in estimarea riscului combinat pentru trisomia 21:
a. Varsta pacientei
b. Varsta sarcinii
c. Dimensiunea translucentei nucale in primu trimestru
339

d. Markerii serici in primul trimestru


e. Numarul sarcinii
15. Fac parte din bilantul paraclinic in luna a 6-a de sarcina:
a. Ag HBs
b. VDRL si TPHA
c. Serologia toxoplasmozei, la nevoie
d. Serologia HIV
e. Testul OSullivan
16. Sunt diametre normale la radiopelvimetrie:
a. Diametrul promonto-retropubian peste 8 cm
b. Diametrul transvers median peste 10 cm
c. Diametrul transvers median peste 12,5 cm
d. Indicele lui Magnin peste 23 cm
e. Diametrul bispinos peste 10 cm
17. Urmatoarele suplimente se recomanda tuturor gravidelor:
a. Acid folic
b. Vitamina D
c. Vitamina B6
d. Magneziu
e. Fier
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 B. 3 D. 4 E. 5 A. 6 D. 7 A. 8 B.
Complement multiplu:
9 A, C, D, E. 10 A, B, C. 11 A, B, C. 12 B, D, E. 13 A, B, E. 14 A, C, D. 15 A, C, E.
16 C, D, E. 17 A, B.

Principalele complicatii ale sarcinii


Complement simplu
1. Preeclampsia poate fi suspectata in cazul unei HTA de novo asociate cu unul din semnele
urmatoare CU EXCEPTIA:
a. Edeme aparute brutal
b. Uricemie peste 350 micromoli/l
340

c. Cresterea ALAT peste valoarea normala


d. Trombocite sub 150000/mm3
e. Retard de crestere intrauterina
2. Sunt factori de risc pentru preeclampsie CU EXCEPTIA:
a. Antecedente de preeclampsie la mama
b. Varsta inaintata a mamei
c. Insulinorezistenta
d. Stresul psihic
e. Intervalul scurt intre doua sarcini
3. In tratamentul HTA din preeclampsie medicamentul de prima solutie este:
a. Nicardipin
b. Nifedipin
c. Captopril
d. Labetalol
e. Clonidin
4. In cazurile de preeclampsie sunt posibile complicatii pentru fat CU EXCEPTIA:
a. RCI
b. HR
c. HELLP
d. MFIU
e. Prematuritate
5. NU este indicatie de intrerupere a sarcinii in preeclampsie:
a. Eclampsie
b. Trombocite sub 100000
c. Hematom subcapsular hepatic
d. HRP
e. EPA
6. Este folosit de prima intentie in preventia preeclampsiei:
a. Aspirina
b. Nicardipin
c. Labetalol
d. Atenolol
e. Clonidin
7. Tratamentul de electie pentru preventia recidivelor de eclampsie este:
a. Nicardipin
341

b. Aspirina
c. MgSO4
d. Diazepam
e. Clonazepam
8. Este FALS despre hematomul retroplacentar:
a. E o complicatie rara a PE severe
b. Se manifesta cu metroragii
c. Se manifesta cu tulburari de ritm cardiac fetal
d. Inducerea travalilui este tratamentul de electie
e. Are risc de MFIU
9. Poate fi etiologie a metroragiei in primul trimestru de sarcina CU EXCEPTIA:
a. Avortul spontan
b. Sarcina extra-uterina
c. Mola hidatidiforma
d. Sarcina oprita in evolutie
e. Eclampsia
10. Fac parte din conduita impusa in caz de metroragie in primul trimestru de sarcina CU
EXCEPTIA:
a. Ecografie pelviana transvaginala
b. Misoprostol daca sarcina are mai putin de 8 saptamani
c. Preventia imunizarii cu factor Rh la toate femeile Rh negative
d. Repaus
e. Eliminarea unei sarcini extrauterine
11. Sunt posibile etiologii de MFIU CU EXCEPTIA:
a. HRP
b. Diabet
c. Chorioamniotita
d. Placenta praevia
e. Anomalii cromozomice
12. Este adevarat despre ruptura uterina:
a. Survine cel mai frecvent in timpul travaliului
b. Este frecvent nedureroasa datorita anesteziei peridurale
c. Uterul isi pastreaza forma dupa ruptura
d. Sangerarea este moderata
e. Rareori afecteaza fatul

342

13. Sunt posibile consecinte fetale ale diabetului gestational CU EXCEPTIA:


a. Anomalii RCF
b. MFIU
c. Macrosomie
d. Detresa respiratorie
e. Distocia umerilor
14. Testul OSullivan se recomanda a fi facut CU EXCEPTIA:
a. La prima vizita
b. In saptamana 22
c. In saptamana 24
d. In saptamana 28
e. In saptamana 32
15. NU este principiu pentru stabilirea dietei in diabetul gestational:
a. Alimentatia va contine 30% glucide
b. Ratia energetica totala va fi repartizata pe trei mese si trei gustari
c. Insulinoterapia va fi inceputa daca regimul nu este suficient pentru a atinge obiectivele
glicemice fixate
d. Insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca glicemia jeun este mai mare de 1.3 g/l
e. Odata cu atingerea obiectivelor glicemice si in lipsa complicatiilor monitorizarea nu va mai
avea elemente speciale
Complement multiplu
16. Se justifica suspiciunea de preeclampsie in caz de HTA de novo asociata cu:
a. Uricemie sub 350 micromoli/l
b. Edeme agravate rapid
c. RCI
d. Trombocite peste 150000/mm3
e. Cresterea ALAT peste valoarea normala
17. Impreuna cu HTA peste 160/110 mmHg sunt semne de preeclampsie severa:
a. Hemoliza
b. ALAT de 3 ori mai mare decat normal
c. Proteinurie peste 3,5 g/zi
d. Edeme aparute brutal
e. Sindromul HELLP
18. Sunt factori de risc pentru preeclampsie:
a. Primiparitate
343

b. Multiparitate
c. Sarcini la intervale reduse
d. Viata la altitudine mare
e. Varsta tanara a mamei
19. Sunt complicatii materne ce pot apare in preeclampsie:
a. MFIU
b. HR
c. RCI
d. HELLP
e. Eclampsie
20. Sunt terapii nerecomandate in preeclampsie:
a. Cura de corticoizi
b. Nicardipin
c. MgSO4
d. Expansiune volemica
e. Diuretice
21. Sunt indicatii pentru intreruperea sarcinii in preeclampsie:
a. HRP
b. Eclampsie
c. Trombocite peste 50000
d. RCIU moderat
e. Sindrom HELLP
22. Se recomanda preventia recidivei preeclampsiei cu aspirina in urmatoarele cazuri:
a. Antecedente de PE severa precoce
b. Antcedente de RCI de origine vasculara
c. Antecedente de HRP
d. Antecedente de MFIU
e. Antecedente de HELLP
23. Fac parte din tratamentul eclampsiei:
a. Diazepam
b. Nicardipin
c. MgSO4
d. Asprina
e. Corticoterapie

