You are on page 1of 50

Comunitatea Europeana

Romania
Judetul Tulcea
Consiliul Local Nufaru
Primaria Comunei Nufaru

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

A COMUNEI NUFARU

concept
Ca ansamblu de politici si strategii ale autoritatilor publice centrale si locale, elaborate in
scopul imbunatatirii performantelor economice ale unor arii geografice constituite in Regiuni de
dezvoltare si care beneficiaza de sprijinul Guvernului Romaniei, al Uniunii Europene, al altor
autoritatii nationale si internationale strategia de dezvoltare regionala trebuie sa porneasca de
la nevoile de dezvoltare locala, pe care sa le sincronizeze cu cele de dezvoltare regionala.
Strategia de dezvoltare locala a comunei Nufaru, trebuie sa fie in stransa legatura cu Planul
de Dezvoltare Regionala al regiunii din care face parte zona respectiva si prioritatile
identificate de Planul National de Dezvoltare.
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare regionale ramane: cresterea gradului de
atractivitate si competitivitate al regiunilor prin imbunatatirea infrastructurii economice,
infrastructurii de transport si intarirea coeziuni sociale.
Fara inlaturarea disparitatilor intraregionale obiectivele strategiei de dezvoltare
regionala nu pot fi indeplinite.
Inlaturarea acestor disparitati presupune la nivel de regiune urmatoarele prioritatii:
- dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii de transport
- dezvoltarea mediului de afaceri
- dezvoltarea rurala
- dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale
La nivelul Regiunii Sud-Est, a doua ca suprafata, din care face parte si judetul Tulcea,
Strategia de Dezvoltare Regionala a identificat prin dezbatere publica cinci obiective specifice:

- Dezvoltarea unor produse de marca regionala si promovarea unor afaceri specifice
regiunii ;

- Asigurarea suportului de infrastructura pentru dezvoltare durabila ;

1
- Integrarea socio-economica a grupurilor si comunitatilor dezavantajate ;

- Dezvoltarea de retele parteneriale si actiune strategica coordonata ;

- Promovarea economiei bazata pe cunoastere si formare continua
Stategia de Dezvoltare Locala a comunei Nufaru porneste de la aceste obiective
specifice, propunandu-si adancirea specificitatii prin sub-obiective care indeplinite vor reduce
disparitatea sociala si economica la nivel judetean si regional dintre localitatea noastra si
celelalte zone mai dezvoltate.
Dezvoltarea locala a comunei Nufaru presupune indeplinirea unor politici locale si
zonale multianuale, elaborate participativ, prin investitii in sectoare prioritare, care sa conduca
la imbunatatirea potentialului economic si social al comunei.
Acest obiectiv local poate fi atins printr-un set de masuri integrate care presupun
investitii in :

- Reabilitarea infrastructurii de transport, a cailor de comunicatie locala de acces spre
zonele agricole si spre cele cu potential turistic, precum si de siguranta a traficului;

- Reabilitarea ecologica a zonelor publice cu valoare turistica si istorico-culturala;

- Dezvoltarea infrastucturii de afaceri;.

- Implementarea de proiecte care sa raspunda nevoilor de locuri de munca.
Implementarea unor asemenea masuri presupune un Plan de Dezvoltare Locala elaborat
participativ, care sa reflecte cat mai fidel nevoile obtiunile si deciziile cetatenilor precum si
disponibilitatea acestora de implicare in problemele comunitatii.
Planul trebuie sa reprezinte radiografia generala a comunei, detalierea directiilor strategice
de dezvoltare si rezultatul implicarii tuturor factorilor interesati, responsabili si relevanti de la
nivelul comunei.
Planul largeste perspectiva cunoasterii zonei-comunitatii, prin precizarile si clarificarile
aduse astfel incat toate oportunitatile de dezvoltare si de finantare a proiectelor propuse sa
poata utiliza un plan strategic ca document de referinta in planificarea, metodologia folosita,
implementarea, monitorizarea si evaluarea masurilor aplicate.
Planul trebuie sa reprezinte cel mai important ghid in procesul de crestere a capacitatii
autoritatilor locale de a-si planifica si elabora proiectele, a identifica si gestiona sursele de
finantare in conformitate cu exigentele Uniunii Europene.

precursor
Incepand cu anul 2007 Romania face parte din Comunitatea Europeana, iar Comunitatea
Nufaru, incepand din acelasi an, face parte din proiectul “Economia Bazata pe Cunoastere”.

2
Obiectivul proiectului este acela de a facilita participarea comunitatilor dezavantajate din
punct de vedere al accesului la informatie la societatea bazata pe cunoastere, in acord cu
strategia guvernamentala de integrare in Uniunea Europeana. Proiectul “Economia bazata pe
cunoastere” a fost initiat de Guvernul Romaniei, prin Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei
Informatiei, cu sprijinul Bancii Mondiale. Proiectul contribuie la extinderea accesului la
tehnologiile informationale si de comunicatii moderne si la imbunatatirea cunostintelor de
utilizare a calculatorului pentru cetatenii comunitatilor selectate, dezvoltarea si promovarea
serviciilor de e-government, modernizarea procesului educational precum si la promovarea
comertului electronic si adoptarea solutiilor inovative in mediul de afaceri.
In orizontul de timp 2006-2010, Proiectul „Economia Bazata pe Cunoastere” va crea un
model de dezvoltare al societatii informationale moderne in Romania declansand un proces
ireversibil de schimbare culturala si de imbunatatire a calitatii vietii.

Proiectul cuprinde urmatoarele componente:

1. Extinderea accesului la tehnologiile ITC si imbunatatirea cunostintelor de
utilizare a calculatorului

1.1 Imbunatatirea accesului la informatie prin intermediul RECL
Obiectiv: imbunatatirea accesului la mijloacele de Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor
(TIC) pentru comunitate, dezavantajata pana atunci, prin intermediul Retelei Electronice ale
Comunitatii Locale (RECL).
Proiectul va conecta comunitatea la Internet de banda larga si la alte 250 de comunitati
similare servind la un loc ca „centru de cunoastere”, furnizare de informatii, servicii si
comunicare catre cetateni, administratia publica locala si mediul de afaceri.
1.2 Dezvoltarea resurselor umane ale comunitatilor locale
Obiectiv: Sustinerea de activitati menite sa creasca potentialul pentru acumularea
cunoasterii prin mijloacele Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor (TIC)
Prin aceasta subcomponenta se urmareste acumularea unui nivel optim de abilitati,
cunostinte si competente in domeniul TIC, ceea ce va asigura o calitate superioara serviciilor
implementate si sustenabilitatea retelei. Aceasta subcomponenta va sprijini activitatile de
formare pentru alfabetizare digitala si implementarea unor proiecte culturale locale menite sa
sustina dezvoltarea durabila.

1.3 Implementarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor in scoli
Obiectiv: Cresterea calitatii procesului educational din scolile gimnaziale, prin integrarea si
extinderea mijloacelor de tehnologia informatiei si comunicatiilor( TIC) in procesul didactic si
formarea resurselor umane in domeniul TIC.
Dotarea scolilor din Nufaru si Malcoci cu mijloace didactice si echipamente informatice
destinate procesului didactic (calculatoare, softuri educationale, echipamente multimedia) ca
si conectarea acestor scoli la Internet si la Reteaua Electronica a Comunitatilor Locale
(RECL), contribuie nemijlocit la dezvoltarea mediului educational si a conditiilor de invatare.
Introducerea TIC in cele doua scoli va contribui totodata la cresterea atractivitatii procesului
de invatare, diversificarea metodelor si practicilor didactice si la deplasarea accentului de la
caracterul informativ la cel formativ. Prin construirea de competente specifice, elevii vor avea

3
posibilitatea sa contribuie in mod activ la valoarea adaugata a procesului educational si sa isi
dezvolte criterii personale de selectare si utilizare a informatiei.

2. Dezvoltarea si promovarea serviciilor de e-government

2.1 Sistem electronic pentru inregistrarea online a persoanelor fizice autorizate si a
asociatiilor familiale
Obiectiv: Inlesnirea unei relatii de calitate intre administratia locala si mediul de afaceri prin
reducerea proceselor consumatoare de resurse pentru obtinerea statutului de persoana fizica
autorizata sau asociatie familiala.
Acest efect se va obtine introducand un sistem eficient, on-line, de comunicare intre
utilizator si diferite institutii implicate in procesul de inregistrare, operare si arhivare a
intreprinzatorilor particulari locali. Prin acest sistem se va asigura si consolidarea unui flux
organizat de tranzactii si activitati gestionat prin implementarea unei aplicatii locale de
management de documente.

2.2 Sistem integrat pentru emiterea documentelor de stare civila pentru cetateni
Obiectiv: Asigurarea deservirii rapide, transparente, corecte si eficiente a cetatenilor ce
solicita administratiilor locale emiterea documentelor de stare civila.
Conceptul care sta la baza acestui sistem este ghiseul unic de servicii comunitare, aflate in
cadrul primariilor de comuna si oras. Sistemul va asigura conexiuni cu baza de date de
evidenta informatizata a persoanei existenta actualmente la nivel central cu ramificatii
judetene.

3. Promovarea comertului electronic si acordarea de asistenta financiara si tehnica
pentru adoptarea solutiilor inovative in IMM-uri

3.1 Crearea portalului pentru promovarea comertului electronic si a retelelor de
business (eStore)
Obiectiv: Promovarea interactiunii in acelasi spatiu virtual a intreprinzatorilor din mediul de
afaceri local
Sistemul va constitui un mediu prielnic de promovare a solutiilor tip e-commerce si e-
business care creaza o noua cultura de inter-relationare intre agentii economici.
Ponderea dominanta a agentilor economici din mediul rural si mic urban este reprezentata de
persoanele fizice autorizate, asociatii familiale si microintreprinderi care au astfel la dispozitie
un mecanism cu ajutorul caruia isi pot eficientiza activitatea si creste nivelul de
competitivitate economica.
3.2 Acordarea de finantari nerambursabile intreprinzatorilor locali
Obiectiv: Familiarizarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii cu tehnologii inovative, de
inalta productivitate, care pot asigura sustenabilitatea si trecerea la un mediu de afaceri
performant.
Acest mecanism ofera sprijin intreprinzatorilor sau grupurilor de intreprinzatori particulari in
efortul acestora de adoptare a solutiilor inovatoare tip e-business cu scopul de a imbunatati
competitivitatea acestora pe pietele nationale si internationale.

Gandim global, actionam local

Obiectivele Proiectului Economia Bazata pe Cunoastere, amploarea acestuia si nu
in ultimul rand dorinta pe care o emana intreaga lui desfasurare de a ajuta la
descoperirea de sine a comunitatii si promovarea ei, alaturi de deschiderea si
apetitul cu care acesta a fost primit, pe fondul lipsei unei ocupatii sugestive locale in
perioada anterioara, conduc la formarea ideii de dezvoltare a Retelei Electronice a
Comunitatii Locale in aceeasi masura ca reteaua electrica, reteaua de apa si canal
sau reteaua de drumuri. Exemplul de promovare a cunoasterii la nivel global a
fiecarui potential va fi transpus in comunitatea Nufaru in promovare a cunoasterii la
nivel individual a oportunitatilor din lumea in care traim. Aceasta transpunere se va
dovedii in final ca va fi liantul care va strange laolalta si va promova un brand al
comunitatii, altminteri ramas mai departe in... ne-cunoastere.

4
Administratia Nufaru va cere personalului Retelei Electronice a Comunitatii Locale
si o va sprijini sa elaboreze in primele luni de la aprobarea functionarii ei, un plan de
dezvoltare a carui obiectiv va fi infiriparea nevoii de cunoastere in sanul fiecarei
familii din comunitate si a modalitatii eficiente de satisfacere a ei intru progresul
familiei si o data cu ea a comunitatii.

Reflectie

In concordanta cu obiectivele poiectului “Economia Bazata pe Cunoastere” si cu procesul de
planificare strategica, oficialii locali, atat cei alesi cat si cei numiti, s-au intalnit sa discute
problemele actuale si sa identifice cateva din provocarile carora Primaria Comunei Nufaru
trebuie sa le faca fata. Aceasta trecere in revista a situatiei prezente a inceput in primavara
acestui an. Informatiile adunate au format o importanta baza pentru analiza SWOT (Puncte
tari, Puncte slabe, Oportunitati si Amenintari), care a fost coordonata de grupul de lucru
comunitar in toamna primului an al proiectului.
Implemenatrea principiilor dezvoltarii durabile la nivel local, inseamna pentru inceput
identificarea problemelor sociale, economice si de protectie a mediului si formularea
obiectivelor ce trebuie atinse. Acestea urmeaza a se materializa intr-o strategie care mai
este cunoscuta si sub numele „Agenda 21 Locala”. Aceasta va fi aplicata prin planuri locale
de actiune si proiecte concrete care sa solutioneze problemele sociale, economice si de
protectie a mediului existente.

5
Comuna Nufaru – localizare
Comuna Nufaru este alcatuita din satul Nufaru, satul Malcoci, satul Victoria si satul Ilganii
de jos. Satul Nufaru, centrul comunal, se afla la 12 km de municipiul Tulcea – resedinta de
judet – pe drumul judetean 222C. Pe acelasi drum judetean se afla satul Malcoci la 4 km de
Nufaru spre Tulcea si satul Victoria la 5 Km de Nufaru spre Mahmudia. Iar satul Ilganii de Jos
este despartit de Nufaru doar de bratul Sf. Gheorghe (fluviul Dunarea).

Cetatea bizantina Proslavita (sec x) ascunsa inca sub satul Nufaru

Comuna Nufaru – repere istorice
Satul Nufaru este situat pe malul drept al bratului Sfantul Gheorghe (cel mai vechi brat al
Dunarii). Cele mai vechi urme arata ca asezarea exista inca dinaintea anului 1000 en. Au
fost descoperite urme din epoca fierului, urmate in timp de vestigii ale epocii romane si
romano-bizantine, descoperiri concentrate in capatul nordic al promotorului nufarean. Din
aceasta ultima perioada se remarca 2 turnuri de supraveghere a liniei Dunarii. Denumirea
istorica a satului Nufaru este PRISLAVA. Aceasta este mentionata in lucrari istorice ca o
localitate prin care a trecut cneazul Svitaslav Igorevici al Kievului (decedat in anul 973) in
drumul sau spre Bulgaria. Vasile Parvan arata in lucrarea Inceputurile vietii romane la gurile
Dunarii ca la Prislava se aflau cladiri insemnate cu ziduri foarte puternice, de grosime
neobisnuita pentru o intaritura trecatoare.Tot el ne spune despre frumoasele cladiri antice
chiar cu zugraveli pe pereti,arata ca inflorirea acestor tinuturi era mare si ca populatia care
se misca peste apa era insemnata.Din descoperirile si cercetarile efectuate recent s-a
demonstrat ca la Nufaru a existat o cetate oras ridicata in vremea lui Ion Tzinikes in ultimul
sfert al sec a X-lea odata cu recucerirea regiunii Dunarii de jos de catre imperiul bizantin.

Numele de Proslavita cunoscut in cartografia evului mediu i s-a suprapus numele asezarii
de la Prislava, completat cu omologarea Proslavita-Bruscavita din actele notarului genovez
Antonio de Ponzo, propunandu-se astfel identitatea Proslavita-Bruncavita=Prislava (Nufaru).

Aceste argumente sunt aduse de muzeografi, arheologi si specialisti de la institutul
arheologic ’’Vasile Parvan”, Muzeul Militar National, Muzeul National de istorie a Romaniei din
Bucuresti si Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea.

6
In urma descoperirilor arheologice s-au scos la lumina ceramica,unelte de uz
casnic,arme,piese de harnasament,obiecte de podoaba…o mare cantitate de monede
bizantine, sigilii (din plumb unul apartinand lui Vasile Apokapes).Totodata s-au descoperit si
morminte din acea perioada peste care s-au suprapus urme de locuire si morminte din epoca
medievala (sec XII-XIII).

Localitatea apare in harti in sec xvi si xvii, intocmit de Ortelius,Mercator si Zanoni in
ultima dintre acestea apare sub forma Crislova.In harta austriaca di 1790, asezarea o gasim
notata sub denumirea de Krislov.Harta ruseasca intocmita in urma razboiului din 1828-1829
noteaza si ea localitatea.Aceasta mai apare si in Fondul Tapiurilor Otomane din 1864-1877.In
sec al XVIII lea, satul va fi in dese randuri distrus de incendiile provocate de incursiunile
cerkezilor,insa el se va reface de fiecare data.

Razboiul ruso-turc din 1828-1829 va duce la distrugerea orasului Tulcea,iar pentru
popularea lui sunt adusi aici de catre guvernul otoman locuitori crestini din Prislava.Acestia
vor forma chiar o mahala,,Mahalaua Prislavenilor”. Satul Prislav mai este mentionat si in
preajma razboiului pentru neatarnare cand la sfarsitul dominatiei otomane 1877 armata rusa
au ocupat orasul Tulcea la 12 mai 1877.

Satul Ilganii de Jos - este asezat pe malul stang al bratului Sfantu Gheorghe. Din
cercetarile intreprinse si din cele aflate de la locuitorii mai varstnici arata ca la Ilgani au
existat fortificatii de piatra.Din pacate materialele din care au fost facute au fost scoase si
folosite in secolul trecut la realizarea altor constructii. Cert este ca ne aflam in fata unor
marturii din care tragem concluzia ca aici la Nufaru si Ilgani, pe ambele maluri ale Dunarii,
au existat intarituri puternice, despre care publicistul Simion Saveanu afirma pe buna
dreptate, ca puteau impiedica in orice moment trecerea navelor. Este suficient sa privim de
pe promotoriu pe care ni-l ofera pozitia asezarii de la Nufaru, pentru a intelege cat de bine a
fost ales acest loc pentru scopul aratat mai sus. Este al 2 lea caz pe care-l intalnim pe
traseul Dunarii noastre.

Satul s-a reinfiintat la sfarsitul sec al XIX-lea de catre ambitiosul prefect Ion Nenitescu, in
programul sau de populare a Deltei Dunarii. In 1970 satul a fost acoperit partial de ape in
urma inundatiilor, dar dupa retragerea lor populatia s-a restabilit continuindu-si viata.

Satul Malcoci. Numele de Malcoci al asezarii de la 7 km est de Tulcea, in vecinatatea
bratului Sf Gheorghe, il intalnim inca din anul 1541 cand pasa de Kilia era Malcoci Oglu. Este
posibil ca numele lui sa fi ajuns numele localitatii (M.D. Ionescu). De asemenea asezarea este
mentionata si in Fondul Tapiurilor Otomane din 1864. Localitatea in sine este intemeiata la
inceputul veacului al XIX-lea de o colonie de germani alsacieni aflati sub conducerea lui
Ignatiu Hoffart – ucis de turci in timpul razboiului din Crimeea. Ion Ionescu de la Brad
gaseste in 1850 la Malcoci 50 de familii de germani care se ocupau cu cresterea vitelor in
special si fabricarea untului. La inceputul sec XX localitatea facea parte din plasa Tulcea si era
resedinta comunei din care mai faceau parte localitatile Prislav, Ilganii de Sus si de Jos,
Romula si Principele Carol. Malcoci-ul era pe atunci locuit 652 de persoane (Gr. Danescu),
majoritatea germani si foarte putini bulgari, rusi si romani. Biserica din localitate este catolica
si este construita in anul 1880. Iar din anul 1981 la Malcoci functiona o scoala privata.
Satul Victoria este asezat pe malul drept al bratului Sf. Gheorghe si spre deosebire
de celelalte localitati din componenta comunei Nufaru (si care faceau parte din vechea
comuna, Malcoci), Victoria a facut parte in secolul XIX din comuna Bestepe – comuna stazi,
vecina.
Numele vechi al satului este Parlita. Nume provenit de la un incendiu al primelor gospodarii
care au luat fiinta in acel loc. Razboiul ruso-turc din Crimeea a dus la distrugerea satului in
1829, dar acesta renaste in 1856. Acesta este motivul pentru care nu apare in harta lui Ion
Ionescu de la Brad din 1850. Cei care reinfiinteaza satul sunt romani, insa in timp populatia
de nationalitate rusa sosita in valuri vor domina tinutul. Scoala din localitate este infiintata in
1879, ea fiind o scoala mixta. Credinciosii se rugau si inca se mai roaga in biserica satului,
construita inca din 1869 purtand hramul Sfintii Voievozi.

7
Comuna Nufaru – asezare geografica
Comuna Nufaru este situata in partea de nord-est a judetului Tulcea, in imediata vecinatate
a Deltei Dunarii, partea de nord a comunei situindu-se pe bratul Sfantul Gheorghe si teritoriul
comunei Maliuc,
- la nord-est, teritoriul comunei Bestepe,
- la sud, teritoriul comunei Valea Nucarilor,
- la vest, teritoriul cadastral Tulcea.
Comuna Nufaru, alcatuita din localitatile, Nufaru, Malcoci si Victoria, din punct de vedere
geografic se dezvolta pe malul drept al Dunarii, in partea de nord a colinelor Mahmudiei, in
zona de racord a acestora in ingusta lunca a Dunarii, ce se dezvolta pe malul drept al bratului
Sf. Gheorghe.
Cea dea patra localitate a comunei este Ilganii de Jos, care se gaseste vis-a-vis de centrul
comunal, pe malul sting al bratului Sf. Gheorghe. Localitatea Malcoci se dezvolta in cea mai
mare parte pe versantul nordic al Dealului Malcoci in lungul uneia din vaile torentiale ce
ferestruieste colinele Mahmudiei, iar la nord bratul Sf.Gheorghe.

In zona joasa de lunca, terenul este plan, cu o usoara panta de la vest la est. Valea pe care
se dezvolta cea mai mare parte a localitatii au profilul de’’V’’ cu pante accentuate ce converg
spre fundul vaii.
Satul Malcoci este amplasat in partea de NV a teritoriului comunal, fiind traversat de DJ
222C.
Satul face parte din tipul asezarilor cu forma tentaculara, dezvoltat dea- lungul cailor de
comunicatii; textura neordonata data de modul de asezare a caselor la strada.
Nufaru, sat resedinta de comuna, este asezat pe malul drept al bratului Sfantu Gheorghe,
pe un teren cu denivelari, incepand cu zona joasa (lunca) cat si in cea mai mare parte, pe
versantul nordic al uneia din colinele Mahmudiei. Acest versant este ferestruit de cateva vai
torentiale, cu profil ’’U’’ si pe fundul carora se dezvolta ulitele satului. Pantele acestui versant
sunt accentuate.In extremitatea nordica a localitatii, pe malul Sf.Gheorghe, se contureaza un
mamelon la cota 20.85, iar la est de acesta, la punctul Cabana, se contureaza un alt mamelon.
Localitatea s-a dezvoltat ca localitate de tip rural cu profil agro-industrial, in perspectiva de a
regrupa un numar de gospodarii din localita-tile Ilganii de Jos si Victoria, ce urmau sa fie
dezafec-tate. Satul Nufaru a intrat in circuitul lucrarilor arheologice, ca urmare a substratului
arheologic deosebit de important, reprezentat de Cetatea Bizantina.
Localitatea Victoria, situata la 4 km est de Nufaru, se dezvolta pe versantul nordic al uneia
din colinele Mahmudiei. Ca si celelalte localitati si acest versant este ferestruit de o serie de
vai torentiale cu profilul ’’V’’ si cu pante accentuate. Inspre partea de nord, se dezvolta o zona
de lunca a bratului Sfantu Gheorghe, zona inundabila. Localitatea a suferit o stagnare din
punct de vedere a dezvoltarii, ca urmare a hotararii din anii 1986-1988 de dezafectare.

8
Ilganii de jos, situata vis-a-vis de Nufaru, se dezvolta de-a lungul bratului stang al Dunarii,
in plina Delta. Suprafata ocupata de localitate este plana, joasa, foarte umeda si inundabila.
Ca toate localitatile din Delta localitatea Ilganii de Jos este indiguita. Localitatea nu s-a
dezvoltat, ea fiind propusa pentru dezafectare. Stabilirea zonelor functionale ale teritoriului
adminis-trativ al comunei, s-a facut pe baza planurilor cadastrale si datelor puse la dispozitie
de O.C.A.O.T.A.Tulcea.
Comuna Nufaru – administrativ
Suprafata terenului administrativ 5396.20 ha, din care
-77.02% reprezinta teren agricol, situat in sudul teritoriului (terenuri viticole,
pomicole, silvice,pasuni)
-12.6% - paduri, reprezentate de plantatii de plopi si salcii, in partea de N-V si N-E.
-6.92% - ape, reprezentata de bratul Sfantu Gheorghe, ce traversea teritoriul comunal
in treimea de nord.
-1.12%- drumuri, reprezentate de drum judetean 222C ce leaga toate localitatile de
la vest la est
-drumuri stradale din intravilanul localitatilor
-drumuri de exploatare

-2.07%- curti constructii, reprezentate de constructiile aferente locuintelor, dotari,
constructii tehnico-edilitare din trupurile principale ale localitatilor.
-0.71%-teren neproductiv, reprezentat de puncte stancoase,cu riscuri naturale sau
inundabile.

Repartizarea suprafetelor din teritoriu administrativ.
Agricol Paduri Ape Drumuri Curti Constr Neprod

4442,424 700,06 398,90 24,91 39,09 31,83

Agricol
398,9 24,91
39,09
31,83
Paduri
700,06
Ape
Drum uri
4442,424
Curti Cons tr
Ne prod

Fig : 1.6.Repartizarea suprafetelor din extravilan.
Agricol Paduri Ape Drumuri Curti Constr Neprod

239,976 1,41 0,17 39,08 81,57 9,25

9
9 ,2 5 A grico l
8 1 ,5 7
P aduri
3 9 ,0 8 2 3 9 ,9 7 6 Ape
0
1,1
,47
1
D rum uri
Curt i Co n st r
N ep ro d

Fig.1.7.Repartizarea suprafetelor din intravilan.
Agricol Paduri Ape Drumuri Curti Constr Neprod
239,976 1,41 0,17 39,08 81,57 9,25

9,25
81,57 Agricol
Paduri
39,08 239,976 Ape
0,17
1,41
Drumuri
Curti Constr
Neprod

Evolutia localitatilor dupa 1990
Se profileaza urmatoarele tendinte;.
- extinderea zonelor de locuit pe terenuri usor accesibile si fara riscuri
de constructie.
- pastrarea in intravilan a curtilor existente si a loturilor agricole
- restrangerea zonelor agro-zootehnice, ca urmare a dezafectarii cons-
tructiilor si redarea suprafetelor agriculturii
- o evolutie pozitiva din punct de vedere al dotarii si al conditiilor
tehnico-edilitare.

Comuna Nufaru – elemente ale cadrului natural

Relieful

’’Tinand seama de geneza, de structura, precum sa de formele de relief caracteristice,
pe teritoriul tarii noastre se deosebesc doua mari diviziuni : una, in care predomina straturile
cutate ( regiunile de orogen ), cu relief inalt si mai fragmentat, cu forme mai zvelte si pante in

10
genere mai accentuate; alta, in care predomina straturile orizontale sau apropiate de
orizontala ( regiunile de platforma ), cu forme de relief mai scunde, cu pante mai domoale si
vai largi. ’’
Comuna Nufaru este formata din localitatile : Nufarul, Malcoci, Ilganii de Jos si Victoria.
Din punct de vedere geografic, suprafata judetului Tulcea se poate poate imparti in doua
categorii principale de unitati geografice regionale: inalte si joase.
Regiunile geografice inalte sunt dispuse in trei mari fsii paralele intre ele, ce corespund
unitatilor structural- geologice :
-fasia de nord, care se suprapune unitatii de vechi orogen hercinic si kimmeric si
cuprinde trei regiuni geografice :Muntii Macinului, Dealurile Niculitelului si Dealurile Tulcei, ca
trepte care scad in altitudine de la vest la est.
-fasia de mijloc, care corespunde structural si morfologic unei singure regiuni
geografice Bazinului Babadagului.
-fasia de dud, care corespunde numai o parte a Podisului Casimcea, in special nordul si
nord-vestul, restul apartinand judetului Constanta.
Caracterul principal, in afara de relief si structura geologica, care diferentiaza net
unitatile geografice inalte de cele joase consta in umezirea insuficienta si slaba a solurilor in
perioada calda a anului.
Regiunile geografice joase ocupa periferia judetului Tulcea din vestul, nordul si estul lui.
Din aceste regiuni geografice joase fac parte : Campia aluviala a Dunarii ( lunca ), Delta
Dunarii, Campia Litorala a Razelmului ( partea nordica ).
Localitatile care formeaza comuna Nufaru se dezvolta pe regiunea geografica a
Dealurilor Tulcei-Colinele Mahmudiei (Malcoci, Nufaru, Victoria) si regiunea goografica joasa a
Deltei Dunarii ( Ilganii de Jos ).

Batrana Dunare si batranii munti ai Dobrogei
Dealurile Tulcei constituie cea mai intinsa si cea mai joasa regiune geografica a
Dobrogei vechi, kimerice, transformata de actiunea puternica a agentilor externi intr-o
alternanta de dealuri insulare si de campii joase.
Aceasta regiune vine in contact direct cu lunca si Delta Dunarii, iar in sud cu complexul
lacustru Razelm si cu treapta cea mai inalta, deluroasa a Bazinului Babadag.
Sub raport morfohidrografic, Dealurile Tulcei si implicit colinele Mahmidiei, prezinta o
orientare evidenta impusa de culmea deluroasa nordica dintre pasul Sarica si localitatea
Dunavat, pe unde trece cumpana apelor. Pe latura nordica apar diferite trepte sau terase
loessoide fragmentate de catre torenti scurti.

