You are on page 1of 45

1.

Efectuarea examenului clinic in medicina dentara examene complementare(teste diagnostic),


intocmirea documentatiei F.O, stabilirea diagnosticuluisi a planului de tratament.
!nu esteceva de luatanume de undeva din vreo carte si nu se referapursisimplu la o
anumematerie(pedo,proteticachirurgiesauotr), deci nu prea am cesaselectezaicisascriu.
Suntchestiigenerale de culturagenerala din ce am maivazut in practica ,facultate etc. Parerea
mea e canici nu da asaceva, sichiardaca da prin absurd cred ca ne-am descurca cat de cat.
2.Indicatiile si contraindicatiile substantelor anestezice locale si corective vasoconstrictoare
utilizate in medicina dentara, in functie de statusul pacientului si interventia ce urmeaza a fi
efectuata.
Lidocaina
CI si precautii
-pacientii cu hipersensibilitate la anestezicele tip amidic
-Nu I.V.(necesitatea aspiratiei inainte de injectare)
-risc alergenic datorat conservantilor(se recomanda o doza minima)
-Se monitorizeaza dupa anestezie:ritmul cardiac si respirator; starea de constienta a
bolnavului(semne de neurotoxicitate: ameteala, agitatie, trinitus, anxietate, tulburari de vedere,
stari depresive, somnolenta)
-atentie a pacientii cu afectiuni hepatice severe
Mepivacaina
Contraindicatii si precautii
-pacientii cu hipersensibilitate la anestezicele locale de tip amidic sau conservanti
-risc alergen,risc de inducere a unor aritmii cardiace la pacientii sub anestezie generala, risc de
neurotoxicitate centrala)
-precautii la pacientii cu afectiuni hepatice sau renale severe
-la sportivi se paote pozitiva testul antidoping
-in timpul graviditatii si lactatiei=>risc teratogen(clasa de toxicitate C,nu se va folosi in primul
trimestru de sarcina,pentru ca se leaga de Pplasmatice si 30% trece bariera feto-placentara) si
inlocuirea lactatiei 24h
Articaina
Contraindicatii si precautii
-pacientii cu hipersensibilitate la anestezicele locale de tip amidic sau componentele sale
-pacientii cu bronhospasm in antecedente(contine conservanti de tip sulfit pt adrenalina)
-pacientii cu deficit de alimentatie plasmatica,cu tulburari de conducere atrio-ventriculare
severe,pacientii epileptici fara tratament,porfirie acuta recurenta
-precautie la pacientii cu afectiuni hepatice sau renale severe
-la sportivi-fals rezultat + la testele antidoping
-administrarea in timpul graviditatii si lactatiei- risc teratogen(clasa de toxicitate C,nu se va folosi
in primul trimestru de sarcina,pentru ca se leaga de Pplasmatice si 30% trece bariera fetoplacentara) si inlocuirea lactatiei 24h
Adjuvanti vasoconstrictori-Indicatii
-permit o resorbtie mai lenta a anestezicului in circulatie
-dau efect analgezic local cu potenta si durata semnificativ crescute
-risc mai scazut de toxicitate sistemica
-diminuarea sangerarii locale
-sunt catecolamine(adrenalina,noradrenalina), rar felipresina sau neo-cobefrinul

Catecolaminele
Contraindicatii si precautii
-afectiuni cardiovasculare-in functie de doza:adr.=>HTA si tahicardie;noradr.=>bradicardie prin
reflex compensator vagal si HTA marcata
-astm bronsic:fara adjuvantii catecolamici la cei cu bronhospasm in antecedente
-diabetici:efect hiperglicemiant
-alergici-risc alergogen si prezenta bisulfitului
-gonade:efect teratogen clasa C(I trim. Sarcina,III trim sarcina cu contractia uterului graviddeclansare travaliu)
3.Cunoasterea si utilizarea instrumentarului pentru anestezie locala si loco-regionala, pentru
extractia dentara, pentru metode chirurgicale ajutatoare tratamentului endodontic si chirurgiei
preprotetice, precum si pentru tratamentul proceselor infectioase periosoase.
INSTRUMENTARUL FOLOSIT PENTRU ANESTEZIA IN MEDICINA DENTARA
a)seringi pentru fiole sau pentru carpule
-pt fiole din material plastic; au un corp, un piston si un ac; sunt de unica folosinta
- pt carpule din plastic(d unica folosintza) 2-5 ml capacitate, ac atraumatic cu diametru
de 0,6-0,8mm si lg de 25-50mm
- au posibilitatea de aspiratie
- din metal (se pot steriliza)
- pt injectari sub presiune intraligamentare, forma de pix
-au un arc puternic
- carpula ascunsa in seringa
- presiune ft mare
- introducerea ft rapida a anestezicului
b)carpule cu substanta anestezica
- au inscriptionatfelulanestezicului, concentratia, vasoconstrictorulasociat,
concentratialui,volumul de substanta si termenul de valabilitate
c)trusa de consultatie
d)comprese sterile
e)antiseptic pentru mucoasa
Instrumentarul pentru extractie
sindesmotoame
-maner + parte activa
-partea activa lama foarte subtire si taioasa
- seamana cu un elevator
- se insinueaza intre dinte si marginea gingivala, la colet, apoi intre radacina si si
alveola,
sectionand lig alveolo-dentar cat mai apical
elevatoare asemanatoare sindesmotoamelor dar lama mult mai robusta
- lama forma de jgheab sau in vf de lance
- drepte pt maxilar sau curbe pt mandibula (cele curbe sunt perechi)
- elevatorul picior de ciuta- activ frontal, fol pt extractia resturilor radiculare
- elevatorul in limba de crap extractia molarilor de minte inferiori
clesti de extractie maner + partea activa(falci)

-falcile in prelungirea manerului sau paralel cu el maxilar


- unghi drept sau obtuz cu manerul mandibula
-clesti drepti maxilar in zona anterioara
- in baioneta maxilar posterior
- cu falci rotunde dd monoradiculari
- cu falci cu pinteni dd pluriradiculari
- pereche stg/dr pt molarii maxilari (M3 unul singur)
- indoiti pe muchie pt molarii mandibulari
instrumentar ajutator extractiei departatoare, bisturiu, decolatoare, freze dentare si de os,
pensa, ace si fire de sutura, forfecute de plastie
+vezi poze carte ptr instrumentar
Utilizarea instrumentarului de extractie:
Principii generale ale tehnicilor de extractie
1.Sindesmotomia
-sectionarea ligamentului circular al dintelui care va permite clestelui sau elevatorului o insinuare
cat mai profunda subgg fara a traumatiza gingivomucoasa alveolara
2.Dilatarea osului alveolar
-se realizeaza progresiv prin ruperea ligamentelor alveolo-dentare si mobilizarea dd,folosind
elevatorul
-se insersa in spt. Parodontal si pe principiul parghiilor se creeaza progresiv un spatiu intre dinte
si alveola+luxare
-elevatorul e inserat_|_pe dd si rotat spre dd de extras=>+expansiune
3.Aplicarea clestelui de extractie
-in axul dintelui
-mai intai falca pe fata orala si apoi pe cea vestibulara
-la pluriradiculari,pintenii sa fie insinuati interradcular
-falcile vor fi mentinute|| cu axul dd pentru ca fortele de P exercitate sa fie de-a lungul axului
vertical pt o eficienta maxima
4.Luxarea dd cu ajutorul clestelui de extractie
-miscari de basculare V-O.
-pe masura ce osul alveolar se dilata,clestele e aplicat cat mai apicat
-la m inf si la M1 sup-bascularea are amplitudine mai mare spre O,dat crestei zig-alv si grosimea
corticalei V,datorata de linia oblica externa.
-se mai pot asocia miscari de rotatie in ax,mai ales la monoradiculari cu rad.drepte,cu forma
conica
5.Extractia propriu-zisa
-dupa ce dd e suficient de mobil,se practica o tractiune in ax,lent progresiva+miscari de
basculare si rotatie insistand in sensul in care dd cedeaza mai usor
-in cazul extractiilor multiple:Dd maxilari=>z.posterioara si apoi z.anterioara
6.Chiuretajul alevolei postextractionale
-necesar dupa orice extractie,pt a indeparta eventualele resturi patologice-t.de
granulatie,granuloame,chisturi
-chiureta dreapta la maxilar si curba la mand.
7.Sutura postextractionala
TEHNICA EXTRACTIEI PE GRUPE DE DINTI
I superiori
decolarea gingivo-mucoasei cu elevatorul drept sau sindesmotomul => marirea coroanei clinice
a dintelui

luxarea in sens V-O (mai ferma si mai ampla spre V)


forte de rotatielente
miscare de rotatie minima la IL
tractionare in sens V-Incizal cu forte reduse
C superiori
decolarea gingivo-mucoasei cu elevator sau sindesmotom drept
clestele cat mai profund in alveolar miscari de basculare V-O mai ample spre V
luxatie si tractionare usoara in directie V-Incizala
PM1 superior
decolarea gingivo-mucoasei cu elevator sau sindesmotom drept
cleste cat mai apical
luxare in sens V-O cu forte reduse in special in sens P
evitareafortelor de rotatie
extractieprintractiune in sens ocluzal si usor V
PM2 superior
decolareagingivo-mucoasei
cleste sub nivelulcoletului
miscariputernice de basculare in sens V si directie V-O cu forte rotationale de tractiune
M1 superior
sindesmotomie cu sindesmotomsau elevator drept
cleste de M superior cu pinten pe falca V
miscari de basculare V-O mai puternice spre V
extractieprin forte de tractiune in ax + basculare V
M2 superior
idem M1 superior
M3 superior
cleste special pt M3 superior
basculare V-P de amplitudineredusa
candprezinta o singuraradacina extractie cu elevator dreptsau curb cu partaactivaspre D
varful elevatorului intre M2 si M3 + miscare de rotatie => se luxeaza si se extrage spre in jos si
posterior
I si C inferiori
elevatoare curbe si clestele pt frontali inferiori
clestele se aplica cat mai apical
miscari de basculare in directie V-L cu amplitudine egala in ambele sensuri
extractieprintractiune in ax + bascularevestibulara
PM inferiori
sindesmotomie
clesteindoitpemuchieaplicat apical
luxareaprinmiscari de basculare V-L
extractieprintractiune in sens V-ocluzal
M1 si M2 inferiori
clesteindoitpemuchie cu pinten la varfpeambelefalci
sindesmotomie
aplicarea clestelui cat mai apical + presiune puternica
miscari de basculare in sens V si L
extragereprinmiscari de bascularespre V
M3 inferior
extractie tehnici :

cu clestele
- indicatii
radacini M3 inferior drepteparalelesauusordivergente
integritateacoroanei
tehnica :
sindesmotomie
clesteindoitpelataplicat cat mai apical
luxarea prin miscari de basculare V-L (amplitudine mai mare in sens L)
miscare de basculare cu tractiune in ax
cu elevatorulLecluse
indicatii :
radacinirecurbate distal
integritateacoroanei
prezenta M1 si M2 integri
parteadreapta a elevatorului se insinueazainterdentar sub punctul de contact dintre M2 si M3,
perpendicular peprocesul alveolar
- rotatie in ax a elevatorului in sens M-D
REGULILE EXTRACTIEI CU ELEVATORUL DREPT
tinut in manadreapta cu degetularatatoraplicat de-a lungulpartii active
intotdeaunaaplicat V
suprafataconcava a partii active in contact cu dintele de extras
la dd superiori si posteriori perpendicular pe axul dintelui
ptluxatienu se folosestesprijinpedintiiadiacenti
nu se foloseste pt extractia dd pluriradiculari
! Nu stiudaca e neaparat sa stimtotceamselectat ca tehnici de extractie, dar scriedespre cum se
folosesc in mare clestii si elevatoare si etc. zic eu ca e bun de trecut o data sau de douaoricuochii
peste asta si cu ce mai stimdinpractica ne descurcam in caz de un subiect.
Instrumentarul necesar Rezectiei Apicale
-trusa de consultatie, bisturiu (lama nr.15, lama nr.11 are vf ascuti, punctifom, det.risc de
derapare), decolator, pensa anatomica si chirurgicala, departator(Mitteldorf,Langenbeck),
chiurete de difeite dimensiuni,excavatoare, freze de os si de turbina, ace pt.trat.canal, fuloare,
spatula, mat.de obt., forfecuta, port-ac, fire de sutura, comprese, aspirator chirurgical
Incizia incizia partilor moi cu bisturiul cu lama nr 15
!Ptrtratamentpreimplantar si al infectiilorperiosoase nu scrienimic ca atare in carte, in mare se
utilizeazaacelasiinstrumentar
4.Tehnici de anestezie locala si loco-regionala in medicina dentara(topica,prin infiltratie,
intraligamentara, tronculara periferica)
ANESTEZIA TOPICA(DE CONTACT)
-determina insensibilizarea stratului superficial al mucoase si a tes.submucos(2-3mm submucos)
-se foloseste un produs cu ingredient active xilina 5-10%
-se utilizeaza pt mici interventii pe fibromucoasa gingivala(detartraj,adaptarea unor coroane la
colet,finisarea unei obturatii de colet)sau suprimarea reflexului de voma(amprenta,RX)
-se pot extrage dd temporari cu rizaliza accentuata sau se pot inciza abcese superficiale la
mucoasa

-se poate folosi si pt un nerv situat submucos prin tehnica imbibitiei: anestezia n.lingual in santul
mandibulo-lingual,in dreptul M3; anestezia n.nazopalatin pe podeauza fosei nazale,anterior de
CNI
-tehnica de utilizare presupune uscarea locului de aplicare a anestezicului,depunerea
acestuia,asteptarea instalarii anesteziei(2-3 min-10-15min) si efectuarea manoperelor necesare
-durata anesteziei=10-15min-45-60min
-se poate aplica prin pulverizare sau sub forma de pasta
ANESTEZIA PRIN INFILTRATIE
-cea mai folosita metoda in medicina dentara
-presupune introducerea anestezicului in tesut cu ajutorul seringii si dispunerea lui in
aproprierea terminatiilor nervoase sau langa un trunchi nervos(anestezie tronculara)
Anestezia submucoasa-in abcese superficiale(strict submucos)
-acul patrunde deasupra procesului septic si anestezicul se infiltreaza de-a lungul linii de incizie
-se observa albirea mucoasei(ischemierea)=>incizia rapida,pt ca durata anestezicului e
mica,apar senzatii de durere pt. Ca nu e anesteziat si periostul
Anestezia intradermica-se adreseaza tegumentului pt excizia unor formatiuni mici,pt corectarea
unor defecte postextractionale sau pt plastii cu lambouri locale mici
Anestezia subcutanata in straturi-se introduce acul la nivelul dermului si se infiltreaza strat cu
strat aria viitoarei plagi operatorii
Anestezia subcutanata in baraj-infiltrare la distanta de leziune,creeandu-se aria patrulatera ce
circumscrie viitoarea plaga.Acul patrunde s.c. in 2 pct. Opuse,care sunt 2 din cele 4 vf. Ale
patrulaterului.Printr-o rotatie la 45 gr.se realizeaza 2 laturi ale patrulaterului
Anestezia paraapicala supraperiostala(PAS,anestezia plexala)-mai frecvent la maxilar
-injectgarea anestezicului supraperiostal si difuzarea lui prin canalele haversiene in grosimea
osului unde anesteziaza ramuri dentate inainte sa patrunda in apex
-se utilizeaza doar in regiunile cu corticala osoasa subtire(rezerve pt M1),la mand numai in zona
frontala
-eficienta la copii si la tineri
-asigura anestezia a 1-2 dd,a muc vestib,periost si os
-folosita pt. Extractii dentare,rezectii apicale,inserarea implanturilor detare, interventii
chirurgicale parodontale,extirparea tumorilor gg si a chisturilor de mici dimensiuni
Contraindicatii-afectiuni de tip supuratic la niv. Locului de punctie,ulceratii,tumori
-in punctia anestezica se face in vestibulul bucal,in muc. Mobila,deasupra apexului dd cu bizoul
spre os,iar retragerea se face lasand M)D o cantitate mica de sol. Anestezica
-IC sup->anestezie tronculara din partea opusa
-cantiatea de anestezic:1.5-1,7
Anestezia intraligamentara-cu seringi speciale cu ac,care la aparare,declanseaza eliberarea a
0,20ml anestezic
-Avantaje:
1.posiblitatea anestezierii la un singur dd,la mai multi dd fara manopera
2.scurta durata de instalare-0,15-0,20ml
3.cantitate redusa=0,15-0,20 ml
4.lipsaanesteziei la nivelulpartilormoi
-Dezavantaje
1.seringi speciale
2.apare frecvent aleveolita postextractionala
3.durere locala posthemoragica
Indicatii-pacientii cu potential hemoragic(hemofilici,trat cu anticoagulante,tulb. hepatice)