344

24. Sunt elemente ale sindromului HELLP:


a. Hemoliza
b. HRP
c. Citoliza hepatica
d. Eclampsie
e. Trombopenie
25. Reprezinta posibile etiologii ale metroragiilor primului trimestru de sarcina:
a. Mola hidatiforma
b. Sarcina extra-uterina
c. Chisturile ovariene
d. Preeclampsie
e. Sindrom HELLP
26. Caracterizeaza conduita terapeutica in avortul spontan hemoragic:
a. Eliminarea unei sarcini extrauterine
b. Misoprostol
c. Reumplere vasculara prin macromolecule si oxigenoterapie
d. Aspiratie de urgenta sub anestezie generala
e. Transfuzie de masa eritrocitara si plasma proaspata congelata
27. Sunt posibile etiologii ale MFIU:
a. HRP
b. Diabet
c. Metroragii
d. Chorioamniotita
e. Anomalii cromozomice
28. Caracterizeaza placenta praevia:
a. Placenta inserata foarte sus
b. Sangerari genitale abundente
c. Contractii uterine
d. Prezenta unui HRP
e. Anomalii ale RCF
29. Sunt consecinte materne pe termen scurt ale diabetului gestational:
a. HTA gravidica
b. Sensibilitate la infectii
c. Avort spontan
d. Exces de lichid amniotic
e. Distocia umerilor
345

30. Testul OSullivan se recomanda a fi facut in:


a. Prima prezentare
b. Saptamana 26
c. Saptamana 28
d. Saptamana 30
e. Saptamana 32
31. Obiectivele glicemice in tratamentul diabetului gestational sunt:
a. Glicemie jeun sub 0,95 g/l
b. Glicemie jeun sub 7,3 mmol
c. Glicemie la 2 ore dupa masa sub 1,2 g/l
d. Glicemie la 2 ore dupa masa sub 2 g/l
e. Glicemie la 2 ore dupa masa sub 6,7 mmol
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 E. 3 A. 4 C. 5 B. 6 A. 7 C. 8 D. 9 E. 10 B. 11 D. 12 A. 13 A. 14
B. 15 A.
Complement multiplu:
16 B, C. 17 A, C, E. 18 A, B, D. 19 B, D, E. 20 D, E. 21 A, B, E. 22 A, B. 23 A,
B, C. 24 A, C, E. 25 A, B, C. 26 C, D, E. 27 A, B, D, E. 28 B, C. 29 A, B. 30 A, C,
E. 31 A, C, E.

Sarcina extrauterina
Complement simplu
1. Sunt localizari posibile ale SEU CU EXCEPTIA:
a. Tubara
b. Cornuala
c. Ovariana
d. Cervicala
e. Vaginala
2. Sunt factori de risc ai sarcinii extrauterine fara contraceptie CU EXCEPTIA:
a. Tabagismul
b. Alcoolismul
c. Endometrioza pelvina

346

d. Antecedente de salpingita
e. Varsta peste 35 de ani
3. Caracterizeaza SEU rupta:
a. Dureri pelvine moderate
b. Metroragie la inceputul sarcinii
c. Aparare abdominala
d. Durere laterala ocazionala la tuseu
e. Masa retrouterina uneori palpabila
4. Sunt semne ecografice directe pentru SEU:
a. Sac gestational extrauterin in cocarda
b. Hematosalpinge
c. Hemoperitoneu
d. Endometru gros, decidualizat
e. Sac gestational intrauterin absent
5. Caracterizeaza tratamentul chirurgical conservativ al SEU:
a. Salpingotomie
b. Salpingectomie
c. Anexectomie
d. Cervicotomie
e. Histerectomie
6. Reprezinta 2 puncte la scorul Fernandez:
a. hCG sub 1000 UI/l
b. Progesteron intre 5-10 ng/ml
c. Hemoperitoneu peste 100 ml
d. Dureri abdominale spontane
e. Dureri abdominale absente
7. NU caracterizeaza tratamentul pentru SEU rupta:
a. Oxigenarea prin sonda nazala
b. Transfuzie de masa eritrocitara si de PPC
c. Salpingotomie de electie
d. Reumplere vasculara precoce
e. Doua cai venoase de calibru adecvat
Complement multiplu

347

8. Sunt localizari posibile ale SEU:


a. Tubara
b. Vaginala
c. Peritoneala
d. Ovariana
e. Cervicala
9. Sunt factori de risc ai sarcinii extrauterine fara contraceptie:
a. Tabagismul
b. Alcoolismul
c. Boala inflamatorie pelvina
d. Varsta foarte tanara
e. Tratamente cu clomifen citrat
10. Sunt manifestari clinice ale SEU rupte:
a. Durere laterala ocazionala la tuseu
b. Aparare abdominala
c. Tahicardie
d. Dureri ce radiaza la nivelul umerilor
e. Metroragie la inceputul sarcinii
11. Sunt semne ecografice indirecte pentru SEU:
a. Sac gestational extrauterin in cocarda
b. Hematosalpinge
c. Hemoperitoneu
d. Endometru gros, decidualizat
e. Sac gestational intrauterin absent
12. Sunt elemente de diagnostic diferential pentru SEU nerupta:
a. Avort
b. Torusiune anexiala
c. Ruptura unui chist hemoragic
d. Ruptura unui anevrism al arterei splenice
e. Peritonita infectioasa
13. Sunt elemente de 3 puncte la scorul Fernandez:
a. hCG peste 5000 UI/l
b. Dureri abdominale provocate
c. DImensiunea hematosalpingelui peste 3 cm
d. Varsta gestationala peste 8 saptamani
e. Hemoperitoneu peste 100 ml
348

14. Sunt elemente de tratament specifice SEU rupte:


a. Metrotrexat 1mg/kg doza unica
b. Salpingotomie de electie
c. Reumplere vasculara precoce
d. Transfuzie de masa eritrocitara si de PPC
e. Preventia imunizarii cu factor Rh daca este necesar
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 E. 2 B. 3 C. 4 A. 5 A. 6 B. 7 C.
Complement multiplu:
8 A, C, D, E. 9 A, E. 10 B, C, D. 11 B, C, D, E. 12 A, B. 13 A, C, E. 14 C, D, E.

Travaliul, nasterea si post-partumul normal


Complement simplu
1. Caracterizeaza prezentatia transversala:
a. Cu cap in flexie maxima
b. Cu fruntea,cu nasul sau cu barbia inainte
c. Cu picioarele inainte
d. Cu fesele inainte
e. Cu umarul inainte
2. Sunt indicatii pentru radiopelvimetrie CU EXCEPTIA:
a. Fat in prezentatie transversala
b. Inaltime a gravidei sub 1,50 m
c. Antecedente de fractura a bazinului
d. Suspiciune de macrozomie fetala
e. Cicatrici uterine
3. Sunt elemente care necesita monitorizare in timpul travaliului CU EXCEPTIA:
a. Frecventa si intensitatea contractiilor uterine
b. Ritmul cardiac fetal
c. Densitatea lichidului amniotic
d. Dilatarea cervicala si inaltimea prezentatiei fetale
e. Stergerea si dilatarea colului uterin

