You are on page 1of 9

Cuprins

I.

Introducere

II. Competența Curții internaționale de Justiție
III. Jurisdicția Curții internaționale de Justiție
IV.Bibliografie……10

1

și așa mai acceptă jurisdicția Curții numai de la caz la caz. dorin ța de a preveni repetarea lor au fost determinante pentru acceptarea. Munca Curții se caracterizează printr-o gamă largă de activitatea judiciară.wikipedia. este principalul document care constituie documentul constituant și de reglementare a Curții. în scopul men ținerii păcii în lume prin mijloace juridice. Curtea Internațională de Justiție (cunoscută și drept Curtea Mondială sau CIJ. Competența Curții internaționale de Justiție 1 Cf. astfel apare C. dar a fost în mod clar o creștere a dorinței de a folosi Curtea începând cu anii 1980.org/wiki/Curtea_Internationala_de_justitie.I. de către marea majoritate a statelor. Din păcate. Curtea a început activitatea în 1946 ca succesoare a Curții Permanentă Internațională de Justiție. în special în rândul țărilor în curs de dezvoltare.J. . cu sediul la Haga.12. nici forțele păcii.1 II. care are de asemenea poten țial "global" de competență. Înființată în anul 1945 de către Carta ONU. agențiilor și a Adunării Generale a ONU. nici existența justiției interna ționale nu au putut împiedica izbucnirea celui de-al doilea război mondial. franceză Cour internationale de justice) este principalul organ judiciar al Națiunilor Unite. a cărei activitate a adus o contribuție importantă în dezvoltarea dreptului international.2014 2 . În prezent există douăsprezece cazuri la Curtea Mondială. Grozaviile acelui cataclism. accesat 25. Ea are sediul în Palatul Păcii de la Haga. Principalele sale funcții legale sunt soluționarea litigiilor prezentate de către statele membre și de a da avizele legale cu privire la întrebările adresate de către organele autorizate în mod corespunzător internaționale. CIJ nu ar trebui să fie confundată cu Curtea Penală Internațională. Statele Unite au retras competența obligatorie în 1986. dar aplicarea este condiționată de dreptul de veto a celor cinci membri permanenți ai Consiliului. Introducere Necesitatea instituirii unui organ de justiție internațonal în formele unei instan țe propriu-zise s-a impus după primul război mondial. CIJ sa confruntat cu relativ puține cazuri în istoria sa. Așa a luat ființă Curtea Permanentă de Justiție. a instituirii unei instanțe internationale. Capitolul XIV al Cartei Organizației Națiunilor Unite autorizează Consiliul de Securitate ONU de a pune în aplicare hotărârile Curții Mondiale. Statutul Curții Internațională de Justiție. similară cu cea a predecesorului său. http://ro. Țările de Jos. La sfârșitul celui de-al doilea război mondial idea înfăptuirii unei justiții internaționale a fost reluată.

celălalt stat parte are dreptul de a desemna un udecător ad-hoc. De regulă. În ciuda acestor prevederi. Nu pot fi doi judecători din aceeași țară. Independența judiciară este tratată în mod special cu articolele 16-18. SUA a emis un comunicat. Judecători servesc pentru termeni nouă ani și poat fi realeși pe o perioadă de până la două mandat. Marea Britanie. și nici nu pot acționa în calitate de avocat.CIJ este compusă din cincisprezece judecători aleși pentru nouă ani de către Adunarea Generală a ONU și Consiliul de Securitate al ONU de la o listă de persoane nominalizate de către grupuri naționale în Curtea Permanentă de Arbitraj. dreptul civil și legea socialistă (acum. eventual. membrii Cur ții au propriile lor interpretări a acestor reglementări. pentru re-alegere) de fiecare dată. Judecătorii CIJ nu sunt în măsură să de țină orice alt post. în general. care sunt fie calificate pentru cele mai înalte funcții jurisdicționale în statele lor de origine sau sunt cunoscute ca avocați cu suficientă competență în dreptul internațional. Procesul electoral este prevăzută la articolele 4-12 din Statutul CIJ. În conformitate cu articolul 9. Judecătorii sunt independenţi. independența judecătorilor CIJ a fost pusă la îndoială. deoarece nu a prezentat un candidat. acest lucru a însemnat dreptul comun. În practică. pentru a asigura continuitatea în instanța de judecată. Un judecător poate fi demis doar cu votul unanim al celorlalți membri ai Cur ții. În esență. Republica Populară Chineză din 1971 încoace). Rusia. în calitate de membri ai Curții se presupune că reprezintă "principalele forme de civilizație și principalele sisteme juridice ale lumii". Din anii 1960 a patru dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate (Franța. atât timp cât nu există nici un conflict de interese. Acest lucru le permite să se implice în afara de arbitraj și în posturile profesionale. șiStatele Unite) au avut întotdeauna un judecător la Curtea de Justiție. Judecători pot emite hotărâri comune sau separate despre propriile lor opinii. dacă într-un diferend aflat pe rolul Curţii printre judecătorii care fac parte din completul de judecată se află un cetăţean al unui stat parte la acel diferend.este de a se alege un judecător de aceeași naționalitate pentru a finaliza termenul. Alegerile au loc o dată la trei ani. în timpul cazului cu Nicaragua. 3 . pentru a se asigura că interesele ambelor părţi aflate în procesul aflat în curs de judecată vor fi avute în vedere în egală măsură în cadrul deliberărilor secrete. există o compoziție geopolitică în ciuda faptului că nu există nici o prevedere pentru aceasta în Statut al CIJ. Totuşi. De exemplu. indiferent de naționalitatea acestora din rândul "persoanelor de caracterul moral ridicat". În cazul în care un judecător moare în funcție. cu o treime din judecătorii pensionați (în funxție și. ei nu reprezintă statele ai căror cetăţeni sunt. sugerând că acesta nu a putut prezenta materiale sensibile la Curtea din cauza prezenței unor judecători din blocul comunist. care nu a avut un judecător la Curtea de la 1967-1985. Excepția a fost China (Republica China până în 1971. legea post-comunistă). Articolul 2 din statut prevede că toți judecătorii ar trebui să fie ale și. practica.

