I.

Consideratii generale

Trăim într-o lume atât de bogată încât venitul global este de peste 31 trilioane dolari pe an. În această lume, persoanele cu venit mediu, în anumite ţări, câştigă anual peste 40.000 dolari. Dar în aceeaşi lume, 2,8 miliarde de oameni – mai mult de jumătate din populaţia ţărilor în curs de dezvoltare – trăiesc cu mai puţin de 700 dolari pe an. Dintre aceştia, 1,2 miliarde câştigă mai puţin de 1 dolar pe zi. Ca urmare, 33.000 de copii mor în fiecare zi în ţările în curs de dezvoltare. În aceste ţări, în fiecare minut, mai mult de o femeie moare la naştere. Sărăcia împiedică peste 100 milioane de copii, majoritatea fete, să meargă la şcoală. Problema reducerii acestor nivele de sărăcie, în timp ce populaţia continuă să crească - cu circa 3 miliarde de oameni în următorii 50 de ani - este enormă. Banca Mondială acţionează pentru reducerea acestui decalaj şi pentru a transforma resursele ţărilor bogate în creştere economică pentru ţările sărace. Una dintre cele mai mari surse de asistenţă în dezvoltare din lume, Banca Mondială, susţine eforturile guvernelor din ţările în curs de dezvoltare de a construi şcoli şi unităţi sanitare, de a furniza apă şi curent electric, de a lupta contra bolilor şi de a proteja mediul înconjurător. Nu o bancă, ci mai degrabă o agenţie specializată.Banca Mondială nu este o "bancă" în sensul obişnuit al cuvântului. Ea este una dintre agenţiile specializate ale Naţiunilor Unite şi este formată din 184 de ţări membre. Aceste ţări răspund împreună de modul de finanţare a instituţiei şi de felul cum sunt cheltuiţi banii. Împreună cu restul comunităţii care se ocupă de dezvoltare, Banca Mondială îşi concentrează eforturile asupra atingerii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, stabilite de membrii ONU în 2000 şi care ţintesc spre reducerea de durată a sărăciei.

Grupul Băncii Mondiale este o instituţie formată din alte cinci instituţii financiare internaţionale, şi anume: 1. banca internationala pentru reconstructie si dezvoltare – IBRD (International Bank

for Reconstruction and Development) 2. corporatia financiara internationala – IFC (International Finance Corporation)

3. Association) 4.

asociatia internationala de dezvoltare – IDA (International Development

agentia de garantare multilaterala a investitiilor – MIGA (Multilateral Investment

Guarantee Agency) 5. centrul international de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investitiilor –

ICSID (International Center for Settlement of Investments Disputes). Fiecare instituţie are un rol distinct în lupta împotriva sărăciei şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din statele în curs de dezvoltare. Termenul generic de Banca Mondială se referă în principal la IBRD şi IDA, iar proiectele principale de finanţare se derulează prin IBRD.

Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), a fost creata in martie 1946, indeplinind decizia adoptata la Bretton Woods in 1944. BM reuneşte 185 ţări membre, responsabile de modul în care este finanţată instituţia şi de alocare a fondurilor. Sediul BM este la Washington D.C., iar preşedintele instituţiei este Robert Zoellick (SUA). Principalul sau obiectiv in primii ani ai activitatii sale a fost reconstructia tarilor care au suferit de pe urma razboiului, dar mai incolo, in special din 1961, s-a dedicat exclusiv ajutorarii pe termen lung a tarilor intarziate. Ofera imprumuturi si ajutoare dezvoltarii tarilor cu venituri mijlocii si mici. In aceste tari, capitalurile atrase de initiativa privata sunt insuficiente pentru necesitatile de finantare ale dezvoltarii si capitalurile obtinute de catre guverne obisnuiesc sa fie atribuite pe criterii politice; de aceea Banca Mondiala se ofera ca un mijloc de finantare independent care vrea sa completeze si nu sa le substituie pe cele anterioare. BIRD isi obtine fondurile prin intermediul emisiunilor titlurilor de credit pe pietele financiare internationale, la dobanzi concurentiale, si incaseaza dobanzi foarte apropiate de cele ale pietei. Împrumuturile se acordă guvernelor sau instituţiilor publice din ţările în curs de dezvoltare, cu garanţii guvernamentale. IBRD obţine fondurile în special de pe pieţele financiare internaţionale. Cu o cotă de solvabilitate maximă (AAA), IBRD emite obligaţiuni şi transmite clienţilor săi beneficiul dobânzilor mici. Proiectele sunt evaluate de Bancă prin prisma capacităţii ţării beneficiare de a-şi plăti datoriile.