349

4. Caracterizeaza delivrenta naturala:


a. Placenta iese din tractul genital fara interventie externa
b. Placenta iese din tractul genital prin tragerea de cordonul ombilical
c. Este facilitata de o injectie cu 10 unitati de oxitocina
d. Poate avea loc si dupa 30 de minute de la nastere
e. Reprezinta extragerea manuala a placentei
5. NU caracterizeaza nasterea survenita pe neasteptate la domiciliu:
a. Se va incerca expulzia artificiala a placentei in caz de hemoragie cataclismica
b. Se va asigura monitorizarea sangerarii
c. Se va incerca o eventuala profilaxie a tetanosului
d. Medicul care a asistat la nastere va declara nasterea
e. Gravida poate incepe manevrele de impingere inainte de angajarea prezentatiei
6. Se recomanda in contraceptia la iesirea din maternitate CU EXCEPTIA:
a. Microprogestativ in doza continua
b. DIU la 2-3 luni dupa nastere
c. Pilule orale combinate in ziua 21
d. Folosirea prezervativului
e. Inhibitori ai alaptarii
Complement multiplu
7. Sunt faze ale travaliului:
a. Pierderea dopului mucos si ruptura pungii apelor
b. Debutul contractiilor
c. Stergerea si dilatarea colului uterin
d. Expulzia
e. Delivrenta
8. Caracterizeaza prezentatia pelvina in sezut incomplet:
a. Cu picioarele inainte
b. Cu fesele inainte
c. Cu picioarele alungite de-a lungul trunchiului
d. Cu umarul inainte
e. Cu capul in flexie maxima
9. Cardiotocografia inregistreaza:
a. Tensiunea arteriala
b. Frecventa contractiilor uterine
c. Intensitatea contractiilor uterine
350

d. Ritmul cardiac al mamei


e. Ritmul cardiac al fatului
10. Caracterizeaza delivrenta artificiala:
a. Se face in conditii de asepsie
b. Se face cu manusi si manseta
c. Reprezinta extragerea manuala a placentei si membranelor
d. Se injecteaza 10 unitati de oxitiocina in momentul iesiri umarului anterior al copilului
e. Se face prin tragerea de cordonul ombilical
11. Sunt elemente de urmarit specifice monitorizarii post-partum:
a. Sangerari genitale
b. Culoarea lichidului amniotic
c. Gob uterin
d. Lochiile fiziologice
e. Frecventa si intensitatea contractiilor uterine
12. NU caracterizeaza tratamentul contraceptiv la iesirea din maternitate
a. Microprogestativ in doza continua
b. DIU la 2-3 luni dupa nastere
c. Suplimente de fier
d. Vaccinare impotriva rubeolei
e. Inhibitori ai alaptarii
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 E. 2 A. 3 C. 4 B. 5 E. 6 E.
Complement multiplu:
7 C, D, E. 8 B, C. 9 B, C, E. 10 A, B, C. 11 A, C, D. 12 C, D, E.

Anomaliile ciclului menstrual. Metroragiile


Complement simplu
1. Spaniomenoreea este:
a. Sangerarea in afara menstruatiei
b. Menstruatia prea abundenta
c. Cicluri neregulate si prea rare

351

d. Menstruatia in cantitate mica


e. Absenta menstruatiei pentru mai mult de 3 luni
2. Fac parte din tratamentul sindromului ovarului polichistic CU EXCEPTIA:
a. Metformin
b. Anticonceptionale orale
c. Clomifen citrat
d. Decorticare ovariana chirurgicala
e. Acid tranexamic
3. Sunt etiologii ale metroragiei in afara sarcinii CU EXCEPTIA:
a. HRP
b. Chist ovarian
c. Cancer endometrial
d. Boala Willebrand
e. Tulburari hormonale asociate cu administrarea de pilule
4. NU este factor de risc pentru cancerul de col uterin care se manifesta cu metroragii cauzate de
raportul sexual:
a. Infectia cu HPV
b. Infectia cu HIV
c. Infectia cu HSV
d. Fumatul
e. Antecedente de displazie
5. Factorul principal de risc pentru cancerul endometrial ce determina metroragii la menopauza
este:
a. Infectia cu HPV
b. Obezitatea
c. Fumatul
d. Alcoolismul
e. Antecedente de displazie
6. Tratamentul simptomatic al sindromului premenstrual contine:
a. Anxiolitic
b. Pastila combinata
c. Progestativ
d. Acid tranexamic
e. Clomifen citrat
Complement multiplu
352

7. Prima zi a ciclului reprezinta:


a. Prima zi a menstruatiei
b. Data ultimei menstruatii
c. Prima zi a fazei foliculare
d. Prima zi a ovulatiei
e. Prima zi a fazei luteale
8. Sindromul ovarului polichistic se poate asocia cu urmatoarele semne:
a. Spaniomenoree
b. Amenoree
c. Metroragie
d. Numar crescut de foliculi antrali
e. Hiperandrogenism
9. Sunt posibile etiologii ale metroragiei in timpul sarcinii:
a. HRP
b. Cancerul de col uterin
c. Anticoagulantele
d. Endometrita
e. Placenta praevia
10. Sunt investigatii recomandate pentru orice femeie fertila sub 50 de ani cu metroragie:
a. Scorul Higham
b. Feritinemie
c. Bilant al hemostazei
d. Ecografie transvaginala
e. Frotiu papanicolau
11. Sunt tratamente chirurgicale pentru metroragie:
a. Sterilet ce elibereaza progestativ
b. Endometrectomie
c. Histerectomie
d. Anexectomie
e. Chiuretaj
12. Tratamentul cu progestativ al sindromului premenstrual se recomanda in zilele:
a. 16-25
b. 11-16
c. 11-25
d. 5-16
e. 5-25
353

Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 E. 3 A. 4 C. 5 B. 6 A.
Complement multiplu:
7 A, B. 8 A, B, D, E. 9 A, E. 10 A, B, C, D. 11 B, C. 12 A, E.

Infectiile genitale la femei. Leucoreea


Complement simplu
1. Sunt simptome ale vulvovaginitei cu Trichomonas vaginalis CU EXCEPTIA:
a. Leucoree verde
b. Arsuri vaginale
c. Prurit vulvovaginal
d. Dispareunie
e. Disurie
2. Este simptom caracteristic al vulvovaginitei cu candida albicans:
a. Arsuri vaginale
b. Depozite albicioase
c. Leucoree verde
d. Leucoree urat mirositoare
e. Cervicita
3. Caracterizeaza endometrita CU EXCEPTIA:
a. Intotdeauna exista un context post partum sau post avort
b. Leucoree purulenta
c. Dureri abdominopelvine
d. Dispareunie
e. Febra
4. NU face parte din diagnosticul diferential al salpingitei:
a. Apendicita
b. Diverticulita
c. Peritonita de origine digestiva
d. Litiaza renala
e. Pancreatita
5. NU este complicatie pe termen mediu si lung a infectiilor genitale inalte:
a. Endometrioza
b. Infertilitate tubara
354

c. Sarcina extrauterina
d. Aderente pelvine insotite de dureri cronice
e. Recidiva
Complement multiplu
6. Caracterizeaza vulvovaginita cu gardnerella vaginalis:
a. Leucoree gri
b. Leucoree cu miros de peste putred
c. Arsuri vaginale
d. Dispareunie
e. Disurie
7. Se recomanda in tratamentul vulvovaginitei cu candida albicans:
a. Metronidazol 2 g p.o. doza unica
b. Econazol ovule
c. Sapun alcalinizant
d. AINS
e. Amoxicilina + Acid clavulanic
8. Caracterizeaza vulvovaginita cu trichomonas vaginalis:
a. Arsuri vaginale
b. Dispareunie
c. Disurie
d. Leucoree alba
e. Prurit vulvovaginal
9. Se recomanda in bilantul paraclinic al salpingitei:
a. Ecografie abdominala
b. Hemocultura
c. ECBU
d. Probe cervicovaginale pentru analize bacteriologice
e. CT pelvin
10. Caracterizeaza clinica piosalpingelui:
a. Febra
b. Leucoree purulenta
c. Cervicita
d. Prurit vulvovaginal
e. Dureri abdominopelvine pulsatile

355

Raspunsuri:
Complement simplu:
1 E. 2 B. 3 D. 4 E. 5 A.
Complement multiplu:
6 A, B. 7 B, C. 8 A, B, E. 9 B, C, D. 10 A, B, E.