altor organe ale O. 94 al Cartei. Acest sistemul permite oricărei păr ți la un caz contencios de a numi un judecător la alegerea lor (de obicei. (dar nu întotdeauna) votează în favoarea statului. în cazul în care un judecător de cetățenie nu este deja pe bancă. să se adreseze Consiliului de Securitate care poate.org/wiki/Curtea_Internationala_de_justitie. în caz de divizare egală. Acest sistem ar putea părea ciudat. cealaltă parte are dreptul. este posibil ca la un singur caz să delibereze peste șaptesprezece judecători. Judecători pot. stai pe controversate cazuri în fața Curții. accesat 25. emite avize separate. în comparație cu instanțele din procesele interne. de asemenea. și. prin valoarea lor intrinsecă. http://ro. aceasta putând reveni oricând asupra lor. Judecătorii ad-hoc.2014 4 . de obicei. prin care se soluţionează fondul cauzei. care i-a numit și. cu autorizarea Adunării Generale.Deciziile și avizele sunt în majoritate. ele impunându-se. pentru fapte care la data hotărârii erau necunoscute Curţii şi care ar fi putut influenţa decisiv hotărârea dacă ar fi fost cunoscute. dacă socoteşte necesar.wikipedia. Judecătorii Ad-hoc participă pe deplin în caz și la deliberări. În afara atribuţiilor sale de judecare a cauzelor privind diferendele internaţionale. Dacă una din părţi nu o pune în aplicare. 2 Cf. Cum însăşi denumirea lor o indică. şi instituţiilor specializate ale acesteia în probleme juridice care se ivesc în cadrul sferei lor de activitate. dar scopul ei este de a încuraja statele să-și prezinte cazul în fața Curții.12. este definitivă din ziua în care a fost citită în şedinţă publică şi obligatorie pentru părţi.U. însă. să facă recomandare sau să decidă asupra măsurilor de luat pentru aducerea la îndeplinire a hotărârii. potrivit art. de naționalitatea acestora). astfel î și anulează reciproc votul. Curtea Internaţională de Justiţie are şi atribuţia de a da avize consultative Adunării Generale şi Consiliului de Securitate în orice problemă juridică precum şi.2 Hotărârea adoptată de Curte. aceste avize nu sunt în principiu obligatorii nici pentru instanţă. împreună cu judecătorii permanenți. votul președintelui devine decisiv. nici pentru cel care le-a cerut ori pentru alte state. Ea poate fi supusă doar revizuirii.N. Astfel. Judecători Ad-hoc: Articolul 31 din Statut stabilește o procedură prin care judecătorii ad-hoc.