Acul prin papila are papila dentara cu bizoul si sa patrund in spatiul alveolo-dentar unde lasa o
cantitate mare
Anestzic.la pluriradiculari presupune si punctii vestibulare si palatiale(gingivale)
Anestezia intraosoasa-la mandibula,rar,se urmareste infiltratia sol.anestezice in spongioasa
osoasa prin traversarea corticalei
-Indicatii si teritoriu:ca la anestezia intraligamentara(mai sus)
-perforator cu mandren care strabate corticala si permite substantei sa ajunga intraosos la
spongioasa(iar la anest.ligam.se foloseste o seringa cu ac special)
-perioada de instalare scurta=30sec
-durata anesteziei=15-45 min
ANESTEZIA TRONCULARA PERIFERICA
-este o anestezie loco-regionala prin infiltratie in care solutia anestezica actioneaza pe traiectul
unui nerv
-permite efectuarea unor manopere terapeutice pe teritorii intinse si intr-un interval de timp cat
mai larg
-elemente legate de repere,locul de punctie,directia acului,profunzimea introdcucerii si cantitatea
de anestezie administrata
-repere:Principale:elem.osoase(stabile toata viata)
Secundare:dd si parti moi
-anestezia nervilor la iesirea din baza craniului(G.rotunda pt maxilar si G.ovala pt
mandiblar)=ANESTEZIE TRONCULARA BAZALA(val.istorica)
MAXILAR
1.ANESTEZIA NN. ALVEOLARI SUPERO-POSTERIORI(LA TUBEROZITATE)
-teritoriu anesteziat:M sup cu osul alevolar,fibromuc.V , peretele posterior sinusal maxilar si
muc.sinusala adiacenta
-inconstant nu se anesteziaza radacina MV a M1,uneori poate prinde partial/total zona PM
-Indicatie:la niv M sup,cand anestez.plezala e insufcienta
-CI:procese inflamatorii sau tumori in 1/3 distala a vestibului sup sau retrotuberozitar,pacienti cu
risc de hemoragie
-Pe 2 cai:
Calea cutanata:punctie in obraz ,inaintea mm masete,sub marginea inf. a zigomaticului si D de
creasta zig-alv,fara a perfora muc.jugala
-indicata cand afectiunele asociate statusului general CI anestezia general,obstacole la niv
loclui de punctie pe arcada(abcese, tumori, trismus)
Calea orala:Repere:creasta zigomatic-alveolara; Rad.M a M2; Mucoasa mobila
-Pacientul pe fotoliu,capul in usoara extensie,gura intredeschisa si mand usor deviata pe
aprtea unde se face punctia anestezica(a.i.coronoida sa nu blocheze accesul)
-partile moi se indeparteaza cu indexul maineii stangi(cand se face anestezia in
dreapta)sau cu policele(cand se face anestezia in stanga),pulpa degetului fixand reperul osos
-punctia in muc. Mobial,deasupra rad M a M2,D de creasta zig-alv
-directia acului:oblic in sus,inapoi si inauntru,la 45 gr. cu planul de ocluzie al M sup(1 micare
continua rezultata din cele 3)
-dupa contactul cu osul,se patrunde de-a lungul tuberozitatii 2-2,5cm,se aspira(sa nu fie un vas
al plexului ptg),injectarea progresiva,continuu o cantitade de 1,7-2ml anestezic
-risc de producere a hematomului(limitarea prin comprimarea obrazului sub zigomatic cu podul
palmei,compresie orala cu tampon in fundul de sac V sup., AB si AI)
2.ANESTEZIA NN NAZOPALATIN SCARPA(LA GAURA INCISIVA)

-teritoriul anesteziat:1/3 ant. A fibromuc palatine,demarcatia posterioara fiinf o linie transversala


de la canin la canin
-N. Nazopalatin iese din bolta prin gaura incisiva,profund de papila dentara,la 1 cm posterior de
imbusul interaleveolar interIC
-anestezia la gaura incisiva se indica in asociere cu anestezia plexala sau tronculara periferica a
nn.infraorbitali pt. Frontalii superiori
Calea orala:la nivelul papilei incisive care acopera g.incisiva,situata
-pe linie mediana,P intre Ic sup
-la 0,5 cm inapoia si deasupra coletului IC sup
-dureros datorita inervatiei bogate la nivelul papilei,aderentei fibromucoasei palatine si lipsei de
t.conj(necesita anestezie de contact, punctia pe marginea papilei si lent)
-acul introdus din lateral pe marginea pailei,la 0,5 cm inapoia si deasupra marginii gg a IC
sup=>directia in sus,inapoi si inafara,intrand in canalul incisiv 0,5cm.Se merge paralel cu axul
incisivului central si se itnroduce 0,20-0,50ml sol. anestezica
-anestezia prin imbibitie,pe podeaua FN,inapoia pragului narinar-procedeu folosit mai mult in
sfera ORL
3.ANESTEZIA NN PALATIN ANTERIOR(PALATIN MARE)
-indicatii:fibromucoasa palatina in 2/3 post D de canin,la nivelul Pm si M
-N.palatin mare,nerv din maxilar,iese prin gaura palatina mare
-asociata cu anestezie plexala periferica la nn.alveolar supero-post cand se fac manopere
terapeutice in reg. post. a maxilarului
-Repere:ultimul M la 1 cm deasupra coletului, la 0,5 cm inaintea marginii pots a palatului dur,in
unghiul diedru dintre creasta alveolara si lama orizontala a palatinului; la 1 cm inaintea carligului
aripii interne a apofizei PTG
-Punctia:in santul palatin in dreptul M2
-Directia: in sus,inapoi,inafara,nu se urmareste patrunderea in canal(seringa e in dreptul
comisurii de partea opusa).Cantitatea de substanta=0,5ml
-accidente:
Hemoragieprinintepareavaselorpalatine-compresiedigitalacateva minute
Injectarea brusca a unei cant.mari duce la decolarea mucoperiostului,risc de necroza limitanta
Infiltrarea valului moale-edem tranzitoriu,cand se patrunde cu acul spre posterior
-ANESTEZIA FIBROMUCOASEI PALATINE=>1-2 dd; punctia la 1 cm de marg gg,cu acul
perpendicular pe os(0,30-0,50ml)
4.ANESTEZIA NN ALVEOLARI SUPERO-ANTERIORI(NERVUL INFRAORBITAL)
-nervul infraorbital=portiune nn maxilar care strabate canalul infraorbital si se exteriorizeaza la
gaura infraorbitala,dand ramuri palpebrale inferioare,nazale,labiale superioare si nn.alv superoanteriori
-aria de anestezie:frontalii sup de partea anesteziata,proc alveolar intre linia medina si PM1,
mucoasa V si periostul,peretele ant al sinusului maxilar si mucoasa sinusala,jumatate din buza
sup,aripa nasului, pleoapa inferioara
-Gaura infraorbitala:6-8mm sub rebordul orbitar inferior
-la unirea 2/3 ext cu 1/3 int a marginii infraorbitale ,sub sutura zigomatica-maxilara
-la 5 mm inauntru liniei verticale mediopupilare
-pe linia verticala care trece intre cei 2 premolari superiori
-pe aceeasi verticala care uneste gaura supraorbitara cu gaura mentoniera
Calea orala:in fosa canina,in muc mobila,deasupra si lat de vf .radacinii C

-dupa contract cu osul se merge de-a lungul fosei canine=>directia acului in sus,inapoi si
inafara,patrunzand in gaura infraorbitala
-indexul mm stangi fixat suborbitar,perceptandu-se patrunerea in canal(pt frontali
patrundem in canal 6-10mm)
Calea cutanata:medial si inferior de gaura infraorbitala, in dreptul aripii nazala 0,5-1cm inafara
santului nazogenian
-dupa contactul cu osul=>directia in sus,inapoi,si inafara,patrunzandu-se in canal 0,5-1
cm pt a nu leza globul ocular
-indexul mainii stangi pe podeaua orbitei,sub globul ocular,in timp ce policele repereaza
g.infraorbitara
MANDIBULA
1.ANESTEZIA NN ALVEOLARI INFERIORI(LA SPINA SPIX)
-teritoriu anesteziat;osul,dd,gingivomucoasa vestibulara(de la gaura mentoniera la niv liniei
mediane) pe o hemiarcada,partile moi labio-mentoniere,cu exceptia ariei incisive inervate de
n.bucal(muc V,distal de g.mentoniera)
Calea orala sau cutanata(cand procesul iflamator sau tumorile cu trismus nu permit accesul)
-repere:creasta temporala,medial si posterior de marg.ant a ramului mandibulei
Plica pterigomandibulara situata de-alungul marg ant a mm PTG intern
Planul de ocluzie a M inferiori
-prin palpare cu indexul maineii stangi(anestezia pe dreapta)sau cu policele(anestezia pe
stanga),se repereaza marg.ant a ramului mandibulei,degetul ramanand fixat inte marginea ant si
creasta temporala,tinand in tensiune partile moi
-locul de punctie=>intre creasta temporala si plica PTGM, la 1 cm deasupra planului de ocluzie al
M inf sau 1,5 cm fata de creasta edentata
-directia acului:la inceput sagitala ant-post pana cand ia contact cu osul in dreptul crestei
temporare,corpul seringii || cu arcada inf=>inaintand in profunzime pe fata int.a ramului mand si
datorita oblicitatii sale,va deplasa corpul seringii catre linia mediana a mand(in dreptul C sau PM
arcadei opuse)
-Injectarea incepe in momentul in care atinge osul,apoi la 1 cm in profunzime pt n.lingual,la 1,52cm n.alv inferior situat mai posterior
-obligatoriuanestezian.bucal in fundul de sacV,in zona laterala
-greseli de tehnica:
Punctiamaijos=>anestezianu se efectueaza
Punctia mai sus=>anestezia n.auriculotemporal sau paralizia mm maseter
Prea in lat.(inafara)=>proptirea acului in marg ant a ramului mand
Prea med.(inauntru)=>tulburari de deglutitie
Prea profund(2,5-3 cm)=>anestezia n.facial.paralizie tranzitorie
-accidente:ruperea acului,inteparea PVN(hemoragii,hematoam,nevrite tranzitorii),patrunderea
subst anestezice in vas(tahicardie,paloare,lipotimie)
Tehnica Veisbrem=printr-o singura punctie anestezica pt nn. alv inf,bucal, lingual
-repere identice cu spina Spix,difera locul de punctie,se realizeaza intre aceste repere ,la 0,5 cm
sub planl de ocluzie a M sup sau 1,5 cm deasupra pl de ocluzie a M inf(sub creasa edentata
superioara)
-directia acului _|_ pe planul mucos(corpul seringii in dreptul PM 1 de partea opusa),acul
patrunde 1,5 cm luand contact osos la niv tuberozitatii mand,aici se lasa o prima cantitate de
subst anestezica pt n. Lingual si alv.inf,apoi se retrage 3-4 mm pt n.bucal

-tuberozitatea mand=proeminenta osoasa la jumatatea distantei dintre incizura sigmoida si


spina spix,la itersectia a 2 creste care coboara de pe fata int. a apofizei coronoiede si de la
nivelul condilului mand
Pt anestezia simultana a alv.inf, lingual, bucal si auriculotemporal=>punctia in muc.obrazului la
intalnirea liniei ce uneste tragusul cu comisura bucala cu o linie ce trece la dist dintre plica
PTGM si tendonul de insertie a temporalului.
-directia acului:inapoi si inafra,corpul in dreptul C,Pm de pe partea opusa
-patrunde 3-3,5 cm pana la insertia mm PTG extern pe fata interna a condiului,unde se lasa
anestezicul(se aspira!!!-a.maxilara interna)
Pt anestezia n. Alv inf pe cale cutanata-abord submandibular,retromandibular si superior(val
istorica)
2.ANESTEZIA NN BUCAL
-anestezie de completare pt mucoasa ggalv situata D de g.mentoniera
-punctie anestezica in vestibului inferior in zonca in care se itervine,subst fiind injectata
submucos
-pe cale orala sau cutanata(completare pt Spix)
3.ANESTEZIA NN LINGUAL IN PLANSEUL BUCAL
-teritoriu anesteziat:versantul lingual al crestei alv de la ultimu M la linia mediana; mucoasa
hemiplanselui bucal; regiunea presulcala a hemilimbii de partea anesteziata
-punctia in santul mandibulo-lingual,in dreptul ultimului M,directa inapoi si usor inafara spre
os,patrunzand submucos 1 cm
1) varianta pt. portiunea ant.a planseului bucal,unde nervul e situat superficial
-punctia in dreptul C sau Pm,in unghiul de rasfrangere a muc.proc.alveolar spre planseu
2)in santul mandibulo-lingual M3,punctia in planseu 1-2mm submucos si se depun 0,5-0,8ml
anestezic
-anestezia se instaleaza in 1-2 min si cuprinde hemilimba,hemiplanseul si muc. Crestei alveolare
de pe versantul lingual
4.ANESTEZIA NN MENTONIER SI INCISIV(LA GAURA MENTONIERA)
-Teritoriu anesteziat:frontalii de partea anterioara,procesul alevolar si fibromucoasa vestib intre
g.mentoniera si linia mediana hemibuza inf si tegum reg.mentoniere de partea respectiva
-G.mentoniera-pe fata externa a corp mandibula la inaltimii osului intre rad PM,la edentati la
dist dintre simfiza mentoniera si marg ant a mm masetet,sau daca e destul de edentat chiar pe
creasta
Calea orala:punctia in vestibulul inf in mucoasa mobila in dreptul rad M a PM1,directie oblica in
jos,inauntru si inainte,facand unghi de 15-20 gr. cu axul PM2
-atinge planul osos si prin tatonare patrunde in g.mentoniere(0,5-1ml sol)
Calea cutanata:pt tratamentul nevralgiei de trigemen cu zona triggerla niv
g.mentoniere,interventii chirurgicale pt tesuturile moi labio-mentoniere
-punctia in regiunea geniana inf,inapoi si deasupra g.mentoniere la 2 cm inapoia comisurii bucale
-directia in jos,inautru si inaitne=>prin tatonare in g.mentoniera0,5-1cm unde lasa depozitul
anestezic
-Indicatii:
Completareaanesteziein.alvinf
Interventii labio-mentoniere-cand anestezia locala prin infiltratie deformeaza
5.ANESTEZIA NN MASETERIN

-in trismus
-abordat la incizura sigmoide cu n.temporal si ce 2 nn PTG intern si extern
-punctia sub arcada zigomatica,inaintea tubercului zigomatic anterior
-sol se injecteaza dupa atingerea mm maseter,pana la o poartiune de 2,5cm,unde se lasa 2-3ml
sol anestezic
-saca se inainteaza 1 cm=> se anesteziaza mm.temporal,PTG medial si lateral
6.ANESTEZIA PLEXULUI CERVICAL SUPERFICIAL
-plexul cervical superficial asigura inervatia superficiala a portiunii ant-lat cervicale,prin ramurile
cervicale C2-C4
-se desprind 4 ramuri:n occipital mic(reg mastoidiana occipitala)
N auricular mare(reg mastoidiana,para tiroidiana,pavilionul urechii)
N transvers al gatului(reg supra si subhioidiana)
N supraclavicular(reg supra si subclaviculare si umarul)
-pacientul sta in decubi dorsal,cu capul rotat in partea opusa interventii
-reper de suprafata:proc.mastoid,tubecululChassaignac
-se palpeaza marg post a SCM si de-a lungul ei o linie ce uneste cele 2 repere=>la ei e
emergenta celor 4 ramuri
-se patrunde cu acul superficial 1-2 cm si se extinde 2-3 cm caudal si cranial
7.ANESTEZIA PELXULUI CERVICAL PROFUND
-este un blocaj anestezic paravertebral C2-C3-C4
-indicata in ligatura carotidei externe,limfadenectomia,extirparea chist cervical
-pacientul in decubit dorsal,cu capul rotat in partea opusa interventiei
-repere de suprafata: proc.mastoid,tubeculul Chassaignac si marg .post a SCM
-C2 la 2 cm inf de mastoida,C3 la 4 cm,C4 la 6 cm,C1 e motor si nu se anesteziaza
prin aceasta teh nica
-tegumentul si t.cutanat fixate intre index s police
-acul spre caudal(pt a evita patrunderea in canalul medular) si se avanseaza pana la contactul cu
proc. tranvers al vertebrei, se retrage 2-3mm ,se aspira,se injecteaza 3-4ml sol anestezica
-complicatii:
Nutrebuiesa se depaseascadozamaxima pt caplexul e ffbinevascularizat
Injectarea anestezicului in a.vertebrala=>convulsii
Sdr.Claude-Bernard-Horner(difuzareaanterioara)
Deficit in teritoriu C5-C6(patrunderea in plexulbrahial)-deficit flexiaantebratului
Pareza de hemidiafragm-decompensarerespiratorie
5-Atitudinea de urgenta in accidentele si complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale in
medicina dentara,precum si in accidentele generale ale anesteziei loco-regionale in medicina
dentara:Complicatiile locale consta in:
1-Descuamarea epiteliala si ulceratii ale mucoasei.In aceste cazuri tratamentul este in principal
simptomatic,iar pacientul va fi avizat ca aceasta complicatie este o exacerbare a unui process
patologic care era deja prezent in tesuturi sub forma latenta.Scopul tratamentului este de a
mentine zona ulcerativa protejata.Daca este necesar se pot aplica solutii de anestezie topic ape
zona ulcerativa dureroasa,alaturi de irigati locale folosind o solutie ce contine un
antihistaminic,alaturi de un antiinflamator si un analgezic local.Nu se recomanda asocierea unu
corticosteroid.
2-Necroze ale mucoasei.In aceste cazuri atitudinea terapeutica consta in:-detasarea zonelor
necrozate

-mese iodoformate cu rol antiseptic si de protejare a epitelizarii secundare adm de analgetice si


antiinflamatoare nesteroideiene.
3-Injectitele post-anestezice.Tratamentul acestor supuratii este chirurgical si consta in principal
in incizia si drenajul colectiei impreuna cu un trat general cu: ab,antialgice,antiinflamatorie.
4-Trismusul persistent.Tratamentul : in faza acuta se recomanda prisnite calde,analgezice si
miorelaxante.Prisnitele se aplica pt 20 min la fiecare ora.Daca durerea nu cedeaza se poate adm
midazolam (sau alte benzodiazepine) .Se recomanda mecanoterapie (miscari de deschidere
inchidere si lateralitate 5 minute la fiecare 3-4 ore).Daca situatia nu se amelioreaza in 48-72 de
ore , se va lua n considerare eventualitatea unui proces supurativ postanestezic i este necesar
incizia i drenajul coleciei supurative sub protecie de antibiotic.In cazul durerii si disfunctiei
severe complicatia poate interesa articulatia temporo-mandibulara.
5-Paresteziile persistente.Trat:-expectativa vitamina b12
Complicatiile generale sunt:
1-Sincopa vaso-vagala. Conduita terapeutic va avea astfel ca obiectiv mbuntirea pn la
normalizare a irigaiei i oxigenrii cerebrale prin:
ntreruperea interveniei terapeutice
aezarea pacientului n decubit dorsal, sau poziia de astronaut, cu ridicarea membrelor
inferioare,
mbogirea cu oxigen a aerului inspirat de pacient (masc cu oxigen, dispozitiv nazal pentru
oxigen, etc. ),
controlul i favorizarea ventilaiei pulmonare (a micrilor respiratorii i a tranzitului aerian)
prin:
controlul libertii cilor aeriene superioare i nlturarea eventualelor cauze ale obstruciei
respiratorii (cderea limbii, acumulare n faringe de snge, puroi, saliv, lichid de vrstur,
etc. ),
nlturarea obstacolelor care ar putea limita micrile respiratorii sau circulaia cerebral
activarea circulaiei i respiraiei prin stimulare fizic (flagelaie, aplicaii reci pe regiunea
feei, inhalare vapori amoniac, etc. ), care acioneaz prin mecanism trigemino-bulbar (ne
uronul II din calea senzitiv-trigeminal intr n compunerea tractului spinal i mezencefalic),
asistarea la nevoie a respiraiei i aplicarea manevrelor de resuscitare respiratorie,
monitorizarea semnelor vitale.
Instalarea unei linii venoase i administrarea de soluii perfuzabile cu medicamente de
susinere a circulaiei (vasopresoare) i respiraiei (administrare O2 , efedrina, cortizon, aramin) n cazuri de sincop vaso-vagal fenomen iceberg - poate deveni necesar, asociat cu solicitarea asistenei de urgen.
2-Hipotensiune ortostatica sincopala: Tratamentul const n aezarea pacientului n decubit
dorsal i dac revenirea nu se produce rapid se instaleaz o linie venoas i se administreaz
soluii perfuzabile (ser fiziologic, Ringer sau glucoz 5% dac pacientul nu are diabet).
3-Sincopa sinusului carotidian: Criza sincopal este foarte scurt - 30 secunde pn la 1 minut cu revenire spontan sub monitorizare i oxigenare.
4-Accidentele alergice.Trat de urgent al edemului cailor aeriene superioare si combaterea
reactiilor cutantate:Epinefrina 0,3-0,5 mg din sol 1/1000 sucutanat/im la fiecare 3-5 min cand
avem bronhospasm,edem laringian,manifestari cutanate.Metaprotenerol in aerosoli 0,3 ml sol 5%
cu 3 ml ser fiziologic pentru bronhospam.In cazul de hipoxemie se adm oxigen.Trat tulburarilor
cardio-vasc din acc alergice:Epinefrina 1ml sol 1/1000 in 500 ml ser fiziologic in perfuzie iv 1-2
ml/min pt hipotensiune art.Perfuzie volemica iv Ringer,ser fizio,coloizi 1000 ml in 30 min in cazul
hipotensiunii art.
5-Criza de astm: Tratamentulcrizei de astm:
ntreruperea interveniei dentare

pacientul rmne n poziie eznd n fotoliul


dentar
se administreaz un bronhodilatator inhalator (becloforte, beclometazona, metaproterenol,
albuterol, epinefrina, isoproterenol) sau medicatia proprie a pacientului
administrare de oxigen
monitorizare puls, saturaie cu 02, tensiune arterial.
Dac remiterea se prelungete, se administreaza epinefrina 0, 2-0, 4 mg. SC, se instaleaz o linie
venoas cu administrare n perfuzie continua de ser fiziologic, miofilin 5-7 mg/kg corp i
cortizon i la nevoie se solicit transport de urgen la un serviciu de specialitate.
6-Tehnicile de extractie dentara pt dinti temp si perm,monoradiculari si pluriradiculari;Extractia
resturilor radiculare;extractia prin alveolotomie;extractia cu separarea radacinelor:
Principii generale ale tehnicilor de extractive:
Sindesmotomia reprezint secionarea ligamentului circular al dintelui, care va permite
cletelui sau elevatorului o insinuare ct mai profund subgingival fr a traumatiza
gingivo- mucoasa alveolar.(sindesmotom/elevator)
Dilatarea osului alveolar se realizeaz progresiv prin ruperea ligamentelor alveolo-dentare i
mobilizarea dintelui, folosind elevatorul.
Acesta se inser n spaiul parodontal i, folosind principiile prghiilor, creeaz progresiv
un
spaiu ntre dinte i alveol, att prin dilatarea osului, ct i prin luxarea dintelui.
Elevatorul
este inserat n spaiul intermediar perpendicular pe dinte i rotat apoi spre dintele de
extras
producnd n acelai moment i o expansiune a osului alveolar. n unele situaii, dilatarea
osului
i luxarea dintelui cu elevatorul este suficient pentru a realiza extracia . De cele mai
multe ori ns, aceast etap este doar una preliminar, urmnd ca dilatarea complet i
luxarea dintelui s se realizeze cu ajutorul cletilor
Aplicarea cletelui de extracie. Aplicarea cletelui de extracie se face ntotdeauna n axul
dintelui. Flcile cletelui vor trebui s se adapteze anatomic la suprafaa radicular. De
obicei
se aeaz mai nti falca pe faa oral a dintelui i apoi cea vestibular. n cazul extraciei
dinilor
pluriradiculari vom urmri ca pintenii flcilor s fie insinuai interradicular Flcile cletelui
vor fi
meninute paralel cu axul vertical al dintelui pentru ca forele de presiune exercitate pe mnerele
cletelui s fie eliberate de-a lungul axului vertical al dintelui pentru o eficien maxim
n dila
tarea i expansiunea osului alveolar. Cnd flcile nu sunt paralele cu axul vertical al dintelui
crete
probabilitatea fracturrii rdcinii.
Luxarea dintelui cu ajutorul cletelui de extracie. Forele cele mai importante sunt orientate
spre cortical cea mai subire
luxaia realizndu-se prin micri de basculare n sensvestibulo-oral
pe msur ce osul alveolar se dilat, cletele este reaplicat mai apical
n cazul molarilor inferiori ct i a primului molar superior, luxarea prin basculare
vestibulo-oral va avea o amplitudine mai mare spre oral avnd n vedere prezena crestei
zigomato-alveolare maxilare i grosimea corticalei vestibulare

Alturi de micrile de basculare, n luxarea dintelui putem uneori asocia i micri de


rotaie Micrile de rotaie sunt indicate n cazul monoradicularilor cu rdcini drepte de
form conic (incisivii centrali, incisivii laterali superiori i uneori primul premolar inferior).
Extracia propriu-zis are locn momentul n care dintele devine suficient de mobil. Odat
ce osul alveolar a fost dilatat suficient iar dintele a fost luxat, acesta cptnd un joc
liber n al
veol, se practic extracia propriu-zis, ndeprtnd dintele din alveol printr-o
traciune n ax. Micarea de traciune va fi lent- progresiv combinat cu micri de
basculare
i eventual de rotaie insistnd n sensul n care osul cedeaz mai uor. Dintele nu va fi
tras din
alveol, ci ridicat uor, dup ce procesul alveolar a fost dilatat suficient.
Chiuretajul alveolei postextracionale necesar dup orice extracie dentar, pentru a
ndeprta esuturile patologice restante - esut de granulaie periapical sau parodontal,
granu- loame sau chisturi periapicale. Chiuretajul se face cu o chiuret dreapt la maxilar,
sau una
curb la mandibul, adaptat dimensional volumului alveolei postextracionale. Chiuretajul
fundului alveolei se va face cu presiune bine dozat
Sutura postextracional nu este obligatorie. Se recomand totui i n cazul extraciilor
Simple protejnd astfel cheagul alveolar i dirijnd cicatrizarea
ANESTEZIE IC S: anestezie plexal vestibular transfrenular, asociat cu anestezie la
nivelul gurii incisive;
( anestezia la nivelul gurilor infraorbitare bilateral, asociat cu anestezie la gaura
incisiv,
nu mai reprezint astzi o opiune practic.)
ANESTEZIE C S anestezie plexal i anestezie la gaura incisiv;
anestezie la gaura infraorbitar i la nivelul gurii incisive.
PM1 S anestezie plexal + infiltraie palatinal;
anestezie plexal + gaur incisiv i palatin mare
PM2 S anestezie plexal asociat cu infiltraie palatinal sau la gaura palatin mare;
anestezie n canalul infraorbital (dup ptrunderea cu acul pe 6-8 mm) asociat cu
anestezie
n anul palatinal sau la gaura palatin mare
M1S vestibular: anestezie la tuberozitatea maxilar,asociat uneori cu anestezie plexal
pentru
rdcina meziovestibular;
palatinal: anestezie la gaura palatinal mare
M2S vestibular: anestezie la tuberozitate sau anestezie plexal la nivelul molarului doi;
palatinal: anestezie la gaura palatin mare
M3 Svestibular: anestezie la tuberozitate sau plexal la nivelul molarului trei;
palatinal: anestezie la gaura palatin mare
INCISIVI + CANINI INF
vestibular:
anestezie plexal;
anestezie la gaura mentonier;
anestezie la spina spix;
pentru incisivii centrali, anestezia se practic bilateral (anestezie la spina Spix de partea
incisivului central de extras asociat cu anes tezie la gaura mentonier de partea opus /

Spix bilateral).
lingual :
anestezia nervului lingual n anul mandi bulo-lingual n dreptul molarului de minte
(atunci cnd nu se opteaz pentru tehnica la spina Spix)
PM mb: tronculara periferica spina spix
M2+1 mb:spina spix si inflitratia vestibulara a nv bucaL;
Procedeu VEISBREM
M3 mb: anestezie idem m1,2 mb
Extracia cu cletele
Indicaii:
rdcinile molarului de minte inferior sunt drepte - paralele sau uor divergente;
integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu cletele.
Tehnic: Dup sindesmotomie se aplic cletele pentru molarul de minte inferior (ndoit pe
lat) ct mai apical. Luxarea se realizeaz prin micri de basculare vestibulo-lingual, cu
amplitudine mai mare n sens lingual. Dup luxarea dintelui se asociaz micarea de
basculare cu traciune n ax.
Extracia cu elevatorul Lecluse
Indicaii:
rdcinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal;
integritatea coroanei dentare a molarului trei permite realizarea prghiei cu elevatorul
Lecluse;
prezena molarilor unu i doi integri, cu implantare favorabil.
Subliniem faptul c extracia cu elevatorul Lecluse este principial contraindicat n situaia
n care radiologie molarul trei prezint rdcini drepte.
Tehnic: partea activ a elevatorului Lecluse sau a elevatorului drept se insinueaz
interdentar sub punctul de contact dintre molarii doi i trei, perpendicular pe procesul
alveolar, avnd faa convex orientat ctre molarul de doisprezece ani i cea plan ctre
molarul de minte. Prin rotaia n ax a elevatorului n sens mezio-distal, se mobilizeaz i
extrage molarul de minte, rdcinile recurbate distal favoriznd alunecarea acestuia.
reguli : Elevatorul drept trebuie inut n mna dreapt cu degetul arttor aplicat de-a
lungul prii active, lsnd liber captul activ care se folosete pentru luxarea dintelui.
ntotdeauna se aplic vestibular, niciodat lingual sau palatinal
Suprafaa concav a prii active trebuie s fie in contact cu dintele care urmeaz a fi extras
Aplicarea elevatorului la nivelul dinilor superiori si posteriori trebuie s fie
perpendicular pe axul dintelui. La ceilali dini poate fi aplicat perpendicular, orizontal sau
in anumite unghiuri.
n timpul luxaiei nu trebuie s folosim ca sprijin dinii adiaceni, pentru c exist pericolul
lezrii sau luxrii dintelui pe care ne sprijinim.
Elevatorul drept nu trebuie folosit pentru extracia dinilor pluriradiculari pentru c
exist pericolul de a se fractura rdcinile dac acestea anterior nu au fost separate.
EXTRACTIA RESTURILOR RADICULARE:
1-CU CLESTELE DE RADACINI: indicat n urmtoarele situaii:
partea extraalveolar a rdcinii este suficient de nalt i de rezistent pentru o bun
adaptare a cletelui de rdcini;
rdcina dentar este situat sub limita procesului alveolar, ns se poate practica un an
pericervical cu instrumentar rotativ, pentru a permite o bun adaptare a cletelui de
rdcini.
Este necesar o uoar decolare a gingivomucoasei de la nivelul coletului dentar cu ajutorul
sindesmotomului sau a decolatorului, apoi se aplic cletele pentru rdcini ct mai apical.

Luxaia se realizeaz prin micri de basculare vestibulo-oral, la care se pot asocia rotaia n
ax dac rdcinile sunt drepte, fr recurbri sau bifurcaii. Dup luxare, rdcina se extrage
prin micri de traciune n ax. n cazul rdcinilor dinilor pluriradiculari, cletele va fi
aplicat dup ce se va practica mai nti separaia radiculara.
2-CU AJUTORUL ELEVATOARELOR: indicat n cazul n care rdcinile dentare prezint
pierdere de substan important, astfelnct nu se mai poate realiza adaptarea corect a
cletelui de rdcini. Se prinde elevatorul n palm, cu indexul aplicat de-a lungul tijei,
pentru a limita partea activ a elavatorului i pentru a asigura un control mai bun al
micrii. Lama elevatorului se aeaz cu partea concav spre rdcin i cu faa convex
spre osul alveolar. Dup ce vrful elevatorului a ptruns suficient de adnc ntre peretele
alveolar i rdcin (prin micri de presiune i chiar uoare micri de rotaie), se exercit
micri de basculare i rotaie avnd punctul de sprijin pe marginea alveolei.Pe msur ce
se obine luxaia rdcinii, se va insera elevatorul ct mai profund, pentru a ndeprta
rdcina din alveol prin mecanism de prghie. n cursul extraciei rdcinilor dentare ale
molarilor premolarilor superiori, forele de presiune vor fi reduse, pentru a nu perfora
peretele sinusal cu mpingerea rdcinilor n sinus.
3-EXTRACTIA RR MICI,SITUATE PROFUND IN ALVEOLA: n cazul n care restul radicular poate fi
vizualizat pe fundul alveolei, se poate ncerca insinuarea unui elevator fin ntre rdcin
i peretele alveolar.La nevoie, se poate crea cu instrumentar rotativ (frez sferic mic sau
Lindemann) un an n peretele alveolar, care s creeze un spaiu suficient pentru
inserarea elevatorului.n cazul dinilor pluriradiculari, dac este prezent un sept
interradicular care nu permite extracia respectivului fragment, se poate practica rezecia
acestui sept (cu pensa ciupitoare de os Gouge, sau cu instrumentar rotativ), care va permite
un acces suficient pentru extracia restului cu ajutorul elevatorului. Uneori, dac o
rdcin a fost ndeprtat, este posibil ca restul radicular restant s fie ndeprtat prin
alveola dentar rmas goal, odat cu rezecarea septului interdentar(trans-septal).Dac
restul radicular este luxat i se poate vizualiza orificiul canalului radicular se poate folosi
pentru extracie un ac Hedstrom care se angajeaz n canal prin nfiletare, dup care va fi
tracionat n ax.Dac metodele descrise nu permit extracia restului radicular restant, se
recurge la alveolotomie.
EXTRACTIA PRIN ALVEOLOTOMIE: Alveolotomia reprezint o metod chirurgical de extracie
prin expunerea parial a rdcinilor, dup trepanarea corticalei osoase vestibulare sau
rezecia unei pri din peretele osos vestibular. Alveolotomia este indicat n urmtoarele
situaii:
rdcini situate profund intraalveolar, ce nu pot fi extrase cu elevatoarele;
rdcini deformate prin procese de hipercementoz;
dini/rdcini cu anchiloz dento-alveolar;
dini cu rdcini divergente, care nu permit extracia obinuit, cu sau fr separaie
interradicular;
dini cu rdcini convergente, care cuprind un sept interradicular gros (dinte barat);
resturi radiculare profunde, rmase mult timp intraosos;
rdcini situate sub lucrri protetice conjuncte, la care se dorete conservarea respectivei
lucrri protetice.
Pentru alveolotomie, trebuie s se asigure o vizibilitate bun a corticalei osoase
vestibulare. Pentru aceasta, este necesar crearea unui lambou de mucoas alveolar. Se
poate folosi unul dintre urmtoarele tipuri de lambouri: lamboul plic este un lambou
rezultat prin incizia la nivelul anului parodontal, fr a prezenta incizii de descrcare.
Este folosit doarn cazurile n care este necesar o alveolotomie marginal minim pentru
extracia unor rdcini dentare; n general nu asigur o vizualizare suficient a osului

pentru alveolotomii mai laborioase. Pentru o vizibilitate suficient, lamboul plic va fi