Tipurile de programe susţinute de IBRD se împart în 2 categorii:

Programe pentru proiecte de infrastructură economică şi socială - destinate modernizării şi dezvoltării unor sectoare cum ar fi: sectorul energetic, transporturi, agricultură şi dezvoltare rurală, educaţie, controlul natalităţii, sănătate, alimentaţie. Pentru cointeresarea aplicării eficiente a programelor BIRD fixează condiţia participării statului beneficiar cu o anumită cotă (între 10-30%) Programe de ajustare sectorială, ca element de susţinere a reformei economice, promovate prin programele de macrostabilizare ale FMI, fiind destinate acoperirii deficitului extern - împrumuturi pentru ajustarea sectorului privat (Private Sector Adjustment Loan - PSAL) şi pentru ajustarea sectorului public (Programmatic Adjustment Loan - PAL) Circa 10.000 de profesionişti în domeniul dezvoltării din aproape fiecare ţară din lume lucrează la sediul central al Băncii din Washington DC sau în cele 109 birouri aflate în ţările respective. Ţările care împrumută de la BIRD dispun de mai mult timp pentru a rambursa împrumutul decât dacă ar fi împrumutat de la o bancă comercială - între 15 şi 20 de ani cu o perioadă de graţie între trei şi cinci ani înainte de a începe rambursarea capitalului. Guvernele ţărilor în curs de dezvoltare împrumută bani pentru programe specifice, inclusiv pentru eforturile de reducere a sărăciei, oferirea de servicii sociale, protecţia mediului înconjurător şi promovarea creşterii economice care va îmbunătăţi standardele de viaţă. În anul fiscal 2002, BIRD a oferit împrumuturi care au totalizat 11,5 miliarde dolari pentru susţinerea a 96 de proiecte în 40 de ţări. Obţinerea capitalului.BIRD obţine aproape toţi banii de pe pieţele financiare internaţionale - 23 miliarde dolari în anul fiscal 2002. Cu o cotă de solvabilitate de AAA, BIRD emite obligaţiuni pentru a obţine fonduri şi apoi transmite clienţilor săi beneficiul dobânzilor mici.

II. Relaţiile României cu Grupul Băncii Mondiale

România este membră a IBRD (din 1972), IFC (din 1990), MIGA (din 1992), ICSID (din 1975). România a devenit membră BIRD (Banca Mondială) în 1972, acceptând Rezoluţia Consiliului Guvernatorilor nr.280/28.11.1972 care stabileşte termenii şi condiţiile de aderare. În prezent România deţine 4011 acţiuni din capitalul Băncii, iar valoarea subscripţiei vărsate este de 30,5 mil.USD. Conform HG nr.34/1997, guvernator pentru România este ministrul Economiei şi Finanţelor, iar guvernator supleant este viceguvernatorul BNR desemnat în acest sens de către guvernatorul băncii centrale a României. Activitatea Grupului Băncii Mondiale în Romania a început în anul 1991 şi cuprinde atât programe şi proiecte publice, finanţate de către Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare prin împrumuturi acordate direct statului, prin Ministerul Finanţelor Publice, cât şi proiecte private, fără garanţie de stat, prin sprijinul acordat de către Corporaţia Financiară Internaţională şi Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor. În cadrul Băncii Mondiale, relaţiile cu ţara noastră sunt coordonate de către doamna Orsalia Kalantzopoulos (Grecia) care, începând cu 1 ianuarie 2008, a preluat funcţia de director al Grupului de ţări recent înfiinţat care include Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Slovacă, Slovenia, Bulgaria, România şi Croaţia, reunite în cadrul Departamentului pentru Europa Centrală şi Tările Baltice. Instituţia este reprezentată în România prin intermediul Biroului Băncii Mondiale în România (director de ţară – domnul Benoît Blarel) şi Biroului Corporaţiei Financiare Internaţionale (director de ţară – doamna Ana-Maria Mihăescu). Începând cu 1991, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (IBRD) a aprobat 55 de operaţiuni finanţate în România, cu un total al angajamentelor de aproximativ 5,24 miliarde USD. IBRD a sprijinit reformele structurale şi privatizarea în România prin programele PSAL (Împrumut de ajustare structurala a sectorului privat – privatizarea şi restructurarea băncilor de stat, întreprinderilor de stat şi utilităţilor, atenuarea impactului social al restructurărilor, dezvoltarea sectorului privat) şi PAL (Împrumut pentru ajustarea sectorului public – reforma în justiţie, reforma sănătăţii, reforma administraţiei publice, îmbunătăţirea