p. de exemplu.264. 4 Aurel Preda-Matasaru. Un exemplu în acest sens este Conven ția ONU privind dreptul mării. Competența Curții poate fi contencioasă atunci când soluționează diferen țe dintre state. 5 Aurel Preda-Matasaru. ele pot avea calitatea de părți în fața Curții. la rândul ei. pentru diferende având o anumita natură. Hamangiu. cele care derivă din aplicarea unor tratate ale căror prevederi conțin clauze exprese de atribuire a jurisdictiei obligatorii în care statele convin dinainte de conturarea litigiului la soluționarea diferendelor dintre ele de către CIJ. Lumina Lex. cât și Statutul stipulează că numai Statele se bucură de calitate procesuală activă la CIJ. Buc. dacă declară că se supun deciziilor Curții și dacă se angajează să aducă la îndeplinire obligațiile ce le-ar reveni în baza deciziilor Curții în aceleași condiții ca și membrii Organizației Națiunilor Unite. 2007. Făcând referire la competen ța contencioasă a Curții. Tratat de drept international public. Conform Statutului. Cij a devenit unul din organele principale ale ONU și toți membrii acesteia sunt ipso facto și părți la Statutul Curții.îin condi țiile stabilite de Consiliul de Securitate. Statutul prevede posibilitatea sesizării Curții și de către orice stat al comunită ții internaționale.CIJ. Lumina Lex. p. Tratat de drept international public. chiar dacă nu este membru al ONU sau parte la Statut. 92 al Cartei ONU. aceasta poate. un alt tribunal arbitral conform anexei VIII din aceeași convenție5. 3 Bianca Seleajen-Gutan.III.3 Jurisdicția Curții este sau poate fi deschisă oricărui stat al lumii. 262. Jurisdicția Curții Internaționale de Justiție Potrivit art. Atât Carta Natiunilor Unite. Ed..4 Cât despre statele care nu sunt member ONU și nici ale Statutului. Buc. să fie analizată sub 2 aspecte: al subiectelor de drept internațional care compare în fața sa – competența ratione personae și al litigiilor care i se supun . 5 . 263. adoptată la 10 decembrie 1982 la Montego Bay și intrată în vigoare în 1994 care conține o clauză prin care statele părti la convenție acceptă ipso facto jurisdic ția obligatory a anumitor instanțe în vederea reglementării diferendelor inter se cu privire la dreptul mării. p. Laura-Maria Craciuneanu. De asemenea. și consultativă. 2008. ed. când acordă avize consultative.competenta ratione materiae. un tribunal arbitral constituit conform anexei VII la Convenția din 1982. 2007. Buc. drept international pub. Acestea sunt: Tribunalul Internat pentru dreptul mării. numai statele pot fi părți în cauzele supuse spre judecata Cur ții. Pot exista cazuri în care.

6 . Tratat de drept international public. Constatarea unui fapt care. în temeiul art. Dintre cele 185 de state membre cu drepturi depline în ONU. Jurisdicția obligatorie a Curtii poate fi acceptată printr-o declarație prealabilă formulată de orice stat interesat care este parte la Statutul Curtii. lista acestora se găsește în capitolul al IV-lea. Lumina Lex. Clarificarea unui principiu de drept internațional. dacă ar fi stabilit. 263. 2007.Interesele persoanelor fizice și juridice nu au acces la jurisdicția CIJ. Lumina Lex.7 Ratione materiae. aceste declarative nu se referă la toate litigiile. Tratat de drept international public . numai aproximativ o treeime au formulat. ci numai la acelea care au ca obiect: - Interpretarea unui tratat. Acceptarea prealabilă a jurisdicției are efecte numai pe bază de reciprocitate.8 6 Aurel Preda-Matasaru. 265. p. prevăzute în art. Buc. Natura sau întinderea unei reparații datorită încălcării unui angajament internațional. 2008. p. 36. 36 al Statutului:   Cauzele înaintate de părți Toate problemele prevăzute de Carta ONU sau de tratatele și convențiile în vigoare.. Pentru sus ținerea intereslor lor. adică numai daca litigiul există între state care au formulat declarații prealabile. Buc. ar constitui încălcarea unui angajament - internațional. drept international. Laura-Maria Craciuneanu. declarații de acceptare a jurisdicției obligatorii a Curții. 8 Bianca Seleajen-Gutan. Potrivit prevederilor art. 266. pub. 7 Aurel Preda-Matasaru. buc. ele sunt reprezentate de către state prin intermediul protecției diplomatice. alin 2 si 5. Hamangiu. 2007. Indicam că există peste 100 de convenții multilaterale în vigoare și aproximativ 160 de tratate bilaterale care conțin clauze de acceptare a jurisdicției organului principal al ONU. alin 2. secțiunea a 3-a din ICJ Yearbook 1997-1998. Curtea poate judeca două categorii de cauze. ed. p.6 În ceea ce privește tratatele și convențiile internaționale care prevăd jurisdic ția obligatory CIJ. 36.