extins nc aproximativ doi dini spre mezial i doi spre distal de restul radicular care trebuie
extras; lamboul triunghiular (sau n L) const n realizarea unei incizii orizontale, ta nivelul
anului gingivo-dentar (sau pe coama crestei n zonele edentate) i a unei incizii de
descrcare, verticat-obtice, n mucoasa vestibular, plasat mezial de zona de trepanare
osoas. Se recomand ca incizia de descrcare (colul lamboului) s se plaseze la nivelul
dintelui situat imediat mezial de cel de extras (sau respectiv la 6-7 mm mezialn cazul unei
creste edentate); lamboul trapezoidal este delimitat de o incizie orizontal, plasat la
nivelul anului gingivo-dentar i 2 incizii de descrcare, vertical oblice, divergente, plasate
la nivelul mucoasei vestibulare.Inciziile verticat-oblice trebuie plasate la nivelul unghiului
mezio-vestibularsau disto-ves-tibular al dintelui, pentru a evita secionarea papilei dentare
i pentru a nu determina tulburri ale procesului de vindecare. Inciziile vertical-oblice vor
evita zonele cu proeminene osoase (eminena canin) deoarece pot aprea tensiuni pe
linia de sutur. Linia de incizie trebuie situat pe os integru, astfel ca, la sfritul
interveniei, ea s fie situat la o distan de 6-8 mm de defectul osos creat. Dac linia de
incizie va fi situat deasupra defectului, ea va cobor n defect, determinnd dehiscena
plgii.Lamboul va fi astfel schiat nct s nu se produc lezarea structurilor de vecintate.
Acest aspect trebuie avut n vederen specialn cazul extraciei premolarilor inferiori, unde
este necesar menajarea nervului mentonier.Lamboul trebuie s cuprind n grosimea lui att
mucoasa i submucoas ct i periostul. Decolarea lamboului va fi minim, asigurnd doar
expunerea corticalei osoase ce va fi trepanat i o bun vizibilitate. Decolarea va fi iniiat de
la colurile lamboului, folosind decolatorul orientat spre os.Dup realizarea decolrii,
lamboul va fi meninut deprtat, fie cu ajutorul unui deprttor, fie cu ajutorul
decolatorului. Instrumentul de deprtare va fi totdeauna sprijinit pe os, i nu pe lambou,
pentru a nu-l leza.Alveolotomia propriu-zis se va realiza cu instrumentar rotativ (freze de
os sferice sau cilindrice) i cu rcire. n funcie de extinderea alveolotomie! n plan vertical,
se descriu mai multe posibiliti, prezentate n continuare.ALVEOLOTOMIE CU REZECTIE MARG
LIMITATA A TABLEI MARGINALA OSOASE VESTIBULARE: Este indicat n czui n care
rdcinile sunt situate n imediata apropiere a marginii alveolare. Tabla osoas se rezec de
la marginea alveolei, pn cnd se obine o expunere suficient a rdcinilor pentru
luxarea i ndeprtarea lor. n general,extracia se va face cu elevatorul.ALVEOLOTOMIE CU
REZECTIE PART/TOT A TABLEI OSOASE VESTIBULARE: Este indicat n urmtoarele situaii:
resturi radiculare mici, situate profund; rdcini deformate n regiunea apical (hipercementoz); anchiloze dento-alveolare pe toat lungimea rdcinii.Trepanarea osoas se
realizeaz la nivelul corticalei vestibulare, cu instrumentar rotativ (freze de os sferice, apoi
cilindrice/ Lindemann), progresiv, de la marginea alveolei spre apex. Dup expunerea
complet a rdcinii, aceasta va fi extras cu ajutorul elevatoarelor.
ALVEOLOTOMIA CU CREAREA UNEI FERESTRE OSOASE IN CORTICALA: Uneori, pentru resturile
radiculare profunde i de mici dimensiuni, se poate practica o fereastr n cortical
vestibular, la nivelul apexului, cu instrumentar rotativ; aceasta va expune rdcina i
spaiul periapical. Restul radicular se va extrage prin alveola postextracional, fiind mpins
prin fereastra osoas creat.
TEHNICA WASSMUNDT: Uneori, n timpul extraciei rdcinilor premolarilor sau molarilor
superiori cu elevatorul, cnd podeaua sinusal este subire sau absent, rdcina poate fi
mpins submucos n cavitatea sinusal.Aceste rdcini vor fi extrase pe cale alveolar nalt
(tehnica Wassmundt):
se realizeaz un lambou trapezoidal, prin trasarea a dou incizii de descrcare, oblic
divergente, mezial i distal de alveola dentar.
se decoleaz lamboul mucoperiostal, expunndu-se cortical vestibular.

se rezec tabla osoas vestibular cu pensa ciupitoare de os sau cu instrumentar


rotativ, pn se descoper restul radicular.
se ndeprteaz restul radicular cu o pens sau cu o chiuret.
se repoziioneaz lamboul mucoperiostal i se sutureaz.
EXTRACTIE CU SEPARATIE INTERRADICULARA: Este o tehnic indicat la dinii pluriradiculari,
atunci cnd:
examenul radiologie relev prezena unor rdcini divergente - n aceste cazuri se poate
decide nc de la nceput separaia interradicular, care va uura manevrele de extracie;
examenul radiologie relev prezena unei rdcini curbe, foarte divergente, sau cu
fenomene de hipercementoz sau solidarizare interradicular (dinte barat), care nu ar
permite extracia n bloc a rdcinilor;
dini cu distrucie a unei poriuni coronare,care nu permite o aplicare eficient a
cletelui de extracie, iar extracia monobloc cu elevatorul nu este posibil;
dini cu distrucie coronar extins, la care rdcinile sunt nc unite la nivelul podelei
camerei pulpare;
n cazul producerii unei fracturi coronare sau corono-radiculare n timpul manevrelor de
extracie cu elevatorul sau cletele;
molari temporari fr rizaliz semnificativ a rdcinilor, ia care exist riscul de smulgere a
mu-gurelui dintelui permanent, situat ntre rdcini.Dac restul radicular este la nivelul osului
alveolar, rdcinile se separ cu instrumentar rotativ, prin crearea unui an adnc, care s
secioneze n totalitate podeaua camerei pulpare. Separaia poate fi definitivat cu
elevatorul drept inserat n anul creat, urmnd ca printr-o micare uoar de rotaie s se
realizeze fractura complet cu separarea rdcinilor.n continuare, rdcinile se extrag
separat, fie cu elevatorul, fie cu cletele de rdcini (i nu cu cletele de molari, deoarece acesta
nu este adaptat dimensional segmentelor radiculare rezultate). n cazul n care restul radicular
este sub rebordul osului alveolar, este de multe ori necesar asocierea alveolotomie! cu
separaia radicular. Separaia radicular esten general aplicat pentru molarii superiori
(avnd n vedere prezena a trei rdcini, care sunt relativ divergente) sau cei inferiori
(avnd n vedere densitatea osoas, care de multe ori nu permite o dilatare suficient a alveolei
pentru a extrage n bloc rdcinile).n cazul molarilor superiori, se va practica o separaie
radicular n T (sau n Y), rezultnd trei fragmente, reprezentate de cele trei rdcini
ale acestor molari. n cazul molarilor inferiori, se va practica o separaie radicular liniar,
vestibulo-oral, rezultnd dou fragmente, reprezentate de cele dou rdcini ale molarilor.
7-Metode chirurgicale ajutatoare tratamentului endodontic si chirurgiei preprotetice si
preimplantare;Trat supuratiilor periosoase: TRATAMENT SUPURATIILOR PERIOSOASE:
1-Spatiul vestibular: Tratamentul const n incizia i drenajul pe cale oral a coleciei supurate,
urmat dup rezoluia fenomenelor inflamatorii acute de tratamentul dintelui cauzal
(extracie sau tratament chirurgical conservator). Incizia va fi plasat longitudinaln vestibulul
bucal, decliv de colecia supurat. Astfel, inciziile din vestibulul superior sunt localizate ct mai
aproape de fibromucoas fix, n timp ce inciziile din vestibulul inferior sunt cantonate ct
mai aproape de fundul anului vestibular. Dup evacuarea coleciei supurate se va plasa o
lam de dren pentru 24-48 de ore. Tratamentului chirurgical i se asociaz analgezice i
AINS. Antibioterapia se va administra doarn cazul n care starea general a pacientului sau
afeciunile asociate o impun.
2-Spatiul palatinal: Incizia i drenajul abceselor palatinale sunt grevate de riscul lezrii arterei
palatine i arterei incisive. Traiectul inciziei va menaja vasele menionate. Exist mai multe
variante de plasare a inciziei n funcie de locul unde este cantonat colecia supurat. Astfel,
incizia va fi plasat marginal la nivelul festonului gingival, dac colecia supurat evolueaz
spre marginea liber a mucoasei. Dup incizie se va ptrunde cu decolatorul pn la nivelul

coleciei supurate.Evoluia supuraiei spre linia median va necesita o incizie cu excizia unei
poriuni din mucoasa palatinal n felie de portocal. Ea va fi plasat spre linia median
evitnd lezarea pachetului vasculo-nervos palatinal mare. Dup incizie colecia se dreneaz cu o
me iodoformat pentru a evita acolarea prematur a marginilor inciziei. O atenie deosebit
se va acorda supuraiilor palatinale produse de chisturi radiculare sau foliculare
suprainfectate de dimensiuni mari. n aceste cazuri o incizie median n felie de portocal"
complic tratamentul definitiv al formaiunii chistice, favoriznd apariia unei comunicri buconazale sau buco-sinusale.Un drenaj eficient al coleciei supurate nu necesit antibioterapie, cu
excepia unor pacieni cu afeciuni generale asociate.Tratamentul va cuprinde de asemenea
suprimarea factorului cauzal dentar.
3-Spatiul corpului mandibular: Tratamentul este chirurgical i medicamentos. Incizia cutanat
cu lungimea de 3-5 cm este plasat submandibular, decliv de colecia supurat la dou
limi de deget sub marginea bazilar evitnd astfel lezarea ramului marginal al nervului
facial.Incizia intereseaz tegumentul i esutul celular subcutanat, apoi se secioneaz platisma
i fascia cervical superficial permind astfel accesul la colecia supurat. Palparea
instrumental deceleaz zonele rugoase, deperiostate ale corpului mandibular. Se vor plasa
dou tuburi de politen fixate la tegument ce se vor menine 24 - 48 de ore, pe care se vor realiza
irigaii cu soluii antiseptice. Tratamentul medicamentos va fi reprezentat de antibiotice,
analgezice i AINS.Dup dispariia fenomenelor inflamatorii acute i remisia trismusului se va
ndeprta factorul etiologic (extracia dintelui cauzal).
REZECTIA APICALA: sectionarea chirurgicala si indepartarea segmententului apical al radacinii
unui dinte,cu tesuturile patologice periapicale,urmata de sigilarea spatiului endodontic
Obiective:
1.Indepartarea apexului si tesuturilor patologice periapicale
1.Stoparea difurzarii agentilor microbieni in spatiul endodontic prin obturatie corecta de canale
3.Controlul asupra etanseizarii obturatiei de canal
4.Conservarea dintilor pe arcada,dupa esecul unui tratament endodontic
5.Vindecarea si reabilitarea osoasa in zonele de reactie periapicala
6.Diagnosticarea unor leziuni apicale prin examen histopat.
Sigilarea apicala dupa rezectie poate fi realizata :
Preoperator(recom.)cu cel mult 24 h inainte
Intraoperator,prin sectionarea si indepartarea apexului,la un dinte cu tratam.endo.corect
Intraoperator,la un dinte fara tratam.endo.(de evitat)
Indicatiile rezectiei
Anomalii anatomice:
1.Calcficari ale canalului cu reactie periapicala
2.Canale cu curburi accentuate
3.Denticuli intracanaliculari
4.Rezorbtii radiculare externe sau interne
5.Perforatii apicale
6.Dinti cu radacina nedezvoltata,unde apexificarea cu Ca(OH)2 esueaza
Factori iatrogeni
1.Prezenta unui pivot pe canal cu reactie apicala-indepartarea pivotului+trat.endo. scade
rezistenta dd,cu pierderea lui
2.Dezobturarea canalului e imposibila din cauza unui instrumentar fracturat(ac de canal),mai
ales in 1/3 apical,chiar cu utilizarea unor instrumente specifice(truse Ruddle,Meitrac,extractoare
Cancellier, aplicare ultrasunete)

3.Dezobturarea canalului imposibila din cauza materialului de obturatie(duritate mare,risc de


perforatie radiculara,material insolubil)
4.Cai false,perforatii ale podelei camerei pulpare
5.Obturatii de canal in exces,care nu mai pot fi indepartate
6Formarea de praguri radiculare care nu permit trat.endo corect si nu mai pot fi depasite
7.Obturatia incompleta a canalelor laterale
8.Esec al trat.endo sau al unei rezectii apicale-reinterventia e o solutie terapeutica
9.Sigilarea apexiana incompleta a unui canal permeabil observata la RX.Se indica obturatia cu
con de gutaperca si pasta,sigilare apexiana obligatoriu prin rezectie apicala,cu obturatie
retrograda
Leziuni traumatice radiculare:fractura radiculara in 1/3 apical
Leziuni periapicala:
1.Parodontita apicala cronica care nu evolueaza favorabil,desi a fost tratata endo. Corect
2.Chisturi radiculare la care se poate conseva dupa rezectia apicala cu chistectomie,implantarea
dintelui
3.Osteita periapicala cronica
-rezectia are indicatie numai daca dupa indepartarea apexului,raman 2/3 radiculare in os
sanatos.Exceptie:dintii care urmeaza a fi dinti stalpi ai unei lucrari protetice fixe
Contraindicatiile rezectiei
Absolute
1.dinti fara valoare protetica
2.leziunea periapicala depaseste 1/3 apical,a.i. ar mai ramane mai putin de 2/3 implantate in os
3.resturi radiculare cu absenta marcanta a tesuturilor dure,ce nu permit posibilitati de RCR
ulterior
4.fractura radiculara verticala
5.Parodontita marginala cronica
6.Pacienti cu teren nefavorabil
7.Pacienti cu imunosupresie
Relative
1.vecinatatea unor formatiuni anatomice importante:nervul alveolar inferior,nervul
mentonier,vasele palatine,nervul palatin,sinusul maxilar,fosa nazala
2.corticala vestibulara groasa-la molarii inferiori
3.imposibilitatea de abord(microstomie,bride,sclerodermie)-mai ales la dintii laterali
4.raport nefavoravbil coroana radacina
Evaluarea cazului
Succes-la minim 1 an de la finalizarea trat.endo
1.absenta totala a simptomelor(durere,edem,fistula)
2dinte functional
3.RX fara elemente patologice
Esec
1.apare o lex periapicala sau se mareste cea preexistenta
2.in decurs de 4 ani leziunea a ramas identica/s-a micsorat,dar nu a disparut complet
3.RX-rezorbtie radiculara/hipercementoza
4.Contradictie intre simptome si RX
Evaluarea preoperatorie
1.nr de dinti abordati chirurgical
2.lungimea si forma radacinilor interesate
3.prezenta sau absenta proc. patologice

4.amploarea proc.patologice
5.cantitatea de gingivomucoasa fixa
6.existenta si profunzimea pungilor parodontale
7.insertiile mm si frenurilor
8.adancimea fundului de sac vestibular
9.pozitia elem.anato.invecinate(PVN alv inf,SM)
10.grosimea corticalei osoase
11.tipul de acces chirurgical necesar
12.prezenta de coroane turnate,pe dintii interesati sau vecini
-RX:alveolare+OPG:pt a determinat localizarea,dimensiunea si rapoartele oricarei leziuni.
Instrumentarul necesar
-trusa de consultatie, bisturiu (lama nr.15, lama nr.11 are vf ascuti, punctifom, det.risc de
derapare), decolator, pensa anatomica si chirurgicala, departator(Mitteldorf,Langenbeck),
chiurete de difeite dimensiuni,excavatoare, freze de os si de turbina, ace pt.trat.canal, fuloare,
spatula, mat.de obt., forfecuta, port-ac, fire de sutura, comprese, aspirator chirurgical
Incizia incizia partilor moi cu bisturiul cu lama nr 15
UITATI-VA LA CAPITOL UNDE VORBESTE DESPRE FRENURILE!!!!
8-Atitudinea de urgenta in cazul accidentelor si complicatiilor extractiei dentare: n mod didactic
accidentele datorate extraciei dentare pot fi clasificate astfel: leziuni dentare. leziuni ale
prilor moi perimaxialre. leziuni osoase accidente sinusale.mpingerea dinilor n spaiile
perimaxilare. leziuni nervoase. luxaia ATM.
LEZIUNI DENTARE: -(1) fractura coronara a dintelui de extras: Dac s-a produs accidentul se va
adapta conduita terapeutic la noua situaie clinic, respectiv extracia resturilor radiculare.
-(2) fractura rad a dintelui de extras: extracie cu separaie radicular, alveolotomie.
-(3) Luxatia dintelui vecin: Dintele vecin luxat sau parial avulsionat va fi reaplicat n poziie
corect i imobilizat. Este necesar monitorizarea vitalitii dintelui, cu devitalizarea
acestuia atunci cnd apar leziuni ale pulpei dentare. n avulsii complete, cnd pereii
alveolei sunt integri, se realizeaz replantarea. De obicei se produc luxaii cu mobilitate
redus care nu necesit un tratament specific, eventual urmrirea vitalitii pulpare.
-(4)Extractia dintelui gresit: Dac dintele i esutul periapical sunt intacte, se poate ncerca
replantarea imediat.
-(5) Smulgerea sau lezarea mugurilor dd-lor permanenti: Dac s-a produs smulgerea mugurelui
dentar subiacent, acesta seva reintroducem alveol i se va practica sutura mucoasei
supraiacente. Dac s-a lezat numai sacul folicular i/sau mugurele dintelui permanent, seva
practica sutura mucoasei supraiacente.Evoluia poate fi favorabil, spre vindecare
chirurgical, cu continuarea normal a evoluiei dintelui respectiv. Dac apare o supuraie,
este necesar extracia mugurelui dintelui respective.
LEZIUNI ALE PARTILOR MOI: -plagi ging liniare: Tratamentul const n suturarea plgii atunci
cnd lambourile rezultate sunt viabile saun excizia fragmentelor de mucoas mici, devitale i
apoi sutura plgii.
-plagi intinse cu decolari importante: Tratamentul const n regularizarea marginilor osoase,
excizia esuturilor moi devitale i repoziionarea prin sutur a prilor moi astfel rezultate,
pentru a asigura acoperirea osului alveolar. Dac nu este posibil reacoperirea, osul va fi
protejat cu o me iodoformat.
-plagi ale mucoasei palatine: poate s apar o hemoragien jet, fiind necesar ligaturarea
vasului distal de plag.