11
Morfologic caracteristica reliefului o constituie insularitatea masivelor deluroase cu
versanti, prelungi, acoperiti de loess si altitudinea mica, cum apar si in colinele Mahmudiei, din
partea de est a zonei.
Insularitatea masivelor deluroase se datoreste atat eroziunii efectuate de agenti externi,
cat si inecarii lor in patura groasa de loess, care ocupa o suprafata foarte mare.
Culmea principala nordica, formata din Dealurile Parchesului, Somovei Redii, Beiului si
Bestepe ( cele cinci dealuri ) cu altitudine maxima de 243m, este destul de ondulata, cu multe
inseuari si masive izolate cu roci dure. Spre est, peste pasul Murighiol apar numai cateva
dealuri cu inaltimi sub 100 m ce ajung pana la satele Dunavat, in extremitatea acestui pinten,
inecate in loess si dune de nisip.
Partea sudica a regiunii Tulcea este mult mai fragmentata.
Partea nordica a localitatilor ce alcatuiesc comuna Nufaru ( Malcoci, Victoria, Nufaru ) si
in intregime localitatea Ilganii de Jos, se dezvolta in re-giunea geografica joasa a campiei
aluviale Lunca Dunarii si Delta Dunarii.
Delta Dunarii constituie cea mai complexa regiune geografica, dar si cea mai unitara sub
toate aspectele.
Caracterele principale care scot in evedenta personalitatea geografica a Deltei Dunarii
constau in Predominarea reliefului negativ fata de cel pozitiv,
Elementele geografice principale de care este legata viata organica si activitatea omului
le constituie hidrografia si relieful.
Cele trei brate principale :Chilia, Tulcea, Sulina si Sfantu Gheorghe, desi prezinta acelasi
caracter divergent spre mare, se disting intre ele printr-o serie de caractere proprii.
Astfel, bratul Sulina, prin pozitia lui centrala si prin gradul mic de sinu-ozitate, a fost
canalizat, constituind artera principala a Deltei.
Ca si celelalte localitati descrise mai sus si acest versant este ferestruit de o serie de vai
torentiale in ’’V’’ si cu pante accentuate.
Inspre nord de partea inalta si de promontoriu se dezvolta o zona de lunca a bratului
Sfantu Gheorghe ca si celelalte zone joase descrise pentru localitatile Malcoci si Nufaru este
inundabila.
Vis-a-vis de Nufaru, peste bratul Sfantu Gheorghe se dezvolta in plina Delta localitatea
Ilganii de Jos.
Caracteristic terenurilor din delta, suprafata ocupata de localitatea Ilganii de Jos, este
plana, joasa, foarte umeda si inundabila.
Ca toate localitatile din Delta, localitatea Ilganii de Jos este indiguita.

Clima

Teritoriul comunei Nufaru se incadreaza in climatul continental temperat, dar prezinta o
serie de caracteristici datorita factorilor locali ca : pozitia fata de Dunare (morfologia reliefului,
masivitatea si altitudinea dealurilor). Precipitatiile, relativ reduse, ating valori anuale medii sub
400mm;zona prezentand o ariditate ridicata.
Radiatia solara ca sursa principala de care este legata dezvoltarea tuturor proceselor din
natura in aceasta zona, valorile cele mai ridicate din tara fiind 125 Kcal/cm2.
Temperatura medie anuala este de 11oC. Inghetul dureaza circa 3-4 luni si atinge valori
de pana la 26oC.
Caracterizarea climatica a zonei pe anotimpuri este :
-iarna blanda (-25oC,+2oC) 3 luni;
-primavara moderat calda (+9.5oC –10oC );
-vara foarte calduroasa +22oC;
-toamna moderat calda +11oC;
“Daca se urmareste harta izotermelor anuale se constata ca acestea urmeaza
indeaproape zonele de relief. Astefel, izoterma anuala de 11oC delimiteaza in general Lunca
Dunarii fata de campie. Limita dintre Campia Romana si dealuri este marcata aproximativ de
izoterma de 10oC, iar limita dintre dealuri si munti, de izoterma de 6oC.’’

Regimul eolian

In zona Nufaru, predomina vanturile din nord, ce depasesc 3m/sec.

12
Vanturile din nord ating o frecventa mare iarna, vara adaugandu-se cele de vest si nord-vest,
iar primavara cele din sud-est.
”Vantul de vest este o componeneta a circulatiei generale a atmosferei.
El are sursa de formare in anticiclonul azoric, mai rar in sectorul nordic al Atlanticului.
Penduleaza vara spre nord-vest, iar iarna spre sud-vest. Vara bate pe la nordul Alpilor,
iarna peste Mediterana, aducand ploi sau uneori lapovita .Acesta este un vant caldut si umed,
provocand mai ales precipitatiile de la finele primaverii si inceputul verii.,,

Reteaua hidrografica

’’Reteaua apelor curgatoare, reprezentata de cele 4295 de rauri, este colectata, in cea
mai mare parte, de Dunare, doar micile rauri dobrogene care se varsa in complexul lagunar
Razim sau, prin limana maritime, in Marea Neagra nu apartin bazinului dunarean.’’
Reteaua hidrografica a zonei studiate este dominata de bratul Sfantu Gheorghe al
Dunarii. In afara de acest mare emisar (bratul Sfantu Gheorghe), zona studiata (versantii
nordici ai Colinelor Mahmudiei) mai este ferestruita de o serie de vai torentiale fara apa
permanenta, care da aspectul de zona foarte framantata. Din punct de vedere hidrogeologic
apa subterana din zona este foarte saraca, daca nu chiar poate fi considerata ca inexistenta in
localitatile de pe continent (Nufaru, Victoria, Malcoci)
In zona de lunca si in Delta Dunarii (Ilganii De Jos), apa subterana este aproape de
suprafata terenului. Nivelul acesteia este direct influentata de nivelul apei in bratul Sfantu
Gheorghe.
Intrucat depozitele de leoss si leossoide sunt foarte groase, depozitele de apa de la baza
acestora nu au fost detectate sub nici o forma.
’’Lacurile din lunca Dunarii erau mult mai numeroase in prima jumatate a secolului XX,
ulterior fiind drenate, desecate si transformate in tere-nuri agricole. Ele sau format in
microdepresiunile din lunca sau prin efectul schimbarii albiei si parasirii unor meandre, dau
brate, fiind supuse fluctuati-ilor de nivel ale raurilor sau fluviului care le alimenteaza.Este cazul
lacurilor Lunca Banului, Prundu din lunca Prutului; Bistretu, Suhaia, Calarasi, Nedeia, Potelu,
Brates, Crapina, Greaca etc.din lunca Dunarii.
Lacurile din Delta Dunarii impresioneaza prin numarul lor mare si bogatia elementelor
faunistice si floristice prezente.Sunt variabile ca suprafata, dar adancimea lor nu depaseste
3m. Constituie importante zone de pescuit, dar si de agrement si recreere. ’’.
La nivel de teritoriu comunal, pe malul drept al bratului Sfantu Gheorghe, exista o zona plata,
in spatele digului, ce prezinta pericolul inundarii.

Sat Nufaru -zone in intravilan, de-a lungul vailor, afectate de viituri;
-zona de lunca, posibil afectata de inundatii;
Sat Malcoci -centura DJ 222C, puternic afectata de viituri;
-zona de S-V a localitatii, in lungul vailor ce ferestruiesc
-versantii, prezinta pericolul inundarii la torenti, cu posi-
bilitatea surparii terenurilor spalate de ape;
Sat Victoria -amplasat pe un teren foarte framintat,este supus
mereu torentilor.
Sat Ilgani de Jos -Prezinta pe latura de vest, pericolul inundarii
in perioadele cind Dunarea depaseste cotele anuale.

Solurile
Solurile din zona comunei Nufaru sunt in general de tip nisipos sau argilos-nisipoase pe care
se cultiva in special griu, porumb, plante tehnice etc. Irigarea se practica pe zone restrinse, de
aceea eroziunea si levigarea solului sunt limitate. Folosirea ingrasamintelor chimice este
redusa, majoritatea amendamentelor aplicate solului fiind ingrasamintele organice rezultate
din cresterea animalelor. In zona colinara a comunei, exista terenuri expuse fenomenului de
eroziune si alunecarilor de teren. Pentru prevenirea acestor fenomene negative, sunt necesare
efectuarea de plantari de arbori si arbusti, preocupare care deja a fost initiata de autoritatile
locale.

13
Dealuri expuse pericolului eroziunii si alunecarilor de teren

’’Podisul Dobrogei se imparte in doua diviziuni :Masivul Dobrogei de Nord, mai inalt, mai
vechi si mai complex ca alcatuire, si Podisul Dobrogei de Sud, cu altitudine mai mica, cu relief
si alcatuire geologica mai simpla.
Masivul Dobrogei de Nord reprezinta un rest de munti vechi, cutati in fazele alkaliana la sud si
hercinica la nord.
Cu toate ca sunt alcatuiti din roci tari ( granite, calcare vechi, sisturi verzi etc. ) au
suferit o puternica eroziune in decursul erelor geologice si au fost fragmentati prin rupturi
tectonice, astfel ca in prezent au inaltimi de dealuri. In mare parte ( la sud si la est ) el
prezinta culmi netede, fapt care indreptateste incadrarea acestui masiv intre podisuri.Fiind
inconjurat de tinuturi mai joase ( sub 10 m in lunca si Delta Dunarii ) si rupturi de falie pe
margine, el apare ca un horst, cu aspect destul de semet, mai ales in partea de nord-vest. ’’
Din punct de vedere geologic, localitatile care compun comuna Nufaru se dezvolta in
zona Tulcea-Dobrogea de Nord la contactul zonei deluroase a colinelor Mahmudiei cu (zona
joasa)-lunca Dunarii (Nufaru, Malcoci, Victoria) si in Delta Dunarii (Ilganii de Jos)
Fundamentul zonei studiate, atat colinele Mahmudiei cat si fundamen-tul Deltei Dunarii
este format din roci polezoice, care ies la zi in cateva puncte ( pe continent ) si sunt alcatuite
din depozite triasice foarte bine re-prezentate prin iviri de liasic si cuaternar, reprezentat prin
loess.
Depozitele paleozoice sunt puternic dislocate si strabatute de filoane de granit si de
porfire. Triasicul este discordant peste fundamentul paleozoic si este la randul sau cutat si
strabatut de eruptii de diabeze si porfire.
Liasicul se afla placat peste depozitele triasice si nu este strabatut de roci
epurative.Depozitele triasice au fost cutate inainte de Liasic, adica in Triasicul ssuperior, in
timpul cutarilor kimerice.
Ca si restul Dobrogei, regiunea Tulcea, a fost puternic erodata, mai intai in timpul unei
scurte exondari care a avut loc dupa cutarea kimerica din Triasicul superior si dupa liasic, cand
marea s-a retras probabil definitiv.
In cuaternarul inferior, terenurile acestea vechi au fost acoperite de loess.Eroziunea din
Cuaternarul superior ( Holocen ) a indepartat in parte patura de loess descoperind, sub forma
de mameloane, portiunile ridicate ale vechiului relief format inainte de sedimentarea loessului.
Paleozoicul este reprezentat mai ales prin Devoniase intr-o serie de co-line care insira
de-a lungul bratului Sf. Gheorghe intre Tulcea si Mahmudia
( zona in care se incadreaza localitatile ce formeaza comuna Nufaru).
Punctele mai importante unde apare Devonianul in acest sir de coline sunt :
-Tulcea ( la punctul numit monument Hora-tepe),
-Derven Tepe ,
-Parlita ( Victoria ),
-Cele cinci culmi ( Bestepe )
Loessul tipic definit ca o roca neconsolidata, mobila formata in cuaternar.
Granulometric, in compozitia loessului predomina fractiunea ’’praf’’.

14
Caracteristic loessului este porozitatea ridicata (45-50% ), cu pori vizibili cu ochiul liber, de
forma tubulara, ceia ce usureaza ruperea depozitelor de loess pe fete verticale.Astfel malurile
de loess se prezinta capereti vertical, cepot atinge inaltimi considerabile (10-40-50 m).
Loessul are o buna permeabilitate :in stare uscata, se desface usor la presare intre
degete, este foarte sensibil la umezire si in contact cu apa isipierde consistente si se
prabuseste, ceea ce il face sa fie erodat usor.
Leossul avand porozitatea mare la foarte mare si fiind sensibil la umezire este si foarte
compresibil.In contact cu apa, se prabuseste, ceea ce duce la accidente in constructii.
Leossul tipic are culoare galbena. In Dogrogea, in general in baza leossului, se gaseste
unstrat de lut rosu, depus probabil sub un climat cald si umed, asemanator cu solul ’’terra
rossa’’, care se formeaza azi numai sub climatele calde si umede.
Orizontul de lut rosu de la baza loessului este impermeabil, el are un rol important
deoarece pastreaza deasupra sa panza de apa freatica.
In depozitele de loess galben se intalnesc orizonturi de culoare inchisa, cafenie, cafenie
roscata, numite ’’soluri fosile’’, care corespund unor succesiuni de depuneri in timp.
Exista roci care au anumite caractere ale loessuli tipic.Acestea formeaza grupa mare a
depozitelor loessoide, care spre deosebire de loessul tipic pot avea culori variate (galbena,
roscata, bruna, cenusie, etc.), porozitatea variata si pot prezenta o stratificatie evidenta, deci
formand depozite mai putin uniforme.
Din depozitele cuaternare, fac parte si depozitele delatice si aluvionare sau alte
materiale remaniate care se intalnesc in lungul vailor, in lunca bratu-lui Sfantu Gheorghe si in
Delta Dunarii.
Stratigrafia acestor depozite este foarte variata atat pe verticala cat si pe orizontala.
Stratele din aceste zone joase au o granulometrie fina (nisipuri, prafuri, argile, maluri),
de culoare inchisa : de la cenusiu la negru.
In zonele foarte joase, unde apa balteste si mai ales in Delta Dunarii se intalnesc strate
de mal si turba.
Situata pe un fundament dobrogean foarte vechi, scufundat si fragmentat sub forma de
blocuri cu adancimi diferite ( un sistem de horsturi si grabe-bene, Delta Dunarii are in baza o
cuvertura neogena si cuaternara destul de groasa.In timpul cuaternarului, gura de varsare a
Dunarii forma un golf unde au avut loc numeroase faze de transgresiune si regresiune, de care
a fost strans legata actiunea de retragere si de inaintare a Dunarii in trecut.
In zona localitatilor ce formeaza comuna Nufaru, s-au executat putine studii geotehnice,
deoarece sunt putine constructii noi executate in ultimii ani. Pe baza observatiilor din teren,
analiza configuratiei terenului expuse pe planurile topografice si a lucrarilor de foraj sau
sondajele deschise existente in arhiva S.P.J. Tulcea, se pot aprecia urmatoarele consideratiuni
geotehnice.
Marea majoritate a constructiilor existente in localitatile care compun comuna Nufaru,
are regimul de inaltime ’’parter’’ si servesc la locuinte indi- viduale taranesti cu acareturile
respective.
Ele sunt executate din materiale locale:
-fundatii din zidarie uscata de piatra bruta, in localitatile de pe
continent (Nufaru, Malcoci, Victoria) si fara fundatii in delta
(Ilganii de Jos);
-pereti din chirpici sau valatuci si mai rar din caramida;
-acoperite cu olane sau stuf;
Exceptii fac constructiile noi, cu caracter social sau comercial ca : blocuri de locuinte
(Nufaru), camine culturale, scoli, magazine universale, foste sedii C.A.P. si I.A.S., azi societati
comerciale.Aceste constructii su fundatii de beton, pereti din zidarie portanta din caramida cu
samburi de beton armat si acoperisuri tip terase sau hidroizolate sau sarpante cu tigla.
Regimul de inaltime variaza la P+2. Cele mai multe constructii noi sunt in localitatea Nufaru.
In localitatile Nufaru, Malcoci, si Victoria, pe terenurile inalte, de pe versantii Colinelor
Mahmudiei, terenul de fundare este alcatuit din loess sau terenuri loessoide (loess remaniat pe
panta), galbene, macroporice, sensibile la umezire, cu grosimi foarte variate de la 2-3m de la
piciorul pantei la 15-20m in patrea superioara a pantei.
In partea joasa a terenurilor (zona de lunca a bratului Sfantu Gheorghe) terenul de
fundare este alcatuit din terenuri specifice reprezentate prin:
o umplutura generala neomogena, cafenieinchis cu bolovanis, resturi de caramizi, in grosime
variabila, cuprinsa intre 1.00-3.50m

