AL. O.

TEODOREANU

INTER

POCULA

CLICK

Am păstorit în viaţă vinuri rare (De-aceea îmi şi zice Păstorel) Şi de la Grasă pân’ la Otonel Le-am preţuit, pe rând, pe fiecare.

Ce-ar fi pământul fără soare Şi bucătarul fără har, Literatura fără sare, Moldova, fără de Cotnar ?

Nici în prisacă şi grădină Şi nici într-un întreg grânar Nu e miroznă şi lumină Cât intr-un strop de Murfatlar.

Pentru subtilul amator Care-şi respectă al său gât, E bună apa de izvor Dar ca uz extern. Atât !

Ca să n-ai necaz Când bei vin curat, Nici să te culci treaz, Nici să te scoli beat.

Pe la podgorii, culesul viilor Vesteşte vinul cel nou născut, Surâde Bachus. Vremea beţiilor A început.

Acel ce stă şi se socoate Pricepe , dacă-i om cuminte, Cum că necazul stă la spate Cât ai paharul dinainte.

Voi moralişti iluştri, gânditu-v-aţi vreunul Că opere eterne, antume şi postume, N-ar fi luat fiinţă de n-ar fi fost pe lume Femeia, treponema, alcoolul şi tutunul ?

Olimpicul şi dulcele nectar Te amăreşte cu dulceaţa sa. Pelinu-n schimb cu toate că-i amar, Îi îndulceşte viaţa cui îl bea.

Iar Bachus, care-i pururi însetat, Măcar că zi şi noapte bea căt şase, Prin vie umblă teleleu-Tănase Şi crede că nimic nu s-a schimbat.

Când te acuză de beţie, Tu poţi, crâşmarului să-i spui Că, de-ai făcut şi vreo prostie Nu-i vina ta, e vinul lui.

Păzeşte-te toată viaţa --Şi asta spre al tău fololos-Şi de femeia “fără pată”, Şi de bărbatul “serios”.

Ca de-o jivină care muşcă Evită în a ta viaţă, Pe cel ce dă “cognac”-ul duşcă Şi pune vinul roş la gheţă.

Când e agrsiv Şi inoportun, Nu-i omul beţiv, Ci vinul nebun.

Şi librăria şi bodega Stârnesc acelaşi interes : Cervantes sau Lope de Vega? Madera, Malaga, Xerex ?

În existenţa noastră trecătoare Să nu uităm o dublă evidenţă : Că bătrâneţea este o eroare Şi tinereţea o impertinenţă.

Prietenilor mei, fără nici o aluzie !

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful