You are on page 1of 184
Coperta de CALIN STEGEREAN © Copyright Editure Dacia, V9 BIOCHIMIE CLINICA FUNDAMENTARE FIZIOPATOLOGICA Sub redactia M.Cucuianu, L.Crisnic, Luminita Plesca-Manea Colaboratori loana Brudasca, F.Niculescu, H.G.Rus, LTrif EDITURA DACIA CLUJ-NAPOCA, 1998 AUTORI Dz JOANA BRUDASC Hatieganu” Cluj Dr, IOAN CRISNIC - conferenjiar Biochimie, Universitatea de Vest “Vasile Golds” Amd Dr. MIRCEA CUCULANU - profesor consultant Biochimie clinic’, UME Tuliu Hagiegam” Chyj Dr FLORIN NICULESCU - asistent profesor.Univ. of Marviand, USA Dr, LUMINITA PLESCA MANEA - profesor caledra de Fiziopatologie, U.MLE Tulin Hatieganu”, Cluj . HOREA RUS - asistent profesor Univ, of Maryland, USA Dr, chim. IOAN TRIF - sof de fuera Biochimie clinica, UMP. “liu Hatiegan! cay + asistont niversitar, Biochimie clinica, U.M.F “Talis ISBN 973.35.0734.2 PREFATA ‘ Manuatele de Biochimie Clinica publicate fy 1977 (ToL) $1979 YaLA) san ci mut sunt, de lel, auare misurd depsie, tar volwinal “Biochinne Aplicat cite sprit 1991 tru tra lita, a disput ei libri in ecu de eter Spt a fa publcare. Pe de alif parte, cursul de Biochimie clinich iiiat la Cy en student mute Medicint si cu resident in speciattatea laborasor elie a extins yn ate cere ue sitare, or iri dt Conititatea Enropeand de exenpla Grecia) nu recunosediplomes cove ‘nu inclu wn examen de Biockinie chime Sa ivit deci necesitatea une reludt si campletirta materialefor publicate antes In elegerea diverselor capitol, nesam orienta in fanctie de fecvenia cu enre anionic explorirbiochimice sunt solicitae laboratorului de edtresectile chnice Ca urimare, acest votum eupeinde 10 capitol 3 anune: 1) Metabolism Iipielor si ‘leroscleroan: 2) Bezel fciopatologice ale explorittprotemelorplosmatie. 3} Concoo de basi si interpretarea vorietilor patologice ale Dlechimict a secreterbitiare: 3) Basele ficiopatologice ale exploit funcitor estas 6) Metaholisond fleratus, euprutal st incu: 7) Meinbolismul ealeiulu, foxforuls i: S)-tnomatie eciibrulu) aeido-bacte:9)Anomvaile eciliorad hadron fold wre gna, Desi explorarea giicemiei esie freevent solicitald laboratorulut, mu anv ahora metabolism! hidrenor de carson, huruedi dhebesn saharat este predat hr extetio Imecticitt interme, exis mumeroase irasote de diaberalogie, iar fn unele centre Sau fnfinrat csciptne proftate postu dhabetul saharat Mention fo serie die nanuate de laberator elinc $1 chiar de Biochimie clint se Limiteasi kao tngiruive ale str patofogice iy care survinre w ahatere cela normal ures ‘mite varicite explo te abovatort de bichone, Spr deoschre ie acest compe ‘recent! volun, ma nm deca cele redactae anterior am insta espa mec prin ear se poate ajunge lao deviere cela normal a constanteiar binchimice + ‘modula & core asl de anomait determin manifestiri pacologic. vem con ‘n acest fl, mecien preciam si biologi si ehimisti care increas th laborotoureleelitce ve infelege mci bine valoaren cagnostied si limtele diverselor imvestigaih Brochince. to lwmere iki! de Biochimie clinica - Fundamentae Fiziopatologici mse pore met edecvoy conn. Site inst constent ot progres siatet sin special datete de biologie mofeculans or face co umele din inesprettrile pe care le edn ast 8 devind perinote ‘partia acestu volun nu ar Jost postila fr sprsinel generes sdesinteresot acer dda de Criverstavea de Vest “sie Colas” en trad, fra SC Lacureceona SRL ‘un sce ote frmelecljene DG istcumentesintfie, TEMCO si REDON ta care se akg CUPRINS firma NOBIS din Germania, Tuturor celor care ne-au aja le adiacem multnnr pe aceasi ent, Suntem totodont recunoscdtori Editura Dacia de eave ne lego veche 3 fructvoas colahorare Prefata 1. Metabolismut lipidetor gi ateroseteraza. (Mi Cocuiam, Luminita Plegco-Nanes) 1.4, Metabolism! iipoproteinlor si transporil plasmatic al lipidclor LLL. Clase de lipoproveine 1.2. Apoproteinele 13, Componente lipidice ale ipaprotcinetor. 11.3.1. Tegliceridele 113.2 Posfaipidele 1.13.3, Colesterota 1.14. Mecanisnie implicate in tanspomtl plasmatic ai lipidslor L141. Transport sub form de chifomicrons 1.1.4.2. Transportl sub forma de acizi grag liber 1.1.4.3 Transportul de lipid incorporate in lipoproteine 1143.1 Sinteza st secretin de lipoproteine 1143.2. Modified: sufeite de lipoproteine in plasm 1.14.33, Capiatealipeproteinelor nivel utor receptor 1143.4. Transportul de la fesutur estesiepatce la ficat, 1.2. Explorarea metabotismuu lipid in lnboratonl clinic 1.2.1. Etapa analizelor de orentare 6 1.22. Fiapa analizelor complensentare 8 1.3. Anonuali ale motabotismualu lipidie 3” 13.1, Hiperipidemiésecundare 0 13.1.1 Hipertipoproteinemia din diabetul zaharat 0 13.12. Hipertipoproteinemi din sindromulnefvoic i 13.13. Hipertipaproteinemia alcootiilor 13.14 Hipettipoproteinemia din hipotcoidsm 1.3.1.5, Hiperlipoproreinemia di colestaza 1.3.16. Hiperipidemi asociate hiperimuno-slobulinemiior 13.17 Hipotipidemi secundare 8 1.3.2, Dereglir eu caracter primar in metabolismal ipoproteineior a 13.2.1. Hiperlipoproteinemi cu earacter Familial u 1.32.11, Cresterea chilomicronitot (HLP tip 1) a 1.52.12. Cresterea betalipoprotcinelo (HLP tip Ila) 4 132.13. Cresteren beta VLDL (disbeta-lipoproteinemia, { HLP tipitD. “8 132.14, Cesterea prebetalpoproteineior (apa i. IV's Vi 28 1.32.2. Analiza erica crterilor de clasificare a Iuiperipoproteinecuilor 2 132.3, Alte anomali ale lipoprateinelor gi ipidelor En 15.2.3.1, Prezenfa de LDL anornuale (beia-siiosterleni $1 scantomatoza cerebrotendinoast) 5 1.32.32. Deficit de chilomicroni, VEDL si LDL (abetalipopro-teinersia si hipobetalipoproteinemis), 13.233, Deficiil de HDL 13.2.3. Deficit fanulial de lectin: colesteralacliransteraza. 56 13.255, Deficitul de hideoliza inraceltlard a eserilor de terol 56 1,5.2.3.6, Anomalit ale singolipidelor (ezaurismozelipidice) $8 1.4, Lipoproteinele gi aterogeneza 38 14,1, Acumuli de colestero in peretle arterial is 1.4.2 Proliferarea celulelor musculare netede $ Formarea de fest, eonjunctv 6 1.43. Mecanisie implicate in desibiizarea nel pl roma formuea une pli vulnerabile a 1.444, Roful trombozei in sterepentezd gi in complica aerosclerozei 62 4.5, Anomli ale endoteior 6 14.6 Rolal procesclorimune 6 14.7, Intrcar ale mecanismeloraterogone 65 1.5. Bazele biochimice ale terapei ipolipemiante 66 118.1. Masur igienadictetice 66 1.52, Medicamente cu eft hipolipemiant a 152.1, Acidul aicotnie si analog si a 1522 Derivalti acidulo izobutisic (brat) or 1552.3. Sechestrant ai acizilosbilian (colesifamina si colestpoini) _. 6& 15.2.4 Inibitor si HMG-CoA reductaze (Satine) ° 1525. Prabucolul o 15.26. Alte medicamente cu efect hipolipemiant n Bibliografic selectiva n Tnzebaii de control * 2. Bazele Fiziopatologice ale explorBrii proteinelor plasmatice. (HG. Rus. FNiculescs, M.Cucuiamy) 80 2.1. Generalitati privind proteineie piasmatice ” EL, Metaholisinul proteins plassatice 2 2.1.11 Sinteza protsinelorplasmatice 2 2.1.LILL Replarea sntezei de proteine plasmatice.citokinele $2 2.1.1.12. Factor de transcripje teglatri ai expresiet genelor care codificiproteinel plasinatice 8 2.1.1.2. Distebutia proteinelor plasmatice 88 2.1.13, Catobolismal proteinelorplasmatice 8 2.4.2 Fonepile proteinclorplasmatice 8 Phncipalele protein plasmatice, Biochimie §i Fiiopatologie a 22.1, Albumina 90 22.2 Inhibitor plasmic ai proteazelor 2 2.2.2.1. oy antitripsina 2.22.2. ay antichimotrpsina 2.2.23 09 antiplasmina 2.2.2.6, Atuitrombia I, % 222.5, aj macroglobulina %5 2.22.6. Ali itubitori ai proteazelor 2.2.3. glicoproteina aca 2.2.4, Proteins C reaciva 2.2.5. Haptoslobinele 2.256. Protenele sence ale amiloidul % 22.7. Considerati asupra proteinlor de faza acu we 22.8: Transferina io 22.9 Fibroncctina Tot 22.10. Vitronectin ' Loh 22.11, By microgiobulina 02 2.2.12. Sistem complement 12 2213 Imunoglobulinele 106 2213.1. Hiperimunoglobulinemi policiona 108 22.15.2. Hiperiminoglobulinemit moneclonale (inland multiple ‘macroglobulineinia Waldenstrom, boalalanjusilor gel... £09 2.2.15,3. Sindroame de imuunodeficien prin setderea productiei de ‘munoglabuline nm 2.3. Tipusi de disroteinemie iG Bibliogratie seloctiva 16 Tntebii de contrat ns Concepte de baci in interpretarea variatllor patologice ale enzimetor sevice, MCuculam) 1 3.1. Date geferaic privind enzimele L 3.11, Clasifcarea si nomenclanura enzimelor x 5.1.2. Stuctua gi mecanismul de aejune a enzimclor. 1 3.1.2.1 Specificiatea unei reac enzimatice 3.12.2. Princip de determinare a une! react encimatice 5.1.23. Facton de care depinde viteza uno reac enzimatice 32 Activtaiea enzimatia in eslele vit 3.2.1 Distrbutiaintraceluia’ a ensictor. 3.22. Vanante ale ervimelor Izoenzime : 136 3.23. Reglareaactvittilorenvimatice 3.23.1 Bfectorialosterici 3.25.2 Formarea de enzimme active din precursor inactiv 137 2.3.3, Reglarea simezei de enaime 139 3.2.3.1. Mecanisme moleculae implicate in imiucere. represie si derepresi, 1 3.23.2. Implicafit medicaie ale inducer de enzi mierosomale 3, Bacele fiiopatologice ale diagnosticuti enmimatc. 3.3.1. Proveniontaexzimelor plasmatice 2. Eliminarea din plasm enzimelor 3. Activia enzimatice in rin 3.4, Vloarea diagnostics a determinailor de enzime 3.4.1. Enzuele serie in infarct miocaedic 3.4L Valoarea diagnostics si fimitele detcrminiilor de Ck. 4.1.2. Unltatea determinarilor de ASAT. 4.13. Rola detemninaiclor de LDE. 3.4.14. Roll determinailor de enz infactalui miocardic 4.4.1.5 Evaluarea ened a comportistenzimelor serice in iafrctul ilcardic gin alte bali ale migcardue 3.4.2. Modified ale enztmelor serie in bolle musculaturt 3.4.2.1 Alli parame de laboratorutizafi in dingnostcul bolilor ‘migcardola gale musculatui striate 3.4.3, Rolul dozatilor de enzime in hematologia clini 3.44. Determiai de enzime serice in bol le oasclor 5.45. Doziile de fesfaaza aida in carcinoma pros 3.4.6. Dozir de ensite inbolile pancreasului 346.1. Pancreatita acute (62. Pancreaita cronici 3.4.64. Enzimele seice in carcinonnl pancreasulul 3.4.7. Enzimete serice in bolic ficaulut (vez! gap 5). Biblioarafie seloctiva {ntrebis de control ‘in diagnosticul complicailor 4. Ficiopatologia biochimicd a secreie biliare. (Mi Cucuiama) 4.1, Metabolism bilirbinel “11. Formuarea bilimabinet 412 Transport, conjugatea si elimainare prin bila biltabine! 