15
Uneori aceasta umplutura este inlocuita cu un praf argilos spre nisipos, negru foarte
umed.
Stratificatia continua cu o argila prafoasa cafenie cenusie, plastic consistenta, cu
grosime de circa 5m.
In aceasta zona se intalneste apa subterana la adancimi mici, 1-3m de la suprafata
terenului.Nivelul apei subterane este foarte variabil, fiind direct dictat de nivelul apei in bratul
Sfantu Gheorghe.
In zona joasa, in promontoarele din Nufaru, Malcoci, si Victoria sub
stratul de umplutura se intalneste stanca.
In localitatea Ilganii de Jos, terenul de fundare este alcatuit din formatiuni specifice deltei:
-in suprafata o umplutura neomogena creata pentru realizarea unei
platforme pe care sase poata ridica constructiile;
-in continuare se intalnesc nisipuri fine sau prafuri argiloase, de
culoare cenusie cu intercalatii subtiri de argile si maluri negre, uneori turboase;
Aceste formatiuni litologice au consistenta plastic vartoasa in suprafata, consistenta care
scade cu adancimea pana la plastic moale, chiar plastic cur-gator. Intercalatiile de nisipuri
fene cu putin liant argilos au tendinte de lichefiere sub nivelul panzei freatice, care se
intalneste de la adancimea de 0.50-1.00m, de la suprafata terenului.
Ca si in zona joasa (lunca) de pe malul drept al bratului Sf. Gheorghe si in delta nivelul
panzei freatice este direct influentat de nivelul apelor din Dunare sau din lacurile invecinate.
Toate constructiile din localitatile ce alcatuiesc comuna Nufaru, indi-ferent de categoria
terenului fundare, se comporra bine, nu prezinta fixuri sau crapaturi care sa arate stari de
nestabilitate a fundatiilor.
Fata de cele expuse mai sus, se incearca a se schita o raionare geotehnica a celor patru
localitati.
Legenda acestei raionari va fi aceeasi pentru toate localitatile si in functie de aceste
raionari se incearca a se face recomandarile conditiilor de fundare.
In cadrul raionarii, zona nr.1 figureaza cursul de apa al bratului Sfantu Gheorghe.
In zona nr.2 se incearca a se delimita aparitia la zi sau la mai putin de 2 m de la nivelul
terenului a atratului de stanca.
Aceste petece de stanca la zi sau foarte aproape de nivelul terenului apar in doua
promontorii in localitatea Nufaru si un promontoriu in locali-tatea Victoria, promontorii care se
contureaza foarte bine si pe planurile 1 :5000. Deasupra stratului de stanca, uneori se
intalneste un strat de pamant vegetal in suprafata si apoi un strat de prafuri galbeneloessoide.
In aceasta situ-atie se recomanda fundarea in urmatoarele conditii:
-daca obiectivul nu are o importanta majora si are un regim de inaltime
’’parter’’, fundarea se poate face directpe straturile de prafuri loessoide,
dar dupa indepartarea stratului de pamant vegetal si nu la mai putin
de 0.90m de la nivelul cel mai scazut din jurul constructiei. In aceasta
situatie presiunea admisibila sub talpa fundatiei se va considera
Pa=1.5 daN/cm2 pentru sarcini fundamentale.
-pentru obiectivele mai importante si cu regimul de inaltime P+2 sau
mai multe, se propune ca fundatiile sa se sprijine pe stratul de atanca.
Presiunea admisibila pe s tratul de s tanca se va considera
Pa=3.5daN/cm2 pentru sarcini fundamentale.
Zona nr.3 delimiteaza zona joasa-lunca Dunarii, teren inundabil la viiturile bratului
Sfantu Gheorghe.
Aceste terenuri sunt mai joase si pentru ca sunt inundabile, sunt foarte umede, uneori
mlastinoase, deci foarte slabe; nu sunt ocupate nici in prezent de constructii;si care nu sunt
indicate a fi folosite pentru amplasarea unor lu-crari ingineresti.
In zona nr.4 de raionare se pun in evidenta terenuri loessoide de pe versantii colinelor
Mahmudiei, care de fapt sunt formatiuni de loess remaniat din zona inalta a colinelor.
Granulometric sunt prafuri nisipoase sau argiloase, de culoare galbena sau cafenie, uscate sau
putin umede, plastic consistente la plastic vartoase, putin sensibile la umezire, de
compresabilitate medie In aceasta zona se pot funda constructii parter si de mica importanta
economica in conditiile de fundare derecta cu Pa=1.2daN/cm2 pentru sarcini fundamentale.
Adancimea minima de fundare trebuie sa asigure indepartarea stratului de pamant vegetal sau
umplutura si la nu mai putin de 0.90 m.

16
In cazul constructiilor cu regim de inaltime P+1 sau mare, fundarea se va face cu
asigurarea incastrarii in teren de 1/10 din inaltimea acesteia.
Terenul de fundare cu porozitatea si compresabilitatea mare, se reco-manda sa se faca
indirect, prin intermediul unei perne generale de loess cu o grosime minima de 10.m fata de
conturul exterior a fundatiilor.
In aceasta situatie Pa=1.5daN/cm2 pentru sarcini fundamentale.
Intrucat terenul are porozitate si compresabilitate mare, uneori cu sensibilitate la
umezire se recomanda a se lua masuri de protejare a instalatiilor purtatoare de apa cu
respectarea prescriptiilor normativelor P7-92 si C29-85.
Zona nr.5 reprezinta terenurile care se gasesc la cotele cele mai ridicate din cele trei
localitati de pe continent (Nufaru, Malcoci, Victoria ).
Acestea sunt reprezentate prin loess galben, macroscopic, uscat, tare cu porozitate
foarte mare, compresabilitate foarte mare si sensibil la umezire.
In aceasta zona constructiile cu regim de inaltime ’’parter’’se pot funda direct,
bineinteles dupa indepartarea stratului de pamant vegetal sau umplu-tura, la o adancime
minima de 0.90m de la nivelul cel mai scazut al terenului de langa constructie.In aceasta
situatie se va considera Pa=1.1 daN/cm2 pen-tru sarcini fundamentale.
Terenul de fundare fiind sensibil la umezire, se vor lua masuri de a se derija astfel apele
din precipitatii ca acestea sa nu ajunga la fundatii.
Contructiile de importanta (camine culturale, scoli, magazine) sau cu
P+1 sau mai multe nivele sevor funda numai prin intermediul unei perne de leoss, a carei
grosime va fi in functie de importanta obiectivului.Perna de loess va fi generala si cu o evazare
fata de conturul fundatiilor egala cu gro-simea acesteia.
Presiunea admisibila pe terenul consolidat (perna de loess) se va con-sidera Pa=1.5/1.8
daN/cm2 pentru sarcini fundamentale.
Se vor lua masuri de indepartarea apelor din precipitatii sa nu ajunga la fundatii,
precum si masuri de protectia instalatiilor purtatoare de apa, cu res-pectarea prescriptiilor
normativelor P7-92 si C29-85.
Pentru preluarea unor tasari inegale ale terenului de sub fundatii reco-mandam a se
prevedea centuri de b.a., la partea inferiora si superioara a sectiunilor.
Zona nr.6 din raionare evidentiaza suprafetele de teren afectate de vaile torentiale.
Aceste suprafete sunt incompatibile pentru amplasarea de lucrari ingineresti.
Zona nr.7 reprezinta suprafata ocupata de localitatile Ilganii de Jos, amplasata in Delta
Dunarii. In aceasta zona terenul de fundare face parte din categoria ’’terenurilor slabe’’, de tip
deltaice, pentru fundarea constructiilor se vor respecta prescriptiile normativului C29-85 cu
privire la consolidarea terenului de fundare.
Astfel fundarea s-ar putea face dupa o compactare a fundului sapaturii cu maiuri grele si
executarea apoi a unei perne generale de nisip grosier de cel putin 1.00 m grosime si cu o
evazare de cel 1.0 m a c onturului exterior al fundatiilor.
Presiunea conventionala de calcul pe terenul astfel consolidat nu va
putea depasi Pa=1.2 daN/cm2.
Tinand seama de faptul ca obiectele a caror greutate specifica depa-seste aceia a
amestecului apa+nisip se acufunda in masa acestuia sub acti-unea vibratiilor, constructiile se
vor dimensiona ca atare. Intrucat terenul prezinta o compresabilitate foarte mare, consructiile
se vor rigidiza corespunzator. Deasemenea racordurile constructiilor vor fi de tip ’’flexibil’’.
In cazul obiectivelor cu regim de inaltime ’’parter’’, de mica impor-tanta, fundarea se
poate face si direct, presiunea admisibila sub talpa funda-tiei poate fi considerata Pa=0.7
daN/cm2.
Adancimea minima de fundare se va considera 0.90 m de la cota cea mai joasa a
terenului amenajat in jurul obiectivului proiectat asigurandu-se astfel adancimea de inghet.
Se recomanda ca in Planul Urbanistic General sa se prevada a se lua masuri de
prevenirea inundatiilor a localitatii, prin ridicarea platformelor de amplasarea constructiilor sau
ridicarea digurilor de aparare contra inundatii-lor.
Recomandarile defundare expuse mai sus au fost facute cu respectarea si a normativelor P10-
80 si C162-88.
Conform normativului P100-92, zona studiata, care este ocupata de lo- calitatile ce
formeaza comuna Nufaru se incadreaza in gradul 8 de seismici-tate, in zona D seismica si
corespunde unui coeficient Ks=0.16 si unei peri-oade de colt Tc=0.7sec.

17
Se atrage atentia asupra faptului ca pentru fazele urmatoare de proiectare este
necesara aprofundarea studiilor geotehnice pentru fiecare obiectiv in parte, din mai multe
considerente :
-detectarea precisa a succesiunii stratelor si a caracteristicilor ale acestora;
-detectarea [precisa a adancimii la care la care se intalneste
atanca, (acolo unde este cazul) prin forare cu O 3’’ pe conturul fiecarui obiectiv in parte;
-efectuarea de sondaje deschise in cazul in care fundarea tivelor se face direct,
pentru a constata daca terenul prezinta sensibilitate la umezire.In cazul in care se constata
sensibilitatea la umezire, se va scoate tot stratul sensibil, in functie de importanta obiectivului
sau de succesiunea stratificatiei, dupa care se va executa o perna de loess bine compactata cu
porozitatea de maxim 40%.In acest caz Pa=2.00 daNcm2 pentru sarcini fundamentale, sub
talpa fundatiei, pe perna de loess.
Pentru intocmirea documentatiilor privind alte faze de proiectare, se impune a se executa
studii geotehnice la obiect, bazate pe lucrari de teren
(foraje sau sondaje deschise) cu preluare de probe netulburate care se vor analiza intr-un
laborator de specialitate.

Vegetatia
Sub raportul vegetatiei, teritoriul comunei Nufaru se inscrie in zona de silvostepa
caracterizata prin aparitia unor paduri izolate, care cuprind supra-fete limitate si pajisti relativ
restranse, cea mai mare parte a silvostepei fiind cultivata.
Acoperirea islazurilor este destul de slaba, vegetatia dezvoltandu-se in special primavara
si in prima luna a verii cand umiditatea solului este favo-rabila.
’’Vegetatia azonala este reprezentata de vegetatia luncilor si baltilor, care patrunde tentacular
in toate zonele amintite, cu exceptia celor alpine. Vegetatia lemnoase, cele mai raspandite
sunt: salcia, plopul alb, si negru, aninul etc. Pe grindurile mai zvantate, unde apa freatica este
mai adanca, apar si specii mai putin iubitoare de umezeala, ca: stejarul,ulmul etc.Cele mai
intinse areale cu vegetatie de lunca se intalnesc in valea si Delta Dunarii.’’

Flora si fauna
Flora si fauna sunt comune cu flora si fauna Deltei. Flora terestra este reprezentata
majoritar de plante caracterisitice zonei de stepa si silvostepa, mezofile, xerofile sau hidrofile.
In lunca Dunarii se intilnesc atit specii comune cit si specii ocrotite (Nuphar sp., Nymphea sp.).
Fauna salbatica este bogata si cuprinde numeroase specii ocrotite (pasari si mamifere) a caror
areal natural s-a restrins in ultimile decenii datorita activitatilor umane.
In componenta comunei este cuprinsa o arie protejata in zona satului Ilganii de Jos ce face
parte din Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii. O preocupare permanenta, de perspectiva din
partea autoritatilor locale este reprezentata de grija conservarii acestei zone, prin dezvoltarea
unui turism local ecologic care sa nu afecteze arealul sau sa puna in pericol existenta unor
specii. Vegetatia de pajisti a suferit un proces intens de ruderalizare ca urmare a pasunatului,
cu saracirea in specii furajere valoroase. In acest sens, recomandarea este ca pajistile, care nu
ocupa suprafete mari, sa fie judicios folosite, permitind refacera lor naturala prin parcelare si
limitarea pasunatului (Fig. 1,2)

18
Fig. 1, 2. Modificarea componentei naturale a pasunilor, cu extinderea vegetatiei ruderale

Calitatea factorilor de mediu
Calitatea aerului
Atmosfera Terrei este afectata de fenomenul de incalzire globala. Trecerea de la
anotimpul rece la cald (si invers) se face brusc, cantitatile de precipitatii sunt mai reduse, in
timp ce maximele termice sunt mai ridicate. Temperaturile exteme in anii 2006-2007 au variat
-100C in decembrie - ianuarie si 350C in iulie-august. Efectul de sera este stimulat de emisiile
de CO2, CH4, N2O, O3, freoni etc. cu originea in procesele de combustie. In comuna Nufaru,
lipsita de activitati industriale, aceste emisii sunt nesemnificative cantitativ, sursa lor fiind
gospodariile individuale. O sursa semnificativa de gaze cu efect de sera, in special CH4, este
naturala fiind determinata de procesele biologice specifice zonelor mlastinoase anoxice.
O sursa semnificativa de poluare cu pulberi este reprezentata de cariera din partea S-V a
satului Nufaru (Fig. 3, 4).

Fig. 3, 4. Cariera si drumul de acces de la marginea satului

Pulberile emise – care depasesc in medie 0,4 g.m2 pe o arie variabila de la citeva sute de m
pina la citiva km depinzind de viteza si directia vinturilor, pot afecta o zona mai mult sau putin
extinsa a comunei. De asemenea, un aspect important - legat de activitatile specifice carierei
– este cel referitor la tranzitarea unei portiuni din arterele comunei de catre camioanele de
tonaj greu ce poate afecta negativ casele si locuitorii din zona respectiva. Intrucit se are in
vedere construirea unei statii de preparare a asfaltului in apropierea carierei – trebuie avut in
vedere ca amplasarea acesteia sa fie realizata la distanta de 2-3 km de sat, intr-o localizare
care sa impiedice poluarea cu emisii gazoase toxice sau suspensii solide, rezultate in urma
activitatilor specifice.

19
Calitatea apei
Pinza freatica care asigura alimentarea cu apa a comunei are un debit de 60 mc/h,
fiind localizata la o adincime de 110 m. Captarea se realizeaza in conditii optima care
impiedica contaminarea pe cale aerogena (Fig. 5,6).

Fig. 5, 6. Inchiderea ermetica in zona de captare a apei potabile si statia de clorinare

In plus, potabilitatea apei este asigurata la nivelul captarii de statia de clorinare ce realizeaza
sterilizarea si eliminarea riscului potential al unor infectii (Fig. 5). Contaminarea cu germeni
patogeni sau conditionat patogeni se poate produce, totusi, inainte de intrarea apei in reteaua
de distributie catre populatie prin infiltratii accidentale ale freaticului cu ape reziduale
provenite de la fabrica de prelucrare a carnii (Carniprod SA) (NTG=900.000/ml, Streptococci
fecali=1220/100 ml, coliformi totali peste 100.000/100 ml). In acest sens, este necesara
schimbul de informatii si cooperarea cu Carniprod SA in vederea realizarii de lucrari care sa
impiedice scurgerile de ape reziduale specifice.
Din punct de vedere chimic, apa distribuita catre populatie respecta cerintele pentru apa
potabila (Tabel 1).

Tabel 1. Caracteristicile fizico-chimice ale apei potabile ce intra in reateaua de distributie a
comunei
parametru Valori determinate in proba
Amoniu mg/l 0
Nitriti mg/l 0,01
Nitrati mg/ml 43
Cloruri mg/l 205
Oxidabilitate mg O2/l 1,2
Duritate totala (gr. Germane) 8
pH 7,2
Turbiditate (UNT) 0

Dunarea se incadreaza in categoria I de ape din punct de vedere al al valorilor CCOMn si
CBO5. In ultimii ani au semnalate cresteri ale continului in metale grele ale apelor Dunarii (Hg,
Cd, Pb), fiind generata de poluarea globalizata, transfrontaliera. In acest sens, se impun
precautii si determinari riguroase pentru a se stabili riscul de biocumulare a metalelor grele a
culturilor irigate cu apa din Dunare. Determinarile (NTG=15.000/ml, Streptococci
fecali=202/100 ml, coliformi totali=
3.700/100 ml) au aratat ca apele Dunarii pot vehicula germeni potential patogeni cu originea
in deversarile de ape uzate din industria de prelucrare a carnii.

Managementul deseurilor
Deseurile provin, in principal, din activitatile de consum, activitati comerciale si turistice, si
mult mai limitat din surse industriale. Cele mai mari cantitati sunt reprezentate de deseurile

20
textile celulozice, plastic, si mai putin cele metalice. In comuna exista o retea de colectare a
deseurilor, precum si o societate care se ocupa cu preluarea si transportul acestora.

Se estimeaza urmatoarele categorii de deseuri (tone/an):

Tip celulozice Plastic textile Metalice
cantitate
7 5 3 5

In total, cantitatea de deseuri generate intr-un an pe raza comunei este de aproximativ 20
tone/an. Cantitatea de deseuri va creste pe masura intensificarii turismului, activitatilor
comerciale, contrctiilor, precum si a infiintarii unor mici intreprinderi. Estimarea globala este
de 2-3 tone pina la cinci anual, cu cresterea cantitatii de deseuri nedegradabile. Din acest
punct de vedere, este necesara imbunatatirea activitatilor de colectare, care sa urmareasca in
sortarea deseurilor direct de la consumator prin instituirea unui pret de cost diferentiat pentru
preluarea deseurilor. Locurile de depozitare existente sunt improprii si nu asigura preluarea
unor cantitati previzibil mai mari de deseuri, pe de o parte, si retinerea si neutralizarea
acestora, pe de alta parte (Fig. 9,10)

Fig. 9,10. Deseuri depozitate si imprastiate in afara rampei de gunoi

Din acest punct de vedere, o grija deosebita trebuie acordata, in special, depozitarii deseurilor,
amenajarii unei gropi ecologice care sa impiedice diseminarea deseurilor la distanta de locul
amenajat special in acest scop. O mare parte din deseuri provin din activitatile comerciale
(Fig.) care nu sunt inca suficient de organizate pentru colectarea si transportul acestora.
Dezvoltarea unui turism ecologic presupune o colaborare mai strinsa a agentilor economici cu
autoritatea locala, adoptarea unor masuri organizatorice specifice si a unei atitudini
responsabile din partea celor care ofera servicii turistice. Un turism de calitate prespune un
mediu curat in toata regiunea, numai in anumite puncte legate direct de autoritatea locala,
fiind responsabilitatea fiecaruia pentru a pastra si mentine conditii sanatoase de viata. Cele
mai multe probleme sunt generate de atitudini si de psihologia comunitatii, astfel incit
educatia ecologica reprezinta un factor important in constientizarea cetatenilor privind
necesitatea mentinerii unui mediu curat conditie de care depinde in ultima instanta sanatatea
tuturor. Educatia ecologica presupune alaturi de transmiterea de cunostinte in cadrul scolii si
cooperarea strinsa cu autoritatile locale prin actiuni directionate si efective de ecologizare sau
intretinere a unor arii de interes comunitar. In acest sens, este necesara implicarea scolii la
actiunile pe probleme de mediu organizate de Primarie, intrucit viitorul apartine generatiei
tinere care in acest mod poate constientiza mai bine si prin experienta nemijlocita nevoia de a
mentine un mediu curat, sanatos.

21
Protectia mediului
Descrierea strategiilor regionale sau nationale existente in care comuna Nufaru se include

Comuna Nufaru este implicata in dezvoltarea unor programe nationale privind:
• Dezvoltarea infrastructurii prin modernizarea drumurilor si construirea unui sistem de
canalizare si a unei statii de epurare care sa asigure protectia impotriva poluarii apelor
Dunarii;
• O preocupare constanta a autoritatilor locale, ca obiectiv specific comunei, cea legata
de imbunatatirea si extinderea retelei de alimentare cu apa a locuitorilor comunei in
cadrul Programului ACIS (Apa curata);
• O componenta importanta a dezvoltarii economiei locale a comunei este cea legata de
activitatea turistica.

Viitoarele proiecte vor avea in vedere:

• Construirea unei rampe ecologice de gunoi care sa previna diseminarea deseurilor,
solide precum si infiltrarea in sol a celor lichide;
• Supravegherea atenta a calitatii pinzei de apa freatica, in principal, sub aspectul
riscului potential determinat de infiltrarile de ape uzate, cu localizare in afara
teritoriuliu comunei;
• Monitorizarea activitatilor comerciale si turistice in vederea limitarii si eliminarii poluarii
difuze; instituirea de masuri organizatorice care sa imbunatateasca activitatea
agentilor economici sub aspectul colectarii si depozitarii deseurilor si sa-i stimuleze in
acelasi timp sa mentina un mediu curat, sanatos;
• Masuri de prevenire a erodarii zonelor colinare ale comunei prin plantarea de arbori si
arbusti, actiuni menite sa imbunatateasca calitatea pasunilor prin utilizarea lor
rationala;
• Cooperarea mai strinsa intre autoritatea locala, cetateni, scoala prin actiuni educative
cu tema ecologica

Comuna Nufaru - RELATIA OM-MEDIU IN PROFIL TERITORIAL
Populatia. Elemente demografice, sociale
Polulatia rurala reprezinta cea mai dinamica componenta a spatiului
rural si o resursa potentiala deosebit de importanta pentru dezvoltarea satelor cu rol hotarator
in definitivarea politicilor de dezvoltare rurala.
• Numarul de locuitori (populatie stabila), de data recenta
-2280 locuitori-decembrie 1999, din care;
-sat Malcoci 1061 locuitori
-sat Nufaru 1002 locuitori
-sat Victoria 182 locuitori
-sat Ilganii de Jos 85 locuitori

Fig 2.1.. Populatia stabila
Nufaru Malcoci Victoria Ilgani de Jos
1002 1061 182 85

22
182 85 Nufaru
1002
M alcoci
1061
Victoria

Ilgani de Jos

din care : -Barbati 1167
-Femei 1113
Ca
pitalul social. Structura si dinamica populatiei
La 1 ianuarie 2006, populatia stabila a comunei Nufaru era de 2399 persoane, din care 57
% barbati si 53 % femei (date preliminare furnizate de Directia Judeteana de Statistica dupa
Recensamantul populatiei si locuintei din 2006).
In anul 2006, numarul nascutilor vii a fost de 32.
Numarul deceselor a fost In anul 2006 de 39 persoane.
Sporul natural al populatiei In anul 2006 a fost pozitiv. Aceasta crestere a sporului natural al
populatiei se datoreaza, In principal, cresterii numarului de nascuti vii.

Populatia dupa religie in comuna Nufaru
Religie/ani 2006 2007
Ortodoxa 2290 2292
Romano-catolica 99 99
Adventista de ziua a saptea 10 12

Sistemul de ocrotire a sanatatii
Institutiile de ocrotire a sanatatii din comuna Nufaru acopera necesarul de asistenta
medicala.
Populatia stabila care beneficiaza de serviciile Dispensarului medical Nufaru,Malcoci, Victoria
este de circa 2399 locuitori.
Sectorul public cuprinde: dispensare medicale– 3; medici – 1; farmacista 1.
Sistemul de sanatate are numeroase carente: lipsa medicamentelor, conditii improprii, lipsa
aparaturii performante, lipsa unor cadre sanitare ultraperfectionate, salarii proaste In sistemul
ca atare.
In anul 2006, In comuna Nufaru, speranta de viata la nastere era la femei – 75,68 ani, iar la
barbati – 69 ani.

Principalele fenomene demografice petrecute In comuna Nufaru pe semestrul I 2007
comparativ cu semestrul I 2006
CIFRE ABSOLUTE PROCENTE

Spor Mort.infant
Natalitate Mort.gene
ANUL Decese Sporul Decese natural ila
Nascuti vii a la 1000 rala la
generale natural 0-1 an la 1000 (nasc.vii la
de loc. 1000 loc.
loc. 1000 loc.)

2006 32 39 -63 0 8,1 10,6 2,5 14,6
2007 29 41 -51 0 8,1 10,2 -2,1 20,6
*Date preluate de la Directia Judeteana de Sanatate Publica Tulcea.

23
In privinta cauzelor deceselor generale, pe primul loc se situeaza bolile
cardiovasculare, respectiv hipertensiunea arteriala si cardiopatia ischemica, pe locul urmator
situandu-se cirozele hepatice cronice, bolile pulmonare cronice obstructive, bolile ulceroase,
diabetul zaharat.
Forta de munca si somajul
In cursul anului 2006, rata de ocupare era de 70%. Distributia numarului mediu de
salariati pe ramuri ale economiei evidentiaza urmatoarele: cea mai mare parte se regaseste In
industrie aproximativ 30% urmata de transport(5), 40 % dintre persoane sunt pensionari iar
restul sunt fara locuri de munca sau beneficiari ai Legii 416/2001 ( in anul 2006- 45 de
beneficiari iar in anul 2007 38 de beneficiari). In comuna Nufaru rata somajului calculata In
sensul O.U.G. nr.24/1998 (privind regimul zonelor defavorizate) a cunoscut o valoare minima
In anul 2006 fiind de 3-4 %, sub nivelul ratei somajului Inregistrata. In anul 2007 aceasta a
scazut la 3,5.
Structura fortei de munca .Ocupatia de baza – agricultura

Gradul de calificare a resurselor umane:
• studii superioare – 20
• studii medii – 70
• 10 clase – 300
• 4 clase - 2000
• 8 clase – 500
• fara studii - restul

Salariul mediu net 4.097.000 lei -la sfarsitul anului 2002.
Evolutia cazurilor de minori care au beneficiat de protectie sociala
Institutii Plasamente Adoptii Asistenti Reintegrari Asistenti
familiale maternali familiale personali
2006 1 Primaria 0 4 0 1 31
2007 1 Primaria 0 0 0 37 34

’’Scaderea natalitatii si cresterea mortalitatii constituie insa, in primul rand, efectul
negativ al transferului masiv de populatie rurale asupra orasului, pe masura cooperativizarii
agriculturii, corelata cu industrializarea si urbaniza-rea intensiva. Atribut si produs al
dezvoltarii economice, deplasarile cu caracter definitiv ale populatiei rurale spre orase au
transformat intinse spatii rurale in arii exploatatoare de forta de munca, reducand treptat
vitalitatea biologica a satelor romanesti.’’
’’Reducerea populatiei rurale in profil teritorial s-a realizat neuniform atat in timp, cat si
de la o zona la alta.’’

Fig 2.3.Structura populatiei pe principalele grupe de varsta
Anii 0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-42
ani ani ani ani ani ani ani ani ani
Populatie
94 114 151 147 225 204 124 129 150

24
0-4 ani
129 94
114 5-9 ani
124
10-14 ani
151
15-19 ani
204
20-24 ani
147
225 25-29 ani
30-34 ani
35-39 ani
40-42 ani

Se poate observa o crestere a populatiei la grupa de virsta cuprinsa intre
20-29 ani fata de celelalte grupe de virsta, in concluzie predomina tineretul ceea ce este
foarte incurajator pentru viitorul comunei Nufaru.

Fig 2.4.Structura populatiei pe principalele grupe de varsta

45-49 ani
50-54 ani
76 21 28 169
113 55-59 ani
113 60-64 ani
174 149 65-69 ani
163
70-74 ani
75-79 ani
80-84 ani
85 ani si peste

Anii 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85 ani
ani ani ani ani ani ani ani ani si
peste
Populatie
169 113 149 163 174 113 76 21 28

Avind in vedere grupa de virsta cuprinsa intre 45 si 85 de ani, aici vom concluziona ca in mare
parte predomina mai mult populatia cu virsta cuprinsa intre 45 – 49 de ani si 65 – 69 de ani,
iar in scadere va fi populatia peste 75 de ani.

25
Structura populatiei pe grupe de varsta conform evidentelor Consiliului Local

Barbati=512
Sat Nufaru -total locuitori 1002 din care

Femei =490

Fig. 2.5.Structura pe grupe de virsta

520

510

500 BARBATI
490 Fe m e i

480

470

intre -0-6 ani =49 locuitori
intre -7-18 ani =159 locuitori
- peste 18 ani =794 locuitori
barbati =543
Sat MALCOCI -total locuitori1061 din care
femei =518
- 0-6 ani 37 locuitori
-7-18 ani 145 locuitori
-peste 18 ani 879 locuitori
barbati =67
Sat VICTORIA total 132 locuitori din care
femei =65

-0-6 ani =9 locuitori
-7-18 ani =15 locuitori
-peste 18 ani =108 locuitori

barbati =44
Sat Ilganii de Jos total 85 locuitori din care
femei =41
- 0-6 ani = 9 locuitori
- 7-18 ani =16 locuitori
- peste 18 ani =60locuitori

’’Forta de munca constituie un factor important al dezvoltarii rurale in prezent si viitor, si
poarta amprenta caracteristicilor economiei rurale predo-minant agricole.O caracteristica de
baza a fortei de munca din rural o consti-tuie rata de activitate si ocupare mai ridicate, la care
se sdauga nivelul mai redus al somajului.’’
Conform evidentei Consiliului Local avem urmatoarea clasificare a resurselor de
munca pe sate:

Sat Nufaru - salariati 317, din care 144 cu loc de munca in comuna
si 173 navetisti, cu loc de munca in Tulcea;
- someri…………189
-pensionari………210

26
-casnici……………80

Se preconizeaza ca in viitor, aceasta criza a locurilor de munca de la nivelul comunei
sa se atenueze, dat fiind tendinta de reintegrare in activitatile locale si dezvoltarii unor
activitati economice eficiente
si specializate pe resursele naturale valoroase ale teritoriului.
Sat MALCOCI -salariati 388, din care 9 cu loc de munca in localitate
si 379 navetisti, cu loc de munca in Tulcea
-someri…………..233
-pensionari………170
-casnici…………...88

Sat VICTORIA -salariati 18, din care 7 cu loc de munca in localitate
si 11 cu loc de munca in Tulcea
-someri…………..21
-pensionari………45
-casnici………….24

Sat Ilganii de Jos - 4 salariati (activitati stuficole)
-someri……………3
-pensionari……….43
-casnici…………..10

Comuna Nuaru - PRESIUNI ASUPRA SPATIULUI DE-A LUNGUL TIMPULUI
Intravilanele localitatilor s-au materializat prin corelarea datelor
O.C.A.O.T.A. Tulcea la data de 1 ianuarie 1990, cu datele aflate in evidenta Consiliului Local.
Sat Nufaru-suprafata intravilan 121.15 ha.
TERITORIU
ADMINIS
TRATIV AL AGRI-
UNITATII COL CATEGORII DE FOLOSINTA
DE
BAZA

NEAGRICOL TOTAL

PADURI APE DRU- CURTI NEPROD
MURI CONSR.
INTRAVI-
LAN 75.23 0.07 0.17 11.72 30.10 3.96 121.15
% DIN
TOTAL 62.09 0.06 % 0.14 % 9.67 % 24.85 % 3.19 % 100 %
%

Intravilanul existent este compus din trupuri ce reprezinta:
-T1 - localitatea Nufaru
-T9 - platforma gunoi
-T10 - put sec.
La nivelul localitatii, se evidentiaza urmatoarele zone functionale :
Zona de locuit, ce ocupa o suprafata de 87.02 ha si care se dezvolta la nivelul trupului
principal al localitatii, de-a lungul DJ 222C intr-o forma compacta, pe directia N-S, pe strada
bisericii si pe cele doua strazi din sud, cu tendinte de extindere spre N-E.

27
Fondul construit este reprezentat de locuinte paarter, alcatuite din materiale nedurabile, in
stare medie; un bloc de locuinte P+2 cu 12 apartamente.
Zona intitutii si servicii publice cu suprafata de 4.01 ha este reprezentata de dotari
amplasate adiacent DJ 222C, in centrul comunei.
Zona unitati industriale si depozite cu suprafata de 0.35 ha situata in partea de N-E,
(moara, cazan tuica, baza receptie cereale).
Zona unitati agrozootehnice cu suprafata de 1.90 ha, situate in capatul de N-E (s.c.
Parti Prest) si in cel de S-E (s.c. Agromec;s.c. Tera), crescatorie porci.
Zona cai de comunicatii in suprafata de 10.90 ha este repreazentata de:
-drum judetean DJ222C
-drumuri secundare cu o trama haotica ce urmareste vaile
create de torenti.
Zona spatii verzi, sport, agrement cu suprafata de 0.60ha este reprezentat de terenul
de sport.
Zona constructii tehnico-edilitare cu suprafata de 0.002 ha.
Zona gospodarie comunala (cimitir, platforma gunoi, put sec) cu su-fata de 0.93 ha.
Zona cu restrictii naturale cu suprafata de 0.75 ha, reprezentata de te-renurile supuse
apelor torentiale de erodare.
Zone cu restrictii arheologice cu suprafata de 0.02 ha, reprezentate de puncte cu
descoperiri de suprafata sau in substrat.
Zona unitati de agrement cu suprafata de 0.75 ha (teren de sport) foarte slab
reprezentata la nivel de teritoriu, desi potentialul turistic este real.

Zone Zona Zona Zona Zona Zona Zone Zone Zone Zona de Zona
de instit unit ind cai de spatii constr de gospod cu agrement Unit
locuit si si comunic verzi Teh- restrictii comun restrict Agro
serv depozite sport edilitar naturale arheolog zoot
publice
87,02 4,01 0,35 10,90 0,60 0,002 0,75 0,93 0,02 0,75 1,90

Zone de locuit

0,6 0,02
0,751,9 Zona instit si serv publice
10,9 0,002
0,75
0,93
0,35 Zona unit ind si depozite
4,01
Zona cai de comunic
Zona spatii verzi sport
87,02 Zona constr Teh-edilitar
Zone de restrictii naturale
Zone gospod comun
Zone cu restrict arheolog
Zona de agrement
Zona Unit Agro zoot

Bilant teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul existent.

SITUATIA EXISTENTA
ZONE FUNCTIONALE
Suprafata Procent %
ha din total intravilan

Locuinte si functiuni 95,485 70,24 %
complementare
Unitati industriale si 0,55 0,40%
depozite

28
Unitati agrozootehnice 2,74 2,05 %

Institutii si servicii de 4,77 3,51 %
interes public
Cai de comunicatie din care : 13,22 9,72 %
rutier
Spatii verzi, sport, 3,09 2,27 %
agrement, protectie
`Constructii tehnico edilitare 0,108 0,07 %

Gospodarie comunala, cimitire 2,365 1,74 %

Zona de restrictie naturala 2,93 0,16 %

Zona de restrictie arheologica 0,02 0,01 %

Unitati turistice si de 0,5 0,37 %
agrement
Ape si zone inundabile 6,17 4,55 %

Paduri 0,07 0,05 %

Terenuri neproductive 3,89 2,86 %

TOTAL INTRAVILAN 135,948 100 %

Analizand situatia existenta a zonelor functionale, se contureaza o pondere mare a zonei
de locuit 71.8%.
Zona institutiilor si serviciilor publice este de 3.31%, foarte slab reprezenta.
Zona unitatii turistice si de agrement, este de 0.61%, foarte slab reprezentata.
Terenuri cu restrictii si neproductive, ocupa o pondere reletiv mare (3.09%; 3.19%),
-situatie ce necesita masuri de ameliorare, hidrotehnice si de stabilizare a terenurilor.
La nivelul teritoriului comunal exista un trup T 21- zona speciala (UM) cu suprafata de
33.39 ha, situat in partea de sud, fata de care se vor lua masuri de protectie impuse de
normele in vigoare.
Sat Malcoci suprafata intravilan existenta= 124.80 ha
Fig 3.4.. Bilant teritorial al folosintei suprafetelor din intravilanul existent-Malcoci.

TERITORIU CATEGORII DE FOLOSINTA
ADMINIS- AGRI-
TRATIV AL COL
UNITATII
DE
BAZA NEAGRICOL TOTAL

PADURI APE DRU- CURTI NEPROD
MURI CONSR.
INTRAVI-
LAN 79.073 0.51 _ 13.63 25.41 6.18 124.803
% DIN
TOTAL 63.36 % 0.41 % _ 10.92% 20.36 % 4.95 % 100 %

29
Intravilanul existent este compus din trupuri ce reprezinta :
-T2 - localitatea Malcoci
-T3 - localitatea Malcoci
-T11- rezervor apa
-T13- put sec
-T14- platforma gunoi
-T15- put captare
-T16- statie pompare
-T17- SPP-RAIF
-T18- statie desecare RAIF
-T19- zona agroindustriala
-T22- Sp
La nivelul localitatii se evidentiaza urmatoarele zone functionale :
-Zona de locuit, ce ocupa o suprafata de 90.63 ha si care se dezvolta sub forma a trei lobi (in
curbura nordica a DJ 222C si spre sud, de o parte si de alta a drumului satesc ce asigura
accesul la s.c. Agromec.
Fondul constituit existent este reprezentat de locuinte parter, alcatuite din materiale
nedurabile, in stare medie.
-Zona centrala, institutii si servicii publice cu suprafata de 5.25 ha este reprezenta de cateva
dotari esentiale (scoala, gradinita, camin cultural, biserca catolica, biserica ortodoxa, posta,
bufet, restaurant, doua maga-zine mixte).
-Zona unitatii indistriale si depozite cu suprafata de 5.43 ha, este re- prezentata de s.c.
Carniprod, pe amplasamentul zonei agroindustriale din trupul T19.
-Zona unitatii agrozootehnice cu suprafata de 1.14 ha, este reprezen-tata de doua unitati
situate in sudul localitatii (s.c. Agromec, s.c. Malcoci).
-Zona cai de comunicatie in suprafata de 13.63 ha, este reprezentata de :- DJ 222C, cu o
lungime de 2.5 km si drumuri secundare, cu o lungime de 8.1 km; cu o trama dezordonata ce
porneste din drumul judetean, strazi din pamant si fara profile transversale studiate, fara
rigole.
-Zona spatii verzi, sport, agrement, cu o suprafata de 0.20 ha este reprezentata de un teren
de sport, situat la limita de nord a localitatii.
-Zona constructii tehnico-edilitare, cu suprafata de 0.043 ha este reprezentata de constructiile
afarente statiilor de pompare, put captare, rezervor apa, etc.
-Zona gospodarie comunala, cu suprafata de 1.135 ha, este reprezentata de cimitir ortodox,
cimitir catolic; platforma gunoi;put sec.
-Zona cu restrictie naturala, cu suprafata de 1.27 ha.
-Zona terenuri neproductive, cu suprafata de 5.10 ha.

Bilant Teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul existent Malcoci.

SITUATIA EXISTENTA
ZONE FUNCTIONALE
Suprafata Procent %
ha din total intravilan

Locuinte si functiuni 96,05 71.35 %
complementare
Unitati industriale si 5.43 4.03 %
depozite
Unitati agrozootehnice 1.14 0.85 %

Institutii si servicii de 6,13 4.55 %
interes public
Cai de comunicatie din care : 15,45 11,48 %
rutier
Spatii verzi, sport, 1,13 0.84 %
agrement, protectie

30
`Constructii tehnico edilitare 0,228 0.17 %

Gospodarie comunala, cimitire 1,305 0.97 %

Zona de restrictie naturala 1.275 0,95 %

Zona de restrictie arheologica 0.30 0.22 %

Zona R.A.I.F. 0.035 0.03 %
( constructii )
Ape - -

Paduri 0.51 0.38 %

Terenuri neproductive 5,62 4.18 %

TOTAL INTRAVILAN 134,603 100 %

Analizand situatia existenta a zonelor functionale, se contureaza urmatoarele :
- o pondere mare a zonei de locuit de 72.65 %
- zona institutiilor si serviciilor publice, slab dezvoltata de 4.2 %
- zona spatii verzi, sport, agrement, slab dezvoltata de 0.20 %
- zona terenuri neproductive de 4.08 %, comparativ egala cu zona centrala, ceea ce
presupune lucrari de restructurare si stabilizare a terenurilor prin plantari de
protectie.
- densitatea redusa a locuitorilor 8.5 loc./ha

Sat Victoria – suprafata intravilanului existent este de 54.995 ha.
Bilant teritorial al suprafetelor din intravilanul existent – Victoria.
TERITO-RIU
ADMINIS-
TRATIV AL AGRI-
UNITATII COL CATEGORII DE FOLOSINTA
DE
BAZA

NEAGRICOL TOTAL

PADURI APE DRU- CURTI NEPROD
MURI CONSR.
INTRAVI-
LAN 34.495 0.83 _ 6.55 12.69 0.43 54.995
% DIN
TOTAL 67.72 % 1.51 % _ 11.92 23.07 % 0.78 % 100 %
%

Intravilanul existent este compus din trupuri ce reprezinta :
-T5 - localitatea Victoria
-T25 – platforma gunoi
-Zona de locuit cu suprafata de 44.35 ha, este reprezentata de locuinte amplasate de-a
lungul DJ 222C si pe strazile secundare de pe di-rectia N-S, de la nivelul intregului teritoriu.

31
Fondul construit existent este reprezentat de locuinte parter, alcatuite din materiale
traditionale, in stare proasta.
-Zona unitati industriale si depozite in suprafata de 0.59 ha este re-prezentata de doua unitati
de depozitare cereale si productie agricola s.c. Tera; dezvoltate pe amplasamentele
saivanelor.
-Zona institutii si servicii, in suprafatade 1.81 ha, reprezinta dotarile existente in centrul
localitatii (scoala, biserica, magazin + bufet )
-Zona cai de comunicatii, in suprafata de 6.55 ha, reprezenta de :
drumul judetea DJ 222C, cetrabate localitatea de la N-V la S-E, in lungime de 1.4 km, asfaltat
si drumuri secundare din pamant de la nivelul satului in lungime de 3.60 km.
-Zona gospodarie comunala in suprafata de 0.375 ha; ce reprezinta platforma de gunoi din
sudul satului.
-Zona cu destinatie speciala in suprafata de 0.06 ha.
-Zona paduri in suprafata de 0.83 ha.
-Zona terenuri neproductive in suprafata de 0.43 ha.
Analizand siruatia existenta a zonelor functionale, se remarca urmatoarele :
-o pondere mare a zonei de locuit de 80%,
-fondul dotarilor foarte slab dezvoltat de 3.29%,
-zona unitatilor industriale si agrozootehnice, redusa de 1.07%,
-densitatea redusa a locuitorilorde 2.4 loc./ha.

Bilant teritorial cuprinse in intravilanul existent - Victoria.

