You are on page 1of 45

SCURTA

PREZENTARE

Norii sunt un fel de dictionar desfasurat pe cer al conditiilor meteo existente la un


moment dat. Analizandu-le forma si caracteristicile, obervatorii pot determina, cu destula
usurinta si fara a apela la instrumente de genul barometrului, termometrului, timpul probabil
pentru un anumit moment al zilei sau chiar pentru mai mult.
De fiecare data cand aerul se ridica si se raceste peste punctul de saturatie (100%
umiditate relativa) iau nasterii norii. Exista 4 situatii in care au loc aceste procese:
a. Convectia aerului pe verticala, ia nastere in urma radiatiei caldurii pamantului care
provoaca curenti termali ascendenti ce urca pana la punctul de saturatie.
b. Curenti ascendenti frontali, care iau nastere in urma intalnirii dintre doua mase de aer
diferite, cald si rece. Cel cald este fortat sa urce unde se va raci si va atinge punctul de
saturatie. Aceste fronturi provoaca majoritatea precipitatiilor.
c. Ciclonii. O zona cu presiune scazuta atrage aerul in centrul ei, din toate partile, iar
odata ce aerul ajunge aici nu poate sa mearga decat in sus. Aerul continua sa urce
pana cand atinge punctul de saturatie.
d. Ascensiunea orografica, are loc cand o masa de aer este impinsa in sus peste un
obstacol, cum ar fi un munte. Aerul se raceste datorita scaderii adiabatice pana la
punctul de saturatie al aerului.
Fiecarei familii de nori ii apartin specii, subspecii, prescurtari si forme speciale. Ca
regul de baz, nici o interpretare de nori nu este 100% corect dect pentru momentul n
care norii sunt pe cer. Cerul trebuie urmrit constant pentru a putea face o predicie meteo
corect.
De sus n jos, avem urmatoarele categorii :
Cei mai nali nori sunt Cirrus, la 20,000 de picioare . Sunt formai din cristale de
ghea,cu structura fibroasa, contururi nedefinite i par nite fire de vat ntinse pe cer . Sunt
foarte frumoi si foarte pozai.
ntre Cirrus-i, mai importani ar fi:
a) cei care par ca nite virgulie, cirrus uncinus, care pe cerul de var nseamn anse de
ploaie, vezi urmtorul nor, iar pe cerul de iarn ninge n 36 de ore. Pe masura ce furtuna se
apropie cirrus se ingroasa si coboara transformandu-se in altostratus si apoi in stratus.
b) cei care formeaza o structur ca o ir de pete, care nseamn 70% anse ca mine
diminea s fie deosebit de rece. Dei pare ciudat, e o structur des ntlnit.
La fel, destul de des ntlnita dar mai puin n Romnia, e o structur de nori subiri i
n spiral, nurubai. De obicei, apar n zona rmului mrilor i oceanelor, acolo unde un
front plin de ap, de exemplu, ntlnete un front mai uscat, i se fac turbioane pe orizontal,
la mare nlime.
Cnd se adun mai muli cirrus la un loc se fac :
c) cirrus castelanus, care pot acoperi cerul n proporie destul de mare, i sunt mai
compaci. Nu aduc frig dar pot aduce vnt dedesubt, adic la nivelul pmntului. Sunt zile de
var n care bate vntul destul de serios dei pe cer nu sunt nori furioi, ci doar nite
fire.Sau :
d) cirrostratus care apar ca o cea fin. Dac pare s formeze un fel de halou n jurul
soarelui / lunii, nseamn atmosfera umed, dar anse reduse de ploaie. Aceti nori pot
compune mackerel sky.
Cirrus aduce schimbarea vremii. E un nor subire, de var, dar nu v lsai nelai de
firele fine, albe, de pe cer, deoarece dac sunt mai mult de 20% e ca i cum ar fi 100%.

Norii Altostratus si Altocumulus:


Sunt nori medii, formai din Cirrus care se adun, sau margini de Cumulus. Se
intepreteaz ca n schimbare. Dac nainte erau nori de timp frumos care s-au adunat ntr-o
echip compact, sunt altrostratus. Dac a plouat sau a fost vreme ntunecat i acum se
zrete cerul prin ei, sunt altocumulus.
De obicei sunt compaci, cu posibilitate de 15-30% cer albastru, i sunt insotiti de vnt. n
cazul n care zburai prin altostratus , simii frumuseea lor pn n stomac ca turbulene.
Prezint formaii
interesante, dungi ca vltucii de ln bine aliniai, coame de cai sau mackerel sky. Pot fi
grupai sau ntini pe tot cerul ntr-o cea compact i destul de joas, fr margini i
diferene de nuan.
Dac la cirrus ne gndeam c s-ar putea s se schimbe vremea, o dat cu alto~ cei
compaci, treaba devine serioas.
Treaba devine foarte clar o dat cu Norii Cumulus. Din acesti nori plou si ninge.
Acestia vin frumuel ca nite oie n plcuri, cumulus humilis, mai subirei sau mai groi,
depinde unde sunt formai i pe unde s-au plimbat nainte. n Glasgow, Anglia, cand ploua
zilnic nici nu te face s-i deschizi umbrela, este doar o burni.
Cnd se adun, sunt acolo pentru mai mult timp (dac nu se adun nseamn c avei
parte de cumulus de timp frumos, i dau bine n poze, n contrast cu cerul albastru curat de
praf). Un Cumulus serios st pe cer cu zilele. Cu un nor cumulus nu tii unde este soarele pe
cer cci tot ce vezi este o margine gri de nor murdar.
Cteodat ii aduc i rudele mai sarace, cumulus fractus, nite pete gri nchis (diferene
de nuan) care fug n mare mare vitez pe sub ei. Deci vnt, nu? De obicei acolo sus, nu aici
jos, dar nici mult nu mai e. Cnd termin cei mici cu fuga, s te ii !
Datorita prezentei vntului se ridic si norul pe vertical. O structur furioas de genul
acesta, de form nicoval sau conopid, se cheam cumulonimbus. Tipic pentru cumulus este
s aib partea de jos dreapt i nchis la culoare, adic prezint umbr proprie. Sunt foarte
des prezentai n picturi.
Cteodat pe cer poate fi un amestec de nori, cu un cumulus care se termin sus cu
cirrus i cu multe fragmente sau zone de altostratus. Atunci este cer haotic, i zice de ru, dar
nu mereu, spre marea noastra uimire.
*****
Conform specialistilor Ioan Stancescu si Sergiu Ballif, s-ar mai categorisi norii si dupa
starea de agregare a apei:
- nori formati din particule lichide: St, Sc, Cu si in parte Ac;
- nori formati din particule solide: Ci, Cs, Cc;
- nori micsti, atat apa cat si particule solide: Cb, Ns si in parte Ac si As;
Ar mai fi norii orografici, formati prin influenta puternica pe verticala asupra curentilor
ce traverseaza masive muntoase, denivelari pronuntate, de catre cele din urma:
- norii de briza (specifici pt M-tii Fagaras);
- caciula muntelui;
- flamura muntelui;
- ochiul furtunii;
Potrivit specialistilor de mai sus acestia, in general, preced manifestari orajoase si pot
cadea din ei precipitatii sub forma de ploaie cu picaturi mari si rare sau ninsori cu fulgi mari.

Cand sunt insa mai mult impastiati decat uniti, pe un cer albastru, prevad o crestere a
presiunii si un cer senin.
In unele carti se mai prezinta nori de inaltimi foarte ridicate:
-norii sidefii, dupa apusul soarelui, undeva pe la 20-25Km altitudine;
-norii argintii, (vizibili noaptea) 75-80Km altitudine

Cirrus (CI) nori cu forma de fibre si apar la inaltimi mari la 20,000 picioare ;
prevestesc aparitia frontului atmosferic cald si apar cu 1000 km inaintea frontului. Nu reduc
stralucirea soarelui si a lunii. Vremea se strica la aparitia lor.

Cirrus

Cirrus Uncius

Cirrus Uncius

Cirrus Duplicatus

Cirrus Flocus

Cirrus Radiatus

Cirrus Spissatus

Cirrus Intorsus

Cirostratus (CS) nori sub forma stratificata, cu aspect de paturi, benzi, destul de
transparenti si pot acoperi intreg cerul. Nu dau precipitatii ci prevestesc aparitia frontului
atmosferic cald. Suprapusi peste luna sau soare dau nastere fenomenului numit HALOU sau
CURCUBEU CIRCULAR.

Cirrostratus

Cirrostratus ondulatus

Cirrostratus Fibratus

Cirrocumulus (CC)- nori sub forma de gramezi mici de culoare alba. Apar odata cu
Cirrus dar dispar repede si nu dau precipitatii.

Cirocumulus

Cirrocumulus Castelanus

Cirrocumulus Flocus

Cirroscumulus Lacunosus

Cirrocumulus Stratiformis

Cirrocumulus Ondulatus

Cirrocumulus Virga

Altostratus si Altoscumulus sunt nori mijlocii formati la 2500-6000 m alt; culoare


cenusie deschisa si sunt formati din amestec de picaturi de apa si cristale de gheata.
Altostratus (AA) sub forme de panze sau paturi suprapuse gri; dau precipitatii cu
caracter general (ploi obisnuite) si sunt nori frontali (in cadrul fronturilor atmosferice).

Altostratus

Altostratus ondulatus

Altostratus Virga

Altocumulus (AC)- nori de culoare gri sub forma de gramezi; se inrosesc la apusul si
rasaritul soarelui, nu dau precipitatii, prevestesc vreme buna sau in curs de imbunatatire.

Altocumulus

Altocumulus Castelanus

Altocumulus Lenticularis

Altocumulus Ondulatus

Altocumulus Duplicatus

Altocumulus Lenticularis

Altocumulus Lenticularis

Altocumulus Lenticularis

Altocumulus Lenticularis

Altocumulus Lenticularis

Altocumulus Lenticularis

Altocumulus mamma

Altocumulus perlucidus

Altocumulus Stratiformis

Altocumulus Ondulatus

Altocumulus Virga

Cumulus sunt nori de vreme buna cu contururile bine precizate si au culoarea alba.
Cumulonimbus (CB) sunt nori de furtuna cu extindere mare pe verticala. Sunt cei
mai aproape de sol si au baza la 50-100 mde pamant iar varful la 8000 m, fiind foarte
dezvoltati pe verticala. Baza lor este intunecata , mijlocul cenusiu iar sus sunt albi. Genereaza
averse de ploaie ce vara sunt insotite de descarcari electrice, insotite si de vant puternic si in
rafale.

Cumulonimbus cu Mammatus

Cumulonimbus Calvus

Cumulonimbus Cu Pileus

Cumulonimbus Incus

Cumulonimbus Capillatus

Cumulonimbus Incus

Cumulonimbus Arcus

Cumulonimbus Arcus

Cumulonimbus Mamma

Cumulonimbus Pannus

Cumulonimbus Pilleus

Cumulonimbus Tuba

Cumulonimbus Virga

Cumulus Humilis

Cumulus Mediocris

Cumulus Congestus

Cumulus Congestus

Cumulus Pileus

Cummulus Virga

COMBINATII de TIPURI de NORI

Orografic Stratus

Pyrocumulus

Stratocumulus Castellanus

Stratocumulus Castellanus

Stratocumulus Perlucidus

Stratocumulus Stratiformis

Stratocumulus Ondulatus

Stratocumulus Ondulatus

Stratus Nebulosus

Stratus Fractus

Stratus Nebulosus

Stratus Fractus

TABEL CU DESCRIEREA NORILOR

SPECII DE NORI
NUME

PRESCURTARE

DESCRIERE

calvus
capillatus
castellanus
congestus
fibratus
floccus
fractus
humilis
lenticularis
mediocris
nebulosus
spissatus
stratiformis
uncinus

cal
cap
cas
con
fib
flo
fra
hum
len
med
neb
spi
str
unc

Plesuv, matasos
fibros
turrets-like
Urias, forma de turn
ffibros
Pufos, fulguit
desirat
jos
migdalat
moderat
Cetos, ca un val
dens
stratificat
In forma de virgula

NUME

PRESCURTARE

DESCRIERE

duplicatus
intOrtus
lacunosus
opacus
perlucidus
radiatus
translucidus

du
in
la
op
pe
ra
tr

Dublu, pe nivele
intrepatruns
perforat
Intunecat, nu trece soarele
Transparent prin gauri mici
radial
translucid

undulatus

un

valurit

vertebratus

ve

schelet

FAMILIE DE
NORI
Cb
Cb
Ci, Cc, Ac, Sc
Cu
Ci, Cs
Ci, Cc, Ac
St, Cu
Cu
Cc, Ac, Sc
Cu
Cs, St
Ci
Cc, Ac, Sc
Ci

SPECII DE NORI
FAMILIE DE
NORI
Ci, Cs, Ac, As, Sc
Ci
Cc, Ac, seldom Sc
Ac, As, Sc, St
Ac, Sc
Ci, Ac, As, Sc, Cu
Ac, As, Sc, St
Cc, Cs, Ac, As, Sc,
St
Ci

FORME SPECIALE
NUME

PRESCURTARE

DESCRIERE

arcus
incus

arc
inc

arcuit
nicovala

mamma

mam

negi

pannus
pileus

pan
pil

franjuri
Cu cap

praecipitatio

pra

Cu precipitatii

tuba
velum

tub
vel

palnie

virga

vir

virgulite

val

FAMILIE DE
NORI
Cb, seldom Cu
Cb
Ci, Cc, Ac, As, Sc,
Cb
As, Ns, Cu, Cb
Cu, Cb
As, Ns, Sc, St, Cu,
Cb
Cb, seldom Cu
Cu, Cb
Cc, Ac, As, Ns, Sc,
Cu, Cb