Piaţa creditului ipotecar este acoperită în proporţie de numai 3 procente

Carmina Vicol, directorul companiei Prime Capital: „Capacitatea pieţei este destul de mare. În prezent, este acoperită doar la vreo trei procente. Cu timpul acest lucru se va schimba, vor apărea noi locuri de muncă, veniturile vor creşte şi astfel vor avea acces la împrumuturi un număr mai mare de cetăţeni. Trebuie să oferim un astfel de produse, deoarece există cerere. Actualmente este imposibil să-ţi procuri un apartament doar din economii. Probabil nu-ţi ajunge o viaţă ca să reuşeşti. Luând însă un împrumut ai posibilitatea de a rezolva problema locativă”, afirmă Carmina Vicol în interviul acordat ziarului ECO. Cum a fost începutul în cadrul Companiei Prime Capital? Prime Capital este o companie destul de tânără, avem un an şi jumătate de când activăm. În ianuarie 2006 am început de la zero. Propunerea a venit din partea acţionarilor, care aveau intenţia să deschidă o companie clasică ipotecară în Moldova, ceva care nu mai exista până atunci. Am examinat ideea, pas cu pas am schiţat o strategie, un business-plan şi pe doi ianuarie am dat startul activităţii. Ne-am lansat pe piaţă destul de repede şi cu succes, deoarece deja în aprilie am început să acordăm împrumuturi. Recent compania a împlinit un an de la primul împrumut acordat. Care sunt rezultatele după primul an de activitate? Avem rezultate satisfăcătoare. Până în prezent am acumulat un portofoliu de peste 8,5 mil. USD. Avem circa trei sute de clienţi care au beneficiat de împrumuturi. Avem deja un nume pe piaţa împrumuturilor ipotecare. Ce dobânzi aplicaţi şi care este mărimea împrumuturilor cele mai des solicitate? Fiind o instituţie non-bancară, care se axează doar pe împrumuturi ipotecare, ne-am străduit să elaborăm mai multe produse ipotecare, prin produse am în vedere împrumuturi ipotecare de diferite tipuri, care să corespundă necesităţilor diferitor tipuri de clienţi. Avem împrumuturi până la zece ani. În curând vom lansa şi împrumuturi până la 15 ani cu o dobândă medie de 15-16% anual. Suma unui credit mediu este de 30 mii USD, pe termen de 6-7 ani. Cine sunt clienţii dumneavoastră? În ce domeniu activează şi ce vârstă au? Majoritatea clienţilor noştri sunt oameni tineri, de obicei care şi-au creat deja o familie sau intenţionează să o creeze. Sunt oameni foarte energici şi îndrăzneţi, care au fie o mică afacere, fie câteva afaceri. Sunt oameni care ştiu să se descurce, nu neapărat cu studii deosebite, sunt oameni simpli, dar sunt întreprinzători. Prime Capital este prima companie financiară non–bancară din Republica Moldova care oferă împrumuturi ipotecare. De ce a fost ales anume acest segment de piaţă?

Noi considerăm că acest tip de împrumuturi are un viitor, chiar reprezintă o necesitate pentru piaţa internă. În ultimii zece ani nu s-a făcut nimic în acest sens. De trei ani s-au început construcţiile, avem multe familii tinere care nu au spaţiul lor locativ. Majoritatea ţărilor oferă aceste servicii şi am considerat că Moldova nu trebuie să fie o excepţie. Trebuie să oferim un astfel de produs deoarece există cerere. Actualmente este imposibil să-ţi procuri un apartament doar din economii. Probabil nu-ţi ajunge o viaţă ca să reuşeşti. Luând însă un împrumut ai posibilitatea de a rezolva problema locativă. Lucraţi în parteneriat cu vreo companie de construcţii? Nu suntem în parteneriat cu firme de construcţii, însă încercăm să colaborăm cu acestea. Ce-i drept trebuie să facem o selectare riguroasă. Trebuie să alegem o companie care are deja un nume şi care s-a manifestat pe piaţă ca fiind una serioasă, cu experienţă şi care lucrează calitativ. Noi nu putem lucra în parteneriat cu cineva fără a cunoaşte standardele după care lucrează, deoarece clienţii noştri înainte de a încheia un contract trebuie să fie siguri de calitate şi să aibă o siguranţă. Lucrăm mult cu piaţa secundară, adică cu apartamentele de „mâna a doua”. Cum apreciaţi piaţa creditelor pentru locuinţe? Dacă e să vorbim despre dobândă am putea spune că nu este dintre cele mai joase, dar asta depinde de situaţia în care ne aflăm. Noi primim resursele de peste hotare, la un preţ destul de mare, care depinde de situaţia în care se află ţara, de riscul politic şi economic. Moldova are un rating nu dintre cele mai înalte, fapt ce nu ne permite să atragem resurse foarte ieftine şi, respectiv, dobânda la împrumuturi este destul de înaltă. Încercăm însă să facem tot posibilul ca toţi clienţii noştri să rămână satisfăcuţi. Ce apreciaţi cel mai mult la un client? Clientul companiei Prime Capital trebuie să fie, în primul rând, un bun întreprinzător şi o persoană foarte calculată. Apreciem îndrăzneala şi spiritul realist. Clienţii noştri trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru obligaţiile pe care le au şi să cunoască consecinţele care pot apărea în cazul unei întârzieri sau neplăţi. Trebuie să fie siguri că vor face faţă obligaţiilor pe care le presupune un împrumut. Care este capacitatea pieţei ipotecare şi în ce măsură este acoperită? Capacitatea pieţei este destul de mare. În prezent, este acoperită doar la vreo trei procente. Cu timpul acest lucru se va schimba, vor apărea noi locuri de muncă, veniturile vor creşte şi astfel vor avea acces la împrumuturi un număr mai mare de cetăţeni. Aveţi semnale că vor intra pe piaţă şi alte companii specializate în împrumuturi ipotecare? Semnale concrete nu avem, dar noi ştim că foarte multe bănci străine studiază piaţa Moldovei, analizează posibilitatea de a intra. Deja sunt bănci străine care au intrat pe piaţă. Noi suntem însă pregătiţi pentru concurenţă şi considerăm că aceasta doar va spori calitatea serviciilor. În prezent concurenţa cum este? Şi în prezent concurenţa e destul de aprigă. Suntem în concurenţă cu băncile care acordă credite ipotecare şi unele instituţii care oferă credite pentru businessul mic şi mijlociu. Astăzi, totuşi, cei mai mari concurenţi ai noştri sunt băncile.

Cum vedeţi viitorul economic al Republicii Moldova? Ca cetăţean şi ca persoană care activează în Moldova n-aş putea să spun că nu sunt optimistă. Consider că avem un potenţial atât uman, cât şi economic care va fi valorificat şi desigur că ar fi bine să depunem eforturi ca să contribuim la această valorificare. Stând degeaba norocul nu vine de la sine Cine este Carmina Vicol omul? Sunt mamă, soţie şi o persoană căreia îi place mult viaţa. Femeie, soţie, mamă şi manager. Cum reuşiţi să le faceţi pe toate? Este posibil să reuşeşti. Trebuie doar să depui puţine eforturi, să fii echilibrat şi să ştii bine a cântări lucrurile, chiar dacă nu întotdeauna îţi reuşesc toate aşa cum ţi-ai fi dorit. Cu ce vă ocupaţi anterior? Am în spate o experienţă bancară. Am lucrat în compania Voxtel (acum Orange) în calitate de manager de trezorerie, am lucrat într-o companie internaţională ce presta servicii de audit şi consultanţă, am fost directorul unui proiect de asistenţă tehnică. Care a fost cea mai mare provocare pe parcursul muncii dumneavoastră? Au fost mai multe. Una dintre ele este Prime Capital. Când mi s-a făcut această propunere eu eram ocupată într-o afacere privată, împreună cu soţul meu, şi nu aveam planuri să-mi schimb activitatea. A fost o idee foarte interesantă şi mi-a oferit posibilitatea să mă realizez ca profesionist. Care credeţi că sunt cele mai importante calităţi ale unui bun manager? Un bun manager trebuie să fie o persoană analitică, niciodată nu poţi lua o decizie pripită, trebuie să analizezi lucrurile din toate punctele de vedere. Trebuie să iei o decizie numai atunci când eşti cu adevărat sigur că este corectă, iar pentru asta trebuie să laşi la o parte emoţiile şi să gândeşti cu capul limpede. Care este atuul dumneavoastră ca manager? Eu cred că despre asta ar putea să vorbească mai bine colegii mei sau cei ce mă înconjoară. Ce este pentru dumneavoastră succesul? Succesul este ceva spre care tinde fiecare om, este o continuă creştere. Cum vă petreceţi timpul liber? Îmi place foarte mult să călătoresc, să citesc, să mă întâlnesc cu prietenii. Când am timp mă ocup cu mare plăcere de casă. În ce ţară aţi vrea să trăiţi?

Îmi place foarte mult Europa şi în deosebi Franţa. Care a fost cel mai fericit moment din viaţa dumneavoastră? Viaţa reprezintă o multitudine de momente fericite, deci nu există unul singur. Totuşi, cred că cel mai frumos moment din viaţa mea a fost venirea pe lume a fetiţelor mele. Un moment special poate fi şi un răsărit de soare. Când aţi plâns ultima dată? Nu foarte des, dar se mai întâmplă. Ultima dată a fost nu demult. Ce detestaţi cel mai mult? Răutatea şi meschinăria. Nu-mi place când oamenii pun pe prim plan interesele materiale şi le neagă pe cele umane. Credeţi în destin? Cred, dar trebuie să şi munceşti, deoarece stând degeaba norocul nu vine de la sine. Vă consideraţi un om împlinit? La momentul actual da, deşi aş vrea să văd realizat şi rodul muncii mele de mamă şi de ce nu să mai cresc profesional.

Realitatea ipotecara in RM - Credite putine si cele mai scumpe din Europa
Pentru majoritatea cetatenilor procurarea unei locuinte ramane un vis de nerealizat: in conditiile in care salariul mediu lunar e mult sub 200 de euro, costul unui metru patrat de spatiu locativ, in Chisinau, a ajuns la 700-800 si chiar 1000 de euro, iar dobanzile la creditele imobiliare au crescut pana la 18-25%.

Alina Turcanu

Chiar daca preturile „musca”, cererea la apartamente se mentine inalta, acestea fiind procurate, in mare parte, de cetatenii moldoveni care muncesc peste hotare, precum si de un segment mic de populatie care castiga suficient de bine in RM. Acum cativa ani, cand au aparut primele programe ipotecare, multi au sperat ca ele vor deveni o solutie pentru paturile sociale cu venituri medii. Insa evolutiile s-au dovedit a fi departe de asteptari. Daca in Europa creditele pentru locuinta reprezinta principalul segment de activitate pentru multe banci, apoi la noi cota acestora este infima - datele Bancii Nationale a Moldovei (BNM) arata ca imprumuturile pentru imobil, constructii si dezvoltare insumeaza doar 13% in totalul creditelor acordate de bancile comerciale, acesta fiind cel mai scazut nivel din regiune. Expertii apreciaza ca doar vreo 5% din imobilele de locuit sunt achizitionate in RM din resurse creditare, in timp ce in SUA si Europa Occidentala circa 80% din locuinte sunt procurate prin metoda ipotecara. Una dintre principalele piedici in dezvoltarea acestui segment al finantarilor, pe langa veniturile reduse ale populatiei, il reprezinta dobanzile mari percepute de banci. Un alt dezavantaj e ca bancile din RM ofera imprumuturi care acopera maximum 50-70% din valoarea imobilului, pe un termen relativ scurt - 5-15 ani, precum si conditiile drastice pe care trebuie sa le indeplineasca potentialul beneficiar. Toate laolalta fac neconvenabila, extrem de dificila sau chiar inaccesibila contractarea unui credit ipotecar pe piata bancara din RM. Situatia s-a inrautatit mai ales in ultimele cinci-sase luni, ca urmare a inaspririi politicilor monetare si a cerintelor fata de bancile comerciale, operate de BNM in incercarea de a infrana inflatia. Ca urmare, bancile au majorat esential - in medie cu sapte puncte procentuale dobanzile la credite (care si asa erau destul de mari). Bunaoara, „Mobiasbanca” a majorat dobanda la 17-19%, „Victoriabank” - la 21%, „Investprivatbank” - la 21-23% (la dobanzile anuntate de banci se mai adauga taxe si comisioane, astfel ca dobanda anuala efectiva este, de fapt, cu vreo 4-6 puncte procentuale mai mare). Totodata, multe banci au limitat drastic sau chiar au stopat programele de creditare ipotecara, de rand cu cele de consum. Statisticile vorbesc de la sine: daca in decembrie 2007 bancile au acordat credite pentru imobil in suma de 118,1 mln. lei, in februarie 2008 - de 61,5 mln., martie - 59,8 mln. lei, aprilie - 52,8 mln., mai - 52,2, iunie numai 34,4 mln. lei. In prezent, dobanzile percepute de bancile moldovenesti sunt cele mai mari din Europa. Astfel, in zona euro, potrivit datelor Bancii Centrale Europene, dobanda medie anuala a unui credit ipotecar este usor peste 5%. Si in majoritatea noilor state membre imprumuturile ipotecare sunt ieftine: in Cehia, bunaoara, rata medie e de numai 5,3%, iar in Slovacia de 6,1%. Mai scumpe sunt creditele ipotecare in Ungaria si Romania, dar oricum sunt mult mai ieftine decat in RM. Expertul IDIS „Viitorul” Veaceslav Ionita spune ca in RM nici nu exista, de fapt, o piata ipotecara si nici perspective sa apara in curand: „Ipoteca presupune sa poti sa te imprumuti pe un termen de 20-40 de ani, la o dobanda anuala de 4-7%. Cand dobanda bancara este mai mare de 10-12% imprumutul este o afacere riscanta, si e o adevarata „sinucidere” financiara sa iei un credit ipotecar cu o dobanda de peste 20%. Imobilul este o investitie, iar practica economica arata ca merita sa faci o investitie din surse creditare doar daca dobanda este de maximum 10%, ceea ce e posibil numai intr-o economie unde inflatia nu depaseste 6-7%. In conditiile instabilitatii economice si a inflatiei ridicate din RM, bancile comerciale pur si simplu nu pot oferi credite „ieftine”. Ipoteca nu e o solutie salvatoare pentru RM, cel putin deocamdata”. V. Ionita, la fel ca si alti experti, prognozeaza ca piata imobiliara din RM e in pragul unei crize de proportii, care insa ar putea avea efecte benefice pentru cumparatori. „Va avea loc o salubrizare a pietei - amatorii si firmele mici vor disparea si vor ramane companiile mari,