SITUATIA EXISTENTA
ZONE FUNCTIONALE
Suprafata Procent %
ha din total intravilan

Locuinte si functiuni 44.34 77,65 %
complementare
Unitati industriale si 0.93 1.63 %
depozite
Unitati agrozootehnice _ _

Institutii si servicii de 2,21 3.87 %
interes public
Cai de comunicatie din care : 7,52 13,17 %
rutier
Spatii verzi, sport, 0,21 0,37
agrement, protectie
`Constructii tehnico edilitare 0,13 0,23

Gospodarie comunala, cimitire 0,445 0.78 %

Destinatie speciala 0.06 0.10 %

Terenuri libere _ _

Ape - -

32
Paduri 0.83 1.45 %

Terenuri neproductive 0.43 0.75 %

TOTAL INTRAVILAN 57,105 100 %

Sat Ilganii de Jos suprafata de intravilan existent este38.53 ha.
Bilant teritorial al folosintei suprafetelor din intravilanul existent Ilgani de Jos
TERITO-RIU
ADMINIS-
TRATIV AL AGRI-
UNITATII COL CATEGORII DE FOLOSINTA
DE
BAZA

NEAGRICOL TOTAL

PADURI APE DRU- CURTI NEPROD
MURI CONSR.
INTRAVI-
LAN 32.72 _ _ 1.79 4.02 _ 38.53
% DIN
TOTAL 84.92 % _ _ 4.65 % 10.43 % _ 100 %

Intravilanul existent este compus din trupuri ce reprezinta :
-T4 – localitatea Ilganii de Jos
-T20 – platforma gunoi
-T23 – unitati industriale (s.c.Scutsi s.a. si s.c.Ecodelta s.a. )
-T24 – cabana
-T – statie pompare desecare
-Zona de locuit, cu suprafata 30.66 ha este reprezentata la nivelul
intregii localitati de locuinte parter, realizate din materiale nedu-
rabile, aflate intr-o stare medie.
-Zona unitatii industriale si depozite cu suprafata de 4.13 ha este
reprezentata in trupul T3 de cele doua unitati industriale (s.c. Scut
reparartii nave, transport fluvial si s.c. Ecodelta- colectarea si pre-
lucrarea stufului.)
-Zona institutii si servicii publice, cu suprafata de 0.62 ha, cuprin-
de cele doua dotari; scoala si magazin mixt.
-Zona spatii verzi, agrement, cu suprafata de 0.15 ha, este repre-
zentat de un punt turistic.
-Zona cai de comunicatie cu suprafata de 1.79 ha, reprezinta :
drum judetean DJ 222D Ilganii de Jos - Sulina, in lungime de 0.
0.80 km, drum partial asfaltat, ce porneste din centrul localitatii,
pe directia nord si drumuri secundare din pamant, cu lungime de
1.60 km.
-Zona de spatii verzi, cu suprafata de 0.15 ha.
-Zona gospodarie comunala, cu suprafata de 0.03 ha.
-Zona cu restrictie arheologica cu suprafata de 1.15 ha, reprezenta-
ta de terenul din partea de S-V, ce reprezinta un substrat arheo-
logic descoperit.

Analizand situatia existenta a zonelor functionale, se remarca urmatoarele :

33
-o pondere mare a zonelor de locuit de 79.57
- zona de institutii si servicii de 1.61 % foarte slab reprezentata,
-zona industriala de 1072 % prin cele doua unitati,
-nu este valorificat potentialul turistic al zonei,
-densitate redusa a locuintelor, de 2.7 loc./ha.
Bilant teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul existent Ilgani de Jos.

SITUATIA EXISTENTA
ZONE FUNCTIONALE
Suprafata Procent %
ha din total intravilan

Locuinte si functiuni 30.66 79.57 %
complementare
Unitati industriale si 4.13 10.72 %
depozite
Unitati agrozootehnice _ _

Institutii si servicii de 0.62 1.61 %
interes public
Cai de comunicatie din care : 1.79 4.65 %
rutier
Spatii verzi, sport, _ _
agrement, protectie
`Constructii tehnico edilitare _ _

Gospodarie comunala, cimitire 0.03 0.08 %

Zona cu restrictie arheologica 1.15 2.98 %

Terenuri libere _ _

Ape _ _

Paduri _ _

Terenuri neproductive _ _

TOTAL INTRAVILAN 38.53 100 %

Scolile in comuna Nufaru

34
RESURSE UMANE:

a)Scoala noastra este frecventata de un numar total de 249 de elevi din care:
-119 copii- locatia Nufaru din care:
25 - prescolar
47 primar
47 gimnazial
Distributia pe clase :
• O grupa combinata la gradinita
• 4 clase la ciclul primar (I si a III-a simultan)
• 4 clase la ciclul gimnazial
-130 copii – locatia Malcoci din care:
46 – prescolar
38 – primar
46 – gimnazial
Distributia pe clase:
• 2 grupe de gradinita
• 4 clase la ciclul primar (I – a III-a simultan)
• 4 clase la ciclul gimnazial

b) Unitatea noastra dispune de un corp profesoral cu un numar de 21 cadre:
• 3 educatoare
• 6 invatatori
• 12 profesori
Distributia pe grade:
• gradul didactic I - 3.
• gradul didactic II - 7
• definitivat - 9
• debutanti - 2

RESURSE FINANCIARE:

- resurse bugetare
- alte resurse- sponsorizari de la comitetul de parinti, alte sponsorizari, surse externe
pe baza de proiecte
- resurse proprii- arendarea terenului scolii

35
REZULTATE ALE PROCESULUI DE INSTRUIRE

Din numarul total de 30 de elevi de la Soala Nufaru, s-au prezentat la testarea
nationala 23 de elevi.
Procentul de promovare: 75%.
La sfarsitul anului scolar 2006-2007 au fost declarati promovati 29 de elevi, corigenti 6
si 1 repetent. Cei sase corigenti au fost declarati promovati toti in urma examenului de
corigenta.

RESURSE UMANE:

PUNCTE TARI:

• Majoritatea cadrelor sunt titulare;
• Buna colaborare intre profesorii aceleeasi catedre, arie curriculara;
• Consiliul de administratie si Consiliul de curriculul este alcatuit din persoane
active, cu un foarte bun nivel de pregatire profesional;
• Personalul didactic auxiliar este pregatit corespunzator din punct de vedere
profesional;
• Personalul administrativ calificat si motivat profesional.

PUNCTE SLABE:

 Lipsa unor cadre didactice calificate la anumite discipline ( lb. straine, ed.
muzicala, ed. plastica);
 Lipsa unui psiholog;

36
 Bibliotecar si secretar cu jumatate de norma;
 Slaba colectare a datelor privind continuarea studiilor absolventilor.

OPORTUNITATI:

 Colaborarea cu I.S.J. Tulcea;
 Cursuri de formare continua si perfectionare organizate de C.C.D.;
 Preocuparea cadrelor didactice si a elevilor pentru perpetuarea traditiilor si
obiceiurilor locale.

AMENINTARI:

 Planul de scolarizare in scadere
 Factorii demografici – scaderea populatiei scolare – plecari in strainatate sau la
oras;
 Nivelul scazut de educatie al parintilor elevilor.

RESURSE MATERIALE-FINANCIARE

PUNCTE TARI:

• Autorizatia sanitara;
• Existenta bibliotecii scolare;
• Localul scolii partial reabilitat si dotat;
• Cabinet informatica;
• Grupuri sanitare renovate ;
• Pamant arabil 20 ha.

PUNCTE SLABE:

 Starea rea a geamurilor, usilor si podelelor claselor
 Lipsa unei sali de lectura (biblioteca pe hol);
 Insuficienta dotare a laboratoarelor cu aparatura moderna
 Baza sportiva insuficient dotata
 Lipsa unor spatii adecvate pentru secretariat, biblioteca, arhiva, cabinete
metodice, materiale didactice.

OPORTUNITATI:

 Colaborarea cu Comitetul de Parinti;
 Arendarea pamantului arabil al scolii.

AMENINTARI:

 Neaprobarea sau aprobarea cu intarziere a unor cheltuieli necesare pentru
realizarea completa a proiectului de investitii, reparatii, intretinere;
 Sistem legislativ inflexibil, extrem de complicat si restrictiv in privinta utilizarii
optime a resurselor de catre directorii scolii;
 Lipsa agentilor economici puternici si implicarea modesta a celor existenti.

DEZVOLTARE SI RELATIILE CU COMUNITATEA

37
PUNCTE TARI:

• Colaborarea cu Primaria si Consiliul Local
• Colaborarea cu Politia, Dispensarul, Biserica

PUNCTE SLABE:

 Lipsa agentilor economici puternici;
 Insuficienta fructificare a relatiilor cu comunitatea;

OPORTUNITATI:

 Receptivitatea comitetelor de parinti in sustinerea financiara a scolii, in ciuda
veniturilor modeste.

AMENINTARI:

 Concurenta scolilor din mediul urban (15 km distanta)
 Politica agentilor economici
 Nivelul ridicat de saracie al familiilor elevilor.

TINTE STRATEGICE:

In urma analizei S.W.O.T. la nivelul scolii s-au desprins urmatoarele tinte strategice:

1. Asigurarea calitatii educatiei la nivelul scolii;
2. Diversificarea ofertei curriculare la decizia scolii;
3. Sanse egale la educatie;
4. Asigurarea conditiilor optime de studiu, intr-un cadru sigur;
5. Cresterea implicarii comunitatii locale in viata scolii

OPTIUNI STRATEGICE

Formarea continua generala, corelata cu evaluarea, a personalului scolii.
Schimburi de experienta la nivel local si interjudetean
Asigurarea unui program corespunzator de educatie si formare pentru toti elevii
Pregatirea elevilor in vederea participarii lor la concursuri, competiti si olimpiade
Organizarea de consultatii si meditatii pentru elevii cu rezultate slabe la invatatura si pentru
cei cu clasele terminale pentru tezele unice

2.1 Stimularea creativitatii tuturor factorilor implicati in elaborarea proiectului curricular si
extra curricular
2.2 Conceperea de noi programe optionale pentru protectia mediului, pentru democratie,
informatica

3.1 Implementarea de programe optionale pentru copiii de alte nationalitati, pentru copiii cu
orice tip de deficiente si pentru completarea studiilor celor care nu au finalizat invatamantul
obligatoriu

Reabilitarea salilor de clasa, dezvoltarea bazei materiale care sa permita o participare activa
si coerenta a elevilor in procesul de instruire

38
Cunoasterea si respectarea de catre elevi a Regulamentului de ordine interioara al scolii
Parteneriate reciproc avantajoase cu politia, cu primaria, cu medicul de familie

5.1 Organizarea de intalniri periodice cu reprezentantii comunitatii locale
5.2 Negocierea celor mai avantajoase contracte de sponsorizare si a conditiilor pentru
obtinerea fondurilor extrabugetare
5.3 Proiecte comune de finantare intre comunitate si scoala

39
40
Comuna Nufaru ANALIZA S W O T

PUNCTE TARI:

 este situata la aproximativ 10 km pe apa si pe uscat, de Tulcea – resedinta de
judet; pe drumul catre Delta Dunarii.
 transportul local din comuna pana la oras este regulat si satisfacut de mai multe
societati;
 retea internet si telefonie mobila (multiplii operatori);
 existenta de ample vestigii ale trecutului (sec.X);
 formatie de dans popular
 pensiuni pentru turisti

PUNCTE SLABE:

 Lipsa agentilor economici puternici;
 Insuficienta fructificare a relatiilor cu comunitatea;
 Lipsa unei strategii viabile care sa conduca la scoaterea la lumina, conservarea si
punerea in valoare a vestigiilor trecutului;
 Nu exista activitate turistica profesionista
 Terenuri agricole de mici întinderi, aproape în totalitate în proprietate privată
 inexistenta unei societăti de comercializare sau a unor intreprinderi locale pentru
prelucrarea produselor agricole
 Piata slabă, putere redusă de cumpărare a populatiei
 De agriculltură se ocupă mai mult persoane mai vârstnice si cu tehnologii mai
învechite
 Multi locuitori nu folosesc serviciul de colectare si transportare a gunoiului

41
 Nu există parcuri sau terenuri de joacă pentru copii
 nu există suficient spatiu pentru parcări, trotuarele sunt putine, lipsesc soselele
pentru biciclisti
 inexistenta unei societăti de gospodărie locală
 lipsa educatiei pe tema mediului înconjurător si atitudinea necorespunzătoare a
populatiei în privinta mediului
 nivelul redus al simtului civic si al responsabilitătii
 resursele umane (forta de muncă) nu sunt absorbite de potentialul economic al
comunitătii, de aceea multe persoane migrează spre orase sau în străinătate
 resursele financire (bugetul local) sunt foarte limitate
 nu există locuinte sociale pentru familii tineri sau cu probleme sociale
 nu sunt organizate cursuri de reconversie sau formare profesională în zonă
 un procent ridicat al strazilor nemodernizate
 nivel relativ redus al dezvoltarii IMM-urilor
 insuficiente servicii si personal specializat

OPORTUNITATI:

 Atragerea investitorilor care au resurse financiare in implementarea tehnologiilor
curate
 Implementarea unor programe/proiecte de mediu‚ zona finantata preponderent de
organismele internationale ;
 Dezvoltari in zonele industriilor si serviciilor nepoluante ,de tehnologii inalte si
valoare adaugata ridicata
 Aplicarea principiului „Poluatorul Plateste „
 Reformarea sistemului de invatamant tehnic local in directiile ecologie dezvoltare
durabila
 Zona cu potential turistic si de agrement,
 Dezvoltarea mestesugurilor traditionale
 Dezvoltarea si /sau înfiintarea ferme de productie animala.
 Activitati de morarit, brutarii, prelucrarea primara secundara a laptelui, prelucrarea
lemnului si a pietrei.
 Prestari servicii destinate în special populatiei
 terenuri de sport si activitati sportive in plina formare
 studii de fezabilitate existente;
 fonduri alocate pentru apa retele de potabila, canalizare si reabilitare a drumurilor;

AMENINTARI:

 Amplasamentul zonei arheologice (harta este prezentata in capitolul repere
istorice, comuna Nufaru) face dificila obtinerea de autorizatii de construire sau
reparatii – in special in centrul comunei.
 migrarea populatiei catre oras si strainatate
 descresterea demografica;
 accentuarea conflictelor sociale;

Comuna Nufaru: PRINCIPII, LEGISLATIE, OBIECTIVE GENERALE
OBIECTIVE
Principalele obiective ale dezvoltarii durabile ale comunei Nufaru constau In:
• dezvoltarea infrastructurii de baza;
• protectia mediului;
• Intarirea coeziunii sociale si reducerea saraciei;
• dezvoltarea si promovarea turismului;

42
• mentinerea si pastrarea mostenirii rurale si a identitatii
culturale

Formularea strategiei porneste de la urmatoarele premise:
• Strategia trebuie sa imbunatateasca conditiile de viata ale locuitorilor
(locuinte si locuri de munca);
• Strategia trebuie sa ridice standardul calitativ al designului rural, al
constructiilor, serviciilor si a imaginii comunei in general;
• Strategia trebuie sa ofere oportunitati pentru interventia sectorului
privat in operatiuni rurale, fie sub forma investitiilor directe In proiecte
izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultarilor permanente
Intre parteneri;
• Strategia trebuie sa se cladeasca pe caracterul social al proceselor
rurale, pe suportul si participarea comunitatii;
• Strategia trebuie sa permita o anumita flexibilitate de adaptare la
inevitabilele schimbari ce au loc in comuna. De aceea, procesul de
planificare trebuie sa fie creativ, participativ si anticipativ.
In conformitate cu premisele de formulare a strategiei si cu perspectivele de dezvoltare a
comunei Nufaru, conceptul strategic trebuie enuntat astfel incat transpunerea sa intr-un plan
strategic sa asigure un pachet de actiuni care vor conduce la cresterea economica, cresterea
bazei de impozitare, crearea de locuri de munca si imbunatatirea calitatii mediului de viata al
comunitatii.
Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economica datorata
pozitiei geostrategice a comunei, determinata de atragerea de firme/activitati
economice/investitii. In acest sens, trebuie urmate doua directii prioritare: cresterea gradului
de atractivitate a comunei (prin Imbunatatirea imaginii, a calitatii vietii, prin revitalizare
rurala) si facilitati de atragere a firmelor private (prin investitii In infrastructura, oferta de
terenuri si cladiri, servicii strategice, facilitati fiscale, etc.)
PRINCIPII
Avand In vedere ca o asezare rurala nu este un sistem inchis, iar realizarea celor cinci
obiective generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare
si/sau regenerare rurala, politicile, planificarea strategica urbana, precum si realizarea
programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:
- dezvoltarea durabila, astfel Incat pe termen lung sa se produca schimbari majore de cultura
si atitudine In ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si operatorii de piata;
- Intarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea serviciilor publice In
raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu dolean
tele si cerintele comunitatii

- twining comunal (retea/network) In scopul schimbului de informatii Intre comune cu privire
la utilizarea celor mai bune practici (In managementul rural sau managementul de proiect);
-realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public-privat;
- realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza;
- integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic simultan Intre
sectoare, cat si pe verticala, avand In vedere corelarea si integrarea politicilor de dezvoltare a
comunei cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care face parte;
- managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice,
materiale, financiare si umane, precum si integrarea fluxurilor de resurse energetice si
materiale Intr-un ciclu natural;
- utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta durabilitatii, respectiv emiterea de
reglementari pentru eco-taxe si functionarea utilitatilor publice In sistem de piata, evaluarea
investitiilor dupa criterii de mediu, luarea in considerare a problemelor de mediu la intocmirea
bugetului local;
- design-ul durabil arhitectonic in temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de
constructii, design-ul unei cladiri, bioclimatul, densitatea cladirilor Intr-un areal, orientarea
spatiala a cladirilor, „structuri verzi" in jurul cladirilor, microclimat, eficienta energetica;

43
- realizarea unui program sau proiect fara a afecta cultura unei comunitati, ori pentru a
recupera mostenirea culturala a unei comunitati si/sau traditiile Intregii comunitati locale;
- interzicerea multiplicarii serviciilor publice, daca acestea nu servesc unei nevoi locale;
- fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare In
baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala;
- analiza capacitatii tehnice de executie;
- evaluarea eficientei utilizarii resurselor financiare si umane;
- evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale
obtinute;
- identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia; corespondenta intre
lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii;
- evaluarea nevoilor paturilor sarace si a capacitatii atat a alesilor cat si a numitilor de a
asigura accesul acestora la locuinta, locuri de munca si serviciile publice de baza;
- protectia mediului;
- realizarea unui program sau proiect In parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui
program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii, daca
exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare;
- asigurarea publicitatii informatiilor cu impact In investitii (informatii topografice, informatii
statistice privind economia locala si regionala, regulamentul de urbanism, planul de urbanism
general si planurile de urbanism zonal).
Principiile de realizare sau de reabilitare a unei zone de locuit potrivit planului de
urbanism general, conform Agendei Habitat de la Istanbul, 1996
- planificarea unei Intregi zone de locuit va fi integrata astfel Incat sa cuprinda cladiri de locuit
(individuale sau colective potrivit sistemului de design arhitectonic), cladiri cu destinatie
comerciala, parcari, scoli si infrastructura edilitara necesara pentru nevoile zilnice ale
rezidentilor;
- zona de locuit va contine o diversitate de cladiri;
- In situatia in care in zona sunt cladiri istorice (din patrimoniul national cultural), acestea vor
fi reabilitate (fatada si interior), fara a afecta proiectul In baza caruia s-a construit. In nici un
caz, aceste cladiri nu vor fi transformate sau demolate;
- zona de locuit va avea un centru care combina functiunile comerciale, cu cele civice,
culturale si de agrement;
- zona va contine spatii deschise In forma de scuar, spatii de verdeata sau parcuri;
- spatiile deschise vor avea un design care sa incurajeze prezenta rezidentilor si pentru a
Intari relatiile in cadrul comunitatii sau comunitatilor din acea zona functionala;
- vor fi proiectate in mod generos spatiile pietonale si de circulatie cu bicicleta. Acestea vor fi
exclusive In site-ul istoric al comunei;
- terenurile naturale - forestiere, cu vegetatie florala sau cu luciu de apa vor fi pastrate pe cat
posibil sau integrate In parcuri;
- comunitatile vor respecta regulile de conservare a resurselor si de reducere a deseurilor;
- comunitatile vor utiliza In mod rational resursele de apa.
- orientarea strazilor si plasamentul cladirilor vor contribui la cresterea eficientei energetice.
LEGISLATIE
Acte si documente internationale, precum si legislatia interna In baza carora s-au fixat
obiectivele generale si se Intocmeste planul de actiune pentru Agenda Locala 21 – Comuna
Nufaru

- Legea nr.426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000
privind regimul deseurilor;
- Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.16/2001
privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile;
- Legea nr.655/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.243/2000
privind protectia atmosferei.
-Decretul nr.359 din 10 noiembrie 1999, pentru supunerea spre ratificare Parlamentului
Romaniei a Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si
accesul la justitie In probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998;
-Ordinul nr.1325 din 22 septembrie 2000, privind participarea publicului, prin reprezentantii
sai, la pregatirea planurilor, programelor, politicilor si legislatiei privind mediul;

44
-Ordonanta de urgenta nr.16 din 26 ianuarie 2001, privind gestionarea deseurilor industriale
reciclabile;
-Hotararea nr.1167 din 21 noiembrie 2001, privind Infiintarea Garzii de Mediu;
-Ordonanta nr.21 din 30 ianuarie 2002, privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale;
-Hotararea nr.128 din 14 februarie 2002, privind incinerarea deseurilor;
-Hotararea nr.162 in 20 februarie 2002 privind depozitarea deseurilor;
-Legea nr.99 din 26 mai 1999, privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice;
-Ordonanta de urgenta nr.102 din 29 iunie 1999, privind protectia speciala si Incadrarea In
munca a persoanelor cu handicap;
-Legea nr.108 din 16 iunie 1999, pentru Infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii;
-Ordinul nr.124 din 25 octombrie 1999, privind constituirea Comisiei Nationale de Dialog
Social;
-Legea nr.130 din 20 iulie 1999, privind unele masuri de protectie a persoanelor Incadrate In
munca;
-Decretul nr.138 din 30 aprilie 1999, privind promulgarea Legii pentru ratificarea Cartei sociale
europene revizuite, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996;
-Decretul nr.249 din 16 iulie 1999, pentru promulgarea Legii privind unele masuri de protectie
a persoanelor Incadrate In munca;
-Hotararea nr.967 din 18 noiembrie 1999, privind constituirea si functionarea Comisiei
consultative interministeriale In domeniul egalitatii de sanse Intre femei si barbati (CODES);
-Norme metodologice din 13 iulie 2000, privind conditiile de Incadrare, drepturile si obligatiile
asistentului personal al persoanei cu handicap;
-Legea nr.17 din 6 martie 2000, privind asistenta sociala a persoanelor varstnice;
-Hotararea nr.851 din 28 septembrie 2000, privind acordarea unor ajutoare;
-Ordinul nr.313 din 10 august 2001, privind stabilirea Criteriilor pe baza carora se efectueaza
selectia proiectelor In domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap;
-Legea nr.366 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr.118/1999 privind Infiintarea si utilizarea Fondului national de solidaritate;
-Legea nr.492 din 1 octombrie 2001, pentru completarea Legii nr.109/1997 privind
organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social;
-Legea nr.705 din 3 decembrie 2001, privind sistemul national de asistenta sociala;
-Legea nr.76 din 16 ianuarie 2002, privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea
ocuparii fortei de munca.
OBIECTIVE SPECIFICE
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE BAZA
a.Reabilitarea si modernizarea sistemului stradal;
b.Constructia de locuinte;
c.Sprijinirea I.M.M. –urilor pentru dezvoltarea de servicii si activitati productive;
d.Modernizarea si reabilitarea fondului locuibil existent
e.Dezvoltarea infrastructurii de transport
CRESTEREA POTENTIALULUI ECONOMIC AL ZONEI
a.utilizarea In mod durabil a resurselor capitalului natural din zona Nufaru;
b.valorificarea bunurilor si serviciilor generate de capitalul natural din zona Nufaru.
REGENERARE RURALA
a.Actualizarea planului de urbanism general al localitatii;
b.Reabilitarea cladirilor cu valoare de patrimoniu si punerea in valoare a acestora;
c.Reabilitarea rurala prin refacerea si dezvoltarea centrului comunei.
d.Stabilirea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru ca toate proiectele
de dezvoltare sa respecte planul de urbanism general, ca instrument de planificare
spatiala;
PROTECTIA MEDIULUI
• Imbunatatirea calitatii apei;

45
• managementul integrat al deseurilor;
• realizarea unor pepiniere de puieti;

marirea si imbogatirea spatiilor verzi;
INTARIREA COEZIUNII SOCIALE SI REDUCEREA SARACIEI
• Dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala pentru persoanele aflate In
dificultate (minori, persoane varstnice, persoane cu handicap)
• Reorientarea profesionala;
• Informarea copiilor si tinerilor si implicarea acestora in problematica
localitatii;
• Imbunatatirea serviciilor de asistenta medicala;
• Modernizarea spatiilor destinate activitatilor socio-culturale si sportive;
• Sustinerea si promovarea festivalurilor traditionale;
• Intarirea coeziunii intre administratia publica si organizatiile non-
guvernamentale, intre toate serviciile descentralizate si ONG-uri
pentru rezolvarea problemelor de interes comunitar;

asigurarea transparentei actului decizional pentru incurajarea
participarii cetatenilor la dezvoltarea politicilor si la sustinerea deciziilor
locale.
PROMOVAREA SI DEZVOLTAREA TURISMULUI
• promovarea prin marketing agresiv a comunei Nufaru ca furnizor de
resurse si servicii turistice;
• organizarea turismului de agrement: vanatoare si pescuit;
• amenajarea zonelor de agrement din comuna Nufaru.
• crearea infrastructurii necesare turismului.

LISTA OBIECTIVELOR DE INVESTITII
-mii lei-

I. Autoritati executive 32.00

1.Generator electric 2.00

2.Inlocuire învelitoare Consiliul Local Nufăru 30.00

II. Invatamant 54.30

3.Sistem de incalzire termica-Scoala cu clasele I-VIII Malcoci 10.00

4.Sistem de incalzire termica-Gradinita Malcoci 10.00

5.Generator electric 2.00

6.Imprejmuire teren aferent Scoala cu clasele I-VIII Malcoci, comuna Nufaru 20.00

7.Utilitati Gradinita Malcoci 12.30

II. Cultura,recreere si religie 195.00

46
8.Sistem de incalzire –Camin Cultural Nufaru 20.00

9.Studiu de fezabilitate si Proiect tehnic-Reabilitare,modernizare si dotare Camin 50.00

Cultural din satul Malcoci, comuna Nufaru, judetul Tulcea

10.Imprejmuire terenuri de fotbal localitatile Nufaru si Malcoci, judetul Tulcea 6.00

11.Studiu de fezabilitate si Proiect tehnic-sala de sport 19.00

12.Spatii verzi si parc de joaca pentru copii cu mobilier urban in localitatea Nufaru 40.00

13.Spatii verzi si parc de joaca pentru copii cu mobilier urban in localitatea Malcoci, 40.00

Comuna Nufau, judetul Tulcea

14.Scena-Camin Cultural Nufaru 20.00

III.Locuinte,servicii si dezvoltare publica 290.00

15.Actualizare Plan Urbanistic General si Regulamentul local aferent Planului Urbanistic 68.00

General

16.Alimentare cu apa in localitatea Ilganii de Jos,comuna Nufaru,judetul Tulcea 10.00

17.Studiu de fezabilitate si Proiect tehnic-suplimentarea si dotarea sistemului public de 10.00

Alimentare cu apa a comunei Nufaru

18.Studiu de fezabilitate si Proiect tehnic-sistem public de apa industriala in 112.00

Comuna Nufaru, judetul Tulcea

19.Studiu de fezabilitate si Proiect tehnic-electrificare lotizare locuri de casa 25.00

Localitatea Malcoci, comuna Nufaru, judetul Tulcea

20.Studiu de fezabilitate si Proiect tehnic- electrificare lotizare locuri de casa 25.00

Localitatea Ilganii de Jos,comuna Nufaru, judetul Tulcea

21.Plan Urbanistic Zonal- lotizari locuri de casa in localitatea Malcoci, comuna 20.00

Nufaru, judetul Tulcea

22.Plan Urbanistic Zonal- lotizari locuri de casa in localitatea Nufaru, comuna 10.00

Nufaru, judetul Tulcea

23.Plan Urbanistic Zonal –lotizari locuri de casa in localitatea Victoria, comuna 10.00

Nufaru, judetul Tulcea

47
V.Protectia mediului 47.00

24.Sistem de canalizare si statie de epurare in localitatea Nufaru, comuna Nufaru 5.00

Judetul Tulcea

25.Sistem de canalizare si statie de epurare in localitatea Malcoci, comuna Nufaru 5.00

Judetul Tulcea

26.Studiu de fezabilitate si Proiect tehnic- sistem integrat de gestionarea deseurilor 16.00

In comuna Nufaru, judetul Tulcea

27.Studiu de fezabilitate si Proiect tehnic- sistem de canalizare si statie de epurare in 9.00

Localitatea Ilganii de Jos, comuna Nufaru, judetul Tulcea

28.Studiu de fezabilitate si Proiect tehnic- sistem de canalizare si statie de epurare in 12.00

Localitatea Victoria, comuna Nufaru, judetul Tulcea

VII.Transporturi 60.04

29.Studiu de Fezabilitate si Proiect Tehnic- reabilitare si asfaltarea cu imbracaminte 60.04

Usoara a strazilor din localitatile Nufaru, Malcoci, Victoria si Ilganii de Jos comuna

Nufaru, judetul Tulcea

48
49
PRESEDINTE DE SEDINTA, SECRETAR,
GARBACEA PARASCHIV Jr. Vrajmasu Cristina - Gabriela

50