Discursul de investitură

Călin Popescu-Tăriceanu 28 12 2007 Domnule Preşedinte al Senatului, Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Este o onoare pentru mine să vin în faţa dumneavoastră în calitate de prim-ministru desemnat şi să solicit Parlamentului votul de învestitură pentru Guvernul României. Echipa care se află în faţa dvs a rezultat din alegerile din noiembrie 2004. Acest scrutin nu este doar sursa noastră de legitimitate dar si o sursă de responsabilitate fata de tara. Cu alegerile din 2004, tranziţia s-a încheiat. Începe modernizarea ţării prin integrarea în Uniunea Eeuropeană şi reconstrucţia bunăstării. Ce am aflat la alegerile din 2004 Echipa guvernamentală cu care vin astăzi în faţa Parlamentului României nu este menită doar să înlocuiască un guvern anterior. Si nici alte formule anterioare. Sa recunoastem aici ca fiecare a contribuit la transformarile din Romania postcomunista. Adesea au si esuat, irosind ocazii istorice si inselind asteptarile cetatenilor. Acum insa ne aflam la granita dintre o tranzitie controversata si relansarea modernizarii societatii romanesti. Este un privilegiu si un moment de responsabilitate istorica asumata de guvernul pe care il voi conduce. Prin noi, Romania alege pe deplin valorile care au făcut Europa modernă şi prosperă - valorile liberale. Iată de ce vă propun să lăsăm la o parte calculele politice şi să ne aplecăm asupra a ceea ce ne-au spus alegerile din noiembrie 2004. 1. Acest scrutin a demonstrat ca nu exista doua Românii, ci una singura. Românii sunt oameni activi, cu iniţiativa, pricepuţi, gata sa-şi asume destinul lor şi al ţarii. Oamenii acestei ţari nu vor sa traiasca în dezbinare. Sunt români cu putere de munca, cu încredere în forţele lor, dar care au fost nevoiţi sa-şi caute mai binele în strainatate. Vom face ca ei sa traiasca mai bine în ţara lor, alaturi de familiile lor. Sunt oameni dependenţi de stat, pensionari, şomeri, categorii dezavantajate, care au nevoie de asistenţa autorităţilor şi de înţelegerea celorlalţi români. Un element comun ii leagă pe toţi aceşti oameni: sunt români, sunt cetăţeni ai României. Guvernul pe care îl voi conduce eu va fi Guvernul lor! Al cetăţenilor României! Nu toţi cei care au votat au ales Alianţa D.A.! Mulţi au votat cu PSD şi cu PRM. Pentru Guvernul pe care îl voi conduce, opţiunea politică a cetăţenilor români nu este un criteriu de diferenţiere. Votul pe care l-au dat românii pe 28 noiembrie şi pe 12 decembrie nu îi ridică pe unii în rang, în defavoarea celorlalţi. Toţi cetăţenii României vor fi reprezentaţi de Guvernul pe care îl voi conduce eu. Vreau ca echipa mea de guvernare să fie recunoscută public ca fiind Guvernul României! 2. Al doilea element semnificativ al acestor alegeri este faptul că ele au încheiat tranziţia! Guvernul pe care îl voi conduce eu va fi primul Guvern al României de după tranziţie! Suntem de-acum o ţară recunoscută pe plan internaţional. Suntem un membru activ şi respectat al NATO. Suntem o sursă de stabilitate în regiunea Balcanilor şi în Sud-Estul Europei. Şi mai ales suntem o ţară care are certitudinea că este inclusă în calendarul extinderii Uniunii Europene.

Pe plan intern, ieşirea din tranziţie înseamnă că guvernarea noastră nu se va face prin compromisuri de genul celor care s-au produs în timpul guvernărilor anterioare. Nu vom recurge la mineriade ca să aranjăm jocurile politice. Nu vom întreţine o economie de pradă, parazitară. Cercurile clientelare nu vor mai domina politicile publice. Opoziţia nu va mai fi subminată şi tratată cu dispreţ. Presa nu va mai fi controlată financiar şi politic. Societatea civilă nu va mai fi defăimată şi slăbită. De aceea, spun cu toată răspunderea ca sunt onoarat de şansa ca primul guvern post-tranziţie al României să fie condus de un prim-ministru liberal. Un liberal nu tolerează ambiguităţile de genul celor enumerate mai sus. Un liberal nu alege ca ţara să meargă împiedicat, aşa cum a făcut România în tranziţie. Un liberal alege ca lucrurile să fie simple, clare şi să asigure dezvoltarea şi progresul pentru toţi cetăţenii României. Avem de recuperat decalaje istorice faţă de Europa, care pot fi depăşite numai printr-o asumare hotărâtă a valorilor liberale. Iar eu îmi asum condiţia de liberal în acţiune! Cele trei adevăruri Vă cer onoarea de a fi părtaşii celor trei adevăruri pe baza cărora am acţionat de când am fost desemnat ca prim-ministru. Aceste adevăruri sunt fundamentul acţiunilor politice pe care le voi întreprinde şi de azi înainte. 1. Primul adevăr este că ţara trebuie guvernată: Ar fi o iresponsabilitate ca din calcule politice meschine să împiedicăm sau să întârziem guvernarea ţării. Încheierea tranziţiei nu înseamnă că ţara nu mai are probleme. Dimpotriva, pe agenda românilor stau la loc de frunte câteva urgenţe vitale: integrarea europeană, reconstrucţia bunăstării, modernizarea ţării. Cu aceste comandamente în minte, orice om politic responsabil nu va specula rezultatele alegerilor în defavoarea României. 2. A doilea adevăr este că Guvernul pe care îl voi conduce preia o agendă critică, ale cărei principale provocari sunt corupţia, fiscalitatea împovărătoare şi sărăcia. Corupţia endemică şi fiscalitatea împovărătoare împiedică relansarea economiei şi reduc şansele românilor de a avea o viaţă prosperă. Ele sunt sursele principale ale sărăciei care îi macină şi îi dezbină pe români. 3. Al treilea adevăr este că România se angajează în 2005 pentru integrarea deplina în Uniunea Europeană. De-acum nu mai e vorba de negocieri şi de discuţii. Este vremea modernizării structurale, de profunzime a ţării. Următorii zece ani vor face ca România să renască sub forma unei ţări europene moderne. Tranziţia s-a încheiat! Urmează modernizarea, care este legată intrinsec de Uniunea Europeană. Legitimitatea Guvernării Echipa cu care vin în faţa dvs s-a format în jurul a două ţinte strategice - stabilitate şi deschidere - care corespund adevărurilor enunţate mai sus. Nucleul guvernului pe care îl voi conduce este dat de Alianţa D.A. PNL-PD. Dintre formaţiunile politice care au intrat în Parlament, Alianţă a obtinut numarul cel mai mare de parlamentari. Alianţa D.A. a avut şansa de a avea o echipă de conducere unită şi de elită. Liderii alianţei au colaborat şi s-au completat reciproc în toate momentele-cheie ale anului electoral 2004. Theodor Stolojan şi Traian Băsescu au pus bazele şi au lansat acest proiect politic pentru România. Traian Băsescu si cu mine am realizat un parteneriat redutabil în perioada campaniei. Acum, impreuna cu Emil Boc, preşedintele PD, continuăm să lucrăm în acelaşi stil politic responsabil si performant. Rezultatele alegerilor au impus un echilibru fragil pe scena politică. Să ne lansăm în critici şi comentarii ar însemna să irosim timpul României. De aceea, Alianţa D.A. s-a deschis către alte formaţiuni parlamentare. Am cooptat UDMR la guvernare pentru că de ani de zile această formaţiune s-a dovedit o sursă de stabilitate şi un factor de sprijin al integrării europene. Am cooptat PUR, pentru că acest partid militează pentru IMM-uri şi pentru dezvoltare economica performanta. Am apelat la sprijinul minorităţilor naţionale din România ca o expresie a deschiderii noastre către diversitate. Indiferent de naţionalitate, cetăţenii români sunt chemaţi să sprijine un Guvern pentru modernizarea ţării.

În acelaşi timp, consider că sprijinul parlamentar nu este o casă cu uşile închise. Guvernul pe care îl voi conduce are ca misiune principală integrarea în Uniunea Europeană. Şi celelalte două formaţiuni parlamentare - PSD şi PRM - au afirmat în campania electorală sprijinul pentru acest obiectiv strategic al României. Aşa că nu voi fi deloc surprins dacă vom obţine şi susţinerea parlamentarilor acestor partide pe pachetele de proiecte care să permită intrarea în UE ca o ţară modernă şi puternică. Astăzi solicităm Parlamentului votul de învestitură în numele unui proiect care depăşeşte ambiţiile de partid. Solicităm sprijinul colegilor de coaliţie şi vom fi onoraţi de sprijinul tuturor parlamentarilor. De altfel, guvernul pe care îl voi conduce va avea o relaţie constructivă cu opoziţia. Vom comunica cu PSD şi cu PRM şi le vom informa permanent în legătură cu măsurile noastre, tocmai pentru că vom guverna şi în interesul celor care au votat cu aceste partide. Relansarea dialogului social Un element necesar pe care îl va aduce noul guvern va fi recunoaşterea rolului mediului de afaceri, a contribuţiei sectorului privat din România la realizarea unei economii de piaţă funcţionale şi competitivecondiţii strategice pentru integrarea în UE. Mediul de afaceri, sectorul privat, libera iniţiativă, profesiunile liberale nu vor mai fi simple anexe ale guvernului. Ca liberal, voi respinge în egală măsură atât influenţa unor cercuri clientelare care pretind poziţii privilegiate, discriminatorii pe o piaţă încă în curs de consolidare, cât şi expunerea iniţiativei private, IMMurilor sau investitorilor străini la costurile unei proaste guvernări. Ca liberal, voi lupta împotriva economiei de pradă, învăţată să consume şi să risipească banii publici! Guvernul pe care îl voi conduce va susţine o autentică iniţiativă liberală, care să stimuleze IMM-urile, să atragă capital străin, să modernizeze piaţa muncii, să coopereze cu sistemul bancar. Iată de ce organizaţiile patronale vor fi pentru noi un adevărat partener în elaborarea politicilor economice, în asigurarea stabilităţii legislative, în susţinerea capitalului românesc în ţară şi în străinătate. Economia românească poate să devină un jucător activ în plan regional, de aceea Guvernul României va susţine acele iniţiative viabile menite să afirme capitalul românesc în regiune, pe piaţa europeană sau în lume. Dialogul social presupune, totodată, o relansare a rolului sindicatelor, organizaţiilor profesionale din România. Deschiderea economiei româneşti către piaţa europeană, apariţia circulaţiei masive a forţei de muncă, creşterea semnificativă a ponderii sectorului privat în ocuparea forţei de muncă - toate acestea sunt premise care creează un nou context pentru mişcarea sindicală. Noua abordare a guvernului faţă de mediul de afaceri se leagă intrinsec de o nouă abordare faţă de mişcarea sindicală. Modernitatea liberalismului stă în faptul că şi-a asumat responsabilităţi sociale. Un criteriu de eficienţă al guvernului pe care îl voi conduce se referă la principiul care arată că performanţa sectorului privat constă nu numai în profitabilitate, ci şi în capacitatea de a produce locuri de muncă bine plătite. Iată de ce dialogul social stă la baza reconstrucţiei bunăstării în România. Noul guvern va fi preocupat, deopotrivă, de investitorii străini. Ei nu sunt străini de economia românească, ci sunt jucători onoranţi, eficienţi pentru mecanismul economic al ţării, pentru conectarea economiei româneşti la economia mondială. Mai mult decât aportul de capital, ei asigură şi un transfer de management de calitate, o cultură modernă a afacerilor, o responsabilitate socială corporativă, competitivitate şi coeziune în stabilitatea strategică. Viitorul guvern va fi partener al investitorilor străini în România atât pentru realizarea deschiderilor în planul politicilor economice, cât şi pentru asigurarea stabilităţii legislative. În mod egal vom fi preocupaţi şi de romanii de pretutindeni. Cunoaştem multiplele ei nevoi şi aşteptări şi dorim ca, împreună, să construim cele mai bune soluţii pentru cei care sunt tot români, dar uneori nu le este

uşor să recunoască acest lucru în străinătate. Noi vom fi un guvern al tuturor românilor şi le vom reda demnitatea de a fi români acasă şi în lume! Societatea civilă Una din cele mai importante componente ale alegerilor din această toamnă a fost contribuţia substanţială, responsabilă şi modernă a organizaţiilor societăţii civile. Această contribuţie a reprezentat una din primele trei componente ale campaniei din 2004, care nu a fost strict politică. Dimpotrivă. Responsabilitatea civică şi principiul societăţii deschise au influenţat cursa electorală. Recunoaştem această contribuţie, o apreciem şi contăm pe ea. Guvernul pe care îl voi conduce consideră organizaţiile neguvernametnale ca un partener de prim ordin, atât la nivel reprezentativ, cât şi la nivelul proiectelor. Salutăm transformarea Coaliţiei pentru un Partener Curat într-o Coaliţie pentru o Guvernare Curată. Voi fi receptiv la opiniile şi semnalele exprimate de aceasta şi de alte voci civice. Totodată, guvernul pe care îl voi conduce îşi asumă transparenţa şi comunicarea publică ca principii de acţiune şi de relaţionare cu cetăţenii, organizaţiile societăţii civile şi mass-media. Dezbaterea liberă, responsabilă Recunoaştem şi apreciem rolul mass media ca semnal în privinţa dinamicii vieţii publice. Mass media este şi principalul canal de comunicare între Guvern şi societate. Prin mass media anunţăm iniţiative şi măsuri, solicităm sprijinul public. Dar pentru aceasta nu avem nevoie de o presă subjugată politic. Nu mai vrem o media de salon sau de spălat bani! Ca liberal, consider că libertatea presei este o condiţie intrinsecă pentru o societate modernă. România nu va fi niciodată o ţară modernă dacă presa nu va fi liberă. De aceea, Guvernul pe care îl voi conduce va fi alături de toţi cei care doresc să facă din media româneasca una independentă. Vom reda independenta pentru mass media publica. Televiziunea şi Radioul public sunt finanţate în foarte mare măsură din banii contribuabililor, deci ele trebuie să informeze corect, sustinut si responsabil opinia publica. Pilonii cabinetului Tăriceanu Guvernul pe care îl voi conduce se bazează pe următorii piloni:

1. Alianţa D.A. - ca nucleu politic, cu un program electoral viabil şi bazat 100% pe interesul naţional. 2. O colaborare de excepţie cu preşedintele ţării. Aşa cum ştiţi, Traian Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale cu misiunea de a fi un preşedinte-jucător. Contam pe Traian Băsescu, ca Preşedinte al României şi ca apărător al Constituţiei, să se implice în lupta împotriva corupţiei, să contribuie la funcţionarea legală a instituţiilor statului, să sprijine independenţa administraţiei locale şi să reprezinte aşteptările tuturor românilor faţă de guvernare. Preşedintele-jucător va fi un partener al Guvernului pe care îl voi conduce. 3. Al treilea pilon este relansarea Parlamentului. Odată cu încheierea tranziţiei, Parlamentul încetează să mai fie o anexă a guvernului sau o casă de odihnă pentru pensionarii politicii. Noi vrem să facem din Parlament o sursă pentru o guvernare viabilă. De aceea, solicităm astăzi sprijinul Parlamentului pentru realizarea proiectului naţional de integrare europeană. De aceea, atât eu cât şi miniştrii din cabinetul pe care îl voi conduce vom fi în Parlament în mod constant, solidari şi responsabili în raport cu priorităţile ţării. 4. Al patrulea pilon este Justiţia independentă. Ca liberal cred în domnia legii ca sursă a bunăstării, progresului şi a dreptăţii sociale. Doar o justiţie independentă garantează o guvernare viabilă. Este principala sursă de încredere în viaţa publică şi în clasa politică. Ca prim-ministru, îmi asum

această misiune de a demonstra că Guvernul poate actiona productiv şi eficient în litera şi spiritul legii.
Misiunea Cabinetului Tăriceanu Guvernul pe care îl voi conduce va lua startul cu trei acţiuni de bază.

1. Vom descătuşa forţele economiei prin introducerea cotei unice de impozitare. În prima fază vom recurge la o ordonanţă de urgenţă, pentru a respecta prevederile codului fiscal. Mizăm însă pe sprijinul acordat de Parlament pentru această măsură care va permite relansarea economiei româneşti. 2. Vom pune în aplicare imediat, din 2005, programul de recalculare a pensiilor pe baza principiului "la vechime, funcţie şi pregatire profesionala egala, pensii egale". 3. Vom colabora cu administraţia locală pentru a gestiona iarna in conformitate cu angajamentele asumate in campania electorala.
Vremea baronilor locali a trecut. În lunile următoare vom completa aparatul administrativ. Voi avea drept criteriu de numire a oamenilor competenţa şi corectitudinea, precum şi capacitatea de a răspunde intereselor cetăţenilor. Pe termen lung, misiunea Guvernului pe care îl voi conduce va fi să asaneze viaţa publică prin combaterea corupţiei, eliberarea instituţiilor publice de clientelismul politic, relansarea dialogului social, redarea libertăţii de expresie şi libertatea presei. Ţintele Guvernului pe care îl voi conduce Reconstrucţia bunăstării în România este indisolubil legata de integrarea in Uniunea Europeană. De aceea, ţinta numărul unu a Guvernului pe care îl voi conduce este respectarea angajamentelor asumate şi realizarea unor reforme de profunzime, conforma valorilor europene. Integrarea va continua ani buni după aderare, iar noi vom gândi şi pune în practică strategii post-aderare. Reconstrucţia bunăstării în România este imposibilă fără stimularea liberei iniţiative. Aceasta este a doua ţintă a Guvernului pe care îl voi conduce! Vom reduce impozitul pe profit de la 25% la 16%, iar pentru persoanele fizice vom aplica o cota unica de impozitare de 16% şi aceasta cu începere de la 1 ianuarie 2005. Românii cu venituri mici nu vor fi afectaţi, deoarece vom menţine sau vom creste deducerile actuale. Mai mult, prin relaxarea politicii fiscale vor fi create locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite. Din 2006 vom reduce gradual contribuţiile sociale, astfel încât în 2008 aceasta să fie 39,5% faţă de 49,75% cât sunt în prezent. Reconstrucţia bunăstării în România depinde de IMM-uri şi de dezvoltarea clasei de mijloc! Vom asigura stimulente economice pentru ca IMM-urile să furnizeze servicii pentru marile întreprinderi. Vom administra transparent fondurile comunitare destinate IMM-urilor. Vom face toate aceste lucruri in efortul de a sprijini consolidarea unei clase de mijloc puternice si prospere, bazata pe proprietate si initiativa privata. Sprijinim intreprinzatorii privati onesti, gata sa-si asume efortul si riscurile inceperii de activitati economice, romani care vor sa devina propriii lor stapini, romani care se definesc printr-o atitudine activa fata de economie. Credem cu tarie ca fara o clasa de mijloc puternica nu vom avea nici o economie sanatoasa si nici o democratie stabila. Reconstrucţia bunăstării în România nu se poate face fără carte! De aceea, a treia ţintă a Guvernului pe care îl voi conduce este modernizarea educaţiei, pentru a forma elite autentice. Considerăm că investiţia în capitalul uman este cea mai profitabilă pe termen lung. De aceea vom ţinti: accesul egal şi sporit la educaţie; creşterea calităţii educaţiei şi pregătirea societăţii bazate pe cunoaştere; descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ; reconstrucţia învăţământului în mediul rural. Vom aloca 100 milioane de euro, anual, pentru şcolile de la sate.

Reconstrucţia bunăstării în România nu exclude categoriile defavorizate. Guvernul pe care îl voi conduce va recalcula pensiile, pe principiul enunţat anterior. Până în 2008, vom majora pensiile cu aproximativ 30% în termeni reali. Vom îmbunătăţi protecţia copilului şi a familiei prin creşterea alocaţiei de stat pentru copii până la circa 400.000 lei şi acordarea unui sprijin financiar de aproximativ 8.000.000 lei la constituirea familiei. Reconstrucţia bunăstării României este de neconceput cu un popor bolnav. De aceea, a cincea ţintă a Guvernului pe care îl voi conduce vizează reforma sistemului sanitar, pentru a permite accesul real şi egal al cetăţenilor la îngrijirile sanitare de bază şi îmbunătăţirea actului medical. Românii nu vor mai suferi de bolile sărăciei şi mizeriei! Reconstrucţia bunăstării în România depinde de relansarea agriculturii. Vom finaliza reforma proprietăţii funciare. Vom stimula transformarea gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial, inserate in circuitul economic, gospodarii care sa produca pentru piata si nu doar pentru autoconsum. Vom aloca eficient resursele bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli. Vom sprijini valorificarea producţiei agricole prin măsuri de piaţă. Vom moderniza satele şi vom gestiona pădurile cu gândul la generaţiile viitoare. Reconstrucţia bunăstării în România este incompatibilă cu corupţia. De aceea Guvernul pe care îl voi conduce va combate corupţia printr-o strategie de tip integrat. Ne vom axa pe prevenţie şi pe aplicarea efectivă a legilor, având ca suport cooperarea între puterea executivă pe cele două nivele - Preşedinţie şi Guvern, puterea legislativă, puterea judecătorească, puterile locale şi societatea civilă. Vom curăţa administraţia publică prin introducerea standardelor de calitate pentru servicii şi utilităţi publice si reglementarea mai exactă a conflictelor de interese. Guvernul va colabora cu Parlamentul pentru elaborarea unei legi privind activitatea de lobby. Reconstrucţia bunăstării în România este strâns legată de depolitizarea Justiţiei. Guvernul pe care îl voi conduce va garanta independenţa efectivă a puterii judecătoreşti. Vom lansa strategia actualizată de reformă a sistemului judiciar cel mai târziu până în martie 2005. Reconstrucţia bunăstării în România este imposibilă fără angrenarea tinerilor. De aceea ei reprezintă o ţintă prioritară a guvernului pe care îl voi conduce. Vom dezvolta politici pentru creşterea autonomiei tinerilor, implicarea lor în viaţa publică, asigurarea formarii profesionale continue, susţinerea familiilor tinere. Vom elimina stagiul militar obligatoriu până cel mai târziu în 2007. Reconstrucţia bunăstării în România depinde de dezvoltarea Societăţii Informaţionale, conform Agendei Lisabona şi normelor europene. Guvernul pe care îl voi conduce va încuraja utilizarea celor mai noi tehnologii informaţionale şi consolidarea industriei de profil ca surse ale competitivităţii economiei. Administraţia publică va deveni mai eficientă prin implementarea de sisteme informatice integrate. Reconstrucţia bunăstării în România este inspirata si sustinuta de cultură. Guvernul pe care îl voi conduce va avea ca principal obiectiv îmbunătăţirea constantă a cadrului legislativ, instituţional şi de finanţare a culturii. Ministerul Culturii şi instituţiile publice vor asigura condiţiile favorabile creaţiei şi protejării patrimoniului cultural. Reconstrucţia bunăstării în România îi include pe românii din afara granitelor. Guvernul pe care îl voi conduce va aplica o strategie de dezvoltare a identităţii culturale a românilor de pretutindeni. Vom fi în permanentă legătură cu comunităţile româneşti. În relaţiile cu statele în care trăiesc etnici români, vom face apel la norme europene privind identitatea culturală similare cu cele pe care le aplică România. Reconstrucţia bunăstării în România îi vizează pe toţi cetăţenii români, indiferent de naţionalitate. Guvernul pe care îl voi conduce va ţinti dezvoltarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice prin politici afirmative; combaterea discriminării şi promovarea toleranţei; încurajarea dialogului interetnic; eliminarea extremismului, şovinismului, antisemitismului; îmbunătăţirea situaţiei romilor. Reconstrucţia bunăstării României are nevoie de o strategie de securitate naţională modernă. Odată cu intrarea în NATO, responsabilităţile României nu se mai limitează la apărarea teritorului naţional, ori la diplomaţia preventivă, ci se extind la politici care promovează interesele României şi sprijină stabilitatea

globală oriunde are NATO misiuni. Guvernul pe care îl voi conduce va avea următoarele obiective prioritare în domeniul apărării naţionale: consolidarea statutului României în cadrul NATO; integrarea în UE şi dezvoltarea unui profil strategic adecvat; continuarea reformei armatei; întărirea controlului civil şi democratic asupra armatei; consolidarea statutului României de contributor la securitatea regională şi globală. Este nevoie de o politica externa dinamica si credibila, lipsita de retorism si conforma asteptarilor, care sa reflecte sincer interesele strategice ale statului roman. Avem nevoie de o diplomatie tenace, implicata activ in promovarea intereselor noastre economice in lume. Politica externa a Romaniei trebuie sa fie, cu precadere, o politica activa de implicare in procesele politice si economice semnificative, la nivel regional, continental, reconfigurand locul Romaniei intre statele de marime si influenta internationale medie. Factorii chemati sa transpuna in practica obiectivele de politica externa a Romaniei trebuie sa mizeze pe si sa contribuie, in interior, la coagularea consensului politic asupra optiunii euro-atlantice romanesti, prefigurand astfel evenimentul istoric din anul 2007: primirea Romaniei ca membru in cadrul Uniunii Europene, familie de valori de care ne simtim profund legati prin istorie, tradiţii politice democratice şi cultura. Relatiile cu partenerii nostri din Uniunea Europeana - alaturi de care vom fi incepand cu 2007, ca membru deplin al UE - si cu Statele Unite al Americii vor reflectea perfecta coeziune - atat la nivel comunitar, cat si bilateral - dintre obiectivele noastre strategice si obiectivele UE si ale NATO pe toate planurile, economice si politice, cat si in orice coordonate geostrategice. Politica externa a Romaniei, in relatia cu Uniunea Europeana, va lua in considerare statutul viitor al tarii noastre: stat-granita al UE in limita ei estica de extindere si de membru al NATO. Politica externa a Romaniei, viitor membru al Uniunii Europene, va reflecta preocuparea noastra pentru participarea valoroasa si credibila la constructia institutionala si culturala a Marii Europe. Pentru Statele Unite, Romania reprezinta un aliat privilegiat in regiune, a carui relevanta strategica il recomanda ca piesa esentiala in stabilizarea politica a Estului european si a spatiului pontic. In deplina concordanta cu interesele nationale, Guvernul va valorifica aceasta situatie care confera tarii noastre importanta in relatiile bilaterale cu Federatia Rusa, cu Republica Moldova si cu Ucraina. Vom avea astfel greutatea necesara pentru a contribui eficace la intarirea prezentei romanesti la frontiera de rasarit a UE si a NATO. Raporturile Romaniei cu statele din regiunea sud-est europeana vor lua in considerare definitia geostrategica a Romaniei - membru al NATO si viitor membru al UE - interesele noastre economice si politico-strategice nemijlocite, afirmand Romania nu doar ca tara cu potential de implicare in procesele majore economice si politice regionale, dar si ca furnizor de securitate regionala. Principiile fundamentale ale politicii noastre regionale sunt: a) afirmarea ofensiva a Romaniei - stat sud-est european - ca parte interesata in promovarea si urmarirea intereselor sale directe, economice si politice, la nivel regional in concordanta cu pozitia sa geostrategica si performantele nationale; b) politica bunei vecinatati; c) cooperarea regionala avand ca miza integrarea euro-atlantica a statelor sud-est europene. Urmarind obiectivul strategic al deplinei aderari a României în spaţiul euro-atlantic, guvernul va acorda atenţie dezvoltarii raporturilor noastre tradiţionale cu statele din Asia, în primul rând China şi Japonia, cu cele din America Latina şi Africa. In acest scop, vom folosi posibilitaţile oferite de diplomaţia multilaterala, în primul rând a structurilor Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a instituţiilor sale specializate. Cum vom acţiona Agenda Guvernării este formată dintr-un pachet de proiecte pentru care integrarea europeană şi reconstrucţia bunăstării sunt elementele esenţiale. Guvernul pe care îl voi conduce nu va fi o rutină a funcţiei publice. Misiunea noastră va fi modernizarea ţării prin integrarea europeană.

Îmi asum sarcina de a asigura, împreună cu miniştrii de stat, armonizarea internă. Noi, cei care formăm acest guvern, suntem legaţi printr-un angajament de echipă. Miniştrii din guvernul pe care îl voi conduce vor coopera pe intervale definite, asumate, angajate. Începem cu măsuri economice care să permită descătuşarea economiei româneşti din eşecurile şi ezitările tranziţiei. Nu vrem să ne batem cu opoziţia! Războiul nostru este cu realitatea, cu problemele cu care se confruntă românii în viaţa de zi cu zi. Considerăm că interesul public este deasupra intereselor clientelare. De aceea recunoaştem şi încurajăm contribuţia tuturor celor care susţin interesul public. De aceea nu vom accepta nici un fel de discriminare în chestiunea corupţiei. De aceea temele noastre sunt orientate spre viitor şi nu spre trecut! Angajament Guvernul pe care îl propun astăzi îşi asumă, ca pe o datorie de onoare, zece opţiuni fundamentale pe care le împărtăşeşte şi se angajează să le promoveze:

1. Consolidarea statului de drept şi a democraţiei în România 2. Redefinirea rolului statului prin restrângerea intervenţiei sale în economie şi întărirea funcţiilor acestuia de garant al legalităţii 3. Întărirea libertăţilor individuale, sporirea siguranţei cetăţeanului şi a familiei 4. Garantarea şi dezvoltarea proprietăţii private, restituirea integrală a proprietăţilor abuziv confiscate de regimul comunist, tratamentul egal al proprietăţii 5. Instituirea economiei de piaţă funcţionale 6. Stimularea spiritului întreprinzător 7. Coeziunea economică şi socială, reducerea sărăciei şi a marginalizării sociale 8. Egalitatea şanselor 9. Respectarea drepturilor minorităţilor 10. Integrarea deplină a României în structurile economice şi de securitate euro-atlantice
Nu suntem singuri. Alaturi de noi sunt oamenii, cu nevoile, aşteptările si temerile lor. Cei care au crezut în noi, ne-au votat spunând că suntem şansa de schimbare şi o să fie mai bine cu noi. Ne-au preferat pentru că suntem mai buni decât ceilalţi, suntem credibili şi competenţi, pentru că nu tolerăm corupţia şi avem un program politic bun, prin care vom îndrepta ţara spre bine. Am inteles ca despre mine oamenii cred că sunt competent, cinstit şi au încredere în alianţa pe care o reprezint. Sunt onorat si imi asum aceste asteptari. Să fim calmi, să fim entuziaşti, să rămânem fermi şi să promovăm proiecte folositoare pentru tara! Ce este bun pentru Romania este bun pentru guvern. Cu ajutorul Parlamentului, vom confirma această încredere! Sa raspundem cu adevarat aşteptărilor oamenilor. Pentru toate aceste motive venim astăzi în faţa dvs şi vă solicitam votul pentru a consacra o formulă de Guvern bazată parteneriat şi pe deschidere spre viitor. Va invit sa votati acum acest guvern, va invit sa fiti deasupra intereselor conjuncturale si politice. Contribuiti la afirmarea Romaniei in modernitate si bunastare. Permiteţi-mi, în final, sa va prezint lista membrilor guvernului care solicita votul dvs. de învestitura: primministru - Calin Popescu Tariceanu; ministru de stat însarcinat cu coordonarea activitaţilor din domeniul economic - Adriean Videanu; ministru de stat însarcinat cu coordonarea activitaţilor din domeniul culturii, învaţamântului şi integrarii europene - Bela Marko; ministru de stat însarcinat cu coordonarea activitaţilor din domeniul mediului de afaceri şi al IMM-urilor - George Copos; ministrul afacerilor externe - Mihai Razvan Ungureanu; ministrul integrarii europene - Ene Dinga; ministrul administraţiei şi internelor - Vasile Blaga; ministrul justiţiei - Monica Macovei; ministrul finanţelor publice - Ionuţ Popescu; ministrul economiei şi comerţului - Codruţ Şereş; ministrul agriculturii, padurilor şi dezvoltarii rurale - Gheorghe Flutur; ministrul apararii naţionale - Teodor Atanasiu; ministrul muncii, solidaritaţii sociale şi familiei - Gheorghe Barbu;

ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului - Gheorghe Dobre; ministrul educaţiei şi cercetarii - Mircea Miclea; ministrul culturii şi cultelor - Mona Musca; ministrul sanataţii - Mircea Cinteza; ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei - Zsolt Nagy; ministrul mediului şi gospodaririi apelor - Sulfina Barbu; ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul - Bogdan Olteanu; ministru delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului - Mihai Voicu; ministru delegat pentru controlul implementarii programelor cu finanţare internaţionala şi urmarirea aplicarii acquisului comunitar - Cristian David; ministru delegat pentru lucrari publice şi amenajarea teritoriului - Laszlo Borbely; ministru delegat pentru coordonarea autoritaţilor de control - Sorin Vicol; ministru delegat pentru comerţ - Iuliu Winkler. Va mulţumesc foarte mult, doamnelor şi domnilor, şi sper ca aşteptarile dvs. şi ale cetaţenilor sa le putem onora în deplina responsabilitate. Inca o data, mulţumiri