Hemoragia genitala la femeie


Complement simplu
1. In hemoragia genitala sunt semne de anemie greu tolerabila CU EXCEPTIA:
a. Lipotimie
b. Paloare
c. Dispnee
d. Astenie
e. Vertij
2. In hemoragia genitala sunt semne de soc CU EXCEPTIA:
a. Tahicardie
b. Hipotensiune arteriala
c. Transpiratii
d. Marmorare
e. Extremitati reci
3. Hemoragia genitala data de HRP apare in:
a. T1
b. T2
c. T3
d. La nastere
e. Imediat dupa post-partum
4. Sunt cauze uterine de hemoragie genitala in afara sarcinii CU EXCEPTIA:
a. Polip endometrial
b. Adenomioza
c. Fibromul uterin
d. Ectropion
e. Hiperplazia endometrului

356

5. Sunt cauze generale de hemoragie genitala CU EXCEPTIA:


a. Metroragia functionala
b. Tulburare hormonala determinata de administrarea unei pilule
c. Maladia Willebrand
d. Metroragia postmenstruala datorita insuficientei estrogenice la inceputul ciclului
e. Fibromatoza uterina
6. NU face parte din tratamentul fibroamelor interstitiale si subseroase:
a. Histeroscopie cu rezectie
b. Miomectomie prin laparotomie
c. Agonisti GnRH
d. Mioliza cu radiofrecventa
e. Embolizarea arterelor uterine
7. Sunt optiuni terapeutice in tratamentul hemoragiilor genitale cataclismice CU EXCEPTIA:
a. Acid tranexamic
b. Estrogeni in doze mari prin plasture transdermic
c. Agonisti GnRH
d. Embolizarea arteriala sub angiografie
e. Histerectomia de hemostaza
Complement multiplu
8. Cuantificarea sangerarii genitale la femeie se face prin:
a. Scorul Higham
b. Hemograma
c. Examinarea cu specul
d. Anamneza
e. Ecografie pelvina Doppler
9. Caracterizeaza conduita in caz de hemoragie genitala cu semne de soc la femeie:
a. Oxigenoterapie prin intubare
b. Un abord venos de calibru mare
c. Incalzire
d. Evaluare pretransfuzie
e. Beta-hCG
10. Hematomul retroplacentar se poate intalni in urmatoarele contexte:
a. Preeclampsie
b. Eclampsie
c. Soc abdominal
357

d. Consum de alcool
e. Consum de cocaina
11. Sunt cauze ovariene si tubare de hemoragie genitala in afara sarcinii:
a. Chistul ovarian
b. Cancerul ovarian
c. Sangerarea pe sterilet
d. Ectropion
e. Sarcina extrauterina
12. Sunt elemente recomandate in bilantul sangerarii genitale in afara sarcinii:
a. Cuantificarea sangerarii
b. Hemograma si trombocite
c. Feritinemie
d. Evaluare pretransfuzie
e. Histeroscopia diagnostica
13. Sunt metode utilizabile de tratament pentru un fibrom submucos intracavitar:
a. Histeroscopie cu rezectie
b. Miomectomie prin laparotomie
c. Agonisti GnRH
d. Mioliza cu radiofrecventa
e. Embolizarea arterelor uterine
14. Sunt tratamente simptomatice, indiferent de etiologia hemoragiei genitale:
a. Fier
b. Acid tranexamic
c. Estrogeni
d. Agonisti de GnRH
e. Progestiative
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 A. 3 C. 4 D. 5 E. 6 A. 7 C.
Complement multiplu:
8 A, B, C, D. 9 C, D, E. 10 A, C, E. 11 A, B, C. 12 A, B, C, E. 13 A, B. 14 A, B.

Formatiuni tumorale pelvine la femeie


Complement simplu

358

1. Sunt ipoteze diagnostice inainte de descoperirea unei formatiuni tumorale pelvine la femeie
CU EXCEPTIA:
a. Tumori ovariene benigne
b. Tumori ovariene maligne
c. Tumori ale colonului
d. Tumori retroperitoneala
e. Tumori ale pancreasului
2. NU caracterizeaza bilantul clinic in diagnosticul unei formatiuni tumorale pelvine la femeie:
a. CT abdominoplevin
b. Auscultatia pulmonara
c. Cautarea adenopatiilor periferice
d. Examinare cu specul
e. Tuseu pelvin
3. Sunt semne care indica natura organica a cistului ovarian CU EXCEPTIA:
a. Diametrul chistului mai mare de 4 cm
b. Componenta solida
c. Carcter multilocular
d. Perete gros
e. Una sau mai multe vegetatii intrachistice
4. Sunt semne ecografice evocatoare de malignitate pentru un chist ovarian organic:
a. Perete gros
b. Caracter multilocular
c. Ascita
d. Perete subtire
e. Diametrul peste 6 cm
5. Punctia de aspiratie transvaginala a chistului ovarian nu are contraindicatie pentru:
a. Tumora borderline
b. Chist functional
c. Chist mucinos
d. Chist dermoid
e. Tumora maligna
6. Adenomioza se asociaza frecvent cu:
a. Piosalpinx
b. Salpingita
c. Vulvovaginita

359

d. Endometrioza
e. Chist ovarian
Complement multiplu
7. Sunt tumori retroperitoneale care trebuiesc luate in considerare ca ipoteze diagnostice inainte
de descoperirea unei formatiuni tumorale pelvine:
a. Sarcom
b. Cancer urologic
c. Anevrism arterial
d. Carcinoza peritoneala
e. Tumori ale colonului
8. Sunt caracteristici ale ecografiei pelvine:
a. Este examenul de prima intentie
b. Foarte putin iradianta
c. Risc redus iatrogen
d. Sensibilitate foarte mare pentru diagnosticul maselor pelvine
e. Specificitate foarte mare pentru diagnosticul maselor pelvine
9. Sunt markeri tumorali indicati in scop preterapeutic in diagnosticul maselor tumorale pelvine:
a. CEA
b. CA 15-3
c. CA 125
d. CA 19-9
e. Fosfataza acida
10. Natura organica a unui chist ovarian este evocata de urmatoarele semne:
a. Vegetatii intrachistice
b. Componenta solida
c. Ascita
d. Perete gros
e. Caracter multilocular
11. Sunt indicatii operatorii opentru chisturile ovariene organice:
a. Chist cu aspect organic evidentiat la ecografie
b. Chis functional
c. Crestere in volum a chistului
d. Modificari morofologice ale chistului
e. Chist simptomatic

360

12. Caracterizeaza managementul tumorii anexiale suspecte:


a. Ecografie abdominala
b. CA 15-3
c. CA 125
d. CT toracoabdominopelvin
e. RMN pelvin
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 E. 2 A. 3 A. 4 C. 5 B. 6 D.
Complement multiplu:
7 A, B, C. 8 A, D, E. 9 A, C, D. 10 A, B, D, E. 11 A, C, D. 12 C, D, E.

Tumorile ovariene
Complement simplu
1. Sunt tumori epiteliale ovariene CU EXCEPTIA:
a. Tumori cu celule germinale
b. Tumori cu celule clare
c. Tumori cu celule tranzitionale
d. Tumori nediferentiate
e. Tumori mucinoase
2. Caracterizeza chistul ovarian benign:
a. Sunt operate in functie de tipul acestora
b. Necesita administrarea de anticonceptionale
c. Chisturile functionale dispar spontan
d. Masura de prima intentie in caz ca un chist prezinta caracteristici sugestive de malignitate este
biopsia
e. Chisturile organice sunt deseori maligne
3. Sunt manifestari ale hemoragiei intrachistica a unui chist ovarian CU EXCEPTIA:
a. Durere pelvina
b. Hemoperitoneu
c. Beta hCG negativ
d. Anemie usoara
e. Sindrom inflamator moderat

361

4. Sunt caracteristici ale torsiunii ovarelor:


a. Durere severa de tip lovitura de pumnal
b. Lipsa apararii abdominale
c. Hemoperitoneu
d. Soc hemoragic
e. Beta-hCG pozitiv
5. Sunt proceduri chirurgicale recomandate in tratamentul tumorii ovariene aparent complet
rezecabila spontan CU EXCEPTIA:
a. Anexectomie bilaterala
b. Histerectomie totala
c. Apendicectomie
d. Omentectomie
e. Salpingotomie
6. In cazul tumorilor ovariene aparent nerezecabile spontan este adevarat:
a. Daca raspunsul la chimioterapie este bun se var realiza chirurgia de interval
b. Daca raspunsul este partial pozitiv se administreaza linia a doua de chimioterapie
c. Laparoscopia se va face de preferat dupa chimioterapia neoadjuvanta
d. Biopsia se va realiza intotdeauna laparoscopic
e. Nu se va practica anexectomia inainte de prima etapa de chimioterapie
Complement multiplu
7. Sunt tumori ovariene epiteliale:
a. Tumori cu celule germinale
b. Tumori cu celule clare
c. Tumori cu celule tranzitionale
d. Tumori cu celule gonadale
e. Tumori de rete ovarii
8. Sunt particularitati ale teratoamelor mature:
a. Toate teratoamele simptomatice trebuie operate
b. Pot sa dispara spontan in 1-3 luni
c. Se pot vedea opacitati la radiografia simpla
d. Sunt tumori maligne ovariene
e. Pot contine grasime
9. Caracterizeaza ruptura hemoragica a unui chist ovarian:
a. Hemoperitoneu
b. Dureri pelvine moderate
362

c. Aparare abdominala
d. Uneori soc hemoragic
e. Sindrom inflamator moderat
10. Sunt elemente caracteristice pentru torsiunea ovarelor:
a. Durere severa de tip lovitura de pumnal
b. Iradiere in zona lombara sau inghinala
c. Varsaturi
d. Aparare abdominala
e. Hemoperitoneu
11. Sunt elemente chirurgicale practicate in tratamentul tumorii ovariene aparent complet
rezecabile spontan:
a. Anexectomie bilaterala
b. Histerectomie subtotala
c. Apendicectomie
d. Omentectomie
e. Sigmoidectomie cu anastomoza colorectala
12. Cura chimioterapica neoadjuvanta primara in cazul tumorilor ovariene aparent nerezecabile
spontan consta in:
a. Vincristina
b. Doxorubicin
c. Paclitaxel
d. Carboplatin
e. Docetaxel
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 C. 3 B. 4 A. 5 E. 6 A.
Complement multiplu:
7 B, C. 8 A, C, E. 9 A, C, D. 10 A, B, C, D. 11 A, C, D. 12 C, D.

Tumorile mamare
Complement simplu
1. Caracterizeaza adenofibromul mamar CU EXCEPTIA:
a. Nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat
363

b. Pielea din jurul sau este neafectata


c. Mamelonul neafectat
d. Nu exista adenopatie asociata
e. Nu involueaza
2. Este adevarat despre chisturile mamare solitare:
a. Pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale non-suspecte
b. Tratamentul consta in progestative p.o. 20 de zile pe luna
c. Marimea este variabila in functie de momentul ciclului
d. Niciodata dureroase
e. Cresc riscul de cancer la san de 2,8 ori
3. Este caracteristic lipomului mamar:
a. Dureros
b. Varsta medie de aparitie este 25 de ani
c. Determina scurgere mamelonara
d. Nu necesita tratament decat daca creaza discomfort
e. Se pot prescrie antiinflamatoare
4. Sunt factori de risc pentru cancerul mamar CU EXCEPTIA:
a. Mutatia genelor BRCA1 si BRCA2
b. Absenta alaptarii
c. Fumatul
d. Obezitatea
e. Pubertate precoce
5. Bilantul de extindere al cancerului mamar consta in urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. Ecografie mamara
b. Radiografie toracica
c. Bilant hepatic
d. Scintigrafie pulmonara
e. CA 15-3
6. Sunt tratamente adjuvante pentru cancerul mamar CU EXCEPTIA:
a. Radioterapie mamara din momentul aplicarii unui tratament conservator
b. Imunoterapie in caz de supraexprimare a HER 2
c. Terapie hormonala daca RE+
d. Suprimarea functiei ovariene cu GnRH la femeile in varsta
e. Chimioterapie adjuvanta in caz de factori de prognostic nefavorabili
Complement multiplu
364

7. Sunt caracteristici ale adenofibromului mamar:


a. Nodul foarte mobil
b. Nodul dureros
c. Necesita tratament cu progestative p.o. timp de 20 de zile pe luna
d. Pielea din jur neafectata
e. Usoara retractie a mamelonului
8. Sunt elemente caracteristice ale mastozei:
a. Nodul unic
b. Mastodinie ciclica cronica cu agravare premenstruala
c. Nu se trateaza medical dar daca incomodeaza se poate recure la excizie chirurgicala
d. Mamografia confirma caracterul benign
e. Simptomele se atenueaza dupa terminarea menstruatiei
9. Sunt elemente caracteristice papilomului intraductal:
a. Se dezvolta din tesutul adipos
b. Determina galactoragie
c. Tratamentul de electie este piramidectomia
d. Nu necesita excizie daca nu incomodeaza
e. Se va efectua o citologie a scurgerii
10. Sunt factori de risc pentru cancerul mamar:
a. Fumatul
b. Obezitatea
c. Multiparitatea
d. Menopauza tardiva
e. Nuligestitatea
11. Sunt caracteristici ale cancerului mamar palpabil:
a. Dur
b. Neregulat
c. Mobil
d. Bine delimitat
e. Cu atractie cutanata
12. Este adevarat despre principiul ganglionului santinela:
a. Este dovedit pentru tumori peste 3 cm
b. Consta in injectarea de TC 99 m cu o zi inainte de operatie la nivelul tumorii sau periareolar
c. Consta in injectarea unui colorant albastru subcutanat in periareolar inainte de operatie
d. Se va preleva ganglionul albastru si fierbinte
e. In caz de absenta a metastazei se va vor rezeca doar primii ganglioni din amonte
365

13. Caracterizeaza tratamentul adjuvant al carcinomului ductal mamar:


a. Radioterapie externa a sanului restatnt
b. Fara chimioterapie
c. Hormonoterapie
d. Supresie a functiei ovariene cu GnRH
e. Imunoterapie
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 E. 2 A. 3 D. 4 C. 5 A. 6 D.
Complement multiplu:
7 A, D. 8 B, D, E. 9 B, C, E. 10 B, D, E. 11 A, B, E. 12 B, C, D. 13 A, B.

Radiculalgia si sindromul de compresie nervoasa


Complement simplu
1. Este adevarat despre lomboradiculalgia comuna CU EXCEPTIA:
a. Se poate datora unei hernii de disc
b. Poate fi de origine artrozica
c. Este rareori legata de o deformare hahidiana congenitala
d. Este frecvent legata de o deformare rahidiana dobandita
e. Se asociaza deseori la varstnici cu SCVL
2. Radiculalgiile simptomatice NU se pot prezenta cu:
a. Orar inflamator
b. Febra
c. Semne de afectiune medulara
d. Sindrom inflamator
e. Hipocalcemie
3. Este indicatie chirurgicala in hernia de disc:
a. Dimensiunea herniei
b. Persistenta durerii
c. Hernia rupta
d. Hernia cu migrare
e. Hernia cu deficit senzitiv izolat
4. Caracterizeaza topografia radiculara a C7:
a. ROT: Bicipital
b. TS: Fata posterioara a bratului si antebratului
366

c. TM: Abductia bratului


d. TM: Muschii flexori ai antebratului pe brat
e. TS: Fata interna a bratului si antebratului
5. Sunt indicatii chirurgicale in cazul unei lomboradiculalgii CU EXCEPTIA:
a. Deficit motor recent, inferior sau egal cu 3 din 5
b. Tulburari recente ale sfincterului
c. Sindromul de coada de cal
d. Persistenta unei dureri radiculare de origine discala
e. Existenta unui deficit senzitiv izolat de origine discala
6. NU este indicatie chirurgicala pentru sindromul de tunel carpian:
a. Deficit senzitiv
b. Deficit motor
c. Atrofie musculara in loja tenara
d. Semne de denervatie la EMG
e. Recidive foarte frecvente
Complement multiplu
7. Caracterizeaza lomboradiculalgia comuna:
a. Febra
b. Orar al durerii mecanic
c. Semne de compresie medulara prezente
d. Cel mai adesea monoradiculara
e. Examenul clinic si radiografia simpla sunt deseori suficiente pentru diagnostic
8. Sunt diagnostice diferentiale ale radiculalgiei:
a. Sacroiliita
b. Afectarea tronculara a nervului sciatic popliteu extern
c. Radiculonevrita
d. Spondiloiscita infectioasa
e. Boala arteriala obliteranta a membrelor, in special pentru SCVL
9. Caracterizeaza topografia radiculara a C6:
a. TS: Fata exterioara a bratului, antebratului, degetul mare
b. TS: Fata posterioara a bratului si antebratului
c. TM: Muschii extensori ai antebratului pe brat
d. ROT: Bicipital
e. ROT: Stiloradial

367

10. Caracterizeaza topografia radiculara a C8-T1:


a. TS: Fata exterioara a bratului, antebratului, degetul mare
b. TS: Fata interna a bratului si antebratului
c. TM: Muschii flexori ai degetolor si interososi
d. TM: Muschii extensori ai antebratului pe brat
e. ROT: Tricipital
11. Caracterizeaza topografia radiculara a L4:
a. TS: Fata anterioara a coapsei pana la genunchi
b. TM: Cvadriceps si tibial anterior
c. TM: Psoas
d. ROT: Rotulian
e. ROT: Niciunul
12. Sunt cauze ale sindromului de tunel carpian:
a. Acromegalie
b. Poliartrita reumatoida
c. Tenosinovitele infectioase
d. Amiloidoza
e. Sarcoidoza
13. Sunt semne clinice indicative de sindrom de tunel carpian:
a. Acroparestezie nocturna cu salvarea degetului mic pe teritoriul nervului median
b. Hipoestezie in teritoriul nervului median
c. ROT Cubitopronator abolit
d. Atrofie tenara
e. Manevra Tinel negativa
14. Sunt indicatii chirurgicale pentru sindromul de tunel carpian:
a. Atrofie musculara in loja tenara
b. ROT Cubitopronator abolit
c. Hipoestezie in teritoriul medianului
d. Semne de denervatie la EMG
e. Deficit motor
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 E. 3 B. 4 B. 5 E. 6 A.
Complement multiplu:
7 B, D, E. 8 A, B, E. 9 A, D, E. 10 B, C. 11 B, D. 12 A, B, C, D. 13 A, B, D. 14 A,
D, E.
368

Poliartrita reumatoida
Complement simplu:
1. Este FALS despre poliartrita reumatoida:
a. Poate exista in lipsa tumefactiilor articulare obiective
b. Este frecvent o poliartrta goala
c. Poate fi considerat reumatismul cronic inflamator cel mai frecvent
d. Evaluarea este clinica, radiologica si biologica si se face standardizat
e. Trebuie luata in considerare in cazul oricarei poliartrite recente persistente
2. Sunt cauze de pozitivare a Ac Anti-CCP CU EXCEPTIA:
a. Sarcoidoza
b. Leismanioza
c. Lepra
d. Sindrom Sjogren
e. Amiloidoza
3. Sunt caracteristici clinice ale poliartritei reumatoide CU EXCEPTIA:
a. Predominanta la femei
b. Poate debuta cu febra
c. Afecteaza preferential articulatiile mari
d. Este o artrita de obicei goala
e. Dureaza peste 6 saptamani
4. Pozitivarea urmatorilor anticorpi semnaleaza diagnosticul de PR:
a. ANA
b. Anti-SSA
c. Anti-SSB
d. Anti-CCP
e. Anti-ADN
5. NU este cauza principala a mortalitatii in PR:
a. Infectia
b. Amiloidoza AA
c. AVC
d. Infarct miocardic
e. Cancer
6. NU face parte din tratamentul general simptomatic al PR:
a. Corticosteroizi oral
369

b. Corticoizi i.v.
c. AINS
d. Metotrexat
e. Analgezice clasele I-III
7. Sunt terapii biologice in tratamentul PR CU EXCEPTIA:
a. Etanercept
b. Adalimumab
c. Infliximab
d. Kineret
e. Sulfasalazina
8. Ultima linie terapeutica in PR in caz de ineficienta a terapiilor precedente contine urmatoarele
CU EXCEPTIA:
a. Adalimumab
b. Kineret
c. Tocilizumab
d. Rituximab
e. Abatacept
Complement multiplu
9. Sunt infectii cronice care pot determina pozitivarea anticorpilor anti-CCP:
a. Silicoza
b. Leishmanioza
c. Tuberculoza
d. Sarcoidoza
e. Mononucleoza
10. Sunt markeri de severitate ai PR si inutili in urmarirea ulterioara:
a. Ac Antinucleari
b. Ac Anti-SSA
c. Ac Anti-CCP
d. FR
e. Ac Anti-ADN
11. Sunt articulatii afectate preferential de PR:
a. Interfalangienele proximale
b. Metacarpofalangiene
c. Interfalangiene distale

370

d. Articulatia cotului
e. Articulatia umarului
12. Sunt modificari radiologice gasite in PR:
a. Entezite
b. Eroziuni
c. Ingustari de spatiu
d. Condrocalcinoza
e. Hipertransparenta osoasa
13. Sunt complicatii sistemice ale PR:
a. Vasculita reumatoida
b. Fibroza pulmonara
c. AVC
d. Sindromul Caplan
e. Sindromul Felty
14. Sunt masuri terapeutice locale pentru PR:
a. Infiltratii cu corticosteroizi
b. Exercitii fizice
c. Bifosfonati
d. AINS
e. Sinoviorteza izotopica
15. Tratamentul de fond pentru PR consta in:
a. Metotrexat
b. Sulfasalazina
c. Leflunomida
d. Etanercept
e. Adalimumab
16. In cadrul monitorizarii PR se folosesc urmatorii parametrii biologici:
a. Factorul reumatoid
b. Ac Anti-CCP
c. Ac Anti-SSA
d. VSH
e. CRP
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 E. 3 C. 4 D. 5 B. 6 D. 7 E. 8 B.
371

Complement multiplu:
9 B, C, E. 10 C, D. 11 A, B. 12 B, C. 13 A, B, D, E. 14 A, E. 15 A, C. 16 D, E.

Spondilita anchilozanta
Complement simplu
1. NU face parte din sindromul SAPHO:
a. Sinovita
b. Artralgie
c. Pustuloza
d. Hiperostoza
e. Osteita
2. Este argument cert de diagnostic pentru spondilita anchilozanta:
a. Pozitivitatea antigenului HLA-B27
b. Afectarea radologica sacroiliaca
c. Psoriazis
d. Uveita sau conjunctivita
e. Boala inflamatorie intestinala
3. Sunt teste clinice pentru afectarea cervicala in spondilita anchilozanta CU EXCEPTIA:
a. Indicele Schober
b. Distanta occiput-perete
c. Distanta C7-perete
d. Distanta menton-stern
e. Distanta acromion-ureche
4. Sunt examinari radiologice complementare recomandate in spondilita anchilozanta CU
EXCEPTIA:
a. Radiografie a coloanei vertebrale toracice
b. Radiografie a coloanei vertebrale lombare
c. Profil maini
d. Profil picioare
e. Radiografii ale bazinului
5. Tratamentul de prima intentie general al spondilitei anchilozante contine:
a. Etanercept
b. Sulfasalazina
c. Leflunomida
372

d. Adalimumab
e. Infliximab
Complement multiplu:
6. Sunt semne extraarticulare principale in diagnosticul spondilitei anchilozante:
a. Psoriazis
b. Diaree
c. Uveita
d. Conjunctivita
e. Eritem
7. Sunt examene clinice pentru aprecierea redorii lombare in spondilita anchilozanta:
a. Distanta C7-perete
b. Indicele Schober
c. Distanta menton-stern
d. Distanta degete-sol
e. Distanta acromion-ureche
8. Caracterizeaza punctia articulara in spondilita anchilozanta:
a. Caracter inflamator
b. Detritusuri celulare prezente
c. Aseptica
d. Microcristale prezente
e. Se face sistematic
9. Tratamentul cheie al spondiloartropatiei in spondilita anchilozanta este:
a. Analgezice
b. AINS
c. Metotrexat
d. Sulfasalazina
e. Anti-TNF alfa
10. Tratamentul medical general de fond al artritei periferice din spondilita anchilozanta este:
a. Analgezice
b. AINS
c. Metotrexat
d. Sulfasalazina
e. Anti-TNF alfa

373

Raspunsuri:
Complement simplu:
1 B. 2 B. 3 A. 4 D. 5 B.
Complement multiplu:
6 A, B, C, D. 7 B, D. 8 A, C. 9 A, B. 10 C, D.

Osteoporoza
Complement simplu
1. Este adevarat despre osteoporoza:
a. Fractura netraumatica este patognomonica pentru osteoporoza
b. Este a doua cea mai frecventa boala fragilizanta
c. Nu exista tratament medicamentos pentru osteoporoza
d. Este asociata cu inaintarea in varsta
e. Nu este asociata cu privarea hormonala postmenopauza
2. Conform OMS scorul T pentru osteopenie este:
a. Intre -1 si 2,5
b. Intre -1 si -2,5
c. Peste -1
d. Sub -2,5
e. Sub -2,5 + fractura
3. Sunt etiologii ale osteoporozelor secundare CU EXCEPTIA:
a. Sindrom Marfan
b. Terapie cu corticoizi
c. Gastrectomie
d. Reumatism inflamator cronic
e. Anorexie nervoasa
4. In suspiciunea de fractura osteoporotica sunt semne radiografice care sugereaza o cauza
maligna CU EXCEPTIA:
a. Fracturi vertebrale mai sus de T4
b. Recul al peretelui posterior
c. Liza pediculului
d. Asimetrie vizibila din fata a vertebrei
e. Lipsa semneleor neurologice
5. Sunt indicatii pentru prescrierea unei densitometrii osoase la femeile aflate in postmenopauza
CU EXCEPTIA:
374

a. Menopauza inainte de 40 de ani


b. Cure cu vitamina D in antecedente
c. IMC sub 19 kg/m2
d. Istoric de tratament cu corticosteroizi de cel putin 3 luni consecutive la o doza de peste 7,5
mg/zi echivalent al prednisonului
e. Antecedente de fractura de col femural fara traume majore la o ruda de gradul intai
6. Este adevarat despre bifosfonati in tratamentul osteoporozei:
a. Formele p.o. determina sindrom pseudogripal
b. Se administreaza dupa masa
c. Zoledronatul se administreaza doar p.o.
d. Pot determina osteonecroza de mandibula
e. Apartin familiei SERM
7. Este FALS despre teriparatid:
a. Este un fragment recombinant 1-34 de hormon paratiroidian
b. Se administreaza subcutanat
c. E recomandat pentru cazurile incipiente de osteoporoza
d. Este contraindicat in boala Paget
e. Reduce riscul de fracturi vertebrale si nonvertebrale
8. Sunt factori de risc pentru fractura in osteoporoza CU EXCEPTIA:
a. Fumat
b. Alcoolism
c. Obezitate
d. Menopauza precoce
e. Varsta peste 60 de ani
9. Dupa 70 de ani se recomanda pentru tratamentul osteoporozei CU EXCEPTIA:
a. Ranelat de strontiu
b. Raloxifen
c. Alendrolnat
d. Risedronat
e. Ibandronat
Complement multiplu:
10. Este adevarat despre osteoporoza:
a. Este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa
b. Orice fractura peste 60 de ani trebuie sa sugereze diagnosticul de osteoporoza
c. Este dureroasa
375

d. Monitorizarea ei necesita densitometrii osoase sistematice


e. Este asociata cu privarea hormonala datorata postmenopauzei
11. Urmatoarele scoruri T caracterizeaza osteopenia:
a. 1,05
b. -1, 5
c. -0,5
d. 1
e. -2,4
12. Sunt cauze de osteoporoza secundara:
a. Sindrom Marfan
b. Sindrom Ehlers-Danlos
c. Hemopatii
d. Anorexie nervoasa
e. BPOC
13. Sunt localizari uzuale ale fracturilor osteoporotice:
a. Extremitatea distala a antebratului
b. Extremitatea proximala a bratului
c. Fracturile vertebrale
d. Extremitatea proximala a gambei
e. Extremitatea superioara a femurului
14. Sunt indicatii pentru DMO la populatia generala indiferent de varsta si sex in caz de
simptome/semne de osteoporoza:
a. Descoperire a unei fracturi vertebrale fara context traumatic sau tumora evidenta
b. Antecedente de fractura de col femural fara traume majore la o ruda de gradul intai
c. Antecedente personale de fractura periferica fara trauma majora
d. Istoric de tratament cu corticosteroizi de cel putin 3 luni consecutive la o doza de peste 7,5
mg/zi echivalent al prednisonului
e. IMC sub 19 kg/m2
15. Sunt masuri igieno-dietetice recomandate in preventia osteoporozei primare:
a. Calciu 1000-1200 mg/zi
b. Vitamina D 400-800 UI/zi
c. Activitate fizica
d. Suplimentare hormonala postmenopauza
e. Evitarea fumatului

376

16. Este adevarat despre ranelatul de strontiu:


a. Administrare i.v.
b. Eficienta antifractura este demonstrata la pacientii peste 80 de ani
c. Poate determina sindrom DRESS
d. Reduce riscul fracturilor de sold
e. Nu reduce riscul fracturilor vertebrale
17. Sunt factori de risc pentru fractura in osteoporoza:
a. Varsta peste 50 de ani
b. Menopauza tardiva
c. Fumatul
d. Alcoolismul
e. Scaderea acuitatii vizuale
18. In tratamentul osteoporozei peste 70 de ani se recomanda:
a. Ranelat de strontiu
b. Raloxifen
c. Bifosfonati
d. Teriparatid
e. Tratament hormonal
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 D. 2 B. 3 A. 4 E. 5 B. 6 D. 7 C. 8 C. 9 B.
Complement multiplu:
10 A, E. 11 B, E. 12 D, E. 13 A, C, E. 14 A, C. 15 A, B,C, E. 16 B, C, D. 17 C, D,
E. 18 A, C.

Prescrierea si monitorizarea antiinflamatoarelor


corticosteroidiene si necorticosteroidiene
Complement simplu
1. Este adevarat despre AINS:
a. Au efect antipiretic
b. Actioneaza prin potentarea caii prostaglandinelor
c. Frecventa efectelor secundare ale AINS nu variaza in functie de tipul de AINS administrat
d. Coxibii se diferentiaza de alte AINS deoarece actioneaza doar pe COX1
e. COX 2 este implicata in protectia mucoasei gastrice

377

2. Este nerecomandat in ceea ce priveste AINS CU EXCEPTIA:


a. Prescrierea concomitent cu AVK
b. Prescrierea a doua AINS simultan
c. Prescrierea oricarei clase de AINS daca exista fenomene alergice la prima clasa administrata
d. Prescrierea pentru o spondilartrita satelita a unei boli inflamatorii intestinale dificil controlate
e. Prescrierea unui tratament cu AINS in timpul remisiunii complete a reumatismului inflamator
cronic
3. Este AINS COX 2 specific:
a. Aspirina
b. Fenilbutazona
c. Indometacin
d. Ketoprofen
e. Celecoxib
4. Sunt contraindicatii pentru administrarea AINS CU EXCEPTIA:
a. Alergie cunoscuta la sulfamide
b. Astm la aspirina
c. Antecedente de ulcer peptic recent
d. Sarcina in trimestul 1
e. Insuficienta renala cronica
5. Este AINS autorizat pentru administrare intravenoasa:
a. Indometacin
b. Ibuprofen
c. Piroxicam
d. Ketoprofen
e. Fenilbutazona
6. Sunt complicatii renale ale AINS CU EXCEPTIA:
a. Insuficienta renala functionala
b. Glomeruloscleroza
c. Leziuni glomerulare minime
d. Hiperkaliemie
e. Nefrita acuta interstitiala imunoalergica
7. Sunt indicatii de recomandare sistematica a unui IPP la AINS neselectivi CU EXCEPTIA:
a. Gastrita
b. Antecedente de ulcer gastroduodenal
c. Antecedente de intoleranta la AINS

378

d. Varsta peste 65 de ani


e. Terapie concomitenta cu aspirina in scop antiagregant
8. Terapia de atac cu corticoizi in puseele de poliartrita se face:
a. Intramuscular
b. Intravenos
c. Intraarticular
d. P.O.
e. Intrarectal
9. Sunt reactii adverse posibile la terapia cu steroizi CU EXCEPTIA:
a. Cataracta
b. Impotenta
c. Hiperpotasemie prin hiperaldosteronism
d. Acnee
e. Osteonecroza aseptica
10. Sunt indicatii pentru infiltratii de corticosteroizi CU EXCEPTIA:
a. Artroza
b. Bursita
c. Canal carpian
d. Radiculalgie cervicala
e. Artrita aseptica
11. NU este o complicatie specifica a infiltratiei de corticosteroizi:
a. Artrita septica
b. Pierderea de masa osoasa
c. Hemartroza
d. Artrita acuta microcristalina
e. Atrofie a pielii
Complement multiplu
12. Este adevarat despre AINS:
a. Actioneaza prin inhibarea caii prostaglandinelor
b. Cele selective actioneaza asupra COX1
c. Frecventa efectelor secundare nu variaza in functie de tipul AINS
d. Au efect analgezic
e. Au efect antipiretic

379

13. Este nerecomandat in ceea ce priveste AINS:


a. Prescrierea a doua AINS simultan
b. Prescrierea AINS pentru o spondilartrtia satelita a unei boli inflamatorii intestinale dificil
controlata
c. Prescrierea AINS concomitent cu AVK
d. Prescrierea AINS in timpul remisiunii complete a reumatismului inflamator cronic
e. Interzicerea AINS pacientilor care au dezvoltat alergie la o clasa de AINS
14. Sunt AINS arlcarboxilice:
a. Celecoxib
b. Ketoprofen
c. Piroxicam
d. Diclofenac
e. Etoricoxib
15. Sunt indicatii de tratament pe termen scurt cu AINS:
a. Spondilita
b. PR
c. Guta
d. Traume sportive
e. Rahialgii
16. Sunt contraindicatii pentru AINS:
a. Sarcina trimestul 1
b. Antecedente de ulcer peptic recent
c. Astm
d. BPOC
e. Sindrom Widal
17. Sunt complicatii intestinale digestive ale AINS:
a. Pusee intestinale ale maladiilor inflamatorii intestinale
b. Crize de diverticulita sigmoidala
c. Crize de diverticulita colonica
d. Ulcer de intestin subtire
e. Ulceratii colonice
18. Sunt complicatii hematologice ale AINS:
a. Mielom
b. Leucemie
c. Agranulocitoza

380

d. Aplazie medulara
e. Policitemie
19. Fac parte din principalele medicamente cu care interactioneaza AINS:
a. Litiu
b. IECA
c. Betablocante
d. Inhibitori calcici
e. Diuretice
20. Sunt principalele indicatii pentru steroizi:
a. PR
b. Vasculita
c. Nevralgie cervicobrahiala
d. Lombocruralgie
e. Spondilartrita anchilozanta
21. Posologia pentru corticoizi in boala Horton include:
a. 0,25 mg/kg/zi prednison
b. 0,5 mg/kg/zi prednison
c. 0,75 mg/kg/zi prednison
d. 1 mg/kg/zi prednison
e. 1.25 mg/kg/zi prednison
22. Sunt reactii adverse posibile la terapia cu steroizi:
a. Hipertricoza
b. Hiperpotasemie
c. Edeme
d. Colita
e. Glaucom cronic
23. Sunt masuri adjuvante in terapia cu corticosteroizi:
a. Diuretice
b. Calciu
c. Sodiu
d. Restrictie de zaharuri
e. Activitate fizica regulata
24. Sunt elemente paraclinice supravegheat in tratamentul cu steroizi:
a. Calciu seric
b. Sodiu seric
381

c. Potasiu seric
d. Sumar de urina
e. Profil lipidic
25. Sunt contraindicatii ale infiltrarii de corticosteroizi:
a. Infectie activa
b. Insuficienta renala
c. Tulburari de coagulare
d. Hipersensibilitate la oricare din excipienti
e. Osteoporoza
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 A. 2 C. 3 E. 4 D. 5 D. 6 B. 7 A. 8 B. 9 C. 10 D. 10 B.
Complement multiplu:
12 A, D, E. 13 A, B, C, D. 14 B, D. 15 C, D, E. 16 B, C, E. 17 A, B, D, E. 18 C, D.
19 A, B, E. 20 A, B, C, D. 21 B, C, D. 22 A, C, E. 23 B, D, E. 24 C, D, E. 25 A, C,
D.

382