You are on page 1of 21

AMENAJAREA UNEI STATIUNI TURISTICE

PRINCIPIUL RENTABILITATII DIRECTE


Capacitatea de a discerene din tot ce inseamna investitii, maniera de a elabora un proiect.
Care este partea care revine economistului si care este partea celorlalti specialisti?
referindu-ne in special la relatia dintre amenajare-mediu, sistem teritorial turistic si
dezvoltarea unui anumit model, avem de a face obligatoriu cu un principiu indus
economic(nu poti sa dezvolti o anumita amenajare pe turism fara a analiza rentabilitatea
economica)PRINCIPIUL FLEXIBILITATII (distingem din rentabilitatea directa roulul pe
care pot sa il aiba pachetele turistice diferite pentru a se transforma cu timpul pt a creste
rentabilitatea directa).
Cel mai adesea rentabilitatea directa trebuie vazuta nu ca doar o dimensiune stricta bazata
pe ceea ce se propune din start pentru obiectivul respective ci trebuie privita in scop
dinamic, in scopul modificarilor survenite prin amenajare si maniera in care amenajarea
in sine sufera de la nivelul atitudinii economice de dezvoltare a strategiilor urmate si
atunci de crestere a rentabilitatii economice.
Dezvoltarea turismului si aplicarea principiilor care guverneaza aceasta dezvooltare nu
poate fi facuta fara un status sucicient de bun alocat, specificat cel mai adesea dezvoltarii
industriale generale, dezvoltarii agricole, sistemului de transport, a circulatiei marfurilor,
a comertului, a relatiilor internationale.
ROLUL PE CARE IL JOACA ECONOMIA GENERALA A UNEI TARI SAU
REGIUNI
GLOBALIZAREA SI MONDIALIZAREA FENOMENELOR SOCIALECONOMICE IN DEZ. TURISMULUI SI A UNEI STATIUNI TURISTICE
POTENTIALUL TURISTIC-DINAMICI STRUCTURANTE ALE PEISAJELOR
1 Peisaj geografic este direct raspunzator de peisajul cultural. Peisajul geografic si
cultural reprezinta o frecventa cu structura analitica
2 Peisajul cultural
-structura
-functionalitatea
-dinamica
3 Dinamica peisajului a jucat si joaca rol important in perceptia asupra unui loc si mai
ales incarcatura pozitiva care o poate da atractivitatii turistice

Ce rol au ciclurile economice in dezvoltarea si amenajarea turistica?


Turismul este legat de niste resurse sau potential. Din aceasta perspectiva
existenta unor resurse turistice bazate pe un potential natural sau cultural inseamna o
analiza din perspectiva locatiei, localizarii, din perspectiva unor situri, dar si din
perspectiva manierei de accesare de existenta lor si capacitatea de a folosi resursele
respective. Turismul va avea un impact in dezvoltarea economica. Peisajul geografic si
cultural trebuie sa gaseasca un rol foarte important in dezvoltarea turismului.
Dinamica peisajului, modificarile si schimbarile care intervin la nivelul
structurilor teritoriale economice, dinamica peisajului are un rol foarte important
deoarece schimbarile de planuri si viziune pot creste sau crea un dezechilibru in
dezvoltarea turismului.
In ce masura locatia, peisajul intra in analiza noastra de amenajare turistica.
Trebuie sa intrebam unde o vom amplasa si ce perspectiva are, si in ce masura peisajele
geografice vor avea un rol in dezvoltarea si amenajarea turistica ulterioara.
Riscurile in amenajarea turistica- poluare, peisaje destructurante, de mediu, si de
perceptia zonelor.
Dimensiuni de analiza ale teritoriului
-fizico geografica
-economica
-juridica
-enviromentala
-sentimentala
Dinamica peisajului geografic este rodul evolutiei ciclurilor economice a jucat si joaca
un rol important in dezvoltarea turismului fie in sens de extindere de dezvoltare de
evolutie pozitiva fie in sens de defavorabil, restrictiv, de restrangere a activitatilor ca
urmare a unui anumit tip de utilizare.
Este de mentionat la activitati pozitive pentru turism:
1. pastrarea unor situri rurale cu gospodarii dispersate in tarile arealului montan
(Tara Dornelor, Tara Barsei, Tara Nasaudului, Maramuresului etc)
2. existenta ariilor protejate care au o contributie fundamentala in dezvoltarea unor
tipuri de amenajari specifice (poteci tematice, puncte de belvedere, trasee
montane, amenajari turistice de primire sau de servicii)
3. Identificarea unor axe sau centre de polarizare turistica legata de peisajele
cutlurale dar si obiective de interes in turismul cultural
4. areale cu o vegetatie putin tranformata uman, de regula forestiera
5. alte elemente ale sitemului teritorial montan (relief, ape, izvoare minerale,
turbarii, tinoave) care pot intra intr-un circuit al ariilor protejate

Efectele negative remarcate in peisaj si care genereaza disfunctionalitati si disporportii


de atractivitate:
1. arii de risc tehnologic (vechiile exploatari miniere: Iacobeni, Fundul Moldovei,
Mestecanis, Crucea, Calimani) si care au un rol turistic restrans, dar pe viitor conservarea
si grija fata de mediu ar putea transforma frisele miniere intr-un areal de interes turistic
2. areale defrisate, destabilzate bio-geografic natural sau antropic si care constituie
un element repulsiv in amenajarea turistica (deseori partiile de schi urmaresc traseele
unor astor de areale cu doboraturi de vant) cel mai grav este ca ciclurile economice care
au afectat Bucovina au inclus perioade de exploatatie forestiera intensa anii 50, 90, dupa
2000 care au destabilizat echilibrul ecologic, geosistemic, in special in zonele montane
dar mai ales la contactul dintre intravilan si teritoriile adiacente lor (vezi harta depresiunii
Dornelor)
3. existenta unor alunecari de teren cu peisaje destructurate in zona frisului capatic ca
urmare a defrisarilor.
Interventia antropica in scopul amenajarilor turistice poate contura, confirma, stabiliza un
peisaj geografic. Poate sa il puna in valoare sau dinpotriva poate destabiliza spatiul
geografic sistemul teritorial si poate genera elemente de restrangere potentiala a
activitatilor agricole si turistice iar in circuitul acesta cand padurea este destbilizata
reprezinta o succesiune naturala. Din acest proces natural cu actiuni antropice,
amenajarea turistica poate accentua sau dinpotriva poate stopa sau stagna circuite
dinamice paesagistice intr-un anumit spatiu geografic.
ROLUL PEISAJULUI GEOGRAFIC IN DEZVOLTAREA TURISMULI SI
AMENAJARILOR TURISTICE
Politiica peisajului: Strategii, restructuriari, perspective, management paisagistic,
planificare teritoriala.
Ceea ce vedem in spatiul forestier in care au aparut pensiuni inseamna peisaj cultural.
Peisajul cultural este expresia teritoriala a unui mod de viata economic social de
exploatare a unor resurse, transpus vizibil prin elemente de durata, constructii, tipuri de
culturi agricole, forme de organizare a spatiului comucational, si care poarta de
asemenea pecetea unor configurari si reconfigurari spatiale ca urmare a unui timp
istoric scurs si a unor etape istorice de dezvoltare specifice. Fiecare ciclu economic prin
care a trecut Bucovina sau alt teritoriu montan a avut reverberatii in organizari si
reorganizari spatiale, in conturarea unui anumit peisaj.
Amenajarea turistica trebuie sa fie o componenta a peisajului cultural de incadrare
armonioasa functionala, echilibrata in acest peisaj cultural sau peisaj puternic antropizat.