4.1.3. Transformari sufeite de bitiubin’ in intestin (orobilinogeni), 4.1.4, Metode de explorarea # metabolism bimmbine 4.1.5, Particuaritap ale metabolism bilimiines fa now nascut 42 Sindromal iteric 42.1. Ieerele temolitce 42.2 Ioterelecolesiatice 423. Ieteele hepatocetnare 42.4. Mipesbiliubinemii prin defecte generce in metabolism bilirubin 42:41 Sindromal Gilbert 4.2.42 Sindromal Crigie- Naja $2.43. Anomali genetice evolnd cu crestereabilinbinel conjugate (sindronnl Dabin-fohnson. sindromul Rover, sindcomul stocri hepatice) 43. Acai bilian (Fizipatologie biochimies) 43. Sineza acizilr bile 43.2. Cireutul enverotepatie al acizilor biliae, 43.3. Reglarea sintezei do acizi bia, 454. Aspecte canttative ale circulate’ entero-hepaie a acizilor bia “Nofionile de secrete sinteza gi rezetvor de aeiei bisa) 4.3.5. Rolul fiziologic a sczilor bilan 4.3.5.1 cia biliat gi nv biliar apos, 43.52, Acii biban si metabolism lipidie 43.53. Bfecteasupra fancies colonutw, 4.4, Acta ilar in patologie 4.41, Deficit de aie blir 442. Aciai lia litiaza biliad 4443."Toxicitatea aetzlorbiliar 444. Acizibiliari¢ colestaza 445: Aci bilia ca test de explorare functional a fcatuli Bibliogratie selectica Lnurebari de comteal S Basel iopaologie ale export funetilne atta Coins) este care efecto inflamae cron in imersifi, 2 Test cr Ini eee pemeabi i entra! hepacilor 553. Teste care indicdo insuicientfunetional ficatulut 8.3.1. Teste cae furizeaca relat prvind sinteza hepatic de proteine 5.3.2 Teste care exploreazA capaciatea metabolica a ficatulu 5.3.2.1, Bvaluatea capaci metabolic a ficaului prin incarearea cumetabolitfziologici 5.3.2.2. Evaluaren capaci ficariu dea metaboliza $i elimina substanfe strine organisrmat (senobiotie) 5.4, Teste indicstoare ale colestazei 5.4.1. Enzine indicatoae ale colestazei 5.4.2. Cresterea nivel serie al acizlor bilan 5.43. Cresteea bilirbinei conjugate 544. Lipoproteina X 5.5, Explorn cu rl de precizare# etiotogiel uvor boli Repatice 5.6, Rolulcitokinefor in boil Ficatalat 5.7. Fiziopatologin biochimic a fibroreihepatce 38. Bvaluarea critic’ a exploraniorbiochimice in bile feat 5.9, Biochimia come hepatice, Encefalapatin hepatica Bibliografie selec Inter de corral 6, Metabofimatfierului, cupruki s zinculul (Luminiga Plegca-Manea, M Cucuian) 6.1, Distributia fierulu in organism. Comps continnd fer 61.1 Hemoproteine 6.1 2 Peru! de doporit (Feitna i Hlemosiderina. 6.13. Fieul de transpor., Trnsfetina 62, Circuitlfieruul in organism 6.2.1. Absorbiafierafu 6.2.2. Trangportal si wilizarea feruh 6.23. Bliminiile de fier 6.2.4, Aspecte molecularé ale reldnit metabolismutai Fecal 63, Novesitile de Her ale organism, 6.4. Metode de explorare a metabolismulai feral 6.1. nvesuiai care nu implied wilzarea isotpilor 642. Ferocinatica 6.5. Anomal in metabolism eri 6511, Deficit de fier 6.5.2 Deficit de wansferind 6.53, Supraincareares cu fier 66. Metabolisml cuprahat 66.1. Distrbutia si fmetile cuprates in organises 662. Cireutol cuprul in organist 6.6.3. Varia fiziologice gi patologice aie cupruli sale cervioplasinine: 6.64. Carenta de cupra 66.5, Supraincarearea cu cupm. Boala Wilson 6.7, Metabolism zincalui 6.7.1. Varia ale concenitalsiseice de zine 6.7.2 Deficit de zine 6.73, Acrodermatia eniropaticl Bibliografie selects Sntebiri de control 17, Metabotismaleatciu,fosforuful i magnezinlu, Joana Baudase’, M.Cocutann) 7.1. Date refetitoare la fziologa caltulut 7.1.1. Repanizarea calcula’ in organist TLALL Caleial din oase - 7.11.2 Casal plasma 7.1.2. Echilibrolcalciului in organisay 7.13, Reglarea caleemiei 7.1.3.1, Hormonul parstioidian 7.132. Caleitonina 7.433, VitaminaD 7.14 Rolulfiziolege a caciuli 7.2, Perturbarea metabolism caciul 72.1. Mipocalcemiile 1.1. Hipoparatiroidisnnl 2112. Hipersecretie patologicd de calitonind 13. Deficit de vitamin’ D 2.14, Alt hipocalceni 1.2.2. Hipercalcemitle 7.2.2. Hiperparatioiaismul 72.22 Ake hipercalceais 7.2.3. Afeetin ale easelor care ms modificd nivel caloemicl 7.24. Diagnostic diferenyial al hipescaicemiir sal boiler sas, 7.2.5. Bazelebiochimice ale terapie! in tulburrile metabolism eacivit 7.3. Metabolism fosforuui 74, Metabolisiml magneziuit 7.4.4. Date priv fizologia magnezinies 7.4.2. Mocificiri paologice ale metabolism sgneziui Bibliografe seletiva itrebai de control 12 8, Anomalite echitibrului acido-bazi. (M.Cucuian, LTD) 204 8.1, Mecanisme implicate in homcostazia cehilbruh acide-bizic 24 8.1.1. Mecanism de atiune al sistemeortanipon Ecuatia Hlenderson-Hasselbach. Nojunen de pH 295 8.1.2. Mecavisme biologice de replare a ecllibrulut acido-bazic 27 8.1.2.1, Rol entocteor i plduninilor Transportal de CO, in sénge 297 8.1.22. Roll rinichilor xo 8.1.2.3. Alte mecanisme de regia a echilibralui scido-bazic 81.24 Relatia dintre economia potssiului si eculior anos 8.1.25. Efectele elmindslosurinare de sod gi de clo asupra echilibralui acido-baaie 306 8.2. Anomali ale echlibrului acide-bazic: Acidoze gi alcaloze 306, 8.2.1, Acidozele metabotice 307 8 1.1. Uslizazea crescua a bicarbonailer in procesal de tamponare (stiri patologice care duc lao supraproductie de H*) 1.2. Pherdetea de bicarbonal in bul digestiv 1.3, Perurbarea mecanismelor mbulare cu rol de generare a tonailer 9 2. Afealozele metabalice je 2:3, Aeidozele respiration sihiposia 82.31, Stati patologice cate peruse funefiaalveoteior pulmonate 82.3.2, Comportarea PCO} si PO) in distuncilerespiratoit 8.24, Alcaloza espiratorie, Explorar echlibnuluiacide-bazie 84. Princip de terapie in anomualile echilibauini soido-bazic Bibliografiaseleciva Iinrebii de conteol 9, Anomaiiiteechilibrului hidromineral. (MCuewiana, LCrisnic) 2.1 Apa din organism si distribute in diferte companimenle 9.2. Electrol din organism gi distributia lr in diferte compartimenie 5, Presiunea osmoticd i osmolaritatea Muidelor din organisin 9.4, Schimiburle de aps electroit inue difeitele comparimeste 9.4.1 Schimburile de apa si electrolité inte plasma lchidul inertial 9.42. Schimbar intre Hchidulinterstial si apa intraceluland| 9.4.3 Paniculantii ale ester de colestero! + LeaT + Heciina apo A; dia HDL lizoecitin (cofactor) Intrucat apo A, cofactorul reacteicatalizate de LCAT se afli in HDL. formarea esterilor de colesterol anita ai sus are loc in HDL. iar aces ester hidrofobi se transfer’ spre meal parculelor de VLDL-stLBL-prin intermedia el paid eer Pe dea Parte, Hizolecitina rezultatd sub actiunea LCAT. este solubili st pardseste lipoprotzina fixan- use pe albutine, Transferal neenzimatic al esterlor de colesterol din HDL spre VEDL se asociaza cu un transfer in sens invers a unor canttii variable de trgliceride gi fosfolipide. Ca urmate a proceselor enzimatice catalizte de lipoproteinlipazdsi.CAT si prin transfer de lipid mai sus amintt, particule cle VLDL pierd tigiceide, fsfolipide gl colesera ier ‘rescind isi confiautl for in ester de colesteral (6.51). Paral ate ioc odeplasare a une importante part a apoproteivela Csi din VEDL inapoi spre HDL, Ranine astel unrest VLDL’ de dimensiuni mult reduse, conoscu isu terme de lipoproteins irene (IDL, cu fra lectroforticl mai apropiata de beto- decade gosta" coilsnd aoape San go $i apo E. precum si urme de apo Cl Acesteresturt VLDL" (IDL) pune in spile DSSe- Rein contact cu lipaza hepatic sunt ‘supuse unui nou otn lipoitic care mai indeparteaz din ighiceridelegifosfolpidele imase, 3 i Dupi ce pier rest de apo E yi sn‘n doar evapo B jy cas component apnproteica major ‘acest particule lipoproeice devin LDL. De pro8izac ik co bund parte a resturtor VLDL IDL) poate fi captats ca atare de catre receptorii hepatici specifici (receptor apo Byyg/tbo E) (25), 1.4.4.3.3.Captarealipoproteinelor la nivelul unor receptori celulari Conform ceretisilor i Goldstein Bown(. 9.18) ceulete organist suo doite cu recepor specific care reewbose optena s intemalieazh lpopioteinele in vederea colester Ome gece [Ehopot etiesteri de Sorter proteind do |AB-ocizi biter fronstera EC ig 1-"Rol HDL. § LCAT I proce de spr icles a eit spe ext uae pertinence dicot de HDL nse nisin oarensdefesoanean ce wee inp sub ace LEAT ae arto EC rls nec Bens ea Indof peri de EDL ere atl rm poste plan © dn ners eter ence Inboshiee a sinsisoia BCD. HDL) oe mtgtedeeacde ape econ tae Ie. Paces de DL nee de nates EC) ot eaten etn eatin aps Tezaro EC > Cab atu elses (CEU, Cs cia inten ee sey kn presi tastrmnre in ci We (AB) Seg pasta ce i teeta proelnede ser opate dine at each a DLg a VL.DE-LDL machen ee et bite recone HDL pe HDL subafne ipcopaie a dene sc lipce din HDL in hepatocite. " ee tare pceaetne el en inl, Dt a Sehr etn ered ges oy sa ah Es hi ee lca me me thar ingoaat ent preveien eum de ssl estar eet, riscului de ateroscleroz’ (6,39.51). ‘ aaaes a 1.2, EXPLORAREA METABOLISMULUI LIPIDIC IN LABORATORUL CLINIC Explorarea metabolisimaui lipid vizeaza urmatoarele obiective majore-a) depistarea lune hiper sau hipolipidemii.b)incadrarea anonalieiin-un emit ip €) stables cara ‘enuf primar sau secuidar al anomalet: €) precizarea mueeanisimelor pri cate S-a jus He Perturbarea metabotismulu lipdic: e) evaluarca potenfaluliaterogen sau a ltr implieait Batogenice; ) investisni complemtertareprvind alte paticulgeitti melabolice sa de hemo Stazi cu potential patogen -Avdndu-se in vedere gradul diferi de dificuliae al diverslorexplorie este necesaro ‘erarhizare a investigatitor de aborator care ar uebui efectuate in eiape (14.22 51), Tabet 1.3. dervotarea neh. HDL #35 HDL =45 LDL 160 Rise crest LDL 160 1.2.1. ETAPA ANALIZELOR DE ORIENTARE (SCREENING) lor in eter de eoleserol gi de E 2. . g 5 3 a Deteriinarile de cotesterol (lal si de triglieride secce fa care sar putea adiugn \dozatescolestrolutui din HDL sunt in genere suficiete pent 0 orintare a cinisiamsl fi Devic une! anomaliin metabolism! lipidelor eu pase implica in patogsneca aleroscle- Interpretareadatelor furnizate de laborator se face in funcie de valorile considerate ea Sind normale pentru grupul de vist gi sex a persoanelor investigate, Limitele considerate { ‘ca normale au fost mula vteinesubiest de controversi. Pe bazastuilor prospective se cot. Side cf valorite colesterolemiei pot fi considerate ca optime doar atunci cand mn Gepagese 200 mg (5,2 mmol}, ir tglicridee fle sub 140 mg/l (1,6 mmol). De notated peo. tnuo evaluarecorect a niveluluitrglceridelo serie, subiecel investiga trebuie 8 respecte lu reps alimeniar de 12-14 ore Penta popula aul. valonecolesterolalui dia HDL cov. siderate ca find in limite normale oscileaA inte 35-70 engi la baba inte 45-88 mgd 1a femei (vezi ab 1.3). Atunci cind nivelul triglceridelor nu depasoyie 400 meld! C13 ‘anol sse pot eschudstipure I iV de hipertipaproteinernie se poate calcula colesterohal ‘din LDL conform formulet Rise medi HDL 35-55 EDL 130-160 HDL 45-65 LDL 130-160 LDL colesterol = colesterol total - (Trglieride!5) + HDL colestrol} Rise es HDL2 55 LDL 130 Reatintim ca in cele mai multe cazaticolesterolul din VLDL (in mgt) se cbjine {impasjnd ia 5 yaloarea righiceridelor serice (in agi), Valoile opine ale colesterolul din LDL ar oscila jure (70-130 mgidl). Atwnci cnd se coastatao hierlipidennie se ecomanda fectunrea electoforezei in gel de agarozA a lipopoteinelo spre a se preciza are clad de lipoproteine este anormal crescu. Valonle procentuale considerate ca find in limite normale oseileat inte 25-33% pent alfe-lipoproteine. 15-25% penta ftaetiunca prcbeta 3143. 55% in cz betalipoproteineor. Interpretarea coreta a foreagrametlipoproteinclor sevice ' poate face doar in functi de valosletrgliceridelor si colesteroluui spre a se pul eval. ua valoarea absolut 2 difentelorfracgiun Gn mghipide/fratiune il), O apreciere orienta. iva alipidelor totale se poate obtine din forma st fete de commportarea EDL ‘lesterlui LDL esesterlul HDL 265 LDL 130 Uriglceride< 20) rise stat lesterol > 30 rise erect Interpretarea ume parameti a ipidetor 5 lipoprotenelo sevice in sensulsscull pens corenarepatl V Fealesteol <200 3. volesterol 200-100 trglcerie > 200 Lipide ota (mg = colesterol total x 2,25+90+trghceride Jn tabotu 13 se prezntao schema cu caracter de orientae privind intexpretarea wor «explora de muti lipidelor 5 ipoproteineior sevice in sensu risclui de alerosclerozd coroe ‘nara, 36 4 ETAPA ANALIZELOR COMPLEMENTARE Determines de rt a apoprocinelor inp ine! dicubdi Exist ins studi care asibuie 0 mare mportania pent patogenez ateroselerre. sae nivel plasmas ds apo A reser apo Bjqp. In od implicit seaderea raportuli apo ArLlapa B at refi. {ama fiel risul penta ateroscleroz8 coronaria. dcdt determine de colesterl total. HDL- colesteol. sau de triglceride (22.51). De asemenea creterea raportului apo Blcolescral indicd prezenfa de Hipoproteine mai dense side dimensiani mal reduse eu un accentaat potential aterogen, Se acordi de asemenea 0 deosebittimportanté determinarilor de Lp (a) cate coustc tie un fctor de rise independent, fvorizind ateroscleroza chiar in eazul una Valor relay normale ale colesterolemici (vezi pag 1), ‘© contribute exci Is nelegsrea apollo elsboliaml pie «fost ust de stile prvind proesee de emprospatare(irm-ven le peprateisirplasmatice Astle sd sf "wat in centespcstzate mpi omarecepeaahila "i iro" 518 lpoproteineloe seperate pin traccatifuare. Dipl ijetarea acestorlipaprotcine arcate ia po Bigg unc Fane de {ajurttrebitogied a lipoprotevelrrdiogtve Sa ptt afl sbi ett hipercotesterctemia furtiat ps) timpl de injure plas a LDL exe de ot mila deca i oral (0) ‘Peoicy marearesrglcerielor ee iejestnzh i, geerol meta! cae eincorporete in vito in tlicerdele din VLDL, utd apo dispani rogresivd adie lane Ure vitesi de remaniere a colesterluui se bzen2s ye injetase de MC-eoeserol sau #H-colesteol unrindi-e apo seddere adiontvltpasmatie apie radiizatopuli i aes ler ne In sterol in il din seu, Asteldeexplctri permit considera asipee mecatsnaul’ de rodeccte une ipertipoproeiemit. De exempluincaal ee hiperipoprotineim evil cu.o west Ge nde, pare reds (iun-oerinetn) se pate prin rivet recut al ipapotinon eto cone Secinf a defictlui uneie din eapele proceselor de eatebolizare sau de ceplae a lipoproteton Dinnporivg ast ia ciuda unt vtec de remprospaiare normale snuchcrecoeerte (I ely set) const unoarecste grad deep, pont ama ci prodtia excess de ipopoteine com situe principal meson progeneti (1645) (ed fig Tnirusdete de explora sunt gu de estat in patce medical, nei semnalte observe conform efor stile earaclenzate prin accelerate steal hepaive dit VLDL leberiate clodcore neo) ee asoitz eu o eeptere a atv calaestraei rere, indinlor fla chic ros Ueosinietioe a Hextle Creqeres mace a gam gltamintrasferaze’(y la un sbiet cu pepe tsge atria ‘eypra leoolismulu eon, ar Gk exis io ereser evident a Tosftazel alin ya aciilor ‘iin dignosiul se vx orienta spre un proces de eaesac (1), ard a ange valoieexeesivderiicate intitle lool, clivitetea 9.07 eateadeseori ‘moderatcrescu a subse hipertsicerdeniei cate nu consid leool Cin in teste saci & xpresie a une stestoze hepatize ga ue tins sneze hepa de protein! gopresine stil de instore ice hepatic de proteine ar putea cri lu expienen oper nveelor plsmatice le unor eine protsineinplcatei hemostezh. De fap soncentnte pleat + oer broterze sernice dependent de vitamin K (pettombia, factor VI, fete X, Proteins C) prec ivell festa’ XU sablatral finial ibronectie a inkibioilon bine sunt et ate I subieitsupraponderli gi hipertilicerdemii det le subietiinormoponderl 4! aor. ‘olive (15). {niveit ipetpidemie (males iperahiceridemilessoiatesucapreti se isofee ade seori eu seierea tolerant Io lococA, cu crestren serine la efetl insulna i eu ereytren Ucemis,aeate aspect ac trebui invest a subiei mai sus meting 38 NiveL, PLASMATIC! Proou ‘noerierane ve — eS SQ —I— 2 >) a 4 © Ce a ee e ts) ° — a Fig, Reprenenttea schematic diverselr posit de insane une’ hiperriticeridem 1) Relojn inte concent vghcridelorplsmatice (3) pe abit viteca de snterd a VEDL CV, 1) Marine posit de asocieve te vitza de sintead a iglceridelr din VEDL 9 psi de Indepdriere« acestor din psi Thisueitcepaitatn deuditareatilicerdeor ot timitat (strait) ereyevea vitege tor desintes ne isofst de eoneettai plasmatics rest in naotatescnzunor de hipetpene ‘ila combina (ai des Zenotpue Ig TV) din propa ‘Aunt el snlecaaosclerat se axoviacd de 0 deotbit de ficient indepétere, nivel \ighcrielorse modi doar in mcd masur (grip 8 incknd czar ge ebezit asp i oon ‘ine, precum sth unele cam de hipertolsat, ‘Deficit de ndepdrtae arpa) predomi nce de ipods th unle cazu de hiper- wiglceidemie fail (enotipanef,1V sat V), ‘Asositea une siteze gcelerte eu eft de ndeptre (arp D) oe poate int ta ine ‘ros veto sin uel anomalipaligenice in aelbolisnl tgheeddelor 41.3. ANOMALII ALE METABOLISMULUI LIPIDIC Ait hiper cit sihipolipoproteinemile pot avea un caracter primar sau secundar sor diverse imbolndnii. Cunoasterea stro patologice cre pot dace la dere cu caracter secu {ar ale metbolismalu ipidie poate conteibui I elveidarea nor mecanisme prin care se poate ‘ajunge Ia cxesteri sala scideri ale concestrajciplasmatice a lipoprotenetor. 4.3.1, HIPERLIPIDEMII $1 HIPOLIPIDEMII SECUNDARE restr ale lipidelorserice pot surveni in condi extrem de variate cum sont disbetul aha. alcoolismal. siodromal nefroti,insufiient renal cronicd,hipottoiiscnu, aula, obstruct ale ctilor biliae, uilizarea anticonceptionalelr orale, acroniegalia. sindromrel Cushing, boala Addison. glicogenozcie, uncle porini, utee hiperimunoglobulinemst mono- Gi), Ca urmare. paticulele de IDL side LOL nu mai su recuns- ‘cule de citre receptoii onal ise acumuleaz In plasm (58), ‘Reaumind mecanisweleamuinit, se poate afinna cn hipercolesteroemia Zana site teza hepatic’ de coletro si de VLDL decurge normal, dupa cum normal estes citabolizarea patfiald a parictlelorde VLDL ping ia stadal de IDL. Din cauza deficitulni de receptor’ sat 2 mulaie! survenite in apo Byqg.pariculele de IDL mu sunt captate in suficientSraSeuts i fica ise transforma in LDL. nein nici ele captate de receptor apa B qo Mtpa Edin ficat sicin esaturiteextratepatice. De fpe, cerca efectuate cu LDL marcatecuizotopt radioac- livi injectate itravenos a ardtat cpaniculele amine persist i cizeuatia sublectalui co hipetcolesterolemiefailialé un timp de 2-3 ori mai prelungit dect lo subicttstnatog. fn cele din urna, partculsle de LDL sunt indepariate gi la bolnavit cu anomalia mai sus ‘menfona,datorits unor mecanisme independents de receptorii specifi gi evident mat pfin eficiente. Unasifel de mecanism este captarea LDL in macrofoge, wal ales dupa ce ele au suferit anmite modificiri structurale (vezi pag 34). {Lalicterozigot cae consituie mjonitatea subecilor cu noes tp de hipedipaproteinenic 5 care nuntirl sau eftienja eceptorilor este de aprosiayjunsiate din el inti fa 6 Fu ) Mpretactelarie ‘ee eri t 20900 10 ‘ig, Roll defcitli genetic sau cistgat de resepts i de LDL In determines hipercoles- terolerie. Adapiare dup date da ietur8 9) 2) anormal VED, secretes de eat sur converte a IDL ub fans ipprotilipzsi (LPL) i © bu pare aesor pce exe canta rapide receptor epo 2 gyapa sin eet. Kes fr tieuleor de IDL se trnsfor ia LDL sub efunen ipzei Deptce (HL) find ulterior expats oo cere rua lent saci eceptort din eat dial faut. Se poste denserenes ves et sport ecole lel spre heputacte deine m aumai de eapave de IDL 41 LDL dar 9 de colesterll din resunle 4 cuonironi capa receptor la apo En Ges 1) tn ipereolesterolemfa familial, dtc! pene dereepts ao By gp'4poE, linear eapares {DL ear se transfon tn LDL. scare, end ei ee capa, se acuuleaz4 in paar ©) deta bogata in colesterol pate duce de asemvencs Ino dinioue a feeptorlor hepatic pene IDL, LDL, roplare eeslor ceptor dopizind de conotlncalesterol l hepato, recut in axe {el de cnr, prin eapinres restr de ctlomiront enfin sels, Pa ‘sonal sa Ia cae muajia 3500 Arg > Gln din apo Bjggsfcteacs doa ume din ‘undrlpaicucor de LDL. enomencte ante mai su sat mai stonate Recher a jumtate a eBeenetmecanisinelords apres IDL LDL mayne sere ores ‘or lipoprotein in ich extaceltar a valor bie sau chiar erle ide none en tog i msn unizeze coteteolaleor.poduesndo maceene sacra gee of rect ruc mal aural de cose in est csaaiepace Cate oy spain aoa berotendioasesurne ra slant pa mich steiner S-a seal essen anor defete mor fn procesal de calaoleae I LDL Aaa de subst ajung pein iperalestertee doar