-plagi ale limbii: Pentru controlul hemoragiei este necesar sutura n mas a plgii,
deoarece hemostaz prin tamponament nu este eficient.
-plagi ale planseului bucal: pot fi nsoite de hemoragii masive, cu apariia de hematoame
disecante, complicaiile ulterioare fiind fie asfixia prin obstrucia cilor aeriene superioare,
fie suprainfectarea hematomului. n cazul apariiei acestor hematoame disecante de limb
i planeu este necesar asigurarea permeabilitii cilor aeriene superioare i trimiterea de
urgen ntr-un serviciu de chirurgie oro-maxilo-facial.
LEZIUNI OSOASE: -Fractura corticalei alv: Atitudinea terapeutic fa de fracturile procesului
alveolar depinde de tipul i amploarea fracturii:
dac se produce o fractur complet de proces alveolar cu fragmentul osos detaat de
periost,
acesta se ndeprteaz, apoi se regularizeaz marginile osoase i se sutureaz plaga.
dac fragmentul osos nu e deperiostat, acesta se repoziioneaz i se sutureaz cu
atenie
plaga, n acest caz neexistnd pericolul de necroz, Vascularizaia fiind meninut prin vasele
periostale.
-Fractura corticalei ling: Atitudinea terapeutic este similar oricrei fracturi de proces alveolar.
-Fractura tuberozitatii max: Atitudinea terapeutic este similar celei pentru fracturile
procesului alveolar. Dac fragmentul osos rmne ataat de periost, se va menine i se
vor lua toate msurile pentru reintegrarea osoas.Dac ns tuberozitatea este mobil sau a
fost antrenat mpreun cu dintelendeprtat, exist mai multe opiuni terapeutice. Dac
dintele i esutul osos formeaz corp comun, se poate ncerca reataarea tuberozitii
mpreun cu dintele extras i monitorizare timp de 6-8 sptmni, urmat de extracia
prin alveolotomie a molarului.Dac tuberozitatea maxilar este complet detaat i separat
de periost, aceasta se va ndeprta i se va nchide defectul prin sutura primar a
mucoasei acoperitoare. Dac se constat prezena comunicrii oro-sinusale, atitudinea
terapeutic va fi specific acestui accident.
-Fractura mandibulei: Dac se produce fractura mandibulei, se finalizeaz extracia dentar
(dac este posibil), iar atitudinea terapeutic este similar oricrei fracturi a unghiului
mandibular. Se va reduce fractura i se va aplica tratamentul de urgen specific
fracturilor de mandibul, pacientul fiind trimis de urgen ntr-o clinic de chirurgie oromaxilo-facial.
-Accidente sinusale: Se trepaneaz sinusul la locul de elecie, se ndeprteaz rdcina
intrasinuzal i se realizeaz plastia comunicrii ntr-unul sau dou planuri. Dac se constat
prezena concomitent a unei mucoase sinuzale modificate, cu aspect inflamator cronic, se
realizeaz i cura radical a sinusului maxilar, bineneles dac condiiile o permit. Dac nu, cura
radical a sinusului maxilar se va realiza ntr-o etap chirurgical ulterioar.
-Impingerea dd-lor in spatiile perimaxilare: 1-mol 3 sup in spatial pterigomax: Dac accidentul se
produce, se va ncerca imediat ndeprtarea dintelui ptruns n prile moi profunde, dac
acest lucru este posibil. Uneori hemoragia datorat lezrii plexului venos pterigoidian va
mpiedica rezolvarea imediat a acestui accident. Explorarea chirurgical i ndeprtarea
dintelui se va face n servicii de chirurgie oro-maxilo-facial, dup investigaii radiologice prin
care s se identifice poziia exact a dintelui.
2-Mol3 inf in planseul bucal: Pacientul va fi trimis de urgen n serviciul de chirurgie oromaxilo-facial unde abordul va fi oral pentru molarul mpins deasupra muchiului
milohioidian sau pe cale cutanat cnd molarul este situat sub acesta.
LEZIUNI NERVOASE: -lez n alv inf si n mentonier: n majoritatea situaiilor, tuburrile se remit
fr

tratament - tulburrile se remit n timp pentru 96% dintre pacienii cu leziuni ale nervului
alveolar inferior i 87% dintre cei cu leziuni ale nervului lingual. Se consider n general c
recuperarea funcional a n. alveolar inferior sau a n. mentonier apare la 6-9 luni, i uneori chiar
dup 18 luni. Dup 2 ani este foarte puin probabil s se mai produc o recuperare
spontan.
COMPLICATIILE EXTRACTIEI DENT:
DUREREA,TUMEFACTIA,TRISMUS: n general, n scop decongestiv se recomand meninerea
unei temperaturi locale sczute (prini cu ap rece). Se administreaz la nevoie antialgice
i antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care sunt n general eficiente n controlul durerii
postextracionale.Dup extracia laborioas sau odontectomia molarilor de minte poate
aprea odinofagia, care cedeaz progresiv dup cteva zile i se poate ameliora prin
administrarea de analgezice/antiinflamatoare. De asemenea, pacientul va fi sftuit s aib o
diet semilichid.Trismusul se remite de obicei spontan.
HEMORAGIA POST-EXTRACTIONALA: n cazul hemoragiei postextracionale precoce (la cteva
ore de la extracie), se ndeprteaz cheagurile, se spal abundent alveola cu ser
fiziologic i se introduce n alveol un burete de gelatin (Gelaspon), asociat sau nu cu
trombin. La nevoie se completeaz sutura plgii postextracionale. Se aplic un
pansament Supraalveolar compresiv. Uneori este necesar meninerea tamponamentului cu
un conformator realizat extemporaneu din Stents sau Kerr.Pentru pacienii cunoscui cu
tulburri ale hemostazei, cum ar fi hemofilia A, hemofilia B, boala von Willebrand, sau
deficit plachetar, ex\traciile se vor realiza n servicii de chirurgie oro- maxilo-facial, n condiii
de spitalizare. Pentru pacienii cu deficit de factori plasmatici de coagulare, sau n cazul
hemoragiilor tardive se vor administra n condiii de spitalizare transfuzii mbogite cu
factorul deficitar.
ECHIMOZA SI HEMATOMUL: Evoluia este de regul favorabil, cu remisie spontan n 5-7
zile. La pacienii cu teren nefavorabil i cu hematoame mai mari se recomand instituirea
antibioterapie!, din cauza riscului de suprainfectare.
COMPLICATIILE INFECTIOASE:-Alveolita uscata: Tratamentul este n principal simptoma
tic (antialgic, biostimulator nespecific).Irigaiile alveolei cu soluii slab antiseptice, chiuretajul
alveolar precum i aplicarea de conuri cu antibiotice i anestezice locale amelioreaz
simptomatologia dureroas, dar primele semne de vindecare apar lent, progresiv, n
aproximativ 10-14 zile de la apariia simptomatologiei dureroase.

9 Tehnici de resuscitare cardio respir


Suportul vital de baz fr a se utiliza echipamente speciale
Suportul vital avansat n unitile de urgen
A = Airway management
B = rescue Breathing
C = chest compression induced Circulation

Recunoaterea obstruciei cilor respiratorii


Privete, ascult i simte:
privete micrile peretelui toracic i abdominal;
ascult i simte fluxul de aer de la nivelul nasului i cavitii bucale;
Tehnici de baz:
Hiperextensia capului i ridicarea mandibulei = (o mn plasat pe fruntea pacientului mpinge
uor capul spre spate, n timp ce cealalt mn ridic mentonul producnd extensia structurilor
cervicale anterioare)
Subluxaia mandibulei (indexul i celelalte degete se plaseaz n spatele gonionului, mpingnd
n sus i spre anterior; policele mpinge uor mentonul meninnd cavitatea bucal deschis)
Evaluarea respiraiei 10 sec:
se privesc miscarile peretelui toracic,
se asculta zgomotele respiratorii,
se simte fluxul de aer pe obraz.
Evaluarea respiraiei:
Dac victima respir normal:
se pune n poziie de siguran;
salvatorul va trimite pe cineva dup ajutor, iar, dac este singur, va lsa victima i se va duce
dup ajutor;
se reevalueaz respiraia.
Dac victima nu respir normal:
salvatorul va trimite pe cineva dup ajutor, iar dac este singur, va lsa victima i se va duce
dup ajutor; la ntoarcere va ncepe compresiile toracice
Combinarea compresiilor toracice cu ventilaiile:
se deschid cile aeriene prin mpingerea capului i ridicarea mandibulei;
se penseaz nasul folosind policele i indexul minii de pe frunte;
se deschide puin cavitatea bucal a victimei, meninnd ns brbia ridicat;
salvatorul inspir normal, pune buzele n jurul gurii victimei asigurnd o bun etaneitate
i expir constant n gura victimei; n timpul expirului salvatorul va privi ridicarea peretelui

toracic anterior i va urmri meninerea ridicat a acestuia timp de 1 secund, ca ntr-o respiraie
normal = ventilaie eficient;
se menine capul n hiperextensie i brbia ridicat, se ndeprteaz gura de victim i
se urmrete revenirea toracelui la poziia iniial, pe msur ce aerul iese din plmni;
2 ventilaii eficiente la 30 de compresii toracice, in cazul unui singur salvator.
se continu efectuarea compresiilor toracice i a ventilaiilor ntr-un raport de 30:2
ntreruperea compresiilor i ventilaiilor pentru reevaluarea victimei este indicat doar
dac aceasta ncepe s respire normal;
Ventilatia se poate face gur la gur, gur la nas sau pe masc si balon.
Dac ventilaiile iniiale nu au determinat ridicarea peretelui toracic, ca ntr-o respiraie normal:
se verific gura victimei i se ndeprteaz orice obstrucie vizibil;
se verific dac hiperextensia capului i ridicarea brbiei sunt corecte;
Dac la resuscitare particip mai muli resuscitatori, acetia ar trebui s se schimbe la fiecare 1-2
minute pentru a evita epuizarea fizic.
ASIGURAREA CIRCULAIEI
(MASAJUL CARDIAC EXTERN)
salvatorul ngenuncheaz lng victim:
se plaseaz podul palmei pe centrul toracelui victimei;
podul palmei celeilalte mini se plaseaz peste mna care se afl pe torace i se
ntreptrund degetele minilor, evitnd compresia pe coaste;
poziia minilor trebuie s fie astfel nct s nu exercite presiune pe regiunea epigastric sau pe
apendicele xifoid;
salvatorul se va poziiona vertical deasupra toracelui victimei i, cu coatele ntinse, va
efectua compresia cu 4-5 cm a sternului
dup fiecare compresie, toracele trebuie s revin la normal fr a pierde contactul minilor cu
sternul; compresiile i decompresiile se continu cu o frecven de 100/minut (ceva mai puin de
2 compresii/sec)
compresiile i decompresiile trebuie s fie egale ca intervale de timp.
10 urgente medico chirurg in cab md ?1!??!?!?
1.SINCOPA VASOVAGALA
-Tratament:
* Intreruperea interventiei
* Oxigenoterapie
* Controlul si favorizarea ventilatiei pulmonare
* Controlul libertatii caiilor respiratorii
* Inlaturarea obstacolelor ce ar limita misc resp si circulata cerebrala
* Activarea circulatiei si resp prin stimulare fizica
* Asistarea la nevoie a respiratiei si aplicarea manevrelor de resuscitare resp
* Monitorizarea semnelor vitale
1.CONVULSIILE
-trat
* Asezarea pacientului in pozitia de siguranta
* I se pune un obiect moale sub cap
* I se introduce un obiect moale intre arcade pt a impiedica muscarea lb
* Indepartatea obiectelor ce ii pot provoca rani
* Aspirarea secretiilor din CB
* Oxigenoterapie
* Thiopental 100-150mg I.V; Diazepam 5-20mg I.V fractionat

* Monitorizarea fct vitale


* Solicitare serviciu de urgenta
2.ANGINA PECTORALA SI IM
-tratament:pozitie decliva cu mb inf ridicate,monitorizarea functiilor vitale, O2,nitroglicerina
sublingual(0,5mg)se repeta al 5 min(1-1,5mg)aspirina
3.ACCIDENTUL GENERAL HIPOGLICEMIC -se adm glucoza ,zahar per os,monitorizat 1h
4.ACCIDENTUL GENERAL HIPERGLICEMIC -se sedeaza pac lejer cu Midazolam 3-7mg/os
5.ACCIDENTUL GENERAL HIPERTENSIV Trat :
-se scada rapid TA
-se face depletie vasc de volkdiureza(Furosemid 20mg/fiola; Nifedipina 10 mg/ se mesteca;
Nitroglicerina )+fact emotional(Midazolan 2-4 mg)
-daca pac nu-si revinecardiolog
6.CRIZA TIROIDIANA
-agitatie,febra,hipertensiune,tahicardie,extrasistole=>soc=>colaps
-adm IV de hidrocortizon 100-200mg
8.ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL Tratament:
-antihipertensiv: diuretic+Nifedipina
-salvare
-transfer la neurolog
11 cunoasterea si utilizarea instrum specific pt ex clinic, diagn si tratam in ort
Ex clinic= consultatie
oglinda: - acces prin indepartarea tesuturilor moi
vizibilitatea campului operator: acces doresc sau indirect
protectia medicului si al pac prin mentinerea unei pozitii corecte a corpului medicului, scazand
riscul de imbolnavire de ambele parti
sonda rigida : - explorarea supraf dentare pt a obs pierderile de subst
explorarea zonelor caviatare pt a stabili intinderea adancimea forma duritatea
evalizarea riscului de sensibilitate dureroasa
pt a aprecia adaptarea marginala a obtur cor
depistarea cariilor marg
indepartarea exces amalgam si modelarea obturatiei
indepart corpi straini
dupa anestezia locala, aprecierea insensibilitatii
tartru: volum si depozite supragingivale
controlul dif etape din manevrele de extirpare vitala sau devitala
sonda flexibila: - evidentierea perforatiilor c pulpare
control adaptare matrice d de la niv prag gingival
permeabilizarea canalelor radic, odontometria, mesele sterile manipulate, omogenizarea pastei
in obturatiile mixte de canal, pistonarea unor subst in canalul radic
pensa: - manevrarea mat textile
manevrarea instrum mici sterilizate
manevr dif accesorii pt etapa de restaurare, pt izloare, pt firul de sarma in cursul imobilizarii
dentare
aplicarea si indepartarea pansam medicam
sustinerea hartiei de artic si a inlay urilor ceramice, cu pese speciale

12 cunoasterea si utilizarea modalitatilor de izolare ale campului operator In tratam restaurat.


Odontale
Principalele metode de izolare sunt: metoda de control al umiditatii cu ajut digii=izolanta si
metoda absorbanta
Diga
Avantaje: - control al umoditatii f eficient
Creste vizibilitatea si favoriz accesul la campul operator
Previne aspirarea sau inghitirea instrum sau debriuri
Protejeaza muc orala de lichide sau subst iritante
Materialele utilizate vor avea calitate optima
Retractia parti moi
Protej operatoru de contaminare
Eficienta + reduce timpul de executare a manoperei
Dezavant: - timp suplimentare pt a o pune
Aplicarea e dificila mai ales la: d cu coroane scurte, m3, malpozitii, d insuf erupti
CI= astmatici si pac cu boli neuropsihice
La restauratile directe, adaptarea funct nu se poate realiza decat dupa indepartarea digii
Poate fi respinsa de pac din motive psihologice
Elemente componente:
folia plastic : - din cauciuc nat sau elastiomeri de sinteza (alergie la cauciuc)
patrat, dreptungh, ovale, circulare, rulouri, trapezoide
Culoarea: transparente, nuante deschise, inchise-fac contrast cu zona de lucru
Grosime: foliile groase se fol cand avem nevoie de evictiune gingivala mecanica sau manopere
cu protectie crescuta; folii subtiript conformare coronara si pene dentare; folii medii pt
majoritatea situatiilor
Cadru sustinere material confect: metalic (young) si plastic (visiframe sau Ny-Ostby)
Forma: U- young, visiframe, starlite
Inelar = nygard ostby
Eliptic
Oval rabatabil pt a realiza un rx sau completarea anesteziei (safe-t, saveur)
Cadre nnesolizarizate sau solidarizate
Sisteme cu unu sau doua cadre
Modalitatea de prindere a foliei: cu clema de prindere, cu pinteni, presolidarizare cu folie
Cleme dentare inox sau plastic care se fixeaza pe coletul dintilor, avand rolul de a mentine folia
elastica, raliz si retractie gingivala mecanic
- sunt alc din brat si arc
- bratele, care se prind de coletul clinic au: platoul care are orificiile de prindere
cu pensa aplicatoare, perimetru activ si vf de contact, aripioare -> prelungiri lat orientate in
planuri dif si realiz cu bratele un unghi diedru obtuz; unele clame n au aripiare=W, wingless.;
pinteni- in prelung bratelor, impinge folia la distanta ssi adapteaza folia pe fata inf a bratului.
- arc: uneste bratele pe care le mentine sub tensiune
- clasif cleme: dupa frumul de d permanenti se clasifica: cleme pt frontali inf, pt
frontali sup, pt pm inf, pt pm sup, pt m inf, pt m sup, cleme pt m3.
Dupa tipul dentitiei: pt d lapte/perm
Dupa alcatuire: dupa carat bratelor, dupa caract arcului
Dupa zona la nivelul caruia se executa manopera: cleme pt endo si pt
manopere la niv coronar;

Pe cleme se inscriptioneaza dif cifre si litere: A- vf de contact apical; B-retractie g; D- arc


distalizat; R- regular; T,S- margini zimtate; W- fara aripioare; Nr.
Set min-sistem Ivory: Ivory nr 0- I si C (izolare multipla); nr 1- Pm; nr 9- I si C (izolare unica); nr
14- M partiali erupti/distructii coronare; nr 26- M talie mare
Pensa: 2 brate pt priza, un inel pt blocarea bratelor in ac pozitie, o articulatie, un cap activ cu
forma specifica;
Capul activ e perpendic pe planuol clestelui si are la varf portiuni spefrice sau cilindrice
cu incizuri pe fetele ext pt antiderapare
Cleste perforator: face orificii in folie
1 gaura pt I inf; 2-pt I sup si C; 3- pt PM; 4- pt M sup; 5- M inf; 6- vol anormal
/ d care sunt post
Instrum si materiale auxiliare: - servetele absorbante
Pene elastice
Ata dentara pt ligaturi
Sablon de ghidaj
Forfecuta
Pensa bifida
Discuri
Catene orto
Separatoare
Inele
Aspirator saliva
Banda occipitala
Mat pt sigilari suplim, mat termoplastice, compozit etc.
Etape: - explicarea pac a interventiei
Igenizarea zonei: periaj, detartraj
Verific si permeabilizarea ariei de contact cu ata dentara, discuri, benzi met
Anestezie , daca e cazul
Alegerea ligatura proba clemei
Alegerea foliei si sectionarea si perforarea ei
Lubrifierea buzei, comisurii, a perforatiei foliei
Aplicarea pr-zisa: folie clema/ clema folie/ simultan amandoua
Verificarea stabilitatiii clemei
Adaptarea interdentara
Aplicarea celorlalte componente aux
Aplicare aspirator saliva
2 met absorbanta:
Dispozitive de aspiratie saliv:
Aspirator uzual, cu debit scazut
Aspirator chirurgical metal sau plastic
Se plaseaza cat mai distal, fara a afecta vizibilitatea
Se pune inainte de intrid piesei de lucru si a oglinzii
elimina detritusurile si lichidere cu debit crescut
Medii absorbante: Rulouri, comprse, buret

Instrum anexe:

Automaton:
Portrulou:
Clema de diga modificata Haller si Harvard
Sisteme de matrici Walser

Mijl aditionale pt santul gingival:


Snururi retractie: expunere mai buna a marginii gingivale, a lez cervicale, favoriz inchiderea
marg de mai buna calitate
Izolare a zonei cervicale prin controlul umiditatii al santului gingival

Utilizarea spumei siliconate expandabile - largire atraumatica, fara snur


Utilizarea de materiale de izolare gingivala: - cu celuloza = adega bine la gingie, la muc umede
sau uscate, la diga, la dinti, metal
- Geluri pe baza de clorura de Al = opreste
sangerarea, controleaza umiditatea
- Rasini de izolare fotopolimerizabile
Utilizarea tehnicilor de electrochirurgi
Utilizarea penelor d
Utilizarea sist de conformare coronara
Modalitati secundare de izolare
Dispozitiv de departare pt buze si obraji
Departatoare psi opritor pt lb
13. Dg+abordare terapeutica a CS dentare necavitare-incipiente si cavitare.
Dg lez necavitare(SMALT):-dg dificil
Incipient: usoara modificare de transluciditate,abs. demineraliz smalt,supraf dent aparent
sanat,fara modif detectabile prin mijl de detectie uzuale.
Avansat: opacitate sau colorare supraf.dent,alb dur si lucios(evol rapida), galben-bruna(evol
lenta,stationara); palparea intempestiva cu sonda nu este indicata.
Dg pozitiv lde CS cavitara:-prezenta dentinei alterate
-durere provocata care dispare odta cu excitantul
-modificare de culoare
-pierdere de subst dura dent
-sensib la palpare cu sonda peperetii juxtapulpari
-cp inchisa
-teste vitalitate pozitive
Lez incipiente sau NeCavitare
In stadiile initiale,o lez necavit poate fi detectata doar cu mijl speciale.Odata cu progresia devine
direct vizibila.
Initial-alb cretoasa doar in smalt(marmoratie-ocluzal)devine in timp bruna,glabena sau nuante
amestecate.
Pata alba cretoasa este o lez de subsuprafata.
Demineraliz reversibila dupa terapie biochmica a smaltului fara cavitatie evidenta,detectabila
fara dificultateutilizand orice tehnologie disponibila.
Metodele de detctie: variaza in functie de lez dent si vizeaza scopul examinarii
Metode clinice DIRECTE:

Metode vizuale
1.vizuala
2.vizual tactila(oglinda,lumina,sondare usoara)
3.cu separare temporara a dd
4.seprarare temporara a dd si amprentarea supraf prox
5.vizuala cu camera intraorala
6.VIDEOSCOP
7.semnul firului de matase
8.starea gingiei
Metode clinice INDIRECTE(alternative):
1.RX-Clinico Rx (bitewing,digitala)
-Asitata de computer(Logicon caries detector)
2.Transiluminarea(Diafanoscopia, FOTI,DIFOTI)
3.Metode electrice (ECM, ACIST)
4.Metode de flurorescenta(DIAGNOdent,QLF)
5.Spectroscopia laser
6.Markerii coloranti
7.Tehnici ultrasonice
Abordare terapeutica
Leziunile necavitare:
Pt discromiile aparute inainte de formarea dintelui-restaurari coronare directe cu mat fizio
-fatete
-coroane de invelis
Pt discromiile aparite dupa formarea dd: albire prin diferite tehnici
Leziuni cavitare: protoco; de tratament
1.chimic neinvaziv
2.microinvaziv
3.minim invaziv al leziunilor ne/cavitare
Tehnici de exacvare-Mecanice: -manuala
-rotative
-nerotative
-metode chemomecanice
-aer/sonoabraziune
-metode bazate pe laser
Tehnici de dezinfectare-tehnici antimicorbiene,antiseptice,antibiotice
-terapia fotodinamica
-ozonoterapia
Tratament microinvaziv:protocol de lucru:
-pt inceput:dd care vor fi tratati si dd vecini tb curatati-mijl profilactice-spalati,uscatisi izolatodiga sau rulou
-gravaj acid-doar pe smalt 2mm-se lasa 2 minute,se indep excesul cu rulou;se spala suprafata cu
jet de apa pt 30sec si se usuca cu aer cu umiditate redusa si fara continut de ulei.
-uscarea leziunii cu agentul special de uscare(ICON-DRY)
-infiltrarea rasinii cu ICON infiltrant
-aplicarea rasinii de infiltrare-cu ajutorul aplicatoarelor speciale pt zona cervicala sau zonele prox
-pt zone cervicale-aplicatorul are forma rotunda pe sectiune
-pt reg prox-aplicatorul e realizat dintr-o rama din material plastic in forma de U

-aplicare pana dentara in zona prox cervicala


-dispunerea uniforma a rasinii-perioada de asteptare de 3 min
-excesul de rasina se indep prin stergere cu rulou si se fotopolim 40sec
Timpul chirurgical-leziunile cavitare-teraia minim invaziva
Individualizare plan tratment
Modif de tip de interventie pt materiale moderne-cavit neretentive si modalitate de interventieminim invaziv/conventional/moment al interventiei
Timpii de lucru:
Accesarea proceselor carioase
Excavarea dentinei
Prepararea cavitatii in smalt cu sacrificiu dentar minim
Restaurarea finala-materiale cu eliberare de Fluor-tehnica ART=instrmentar de mna si CIS
-adezivii dentinare sisteme tip monomer hidorfilic create pt adeziune dentinara
-rasini antibacteriene
14. Dg si abordarea terap a CS mg si recidivei de carie
Dg pozitiv CS marginala:
-dd cu obturatie coronara,cu sokutie de continuitate intre restaurare si tesutul dentar dur
-coloratue alb-cretoasa/brun-cafenie a smaltului marginal restaurarii
-prezenta,la palpare cu sinda in profunzime,a dentinei alterate
-probe de vitalitate(+)
Dg pozitiv Recidiva de carie:
-dd cu restaurare coronara bine adaptata marginal
-apritia semnelor clinice de CS sau de complicatie pulpara acuta
-prezenta de D alterata la indepartarea restaurarii,cu sau fara deschi cp in timpul manoperelor
de indep a acesteia
Dg Cs marginala/ recidiva de carie:-dificil
-lez peretilor prep nu poate fi vizualizata,ea poate fi asemuita cu evol unei carii prof intr-un
sant.Orice pata alba sau maronie din jurul unei restaurari tb monitorizata,nu totdeauna prezenta
cesteia tradeaza prezenta unui proces carios-ele pot fi determinate si de produsii de coroziune ai
amalgamului.NU exista criterii clinice care sa permita diferentierea unei carii active progresive de
o leziune carioasa stationara sau oprita in evol.Uneori e dificil de dg o carie aditionala,aparuta
langa mg cavit restaurate(ramane dentina alterata pe pereti). Pt un dg corect al afectiuniieste
necesar un examn riguros,cu o sursa de lumina,un dd curat si uscat,instrumentar
corespunzator,e radiografie de buna calitate tip bite-wing.
Abordare terapeutica:
Trat CS mg si recidivei de carie urmareste 2 scopuri:preventiv si curativ.
Trat preventiv consta in eliminarea tuturor factorilor etiologici ce pot interven in producerea
acestor complicatii prin respectarea riguroasa a reg de prep a cat atat la dd vitali cat si la cei
devitali,respectarea reg de prep si inserare in cavit a mat de obt.
Trat curativ in CS mg consta in indep obligatorie a obt cor in totalit si dk exista si o obt de
baza,indep acesteia,exereza ub totalit a dentinei alterate,prep corecta a cav in fct de noua sit
clinica,trat plagii dentinare si obt corecta a acesteia.
Este contraindicata indep numai a unei parti a obt,deoarece s a constat ca pot exista zone de
dentina alterata si in alte portiuni ale cavit si care mentinute genereaza recidiva de carie.
In recidiva de carie provenite din resturile de dentina alterata ramase sub boltile cuspidiene se
indep obt coronara,se indep in intregime dentina alterata,se prep cavit in fct de noua sit
clinica,se face trat plagii dentinare si obt corecta.

In recideiva de carie insotita de complicatii pulpare se face trat


complicatiilor(pulpita,gangrena)dupa care se prep corect cavit si se face obt cor simpla sau
armata in fct de sit clinica ce a rezultat.
15.Consideratii clinice si practice privind realizarea adeziunii la structurile dure dentare si
modalitatile corecte de utilizare a diferitelor sisteme adezive amelo-dentinare
Evol remarcabila a terapiei odontale rest actuale se bazeaza pe conceptul de
adezivitate.Superioritatea conceptului de adezivitate-prin acestea:
-se amelioreaza mentinerea si stab rest in cav preparata
-se reduce indep din tes dure integre pt realiz unei prep geometrice prestabilite-permite
conservarea struct dent
-se amelioreaza inchid mg-se limit infiltratea moo si a toxinelor acestora
Adeziunea la smalt: Gravarea acida a S are ca obiective:
-denudarea extremitatilor prismelor de S(cresterea supraf utilizabile pt adeziune)
-cresterea de microanfractuozitati(fav adeziunii mecanice-microretentii)
-curatarea supraf de toate detritusurile(amestecarea umectabilitatii)
Gravarea acida a S e influentata de:-tipul subst utilizate
-concentratia subst utilizate
-tehnica de aplic a subst utulizate
-caract supraf de S
Adeziunea la Dentina: e un proces dinamin,mai complex,tb sa tina cont de factori:
-struct heterogena a D(fata de S): 13% apa,20%subt org,67%subst anorg
-prez canaliculelor dentinare,cu densitate, diametru si orientare variabile in fct de distanta fata
de cp
-existenta constanta a umiditatoo pe supraf D
Mecanismul adeziunii la D se bazeaza pe princiupiul realiz unui strat hibrid la niv supraf
dentinare,dupa condit acida a acesteia.prin intermediul difuziunii monomerilor din stst
adeziv,care ingreuneaa zona si polimerizeaza apoi in profunzime.
Dpdv clinic,adezivii tb sa indeplineasca urmat calitati:
-adeziune eficienta la D
-sigilarea etansa a canaliculelor dentinare
-adeziunea obtinuta si in prezenta umiditatii pe substrat
-biocomplatibilitate
-sistem de polimerizare eficient
-grosime optimaa str adeziv-20microni
-realiz rapida a adeziunii
-adeziune obt la mai multe tipuri de substraturi
-manipluare si aplic usoara,in timp scurt
-compatibilitate cu mat de rest finala
Realizarea adeziunii amelo-dentinare:
-se realiz prin gravare acida a S si a D urmata de o spalare abundenta cu apa si aplicarea
orimerului si adezivului.De o procedura corect efectuata depinde sigilarea santurilor mg prep,a
plagii dentinare si adeziunea mat de obt.
-pt o restaurare directa cu compozit,adezivii dentinaride ultima generatiesunt de preferat.Dd tb
sa ramana umed,iar flaconul cu adeziv tb deschis doar in mom utilizarii,pt k solventul(acetona)
se evapora rapid. Plasarea primerului se face cu aplicatorul,dupa care flaconul se va inchide
imediat,se usuca rapid si cu blandete dd si se aplica adezivul de colaj,se asteapta 15-20 secunde
timp in care adezivul va penetra in toate structurile dentare demineralizate si solventul se va
evapora dupa care,se face o usoarauscare si se polimerizeaza. Se va aplica si intotdeauna al 2lea
strat.

16.Cunoasterea si utilizarea materialelor de restaurare coronara provizorie si de durata


(neestetice/estetice;neaderente/aderente)
Materiale provizorii pt restaurarea coronara:
Gutaperca- se aplica si se indep usor
-nu irita tes moi
-insolubil in mediul oral
-necesita retentie(nu e aderent)
-devine casant si poate suferi o degradagre superf datorita aciditatii mediului oral
-poate afecta pulpa datorita temp ridicate la care e introdus in cavitate
-sufera o contractie volumetrica prin racire
-inestetic(alb opac)
Ciment oxid de zinc eugenol conventional (ZOE)
-efect antiseptic,sedativ,neodentinigenetic
-priza lenta(20-30min)
-indep din cav laborioasa
-iritant pt parodontiul mg
-miros si gust intepator
-inestetic(alb opac)
-inhiba reacita de priza a materialelor pe baza de rasini polimerizate
Ciment fosfat de zinc(FOZ)
-reactia dintre pulbere si lichid e exoterma
-necesita izolare buna
-duritate mai mare decat alt material de obt proviz,precum si rezist mecanica
-ph puternic acid in mom aplicarii
-inestetic
-se altereaza in mediul oral
-friabil si poros
Cimentul plocarboxilat de zinc(PCZ)
-nu e friabil
-rezist la incovoiere superioasa FOZ
-adeziune ch
-are un grad de tixotropie
-initial ph acid
-ef calmant,nu are ef antibact
-nu adera la ceramica
Ciment oxisulfat de zinc
-priza f rapida-45-74min
-rezist mediocra
-usor iritant pt tes moi
-bun izolator termic si electric
Restaurari de durata: directe si indirecte
Directe: din materiale: amalgam,CIS,material din ionomeri,compozit.
Indirecte:inlay-uri,onlay-uri,fatete dentare,coroane dentare,punti dentare,din aliaje de aur,aliaje
de metale nepretioase,portelan fuzionat cu metal.
17. Profilaxie:
-folosirea de substante antibact. (CHX) prin care se anihileaza microorg. (SM)

-florizari periodice pentru stimularea salivatiei si inhibarea dezvoltarii microorg in cav. orala
-eliminarea prin periaj a PB de pe struct. orale, reducand nr. bact. cariogene
-alimentatie bogata in lactate (Ca), consum redus de zahar-eliminare/inlocuitor
tratament:
-tratare prin florizare locala in cazul carilor incipiente
-eliminarea surselor de bact. cariogene din focarele carioase existente- obturatii
-controlul periodic al obturatilor, nivelului de carioactivitate si repararea obturatilor prost
adaptate/ uzate
18.Conventional- regulile lui Black
forma de contur, exereza dentina, extensie prev, form. de rezistenta si retentie
Min invaziv:
-se renunta la extensie preventiva+retentia este data de adeziv, nu de forma cav
-primeaza conservarea tes. dur
forma de rezist, retentie este inclusa in forma de contur prin elimnarea stricta a tes.alterate
-cav cu unghiuri rotunjite, fundul cav. este concav.....margini +/- bizoate
-la pacientii cu carioactiv scazuta si in zonele in care curatirea este facila
19.Crearea cavitatii+ obturarea cu amalgam/compozit
Cavitati care au pereti paraleli 2 cate 2, usor convergenti spre ocluzal, unghiuri bine exprimate90grade. Grosimea peretilor de 2 mm, adancime 1.5 mm de jonct. amelo-dent.
bizou marginal- cavitate mare-unghi bizou mai mare. in general este de 45grd
Folosim pt cav cls 2,3,4 pene,matrice,benzi celuloid,portmatrici. Transparent-matrice pt
compozit.
Amalgam: prepar amalgam si il introduc in cavitate. fulez a.i. sa umple cavitatea. Modelez
morfologia cu carvere, apoi folosesc materiale abrazive (piete,disc,gume,benzi) pentru finisare si
lustruire. Finisarea se face la 24h dupa obturare, atunci cand se observa si adaptarea marginala
daca este buna.
Compozit: Gravez acid-spal-usuc-primer+bonding-fotopolimerizare
aplic compozit in cavitate, strat de 2mm, apoi fotopoli.....repet pana umplu cavitatea
Verific adaptarea marginala...sa fie etans spatiu dd-compozit
folosesc carvere pt modelare sant/foseste....creste modelez cu spatula bucala
finisare cu discuri abrazive, pietre,benzi,gume
20.Dt
1) I (6-12 luni)
2) M1 (12-18 luni) i C (18-24 luni)
3) M2 (24-30 luni)
a) etapa I (vrste medii)
ICI la 6 luni
ICS la 10 luni
ILS la 11 luni *intai il sup apoi inf
ILI la 12-13 luni
b) etapa II: M1 i C (vrste medii)
M1 (16 luni)
C 19 luni
c) etapa III : M2(vrste medii)
M2 inf (27 luni)
M2 sup (28-30 luni).

DP
Cronologia erupiei n etapa a II-a la fete
ani
dd
9-10 -c +P1
10-11-p1+ C
11-12-p2+P2
12-13 m2 +M2
6 1 2 4 3 5 7 max
6 1 2 3 4 5 7 mand
baiat
6 1 2 4 5 3 7 max
6 1 2 4 3 5 7 mand
ani
dd
9-10 p1+ P1
10-11 c+ P2
11-12 p2 +C(*11-13)
12-13 M2+ m2
21.Caria de biberon-tablou clinic, diagnostic diferential, tratament.
Tablou clinic:
debut-imediat post-eruptiv, intre 10-20 luni
localizareacariilor ddsuntfcetati in ordineaeruptiei: I sup, M1sup,M1 inf, C sup,M2 sup
-C si M2, din cauzasecventei de eruptive suntafectattimairar
-incisiviiinf in general suntprotejati de buzasilimba, saliva siramanindemni
-cariadebuteazapesuprafnetede.
Disitributiacariior: simetrica/asimetrica
Suntdescries 4 stadii:
Stadiul 1: CARIE DE BIBERON FOARTE USOARA:
-intre 10 si 20 luni->petealbecretoase, linie alba la colet, leziuniopace de
demineralizarepesuprafnetede V,P sauProxaleaincisivilormaxilari(st.1).Leziunilesuntnedureroase,
reversibile(Remineralizare), darfrecvent nu suntobservate de catreparintisaumedici.
Stadiul 2:CARIE DE BIBERON USOARA
-intre 16-24 de luni->cariacavitarapeincisiviimaxilari(st2) cu expunerea dentine care se
pigmenteza in galbui-maroniusiconsistentamoale.
-Primiimolarimaxilari(st1)leziuniincipiente la nivelcervicasl, proxsiocluzal.Poateapareadurere la
recesidulce.
Stadiul 3: CARIE DE BIBERON MEDIE
-intre 20 si 36 de luni->leziuniloeincisivilormaxilari(st3) se exindavand un tipar circumferential
care coboaraspreincizaldar care respectamuchiaincizala
-leziunileextinse in suprafatasiprofunzimesuntsediulafectiunilorpulpare
-dureri la masticatiesauperiajsichiardurerispontane in timpulnoptii
-M1 sup (st.2) iarM1 infsi C sup (st1)
Stadiul 4: CARIE DE BIBERON GRAVA
-intre 30-38 de luni->apar fracture coronaer la Ii max )st4) la mici trauma masticatoriisiddapar
sub forma unorresturiradiculare
-Ii sup suntsediulunorcomplicatiipulpare(necroza, gangrene, fistule,abces) si M1 max (st3), C sup
si M1 inf (st2), ia M2(st1)

-durerispontane care le perturbasomnulsirefuzasamanance


-tulbulrarifunstionale: estetice, masticatorii, fonetice, alterari ale eruptiei DP cu
malpozitiidentare, interpozitialimbiisaubuzei
-afectarigenerale: greutate mica, statura mica, erimetriulcapuluimaimic, anemiiferiprive
Diagnostic diferential:
1)caria cu tiparobisnuit:debut dua3 ani, pana la 6 anicariilesuprafeteloraccidentatepe M2 sup
siinf, dupa 6 aniperdominacariaproximala a molarilor, evolutiacariilorlenta
Tratament:Comportamental: nefarmacologic/farmacologic ambelecuprindmetode de bazasi de
necessitate
-Porfilactic(preprimar, primar, secundar, tertiar)
-curativ conservator: c.simpla cavitate, tratamentplagadentinara, obturatiesau coronae
prefabricate; c.complicata tratamentendo, obturatiisau coronae prefabricate
-curativredical extractia
22.Cariasimpla la ddtemporari diagnostic, tratament
1.Pesuprafnetede
Diagnostic:
Exam sub-faradurere
Exam obiectiv:
Inspectie:leziunenecavitara, demineralizarea se manifestaprinpata alba cretoasa care
estevizibilapedinteleumed, darestemultmai bine observatapedintelecuratat de
placabacterianasitartrusiesteuscat, caria incipient ape suprafprox se obsmaigreudecatpefetele V
si O(se obsdupaseparareausoara a dd)
Palparea cu sonda: o sondarotunjita, se simtesmaltulrugos(leziune active)
Rx bite wing sitransiluminareasimplasau cu fibre optice: leziuneatrebuiesadepaseasxa din
grosimeasmaltuluipt a putea fi obspe Rx
Tratament:
-cariasimpla de pesuprafnetedepoate fi prevenitaprinaplicareametodelor care
initiazaremineralizareasmprinprecipitareaCasi P
-remineralizare se realizeazaspontansau therapeutic
Spontan: corectareasiintensificareaigieneiorale, corectareadietei(maiputincariogena)
Terapeutic:-agentiremineralizantinaturalisauartificiali(dinte, os Remodent), Ca,P,F; materiale de
obturatie care elibereaza F(CIS,compomeri,compozit); crestereafluxuluisalivarsi a pH-ului(exxilitol)
2.pesuprafaccidentate
Sub-faradureri
Obiectiv: inspectie->exam pedinteuscat,curat, iluminat; aspectuldifera fata de caria de
pesuprafnetededatoritamoduluidiferit de debut; aparmodif de culoare a smaltului care
potascundecarii in dentina.
Palpare:usoara, nu intempestiv->se distrugesm de suprafsisuntinoculatigermeni
Rx: nu e utila-suprafocluzalamascheazaleziunea
Tratament: -sigilaresimpladaca: e carienecavitara, ins psi Rx nu relevaafectarea dentine, riscmic
de carie
-sigilarelargita (OPR 1) dacaestecariedoar in smalt
-OPR 2 si 3 dacacariaajunge in dentina
23.Pulpita la DT- diagnostic, tratament
Diagnostic:

Exam sub:
Pulpitereversibile: dureriprovocate, de mica intensitate, de scurtadurata, inconstante,localizate
Pulpite serosae totale: durerespontanasiprovocata, exacerbate la rece, lancinanta.intensa, 30cateva ore, iradiata
Pulpitepurulentetotale: dureriintentse, pulsatile, irradiate,spontanesiprovocate, 30 min-cateva
ore
Pulpitepurulentepartiale: durerespontanasiprovocata, exagerbata la cald, intense, prelungita in
timppeste 10 min, iradiata, pulsatile
Pulpit cornice ulceroase:durerestearsa, provocata de masticatiasi la atingere cu sonda
Pulpite cornice polipoase:jena, dureresisg la masticatie
Pulpite cornice inchise: dureresurda sub obturatiimari
Exam obiectiv:
Inspectie:-semneobisnuite de careiecavitara, obturatiifracturate/cu carie sec p/acute
Obturatiivechi, intinse in suprafp.croniceinchise
Polippulparrozsaurosu->p.cr.deschisepolipoase
-pulpadescoperita de culoarerosie,ulcerate,sg. ->p.cr.ulceroase
Palpare: semneobisnuite de carie, deschideri ale CP- sensib, sg, puroi
Percutie:cumanerulsondeisau cu mana, se face comparative cu ddvecinisauomologi, estepoz sub
forma de jenadoar in pulpitele acute totale, in reste e negative
Testecomplementare: rx deschideri ale CP,faramodificari ale spatiuluiinteradicularsiperiapical,
aspect normale ale structdento-parodontale
Teste de vit- dau rasp eronate, hiperexcitabpulpei in p.seroasesihipoexcitab in
p.purulentesicronice.
Tratament : Conservator sauExtractie
Conservator:-conservarea in totalitate a pulpeiprincoafaje(indirect, nat, direct) LP
-conserv.partiala a pulpeipulpotomievitala/devitala
-indepartareatotala a pulpei- pulpectomievitala/devitala
Pulpotomievitala cu fromocrezol:Tehnicaintr-un timp:(aici cred catrebuiesa le repetampetoate din
LP)
1.Pregatireainstrumentarului
2.tratamentcomportamental
3.anestezieplexala
4.crearecavitate de accesendo: izolare, exerezadentinaalterata(frezasferica), reperarea cu sonda
a orificiilor de deschidere, indepartaretavan CP
5.amputareapulpeicoronare cu excavator saulingura Black, toaleta, hemostaza
6.aplicareapesteorificiilecanaleleorradiculare a uneibulete cu fromocrezol 19% , 1-2 min
7.indepartareabuleteisiverificareaaspectuluipulpeiradiculare (trebuiesaaiba aspect brun-negricios
, nesangerand)
8.ZOE cu prizarapida
9.Obturatiedefinitiva in aceeasisedinta
24.Gangrena la DT- diagnostic sitratament
Diagnostic:
Stare generala:febra,agitatie, insomnia, inapetenta in: PAA neexteriorizata,PACacutizata
Exam sub: GS totala faradurerespecifica
GS partial- dureri de mica intensitateasemanatoare cu cele din pulpit cr.,exagerbate la
masticatica

PAA hiperemica- jena, exagerbata de masticatie


PAA seroasa durere de mare intesnitate, continua, exagerbata de masticatie, necalmata la
antialgice
PAA purulentaendoosoasa- de mare intensitate, exacerb la masticatie, pulsaila, continua
PAA purulentaexteriorizaraprinabces-de intensitate mica/absentaq
PAA purulentafistulizata-jena/absenta
PAC-jena/absenta
PAC acutizata- intensity medie.Exagerbata de masticatie
Exam obiectivexobucal- adenopatia,celulitapartilormoifacialae in: PAA,PAC acutizata
Exam ob.endobucal:
Inspectie
Semnenespecificedentare: carie cu bogat deposit de dentinaalterata,umeda
-obturatiecorecta/incorecta, noua/veche, cu/faraCS,integra/fracturata
-modif de culoaresivol ale papilelor G.
-dinte cu traumatismedentaresaudentoparod.
Semnespecifice modif de culoareaintreguluidintespregri-negru
-mucoasa:intoateformeleneexteriorizatemucoasaestenemodificata, in PAA
preexteriorizatamucoasaesteviolacee, usordenivelata, usordetasate de os,
-in PAA purulentaexteriorizata- abcesmucoasa e galbuie,tumefiata,localiz.aproape de marginea
G., numarunicsaumultiplu, marime mica/mare(dacacuprindemai multi dd),abcesul se
spargespontanprovocand fistula productive(Se elimpuroi) sauneproductiva(nu se elimpuroi)
PAA purulentafistulizata fistula
PAC- cicatrice a uneifistule de culoaredeschisapemuc.G
Palpare cu sonda:
Semen nespecificedentare: cantitate mare de DA,obtur cu CS/fracturata
Semne specific dentare: CP deschisafarasgsisensib, mobilitatedentaraanormala
Percutie in ax: GS(totala/partiala) faradurere
PAA hiperemica jena
PAA seroasa /purulentaendoosoasa de mare intensitate
PAA exteriorizataprinabces jena/absenta
PAC- jena/absenta
PAC acutizata-intenstitatemedie/mare
Teste de vit-negative in toateformele
Rx- semen nespecifice->DP, gradullui de mineraliz, resorbtia rad a DT, raportdintr rad DT cu cel
successor
semnespecifice->nemodificarespatiuluiperiapical/interradic GS, largirespatiu PAA,
osteitaperiapicala.interrad PAC
Tratamentpt GS totala
1.pregatireinstrumentar
2.Tratamentcomportamnetal
3.crearecavitate de accesendo-Exereza DA(f.sferica), orificiu in CP, indeoartaretavan
CP(f.cilindrica),verificareindeptavan cu sonda 17
4.evacuaretesutnecrozatsiinfectat- cu lingura Black sau excavator, toaleta cu H2O2,
reperareorificiilorradiculare cu sonda, odontometrie, indepartarepulparadic cu ace tire nerfsubtiri,
spalaturiabundente cu antiseptic (cloramina 3%, serfizio, hipoclorit)
5.tratament mecnic de canal(TMC)- cu ace Kerr file, subtiri (15-25)pt a u subtiaperetiiradicularisi
a favastfelfractirarelor, cu blandetept a nudepasiapexulsilezasacul follicular al d.succesor, se
combina cu spalaturi antiseptic, nu trebuieefectuat sub izolare

6.tratamentmedicamentos cu sol antiseptic blande(pebaza de fenol, sol.Walkhoff) sau cu AB


(ledermix, Dontisolon); acesteasuntaplicate cu bulete, apoi se inchidedintele cu obturproviz tip
citodur
SEDINTA 2: se indepobturproviz sub izolare, se indepsi se verificabuleta(sa nu aibamiros fetid,
culoarea normal, sa nu fie incarcata cu secretiisero-sanguinolente)
7.serealizeazaobtur de canal cu:pasteiodofromate care se reorbodata cu radacina,pasta
WAlkhoff, p.tipizataKri, p.MaistosiMAistomodificata.
Paste cu hydroxide CA- se resorb rpd, nu se intaresc
Paste cu Zoe- se resorb maigreu, inchidetans
Instrumentar: ac Lentullo, ace Kerr subtiri, uleteuscate sterile, seringaspeciala
SEDINTA 3: obtur definitive-> se sculpteaza in eugenatsi amalgam, obtur de bazasicompozit/cor
prefabricate
29.Cunoastereasiutilizareaintrumentarului in proteticadentara (intrumentarabraziv, instrumente,
aparaturasimaterialeauxiliare)
1) Instrumentarabraziv
-pietre :folositepentruprelucrareaprinlefuire a suprafeelordentare, nvedereaaplicriiunorprotezeunitare care
vor reface morfologiacoroanelordentare.
-frezele :prelucreazsuprafaadentarprinachiere cu ajutorullamelelortietoare.
-discurile: instrumenterotative cu grosimefoarteredus care eraufolositenprotetic la
separareadinilor.Astziexistaltetehnicimaiperfomante care excludriscurile de derapare
ainstrumentuluinprilemoi.
-periisicupe: folositepentruvehiculareancavitateabucal a unorpulberisau paste abraziventimpuloperaiilor de
finisareilustruire.
-gume: folositepentruoperaiile de finisareilustruire- celemaifolositenproteticsuntgumelefirmeiShofu,
utilizatepentrulustruireaprotezelorunitare din porelancimentatencavitateabucal, dupadaptrilerealizate la
nivelullornpoziiilecentriceiexcentrice ale mandibulei.
2)Intrumentesimateriale:
-intrumentarclinic :intrumentar de examen clinic stomatologic, sondaparodontala , hartie de
articulatiesipensacorespunzatoare (Miller, Pean), ceara de ocluzie
-comprese
-oglinda de buzunar (ptpacient)
-rigla gradate
-modelepreliminaresaumodele de studiu (celmai bine montate, cu arc facial de transfer, specific, intr-un
articulator semiadaptabil)
30.Modalitati de preparare a dintilorstalpiptprotezarea partial fixa (preparatiiptcoroane de invelis total
metaliceturnate, coroane partial metalice, coroanemixtemetalo-ceramicesaumetalo-polimerice, , coroane
integral ceramice)
Pregtirea trebuie:
s fie ct mai conservatoare (reducere minim necesar)
s urmreasc morfologia cp RX
s in cont de vrsta pacientului
s se fac cu instrumentaractiv care s nu necesite aplicare cu presiune crescut pe dinte (turaie mare) SUB
ANESTEZIE, CU PAUZE
rcire cu appe zona de contact frez-dinte (apa celmai bun agent termic, ndeprteaz i rumeguul,
umezete suprafaa dentinar)

Conservarea structurii dentare:


reducereminim de substandurdentar
rspunsulpulpareste cu attmaiaccentuat cu ctgrosimeastratului de dentinrestantestemaimic
s se aleagsoluiaceamaiconservatoare (acoperireparial vs. acoperiretotal)
conicizareminim
urmrireareduceriianatomicepetoatesuprafeele
recurgerea la tratamentulortodonticpreproteticpentru a corectapoziiadinteluiipentru a
evitaastfellefuiriimportante
alegereauneilimitecervicale conservative, darclar, precis (chamfer-ulestemaiconservativdectpragul) nraport
cu vrstapacientului, dintelepregtit, tipul de coroan, stareaparodoniului
extensieapical a preparaieinumaicndeste strict necesar (pe d.fr. limitasubgingival: pe d. lat. poate fi
supragingival, dar cu meninereauneinlimiocluzo-gingivale a preparaieisuficientepentruasigurareareteniei,
stabilitii)
Restaurrilemetalo-ceramice(acoperiretotal)
lefuireinsuficient
porelansubireinestetic
porelansupraconturatinestetic, afectareparodontal
coleretametalicvestibularvizibiluneori
reducereavestibular
sasigurespaiupentru metal iporelan
1,5 mm
trebuieasiguratgrosimeaporelanuluipentru a puteaobine o bunredare a senzaiei de culoareitranslucen
(transparenparial, transluciditate)
zonelesensibile:
1/3 cervicali 1/3 incizal, undereflectarealuminiipestratulopac face multpreamarcantrestaurarea
opacultrebuiemodificat cu nuanespecialenaceste zone
diniisubiri V-O (ex. incisivimandibulari)
reduceresuficientvestibularrisculexpuneriipulpei, precumiobinereaunuibontfragil
se propune un compromisntrerezisten, vitalitate, estetic
suprafeelevestibulareprezint de obicei o curburgingivo-incizal
trebuiepregtiren 2 planuri
pregtireantr-un plan va conduce fie la o lefuireinsuficient, fie la o lefuireexagerat
Reducereaincizal
margineaincizal a coroanei nu vaavea metal pe oral pentru a permiterealizareatransluciditii
2 mm
reducerea
insuficient nu permiteobinereaunuiefectesteticconvenabil
exagerat se pierde din calitateareteniei/rezisteneipreparaiei; fracturaincizal a porelanului
Reduceraproximal
realizaraporiunilorproximaleridicproblemeasemntoare cu cele de la nivelulmarginiiincizale (decictmaipuin
metal n spate)
cndcoroanaeste element de agregare, acestlucrudevineimposibil de obinut
Plasareamarginiivestibulare
supragingivalar fi celmai bine, daresteinestetic
subgingival
din motive estetice

mai ales cndcoletulestedezgolitnsurs (linielabialnalt)


25% dintrepersoane nu dezgolesccoletulnsurs, rs, vorbire
cnd o persoanrde, arcadelesuntuordeprtateiapare un spaiuntunecatspaiunegativ (Lombardi, R.E.,
1973)
existenaedentaiei, distrucieicoronare, diastemei, tremelor,
restaurrilorincorectentrerupearmoniaspaiuluinegativ (Matthews, T.G., 1978)
la examinare se vanregistra (desena) linia care marcheazpoziiabuzei
celemaimariprobleme le pune o linielabialnalt. nacestecazuri:
cndsuprafaaradicularestevizibil, dar nu estedecolorat se poatencerca o coroanmetalo-ceramic cu
marginecervical din porelanplasatsupragingival (coroanafrcoleretmetalic)
daradaptarea pare a fi maipuinexactdect a metalului
pot apreamicrofracturi ale marginiintimpulprobei, cimentrii
fracturamarginaldupcimentare, ntimpulmasticaieirar, margineanefiindsupusunortensiuniimportante
cndexist o linielabialjoasmargineametalicpoate fi plasatsupragingival, margineametalicavnd o
maibunadaptaredectporelanul; DAR este o variantpuinprobabil, chiarinacestecondiii!
Trebuieexplicatpacientuluiavantajuluneiastfel de alegeri!
celmaiadesea, margineametalicesteplasatsubgingival
Poatemodificaaspectulgingieidac:
gingiaestesubire
grosimeametaluluieste mare
parodoniultrebuies fie sntos anterior pregtiriiisrmnastfel
dacpreprotetic se intervine chirurgical asupraparodoniului, trebuiepstrat un an gingival de aprox.2 mm
trebuieateptatvindecareacompletistabilizareaparodoniului (aprox. 20 de sptmnidup Wise, M.D.,
1985).
preparaiasubgingivalimargineacoroaneiinclusivcoleretametalictrebuiesurmreascconturul gingival
Coroana integral ceramic
lefuirerelativuniform, prag circular
pentruceramicapresat la cald (IPS Empress, Optimal) se recomandreducerea a 1-1,5 mm
estetic, transluciditate, rspunstisular bune
se reduce cevamaipuin vestibular (estefr metal) DAR se reduce maimult lingual
(nevoiepentrurezistenacoroanei)
rezistenmaimic
pragnunghi de 90o, pentru a reduce risculfracturii
suportulpentrumargineaincizal a coroaneiasiguratpetoatlungimea. Dacmargineaincizal a bontului nu
esteintegr, nu se vaaplica o coroanceramicpesteeadectdupce a fostcorectat
contactulocluzal n 1/3 mediepalatinal
unghiuriimargini rotunjite
plasareapunctelor de contact, axul lung al coroanei
31. Modalitati de prepararespecifica a dintilor cu leziunicoronareintinse in suprafatasiprofunzime;
restaurareacoronara/corono-radiculara a dintilortratati endodontic)
Restaurareadinilor cu leziunintinsecoronaretratai endodontic
pediniivizibiliicndurmeazs se realizeze o coroan metal-free, se varecurge la reconstituirea cu materiale
care s nu interferezenefavorabil cu estetica
bontcoronar din compozite
chiaripivotul din compozite, combinaieceramic-compozit
pivoturi din Zirconiu (Cosmo Post)
pivoturiceramic + compozit (Aestheti-plus)

ceramicpresat, special, pentrubonturicoronare


32. Modalitati de amprentarepentruprotezepartiale fixe (materiale, tehnici)
Metode de amprentare:
1)Metodaclasica : -tehnici
A. direct= macheta viitoarei lucrri protetice se realizeaz direct pe preparaie, n cavitatea bucal
Indicaii: preparaii unice cavitare, corono-radiculare
Materiale:
- ceara (ex. ceara pentru inlay)
- rini acrilice autopolimerizabile
B. indirect
B.1. Amprenta unitar = nregistreaz preparaii unice, coronare sau corono-radiculare
Materiale:
- materiale termoplastice
- elastomeri de sintez din grupa siliconilor
Caracteristica de baz a acestei tehnici const n utilizarea inelului (tubului) de cupru sau aluminiu ca
portamprent.
B.2. Amprenta global = ntr-o singur amprent sunt nregistrate preparaiile, raportul cu parodoniul marginal,
raportul cu dinii vecini, raportul dintre preparaii (i spaiul edentat, cnd este cazul).
O amprenta global poate nregistra o arcad dentar n ntregime sau numai un sector al ei, folosindu-se de
diverse tipuri de portamprente (standard, individuale, totale, sectoriale etc.)
B.3. Amprenta global n ocluzie = n aceeai amprent sunt nregistrate toate elementele enumerate mai
nainte, care sunt strict necesare pentru realizarea unei lucrri protetice. Pentru aceast amprent se folosesc,
n general, portamprente standard speciale, care nu mpiedic nchiderea n poziia ocluzal stabilit de medic
n vederea realizrii tratamentului protetic. De-a lungul timpului astfel de amprente n ocluzie s-au realizat la
nivelul unor segmente de arcad, mbinnd materiale termoplastice (ex.: compound) i siliconi cu o consisten
sczut. Astzi, aceast metod este din ce n ce mai rar utilizat datorit confortului clinic oferit de utilizarea
elastomerilor de sintez (n special de folosirea siliconilor).
B.4. Amprenta de situaie = urmrete precizarea poziiei amprentelor unitare fa de contextul general al
arcadei.
-2 tipuri: - Amprenta de poziie= amprent (supraamprent) peste amprentele unitare.
- Amprenta dup procedeul transferurilor = prin realizarea de cape de transfer
B.5. Amprenta de studiu = poate reprezenta n sine o modalitate de apreciere a calitii unor preparaii sau, n
cele mai multe cazuri, servete la realizarea modelelor de studiu necesare la completarea examenului,
precizarea diagnosticului, alegerea soluiei de tratament, analiza ocluzal, realizarea lingurilor individuale,
abloanelor de ocluzie.
33.

Modalitati de determinare, inregistrare si transfer a relatiei mandibulo-maxilare de ocluzie.


Determinare
Met.unimanuala
Pacientul este pozitionat in fotoliul dentar in poztie sezanda, gura fiind usor intredeschisa. Operatorul aplica policele de la
mana dreapta pe marginea libera a IC mandibulari, cu restul degetelor cuprinzand mentonul. Degetele de la mana stanga indeparteaza
buza superioara si se sprijina pe dd maxilari. I se recomanda pacientului sa lase libera mandibula si sa nu se opuna miscarilor impuse

de catre operator; aceste miscari sunt mici, limitate, de coborare si ridicare a mandibulei, pe o distanta de max 20 den mm. La un
moment dat se simte un salt al mandibulei spre psoterior si in sus, insemnand al pozitionarii mandibulei in RC.
Met. Bimanuala
Pacientul este asezat in fotoliul dentar culcat la orizontala. Medicul este asezat pe scaun in spatele fotoliului. Policele de la
ambele maini sunt pozitionati in zona mentonului, iar celelalte degete cuprinzand ramura orizontala a mandibulei. Prin aceleasi miscari
de inchidere-deschidere, la un moment dat se va simti saltul mandibulei in pozitia de RC
Met. Lerelor
Presupune interpozitia unui numar mai mare de follii (lere) cu o grosime de cateva zeci de mm, pana cand pacientul pierde
contactul cu zona laterala a arcadelor, iar prin contractia mm. ridicatori (in special cei maseteri) mandibula este condusa in pozitia de
RC.
Inregistrarea
Hartia de ocluzie
- se foloseste cea cu grosime de cateva zeci de microni
- trebuie sa fie cat mai putin rigida si antistatica pt a facilita marcarea corecta a cuspizilor
- de urmarit ca zonele care urmeaza a fi marcate sa fie cat mai uscate
- poate fi activa pe una sau ambele parti (fiecare fata poate prezenta pigmentare diferita si contrastanta)
- se aplica cu pensa MILLER
- poate fi sub forma de banda, de hemiarcada sau de arcada
Ceara de ocluzie
- marcare mai riguroasa, prezentate sub forma unor benzi de culoare inchise, contrastand culoarea dintilor
- aprox. 0,3 mm, 1 cm latime si 3-4 lungime si este deformabila la temperatura cav. buc., fara sa se topeasca
- e foloseste in asociere cu un creion cu duritate redusa, astfel incat sa poata marca zonele care perforeaza ceara
- utilizare: se usuca suprafata, se ataseaza folia cu partea lipicioasa catre hemiarcada uscata, se aplica intim cu pulpa degetelor pe
fetele ocluzale si 1/3 laterale, se indeparteaza stratul protector de plastic, se cere pacientului sa umezeasca fata libera a foliei, pt a o
izola de arcata hemiarcada antagonista, se conduce mandibula in RC, iar in locurile unde folia a fost perforata de contactele dentare,
se creioneaza pt a se evidentia, dupa care se indeparteaza folia de ceara evidentiind zonele creionate.
Spray-ul de ocluzie se pulverizeaza pe suprafetele ocluzale care se doresc inregistrate, iar substanta de marcare se va
sterge in zonele de contact interdentardentar.
Banda Joffe utilizeaza un suport de cauciuc subtire, impregnat cu un colorant si se utilizeaza similar hartiei de articulatie.
Transferul
Pozitionarea manuala modelelor se face doar in situatia in care: RC=IM, IM stabil, sa nu existe contacte dentare,
modelele de ghips sa fie complete si exacte
Folosind inregistrarile interocluzale = amprenta a suprafetelor ocluzale ale ambelor arcade, aflate in raportul dorit.
Materiale folosite: ghips, cerurile, pastele zoe-colofoniu
Deprogramatorul LUCIA instrumentar si material folosit:
- folie de staniol sau aluminiu
- acrilat autopolimerizabil, pipeta pt monomer, spatula de ciment, recipient pt prepararea acrilatului,
placa de sticla pt a acoperi recipientul in faza initiala de preparare, hartie de articulatie si pensa MILLER, piesa dreapta si freza pt
acrilat, placa de ceara, sursa de caldura, bisturiu, spray de apa-aer, pasta de inregistrare
Cheile vestibulare mai putin utilizata, inregistreaza suprafetele vestibulare ale dd.
- faciliteaza procesul de inregistrare prin faptul ca nu incarca suprafetele ocluzale, astfel faciliteaza
atat tehnica operatorului de conducere a mandibulei, cat si capacitatea pacientului de a respecta indicatiile operatorului.
- dezavantaje: -de regula, inregistrarea RC se face fara contacte dento-dentare, iar aceasta
tehnica necesita mentinerea mandibulei in aceeasi pozitie fata de maxilar, de la aplicarea vestibulara a materialului, pana la priza sa,
ceea ce este virtual imposibil pt o pozitie fara contacte dento-dentare sau cu un singur contact;
- problema amprentarii
zonelor reziliente este critica;
- suprafetele vestibulare ale dd sunt mai putin accidentate decat suprafetele vestibulare,
stabilitatea cheii vestibulare fiind astfel mai redusa;
- stabilitatea redusa determina folosirea ca materiale de inregistrare a
ghipsurilor si a acrilatelor auto (sunt mai rigide).
Arcul facial pantografic reprezinta o alternativa prin care se realizeaza atat determinarea, cat si inregistrarea si transferul
RC la articulator.

Gutierele stereografice indeplineste aceleasi functii ca si arcul pantografic, iar principiul de utilizare este asemanator
Tehnica FGP varianta aparte de iregistrare a relatiilor ocluzale prin inregistrare intraorala stereografica
34.
Modalitati de protezare provizorie si de urgenta la pacientii edentati partial tratati prin protezare partiala fixa.
Coroanele prefabricate
Exista o mare varietate de materiale din care se confecioneaz coroanele prefabricate i anume: policarbonat, aluminiu, staniu-argint
i crom-nichel. Ele sunt disponibile in diferite forme i marimi.
Coroane prefabricate din policarbonat
Din raini policarbonate se confecioneaz coroane provizorii pentru restaurarea dinilor, att m zona frontal cat i de sprijin.
Tehnica de lucru, cuprinde urmatoarele faze:
- alegerea coroanei dm trusa;
- adaptarea coroanei pe bont;
- captuirea cu raina acrilic autopolimerizabil;
- retuarea i lustruirea marginilor;
- controlul adaptarii coroanei pe bont i fixarea provizorie.
Cape i coroane prefabricate metalice
Coroanele ION ISO-Form pentru premolari i molari se confecioneaza dintr-un aliaj de staniu i argint.Sunt bine tolerate la
nivel gingival, sunt nongalvanice, ductile.
Coroanele provizorii din aluminiu se livreaza in cofraje de 100 bucai, n 22 de marimi, de la 17 la38 mm.
Coroanele din staniu-argint sunt conformate perfect ca design pentru dinii din zona lateral.
Coroanele din nichel-crom se utilizeaz de obicei ca restaurri interimare la copii.
Tehnica directa
-utilizand aceasta tehnica, fazele de laborator sunt eliminate.
- prezinta o serie de dezavantaje: - potenial crescut de traumatizare a esuturilor bucale n impul polimerizarii rainii;
- adaptare marginal deficitara.
Conformatoarele
- conformatoarele sunt mijloace auxiliare indispensabile in realizarea RPP.
- sunt de 2 tipuri: - industriale (prefabricate)
- confectionate in cabinet
- conformatoml reproduce n negativ forma dintelui inainte ca acesta sa fie preparat, sau a coroanei dintelui modificata cu ceara pe
modelul de gips.
Conformatorul amprent- Se poate obine din orice material elastic de amprent. De obicei, amprentarea campului protetic se face
n portamprenta, cu hidrocoloid ireversibil sau silicon.In acest caz, amprenta reprezinta conformatorul.
Conformatoarele din folii termoplastice
Foliile termoplastice se confectioneaza din acetat de celuloza sau din polipropilena i sunt disponibile in diferite forme, marimi
igrosimi. Cele de 125x125mm, cu o grosime de 0,5 mm sunt indicate m confecionarea restaurarilor provizorii. In general, este
preferata polipropilena, deoarece se adapteaza mai intim pemodel i rezista mai bine lauzura.
Conformatoarele din acetat de celuloz
Conformatoarele din acetat de celuloza sunt folosite pentru reconstituiri provizorii din RA sau RDC, utilizand tehnica directa. Adaptarea
lor la dimensiunile dintelui preparat se face ntr-o maniera asemanatoare celei descrise anterior.
Tehnica combinata
- tehnica presupune realizarea unei RPP cu un perete initial foarte subtire.
- se asigura un spatiu corespunzator intre preparatie si fata intema a protezei provizorii.
- ea va fi captusita ulterior direct in cavitatea bucala cu o rasina aditionala.
Avantaje:
- timp mat redus de lucru i cabinet. Majoritatea manoperelor se completeaza inainte de sosirea pacientului.
- mai putina caldura generata in cavitatea bucala, comparativ cu tehnica directa, deoarece cantitatea de rasina
pentru captusire este mai mica.
- contactui dintre monomerul rezidual si tesuturile moi este minim.
DISPOZITIVE CORONO - RADICULARE PROVIZORII

- DCR provizorii se confecioneaza, de obicei, dintr-un miez de sarma acoperit de un polimer, dar exista i DCR-uri
provizoriiprefabricate.
PROTEZE PARIALE MOBILIZABILE PROVIZORII
Restaurari protetice provizorii imediate (RPPI) se refera la plasarea protezei provizorii pe campul protetic, in aceeasi sedinta in
care s-a efectuat extractia dd compromisi si prepararea dd stalpi.
Proteza fixa provizorie imediat -este tipul de restaurare provizorie imediata cel mai acceptat de pacient (asigura confort prin
fixarea la dinii stalpi), i de catre medic (nu implic participarea laboratomlui de tehnica dentara, deci timpul de lucru este mai redus,
iar preul de cost mai scazut).
- iniial, aceasta metoda de confecionare a RPI consta in sculptarea dinilor ntrun bloc de acrilat i era rezervat medicilor stomatologi cu mai multa indemanare.