Actorii:
Administratia, cetatentii sau antreprenorii, specialistii
In spatiul montan peisajul cultural trebuie privit ca o resursa. Peisaj cultural construit +
peisaj cultural natural.
Cultura teritoriului sau teritorializarea culturii
-cultura teritoriului
-peisajul identitar
-potential destructurat asociat fragilistatii spatiului
Spatializarea culturii vs cultura unui anumit teritoriu:
Bucovina-cultura spatiului:
-intre destructurare si recompunere
-mozaic cultural spatial
-temporalitatea
Tipologiile peisagistice in Bucovina
-secvente spatiale
-catene si axe eco-teme
-axe culturale si convergente structurale peisagistice
-secventele temporale culturale
TIPOLOGIA AMENAJARILOR TURISTICE
STRUCTURI SPATIALE
-Spatiul geografic de dominanta turistica alba
-Spatiul geografic de dominata turistica albastra (litorala)
-Spatiul geografic de dominanta turistica verde (munte, arie protejata)
-Spatiul geografic de dominata turistica culturala (obiectivele turismului cultural sau
legate de peisajul cultural dar si spatiul rural/urban)
-Spatiul geografic de dominanta turistica mixta (o anumita resursa specifica care poate
fi de natura balneara, climat etc)
Lista acestor tipuri de spatii geografice este justificata de 2 particularitati:
-amenajarea teritoriului si amenajarea turistica este dirijata in perspectivele de organizare
ale spatiului geografic si de amenajare aduc permanent in discutie faptul ca turismul se
organizeaza se desfasoara foarte mult in conditionare cu aceasta maniera de pozitionare
de localizare a resursei turistice. Pt ca elementul pe care noi mizam il reprezinta (unde se
afla resursa turistica)
Specificitatea amenajarilor turistice din spatiul geografic de dominanta turistica alba:
-obiectivele sunt clar determinate de abrodare deoarece spatiul montan are un specific
asociat determinarii generatei climatic-fizico-geografic dupa cum urmeaza: nivele
lipsometrice superioare, energie de relief ridicata, pante accentuate, climate etajate reci

umede cu ierni prelungite fata de alte zone dar mai ales un spatiu geografic organizat
antropic de la nivelul vailor tarilor, la nivleul ariilor de convergenta si nodurilor,
nodurilor hidrografice, apoi satele si asezarile urbane sunte centrate in depresiuni sau pe
vai dar si la nivelul culmilor existand 2 tipuri dominante de asezari respectiv a dispersiei
pe culmi. Are specific un domeniu de locuire dispersat sau disociat.
Peisajele culturale in spatiul de dominata alba aduc in discutii mai ales pentru aceste zone
montane cu domeniu schiabil, caracterul asezarilor rurale de organizare dar si specificul
statiunilor cu izvoare minerale din aria montana.
Atunci cand vb de arealul montan aplicam toate exemplificarile specifice dar cand
discutam despre domeniul schiabil si spatiul cu dominanta alba ne gandim la :
1 posibilitatea de a identifica versanti montani cu pante accentuate capabil sa
mentina stratul de zapada mai mult timp (versanti umbriti), avem in vedere energia de
relief dar si capacitaea de a consturii si pune in opera echipamente adecvate sporturilor de
iarna, partii de schi/schi fond, piste pentru sanii, echipamente adecvate altor sporturi de
iarna.
2 dotarile legate de cazarea turistilor, unitati de cazare si de servicii diverse
3 conditionarea legata de accesibilitate
4 crearea unor compatibilitati locale intre dezvoltarea turismului la standarde
specifice si conditiile locale sau premizele de dezvoltare turistice create anterior
Elemente cu caracter secundar
1 asezarile rurale pre-existente-compatibilitati de amenajare prin implementarea unor
structuri turistice in arealul in care utilizarea terenurilor si simtul proprietatii este foarte
acut
2 o compatibilizare cu locuintele in domeniul de dispersie
3 caracterul ecologic generat prin amenajari turistice in zona montana
Trebuei urmarite obligatoriu principiile amenajarilor turistice legate de locatie apoi
urmeaza vele rezultate din integrarea armonioasa peisagistica dar se cele de
functionalitate la nivel de profit.
Sunt printre cele mai scumpe forme de amenajari turistice cele realizate in spatiu
geografic de dominanta alba deoarce scot din spatiu agricol sau forestier suprafete
impresionante deoarece partiile de schi si celalate amenajari au nevoie de suprafete
impresionante de la minim 200 m pana la 500 m latime. Schimbarea destinatiei utilitatii
terenului are si o perspectiva de abordare obligatorie de natura energetica si
informationala la aceasta avem in vedere faptul ca o partie de schi plus infrastructura
pentru un drenaj corect sub forma unor amenajari hidrotehnice.
Spatiiile geografice de dominanta alba justifica in investitii de anvergura faptul
ca este o amenajare mai mult sau mai putin punctuala dar beneficiile aduse de aceasta
amenajare liniara se repercuteaza asupra unei zone mult mai largi dar si asupra intregii
localitati pentru cazare in plin sezon.
Problema este sezonalitatea si din acest motiv statiunile au prevazute obligatoriu si
amenajari legate de principiul atractiei principale si destinatii secundare si al principiului
flexibilitatii de amenajare.

In categoria dotarilor pentru spatiul ALB trebui tinut cont ca dimensiunile


echipamentelor si ansamblurile acestora uneori sunt de mai mare dimensiune decat partia
in sine. In regulile de urbanism se fac precizari foarte clare vis-a-vis de aceste elemente
asociate spatiului geografic montan de dominanta alba si anume gasirea unor solutii
tehnice pentru diverse categorii de paante, inclusiv identificare unor posibilitati de contrapanta sau de serpuire a partiei pentru a micsora vitezele de deplasare, apoi locuri pentru
sistemele de protectie marginale partiilor de schi sau altor echipamente, crearea unor
masuri de protectie adecvate practicarii altor sporturi de iarna (snowbord, sau schi fond,
biatlon,) sau cele care includ interala alpina sau slalom urias ca forme de practicare.
Catalogarea acestor echipamente intra in atributiile ministerelor de sport si de
dezvoltare locala si trebuie sa fie in concordanta si cu amenajarile de servicii turistice sau
coroborate cu unitatile de cazare.
Produsul turistic in aceste regiuni incarca sa diversifice oferta. Acestea se refera la
bazina de inot sauna cazinouri, sporturi nautice, centre de fitness sau componenta
culturala : Sali de expozitie, festivaluri, care includ activitatiile specifice domeniului
schiabil si de agrement.
Armonizarea si articularea diferitelor activitati cu cele specifice numai acestui
domeniu inseamna functionalizarea principiului flexibilitatii. E vb de flexibilitatea
ofertei turistice unde se discuta despre capacitatea de a amenaja o statiune sau un obiectiv
tinand cont de alte oferte de produse turistice decat cele primordiale. Cel mai mare
element disfunctionalizant din sistem e reprezentat de sezonalitate dar si dependenta de
perioada de ninsori sau de timp extrem.
Statiunile care persista in oferte in acest domeniu au o principala calitate, aceea de a
conserva suficient de bine prin amplasara partiilor de schi si de a oferi 4-5 luni
capacitatea de a mentine deschisa partia.
PUG-urile localitatilor trebuie sa se subordoneze strategiilor de dezvoltare ale
turismului pentru practicarea sporturilor de iarna. Amenajarea turistica este in felul acesta
deschisa tot anul pentru ca muntele include resurse suficiente de la practicarea sporturilor
extreme (tiroliana, rafting, a drumetiilor, a pistelor pentru mountain bike) si de asemenea
indentifica deseori componenta culturala a unei statiuni.
Pe de alta parte ariile turistice, statiunile sau obiectivele in spatiul ALB sunt
frecvent asociate cu arii protejate de patrimoniu natural (rezervatii nationale, parcuri
nationale, obiective conservare a unor elemente de vegetatie) existand astfel o
functionalitate colaborativa intre cele 2 categorii de tipuri de amenajare. Cea naturala
asociata domeniului schiabil si cea de patrimoniu natural devin complementare.
In acest context apar niste observatii:
1 genereaza tipuri de turism diferite ( ecoturism)
2 genereaza uneori conflicte si tensiuni intre cei care doresc sa acceada ariile protejate cu
mijloacele specifice zonelor domeniului schiabil
3 amenajarile pentru cazare trebuie sa fie usor diferite chiar daca apartin aceluiasi areal
(diferente dintre turistii care cauta sport,drumeti, relaxare etc)

Identificarea dimensionala perceptuala a fluxurilor turistice ca sezonalitate, ca numar, ca


scop, ca durata a sejurului. Ele sunt diferite atat timp cat scopul urmarit este diferit.
PLAN DE MANAGEMT PARC NATIONAL CALIMANI
In apropierea ariei protejate amenajarile turistice trebuie sa respecte niste norme chiar
daca nu sunt prevazute in planurile de management ale ariei protejate precum:
-caracterul arhitectural
-materialele de constructie folosite
-tipul si regimul de inaltime al constructiei
-forma si dimensiunile adecvate
-sistemul de iluminare si incalzire folosit
-sistemul de evacuare a apelor menajere ( fose septice)
-sistemul de evacuare a deseurilor
-pana la identificarea particularitatiilor culinare specifice asezarilor din aceste arii dar cu
protejarea elementelor de flora si fauna.
COMPONENTE PENTRU AMENAJAREA TURISTICA

VALORI GENERALE ALE MANAGEMENTULUI


Obiectivul
statiunii
spatial
Infrastructura
Resursele financiare
Managementul structurii
Clientii ( structura fluxului turistic)
Aprovizionarea (furnizorii)
Resurse umane
Functionalitatea optima-trebuie legata de principiul flexibilitatii pentru a maximiza
beneficiul.
Mecanismele care optimizeaza dezvoltarea si investitiile reprezinta doar o parte a
etapelor premergatoare a bunei functionari a unei amenajari tustice. Avem 2 componente
foarte clare:
1. contextul local si regional de dezvoltare
2. contextul continental
3. riscurile care apar pentru dezvoltarea unui anumit tip de amenajari
Managementul abordeaza problema amenajarii sub forma componentelor care
interactioneaza prin mecanisme specifice cu scopuri foarte precise si cel mai justificat
este abordarea unu management dentritic(cel care justifica actiuni pe anumite cai,
luarea in calcul a unor posibilitati generate de o decizie care va genera fie un tip de
actiune A1 A2 care la randul lor vor genera fie alte categorii de actiuni si care este
posibil sa genereze functionalitati complexe. Un management coerent si constient

aplicat inseamna actiuni infrastructuri si personal. Exista instrumente manageriale in


scopul (repararea unor conexiuni nefunctionale de ex. Lamurirea unor probleme intre
membrii echipei si deciderea a celor mai bune solutii de dezvoltare) identificarea
mecanisemelor de interactionare iar managerul nu trebuie sa faca altceva decat sa
identifice acest sitem de piese si relatii asemenea unui tablou de bord, actionand
optim ca timp si ca loc pentru eliminarea disfunctionalitatii.
Scopul poate sa insemne nu numai functionalitate optima dar si crearea unui mediu
corect de functionare al ansamblului amenajarii (fata de mediu, de clientie de
autoritati etc.)
Managementul inseamna inlocuirea unor piese necorespunzatoare, furnizori angajati
echipamente, sau inlocuirea a receptiei unor categorii de turisti care au un
comportament neadecvat,
Managementul inseamna elimanrea unor piese din sistem
Redimensionarea resurselor in functie de dinamica specifica amenajarii
Tinta oricarui manager valoros este acea de a crea mecanisme optime de functionare
bazandu-se pe componente de calitate intr-o cantitate optima .
Concluzia.....integrarea principiilor in dezvoltarea unor amenajari turistice de diferite
dimensiuni, presupune atat reglarea prin mecanisme de piata nivelul de dezvoltare
economica si reglarea de asemenea a relatiei care genereaza investitia, caracterul
antreprenorial al dezvoltarii cu locatia cu situl cu spatiul geografic in care apare.:
Antreprenorul are 3 parghii fundamentale pentru a devenii antreprenor
-oportunitatea
-identifica locatia
-reuseste sa dimensioneze investitia
Intelegerea mecanismelor dupa care se dezvolta o amenajare teritoriala presupune nu
doar cunoasterea in detaliu a specificului cultural al peisajului geografic dar si
specificul cultural a nivelului de trai a preocuparilor si nevoilor populatiei in care se
dezvolta respectiva amenajare alaturi de maniera pe care o creaza acea dezvoltare a
colectivitatii in care s-a dezvoltat.
E vorba de interfata dintre spatiul nud spatiul geografic pre investitii si populatie
creata de acea amenajare turistica
OBIECTIVELE GENERALE DE AMENAJARE TURISTICA (PENTRU
ELABORAREA CORECTA SI CONSTIENTA A UNEI STRATEGII )
Identificate in mai multe studii incepand cu anii 70 ( Sessa). Este stiut ca
existena unei anumite amenajari are in spate o strategie a dezvoltarii, crearea unor
mecanisme prin care turismul devine o componenta importanta a valorificarii unui
potential local uman cultural economic general. Aceste obiective sunt:

1. Prognozarea cererii la diferite nivele. Sessa mentiona justeta identificarii cererii si


chiar nevoia de a lega datele de posibile prognoze de fluxuri de cele de oferte
turistice. Un marketing corect aplicat din start la initierea actiunilor
antreprenoriale poate creste mult din start raspunsul la ecuatia cerere oferta din
punct de vedere turistic. Presupune stabilirea unui punct de echilibru intre
capacitatea de receptie a fluxurilor turistice si capacitatea de a integra oferta intrun ansamblu local al integrarii juste a amenajarii turistice.
2. estimarea coeficientilor de utilizare a capacitatilor de amenajare turistica intra in
aceasta discutie
3. Un obiectiv important este dimensionarea corecta a necesarului financiar de
dezvoltare a infrastructurii turistice si modalitatilor de finantare a investitiilor in
acest domeniu. De obicei antreprenorii nu sunt de la nivelul local, acestia nu stiu
mereu specificul traditional de conceptualizare a unei dezvoltari si se creaza
disproportii investitionale intre caracterul functional al amenajarii si caracterul
logic specific local de amenajare propriu-zisa.
A 2 dimensiune este finantarea insuficienta mai ales in cazul antreprenorilor locali
creand o sincopa de dezvoltare pentru ca uneori nu vor putea sa justifice pretentile pe
care le au fata de nivelul financiar de care dispun
4. Necesarul de resurse umane. Se vor crea structuri educationale capabile regional
sa pregateasca resursa umana pentru turism sau alte activitati economice. Aceste
masuri sunt pe hartie darforta de munca locala este mult prea putin folosita in cele
mai multe dintre amenajarile turistice deoarece e vb de nivelul de pregatire de
educare a resursei umane, tendinta de a disocia locului de munca de resedinta de
imbatranire a populatiei in mediul rural, de incapacitatea autoritatilor locale de a
se implica in antreprenoriatul public-local
5. Efectele asupra balantei financiare in sepcial de plati externe in raport cu evolutia
prevazuta a cererii externe de servicii turistice nationale si a cererii nationale de
servicii externe.
6. Previziunea cererii straine ca urmare a actiunilor promotionale
7. crearea unor mecanisme previzionate de politica elastica a preturilor pentru
servicii turistice in raport de ceea ce reprezinta dimensiunea fluxului turistc etc.
Aici intra in discutie tipul de amenajare de la cel de tip univoc in care exista o
singura amenajare intr-un anumit spatiu la cele plurivoce in care sunt mai multe si
de existenta unei piete concurentiale locale pentru oferirea unor servicii turistice.
In acest obiectiv se implica creditorii, dezvoltatorii dar si administratia locala
8. Sezonalitate si asezonalitate Sessa afirma ca prelungirea unui timp de sejur si a
sezonalitatii unei statiuni in functie de factorii climaterici de distantele spatiilor
emitatoare si de atractiile oferite ar fi bine sa fie un desiderat foarte important in
abordarea fenomenului turistic. Cert este ca aceasta extindere a sezonului turistic
presupune identificarea cailor prin care pachetele produselor turistice vor trebui sa
cuprinda si activitati de extrasezon de baza. De fiecare data cand vb de principiul
destinatiei secundare si atractiei principale se pot crea relatii teritoriale de
amenajare al spatiului, tensionale sau de tip disfunctional intre diferite categorii
de amenajare pana la diferite tipuri de activitati turistice. Prelungirea sezonalitati

poate fi uneori o dimensiune a extinderii riscului turistic, a transformarii tipului de


turism pentru care era creata initial zona.
9. Localizarea polilor de dezvoltare turistica in raport cu ritmurile de dezvoltare a
diferitelor sectoare de economie cu planul general de amenajare a teritoriului
national, a teritoriului local sau regional.
10. Conturarea elementelor care intra in circuitul patrimoniului natural si cultural si
care sunt cele mai importante din punctul de vedere a atractivitatii turistice.

SITRUCTURA SISTEMULUI ECOTURISM


-ECOTURISM ENVIRONMENTALAre 4 componente:
-sisteme teritoriale complexe cu relatii contructive si distructive cu administratia
parcului national. Este asociat prin relatii de colaborare cu accesibilitatea si
administratia comunitatii. Fiecare acceseaza printr-o serie de mecanisme precum
Sisteme teritoriale complexe cu peisaje complexe cu situri culturale etc.
Accesibilitatea inseamna elaborarea unei strategii de dezvoltare nationale sau regionale si
cai de comunicatii si infrastructuri si rolul dimensionarii accesului.
Intre accesibilitatea zone ariei protejate apar relatii constructive intre administratii
comunitati si .
Un sit natura 2000 poate include si elemente culturale specifice zonei alpine (stane)
Administratia locala elaboreaza strategii PUG-uri dar permite si economii abrazive care
induc anumite atractivitati locale si care intra uneori in contradictie cu ceea ce reprezinta
cateogoriile de administratie pentru ariile parcurilor.
Ecoturismul montan are 3 componente de amenajare
-specificitate naturala sociala culturala economica, o dorinta fireasca a oamenilor de a
respecta zona practicand un anumit tip de turism. Pentru ca turistul provine dintr-un
mediu urban si doreste o apropiere de natura, pentru ca este o adevarata explozie a pietei
ecoturstice mai ales dupa 2004.
La toate aceste elemente mai adaugam o organizare a spatiului montan romanesc
specifica si aduce din nou in discutie practicarea unor forme de turism asociate ariei
montane.(carpatii orientali- bine umanizati, dimensiunea spatiala-extindere a palierelor
hipsometrice locuite, o lucuire la nivel de tari si vai, spatiu dominant forestier) este foarte
importanta din perspectiva dezvoltarii turismului. Asistam ca pe 1/3 din teritoriu national
sa regasim cea mai ampla cuprindere a unor posibilitati de amenajari turistice.
Turismul montan si ecologic sunt 2 componente ale spatiului geografic de dominanta
turistica montana, totusi spatiul rural romanesc montan a suferit transformari suficiente
pentru al proiecta intr-o lumina de atractivitati turistice culturale de mai mare anvergura
decat spatiul rural colinar sau de campie de la nivelul Romaniei.

Transformarile de structuri teritoriale se imbina armonios cu caracteristicile fondului


teritoria.
In momentul cand accesam o strategie de amenajare turistica trebuie sa ne gandim daca
cele 2 nivele de abordare, structurala si evolutiva, intra in discutie pentru amenajarea
turistica.
Dimensionalitatea complexa a fenomenului prin riferire la structuri teritoriale-altele decat
cele abordate fecvent (tarile si vaile)
O amenajare turistica pe vale poate sa ocupe 2 secvente in principal:
-in conditiile normale unei vai pensiune sau amenajarea turistica poate avea 2 pozitionari
fie in amonte sau aval fie pe o axa secunodara vis-a-vis de vale.
Morfologia montana a organizarii spatilor locuite presupune intre altele desfasurarea unor
activitati turistice specifice si mai ales crearea unui peisaj corespondent atractivitatii
principale. Accesibilitatea are un rol foarte important in creionarea locatiilor optime
pentru vai ca element structurant major amenajarea turistica va ocupa fie elementul
central al asezarii de vale, fie extremitatile ei pe cand in cazul tarilor amenajarea turistica
va cauta sa surprinda in special perspectivele care le deschide tara respectiva
De cele mai multe ori in cadrul spatiului montan va cuprinde obligatoriu si dimensiunea
economica de utilizare a spatiului unde perspectivele se asociaza foarte bine cu axele de
comunicatii.
In cazul arealului montan, elementele care genereaza un anumit tip de evolutie, un anumit
tip de dinamica , sunt cele care justifica asocierea unei anumite tendinte economice de
dezvoltare cu un anumit tip de spatiu geografic de tip montan cu rol deosebit in sistemul
teritorial.
Presiunea antropica in crestere-destructurare economica constanta transformare
economiilor neprofitabila si atunci este justificat riscul tehnologic la care este supusa
zona montana si apoi o ridicare a nivelului de locuire (altitudine) rezultand in cele din
urma sisteme teritoriale montane distincte care comporta riscuri dar si alimentari
specifice categorii specifice de teritorii pentru amenajari turistice.

RISCURILE PENTRU AMENAJARE TURISTICA

Leg. Cu Administratia Conjunctural Legislativ Organizare interna


RISCURI
contructiilor)

- urbanism (principiul integrarii armonioase, incalcare regimului

Economice

Sociale

Enviromentale x (utilitati, arhitectural, peisaj, deseuri, activitati si


actiuni) actiuni care afecteaza calitatea apei aerului mediului in
ansamblul sau, solului, vegetatiei etc,,,

Culturale

Finaciare

Naturale

Riscurile in colaborarea cu autoritatile.


-birocratia, circuitul anevoios a documentatiei, timpul pentru avize si inceperea
lucrarii.
-lipsa de flexibilitate

RISCURILE DE PIATA
Dimensionarea corecta a amenajarii in functie de fluxul turistic. Elaborarea unei
strategii turistice adecvate.
Marketing si concurenta loiala pe piata turismului. Riscurile vizeaza nu numai
investitorii, nu numai elementul receptor a produsului turistic ci si turistul care ar
putea sa acceada intr-o anumita amenajare si sa se confrunte cu probleme de
disfunctionalitate.
Riscurile geopolitice.

Toate obiectivele de patrimoniu se pot constituii ca riscuri de abordare turistica


conasiderandu-se riscuri culturale daca avem in vedere utilizarea improprie a acestei
resurse pt amenajari turistice. Dar deopotriva trebuie sa discutam de faptul ca din
perspectiva dezvoltarii fluxurilor turistice existenta unor grupuri umane a unor culturi
traditionale a unor grupuri etnice confesionale a unor mentalitati locale sa fie de fapt
un posibil risc cultural.
Legislatia in viguare pt clasificarea structurilor de cazare turistica
1. structuri oficiale de cazare si unitati de primire care sunt clasificate.
2. structuri de cazare primire in afara circuitului legal care se adapteaza unui anumit
standard. De obicei in documntatiile de urbanism se iau in calcul doar cele
oficiale dar este recunoscut faptul ca fluxurile turistice mai ales pe litoral
beneficiaza in procent substantial de structuri de primire si cazare neoficiale.
De asemenea capacitatea de cazare se poate clasifica in :
1. cea instalata sau existenta, locuri de cazare in spatii omologate si clasate ca atare
2. capacitatea de cazare disponibila sau in functiune ( capacitatea de cazare in
functie de numarul de zile in care sunt deschise unitatile turistice, respectiv in
preajma obiectivelor turistice cu activitate sezoniera)
Tipuri de structuri turistice catalogate in functie de anumite clasificari.
HOTELURI- structura de primire turistica, amenajata in constructii cu acest scop,
asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si spatii de servicii adecvate.
Pune la dispozitia turistilor, camere garsoniere apartemente si se incadreaza intr-o
varietate de tipuri de structuri de cazare. Sunt localizate in statiuni, localitati cu destinatie
turistica, in diferite tipuri de localitati. (una din reglementarile de la comuna la oras o
reprezenta numarul de locuri de cazare pentru turisti).
Hotelul apartament- hoteluri compuse din apartamente sau garsoniere, dotate cu
posibilitati de pregatire a meselor, cu bucatarii complet echipate. Localizarea in statiuni
turistice sau orase. Hotelul apartaement este acea locatie turistica care a fost construita cu
alt scop si a fost transformata apoi intr-o amenajare turistica. Nu au o clasificare.
MOTELURI. Unitate hoteliera in afara localitatii, unitate turistica in apropierea
apropiata a drumurilor intens circulate, asigura servicii de cazare-masa si spatii adecvate
de parking. Poate fi pana la 3 stele.
HOTELURI PENTRU TINERET(HOSTELURI)-structuri cu dotari simple care
asigura servicii de cazare , masa si agrement pe baza unor regulamente interne specifice.
Numarul foarte mare de locuri in camere, dotari si amenajari minimale. Hostelurile
inseamna spatiu de cazare- structuri de primire a turistilor cu o capacitate minima de 3
camere de regula in saptii cu alte destinatie decat cea cu exclusiv cu cazare turistica. Are
o mini-receptie, 3-4 paturi in camere, pot fi grupuri sanitare comune. Nu includ servici de
masa mic dejun sau holuri.

VILELE-structuri de primire turistica cu capacitate relativ redusa, cu arhitectura si


amenajari interioare proprii, specifice, sunt situate mai ales in statiuni balneoclimaterice
sau in alte localitati de interes turistic, in apropierea unor atractii turistice deosebite si
reprezinta o tranzitie intre hotel si pensiune. Dotarile sunt foarte variate de regula din
gama celor de top dar nu e obligatoriu.
BUNGALOURILE-structuri turistice de capcitate redusa, realizate din materiale
specifice locatiei, au anumite particularitati arhitecturale, sunt in imediata apropiere a
unor atractii turistice litorale, lacustre sau montane, mai rar pot fi construite din zidarie.
Marea majoritate apar in interiorul campingurilor in apropierea hotelurilor sau a satelor
de vacanta. Asigura cazarea turistilor si alte servicii ca si unitate de baza si functioneaza
de regula cu activitate sezoniera.
PENSIUNILE TURISTICE- structura foarte veche de primire. Au pana la 10 camere,
totalizand un maxim de 30 de locuri in rural si pana la 20 in mediul urban. Functioneaza
in gospodarii taranesti sau in imediata vecinatate a unor cladiri cu destinatie rezidentiala
de locuinta. Asigura atat cazare cat si conditii pentru pregatirea mesei. Exista pensiuni
rurale si urbane, ele se supun regimului de analiza principiala amenararii turistice cu
spatii de cazare.
CAMPINGURILE- structuri destinate sa asigure cazarea turistilor in corturi sau rulote,
amenajate incat sa permita asocierea parcarii cu posibilitatea de a amplasa cortul personal
sau siste de parcare racordabil la utilitati a rulotelor turistice.
SATUL DE VACANTA-ansamblu de cladiri amplasat intr-un saptiu adecvat cu
destinatie adecvata si bine delimitat, pazit, in care sunt bungalouri, vile, asigura servicii
de cazare, alimentate si practicarea unor sporturi. Apare in marginea statiunilor, pe litoral
sau in jurul unor obiective izolate cum ar fi in zona Dobrogei
POPASUL TURISTIC-structura de capacitate redusa formata din casute si sau bugalouri
amplasate intr-un perimetru bine delimitat in care se asigura parcare alimentatie si servici
de cazare. Popasul turistic apare in lungul marilor artere de comunicatie, la intersectia
unor drumuri situate in afara localitatii.
SPATII DE CAZARE IN GOSPODARIILE POPULATIEI-structuri de primire
turistice in incinta prevazuta cu aceasta destinatie a gospodariei, pot aparea atat in urban
cat si in rural dar in incinta curtii este un spatiu care asigura camparea, instalarea de
corturi. Marimea acestor spatii este variabila dar echiparea sanitara este identica cu a
campingurilor unde sunt capacitati de pana la 5 minim parcele intr-un grup sanitar. Cu
acces la bucatarie si la servicii de utilitate in comun. Cele mai multe spatii de campare
apar in apropierea statiunilor turistice,
CASUTILE-spatii de dimensiuni mici compuse dintr-o camera o mica terasa sau un
antreu si au grup sanitar propriu.