incon pan core devin syprapondera sa ca realat al une dit nrjoale bogald Inorisna ene oi colesra Ext evident a prsoacle amine vel coleseoenia poate 6 nai ugor rus in ms igienodcice det incaas de hpscletslemi fami Deak eres de conporae fide pra de coer aliments pol inp iner es esa ipenepoc) is moda oe elanss Jnumatoos moder de coleeralsimenr inunp cea dousexese eee one fant, Asfel de deren ar putea esplica pri apoeaten deta de epee ee HMG-CoA reductaza implicit a produc de colesteel sau dneeene fenearite de receptr pete IL s LDL. ca uae poral aime ds cles cere ny 1.2.2.4.3.Cresterea beta VLDL (dishetalipoproteinemia, HLP tip Il). Aceastanonalie se carcterieacd prin ereycerea concomitenth a tiglceidelor sh olestrotu datont nivel anal crescut a unr lipoprotene cu dense oats rst tte se deosebese inst de VLDL normale prin-un conn! mai mare de colestrol. ari lee, ‘toforezd in gel de agaror8 migreazd cu factiunea beta, moti pentru care fsa atnbun foes menul de beta-VEDL. Aspectulforeogramei est de bea lat iain aceasta fracne elect prin uluacentrfugare raportuleolesterolArglcerde este mai mare ea 0,30, acest rape nd sub 0.28 in VLDL izolate de ia subiceti normal. S-a precizal ci particuia de beta-VEDL este actu dia rest de VLDL (IDL) greta de cilomieron'care ns sunt capateefcion a se acuauleaz in plasma. Deficit de captare mu se daloreard unui deficit de receptor, ch une anonalii a apoproeine E, care numa este recurosculé de cre receptoi normal, De Lane smojntate subir cu FLP Up I sunt hong pentru variant apo 2 (E/E), pe ad Voriata E53 s© gaseste a subiecti nomal. Anomailia se transmit autosomal recess este ‘atv rar este cat de intcuiea arginine! din poi 158 prin cisteind (1S8ArB-»> Cys) Inmolecula de apo E.Acumalarea de est VLDL g rest chilomicron poate suneni coool, ‘i mai rare de deficit total de apo F sau in deficit ale lipaes hepaice Subieeit cu BLP tip Il prezina tise cresem pent apanita presoce a manifestarilor slinice ale ateroscleroze. Adeseori acest subiec( sum supraponderal. hipeuricemiel Brcrntotoleranj) sedzucd a (etl de clare cu elucozd Se constatho mare tending Aecvoltarea xentoamelor tuberoeruptve gi palmare. Toate nuanifestnle desctise male ‘pat de regula. la varsta adult i sunt fvorizate de factor de modu eum sunt cbesiates ae ‘meniafiahipercaloricd si consumul de aleogl. Se poate presupune cain acest cand satin ¢ sinteza acceleratl de VLDL care sunt relativ normal pretucrate in ccculaie a ln on, iu! de Lal ctor catabolism este ins bioca din catea snomalici spoproteine E Pe Geeks parte, un rezim igicnodietetic adecvat care duce la slibire. sc insatese deo uelione ore den a hipertipidemiei. Astfel de cbserva}it stmag atenia ef sin coral unos decks 48 i | i | genetic dervolaéa evident 2 anomie lipoproteteloc este favorizati de anu ctor de medi (6). 1.3.2.1.4, Cresterea prebeta-Ipoproteinelor (tipurile !b, IV $1 V) (Crestor fai prebeta (VLDL) si deci tiliceridelorsurvine foarte frecvent, dar aceast anomie este deasebit de hetrogend,alat in prvinja aspectlorrealizate de spectra Jipidelorserice ct ince priveste mecanismul de producer, precum ia isculul de apariie Aateroselerozst Cresterea izolatta VLDL este caracteristicdtipulu lV. cresierea VLDL si LDL (de ‘egulé LDL > VLDL.) reizezt fenotipal Ib, ar crsterea VLDL. sa cilamicrntoc corespunde cutipul V cand s nivel tiscerdloreste mult superior celui gist in ipuile 1 s1V. CColesterolemia este normal sau uso rescud in ipa IVs evident crest tn ipurile ‘Mp s4V. Raportlcolesterolriglicerde este suprausitarin ipl Tb gi subuniar in pul 1V slmai ales in tipal V evohuind cu hiperiglicendemieexcesia (vei tab. 1.4 $1.13). Acoste fenotipu au fost prszenate impreunt decarece in mullecazun se const posites trecerl dinu-unfenotip in ltl (de ex. pul IV spre tpi V st nvers) in func e felul care se asociaca mecanismelepatogence implicate, respect crestereasntezri de ‘VLDL. # insuficienta mocanismelor de indepltare a igliceideir din plasty! [Esit ati tendine dea include o buna pare acazurle cu pute Lb gi 1V precam siunelecazi ma rae dip Vn aj-zsahiperipidemie familia combinat case aso- av feevent cu teoscleroza eoconarana (22.3251). Caretristicd pent aceast forma ‘de hipelipoproteinmie este cresterea relativ’ a apoprotsinel B9g in VLDL gi LDL astel incétraportl apo Bgoolesteral crete iar parioulele de LDL. (LDL I sunt elativ mai dense side cimensiuai mai reduse decit la normal stu deci cele gfsite in hipercolesterolemia familial (3), Se considera ca apariia paculelor LDL Ul atv mai dense se detoreaz trans- eri neenzinuticalesterlordecolesterol din LDL spre VLDL. proces mediate care pre- ‘tina de trmsfraestenilor de coleserol fn schimb. LDL primese tigticerde din VLDL care sant apoihidrolizate sub atuneelipoproteinlipaze’ si lptze hepatice. Ca urmare. se reduce Inctedtura de material lipidic pe partcula de LDL. Mecanistul de producere este reprezeniat in primul rand de o aocelerare a sintezel gi secrete de VLDL care este lt mai intenstcind se ascciaz4 uel abezitay android. in multe astfel de cazuriindepistarea triliveridelor din VLDL decurge normal, aga int hipes- lipoproveinemia (cu exces de apo B gg) se datoreazd uncicresteri eae a wumruti de pa ticule ipaprotcce cong apo Bqg simu doar unei supraincarcsi cu trilieride pe par- tical. Hipertrigiceridemin se va aoventua snc cid. a accelerate siuteei de VLDL, se asociazl ou deficit de indeplitare a trigliceridelr,potinduse asfelajunge fa aspectal ‘fenotipai V. Exist ins posibilitateannei spor capaciti de Indepiare a triglicerdelor din plasma, astfel int crstereasintezei de VLDL este ined mésara compensatl iar singurele ‘modifica decelabile sunt o aocelerae a proceseor de tur-overa VLDL i deo reste a concentrajci de apoprateint Bog. Soattapaniculelor de IDL 51 LDL reulate din catabolisnal VLDL depinde de uma sieficient reptoritr apo B jog /apo E, Oeficiengd madera redusk a acestor receptor. aso- lal cu o sintead accelerati de VLDL si capacitate normati de pretucrre a VLDL in 0 SEAR ARDS UaTOOY Ta ‘eopeapoe aed ae = pind pe ney om oa) wmeminweg | mncicag | A ‘v1 wonpasg 29 autp sop) yppodse ees 1d ap Yrp se HO} HO 8:81) aepEDOE Bot m amps utensil a sppapied y "yuaepedoOyd 9p tnd ehanee ws sepene jes ogee mS SERA reer a = ‘onto UEC op ee TR AT Heme 5 tos Hemme one Henne pes og shi ae panes mr lass pate duce lo crester predomi a LDL in me suprinztorlaealizarea fet ‘lui Ta, De fopt. studi de cineticd a tipoprotcinelor an demostat c& o setie de subieclt cu {enotipul Ula prezentan o accelerare a secretici de VLDL. incadrandusse mai deprab in hiperipoproteinemia familial combiat® gina in hipercolesterotemia fala in cadral fenotpurilor 1V gi Vs.adiferentato entitatedenuita hipertrigticeridemia ial scare diferd de hipertipdemia familial conbinat print nivel rally masedrut al apoproteine B qo. 0 valoare normal arapotuli apo B jg colesteral in ris ta etos pentru dezvollarea aterosclerozi. ‘Spre deosobire de hipesipidemia familial com caracterizeazA nw atit pring-un mane erescut de ‘restere a inedraturl de trialicerde pe ficcae pat plan se situeaza un defect de indepatare a tele «de hipertrgticeridenst familial. evoluind cu fenotpul V, se depisteard treo defiite severe lipoproteinlipazd sau de apo CU. dar exist adescorio erestere a apoprotine! CII] bopaté ‘nav sialic (apo C 12) cae imiteaza acfiunea lipoproteialipazei st indrzie captatea res. {utlordecilomicron. In fig 18 (vec pop 39) sunt eprezentatesctematic inecanismie prin ‘cate se poate ange Io hipestsghcridemie, De nota cf iperlipidemia familial combines este mat aterogend decit hipertiglicridemia familial binat,hipertrgliceridemia fait se particule VLDL, eat mai ales print-o ill (32,51) Inasfel de eazun pe primal ridelor Spre deosebire de tpl 1 in astel 1.3.2.2. ANALIZA CRITICA A CRITERIILOR DE CLASIFICARE A HIPERLIPOPROTEINEMILOR Cele aritate mai sus sunt in masurd 8 atraghatentia asupra imperfectunilor sistem Jude clsifcare a hiperlpopreteinemior pe bara aspect electors in aaron pope. tsinelor (vez tabel L4) si care med indi asupra defectului molecular care sh le tora ‘omalici Aga de exemplu, fenotiul Ia se poate intélni atét in hipercolestervionce ‘familial camzatt de un deficit de receptori sau deo anomie de apo Buoy, cat in apes poproteinemia familialé combina in care aspect se reaizeazA prnt-o scree crescutt de VLDL. care sunt mai rapid cataboizate spre LDL. De aseimenea, hperiginertordecales gene realizind fentipul 1V pot fi rezutatul nor dereghtidiferite in cer accelerareasistezel 5 deficit de clearence itervia in propor varie Ss pare ed un anim ged de tashciets a proceselr de clearence a trigliceridelor plasmatice reprezintd fordul genetic; i ‘cceleratea sntzei heptice de VLDL arf conseeuiva aber de tip andro (wisest) i modului de viata (sedentacism,alimentatic hiperealorica yi bozata in dilchin, Somers oy alcool Diferenticrea hipesipoproteinmior in funcie de defevil molecular ar implica dete. nf de apoprotine si de varane ale aestora.explorarea activi encimelar implicate ‘nmetabelismut lipidic i evaluare efiienieireceptorilr cellar Chari ciferenfiera sect ‘peslipidenl produse prin defect de calabolizare ff de una cauata deo snteat gi secreie ‘socelerata a implica stu de cinetica a Lipoproteinelor marcate cu ieotopitadioactiva Date circumstantiale sagoreazdinsi ca stile in care se poate banui o accelerare 9 sine 32 + Tabel 16 scestora cu fenotiprile ‘Mecanisme paogenic,dfctle moleealaredepistate entitie gente lanai earespondeata im Tdeserise de Fredicheon i Les Fel t v 0 a eV i ma Ena atid ipeigleienie Dideatpoptaaene (aucsmal ces) coral (Gata eo) al (aoa ‘ine (Grom ori) combat aint Hiperpiese ‘oop Mock cna (tee ieiconi se econ si VLDL ‘Ceca bet VDE Gt at) ‘Cees VLDL (ees ne tight pe par) rae VLDL; ae VLDL 9 LDL (Gotta as de LDL- “Fepan nami op a! Stove VLDL + cto Defacemceslne| Ste ae er eee ee = Deft dereaped | GeseeaLDL Soule Gouna 00 es sy Romsie te e0 Ban Vex dient | Sie pits Mecnism ptogeic Dat {eehtoiconln el hepatic err dence ‘ihe dpa afi de npr DL prein eke ends «LDL a IDL tuceetenores a LDL (clear sie deters tiger ear pte nai ‘sp 0 Be Deft minor nde # ‘esl sae de VLDL, nev {Spo movers tele prin cae se ange ladezvolarea diverslorfenot selorfenotipur de hiperlipoproteinemic, De notat Si se poate exclu asoierea a dou sau chiar mai multor defecte moleculare de apt Fe eset hperipoprotinemi potigence. mai greu de ncaa cu njloacele abortions, 1.3.2.3. ALTE ANOMALII ALE LIPOPROTEINELOR $1 LIPIDELOR 1.3.2.3.1. Prezenta de LDL anormale (be Pre es (betasitosterolemia $i xantomatoza Creer sora sb nestle worse foi athena ate denlaes pees se eee dices seinen tens Dias eae ae font pin epi oes lesianing ce na eo inci de somsne cattails compas steoidic intermedia (sitalarcoleserotulo: dat li coun wermedir (sitilarcolesterotulai dar lipsit ce dub legit gi de lanl rigine vegeta poate 1.9.2.3.2, Deficite de chilomicroni, VLDL $f Li i Hipobet ipsrmetcront, VLDL. 1 LDL (sbetatpoprotenemia $1 {In caz de scldete a colesterolemiei sub 50 mgfil (Sub 1.3 mmol) se poate Banu Anomalies defcinl de po Byy Seascale burt de shsisie SES gle in ese (ton nou cae unin odie defor sroilor cara aspect cel cu Spi (acme), Mi a ‘ee el pigments tuburiniesevows cacerene nie een ee ‘orolgeo demir acordanirpxcrone nese ral soap abl pprocinnte might eas oo Bag xe erent in plasma it abso tice i fomareacilomcronls dae once Bes po Bo ieee gimp fomeay VEDL: moo ea Paine dn dtl abr sortie 3 ne eitlpiinnin es anomalies se car ja er ofr nr Higoapapoteni sti sean necasa eon aa ’ axtsona dann nd dec GELS Lahn vel de Dg VLDL sn ger Sk le noma pi cum sates nell coksitoleiel ir naea a ‘emvalatla ibe eusbetlpopoioemt, Ips Homereci goal st 2 hipebetaipoproteinemie prin ins toate manifest einige gi de laborator ale ealipoproteineniei (6.27. Defi rare, ane! de cazuri au deosebil important eoreticd demons important apo Bag pesteu absoryia ipidelr st 9 apo B yo pent traesportl lipitor si vtaminetor liposohbile spre colle festa extrhepatice sin special spre retina gi sister nervos. ‘De oat adminisvars paren de vitmuna A 3 incense progesineacomplicailar reutlopice si ecuate Pe dealt parte lise masifestilrclinie la subset cu hipabetalipoproteinemie ¢heteorigoi) and aprosinav 30% din valle onnale de VLDL si LDL. denoted organism uns a potea fee fe necesilor cu casa de LDL lt ai reds dec cea consdcrata in prent find nonalé pentru popolajia europeans noranrcan. Stl de biologie molecular au prectate4© occa goa de ruta, localiza pe romazosnl 2, cific atit siteza hepatic de 3p9 8 99 (4336 aminoacizi) cat i sineza fa ‘mucoasn infestialaa po Bag (2182 amsinoaci). Formarca apoproteinei Bg arf rezl- {att inoduceit unui codon stop prematu, care inserupe formar nul peptic dps aminoaeidl en nari 2132. San idetifiat diverse muta prin cae se poate sung fo tree! ale apo B a ate nivel implicit a prodcerea unorapo B nome ape Bg ap By7.poB3p} a corse lecuge ai lent si avd dreptconseint verse grade de hipobetalipoproteinenie (59). 1.3.2.3,3, Deficitul de HDL Sa descrs ni te deficit evn cu eiferite ge de cere a concentra pasate de HDL ‘Asie hipoafalipoprteinemin fii se caretrzect pin lor medal coles- terol din HDL de 26 mh cae st evident ona meron de 33 mg Tress autosomal dominant. amore elas eevent init evoloearAcuo accent pre= disponiia a ateroscoror inag-zisabosla Tanger nivel de HDL cate ml mai mut asl not hetero pein salon de apr 50% din media oman fa bomocigot se inlnese nivele de aprosimay 1%e din alone normale. La acestia din uimi. colestrotemia se sues avalon deSD-90 mh pices sunt mods recat in fs 3 co Statho acre de exe coisterol Se ange ao fatoxpenomgali i adenopat fnraniialele capa wm aspect aben-pstoeaiy aon fp de mie La aceste manifest fe adap un oreate gral de opine come’ 50 fein demvoltareaprematurh ateroclronei 2. ‘Seldeea HDL se reocint cu un nivel etem de sa po Aca must conscinfa ‘uni deficit ce sinter, sce urmareuehivers nei apo fl moi i suscep a ‘SSubelere mpi. ‘vdnsose In vedere cf patculte de HDL oxigurd twansporl colesteroulu de ta tesuirile extrepatice spre eat cf apo Act etn cofactor a enzimes LCAT care Sieur etriicare colesterof pins seAderen estore colton plasm set. area acesom infest ape cao consein logic a etc de apo Ac. Fag cd intestine gisesc mal les extent de colesero se explic pn acten ch. cic testers de coesteroliber in celits actives ACAT (aeiCoA-coletroacateraa), emia care ‘alizarsencifcien nracellartacolesterolt (27) Defect combina de apoprteing ATC It se soca calor extreme setae ale HDL. seer a colesterlenic automaton cutaat palpebral, opaifirea comes 33 4 tendin& deosebit de aocentuata la dezyoltarea prococe a ateroscleorei. Spre deosebite de Dona Tangier. cerca nivelelor de apo Act st apo CII nu se dolor te etabolizan exon, Sv de rapide. ci um real deficit de sitez8 a acestorapoproteine (47). [Um deficit de HDL in care opaciierea comeet se siiueazA pe prim plan este aga-ntmi= (a boalA a ochilor de peste (ish eve disease), Scau desets si cazut Sn care opaeifierea comet az in mod paradoxal cu eresteren concentrajie’ de tester se imiteaz la subfactianea HDL 2 supine terol) se considera ct anomalia arconstadintrun deficit de transfer al esterfor de colestcral 4a HDL spre VLDL sau a incetnii capt hepatice A incdrcatunilipidice din HDL2, De ‘aptin aste| de cacur ce hiper HDL colesterofemie familial se ajunge lao blocare alate, Portuui fa reversa colestrotului si lao acumulae a acestuia in estar 1). si boala coronatian precace se aso olesterol din HDL, Intucitaceasti at cu lipid (ni ales ester de coles- 1.3.2.3.4, Deficitul familial de lecitincolesterol-acittrensteraza (LCAT) Autorl seandiavi ou desris dou suri cae prezeniau aerosleroz precoce, ops {eres comes, anemie normocron hiporegenerativa poteiurie i insuiciené renal re rss Explore de Laborato au evidenliat o scidere marta a esterlr de colestte 8 lizolecitne in timp ce colestroll ter gi lectina sunt evident crescate Examienul electroforetic al lipoproteincior in gel de aparozA eviden|iazd 0 scddere sorinal a ratuni cy 0 micd cantitate de HDL migrind inicit In frecfuten oy {factieo prebeta se contopeste cu factunea beta care apare mul gts tnglobénd si ean ‘ttt variabile de LpX bogats in colesterol liber silecitin4 (vezi pug, 18) Toate aeste ‘anomali -au dovedita fi datorate dficitutui de LCAT cae in mod normal transfer un acid 2s de pe lectin’ pe colesterol formind ester de colesterolsilizolecitind. Intrucét LCAT formeaza impreuna cu HDL o unitate funcionala cu rol de transport in versa colesterole: {nt se ajunge lao aeumulare de coletero (de ei in aes cna infest. Aga se expiod ‘manifestiileclinice descrise mai sus avd ca substatformarea de celule spumoase in me. ‘Yaosons inch precum inftca de colestera in toate statue stomes cote, Totes acumularea de colestrol liber si de lcitnd in membrnia eitocitelor duce ia deform ale -cestora realizind aspecte in int (46), 1.3.2.3.8.Deficitul de hidrotiza intracelulara a esterilor de colesterol Acsse musi nv afetea8lpoprotinl plasmic au recep clu sestor, dase sale: deact eu importante acu de ester de colesterel 9 de wiglceride in diverse satu iReameina ‘uscest ee sui rimess ou als exe de cals fia pan LDL capa pene fori, dae patra ovaren membrapelor elle is tn annie ugane pent aiten oe noe ssc iin, ent, ete neces o prealabilt hirolizé a esenloramntin, Debilel ae votes ‘ellesterhirolacs acid care sigur liter eolesterllu din eis hele ve saldeead rcs mule exterior de cofesteolnLizazoms i determing bl deosbit de grave Asta bonls Wolo ‘er suprnetsare cu ese de olestrl ln calcific lander surarenale,decesl surenine Innintea viet de un an. ‘Boala soca esteritor de colesterl ee ms bien peste ven de40 dean Arnel anomalisetiamt dep en Far eaunele iferete in privina prvi ine ele Coca ‘ac unl sbice aft au supraviejui fm sat ied elidate (27). 36 Tabet 1.7 ‘Prezentare schematic a ezamrsmezeor en sfingolipide ‘ romifesisi lnoe conserve (Organ ar ae oc acilren eat, pind, ele nano diner, etre ich tal Sea, spin pion inf, heptoplenomeglin, tiperplenian escopenie, tramceltopens) iy, tarda minal pa a idiomas ‘ict, er, oie asus Toi (er ya ew, ‘Bin, fon aera, Bike rn item ees coal ic ‘Siu da ede (parolee spac, reardre minal momen cevbeloase) fetal enzo ‘Neutra’ species Galacordazoceranid Sula Compost psd eer ‘Stngomitins fostoi-cotnt cid cerevonl (aid gras | Giucoeretrosidant wad eid pravsingoring- | Galeton spcticn factor setl- fslctoraingalactonk lacoebacetl- oso ‘eid cerebonio| Congo glactort | acid gra-singnini- vermin) ia Sulit (oreo) 1.3. 6.Anomalit ale stingollpidelor (tezaurismaze lipidice) ‘et rp denn ctr il au ak cul de aroliieln dese suas Sigal conten rp fetes de ony sv conan econ eee ISiomi ee carbon dens sGrgornd Lops ingosig lagu sean ease selesigesin) omesa ap-aeleranide cre oir deal nabagstneas anon Siaposicdaesaraocnal x cerh noise sttinea mai bone ieee eae ‘ud Se ajo lsbrstoraa eine nth erin iar ia ean 1 1.4, IPOPROTEINELE $1 ATEROGENEZA, Desi exist un consens dupa care anumite anomalialelipaproteinelor sevice reprezine 1 un foctor de rise pentru dex oltre leziunilorateroscerotice, mecatismee prin care se {nstaleazt acest lezhuni sunt contoversate. In prezenatsubeaptol ne vom limita a felatared unde fapte de obseralie veriicat, invercn Je corkun eu aromaile metabolism! pide, Inesenja, fenomenete implicate in aterogenees pot fi astlelsistemalizate: a. acunulereainta gi extracellaré de material lipid. mai ales colestrol si prezenta de apo Bygg in peretele ater, b existonja unor procese de mouifeare a particulelor de LDL pitrunse in peretele arte- spumease: 4. proliferareacelulelor mosculare netede ale pereteti arterial: «©. acumnlarea de {esut conjuseiy (bre de colagen si proteoglican) gi formarea unei ‘capsule fbroase care acoperd material ipidic acuta £ fonnarea de microwomb mural ibrinoplachctari care uo mure tendia(a de incor orare in stratrite subendotlise ale petetelui anes. prezenta complevului de slac al membrane (Complesul C5b-9 al sstemului couse plement) pe membrana celulelor incurs de liz. tn prezenfa de leziun ale endotelilor cu sau Ar8 zone de deendotelizare ndicdnd pro- ese repoatorit prin migraea si proliferarea celulelor.asociate cu anomalitfutctionale ple anal ote 4d av oy Rest 9 chi CH Aciai bili INTESTIN °) 1 ey ° Pete a vo PS cots cary Inhibarba. Casters ener amet |? Sven — Asia Sie — roca = —_ = a = {iv inefciets fa atte de cazuri. 2) din caplaea eaesterolului din HDL: 3) di eoleteolulalimen: {CoA reductase loves, swat pravase piston de LDL al etoerivel vn sees in paar 70 Tate! 18, ove dietetie gf medicnmentoase In futile ipa de hipestipoproteiemie Tip Indica dctetice Meio hipetipenints § | Reduceren grisinilor (50630 gi; Se | = ‘uit presi contin aca grat cu lina medi de ata de carbon Ha | Rosuewreaconsunutiidestinente | Colesramint, colespal Into! de boast in colesere si grtsimi urate | HMG-CoA rednctst (tate) (de origin animal Se reeonad mente bogat in rerio vegetal Bdsm nestuate mt | stabise Reducoroa causa de Genfitei cidnicotine, Analog de colesterl 5 de gts stat, se icons fitter! de IIMIG-COA, Reucere mbaruilor reinte; Estar | reduciagt loli ubav | stbire: Reducer cowsumului de ‘Aci neotinie 4 analog aaestin lesterol 5: de psi stat ‘Genrna:ahibiton de HMO-CoA Evite alcool: Regim bog ta | gees Protene soi vegetate V | Sttbire; Reduestengrsimilr saswete | Totonaen ex acid niet, gemeibroa a aaruslor rate, Brita cool: Regi biperpretdie 1.5.26. ALTE MEDICAMENTE CU EFECT HIPOLIPEMIANT Exist multe alle preparate cu efeetehipolipeniante, dar care mu sunt uilzate pe scasa largs, Aga de exemplu adinistrarea pe eale ora a aniboticului neomicind 2x} she a us la o sdere cu 21% a colesterolul a pacienti ou hipereolesterofemi fama. Chior si bencodiazepinele s-au dovedit a avea un modes efethipolipemiant. Seder! ale cole, ‘crolului din LDL s-ar obinut prin administrarea de D-trosina dar acest cfecte au fost com tracarate de crestereanevoilor de osigen ale miocardul sub efetul Deirosine, cate. deg ‘mai slab dec in cazul L-tirosinei, na este negijabi Grice teropie hipolipemiand uebuie asociatd uri regim igieno-tietetic alecvat. co renunjarea fa fumnat si cu terapia une eventuatehipertensims arterile (vei Tabel 18) ADDENDUM {n timp ce manusrisul se afta in Eeiturd(asteptind sponsorizait)ne-au parverit date are anuned o nou lununt asuprafiiopatctogici jesutultadipos gi a mecanismlor imap «ae in eistenfa a insulin a acest esut cu implica in patogenezasindromll mietabotc ‘18 hiperipidemiei familiate combinate (PCL). 7m demons al essen uni sine ct icude o roti sical (eipsin cela stilt protein ASP pin cae se fcieaa eegerieare aca Sn teetlaipos. in lfintia ct mediate de ASP, Nalin wigheridelor din aipoct. indus de stul azenerice aa contacrt deo exentene a acalor gra oied se co O ello excesiv8 de ae gq ier (6061). Ese cvidnt ch oat de ditunctic a Inecanslorcependente de ASPs valdezh deo mer mt ancl n cl Siberorcu bent aii oes te expert bot adeorsepior dines ‘uladpos nmebdomtl (38. beraea In exces a ailor ge (AGL) eretadoreziseab {ai de ncn (2) lar fctl de esto moni CINF-3) din teste adios mediars cea elt reducnd caput de srl 0 receptor pens instid (3.60 beaten neon. dfs pe len mod de ASP gree epee “TF in il ips (na as poked asso anal) dieing ia eset ab lat de AGL se oldeash cu sete defect adverse realnd rast asl nos tulips cel mascara el esas sends sz lid f0 29 inluse in VLDL precum si simularea sintezei unor factor ai congularit, ainbibitorilor ‘rinolizei sa fibronectinei (15.65). Se ajunge astfel la aspecte umorae caateisice hiper- lipidemie failiale combinate si sindromului metabolic BIBLIOGRAFIE SELECTIVA Achenbach, Kn. H., Lasser. Sein. HL Klinische Anwendung des Carsitns unter besonderer Rersttgung de Caries Wss Kes Unive, Math Nat 1585, Ma, 2 Alevander.W,[flemmation on coronury artery disease. NE] ZMed. 1994, 331, 468.269, 3 BaylalD, SebmeetjesF Runge, MS. Ree ofthe tvombin reepor i resenoss a aferoscle resis. Am Carol. 1995.78, & BST. -4Bevlsequa MP, Gimbrons,M.A Inducible cadet futons in inflammation and congulaton Seminars in thrombosis snd hemosats 1987, 13, 4254133, SBlurn€-3. Comparison of roperies four indies of 3-hcrox-3 met -luari-eoenin Aree: tase Amer 7. Cadi, Id, 73 3D-11D. {6 Bevd.GS, Cig LF Bioshemisy of degenerative vasular disease in Willian and Macks (Ets). z Villian Heineman Medea! Books Limited, London 1983 ppastas, ‘Treckennidge WC. Lite, LA. Steiner, ChiowA. PoapstM. Hypertiglyerdemiaessocsted ‘wie delieieney of eptipopretei CHL N Engl) Med 1978, 298 1265-1273, Brown MS. Goldstein J. Farnllistbypotcholesterlemia: A geneic defect inthe low density lipoprotinreeptor.N Engl Med. 1976, 295, 1385-1390, ‘Bron MS, Goldstein [1 Lipoprotein metaatim nthe mmeraghageinpeation for chlesterot “epostion in atheroseleoie Arm Rev Biochem, 1983, 52, 252-3, LO.CHaiGA. Secondary hyperipidenin.IClin Prt, 1973, 26 sup. 5, 6-7 U.Colnan RW. Peet tation in hyperbealipopeceintia. Thmb. Hacrosas, 1978,39, 283-303 12 Cucuianu.A, MalideD. PetovL, Patio, VineuS..Cucolani M, Ser elilesterol ad apopro= {sin B levels and serum cholinesterase activity in selected hemstologie malignascie. ev Roum Med Int 1982, 3, 261-268, 13CusviamuM, DeacM, Bortaz Macaveis. Ect of L-aspsraginate therapy upon sone indices ‘of protein metabolisin ia leukemic penis, Rev Roum Med Int 1973, 10, 121131 MCucuanuM., RusH1G, NeuleseuD., Venice A. Biochimie Aplial liaise Ed Dacie Cl ‘Napoce 1991 n SCusuianuM, Tilt, CucumaA, Hemmstre. Bioshinis, Piopaolegic inst. E4Dacia Chj- ‘Napece 1994 16 Dera, Th, Shepherd, Packard. Ver low dest lpoprotei spelipoproteia B metabelian unser Kin br, 1988, 66 703-712. 17 Falk, Petunder-Oriz, A” Role of trnbosis inaerscorsiean! is omplicnons Am. 5Catil 195,28. SBA B 18. Goldsein-L. Brown, MS. Thelow density Fpaprotein pathy anil elation to stheroscero- Sis Aan RetBiochem, 1977, 46 §97-930 9Freitchson.DS., Levy, Lees. Fat tanspot in ipopatins- an integrated approach to meshansns wid ditrers.N Engl J Med, 1967, 236, 844: 94-103, L48-156, 215-205, 273281 20Gimbroae.A. Vase endotheliva, an istegzetor of puthapytologic simul nt thorsclerois ‘Amn Cardiol 1095, 25 67 BIG 21.Gresham,G.A., HowardA N., MeQueen,IMC, BowyerD.E, Atherosslerosis in primates Brit Expl Btbo, 1968, 5, 94-103 22.Grundy$.M. Alberogchie ysipdemia. Lipoprotein abacrnalilcs a implication. Am. Cari 1995, 18 455528, 23;Gnyme LT. Sehnara.C1. (Guest Bites). A synposiun: Hgercholestecolmia ad the probucol ‘xpetense. Amer. Cardio. 1988, 62, re ineltahdo sre de aicle pp E-813) 24amisonDG., Ohara, ¥ Pyiclgie consequence of iereaed Tolesteoeinia and stheroslerons Amer Cerda, 1995, 78,7 25Favel I Rete ofthe liver in therossierois. Ateiosleroi (98S, 5, S69-S80. 26. Howard.G.C, Pizo'5.V. Biology of daca Lipoprotein) adie os inatherotroniotie disease, ‘Laberstery invesistion 1993, 6 373-386, 2Merbert.PDM, Assman. Goto”AM, Fredrichson.DS, Familial lipoprotein deficiency: abel ‘oprorcenia,kypobeialipopeteinri an Tanger dens nSaury. Wnanarce, Fredickson, Brown (Editors): The msiaole basis of inked disease Me Gzew-ill, New York, 1982, 98-53 28 Kanne, WB.,Costeli,W.P, Gordon, T Cholesterol inthe prediction of aherseleratic disease. New Ferspesives based ou the Framingham suds. Arn Iter Med. 1979, 0, 8591, 29Kalz.LN, SteterJ.Experinental aherosceresis©-C Thome Senge 1953, 3-5 30KeisA. falon#L.Bleskbum.H, Broveh. Anderson, Simonson. Coronary heart disease ‘mong Minesota busines nd profesional men flloved fNeen years, Cireultion 1963, 28, 1385 31K, Bron, MS, BibsimerD.W,, Golstein 4. Delayed eave of very low density and intr ‘hediate density lipoprotein with enhanced conversion tow deny pepreei in WIESL rab thts Proc Net. Acad Se USA, 1982, 78 3693-3697 32, Kissobol.A H., AlfasS., Adams PW. Integrated regulation of very low density Hpoprotein tmvpiceige aad apolinaprotin B Kinetics in man nocvoipenie subjects, familial Myper- {sghyeenin nnd tamil Myperlpidemis Meteblism 1981, 30, 463-868, 33.Kraus,RM., Dense lov deni lipoproteins and eoranayaiey disease. Am J.Cano, 1995, S3B78, ‘MiLembR J, FalionL.An enya explanation fer itary induced aerton in hepatic erlpié ‘etteitan Biochim Dusophys Act 1974, 238, 178-188, Lavezzan M, MilanesiE., Oggoul =. PamparanaF Resuls ofa phase 1V sty cried out with ‘spinnin type I dabc peas wath concomitant Iyperpidsemin, Inter Med Res 198, ins 380. 36 Libby Molecular bases ofthe acute cron syndromes, Creation, 1995, 9L 2844-2850. 37 Linder ME , Ciltmn,A.G. G-Prateines Selene Aenean 1992, 267 56-68, 36Leomevst, Thome, NiselbK, Hofited.,AmerD. A pathogens role of viscera at beta 3. ‘ltenorecepros in obesity. 3Clitnwest. 1995, 95, 1109-1116, 39. Mayes.P. Metabolism of Wis in Harper HA. (Editon), Review of Phesiologisal Chemisry 14 tition Lange Mee Publ Los Alone. 1973, 268 310, n 40 Machi. Sahay, Yoshimura A. Watanabe,A., Wekasy. Koizumi. Tekeds, R-Redueton ‘of seri holst in oterozsacus patents wih fal ispercholestrcenan. Additive effets et compactin and cholestyramine. N gl Ae. 1983, 308, 09-613, ‘LMalzwana,Y. YanashiioS ,FunaaseiT. Yasainote A, Taal, Selctive reduction of eholes- terol in HDL Msction by probucel i mili typereialeseolenia and hyper Hig eheles- {eraemia with abnormal choleviery| eter transfer, Arter J Cail. 1988, 62.66 B-72 42.MinickCR, AlonsoD. Rankin. Role of iniutntogie arterial injury in atherogenesis “Thom Haerosts. 1978, 393 43Moss A. HirtguyS. Alerosseseze Ed Acadeavie RER, Bueures, 1963, 44 MonkLE, TodtPA. Bezaltrate: A Review Drugs, 1987, 38, 99.576. AS. NAGIGEA. Metutei of lesa tigers in endogenous hypertaiceidemi in Green levie, Pear, Renold Editors). Li is ungas pon the islraseL9.G Thicte,Statgnrt 1974, 2954, 46 Nori KP, GjoneE, Fail! pasa esitichalesterol ay] rsafesase deficiency: Biochemical study of new nbom err of metbalism. Seed J Clin ab aves 1967, 20,235 AT Nowum PA, LabiecIB..ColisenS, AngeLA. Goldber RB, bck WD, Nofie,D K. Dolphin?’ eetalassJ, Pagorad DD ,Alsypavic Fanilil deere of apoipoprtein Ad and CE and prosocios artery discase. NEDgl 1Med, 1982, 306, 1SL 1514, 48 Oktzali M, Zhang, Yoshida, TohitoX , Nakaya S, Ogu K, Coreltion between plasms Sisogen and seri pds ats with hypedpadeniaiadised by coleseal re bigh factor ‘orig cholesterol dict Nutr Sei, Viti, 94, a. 479485 49 Rose. Atheroeceross nd the inesterlconneion Exoliion of lel aplication Clie Chemises 1999, 38, $3133 80, RusHEG ,NiuleseuF, Constantinescu. Crisis A.. iia Inmanoslctonficosepiclesle “aaton of the ternigal CSb-9 complement conpies ih hum sberoslerte frou plage Alleroseclersis, 1986, 6, 38-12 StSehaia J-Levs Rl Paigseis ad genet lipootia Gordes NEL IMe 1985.32 1300-1310, 52 Simons. Iterations of ipa and lipoprtsng with coronary hear disease mot tees Am JCal 186, $7, $6-106. S8Stamlety, Review of primary prevention tials of coronary heart disease. Asta Med Scand. 1985 spp 201, 100-128 ‘MStcinbewsS. Parhastay S, Carew: TE, Khoo4.C., Witzum.L, Bev cholesterol. Moifeaton af low density lipoprotein tat increase atherogeaiesy. NEng.1 Me, 1989, 32, 915-925 ‘SSTvbinerptlansenA!, Humphries. Fania defective apolipoprotein Brgy) & single sation tat causes bypercolesteclemia and premature coronary ater estes. Atherosclerosis, 1992, 36.91-107 S6.0tennamC Tasch M., Moree. Festal hypripoprotsinemis ye Tl: detceney of specific ‘polprotein (Apo EI ia the Yer low dense Hipopratins. FEDS Lett 1975 se, 2-395 S7.itols., Ageing FrcssoS., GalytonG. Uptake of tow dei lipoproteins by human ier «elisinvivo elaion'splesna lipopota levee and posible eevanes for selective chemo. py row, Natl Acid. Sei 1990, 87 2898-2602, ‘8.Malle- 11. Changing US life Sule ad deining vascular masa «oeytion itor N. ag Med 1083, 308-089-651 S9.Young.SG., HUBLUT., Chappel O.A., SchnidtRS., ChiboraeRS., SuyderS.SL, Terman J Familia hypabetaljpopreteinenaaesoeiated with ¢ mutant species of apipopoin B (Ba6) N, “Engl JMed. 1989, 230 1064-1610, in 19c0un Adaos @Brldo,A., SnidermanAP, StLuceS. Avramoglu RK, MaslonskaM Hoang, Monge © ‘BellA., MuleyS,Cisnifone X. The aipsin sesation simulating protein system and easton ofinmeluarriglyceride sym. 3.Clinduvest, 1983, 92. 1313-15 “ 61.CiasfoneK.-Masowska.M, Snideman.lnpaived esponse in Bbroblat in patients wth hyper tealpopioteinenis wo ae\laton simulating protein. Cli Jovest, 19%, 83,722.78. ‘62Boden(G Rote of ft acids i he patogeesi of invuinresistnes in NIDDM Diabetes, 1997, 45.10, ‘6AHolansigiL.G..Are1, Cu JF Atkinson, Spiegelnon BM. Increased oiposeexpresion of TNF- 1 B Defic e popes. 1 a8 su de apo I ipercolesterolemie fii (pI 2) Disbetatpaprteinemie (tip 1) . Deficit de receptor ut ‘po Bygg/po Fas mutaic in spo By99 (3500 Arg->Gin) ‘perchlereroneaie (ip 1) D.Aecetearea sine de IV Mipstipdemie omits ‘VEDL incosiv spo Bigg combina (nla pure (ceiderea report bs) coletralispo 5) 6. Cae in hormoni em jos lmiteacd proces de moblizae a ipidelr din est aps A.Adterlinn B.Noredcesalina Tiroxina D.Cortzelul E Inselna 7. Care din paniculata Boohisic neonate dea jos eintnese ou preeers aun subict cu obeciateitenbdominalt (omens de panded) 4.0 suscep ereseth a receptortr aren bela 3 1B. Un uw eesceutdeaeiz rai ibe spre Let .0 seoreieaceelecett de VDL ‘. Creer activi olineterazei serie ga nveleor pattie de ctor XIU, nko! atv plasminogenutei PAI) 9 Abronetnd EO seit erescu a tesutrilorextrthepatice a inand si un onteare sad de ipernslinism Tote aceste moter survin frevent (Nii una mu pate legal patogenic de obeita ies %6 8 Stil eorespondens inte prepara edicamentoase de mai os gi mecenisml lr de ain; A. Asie icone analog T+ Leap ai tite in ntestin su Gorm neabsorba (Olbetam, Acipines) i i timuleszéransfornare cere sein bar 1 Coesiramin gi -_InhibaHIMO-CoA retuned sineza de cles colestipola tel Fibra (Ciftbra,Gemuibroily L-__Redheserei hepatic de VLDL D.Sinine (Lovsttin, TV-Limiteasexidares LDL gi vorizesas transport in Sivan, Pravastatin, revecs al colesterol Zocor, Dene) E, Probucol V- Accor deliidarea VLDL 9. Osoidere a eolsttoluli sub $0 mg/l I un Dolnav ex manifstisi muroogice i stetoree poste seu ‘A. uni hipoioiisn Bum sindcom nti Ctneiebetelipopoteinen acenostond) tent aceste sta E-nici uaa 10. Cre in compu de nos poate produce fet grisos rin perturbreasnteze de protein de ‘spoqreein) 9 prin blocarenexporaa de VLDL. in eat A. Metionna B.Viamina By Acid esptic D.Puromieina 1 Stbilitcoresponden ne dete genetice ale unor atti imag consecijele ppl lined labora: ‘A. Deft filial de LEAT 1 Hapeigirenie-sipetinisoni; sti fecurene de paver 1B Dect ania HM Sede esenior de coesterol, Sipoprotenlnezk ‘rtres oleterals liber esto fs tuntea de Lp X,optifeea eames, inatcenlt fenal, aneaiehiporegenerativ hema nin C,Defot filial de ME Sopraiactrceesjrtuior ester de clestro. ealeiiere landcfor Suprarenle, eval leas; firs moc le Tipopeteineorserice ‘Acumnuletes de tgiceride tn muscular, mdopeti; ‘ester tiliceidelor serice ey aspen de HLP tip v ‘colesteneseticoles D.Defeitde Camitinpalniti- 1 seiltansfonet n 12 Crestor sailor ea iba (AGL: in plas pote consis ue ALipoize aecelerne a est adipos 1B Unsi reset dsinuate C-Ambete process D.Niei unut 15. O plat atroselerotod “vulnerbill” poate fo consent umilerlor proces ‘A.Un proces iflamatormocri i prezefa de linfesiteTcae pros 7 'B. Une dnsnuti producti de clage fi protcogiani de ere calle maculae netede C-Unei dead sporiteamatceconjanstve weap rons ic ateroustonsede cle cle ‘oealopoteze prose de maerofnge D Toate aceste mecaisme sul ingest tn dstabilizaren wei pli steromatonse Procsee amie na su elevate penis patogenee indroniele ronnie insta, 1M. Complicate rombotie al terosclerze se datoree ‘A Unei irs uel pls teromatosevulacaile Bi, Unuidezebilra sistem intr ato procoagulant i mecaisneleaticogulamte Une dni a atv sistema Snot Une higertenct ii a pifeteorsmguine E Toate aorte maoialiteotibe F Nu exis dovezi ef fermarendetrmmbar interven tu progresineatersclerozei iin deteninnsca npicpilor mjore ale eee Deficit de apo C1 se sldens cu ipertiglceidenie deonrece aosastt speproisng este cole ‘oral lipepoteinipaze 16, Mutaia 2500 Arg ~» Gn in molecula de apo By de ao scumulate de petieafe LDL tn singe \ecarecehiperolstrolemia Snap esi trogen. 17. Terapia u probucol ponte due lao regres ap ateostonse dean aes medicament inhib Fpoprtenipzn, 18. Obertates abdominal (andra) nu prea rse de cardiopati iachewie8 i disbet zaharae Aeoaree gris itraabdoninald este fsterezita le ipoliza indus de eaesolamine 15. Statins opese eats serra dia intesindeontege ao sired analog ex HMG- Con, substi HMG-CoA reduetae B 20, Paneretita seu poate sve la boas ober i hipsrtilceridemic deonrece supresteiaes {e tipabdorninal se insojeye de regul dew ereqere a colnet sti Cheia bn inreborite 1520 ‘A. Awleairati conecte legate sauzal 1B Armbele afer corte dar elepat cual Prima amie cores a dou neorett 1D Prin aferogie meoreis a doxn sort sable ama neonate, 2. BAZELE FIZIOPATOLOGICE ALE EXPLORARII PROTEINELOR PLASMATICE Prolene plasmatieaituisearovinatit 75% dn edu scat plasm. Graie combi metodelormodeme de ilar in ge ultacentifugare,crommogne pra oe cromatografi de finite, precum spin separareelocuoorctcd ca pecpiace a med uzoleeui - eusitobjinere a stare pinta peste 90 de poten paces Prin injectarea animals de expertena Geput, cal, cpl) eu protinels pute sau obit antiserus cre permit dor imnochinice cu mare semdbiliate pce eo Fite Peniru proeinel ctor concentrate plasmic deptest | mal se potulicamelode ds evalua relat spe cum sunt imunodifuziunea madals Olam taco fulunea (Laurel) seu nefelometa, Sub concettatiaamittd Wat sis sea mene ‘tod mai sensible cum sunt cele raicimanologice (RIA nv imuoetainatce LGAs eal asura aestornetode pot fi gas in atte pivioare la ene de abot aoe fost descrsesucin nteun Vlun edt anterior (Ih a uate pogreseor amine, separa eectroforetitaprtinelorplasmatice in cine itunes asthe depts ate doar valoae orien Penns ates aos tua sus se reda compra intablele 21a 21, reultle obit eu ssa oe, stecroforeza pe he sain gel de ago, pociate de aed. hullpisincs dere rap aie ies dice net cota Din cauza imi spi, se vor pezeaa dar proteneie plasnatice cu importa functional relevani pnt dispose Protec plsnaice oe aie a ‘oiz au fost prezenate intro monograie pubicatd atenor @) it cele ante ee sele imune ou sunt relatate in mod detaliat. : Tobe 210 ‘Valor procentuale in g/l ale fractanilorcectrofortice ale protinelorserice = = | “aldbutine Las Depots of ces vali depind de aaratum yi suportulewliete (ie de see € ellos, aidan) Fu ognoah 0 Principalele proteine plasmatice Proteine Preomina | Patbnion bunion | Atemioa a anirpin (aA) Spaipoqotaios Apo A tt alcprotsinn acids (aca) Uh aehinatrging ax) Comipenann et rg Froombine Factors Factor a mirglbtina easel raralia | irons (tein Sa site) Alte a macroglobulin (St) Hlopetbie (0) ‘5 milan (22AP) Aubert TE (ATH) Clini (cst ion Genleptsaien| Protin deep « rine Pein de ear tol Bae spllrtina B(Ap0 8) ‘Thosision Coxon C3 Sateompie Competent CA Setemple Femopetne brnstina mined Fete it ‘came ‘ec npenenal Cin tema Proietti (CRPY 88 Seeoewaas & 1200 00 is | boing | sine is Tatoo al 2.4, GENERALITATI PRIVIND PROTEINELE PLASMATICE, Ca orice protein din organism. proteineleplasiatice sunt constitute din unl sau mi :multe Jangur peptide care au in comporiga lor aminoacizi. Iudiferent de functie sa specia 4 origine, proteinele sun alcatuite dint-un set de 20 arinoacizi aranjat in seevenge specie fice fecieiprotcine. fa funy de grupul poset, proteinele po fi clsiicate i micleoprosine osfuproteine. metaloproteine.glicoproteine si lipoprotein. ir in raport cu eonformatia sructorld se disting proteiefbtlae gi gobulare, Proteinee piasmatice se reinnoiesc inet ‘manenfa prezenténd o serie de particulars in ceea ce priveste metabolism lor 2.4.4. METABOLISMUL PROTEINELOR PLASMATICE, ‘Acest aspect implied procese de sintez a proeinelorplasmatce, distibuireg lor inte plasma gi ich interstitial, precum si catabolismulacestor proteine. intrcat ine viteza de Sinlezi i ova de degradare exist in mod normal o stinsi corelafe este de asteptat ca sin {e2a proteinetor plasinatice 88 fie supusd uneisigaroase reel 2.1.4.4. SINTEZA PROTEINELOR PLASMATICE Ficatul este principala suis, sinletizénd lnc aproximadv 20 g proeine cate asigard presiunea coloidesmatie§ precum i trnsportl hormaniloe. vitaminelor. minetalelor gi 2 ‘unor nelaboiti (de exempl bilinibina glacial grat liber), Imunoglobulinele sun sintetizate in plasmocite. ae alle suse de sinte a proteinelor plasmatice sunt macrofagele care produc unele componente ale sistemulai compleinent gi ot inhibitor de proteaze.celuele endoteliale care produc proteine ct olin coagulete. ibrno- lint st adeciune celular (3), Agacu 6-2 arta in Capitola 1 celuele mnucoaset intestinal sine ‘etizez28 une lipoproteine ‘Mecanismul general de sintezd a proteinelar este comun taturor celulelor si ilies interactiuni multiple de transcript itte ADN genomic si ARN mesager.tanslafia acstuia tn rbozomi si determinareasecvenjei de aminoaciz, Proteinelesintetizate in ribozomi its3 pe colea sceretorie in reticulul endoplasmatic, Dupa neadificae postraslationale (de exen= ‘lu glicoztin, plier’ ale anturilor peptide, formarea de legituri $-S.asarblarca tir su ‘ulti proteinete tec in complesul Golgi iar apo in refen tae Golgi. De aie protinele ‘sunt dinate fe spre granule secretoi. fie spre endosomv. fie epre lizozomi. Defeete de pli- ‘re sau de sombre a protenetorsurenite la nivelul retical endoplasinatc. fac en ages te protein cu defect s3 ma ajungi in complevul Golgi gi in alte organ i find deversate Incitasol,suferd un proces de degradareproteoitica. Cu alte cuinte, proseinelecu defect ma ‘wee “contrlul de eaitgs” gi se degradenra (4) 2.1.1.1 Reglareasintezet de proteine plasmatice. Ctokinele, Acest proces de regare se exerci ati la nivelul anscriptiei de mARN din ADN, ft sila nivelul transac. Sinteza de proteine depince de o serie de factor. Ire acestia sunt de sermnalat aportul adeevat de acie aminat care consitsie material de construct, in imp ce actori toxic. ca de exemplualcoolul, po inhiba sinteza, Rolui complex cat de bor non exe ilustt prin procescle de indocere sav de represieaenrimelor implica in metabolism hidratitor de carbon. Asupra acestui aspect se va reve pe latin capitol 3 2 Tabel 22. Citokincle care inflvenjeara nivel proteinetor plastic fn reactin de Fed woul =]af-—|— Lee] =] = | : | aes = | > bee |e om| gy pew eae a =~ Site | Be . vor om [ag |e | me ce = AbvevatitaqAT ening «CT =a anctimatgig GA-cy lcoprotens seid a9M = cogil -slbunina, CLIN inl cononeel Cla site complemen sony c3 asm omen CE -sesyloin CR? oti Cex Fy thopaatanc oerene NGE- fei desc acevo ec cle ml or DCE win decree deriva ain pide: SAA = protina sis Aa anion TR = ranefeti {INF sfc beret tao * Lipo at celle sane fn spsilepeisinucidate ae ctl copa si ltereze citokne gi bsp coe Detaled pe linge rests tet nb 9 et, okie a exe ale cfc ons stint sintered nsbitr al active planinogena (PAE fn Best ent Smiaes producti p suber de frr von altri soe, exper acer to Spats eat, egpoeren unr nolesde de adsiune rosin gira dete on enol denote Peder de protest iron nee ml sere rest ooidosmetioe consti un stimal pein aeceleraressnezel de proeie lipoprotein in fet ar prods de depredare a unr proicine (de exempln prods de degrade i fibrio- sci sm i promi) a sum sinters prosinslor din care provin respect rod de degrade 83 PROTEINE PLASMATICE 1s Silke |—> tes Georsroen) Iie frm] wae . MA, IL-6, TNF Fig.24 Citokine care modulecXsinteza prolineiorpasmnaice de ete tepaocite. Macrofnete ‘monocitee, lroblestele i csuleleendoteie presi itekine ear nd site poteinelor dea vIn at. et ineslekins 1-6 ntetevkna& TNE fst de ecozl tamotalt TEN -intrfecone (pro= dhs de lngoctee 1, Inuitimii an s-ae acumulat aumercase dover refeitoare fe rola! major juct de citokine in regareasintezet de proteine CCitokinele sunt protein ascmindtoae horinonilor si aletuiese um grap de tcdatort endogeni care asigard o comunicare ire celle. Ele sunt produse in timpel devoltdrit $i dernier cella pt ebente din enue ca mare aeaunr rods: de diver fa tori de mediv, Prin interaciunea lor cu receporii membrana specific. 0 sere de citokine induc seme nale ransmembranare care activeaz4 sinteza unor proveine ci fol in aparatea organisms Frincipaele citdkinecu rol in seglteanivelelor proteineor pasmuatice sunt interleukina-1 (GL-1) intercukina-6 (IL-6), factorul de necrozi tumoral alfa (TNF-a) $i factotl de trans formar a cesteri-beta (TGF-B) vezi tab. 22) Sinteza acestor citokine are loc la nivelul mactafogelor. fibroblastlor, infocitelor s2 104 clr cisy, ™ ‘Steck, F Natiaran ri 0 | rwi0cemn | stun cua Nopcares) —— “apteare t See eb (oP sinha ev mare ainitate stivitalen inhibi oreo de heparin Tabel 236 ‘Situsu de reaete af unor serie. De notat et muta 388 Met > Arg modifies ‘finite fafa de prtenra libata de preicetie sep Studeese | emaratitoacce | mola contin [Boat See tpn aitiontt | Greets | tout core [cine [nares haan Maaoarhodwe | roangserte | etn alice (ene) ft Avdnd o reutate molecuardretativ micd (54 KD). ayAT eee destal de ugorin inter 51 poate proteja ase esuturile fala de activitate distuetiva a proteszcor si mai ales fala de elastaza elberaté din neutroftle precum gi fai de tripsind. De nota ck fusnattl st ‘acl superoid general de neutrofle pot imctva ca AT prin oxidarea sitsul reacts (19), »b, Genetica. Locusil Pt (protease inibitar est extem de polo cu peste 6 cle vati- ante genctce, clasficate in functle de nigrareaeletroforetica. Varianta cea mal recent considera a ficea normal este otal M (peste 90% din subieci urmalé de vatiadsle § 324) 51Z 296) Niveleleplesratice de 200-100 nig corespund varantel Pi MIM a timp ce van, ‘aniete Pi MS. Pi M2 gi PLZZ se asociar§ cu concentafiplasmatice mai reduse, Stata co YariantaS este conseeutiva mutajei 264 Glu > Val care induce o instabiltate a molecule de ‘AT ducdnd lao degradare nai rpida a acesti molecule. Incacul vadianei Z. mulatia 342 Glu-> Lys face ea 85% din molecuele de. AT string blocete in citoplasitahepatocitelor ‘une se evideniaz sub form de incluziun PAS pozitve, Prin ume scdereanivelelorplas- rice de @ AT se pot datora sintezei utor molecule ugor degradable varanta 8). deficit de procesare 5 eliberare din hepatocite a moleculelor de ay AT (variant Z) sau ehiatlipsei de sinezt(varianta Pi nul). Cazurile de homozigot ealizand fenotipuile ZZ si Pi nul (ipsa {otal se soldeazé cu deficit de inlibare a proteazeor gis pot solda cu boli pulmonare exons 20.21.22) € Deficitul de ay AT si bolle patmonare, Aprosimatiy 2% din cazurle de exufizem Polmonar din Buropa si Auwica de Nord se asocia4 cu detct homocigot dew yAT (Pi 22 ‘i Pinu, Enizemul se dezvolti la asfel de subiet ined dina daun sau area decad’ a vet nai ales daca sunt 51 Fumitoi Se considers chin cursul uno proces inflamatori ale cilor respiraoti se ajunge Ia 0 cliberare clas din neurofilete acumulate in focarulillamator In wd noma aeeste Proteace sunt inlibate de efire «AT exudat in fesutilinflamat pe cénd in eazutile ca efit de pA. clastaa neinhibald va duce a degradarea proseoitca a septelor interaive- ole s implicit a producerca unui emfizemt care adeseori devine panlobular. Administrarea de ay AT purticatd din plas sau obfious prin inginere genetic (recombinant AT) 4 | | | | | i | | Ponte preveni sau macarincetini apaiia balla subi cu deficit genetic. O abordare mai radical constd in rasplamul de eat (20.21) 4. Deicitul de «AT in alte bol, Aprosimatic 10-20% a now-nisenfilor cu Pi ZZ dex Volt hepatité neonatala, iar lao treme din cesta beala progreseava spre citorS fatal: Cet care aj a vars adults dezvolts probabil mecanisme compensstor capable 58 previ egradarca proteoiticd a tramet de colagen si elastina a fobulilor lepaici $1 oprine ated regenerarea dezorganiza tpi eiroze. in orice car. doar o proporieredusd de adulli Pi ZZ. ervolid cioza. desi tol inzivizit en aceasta anamualie prezinth is hepatociteinciuni PAS boziive cate. prin metode immnochimice. sau dovedit afi acumnulat de a AT Pe deal parte. 4-S%a subietilor ada cu Pi ZZ dezvotl politi rena neaso- fob de membrana celulard din vecinttatea complewiluianligennticonp, care a iniiatacti- varea si apotinterafioneazd cu molecula de C2. alcituind complewil C4BC2a denuat con- veriazn C4 a fi casi, Activarea cil alternative este indusi de poizaharidele din pereti celulelor de endo foxincle bocterilor Gran-segatve. [aA factoni neff gi page. Tei acest agent valor posed o agaemunts “suprafat acuivatoare”, cave permite frmarea converiazei C3 gi protejarea ei de eect inhibitor al fictorior {gi LC3b formatin sem activi C3 se leaga Ge snprafaja ativatare gi formenza un complex ca faciorlB, iar complestl C3DB se tms- form in C3bBb sub actunes enzimaticd a factordui D.Activittea enzimaticd a complex Ji C3OBO este siablizat de cre properdina (P) amplifieade-stcapactatea de a activa noi molecule de C3 {in urna actu celar dou convertaze formate pe cale clasioa gi alternatva,respec- {iv CHbC2a gi C3bBD are loc elivarea C3 cu eliberaea fragmentului C3a, eu rol in cheruo- ‘aie gi anafiiaie, sia Tragmentul C3b cu ol acti Geueratea C5 convertazel sre loc in urna ssocietifagmentnisi C3b la comple C3 converiaze (CADC2a)ajungndu-seastfe la complevul C4bC2aC 3 (penera calea clasicd) gt (CAB (pentny cafe altemativa), Aceste complexe curol de CS coawertazécliveszé enrimatic omponentul C5 rezultind CSa enrol chemotactic gi Cb, care se fixeaza la suprafaa meit= branei celular Asamblarea cdi terminale se face prin weaciastoichiometsic a C3b cu componen- {ele C6 si C7 formindu-se complesnl C5b-7 ancorat ia membrana plasmaticd a celle LLegarea ia acest complex a unei molecule do C8 gta mua multor molecule de C9 genereard complexul C5bs9. car, in usma utos modifica conformationale ale proteinelor din compo= enka Tu, se poate isera complet in membrana celular, Formnd un canal permeabil penta ‘apd sion, Tot ca unnare 2 modifidilorconformaionae mai sus amine, componentele com plesutui C3b-9 expun asa-numiii “determinant neoantigenici", De aolat ob asamblarea omplexulu C5b-3 poate aves loc gin fara Maida in absenja membranel) asoclindtse cx clusterin $i cu vtronectina (denomtith si protein § a complementuii), Se formeazd asta complexe de ipul SC3b-9 care sunk cialitc inactive (46-18) b. Ken patologle. Detcimiateauivelull serie al lfentelor componente, pre- cum si ativitai global sistema complement prin testa! CH30 (complement hemolitic ‘otal 50%) sunt deo raid uliltate in dagnosticul unor boli. Concentrati crescute se isle eso in proceseinflamatori acute gin genere tn cusulreaciei de faz acd infect. post ‘operator. infaret miocardic) precum si im puseuri evolutive ale unor boli eu inflainaie ‘ronicd (spondiittanchilozant,scleodermie, pliant reamatoida), Seerea concenvajllorsuvine mai des in bolt evoluded en erestrea complenchr inane

You might also like