contribuţia Curţii este mult redusă faţă de ceea ce s-a intenţionat la înfiinţarea sa. contribuţia acesteia la dezvoltarea dreptului internaţional şi efectul acţiunii sale potenţiale asupra securităţii internaţionale. atât sub aspectul diferendelor soluţionate. cât şi al avizelor consultative acordate. în prealabil. deși Curtea poate primi informații din partea organizațiilor internaționale publice. care sunt definite prin Carta ONU și cu regulile care trebuie să guverneze raporturile dintre state. Activitatea practică a Curţii Internaţionale de Justiţie. este în general redusă. Curtea Internaţională de Justiţie a jucat un anumit rol dincolo de hotărârile date în procesele judecate. în care a adoptat 58 hotărâri. în rezolvarea paşnică a diferendelor internaţionale. părțile ale unui stat federativ. în literatură se consemnează că. însă. numai în numărul cauzelor soluţionate şi al avizelor acordate. „Problemele cu care a fost confruntată în cauzele deduse judecăţii nu au fost. nu sunt prea favorabile sau optimiste. pe un plan mai larg. factori care în esenţă nu sunt determinaţi de Curtea însăşi.Exercitarea jurisdicției Curții este condiionată de acceptarea ei de către statele păr ți. ONG-uri. Numai statele pot fi parte în cazurile controversate. CIJ produce hotărâri cu caracter obligatoriu între state care acceptă să se supună hotărârii de judecată. printr-o declarativa unilaterală depusă la Secretariatul General al ONU. fie ulterior producerii lui. în general. însă. Astfel. Recunoscând rolul în general modest pe care Curtea Internaţională de Justiţie l-a avut în rezolvarea diferendelor dintre state. Aceasta nu exclude interesele non7 . iar clarificările pe care le-a adus prin hotărârile şi avizele sale unor probleme de principiu au îmbogăţit baza legală a relaţiilor internaţionale şi au dus la prevenirea unor diferende pentru situaţii similare. până în 1982. Curtea Internaţională de Justiţie a fost sesizată cu 65 cauze. Simpla sa existenţă a constituit un element descurajator pentru cei tentaţi să încalce legalitatea internaţională. print-un acord special între părți. considerându-se că. Acestea își pot exprima consimțământul fie anterior unui litigiu. Măsura reală a rolului Curţii şi a perspectivelor ei de viitor în sistemul mijloacelor de reglementare paşnică a diferendelor internaţionale şi. ONU și organele de auto-determinare sunt excluse de la participarea directă în cazurile. obligația de a se conforma deciziilor pronunțate în respectivele litigii. În ciuda activităţii sale relativ reduse. dintre cele mai importante din punct de vedere al implicaţiilor asupra păcii şi securităţii internaţionale. societățile. În cazuri controversate (proceduri adverse încercarea să soluționeze un litigiu). iar până în 1996 i s-au adresat 23 de cereri pentru avize consultative. întrucât nesocotirea unei hotărâri echivalează cu ignorarea principiilor. Aceasta a permis ca asupra rolului Curţii Internaţionale de Justiţie în sfera de aplicare şi respectare a dreptului internaţional să se facă aprecierii care. Neîndeplinirea hotărârilor CIJ poate conduce la sancțiuni politice. Persoanele fizice. trebuie totuşi subliniată influenţa generală a Curţii pe planul rezolvării paşnice a diferendelor. nu trebuie căutată. în promovarea legalităţii internaţionale. acestea asumându-si. Hotărârile Curții sunt obligatorii numai pentru părțile aflate în litigiu.

2014 8 . (A se vedea procedură de mai jos. Jurisdicția este adesea o chestiune crucială pentru Curțe în cazuri contencioase.12. un stat poate. în caz de "protecție diplomatică".).statale din care face obiectul unei proceduri de stat în cazul în care unul aduce cazul împotriva alteia. 9 IV Bibliografie 9 Cf.org/wiki/Curtea_Internationala_de_justitie. De exemplu. aduce un caz în numele unuia dintre resortisanții sau corporații. accesat 25.wikipedia. http://ro. Principiul cheie este că CIJ este competentă numai în baza consimțământului.

Bianca Seleajen-Gutan. Laura-Maria Crăciuneanu.12. 9 . 3. accesat 25. 2008.org/wiki/Curtea_Internationala_de_justitie. Aurel Preda-Mătăsaru. http://ro. București. 2007.Editura Lumina Lex.wikipedia. editura Hamangiu. Drept international public. București. Tratat de drept internațional public. 2.2014.1.