CABANELE TURISTICE-structuri cu arhitectura specifica care asigura cazarea si


alimentatia si alte servicii specifice necesare turistilor aflati in drumetie in zone montane
inapropierea ariilor protejate, in apropierea statiunilor balneare sau in apropierea
terenurilor de vanatoare a obiectivelor turistice, a zonelor de pescuit amenajari piscicole
etc.
REFUGIILE TURISTICE sunt structuri de primire turistice, izolate, greu accesibile, in
areal montan la altituidini mari cu capacitate redusa, cu grad minim de confort, cu sau
fara personal de deservire, fara clasificare.
CABANELE DE VANATOARE SI DE PESCUIT-au aceasta destinatie, turist cinegetic
si pescuit sportiv, sunt aplasate in apropierea fonduriler cinegetice si de pescuit si asigura
conditii de cazare si servicii./ pot fi amplasate atat in zona montana cat si in lunci in zona
deltei, in areale cu un bogat fond ciengetic dar cuprin amenajari adiacente constructiei de
cazare precum spatii de depozitare a ustensilelor de vanatoare, spatii pentru cainii de
vanatoare pentru parkinguri etc. Cabanele de pescuit sunt amplasate in apropierea raurilor
cu fond piscicol, lacurilor sau pe litoral, in delta Dunarii si au dotari adecvate practicarii
acestui sport.
PROBLEME DE AMENAJARI TURISTICE IN SPATIILE DE DOMINANTA
TURISTICA ALBASTRA-ARIE LITORAL
Restrictivitatea spatiului litoral- resursa conferita de mare de plaja si un anumit mediu
geografic:
-Amenajari turistice aferente vecinatatii cu plaja.
-Amenajari turistice din aria plajei
-Amenajari turistice costiere.
Spatiu de dominanta albastra pt ca inseamna ca micro-climatul specific litoralului, ariei
costiere joaca un rol fundamental in conturarea unui turism specific litoral existand
urmatoarele riscuri naturale:
1. cele enviromentale sunt foarte puternice deoarece in cazul falezelor inalte exista
un permanent pericol energetic, exista un continu flux de materiale transportae la
nivelul plajei dar si un continu transfer posibil de materiale prin rostogoliri de la
nivelul falezei. Fiind un spatiu geografic, sistem teritorial medio-litoral (sistem de
interferenta puternica) amenajarile turistice vor imbraca zona costiera din
vecinatatea plajei creand o presiune foarte importanta asupra plajelor si asupra
bordului de faleza prin urmatoarele aspecte:
-ingreunarea frontului falezei, crearea unei disfunctionalitati de circulatiei, crearea
pericolului unor deversari de ape menajere slab epurate, sisteme de canalizare
desfunctionale
2. riscuri legate de timpul sezonlului litoral
3. furtune sau manifestari extreme de vreme, vanturi foarte puternice, tsunami,
maree, constatam ca dinamica apei joaca un rol important in conturarea riscurilor.

Exista si alte categorii de riscuri pt spatiile de dominata albastra precum cele de


supragolomerare, cele de limitare a posibilitatilor desfasurarii unor activitati
secundare celor de destinatie pentru spatiile geografice de dominanta albastra. Mai
degraba riscuri conjuncturale sau de supraaglomerare. Acestea pleaca din :
1. suprafata pentru amenajari este limitata, presiunea este foarte mare
2. zona in care antreprenoriatul este foarte puternic
3. scade progresiv capacitatea de sustinere a teritoriului pentru amenajarile turistice
litorale.
Aceasta capacitate de sustinere inseamna numarul de turisti care pot ocupa intr-un
moment dat plaja si se admite cel mai adesea ca fiecarei persoane ii sunt necesare cel
putin 3-5 mp minim pentru a exista un confort psihologic in area litoral. De multe ori se
depaseste cifra de 3-4000 de turisti la nivel de hectar de plaja. Pe de alta parte pentru ca
riscurile au crescut intrucat s-au facut amenajari de mare anvergura precum diguri care
avanseaza in larg pentru ca intr-o viziune curentii litoral sa nu mai efectueze un curent de
braziune asupra plajelor si sa se creeze coloane de nisip la umbra acestor diguri si atunci
sa se mareasca suprafata de plaja. Efectul a fost cel mai adesea contrar pt ca exista mai
multi curenti litoral si plajele au fost afectate de curenti de larg in special in sezonul rece.
Fiind un turism de masa , au existat cerinte si presiune de amenajare continua a litoralului
si de limitare in acest sens a disponibilului de teren din zona.
La aceste aspecte mai adaugam:
-aparitia friselor turistice- dupa 90 numeroase amenajari au fost abandonate ,
economic erau mai scump sa fie reabilitate decat sa fie construite noi amenajari in
preajma. A rezultat astfel un peisaj litoral complex, mixt cu o desfasurare mai ales in
partea sudica a litoralului a unor succesiuni de amenajari noi si vechi intr-o maniera
eterogena arhitecturala, paesagistica de amenajare.
- s-a creat o imagine in care amenajarea turistica litoarala sa fie asociata
densitatilor foarte mari de structuri de cazare dar mai ales structuri eterogene de tip targ
de marfuri si de tip dotare pentru alimentatie publica foarte complex.
SPATIU GEOGRAFIC DOMINANTA turistica albastra
Din punct de vedere geografic abordarea amenajarilor turistice este o componenta a
amenajarii teritoriului este o componenta posibila a rolului pe care societatea umana il are
asupra ansamblului geosistemic.
In acest context impactul activitatilor de amenajare si cele de planning teritorial .
(ACESTA ESTE ROLU GEOGRAFIEI IN ANALIZA AMENAJARILOR TURISTICE)
1 . apartine ca domeniu de studiu amenajarii teritoriului
2. este in legatura cu dezvlotarea socio-economica a unei regiuni, localitati,
3. este imprtanta pentru sustinerea interferentelor cu alte discipline(in special studii de
urbanism si amenajare a teritoriului)
4. tot ceea ce inseamna cultura si pantrimoniu cultural
5. sustinerea caracterului enviromental de analiza a unei amenajari turistice
6. maniera de implementare a amenajarilor turistice vis-a-vis de diferite spatii geografice
(rural-urban, montan si a caracteristicelor de dominata turistca de folosinta a spatiului.)

In peisajele geografice cu o dinamica foarte accentuata, marina montana etc orice


interventie antropica cu scopul de dezvoltare a turismului prin amenajare teritoriala,
hidrotehnica, de conservare, de protectie, cu timpul va avea un efect asupra ecosistemului mai ales daca acesta este vulnerabil prin presiunea factorilor de mediu.
Cateva elemente de risc in spatiu de domanata albastra:
1. risc de mediu datorita cresterii presiunii antropice si a amenajarilor si dotarilor
turistice, poluarea apelor marine, perturbarea ecosistemelor naturale, subtierea
elementelor de interfata dintre uscat si spatiu marin, betonizarea litoralului,
constuirea unor poteci betonate in locul celor din pavaje de lemn.
2. riscurile legate de exacerbarea urbanizarii, depasirea capacitatii de sustinere a
mediului si de absortie a plajelor a fluxurilor turistice uriase avand in vedere
turismul de masa care se practica.
3. riscurile generate prin agresivitatea amenajarilor prin poluare, lipsa unei strategii
coerente pentru tot litoralu de dezvoltare (ex: dezvoltarea unor structuri de
transport de tip autostrada nord sud si care creaza o bariera intre interland si
farland litoral, o bariera si un element de disconfort topoclimatic) o
supradimensionare neplanificata a standardelor de mdiu, crearea unor elemente
necontrolate de dezvoltare pentru tot ce inseamna servicii fara a mai lasa nimic
din specificul unei statiuni turistice.
Capacitate de suport fizic este un atribut specific ariilor turistice inguste, focalizate
univoc sau mediu plurivoc si aceasta reprezinta constrangeri de spatiu litoral care provin
din inbinarea tuturor aspectelor restrictive, fizico-geografice care impiedica sau limiteaza
planificarea si amenajarea precum structuri geologice, morfologice, tipul de plaje, tipul
de faleze, de litoral, hidrologia dinamicii marine, ecosistemele litorale specifice, arii
protejate.
La aceasta se mai adauga maniera in care se adapteaza amenajarea la relatiile economice
specifice zonei
Constrangeri vis-a-vis de mediul local economic.
Ce mai include capacitate de suport:
1. dimensionarea plajei in functie de destinatia turistica (ex. Include analiza
numarului de sezlonguri la nivel de suprafata de plaja, numarul de spatii libere
pentru circulatia pe plaja, numarul de posibilitati de ccampare cu corturi in
spatiile mai putin amenajate precum plaja de la Corbu, plaja de la Tuzla.) o
incarcatura prea mare din acest punct de vedre determina :. disconfort pentru
turisti, poluare, retrageri succesive ale accesibilitatii turistice, reflux turistic in
zonele supra aglomerate si existenta unor peisaje de amenajari turistice eterogene
fara respectarea unor principii de integrare in mediu etc.
Exista o nevoie de optimizare pentru sapatiile albe si albastre (SUBIECT EXAMEN)
1 Planificarea turistica si ecoturistica in ansamblu zonei
2 Largirea disponibilitatii de sezon, dezvoltare intrasezoniera pentru a diminua presiunea
spatiala si temporala a azonei turistice albastra/alba.

Largirea gamei de serviciu fara a afecta structurile dominate de resurse turistice aferente
acestor spatii (principu flexibilitatii)
3 Includerea unor pachete turistice cu oferte mai clar prezentate pentru turism cultural,
pentru obiectivele de ecoturism, turism gastronomic
4 Continua educare, perfectionare, constientizare a populatiei si mai ales a personalului
de deservire in amenajarile turistice
5 Pastrarea diversitatii naturale si culturale a zonei turistice.
Vezi schema!!!
IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR SI RISCURILE
INDUSE DE AMENAJARILE TURISTICE
Mediuli inconjurator-ansamblu de elemente care sunt asociate a ceea ce astazi
intelegem prin geosistem sau componentele abiotice si biotice ale geosistemurilor.
Cu timpul definitia mediului inconjurator de ansamblu organic de elemente care se
interconditioneaza permanent si care relationeaza generand diferite status vouri, diferite
nivele de corelare a elementelor componente a suferit modificari prin inasai definitia
geosistemului care inseamna totalitatea compoonentelor geosferilor dar include si
societatea umana.
Mediul este vazut ca o componenta(ansamblu de elemente) complexa din care omul nu
poate lipsii.
Societatea umana este parte componenta a mediului inconjurator si nu se mai pune
problema ca poate exista undeva pe Terra un spatiu geografic separat, ocrotit complet de
activitatile specifice societatii umane.
Dezvoltarea umana in contextul acestei perioade post-industriale specifice societatilor
dezvoltate, relatiile care se stabilesc in interiorul mediului inconjurator (desi unii afirma
intre turism si mediu inconjurator) presupun obligatoriu toate formele de societati
omenesti inclusiv cea turistica luata in calcul.
Actiunile de protectie si valorificare a spatiului geografic a resurselor reprezinta o
conditie indispensabila pt dezvoltarea optima a activitatilor inclusiv a celor turistice.
Orice fel de activitate antropica fie ea si indirecta, inclusiv cele de amenajare se
reflecta evident in calitatea fenomenului turistic, in calitatea mediului inconjurator pentru
ca modifica cantitativ si calitativ ceea ce inseamna particularitatile locale si generale ale
specificului turistic a unei regiuni. Gradul de atractivitate turistica, a resurselor turistice
inseamna o repercutare negativa sau pozitiva a formelor de turism practicate intr-un
anumit areal. Rezulta o relatie foarte stransa dintre calitatea mediului inconjurator si
turism ca principala sursa posibila in dezvoltarea pe mai departe a turismului.
Patrimoniu turistic este o parte integranta a calitatii mediului inconjurator, rezultand
astfel ca intensitatea si diversitatea atractivitatii turistice inseamna de fapt stres continu
pentru calitatea resursei turistice.
Activitatile turistice se leaga de aceasta calitatea a mediului inconjurator

Cresterea presiunii exercitate pe diversele componente, naturale sau antropice, inseamna


dezvoltarea si a activitatilor industriei turistice, rezultand astfel ca supralicitarea in
anumite areale a resursei turistice va genera un fenomen de risc compatibil cu diminuarea
activitatilor cu scop turistic.
In acest sens crearea unui mecanism prin care raporturile dintre activitate turistica si
mediul inconjurator sa functioneze doar prin elaborarea unor strategii de dezvoltare
turistica care sa tina cont de dezvoltarea durabila a turismului .
Definirea riscului inseamna un pericol eventual, mai mult sau mai putin previzibil intr-un
teritoriu nedefinit cu o durata probabila sau greu de determinat. Aceasta definitie
evidentiaza gradul de incertitudine a prognozei de evolutiei a riscului, relativitatea
aspectelor legate de spatiu-timp in dezvoltarea fenomenului turistic.
CAUZELE GENATOARE DE FENOMEN TURISTIC-multiple si eterogenitate
ridicata a formelor de manifestare a riscului turistic.
Clasificarea acestora imbraca forme diferite in functie de criteriul utilizat. Rezulta aceste
cauze ale riscului turistic sunt factorii determinanti ai fenomenelor si proceselor de risc
de cadru natural. Acestea reprezinta parte integranta a procesului prin care componentele
peisajului geografic inclusiv cele de natura antropica intra in contradictie si genereaza
prin interventii antropice sau prin evolutii naturale disfunctionalitati pregnante in mediul
inconjurator.
Activitatile turistice, ca tipologie de impact asupra resurselor atractive si a
fenomenelor de risc turistic antropogen, induse de exploatarea si valorificarea nerationala
inseamna : cresterea presiunii turistice asupra unui teritoriu limitat fara posibilitati de
dispersie a acestei presiuni in spatiu; inexistenta unei planificari teritoriale coerente de
ansamblu care sa vizeze o strategie de dezvoltare turistica constienta si coerenta ca
urmare a cunoasterii posibilitatilor locale de dezvoltare; analize SWOT incomplete sau
evaluare superficiala a riscurilor de dezvoltare a turismului vis-a-vis de strategiile de
amenajare turistica. De aceea in acest context evaluarea impactului unei activitati turistice
asupra mediului inconjurator presupune : a) cunoasterea tipurilor specifice de impact; b)
identificarea cailor de eliminare, prevenire, diminuare a riscurilor naturale si antropice
asupra sau generate de fenomenul turistic.
Exista 3 pachete enviromentale de analiza legate de dezvoltarea turistica:
1. managementul continu a resureselor enviromentale cu valenta turistica
2. monitorizarea, controlul impactului asupra mediului generat prin valorificarea
turistica; corectarea dezechilibrelor aparute.
3. conservarea caracteristicilor de mediu in teritoriile integrate in circuitele turistice
asupra produselor turistice dar si a turismului asupra lor.

IMPACTUL POZITIV AL FENOMENULUI TURISTIC ASUPRA MEDIULUI


IMPACTUL NEGATIV (DISFUNCTIONALITATI DE MEDIU)
Impactul pozitiv reprezinta alaturi de cel asociat cu impactul negativ reprezinta expresia
teritoriala, spatiala a evolutiei societatii omenesti si intelegerea mai clara a rolului
atributului turistic in conservarea calitatii acestui mediu inconjurator.
Impacturile pozitive sunt determinate de particularitatile turismului printre care si:
protejarea ariilor naturale patrimoniale in cadrul formelor de turism, agroturism,
ecoturism in care prima dimensiune este cea de constientizare cunoastere si educatie
pentru turisti a roluui pe care il au ariile protejate. Aceasta prima dimensiune a impactului
pozitiv inseamna insasi amenajarea ariei protejate cu scopul de a permite accesul
turistilor intr-un mediu conservat la un anumit nivel de protectie cum ar fi:
- Accesibilitate in anumite conditii
- Crearea unui regim strict de supraveghere a calitatii ariei
- Crearea unor dimensiuni de utilizare economica in care turismul sa
contribuie la bunastarea populatiei inlocuind in felul acesta
activitatile economice de exploatare a resurselor prin defrisari prin
exploatatii miniere sau agricole
Un impact pozitiv il au conservarea siturilor arheologice, arhitectonice, istorice cu scopul
de a prezenta de a sustine identitatea culturala nationala, activitate turistica culturala,
dezvoltarea unui planning turistic de amenajare in concordanta cu tipul de sit.
Identificarea acelui optim de conservare a calitatii mediului inconjurator pentru ca
turismul practicat acolo presupune in primul rand o calitate a acestui patrimoniu natural si
cultural. Imbunatatirea calitatii mediului inconjurator va atrage deopotriva atat turisti cat
si activitati conexe menite sa creasca potentialul economica al regiunii, al localitatii,
atractivitate pentru antreprenori, investitori, dezvoltatori in acest sens.
Cresterea gradului de atractivitate care inseamna transoformarea unui peisaj rural si urban
in unul adaptat turismului dar fara al degrada ci dinpotriva al adapta nevoilor unui turism
civilizat (creand facilitati de retele de apa canalizare alimentare cu energie, retele
informatice de care pot beneficia si cealalta parte a populatiei). Integrarea armonioasa
naturala si a peisajului construit inseamna printre altele identificarea acelor masuri in
strategia de dezvoltare tursitica care sa ajute comunitatea in dezvoltarea ei generala.
Avem de-a face cu dezvoltarea amenajarilor turistice in ceea ce se numeste fizionomii
structurale optime . aceasta primite crearea si individualizarea unui spatiu estetic
vitalizant care depinde de caracteristicele spatiului avand printre altele si atributul unuei
irepetabilitati, unicitati teritoriale.
Privind amenajarile turistice interesante sunt formele amenajarii. Acestea reprezinta o
adaptare o modalitate de organizare exterioara a edificiilor, rezultate din combinatia de
linii, suprafete si volume de la o forma constructiva riguroasa pana la forme artistice cu
caracter liber aleator, conducand in cele din urma la ceea ce se numeste echilibru
arhitectural de ansamblu si o individualizare a stilurilor. Dimensiunea amenajarii
reprezinta in acest spatiu vitalizant corelarea optimului de forma al constructiei cu
necesitatile economice si posibilitatile economice de dezvoltare.

Forma si dimensiunea sunt nuantate de culoare in amenajare sau componenta cromatica a


culorii. Aceasta reprezinta elementul vizibil al exeriorului unei constructii. Cel mai
adesea sunt utilizate asocieri obiective de culoare cum ar fi: albastru pentru apa, verde
vegetatie, galben luminos etc...
Stilul arhitectural asigura ceea ce se numeste unitate constructiva, originalitatea
obiectivelor si ansamblul edificat. Datorita stilului amenajarea turistica poate capata
convingere si forta, personalitate si forta, iar stilurile combinate reflecta o stratificare
culturala in peisajul arhitectural urban sau rural. O alta componenta o reprezinta
ornamentatia care inseamna o trasatura a fizionomiei si esteticii structurale, reprezentand
o componenta decorativa de forma ce accentueaza valoarea estetica.
Ultima perspectiva pozitiva legata de impctul activitatilor turistice o reprezinta
imbunatatirea infrastructurii. Turismul presupune evident accesibilitatea fie ca ea
reprezinta drumuri de intes national sau poteci, telecabine, telescaune, infrastructura de
transport, infrastructura de depozitare, incclusiv a deseurilor, infrastructura de alimentare
cu apa, toate acestea modernizarte pentru dezvoltarea turismului reprezinta un element
pozitiv legat de impactul turismului in calitatea actului turistic.
IMPACTUL NEGATIV
Reprezinta acea categorie de activitati si actiuni de amenajare care se reflecta intr-un mod
destabilizant disfunctional sau prin poluare in calitatea si cantitatea resurselor turistice.
Actiunile cu caracter distructiv sunt cel mai adesea precedate de actiuni de
disfunctionalizare de mediu, actiuni de presiune turistica antropica asupra mediului si
sunt foarte greu de inlaturat consecintele acestor actiuni asupra calitatii mediului.
1. Impactu negativ il reprezinta incarcatura turistica care determina prin amenajari o
serie de consecinte atat de interes functional cat mai ales fizionomic in peisaj.
Intre aceste incarcaturi mentionam: densitatea dotarilor, dezvoltarea pe verticala a
amenajarilor, raporturile spatiu construit- spatiu verde, raportul dintre spatiul de
agrement si cel de cazare, incarcatura de servicii, animatia sunt de asemenea
manifestari ale incarcaturii fizice ca urmare a absentei unei planificari.
Profilul fizionomic al unei statiuni poate genera ansambluri arhitecturalare cu planuri
care se succed necontrolat, existand posibilitatea ca perspectivele care se deschid de pe
geamul unei unitati de cazare sa fie un element perturbator total pentru calitatea
serviciului turistic.
In al 2lea rand circulatia necontrolata in preajma amenajarii turistice sau in zonele
turistice montane cu trasee slab marcate poate genera efecte negative precum:
-distrugerea vegetatiei
-afectarea unor ecosisteme instabile
-diminuarea capacitatii suport a meidiului fragil
-tasarea solului
-parturabarea comportamentului fiziologic normal a animalelor pasarilor si a asociatilor
vegetale