profesioniste, care, pentru a se dezvolta, vor fi nevoite sa propuna solutii avantajoase pentru ele, dar si convenabile pentru populatie”. Guvernarea spera insa ca Legea cu privire la ipoteca, adoptata de parlament la finele lunii iunie, va impulsiona dezvoltarea creditarii ipotecare. In ciuda prognozelor pesimiste ale expertilor independenti, si conducatorii companiilor imobiliare sunt relativ optimisti in ceea ce priveste evolutia pietei imobiliare si, in particular, perspectivele ipotecii. Directorul Asociatiei municipale de creditare ipotecara (AMIC), Petru Pripa, crede ca scumpirea creditelor imobiliare si reducerea programelor ipotecare de catre banci este doar un fenomen temporar, legat de incercarile BNM de a reduce inflatia, si ca peste vreo doua luni piata isi va reveni. „Programul ipotecar pe care AMIC il dezvolta in parteneriat cu „Agroindbank” arata ca ipoteca poate functiona cu succes si in RM, desi, in general, segmentul acesta este slab dezvoltat. Nu vad o alta solutie mai eficienta decat ipoteca pentru a acoperi cererea foarte mare de locuinte. Nu ne putem astepta la o reducere imediata a dobanzilor si nici nu cred ca preturile la imobile vor scadea, poate doar la cele vechi. Sper insa ca situatia economica se va imbunatati si RM va fi mai atractiva pentru companiile investitionale si bancile straine, care sa ofere linii creditare in conditii avantajoase bancilor si companiilor din RM, ceea ce va permite aparitia unor imprumuturi mai ieftine si pe termene mai lungi pentru populatie”, a mentionat P. Pripa. www.timpul.md

Carmina Vicol: Criza a scos în evidenţă probleme care existau în ramura construcţiilor

Interviu cu Carmina Vicol, director general al întreprinderii cu capital străin "Prime Capital" SRL Una din cauzele crizei din construcţii este lipsa de finanţare, creditele pentru imobil sunt tot mai greu de obţinut, spun companiile de construcţie. Să fie vorba doar de criză? Nu sunt resurse creditare? Instituţiile financiare au devenit mai exigente la acordarea împrumuturilor? Sau clienţii nu riscă să se împrumute în perioadă de criză? Criza a scos în evidenţă anumite probleme care existau în ramura construcţiilor: unele companii

nu şi-au gestionat suficient de bine fluxurile băneşti, aventurându-se în prea multe proiecte, fără a le finisa. De asemenea nu a fost stabilită la timp o colaborare strânsă între companiile de construcţii şi instituţiile financiare, utilizând mecanismul ipotecii pentru a stimula vânzările pe piaţa primară. În condiţiile existente sunt prezenţi toţi factorii: resursele creditare au scăzut, instituţiile financiare şi-au înăsprit cerinţele, ce este logic pentru perioadele de criză. Pe de alta parte clienţii în aşteptarea scăderii de preţuri la imobil efectuează puţine tranzacţii de vânzarecumpărare. La noi nici până acum nu era dezvoltată tradiţia de a utiliza împrumuturile la procurarea casei, acum însa în perioada când veniturile sunt mult mai volatile ca înainte numărul celor care apelează la împrumut s-a redus. Creditele în Republica Moldova sunt scumpe, iar condiţiile de împrumut apăsătoare. Dacă băncile sau instituţiile nebancare ar oferi împrumuturi la o rată de 5-10%, credeţi că lumea ar da năvală după credite? Într-adevăr, creditele în Republica Moldova nu sunt ieftine, dar acum, pe fonul crizei financiare globale preţul creditelor s-au scumpit peste tot. Însă accesibilitatea la credit se determină nu doar de preţul şi termenul acestuia. Pentru a elibera un împrumut instituţia financiară trebuie să se convingă în existenţa veniturilor lunare suficiente pentru a acoperi atât cheltuielile de existenţă a persoanei sau familiei, cât şi dobânzile plus ratele de împrumut. Şi aici, din păcate, este punctul slab, deoarece o mare parte a populaţiei are un venit destul de jos, care abia ajunge pentru cheltuielile strict necesare. Deci, nu le mai rămân surse pentru a rambursa ratele la împrumut. Un exemplu simplu: dacă o persoană care are venit lunar de 400 USD a luat un împrumut de 20 mii USD pe un termen de 10 ani, el are de cheltuit cel puţin 250 USD pentru întreţinere. Plus la aceasta rata lunară de împrumut va fi de 166 USD/luna, deci nu îi vor ajunge mijloace pentru achitarea creditului, nemaivorbind de dobânzi. Acest exemplu demonstrează, că chiar dacă creditul ar fi la rata 0% nu toată lumea ar putea beneficia de astfel de împrumut. Cu începere de la 10 aprilie a.c., Prime Capital oferă un împrumut nou ipotecar la o rată a dobânzii de doar 15% anual! Suma împrumutului variază de la 5 mii USD până la 200 de mii USD. Este o ofertă incredibilă pentru vremuri de criză. Şi destul de riscantă. Sau nu am dreptate? Este un produs ordinar, lansat de Prime Capital. Poate pare un pic bizar faptul lansării produselor noi ipotecare în perioada dată, dar noi am făcut-o absolut conştient. Fiind o companie de creditare am avut de la bun început o atitudine prudenţială faţă de activitatea de acordare a împrumuturilor şi ne-am gestionat cu stricteţe riscurile. De asemenea avem suficiente surse de finanţare pentru a ne asigura lichiditatea permanentă. În ceea ce priveşte riscul produsului, nu considerăm acesta un produs riscant, este un produs interesant, convenabil, menit sa stimuleze clienţii buni, care işi onorează la timp obligaţiunile. Pentru cine este destinat acest nou împrumut ipotecar? Pe cine contează Prime Capital în lansarea creditelor ipotecare? Acest produs este destinat unui şir larg de clienţi, care vor să-şi procure apartamente atât pe piaţa primară, cât şi pe cea secundară. Necătând la criza financiară, problema spaţiului locativ rămâne acută pentru un număr mare de persoane. Nu putem sta şi aştepta până va trece criza. Situaţia trebuie deblocată acum, şi Prime Capital încearcă sa întreprindă măsuri concrete. Nu este, de fapt, primul produs, lansat în ultima perioadă de Prim Capital. Ce mai are în portofoliu compania?

Avem un şir larg de împrumuturi ipotecare cu termeni de la 2 luni la 15 ani, cu diferite modalităţi de achitare şi opţiuni adiţionale, destinate pentru diverse tipuri de clienţi. De asemenea avem produse speciale dezvoltate împreună cu companiile de construcţii cum ar fi Colizeum, AMIC ş.a. Aceste produse au scop facilitarea accesului clienţilor finali la apartamentele pieţii primare. Acordam şi împrumuturi pentru dezvoltarea afacerilor mici şi mijlocii. Cum aţi aprecia dezvoltarea pieţei ipotecare în general? Din păcate este dificil să vorbim acum despre dezvoltarea pieţei ipotecare. Deoarece dacă încă un an în urma piaţa ipotecară era în dezvoltare şi numărul operatorilor şi a produselor oferite creştea în permanenţă, acum se observă o stagnare şi practic majoritatea băncilor şi-au sistat creditarea ipotecară. Şi până la criză numărul persoanelor care îşi puteau permite să ia un împrumut ipotecar era mic, dar, probabil, pe timp de criză numărul lor a crescut? Desigur, acum multe afaceri se confruntă cu probleme legate de scăderea vânzărilor, recuperarea datoriilor, posibilitatea asigurării cu resurse circulante şi investiţionale, ce respectiv, a adus la scăderea veniturilor multor persoane. În aceste condiţii numărul clienţilor potenţiali a scăzut În ce măsură noua lege a ipotecii stimulează dezvoltarea ipotecii? Cum se împacă buchea legii cu realităţile noastre? Adoptarea noii legi a ipotecii a avut cele mai bune intenţii: clarificarea anumitor prevederi, facilitarea procedurilor legate de ipotecă, precum şi conformarea cerinţelor internaţionale faţă de creditele ipotecare. Din păcate, legea de una singură nu poate schimba prea multe, e nevoie ca toţi cei implicaţi în procedura de creditare ipotecară până la rambursarea definitivă a creditului să cunoască legea, să o respecte, contribuind astfel la dezvoltarea pieţei ipotecare. Credeţi că gama produselor ipotecare ce există pe piaţă a fost epuizate sau este mult loc pentru noi produse ipotecare? Gama produselor ipotecare nicidecum nu a fost epuizată. Creditarea ipotecară în alte ţări există de zeci de ani, pe când la noi abia este în faza incipienta, fiind acum încetinită dezvoltarea ei de către criza globală. Există produse foarte interesante, noi modalităţi de creditare, care sunt sigură, vor fi implementate şi la noi in ţară. Chiar dacă acum unii operatori au luat o poziţie pasivă, lucrurile vor evolua în viitor. Cum aţi aprecia colaborarea dintre companiile de construcţie şi instituţiile financiare. Ce ar trebui de făcut ca aceasta să fie mai eficientă? Care ar fi paşii ce urmează de făcut pentru a depăşi situaţia dificilă din domeniu? Pentru a stabili o colaborare eficientă între companiile de construcţii şi instituţiile financiare este nevoie ca ambele părţi să găsească modalităţile de a soluţiona problemele existente, şi anume: instituţiile financiare trebuie să propună produse de creditare interesante şi convenabile clienţilor, care doresc un apartament din piaţa primară, iar companiile de construcţii să-si onoreze obligaţiile asumate în ce priveşte calitatea şi termenii construcţiei, precum şi să ofere un gaj (ipotecă) care ar asigura împrumuturile clienţilor săi pe perioadă până la darea în exploatare a blocului construit.

Reflecţii asupra crizei financiar-economice mondiale şi unele măsuri de atenuare a impactului ei asupra Republicii Moldova 2009-06-15 1. Aspect conceptual

Criza financiară globală a devenit o realitate în urma imperfecţiunii procedurilor şi instrumentelor de reglementare a circuitului obligaţiunilor ipotecare (hîrtiilor de valoare derivate secundare, nestandartizate) pe pieţele internaţionale. Însemnătatea lor progresivă în mobilizarea capitalurilor, dezvoltarea activităţii creditare ipotecare, accelerarea circuitului de capitaluri a fost compromisă. "Bull-ul preţurilor” pe pieţele imobiliare, fiind generat de evaluarea exagerată a imobilului, a avut consecinţe negative pentru sistemul bancar internaţional în ansamblu. După prăbuşirea acestui” bull”, o mare parte de obligaţiuni ipotecare au devenit lipsite de activsuport. Drept urmare, cumpărătorii - agenţi economici, persoane fizice, sute de bănci comerciale de pe toate continentele au declarat pierderi enorme şi în mai multe cazuri au falimentat. Guvernele mai multor ţări au fost nevoite să aloce mijloace financiare în suma totală de cca 2,4 mii de mlrd dolari pentru a stopa declinul total prin răscumpărarea acestor derivate devalorizate. Astfel, s-a redus dramatic credibilitatea populaţiei în capacitatea băncilor comerciale de a gestiona prudent depunerile băneşti, ceea ce s-a soldat cu retragerea masivă a depozitelor bancare şi incapacitatea băncilor comerciale, preponderent europene şi din SUA, de a deservi în mod ordinar procesele de producere-distribuire-realizare-consum. În aşa mod, criza financiară (refuzul băncilor de a deservi obligaţiunile imobiliare) s-a transformat în recesiune economică (reducerea creditării, producerii, creşterea şomajului, scăderea consumului). Criza financiar-economică a revigorat în mai multe ţări primatul intereselor naţionale în asigurarea locurilor de muncă, a sporit gradul protecţionismului comercial, afectând prin aceasta evoluţia proceselor de globalizare. Nici Forul Economic Internaţional din octombrie 2008 de la Davos, nici summit-ul G-20 din decembrie 2008 de la Londra nu au răspuns la problema-cheie privind cauzele fundamentale ale crizei actuale, nu au propus modalităţi de temperare a cererilor exagerate, goanei după supravenit şi evitării sărăciei. O atenţie deosebită la acest capitol merită practica din ultimele decenii a Republicii Populare Chineze. Datorită controlului tradiţional strict şi multilateral al sistemului bancar, în această ţară nu este înregistrată existenţa unor dificultăţi în creditarea economiei la condiţii rezonabile, capitalurile nu părăsesc necontrolabil ţara, volumul rezervelor valutare este mai mult decât solid. Drept consecinţă, este realizat cu succes programul social-economic de contracarare a discrepanţei crescânde între cei bogaţi şi nevoiaşi, cererea pe piaţa internă nu se reduce. Cele menţionate permit de a rezuma în prealabil următoarele:

teoria monetaristă clasică nu poate servi pe viitor în calitate de adevăr, în ultima instanţă, pentru formularea obiectivelor fundamentale, strategice a economiilor naţionale; sunt iluzorii tentativele de a evita fenomenele de criză prin aplicarea măsurilor fragmentare - pompării pe piaţă a masei monetare suplimentare,

• •

suprimării pieţei de capital, mizei pe „proprietari efectivi”, pe naţionalizarea companiilor financiare şi industriale; primatul intereselor naţionale, ca şi sute de ani în urmă, este actual, în acelaşi mod este actual şi egoismul economic al companiilor transnaţionale; elaborarea planurilor anticriză este mai mult o mimare a contracarării evoluţiei negative a stării materiale a populaţiei, accentele urmează a fi puse pe stabilizarea, neadmiterea înrăutăţirii situaţiei; criza financiară şi recesiunea economică au în calitate de cauză fundamentală, factorul de origine nemonetar – pierderea credibilităţii populaţiei în sistemul bancar şi financiar. Drept temei acestei pierderi este ignorarea în mod „legal” a intereselor milioanelor de cetăţeni în favoarea unui număr neînsemnat de oligarhi posesori „privilegiaţi”ai supraprofiturilor; caracterul nemonetar al cauzelor crizei obligă aplicarea măsurilor preponderent nemonetare pentru stabilizarea situaţiei, neadmiterii dezvoltării în spaţiul şi timp a fenomenelor negative.

2. Unele constatări din actualitatea Republicii Moldova

Scăderea totală a potenţialului de producere, provocată de către politica „ terapiei de şoc” anterioară (permanenta majorare subiectivă a preţurilor la energie, carburanţii, materia primă importată, creditele comerciale) păstrează amprenta sa negativă până în prezent. Republica Moldova nu şi-a restabilit sursele de intrări de valută din exportul producţiei finite în cantităţi suficiente. Sectoarele industrial şi agrar, factorii primordiali ai stabilităţii şi solvabilităţii oricărei ţări, înregistrează descreşterea ponderii în produsul intern brut. Situaţia complicată a sectorului de producere pe parcursul a cel puţin ultimilor 15 ani este „acoperită” cu transferurile băneşti ale cetăţenilor Moldovei plecaţi la muncă în străinătate. Sursele interne – economiile cetăţenilor, agenţilor economici şi creditele comerciale – de finanţarea industriei şi agriculturii, creşterii exportului rămân nefolosite din plin din cauza suprimării pieţii de capital şi dobânzilor exagerat de mari la credite bancare. În sistemul bancar, în lipsa veniturilor permanente şi suficient de mari din activitatea creditară, este prelungită majorarea dobânzilor la depozite, cu scopul deservirii depozitelor atrase anterior. Simptomele unei „piramide depozitare”şi „supraîncălzirii” sferei monetare au devenit evidente şi pronunţate către finele anului 2007. Drept urmare, Banca Naţională a Moldovei (BNM), în prima jumătate a anului 2008 a înăsprit esenţial cerinţele faţă de băncile comerciale. Activitatea de creditare a economiei s-a redus, deoarece majorarea ratei de bază a BNM până la 16,5% a determinat scumpirea creditelor comerciale. Scopul major însă a fost atins - sistemul bancar al Moldovei a devenit, către luna septembrie 2008, începutul crizei financiare mondiale - unul stabil, cu volum mizer de credite compromise, neîmpovărat cu active dubioase, ceea ce a determinat stabilitatea leului şi sistemului financiar în ansamblu. Către luna decembrie 2008, efectele secundare ale crizei financiare globale - reducerea remitenţelor – a determinat majorarea proporţiilor de creditare a economiei naţionale. BNM a redus de la 18%, în decembrie 2008, până la 10%, în luna mai 2008, rata de bază (rata de refinanţare).

Însă, în lipsa reglementării legislative a mărimii marjei comerciale bancare, existenţei obligaţiunilor exagerat de mari, create anterior faţă de deponenţii săi, băncile comerciale până în prezent nu au adus la limitele acceptabile pentru sectorul real dobânzile la credite. Recesiunea sectorului de producere, ce se prelungeşte în Republica Moldova într-o formă acoperită de exportul braţelor de muncă, are mai multe cauze de a deveni vizibilă şi de a se transforma în criză financiară dacă:
• • • •

se va devaloriza brusc moneda naţională; vor creşte preţurile şi se vor compromite cu aceasta programele sociale; va avea loc ridicarea în mod masiv, înainte de termen, a depozitelor din sistemul bancar cu multiplicarea efectelor negative respective; noile împrumuturi externe în proporţii mari vor prejudicia economia naţională.

Printre factorii ce pot suplimentar complica evoluţia social-economică sunt:
• • • • •

majorarea esenţială a preţurilor la produsele petroliere; politica arbitrară privind determinarea tarifelor la serviciile monopoliştilor naturali; menţinerea cererii reduse pe pieţele de desfacere a producţiei moldoveneşti; destabilizarea situaţiei politice; inactivitatea sau activitatea incorectă a autorităţilor publice.

3. Concluzii

• •

Republica Moldova traversează o perioadă de recesiune a producerii, demarată în anii 90 ai sec. XX, ceea ce a evidenţiat criza financiară globală într-un mod pronunţat. Recesiunea sectorului de producere are mai multe premise de a se transforma în criză financiară. Atenuarea impactului crizei financiare globale (reducerea cererii pe pieţele internaţionale, scăderea esenţială a remitenţelor) poate fi obţinută prin combinarea metodelor monetare şi nemonetare cu scopul păstrării stabilităţii monedei naţionale, menţinerii la nivel înalt încrederii populaţiei în organele de stat şi în sistemul bancar autohton în special. Interesele rentierilor, posesorilor depunerilor băneşti solide cu dobânzile exagerate în băncile comerciale ale Moldovei au intrat actualmente în contradicţie acută cu interesele agenţilor economici, a majorităţii populaţiei – potenţialilor solicitanţi de credite comerciale cu dobânzile suportabile, potenţialii executanţi ai programelor de crearea locurilor de muncă, majorării exporturilor, revigorării sectorului real autohton. Dobânzile la creditele comerciale nu au nici o perspectivă de reducere până la nivelul general european, dacă nu se vor reduce la acelaşi nivel dobânzile depozitelor bancare (stabilite pur subiectiv, de acţionarii băncilor), dacă nu va fi în mod legal reglementat cuantumul marjei bancare şi activităţii de creditare în ansamblu, conform practicilor mai multor ţări dezvoltate. Beneficiile Moldovei generate de criza financiară globală sunt de origine conceptuale, organizaţionale (evidenţierea stării reale, încurajarea reformelor reale, testarea mai multor factori social-economici în condiţiile de forţă majoră). S-au adeverit eforturile în vederea menţinerii puterii de cumpărare a populaţiei, menţinerii stabilităţii relative a monedei naţionale, orientării exportului spre mai multe pieţe de desfacere, finanţării crescânde a sferei

sociale, ştiinţei, dezvoltării infrastructurii, liberalizării unor aspecte macroeconomice, sprijinirii vieţii spirituale. Nu s-au adeverit măsurile de reorganizare a administrării industriei, consolidării sectoarelor de pământ în mod administrativ, lichidării şi reorganizării investitorilor instituţionali pe piaţa de capital, facilităţilor oferite băncilor comerciale la impozitarea veniturilor de la credite pe termen lung, la crearea fondurilor de pensii nestatale. A devenit actuală elaborarea planului de dezvoltare de lungă durată, a Republicii Moldova ce ar prevedea combinarea metodelor monetare şi celor nemonetare în reglementarea proceselor social-economice, asigurarea proporţionalităţii şi echilibrului în dezvoltarea tuturor ramurilor şi sferelor şi obţinerea gradului înalt de securitate statală, economică şi socială.

4. Recomandări şi propuneri

Obţinerea stabilităţii politice, organizarea bunei activităţi a organelor de autoritate publică, consolidarea disciplinei bugetare, fiscale şi publice, asigurarea bunei imagini a Republicii Moldova pe plan internaţional. Implementarea setului de măsuri cu caracter legislativ şi economic pentru facilitarea reducerii esenţiale a ratei dobânzilor la depozite şi, respectiv, la credite bancare cu oferirea concomitentă a posibilităţilor reale posesorilor de economii băneşti de a obţine venituri din investirea sectorului real prin intermediul pieţii valorilor mobiliare. Relansarea comerţului bursier cu produsele agroalimentare, perfecţionarea procedurii de subvenţionare a sectorului agrar în baza creditelor din bugetul de stat cu o dobândă simbolică şi pe termen lung. Elaborarea „Ghilotinei mobiliare” în vederea debirocratizării pieţii de capital, revigorării prerogativelor ei în mobilizarea economiilor populaţiei şi agenţilor economici în scopuri investiţionale, transvazarea capitalurilor interramurale şi asigurarea dezvoltării proporţionale a tuturor sferelor şi ramurilor, absorbţiei surplusului masei monetare de pe piaţa de consum, generarea informaţiei operative privind starea economiei, oferirea posibilităţilor populaţiei de a obţine venituri din tranzacţiile pe piaţa valorilor mobiliare. Activizarea politicilor în vederea dezvoltării regionale a Republicii Moldova, consolidării capacităţilor oraşelor şi raioanelor de autofinanţare. Prevenirea insolvabilităţii băncilor comerciale, aplicând următoarele proceduri:
• • • •

oferirea creditelor de către Banca Naţională în condiţii rezonabile; procurarea pachetelor de acţiuni a băncilor comerciale, transformându-le în unităţi cu capital mixt - de stat şi privat; răscumpărarea activelor compromise şi dubioase pe un termen negociat şi cu preţuri prestabilite; majorarea esenţială a cuantumului de garanţie a depunerilor populaţiei în băncile comerciale.

Emiterea şi plasarea pe piaţa deschisă a hârtiilor de valoare de stat speciale, cu scadenţă mai mult de doi ani, în volum necesar pentru asigurarea programelor şi proiectelor social-economice cu statut de mijloc de plată în procesul privatizării patrimoniului de stat.

Folosirea cu prudenţă maximă a împrumuturilor externe, evitând prejudicierea exagerată a sistemului financiar-monetar autohton. Elaborarea unui Plan de acţiuni, cu concursul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în vederea diversificării continue a pieţelor de desfacere şi promovării producţiei moldoveneşti. Înfiinţarea societăţilor pe acţiuni cu capital mixt - de stat şi privat, pentru realizarea proiectelor economice de dezvoltare a infrastructurii, revigorării ramurii eterouleoase, organizării comerţului maritim, prelucrării deşeurilor etc. Elaborarea programului de stat privind substituirea pe piaţa internă a mărfurilor de import cu produsele autohtone.
5. Generalizări

În Republica Moldova nu este criză financiar-economică, deoarece pe piaţa internă nu sunt înregistrate la moment următoarele evenimente şi fenomene:
• • • • • • • •

devalorizarea substanţială a monedei naţionale; inflaţia galopantă; ridicarea masivă a depunerilor băneşti din băncile comerciale înainte de termen; sistarea activităţii investitorilor străini; achitarea datoriilor externe a statului prin negocierea noilor credite externe; neplăţile cronice din bugetul de stat a salariilor, pensiilor, burselor şi indemnizaţiilor; dificultăţile în executarea achitărilor reciproce de către agenţii economici şi aplicarea procedurilor de tip barter; ieşirile de valută din ţară exagerat de mare în raport cu intrările.

În sfera macroeconomică a Republicii Moldova în prezent au loc următoarele fenomene provocate de efectele secundare ale crizei financiare şi recesiunii economice globale:
• • • • •

înrăutăţirea realizării produselor de export autohtone; scăderea volumului mijloacelor băneşti, transferaţi de către emigranţii în Republica Moldova; reducerea (optimizarea) preţurilor pe piaţa imobiliară şi temperarea „bumului” în construcţie, trasport, industria materialelor de construcţie; micşorarea volumului fabricării producţiei industriale nealimentare la comenzile externe; majorarea volumului de import din Ucraina, datorită stabilităţii preţurilor şi puterii de cumpărare stabile a populaţiei din Moldova, apariţia semnelor de concurenţă neloială pe piaţa internă de consum; tensionarea situaţiei pe piaţa muncii internă, drept consecinţă a protecţionismului pe pieţele muncii externe.

Din cele menţionate, se impune definirea situaţiei actuale în economia naţională a Republicii Moldova ca o situaţie din perioada de „postbum”, de depăşire a stării de „supraîncălzire” a sistemului financiar-monetar şi nicidecum ca aflată în stare de criză. Prezentele „Reflecţii…” nu pretind, în ultima instanţă, la adevăr, însă, într-un eventual proces de analiză critică de către societatea civilă, merită sa fie păstrată atmosfera de calm, apolitică, avînd în vedere însemnătatea majoră a aspectelor conceptuale, teoretice pentru stabilizarea situaţiei, atenuarea impactului a şocurilor externe.

Visarion Ceşuiev, şef Secţie economie şi finanţe, AŞM