Rolul ergoterapiei la persoanele cu handicap

Terapia ocupa ional func ionale.

i ergoterapia sunt metode de tratament nemedicamentoase care au i reinser ia socio-profesional a bolnavilor cu dizabilit i

rol important în reabilitarea

Viziunea integratoare asupra omului privit ca fiin terapie în plan biologic, chimioterapic i psihoterapic.

social , ca entitate complex bio-

psiho-social a determinat cerin a metodologic pentru cuprinderea unitar a diferitelor forme de

Dac avem în vedere faptul c sensul oric rui demers terapeutic este de a restitui omului bolnav pe lâng s n tatea fizic i psihic i condi ia psihosocial a normalit ii, în elegem de ce terapiile sociale în care se i ergoterapie. Numai prin ac iunea lor metodele terapeutice complexe cum ar fi de neconceput f r încadreaza ca elemente distincte terapie ocupa ional complex reintegrarea social i profesional . deriv din cuvintele care o compun:

i complementar se parcurge drumul necesar de la recuperarea fizic , biologic la

În elesul sintagmei de terapie ocupa ional motivat;

- ocupa ia reprezint ideea de activitate în care te implici, te angajezi i participi efectiv i - terapia însemnând tratamentul unei boli, al unei dizabilit i sau unui handicap. Terapia ocupa ional este arta i tiin a direc ion rii individului bolnav spre participarea la anumite activit i pentru a- i reface, înt ri sau îmbun t i performan ele, spre a facilita

însu irea acelor abilit i i func ii care sunt necesare pentru adaptare i productivitate i diminuarea sau corectarea patologiei, pentru men inerea st rii de s n tate. Problema fundamental a terapiei ocupa ionale este de men inere i dezvoltare a capacit ilor, de a realiza satisf c tor pentru sine i pentru al ii diverse activit i i de a înv a s se controleze pe sine i mediul înconjur tor. Obiectivele terapiei ocupa ionale constau într-un program ce vizeaz mediul familial, social normalit ii. În sfera cerin elor de baz a programelor de terapie ocupa ional se pot men iona urm toarele exigente: 1. necesitatea de a asigura un program activ prin ocuparea integral bolnavului; 2. cuprinderea în programul de activitate a unor elemente de socio-terapie într-un ansamblu armonios de ac iuni recuperatorii cu con inut similar sarcinilor de munc , cum ar fi ergoterapia, cultterapia, meloterapia la nivel creativ, educativ, clinic, menit s încurajeze socializarea i comunicarea, artterapia care ofer Deoarece aceste activit i se desfasoar sanogenetice de a induce s n tateaechilibru, sentiment de independen amplificarea rolului grupului. Istoria i evolu ia terapiei ocupa ionale i a ergoterapiei i i g se te r d cinile în ansa de exprimare. mai ales în grupgrup care are valente a timpului ca finalitate a

cre terea încrederii în sine, cre terea independen ei în activitatea pacientului, reintegrarea în i profesional, deci de a oferi bolnavului condi ia psihosocial

prin acestea se realizeaz extinderea sferei de rela ii i libertate de ac iune, capacitate de ini iativ . Aceasta

interumane i de interac iune în grup, ceea ce constituie un deziderat menit s confere pacientului presupune drept cerin diminuarea ponderii terapeut-pacient, a caracterului ei uneori autoritar i

antichitatea greco-roman prehipocratic când se considera c exerci iile fizice, masajul, b ile, jocurile, sportul care con in i un aspect social elibereaz spiritul de problemele bolii. P rerea se men ine i se dezvolt în evul mediu, accentuându-se ca exerci iile moderate ca i munca u oar , lejer sunt arme în arsenalul terapeutic i în regulile generale de igien .

În medicina moderna se relev pregnant rolul terapiei ocupa ionale în reabilitarea social i restaurarea valorilor morale. Rolul profesiei de practician al terapiei ocupa ionale este de a dezvolta însu iri, calit i, abilit i, beneficiarii fiind persoane care au întâmpinat probleme ale capacit ii de func ionare în orice perioad a dezvolt rii individuale, fizice sau psihice. Spectrul de ac iune al terapiei ocupa ionale include probleme fizice, deci ale corpului, psihice- la bolnavii psihici, cognitive, psihologice i psihosociale. Practicianul terapiei ocupa ionale înva principiile generale aplicabile tuturor acestor dizabilit i. Domeniul de aplicare i activitate a practicianului de terapie ocupa ional este de la pediatrie pân la sec iile de geriatrie, într-o palet larg de metode ce variaz de la o consulta ie unic pân la cure de tratament, pe termen scurt pân la reabilitare i ajustare pe termen îndelungat. Handicapatul, dup Rob nescu, reprezint o persoan deficient urmare a unei leziuni senzoriale sau motorii. În dic ionarul ³Handicap i readaptare´, persoana cu handicap e definit ca o persoan care prezint un retard sau tulbur ri de dezvoltare de natur s -i creeze probleme adaptative în raport cu mediul socio-fizic. Handicapul poate fi de natur :  Fizic  Senzorial  Psihic : -intelectual ; de caracter  Educa ional (social , profesional ) Nu e de conceput o deficien cu o func ie unic pierdut . Cea mai pur deficien fizic ± pierderea unui segment de membru ± produce i un oc psihic, putând genera complexele de inferioritate. fizic sau psihic, ca

Sechelarul encefalopatic e un deficient motor i adeseori psihic. El este totodat propriocep ia. Infirmitatea = deficien de a face fa nevoilor curente. Invaliditatea (incapacitatea de munc ) reprezint infirmitate.

i un

deficient senzorial, dac nu în ceea ce prive te auzul sau vederea, totdeauna în ceea ce prive te fizic diagnosticat medical, ea reduce aptitudinea individului aspectul medico ± legal pentru

Readaptarea (dup Rob nescu) = complex de m suri medicale, educa ionale i sociale, cu ajutorul c rora handicaparea e redus la minimum din punct de vedere fizic, psihic i social, în a a fel încât handicapatul e redat unei vie i potrivite posibilit ilor sale i utile pentru societate. Reeducarea = un proces ce se ocup cu recuperarea fizic , psihic i profesional a bolnavilor în faza acut a bolii, în perioada de convalescen sau dup formarea de sechele. Recuperarea func ional e deci o sfer în cadrul no iunii mai largi de readaptare; reeducarea reprezint i mai limitat.

Hidroterapia, electroterapia i mai ales kinetoterapia sunt desigur mijloace fizice, dar atunci când ele sunt folosite dinamic, în scopul de a câ tiga sau recâ tiga o deprindere motorie, ele devin mijloace de educare - reeducare. Tot reeducare este i mi carea activ pe care bolnavul o execut sub ac iunea curentului electric decontracturant al unei anumite grupe de mu chi. Protezarea e plasat în cadrul recuper rii deoarece important este nu confec ionarea unui aparat ortopedic pentru deficient, ci efectele. Acestea implic un proces de educare ± reeducare pentru a-l înv a s foloseasc aparatul sau proteza respectiv . Boli ale neuronului motor central ± aceste boli sunt de tipul urm tor: sechele ale encefalopatiilor cronice infantile (paralizii spastice, infirmitate motorie cerebral ). Unii autori definesc astfel aceast condi ie: ³ Tulburare persistent , f r s fie fix , a motricit ii i posturii, ap rut de la na tere sau în primii ani de via netumoral în timpul sau dup na tere´. Pentru K. Bobath, paralizia cerebral creierului. rezult dintr-o leziune sau rea dezvoltare a i legat de o atingere i nedegenerativ a creierului, survenind în cursul dezvolt rii sale normale, înainte,

Deficitul motor î i g se te expresia în modalit i anormale de postur

i mi care, în

asocia ie cu un tonus postural anormal. Leziunea, care este prezent în creier înc de când e imatur, interfereaz cu dezvoltarea motorie normal a copilului. Ea e problema premordial a adapt rii ± readapt rii copilului. Din punct de vedere clinic, sechelele encefalopatice îmbrac o mare varietate de forme. Între acestea, Phelps deosebea cinci grupe, în func ie de predominan a spasticit ii, a rigidit ii, atetozei, tremur turii sau ataxiei. To i autorii sunt de acord în a recunoa te c rezultatele terapeutice cele mai bune se ob in atunci când boala e diagnosticat precoce i tratamentul început imediat. Dac tratamentul poate s înceap în jurul vârstei de 6 luni, copilul are mai multe anse de îmbun t ire deoarece centrii motori nu sunt înc dezvolta i. În acest stadiu creierul are mai mult plasticitate, iar func iile sale pot fi influen ate mai u or. Tratamentul precoce poate preveni instalarea contracturilor i diformit ilor. Prin mi care normal se previne întârzierea mintal datorat lipsei de experien senzorial . Tratamentul de recuperare func ional a infirmit ilor motorii cerebrale trebuie astfel condus încât s se ating urm toarele: 1) Schimbarea posturii anormale. 2) Reducerea hipertoniei, spasticit ii sau a spasmelor intermitente astfel încât mi carea s se fac f r un efort deosebit. 3) Dezvoltarea mi c rilor importante: controlul capului, întoarcerea de pe o parte pe alta, ederea, îngenuncherea, mersul în patru labe, sta iunea, reac iile de echilibru în toate pozi iile i activit ile. Aceste mi c ri trebuie educate în ordinea apari iei lor. 4) Reeducarea sensibilit ii i propriocep iei. 5) Prevenirea contracturilor i diformit ilor la copiii mici sau ameliorarea lor la copiii mari. 6) Înv area mi c rilor obi nuite vie ii de toate zilele. ´Obiectivele reeduc rii motorii sunt: educarea ortostatismului, echilibrului, locomo iei, prehensiunii, respira iei corecte, alc tuind împreun fundamentul pe care interven ia pedagogic ± psihologic i logopedic edific suprastructura dezvolt rii psihomotorii i a vorbirii.´

În general tratamentul copilului encefalopat cuprinde mai multe etape: procedura folosit corespunde vârstei pacientului, experien ei personale, mijloacelor de care se dispune i formei clinice. y Relaxarea ± o prim etap obligatorie e aceea a ob inerii maximului de inhibi ie posibil a fenomenului spasticit ii. Aceast relaxare va fi ob inut mai întâi pe cale pasiv , apoi cu ajutor i în mod activ, în sensul deprinderii copilui mai mare de a- i lua postura prin care spasmul d un tor mi c rii cedeaz . Metoda cea mai bine pus la punct e cea a so ilor Bobath. y Masajul ± nu poate fi decât un mijloc paliativ de folosit în cazurile grave în care nu se a teapt nimic de la educarea ± reeducarea neuromotorie. y y Mi carea pasiv ± ea are numai rolul de a înv a pe copil mi carea normal . Mi carea activ ± va începe cu ceea ce putem provoca reflex: întinderea bra elor în cadrul reflexului ³ preg tirea pentru s ritur ´, extinderea coloanei în cadrul reflexului Landau, reac iile de echilibru. Se trece apoi la exerci iul segmentar pentru a ajunge la integrarea acestor mi c ri în ansamblul activit ilor întregului corp. Schema de tratament trebuie s urm reasc trecerea de la un grup de activit i la altul mai complex conform legilor progresiunii i dezvolt rii psihomotorii normale. 1. Copilul va trebui mai întâi înv at s se relaxeze. Programul de gimnastic va începe cu impunerea pozi iei « reflex inhibitorii ». În pozi ie fetal , cel mai adesea eficace, leg n m copilul de câteva ori. Cunoa terea modelului de ac iune a reflexelor tonice cervicale e de mare importan în adoptarea posturilor relaxatoare. 2. Mi c rile alterne ale membrelor au rolul de a înv a copilul s coordoneze contrac ia i relaxarea reciproc a agoni tilor i antagoni tilor. Mi carea trebuie executat numai în condi ii de relaxare. 3. Rostogolirea lateral se face fie ajutând copilul de la nivelul capului, fie de la nivelul membrelor inferioare. 4. Târârea se execut în decubit ventral, preferabil dup ce copilul poate s - i men in m car câteva secunde postura p pu ii. În cazurile în care spasticitatea e mare i copilul nu- i poate mobiliza membrele superioare va fi necesar sus inerea axilar .

5. Din postura p pu ii se stimuleaz prehensiunea cu o mân a unui obiect. Prin aceast mi care se educ sprijinul pe un singur membru superior, ini iind totodat târâre. 6. Pe genunchi, pe c lcâie ezând, e o postur care va putea fi imprimat numai atunci când hipertonia membrelor inferioare va ceda la limita la care flectând puternic oldurile i genunchii, copilul s nu se arunce imediat pe burt . Din aceast pozi ie se stimuleaz reac iile de echilibru, se încearc ridicarea în genunchi cu sprijin, se trece în pozi ia în patru labe. 7. Mersul în patru labe se face la început sus inând copilul pe sub torace. 8. Din aceast pozi ie se trece la ezând. 9. În ezând, la marginea mesei, copilul va fi ajutat s se ridice i s se culce f r s cad . 10. Când copilul se poate men ine în genunchi, cu sprijin, se execut mersul altern, ajutândune pentru stimulare de rota ii i trac iuni. 11. Înc înainte de posibilitatea de sprijin pe patru labe se educ reflexul « preg tirea pentru s ritur ». 12. Ridicarea în picioare se face, fie din ezând pe banc , fie din pozi ia în genunchi. 13. În picioare se va face mai întâi educarea echilibrului, eventual, dac e posibil, sprijinul uniped. 14. Mersul se va începe sprijinind copilul i ajutându-l s p easc . Ridicarea membrului superior va inhiba adduc ia coapselor. Mai târziu, educarea mersului se va face prin exerci ii de mers cu sprijin între barele paralele. Acest program trebuie executat cu perseveren ani de zile, antrenând familia pentru acesta. În mod ideal, programul trebuie executat de 2-3 ori pe zi câte 10 ± 15 minute. Tratamentul infirmului motor cerebral nu mai poate fi privit ast zi izolat. Nu se va neglija contribu ia neuropsihiatrului, ortopedului, logopedului, ergoteraputului. Tratamentul complex nu se poate dispensa de prescrierea unor medicamente cu caracter mai mult sau mai pu in specific. A. Fizioterapia e un mijloc larg folosit : a) Ioniz rile transcerebrale calcice ; b) Baia cald general ; c) Galvaniz rile; i mi carea de

d) Câmpurile electromagnetice; e) Factorii balneari; f) Razele ultraviolete. B. Mijloace ortopedice: a) Atele gipsate sau din alte materiale; b) Aparate ortopedice pentru sta iune i mers. C. Mijloace chirurgicale: Opera ia Forster Interven ia Trosc, Stoffel Neurotomia obturatorului Opera ii pe tendoane Opera ii pe articula ii i kinetic a infirmului motor i func ional . Mai târziu se nu se mai bucur de favoare