mecanismelor de elaborare a politicilor, precum şi eficientizarea sistemului de cheltuieli publice ). În plus, programele de dezvoltare rurală şi de reducere a sărăciei vizează îmbunătăţirea infrastructurii rurale, inclusiv sistemele de irigaţii, serviciile sociale şi sistemul de finanţare rurală, printr-un proces participativ. De asemenea, operaţiile băncii vizează îmbunătăţirea productivităţii agricole şi forestiere. România a fost inclusă în grupul pilot al ţărilor participante la initiaţiva Băncii Mondiale denumită Cadrul general de dezvoltare (Comprehensive Development Framework - CDF), prin proiectul pilot pentru Valea Jiului, ca reacţie la slaba activitate economică şi sărăcia accentuată din regiune. Alături de Guvern, autorităţile locale, sectorul privat şi societatea civilă din regiune, Banca a întreprins servicii de asistenţă analitică şi consiliere, pentru a sprijini comunitatea locală în dezvoltarea unei strategii pe termen lung prin identificarea cauzelor sărăciei şi a surselor de competitivitate. În anul 2008, portofoliul Băncii în România cuprindea 22 de operaţiuni active în valoare de peste 1,8 miliarde de dolari (în 2007 au fost aprobate proiecte în valoare de 349 mil USD, iar în 2008 de 138 mil USD).Principalele programe de investiţii în curs cu finanţare IBRD sunt: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii transporturilor; Sprijinirea serviciilor municipale; Reforma sistemului judiciar în România,; Reforma în sectorul sănătăţii; Incluziune socială; Economia bazată pe cunoaştere; Modernizarea sistemelor de cunoaştere şi informare în agricultură (MAKIS); Închiderea minelor ineficiente şi refacerea mediului ; Programul regional “Comunitatea Energetică a Europei de Sud-Est” (în valoare totală de 1 miliard de USD, incluzând diferite proiecte în derulare în România). Alte proiecte sunt în diferite stadii premergătoare aprobării, în special în domeniile agriculturii şi mediului. În septembrie 2006, Banca a lansat, în premieră, la Bursa de Valori Bucureşti, obligaţiuni în monedă naţională, în valoare de 525 milioane RON. Corporaţia Financiară Internaţională a aprobat o serie de investiţii în sectorul comunicaţiilor, infrastructură, industrie sau în sectorul sănătăţii, sprijinind în acelaşi timp dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi a sectorului bancar din România. Activitatea IFC pentru proiecte private, fără garanţie de stat, reprezintă 60% din totalul creditelor preluate de România de la BM. Cea mai importantă investiţie a IFC în sectorul bancar din România constă în acordarea unui împrumut în valoare de 75 milioane USD Băncii Comerciale

Române şi participarea la prima fază a privatizării BCR, prin achizitionarea un pachet de 25% din acţiuni, împreună cu BERD. În perioada 1991 - 2007, Banca Mondială a acordat României un sprijin financiar în valoare de 5,6 miliarde USD (5,5 miliarde în împrumuturi şi 100 milioane în granturi), în prezent fiind în curs de desfăşurare 25 de proiecte, însumând 1 832,6 milioane USD. În cursul anului 2007, România a primit din partea Băncii 133,1 milioane USD în scopul dezvoltării sectorului agricol şi a controlului poluării prin utilizarea combinată a fertilizatorilor chimici şi a celor naturali. Parteneriatul Strategic de ţară pentru perioada 2006-2009 (Country Partnership Strategy) prevedea un nivel maxim de finanţare cuprins între 450 - 550 milioane USD. În perioada 2001-2008, Agenţia de Garantare Multilaterala a Investiţiilor a garantat în România investiţii private de peste 100 milioane USD. Sprijinul acordat de BIRD s-a concentrat în trei mari direcţii:
• • •

promovarea sectorului privat, ca motor al creşterii economice; întărirea unor instituţii din sectorul public şi îmbunătăţirea guvernanţei; reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea protecţiei sociale.

Analiza şi consultanţa sunt activităţi esenţiale în cadrul contribuţiei Băncii Mondiale la eforturile de dezvoltare a României. Resursele pe care Banca Mondială le are în domeniul dezvoltării, cercetării şi al asistenţei tehnice contribuie la identificarea domeniilor prioritare şi la abordarea dificultăţilor din procesul de dezvoltare. Perspective La 13 iunie 2006, Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a discutat Parteneriatul Strategic al Băncii Mondiale pentru România pe perioada 2006-2009. Strategia, elaborată în strânsă colaborare cu Guvernul României, reprezintă un ghid al asistenţei acordată ţării de către Banca Mondială. Strategia de Asistenţă pentru România pentru perioada 2006 – 2009 prevede, în premieră, un „parteneriat strategic de ţară” între Bancă şi Guvernul României, stabilind sprijinul acordat de către Banca Mondială României pentru ca aceasta să îşi atingă obiectivele privind creşterea economica susţinută şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în contextul integrării şi armonizării cu Uniunea Europeană. Noua strategie preconizează un program de împrumuturi în valoare de 450-550 milioane USD pe an, împreună cu activităţi analitice şi servicii de consultanţă semnificative.

Odată cu aderarea la UE, România a devenit un stat donator în contextul asistenţei pentru dezvoltare, iar în contextul colaborării cu BM ţara noastră a participat cu suma de 0,6 milioane EUR în cadrul a două fonduri administrate de către IBRD şi având ca scop combaterea HIV, a tuberculozei şi a malariei, precum şi accesul la educaţie în statele puţin dezvoltate. De asemenea, se estimează o creştere a sumelor destinate proiectelor de asistenţă pentru dezvoltare în următorii ani. Urmare a dezvoltării economice se preconizează că, în viitorul apropiat (după 2010), România va trece la o nouă etapă a colaborării sale cu BM (procedura de graduation / graduare ), moment din care ţara noastră nu va mai putea implementa proiecte ale instituţiei pe teritoriul său, urmând să rămână continuare membru în calitate de stat donator. Ulterior graduării, România va rămâne membru cu drepturi depline în cadrul Grupului Băncii Mondiale, dar va dobândi un nou statut în cadrul comunităţii financiare internaţionale, compatibil cu statutul de membru UE şi de donator în cadrul politicii internaţionale de cooperare pentru dezvoltare. Banca va continua să ofere asistenţă tehnica şi analize macroeconomice contra cost , acces la cursurile oferite de bancă şi posibilitatea prelungirii eligibilităţii pentru operaţiunile IFC.

Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare /BIRD/ ar putea anula partial sau total unele imprumuturi acordate Romaniei, care au un grad nesatisfacator de implementare. Institutia financiara internationala urmeaza sa identifice posibilitatea realocarii sumelor respective prin instrumentele care pot fi acordate de catre banca, in urma unei analize comune efectuate, in perioada imediat urmatoare, de Ministerul Finantelor Publice /MFP/ si Banca Mondiala /BM/, informeaza un comunicat al MFP. Ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea a avut o intalnire de lucru cu Orsalia Kalantzopoulos, director pentru Europa Centrala, Central - Sudica si Statele Baltice din cadrul Bancii Mondiale. Agenda discutiilor a inclus o analiza a portofoliului actual si stabilirea, de comun acord, a modului de lucru pentru elaborarea Strategiei Parteneriatului de tara (Country Partnership Strategy - CPS) pentru perioada 2009-2011. 'Referitor la situatia imprumuturilor in derulare, in actualul context economic si financiar, partile au subliniat importanta optimizarii portofoliului Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) pentru Romania, avansand posibilitatea restructurarii unora dintre imprumuturile existente, pentru care exista probleme in implementarea proiectelor finantate. Restructurarea are in vedere anularea partiala sau totala a unor imprumuturi care au un grad nesatisfacator de implementare, urmand sa se identifice posibilitatea realocarii sumelor respective prin instrumentele care pot fi acordate de catre Banca, urmare a unei analize comune efectuate, in perioada imediat urmatoare, de Ministerul Finantelor Publice si Banca Mondiala', precizeaza comunicatul MFP. 'Banca Mondiala a fost un partener permanent pentru Romania in procesul de tranzitie si de aderare la Uniunea Europeana. Apreciem acest sprijin constant, precum si dorinta Bancii Mondiale de a redefini parteneriatul cu Romania, in noua calitate de stat membru UE. Ministerul Finantelor Publice sustine implementarea proiectelor finantate de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD). Multumesc echipei Bancii pentru colaborarea cu expertii nostri in identificarea problemelor si a solutiilor cuprinse in Analiza comuna a portofoliului (Joint Portfolio Review) si va asigur de toata disponibilitatea mea la dialog', a declarat ministrul Gheorghe Pogea. In cadrul discutiilor pe marginea Strategiei Parteneriatului de tara, pentru perioada 20092011, ambele parti au agreat ideea unui dialog in vederea stabilirii, de comun acord, a celei mai potrivite variante de continuare a colaborarii.

Bibliografie

1.http://www.eumed.net/ecorom/XVI.%20Organisme%20economice %20internationale/2%20grupul_bancii_mondiale.htm 2. http://www.bnro.ro/Relatia-cu-Banca-Internationala-pentru-Reconstructie-si-Dezvoltare(BIRD)-1448.aspx 3. http://www.capitalul.ro/finante-banci/bird-ar-putea-anula-unele-imprumuturi-acordateromaniei.html 4. http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=5066

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful