You are on page 1of 4

”Normalitatea sistemului familial”

de M.N.Turliuc

Definirea conceptului de normalitate a îmbrăcat diverse forme de-a lungul timpului iar
domeniul în cauză a încercat să îl explice.
Despre noțiunea de normal, Dicționarul Explicativ al Limbii Române o definește în
felul următor: ”care este așa cum trebuie să fie, potrivit cu starea firească, obișnuit, firesc,
natural, sănătos , care este conform cu o normă”. Conform definiției orice familie trebuie să fie
sănătoasă în ceea ce privește membrii săi, normalul se referă

atît la sine cît și la relațiile cu

semenii săi, relațiile din care iau naștere toate domeniile socialului, economicului, politicului.
Conceptului de normal i se atribuie două laturi: ”latura statică” și ”latura dinamică”.
Normalul atribuit omului din punct de vedere static ar însemna- sănătate, libertate față de boli
mintale și fizice, iar dinamic se referă la scopul pentru care există omul, la sensul final al vieții.
Din definițiile oferite mai sus putem spune că fiecare om contribuie prin ”normalitatea” sa la
bunăstarea familiei.
În lucrarea sa vorbește despre mai multe tipuri de normalitatea familiei:
-

normalitatea familială asimptomatică;
normalitatea familială ca ideal;
normalitatea familială ca medie;
normalitatea proceselor tranzacționale familiale.

În primul caz vorbim despre absența simptomelor de anormalitate, ceea ce înseamnă
prezența sănătății, studiindu-se astfel familiile normale ca grupuri omogene prin completarea
familiilor cu pacienți perturbați.
În al doilea caz vorbim despre familiile ideale ce pornesc de la familii cu funcționare
optimă și coboară pînă la familii puternic disfuncționale. Aici vorbim despre familii în care se
dezvoltă cu succes copiii.
În al treilea caz se vorbește despre o familie normală dacă se află la pragul de mijloc
considerîndu-se că în orice familie pot apărea unele probleme care pot fi ocazionale.
În al patrulea caz autorul susține că familia trebuie să implice în sine procesele de
integrare, menținere și creștere a unității familiale.
În contextul celor expuse mai sus este foarte dificil de apreciat unde începe și unde se
termină normalitatea.
Noțiunea de normalitate este legată și de adaptarea socială iar din acest punct de vedere
acesta diferă de la o populație la alta, de la o familie la alta. Orice familie normală poate să
funcționeze normal numai atunci cînd la bazele acesteia se află un set de reguli și principii,
1

Comunicarea. lăsînd loc impulsivității și ”defectul fiecăruia” exprimat prin faptul că nu știm a ne asculta pe noi înșine și pe interlocutorul nostru. cauzalitatea circulară. Cele 7 teorii ale sistemului familial ca: 1. este un secol în care prea puțin vorbim și ne exprimăm  sentimentele. Astfel se conturează o teorie a sistemelor familiale care definesc normalitatea familiei prin procesele care se desfășoară în cadrul familiei dar și între membrii acestuia. Normativitatea – familia în sine reprezintă într-un ansamblu unitar comportamentul membrilor sistemului familial. normativitatea. în sensul că uneia poate să-i reușească să treacă peste criză dar alteia din contra. Orice familie își stabilește niște reguli. comunicarea. Exemplificarea celor șapte teorii va scoate în evidență și legătura dintre ele. Comportamentul membrilor familiei este foarte important  pentru unicitatea acesteia. 3. neafectat din exterior. morfogeneza. finalitatea. în prezent pot spune că acest aspect important care menține ”pacea” în familie a dispărut.  Cauzalitatea circulară. Dacă în trecut comuncării i se acorda un rol important și membrii familiei se ascultau reciproc. 2 . Finalitatea.dar nu numai să existe dar și să le pună în aplicare zi de zi. În orice familie comunicarea are un rol primordial. iar orice problemă apărută la nivelul familiei afectează întreg grupul. principii. iar acest fapt depinde în mare parte de  membrii ei și de efortul depus de fiecare în soluționarea uneia sau altei probleme. deoarece se află în strînsă legătură una cu cealaltă. valori. Teoria dată se referă la menținerea stării stabile în familie. Secolul XXI fiind un secol al vitezei. În unele famili contemporane de multe ori putem observa cum problemele numai sunt soluționate în grup dar fiecarea încearcă să  găsească soluții independent.reprezintă o altă teorie a asistemului familial care se referă la unele situații din cadrul familiei care pot fi suportate diferit de la o familie la alta.familia reprezintă un grup de indivizi care interacționează unii cu alții. 2. care  trebuie respectate pentru a menține un sistem stabil. homeostazia. iar acest fapt duce la certuri de mare amploare. 5. deoarece prin comunicare pot fi soluționate diverse probleme care vizează familia dar și pot fi comunicate nevoile mebrilor familiei și nu numai. regulile familiei. sunt acele teorii care explică cum trebuie să funcționeze o familie normală. 7. 4. 6. Regulile familiei. Homestazia. norme. doar într-o familie anormală aceasta nu va avea efect asupra unora.

 Morfogeneza. Din punct de vedere structural familia diferă și nu putem afirma cu certitudine că este una normală. tip iii: nevoi de apartenență și dragoste. funcțională sau disfuncțională deoarece acest fapt depinde de subcultura din care face parte. Această ”perturbare” provine de la modernizarea societăților care și-au schimbat mult modul de gîndire. nevoile.Turliuc identifică teorii care se referă nemărginit la familie și anume: 3 . în astfel de familii se creează așa numitele subsisteme care trebuie delimitate cum ar fi: subsistemul soților. satisfacerea nevoilor afcetive. dar acest fapt nu trebuie să încalce drepturile niciunuia din membri dar nici să perturbe relațiile dintre aceștia. tip iv: nevoi de respect și stimă de sine. În orice societate se pune accentul pe crearea familiilor deoarece acestea îndeplinesc funcții importante ca: crearea de noi generații. Odată cu cearea unei familii fiecare își stabilește anumite funcții care cer a fi îndeplinite atît cu strictețe cît și cu regularitate. tip ii: nevoi de siguranță și securitate. iar acest fapt este necesar în condițiile evoluției treptate a fiecărui individ. normele în cocncordanță cu aceste schimbări. Odată cu schimbările intervenite în cadrul familiei se răsfrîng asupra nevoilor. Odată cu dezvoltarea și evoluția membrilor familiei se modifică și regulile. Nevoile enumerate de Maslow sunt primordiale și au un rol deosebit în orice familie deoarece datorită existenței acestora pot fi satisfăcute nevoile tuturor membrilor dar și pentru crearea unei atmosfere plăcute și prietenoase în orice familie. de intimitate a familiei. În cadrul studierii familiei M. ele fiind dependente una de cealaltă. acestea pot funcționa bine dacă sunt trasate anumite linii de autoritate și responsabilitate. într-o strînsă legătură. unitate de protecție. Odată cu trecerea anilor multe din funcțiile familiei au fost perturbate ca: educația și securitatea socială. De aici și ideea că fiecare familie își stabilește propriile reguli de funcționare. tip V: nevoi de autodezvoltare. subsitemul parental. Familia este mereu în curs de dezvoltare. Normalitatea familiei poate fi observată și prin satisfacerea nevoilor deoarece nu poate fi normală o familie sau alta atunci cînd copilului nu îi sunt îndeplinite nevoile de bază ca dragoste și securitate care sunt pe primul loc pentru asigurarea unei creșteri și dezvoltări armonioase. menținerea și satisfacerea nevoilor fizice ale familiei.N. deoarece fiecare joacă un rol deosebit. dar și de stadiul de dezvoltare. odată cu nesatisfacerea uneia dintre nevoi se prăbușește întreaga piramidă. anormală. Nevoile care trebuie și este necesar să le îndeplinească fiecare familie după cum Maslow clasifică piramidal cele cinci tipuri de nevoi umane: - tip i: nevoi fiziologice.

N. Deși în viața de zi cu zi vedem conflictul ca ceva ”negativ”. Dicționar Explicativ Al Limbii Române. pentru că este normal atîta timp cît considerăm noi acest lucru. M. Familia este un component important al societății de aceea trebuie studiat cu regularitate deoarece intervin diverse schimbări la anumite intervale de timp.1.Turliuc prezintă normalitatea sistemului familial din diverse puncte de vedere iar acest lucru ne dă posibilitatea de a analiza. Iași. George Neamțu. 4 . Psihologia cuplului și a familiei. dintre părinți și copii. teoria dezvoltării – se referă la faptul că fiecare stadiu în viață are problemele sale. 3. Maria Nicoleta Turliuc. normal sau patologic. București. Bibliografie: 1. prin faptul că acesta scoate la iveală anumite neînțelegeri cu scopul de a se găsi compromisuri. iar normalitatea sistemului familial depinde în mare parte de membrii pe care o constituie. acestea fiind unice și diferite unele de altele. acordîndu-se atenție la faptul că un comportament nu este bun sau rău. teoria behavioristă și cea a schimbului social. București. 2003. nu vor înceta să apară și conflictele. totuși acesta are și laturi pozitive. 2. 2004. aspectele ascunse ale oricărei familii. al Academiei Române. 1998. negocieri între părțile conflictogene. 2. Totodată putem menționa că fiecare membru al familiei își poate coordona aceste stadii atunci cînd este depus maximum de efort. Atîta timp cît în viața de familie vor interveni anumite schimbări. Institutul de lingvistică ”Iorgu Iordan”. 3. Tratat de asistență socială. În concluzie pot spune ca fiecare are dreptul sa fie liber de orice condiționare și are dreptul să trăiască așa cum își dorește dar – nu cum doresc alții pentru noi. teoria conflictului – se referă la faptul că odată cu evoluția familiei apar diverse conflicte între membrii familiei. anume atunci cînd apar conflictele dintre soți.această teorie se referă la problema normalității familiei și la interacțiunile comportamentale.