D. Ergoterapia ± rol covâr itor în educarea psihic cerebral. Se folosesc mai întâi formele recreativ

intervine cu ergoterapia ocupa ional , prevoca ional , preg tind copilul pentru gesturile caracteristice unei meserii sau a unui grup de activit i practice. Boli ale neuronului motor periferic Afec iunile neuronului motor periferic sunt reprezentate prin leziuni celulare acute (poliomielit ), cronice (atrofia muscular (compresiune, elongare, sec ionare). I. Sechele de poliomielit ± în stadiul acut i imediat urm tor al bolii, cea mai util este metoda Kenny, care e indicat numai în primele faze ale bolii. Dup trecerea a 10 ± 20 de luni de la debut, o revenire în contrac ia elementelor musculare paralizate e greu de conceput. Din acest moment, întregul proces de readaptare trebuie concentrat asupra amplific rii elementelor de stimul i contrac ie care au mai r mas valide într-un grad oarecare. În aceast faz ± metoda Kabat. II.Leziunile nervilor periferici:  F r întreruperea continuit ii nervoase: metoda Kenny.  Leziuni de tip sec iune: kinetoterapie, dup Nikitin i Pribîlov: - Ridicarea for elor bolnavului, precum i a tonusului fizic i psihic al acestuia ; progresiv ) sau de distrugere brusc a axonilor

- Ap rarea aparatului locomotor al membrului lezat de pierderea temporar a func iei: atrofie i contractur . - Dezvoltarea i perfec ionarea mi c rilor compensatoare III. Spina bifida Tratamentul de recuperare trebuie s fie precoce i s se adreseze formelor u oare sau formelor rezolvate chirurgical i vizeaz :    lupt împotriva paraliziei ; lupt împotriva retrac iilor ; lupt împotriva deform rilor.

Rolul ergoterapeutului: s lucreze cu persoanele de toate vârstele care au un handicap fizic sau mental pentru a le reda cât mai mult autonomia; s pun un diagnostic: s evalueze situa ia i nevoile persoanelor cu handicap; s analizeze diagnosticul i s ofere recomand ri atât la nivel individual cât i familial i colectiv; dezvoltarea unui plan de formare pentru aceste persoane, familiile lor i a comunit ii; conceptualizarea i realizarea de proteze i aparate; consilierea i s demonstreze moduri diferite de a face i/ sau de utilizare a protezelor, aparatelor etc; desf oar organizarea activit i de cercetare i dezvolt un program de reabilitare pentru a ajuta aceste persoane; i oferirea de activit i de preven ie: consiliere, conferin e, ateliere de lucru cu privire la activit ile fizice i mentale folosite în terapia ocupa ional ; reinser ia social a bolnavului prin intermediul programelor de ergoterapie.

Prin urmare, ergoterapia este considerat de toate vârstele.

în zilele noastre o industrie vital pentru

reabilitare i dezvoltarea autonom pentru facilitarea integr rii sociale a persoanelor cu handicap

Potrivit unei defini ii din 2004 al Federatiei Mondiale a Terapeu ilor ocupa ionali (WFOT), este o profesie care promovezeaz s n tatea i bun starea prin ocuparea for ei de munc i al c rei scop este de a face oamenii capabili s participe la activit ile cotidiene i de pacien ii cum s - i recâ tige posesia acelor mi c ri, atitudini, pe care boala le multe ori terapia ocupa ional este prezentat aproape ca un joc. În realitate, aceasta este util , pentru c înva declar inapte. Pentru a promova independen a -nu este vorba doar de a ajuta persoana s se mi te, s se îmbrace ci i de a putea fi pus în situa ia de a decide cu privire la propria via , s se organizeze, s refuze, s - i asume responsabilit i i îndatoriri, s aib preocup ri i interese; i terapeu ii reu esc acest lucru prin diferite activit i care m resc capacitatea lor de participare sau prin modificarea mediului, pentru o mai bun implicare, prin activit ile cotidiene, de joc, artizanat, gr din rit, pictur , teatru, lectur ; în final s dep easc imobilitatea i disconfortul fizic al bolii.

³handicapul este robie...el generez de asemenea m re ie robia i m re ia la care fiecare om particip .´ To i cei care ajut , sus in, înso esc persoana cu handicap în deficitele sale progrese de recucerire a locului între semenii s i, manifest la rândul lor i în felul lor, importan a acestei capacit i a omului de a devein el însu i, dincolo de obstacolele destinului s u, de a le întâlni pentru a- i le asuma i pentru a le învinge. Societatea în întregime trebuie s in cont de aceast dimensiune a condi iei umane.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful