You are on page 1of 65

VOLUMUL 1

De la ABORIGENl AUSTRALIENl

fa AMERICA DE NORD, FA A

Redac[Qr-~ef]ayne Parsons

Redactor-Sef Artistic Gillian Shaw

o lucrare DORLING KINDERSLEY W'>'IW.dk .com

Redactori de proiect Marian Broderick, Gill Cooling, Maggie Crowley, Hazel Egerton, Cynthia O'Neill, Veronica Pennycook, Louise Pritchard; Steve S erford, Jackie Wilso n

Redacrori arristici de proiecr Jane Felscead, Martyn Foote, Neville Graham, Jamie Hanson,

Christopher Howson, Jill Plank, Floyd Sayers, Jane Tetzlaff, Ann Thompson

Redactori Redactori artistici

Rachel Beaugie, Nic Kynaston, Sarah Levere, Tina Borg, Diane Clouting,

Karen O'Brien, Linda Sonntag Tory Gordon-Harris

Designeri DTP

Andrew O'Brien, Cordelia Springer

Redactor Ann Kramer

Redactor artistic Peter Bailey

Designer DTP senior Mathew Birch

Cercetare iconograficii Jo Walton, Kate Duncan, Liz Moore

Bihlioteca de fotOgrafli DK Ola Rudowska, Melanie Simmonds

Paginile tarHor de PAGEOne: Bob Gordon, Helen Parker, Thomas Keenes, Sarah Watson, Chris Clark

Cartografl Peter \'Vinfield, James Anderson'

Cercerare Robert Graham, Angela Koo

Asisrenri ediroriali Sarah-Louise Reed, Nichola Roberts

Prcducrie Louise Barratt, Charlotte Traill

Publica. penrru prima data In Mares Hriran ic in 1997, 2004 de Dorling Kindersley Limited,

80 Strand, London WC2R otu,

Titlu.! original: CHILDREN'S ILLUSTRATED ENCYCLOPEDIA Copyright © 1991, 1993, 1996, 2000, 2006 Dorling Kindersley Limited, Lond ra o companie PENGUIN

© 2008, Planera Marketing lnstirucional S.A.

Agent exclusiv pentru Romania: Liber Novus d.o.o., Serbia

Toare dreprurile sum rezervate, Nici 0 pane a acestei Pl] blicarii nu poate fi rep rod usa, srocara intr-un sistern ell acces public sau rransrnisa sub orice forma, elecrronica, fotocopiara, inregisrrata sau oricare alta, Mfa. perrnisiunea anrcrioara a dcrinatorului drcpturilor de copywright.

Tiparir la ROTOGRAFlKA. Serbia

ISBN pemru umeaga colectie: 978"84-674")221-1 ISBN al volurnului: 978·84-674-5222-8

Tradus de: www.no i r ra.cl uc.e m i r o OTT): www.eqs.ro

Dis! rib u i! nu m ai irnpre [lila ClI ,j am I CotidlanuL

155

156

157

IS8

159

160 161-162 163-164 165-166 167-168 169 170-171 172

173

LISTA PRINCIPALELOR DEFINITII, VOL. 1-16

,

Consultati indexul pentru mai multc detalii

CUPRINS

CUM SA FOLOSIM ENCICLOrEDIA? 8

A

ABORIGENI AUSTRALIENI ACJZI ~I BAZE

AERO NAVE AEROPORTURI

AERUL

AFRICA

AFRICA DE SUD

AFRICA DE SUD, ISTORIC AFRICA CENTRALA AFRICA DE EST

AFRICA, FAUNA

AFRICA, ISTORIC AFRICA, NORD-VEST

AFRICA, SUDlCA ~I CENTRAlA AFRICA, VEST

AGRlCULTURA §I CREFER£A ANIMALELOR AGRlCULTURA §I CREFEREA ANIMAlELOR,

ISTORIC SO

ALBINE §I VIESPJ 51

ALEXANDRU CEL MARE

ALGE §l ALTE IERBURI MARINE ALIMENTE

ALTARE

AMERICA CENTRALA

AMERICA CENTRALA, ISTORIC AMERICA DE NORD

AMERICA DE NORD, fAUNA AMERICA DE NORD, ISTORIC AMERICA DE SUD

AMERICA DE SUD, FAUNA

AMERICA DE SUD, ISTORIC AMERICA DE SUD, PARTEA NORDICA AMERICA, RAzBOIUL CIVIL AMERINDIENli

AMESTECURI §I COMPU~I AMFlBJENr

ANGLO-SAXONII

ANIMALE

ANIMALE MIGRATOARE ANIMALE NOCTURNE

II 12-13 14-16 17

18 19-20 21-22 23 24-27 28-31 32-33 34-36

37-38 39-41 42-46 47-49

52

53 54-55 S6 57-59 60 61-62 63-64 65-66 67-68 69-70 71-72 73-74 75 76-77 78-79 80

81 82.83 84

85

I VITEZA

Mdc

(.~

Al"rg~tor ~ 34kmhllai ATLETISM

ANIMALE VENINOASE ANIMALE ZBUMTOARE ANIMALE, COMPORTAMENT ANIMATIE §I DESENE ANIMATE ANTARCTICA

Al'ARATE DE fOTOGRAFIAT APARATE DE ZBOR §I BALOANE APARATUL URlNAR ARGENTUM, CHILE ~I URUGUAY ARHEOLOGIE

ARl-IlTECTURA

ARlCI §I ALTE INSECTlVOR£ ARM ATE

ARME

ARME DE FOC ARME §! ARMURI ARTROPODE ASIA

ASIA CENTRALA ASIA, FAUNA ASIA, ISTORIC ASTROLOGIE ASTRONAUP ASTRONOMIA ATLETISM ATMOSFERA

ATOMI ~l MOL£CULIl AUSTRALASIA ~I OCEANIA AUSTR.'\.L/A

AUSTRALIA, fAUNA AUSTRALIA, ISTORIC Aarscn

B

BALENE §I DELFINI BALETUL BANGLADESH ~l NEI'AL BANI!

BARAJE

BARBARI!

BATLANUL, BARZA ~I FLAMINGOUL BEATLES, FORMATIA

BEETHOVEN, LUDWIG VAN

BELGIA

BICICLETE ~! MOTOCICLETE

86

87 88-89 90

91 92-93 94-95 96 97-99 100-101 102-104 lOS

106 107-108 109 110-111 112 113-114 115-116 117-118 119-121 122

123

124

125

126

127 128-129 130·131 132-133 134-135 136-137

138-140 141 142-t43 144-146 147

148

149

150

lSI

152 153-154

Bocing747 978 kmh vezi AERONAVE

Decolarea navetei 28.000 kmh vezi RACHETE

BIG BANG BIOLOG(£

BISERICI ~I CATEDRALE

BIVOL! ~I ALYE BOVINE SALBATlCE BOLI

BOLIVAR, SIMON BOLIVIA §I PARAGUAY BRAZILlA

BROA~TE §I BROA§TE RAIOASE BROA§TE TESTOASE

BUDA

BUDISM

BUFNITE §I CAPRIMULGI BURSUCUL, VIDRA §I SCONCSUL

c

CAl

CAMPING ?I DRUMETII CAMUFLAJ §l CULOARE CANADA CANADA,ISTORIC

CANGURI §l ALYE MARSlirlALE CARACATlTE §l CALAMARI CARAIllE

CARAIBE,ISTORIC

CAROL CEL MARE

CASE ~I CAMINUR!

CASTELl'.

CAVALERl ~I BLAZOANE CALATORll

CALDURA ~I TEMPERATURA CAMILE

CAPRIOARE §I ANTlLOJ'E CARI)UNE

CART!

CAINI

CELE 7 MINUNI ALE LUMII CELTIl

CELULE

CEZAR,IULlUS

CHAVIN

CJ-nMIE

CHINA §l TAIWAN CMINA, ISTORIC CICLISM

StrUf

72kOlh vezt PXSAR1NEZBURATOARE

Locomoriva lui Stevenson 47 kmh Vl!Zi

TRENURl ~I CAl FERATE

174-175 176-177 178-179 180-181 182 183-184 185 186-189 J90

191 192-193 194-195 196-197 198 199-200 201 202-203 204

205 206-207 208 209-210 211

212

213 214-215 216-218 219-221 222

Lumina 1.079.252.849 kmh vtziiUMINA

Pamanwl 978 kmh vezi

C!OCANlTORJ ~I TUCANI 223 ELVETlA ~l AUSTRIA 306-307 GAZE 398
ClUMA 224 ENERGIE 308·309 GAUR! NEGRE 399
CIUPERCI ~I ALp FUNGI 225-227 ENERGIE NUCLEARA 310 GANDACI 400.401
ClVJL1ZATIA DIN V:.o.LEA INDUSULUI 228 EpOCA BRONZULUI 311 GENETICA 402-403
CLADIRI ~I ALTli CONSTRUCPI 229"230 EpOCA DE PIATRA 312 GEOLOG!E 404
CLIMA 231 ETRUSC!l 313 GERMANIA 405-406
CODURI ~I C!fRUR! 232 EUROPA 314-315 GERMANlA, ISTORIC 407-408
COLUMB, CRISTOFOR 233 EUROPA CENTRALA 316-318 GERONIMO 409
COMERT ~I INDUSTRIE 234-235 EUROPA, FAUNA 319-320 GIMNASTKA 410-411
COMETE ~I ASTEROlZ! 236 EUROPA, ISTORlC 321-322 GIRAFE 412
COMPUTERE 237-238 EUROPA MEDIEVALA 323-324 GLACIApUNEA 413-414
CONFUCIUS 239 EVOLUTIE 32:5·326 GOODAL,JANE 415
CONSERVARE 240-241 £vOLUTIA UMANA 327 GRAVITATIA 416
CONTINENTE 242-243 ExPLORAREA 328-329 GRADINI 417
COOK,JAMfS 244 EXPLORAREA POLARA 330 GUDiNI ZOOLOGICE 418
Coam 245 EXPLORAREA SPATIALA 331-332 GRECIA ANTICA 419-420
COPACI 246·248 GRECIA ~! BULGARIA 421-422
COREEA, NORD $1 SUD 249 F GuST $1 MIROS 423
CORPUL UMAN 250 GUVERNE ~I POLITIcA 424-425
CRAil! ~! ALTE CRUSTACEE 251-252 BAINE P MODA, 426-428
CREIERUL~] SISTEMUL NERVOS 25HS4 FAMILIA LEAKEY 333 HARTl ~I CARTOGRAflE 429
CRE~TERE ~! DEZVOLTARE 255 FAMILIA PANI::HURST 334 HARTIA 430
CRqTlNISMOL 256-257 FAUNA DE CAMPIE 335-336 HlllERNAREA 431
CRISTALE ~I ALTE PIETRE PRETIOASE 258-259 FAUNA DE~ERTULUI 337-338 HIENE 432
CROCODILI 260 HINDUISMUL 433-434
CRUCIADELE 261 FAUNA LACORlLOR P RAuRILOR 339-340 HIPOPOTAMU 435
CUIBURI ~I VIZUINI 262-263 FAONA DE MLA$TlNA ~I BALTA 341-342 H!TITJI 436
FAUNA MONTANA 343
CULOME 264-265 FAUNA OCEANELOR 344-345 HOLOCAU5TUL 437
CURENTI DE AER 266 FAUNA pADURII 346-347 HORMON!! ~,I SISTEMUL ENDOCRIN 438
CORlE, MARl E 267 FAONA PAD URlLOR TROPICALE 348-349
CUTREMORE 268 FAUNA POLARA 350"351 I
FAUNA TA.RMULUI 352-353
D FAUNA UMANA 354
FEDERATIA RUSA $1 KAZAHSTAN 355-357 iARllA, STOF ~I ROGOZ 439-440
DANEMARCA 269 FENICIENl! 358 LEpURl 441
DANSUL 270-271 FERIGI 359 iMPERII 442
DARWIN, CHARLES 272 FESTIVALURI 360 IMPER!uL ASIRIAN 443
DESIGN 273 FtUDALl5MUL 361 lMPERIUL llABILONiAN 444
DE~ERTURI 274 FIER~! oTn 367- IMPERIUL BENIN 445
DICKENS, CHARLES 275 FILIPIN! 363 lMPERIOL IHZANTIN 446
DIGESTIA 276 FILME ~I PRODUCTlf DE fiLM 364-366 IMPERIUL GUPTA 447
DINOZAURI 2n-279 FILozoFlE 367 lMPERIUL ISLAMIC 448
DIN'fJ $1 FALCI 280 FINLANDA 368 IMPERlUL KHMER 449
DISNEY, WALT 281 FIZlc),. 369 ~ IMPERIUL MALI 450
ORAMATURGIE 282·283 FLORI 370-371 IMP!RlUL MAURYA 451
OREPT 284-285 FLUTUR] 372-373 IMPERIUL MONGOL 452
DREPTORILE OMOLUI 286 FOCI 374 !MPERIUL MUGHAL 453
ORUMURI 287 Fcctn 375 IMPERiUL orOMAN 454
FORTE ~I MI~CARE 376 IMPERIUL PERSAN 455-456
,.... FOSILE 377-378 iMPERIUL ROMAN 457-459
E FOTBAL 379 IMPERIUL ROMAN SFANT 460
288 FOTOGRAFIE 380 IMPERlUL SAFAVID 461
EC01.OGIE F ECOSISTEME 289-290 FOTOSINTEZA 381 IMPERIUL SONGHAl 462
FRANI::LlN, BENJAMIN 382 INCA~Il 463"464
ECUADOR $1 PERU 291-292 FRANTA 383-384 IND!A ~l SRl LANKA 46).467
EDISON, THOMAS 293
EDLICATIE 294 FRANTA,ISTORIC 385-386 INDIA, !STORK 468·469
FREcARE 387 INDONEZ1A 470-471
EGIPTUL ANTIC 295·297 FREUD, SIGMOND 388 INFRACTIUNl $1 PEDEPSE 472
ElNSTUN, ALBERT 298
E.L E CTRI C IT ATE 299 FRUCTE ~I SEMINTE 389-390 INIMA ~I SISTEMUL CIRCULATOR 473-474
FURNICARUL, LENE~UL F TATUUL 391 INSECTE 475-477
ELECTROMAGNETISM 300
ELECTRONICA 301 FURNICI ~I TERMITE 392 INSTRUMENTE MUZ!CALE 478-480
ELUANT! 302-303 FORTUNI 393 INSULE 481
INSULE, MONA 482
£LEMENTE 304 INVENT" 483-484
ELiSABETA I 305 G IRAN $IIRAK 485-486
lRLANDA 487
J up i ter esre cea mai iRLANDA, ISTORIC 488
mare planers, in GALAXII 394 ISLAMISMUL 489-490
comparaue cu Scarele. GAll LEO GALILEI 395
GAND!-lI MABATMA 396 ISRAEL 491-492
GARBO, GRETA 397 ISTORlA 493
arele vezi SOARELE ~l SIST EMU L SOLA l!. ISTOR.lA ART£! 494-496 MAGNETISM 540 N
Isus CRISTOS 497 MAHOMED 541
ITM .. IA ~I MALTA 498-499 MAlcA TEREZA 542
hALlA, ISTORIC 500 MAIMUTE ~I ALTE PRIMATE 543·545 NAPOLEON llONAPARTE 607
IUDAISMUL 501·502 MALAYSIA ~I SINGAPORE 546·548 NATlUNlLE UNITE 608-609
MAMIFERE 549·551 NAVIGATIA 610
"" MANDELA, NELSON 552 NAVIGATIA ~l "LTE SPORTURI NAUTlCE 611
I MANGUSTE ~I CIVETE 553 NEVAsTUICA ~I JDERUL 612
MAORII ~I POLINEZIENII 554 NEWTON, SIR ISAAC 613
iNOT ~I SCUFUNDAru 503 MAREA RECESlUNE 555 NIGHTINGALE, FLORENCE 6]4
MARELE ZIMBABWE 556 NORI 61S
MARX,KARL 557 NORMANZil 616
J MA~INI SIMPLE 558 NORVEGIA 617
MA§INI §I CAMIOANE 559·561 NOUA ZEELANDA 618
JAPONJA 504·505 MATEMATICA 562·563 OUA ZEELANDA, ISTORIC 619
JAPONIA, ISTORIC 506·507 MAT.ER.lAL PLASTIC $1 C"UClUC 564 NUMERE 620
JAZZ 508 MATERIE 565
JOCURlLE OUMPIcr 509 MAYA 566 0
JOHNSON, AMY 510 MANASTIRI 567
MARl ~t OC£AN"E 568 OCEAN, PLATOU
MEDIC"MENTE 569-570 621
K MEDlCINA 571-572 OCEANUL ARCTIC 622
MEDlcrNA, ISTORIC 573-575 OCEANUL ATLANTIC 623-624
MEDUZE, ANEMONE DE MARE ?I BURETI 576 OCEANUt INDIAN 625-626
KING, MARTIN LUTHER 51) MElTNER, USE 577 OCf:ANUL PACIFIC 627-628
KUBLAIHAN 512 MEL I ~l ALTE MOLU~TE 578-579 OCHII ~, VAZUL 629
ME§TE~UGURI 580-581 0, §l CAPRE 630
L METALE 582 OLARIT ~I cERAMlcA 631-632
Maxrc 583·584 OLMECll 633
MEZOAMERICANH 585 Ol'ERA 634
LACURI 513 Mrcnoscos 586 ORA~E 635
LANTUIU ~I RETELE TROFICE 514 MI)LOACE DE PROPULSIE 587·588 ORCHESTRE 636
LASERE ~I HOLOGRAME 515 MINOANll 589 OUA 637-638
LAsTUNl ~I COLIBRI 517 MI~cARI FEMINISTE 590 OWENS, JESSE 639
LEI ~l AtTl'. FELINE SALBATICE 518·520 MI~CARl PACIFISTE 591
LEONARDO DA VINCI 521 MITURI ~I LEGENDE 592 P
LlCHIDE 522 MOBILIER 593·594
LILIECI 523-525 MONET, CLAUDE 595
LiMBA) 526 MONGOLIA 596 PACIFIC, SUD-VEST 640·641
LINNA£US, CAROLUS 527 MOSCHEI 597 PAKISTAN 642
LITERATURA 528·529 MOZART, WOLFGANG AMADEUS "598 PAPAGALI 643
L1TERATURA PENTRU COPll 530-532 MUNT!~! VAl 599 PARAZITI G44
LUMINA 533-534 Mu~crl\ ~1 UCHENI 600 PASTEUR, LOUIS 645
LUNA 535 MU~CHIl §l MI~CAREA 601 PADURI 646
LuPI P CA)N! 5ALBATICI 536·537 Musrn 602 PAIANJENI ~l SCORPION! 647-648
MUZEE 603 PAMANTUL 649-650
M MUZICA 604-606 PASAru 651-653
PASARI CANTATOARE 654·655
PAsA.Rl DE PRADA 656·658
MAGAZINE 538 PASARI DE TARM 659
MAGJOLLAN, FERDINAND 539 PASARI MARINE 660
DIMENSIUNILE COMPARATIVE ALE PLANETELOR Pluto uezi

Marte wzi PLANETE

Saturn wziPLANETE

Jupiter utzi PLANETE

Nepeun vtzi PLAN~TE

Mercer

sezi PLANETE

PASARI NEZIIURATOARE 661 RADAR ~I SONAR 713 SANATATE ~I iNTRETINERE 768
PELERINI 662 RADIO 714 SCANDINAVIA,ISTORlC 769
PESCARU~1 §I l'ASARI RINOCER 663 RADIOACTlVJTATE 715 SCHElETUL 770-771
PESCUITUL 664 RATE, CAFE ~! L£lIEDE 716 SCLAVAGISMUL 772
PE§HRI 665 RAZE X 717 SCRlERllA 773
PEFERI, FAUNA 666 RAZBOAIE 718-719 SCULPTURA 774-775
PEFI 667-669 RAZIlOAIELE NAPOLEONi£NE no SEMN£ §l SIMBOLURI 776-777
PETROL 670·671 RAZBOl, AVIOANE 721 SHAKESPEARE, WILLIAM 778
PICASSO, PABLO 672 RAZBOI, NAVE 722 SIRIA ~I IORDANUL 779-780
PICTlJRA §I DESENUl 673 RA2110lUL DE 100 DE ANI 723 S!STEMUL IMUNITAR §I L1MFATIC 781
PIELEA, pARUL §! UNGHIlLE 674 RAZBOIUL MONDIAL, PRIMUL 724-725 SOARElE §I SISTEMUL SOLAR 782-783
PINGUINI 675 RAzBO!UL MONDIAL, AL DOllEA 726-727 SOCII;TATEA UMANA 784-785
PIRAMIDE 676 RAZ,BOllJL RECE 728 SOCUTE 786
PI RAT' 677 RAuRl 729-730 SOLUL 787
PISICI 678-679 RECHINI~ICAlCANI 731-732 SOLIDE 788
PLANETE 680-682 RECifE §l CORAll 733 SPANIA 789-790
PLANTE 683-684 REFORMA 734 SPANIA, ISTORIC 791
PLANTE CARNIVORE 685 REGATUL UNIT 735-736 SPITALE 792
PLANTE, APARARll 686 REGATUL UNIT, ISTORIC 737-738 SPORT 793
PLANTE, iNMlJLTIRE 687 RELIGII 739-740 SroRTuRI cu MINGEA 794-796
PLANTE, MORFOLOCIE 688-689 RENAFERllA 741-742 SPORTURI CU RACHETA, TEN!S 797
PLANTE, UTlLlzARI 690 REPRODUCTIA 743-744 SPORTURI DE CONTACT 798
PLAMANll }l R£SPIRATlA 691 REPTILE 745-746 SPORTURI DE IARNA 799
PLOAIA 692 REpUBLICl CAUCAZIENE 747-748 SPORTURl MOTORIZATE 800-801
PLO$NfTE 693 REVOLUpA AMERICANA 749 STATtLE BALCA.NICE
PODURl 694 REVOLUTIA CHINEZA 750 (CUNOSCUTE PANA A.CUM CA-) 802-804
POE21A 695
POLINEZIA 696-697 REVOLUTIA FRANCEZA 751 STATElE BALTICE 80H06
POLlTIA 698 REVOLUpA INDUSTRIAL}. 752-753 STAl'ELE DIN GOLF 807-809
POLUAREA 699-700 REVOLUTIA RUSA 754 STATELE UNITE ALE AMERICl! 810-813
POI'ULATiA PREISTORICA 701 RINOCERI ~I TAPIRl 7SS STATELE UNITE, ISTORIC 814-815
PORCINELE 702 ROBOT' 756 STEAGURI 816·817
PORTUGALIA 703·704 Roc! ~I M!NEREURI 757-758 STELE 8J8-819
PORTUGA.LlA. ISTORIC 70S ROCK~IPOP 759-760 STELE ;;I ARICI DE MARE 820
PORTURI ~I CAl NAVIGABILE 706 ROMANIA, UCRAINA ~I MOLDOVA 761-762 STICLA 821
PRESIUNEA 707 RUSIA, lSTORIC 763-764 STRAVINSKl. IGOR 822
PRIM AJUTOR 708 SUBMARINE 823
PROGNOZA METEO 709 S SUEDIA 824
PUllL!CITATE ~I MARKETING 710 SUMERIENII 825
SUNETUL 826
R SALAMANDRE ~l TRITONI 765 SUNETUL $1 iNR£GISTRAREA ACESTUIA 827
SAMURAI ~I ~OGUNl 76G SURORILE BRONTE 828
RACHETE 711-712 SATELlT! 767 ISTORICUL COMUNIC

ILOR

1840 Timbru postal ",ziTIMBRE ~I SERVICll PO~TALE

1837 Telegraful electric

uezi TELECOM!]N!CATll

490 t.C, AJergiiror In mararon tJ<Zi)OCURlLE OLIMPICE

sec XII Semnale fum igcne

1784 Trasura posrei

1850 Curia po~ralii

1855 Telegraful en riper

1861 Carfi poseale

1876 Telefonnl lui Bell vwTllLEFOANE

1860 Semaforul ~i Pony

Anii'90 Vidcofon uezi TELEFOANE

~ U ANEXE
ANEXE 913
$AH ~I A LTE JOCURJ DE MASA 829-830 UNITATI DE MASURA ~l GREUTAT) 8 LUMEAVIE
$COLI ~I COLtGll 831 UNIUNEA EU1WP[A,"1.~ 878 CLASIFICAREA VIETUITOARELOR 914-915
$ERPI 832-833 UNIUNEA SOVU:TICA 879 TRASATURJLE FIINTELOR VI! 916-917
$OBOLANI ~I AtTE RozATOARE 834-836 UNIONI COMERCIALE 880 RECORDURI ANIMALE ~I VEGETALE 918-919
$0 p). RLE 837-838 UNlVERS 881-882 ANIMAtE PE CALE DE DISPARJTJE 920
$TI!NTA 839 URF.CHEA il AUZUL 883
$TlINTA, ISTORIC 840-841 URil 884 $TIINTE
$TIINTELE PAMAN1'U1UI 842 URP "ANN, §I RA1'ONI 885 UNIVERSUL 921
PAMANTUL 922·923
T V TABLOUL PERIODIC AL l>LEM];NTELOR 924-925
MATEMATICA 926
MASE §I DIMENSIUNl 927
TARAMUL Sf ANT, ISTORIC 843 VAPOARE §I BARCI 886·888 LUMEAINT£RNATIONALA
TEATRE 844-845 VESALIUS, ANDREAS 889
TEHNOLOGIA 846 VIAlA MICROSCOPIC.' 890-891 SCENA POLITICA 928·929
POPULAT!A LUMII 930
TEHNOLOGIA INfORMATIEl 847-848 VIATA PREISTOR(cA 892·893 STANDARDELE DE VIATA 931
TEL ECO MUNI CATt 1 849 VIDEO 894 RESURSELE GLOBALE 932
TELEfONUL 850-851 VIERMI 895 TRANSPORT §! INGINERIE 934
TELESCOP 852 VIETNAM, CAMBODGIA ~I LAOS 896·897
TELEVlZlUNEA 853-854 VIKINGil 898-899 OAMENI, ARTA ~I MEDIA
TEXTILE ~I TESATURI 8SS VOPSELE ~I ULEiUlU 900 MITOLOGIE 935
T.HAILANDA ~I BURMA 856-857 VRAJITOARE ~I VRAJITORlI 901 SPORT 936-937
TIMBRE ~I SERV1CII PO§'ALE 858-859 VREMEA 902 ART'" ~I ARHITECTURA 938
TrMP 860-862 VULCANI 903-904
TWARUL 863-864 TEATRU, MuzrcA ~l DANS 939
TRANSPORT, rSTORIC 865-866 F1LM ~l MEDIA 940
TRENURI§ICAIFERATE 867 W MARl SCIUITORI ~r GANDITORI 941
TRUTH, SOJOURNER 868 lSTOR.IE
TUNDRA 869 WAS.HINGTON, GEORGE DATE IMPORTANTE ALE ISTORIEI 942-948
TUNELE 870 905
TURC!A 871-872 INDEX
TWAIN, MARK 873 Z INDEX 949
DATEINDEXATE 950-990
T ZaOR, ISTORIC 906 INDExuL ('OCALITATILOR 991-1016
AUTORII FOTOGRAFlJLOR 1017-1025
, ZEl~I ZEllE '907·908 CONTRIBUITORI 1026
TARILE DE JOS 874 ZIARE ~I REVISTE 909·'10
TARlU DE JOS, ISTORIC 875 ZMEIE 911-912
TARMURI 876 1889 Telefocul cu monede

uezi TELEFOANE

1933·1935 Radar veU RADAR ~I SONAR

1980s-90s Telefonul mobil vezi TELEFOANE

1896 Emiriiror radio v""iRADIO

1891 Telefoan de

J 919 Po~ta aeriann

1954 Radio ul cu rranzlsror

1962 Sarcl i tul de com un icafii

1964 Procesor de text

Anil '80 Faxul

1926 Televizorul lui Baird vai INVENTII

CUM FOLOSITI ACEASTA ENCICLOPEDIE

,

URMATOARELE PAGINI VA VOR AJUTA sa profirati la maxim de ceea ee va of era Enciclopedia Ilustrard a Familiei, Dorling Kindersley. Enciclopedia contine aproape 700 de articole principale, organizate alfabetic, de la Aborigeni australieni pana la Zmeie. Pentru a gasi termenul pe care il doriti, rnergeti la litera

corecra a alfabctului. Dad nu gasiti subiectul dorit, atunci rnergeti la index ~i la dictionarul geografic ~i va vor indruma exaet carre pagina cautata. In plus, sectiunea cu referinte contine sure de diagrame, casute eu inforrnarii, lisre ~i tabele care suplimenteaza inforrnatia oferita pe paginile principale.

UNITAlI DE MAsuRA ~I ABIffiVIERI

Majoritatea unitarilor de masura Sun. oterite arar In siseern ul metric cit ~i In eel imperial. Puteti observa rnai jos, unele dinrre cele mai cornune

a brevi eri di n enciclopedi e, in Iitere tngropte.

°C = grade Celsius

of = grade Fahrenheit K = grade Kelvin

mm = milirnetri: em = cenrimerri m = merrij km = kilomerri

in = inci, toli, ft = picioare: yd = yarzi g '" gram.; kg = kilogram.

oz = uncii; Ib "" !ivr'

ml = mililieru: J = litru

pt = pinta; gal = galon

s q kru (krn 2) = kilomerru piitrat <q ft (ft2) = picio r patrot

kmh = kilometri pc ora

mph = mile pc o~l

my a = acum milioane de ani i. Hr. = inainte de Hriseos

d. Hr. = dupa Hristos

cca == circa (aproximanv)

n. = n",cut; d. ~ decedar: r; = a domnic

A~EZAREA t PAGINA

Paginile enciclopediei au fose gandi,e cu ,,"nrie. asefel indr fleeare subiecc sa fle cit, rna; accesibil posibil. Articolele principale sunc defalcace lnrr-o icrarhic a informariilor - de La informarii generale la subiecre individuale.

In articolul principal despre CUL04RE. iruroducerea ''1'!jeii fl-Piulla acestea, (uloriit, sunt difiritl! .fom" de tumi"ii Ii cil lumina soarelu! {uminii de dift,.ile adori.

Indicille alfaberice

Luere]e iesire in ovid.np va .jurii sa gasili rapid rermenii dump in enciclopcdie.

Sub-articolele

Sub-ardcolele ofer' irnporranre informarii supllmenrare Ii dezvol .. MLrDl"ii din lnrroducere,

Aces! suh -articoi 'xptica fenomen ,,{ prin care s.e j()r111eazii curcubef.ll prin pjcaluril~,. d, apa In a<r.

Inrroducerea

Fiecarc articol incepe cu introducer] clare. Introducerea deflnesee Ii ofeta 0 perspccriva de ansam btu 110U pra

sub iecrelo r.

CULOARE

o LUM.E rARA CULOARE 1\[ fi anosd fi descurajanti_ Culoarca t5[C 0 forma de lumina. Lumina este a1e.mi,' din unde elecrromagnerice cu lungimi dlfenre. Ochiul uman derecreazd acesre lungirni d. undo difcril<j; I. percepe ca pe culorl dlferlcc. Lumina alba r prccum eta a Soarekn _ esce un amestec al eu tutor lunglmllcr de unda. Oblecrelc apar colorate pen rru ca emit sau rct1:ec:cl doar an umi te

I ungim i de und 1.

Cw:u.:W"&wmc.uiW1~bonJ ClMIWnJn.lIIbIi~~f'KJ!nU~40:~. _~III'~~"'lI;IpnvnJ;ml'_'llt, 1--.. m~rd'~,Jopldnld'JlkJ>U:u:l.In~ d...m.: __ ~ ... dup.n.lnIuts..l.d.rttn..ul!1 'fIWI ... ~~LJn,.[l~CII~.ddoi.I'" Mloincdc ~lIlidc pbw

Culoarea ji temperatura

~r:C:::;::~:~~~~[ ~~~;rur~ilil~t~ :'~:t.d:ll~n~u~

Q lllTi t1~ Q~d. v~r'C' i:mktck:Keti[;I! ¥ti mili n~uJti

=.:~dc\in=(~ Bar.l*,.lb'WC

~i~~~ru:!m~~::,~p~n.~~~~!._

~r..didc..I\:rtI;bur.5

Diagramele Diagramele clare ajuu I. expltcarea proceselor complex. 1i • ccnceprelor ~tiin~ifice. /1ceasta diagranuI Llrata (11Nl 0 picatunl de ploaie divizeaza lumina in culorile din _+_-1_ {art este aUtifui/li.

Pinguinul {nf)alii p< tijrtcli, rltrf.ka/ii p~'Jfru d iqi la ,upr.j"a.

PINGUINUL IMPERIA,L

DENIJMIRE rrTINTI FICA Aptm.tiyl<s patagon.i(a

FAMILIA Sphcnlscidac

ORDINUL Spheniscfformes

RA$PANOfil£ Insulele ,i oceanul din nord ul An raerdcil

Pingllinii iii tra17JpOrla puii pC' ph:iI)tlrt.

H"8ITAT jarmunlc Ii largul mirUor HttA.N.l pc:~~e ii calmar

DrMENSJUNE 9S em, indus:l'v coada DUR..AiA .I)~ VIATA aprox 20 ani

Casurele cu informatii din domeniul istoriei naturale

in paginile conrinand informatii din domenlul istoriei naturale. c>sulele rezumji informariilc escnriale ln kga,u';' CU lin animal cheie care apare in articol, Casura conpne date despre marimea animalulul, obiceiurile alimentar e, habitat, durata de vi'fl. riispiindiro §i denumirea §tiin\iRcii.

({isUla ofira da« "enfial. despre pinguinut imperial:

Su htitl"rile aj",d la identij'icarea imag':"uor.

Odcril!~ a::lC[Ji a culoroor dear prin '(1:1"'[1((; 1l!J esre

~ii. Penffl! it C'o'm ronfit!:hllf". in indll$tril; ~ t"'O[~

stsr .. me s:tllldMd €k: "Dafla", I (UYiru:dOf • .5mmKd

MW'1dJ ~(t foIMlc PCI'lUU vopsdun ,i PCDtru pigMdIi~L A~r:l.deJinq!C"~rilC" prrl'luroilutito::.Ctt'lrullid (pmere) ~ Il-mn~ i~ lpcttru}.

Cii.<;ute biograflce

Majoricare •• rncolelor con fin dare biografice care dezvaluie deralii despre oamenii care au conrribuir fa cunoascerea subiccrului. Enciclopedia conune, de asemenea, arricole indlvlduale, de 0 pagin:i, despre vial" ji acrivirarca a rna; mule de 50 de personal i t~~i isco rice maj ore.

A",wa <.utl/ii biogrtlfoa

descrie munca fizicianu{ui losif 'IN)'Tl Fraunho/f!r.

Titlurile Tidurile va ajud; sa observati, dinrr-o privire, subiecrele dezvolcare tn articolul principal.

Tillul Sisteme de potrivire a culorilor " reflra 'a modul in C4J"e desigtlerii fllose.sc numere dt reflrinfii penIm a potrio, culoril« de p. /urrdrite lor CII tI'furi!. tipogra.filo~

8

CUM FOLOSITI ,KEAST). ENClClOPEDIE

• numerele paginilor sun. Ingrof'te (ex: Cavaleri ~i blazoane 196-7) arar5 cii acesra ""OC unul dinrre subieccele princlpalc aIlatdn ordine .1 Faberir1l de la A I" Z.

II' numerele paginilor scrise co caractere obisnulre (ex. armura 110) vii rrimlr la sub-arricole, referinre sub forma de text Ii I. sectiunea speci.l~ de referinre,

• referinre sub forma de eombinarii carteziene (ex:

Cr.mo·n a, Iealia 494 C3) sum c~mbinaljj de licere ~i cifre care vii ajura sa localjzaci pe harr".

INDEX

lndexul rrece in revistii <0"« subieccele mernionate In enciclopedie ~i paginile pe care se pot gasi acestea. Dicrionarul geograflc prezlnm referinte pemru a gasi ware triisiirurile descrise in harli.

~~bI~l96-7 J.ITf.ILlir:i 110

Cruoade 261, -19

[,odaliorn 361

c....J.ru din M.l ra III c....km Sflon 261 Cu"""l=. 'P'''<maJog;c 363

Cn.,~. Rom:lni2 763 Cermona. Iwii.49-i C3

Cres, 11l~. [t:d~ 804 B4

Cr~, ilUsJ.-r. G recta 41" E.I Cre-~, M~MC(ji'[t:ral417" £10 Cfim,-do. PminJrJ.i. Uc:rai,.. 763 17 ~ a, Tmi. Europa Sf 8&1 Crcrcne, IL.1li. 494 G8

Ilustratii

Ficcare articol principal are ilustraui bogare eu figuri. forografii ~i rniei lucrari de

arta, care adauga paginii un aspect inreresanr de lnformarie vizu aHi.

Areaslli' adnotare va e: ~plici procedeul r= (art pOI fl Oh!iTiUU difor;u adori pri 11 amestecarea luminii rOjii, uerz! fi albtlstre.

Adnorarea llustrariile au adnorari adecvare care a'Crag arentia asupra celcr rnai inreresanre deralii !i expllca cele mal importante elcrnenre ..

Pigmenui

Un pign:lellte:!lDC'oQ:sub!.~lti ffiirnicl(';U('~m:l~iJ1fJ·tp1l . .J1r [J11!O::f"l!bfid~luCl~ln~~A.eOJ: ~

pn;M;C!iJ!,':"II{Irnc"fl('~b~e. ~

G;db.mW, ~nta 51 cy.;ul·uI;rum pl8fl'lrn~ jlrfn'lm Fkott: dllUff ~.l~un;!difl.(\Jlori.k P!1hW't dt IllfYIinii u Ie rt:£Ia::roI pe cdclal:b:dooi.Dc:clI:c"tplIl,WlII

~ic~~t:d==n~~ ~=;:;;;;~::, V~=-

s!t'CcpJrornpusdi"n-lCC}titrci pigrrll:n~.IJI\:we(llU!orl::lJ~";I~ dinhunina aJ~.rc:rultmd ~ """"="'>g>1 Tipirirnt61o:r hnmJ.;J.iIf'k1Q>l~ rol<!r,-ru~1fa'm ~i,,;wpnf""'-""'"'''''''' IlII.t.riH:kUJ,11.11..o~ flaw< I_"'" tiilt .1t1MEl dllllmlnlllOlkf'lMl't..x iLIIb~~IdrN""'P<1i'¥n tl.bKirbl ..... m1kJor,.Mb ~~pntcru.'.-....rullMt.,~~...Jr.rI_.A,p:Il. :II~(ll!ru:p.r .. I>If.,.. rn'!l\JoRl~lI"IlIloIt;4.J,

Lumini colorate

Didi:ri~-e' eini!i!iI~1 de IWIllnl mjJ~. verde Ii :aJbmr~])Q~ f ~~il", PCJ1fTl,t Ji d~ tll.Jl'l=n: I)ridn:1 ;dt~ .eulo-rL ht:51 ~ $I: mlJllClitc" cornbinarel. :adi~jd ~ culoriJQr. 5pn~I'\" J.e ompklr.. toful. vm)dc .. ;tIb.b,trul SlInt EJ:IIDnk ptlmlK' ak IUlllinii. Dmi~~i ~It" d'n OIk:;lT~ -.. euion primuc Jau e cuiD;ii'lt. k~:IItl (p1brn, qut Ul.t fuc.luia), 0irnJ $I.In{ :1JTl<'.~!~te (Q;lte eelc [rei ~ pnmare, In c:u:llirlfi~,;SoC produce It,lfJIif101 ~~ TlI:kvi;ri"'rI~;tt oroIor PnrII'~rwI «>rnloioohll

... h ....... ~<uiunlH'f!!lraai....,.-.niho:u-tn...ll-tw.- .. ~f.mtI.tl_~t ruf1pllll~nu rKlIIlJ ....... rqlt...w. _1lbuut.~'IUI1i >d:&"","Inc-lt,,l.o d'lUnp--.ib,.v..hlul ulnlll_II:d~11IoI aN't'Intpnn'_,... lqiuulllrnMJlII 0!;1"III1i!!" ruIon.WpNtorp ............ limPIi'(II.drei..:l:totu.k.rL

Difuziunea li interferentele DoW! she fJi"CJ(dc, nurnitedifuzilil:lt p il',.::rfc~n~ pot ;lnihih~lnriu.djn speCtnt_ [oo:rl'"lCR::fitil are loc "ru:ocj clDd.sc: h1inq(;: p M ~mbin3lu:rninldebdind.WIX. tflttrui difuzi_urui.llrl~ patti de :!pC'mUltli SWI1 pemru :POJ.11!ln'Ip;ib:ot.orbllrd.c~J:Jtr:rwcritii ;poi;runr rm:ltm' eLi" J10U in. tQ.l"r..: din:qi:i~.

~dLnJlI.llJlC:W

~ __ "U"~pnA

.-oo'!!INI~mll.p.t,nW" ~~pcnQ1,Jf~1> -.--aad""..,d.: .pn.;afI<,~ ,_....~ ... N.'w~WbJc.. Cir" .. ~~..bd31_~~_ a;nn •• d,;LW.ifI(.pwlI:llltttHJlllpIU _"""'~'1zIm<kk~R:.PIl'i:~ "'lo~~or~~ .... ~.llnd ~-~.~.

Ob1c<tCk;Jtll~-dOH ;M:UJ)(:j t;ind lwni.n;!t ~e p: ek ~~t;1.Ilori!r:mJf:l:i.'l>din int1!l1l1:.ri1; {~. UJ1 oQi«:l ct~ ~M plre.l de 0 =r;lInilli wL;aolre- in IWllina it.Jbi poiIk ~dL~' 5ttLlt"id d.i'ld dtt ilUmlr~l! de 00 Il.!rinlni eoktmJ. ViU,\I] pJbai d.lfr.~!;!

~~do~rl,~~~:i:i~

Aflil mai mule

Randurile din categoria AnA MAl M lJ LT, de 1. sflir§i [III €iecami arricol, vii ghldeazs 'pre alt. articole relevante din enciclopedie, Folosirea acesror rftnduri va poare ajuta sii 1n\e1egqi arricolultntr-un context mai largo

La CULOARE, rand".ri!e din c<tleg'";,, AELA MA.I MULT vii due spr. TIPAR, unde vef; gas; o explic"fie detaliata a procesuiui d~ tiparir, color Ii a fllului In rare junqioneazt1 ""'fin;!. d. tiparit.

L' .I;albntri

~-oo.r

,n •• ltu.".k,

.. ~

ZMMIb.:..:.--'>il

-""' ........ ..."..

Acest srticol de do"" pagin; da demlii despr« printip~ 1,/, lip"r; d. p,·imple.

VgPili1iLIfIUl.ErUJlI

Secfiunea AnA AMI MULT din arricoiui despre TrPAR va trimite '" CHINA, ISTOR,JC~ capitol in tare veri trece 111 revis/a oechi inuentii cbinez« care indud ji tiparlil.

~irul de titluri Exisca un ~ir de rirluri ill parte. de sus a maj ori tafi i pagi ni lor co re vi .jm" sa giisili cele rnai importanre sub-arriccle din enciclopedle.

~irul de tuiuri de III capitolul TIPARUl. vd anun{Li cd~ deli nil. exisla artico! p,.i"dpal despre primat., se poa" ga,; subitcwt inclm in (apitol,d MAIMUTE fI ALTE PRIMATE.

Iscoricul

Un articol po,«. de asernenea, include un iscoric care of era inform.,;; >supra even imen celor cheie din iseo ria eve luriei subiecrului,

lstoricul prioind TIPARUL so fa tiptirirt!4 prime/or cdr!i., in anticd, pdnd In, automatizarea

tipandul modern CtI ajutorul

compuserului.

PAGINILE DE COLAJE Exi,ti\ rnai muir de 70 de pagini d. colaje forografice conforme cu articolele principale, oferind un gh.id vizual aI subiecrulul. Acesrea sum organizace sub ritluri dare.

Articolui despre IS/aria Cbinei este urmat d. a pagim. de colaje lind, plue". uedea bijllterii j; podoabe chiJ1l:z;e, ti.

9

CUM FOLOSITJ ACEASTA ENCICLOI'EDI

PAGINILE DESPRE

CO TI ENTE ~I TARl

Enclclopcdia ccnrine articole desprc roare continenrele ~i ~arile lumu, r.ecar~ avand harr' derallara. Arricolele despre continence 5C concentreaza pe geografla fi:zidi. a reg i un j;; art; co lele desp rc I" ri ofcr.i informatii despre societarell1i economic ~arii. Mai jos, puteri gisi un

a rricol de 0 si n gura pagin" des p re lO-rUe do 10'.

SUng,,1 fdrii apare Idngd numel» nrestei«.

Harta pentru orientare

o mica harta din colrul ,dnga.1 pagin ii va a rat. un de se alia reg; un ea lnrr-un continent snu f.'l{J. 1..1e resrul [urnii.

Hartn care descrie pOzJ{Ul Ttiri!or de jos in Europ"_

Introducerea defineft;: yegiunta -Ii oftra un rezuma: al articolelni,

Busola ,,,died nord"l

Scara ~i busola

Fiecare ha.rta are 0 scad. Care ar.na ce relarie exi," 1 ntrc d israntele de pc ha rca ~i kilornertii din reren, Busola arata In ce direcrie a haqii se gaS"~te nordul

(N),

Referinrele carteziene Numere!; ~i lirerelc din jurul har~ii vii. oj uta sa gasi Ii locati il e d in in dex,

I"d •• tu! dii ca rej'nin(d pentre A""terdam C 4, pc care il p" Ufi g';_, i pc h .• rtd locsllednd al treilea pdt",1 de-a !Jmglll lui (C);i at patruiea parrat in jos (4).

Densitatea populatiei

o diagramii iluscrnnd densira ea populadei va a.raca ca!i lccuirori exisdl pe fiecare kilomerru parrat.

'{Iir;l. de jo' ,,/cdtuiesc 0 )'egium flane dens popu/at d

PAGI I DE REFERlNTE

Volumul IS al enciclopediei cor-tine un capitol de referlnre ilusrrate eli dare esentlale, dfrc~ starisuci. imp"tlir. in rind mari parli. descrise rnai jos.

Panorama inrernacionala Aceasta secriune contlne 0 harta pe 0 pagin. dubio care inXalijeaz:\ reate !.rile Iumii.ji infonnapi referiroare I. populaue, econornle ~i resurse naturale,

Istoria

Secriunea de isrorie cuprinde un isroric de cvenimenre lscorlcc cheie, incepand de I. 40,000 l. Hr. Ii p4na In prezenc, lrnpreuna cu darele marilor razboaje! rcvclurii.Iupre ~i marii conducatorl.

Lumea vie

Sccriunea principala a acesrci p~.r~i esre lin ghid decal i at al dos ificiiri i flin\clor, impreuna ell lisr. cuprindnd animale pc calc de dispol'ifie fi multo alte dore din IUD'.a n,mrola_

Date esentiale

Penrru ficca:c I"ra "xist. 0 ciisu,ii ell dace esenriale care corinne decalii cheie desprc pra, precnrn populana, capitala, '"prafal., mooed a, ripul guvernarii, prmcipalele limb; ~i religii. Alee caregorii de injormatii indud:

Nivelul alfabetizarii - procentul de persoane cu varsra pesce 15 ani care pot: sa ciccasca ~i sa scrie,

Numarul de persoa.ne per medic - un mic indiciu .1 conditiilcr acrului medical, Sperama de viapl -'c:\t esre durara medie de vii1.~a a unci pcr;soanc,

Clima

o diagramillnF.\fi~'_nd dim, da deralii priviud precipitatiile ~i rcmperaturile r.irii. regiun ii sau conrinenrulul.

LEGE DA

_ Gmni,. inrernarionala r'1 Lac • Capirala
<;
•• - - - Granip dispurata Lac sezonal @ Ora~ important
--Drum --------- Rli.u Oras mlc

... Puncrul eel mai lnah
-- Calc fcra .. Canal (ptcioare)
+ --0----- Cascada " Puncrul eel mai jos
Aeroporr international (ptctoare) Scam

TARILE DE lOS

NUMJTA ~I OI.ANDA, n..-ilrt de los se lnrfnd peste zonelc de ddta a dnct t1~t"';i imporeanrc din ncrd-vesrol Eu!'"opei. Olandean spun r;;i ii-:lu form.u f'\ra dcoerece au cucerir 0 rreirne din rcrireriu In [upra cu marea sau eu rerenurile mJ~cinol!e. ptin lngradire cu bariere ~i dlgurt de pam:'1.nt ~i prill asanarc. In pofida fapruhu cl esre una dirure

~~Ti le eel rnai dens populare d ii' fume, Olsnda SoC b1.J cu r3 de un n i vel de __ -ik''''=; r:;-;'_~iC3t. Amsterdam C5(C capirale ol1eial3. de:~i guvcmul C' ~.fLi.I:i

CAlI'n"lJI~

• .,..uo.J s-ne-. H:p'1 ~1I""i"'~'~ ~·.I'I(I kml 1'':''·I.'L.lllil&!(1lJ»JitooWI.m 1I111 ... nDil:J:'~LA,4!/IJtD iKD.K;u.IK!JoID<4J<T'I.~"''''''_

Temperatura medic tiara

~ • ...,~ ... n .• rJ, 0:._ ""~""'"l.H.:.:II."-'Il""UI GLl'LL'i~U:~~41r,...JW~ .u.'~I.nJ'LYd"""

Media unei fari Indlvidualc ill orasnl-capitala

Cantisatea m.died. precipitafl"i

Tempemtllrtl rfudieUili'tl

Tempern/u.rn medie iama

Media uaei regiuni csre media rumror oraselur,apical; de pc hM'"

Cantitatra medie d« pm:ipita(ii

Expii(alii concise privind principalele trJ.~d/.uri fizice ale farii,

Folosirea pamantului

Diagram. privind foloslre« paman",lui va ar"," cit din supeafap. toral •• unci \ori esre ocupara de exernplu de padure, agriculrura Ii a~eziiri urbane, sate, orale ji rnetropcle.

era "uti mare paru a pdmdl1tlliui in Ttirile deja, me fltosild in "p-;wlwrn,

imparlirea in regiuni urbane! rurale o mica diagrams ilusrteazs proccnrul din populaue care tdiiqtc in "tez>-,i urbane (In eras) ji eel din .!e".ri rurale (I. p.ro).

--_''''aj"rjJ'At,'apoputn!iei din rdrile d. [os trdiejlt ill zone urbane.

Oameni, acre ~i mijloace de expresie Aceaora parre esre plin .. de informatii din

dorneniul releviziunii, reatrului, muzicii" LJ_~_"""="""_",_,""'''''-''=''-----'===''----...l====_..t..::==:,

fllosofiei, "hi"'Cturr~'l~,.~li~te~e~a~eu~r~ii~' ~~~~~~~~~~~=~~~~~~h!~~~~~E~1~~~1~~

d. nsu lui ji multe

alte domenil,

~(iin,a o imagine pe dOLLa pagini a ta belu I tl; p eei od ic estt sus!i n uta dt date ;mportantc:: privind vremen, m.tematic., Pamantlll ji Universulji cabelel. de conversie a unita{ilor de masura.

10

A BBASISM. "OZ, 1 M PERWl !SlA1vfIC

ABORIGENI AUSTRALIENI

ABORIGENII s-au a~ezat pe eontinenrul australian ell rnai mult de 40.000 de ani in urma, Au trait din vanatoare si eules intr-o izolare totala fata

, ,

de rcstul Iumii. In secolul al XVIII~lea au sosit

europenii, obligandu-i pe aborigeni sa~~i restranga teritoriile. In prezent, multi se simt izolati de societatea albilor, dar Incearca sa~~i pistreze torusi identitatea rribala,

Mod de viata

,

In mod rraditional, aborigenii traiau din vanatoare ~i cules, Erau nornazi, strabatand rerirorii intinse, a~ezandu-§i raberele tempo rare in apropierea surselor de apa ~i continuandu-si

rn igr;q:ia arunci dnd resursele de hrana se epuizau. Faceau troc inrre triburi, de exernplu, schirnb de sulire,

Facerea Iurnii

Coloniflii s· .. " n ,<znl lang'; coast.i Ii pe' malurile rdurilor, undc segti.5ea'l1'Mi multd in-and.

Vana.toa rea ~i cu] es ul

Aborigcn ii vanau animale, de exemplu canguri. Ii Iii complct a u allmentaria CLl planre, nuci Ii frucce salbacic e. Viin aror ii foloseau sul i ~ cu 10 me de p iarra Ii bumerangun de lernn, un rip de ant.a care revine 1:1: locul de aruncare. Uncle triburi au creac 'U n elaborat lirnbaj ,I sernnelor, pu<l~d astfel sa t[;"';", semnale intrc ei to timp cc ~t:hcaUJ [a panda.

tt

Istoria aborigenilor

Aborigen i i all ajuns pen.tru prima oara in. Australia in timpul ultimel gbc["~iunj. Venind dln sud-esrul Asiei, d~d nivclul m a nl 0 r c fa scazut, au rraversar oceanul pot:

Iimbi de paman< Ii p"-,,e inrinderi resrranse de a piL Apo;, dn d gil ea \" s-a topit, iar nivejul marilor S-a ridicar din no 1I. conri nen rul a fost cornplec lzol ar, La ince pu r, coloriistii a IJ rarnas pc coastc ~ i de-a Iungul riurilor~ in:s5 trept<1t s-au d.'pand i, pe continent Cdnd au oj uns europeriii, in Australia ,,;:;.u circa 500 de grup uri rei ba le dife rite.

Secrede ca Omul fulgerelor a crear furtuna f; fu It.'< rele,

Aborigenii cred di "Facerea lumii'' este perioada in care fiin\ele all cestrale au neat pam1l.ntul, dand na~tere tuturor speciilor ~i fiintelor umane, Se cred e di ac es re fii n fe [rai esc vesnic in forma spiriruala. Oamenii sum considerati 0 parte din natura, Hind in suansa legaeura cu reate celelalce fiinfe vii. Reprezenran ale spiritelor din

"Faeerea lumii", cum

ar fi Omul fulgerelor, acopera peretii scandlor ~i pesrerilor din zonele populate aborigeni.

B .. rrkin] - sofia Omuiui fi<igeretor

Ceremoniile Corroboree

Aborigenll au rransmis din gener"lie In gentra~i e pove:;; ti, can I;LCe ~i tradi ~j i _ Cu ltu ra lor esre menrin u ra p rin j n rerm ediul corroboree-lor, dansurl cerernontale, ocazie cu care rri bu rile sc reu nesc pcntru a i 5:1;;0 risi povtfLi din trecutul Austral iei, prin d.tlrece, rnuzica ~i dansuri.

Van n Lori j aborigen i foloseau semnale vizuale, pentru a nu goo)i anlmalele, Semnul penew cangur incepe cu m ana strans a in p1.l In n, co n ri nuand CU dcscb iderca palmei Intr-un mod nnume.

Uluru (Ayers Rock)

A borigeni i cred ci fi i n \ele an cestr a I<: au c rear pe isoi ul australian Ii at, lnrernelac 0 blcelurile I i <radili~e respect ac e pana o,d;:zi, Dovezi ale prezentei lorau fosr ga.s.j[(" III mulrc locuri sncre, prc:cun1 Uluru din centrul Austral iei, Acesra es te co IlS lderae loc sacru de catre populana locala Aran d.a. N ,",m;, de gllvcrn U I au"",.1 ian Ayers Rock, d !;-~ rcciipita' numde oborigtn in 1988,

Aborigenii astazi

Colonisriieuropen i au ajuns in Australia In 1788 ~i i-au alungat pe aborigeni de pe teritoriile lor. Asrazi,

in _,;\lIstralia traiesc aproximariv 250.000 de aborigent, multi dinrre ei locuind in zone urbane, Desi inca existii discrirninare,

de' ca[va rimp incoace

aborigenii berieficiazji de ajutoare guvernamentale ~i l~i afinna din ce tn ee mai muir dreprurile,

Invat1imant

In rin;pul contacrului cimpuriu cu europcnii, lim bi I L abon gcn j 10 r ~- au pierdur sau nu au mal fa" fulDS i re, [,,1972 .. guvernul a inrrodus un program educational btlmgv, in pr-c:t;Cflt! multi copii invn~a limba

rri bu I ul 10 r 1110 into de a Im·Jifa englesa. E",sti; dirf~ pcsturi de

rad i 0 ~i de rdevizi ~~ne in m uJ re din I i mba. aborigenilor .

Drepruri asnpra parnanrului Cand e uropeni i au sosic in

Au srralia ~ au afirrnar ci pam anru I era un-a. ntdli,lJ, adica nu apnrrinea nirnanul, iar el aveau dreprul ,,·1 ocu pe_ D" cursnd, sbo r;gen; i au milira penfru recOl';gorea

rerico rlilor pierdure fi a locunlor sacr e. In 1993, guvernu I australia n a anular pclitica de terra nullius.

..

AUSTRALIA F OCEANIA

AUSTRALIA, ISTORlC

Socn:TA'!'EA UMAN.A

AUSTRALIA

COOK, JAMES

ISTORIA ARTEl

MITURI,SI LEGENO£

REUGII

11

ACCELERATIE, vezi FORTE ~I MI~CARE

ACIZI ~I BAZE

SUCUL DE LAMA.IE ~I 0TETUL au guSt acru deoarece contin acizi slabi. Acidul este 0 substanta care, dizolvara in apa, forrneaza particule incarcate pozitiv, numite ioni de hidrogen (H+). Opusul unui acid este baza, care, dizolvata in apa, formcaza grupari de hidrogen ~i oxigen incarcate negativ, numite ioni de hidroxil (OH-). Bazele sunt "antiacizi", pentru ca anuleaza aciditatea. De exemplu, pasta de dinti contine 0 baza care anuleaza aciditatea din gura; alrfel, aceasta ar alecta dintii,

Acizi tari

Scala pH

Concentraria ionilor de hidrogen dintr-o solurie esre cunoscura sub numele de pH. Oamenii de §tiinta folosese scala pH pentru a rnasura acidiratea ~i alcalinitatea. Pe scala pH, 0 solurie cu un pH mai mic deck 7 este acida, iar 0 solurie cu un pH mai mare decar 7 esce alcaiina, Apa este neutra, avand un pH de 7; pH-ul unei solutii poate fi masurat cu ajurorul alteia sau al unei barrii indicatoare universale, care i§i schimba culoarea in funqie de natura substanrei: acid sau baza,

Diagram. de culori pencru indica eoarele universal. de pH

Ad:zi eari <: gastric", pHI

Surd. --Umai.: pH3

7

Neurru

=<c Ploai«

oman:

pH 7.4

Sol uri' de ,uralaf /"ragnzlll: -: pHi3

14

Baze tad

HArtie: indittllOr unilJersal

Add clorhidnc (pHI)

Sapun lichid (pH 8-9)

Solup.; de cura!", pen,ru uz casnlc (pH io)

Un acid este cu arne rnai tareji eu atae mai mic esre pl-I-ul,

eu cit forrneaza rnai multi

ioni de hidrogen In .

reactie cu apa. Acizii tari, I precum acidul sulfuric §i acidul azocic, sunt foarte periculosi ~i trebuie mane-

Acid

suljiJric

vrari eu grija.

GII·bon

Acid sulfuric

Acidul sulfuric concentrar deshidrareaza orice subsranf.i cu care inn"a in conract, De exemplu, acidul deshid ra teaza ?aharul, un carbohidrar, rezultand 0 cantirate de carbon negru. care arde mocnir.

Add dorbidr«

La emanarea oxigcm,{JI i, substnnt« jierb. P"'''''' ic:

Zinmi in/owi'fle hidrogem" tn acid fifomlettzd c/oyura de zinc.

j\.1intreu de zinc

Acizi ~i rnetale

Nici eel mai slab acid nu po ate ft pastrac in recipiente de metal, pentel! ea acizii sum corosivi pemru rnajoriratea rneralelor, Cand un acid reacrioneaza ell llIl metal, se ernana ga2 de hidrogen, iar acidul dizolva metalul ~i torrneaza un eompus numit sare. Rcactia este foarte violenta in eazul mecalelor cum at fi porasiul §i sodiul, ~i destul de purernica in cazul magneziului ~i zineuiui.

Acid sulfuric

S1iruri

Gind hidrogenul dintr-un acid esee inlocuit cu uri meral in rirnpul unci rcacrii chimice, se formeaza un compus neutru numir sare, De exernplu, cand cuprul rcactioneaza CU acidul azotic, cuprul ia locul hidrogenului ?i·formcazii sarea azorat de rupm.· L. fd ca alee morale. cuprul for",eaza 0 varierare de saruri arunci dnd se amesreca ell di0ifi ~ acizi, Majcriratea siirurilor su nt cristale, mulct fiind colorate. Unde siiruri, de exemp) u clorura de sodiu (5= comuna), se produc natural.

Azotar de CUpfU

Sulfat de cupru

Pilirura

de cupru

Combinar chimic de acid sulfuric

Ploaia acida

Arderea cornbusdbililor fosili in scopul producerii de cncrgic penfro consumul casnic ~i industrial elimind gaze poluanre In atmosfera. Gazele '0 dlzolva In op. din nori, forrndnd acid azotic ~i sulfuric. Ace"ta .pa cad. sub forma de ploaie acidd, erodand diidirue d.in piarra ~i staruile, udgond ccpacii ji viata acvatici 1i red uciind fo rtili tatea solului,

12

Gazulfi

jim",{ de ________

dioidd d, dZOI

se e-mmlii

atunci ra"d

acid"l

reaqioneazd.

cu. plut«.

Materia organid. precum harria, plura, cauciucul. rcxtilele §i piele a, este descornpusa rapid de acidul azcric, Acidul est. atil, de corosiv pe.nrru ca oxideaza orice material cu care i nr ra 11l conrac L

Industria acizilor

Acizii sunt urilizari pe scad larga tn industrie, pencru cii reactioneaza repede eu alte rnareriale. De exemplu, acidul sulfuric se folosesre in productia colorantilor ~i pigmentilor, fibrelor arrificiale, plasriculul, sapunurilor ~i explozrvulul. Acidul se forrneaza prin reactia sulfului eu oxigenul.

Svante Arrhenius Omul dqtiinp suedez Svanre ( ~.'''TnCI"lUS(1859 - 1927)" fest apreciat penrru cercetarile sale privind modul tn care

cornpusii ionizeaza in ",[up;. Munca sa l-a condus clrre descoperirea fapmjui dl

ionii de hidrogen sunr

ce.i care le confera. aclzilor proprieratile lor special e.

ACIZI ~l BAZE

Baze §i alcaloizi

Aciditarea otetului (acid acetic) po ace fi neucralizara eu val' (carbonat de calciu). Orice substanta care neurralizeaza acidiratea, preeum varul, se nume~te baza, Un alealoid este 0 baza care se dizolva in aps. Taria unui alcaloid se mascara cu ajutorul nurnarului de ioni pe care acesta ii formeaza in apa. Alcaloizii tari, pre cum hidroxidul de sodiu, sum la fel de ca ~i acizii tari.

~ u,ml

fi Olellli reatlioncaza fi em/wil dioxid de carbon.

Prod"",1 """fief este 0 sere nUn'lita etanat (ethanoau) de caldu.

Amestefld se revarsa _____________ din recipient ___

Testarea amesteadu; eu <ol"!itt indicatoare universaiJ arala cd aceasta es te ileu.m neutrd -

atiditeuea a flsi anuMtL---------::==_

Sapunuri ~i detergenti

Bazele dizolva bine uleiul ~j grasimea, motiv penuu care sunt urilizate la fabriearea de sapunuri ~i detergenti. in general, murdaria este lipita de piele, haine §i tacamuri prin inrermediul griisimii. Aeeasra face ca inlaturarea mizeriei sa he dificila doar cu ajurorul apei, pemru d grasimea ~i apa nu se arnesreca. Sapunul

.. ..c::--...._sall derergenrul, cum ar fi lichidul de spalac vase, "sparge" grasimea in picaturi rnarunte §i astfel apa poate spala murdaria.

Accidentelc perrolierelor p. mare pot avea drcpr rezultac pete uriase de ~ilci 10 suprafara apel, Peruru a dispersa pam l'i a reduce pagubele cauzare rnediului.se utilizeaza derergenc numiti dispersand. Expertii naruralisri folosesc deccrgenn, ca de exemphr sapun Iichid, Ii pentru a curat" pcncle acoperlre de lilci ale p3.<arUor

acvarice. Pa.arile iii conserva temperatura si ra.man uscarc datori'til penelor. Dad acesrea S. !mbacsesc de rlci, piL.arile iii POt pierde capacitatea de a plu ti Ii se pot 1 ncca, sau pot mad din cauza frigul ui.

Neutralizarea acizilor

Din reacria unci baze eu un acid rezulta 0 sare neucra, in plus, ionii hidroxil (OH-) din baza se combina eu ionii de hidrogen (H+) ai acidului, forrnand apa (H20). in viata de zi cu zi, problemele create de aciditarea nedorita se rczolva adiiugand 0 baza de 0 tarie corespunzaroare.

Aciditatea solului

pf-I-ul solului variaza de I. 0 zona la alra .. Purine . unt culrurile care cresc bine in solurl foam, acide, penrru ci addu] dizolvs mincralele vitale de care plantele au nevole pentru 0 cresrere sanatoasi. iar pc: un asemenea reren acescea nu pot ~ udare, Fermleril rrateaza solurile acid. Impr,*riind var (oxid de calciu) pe camp. Accsra esre 0 baz' ieftina, produsa din piatra de var, care neuuaHzc:aza aci d ul din sol, radndu·1 mai fer';!.

Prafid pe1:ur'/l. stomac are o reaqie efir-vesuntii UJ_ coruaa ru sucu! de

Mmd" (.dd dn"~

Pemuer ,mpr3~tiind var pe tcrenul acid

Vindecarea indigestiei Stomacul uman folosesee acid clorhldrlc peruru a dcscom-

pun.c: mancarea. Uncle alimente derermlna seomacul sa produca 0 canrirare de acid mai marc, cauzand disccnforr. Prafurile pentru srornac sau pasdlele pentru indigescie pOt elirnina acest efecr, Ell: contin

alcaioiai slabl care '

neurralizeaza aciditarea, dar nu aiec1:!!aza stcmacu], }i n iei n u rcacrioneaza prta purernic ell acidul,

D"pii ce "chid,,' de ,piilnt YIlM a R.5par'"' grtisimetl, ttptt ponte uda jlJlji,ria li dizo/va restul: murddriei.

Baterii

Acizii, bazele fi sarurile sum: elecerolirl, respecriv con due elcctri ciratea arunci ciind se afla su b fo rrrt a de ;0 I utie. Barerl lle sunr formare dinrr-un clcctrolit - de obicel sub fo;ma unci paste sau a unui hclnd - intre doua baghere sau placi, numire electron. Cea mai uzuala barerie est. celula uscard, care folosesre ca eleccrolic dorura de amcniu. Bareriile ell durata

I ung:! de viarli con Ii n el ectrozi alcali n i, de exempt" fab ricari dill hjdroxid de potasiu: bateriile pemIt] masrni au elecrrozi din acid sulfuric.

Bateril ell durata lunga de vi·fa

Industria alcaloizilor

Prineipala mateele prima in industria alealoizllor este apa saraca. Hidroxidul de sodiu, folosit la fabriearea sapunurilor ~i harriei, se produce din apa ell sare, prin electroliza (tred.nd elecrricicace prin solut;ie). Apa ell sare absoar:be dioxidul de carbon, pentru producerea carbonacului de sodiu, folosit la tratarea cexcilelor, In tehnica fotografica ~i la fabricarea stidei.

Isroric

AIlu1600 l.e.n. Fenidenii folo.esc cenula de lenm alealina pen"" a produce siipun.

Elccrroliza apei sarate, In stopul produceru IUdro:<:idului de sodiu

Secolul al XI·lea e.n. Ch!mijtii arabi produc acid sulfuric, alOtk §i dorhidrk.

1780 Prima fitbtidi d.e add ",lfu.ric din lun1C sc deschide 1]1 Fronp.

Inlepaturile

de albine ~i viespi

In,epamra unci albine este durcroasa penttu d esre acid •. Tratarea 11l~ep5turil cu 0 bazaslaM, precum sapun "I sou blcarbcnaeul

d e scdiu, n eutralizeaza acid ul Ii liniFejte dure re a. Spre deosebire de lnfCpiitura de albina, cea de viespe est. alcalinf, deci poate f neucralizaca prinrr-un acid slab, cum ar fI oterul sau sucul de liinl~ie.

Viespe

Fritz Haber

In 1908, chimistul german Fritz Habet (J868 - 1934) a pus I. punet un prom de fabrica,. a arnon iacului alcalin, folosir Ia producerea ferrilizaeorllor §i explozivilor, Procesul Haber presupune reacria azorului din ocr cu hidrogen I. presiunc mart ~i ternperarura 1nalt;\. Mai ,arzill, Haber a dezvolrac 0 rnodalitate de obrner" a acidului alotic~ prin inc:itzirea amoniacului In .lec,

1865 Ernest Solv.y, un chimist belgian, dezvolrii prinml

proces de producere pc scad larga a bazei carbonat de sad ill care are: su tees in pi an cQmerdaJ.

Carbonat de sod iu

1887 Svame Arrhenius prez-inta reorht ca.re afimla ca ion.i.i de hidrogen sum; cci care Ie confer; acizilor proprienllile lor sp eciale.

1908 Fritz Haber in\'emcazii un pWC<5 de fabrica", a amoniacului.

1909 Chimisrul danez S0ren S0ren,en (1868 - 1939) dc;fin"l'tc sc.l. pH.

DIGESTU::

SOL

AMESTECUlU §I COMPU§I

ATOMI SI MOLECulE

ALBINE §I VIESPI

ELECTRICITATE

POLUAREA RACHETE

13

ACRlL, veal MATERIAL PLASTIC $1 CAUCIUC • ADN, vczi GENETICA • ADOLESCENTA, vezi CRE$TERE ~I DEZVOLTARE. ADRENALlNA, vczi HORMONII ~I SlSTEMUl E DOCRIN

AERONAVA

ORICE VEHICUL care calatoreste prin aer se nurneste aeronava. Abilitatea de a zbura deasupra obstacolelor precum oceanele §i rnuntii fac ca aeronava sa fie cel rnai rapid mod de a dlatori. Un avion de linie poate traversa mii de kilornetri in doar cateva ore. Aceeasi calatorie ar dura cateva zile cu barea san cu masina, Avioanele de linie ?i aeronavele militare sunt vehicule complexe. Corpullor este construir din metale usoare, preeum aluminiul, §i materiale de inalta tehnicitate, cum sunt materialele plastiee. In interior, sofisticatele aparate de control electronic ajuta pilctul sa lc conduca intr-un mod eficient §i sigur. Aeronavele mai rnici, ca de exemplu planoarele §i baloanele eu aer cald, se foJosesc deseori in activitatile sportive §i de agrement.

Anatornia unui avion de linie

Majoritatea avioanelor de linie au acelasi design de baza ca acest Boeing 747-400. Parrea lor principals esre fuzelajul, care seamana eu un tub ..6 metalic lung §i subtire. Aripile sum prinse de mijlocul ~' fuzelajului, iar co ada ~i deriva sum fixate in spate. 0 podea separa cabina pasagerilor de cala pentru bagaje.

Boeing 747-400 po.« zbura peste ]3,600 km F.id a se opri penrHL

al i.m en rare.

Fueeie]

Cabin" din forii, ac toem'd, de ia c/,1J" I

Sisumr de control al motoarelor li sisteme de IIlIvigll/ie

Moroare cu tllrbovenlil-atOflrt!, ntdrnate de aripl, prin piloni d. 5U!{inere

Cabina pilorilor

Aeronava esre conerclara din cabins pilorilor, Pilorul Ii copllotul dirijea,; aeronava folosind sisternc de control sl insrrumcnte care: indica srarea rururor echipamenrelor avionului. In cabina pilotllor so gases<; radarul si sistemele radio,

Alimenre preparare anrerior sune depozitatc in c<lru ci oare, fixate in buc:ararii!e avionului pan;; I. momenrul in care personalul de bord le scrvesce.

Aeronave de transport

An-nata are ncvoic de.

aeronavc perrtru a. ,,_ ... ""

transporm rru pe Ii "'''''' echipamenr, Au fosr create aeronave speciale, care sa rransporr. obi ecte grele, ca de exem plu ca n curi,

Planoare Curenri! de aer se mi~c~ in SU:O; ~L in jos, Un planer II u are moco r, im:;: zboara folosind acriunea curenplor de aer .supra aripllor <ale.

Tipuri de aeronave

Termenul aeronava cuprinde reate masinile zburaroare - de la baloanc la elicoptere, Majoritatea aeronavelor sum aeroplane, adica au aripi ~i rnotoare cu reacrie, care Ie confera vireza, Printre alee ripuri de aeronave se numara planoarele, care nu au rnoroare, elicopcerele, baloanele ~i dirijabilele. Funcnile unei aeronave derermina marirnea ~i forma sa.

Biplane

Multc avioane dinainrea celui de-a! Doilea Razboi Mcndial (1939-1945) aveau doua percch i de aripi ~i se numeau biplane.

~

COOCM~ '" ~

~===".,.;..--=...---:-.---

Avioanelc supersonice de link ....,,_~ "-

cum csre Concorde-ul, POt zbura

CU 0 virez_a mal marc dccar tea a sunerului - aproximariv

1,240 krn/h (770 mph). fie POt traversa Arlanricul de dou' ori

rna; repede decse orice alr avion de linie, dar sunr fDa". zgomoroase ~i C0ll511ma mult cornbusribil.

Baloane

Vehiculele mai u~o.re decO, ae rul 5C cunosc sub denurnirea de

b a lcanc. Un balon se umple eu gaz sal! ell

aer cald, acestea fHnd mai usoare de-cit atmosfera.

Delectare

Unele avioane de lin ie sunc dorare ~u ecrane video ~i d~ri audio, cu care se por recepriona canal. de muz ;d.

Avioane cargo

Avioanele care rransporrd lncarcaruri sc nurnesc avioanc cargo_ Marfa sc Incarca printr-o Uta uri"~ii. ,All'" 111 pa" ea din fala. avionului, Boeil/g 747 poare fI

rransfornmr din avion de pasageri in avion

Howard Hughes Hughes (1905 - 1976) a foS! un indusrrias am eric. n, creator de filme, enruziasrnar de aviatie. A po< bazele Lin lilor a~rien. TWA ~i" bam' careva

rcco rduri cu aeronave proiectate de el ;I1sufi. Nu toare au fosr rcusire, ci nurnai Spruce Goose (1947),

14

AERONAVE

Sistemele de control al zborului

o aeronava esce dirijara prin aer cu aj utorul a trei sisterne principale de control - elevatoarele de pe coada avionului, eleroanele de pe aripi ~i directia de pe deriva,

Forte de zbor

,

Pentru a zbura, 0 aeronava are nevoie de dous for~e: de portanta, pentru a ram~ne sus, §i de propulsare, pentru

a 0 impinge inainte, Porranra depa§e§te masa avionului, iar propulsarea dep14e$te rezjstenra la inaintare provocata de aerul care rrece pe langa avion. Cand un avion se afla la viteza de croaziera, porcanp este egala ell masa, iar propulsarea este egala ell rezistenta la Inaintare.

Propulsare

"Mas.

Dircc ~i a fa~e ca

ae rona va s<\ .,'t/ ireze" la 'tanga san la d rea P'"·

Aripi

Aripite avionului Stint eele care produc portanp. In acest seep, trebuie ca aerul sa tread peste de.

• Elevaroarele fac ca borul aeronavei

sa sc miste In Sus fi in jos.

Eleroanele fac ca acronava sa se indine intr-o

Forma aripii

D.d se taie !n doua o a ripa <1 unci aeronavc ~i sc privc~tc de la un capat. se consrnra 0 secriune rransversala

spcciala. Suprafara Port.n~

superioara este rna: lungilli ~

rrtai curbara dedit supr"["fa .

inferioara, _,---- ~ ~

.<C?17l77l71777 • ~

Aripa in actiune Presiunca aerului de sub aripa esre mai mare decar cea de deasuprs ei 1i ridid aripa.

Elicoptere

Spre dcosebire de majoritatea aeronavelor, care au aripi fixe, elicoprerul are un rotor care se lnvarte, ell doua sau rnai rnulte lame lungi §i subtiri atasare. Prin rotirea lamelor, acesrea ridica elicopterul pe verticala. Un elicoprer poate decola de aproape oriunde ~i nu trebuic sa foloseasca pisre de aeroporr. Peate plana pe loe ~i poate zbura inainre, inapoi ~i in lateral. Daronra acestor calirati, este cea rnai adaptabila aeronava. Se foloseste la transport, supraveghere §i misiuni de salvare.

Unghiul de atac

La unghiuri rnai mici, lnclinarea foilor 'porejte

Motoare de aeronave

Motoarele aeronavei 0 eondue prin aer, prin propulsie. Tipuri diferice de rnotoare produe propuisia in rnoduri diferite, Moroarele cu piscoane ~i turbopropulsare actioneaza dice care se rotesc in aer, la fel ca elicele vapoarelor, care se rotesc in ap1L Motoarele turboreacroare §i eele ell turboventilator produc LIn curenr de gaz foarre rapid, care deplaseaza aeronava inainte.

Piston

Motoare eu pistoane

Acesrea hmctioneaza la fd co motoarclc de la rnaslnl, Carburanrul si vapcrii de aer s e amesteci in cilindreele mororului fi prcvoaca explozie. Aceasta Impinge pisroanele, care aqionc.:z.i un arborc. Arborele rO'et,e apoi 0 dice.

Elice. se "{jUjU ji propulseaz« motond

Moroare rurbopropulsoare

Cel mai simplu dp de motor cu reacrle - un rnoror cu rurboreacrie CU o elice se numcsre motor rurbopropulsor, Un motor acuonc az a compresorul ~t clicca, care propulseasa motam] principal.

Gaeeie sun:

Moroare turboreactoare

AeruJ est. aspirat Ii comprlrnar, apoi ajungc Inrr-o incinra in care arde combusnbilul. Cazele ies prin sparele mororului, ceea ce propulseazs aeronava lnainte, co un balon care se dezumfH.

Motoare ell rurboventilaror

Un hibrid Intre rurboreacror ji rurbopromotor, rurbcventilatorul aspira aer, cat"( se nrnesteca ell aerul a ntrcnat de un vcn ti lator, producand aeclaJi dec, co 0 dice .

Lamele rororul u i se invarc, penrru a control. directia elicoprerului,

de 111 erizare

Sisteme de control al zborului Pilorul unui elicoprer dispune de <rei sisrerne d. control al zborului, Sistemul colecnv de pargh;; pcntru inil,are schimba nivclul portanrei produse de rororul principal. Conrrolul ciclic d. in din are iongimdinala a;m~ elicoprerul sa se deplase ze inainrc, inapoi sau lateral, Pcdalele de dtrecde .jura elicopcerul sa se roreosc.'i la s,inga <au la d reap"'.

Decolarea

Inainrca decoldrii, rororul principal ~i eel din coada elicopterului sunr accelerate. Arunci dad rororul principal '0 i"vatte sulkient de repede, pilorul ridicd sisrernul colccuv de parghii pcntru tnalp.rc~ ptntru a spori panm lamelor rororului. Inclmarea produce propulsie, lar ellcoprerul deeoleaza, Cu cat sistemul de pii rgh ii este rid icat mai m U It, cu arat d;co p,erul Sf r,die" m.i "pede.

ATMOSFERA

AVIQANE DE RAZBOI

DnU]ABJL£ F BALOANE

MASINI $1 M01'OARE

\ Rotor principa!

Rotorul din coadd impicdid. fuzelajul sa se rasuceasca in sens invers fa,a de rocorul principal.

Deplasarea

Conrrolul ciclic de lnclinare longitudinal. dccermina deplasarea eliccpterului 1" dircctia in care esce acrion.ad manera, Sc indina roeorul principal. asefel di 0 parr" din propulsia rororului impinge ehcoprerul inainrc. Aici, pilorul a. impins manera inapoi, penuu ca ellcoprerul sa se deplaseze co sparele.

Igor Ivan Sikorsky Sikorsky (1889 - 1972) s·. nase,,, in Utrain:a ~i a. deve:nit ing"iner dc:a.roll.ve. In 1919. ,-. mumt in S,mei. Unite ~i a infiin{a! 0 fabridi de aeronavC:. A proiecrar priinul dicaprer utilizabil, VS- 300. care a zbur .. , pemru prima dadi In 1939. A fost ncvoic c;a proiectu! sa fie lTIodifi.C3r. de mu(re ori: la. un mom.enr d~\r, e1icoprerul zbur. in orice dire">ie. numai flU inaintt'_

RAZBOIUL MONDIAL, ALDOILEA

TRANSPORT, ISTORIC

ZBOR, ISTORIC

15

Tipuri de aero nave

Aeronave cu destinatie rnilitara

AviQD devanatoare cu dispozirive de alae la sol McDonnell Douglas F I A - I SE Super Horne,

Avion de aprovizionare ell combustibil pe eimpul zborului/deconrramasuri electronlee, Boeing EC-135 Strarotanker

Avion de lillie de d nnensiuni mari lung-curie" Boeing 7n -200

Locuri pmlru 8- 14

Avionc" deseinarie de 3f.ceri, British Aerospace BAE 125-600

Elicoprcr d eat ac, Bell AH-l Cob"

A-emph",,,l plute/I. p~ lllrfm#i de aer cald

P;/r;lUlMnuazJ.

Delraplan ul arataca o aripi uriasa, ell UIl ham dedesu bt, tare Ii ne pilotul

Av;olJ de atac naval, MeD onnell Douglas AV-3B Harrier II

Avion de uansport,. Lockheed C-SA Galaxy - unu I din cele rnai mari avioane dill lurne

Aripik s~ .mioaie 'pre .paU p"'tnt <!homf superso" ic

Avion de bombardamenr, General Dynamics F" IliA Aardwark

Elite

Gama larga d. armament a a viom;Ju i A-I 0 Ii <o,,/era o foar-te mare puUr-t de ju

Arion cu radar, Fai rey Gannet AEW- 3, overti","z:i din eimp arupra aracurilor aeriene

Avion de linle scurr-curter, British Aerospace BAE 146.- R J85

Un slngur motor

Avian de agrement, SOCATA TB·20 Trinidad

rotoare

£1 iccpter de tran,port, Boeing CH -47 Chinook

Sport

Bombardier de aeac la sol, lupca cu tancurilc, Fairchild A·1 0 Thunderbolt II

Artp; prthmgite, pmll'lt zbor fa

mtlr~

£niil,;",.

Avion de supeaveghere, Lockheed U-2

Avioane cu destinatie civila (de pasageri ~i de.marfa)

737esu \ - A"fo'/ ~

aoianu] de (I r ...-: constrnue I

linie cu _ \ - _A--- pmd.800d. .'

/..., ~ j. . '< ... :.7' autoane 727.

~ Motoer« ", zgo",ol redns

Aeronava pentr!l transport de ma.rfli, Bo~ingn7

Motoare

Hidroavion, Berte» A·50 Mermaid

Rotor prinapa/ '1<-

cine! Mm. \ • A

~ Rotor

';.i"_J~

.~.# 4

.:>

Elicoptere

Elfccpeer de persoane, Sikorsky 5-61

Avion de: antrenamenr/agrernent, De Havilland Tiget Moth OHSA

A.roDa'" eli <O'Or mobil, Boei nil' v. 22 Osprey

Aripli din ]1)ai'r-ial textil Fe'HI, "for, pest. ",dru d. m.,,,[

16

aterizeze ell un IZvion

Microlight esre UJ1 Eel de delteplan cu more r.cu un cadru solid fi un trtcrclu carenac din fibr. de .tida dcdesubr, in care sra piiotul.

Alflon medtu-curter, Boeing 737-300

A"inn regional, Fairchild Metro II

AEROPORTURI

Elernentele unui aeroport

Aeronavelc decoleaza ~i aterizeaza pe pisre, care sum legate de cladirile rerminalelor prin trasee numite cai de rulare. Pasagerii se irnbarca §i debarca in cladirile rerminalclor, Pentru avioane, pe aeroport se gasesc areliere de reparatii, facilitafi de alimentare ~i hangarc de

ASTA.ZIOAME II CA.LATORESC pe calea aerului mai rnult tim~decat oricand. Indiferent dad sunr oameni de afaceri, plecati in delegatio, sau familii in vacanta, toti plead din aeroporturi. Acestea variaza In dimensiuni de la terrninale mici, regionale, pana la cele mari, inrernatioriale. Un aeroport mare este ca un eras. Pe langa toate cladirile, caile de rulare ~i pistele necesare penrru

a deservi aeronavele ~i pasagerii, cuprinde magazine, birouri ~i hoteluri. Securitarea aeroporturilor este intotdeauna stricta, aces tea si aeronavele fiind adesea tinte pentru atacurile teroriste,

, ,

Clad; re a unui terminal de pc Aeroportui K.nsai,jap<mia

Zona de suu.rittl'~ I~i control p,,/apoan,

Zona nteres[fa~ a rerminalulul

Pista

Penrru a supcrra eel mai 11lRfC avion ell reactie, pisrele rrcbuic sa a ib. 0 lungime de 34 1<111 Ii 0 liilimc de aproxirnativ 50 m, Nee es i,. 0 s,"pear'li .,olid. special •. pem:ru a sustine rorp. 13 care sunt supuse atunci cand avioancle mari cu reacrie arcrlzeaza s.UJ decoleaza.

Zonn de aaes ate dotata en soiri

1'tI ill nt e cafre toate pjr{ile dJdi,.,; rerminalulm.

l:.lajlllde pleet')';

Trans-port rntier pe» tru pmagerii care piiJ'ltsesc ,",jdb''''

Pilsngcrii intr_ii In terminal. P' I" nivftul inJ~dor fi ies din dJdi" fa nioelu]

Zona n :let'ian""" ~1 term ina] ul ui

7imellll(ace l'g';l1<,." Aeronnon ill

intre poarta de tmbarcare

0<---_ Zon,; de seruicii, "'primr,aml boil",'" ecb;pnmwl d, um/ita/iI: Ii aile spntii pm"" deseroire« clddirii.

Controlul traficului aerian

in inima aeroporrului se a£la turnul de control, din care conrrolorii de traflc monitorizeazji Hecare moment al decolarii ~i aterizarii avioanelor, Ei se asigurit di Hecare pilot respecta culoarul

de zbor corect, ca toate ControlOl'iidet",jicael"imlillflimuldl!"c(),,"-o!

aeronavele aterizeaza la locul Ecranul radar

corect ~i d exista ill' interval de cimp sigur lnrre fiecare dccol are ~i aterizare.

Securitate

Echipele de securitate din aeroporturi sum mereu vigilente, incercand sa descopere reroristii §i traticanrii. Derecroarele de merale §i alre aparate clccrrice-alerteaza personalul atunci cand un pasagcr detine 0 arrna de foe sau de aid natura. Exists ~i caini special antrenati sa detecreze.mirosul . explozivilor sau al drogurilor ilezale. P:ifapoartc o persoana care dl:lrorel!e dinrr-o ,ara in aha are. de obicei, un pappo", un document oficial care iI idcnrif col pe deli n" rot Ii locul sa" de origine. Pasapoarrele Stint verificarc in aeroporrurile inrernarionale,

Scanner ell raze X Pcrsonalul din acropcrruri folosesre 'P' rate cu raze X penml a scana con ri nutul bogoj elor pas.gerilor. Un ecran siruat I'" 0 larerala a apararului cu raze X aradi tot cc se gase~ re in fleeare bagaj. Materiale diferire ap;tr ill culori diferire, f1id.nd posibils identificarca unor obiecre.

Radarul aeroportulul detecreaza fiecare aeronava in drnp ce acerj1..ea:2.a, dfmduzic ccnrrolcrllor de craflc detalii precise despre pozitia acesreia Toace aeronavele siruacc I. 0 djsrnn,a intre 20 Ii 50 km de aeropcrr po< n dctccrate de radar ~i a, fip" p. ecranul controlorilor,

Culoar de "bot

Pasaporr Uf,

Conrrolorii de !Twe I. 'pun pilotilor cllnd POt areriza in ,ignranlii, Ei g),ideaza ficearc p~Ot carre un anurnit culoar; pe care pilorul rrebuic sa ill11~n\ina in timp ce aeronava cobcara. Cu ajurorul uncr sisrcrne de ajuror peruru navigatie, precum scmnalele radio de ;n.l<:I fi.."cvenla. piJo\ii

"1i cunosc poziria corecra. Culonr d. zbor , ..

<,.:'

1-1 l-: ~

.J -I- ~

Aeroporturile §i mediul incorijurator

Un aeroport mare poate avea un impact devastator asupra rnediului inconjurator local. Eliberarea rerenului in scopul consrrucriei unui aeroport distruge echilibrate, poluarea aerului poate afecta natura, iar zgomorul poate speria animalele.

Anrena trimue unde -:--._ pcntru aghida ''''gbi"l

de (obo}"Jre al (luio'Juluj,

Cum arerizeazii 0 aeronavf

Coboars ~i zboara I a drca pt.

E+i

J.. tmnsmite untie' pe/ltm II. gbida

_ _ <»; nvionul pe pisla.

; <. ~U,,"Ck radio p.","IIi ;,!formafii desprr cuioarul de zbor.

Ecosistemele aeroporrurilor Avand In vedere c:a. neroporrurile se tmind pc suprnfere "ax de mari, pilsirile I; an imalel e s e pot srabili In acesre zone §i por da nasterc la noi

CadTlln"" din c{lbina ecosisteme, nedernnjacc de """'.IlL

PilolilorIe illdicii "res/on. --------:....._--------------------------

dacti mill/in t'ursu/ corea A.ERONAV'£;

III aeronauei.

Cursul cstc _""""""',..-coree!

r Ridica-re §i zboara I. "ang>

P;,1;i

("iv,l"l olulni}

RADAR $1 SONAl{

ChATORlI

ECOLOG1E 51 ECOSlSTEM'E

AERUL ~ ~

Awnd(N2)

Ficcare .:;:cluja vie contine 3l0[. P Ianrele Ill' 'Ii po, I "a "ZOO din acr,"'iil d 11 jan din sol ingra}fLm~n.l:clc coruin azot,

penm, a cornplera substanta pe car" piamdc 0 i au din pomiln,.

Bioxidul de carbon (C02)

B ioxidu I de carbon cste vi tal pen rru vi a~a planrelor, Planeele absorb bioxid de carbon d in ocr ~i 11 combi na cu apa a ~ras:t prin radkini, formand hidrari de carbon, pe care ii foloscsc pcntru

a se dezvol ta,

Tablmd. ingrtijJ.nui.nl. [l~ «zot

Bifa "e"g""

Poluarea aerului

carbon

li alu gflZe'.

Aerul nu esre pur "in mod natural'; ci comine diverse cantitati de alte substance, cum sum prafui, vaporii de apa, bacterii'Ie, polenul sl gazele poluante, Poluarea aerului, pri n activi ta~i industriale §i rrafic, pone cauza grave probleme de sana rate in erase, precllm §i pagllbe pe rerrnen lung mediului Inconj mawr.

~~--~ ..

!!log

Aerul pol uar j i COlO' care se menjine densupra zonelor

u rb.n" s" n umq;re 'mog. Smog-ul sui furo> C,," "'lui· tand I'.trderi i comb u.s tibiJ;Io r cu un c,;o IlfL..n Ul: mare de sulf. CUfn Or Ii carbund". Smog·ul fow· ch hn ic I'tp.a.re ,u'ul,ci d.nd

lum In. soa,elu i fa"" "" g"zeie de cfrLpamell r:sa rcac~oncle inrre de.

Vapor; apii

Pan" I. 4 procen re d in vol u- 01 u I ae relu i po, fi vapor; de "P'\' Aeru I cald poote conIIDe mai mu I Ii vapori de OP" d"d, •• ",1 rece. 0 emie de ballru,ft ecce ab,oo.rbe dlduco din oeml inronjm:imr. Pe masura C;:C .JerI;.! I :5C rac:q ~c.. 1tnporii de npa dill at: r _~ condensoa",?i forme,,:; picarmi pi: e:-ne:rion . .d cUl::i~j_

Vtili2arilc aerului Scu fund arori i I. III jc;, ad.l.nd me folosese aer co m prim ar p enrru a respi rasub a po. Cazcle din aer POt fI folosin:: ~i scparae. Azotul se foloselre Ia esploztvt, in, ox.ige nul in rued ici n'. Gazele se enrog d in acr printr-een pron:s uurn it distilarc frnqiofL<'I:t<l, Ae ru I esre racir ~ i co mpri mar pana cand devine un lichid albasrru. Arunci cand lichidul 50 dilotii Ii '0 incalzcsre, fi.core gaz vaponzeaza la alra

temperatura ~u CSI.C colcctar separa!:. Scufundatod cu rezervoare de aer comprimur

Cornpozitia aerului

o rice canritate de aer pu r, uscat conrine 78,09% azot, 20,95% oxigen, 0,93% argon ~i 0,03% bioxid de carbon §i alre gaze. Acesre bile

colorate reprezinta proporria diterirelor gaze in aer,

r-----_ RiM. rOlil repreunt» (1-",:ig{!iJlll

Bilele uerzi rrp,.aintti "'"gOlJIIl.

\ Bilelc , db,,,,,.. ,.'prt'ZinrJ. azoud.

Lwu.anart!IJ. arde intr-u»

Flacth"l iese. ill)" nivebd Ilpd lTf!fti' atnnci c.intl o.\"ignml esie (OnJmU-d;,

-/(

OxigenuJ {02l

Artie-rca cstc rcacria chimica a unei subsrante cu oxigcn.'UJ, rt~n Cum 0 Jnu:a accst experiment. Lumanarea arde til vasu I ell aCT pana cand a consurnar tor

oxigeoul. Oamen-ii Ii animnlclc folcsesc oxigenul dill aer penrru :3 •• arde" rndncarea j n i n to riorul co cpu lu i Ii a produce en ergi e.

Argonul [Ar)

- C.ulIl argon sc nurneste gaz .Inere"

• penrru c:a esre lipsir de reacrivirarc.

Bccu rile clecrrice sunt deseo ri

urn p lure c u argo n _ Accsr rapt irnpi ed ira filamemul becului ,Ii '" "da,"'ia cum s-ar imiin1pla in aero {i confera becului 0 durar. mulr rnai [llng.t de vlap;"

TRAIM, NE MI~cAM ~I RESPIRAM pe fundul unui imens ocean de aer, numit atmosfera. Aerul este un amestec invizibil de gaze, format dintr-o rnasa densa de milioane de molecule de gaz, care se mi~d foarte repede ~i la intamplare. Fara aer, Pamantul ar fi 0 planeta Iipsita de viata, deoarece gazele conrinute 'in el sunt vitale pennu plante ~i animale.

Presiunea aerului

Aerul exercira 0 fon;:a asupra obiectelor, pemru ca moleculele aflace in rniscare se ciocnesc rncreu de cle. Presiunea aerului mascara aceasra fona. Prcsiunea din aerul Iiber se nume~te presiune at~losferldi, Esre mai mica la altitudini mai mari, unde aerul esce rnai purin dens.

Barometrul

J n sU"U men t:1'J I care m.a.s.oara pres t unea arm osfe rid. se n urn c:~t~ ba rom ctru _ Po ace A folosh pen"u.1 prevedea schimbarile de vrerne, penrru ca presiunea aerului se modi~c; usor de la zi la zi, oda,,, cu schirnbarile de telllpemrur.j ~i umidirate ale aerului.

Aspirare

Can d 0 persoan a SU go[:' la capdrul 0 nu i pai, pJfima..n ii reduc presiunea aerului din inrcriorul paiului. Prcsiunea atrnosferica de la suprafara lichidului face rcsrul, irnpingand lid, iclul in ie' Ii (ocilndu.j d urce prin poi.

Masa aerului

Aerul are mash, ap cum dr-.iltl acest experiment simplu. Baloanc idcnricc ii dezurnflare sunt prime I. cele don'; cope,. ale unui bal. Balcancle sum In echilibru ",unci dnd b51ul estc pnurde la mijloc, Urnflarea unuia din baloan e s <rid ech [I i b rul, pemru ci bal 0 n "I cu acr com p ri mar esre rna i greu d ed t balonu l go I.

Bnlonne in ",/'illbm.

£rhitihrut se stricd prin u.mjll'o·ta unliia dlntrr b,,/o,,,,..

Btl/OIl ttl fm!lliu am f i tit aerransprim.u.

Joseph Priestley

Om,,1 de jnin\; Ii prccrul .loseph Priesde), (J -33 - 180+) a d ,.",opt'ri, oxig. n" lin 1774. A do<copcrit Ii 01,,1« ,I,e gaze. indus;" prmoxidul de aw, (1,"'~lIlilarian') jl an\OniacLLl. PTiLs.tl~,· a Si[l"rdiiU bioxidul de carbo" 'j;"

d oSCOp<:r; t 0 mod.1 i ,me de a race opA carbon"'"ta (I,"""o",ii).

AcruI comprirnat Presiunea nc:rului poate fl marita prin comprimare ~ respecth· po.mpfLnd mt: nu.i mult intr-un s:pa,il.' limtl:~H_ Ro~"iJc bLC~(It:tdOT ~unt UT1lp~LLte eLL a~r comprlmrtr~ pen "n a foc"" calamr i" I ina Ii con fo crab ihl.

FRECAREA

PLAMANII P RESPIRA"pA

ATOMI SI MOLEcutE

CELULE

FOTOSINTEZA

POLUAREA PRESIUNEA

VREMEA

18

AFCANISTAN, vcai ASIA CENTRAL';'

AFRICA

Relief

o mare parte a Afrieii esre un podis inalt, acoperir de de~enuri, pad uri rropicale luxuriance §i pa~uni uscatc .. Continentul este traversat de rauri, care aduc apa in regiunilc aridc §i crceaza cai de cornunicare, Dqi sum situate pc Ecuator, culrnile rnuntoasc inalte din CSt sunt acoperitc cu ziipada de-a lungul intregului an. Africa are numerosi vulcani.

Sahara

Cd maj marc dc~c:n din lurne, Sonara, acopcra 0 mar. pa,," din zona de nord-vest ,1 Africi i, Arc Q 'UP'O'Ol' de 9.065.000 kml ~i se ex, inde rapid, d" to ri.a pi~unal;ulu i inrensiv Cu

o cantitare de precipitarii rnai mica de 100 mm pe

an ~i remperaruri de peste 50"C in rlmpul zilei, dear d ceva sp cc i i adaprace

de plante ji animalc

su pr a v ie ru lese a lc i,

AL DOILEA CONTINENT CA MARIME dupa Asia, Africa esre dorninata in panea de nord de vastul desert Sahara, iar in est de Marele Rift African. De-a lungul Ecuatorului se intinde 0 centura de paduri tropic ale, iar pasunile of era hrana turmelor de animale salbatice. in Africa traiesc multe popoare diferite, fiecare cu limba §i obiceiurile sale. IslamismuI §i crestinismul sunr foane raspandite, insa multi africani au ram as loiali propriilor credinre traditionale.

r' o

~\

I e

r ,r

" "

1-tIC.alllolr,,' (S,I'iiI",jIil1

Fluviul Nil

Nilui cscc eel rnai lung n,rvi" d i n lumc, lzvorand din Lacul Victoria, curgc:: 6.695 10m 'pre 110rd, prln Uganda, Sudan ~i Egip: Ii se varsa in Marea

Mcdircrand. Cd de-al crcilcn At.!Viu ca lungime din Africa, Nigerul, are un curs de 4. I 80 10m. fo.m,,">:;; un cot mare in vcsr u 1 Afric:ji ~i sc varsa in Oceanul Atlantic in Nig,erin. prinrr-o delta mai ""1'0 decac cea " Nilulul.

!L1;1IJ!ii. se ridicd di.n M arele s ifi A /ric"".

Fluvi u I Nil la Aswan, in Egipc

S(]YC"l1:1. f,.1!.S co MOR\..

Valea Lungului Rift African

Munrll Eriopiei aunt miibiimli de Morel" Rif. African, Care sc incindc

pe 6.000 km 'pre nord, din Mozambtc, rraversand estul Africi i }i Maf'C:1 ROlie, p~n!i in Si ria. Valea s-a fo rmar P rl n fiSll ri in cruxca raman cului, Are 0 l!ilime de pan; [a 90 km, jar in carev;'L milloane

de ani va scgmenm conrincnru] a frlli;;;I; 11 ,

Delta Okavango

Mulre ruuri se VtLfS" in ocean forrn.lnd delre, ima raul Okavango din su d co] Af.; ci i are o ddl;"Ol care sc tntinde sub Forms unei mlasrini in dej",,,,1 Kalahari, Okavango izvor!if'" inA ngola lieu rge P" o d i,,"nlii de 974 km pan;; in Botswana, unde del ra ~i m lastina sa Kopera rrtai muir do 22.000 km'.

OCEANUL IN D I AN

DATE ESENT'ALE AFRICA

eEL MAIINALT FUNCT Killmanjaro {Tanzania} 5.895 m

Marele RiP

.. Afti(tlu

Secriune transversala a Africii

Africa se r;didi abrupc din Oceanul Adannc, pan:; In apfOx 'i m ariv ] .000 Ill, i ar apoi ara cfirrc m l a ~ ri Jl a Baai n u lui Lair. MLLl"L~ji Ruwenzori ~i Marele Ri f, African '0 ,lIa in est, unde pl. coul coboa r;: bl an d cirre 0 cean ul lnd ian,

j\i{a.sivul Killmsnjaro 5895",

A1tUirii Rusoenzor» \

\

\ \

CeL MAl l.I.JN(; Il.AU Nil (Ugandu/SLldon/Egip') 6.695 kill

CEL MAl MAIl.E LAC Victoria (csrul Afri<ii) 68.880 k",'

Bnzi» ul t" tins fi m'JJ.ed al uinJui

NU'I."RlJL TARILOR 53

Por'lJk'TIA 8 I 1.600.000

SUVIl.AF . .qA 30335000 Ie,n'

TARA CEA J\lAI MARE Sudan

TARA CEA MAl MICA Seychelles

19

AFRICA

Rcgiunca impadunta o marc parte din

coasra nordica a Africii are un climar cald, medireranean, Srancile ~i d cal mil. de pc ,arm sunt acoperire cu plante ~i arbusti mlirul1,i,

risipiti, deseori parfurnan, capabili ,. creases pc aceste solu ri n e ferri I e, picrroas e. Mulce din acesre plancc au spin; 1; fUln1-c miei ji rari, care le impiedlca sa se usuce in caldur a a prig' a soarelui ji brito marii.

Zone climatice

I'lantele yep/if uerzi all capncitnte« de Il~{i pJstrll umezeala in ttiLtlurii.

Baie de Souhnlias, Algeria

De~i in cea mai mare parte a Africii este cald sau foarre cald in tot rimpul anului, clima variaza foarre mult, din cauza gamei Iargi de forme de relief.

In anumire parri ale coasrei

de nord, vcrile sum ficrbinri

~i uscate, iar iern ile racoro;se

~i umede. Regiunile desertice

all nopti reci, zile fierbinti ~i aproape nici un strOp de ploaie. La Ecuator, clima esce fierbime ii umcda, cu rnulte precipitarii, In regiunile montane, verile sum calde, iar iernile reci.

tropicnlJ

ZonJ IIm.dJ

Dunel« (11 [orm« fot/tastier sunt jonlllltc de puternicele va}lturi deserrk».

Aproximariv 40 de procen," din Africa sum acoperire cu savana, acesra flind numclc dar csmpiilor ell copaci Ii 'rbUf'i r.'pilndi\i. Accasra forma d. relief acoperii 0 bud. larga in jurul bazlnului Auviul"i

~~~~~I=lr Zair (Congo). Turme rnari

de an irnale ierb iva re, de

exernplu anrllope Ii zebre, srriibar savana, in caurare de

iarba proaspar •.

Deserrurile

Aproximariv 40 de procenrc din suprafaea Afrieii sunt acoperiec cu desert. Ergul dill Bilma, siruar ill Niger. face parte din vasrul desert saharian. In araba, erg insearnna inrindere de nisip, Suflar de v.lm, nisipul formeaza val uri Ii dune uriase, uncle chiar de 20011, inallime. DOli •• 1", importance supmfqe desertice sunt Kalahari ~i Namib, ambclc in sudul Africii,

Masai Mara, Kenya

C,Jtw~!i de LlpIi p' rduri frtuJe1"1eflzii ptldurea rropicaM.

Piidurea tropicala

padm ea rropicala dens. acopera mai purin de 20 de protem. dill continenrul african. Cdc mai tntinse 'lone se lnrind tn apropierea Ecuarcrului in vesrul Afritii ~i In baainul Huviului cenrrafncan Zair (Congo). Mii de specii d. copaci se dezvclei in climatul flcrbimc ji urncd, dsnd nasrere ploilor in cirnpul anului, Totusi. defri}.rile pc <c.ri laega, in scopul obrincrii

de lemn cu esenre rari, precum cecul ~i mahonul.

amcnin~a sa distruga accsc mediu.

Muntii

Zonele cole mai inalte din Africa cuprind Drakesbcrg, din sud-escul conrinenrului, aviind 0 lungime de aproxlmariv 1.130 Ian. srrib;\[ilnd Afric. de Sud 1i Lesotho Ii rn;'rginind marele Podts Sud-African. Cd mal lnalc ,r;irf esce Thabana Nrlenyana, cu 0 Inal\imc de 3.482 LU. Lanturi muntoase mai inaltc sunr Munrii Arlas din Maroc ~i Ruwenzori, siruac fa grani~a dinrre Uganda Ii Congo [Zair].

Popularia

Dinimreaga pcpularie a luruii, 0 persoana din opr rraic~re in Africa, in pri de-a lungul coasrelor de vesr

Ii de esr I i in "aile fer til e

ale raurilor. Desi in mod traditional camcnii trfiicsc in -S';1[e rnici, un nomar din ce in cc rnai mare sc m It ~a la oras, in caut:lrc de lucru, Rata nacalifa~ii cscc ridicara in mulre ~iri. iar familiile sum: numeroase. Aproximativ junoa ta te din popularie art sub IS ani.

Resurse

Africa are nurneroase resurse, insa distributia lor esre neuniforma. Libia Ii Nigeria SlInt rnari producarori de petrol, sudul Afrieii csrc bOg3E in aur ~i diamanrc, iar Zambia esre mare producaror de cupru. Padurite rropicale fllrni~caza Jernn valoros, ins. slim defripre intr-un rirm alarmanr Africa este unul dinrre principal! i producarori de cacao,

manioc, banane.

cafea ~i ccai. • "

Boabc ~i pastai

dec a cao ~

"

Diamant

Fctite ghancze Frtt"d tunzaniand

Baiac egip<e.n

FAI}NA DE CAMPIE

PA£t~~tOR

TROPICALE

CUMA

CONTINENTE

DqERTURI

MUNTI §IVAI

PAOURI ULEI

AFRICi\, FAUNA

AFRICA, ISTORIA

20

AFRICA DE SUD

A~EZATA LA EXTREMITATEA SUDICA a continentului african, Africa de Sud este marginita de Oceanul Atlantic ~i de cel Indian. Exisra doua miei enclave, Lesotho ~i Swaziland, ~ari independence, in interiorul Africii de Sud. RasismuI a dominat politics timp

de multi ani, ~i, din 1948, minoritatea alba a guvernat tara §i a p~s in aplicare politica de apartheid, un sistern de discriminare socials. In

1994, s-au desfa§urat primele alegeri multirasiale §i, odata Cll sfaqitul apartheidului, Nelson Mandela a devenit primul presedinte de culoare al Africii de Sud, conducand tara pana in 1999.

Relief

Padure 10%

Africa de Sud este LIn teritoriu at contrastelor, Culrnile abrupte ale Marelui Graben Est-African separa podisurile plane din regiunile joasc §i nisipoase ale coastelor. Aridele deserturi ale Namibiei §i Kalahari din nordvest contrasteaza CLI padurile luxuriance ale nord-estului,

Desert 12,5%

Folosirea terenului Desi mare parte a r-Iri.i este reprezentaca prin forme de rellef lnalte, majoricarca rcriroriului est. folosit pentrtl P'4"na< Ii pcmru ogricultura. incluzand planre prccum rresria de zahar, porumbol ~;

alte cereale, Altka de Sud esrc bog,,,,, in resurse minerale, precu", a u rul ji carbuncle.

Clima

-9·C

42·C

[n general, d i rna A hidi de Su d este calda, in$orira ~i uscara. Esrul se bucura de preci pirarii in ca.ntit:a~i de rrci cri m .. ti

mari dod, no rdul s i reg; un ile deserrice din vest, Iemilc StU1t SCLlrLe~ tnrre iunie ~i august:. ~i blande, dqi Drakensberg ~i Mcntii Capului sunt adesca inziipcziri. Provincia Capulul are veri calde ~i uscate din ocrombr!c pan;'] in aprilie,

21·C

Jrc

785",,,,

2

3

4

G

H

9

Cnpu! BU11rj SpruIII!c

C

E

A

F

DATE ESF:NTIALE AFRICA DE SUD

CAl'! TALE Pretoria, Cape Town.

Bloemfontein

POPULApE 43.800.000 locuirori

LIMB! PRINCIPALE afriknans. engleza, ndebele, sctho de nord, sotho de sud, swazi, r-songa, {swan_a~ venda, xhosa, zulu

RELIG1A DOMJNANTA cresrinlsrnul

MONEDA rand

PERSO--."E PER "E[}le 1.667

FORMA O£ (;UV£RNARE Democratic m ultipartita

ALFAB T1ZARE ADULT' 85%

Drakensbcrg lmpresionanrul Drakensberg sau Mun;ii Scorpiei sunr LUl L:Ul{ munros intins siruac In sud-esrul Afridi de SLId ji enclavei Lesotho. Acqtia se inalfa din marginea esrici a podisulul, formand 0 'ale"?; abrupra. Cel mai inalt ,.art so rididi 10 3.482 III deasupra nivclului marii.In Thabana Ndenyana, cunosc ura anrerior drept Champagne Cascle [Casrelul

Ch am pagne),

Podisurile CU ierburi inal[e care

ace per~ apro.pe madi Africa de Sud sun c am oscutc su b denurniren de vdd. tn mulre locuri. reliefiil ajunge pana I. peste 1.200 Jll deasupra nlvelului mjirii. Podisul central cs ce acope ri t de Siilv:;:mu uscaei, cu arbori foarte rod. Savana ji padllrile subrropicaie, ell 0 f1or. ~ i 0 faun a foarrc variate, alcaru lese Lowvcld-ul nord-esric: vcldul vcetic esre folosir drepc reren de p~lIla, pcn"u oi ji vireo

Trei capitale

Africa de Sud are rrei erase-capitals.

Cel mai i m po [ran r esre Prero ria, ccrt nul adrninistrariv, Cuvernui iji are sediul la Cape Town, care csrc situat I. poalelc Muntclui Mcsci, iar curtile de [usridc se giisesc in Bloernfoncein .

.. . ~ .... ~

~~

~..v.~,-;~~~,,:~,, __ ,.~~:.~. i'.-"

~ -?-:: ~" . . \

Cape Town ~i Munrele Mesei

21

AFRICA DE SUD

Populatia

Majorirarea sud-africanilor sum de culoare ~i aparrin grupului Zulu sau Xhosa. Aproape 10% sum "colorati" sau rnerisi, iar resrul sum albi, de origine briraniea sau africaaneri de origine olandeza. Se fae etorturi penuu a exista arrnonie inrre rase.

3610c./km'

SS% 45%

,,~ez.3ri a~e:la ri urbane rurale

Agricultura Clima calda §i

sol urile fertile

fae Africa de Sud capabila sa-§i asigure aproape tor necesarul de

Lirn';e verde

alirnente dar ~i un

surplus pemru export. Agricultura genereaza 7% din activitatea economics a radi. Porurnbul, graul, fructel~ §i tutunul alcatuiesc culcurile cele mai i mportante.

Timpulliber

Multi sud-african! sum iubitori de sport, mai ales de sporturi

in aer liber, cum ar fi cricketul, rugby-ul §i fotbalul. De la sfar§itul regimului de apartheid, lara a reinceput sa participe la com petiri de internationale. Rugby

Sportul national ,I AJr;ci; de Sud. ru gby-u I, estc vizionar ~i jucat la scad larga. In 1995, Africa de Sud" gi\zdui, primul campionar mondial de rugby. pe care 1-, d~'igae prin selecrionara proprie, nurnira Springbocks.

Zugravirea locuinrelor Ferneile din '<Ilia Ndcbcldc din Transvaal sunr cunoscurc pcnrru locuintele viu

colorate. In fleeare primiiv<lrii. ferneile reinnoicsc picrurile, [ransmifand obiceiul Ia f~td~ rinere, Desenele mai vechi sunr geomecnce, dar inrrc noilc simboluri modcrne sc PO[ ga:i avioane sau masini,

Srarele neure

Sub rcgimul ~e apartheid. sud-africanii negti emu for{a~i sa [raiasca in stare sau rnunicipii create cu acest scop ~~ majoritatea inca fna.i rraiesc in aceste i1~euri. Soweeo, in apropierca johanncsburgului, cstc UJl complex de 29 de rnun icipii cu 0 popularie 'ornl~ estirnata I. doua milioane de locukori, Loeuintele van,,_; de la resedinre 1,,)(0:1>, I. colibc, ji multi locuitori rrebuic ,ii srea 10 mnd penrnJ

Cirricele Um.ile. lam aile verzi Ii portecalele se dezvolra bine In regluntle cropicalc ale Afrieii de Sud, ca ji rnerclc ji pcrele pent'" expo", produse in regiunea Capului, Prin urmare, in Africa de Sud s-a dczvcltar 0 indusrrie de $1H;:CCS a sucurilcr de frucre.

Lesotho

Lesotho este un stat monarhic a§ezat in rnunti ~i inconjurat de Africa de Sud, de care depinde in privinta locurilor de rnunca. Cresrerea animalelor este principals acrivitate pemru 86% din populane, Se dezvolta un nou proiect htdroenergeric, care va furniza energie.

.. AFRICA DE suo,

, [STORIC

22

Femei Mptind "MlllUr/fA IOJ

AGRICULTURA

§1~~fllllci':

Viile

Vinurile sud-afrlcane s-au produs in rcgiunca vcstich ~i sudica <I; Capului dir 1662 Ii sunr cunoscure pe plan mcndial pcnrru calirarc ~i aroma.

rellenbosch esre un mare cenrru ,I producuci de vinuri,

DATE ESENTIALE LESOTHO

CAr' I TALA 1I'(".ru SUI'RAF"", 30.355 km'

I>OI>ULATIE 2.100.000 locuicori

LIMBI PRINCIPAL:£ englez a, sesorho

RELiGil DOM.I NANTE crestinism

MONED" loti

Ferneile

Mulre femei tree prin rnari greutftli Ii all grij'

de rnuncile grele in comunitare deoarecc rrci piltrirn; din barb.,i plead sa munceasca in mincle sud-africanc. Fcmeile di n Lesotho au eel rnai mare nivel de alfabeeiz.re din Africa .

CRISTALE DE§ERTURI 51 PIETRE

P'REPOASE

Industria

Economia sud-africaria esre bazata pe bogapile minerale, Industria fierului ~i otelului sunt irnportanre insa cea prelucrsroarc, dezvoltata in Durban, Johannesburg, Cape Town ~i Pretoria forrneaza acum eel mai exrins sector al economiei.

Minele d«

•• , ......... __ diamante

se intind pe su.prnfolt imins«

AUf

Alrica de Sud

ocupa pc primul loc in lumc co producric

de aur; Mind. din Krugerrand

johannesburg fumizOilza

30% dill romlul rnondial Ii cca rnai mare parte se folose~tt I~ confi.-'qio".",. bijureriilor ~i in domeniul electronicii,

-----------------------------

Minerirul

Una dlnrre principalcle gcnera[oorc de locuri de munca in Africa de Sud, industria. miniera. esre coloma vertebrala a economlei [fuii. Exild antit"li enorme de diamanrc, rl1JJlg~n, crcru -}i plumb.

Swaziland

Aflac la granip CLl Africa de Sud

§i Mozambic, Swaziland este

un rnic regat inrins pe 0 zona de pedis. Resursele minerale ale larii includ bauxita

§i diarnantele. 40% din forta de rnunca lucreaza in agriculcura. Citricele ~j ananasul se cultiva pe plantatii, iar trestia de zahar este principalul produs peneru export.

FAljNA DE CAMPIE

MUN.TI §I vA.l

MANOElA, NELSON

DATE ESENPALE SWAZILAND

APITALA Mbabane SUPRAFAT" 17.363 km~

POPUlATI£ 938.000 locuirori

LIMIH PRINCfPAL£: siswari, engleza

REUGTI DOMINANT crcstinism, crcdinrc rradirionale

MONEDA lilangeni

Popularia swazi Majoritarca locuirorilor rae parte din grupul swazi ji au un stil de vial" rradirional

de dan. Clanurile so a~ti

1.., zone rurnle, in locuinn, imprli~<iaec, conduse de un ~cf ~i de cacrc mama acesruia. Populaeia swaz.i are un rrecur bogar in poezle si povesnri populare.

ROCI SI MINERAlE

SPQRTURI CU MINGEA

AFRICA DE SUD, ISTORIC

lNCEPAND CU ANUL 100, AFRICA DE SUD a fost din ee in ee mai rnult populata de agrieultori vorbitori de bantu. in anii 1600, colonistii olandezi au inliintat ferme in Colonia Capului, foqand

- , - agrieultorii atricani sa paraseasd teriroriul, Colonistii olandezi au fost

urmati de britanici ~i ambele grupuri au intrat in conflict cu populatia rnajoritara de culoare, mai ales eu cei din etnia Zulu. Pana in anii 1800, britanicii ~i olandezii - numiti acwn buri - au~ inceput sa concureze unii cu alrii pentru a pune stiipanire pe boga~iile sud-atricane, In 1950, un guvem constiruit in intregime din albi a preluat puterea ~i i-a privat pe sud-africanii de culoare de dreptul la vot.In anul1991, aceasta politics s-a schimbat, iar in 1994 au avut loe alegeri democratice.

Colonistii europeni

in 165 I, fermieni olandezi au format ~eziiri in Colonia Capului. Colonistii se nurneau buri (cuvant care tnseamna agricultor in olandeza}, iar descendentii acestora se nurnesc astazi afrikaaned Din 1795, r= masma cc purerea olandezilor siabea, britanicii dominau din ce in ce rnai rnult teriroriu in Africa de Sud.

Razboaiele anglo-bure

Din 1880. briranicii au Incercat ,a puna stapinir" pc republicile bure, Ei au e~u a , in rimpul primului razboi (1880), in,a dupa

desco peri rea d iamanrelor j i aurului In Transvaal, in 1886. ei si-au sporir eformrlle in accasta direcrle. Un al doi lea ,""zoo i ,angero" In 1 899. a dus pan; la urma I. predarea burllor, in J 902_

Uniunea Africii de Sud

in 1910, mine ritatile briranicilor §i burilor au format Uniunea Africii de Sud, cu briranicii la eonducere. Au urrnat decenii de represiune a sudafrieanilor de culoare,

Apartheid

Sub regimul de Apartheid (politidi separatista] din 1948. eo,i .ud-africanH au fuse dasifica\i dupa rasa din care fareau parre. Sud-africanii de culoare fi·." picrduc dreprul la vor, d repm I de a derine proprietii.li, ,ii ciil .. - roreasci sau sa munceasca fad pcrmis. Asiaticii li sudafricanii "colorati" sal! mel:i~ii avcau dreprul sa voteze, insi nu aveau dreprul I" acde~i fitciliro~i ca sud-africanii albi, Albi, i~i rczervau dreprul la cole mai bune condipi de c az ale, celt mai bune [ocuri de munca Ii §<oli.

lnrrare lner-un oflclu pogral rezervar celor de culoarc

Marea Migrafie

In 1806, colcnistii bricanici au cifrigat aloma Capului de I. burl. Peneru a scipa de sub ""piinire. brieanicilor, burii ou migrar In mas, clue inreriorul corninentului, Aceasta tnipre a lOS[ cunoscuta drepe Mar ea Migra!ie (1836·184 S). Burii au IOrnkl< arunci dau; republic independent. - Sr.",1 Liber Orania si Transvaalul,

Popas penau 0 familie de burl

Spaear

Bantu

Arum 2000 de ani, agriculrorli vorbirori de banru ai Epocii de fier. din nord-est, s-au 'ie7-", pc coasra de esc a Afrieii de Slid Ii in Wilde de savana ale Transvaalulul. Acqtia au fose srramosii majoririitii sud-africanc de culoarc, Astazi. majoritarea populariei vorbesre 0 vari allta a d ialcctu lui Ban til.

Populatia zulu

in jurul anului 1818, un §ef zulu nurnit Chaka (mort in 1828) formase in Natalul nord-estic un imperiu nurnit Zululand. Impii; razboinicii siii bine organizari, au luprat adi.t ell britanicii, cat ~i ell burii, Ei erau inversunari ~i foarte disciplinari: puteau parcurge pana la 64 km pe jos incr-o zi,

Congresul ational African Congresul Naponal African, sau CNA (ANe dupa abrevierea originala), infiinrat in 1912. a fo" singurul pardd politic care reprezenra ill ccrescle sud -african i lor negri, Prine ipalul ,;lu scop a fo" abolirea apartheidului. Guvernarea Africii de Sud a dcclarat CNA In afara legii, in'. In final l-a acceptat, in anul 1990. putin rirnp inainre de eliberarea lui I elson Mandel a,

Istoric 1852 Burii 'Ii creeaza propriile republic: lndepcndentc,

19 J 0 So forn'.<lZ3 Uniunea ACridi de Sud. incluzand Provincia Capului, N.raluJ, Statul Libcr Orania ii Trans"",t1ul.

1931 Africa de Sud iii

c~[ig" independ.nl'_ ~O" din piele de cap,a

Steve Biko

Biko (1946- J 977) a fost lin opozant al rcgimului de aparchcld care a

fo ndae Asocin Ii. Stude n Ii lor Sudafricani (SA SO) Ii a fosr co-fondaror al Con~tiiniei Negre. til anul1977 a fo_" aresra ji batm de Catre pclirie piini\ ce a lnrrac in coma, ~ase zile

mai t:miu a murit, iar moartea sa a rcprezent.r un semnal de alarma pc plan in,emotionaL Nu a 10" amlO, n~meni de omorarea sa, ins.i c:l'lui sau • fostredeschi in 1997.

SeU! realiza«

Noua Afrid de Sud

In 1990. dupf ce a peerecur 28 de ani in inchisoare, unul dintre liderii CNA, Nelson Mandel a, a fosr ellberar. La putin timp dupa aceea, s-a indln it cu presedineele F \XI' de Klerk pen rru a d i scu ta schimbarile din domcniul politicu Africii de Sud. Dupa convorbirile acestora, a fast

a bol i r regi rrr III de aparcheid ji au fos: organjzare primele aleger: liberc, mulrirasiale. Penrru prima data. t:lasia[icii", "negril" ~i meti}ij <Ill avut drcpruri de vor depllne. Tara l-a ale. pc Nelson Mandela presediuee al unci Africi de Sud no i ~i democraricc,

Co.da in f..!" unui birou elecroral, Karlehong

1948 Parcidul Na\ional (P N) este ales la guvcrnare ~i in i{iaza regimul de apartheid, Prin acesta se scabilcau zonele rezldermale 'amee numite "Homelands drept ronde destinate majoririfii negre.

1976 Poliria deschide focul asupra unui rnal'~ srudcntesc In SOWCtO; urmcazoi demQnstrafii, in senm de pro[(~~r In scara larh..a-

Anii 1970 Comunitacea mondiala impune sanctiuni economice Africii de Sud.

1990 Depurarul CNA (ANe) Nelson Mandel. me ehberar din inchisoare.

1991 Ute .boli[ aparrhcidul, 1994 So fin primele alegeri general. non·ra,iale.

MANOELA, NELSON

AFRICA, ISTORIC

IMPERII

EXPLORARE

GUVERN SI POLITlCA

23

AFRI CA, CENTRALA

ECUATORUL TRECE PRIN Mrica Centrala, influenrand nu numai clima, ci ~i modul de viata. In aceasta zona exista zece tari. Toare au fos~ colonii europene, avand 0 is~orie rnarcata

de crudul cornert cu sclavi. Desi toate aceste

~ari au devenit independente inainte de sfar~itul anilor '60, ele au avut destine difcrite. Camerunul este srabil, in timp ce Republica Democrats Congo ~i Republica Cenrrafricana au suporrar regimuri dictatoriale. Majoritatea populariei cenrrafricane traiesce din agricuI tura,

Sdindlc vcrcicale ale rnunplor vulcanici Tibcsri domlna gcal'i~1't dintre Ciad ,i Libia, in Deserrul Sahara. Cu 0 alti tu dine de 3.415 ru pes", nivelul marii, Emi Koussi esre eel mni inalt varf_

RallI Congo

Congo, unul din cele mal hlng; f1uvii ale lurnii, mID1;" Inainre Zair, curw;: sub fOrma unui cor mare, cu

o lungim. de 4..666 km, rraversan d Ecu arorul de doua ori. Lrig" 0 zo na de aproxlmariv 3.630.000 kn12

B

A

G

H

5

Relief

Peisajul varina 1n functle de disranra fadi

de Ecuator, 0 mare parte din regiune esce acoperira ell deal uri ~i viii, cu munri stancosi in nord ~i in est. Aridul desert Sahara ~i Sahelul se lntind ill nordul extrern. Mai [a sud se afla rnarele baztnecuarorial a! fJuviuluj Congo, inconjurat de padure rropicala neatinsd.

Zone impadurire uscare Pod mil. tropical. rac lac zonelor impiiciuri,c. unde climasul cstc mulr mai uscar, ion i'i;ceas:r-a regi uti e Cre5C accacia ,i baobab; i. Acesria dill unnf au rrunchiuri

fun rre groa.~e ~ In en re po [ pasrra a POl, peni[ru a Sf h ran i. Unii baobab: din Podisu) Cen rral Cameru 11~'l. tra icsc 1.000 de ani.

6

B", in" I cold I i umed al A "vi lil u i Co ngo este cea rnai mare

• regi une d. pad u re "0 pic.lii d in Africa. In com pe til ia pemfu lumina, 0 mart varicrate de: copaci sc il1ar~a~ formand till baldach in proeecror, bogar ttl pion re Ii arurnale.

9

Diversitare ecoid

T ra iesc sure d. pop ula ~ii d i fen re in Africa Cen trala, fiecar. cu p rapr iile ob ieei uri ,i lim b i. G ru purlle mar i cupri nd Congo Ii Luba dq; exis .. mai rnulrc gr"pu,i d. pLgl'ne.j~ printre Care Twa. Baka ~i Mbun. care crfiiesc in

poienile din inirna pjldntii tTOP icale. Un nu "':; r di n ce ill cc mai marc de onmcni se murs la or~1 peJ'i[ru ;;'i scfipa de razbo i, secera sou foan'e re Ii p.mm cii localitiitile

mai mari orera mai rnulre

o por t L1ni[a~j de a gas i de lucru ,i de mancare,

Scf nl unui sac, Brazzaville, Congo

Clima pc regiuni

Nordul '"g;"nii, zona 29°C 27"C

Saharci Ii Sahclulu i, me o ru~ic lata de tercn uscat

Ii prOf"i., core ""j"lee 1.434 mm

dup« ploale, 1" contrast,

in padurtle ceuaroria]c cad in flccare zi precipitatii de pcsl:e 38 rum. In par rea. sudica, sezonul musonic dillea:4a inrrc Iunile mai §i ocrombrie.

7

11

12

" ..

24

Ciad

Republica Ciad, situata in cenrrul continentului african, esre una din cele mai sarace tari ale lumii. Aproape 0 jumarate

din suprafara tarii cste desert san se aOa in Sahel, unde precipirariilc sum neregulare. Mai mult de jumatate din popularie lucreaza in agriculmra, in apropierea raului Chari din sud, insa lipsa hranei inca reprezinta problema. Ciadul are careva resurse mincraie, dar acestea sum neexploatare.

Camerun

Situat pe. coasta de vest a Africii, Carnerunul a fost in rrecut 0 colonie iJ11paq:itii inrre francezi §i britanici. Cele

dona paqi si-au dobandit independenra §i s-au unit in 1961. In ciuda problernelor de la inceput, Camerunul are asrazi una dinrre cele mai prospere economii din Africa, exporrand petrol, bauxita §i 0 serie de produse naturale, printre care cacao, cafea §i cauciue. Tara are 0 culrura divers a, cuprinzand 230 de grupuri ernice.

Nornazi musulmani

Mai muir de 100.000 de musulman i nomazi

ITai esc in dej'erI §i ln no rd ul "'giu 11 i lor Sahelului, pe renroriul Ciadulu i. Dinrre ei face parte popula~ia Kanimbo, inrudirn eu arabii

~i be rbcn i din Africa de No rd. Zil n ic, fcmei le Kanimbo rrebuic sa ",obor" dist.n" lungi. prin c.ldura, ca sa aduca opa pcntru huniHile lor.

Carnile

Una dlnere pllli nele modalirari de a "'oIbate marele d<¥rt saharian esce pc cOmilo,

Acesrea sunt folosire ca animale de povar-i, transporrand produse foresrierc ~i mineral. de [a Lacul Clad, ji, de asemenea, in .griCLLI[urii, la pompa". apei ji penrru transporrul oamenilor. Crc catorii "alorilidl Iapeele, carne. ji pielea,

COlya ttSClftJ) jbihti/a fa

DATE ESENTIALE CIAO

CAPITALA N'Djamena

SUPRAFATA 1.284.000 km!

POl'ULAPE 8.100.000

Luu:u PRJNcrPAL.f. fr:i.lnccza. araba, s;nm R.£LJGII DO~UNA.j_"Ii'TE mahornedana, crest: n a. cred in te rrad i lion "I e

MONEDA francul CFA

Fulani

Un grup nomad numir Fulani strabare Afrk a, pasrorind vice §i curreierdnd pe oriunde ,0 1,""<I[e iarbJ de pascur, Membrll ,,'ii

beau lspre de vaca ji II ("Ios",e penITt! a produce lUU ~i bran:di. Ei usuca ~i decorcaza coaja unui [ip de frucc, f(]tosind~o ca recipient pen"u opii ji vase,

Cheresrea

La fel ca mulre ,iiri africane, Carncrunul vinde busteni de c'\cnp. tare. lnclusiv

~ mahon, abanos ~i tee din pad uril e sale ere p kale. pcnnu a obrine valuta. Dcsi acesr rip de corner] rcprezinm 0 zec i me din exporrurilc rorale ale larii, el punc in mare pcricol lfIIiIi:jWi~e.::!:I:"";..J.· viirorul padurtlor,

Fructeie uscnte amplificli ,uneW! coardelor.

Muzica .l1ako55a esre \111 sri! popular de muzica rradi,iol1al;; africana .• "alld"·ji originile in Cameron, Se canta la insrrumence rradirionale, inclusiv acesra, numir muet, Insrrumenrnl se construieste folosind un bat de 1"11111, coarde dill par de calli frucrc gollee de rnicz. Cci care cim;; I. ,1UNlt sun r prcgati ~i in mod spec ial ~i sun r faa rrc -ap rcci n~i in soc lc [3 [c.

Mtti multe coarde sc ;m;"d de-a l."'t,,1 bd!ldui Ii sr aupesc, penty/{ a scoatr difedtc sunete.

Forhal

Unul din cele mai importanrc sporruri de amatori, fotbalul, sc bucura de po pu lari tare, iar oam en i i joaca forbal oridind au tirnp, Mcciurile .,rag mulrimi mari de specrarori, Dupa ce ji-" ararat abilira\ilc I. Cupa MOlldi"lii din 1990, echipa "alionala de fotba.! a Carncrunului a IOs[ recunoscurii drepr una din cele mai bunt din Africa.

Republica Centrafricana

Aiezata in inirna Africii, Republica Centrafricana, sau CAR, are 0 isrorie

cornplexa. Seceta alaruri de 13 ani de guvernare rep res iva all rransforrnar CAR intr-una din cele mai sa race iari din fume. Doar 2% din populatie rraiesc In nordul semi-arid, majoritarea fiind aglornerara in sate din padurile rropicale sudice.

Popnlatia

Populatia CAR core form.ra din ~.p[C grupuri de limbil bantu ~i mai multe grupuri mid. Csreva mil de vanarori~culcgatori traiesc

in phdurea rroplcala, in armonie cu natura. Supravieruiesc miindnd frucre ,.Iba'ice 1i iIi consrruiesc casele din frunze de bananier,

Burnbac Cafcaua ji bum bacu I formeaza impreuna aproximaciv I 3% din exporrurilc farii. Cultivae pc planrarii lnrinsc, burn bacul sc folosesre 111 intregirnc. Fibra sau capsula sc roarce In fire, pencru a produce textile.

Uleiul din scminre reprezinrfi baza muleor ulimenrc, ill [imp ce tijcle ~i Frunzele planrci sUI'Jr reinrrodusc 111 sol, ca lngrnl~mi"'c.

Hrana

Populatia CAR iii produce alirnenccle aproope in ,ntregime prin agriculrura de .<ubzi<rel1!a. Cuttur ile de radacini cornestibile, prccum manlocul, ignartl:l §i [egurnele. cresc aiaruri de cereale, ca rnciul, pcrumbul ji sorgul. Pcsrele dill raurilc CAR, cum sum Chari Ii Ubangi, rcprezinra 0 imporranra <ursa de proreine.

DATE ESENTIALE CAMERUN

CAPITALA Yaounde

SUPltAFATA 475.400 km2

Por'ULAT";; I S.200.000

LIMDl PRINCJI'ALE francez», englezn. fang, duala, ful,mi

RE.],,.IGIl .oOMINANTE credinre rradirionalc, cresrinism, mahorncdan.i

MONED;\. francul CFA

DATE ESENTIALE

REPUBLICA CENTRAFRICANA

SUPRAFATA 622,984 km2

POI'ULATIE 3.800.000

LIMBII'RJNCIPALE [ranceza, sango. zande, banda, sara, arabs

RELiGU OOMINANTE crcdmte

rraciirionaie, mahorncdana, cr~tina

soroue manual

Manioc

25

AFRJCA, CENTRAL.~

Congo

Republica Congo a fost teritoriu francez pana In 1960. Esre un teritoriu fierbinre, urned, iar nordul bine impadurit

are putini locuitori. Aproape jumatate din populatie face parte din grupul Kongo.

Resrul cuprinde Bateke, M'Bochi ~i Sangha. Cornertul ell rninerale ~i cherestea a contribuir la imbogarirea ~arii, dar multi locuitori SW)t inca agriculrori de subzisrenta.

cafcn

Un element escntial aJ vi{:{ii ofricane, robc!c se rolas,,, penrru sernnalizare. dar

ti pemru fmnidi.

Majorirarca robelor sunt scobire inrr-un mod complex dill bucati soli de de lernn ~i pOt

fi decorate cu diverse ripuri

de lcmn ~i pieie, Tobele sum realizate in diverse forme ~i dlrneasiuni- accasta este aproape

I. ddt ]n.lril co robosarul,

Economie

Pcrrolul din Oceanul Adami, reprezlnta 90 de proccnrc din

export uri [e Republicii Congo, conrribulnd in m3IC m~lsura la bunastarea prii. Flucruarlile prerulu: perrolului au produs unele prcblcme economice, Insa cantitarca expormra

a rarnas marc. Derri~arca padurtlor, in scopul cxportarii lemnulul tropical, este 0 problema de mcdiu din ce in

co rnai mare. Barjc uriase pe fluviul Congo li pe alre r1uri rransporra cheresrea pana la Brazzaville; de acolo, Ciiil. Ferarc Congolcze ie due pana

1. Pointe Norte, singurul POfI al Republicll Congo.

Pide .• de aninml este intinsii peste IOba.

FiCCf1I't· pRJ/ale de tac:lto (online .apro:dnJ.flfil1 3ade boabe, rm'e se fltosesc III prodllcerFil ciocolatei san

i11 industria cosmetlcel. ,.:

Recolcele

Aproxirnarlv 50% din for\a de muncd sunr agriculrori care cult;vii manioc, pcrumb, orez, alune ~i frucre pentru '·~i hr'ni farniliile. Mulre al imenre Se imporra, Exporrul consranr de cafea fi cacao a salvat Republica Congo dc la probleme econo m ice.

Pastat€' de cacao

Gabon

o coasta nisipoasa inconjuraca

de palmieri, de 800 km lungime, bogata in vegetaue rropicala, domina peisajul Cabonului, Tara d.~riga 80 % din devize

din petrol; rnai vindc cheresrea, mangan §i rninereu de uraniu, Gabonul are potential in a deveni ° pra bogata, lnsa administrarea gre~ita a guvernului a condus la 0 siiriicie continua.

Populatia

DCji Gabonul esre una dill ",rile celc rnai slab populate din Africa, c. cuprinde peste 40 de

grupuri ernice. Indigcnli Fang rormeoz, grupul eel 11, ai marc. Candva Iu p ratori remu{k In p re zen r predomlna 111 glll'Crn. Majorit ar ea gabonezilor

sum crcscini, iar 90% din copiii lor merg I. ~o.la prirnard. Traditiile gaboneze de dans, canrec. poezle Ii istorisir povesti raman un dement socio-cultural

important al vietii de 2:i cu z].

Femeie in Libreville, capirala Gabouului

Guineea Ecuatoriala

Doua fosre colonii spaniole forrneaza

Guineea Ecuatoriala, asezara In apropierca Ecuatorului. Rio Muni, nurnit ~i Mbini, se afla pe continentul african, iar insula Bloke, cu lin sol vulcanic ferril, ideal pentru cultivarea arbusrului de cacao, se afla in nord-vest, !anga coasta Camerunului ..

Libreville Agit.tulo"'l-porr Libreville a fosc lntcrnciat in 18 9, de catre ollterii de marina francezi. insemnond in franccza "or'f Iiber", libreville

a devcn it noul camin pen"u sclavii eliberari,

In prez.", e5IC un

or~ modern) In plina dezvolrare, un cen tru cultural, economic ~i rcscdirna guvemului. Mulli ce,oleni "tnt bogati, dar lnc:a rnai l:xiua sarac;:ic,

;nlilJdd,la Librtville la Frenchville.

Merode tradirionale de vindecare L.a rei ca alti africani, muld locultori ai Guincci Ecuaeoriale crcd d\ be ala So dare rca~" influenrel spirirelor rele, Vracil foloscsc dansun ~i incanratii penrru a inlarura splritele rcle. Ei p.srreau'i In 5kule~ul propriu anumiee oase de nnimalc, scoici, bere ~i pa'li ale planrelor, pe care le folosesc in ceremoniile de grup.

Dinre de hipoporam

26

Os dc animal

DATE ESENTIALE CONGO

CAJ'ITAJ..A Brazzaville

5 liJ'RAFATA 342.000 kl11'

POPULATIE 3.100.000

LI~'fBI PR..INCIPAJ .. £ Franceza, congoleza. REuGII DOMIiNANT£. crc~rina. credinre traditlonale

MONEO ... francui CFA

DATE ESENTIALE GABON

CAPfr ... LA Libreville

SUPRAFATA 267.667 10m'

POPU'."T'E 1.300.000

Caile Ferate Gabonese

Deschise in 1986, P""tru "transporrn aur Ii m.ng,Ul. CaiJe Ferate Gaboncze au dar n.a~fere mulror controversc, pcnrru c;:a au fos: ccnsrruire prin padurile tropicalc, disrrugdnd multi copaci valorosi Ii rari.

DATE

ESE 'PALE GUINEEA ECUATORIALA

C.U'ITALA Malabo

SUPRAFAT" 28.05 I km' POPULATlE 470.000 Lrxtar PRfNCIP.UE

spaniola, bubi, fang, franceza

Fam ilii J1 U rn crease

In r.ndul populatiei Guineel Ecuatoriale se pasrreaza 0 purernicii tr.di~ie a familiilor mari, numcroasc, care locuiesc tmpreuna ii se ajura inrre ele.

RELIGII DOMJNANTE crt~tina

MONEDA franc,,1 CFA

AFRICA, CENTRAL}.

Republica Democrata Congo

Cunoscuca in [recut sub numcle de Congo Belgian, iar apoi de Zair, lara a prim it numele de Republica Democrara

Congo In 1997, dupa rastll rnarea guvernihi i militate corupte. Tara se iminde pe un pia tau siruar la 1. 200 m deasupra n ivelului rnarii, srrabacur de fluvi ul Congo. Piim;u11:u] este rodiror §.i bogat in minereuri, insa regtmurile

de guvernare risipircare, dar ~i razboiui civil, inclusiv confliccul cu Rwanda din anii 1996- 1997, all sariicit-o.

Femeie creola vfin'/~an d d i aman re

Agricnltura

Rep ubi lea Dernocmta

Co ~go are mu I, eeren

cu I ti vabil. ~"izcci I. su <1i din popu la,;t "i;"!tt din agrlculturn de su bzisten ",. prod "d.n d ule i. de pal m ier c:afe:il, ceai, cnuci uc ~

bumbac, f,u cte, leg" m e

si orez.

Pr e« "III' ctes rae scoici

rvwr/e

Minerit

M i nereu I de c upru, cobahul p

d iamantele reprezi or; 8 5% din

expo rcurlle nationale, Repu blica Democrats C ong<> ocu P" loeul doi in producria rn 0 ndial .. de d ia mante cu un mine ri r in renslv in provincia Sheba.

Rwanda

Una din cele mai dens populate ~ari ale Africii, Rwanda a sadi.cit din cauza con£licrelor inrercmice, care au silit

sure de rnti de oarneni sa plece in Republica Dcmccrata Congo, pentru siguranra 101:

Rwanda se dezvoltii datorita exporrului de cafea, ceai, cosiror §i rninereuri de tungsten. Marea majoritate a populatiei abia l-eu~C§te sa se hraneasca,

Pacem Vulcanijor

Parcul vulcanilor esre rezervatle natural a do m i nata de rnunri vulcanici, dirt care doi sunt activi. Parcul estc uhimul re fugiu ".1 g<>rtlelo, de mume. fiind 111<;,ln;r.,

1n prt:l.cnt) tn 111!.!n1ai dol";: aprox;ma,iv }O de <xem plore .

..

AFRICA, rSTORIC

27

DATE ESENTIALE RWANDA

CAPlTALA Kigali

SUFRAFA"fA 26.3}8 kml

f'OPULATIE 7.900.000 L!M.B! PIUNCIMLE

ki nyarwa nda, franceza, kiswah i 1 i

RELlGlJ DOMINANTE cre~rll1a

MONEOA franc Rw,md,

AGRICULTURA

Masd

Inrre mu Ice le popoare ale Rep ublici i Democ rare

Congo se nunlara ~r Ku ba, LIn rnic gn.JP ernie "aRC rraie~te aici

de m ul \i an i. $< ful grupulu i poarra o rnasca de ... i.nam~N. reaJizad din scoici, rnargele Ii ra fie,

Can: sim bol izeaza pure rea Mort! ui Sp i r i ,_ E.

de masca Ma,hJJTI boy,

Conflicte interernice

Grantrele aeruale din Africa Centrala dareaza din perioada colonialismului european Ii nu pn seama d. orgamzarea ern ica.logic::a. In uncle locuri, in prC'z€:n.t. au loc ';\2bo.ie etnice, de exempl u eel In ore hu ru ~i rutsi din Rwanda 1; Burundi. De sure de ani. Rwanda a f05' dominara d~ rutsi, care il conduceau p" huru. in 1959, popularia Hum s-a rcvolrat Ii conflictul '-0 r"pandi,. Pe la mijloeul anilor ' 90, nivel ul violen ,ei " crescue, ajung;'ndu-oc I. SOO,OOO morfi in rgndul pcpulariei rutsi ~i 1:3. un mare exod 3J populariei.

DATE ESENTIALE REP" DEM. CONGO

CAf!ITALA Kinshasa

5uPRAFATA 2.}4:;.410 km

POPULATIE 52,200,000

LIM B I PRI N Cl Pi\LE [ran CC'", cngleea, kiswah i I i~ lingala

RSllGIJ 001\1 INAN'TE cre~fin:\, credinre traditionale

JVlONEDA f,onc congolez

Porturi fluviale

Fleviul Congo ji alluc~\;j ,iii dnu (iri i 11.500 kill de di navigabile, Exisra muir. porrurl fluvlale cu I"mi ere nava]c ~i de reparari i! magazine JllqtC::1ugare~ti ~L piere pline de \fia,a. unde se van d man ioc, frucce

Ii POl tc. d or 1 i del icaresc precLl In ca me de rna imura fi de F'pe. Ccrnercianrn l~i Ira [lSpO rta rna rfa I a pi e ~c in canoe confectionare de m~~"g.'i loculi.

Aceasra pdt miCU1;a, forrnara din doua insule vulcanice principale, Sao

Tome ~i Principe, ~i patru insule rnai mici, se afla la 200 km de coasta Gabonului. Munrii lor sum acoperitl de paduri, soluri bogate in serninte de cacao ~i sfecla de zahar, Pescunulesre 0 activitare cu un mare potential de dezvolrare,

Burundi

~ Asemenea Rwandei, vecina sa, ~j

~ Burundi a fast 5~iaf de confiicrele intre

rursi ~i huru.care au provocat revoke ~i rnii de morri. Burundi are resurse irnportanre de perrol ~j niche! sub Lacul Tanganyika, dar

1i Iipsesc resursele financiare penrrl! a incepe extracria, Marea majoritate a populapei este rcprezcncars de fermieri de subzistenp.

r i rare" ngricul co rilor cul<iva man lee Ii porum b pen"" '"ji hr'n i f"",ihik. Unii cu] ri va cafea, ceai,

b umbac j i ban an e penrru expor~_

r· .• ".,. MAIMUTE $1 MuzrCA

MP", ... .1 ALTE PRIMATE

DATE ESENTIALE BURUNDI

CAPITALA Bujumbura SUl'RAI'AT" 27.830 bn"

POPULATIE 6.500.000 L!M'" PIUNClfAI.E

b ru nd i, franceza, swahili

REl.JGlr DOMINANTE erel!i n ii, credin re <,adifionaJe

N(ONEDA h-anc Burundi

PAOURI

Piper Boabele mici ~t verzi ale planrei de piper sc

imL1G.~c pe L"la~lIrn ce 50 coc, Recol (ate irnedi at, boabc I c pc

ju rn atate coaptc sunt curapre. uscare de scare arunci cand suru Ia p:tmam ~i ccmutc in ~ici pen.tru a fo rrn a p iperu I negru.

DATE ESENTIALE SAO TOME ~I

PRINCIPE

Cultura creola

Nirncni nil a locui t pe aceste insule ¢na cilnd explo ,ram.ii porrughezi au aCOStt1(:, m

14 70. POrtud1e-~ij au popular lnsulele CLt 'davi de pc continenr. Descendendi lor amesrecari ~.U crear o culm r:l, nurn in! creola, in", populaaa creola rcpr< .. 'Zimi acurn numai 10'Ni din roralul acesreia, in[cuci, mai IllUIr de 4000 de crcoli all parasi! ,arn cind s-~ clob:1.ndir independen,a.

CAl'ITAl.A Sao Tome SUf'R.APA,A 100 I k",l POPULATIJE 159,900 LlMB! .PRlNC!PALE

porrugheza

RELIGIl OOMINANTE crq[illa

MONEDA dobra

PETROL

PORTURI SI CAl NAVIGABILE

SCLAVAGISM T!),ENURJ 51 CAr F:ERATI:

Pasroritul nomad

Multi dinrre biil<in.jii AJricii de Est, 1110i ale, pcpularia dink. elin Sudan, sune nornazi. Inwrolndu-se dintr-un lac in alrul cu cirezilc lor de vi ce, in call ta re de apa ~j p,ii~"j n i. Co nett rcn {<l: pen:rru terenuri ii sile~te pc l11ul~i nornazl sa caure alee modurl de via~3. Un ~ t ba rb 3.{i mcrg oca z ion a I sa lucreze in ora~e sau peo lantiere de consrrucrii.

Tabilra de vite a cribului Dinka, Sudan

AFRICA DE EST

Relief

UNA DIN CELE MAl VECHI civilizatii ale lumii, Egiprul, ocupa coltul nord-estic al Africii de ~st, iar Kenya, Tanzania §i Uganda se afla spre sud .. In Cornul Africii, 0 bucara de pamant care are iesire la Oceanul Indian, se gasesc patru din cele mai sarace ~ari ale lumii - Eritreea, Somalia, Etiopia §i Djibouti. In ultirnii ani, Somalia, Sudanul §i Eriopia au fost devastate de seceta §i razboaie. Majoritarea est-africanilor supravieruiesc din agriculrura, iar ceilalti se bazeaza pe ajutoarele in alimente provenite din strainatare.

Marele Rift African traverseaza Africa de Est. Acesra csrc 0 falle in scoarta pamanrului, care continua la nord cu Marea Rosie. Alee clemente cuprind Nilui, eel rnai iUJ1g fiuviu din lume, ~i Lacul Victoria, eel mai mare lac al Africii. Relieful variar include deserturi, carnpii, rnunti §i rnlasrini.

Ruul Nil

Cu a lungime de 6.695 krn, Nilul tntrctinc rnii de oameni care :mtiesc pe malurile sale. Fluvlul "tlrge 'pre nord, din Lacu] Vicco ri a c;a ~H': Ma rca Mediteranji. Cascadele Nilului Albasrru se afla pe tin lmporranc aflueor al Nilulu i, in Eciopia.

Savana

Sudul \arilor din Africa de Est cuprinde suprafere mari de savnnf "\U <"'''pi. p",.:ira," ell accacia Ii baobabl, Ace as <" reglune esre habicarul mulcor animate' s.alba(icc africanc, printre care anrilopcle, gir"fde ji zebrele, dar Ii animale de prado. ca lcii Ii hienele.

odi su!

t iopi a n

lUI imanjaro

• Cel mai inalt v'rf ~I Africii, CU 5.895 m, Murucle Kibo eel aco peri t de ,opad il, est. un ul din eel tre i vulcan i n.i gru pulu i Kilnnanjaro, Grupul domini parcel national Arush a in Tanzania. [a granip. cu Kenya. AbLLrI!.d ~i fumul care ics dill craterul lui Kibo ararJ. c.1 vulcanul nu esre indo stins, fnpt can: conrribule la "".gerca alpirusnlor,

Clima pe regilIDi Clima Africii de Esr esce afec.,.,;; de

23'C

~."'C

al ri rud ~ ne. Do rn inate de deject, Djibcuti s] PJ rri din Egi p<. E ri creea,

Eciopia, Sudan )i Somalia,

sufera de secera. Sudul Sudanului ~i esrul Etiopiei se bucurj. de plo i sewn le re, in rim p c. par ,i d it, Tanzanin, Kenya 1 i Uganda SUJ"I[ nerbin~i fi uscace: I'cgiunile munroase sunr umede,

580mm

28

AFRICA DE EST

Egipt

Astazi, la fel ca ~i de-a lungul isroriei sale de 5.000 de ani, Egiptul depinde de t1uviul Nil in ceea ce privesre apa, hran a, rransporrul §i

energia, gencrara acum de marele baraj de la Aswan, Egiptul controleaza Canalul Suez, 0 imponama cale maritima care leagii Africa, Europa ~i Asia ~i creeaza venituri larii. 99% din Iocuirorii Egiprului traiesc pe rnaiurile fauhli bogare §i fertile ~j majoritarea sunr agriculron, in ciuda faprulu! cii industria petrollera §i comertul ruristic ofera un nurnar din ce ln ce rnai mare de slujbe.

.Ap.1 scoassi ulimt7iUn.:zii (ondu('U

Agriculrura

Egiprul es re unul dinrre co; mai rna ri p rodu caw ri de C urm al eo, cart' sun r cu I rivare in oaze, irnpreuna ell pcpcn ii. In rimp ce umi agncultori apl id me rode mod erne. m1l1liftftab;n;. sau ,:;rani agriculron, folosesc rchrucr vechi de secole, cum ar r. cen

pri n care un mag;lir acrioneazd 0 roadi ca rc scoarc a pa p CIl rru irigalii.

Fel , ra dirional de mancare

Avand reputaria ci ore virst:I piramidelor, fduJ

orad i lion:ol cgj p<<:m de mancare fo1 mt'ti.:rme sa:: &ee fi.rband &..ok Iaci OJ usru mi. ceapi. ulei de maslin(' J"i condlmeeee,

Fasolea se scn~ cu ~ fime wi. lamiic ~ paine din aluac nedospu, )..Un= """ adesea inscpcide ceai duke p cali:...

Cairo

Vcchea capital'; a £giprului este eel rnai mate o~ din Africa, ".md ° populane de 7 .000.000 locuirori, Are eel punn J .000 moschei. unele co nsrruhe cu p;;,rni furati de I. pirarn ide. S<riz~c ingu= .1 c vech iului Cairo sua pline de bazare agitate. in urcp c. bogarul carrier de ves are

caz inouri ~i horel uri moderne,

Moscheca Sultan Hassan si imprejurimilc

Sudan

Sudanul este cea mal mare prii din Africa, masurand 2.050 km

in lungime de la nord la sud. Dqenul din nord face loc unei campii centrale verzi, Mlastina acopera 0 mare pane din sud. Doua brare ale Nilului (Nilui Alb §i Nilul Albastru) sc inralnesc in capitala Khartoum, oferind sol fen:il, bun pentru agriculmra. Tara are resurse bune de perrol §i minereuri, insa di.zboiul ~i secem au sliibit-o.

Popularia

Ex i,,,i p""e 500 de Sr" purl emice sudanese, care vorbesc aprox imari I' I 00 d. I imbi ~i dialccre. Unele sunr de' paste ri nomazi,

J in [1"0 care mu I,i s- au stabllit la C/". 0 fern,". Majoritarea derin to 1"0" ,,1 1.0 r ~i rr3 iesc ill sate de colibe d. ",~l de-a lung"] Nilului. unde agri cu ttu ra se c-ornbina cu pe.scuirnl. Ceea ce se produce !'" I'ind. I. p i'la. Riizhoi u.l ci 1'" ji foame,." dill ,ud ul Sudanul u i i·.u

dCierm in .. pc local n i,i .Iii dev; nli refugi'li.

Oameni

in Egipc "a;e.'" cftreva gru pu ri ernicc. Majoritarea populadel vorbejre arab •• dar exi«;; ji minorici~ berbcre ji nubienc. Pana do curand. femelle din

m edi tll urban s- au 0 umarac printre cele mai cman cipate din I urn ea araha.j dar aceasra s [mane s-ar p urea schlmba cdaca cu . ascensiunea fundamcnralismului islamic. in fumi!i ile di n medlul rural. barb.lii merg .Ii lucre". in rim p cc ferneik gii'Oit li cara api.

Pest. 20.000 de I'.poare d. <rampon lIavigh.= prin Canalul 5 ucz i n ~ Wire an. CanaluJ. construit de i ngin eri francczi ill 1869. are 190 km Junglrne ~i ,,6:,.;. vapoarelor o ,cumru,. tnrre Golful Suez ~I 111= M.di«ran.a.

DATE ESENTIALE EGIPT

CAPITALA Coiro

SUPRAFATA 1.001.450 km'

l'OPULAT!E 69.100.000

DENSITATE 69 p"r"o""" pe kin'

LIM BA P R! NC I PillA arab.

RELIGIA DOMINANTA musulmana

MONEDA Ii,,, <gip,eolla SPER.ANTA DE VIAl" 67 ani

PERSQ""E LA UN OOCTOR 625

G (JV ERN democrade ruu I ri parrld

NZVEL DE ALFABET!ZARE 55%

Tnrism

Milioane de oarnenl sosesc tn Eglpc in, fiecare art, ,a vada piramidclc ji alte relieve ale rrecutului tndepfirtat al acesrci fori. cum ar fi mor mi neele din Valea Reg;] 0 r Ii Regi nclor sau rem p Ide din Karnak ,i Luxor. Ceil mai vcchc

pi ram ida esre pi ram ida in rrep'" de Ia Saq qara~ conscru ira a proximariv ina [1\1 J 2650 Le.n, ca morrnflnr p(:'ntru faraonul Zoser,

tru a« rd [area pes;d de/ie,"e " folog$' carpe'/m,e de pmfin vtirfu! unor b'i"

Capsula de bumbac

Bumbac D~i nurnal 5% din suprafara Egrptului PO"'" r. culrivara,

p.ra csre I1J'iU[ dinrre prirnii prod ucaro ri de bumbac, Tes.ruri lc de cal i care su ru ex po rtare snu

trans (Onll:iHe i,ti

lru b:mdi:Jl1 i n ce racofQasa, cum sun t jcbbas, sau run ic i j purm« adesea de loculn ici.

DATE ESENTIALE SUDAN

CAJlliAl..A Kharrourn

SUPRAFATA 2.505.8.J 0 kill

pOPIJLATIE 31.800000

LJ MBA PR l N CJ PALA a raba

REl,1G][ .oOM1NANTE musulrnana, cred inre tradi ~iona] e, cr~fi na

MONEDA lira sau dinarul sudanez

Conflicre religioase

eel care conduc in nord sunr musulman i arabi, iar mmaretcle inalre rue frUfl\Onsdor lor moschel domina peisajul. Mai la sud, majoritatea estc Imparpt:i In rnai mulrc grupurj ccnice ~i sunr adeprll crestinismului sau ai

.. ligi i.lo1" .[ricane <rad; \.io"ole. 0 i fe ren ~ele ,elig;oasc, ,""Iturale I; de lill1b;: inn" norJ ~i ,ud au condus la luptt: invequnate.

29

AFRICA DE EST

Eritreea

• Eritreea, 0 pea midi, fierbinte, din Cornul Africii, a devenir independenta de Etiopia in 1993, in urrna unui razboi de 30 de ani irnpotriva rrupelor criopicne, care a avur drept rezultat disrrugeri ~i noi razboaie. Resurse de cupru importanre, dar inca neexploacare, allare in jurul munrilor aspri oferii potential de dezvolrare: Pozitia strategies a ~iirii. pe coasts Mirii Rosii, ii asigurii accesul la d.mpurile perrolifere d in mare, Ia zonele de pescuir ~i la cornerciale,

Somalia

rAl Tara arida, plata, L.:::::_j rnarginira de Oceanul

Indian. Somalia are una din cele mai lungi plaje din lume. Tara ~i-a d§eigat independents In 1960, dar de la sfaqitul anilor 'SO sudul estc dominae de un rhboi civil punat intre rivali bogati, ~i nu a mai avur gllvern aetiv. Popularia este in general siiraca §i. traieste in erase siruare in nord, pe coasra, iar in sud, in apropierea raurilor,

DATE ESENPALE ERITREEA

CAP.ITALA AsrM!"J

SUPRAFATA 121.320 km"

POPULATll, 3.800.000

LIMOI PRINCIPALE tigrinya. araba

RELICIJ OO.fltUNANTE crqIina, ml..1.SUlm:;Ln3 '''IONEDA nakfa

Peste 80 la su '" din iocuirorii Entree! rraicsc di n ogriculrura de subzisrend, rnulri dinrre ei c.> p:l.stori nomazi. Agriculrorii depind de ploile din seprcmbrie. Accstea dati na~rcl'e la r3uri rCJ11porafc. care iriga recol". Insa sccecele repctarc au fiim' ca Eritreea sa fle silica sa.sc baZC'Z(' JX' ajucoarele ln alimenre din

strsinatare.

Popularia

LunguJ r"boi de independenra a dererrnlnat Iormarea unui purernlc sentiment narionalisr in randul popularici, dqi accasra aparrine unor grupuri ernice dlferire, care vorbesc limbi diferire. Femeile, din care 30.000 au Iuprar in razboi, multc av3.lld funqii de conducere, au farm presiunl asupra guvernullli poom) a dispune de drcpruri egale in noun constiruric politics.

DATE ESE pALE SOMALIA

CAI'JTALA Mogadiscio

SUPRAFATA 637.657 km'

PO.PUl.AT'E 9.200.000

LIMnJ 11itJNCIJl"ALE somaleza, araba

R.£UGII DOMIN ANTE musulmana

Mogadiscio

Siruata pc coasra Somaliei, Mogadiscio. fose tl'luh:a vreme un port important. Arabii au inremeiar porrul cu pesre 1.000 de ani in urm'ji l-au vrndu: iralienilor in 1905. in

1960, a foot rcrurnac Somalici. Cladirile orasului sunt un amesrec de arhitccrura araba veche Ii idiana din secolul al XX-lea, ins. rnulre all fosl afeccare de rdzboi.

Etiopia

Marele Rift ....... African, LIn platou

inalr, §i deserrul arid domina relieful etiopian. Tara a indurat foamere, seceta §i razboi civil, lnsa reformele agricoJe §i ploile sezonicre au mcut ca eriopienii sa deplnda mal putin de ajuroarele externe, Pacru cincirni din popularie traiesc din agricultura. Un element important al victii de zi cu zi 11 consrituie rradiriile uniee, primrc care povesritul, rnuzica ~i dansul.

DATE ESENTIALE ETIOPIA

CAPITA LA Addi, Abcba

SUPRAFAT" 1.127.127 kill'

POPULAT!E 64.500.000

in Eticpia, lI\~ndi.,urilc condirnenrare sunr obisnuirc. Un sos iute, cunoscur sub denumirea de Walt se serve1«~ cu viril sau pui, in cl Inmuiudu-se painca_ De obicci sc manind 0 paine mcale ji pl",a, nurnitii enjera, t:'cutfi dintr-o ccrea 13 nfl'iean:i, ell I dViUj in special in Eticpia. Pcrsoanclc bogate all I. dispozipe 0 l.rgii

varietare de pescc. K tiffit criopiana, cafea arornara

CU $ecal'a. este cunoscu ~3 su b de n umlrea de ~t5all ata(ca ILL i Ada",".

MONEDA birr etiopian

RELJGU DOl\UN.o\J'I,~TI; musulmana, creltin". credinre rradlrionale

Fe/. de mdncare gati' din WlrZtlJ morcooi, luluro/'}i lint« r()}ir

OJltifit'rlt! tnri

Toen"" de Pit; en "u Ii IIrtiei rOfll

Wat. sosul c""dimfntllfl.fcfou dill et:apd 1'Olit:, chili, usturoi ji ghimbir

10~"iJ'ld de-vitti} .~(orJil0n.rJ} ardei, cbili rop'p' 1'01'"

Tara desertica situata in Golful Aden, Djibouti deservesre Etiopia ca pan. Cele dona grupuri ern ice, afar ~j isaa, au tradiria de pasrori nornazi, !nSa in prezem jurnarare rraiesc in capitala Djibouti.

Biserica ortodoxf eriopiana se afl. ill frunrea ere, rinilor din Eriopia, Locul de pelcrinaj de la Lalibela, in inal~imilt: centralctiopiene, este renurnit penrru , b lscrlcl le ere] cine datand din secolul al X-lea. Festival u 1

crrodccsi

DATE ESE pALE
DJIBOUTI
CAPITALA Djlbouri
SUl'RAF'\T'\ 22.000 kJl1'
I'OI'ULATJE 644.000
LIMBI PRINCIPALE
araba, franceza
R£L!Gll DOMINANTE
rnusulruanji, crqrina
MONEOA Iruncul
djlbouri Transporrul ~i pescuitul Orasul Djibouti. da<3nd din sccclul al XIX· Ira, esre UJ1ul din cele mai importante porruri 10 Marc" Ro~i< din zona}i produce 0 marc parte din veniru] ~arii. Industria pescuirului tnfloresce pc

apcle sale bogare.

30

Razboi civil

tIl mod trod i rion al, 50 mal", i i erau organiza~i in triburi sau grupun farnihalc loialc, conduse de membrii mat "olrscnici. Guvernul a disrrus sisremul rribal in anii '80. provocsnd ralboaic aspre. Mulri dinrre

iocalnici sunc dependenri de ajuroarele exrernc.

A FRICA DE EST

Kenya

A~ezata pe linia Ecuatorului, Kenya are un peisaj variac. Nordul arid este uscat, insa exisra 0 regiune rodiroare in care se

practica agriculrura, de-a lungul coastei, iar inaltimile din sud-vest sunr caldure si umede, Tar~ are 0 economic stabila ~i pro~p~ra care se bazeaza pe agricultura. Mai mule de 90% din popularia kenyana se slrueaza sub varsta de 45 de ani ~i face parte din 70 de grupuri ernice, Kenya se rernarca prin fauna ~i prin spectaculoasele sale parcun natioriale.

Nairobi

Fonda" de colonistii briranici c. oras de cale femtii, in 1899, airobi esre capitala Kenyei ~i un important ccnrru de afaceri ~i eelecomunicarii.

Ad aposein d 2.564 500 de Iocu i 1:0 ri, zgaric,~no ri i orasului sunr 111 contrast cu ca..npiile l_nconjur.itoare undc sc plimba elcfanrll ji leii.

Uganda

Independents [ata de Marea Briranie, d~tigata In 1962, a dus

la un conflict ernie §i [a saracie in Uganda, insa din 1986, cand a fosr reinstaura [a pacea, eeonomia s-a atlat inrr-o perioada de reeuperare lenra, Agricultura rarnane activirarea principala, exportandu-se In principal cafea, bumbae ~i rrestie de zahar, Uganda

detine, de asernenea, zaciiminte bogare, incluzand cupm, aur §i cobalt. Majoriratea locuitorilor rraiesc in sate mid.

Lacul Victoria Al doilca lac ell apa dulce ca mjirirne, de pc planera, Lacul V icroria so lnrinde inrre Uganda. Kenya ~i Tanzania, Bibani gigaIlfi au consumar aproapc roarc spcciile de pq[e din lac. Proiectul hidroelecrric de la Cascada Owen are co ,cap injumiir.'ilirea imporrurilor de pcrrol .. lc Ugandei.

AFRICA, ISTO.lUC

DATE ESENTIALE KENYA

CAPITALA; Kampala

CAPITA",A: Nairobi

SUI'RAFATA: 582.650 kin'

POI'ULAT'E: 31.300.000

LJM 8J PRINCll'AL£: kiswahili. englez. R£LJGIJ DOMINANT£: crcstinisru, rcligii rradirionalc, islamism

MONEOA: sh il ingul kenyan

Boabc de cafcn

Turismul Parcurile national. sunr principal. atractie pc.nrru mii d. rurisri care ,·izir""z.1 Kenya in fiecare an. l()\ln din ccritonul kenyan es re rezervar parcurilor ~i cxiscl pe". 40 d. rezervarii nanonale majore. Ambosell, unde miies<: mulre animale

(incluzand lei. ""rilOpc.~j:i ........... ~~~~~~;~!!

lenparzt]. arc c

prlvelisre :;;:=iiii"'\,

irnpresionanra a varfului Kilimanjaro.

POPULATIE: 24.000.000

SUJ'RAFATA: 236.040 km'

LIMB! PRINCIMLE, engleza.k;s..-.hili RHJ<;II DOMINANT£: cresctnism, rdigii rrad i .io nale, islarulsrn

MONEDA: »oul ,hiling ugandez

Cann6 dulci

Agricu!mra

Aproape 80% din forra de munca luc=z.1 pe 43% din piimantul arabll, M.tjoritarca Jocuirorilor detin rnici ferme, producand desrula ca." .. va, porumb, rnci ~i cancfi duki pemru ei fi penrru negotul pe piala.

CRE!jiTiNISMUL BARAJE

EGIPTUL ANTlC

Din anu11964, Insulele Zanzibar, irnpreuna ell

Tanganyik conrinentala, fonnea.z;i Tanzania, Peste jumatare din pr.i. este aeo peri (a de paduri, ea depnand?i 0 lunri zona de coasrii la Oceanul Indian. Is Salaam, eel mai mare Ora} ~i portul principal, a Iost pani de cur.ind capirala, Agriculrura

te activitatea principala, insa descopenr petrol, diamante §i gaze

de grupuri ernice ale Tanzaniei Lraie.c in armonie deoarece nu existd un grup dominant. Peste doua creimi din oameni craiesc in mid sate imprasriare, insa ca urmarc a poliricii scaralc agricole Ujtll1Ultil s-a tncercar sa se adune sacele in cornunirarl mal mart pcntru 0 admlnlstrare mai eficienci.

Kampala

Capirala Ugandei, Kampala .es te ~ti P" dcalurilc cu vedcrc asupra Lacului Victoria. Vechiul palo, al ;egilor Buganda so g:ise~r<' .lfiruri de rnoderna UniverSita'e Maker«c. Cci 953.400 lccuicorl ai

Kampala sunr ruarrorf uncr fuHuni Oct 0 frecvenlii medic de 242 zile pe an, ji ai ploilor, "pro. pe In Becare zl,

Culrurile

Aproape 30% din popu lorie III creaza piimiiJ1Cl~. Kenya se .flit pc 10c,,1 paCT" mondia] in producria de ceni. care SoL (.llitiva impreunf eu cafeaua, pe planmtii. Ken)'! esre eel rnai mare exporralor pe plan mondial de pyrerhrum, 0 eO.fe roz care "" U>l.lca pcnrru a fabrica insecticid e.

DATE ESEN1TALE TANZANIA

CAl'Jl-ALA; Dodoma

$UPRAFATA: 945.087 km2

POP\lLATJE: 36.000.000

LIMBI I'RINC[PAL£; kiswahili. engle?, RELIGII DOMINM'T,E, teligii rradirionale, islarnism, crestinism

MONEDA: jilingul tanzanian

BUJUbacuI

Ccaiul, rutunul Ii bumbacul reprezinra dOli" treimi din exporrurlle Tanzaniel. Cele rnai mari camilar; de bumbac Sum produse In fermcle dcrinutc de: gm'c::rn din. regionile munroase din nord Ii sud Ii in jurul Lacului Victoria . Muncirorii rransporrf bumbacul la fabric! peruru a fi tors ~i ~e..'tut in mareriale textile.

r

Insula Zanzibar ~i mica insula Pernba sc afl5 in apropierea coastei rasaritcnc a Tanzanici. Zanzibar esre unul dinrre cei rnai imporranri producarorl mondiali de cuisoarc ~i de sisal, planca culrivara ptntru confectionarea fringhiilor ~i sacilor penoru ex-pori.

IMPERII

AGRICUlXUltA ISLAMISMUL PORTl,IRI RAURl RAZBOAIE

$1 CAr

NAVIGABILE

31

AFRICA, FAUNA

~~ NICI UN ALT CONTI ENT nu se poate rnandri eli 0 fauna atat de variara preeum Africa. Deoarece acopera intreg spectrul climatic, de la canicula insuportabila la

ger aspru, vegeta~ia variata a permis dezvoltarea a numeroase specii de animale, cum ar fi mamiferele,

pasari]e, reptilele, pestii §i insectele. Inere aeestea se afla 40 de specii de primate, pornind de la minusculii galago, pana la gorilele gigantice, 0 mare varictate de antilope, gazele §i alee animale eu copite, precum §i 70 de speeii de carnivore.

Fauna de pasune

Pa§unile africane (savane) reprezinra sursa de Juana a peste 20 de specii de animale care pasc, de la antilopa-cal, neagra, pana la micuta antilopii pirica. Cirezile de vanar, impreuna ell anirnalele care le vaneaza sum urmarite indeaproape de speciile ca se hranesc CLl starvuri, cum ar fl hienele §i vulturii, Dinrre pasanle lntalnite in savane rncntionarn bibilica ~i pasarea-rinocer,

Girafa

Inc\!{imea girafei - masculii ojung 10 5,5 m - Ii confer.i oresteia avanrajul de a identiflca pericolul de 10 dis"",!:;' Ii de a pmea fllgi 10

rimp. De asemenea, WI: darorirji starurii impozanrc, girafa sc poatt hrani cu frunze de accacia, In care majoriraeea animalelor nu au acces, ceca cc ii confc:ra un monopol asupra acesrei surse de hron'.

Peneledin cMdA 51111/ lU1'lgi Pf!'lJl'1-11 a 'l.5igura erbilibr«! in timpu! al"'C,u,d,,i.

I

Mlastinile Africii au a fauna foarte bogata: crocodili, hipoporaml, specii specifice zonelor inundabile, cum sum andlopele de rnlasrina sau pesri, cum ar fi bibanul de Nil ~i pestele-rigru, De

asernenea, zonele urnede reprezinta ~

un loc de papas pentru pasarile rnigraroare care zboara spre sud pentru a ierna in Africa.

Leul

Leul csce eel mai important animal de prada al savanei african e. Leoaicele vo1nea_'Zi'i. imprcuna animalc mari, cum ar fi bizonii, zebrcle sau antilopele gnu.

Do obicei, zcbrele rraiesc 1.11 grurmi familiale de 5-20 animale, dart in sezonul seceto • sc ad una in turrne de sure de animale, pemm a se proreja de p,:la:ltori, cum ar f leii. Masculii se apara prin loviruri aplicate cu picioarele Ii copirele, Zebrele f'l1~n'nco vdrfurile intdrire ale planrelor.

Papirus

Planta eel mai des 1l1tall1id in ml3~tinilc africane este papirusul, EI crelte grupat, lndeojuns de dells pem:ru a susrlnc greurarca unui animal mare

Hipoporanu

Hi popo ram i i 'Ii po tree fOadi ziua sc u fll ndar; in "pa, lasandll·ji I. suprafup dear urechile. ochii ~j narilc. Ei devin acrid seara, d.nd ies din apa pentru a se ru-.u,i pe pOflln;le din

Pesri ciclida

In lacurile Malawi ,i Tanganyika sc g""'c pesce 265 de spccii diferire de ciclide (pel'; care I~i poarrd pulerul in gura), Toare accsrc specii, cu 5 exceprii, se gasesc doar in Africa. Ad:lndmik mario izolarca ~j putinii prad.1cori all tacur posibils ace"St~ prollferare inrensa,

32

Co,,J,, lunga, (II plir l1.5p1"U e fltOiitJ pentru a 111depdrlil llJu,ule.

Pasarea-secrerar

Una dinrre cclc mal frapanre pasari din pa~unile africane esre pasarea-secrerar; care se remarca prin picloarelc lungi Ii crcasta

pen ad. Accasca pasarc zboara rar, preFerii 'a pil1""ca, milci1lldu'li capul la fiecare pas. E. ataca jcrpii ell picioarcle ~i i~i desface aripilc in jurul corpului penrrll a se

pro reja de mll.fcawrde veri inoase,

Porcul furnicar

Poreul furnlcar esre un animal solitar, nocrurn, care i~i foloscsre ghearclc purcrruce pentru a patrunde in

rnusuroaiele de furnid Ii

J:C rrn ire, pc: care le exrrage cu I i In ba ILL ngn li lipicioasa. Porcul furnicar po.re sa "pc cu 0 vitcza uimiroarc - rna! rapid ded.r un OI"'I'l ell 0 lopara,

Flamingo-ul mic

3 milioane de p:isari fla.rniJ"lgo se .duna pe lam! Nakuru, in Kenya. unde formeaza

u n spcctacol Ii1 i ri fie.

So hranesc cu algele care cresc din bd~l'g d atori {a a pe i sa.ra~t: t soan: lu i

pentrll It tUN111M prin 'lptl

AFRICA, FAUNA

Antilopa mendes Anrilopa rnendcs crOi~« In cole mai uscate ji dilduroose zo n e ale Descrrului Sahara -

conditii pc care purine alee anirnalc le POt '''po,m, Antilcpa mendes bea foarrc rar, deoarece se h.r.inq:tl': cu ierburi Ii rubcrculi suculenre,

Fauna din desert

Deserrul african cuprinde Sahara, eel mai mare desert din lurne, ~i deserrurile Cornu! Africii, Kalahari ~i Namib. Desi deserturile par srerpe, de gazduiesc mulre arumale, cum ar fl dropiile, gainu~de de desert sau antilopa -spada.

Fenecul

(Vulpea desertului) Penecul ,ri\i"'i,e in colonii de mid dirnensiuni, prinrrc duncle de nisip, in inreriorul carora ~i consrruiesre vizuina pentru J se fed de calcium, S c ascundc 'Jt~\£ de repedc, incit poate di: pare. din "':<'1 vizuala in cireva secunde,

Fenetn! o{,fiJle

Damanul de standi

Daman ii de ~[inC3 (,falesc in colonii de peste 50 i"divizi po v;lrfurile stinco..,c. Sum mereu arcnti la posibilii pradaeori, cum ar fi acvilele sau leoparzii,

Acvila coronara Una dinrre cdc mai mati specii de vulruri, acvila coronara, esre rispandici pc roc cuprinsul regiunilor rnunrcasc din esrul Africii Ii Zair, acclo uncle sun, padurlle propice pentru maimutele cu care accstea sc hranesc,

R"btl dt5(hirti la culoare oft,",l" p.,ibi[ildled mmlljldrii III dej~rl/

$oparla de nisip

~opiirl. de limp ii; perrece 0 marc parte din 'l,ria~a sub pa:r'lla.n[, in vizuina. Ea se

Iolosesee de coada aplaw..ca pcn= • avansa prin nistp. Se hranqtt ell mamifere mid • ~oareci 4 .sau tu

oua ale p3sarilOL Dad e re "roorn. ~p.irla M nisi p ~i despnnde coada penrru "j; incurca 3,Clal.OruJ ji a putea scapa.

Fauna padurii tropicale

Padurile rropicale domina partea vesrica a Africii Centrale. Mediul umed, cald ofera adapost unui nurnar mare de anirnale. Erbivorele, cum sunr gorilele, se hranesc Cll frunze, Frucrele cazure din copaci reprezinra sursa de hrana pentru porci ~j porci spinosi, in [imp ce alte animale, cum ar fi pangolinul, sapa ln copaci.

Geneta

Acesc animal, can: se asearn ana. eu 0 piSLcat l1i petrece ziua dorm ind pc rarnurilc copacilor ~i devine activ noapt"ea. Se copr:; cu "gili <are Ii 1~; urrnaresrc ripril prada - piisihi. rnarnifere mici ~i insecre - 1. fel co 0 pisidi, lnainre de a 0 capt:urn in urma UJ1 u i arne rap id.

Mairnura gel ada

Maimuta gelada esre unicul supravieruiror a! unui grup de

p rimace care rra i esc pe- so I ~i care se mai !)",«,e dour in Erlopla.

Ea rrijje~[e pc rerenuri dcschise, I. alticudini Inalte, in apropierea Sf.1nciJor sau a versanrilor de piarra, unde se reLrag~ dad

csre 111 peri col, Se hr;;nq,e

cu semuue, radacinij ierburt

ji frucce,

Fauna montana

Muntii Ruwenzori din Kenya ~i Mundi Kilirnanjaro au fauna ~i flora specifice, TInururile acoperite cu arbusti marunti sunt locuire de rozaroare, in tirnp ce pasarea soarelui Cll mOf ro~u traiesre in apropierea plantelor de Lobelia giganticii..

Gainup de de. en

D~j tr:i;ejlO in desert, acesr rip de giinup. arc' nevole s.a. bea cu

regularieare, Acesc lucru inseamna, de cole mai mul re on, un zbor Inn g, Arunci cind c vorba de adip""", puilor, g:iin¥" se srufundi in apa ji =rup<>rcl. picsrurile pe propriile pene pini Ia ruib.

Anrilopa de padure A,ind~1a de J m. antilopa de pi<!= esre <D mai = dinttt mriIopck din ~ mni.1n >Dna de ._ a .-IJi:irii. x:cs<: anittW triiqrr in pir;ilc cele III2i den.. ale padurii tropiCl.k; in zona de cst a .-\Ericii.

d <riiqa: in padurilc

de bzmbu:,..

Mairnuta miitiisoasa rosie Mairnura mii,liso",ii rosie reprezinra una dinrre cele 5 specii de primare din Africa ce se hranesc exclusiv cu frurue: Maimuta traitfre exclusiv in copacl, in grup"ri fiuniliale de 20 indivizi, ji coboara foarce far I. sol,

Gurikk K brmfi< a. m.ur: tipuri tk ctgzt.z(ir tTl>piaJa

Gorila de munte Habitarul !larile; de rnunre esre restrins: 13 0 anumira zona a paciurii rropicale I. pcnctul de conw-genr.; a granildor Ugandd, Zairului ji Rwandei. Esre lin an imal cu 0 consdrude masivaj dar nu este in moo naw.ral 'gresiva, Femelele it; consrruicsc adaposruri in care dorm irnpreu nli cu pu ii 10 r;

Plante gigantice

Flora montana african. include unele dinrre cele rnai lmpresionante forme de vegemtie

din lume. Plante mici in alte locuri de pc glob. aici aring dlmensiuni gig.ntiCc, Lobelia gigant, arbusrul de ;arb. fle.gri ji perimbroasa gigantid, ce , .. inge 0 inil{imc de 9m.

LEI $1 A.LTE FELINE SALBATlCE

~OPARLE

CAPRJOAR£ FANTILQPE

HIPOPOTAMI

MAIMU1.E

F ALTE PRIMATE

PASARI

PAsARI DE PRAOA

33

AFRICA,ISTORIC

IN AFRICA, CIVILIZATIA a inceput sa apara aeurn 5.000 de ani, odara eu dezvolrarea Egiptului antic. Incepand eu aproxirnativ 2.500 de ani in urrna in regiunile subsahariene s-au dezvoltat §i aite regate. Sahara acriona ea 0 bariera, separand aceasta zona de restul lurnii pana 1a sosirea cornerciantilor arabi, in seeolul al VIIIlea. Dupa seeolul al XV-lea, sosirea europenilor, cornertul cu sclavi §i imperialismul european au avut un efect profund asupra continentului. Incepand din 1950, toate natiunile afrieane §i-au ca§tigat independenta, rotusi Africa moderna continua Sa se lupte cu mostenirea posr-coloniala §i eu problemele de mediu.

Meroe

D in 0 "'IU I Meroe, kush i Ii i controlau cornerrul d. pe Marea Rosie Ii fluvlul Nil inca dill secclul VI i.e.n, Exporrau produse d. IlL', preeum pene de "'''I • i piei de leo pard ;;i "U consrruic temple frumoasc ~j pi ram id e CU 'VarflE [ tAli at deasupra morminrelor,

Ruin a rcmplului, Meroc

Imperii antice

Nordul Africii se afla intr-o pozitie geografidi buna per\tru a face cornert cu vestul Aslei, Acest fapt a condus la dezvoltarea unor imperii bogate, primre

care Meroe (Sudanul modern, 600 r,e.n - 350 e.n.) ~i Aksum (un Stat care pracrica cornernil, situat in nordul Etiopiei,.lOO i.e.n. - 1000 e.n.). Vechiul imperio ghanez (in vestul Africii, 500 - 1300) s-a dezvoltat din

motive asemanaroare.

Ghana

G h an a (pe aru nci si tuati ] a gran j fa d intrc aceualele state Moli Ii Mauriranla) a fo" unul dinrre cele mai irnporeance imperii african e. Co n t rola comcrtu I trans-saha rian ell au r, i ar obiec tele de aur care S-aU pols! rar piO na in zilele n oasrre sum d ovad a

; ncred i b ilei bogali i a acestu i j mperiu. Regi i ghnnezi pu rtau biju reri i de am §i ha.i: IlC ~i rurbane brodaee ell aur,

cu pa.'ian;:-

Aksum

S,ela, Aksum

Prirnii locuitori

Africa esre locuitii de 4 milioane de ani. In rrecut, Sahara a fost un teren fernl, bogat in plante §i anirnale. Insa, cu rnii de ani in urma, pamsncul s-a uscar, iar oarnenii s-au rnutat mai la sud,

I Colorant in savana, pemru a practica.....-

agricultura. f. v'getal

~:

Picturi pe pierre ,

('<il '

Pi Cl;U ri lc pc pic ere ~i case "7

desc ri tl nd esca eve n i mente coeldlene, precum dansurlle, vanat:oarca de an im ale ~ i

pesell itu L Elc suru real i Zi1!tC cu grusime "nim"]:!, colorara cu culori vegccale.

inc'pand CU secolul al Iv-lea e.n., cresrin ismul a parruns 1.11 Aksum, core, in umpul regelui Ezana, ern Cun05CU' ca o~ sfanr. in aceasrd pcrtoadat AksWTI a cucerir im periul cu cenerul la Meroe, Populada Aksurn-ulul a conSU11 it stele lnalrc (monurncnte] pen rru a marca morrn inrele regilo r de funqi.

Os picrat

Cultura nok

Cele mal rirnpu ri i dove, i de "fez:; ri din Epoca Fierulu i sum <de din culcura nok (secolul V l.c.n. - 2 e.n.}, Care a cxisrar in regiunea Nigeriel de as,!izi. Civil i2ali a nok a "ai, in

com LJ Jl i ta~i de agricu I [0 ri Fabric" arrne Ii unelre din Fier,

inr scu lp turtle delicate din teraco '" ramasc din acea vrem C :S un l: remarcabile.

Cap de reracora, culrum nok

Raspandirea religiilor

Ineepand C1J secolul al VIII-lea, cornerrul, cuceririle §i colonialisrnul au contrlbuit [a raspandirea religiilor, ca de exemplu a islamismului, in Africa. In nordul conrinentului, islamismul a mlocuit cornpler religiile tradiriona]e, care presupuneau deseori cultul stramosilor, ,

M.,ca d. ceremonie

Cultui stramosilor

In muirc p.lr{i ale Africii) c::omullitit.ilc:: aveau alrare joe re, un de "du ceau ofrnn de spi r itelor stramosilor ",.",i, In prezem. in umpul anurniror cerernonll an u ale! membri i corn un i ta tii pOrt n:a In a~Ii s pecialc ~ d 1\'". da nseaza i i spu" povesri in a noarea

s"'1ll0;; llor 10,.

Islarnismul In juru 1 secolu 1" i 01 LX" lea. arabii din Orienrul Mijlociu au adus islam ismul in nordul Afriei i. lncepand cu secolu I 01 Xl-lea, comertul a

con tribu i t 1<1 raspand i rea islamismului dincolo de

Sa hara 1 n Africa de Vesr Ii In sus pc Nil, panii In Sudan. Ait Beuhaddou, Maroc

Comerrul cu sclavi

in jurul anu]ui )470. porrughcaii P.tc<:au rom er~ cu cupru, alama, au r ~i sclavi, CH Benin din Africa d. V"", In 1480, porrughczii au ajuns in insulclc Sao Tome ~i

Principe in Go[ful Guillcea., in vesrul coasrei afrienne, Ei au inf,inp' planearil de rresrie de zahar ,i au 0 bllgac prizon ierii african i

[m a jorirarcn r,api~i din Senegal ~u Gambia) sa I ucreze ca sclavi pe planr'li i. Acesra a fosr tncepurul dominariei cmop"no In Africa.

BasorclicfulinRi\ijlind un soldat pcrrughcz, Sec.

34

AFRICA,ISTORIC

Colonialismul

In secolul al XIX-lea, europenii au colonizer zone din Africa, raspandind cresrmrsmul ~i preluand controlul economic. Se foloseau de lucratorii africani pentw a cultiva sau extrage materii prime valorcase, insa trimiteau matedalele la prelucrac in Europa sal! America, unde

se obtincau proflrurile. In aceasta perioada, sclavagismul a atins apogeul, multi africani fiind rapi!;i ii dusi sa rnunceasca in America.

Dezmembrarea Africii

In 1884, conducatorii europeni au horiirat d ~arile lor au dreprul de a transforma tn colorui teritoriile africane, care au fost ocupate de europeni, Aceasta decizie a

avut drepr rezulcac 0 imbulzeala cacre

inreriorul conrinenruhii, in cautarea de noi pamanturi. Pana in 1902, intreaga Africa era coloruzara, mal putin Liberia ~i Etiopia.

Diaspora africana

Cornerrul ClI sclavi a ri\sp~ndi' pes" 20 d. milioanc de africani in America ~i in Europa, S ubm i.nan d cultura africa na. Peste secole, descenden Iii acescor sclavi nu do band lr dell 11- m ~ rea de diaspora afri1;an a.

SCD Ip tllra .fricani'i 0 unu i european

Cresrinism

Europa a trirnis rnisionari in Africa, penrru a interneia Icoli Ii bisericl Ii penrru a-i conver ri pc african i la crest: n ism. Ac:e~ t ia au incercar sa desfllnreze ,e!;giile eradiricnale, desead pcdepsindu-i p" cerce le practicau,

Triburile herero Ii llama se 11Ipdi cu colonis ri i german i. I 904

Rezisten ta africana

,

Africanii s-au OpUS cu greu colonialisrnului, Etiopienii au luprac pentru a rarnane independenri §i au d~tigat (1896): Zimbabwesi Sudan s-an revoltat irnpotriva britanicilor (I 896 ~i 1920); rriburile din Angola au incercat sa rastoarne dcrninaria porrugheza (1902): in Namibia §i Tanzania. mii de oameni all fosr ucisi In rimpul revolrei Impotriva germanilor (1904 - 1908), iar in Nigeria, rriburile au rezisrar dcminatiei franceze din zonele inconjuraroare (1920).

M.sca voodoo

Voodoo In secolul aI XIX ~ loa, in colonule din Caraibe, culrul rradi iion a 1 al strarnosllor combinat: cu cresti n ism u I! a dar n"f,e,e unui cu lr rellgios nurnie voodoo.

Portugheze Belgiene

Spnnicle

lraliene

Cele doua Razboaie Mondiale

In ciuda faptului cii ambele [azboaie mondiale s-au purcat in Europa, mii de africani §i-au pierdut viata, intrucat conduc1itorii coloniali i-au obligat'sa se lnroleze, Until din rnotivele Primului Rhboi Mondial a fost resentimentul ger-

manilor lme.0triva alter ~ari enropene in timpul colonizarii, In eel de-Al Doilea Razboi Mondial, Africa de Nord a devenit teren de lupta, atunci

cand forrele germane ~i iraliene au invadat reriroriile aflate sub dorninatie briranica §i franceza,

Prirnul Razboi Mondial

In 1914, cl"d a izbucnlr Primul Razbol Mondlal, Imperial Otornan concrola Africa de Nord, Egiptenii s-au aliat CU britan ill;i i pcnnu a ras rurna dorn j n atia 0 to III ana, 1 i au fose ajurarl

In tr e 1916 Ii [91 S de excen rricul mil itar !; scri i ror Thomas Edward Lawrence (1888 - 1935), care ~i-a ciiltig"' renurnelc de Lawrence al Arabiei, Dupa ra.boi, Egiprul a incrat sub protecrorar britanic, doc" semnar Trararul de independenta tn 1922.

Trupe [a EI Alamo;", Egip'

El Alamein

In 1941, forlde iraliene si gcrmone au invadae reritoriile Africii de No rd, care se aflau sub dornlnatie bri tan ka. Briearucli au recrutat soldarl din coloniile lor din Nigeria, G han. ~i Sic rra Leone, pen tru a-i Irnplica ln luprc. in 1942. briranicii au oprir lnnintarea ger~ marulcr ji i-an irnpin inapoi, In lsrorlca hJrnlie de 10 EI Alarneln.

Haile Selassie

1m psrarul Halle Selass ie ,I Etioplei (in frunrea 13rii Inrre 1930 - 1974) j;·a condus rrupele impotriva invaziei iralienilor 111 1935. Italienii l-au rri rnis pc imparat i n ex i I in [936, dar aces," a revenir III 1941. Hail. Selassie a lnsdnucrefcrmc, a abolit scla-

via ]1 a co laborat cu Org~ n iza,ia Un i '"Iii Africone. In 1974, armata J -a rastu mat de [a p" rere, i nsrau,and d leta rura

m iJ i taraj ~i l-a execurar.

Peon tu I african

Operatiunea Torta

in -1942, sol d~~i om erican i j; bri maid au debarcac in Marc c ~ t Algeria, in cu rsul unei lnvaz i~ n nrni te

Operanunea Torra. Cu france,;i aljicuri, ,Ii",ii au ararat annarelc gerl1i ali e ii ital iene, obi ig.1nd u-le sa se (.''''ga In Tunisia, Dupa 0 h;;, .. lie s:ing<wa>i, trupele germane au ca picular. Rbboi ul pe teri '0 ri L11

Africii s-a tncheia In mai 1943.

35

AFRICA,. ISTOR!C

Timbru Indepen den p Chanei

Coasts de Aur

Una din p ri mele colon ji <an, I i-au dobin d ir inde pe "de nla a fost Coasea de Am, f{",;: colonie brimnici_ Dupa eel de-A] Doilea Ra:zboi Mondial, sencimenrele a 1l1;i_CO 1011 tale s-au intensificat, iar In 1957 srarul Ghana (de n um i r dupa un pu rem ic imperiu medieval vese-afncan) a devenlc

independ en" Un con d ucato r nario na I ist, Kwame Nkrumah (I909 - 1972) a devenir prtrnul premier al noll liiri. In 1960, Nkrumah a declarat G hana repu bl i ca, jar

pe si ne presedi me pe vi'lii. In rim p, regimu I saw a d even ir din ce j n ce mai d j erato ri at indep;:nindu-se ji rnai mult de vest. In

I 9%, 0 lovi tu r~ de star 0 rga" i ,.d de

polilie ii ",madl a raseurnar conducerea lui Nkrumah,

Stalie de raxiurl pen[fU albl, Africa de Sud, 1967

Independenta

Dupa eel de-Al Doilea Razboi Mondlal, africanii au vrur sa puna capat regimuJui colonial ~i sa i~i conduca singuri ~arile, Puterile eoloniale,ca Franta, Poreugalia §i Marea Britanie, au luptat pentru a evita acest fape. Astfel, au avut loc sangeroase razboaie de independenra in Algeria, Mozarnbic, Angola §i Zimbabwe. La sfiif§itul anilor '60, majoricacea ~arilof africane i§i cii~tigaserii independenra, insa probiernele

politice §i economice au ramas. Stat.1e membre

OUAsumin

Razbolul din Angola

in 1%1, popularia Angolei S-" revoltat tmporrivn gtlvernuiui colonial ponughez. Arrnara po "ughe;:. i-a zdrobie pc rebeli, care all fugi' in exil, in Zair, Aici, rebelii au organizer mijd'i de cliberare ji in Angola au pracricar razboiul de gr..,ila. In 1974, rorlde de eliberare au organizar 0 revolea rnllitara ji l-au rasrumar pe poreughezl, dobsndindu-si independenea in 1975. Dups independenta, un a'pm razboi civil" izbucnic inrre doua grupur, politicc, care, arnbclc, doreau sa gy.,ernclc Angel a. Una din por ~ i era sprij i n i t~ de rru pele sud- african e,c"alal ta de erupele rus"!". F ,"cfi "nile all fose de "cord sa in cereze rocul in 1994.

Organizaria Unirapi Africane In 1963, presedinrii a 30 de staee

.fr; co ne in dependence s- au in wn; c j i au fermat OAU (Organ;;:'lia Uniti~ii A [,ica.ne J. S cop ul s~u esre prom ovarea cooperaril poli rice ji econornice tnrre fari ~t sprjjinirc:a colonulor in

dobsnd i reo independen lei.

Apartheid

In an i i 'SO, do", Africa de 5 u d incerca Sa Inen~ilia pllterea de pll.rtea: m i norl mlii albe. G uvernul alb a

ad 0 poot pol; rica d. apardieid [separatism}, Care clasiflca oarnen ii in funqie de ~. Sub apartheid, cei clasiflearl d rep' negrl, de culoare sau asiarici aveau pu rine d rcpruri. Aparrhcid-cl a fo« abolir 1~ 1994.

Tehnician eleeeronisc

Africa rnoderna

Bogata in minerale, Africa are 0 industrie rniniera inrloritoare. De pUfina vreme, noi fabricl africane de produse electronice se specializcaza in asamblarea de eomponente eleccronice imporrate.

Cooperative SiitClti

Lucratorii din "gricultur:'i (1n special femel) organi zea ;:, cooperadve satCl'; pcn rru a culuva pam':mtut iar recohcle le vand In plerele locale. Aces, fup' esre inversul simafiei exisrenre in ri m pul

guve rruri i colo [1 ial e, cand 'grkulrorii mitunfi emu siliri sa cul rive produse vandabilc (csfea,

arah ide, cacao Ii burnbac) pemru a vinde ,a~rc mar: cornpanil europcne. Agnculco rii nu p uteau culri va hrana pentru ei lnl iii, Sind

sil i Ii so cum pe,e alimente scumpe din im po", c. de exernplu orez.

Ken Saro-Wiwa Ken Saro·Wiwa (1941 - 1995) ~ U 11 m rh lam pcrn:ru drep.urile om nl o,i, a fus, spanzura, 1m preuna crt al,e oP' persoane, de govern,,] muitar nigtri<'tn_

,In froqi uneo" so a [0" ci Ii-a sP'" parere" crt privire la poluarta rerenu rilo, "par!in:ind "iburilor, de caIre eompanille pe<roLk,. i~ temalion ale spri;in ite d •

gtII'em.

Cooperanva agric-ol;_ a femeilor, Niger

>unI principal;. iucr-J_tor-i agricob.

Refugia~i care se tnrorc, Angola

Recoltii d.

Istoric Sculptura africani

2500 t.e.n. Schimbirik clirnatice din "ana

Sah orei obligi popul "Ii. Sa " mme d,,,, ,ud.

Turisrn

Pare de distracri], Kenya

Acum UJ'i secol, guvemele est-africanc au Inhinrar rezervadl ~i parcurl naturale, pen"" a p rorcj a an; rnalele ,alb'''ee de viinii",art. Auazi! [uri ~ti i p.lat(sc pef! tru a sra til parcu ri ~i a parriclpa la ,"fori- u ri tu tim pul circra Sa vad. animalele s;;lba"ce. Kenya are din turism clftigmi mai rnari dedi, din orice aid; sursd,

Defrlsare, Somalia Devastarea rnediului lnconjuraror

in zon clc sem iaride din Africa, pr<:cum S omalla, paman ru I Sf ,ransform,- trcprar i n desert. Din 1950, s- a inregist"" 0 send ere a med iei precipicari ilor anuale, Ii 0 mare p.t,e a reren u I u i s-a USc"," 0.", en ii au suprasolicieac solul, pemru a ob line recolte de prcduse vall d abile, ji au .aia, copacii, pen"" Iemne de roc.

1497 Explorarorii pormghezl debard po C();'''<> de est, dupf ce au navignr in jueul Africi i.

1945. S e 7nfiin leoZa Li g.

S carelo r Arabe: cuprl nde rot nati U 11 i african c.

Sec_ aI VI ·lea. Popu lalia kushi," din S ud,n SO ex,i ~de ji Ij i

5mb ilelre capi mla la Mero'.

641 Arah;; <u ce"s< Egi pm I ~i il COnvcrtc::sC Ia: i.darn ism.

1900- Ma;ori,aoea I;critorjului saharian illo:-,a ,ub domin'fie france.a.

1973 - '75. Cormd Arrieii sufera '0 mare seccca,

320-25 e.n. Regdc foam. din Aksum de,·ine crejdn.

Sec, al VI·lea. Imp.riul cu capila!. Ja Ahum ,ncepc sa d",,"da.

1940. For,cle i<aliene in",dem Africa de Nord;. g<>rm;mii vin fE ei, un an mili clrzi Ll.

..

AFRICA- IMl>JlRIUL IMl"'EIUUL IMPERIUL DE SUD, BENIN MA-LI SONGHA-I lSTOIUC

MANDELA, NELSON

1994 - '95. in RWllnda, 800.000 hlltu SWI< m.,"crali de tu ~i; m iJ ioane de oam eni pfu-.a5e~c ~ra.

MA-RELE ZIMBA-lIWE

RELIGII SCLA-VA-GISM

36

AFRICA DE NORD-VEST

MAROC, ALGERIA, TUNISIA, tibia ~i controversatul teritoriu al Saharei de Vest alcatuiesc partea nordvestica a Mrieii. Regiunea a fost dorninata de arabi ~i de religia acestora, islamismul, mai bine de 1.300 de ani. Algeria ~i Libia sunt ~ari enorme, insa marea parte a teritoriului acestora este Iormara din desert. Cu toate acestea, Algeria, tibia ~i Tunisia detin bogate resurse de petrol ~i gaze naturale. Agricu1tura, posibila prin [ucrari de irigatie, este inca importanta pentru aceasra regiune. Multi loeuitori

sunt nomazi, colindand parnanrurile impreuna eu turmele lor de animale.

Coasta medireraneana

Odara ocupara de carre fcnicicni, grec.i ~i rornani, coasra rnediteraneana a Africii de Nord-Vest pastreaza mulrc ruinc anrice deoscbit de apreciate de ruriscii can: ajullg in Maroc, Algeria Ii Tunisia. Majoritacea populatiei m\ielre pe carnpia de pc coasra, cu paman, rodiror ji clima blanda.

5
S
6
"'"
7 a,mh- /
A C 0 E F H J K L
37 Relief

De-a lungul coastelor Mediteranei ?i Aclamieului exista 0 fa§ie de pamane fenH uncle traieste rnajorirarea populatiei. Lantul munros Atlas strabare Marocul §i continua eu dealuri inalte in Algeria ~i Tunisia. Restul parnamului este desert intrerupr de Daze ~i lanruri munroase expuse vanrurilor,

De,;crtul Sahara se inti n d c r= .pro.p. 9.065.000 km'. Doar in jur de 0 cincime esre nisip, Resrul este 0 inrindere vascl de 5d~nci srerpe, pit:rri~ 1i munti precum lantul .Igerian Ahagar, cu iniillimi de pan. la 2.918 m. Agric"ltura se dcsfijoar. in 90 de oaze irrtinse.

2S·C

Iloe

434",,,,

Clima

De-a Iuogul unci mari paqi a coastelor, pc rcrcnurilc lnaire, verite sum ficrbLI1~i ~i seceroase, iar iem ilc sunr did u Ie Ii umede, Temperarurile medii In zona de desert in nrnpul zilci sunt iii jur de 3S·C, iar Iloprile sunt reci, Canritarile de precipirarii in dej'''' POt ajunge ii 1.2,5 em lnrr-un an, fiind cu totul ji cu torul sporadice,

4

Mumii Atlas

MLLn{i~i Atlas sunr alcaruirl din mai 11111lre bn\UI1. muncoasc care sc i'ntind de-a lungul a 2.4[0 km de I. emma ntlanti oJ a Marccului, pana 10 Capul Bon! in cstul Tunisiei. Cel mai inalr "arf dill Arlasul 1lla..re.laJl~ siruat in partca su d i ca a ,M arocu lui! esre Djcbel Toubkal CU 0 Inal,ime de 4.167 m,

Primii locuitori ai nord-vesruJui AErieii unr bcrbcrii. Asriz.i inca rnai miesc in jur de 15.000.000 de berberi in muntii ji deserturilc din regiunc, Majori"'" sunr musulmani, i.ns.i ~i p:1>'1:reoz1i. propria limb_j; dialeerele, T """-'gi i sunr un gJllp de berber; nomazl, crescirori de animale, care sc perinda prin deserrul nord-african.

AfR!CA DE NORD-VEST

Maroc

• Arneseec de intluenre africane, isla~lice, ~;abe, berbere ~i europene, Marocul atrage peste 4 milioane de turisti in fiecare an. Seccoarele cele mal purernice ale ~arii sunt agricultura, cresrerea anirnalelor §i minerirul fosfarilor. Infiinpta in orasul Fes, in anul 859,

Universiratca Karueein este eea

mai vcche din lurne.

Ceaiul de menta

B ''''1.1'" <fad i rion alii 1 n Maroc C':'StC' ceaiul de menta, servit in pahare sau in vase Cer<1:111 ice, cu

III ttl ~ "laha L" ~i 0 ra mu rica de rn en ti.l..

Adcsea 'LSiI:C oferir gTartS in s.ollk (ptere). tn mornenrul in care s:rn sa inC'e~'Lpi1 rocrn itul,

Covoarele Covoarele de Jana realizate manual reprezi ota un a din rre "de mai dezvo I rare ramu ri ale industnei manufacrurlere marocane, Cdc mal importance f.bn~i de COVO",", se Sit-esc In Fe_.; !i in Robar. Covoarcle all culori purernlce fi sum decorate cu modele ebsrracrc reprezcruand

s imbol uri islam ice. 0'1i ',,"nd,, tc de barbarl. majorltarea covoarelor sun r real izatc doe felll ei,

DATE ESENTIALE MAROC

CAPITALA Rabat

SUPRAFATA 446.300 krn''

Po P Ul.A T n:30.400.00 0

LIMBJ VRJNClP;UE araba, bcrbers, franceM

REUGIA DOMINA1'IT). musulmans

NlON.E:i)A du-hamul marocan

M aru C a ocu pOt fosra colon ie 'pan i 01;1 0 Saharei de Vesr Inca di n 1975. G he'; lele Fronrulul Polisario au incepm lupta pe",n, indcpcndC!l13,n anu] 1983, ,,, scrnn de rrzjs;ten~ti impotriva valului de marccani care doreau sa de~in:l macar 0 mid. paree din. """" .... ~_ik<'.l rerironul bogat tn fo,fali.

S Q I dnri ai FFOrJ III lui Pol isario de ga.rda

Tunisia

DATE ESENTTALE TUNIS

.. Posta colonie franceza, ... Tunisia esre cea mal

mid Fra din regiune ~i unul dintre cclc mai libcrale state arabe, Desi fill parriclpa Ia activitarea politidi, ferneile tunisiene se bucura de egalitare ill rnulre domenii, alcaruind 31 % din fon;a de munca,

CAPITALA Tunis

SUPRAF",A 163.610 bn'

POPUl.ATIE 9.600.000

LIMB! PRINC1PALE araba, franceza,

RELJGJA OO.l\[INANTA enusulrnanf

MONEDA dinarul tunisian

CUSCUS

Alimenrnl de baz.a in Tunisln sum gmnulele de grij 01' m ire cuscus (co uscous]. III i ,ial

f<l de maneare berber, cuscusul se

sc rvq ce CU \~ 11 50S din carne sau leg~J me, Tun isienilor le place

mancarca pic;:anm_ Dl,lpa acesr fe] principal se servesc curmnle umplure CU past" de migdole <au prod lise de parlserie d ulci umplucc ell In i(.: re ~ ~ nuci.

Cusr« 11d 1(3: fierbe intr-un UIl.5 5pt!dlll care rdmdne dett.wpm earnii.

o ca ractc risti d a oraselor tu rl i:sj~ nc ~ ~i 01 ruturo r oraselor d in no rd- vestu I A fri<i i - esre soak, sau piara. Aceasra esre ln mod rradiponal un [abi rir!;'!: de sna:zi ingUS[iI:

A a nCO re d erarabe desch is< de Ull de oomen jj por C"1ll para mice, de Ia man co re Ia bijurerii reaJiza~t mallmtL

IMPERII

AfRICA, ISTORJC

AGRI C ULTURA. ~l CRESTEREA ANIMALELOR

D.E~.ERTURI

38

Algeria

- ABaca sub guve:rnare

francez.li, Algeria a obrinuc independenra in 1962. Tara arc 0 rarli a nacalitatii ridica[~ ~i 0 populace mnara: ' 86% sum sub varsra de 44 de ani. Tifeiul ~i gazele naturale reprezinta 0 importanra sursa de venit, Grupurile fundamentalisce islamice SW1t 0 amenintare din ce in ce mai mare pemIt! cei care nu impart~esc

e redin ta m usulrn an a.

Suprapopularea

Deoarece mal mule d. par,,, ~~,;f(t~~~

cincirni ale AI~fici SlUU ;,

dejCrt, 90% din "Igeri'ni

m\ie<dn no rd III In deparear

01 p.rii. unde esce mal racoare.

In ori cc caz, pen rru d. popular [3 A[geric:i conrinu<1 soi creasca cu 1.7% pe all. mu lee 0 ",!,C nordicc, pre<um

Ccnsrantinc. devin din ce in ce mai Caselt 11m! construire

ncincapatoarc, ear suburbiile sarace cresc Cum-ale pe orice J,up"I7:.{n.,d de'

in d,"""::::",. 4,,_negre CurmaleleP..;mJm diJPonibiU.

ga I ben" A I gor; a cs [C "I 1""<: lea prod ucaro r mon d l aJ de cu rrna It Accerca

cresc in nordu] rod iror !' In multc dinrrc oazclc Saharcl.flind una dinere principalele surse de venit. Curmalii sum exploOltnfi Ii 1'" ntru lemn, i or cu fm n zele lor 5C "CO peri casele,

DATE ESENTIALE ALGERIA

CAl'!TA.L" Alger

POf'tJiATlE }0.800.000

LIM81 PRINCIPALE arabJ, berber ... fran ceza, ramo> igh r

R.l::l.lGlr"\ DOMIN,.\.NTA musulmana

MONE1>A dmarul algerian

Libia

Deoarece 95% din Libla este desert, a fost pus in aplicare proiectul Marelni Ran Artificial care sa irige pamamlll culdvabil. Apa estc pornpara de sub Sahara carre regiuniie populate de pe coasre.

Petrolu] c~i gauJe naturale Descoperirea perrolulni ji" g:tlelor naturale, In 1959." r ra nsformae Libia Inrr-o narlune Dog.ra ~ i m u l~j locu i co ri s-au rnucac in regi u n ile 1.1 rba nc ill csurarea unui lee de rnuncf .. in 1992~ comertul I

eLL Vestul a primir 0 lovirur!t lmportanra arunci cand Nariunile Unite: au impus sanctum j d j n cauza p rerl nselor leg~ruri ale

Libiei cu

lJ\1PERIUL .ISLAMIC

IMPERlUL ROMAN

ISLAMISMUL

DATE ESENTIALE LIBIA

CAf'ITAL" Tripoli

SUPRAFA,A 1.759.540 kml

POPI.JLA,IE S.400.000

.Ri:LIG1A DO~U:NANTA musulrnana

J\·IONED"- dinarul libian

Munclro ri P e rrolil ri I" Calanscio

Ruinele rornane

Libia a fo~t abartdonata de catre romani dup~ ru ceri reo aro"', dill 643 Ii , 1'0" colonie irolioI1a inrre anii 1911 Ii 1951 c A".;:zl po, ~ vii,",c 10 Lepri' Magna, ;<1CtUll n LLn; i r La bd nh, In c:S r dt: capi tnl a Tri p ali, "nde din rre celc mai fr" moa<e L'U j riC rom an e d r 11 afara l~a [ic~.

MUNTIQ VA'! .,.

PETROL

TEXTILE TEsl~uRI

AFRICA, DE SUD ~I CENTRALA

AFRICA DE SUD ~I CENTRAL.A este alcatuita din §apte ~ari, care sunt parte din continentul african §i din Insulele Madagascar §i Cornore din Oceanul Indian. In aceste ~ari, agricultura inca reprezinta 0 importanta sursa de venit,

insa minele de diamante, cupru, uraniu §i Her i-au determinat pe multi locuitori sa se mute in ora§e in cautarea unui loc de munca, Regiunea sudica §i centrala este locuita de 0 varietate de grupuri tribale, fiecare cu propria sa Iimba, obiceiuri §i credinte.

Relief

Desi coasta se rermina in regiuni joase, cea mai mare parte a teritoriului se afla la 400-1.500

111 deasupra nivelului rnarii. Peisajul include deserruri]e Namibiei ~i Kalahari in vest §i centru, savaria uscata ~i paduri, ~i paduri subtropicale urnede in nord.

Salcami, Madagascar

Clima

Ce a mai mare parte a rcgiunii sc gaselt(' [a Tropiee, unde clima esce mcreu ficrbinre, in~a exista doua anorimpuri: eel u scat

~i eel umcd. Ce..1 rnai mare parte a Borswanei ~i Namibiei aLL clima serni-uridj. iar rcritoriul namibian estc mult mai deserrlc, Madagascarul riisari<ean arc cl im~ rropkal-umedf,

23'C

16'C

Deserrul Narnibici

Descrtul Namibiei se lnrinde pc 0 ,"prafalil de 1,900

kJ11, Intr-o 21fie lngun. cart pornojt. di" parte" sudica a Angclei, de-a lungul Coasrei Schelerelor amibici, pana la

granip cu Africa de Sud. Desi rareori ploua, clima de pe

coastd esre urneda, cu cctun rcci in rimpu] diminerilor.

Dunele de nisip ajung pima la margine. Adanticu lui ~~ singurul mijloc de rmnspon eficicnt csrc cam ita ..

Savana

Mare pane din rcgiunc c re acopcritd de cample sau savana, Cci rnai comun i arbcri in aceste zone SUIU eel cu rarnuri prevazure ell splni, ~i ln special salcfimul.

Ace)'i. so prereaza la condiriilc de aridirare Ii cresc pc ere cele Kalahari ~i in alee rt."giuni semideserrice,

Ferneie din Zimbabwe

Rolul femeilor

in mod rradidonal, ferneile african. all grija de dimin ji cresc copiii. Multo femei rrcbuie sa aiba griFi, de ascmcnea, ~i de recolta, altele i!i consrruicsc .ingure casele. Ase3zi, multe dill ferneile din Africa C.",rala}i de Sud au responsabillrari suplimeueare, de oarece soti i j 0 r su nr plccati I. rnuncf In mine ji ora~". in mild. all<criml" dorncstice a femellor, purine au Iocurl de muncii sau derln proprictati.

964",,,,

B

A

c

j,," D

E

G

hUA

3

8

L

eOMoRE

~rande Ccraor e

.MORO I

M oJilil - ., -U:jD"i'l'lH I • Mamoudzou

Nacala Mayotte

IFrmrla)

39

AFRICA DE SUD ~I CENTRAL'\'

Angola

In 1975, dupa un

lung razboi, Angola a devenit independenra de

stap:'tnirea colonials portugheza. Cu pam:'tnt fertil ~i rezerve uriase de diarnanre, petrol, gaze naturale, pra ar fi rrebuit sa fie prospera, Insa Angola a fost dezbinara,

iar dezvolrarea econornlca a

fosr limicara de luptele care

au continuat dupa obrinerea indepcndenrei. Riizboiul civil izbucnit lnrre grupurile ernice rivale continua ~i astazi.

Petrol :Ii diarnante

Cdc m a i marl can ri !iI,i de petrol sc cnr;>g dill Cabind a, 0 rni<ulii enclava '''gol.,,;

dill Republica Dcrnocraeica Congo. Perrolul rcprc7.ima 90% din exporrurile starului. De ascmcnca, AngoJa se sirueaza pe 0 pozlrie frun~a ~i In ceca cc privesrc productia mcndiala de dlamante, 01 doilea prod us c.

i m porta n {a pen rru exporr,

Namibia

colonie germans, ~"'If'''J'''''' rimp de 70 de

ani de Sud, Namibia

§i"a c~rigat independents In 1990. Bogacele resurse minerale fae din rninerit principalul sector de industrie al rarii, Unu din ~apte oarneni tt:aie§te din munca pami'imului, mai ales crescand animale, de~i secera §i deserrul in expansiune fac agricultura o ocupatie extrem de grea. Pe coasta Atlanticului se pracrica pescuirul.

Femeie himba

DATE ESENPALE ANGOLA

CAl'ITALA Luanda

SUPR.AI'ATA 1.246.700 km'

PorULAT'E 13.500.000

LIMBI PRINCIPAL£ porrugheza

RELlGIl DOMINANT.E cresrinism, credinte rrad irionale

MON[DA kwanza

San

Primii locuirori ai Borswanei au fosr poporul nomad San, eu noscu Ii od i n ioara su b numcle de 1,01 irnan l, prinrre ulrirnclc popo(t(C de vanjrori-culegarQri ai AfrlcLL Exista

mai purin de 50.000 de San asrazi, ins. rna; ",I,d

grup"ri de mici dirnensiuni care umbh prin Deserrul Kalahari \r3,nand animalc mici ~i hranindu~se ell planre comesribile Ii insecte. Multi San lucrena acurn la fcrn'lc de anirnale.

Alimentaria

Populatia Tswana, care forrneaza majorirarea locuicorilor srarului, practica 0 agricultUI'5 de subzisrenra, crescand vite fi cultivand porurnb, sorg Ii

rnei pcntru HZ proprio. Mancarea de baza esre tocana de carne, ,",vi,; cu un fel de budindi de cereale, Legumele proasper. sun, rare,

Zambia

Mlirginira la sud de f1uviul Zambezi, Zambia este 0 pra

de platouri inalte din care

80% sum dmpie §i padure. Aproape 50% din locuirori rraiesc la limita snbzistentei din agricultura, sub ameninrarea constanta a secerei. Turunul este principalul produs exportat. Mare parte din energia srarului este prod usa

in centrale hidrcelecrrice, Economia tarii a fosr zdruncinari de scaderea prerurilor 1<1 cupm, in tirnpul anti '80.

DATE ESE pALE ZAMBIA

Luanda !n~in!aci in 1575 de dtre poreughezl, capieala Angolei Ii rorodard eel mai marc

ora~ adaposteste 2.500.000 de locuirori. Odinioarf folosir pCntru imbarcarea sclavilor drre Brazilia, acesta esrc inca un pon foarre important. Luanda modemk este un centru industrial cu propria sa raEtna,i. de petrol.

DATE ESENPALE NAMIBIA

CAPIT;UA Windhoek

SUI'RAFATA 825.418 km'

Popuwqa: 1.800.000

LIMlIl PIUNCIPAL.E engleza, "fribans, ovambo, kavango

REUGIE DOMINANT'A crqrinism

MONE.OA doland namibian

statului este acoperita de Desertul Kalahari-In

nord exisra delta nua~rinoasa

a raului Okavango, un rai pentru fauna regiunii. In pofida terenurilor impanzite de apa, Botswana snfed de seccra. Majorirarea locuirorilor rraiesc in esrul mai feeciL Productia

de diamante - al rreilea producacor de diamame din lume - a ajutat la srimularea econorniei Botswanei,

CAl'ITALA Lusaka

SUPR.AFATA 752.614 krn'

POPULAr'E 10.600.000

LIMDI PRINCIf'ALE engleza, bcmba, wng;r, nyanja, lozi, lunda

Min. de uraniu Rossing din Deserrul Namibian esrc ceil Illa' mare din Iume, producind 2.000 de tone de uranin in fiecare an. Namibia esre ill cine-ilea producaror rnondial de uranin ~i se sirueaza prinrre

primii 10 producarori de diarnanre pc plan mondial,

Populatia

Namibia are 0 socierare mulrirasiala pa~nid. Minoriraeea alba rr~i~!e

mai ales in \'\findhock, in C35e eonsrruire in stil european. ill raJldl!1 namibienilcr de culoare sunr incluse mulrc grupuri. dinrre care eel mal mare estc Ovarnbo. din nord. In paffe. de "est, popularia seminornada

hlmba crejre vireo

Pam! estr imp/eli I <II mJrg'/'

Tocnn« de vitli (It

Blldinca

RELIC)l DOMrNA_NTE crcsrinism, credinre rradirlonale

MONEOA kwacha zambiana

Zambia cscc al jasek. producator mondial de cup"'. Filonul de

zacamant de cupru, a~:H,urnita ~,ct;ntuni de cupru'{Coppcrbclt], arc 320 km lungim e. Al doilea producfiror mondi a l de cobalr, Zombi" mai exrmge plumb, argin<!i zinc.

Viaja in asezarile urbane

In jur de jumarare din locuirorii Zambiei, un arnesrec de pest" 70 de grupuri ernice, rraiesc tn erase. Cea mai popular" wna este Copperbelt, unde lucreaza

m ajo d tatea. Cap i tala, L usaka, un prO!ipt: r CCl1 Uti industrial Ii de afaceri, adaposresee J.800.000 de zambieni.

DATE ESE TlALE BOT WANA

CAPl'rALA Gaborone

SUPRAFATA 600.370 km"

POPU1.ATlE 1.600.000

LIMBI i>JUNCIPAL£ engleza, rswana, shona, khoikhoi, ndebele

RELIG1I DOMINANTE cresrinism, credirue rrad i lio nale

MONEDApLL1.

40

AFRICA DE SUD ~I est TRALA

Zimbabwe

In 1980, fosta colonie britanicii Rhodesia a devenir independenra ~i a luar muncie de Zimbabwe, dupa vechiul ora§ Marele Zimbabwe (G reat Zim babwe), Aproape 70% din locuitcri rraiesc din agriculturli.. Carbuncle, aurul, azbestul ~i nichelul se extrag pentru export. Zimbabwe

a trecut recent prin mari rulburari sociale din cauza problcrnelor guvernarii §i redistribuirii pamanculul.

------"

Principalcle arractii ruristice din Zimbabwe sum Cascada Victoria. barajul Karib a, parcurile narlonale ji ruinele orasului Marclc Zimbabwe. Turirrii se POL bucura de vacante active, care pm" include Co I:l cor i i cu canoe Ii ro.fi:ing pc Zarn bezi,

Madagascar

A patra insula ca miirime din lurne, Madagascaru! giizduie§te 0 fauna unica dacorica poziriei sale, flind izolarii de coasta Africii. Insula este un plarou inal t, In lungime, care scade in inalfi m e catre 0 fa~ie ingustii ~i rod i ware in est, unde traiesc mai tori locuirorii. Economia )iirii se bazeaza pe agriculrura ~i pe cresrerca animalelor.

III

AFRICA, FAUNA

AFRICA, rSTORIC

41

DATE ESENTIALE ZIMBABWE'

CAI'IT A LA Harare

SUPRAFATA 390.580 km'

PO~ULATIE 12.900.000

LI1o.'IDl PRliNCJPAl,.£ engleza. shona, ndebelc

RELIGII DOMINANTE crescinism, crcdintc rradirionalc

MON£DA dolar zlmbabwenn

Cunoscura in crccur drcpt Salisbury, capital. starului Zimbabwe esre centrul institutional comercial 01 rilrii Ii adaposresee apm"pe 2 rnilioane de oameni, Esre un oras curat ~i sofisncar, ell copaci il1f1o[l~i. parcun colorate ) i dad i ri 111 ode rne,

DATE ESENTIALE MADAGASCAR

CAPITAL A Antananarivo

POI'ULAT'E 16.400.000

LIMB! PRINCIPAl,E malgasa, franceza

R..E.LIG[I DO/tlUNANT£ Cresrinism, crcdince traditionale, musulmana

Van iii a

Mada gascarul esre eel mai mare export. cor de vanilie din lume. Tecil. planrclor sunt fojosire I. aromarca lngherarei ~i clocolarel. Alee bunuri exporcafc sum; cuisoarcle, sisalul, cacao Ii Iasolca.

recife de onnilie ,,.<51: plind La 25 em

Societatea ruralji

Majori rarea lllalga;;ilOl' "tOO urmasi ai asiaticilor din Malaysia ~i Indonezia, care

au incepur sii se srabileasci pc insula acum aproap" 2.000 de an i. Valurilc de alricani de m ai ta.ni us-au amesrecat ell ~rin"lii pemrll a da na§",,,, unci socierau mulrirasiale unicc, Trci parrimi din for{3 de mundl a Madagascarului se Inrretine pracrlcand o agricultura de subzisrenrd, prin culrivarea de manioc ~i de orez.

Mozambic

Ca urmare a anilor de razboi civil, inundarii si seceta, Mozambicul este W1a di n ere cele rnai sarace pri ale lurn ii, ell 0 rata a natalitii)ii ridicata, Pamantul, dqi neexploatat in mare pane, este ferril ~i bogat in rninereuri, Porturilc §i caile ferare or era un punct de trecere pentru tiirile fiirii iesire Ia mare:

Swaziland, Malawi ~i Zimbabwe.

Una dinrre industriile cheie d i 11 Mozambic esre rea

a pescui C ul u i, lar creve ~j i rep L"<zinri pes tc 40% d i n ci4tigu ril c d in ex porro Capen ra de pelte medie '"l1;1.15 a prji este de 24.1 0 tone. Alre exporturi: bumbac, ccai 1; ·lahar.

ClI purine resurse naturale, Malawi are

o socierate rurala, in po6da arnenintarii ccnstante a secerei. Industria usoarfi, cum

ar fi industria alimentara, a rexrilelor ~i cea producaroare de echiparnenre penttu agriculturii sum in dezvoltare, Pestele din Lacul Malawi, care acopera

un sfen din prii, este • o sursa imporranra de hrana,

Agriculrura

Aproape 86% din for\" de

ru unci din Malawi lucreaza '01 agriculrurli. cultivind bunuri de exporr precum ceai ul, tutun ul, cafeau a, bumbacnl

ji zaharul, Ii prod 115< >griml" de subzisren{a, cum sun. porurnbul, orezul, manioc

ii bananele verzi, Taro C5'. capabila sa sarisfaci necesaru] de alimcnte al locuirorilor;

Insulele Comore

DATE ESE pALE MOZAMBIC

CAI·r·rALA Maputo

SVPRAFATA 801.590 km1

LJA'lBA PRJ NCIPALA porrughcza

RELIGlI DOMINANTE crestinism, credinre rrad i ~ion ale! III U:SU 1 m an a

MONEDA metical

DATE ESENPALE MALAWI

CAPITi\1.A Lilongwe

SVI'RAFATA 118.480 km'

Lll\1BJ VR,lNcrI'Al.E chewa, cngleza

REL.lGII DOMINAN'fE cresrinism, musulmana

MONEDA kwacha malnwianji

Cele rrei insule mari ~i careva alre insule mai mid din Arhipelagul Cornore se afiii la nord de Madagascar, in Oceanul Indian. Acestea au fast stapftnite

de Franta pana ill 1975. Econornia estc

su bdezvolraci ~i majoritatea locuitorilor pracrica agricu!rura de subzisrenta,

Ylang-ylang

lnsulele Comore reprezirua eel rnai marc cultivator de ytang~yl:ang, un arbore aromatic. cu Flori galben-verzui. care produce un ulei pl.cut

rnirosiror, tOlo it penrru fabncarea partumllrilot:

MON~DA franc din Comore

DATE ESENTIALE INSULELE COMORE

SUPRAFATA 2,170 km' I'OPUlAPE 70i.OOO

LIMBJ llRINCIfJALG araba, fra nceza, cornora, dialccrc jocale

REUGIA DOMINA.;'iTA musulmana

AGRICULTURA

~l~~fllllJ:

DE~ERTURI IMPERlI

MARBLE ZIMBABWE

PESCUlTUL PETROL ROCI SI

MINEREURI

SOCIETATEA UMANA

AFRICA DE VEST

OCEANUL ATLANTIC rnargineste toate ~arile Africii, cu exceptia a 15 dintre acestea, care formeaza Africa de Vest. Zona este dominata de Desertul Sahara ~i de Sahel, 0 vasta suprafa~~a de sernidesert pe care 0 invadeaza lent Sahara. In ciuda boga~iei potentiale §i a resurselor, majoritatea acestor ~ari sunt extraordinar de sarace, Stravechi rute cornerciale de-a lungul Saharei leaga Africa de Vest de coasta Mediteranei de la nord. Pentru milioane de vest-africani, viata este 0 lupta continua impotriva climei ostile, a amcnintarii cu seceta ~i a instabilitatii politice.

Relief

Fluvial iger

N rreilea cau ca lungime .1 Africi.i, N Jgerul, eLL rge lnrr-un marc arc de cere de-a lungul a 4.180 krn, din Guineea prin Mali, Niger, Benin ~i Nigeria csrre 0 vasta delta

In Golful Guindi.

Su rsli vnlorcasi de

pqre Ii de "pa, csrc navigahil pe mai putin de junuitare din lungirnca sa.

Cea mai mare parte a Africii de Vest este siruatji la 200-400 m deasupra nivelului marii. Sahara domina Niger, Mauritania ~i Mali, iar Sahelul se iminde la sud, in Senegal. Burkina Faso

Ji Nigeria. Rsurile Senegal, Gambia, Volra ~i Nigerul iriga vesrul §i sudu],

2

I? \

3

5

a

4

9

c

E

F

A

42

Sahel

AAar irncdiar la sud de Deserrul Sahara ~i Inrinzandu-sc pina I. Africa de Vest, Sahelul me 0 fa~ic I.rga, fierbinte, arida, de semldeserr icrbos, tn arabi, cuvanrul "sahel" [nsea,mna. .marginca dcscrtului" Precipiratiilc din aceasra rcgil..lnc:: xunt sporadice, jar secera esee oblsnuira.

2S·C

Clil11a

De I. nord I. sud, exist" par;:(I.l lone de dimii in Africa de

Vest: d"ier[, Sahel, 1,879 mnr

clm P ie ~i pad" re

rropicalj . Ploaia esre

ror. in zonele care cuprind deserrul de nord ji Sahclul, insa sudul esre umed ~i cdlduros, ell un anotimp discincr ploios. care poate dum de I. parr" la jase luni.

Alunele de pamam

Numite 1] arahide. acesre alune cresc in pamanr, Sum lars cultivate in Afi-ica de Vest ca slirsa de ulei comestibil ji c. aliment bogar in proreine ji vlmrnine, Acesre planre au fos ad"," in Africa de Vest din America de Sud.

Recolearea arahldcloe

150

!50

L

AFRICA DE VEST

Mauritania

Doua treirni din Mauritania (nordul) SLim desert. Singura porriune culnvabila se gase~te pe 0 fa~ie ingustii, ferrilii, de-a lungul rnalului

d.ului Senegal, in_ sud-vest. Aceasta zona este plina de mid sate §i oaze, In partea de nord a Mauritanie] traiese mauri nornazi, cu stramosi arabi. Adesea, acesria au avut conjlicte cu agriculwrii ncgri din sud.

Senegal

Campiile line, scmidesertice ale Senegalului sum striibiitute de paUu rauri - Sencgalul, Gambia, Saloum

~i asamance - care furnizeaza apa pemru agricultura, principala sursa de venit a larii. Turismul este 0 industrie in dezvoltare, Scncgalul cste format dintr-un amestec de grupuri ernice, dintre care eel mai mare este wolof.

Gambia

Dakar

Capital. Scncgalului *i lin port lrnporranc. Dakar csrc un ccntru industrial aglomerat, ell rcstsuranrc bun e, magazine ji piere. Torusi, multi dinrre eel 2.500.000 de locuirori care rraiesc aid sum: saraci sl rr:i.ies('in

zon c suburbane mizcrc.

Una dintre tarile cu cea rnai mare densitate de' popularic din Africa,

ocupa 0 f~ie inguscl de-a lungul raului Gambia, hind inconjurata din trei par~i de Senegal. en putina indusrrie, 80% din locuitori traiesc de pe urma agricultufii. Alunele de padure reprczinra pana la 80% din exporturi. Principalele ~rupuri ernice sum Ma.ndingo, Pulani §i Wolof.

Pescuitul

S. Spll ne co upele Mauri <an iei au cdc mal mati canri riiri de pqtc din [ume; rnulrc Aot~ de pcscuic S'UIl[ atrase

de aceasef boga.{ie. Orice capturf rrebuie vanduta prin campania na.\ionala de pesculr, care aparrine searulul, Pescuirul genereaza rnai mule de [umarare din venirurile din export ale Mauriran ici,

Desertificarea

Anii consecutivi de cccra ~i pa~una(ul in exces din regiunea Sahel au dus la exrinderea deserrulu: citro sud, omo .... nd anirnale Ii fe'limd rnulti nornazi sa so mute in ora~ e.

GUl)crmd im:t!an:J sa """'P"""''' p,jmAlllul p,.;" redncerce erozinnii .solle/ui.

Muzica

La fcstivaluri ~i cerernonii. Sa u griote-. un arnestcc de povcstirori, muzjcicni ~i poeri elm, Ii re<ira povesri rradirionale, acompan iari

adesea de 0

kora.

Kora

Nfu/Je din ;;-"tule ii ltgumel. Smegnfllflli SII'" aduse din import ;i 5 U1~J jrNi.rle ""'''pe.

ESENTIALE GAMBIA

DATE ESENTIALE MAURITANIA

CAI'ITALA Nouakchott

SUPRAl'ATA 1.030.700 kml

POPULi'TIE 2iOO.000

LJ MllJ IIR1NCI PALE araba, franccza, hassanlya, wolof soninke

MON£DA ouguiya

RELJGIA nOMrNANT.A musulmana

Agricllltllra

Aproape 60% din for!" de munca scnegale'la l\lr;::reaz.a p;ullanrul. cultivand burnbac ~i rresrie de zahar, p~ntru expert, ~i orcz, sorgfi mei, penrru propria alimcntaric. Pan. crnd seceta din anii '70 a produs rnari pagube culrunlor de alune de pam,\nr, acesrea rcprczcnrau principalul

P rod us de ex pOrt, Ac lim, pCIIelC esre prin cipal u I

pro d us expo rear.

Boga{ii minerale Descrtul

Mauritaniei contine \

cele mal mari dcpozlee de ghip:-i

din lume ~i uncle dinrre cele ruai mari rezerve de rninercu de fler. Tara rnai exports ~i aur, EXLS{a 0 5ingurii cale fe rar~ care 1 eaga III i n el c cu Nouakch 0 rt, capi tala larii ji principalul porro

CAPITALA Dakar

DATE ESENTIALE SENEGAL

SUPRA1'ATAI96.190 km'

POPULAr''' 9.iOO.OOO

L1MBl PIUNCIPALE franccza, \\"010[. fi.lani, serer, diola, rnandinka

MONEDA fran cui CFA

REt.GlJ DO,\{TNA_NTE rnusulmana, cre~rjl'1\, credinte rradirionale

Precipiratiiie in Guineca Bissau sum mai consistence decdt in majorirarea celorlalre tari din Africa, ceca ce face pra capabila sa' produca desrul orez pentru propriile nevoi, Tbrusi, inundariile sum obisnuire de-a lungul coastei pemIU cii agriculrorii au raiar psdurile de mangrove pentru a face loc campurilor de orez. Majoriratea locuitorilor se deplaseaza in barci,

CAPITAl.A Banjul

SUPI\.AFATA 1 J .300 k",' P01>UI.AT''' 1.340.000 L1MBI PRINCIPALI>

engleza, mandinka

R£LlGll DOMINANTE ruusulmana, creit"tn3, cred i n I' trad j lio no lc

DATE
ESENTIALE
GUINEEA-
BISSAU
APll"ALA Bissau
SUPI\.AFATA 36.120 km2
POPULATIE 1.200.000
LilIIB! PRINCIPALE
porrughcza, crioulo
R£1_ICII DOMINANTE
cred in Ie "ad i lion.k
rnusulrnana, cre~tjn.tl
MONEDA francul CFA Turismul

Gun bla esre 0 deseinatle m:digal;oarc pentru calltarorii de scare tn rimpul iernii din Europa. Turismul, industria cu ceil mal rapida dezvoleare, of ern locuri

de munci PCOl:fU unu din 10 gambieni. Aproape 10.000 din cei care "'WI' cesc in accsc dcrncniu sunr sezcnieri,

Alunele caju Agrtcuirura tnglobeaza 85% din forI' de rnunca. Orezul, bumbacul, alunele d. paminr {arahidele}~; rniezul

de nuc:i de cocos sunr

produse penrru exp<>rt. c. ~i a lu n de caju, care rep rezin ra apreap" 60% din cxporrurile liirii.

43

,IFR[CA DE VEST

Guineea

Dctinand mai muir

de 30% din resursele cunoscute de bauxite ale

lumii, diamanre, fier, cupm, mangan, uranin §i aur, Guineea ar putea f 0 r;ara bogata. Insa anii de proasra guvernare §i lipsa sprijinului din panea fosrdor sdpani franeezi au faelit dezvoltarea economics

a Guineii exrrcrn de dificila,

Sierra Leone

DATE ESENTIALE GUINEEA '

CAPITALA Conakry

SVl'RAFATA 245.857 kin'

POPULilTIE 8.300.000

LJM61f'R.lNCIl'ALE franceza, fulani, m alin kc, susu

R~LlGlI DOMINANTE musulmana, ned i n I" trad i I'i on ale, crcsti n:i.

Sierra Leone a fOSt lnfiimata de catre britar:ici, la inceputul sccolului XIX, servind drepr colonie pemru sclavii eliberati. Numele sau In spaniels inseamna "Munp.i Leului" §i face aluzie la sunetul de tuner constant. Din cele 12 grupuri em ice, eele mai rnari 5W1X Mende §i Temne. Un armistiriu a oprit luptele

J'I'[ONEDA franelll de Gulncea

Cultivarea fructelor Ananas

Bananclc, bananele verzi ~i ananasul se cultiva bine in dcalurile [errile Fouta Djalon [xoncle lnalre ale Guineii). Agricultorli cuirivfi cafea, nuci de palm ier ji alunc de parnant penrru c.xporc -?i sorg, orez ii cassava pemnJ: ei 1nlili.

Coasta de Fildes

U Dctinand 600 km de eoa~ta la Arlantic, Coasca de Fildes este un teritoriu ferti!

~i propice agriculcurii. Se afla prinrre cei mai mari producatori mondiali de cacao ~i de eafea. Alimentele reprezinra jumarare din exporruri, Majoritarea oarnenilor lucreaza in agricultura ~i in domeniul toresner, Aproape reate padurile au fost vandure pentm lernn din nevoia de a datorii externe,

Agriadrori; folosesc p",icid. in fuiturilr de cacao, insd lipsd "hi pa",,,,relor de proleqi.

re pr~inM un serios rise pcntru J,iniitat.e.

Minerirul CS{C acrivicarea economic .. ; principahi

In Sierra Leone. Exporturtle principalc sunt alcarulre din diamanre, Care in uncle )Y.irIi sunt lnca exrrase manual aur, bauxita ~i mincreu de titan. Agriculrura inglobcaza mal mule de doua rrelmi

d i r .. forra de m unci, cu I [ivan d U~S~ cafea,

cacao, semlnce de palmier.

gh irnbi r Ii cassava.

Popularia

Trei parrirni din locuirori apartin unuia dinrre cele

trei rnari grupuri ctnice

- Malinke ~i Fulani, care rraiesc in nord ~i centru, ~i Susu, care traiesc nul aproape de coasra, Doua treimi miiesc in cornunitati rurale mid, unde ni velul de rrai esre printrc ccle rnai seizure din lurne, Sperama de viara medie este redus~, la doa~ 45 de ani, ~i doar in jur de 35% din locuitori ~tiu sa circasca.

DATE ESENTIALE COASTA DE' FILDE~

CAJ'ITALA Yarnoussoukro

SUPRA.PArA 322.460 kml

POPULA1'I£ 16.300.000

Ll~1.B1 PRINCIPAL!': franceza, akan

REI.J(;II DOMJNANTE musulmana, crelrina, credinre tradirionale

MONEDA fmncul CFA

Liberia

~ InJ1i.ntara in anu] ~ 1820decarreSUA, ca adapost pentru sclavii eliberari, Liberia nu a fost niciodara coionizata, Aproape 5% din locuirori se nag din fo~rii sclavi ~i din imigranti americani, Resrul este un amestec variac de grupuri emice, Aproape 70% dintre liberieni lucreaza pamannil, culdvand palmieri pentru

ulei, cafea, cacao ~i cauciuc pencru export. Razboaiele civile au

Bazilica y .. arnoussoukro

D~i door 28% din pcpulatic CSCe de religie ""I'inii, CO""", de FUd~ are una dintre cele mal mari bisenci crejtine din [urrte. Cu 0 capacirare d. 7.000 de oameni, ace as to domini orasul Yarnoussoukro, care a lnlocuic, in L 983. £osm capitala, Abidjan.

Cacao

Coasta de Fildej esre cel mai mare producsror mondial de boabe de cacao. Arborii de cacao au nevoie de umidirare, Ii mulre plantarii do cacao 5C ga">C in rcgiuni tropic. le, umede, unde au fosr defri§'" padurile pe" tru le rnn, In Coasta de Fildq s-au consrruir fabrici In care se produce UiU de cacao, principalu] ingrcd i~Jlt

a l ciacoia tei j i al un or cosm e'ri ceo

DATE ESENTIALE SIERRA LEC>NE

CAJ)ITALA Freetown

POPULAPE 4.600.000

LlMB] I'RINCIPALE ""gb;., krio (creola) REUGJl DOMINANTE credinr

trad i \ ion ale, m US" I mana, c;elri nil

MONEDA leone

Un diamasu

Freetown

Incon jurati de deal uri vcrzi, capital. srarulul Sierra

Leone, Prectown, esre un porr istoric colorat, care adaposeesre pesr. 700.000 de oamcni. Nurnele ii esre pu!t: in nrnintirca trecurului ~rU. acela de refilgiu pemru . clavii dibera\i. Prim re arractiile orasului sc inscriu copacul

de bum bac de 500 de an i ~i cea rn ai vee he U 11 iversi rare

a Africi i de Vest, constru ita

in 1827.

DATE ESENTIALE LIBERIA

CAPITALA Monrovia

POPULATIE 3.100.000

LIMBI PRINCIPALE engle.". kpelle, bassa, vai, gr<bo, kru, kissi, gala

REr.IGIl DOM1NANYE c:n::~til1aJ crcdinre rradirionale, rnusulmana

MONEDA dolarul liberian

Razboiul civil

Din 1990, Liberia 0 1'0.« dezbinara de '1]1 razboi civil haoric }i .')ingcros, iar econornia sa prospera a intrat In colaps. Razboiul, care a incepuc ell mid conflicre inrre grupuri ernice, a I.sat fad ad;;pos, mii de oarneni. ii mulrl s-au refugtae in rabere intense In care lipsurilc sunr la ordinea .iI.i.

Monrovia

Cunoscura drepr cea .nOli umeda capitals din lurne, Cl1 mai mulr de 4.560 013 de precipirap] pc an, Monrovia c ce un ora~ in dezvolrarc ~i un pon. foarre important. Liberia arc cea mai mart f10t;; de vase cornerciale din lurn e, Aproape ware SUJH propdemresrrnin.a:. ins-a sunt dedara.tc in

Mon l.'ovi:1l., \,1 ndc taxele SUfI r SC.1ZlI re.

44

AFRICA DE VEST

Mali

Deserrul ~j semidesenul acopera doua treimi

no rdice ale tarii ~i d oar 2% din teritoriu reprezinta reren culcivabll. Majoritatea popularici traie~te in sud,

in a?ezari agrieole, aproape

de raurile Niger §i Senegal, Seceta, proasta alirnenratie §i o speranta de viata de doar 51 de ani fa~ din M~li una dintre cele mai sarace tari din lume, Se extrag mici cantitari de

aur, insa. eel mai important produs de export este burnbacul,

ClJdiri !"cum sees: tmmbar su;n,t constrnite din rdrdmizi d~ nisip.

\

\

Ghana

Odata numita "Coasta de Aur" de due europenii care au gasit

aur aiel, acum 500 de ani, Ghana inca mai are zkamime de aurcare au inlocuie caeaua din poziria de principalii

sursii de yen it a tiirii. Tara este inca unul dinrre cei mai mad producarori de cacao ai lumii, Lacul Volta, format prin consrruirea unui baraj, esre eel mai mare lac artificial din lume.

DATE ESENTIALE MALI

C<l.PITAlA Bamako

SUPRAF"TA 1.240.000 km'

l'OPULATlE 11.700.000

LI~1l1 P!UNC1PALE f ra nccza, bambara, m an de ~ araba, fulan i, ,sol;: nu fOj so tl i n kc

RELlG1I DOMJNANT£ musulrnana, crcdintc cradirioualc

MONF.DA frnn·cul CFA

Realiznrca

Popularia "bogolan·ului"

Popoarc]c cele rnai importance din Mui

sun r Bam barn t Pulan i, Tuareg ~ L Doge n ~ c u reprezenrann moi putini ai grupulul Songhai Ii Bozo. Arnsni bozo. mnjorirarea femel, ""1< ell noscu Ii pe,mu .,bogolan· sau "bogi>lan f1 ~i·, realizat p ri n picrn reo de desene nb sr racre pe pan"" asp,.a, foloslnd a'giJa coloraea,

Tornbouctou (Timbu.ktu)

A";e",,, la rnarginea deserrului, Tomboucrou estc un ora~ de J1 isip, vj'li~a'l: indo de caravaueie de c~l11ile rare carji sare de [a m inclc dill nord pcmru a fi ,ran,po ,[Od pe '~lll Niger carre Mopci. Acesc oraj isroric CS'l:C un importanc ccntru de i!1Y~itaturJ isla.mica_

DATE ESENTIALE GHANA

C'!"'\ r I TALA Acc ra

SUFRAFATA 233.540 km'

POPUL .. qU; 19.700.000

LJJl..IB1 PR.1NCjPAl.£ engJez.a., akan, mossi, e we, gn,twi, fa..tul\ gW'tn:3

R.HIGII 0 OIIHNANTE crescinisrn, credinre rradirionalc, rnusul mana

MONEDA cedi

U n aliment popular ln Ghana cstc bn."k". un arnesrec de aluar de porurnb ~i de cassava. Ghaneaii arne .. U{':ca. frun~,dc de esqe, un np d. 'panae, ell ulei de palm ier pen"" a

realiza un sos care se manAnca cu p~tC fie rt sau legume.

Populatia

Legft"'rile de fauulie sunc foaree purern ice In

Gh.na ~i "He imporranr sa oj 0 limilie nurn c:rom;a. Aproape j urnaratc din ghant"l.i ~LLnl membri ai gru pului

A, 11.11 d.ai diro r "",",ofi .tU p"s bazok uoe ia di n tre ttle mai bo!:,," ji raimu.>!: oi vili""lii din Afrie;. Ai,e grupuri """

Mole-Dagb'lli. Ewe ji Ga. Aproape 38% cl io popul.tie <rai",)" 1n or"¥'.

Burkina

Izolara in SaheluI

arid ?i arnenintatii de Sahara care se exeinde catre sud, Burkina (fosca Volta Superioara) este una dinrre

cele mal sarace ~iiri ale Afrkii

de Vest §i una dinrre tarile cele rnai populate. ConfwJ1(andu-se cu secera ~i cu lipsa locurilor

de mW1Ca, multi oameni tineri sum fortati sa paraseasd tara

~i sa cauteun loe de '

munca in strlinatate ..

T1ra lungii ?i ingusra, de dear t '10 km in zona cea mai l;di,

Togo are un plarou central impadurit cu savana la nord

§i la sud. Aproape Jurtlatate

din populaue are sub IS an i fi putini locuitori au pesce

45 de ani. De?i rnajoriratea sunt agrtculrori, pnncipalul prcdus de expon al starului sum fosfatii. urilizati [a producerea lngra~amintelor.

Fulani

Fulan, su nt crescitori

no m azi de vire care c irruld prin Africa de Vest cu animalele lor. l~ Bu rki no

cx i,,,, .p ""pc 75.000 de [ulan i, ncesria Hind parte doar din unul dill cele 60 de grupuri ernice. Crcscfirorii de viee fubni au grijii.

in rno d rradirional, dc

an i m alele ferm ierilor din zon~ In sch irn bul sacllor

cu orez.

DATE ESENTIALE BURKINA'

CAl'lTALA Ouagadougou

SUI'!lAFATA 274.200 km'-

POl'ULAT''' 11.900.000

LIMB! P RIt< CI PALE fro nceza, mossi, rna "de. fll J an i, lob i, bo bo

RELlC(] OOMINANTE credinre

trad ~ do nale, musu I mana, cresrinisrn

MONEDA fran<:LlI eFA

Bumbacul

Cel mal valoros prod", al ~rii esre bumbacul, care gen er eaza "proap. 25% din veniturile

din expo rt. C u roatc acescca, agricld rura ~arii esre alnenin~al"'.J. de: emigrarea ti ncrilor apti de munca, ce trimit bani familiilor din P'" odor, ajunsi in, 5l:rlin;:h:u:c;. Tara are zaca.min(e de arginr ~i manb'dn ~i exportf aur.

DATE ESENTIALE TOGO

CA1'!TAl.A Lome

SU)'!l.AFATA 56.785 km<

POPULATIE 4.700 .. 000

LIMel PRlNCIPALE f"nce"a. kabye, ewe RLLlGIJ DOM] "'ANTE crcd inre

rradi rionn reo, cresti n ism. rnusul rna n.a

MONLDA fmncul eFA

Agri cul tura

A_gr~,ulrorii din Togo produc cacao! cafea.t bumbac, J1l i ez de nuca de cocos i i sem in Ie de palm ier mai ales pen eru 0, port.

No i le produ se inclu d

pion ,de m ed id n ole,

Wj i i Ii zah lr. Pen"" u, p rnpriu ~ prod uc m ei ~ caSSllva ~i pont." b.

P=uirules<e impor<am

Porunlb 1[l7_onde de:: "oas~.

Femei in piata

D eji pol ide. j i locuril e de rnunca

cu forme legale raman dome n iu I b:lrb.plor, rnulte fcmei din Togo

luc reaza n eoflelal cu j umaraee de norma. Nan::t Benz (numire astfel deoarecc de{ill masin i Mercedes Benz]. femei b aga" co re ,. ocupa eLI com.'lul. domina pield. din Togo

1 i .facerue 'u ,axi u ri. C" ,ar<iernl gene raj in p ia~:.1. din Loml~ acC"stc femei lup • .\. din gre" p'" cru "foeer;]. lor Ii au un dar dea,ebi<: n egod ereo.

45

AFRICA DE VEST

Nigeria

D Cu mari rezerve de petrol, gaze naturale, carbune, minereu de fief, plumb, cosiror ~i zinc ~i reren fertil pentru a gricul rura, N igeria parea sa pros· pere cand ii·a cliplitat independents fata de

Marea Briranie, in 1960. Cu reate acestea, econornia J;lirii a rrecut prin perioade diB· cile datorita scaderii prerului perrolului, conflictelor etnice ~i guvernului corupr, Dupa 16 ani de dictarura militara, a fost reinsta u ra ti\ guvcrn area civUa in 1999.

Populatia

Sociernrea n igeri a .na esre alcftruira dinrr-un arncsrcc rurbulcnr de p.''''

250 de grupuri emicc. DOLI;] ereimi

d in popularle op "lin LU,"'" din cele rrei gmpuri majorirare - Hausa,

in nord, lbe, in est :;;i YOHilb-.J., in vest" Ap mope 57% din locu i tori rraiesc in sace mici ~l strans unite, u n,d c vi :.=t\tl co mun i cl~i i esre fo artc i rn po rran ta.

Petrolu] nig.,·ian are ,,>1 nivel

$ctizut de sullii eite idtl1! pf'l1lru. {o",bu!lib;I,,1 filo,;1 tie apnrarel« "b."

Petrolul

Productia de petrol a Nigo· riei I care se lnscrie lnrre cele mai mari din AJT;c .... ~i foan~ :sus In clnsamen rul L1l011d ia.l al ~rilor p roducdroare de petrol, reprezlnci 95% din roate exporrurilc prii. Aproapc in rotal ltare dependenrn de nceasra

industri e, care" lncepur In anii '60,

N igoeri a exte vu tlloLr.lhjla_ b mod i flcarite premlui petrolulu i pc plan rnondlal,

Cel mai b""

m~"ria1 textd este ten amestec de bU1JJ.b.qc Jf;i miiflt_~t",

DATE ESENTIALE NIGERIA

CAPITALA Abuja

Pm'Ul,A"f!E J 16.900.000

DENSITATE: U810c./km'

L1M 01 PR[NCI"PALB cnglcza, hausa.

yoruba._ib_o ___

REtIG.lJ DOMlNANTf.: musulrnana,

c r(:'~ri n i_~m,crc~d in te rrad i ~ ion al e

MONEDA naira

SPERANpI OE V"IATA: 52 de an;

LOCUJTORJ PER MEDIC: 5.000

GUVERNARE: democra{.ie mul,ipOlni," ALFAGET!ZARE: 64%

Abuja

Incepur In 1980, Abu]a, 110111 ora~ consrruir cu un sco p precis. a tnlocuir lagos! fcsra cepitnlf a

N igeric i, In 1991! in[rw.:ar gu vern u I credea ca Lagos era pl\.";l in !Ilion ,ao de populana ¥OTUb.1. Pit,,;: [a ,farji,ul anilor '90, mare po.rl't din Abu j" era ll1cii. nererrnlnaea deoar ec e banii s-au impurinar in timpul

constru j ru. ~

Plan tatiile

4-0% dintre muncirorii nigerief'l i lucreaza in

"gricu I ,ma. D e.j'i maj 0 ri ra rea agri,C;:\ll to rilor tu creazf

pe 10 r uri m ici. eLL unelte

ru d imen rare, s-au Eo rrna r

pia lito Iii vasce, pe care se

cui r iva P rod USe pen tru e"!,o,, foloslnd ech i p "mente moderne. Recohcle includ bum bacul, co reOU". boo bele d. cacao I i pal m ierii p.nUH ulci,

Texrilele

Populariile nigeriene Hausa ji Yornba produc mareriale textile cu modele inreresanre, vopslre manual, folosilld culori din pJ;;lI1(C, narurale. In orasul Hausa Kane

d in nord, oamenii vopse.sc mnterialele in vechi recipienre pemru vo pslc,

Benin

DATE ESENTIALE NIGER

DATE ESENTIALE BENIN

Fosta colonie franceza, Beninul i§i trage nurnele de la un

stravcchi imperiu, In anul 1975, la IS ani dupa ce a devenic independent. Esre

o tara lunga ~i ingusta, ell 0 scurra fi~je de coast a la GoHliJ Guineii. Cea rnai mare parte

a ceritoriului este neceda ~i tmpadurira avand 0 VaSta Il1la~tina in sud, Majoritarea locu itorilor rraiesc din agrtcultura, producand carrof dulci, cassava ~j porurnb. Burnbacul genere:u:a aproape rrei sferturi din veniturile di

Desi este cea mai mare tara ca suprafata din t;ata Africa de ' Vest, reritoriul Nigerului reprezinta doua treimi desert, Locuitorii, care sul1.[ foarre saraci, [diese in zona uscara

a Sahelului sal] in sud-vest, aproape de ra.ul Niger,

unde praCtidi. agrieultllra ~i cre§terea animalelor. T1ra

este unul dintre eei rnai mari producarori de uranin din lume,

CAPITALA Porto-Novo

SUPRA,PAP., 112.620 kin'

POPULATJE 6.400 .. 000

POPULA"fIE 1 J .200.000

LIMBI PRINCIPALE franceza, fon, barilla, yon' ba, ad j a, fu Ian i

LlMBI JlR,1 NC1 PAI.,..E franccza, hausa, djerrna, ftdon i, tu oreg. "do

REUGII DOMINANTE credinte

uad i~jonale~ musulrnana, cresrinisrn

RELIGIA DOMINANT ... musulrnana

MONEDA Francul CFA

MONEDA Irancul CFA

.... _"'I~ \

, ,

" .. , I,',: .! ... ~' .. ' '~."': " . '0-1.' ,

. - .

\

Pescuitul

In fl.care an, pescarli ad una 0 proape 42.990 de tone de pq« d in lagunele de PL ccasra Ben i n u lu i.

Lupracu deserrul

Locu itorii Nigerului lupm imporrlva exrinderii dcserrului ill Sahelul uscat, uncle loruiesc ci. Acesrin pla n ,e",!i arb 0 ri Ii i orb" lncercand so oprcasca eroz lunea solulu 1.

Betam a rib e

Unnl dinrrc principaicle gTLlpuri ern ice dill Benin, Beram aribe, sau Somba, se g'se;;,e ill panea de "0 rd-vest, apro. pede M un,i i Atakora, Un,,1 dinrre primele popO<l,re care S-aU Iliez.u: in

Den in, ace!<i a a tl <rai, I iberi d. ~1lf1ucn~ck vt;.:i~ic;:c (imp de S:ll.ltt" de an i ~ i au re Il.L~ it 8tl-~ i pisrreze inca. mnJ,e dimre obicciuri il1l;:aC;I!;:_

Concurs de f(umllsere penn·u barbaci in flecare an. in rlrnpul u n~ j resr.iwJcltnOSCLLf '

Sll b nurnele de ger,,,,o/, rin eri i biirbali wad aabe so machia.-z.a pcnrru <1 lnccrca s;a atras"<l 0 soric intr-

un neobijnuir con.curs de frL\nlU~~e, Dupa

4.....-: I1ml, dans. femeile aleg. Dad se «rmin" ell 0 C'Cn;fi: III d~Si(orie~ baro;;nu,1 rapC~l;:C' h!rrmeia 11 p[enra il'npreuna eLL ea peru:ru a dllee 0 viar.; de nom azi in de;;"n.

...

AFRICA, AGRICULTURA CONSERVARE D.E~ERTURI IMP£RIUL

ISTQRIC ~N'i~flZfLR5: BENIN

MATERIALE PESCtrfTUL PETROL ROCll' SCLAVAGISMUL

TEXPLE 51 MINER LE

T£SA.TUlfI

46

AGRICULTURA ~I CRE~TEREA ANIMALELO R

PRlN CULTIVAREA pAMANTULUI~i cresterea animalelor, din ferme provin alimente ~i alee prod use. 10% din popularia ~ilor dezvoltate ~i 60% din cea a ~arilor ~ curs de dezvoltare traieste din agriculrura. In Vest, darorira tehnologiei, parnantul esre exploatat la maximum, producand mdncare ieftin~ ~i in cantitati mati, far-a a fi nevoie de multa forra de munca, In tarilc aflare ill curs de dezvoltare, fermele inregistreaza randaJ.~eme rnult mai seizure, deoareee solul §i clima sum deseori nefavorabile desfa§uraru activitatilor ~l7fieole §i, de asernenea, deoarece fetmierii nu dispun de fonduri suticientc pemru a achizitiona utilaje §i Iertilizanti, fiind astfel nevoid sa apeleze la fo~a bruta,

Culturi

In vrernurile vechi, fermierii cultivau plante culegand §i apoi sernanand seminrele de la cele mai sanacoase pianre salbaeice: prima planra culrivara vrcodara a fast, probabil, un soi de grau. Cele rnai irnporrante plante cultivate in zilele ncastre sum graul, orezul, porumbul ~i carrofii. Cele mai importante culruri nealimeneare sum: burnbacul ~i rutunul, Tipurile ~j cantitatile cultivate de un fermier depind de sol §i clirna. Culegere« orezulu;

Bumbacul

Culrura de bumbac produce fibre!i ulei. Prindpalii producaeon de bumbac I. nivcl mondial sunr

Ch i na ~i SUA.

C.J.mpuri

Orezul

o rezul mee parte din car.goria cerealclor, care rcprezin d principalul aliment pcntru jurn.",re din populatia lurnii, Alia CSt" rcsponsabila pcnrru 90% din canrirarea produsa la nivel mondial, Planrele sum culrivate in zone C\J dirnac bland, de cdc rnai

multe ori pc parcelc

in undsbile, Culrlvarea orezulul ncccsirn mult!i forI" de munca, reel re inserunn.t c;'i majoLi tatea lucrarilor sunt efecruate

de oameni, nu de rnasini,

Rasaduri de orez

drip,; 2-3 '4-5

2 ~jlc sdpltinlt;ni Siiptn-

mJ.ni

Porumbul

Porumbul este 0 cereals. Exina mulre ripuri: care

por fi macinare sub form' de fa,jna, rndncarc sub forma de legum., rransformare in ulei sau folosi,. en fumj. Porurnbul 51; culnva rnai ales in Sratcle Unite. Brazilia, sudul Mridi ~j in anurnlrc zone din A,ia.

Tipuri de ferrne

in urma CLi d.fiva ani, In ~arile dezvolrare, eel rnai des inralnite erau fermelc rnixte, care se axau pe cateva culmri ~i cateva animale. Tehnologia actuala incurajeaza specializarea fermelor, fkand rnai avanrajoass 0 singudi culrura agricola ~i cresrerea unei singure specii de anirnale. 0 ascfel de agricultura se practid la scars mare. Unii fermicri, ingrijoran de posibilele efecre nocive asupra mediului, s-au orientat carre agricuJtura ecologica, care interzice folosirea de ingra§aminte chirnice ~i fertilizanri.

Cioban u/ stili",,, I:npslIlele cu semin]« dintr-un I:opal: p",'m" Imini oil e.

Agriculrunl de subzistenra

Fermierii care pracr.idi agrtculrura de subzistcn.{a produc ;lta!; cat sa-~i hranLasdi propria fumili" li foarre purin pen"" a vinde. Aces, rip de agrkulwd e des inralnir 111 liir;l e a flare in curs de dczvolrarc, undc multi fermieri nu-si pur perrnire achlzirlonarea de urilnje sau ferr.iLiz..tn{_i care sa Ie creases producrivirarca, bazsndu-sc pc

Agriculruci de subzisrenra, Kenya metodc]e .geieolc straveclt i.

Agriculrura comerciala

Agrkulrura comcrciala esre una inrensiva, Scopul f<rmierilor consra in obrinerea de profit prin vanzarea produselor obnnurc, In muir. lori, fermi.rii produc rnult pre., mulre ajimcnre. Exist:;\ siruarii in care producria prea mare de alimente sau

an imale duce I. seidcrca dramatica a prerurllor pc piaca agricola. In aces« siruarii, guvernele li plaresc pe rerl'1lieri sa

produca mai pudn. TiI.rg de vi,e, Argemina

Fermierii cr~sc anirnale penuu came, lapre, oua, piei §i lana. In anurnite cazuri, animalele sum crescute In sisrern intensiv, ceea ce inseamna cil. acestea sum tinure in adaposturi eu condirii speciale care stimuleaza cresterea. La polul opus se afla rabularia libera, in care anirnalele sum ~in~re afara. Acesrea traiesc in condirii aproape similare celor din siilbiiticie, dar produscle obtinute asrfel sum mule mai costisitoare.

Fcrmicrii au crescur cap rc ji oi pemru lapce, CUI11"lt

i na i mea vaci lor.

Fermele de lapte In fermclc de lapre,

an i mal ele su nrc res, u te pemrll a obrine lapre Ii produsc din laprc. Vacrle sunr cele rnai imporranee animale producaroarc de lapre, ell 0 medic de 10 - 15 I pc zi. Oil. ji capreie SUI1t" ~i de crescure pentru lapre.

Unr.din laprc de vaca.

Branza, din lapre de cepra.

Oaia

Tunderea oilor arc lee pnmavara "rzilt.

Oaia esre crescuea pentru carne. lana Ii Iapte. aile rtu sun r adtt de pre-ten {ioase ca vacile: de POt supravlerui

pe un sol de pro.". cal i tate, In zone cu clirnar rccc sau

Porumb

47

AGRICULTURA s: CRE~TEREA ANIMALELOR

Masinl de recoltat

Folos t rea urila]e lor pOatC' _~d.dC'a ri rnpul necesar peruru cules, 0 cornbina e'X~ct..tta arnt: t:;\ LC rca grim III i, <:.1 ~ ~j se pa rarea bobul LLi de roccan. in mal putin de 0 ora, Q combina cond uso deem jof", ,,,,nsfo'Illa mai m ulr de 2 hectare de spice de gri" in boabe _ ZaM ru I. carrofii 1i mazarcn SUJlt alec cxemple de c ulruri cc po'[ fi ell lese cu ajurorul urilajelor,

Tehnologia agricola

'l.neepind eu Revoluria Agrara din secolul )"'VlII, pwg(esele §tiinriflce in agnculrura au dus la 0 cre~tere sernnihcativa a prcducrivitarii fermierilor. Ingra~amintele ehirnice, pcsticidele, cercecarile In dorneniul arneliorarii ~i aI ingineriei

b d at pu ncr de vedc rc at

genetice au permis 0 ~inerea e imente

, guseulul,

suficiente penu-u 0 popularie vesrica aflal;a

in continua cr~tere. Programele de arneIiorare imbunararesc calitarea culturilor ~i a sepcelului pri.n obrinerea de urmasi care sa reuneasca punctele forte ale parin~ilor. Pri.n modificarea dirccta a gendor; In laboraror, oamenii de ~tiin~a pot obrme tn doar 0 fraqiune de secunda aceleasi rezul- CWtl<U in

tate ca dupa ameiiorare, sistem

Utilaje

Pe parcursul secolului )G'{, folosirea de noi utilaje a perrnis crc§terea producrivitatii in iarile industrializate §i scaderea utilizarii fortei de rnunca, Tractoarele si vehiculele cu motor care rracreaza urilajele agricole au inlocuir rapid caii ca animale de rractiune. Purerea tractoarelor le-a perrnis fermierilor sa planceze §i sa culeaga culrurile de pe suprafe~e rnult rnai inrinse. Primnl

tractor a foi t

amstru it [a

jilrlUlil BrJ.u1ar

um/ub,! XIX

Legumele par fl modiflcace in af;l rei ind.t Sa njba form~ regulars; /lind as.fel

mai atrac rive pe,mnl co nsumarori, dqi nu apare n id 0 rnodiflcare din

Subsranrc eh i mice folosire In agriculmrii

lngrfu;iimimele Im bogaresc solul cu

m i ncmle]e rt ccesarc cresrcri i plantclor. Sitlegorul esre un t~g'iI~imfu;t 0rwrnic; oarncn i i d. I din Iii au p'" ]0 pune< ji

i Ilgra~am i m::e aoorgan ice (ani fi ci ajc}.

Pestic id ele sunt substanre eli j In ice care ii tin sub concrol pe dihm"IO~ii care a,aca planrele,

Del; accstc substaruc chirn icc d\JC I a o Form»

c~~[e~ a P~OdUClivi'[.a~t, LLflde.dLnfn: ~_~e pot ner~gul{ltti

aJ\lIlge.m pan"" f",""ca. de,::"~,,,d as[fel . . Crqte,e-a intensivii

potcn f~31C' pericolc P'C ntru san aOHC:;l omulu I. Crescerea intensiva reprezlnm rnaxirnlzarea produertel de culturi f~ animale, cu .aj urorul subsrantelo r chirni ce sau al utilaj do r.C;on.uma<ori i p,d'ern_ allmenee lefeine, jar p<nrru • realiza acesr lucru e neve it' de reducerea [a mi n irn urn a cosrurilor d. crestcre a anlmaleloe V"d. porci Ii al re an imale sunr crescutc in medii co nrrolare. De exernplu, porcii sum crescuu iJ1 boxe si sunt hriin iIi cu un annmir arnestec de su bstan te nutririve, care a;igunl un spo, de blJCUl:"alC maxim, inrr-un inrer-

Vadi in si s ten} legar val de rirnp min im.

D eoarece co m bin c le lu creaza 0<" d. rapid, de pc rrn it recoh area la morn ell tu I 0 ptim

Echipamenre

Aparacele do m uls au soh imbar infi\ijarea [errnelor de lapte, deoarere fl::.rrnierii pOE acurn sa creasca cirezi mult mai numeroase, Fern. ie rii pun in funcrlune apararele d.

rnu Is d. dOli" ori pe zi. In 01 anda, s-an inrrodus apa rare ro borizarc care p-crm i t

m ulsul or; ~ de cil re 0 ri esre cazu 1. Ro botii

pi ase""" co p,u lele de muls pe mamele, pen"" a ".crage laprele. Fiecare vadi arc un , em j ~~[O r rad [0 la gat tare ii trans rn i tc

ro boeu 1" i local i za reo ug<ru 1 u i.

S"J~ de muls roborizar, Olanda

Anul agricol

Schirnbarea anOtimpurJor regieaza. mundle cfunpului. De exemplu, la 0 ferma zootehnica, prirna:vara este anotimpul dnd se nase mieii sau viieii. Ferma agricola. esre aglomerata de prirnavara pilla waJnna, dnd se ClUtiVil. diverse plante. Cei care plameaza meri sunt nevoiii sa Intreprinda diferire lucrfui pe tor parcursul anului pentru a se asigura ca vor avea eea mai buna reeolta.

Me re le rcprezlnta ceo mai des inti!llit1l.

cul rurd fnocrif"ri In

Pregarirea terenului

Prirna crapii a pregan,ii solului pen rru sc III an at C"5 [Ii; ararul, Lama pl ugul u i rrnseaza 0 bra wii ada nc iI in panlanr, pe care, in :a.ceh~i timp, U tnroarcc. A"fd. bum len ile sunr ingropat:c 111 pa.nam" unde 1mbOf;al"'" ,01,,1 prin purrefacrie. In co n tlnu are, se folosesc grape ~ i cul 1;; va cor i care vor 111 ,\run~j bucirile man de p5rnam inainrc de sernanar,

Tractor care ara Fier fat ptmtru

larna: .:::opac i. i .sc odihnc::sc_ Fe.rn1jefu] rnie ram llr i.1 eo porn i 10 r in "fa &1 iodi,. pe

vi i.tO r, h-I!1C [de sa fLlC rna i ace," ibi 1 e.

Copna, ""jim ftiiafi in dill lid inca!. Hit1 rele !.d ('oae,i )Tue/de.

Pentru It permite sconserea Cit- u.jurinlti It buruicni/or! (apacij jim! "f,,,,(i P' r,;"d",-i ordolllu,.

.... _""'-

Tnlf"fOart?'i.t muM Lizilt {,~ mt~"e mle.sr.

Mer;; cr,4ti.lJtt{itn zilele nOd.5I'r, stmt mid de inJ/r''''', in "fI' fel ;w~Jt .f)rln1.t?7J,i.i:fa pon Iii ""lege ;rueteM ms.-tujOr:.

Varn ta_fZ.il1: fructdc stln[ conp[·e Ja s~r~ itu l veri i, "rune; dnd !neepe ~i ,uk,,,1 ma~uaJ_

Toamna: cuic,ul conttrma_ Fruc~dc cazu;u 1. p~m~m ,um folosi.e pemru a face c idm sau ,ue.

Prhuaval:'a: ic~ din stupii

am pl nsa~i i 11 I ivez_i ~i polenizeazii pomii.

"mt '/TOP;(; Ii Ii so d"'''''''ISI]'''[;"" J..ngJiijd'litin!~ primd ultra f i VIIoZJ'a.

Or sr CAPRE

PORCINE 501.

PESCUITUL PLANT;;:, unUZARI

..... AGRrCULTURA AUlI'IENTE

I!ItIMIJII Sl CRESTEREA

ANIMALELOR, rSTORIC

CIVlqZA"pA VAll INDUSULUI

COMERT SI INDUST:RI'E

GENETICA

48

-Agricultura §i cresterea animalelor

~ A~imale crescute pentru produsele obtinute

~ ..e

PuH se crcsc

pe ntru oua l u carne.

Paunri 5C UCS1::

pc:n tru pen a] u I exonc.

Rarele se cresc pemru pen e, ou:t § i carne,

Oile se «esc pen.,u lop '0:, carnqi !~n'.

Ga~tele se cresc p""rru carne. puf Ii oua,

Cap r ionrele se cresc pen tru carnea numira vannr.

Huik

sun« cele mtU numeraase animal< d. [erma.

Vac;le se cresc pemru lapte Ii carne.

crescu fa pcruru prima d~-tJ in lvtarea Britanif!~ iar fl.'cum se crqte in pest. 50 d. I"ri.

Cap role" «esc pentru lapre, carne Ii lana.

Porod po"" jI

Filii de ~tnj! Sf' C resc pen rru carne ~i. pene.

Caprele Saan,iI;:n se cresc in Europa pen rru lop".

Chinchilla. 'w',oa,{l crescute pen tru blana moale Ii finl.

Porcii se cresc penml carne, bacon. 31<. p rodusc de earn e, pici Ii pa r.

Animale crescute pentru tractiune

Cam ilele sun [ f¢Iosi rc ca an irnale de rurma, dar se cresc I; pemru l:1na, lapre, plele,

Caii din rasele gee! e se folosesc acclo unde fermierul nu dispu ne de rracror,

M.g.r;; pm sa care greudifi foarce mari ~ in sch i m b au nevoie de pu\i na mancare ji apd.

Cad-rll reprezinra rezulcatul i:ncri.lci~arij dinrre co; ~i milgnri.

EI.£a"lii sum £oIO';li co animale de tracriune in Asia.

49

AGRICULTURA ~I CRE~TEREA ANIMALELO R, ISTORIC

.¥FI'.dl;11

~ 1'"

, (

Revolutia agricola

Incepand cu anu11750, 0 serie de schirnbari au reprezentat incepurul agriculmrii rnoderne. Elernentcle-cheie in dezvoltarea agriculmrii au constat in culrivarea pe suprafete rnari, crcsterea inrensiva a animalclor ~i tmbunacarirea anumitor tehnici agricoIe - rotaria culcuriior in patru erape - roate aces rea aparand pemru prima data in Marea Britanie,

Am eli 0 ra rea rase! 0 r

Ro be rt Bakewell (172 S· 1795) •• J ci ncilea D uce de Bedford (1765·1802), imprcunf cu alfi crescirori de animale din Mare-a Briranie, au folosu merodclc de arnclicrarc a raselor in fermele proprli penr:ru a obrine animale mai mario mai sanatoase. Vitele, caprele, oile ~i curcanii au obtinue sporuri mai mari de laprc sail carne. Mai tarzill, crescarorii au folosir aceleasl merode penrru a obtine animale destinate unui anum it scop. A~a s~a intlmp!a[ cu taurii din rasa Camargue, care sc crcsc exclusiv penrrll lupre.

Tau.r din rasa Camargue

Primii fennieri

Seceei din piarrd cu miner de lemn

Primii fcrmieri imblsnzeau animalele salbarice, Ie rineau in cirezi ~i Ie foloseau pemru carne, lapte, piei ~i lana. Spre

deosebire de acestia, pastorii nornazi t~i murau rurrnele in perrnanenra, durand noi pa~uni.

C ul tivn rea o rezu I ui

ACUM 10.000 DE ANI, primii fermieri au inceput sa s:ultive cereale ?i sa creasca animale penrru hrana, Inainte de aceasta, nornazii vanarori ~i culegarori se hraneau cu fructele, planrele ~i animalele saIbatiee pe care le mcllneau in dlatoriile lor. Odata eu aparitia agriculrurii, oamenii au fost capabili sa identifice 0 sursa stabila de hrana ?i sa se ~eze delinitiv intr-un singur loc, aparand asrfel primele forme ale civilizatiei in Mesopotamia, Egipt, India ?i China. Metodele agricole au continuat sa evolueze, pana cand, in seeolul al XVIII-1ea, 0 asa-numita revolutie ~ricola a dus la schimbari dramatice. De aruoei, agrieulrura a devenit rnult mai ~ecaniz~ta ~i reprezinta s.ursa de hrana pentru un nurnar din ce

10 ce mar mare de oamem. --------------

Agricultura medievala Fcrmierii din Europa rnedievala impar~eau pamanrul din satul lor in trei portiuni, Fiecare familie avea 12 ha in fie~~re pomune, Fiecare urmarea acelasi ciclu agricol de 3 ani: 0 portiune era lasara parloaga (nefolosir) in fiecare an pentru a se reface subsramele nutritive din sol, iar pe celelalre doua se cultivau on, ovaz, secara sau grall. Tmprcjmuiri i:neepilnd cu anul 1500, proprierarii englezi de pamfuu au imprejmuit suprafetele agricole cu garduri, Fnl'uri sal! garduri vii pennu a Ie rranslorrna In proprietari private. Drepr urrnare, sisrcmul cooperarisr agricol medieval a liis<lr loc unui sistern bazar pc piopnerarea privaci, in care proprietarii de pamanr luau roare deciziile legate de culturi.

If Roraria culrurilor

tn rim pul revolu tie] agrico le, ferm icrii

. au obscrvac ca dadi ei cultiva anumite

plnnte, cum Or ft n op W, tri foi u I sau orzu I ! j graul. in ani succesivi, nu e nevoie sa lase

pa", ftnru I ,a se od i hncascf un an. Riid:k inoaselc - napul >- 1mbunaril[esc calitarea solului, crcscand astfcl calltatea urrnaroarei recolt e.

Napi ~i grltu

Curcanul negru de Norfolk

Noi urilajc agricole

Urilajcle, cum ar ft masina de treierar (par.n"'~ in 1786 de inventarorul scotian Andrew Meikle], 3U permis eliminarca unur volume mad de munca fi aLL imbunaratir producrivitarca. M'jinilc de rreierat care separnu graul de paic au dcvcnir mule mai eficienre dups 1850, dnd agriculrorii Je-.u .rafa, mowat. eu .bur pemru a Ie pu.ne In mi~carc.

Tllmhuml sepam Booba. ClIl'cltua de Imltmli,i,

boah.!e de pili" p"ndpal

l'>'l,tLna de <reierar cu mOtOr C:U abu r

..

EGll'TUL ANTIC

CHINA, ISTOR1C

AG.IUCULTURA Sl CRESTEREA ANIMALELOR

EpOCA I>I,i>fRA

50

Charles "Nap" Townshend

Unul dinrrc principalii iniriatori ai revoluriei

a grlcole, viconrele Townshend (J 674·1738), S-a retras diner-o exrraordinara cariera poli'idi pcmw a so dedica

agriculrurii. EI a. popularizer

rO'"li. culturilor in 4 e'.pe ~i a fosr pionierul ferriliz'rii cu marna [foloslrea argilei de var ca fcnili".m). Culnvarea napului pt' suprafere inrin e - ca nutrq pc rimp de iarn> - i·a c~rig", aceas,l porod?.

EpOCA DE BRONZ

EUROPA _ MEDIEVALA

Revolucia neolirica Dupa epoea de piarr;;'rilr-zie (aprox, 8.000 I.e.), populariile din zona vesricf a Asiei au incepur sa cultivc cereale, Ace" tip de agriculrurs furniza hranf pemru un nurnjir de 10 ori mai mare de oameni, in compararie CU vanatoarca. ~j culcsul.

isreme de iriga~ic

Primii fermler; aveau nevoie de apa pencru culrurile lor. Raurile Ii sistemelc de canale artificiale jucau un rQI crucial In vechlle civilizatii bozo" pc agricultura din Egj pr, "olea Ind usu III i Ii Ch ina,

Manuscris medieval, 1416

Revoluria verde

En anii '60 a 'VII' loc revoluda verde. S·.u P\!5 bazele noilor culruri eu

prcduccivi race mare penrru a cresre

cotnri tatea de gr8."1 .~ i orez produsa, mai

al es in ~"rile inrens populate, cum ar r.

In d ia ~i China. Crlticii acesru i p roces all arras arcnria a:supra faptUll-li ca, prin rolosi,rca. intensive a ing~ami.ntdor ~i concerurarea pe carevil specii, Sf aduceau prejudicii rncdiului inconjuraror. In ultima perioads, fermlerii au rcdescopcrir mctodelc agricole rraditionale Ii au retnceput sa foloscascs ingr~amin,ele Ii insecticide naturale.

Alge verz.i, un ing~aman[ organic

IMPERIUL KHMER.

l.NVENTII REVOLUTIA SUMERIENII INOUSTRtALA

ALBANIA. vcz i STATUE BALCANICE

Vicspile se hranese eu fmere ~i insecre, eu care i~i hranesc §i puietul. Albinele aduJte sau cde aflare in stadiul de larva se hranesc eu neccar §i polen adus de adulre. Atunci dnd au gasir flori, albinele efcemeaza UJ1 dans specific pcnrru a !e da de ~dre eelorlahe albine. Ele se folosesc de lumina solara pentru a se orienta.

Polen, nectar §i mjere

Albinel. <ran.porm po!<nul ru ojurorw pc,;lor de p. mcmbre. iar n«<aml in ,tomllc. Ajw1Se tn srup. de regurgireaz;j ",«<arul AI'" ,0 evapo"l, iar nectarul Sf rrans:fomu. in mict"CMi.r .. , fi lap<.ijOrul de ma<ca, ° subs<an~a bog • .,; tn p "".ine prodlL<' de lucrumar", ,um folosi!" penrru hrlnirea l.rvdoL

ALBINE ~I VIESPI

Matca

Albinele ji viespile sociale au In coloniile lor 0 m • .uc.\, responsabil.i cu depuncrea oualor *i conducerea coloniei. Albinele melifer, au o rnatca. penrru fiecare stup: daca curnva sc intfllnpl:1 sa apara deus, ele se lupra pina lit dispariria uncia. Matca esrc responsabila CU producerea unei subsranjc chin lice care impiedicjl rnarurizarea sexual. cornplera a albinelor [""'(0""'.

Marca arc dimensiuni mat mari decdl 0 albino lltC'ratt)art.

Ciclul de viata

al unci albine melifere

1 Marca i~j perrece cea mal marc parl:c din [imp inspecdod cclulcle Ii depunand oua i'n accsrca. Atunci dind are dcstu!ii m;\ncore I. dlspozlrle, ea poacc depune mai mule de 2.000 de oufi pc zi, Dupa 1·2 zile, larvele cdo?..i()nenz~.

2 Lucratonrele luan esc larvele cu rniere, polen )i !aptijor de matci, Da,,; sunt hrinite ell prea mill, lapolor d. marca, larvclc sc vor rranstorma in marci, Larvele crcsc li naparlesc. in a cineca zi, de ~e-s 0 gogoa~i1 mad.soasa ~i incep rransformarea in nimfa, iar albinele lucrnmarc sigiJeaza celula cu cearn.

3 Aproape de ziua 21. nimfa esce cornplet dcz"ol,at'. iar noile albine adulrc rrebuie Sa consume ceara care 'ig~e.za celula. pcnrru a iqi la supmf.1~a_ Od.d co schelerul extern al albinelor s-a int~rit Ii acesrea sunt capabile ,;1 se deplaseze, de lnccp sa se ach ire de indaeoririlc din inreriorul srupului.

Sursele de hrana

lucratoa.rc ~i rnarci,

Oua.le neferdlizare sc rransforma tn tr~.nmri

Viespilc lucraroare i~i perrec prima saptamana din viat~ cura~'md cuibul. Din me me n ru I In care po, zbura, de pam"'" cuibul $i 1"1I1<02a i.nSCCt~ pencru a hran i la n·de dirt cuib.

Caracteristici ale albinelor ~i viespilor

Albinele ~i viespile searnana desrul de rnult ca ilu:a\j~are, ele prezenrand 0 delirnitare ingustii inrre torace ~i abdomen. Majoritarea speciilor au doua perechi de aripi ~i StU1r excelente zburatoare. Au doi ochi cornpusi ~j rrei ochi de dirnensiuni rnici, care le confera 0 acuitate vizuala considerabila. Albinele au pe suprafa\a corpului mai muln peri decat viespile ~i. de obicei, SW1t erbivore, spee deosebire de viespi, care sum carnivore.

Qebi

DouJ perecbi de aripi pentr« un zbor rapid

acestea sun! imoarse in [os.

Pererii cuibului sunt nen::gulafi deoarece lemnul c .duna, din diferi<c JOGuri.

Barziiuni Ban:iun i i .~urU uncle dintre eele mai mad viespi, Ei [raiesc in colonii m.LJ11croa."!iC: ~i i~i apar~ cui buril e e u agresi vi tale.

Albina melifera

Acele

La rnajoriratea speciilor de albine Ii viespi, doar fernelele all ac, Acul Sa;1. dezvolrac din ovis ... cap' {rubul oueror), Acele vies-

r.ilor sum Hpsite de peri, ceca co e penn ire .sa in ~epc de rna] mulre on, fie peli~ru a se apara. I.e pen[n! a ornori prada. Albmelc au ace cu peri, Care nu mai pOt fI scoase, ducind la moarrea albinei care a inrcpar. De accca, albin;"! flu in~eapa ded. r a tunci cllnd esrc provocara.

Am! albinei

Cuibul unci colonii de viespi cbisnulrc

Nil1lft

Glllim din

lcrnn, 11 mesreca Ii apoi II combina cu saliva pcnrru a construi pereril cuibului.

FLORI

DE OBICEI, ACESTE rNS~CTE ne atrag atenria cu intepatura lor. Insa, datorita faptului cit polenizeaza culrurile §i ornoara daunarorii, albinele §i viespile joadi un rol vital In lumea in care trairn, Exista 115.000 specii de albine §i viespi. Majoritatea, cum este albina-dulgher, sum soli tare, dar altele, ca albinele melifere sau viespile, sunt insecte sociale, care traiesc in colonii cornplexe. Oamenii tin albinele melifere in stupi, uncle aces tea produc miere §i ceara.

Abdormm

. ~/

infcpal"r 'a este dureroll.lli li poatrfi, in untie (tZZUt"i,./dtit/.J.

oloniile Aibillele Ii vicspile social. <..aiesc in grupuri mario numire colonii. Fiecare membru at coloniei arc 0 indarorire speciflca -ri munce~r·e in ("Iosul intregii cornu n irii~i. Colo n iile de viespi pot r. formace din piin" I. un milion de indlviz], Cuiburilc albinelor po< Sa aiba pcste 70.000 indivizi, mai precis, 0 mated, 69.000 albine lucraroare ~i 300 r ..amori. Atile in <azul viespllor, c.1r ~j in eel .1 albinelor, rnacca esre rea. care conduce colonia. rranrorii unt rnasculi fenili care se tmperecheaza cu rnarca ~i mor la scurr <imp dupa aceea, iar albinele [ucrdroare rea.lize.z~ o multirudine de aedvidi{i, de 13 consrruirea cuibulul, pilla 13 caurarca hranei, Tranrorii apar inainre de perioada de roire, ceca ce coincide cu parasirea cujbuILLi de eilrre mate., impcreeherea ~i .mbil.ire. umli nOLL cuib_

[nimrod est« dedesubt.

Tipuri de albine ~i viespi

Albille parazite Acme albin. '01 i tare 'I i abandon~a"Za nuale in cuiburile .. !tOt ,tlbin •. Puieml .<esrora distruge Quale din cu.ibu.1

respecti I' Ii "jrc'pra sa fie hr~ni, de g.w:i_

Yiespile.yilll:iwr Ace" te viesp; saliel re paralizeazli alto insccle.infcpi!ndu-le, pencru ca apoi sa-~I depuna 0 uale pc

a-ces tca. Pu ien.J edozionenzii ji sc Itf.inqtc ell gazd.a vie.

ALBINA MELIFERA.

D£NUMIRE ~T"NTlflCAApis meliftm OROINUL Hymenoptera

FAMILIA Apida"

RAspKNOrR£ Pe imrcg globuJ HA81TAT in libert.te. "Ii conscruiesc

cniblll'ile in copacii galmoli; se crc...;;:c in stupi·.

H R.A N I R£ Polen ji nector din floci Dl.M..£NSJ\JNJ Lungimc: lucrlroatt:: 10-IS mill; marc.: 15-20 ncm DURATA DE VIAl'" Lucritoareie orai." 2·3 lu.ni. m.te .. tr~je!te 3·5 ani.

Cuiburi

Cuiburile viespilor au 0 textura asemanaroare cu cea a haniei §i sunr construire din lemn rnesrecat, saliva ~i apa, De obicei, acestea sum construire in arbori gauno~i sau sub pamant. Alre viespi, ca de exemplu viespea oricnrala cu abdomen subtire (srenogascer), l§i construiesc cuibul din noroi. Albinele melifere i~i construiesc cuibul din ceara produsa in glandele abdorninale. Cuiburile albinelor ~i viespilor conrin faguri - srraruri de eelule hexagonale in care se dezvolta puierul.

ANlMAL.E, COMPORTAMENT

FURNICI $1 TERMIT:E

[NSECTE OUA

ANIMALE ARTROPODE

ZBURATOARE

CUIBURl ~[ SCORBURI

51

ALCATRAZ. v ez i lNFRACTIUNl $1 PEDEPSE

ALEXANDRU CELMARE

IN MAl PUTIN DE PATRU ANI, un talent at general tan~r a creat cel mai mare imperiu care a existat vreodata in lume. Imperiul a fost creatia lui Alexandru eel Mare Macedon, un

co r talentat care inspira 0 enorrna loialirate arrnatei

sale. Imperiul se intindea din Grecia, in vest, pana in India, in est. Moartea brusca a lui Alexandru, la varsta de 33 de ani, a condus la prabusirea imperiului. Spiritul sau a persistar intr-un nurnar de ora§e care au raspandit cultura gread. spre est. Aceste localitati, toate nurnite Alexandria, dupa numele fondatorului lor, au deschis calea schimburilor comerciale intre Asia §i Europa, care au continuat timp de secole.

Grecia

lnirna irnperiului lui Alcxandru 3 fose parria sa, Macedonia. in nordul Greciei. Inai nrc ca Alexandru Sa devin1i rege. Grecia era lmpll'lita in or"§e·"., rivalc, Ilind amcninpti'i de imperiul pcrsan ri val,

Figurina de reracora, rcprezcnrdnd-o pe ZCi{3 gr,eaca a iubitii, Afrodita

Egipt

In 332 l.e.n., Alcxandru a cucerit Egiptu] Ii a fost acccp ra t d rep' nou f.",on, £1 a pus bazele orasului Alexandria din nordul Egiprului, care a devenit eel rnai irnporranr oraj allumii vorbitoare de Jirnba gre"d, in 323 l.e.n., cand Alexandru a rnurir •• fost ing:ropal: lnrr-un

mo rm ant mare in cen rru I oralului,

Alexandru poarea (OrO"n3 de faraon

Moartea lui Alexandru in 323 i.e.n. Alexandru a facur febra in orasul Babilon. Desi avea numai 33 de ani, a murir. Aceasra rnoarte brusca a facm ca Alexandru sa nu aibii suficicnr timp pentru a-si consolida dornnia ~i nici mdcar pentru a numi un succesor, in ditiva ani de la rnoarrea I ui, uriasul imperiu macedonean s-a prabusir.

Sarcofagul lui Alcxandru

ASIA, rSTORJC

52

1ncepunJ vietii Alexan d ru s-a 11 'sell r In 356 t.e .n., ca fiu aI rcgelui Filip al Il-lea al Maccdoniei (a domnic lntre 359 - 336 t.e.n.), De tiinar a parcicipar I. carnpanii militate, trnpreuna cu ~ar;:al sau, Alexa nd ru 1i· a do bandi t ten umele irnblanzind lin cal salbaric negrUt numir Bucefal, care a ramas cu el pe parcursul in rregi i vieti,

Aristotel

Ajexandru I·. avur ca profesor pc filozofu! atenian Aristotel (384 - 322 i.c.n.], Aristorel era inrercsac de domcnii pornind de la poliricf Ii pil"~ la edd. Ii de I. biologic pani I. literarura. I'a Impart.lit cinanllui sau elev enruziasrnul pentru idei not.

Imperiullui Alexandru

In 336 i.e.n -. , dnd Alexandru a devenit rege al Macedoniei, Grecia era stapanira de Persia. lrm·o serie de carnpanii militate stralucitoare, Alexandru a invins Persia §i a crear vascul sau imperiu,

Alexandria ad aueisum ... •

AJ"x a ndria Prophthasia •

Imperiul macedonean

Bi'ttiilia de l~ Issos

In 333 i.e.n .. armata maccdoneang a invins mai purcrnica arrnara persana, condusa de D a rius al [II· lea (perio.d. dcmniei 336 - 330 i.e.n.), in badlia de la Issos, Sirla, Per~ii au fosr invin§i din nou in 331 l.c.n. I. Gaugarnela.tn apropierea fluvlulu; Tibru. Dupa aceasra III p rii. cap i[O,I. PCTS ie i, Perscpolis, a fosr distrus •• iar

i mpcriul s-a prabu it,

Reprczca <are" bii d\ lie i de I a Issos

Basor</iqu/ il prl'Zillldpe Ale,,·and,·u in }runtea r1"JlP~/m· sale.

Sarcojag diIJ cimitirul reglll din Sidon, despr« <II,.e se spllnf'cLie'5u 1E'~'&iiIil<t';bf.;m~;~~:,,*,,,""IOf.::;l:L'""=.ll~O!lII~:i!:'.:iI:~"':;')""::~ mormsntul bd A lexnndru.

ECIPTUL ANTIC

frLOSOFIE

IMPERIUL I'ERSAN

GRECIa, ANTICA

Persia

Bogatul imperiu persan accpcrca cca mal mare parte a Irakului actual, Turciei !i Iranulul, Dupii ce Alexandru a cucerir acc:aSta zo nil, el L'L lncercat :sa un c:asca Macedonia jOi Persia, incurajdndu-si generalii sa sc disfnor('3.Sca ell

feme! persane, Alexaad ru i O'''li

s-a disatorit cu Roxanaj o prinjesa din esrul

Persiei.

o rnamen e pcrsa n d J n a rgm t

Irnperiul de est

Pana in 326 I.e.n .. Alcx.ndru .rriibatll$e Persia Ii cucerise AFganist.nul Ii Punjab-ul, DS; i armata ii era Marte 10 iaJ.a, ea. a refuza r ~a Inearg.i dincolo de fluviul Indus.

Moncdii din zona Indusulul

ALEXANDRU GEL MARE

356 1,0,1). Sc n"!t< in Macedonia 336 i.e.n. Ii urmeaza tara]u; sau pc tronu] Macedoniel: tnabujii

re vol rele din G rcc ia

334 i.e.n. 4ci conduce armata in Persia fi invinge 0 armata persana pc raul Granlcus

333 i.e.n, it .nvinge pc Darius al Ill-lea la Issos

331 i.e.n, llinvinge din nou pe Darius a I III-Ie<! I" Gaugamcla, lnchcind cucerirea Imperiului Persan

316 t.e, n. Aj linge I. Ind us. do, est" obligar de rrupele sale ,a sc tntoarca 323 t.e.n. Mo ... din cauza sindromuiui febrii la Babllon.

ALCHL\HE. yt>i ~TIINTA, ISTORlC

ALGE ~I ALTE IERBURI MARINE

ALGELE SUNT PLANTELE cu cea mai sirnpla structura. Ele se gasesc In ape sau locuri umede. Algele au dimensiuni care variaza de Ia specii minuscule, unicelulare, pana la ierburi marine care pot ajunge La cativa metri lungime. La fel ca plantele mai avansate, algele contin pigmentul verde numit clorofila, De asemenea, ele contin §i

alti pigmenti care pot de

clorofila, ceea ce face ca algele sa fie rosii, purpu

sau brune.

Algele Acesre ierburl includ varcci, i.rb. de golf §i i.rbi do mare. Acesre planre sunr rez iste n te ~i alun ecoase, Mulce dintre de per supravierui perioade lnddungat e a fad din ap;!,

Algele verzi Mai putin de 10% dinrre algol. verzi sun, ierburi marine. Icrburile vent au dimcnsiuni care v-a.rinza de 13 in ici la med ll, ell frunze ro. rre su b firi Ii deli catc, Uncle dinere de, cum ar II Hptuca de mare, sun, folosire ca alimen re in anum i cc 20 ne ale globul ui,

Algele rosii Ierburile marine din aceasts caregorie i~i darcreaza numele UJ1ui pigment rOj'lL numir Hcoerirrlna, Ierburile ro~H au dirncnsiuni can: vari;)~a de [a mici la medii. Uncle din rre de se In,"r.sc

Marasea broasrei Aceste alge au un aspect"

filamenros. Elc sc gastsc sub forma unor fire indk,ite in iazuri,

Ce I e r= care Ie veden aid sun, marlre de 56 dc ori,

Algele de apa dulce

Mulrc dintre algele de apa dulce pot fi vazute in deraliu numai la microscop. Se compun numai diner-una sau careva celule sau un ~ir lung ~i subrire de celule,

2 Situate in inreriorul recepr.a~ culelor se alla conccpraculele care contin organele sexuale - anrera [m .. scu 1) i i oogo nul (femel),

Varec ll1'ia§

Aceasra i a rba crqn: la ce le mal rnari ad:in c i tu i pu tan d at] ngc 60 In lungime. ell rlidicinUe 'inflprc]1i fundul mjuilor, planrei ti crestc 0 mJp,ni lung •• care po.r. Sa .dngii lin merru Inrr-o zi, pentru a ajunge Ia lumina. Vidrele de mare adora sa lnoare printre frllnzde de varec,

Ierburi marine

A1gele marine sum cunoscute ca ierburi marine. La fel ca alte plante care i§i bazeaza existenra pe procesul de fotosimeza, ierburiie marine au nevoie de lumina soarelui, Foarte purine raze solace reusesc sa penerreze adancim i

mai rnari de 15m, ceea ce face ca majoritarea ierburilor sa creasca in ape putin adanci, in preajma ljirmurilor sau a recifelor, Ierbunle marine reprezinta sursa de hrana pentru creaturi minuscule, care in general filrreaza particulelc inerte din apa.

Algc U nele specii de ia,ba de mare ~i varcc au frunze verticale CU vezicule de at' usor vizibilc.

Acest ea asigur plunrea la suprafara apei, acolo uncle Ium ina esre rnai purernica, chiar ji atune! cand marea esre mai agi[ara.

rnu I re cazuri 0 structure rn ul ti - ram i 11 c.r[a care face exac c ceca rc spune ~i denumirea ei - sc ~ine de sclnci oricat de muir ar a zd rob i ,. de valuri,

Partile componente ale unei alge marine

Ierburile de mare nu au radacini, frum:e, Hori sau serninte. Corpul plamei de iarba de mare se nume§tc tal. Este impartit intr-o zona de fixare (hapreron), un peduncul (wlpina) ~i 0 frunza verticals. Pedunculul poa[e fi foarte scurr - lung de numai d.~iva rnilimetri - sau ocazional, de cativa metri, In mare ierburile de mare plutesc Cll gra~ie, dar scoase din apa ele nu se POt susrine.

FAUNA LITORALA

FAUNA OCEANELOR

FOTOSINTEZA PLANTE

53

ALGEIUJ\, vezi AFRICA DE NORD·VEST. AU, MUHAMMAD, veal SPORTURI DE CONTACT

SUNTEM CEEA CE MANCAM: corpurile noastre genereaza energia ~i nutricntii de care avem nevoie din dicta noastra zilnica. Lipsa unei cantira~i indesrularoare de alimenre, lipsa alimentelor adecvate, sau consumarea in exces a unui aliment neporrivit pot duce la imholnavire, Alimentele ~i rnancarea sunt importance ~i din alee puncte de vedere. Mulretari au obiceiuriculinare aparte, care rctlccta obiceiurile populatiei ~i ingredientele disponibile pe piata.In rnulte ~ari industrializate, gatitul esre un hobby ~i in

acelasi timp este 0 activitate necesara. -

Astazi, ne ingrijoreaza nivelul chirnicalelor din mancare ~i multe persoane aleg 0 dieta organid.

Pro cesare a §i conservarea alimentelor

ALIMENTE

Chiaf. ~iin. ainre d.e a fi gatite, maioritar:~ alirnentelor trebuie p[Qcesarc penew a fi pregame: de exemplu, gmul trebuie rnacinar in faina inainre de a. purea deveni paine. Conservarea perrnite piistrarea alimemelor pemru a H folosirc mal tarziu, acest lucru reduce riscul lipsei alunenrului ~i prelungeste perioada de valabilirate. Prm urruare, s-a dezvolrar 0 inrlustrie alimentara care produce alimentele pe care le mancam, Ie proceseazi, le conscrva ~i le ambaleaza,

Co n SC..-v a ren a ll ru en re lor: Com bi ~lj

rongriarta maedrei d~ m flzflU'

Manioc.

Multe alimenre nu se per digera tara a fl p rocesare, iar am a ra cassava, alimencul de baza in rnulre zone rropicale, cste chinr o ~ra. viroare, Raz L.l [rea, presaren j; i nealz lrea •• dad n i i

121 d cparrca.z,a c ian ura ru 0 rral a pc ca Lf aceasra 0 COil ~ine.

spalaee 1i oporj te, Apoi sunt pu rta tc pc 0 ban d a .11 lam;; carre Camera rri go ri f-1 c<i. Pc dru m, jew ri de aer rece previn lipi re a boabelor una de ceala Ita _ ill earn era ~ rnazaren esre [nghelOt;; 10 0 'em peratura dec ·18°C.

3 lnainoe de. ".fl'. mb.Jadi. mazarea c:S tc ve ri fj cata

pen rru a avea cali tarea ~i

gus cui adecvare. Legum ele proi:lSpc:tt inccp S:3:-~j piarda din cnli'~lile nurrlrive din momenrul in care sunc culesc, Dcoa rece acesrc bo abc all fosr ingh erare b doua

san (rei 0 re, sum: rna i p roaspete dcdit kgu m clc pro..,· pere din magnzi n,

1 P'fina a ~St invcnraf; congclaten, mazarea pe' care 0 PLLtf:;1U rnanca majorl tarea oarnenilor era uscarf sau co nservara. 0 rnasi l1a pc I1t11l recoltar special a oleg" mazfirea arunci d.nd bcaoele sunt desrul de dulct pen(ru a H conge-lare, Produsul recoltar se invarrc: 101,·0 incint.\ pent11l a indep"''"" pas",ia. Apoi pilsr:llle sum viirsa," lnapo i pe canp av.1.nd rolul de ingrfila..nfint.

Con gel area alimentelor Congelarea alimeruelcr cu scopul de a [e con servo dateazii dill rim p uri pre istori1;C~ in n;giu n j lc fCci. Dupa

a pa ri ~ia fri gid~ rdOT pen t;n;,1 LIZ =nic. 1" anul 1913, all ~"pi\.U( pcmru p ri ma da ,a legumele cOl1gdatc re pia~a d.in SUAc

Ciocolata

Ciocol a[a c~~ re 'U n III iInc: rt'[ de riva[ din boo bele de cacao. Azred i din

j\llc::xi C ;!oil: b I1C 1L1rn.U de bauIU ri Ie de:: c iocol ata condimenro," ell ",de; ime. Cand 'paniolii au cucc:ri ( M exku I. tn .sec. Aryl, au a,dus bliurura In Eu.ropa in anulc J 630" ins;

haman eI eo de ci OCoO I n[a al~ ra mns u tl lux pana In sec. XX.

NlazAre In p"''''i.

Leg""" illghe!ate

54

Fasc fo od -ul este mfincarca pro· dusa incanei '~fi industriale ~i

Sc:: rv~ta rapid in pune," de disrributie penrru care 1. pachcc,

Hamburgcr-ul

Picioarc de

Melci

Carna~i in came de porc

Alge

CaJ ra bos (sa~ge,e,e)

Ce Stint alimentele?

Orice poate digera srornacul W11an repreztnra W1 aliment. Dieceie variaza foarre mult de 1a p.rii la p.ra: obiceiurile alirnenrare sum influentaee de disponibilirate, clima ~i de mctorU religiosl, morali sau de cei sociali, In mod ideal, dieta zilnica a, rrebui sa includa eiernenre de baza: carbohidrati care genereaz.a energie, pr~cum orezul ~i pasrele, proteine, griisimi, vitamine ~i minerale .. ln realirate, sariicia sau razboaiele fitc acesr lucru imposihil in rnulre locuri de pe Glob..

Prepararea alimentelor

Desi allele alirnerue, precum Iegumele pemru salata ~i frunde, sum delrcioase crude, mulce manciiruri trebuie gadte mal indio Gatitul face rnancarea mai

gustoasa ~i mai usor de digerar.

Prill giitirea riiclacinoaseior, de exernplu, granu[e!e de amidon absorb apa, se umrla ~i explode:aza, eliberand n u tr ien til esen ~iali.

Merode de giitir

Ex i". mu I re me rode de gari,.

p rerum fit rbe rca al i rn C 11 relor in

ap " la rem pernru ri de peste I OO·C Doar cateva ill i mente I prec urn

P~ltt?'ui oualc, sc po~ g,at:i [a cernperaruri mai

P' nbnr joasc declr accsrca. P r i n frige,ea pc

estc f) mefod;; gramr sau prn.jirea in ulei alimentcle se in dhcsc I a 0 tc m p eraru ra InU lr rna L mart' ~ ficin d gari ru] mai ~ap id,

Foamea §i foametea

In fiecare an, 800 de rnilioane de oameni nu au desrule alimenre penrru

a trai sanatos, In pofida surplusului din alte parri ale lumii. Copiii sufera eel mai mult. Malnutri~ia la copil proyoaca serioase dallne dezvol(ariiarar fizice, dt §i psihice. Foamerea apare in fiecare an, acunci cand, in (arile in dezyolrarc, insecreie, bolile pla~telor, seceta sat! riizboaiele disrrug clllturile ii recolta este compromisa.

DIGESTIA S.ANATATE SI iNTRETINEitE

CO.r.URT ~I INDusT1i.n:

-----------------PUirnente------------------------

Orezul este tin aliment de bazi pcntru Asia de Sud ~i pcntru ZOne din AITka.

Riid kin ile care ccnrln am idon sum 0 surs. foarrc buna de carbohidrari.

Ca en ea cstc b<>gat:l in protelne.

Legumele sum; 0 sursa foartc irnportanta de viramine.

Pqdj ~i crus racee le surt r 0 sursf de proteine saraeli in grilsimi.

A us rralia, dirn uri I. gratar In aer Iiber

ltruia,ftttucini, un rei de pasIc, in 50S de tornare.

55

India. So, "'''J' vege tal ~i roti (paine de grau)

Maroc: came de pui ell m iroden i i

Tballanda. pad thai. .ailei rhailandezi fierli.

Boabe de grJu

Paine pluM din fo inJ de pim

Graul esrc un aliment de baza in America de Nord. Europa, Austral ia ji in anurnire regiuni din Asia.

Soia

Legum in oaselc (faso1 e. ji Nu cil C j i scm i nrele POt fi

mazarea) sunr bogare in proreine. pres.re pe!mu a obrine ulci.

Ouale sum bogare in pro rei nc.

Laprele fi lacearele contin proteine ~i III i nerale esentlale,

Bucataria lumii

Spania: paella. orez, flert cu carne de pui, fruccc de mare ~i condlmence

Somon crud

Japo_nja~ $/lsbit pqre crud exerern de pro. pat cu crez ~i .1g.

Porumbul esre alimenrul de boza pcntru unele piri arricane, asiance ~i americane

Fruceele su n C Q SL1rSa important" de vitamin e.

Zaharurlle ~i mierea lndulccsc alimenrele.

Grii<imile ~i uleiurile sun r stirs€: dc e nergie_

Condimcnrele Ii ierburile aro m Mice dan arc rna U nu i anumit fel de mancare.

Franta. bouillabaisse, supa de peitc, sf'rvir-a ell paine

Mexic: burrito; a elliri ... cu ardei i ure, earn e j i fasole boabe,

Srarele Unite:

Costi~a de pore cu O1J.~i(c

China: friptura de t.!lI eLL garnitura. a,rornara

Mare. Britanic: fripmra de vita, sos Ii carrofi

Rusla: bOr"{ (,upa de sfeda ro~ic) eli b/in;;

ALTARE

Ornamentele

11"1 un de locuri dill. Angl i a,

an tao i lc srravcch i sunt om ;;I.:J;C o da~a pe an en decorariuni

d u pa mod cle cresdne din seminte, Flori fi a he rnateria!e naturale. S lin' ad .. sea deco rate cu ocaaia solstiti "lui de varji, ceea ce L Ildi.:;:i fap m] ca acesc ob icei d areaza d t n 'If rrrnu ri

Pelerinaje Pelerinajul, dil5.wria catre un altar, esre irnporranra pemru mulce religii. Pelerinii spera In apropierea de Dumnezeu prin aceasca eiil a to ri e ..

Scote», slmbolul sfi1Jl/"/,,i lacob

..

ARTA, ISTORIC

56

,"'lam! din S,,,,r;IIgo de Compostela me d,dicat Sfi1'" ,,Lui Iacob

De secol e. Sa" ,iago de Composeela, din nordul Spani"ej~ C$[(:" 0 desrinarje foaree cunoscu t..~ pem:ru pelerinii crescini.

BUDISMUL

Altarele budisre

Steaguri budisre de rug-kim,e flutu .. lnd In c"l1n< tntr-un cemplu din Tiber.

Omsmenmi i/ am';; F' Isus chemandu-Ji aposlo/ii.

Altare mici

In mulre 1;:iri. oamenii construiesc alrare mici oriunde doresc sa se wage sau sa se sirnra aproape de Dumnezeu, in Iocuri CL\ panorama frumoasa, de-a Iungul drumurilor ~i acasa Asrfel de altare sum foarte respectate ~i se decoreaza ell imagini ~i flori.

Altarele de pe marginea drumurilor Altarde mici de pc rnarginea drumurilor sunc ob i~nu j reo pe rot term to ri Ll t G reciei j adesea comemoreazh vi apllf'l e i person alir1i{i locale sau marcheaza locul tn care

i UN ALTAR ESTE UN LOC SF.ANT dedicat am.i~tirii. une .. ! persoan •. e., ~n.u. i .. evenime~t sau umn zeu. Alrarele vanaza de fa srructun

foarte mici, pe marginea drurnurilor,

. adapostind imagini sau statui, pana la biserici sau temple uriase ~i bogar omamentate. Cateodata, sunr de asemenea venerate drept altare stand speciale, arbori sau izvoare, Oarnenii vizireaza altarele pentru a se ruga §i pentru a aduce of ran de,

dorindu-si s8.natate sau fertilitate.

Spiritele naturii

Multe religii traditionale venereaza spiritele narurii care siila~luiese in arbori sacri, izvo are sau scinei. Atunci clnd un ~aman (preot) oficiaza rirualuri sfi me la acesre al rare, discipolii sai cred d se inrru peaza tn el sp iritul narurii.

Aliard, pet'll i d. pe "''''gin.a drumsrilor aratd

a rnurir cineva.

Aces tea po< adaposti caccodaca 0 statu ie sau 0 imagine.

CREliTINISMUL

HINDUISMUL

ISLAMISMUL POI'OARELE

SCULPTURA

Budisrnul an; mult c .J <arc }i locur i de pelerin a]. Acesrea variaoz,a de [a temple uriasc, alarnbicacc, decorate cu statui ale lui Buddha, pan~]a 10C<l!i; '" varf de deal. Unelc alrarc au I_g, ruracu BLl d dha, alrele SuM nsociare CU Bodlusarrvas, oaruenl deoseblrl, care 1i aj'''~ po ceilal ri pe d rumul b ,,<I i st "I ; I um i n drii. Adesea, ve~i ga,i ar borate ,,_ag" rl laremplele b lid iste, Pe fiecare sl;Co':ag esce scrisa care 0 rug:tdunel asrfel i Ild.t C uvi n tel c ~a se poata inal~:-1 I a ceru ri in rim p ce fl urn •• ",agu I.

lWulri diJcJ m0l101irii din

regiunelt Brelltgnc, F"'''{a, sunl ,,finial; de-a ""'gul «nor fungi aler.

Pierre ale fetli!ita6i

Vechl i rn 0 noliti ai £LLr~pe,i nord ice su n I: adesea asezati asrfel inca, so ""wI Soarele deasupra lor in zi U~ solsri riu J" ide varfi. Au fosc probabll ridicart de oamenii care dorcnu ca Soarcle sa le coaca grande. Femeile in col: mai vizi renza aceste pierre in 'pc,allla eii acescea le vor ajura sa

COn ceapa un cop it

Alear

lncasfi, inrr-o

(11. miti temple.

Alrare am en aja te In cas a

Multo loculnre din China adsposresc alrare amenajare ".,ii, dedicace unuia dintre zeii cradirionall chlnezi sou srrarnosilor familici. Altarul PO"'" ~ din lemn, decor:" cu po" ,,,to lor;" ~i miirgde. Sf pea re d esch i de, avand lnauncru 0 mica statu ie a u nei zel tii~i. Familia se roaga ~i ad ucc a frandc altaru I ui case i, mai ales dind imlimp; n 1 p roblerne sau are de lu at dee izi i j m p0rtan tc pen ~ ru

cursul vie~ii el, -

REUGU

~APTE TARI MICI alcatuiesc America Centrala, 0 Ht~ie

tJ ingusta de pamant care face legatura intre America de Nord ~i America de Sud. La vest se gasqte Oceanul Pacific, iar Marea Caraibelor, 0 prelungire a Oceanului Atlantic, se intinde la rasarit. Cele doua oceane cornunica

prin Canalul Panama, 0 stramtoare scurta care scute~te vasele

de luni intregi de navi~at. America Cenrrala a fost locuita initial de amerindieni, intrati sub stapanirea spaniolilor in secolul XVI. De la ca~tigarea independenrei, aceste ~ari au trecut prin perioade de framantare politica §i activitate economics instabila,

Trasaturi caracteristice

America Cenrrala prezinra un §ir de varfur. vulcanice aspre §i lacuri vulcsnice, in masive, care se inrind de

la Guatemala pana la Costa Rica. Coasra Pacificului este neteda §i roditoare, iar depresiuni]e rasiiritene care se intind panii la Marea Caraibelor sum acoperire de rnlastini siilbarice, nelocuire ~i piiduri cropicale, foarte putin cultivate.

Autostrada Panamericana

Aurostrada Panaruericana trccc de-a lungul Arnericii Centrale, asigurand 0 logatura foarre impor'J.n<ii inrre America de Nord !i ceo de Sud, in nord. drumul fac~ coucxiunea cu rereana ruriera a Srarelor Un ire, iar In sud. ajunge pan a Iii Chile - p.

o distiln,:; <mal. de 9.000 km, mdsurari de Ia

AMERICA CENTRALA

c

C

A

B

\

2 I..v

5

o c

G FA c i v t c

Padurile tropicale

CI ima ctldn. rroplcala Ii precipiradile abundenre pe coasra dinspre Graibe a Americii C."" 'a le au dar n"Fe" unor inrinderi vaste

de pad"", cropicaJa deas •• mai ales In Belize. Guaeemala ~i pe CO""" Mosquito din Nicorag"a. Condmilc cconcmice p"= furp:=i oameniisa ddii~ portlunl lntinse de psdure pemru a Ie cransforma in pamant ambit

Sierra Madre

Sierra Madre este regiunea munroasa a Guaremalel ii a srarului EI Salvador, 0 conrinuare a lantului muntcs Sierra Madre din Mcxic. Include Tajumulco, lin vulcan srins cu ° In:ilrime de 4.220 m, care esre eel mal lnalr vilrf din Arnerica Cenrrala. Majoriracea locuirorilor Cuaremalel rralesc in aceasta regiu.ne mai racoroas~L

LaClU Nicaragua

• Acoperind 0 ,uprafarJ. de .925 ",,,2. Lacul Nicaragua esre ingurul lac cu .pi dulce din lume in Care exiSli) pei.i de apfl S'arat3. incluzand rechini. care inoara in arnonrele rauJui Sanjuan din l\\area Caraibelor. Laccl esce scrnanac eu 310 insulire, dinrre care cea rnai mare escc Ornetepe,

Clima

Pe to. cuprinsul 2S'C 22'C

Arnericii Cencrale, clima esrc trop leal a Ii calda, cu un sezon ploios

incepmd din mai ji p:iru1 1.615111m

in noiembrie sau decembrie.

Zonele de mum. ji <de mai

tnalte sun. m.; nicoroa<c. Precipirariile sum m:ti abundente de-a lungul coastei Caraibelor decir P' panea Pacificulut ji POt ajungc pan. I. 6.600 mm pe an.

K

M a rea

S7

AMERICA CENTRALA

Guatemala

~ Od.inioara important rII centru aJ civilizatiei maiase, moderna Guatemala este cea mai mare ~j mai populara larii a Americii Centrale, avand ~i eel rnai mare sector industrial, Fabricile din Guatemala produc alimcnte, textile, M.rtie, prcduse farrnaceutice §i produse din cauciuc, Planratiile din sud produc cafea, banane, bumbac §i trestle de zahar pentru export. Agdcultura

Aproape jWl1:ime din populatia Guaccmalci are descendenp maiasi. Majoritarca tri\iesc

in zonelc munroasc ve rice, cultivand pdmanrul §i crescand a nirnale, pe care le comerdalizeaza in pierele locale. Oarncnii din camnuri izolare prof Iii de rnrguril" sapliim.n, lc pen rru a sociallza 1; pemru a fi la curent ell f';rile locale,

E1 Salvador

Cca mai midi ladi din America Cenerala are un relief accidenrat, care include mai mule de 20 de vulcani, Strand gros de cenuss vulcanica of era condiriile ideale pentru culrivarea cafelei. Din punet de vedere economic, El Salvador inca se afla in perioada de recuperare dupa un razboi civil care a fkut ravagii intre 1979 §i 1992 §i dupa cutrernure rnajore in 2001.

~ Tara mica §i saraca, ........ Honduras s-a hazar multi ani pe banane

§i lernn, ca principala surss

de venit. insa, deoarece

ind us tria bananiera a fest devascara de uraganul Mitch, in 1998, ven i tul rarii este acurn asigurat de cafea, flori §i fmete. Rata §omajului este ridicara §i rnajoriratea loculrorilor traiesc in sate mici.

Honduras

DATE ESENTIALE HONDURAS

CAJ'ITALA Tegucigalpa

SUPRAFATA 1) 2_090 km'

POPULAPE 6.600.000

LlMBl PRINCIPALE spaniola, cnglcza. creola ~i garifuna

REl.!GlA DO~lINANTA cresrinism

MONEDA Lempira

Popularia

Aproape 90% din locuirori sunc rncris], CU descendenri c:u.roptn i ~ i arnerindieni.

D e-a III ngul coastc i

Cara i be lor exisra oje,.r i

ale popularlei Garlfuna, desccndcnn ai sclavilor negri Care au supravieruir inordnd spre lirm acum mai mule

de 350 de ani, cmd vascle

cu sclavi care veneau din Nigeria au nnufmgim pe coasccle Hondurasului.

Uraganul Mitch

Vascelc plaJ1C3fii de banane din nord-esrul Hondurasulul au fa" pur §i simple rase de pc fap piimamului de uraganul M itch, in 1998. Purtunile au

'ouzo, pngube In valoare de 2 rnilioanc de lire srerlinc (3 nuliarde de dolan) ~i au dus la moarrea a 5.600 de oamcni. Llpsa bananclor a comprom is

40% din exporrurile rarii, care au fos< !nlow it. d. cafea, creve fi ~i pCpCJl c .6"3.1 ben.

DATE ESENTIALE GUATEMALA

CAP!TALA Guatemala Ciey

SUPR.AFATA 108.890 knr'

POl'ULATIE 11.700.000

LUiBJ PRlNCIPAlE spaniola. quiche, main, kc kc h l, cakch iq uel

REUGJA DOl\UNA.NTA crcstinism

M01'(EOA quetzal

Turisnml esce 0 industric in phnd dezvolrare 1n G " are 1"11310 Ii, aproape

if' Beare an, aproximaciv 500.000 de oamen i vi. ite:l7il. ruinele maiaje ale {irii. Tikal, od.d miire, or"'i malas, a fost fondar in jurul anului 6001. Hr.si a ,rai, 0 penoada infloriroare pina in jurul anului

890 d. Hr., cand a fose p''''isit brusc, Odlnloara, orasul av ea 40.000 de locu itori

Deoarece rericoriul statului esre in

mare parte acoperi t eu padure tropicala deasa, majoritatea micii populaui locuieste de-a lungul coastei Caraibelor. Cele doua grupuri majoritare sum rnetisii ~i creolii, care au de asemenea singe african ~i se trag din sclavii negri naufragiati in Belize in sec. XVII.

DATE ESENTIALE BELIZE

Belize

C"-PITALA Sa" Salvador

CAPITALA Belmopan

SUPRAFAP 22.966 km'

POPULAT'E 200.000

LIMBl PRINCIPAl..E engle". creola englez;;, spaniola, may. Ii garifuna

RE.LIGIA DOMINANTA cresrinisrn

MONED,,, Dolaru i bcliztan

Belmopan

Bdize iry, eel rnai mare port "I .arii, a fosr multi an; de-a ",;dul c"pit"l'. L; anul 1960, un UUl,gan fi un tsunami

au cauzar pagube eno rrnc,

asc FeI inca, in 1970 a fos< CQnS~l1 i[a 0 nou;i capirald, Belmopan, in cenrrul ,iltii, deparrc de furnmile de pe coasrj. Popularia sa numara doar 4.000 de locuirori, majorirarea funcnonari civili.

58

SUPRAIWI"A 21.040 knr'

POPULATIE 6.400.000

LIMBI IJR.1 NCI PALE. spaniola

RELiGIA DOMINANTA creseirusrn

MONEDA Colon III ji dolarul american

Popuiatia

San Salvarcr escc pra eel rnai dens populara din America Centrala, Sum apm.p" 304 locuirori pe kl112 §i popularia csre in crqtcrc cu 25% pc an. Aproape 90% sunt .netili ~i rrei pa:l;;rimi sunr romano-carolici, Peste 0 rreime sunt agricLLl[ori care rnuncesc in zonele munroase,

AI doilea recif de cora);

ca lungirne din IUl11" (290 krn), prorcjcaza de inundatii cimpiile ml'4'tino.se de

pc coastele srarului Belize. Redflll .dopo>t'!" 0 larga varier". de M'i colorati.

Defrisarea

Astiizi. dear 5% din £1 Salvador mai esre zona imp.duritii. Uri'le inrinderi de padure de cedru, srejar ~i mahan au fose taiat:e pcnrru expo't ~i pem", a face loc culrurilcr de e,xpon, prec::um cafcaua,

AMERICA CENTRALA

AGR.ICULTURA

~'i!flNtt:

Nicaragua

~ Uneori nurnita tiiramullacuriJor ~j ....... vulcanilor, icaragua se afla in inirna Arnericii Centrale. Vulcanii ~i cutremurele zdrunciria freevem tara, iar uraganul Mitch

a cauzat mari pagube In 1998. In 1978, in Nicaragua s-a declansar razboi civil intre guvernarea sandinista de stanga §i "comras': de dreapra, sustinuti de SUA. Razboiul s-a incheiat in 1990.

Populatia

70% din locu i tori sun, m erisl, Resrul sunr de culoare alba sau neagra, urrnasii africanilor .dufi in Nicaragua s~ lucreze ca muncirori pe planraril, in secolul XVIII. Tn:i p""imi dill populace so sirueaza ub varsca de 30 de ani. Farniliile sunr foarre unirc ji pot locui imp n:1I nli pana I. 3 ge no ratii,

Usruroi Ardei iure

Agriculrura

Agriculrura este ocupatia principals pentm aproap" 0 paerime din for~a de munca, prin culrivarca bumbacului. cafelel, trestiei de "lahar. bananelor ~i carnii penrru expo". Tara a dezvoltae, de aserncnca, indusrriile conexe, prin raflnanile de zahar Ii fubricde de conserve care proceseaza prcdusele agrkole.

Piper negru

Costa Rica

~ Spre deosebire de vecinii sai, Costa == Rica este 0 ~ara srabila ~i pasnici,

cu un guvem ales democratic.

Armata a fosc desfilnrara in 1949. Costa Rica se bucura de~co'u ~i spitale excelente. Majoritarea locuitorilor Stint ll1eti§i de origine spaniola.Jn zona Puerto Limon,

pe coasta de est, 0 treirne din locuitori Stint vorbirori de engleza, de culoare, urrnasi ai sclavilor de pe planratii.

San Jose

Fondata tn 1737, San jose a devenir capital. Costa Ridi in 1823. Cu 0 rnultirne de parcuri

li un arnesrec de arhirccrura spaniola tradifional1i!i moderns, San Jos~ este un cenrru cornercial, a,'and !i fubrid tn care se proceseaza al irnen to I c. 0 rasul esrc lcgar prin ciii ferate de porrurile la Pociflc I; I. Caraibc

~1 se aDa in apropierea aurostrazii panamerirane.

Turismul

Mai mulr de 20% dill reriroriul !'irii a fosc desrinar crcarii unui li1n~ de parcuri naucnafe care indud varfuri vulcanice

Ii pddure [fopic:Ja virgin a, adapcsrind diverse specli de animale Ii planee, Mulrl arnacori de rurism ecologic SOOt :ur~i

de faun. !'irii [jaguarl, broasrc I<<ro"" gig.nr, erocodili ~i pasiri taw).

Cafea

Cafeaua din Costa Rlca este una dirure eele mai bune din lurne ~i se vindc la un prel ridic ar. Aceasra cresce in soiurile vulcanice rodi-

roare din apropierea caplcalei, San Joso. Costa Rica are eel. mai bUM condirii din AI11erica.Ccmralli pen rru culrlvarca boabelorde cafea, Urmitrorul prod us de valoare este banana.

DATE ES·ENTIALE NICARAGUA

CAPlTALA Managua

POI>ULATIE 5.200,000

LIMBI PRrNCIPALE spaniola, englcza, creola ~i mlskico

RELICIA OOMJNANTA cresrinism

MONEllA cordoba de aur

S05 lure "chili"

Alimenrele

Locuitorilor le place

porum b ul copr.

lvl:inc.lru ri le cu carne

~i cu fusol" boabe sunr condimeneare cu pipe, Ii ClI usruroi ~i ::t}Cl:ltc cu lingura pc clanre subtiri nurnire Ivrri'la> racllC< d in rain" de porumb, Adesca, rnancarca esce asczonara ell $05 de ardci iuti.

DATE ESENTIALE COSTA RIC.~

SUPRAFATA 5 L 1 00 IunZ

POPUI,.ATI£ 4.100.000

lll\l.BlliR1NCIP"UE spanicla, <:nglc~a~ creola, b ribri, cabcca r

RllIGIA OOMINANTA crestinism

MONEDA colon

1" Cost« Rica miiesc pmc 750 'puii d. piisari~ mal mull dNJI pt ilJtreg leriforiu! USA

.B ."belt tic rnfo~ prJ;;I<, de culaare neagrJ, au 1111 gust

Panama

DATE ESENTlALE PANAMA

,

Ocupand pozitia cea rnai sudica ?i cea mai ingus[a portiune din America

Centrala, Panama estc impar~ita in doua din cauza Canalului Panama, care leaga Adanticul de Pacific. Tara de mlastini, rnunti ~i dmpii ell vegcrarie ierboasa, Panama arc una dinrre cele rnai salbatice pad uri trOp icale din America Centrals.

Apronp, 14.0()O dt uase trec prin Cal",!"l Panam/ infiemr. an, IlduCiind drcJtei {Ad imporlilnu (il;liguri din taxele de trecere.

Centre fmanciare

Allar. la caperele opuse rue Canalului Panama, Col6n Ii Panama Ciry sum centre de afaceri unporcance, care. of em servicii bancare, t1naneiru-e ~i de a.sigurari. o ZOna de corner; liber permirc ""por""<",, 1i imporrarea bunurilcr Rira taxe vamale,

Canalul Panama

Canalul Panama, care face Icgaturn din rre M= Caraibelcr Ii Oceanul Pacific, a fost consrruir dc SUA ~i inaugurar ln 1914. Arc

o lut\gime d. peste 65 krn ji (rei ecluze Lungimea misurad tnrre cele doua puncte ell adsncimc maxima, de I" capete, esee de 82 kin.

CAPITALA Panama Ciry

SUPIIAFATA 78.200 Icrnl

POPULAT!E 2.900.000

LIMBI PRJNCIPAL!; sparuola, engle,", creola, lirnbi amerindiene

itELlGIA DOM.JNANTA crescinism

MON~D" balboa

Crevetii

Panama are 0 not.de pescuir imporranra Ii foartc acriva. Tinra principala sunr crevctii. care reprezinrs 11% din exporrurlle ~irii. Harnsiile, PCl,;i miei folositi

la prcducerca do Riinii de pel'", reprezlnni 3% din cxporturi. AI,. capruri imporranre sum

hornarii.

AMERIC,," AMERlNDIE 'II CENTRALA,

ISTORIe

CALATORIl CUTREMURE MAYA PAD URI PESCUITUL P9RTURI ~I RECIFE DE

CAl NAVALE CORAL

59

AMERICA CENTRALA, ISTORIC

6 BOGATA I RESURSE NATURALE, America Ccntrala a avut 0 istorie violenta, cu razboaie civile, revolutii ~i regimuri dominatoare. Regiunea a fost leaganul

marii civilizatii Maya, insa in secolul al Xv I-lea au sosit spaniolii care au cucerit ~i colonizat Mexicul ~i zonele din sud-est. In cali tate de colonie spaniola, regiunea a fost nurnita Capitania Cenerala a Guaternalei, cu capitala in orasul Guatemala. Dupa ce si-a d.~tigat independenta,

in 1820, zona s-a impartit in natiuni separate,

conduse de cateva familii bogate. in secolul XX, Statele Unite au intervenit deseori in politica Americii Centrale, eu aiuroare ~i arme.

Capirania Generala

Un mic grup de comcrcianri spanioli bogari, nrtscll{i In America Cenrralj, domina comertul eu colorant indigo, dar }i viata polirica a coloniei. Regiunea era condusa de Ciipitinia General •• Guatemalei, cu coasiliul in orasul Guatemala.

Canalul Panama

Cu sprijin milirar din parte. Srarclor Unite, Panama s-a separar de Columbia i.n 1903. lngincrii arncricani au construir un mare canal rnc;ln.d legaeura lntre Oceanul Atlannc $i eel Pacific. prin sudul liirii. care a fost inaugurat in 1914. Dupa acesr even i menr, cconornia statului Panama a ajuns Sa depinda aproape in lnrregirne de Srarele Unite ale Americii.

America Centrala moderna

D i feren tel e i 111 ense in tre s araci ~ i b ogati, combinate cu influenrele economice, politice ~i culturale puternice ale Statelor Unite, au fil.cut ca America Centrala sa fie 0 regiune plina de framintari in secolul XX. Mulfi conducatori au pracricar regimuri dictaroriale, guvernele s-au succedat rapid, nereusind sa creeze condini de srabilitare polirica. Au avut loc rnulre revolutii, care au fost adesea inabu§ite prin pierderi de vieri omenesti.

Familia Somoza

Anastasio Somoza ji fiji lui au condus Nicaragua lnrre 1937 - 1979. Economia s~a. dezvolrat sub ccnducerea lor, tnsa corupua aringea core ridicace , In J 979,0 rcvolca condusa de sandlnisti (un grup de stanga. denurnic dupa fosrul lider socialist Augusto Sandino) l-a 1nliiturat pc Somoza de la purere.

..

AMERICA CENTRA.LA

AMERICA DE SUD, ISTORIC

RELIGII

60

Inrervenria Srarelor Unite ale Americii i'l decursul secolului XX. Starcle Unite erau foarte implicate In problemele din Arne rica Cemralii. in 1909. Sracele Unite au susdnue 0 revolutie a for~elor de dreapra in Nicaragua, iar PUfCJfj rnarinii arnericani au oCllpar p.ra in 1933, cand, dupd un rdzboi d. gherila, Augusro Sandino (1895 - 1934) i-a obligat sa se rerrah'"' Mai rnrziu, Scacele Unite au Inrervenle penm, a opri revoluria de stanga ~i pcnrru a SC opunc raspandirii comunismului in rirnpui Razboiului Rccc. u mal putini ani in unna, Starele Unite au sprijinit fonele concr as (forle d. gherilii de dreapra) din Nicaragua, iar in 1989 au invader Panama, penrru a -I inlarura pe generalul

comp' Manuel Noriega. t

Studentii din £1 Salvador rididi 0 sraruie a lui Augusro Sandino

Daniel Ortega

Po liricianul socialist Daniel Onega (n. 1945) 3 devcnir )<;6.01 statu lui nicaraguan in J 98 1 Ii a ciiftigat alegerlle iibere ill 1984. TO[Uf.i nu a reusir sa-Ii elibereze tara de conflicrul intre politicienii de dreapra, sprijiniri de

S, ar ele Unite, ji propriii sa; aliari de "anga .

AZTECII

CRE§TINISMUL

EXl"LORAREA

Vas de lue maya)

Maya

Civilila\ia Maya s-a dezvoltat in zona depresionara din padur ea rropicah a Guatemalei Ii a atins apogeul aproxirnativ lnrrc 250)i 900 e.n, Maya)ii all consrruir oraje, cu pirarn ide in rrcprc. Irs jurul

an u lu i 900, to I tecii d in nord au cuceri r statul Maya. Aces," s-a retnsuflerle in [urul

secolului .J XII I-lea, dar a incepuc sa decada in perioada cuceririi spanlole,

Independenta

In 1821, urmand exemplul Mexicului,

Belize /,!., America Centrala ~i-a declarat

r----~-r independenra. A fost prop usa

~ I!·\ variants unei federa,\ii de noi

" , - I'" .

~ ~,' ~ state, insa po rncienu nu

(' Guatemala ~/ Honduras ~ au cazut de acord eu

/Gcua~mala TegllCi.tJ'ljp'("i pnVlre la forma r= care

·,w~ / J a o tmb

" • ""'-_,. , .. 1'-" aceasta sa 0 IJll race.

EI Salvador an '. a#>r licaragua Conflicrele au condus la

5:1 razboi ~i la fragmentarea

." regiunii in cinci republici

Cafea

L. mijlocul secolului at XIXlea. cererea mondiala de cafea era foaree mare. Proprierarii de pan1anrtH"1 au tncepuc sa culrive cafea in canrirhli mari, obligand popularia biiltin"$ii

sii·~i paras.ascii piirnanrurile. Exporrul de

cafea a ajurar COst. Rica Ii El Salvador sa aringil un anumit nivel de srabilitacc carre sfarjitlll secolului al XIX·lea. ins. modiflcarca pretului la cafea a candas rnai ,irziu I. nci probleme,

Oscar Romero

Arhiepiscopul Oscar Romero (1917 - 1980) a foot In frunrea Bisericii Cacolice din El Salvador. Srudiul Bibliei l-a dererrninar Sa cearji condipi mal bune pentru cei saraci. Multi carolici au tnceput si sc irnplicc in accivisrnul pelitic in anii '70. Acese f,'pr a deranjae guvernui, care, angajat escadrilc ale mortii pentl'lI a-l ucide pe preot. Ci"d Romero declara d lupra arm at. "miisese singura solurie, a fost §i el omorde,

MAYA

SVANIA, ISTORIC

STATELE UNITE, ISTORIC

AMERICA DE NORD

AMERICA DE NORD cuprinde Canada, Srarelc Unite ale

Americii ~i Mexic, cat ~i Groenlanda (cea mai mare insula din lume), Insulele Caraibe ~i istmul ingust al Americii Centrale

care face legatura dintre continent ~i America

de Sud. Majoritatea populatiei ?i industriei este concenrrata in partea de nord-est, care are 0 clirna ternperata. Sudul mai cald ?i vestul mai uscat

sunt populate rnai putin ?i foarte putini Iocuitori traiesc in Nordul Indepartat. SUA §i Canada

sunt ~ari putemice §i bogate, in timp ce

Mexicul §i America Centrala au economii slabe.

Marra Be r i n g

~ .~. ~

I-It A.1~ltlilp.('

Golflll Alaska

Marele Carrion

Cele rnai man chci ale lurnii, Marele Canion, din sud-vesrul SUA. este uno din minunile naturale ale Americii de Nord, A fo" sculpra din "~ndJe Arizonei timp de milioane de ani de cirre raul Colorado Ii de .Auenlii ,iii in uncle locuri, canionul arc 1,8 km .dancime.

Secriune transversala prin America de Nord

Calatofind dill California cjirre COaSt:11 Arlanriculul, rerenul se ina!~a

pc culrnile muntilcr de coasta jOli Ii continua pe [a"f"l Castndei

asprii Stancoli. La esr de Muntii ScinCOji sc .Aa

Marile Campii, inrrerupcc de Maule Laruul de Marele Lac

Lacuri, u dcparre de coasta de est Coa ta

sunr dcmolii Muni; Apalasl.

Mm'iil'

Cdmpii sail pr .. rii

M""I;; Stanco!i

A

61

Relief

in par rea sa nordica, America de Nord are doua mari lanruri rnunroase. Muntii Srancosi, care forrneaaa 0 bariera

uriasa in vest, §i mai vechii

~i impaduririi Apalasl, in

est. inue ei se intind Marile Campii fertile, brazdare de fluviul Mississippi. Canada

de nord se g1ise~te sub Cercul Polar §i mare pare din Me.xic esre Ia Tropic. fnue Canada

§i Statele Unite exista Marile Lacuri.

Marile Lacuri

~e za te tnrrc Canada ~i SUA, cdc cinci Man Lacuri acopera 0 suprafa,>I roeala de 246.300 kml Ii condn 0 cincime din .pa dulce de pe Glob. Lacul Superior este eel mat mare lac ell apa dulce al lumii: celelalre sun, Huron, Michigan, Erie

Ii Ontario. Acesrea sunr legare de Adanuc prin esruarul Sf. lawrence. care pcrmitc vase-lor care se ,odreaptii 'pre ocean i folosco..«iI porturile din inrericrul coneinenrului.

Ol:m IQOQ

OmiI~ 1.o(KI

IJcnnudc ~ (UK)

OCEANUL

N TIC

DATE ES,ENTIALE AMERICA D'E NORD

SUPRAFATA 24.235.583 km'

POPULATIE 465.000.000

NUMAR DE TAR1: 23

CIlA MAll>lAR£ TAR"" Canada

CIlA MAJ MICA TARA: Sf Kim ~i Nevis CEL MAl lNALT vAR.F; Denali/Munrele Kinley (Alaska) 6.194 rn

CEL MM JOS VUNCT; Vale. MOIli i (California) 86 III sub nivelul marii

eEL MAl LUNG RAU: Mississippi

C L MAJ MARE LAC ClI AVA DULCE:

Lacul Superior

AMERICA DE NORD

Zonele de clima

Clima Americii de Nord variaza in funcne de latitudine, de longitudine:'

~i de distanta (a\a de ccasta '

vestica sau esnca, Groenlanda este acoperira permanent de un strat de Mnm« ghea1a, iar tundra ~i caigaua rece

se intind peste Nordul Indeparrar. Crimpi'

Campiile rnanoase din zona Marilor T"jiir;1

Carnpii se bucura de 0 clirna calda, semiarida.In sud-vest, clima rrece de la muntii inzapeziti la desert,

Lanrurile muntoase

Mun~ii StanCOli, un lanr monran nou comparativ cu celelalte, se truind in vesrul conrineneului, de la Alaska la Mexic, unde

con ri n ua ca Sierra Mad re. La vest de Stiincoli exist~ MlU11ii Coastel, Apalasli, rnai vcchi, sunr paraleli cu coasta de est.

Padure de foioase

Man pad u ri de fo ioase "COp"~ zona de la sud

de Marile Lacuri i i am b ii vcrsanri aj Apalasilor In Canada Ii in SUA. Padurile rropicale se intlnd pc suprafete din America

cntrala.

Populatia

Majoritatea americanllor din nord ~l din cenrru SUJlt urmasi ai colonisrilor eurcpeni. Aproape 12% se ,rag din sclavii de culoare .frieani. Au supravieruir foarre purinl narivi american i, in ulrimu an i. mutt] asiatic! ji hispanic! s-au "~e,,,c In America de Nord, sporind varicrarca culturilcr din acea~ta zona.

America de Nord are 0 popularle mu.ltitasiali

CUMA CONTINENTE DE*ERTURI Pii.DURl

FAVNA DE CAMPIE

62

I~idllrcdc (oniftrc

l'adurcd. fliallse

Padur. tropicalli

Aft"''''; SMncoji ajll1lg pdna la 6.187m

S'il.nco~ii canadleni

Ierburile inalre ole preriilor

Tundra

Par,de nordice ale Alaskai ji Canadci se gasesc cuprinse in Cercul Polar. In verile (3Coroa.se ~i scurre, pamanrulse tope~tc.: arar car sa pcrrnita florilor sa tnfloreascf exploziv, Iernile sunt lungi ji aspre, ell remperaruri care scad sub -60°C.

RJllr;/.51"" Il.de.'iea singurn cale d~ acces in pad",.,.

Padure de conifere

Pid",; vasre de pin. zada Ii molid so intind pes,e mare par,e din Canada ji Alaska, pc rcrirorii brjzdare de rauri )i lacun. P.durile de comfere a<opera de asemenea ii coasrele Muntilor S,iUlcoji. Cdc rnai mati conifere sunc urbj'il sequoia de pe coasra Pacificului.

Marile Campii

Marilc Cimpil sau prcriile din cenrrul Canadei ~i din pertca de centru-vcsr a

5 U A sun r num i re adesea •• cosul ell pain e", deoarece marl cami,ali din gralll produs la scara mondiala sunt cultivate acoin.

Deserrurile

Rcgiunile de dc~ert ji de semidesere acopera nordul Mexicului 1i sud-vesrul SUA. ell rernperaruri eovlrjiware ji prccipiratii exrrern de purine. Acesce zone indud Marcie Bazin, Deserrul Mohave, Vale. Morrii ~i Deserrul Sonora. car. march e az. Ii grani!", dinrre SUA ti Mcxic

Mlasrinile

Acoperind 7.112 km2• 20M mla~'inoaa Everglades (Florid a, SUA) esre prinrre eel e rnai vasre din lume, lnr re Georgi" ~i Florida. Mlasrina Okefenokee acopcra 1.555 k1l12

Resursele

America de Nord esre un continent bogar, Are apro.p" toate genurile de minerale lmporranre, sol fcrtil pcmr" agriculrura,

pad"ri intense, ell lemn din bdfug Ii acces I. ape bogare In pelte. deli acesrea sunr in perkol de epuizarc. Recoleele includ cereale, frucce Ii legume.

LACURI MUNTI <I VAl '

FAUNA AlUIORJ TUNDRA

AMERICII

DE NORD

Lemn de arcar

AMERINDIENI

MAREA VARlETATE DE HABITATE ale continentului

Fauna de tundra

AMERICA DE NORD, FAUNA

nord-american (care se intinde din zona arctica pana in Mexic, intre oceanele Atlantic ~i Pacific) reprezinta un mediu propice pentru numeroase exernplare de plante ~i animale, a carer proliferare se aHa in contradictie eu cresterea populatiei umane, orasele din ee in ce rnai mari ~i distrugerea habitatelor, Acestea din urrna se inrind de la tundra rece din nord, prin rnunrii de dirnensiuni mari ~i padurile de eonifere din est, prerii ~i mlastini, pana la deserturile din sud-vest.

Fauna din zonele umede

Zonele umede din America de Nord includ lacuri, rauri, rnlasrini, zone urnede subcropicale (Everglades, rnlastini ~i mocirle), Tinururile umede giizduiesc pasari de apa §i rnamifere serniacvatice, ca de exernplu easton §i bizarni, pesti §i insecre, Brotacul verde de copac B rorncul verde de copac ,r;;i"f,e ill copaci sail lang. izvoare, para,ie:, ~anturit lacuri li rnlastini, Culoarea verde 0 ascunde in verdele frunzelor, Vaneaz. !lcapeea, hranindu-se rnai ale, cu inseccc ji paianjeni. Prirnjivara, brotacii pa.rasesc copacu penrru a se reproduce 111 apa.

U,·eclJil.lungi conlribuie 111 pierderen de

Cactusul Saguaro

Ac.cst cactus gigantiC: supravieruiestc condiriilor vitrege din Deserrul Sonoran prin dcpozttarea ape: absorbiee de r.dadn"e superflciale la nivelul tulpinii arborescenre,

. frucrele ji scmintele <ale rept'ezim:a sursa de hran~ peneru anirnale: ciocanltorile ~i bufnirele trlie5c In gallrilc sapare In rulpirule sale.

Iepurele californian Iepurele californ ian este un icpurc .,.Ib.tic, de desere, Esre activ noaptea. hranindu-se

cu ierburi, cacrusi, scoa rIa Ii

m.uguri i arbustilor, In timpul zilci sc adapo.<t"fre de caldura soarclui,

Aceasta regiune aspra maci in portiunea cea mai nordica a Americii de Nord se caracterizeazs . ierni lungi §i geroase §i veri scurte, n,,",,,u'-,,,,u ierburile, rnuschii §i lichenii supravietuiesc in srrarui subtire care acopers solul inghepL Vara, plantele infloresc, insecrele ies la suprafaF, iar

mamiferelc ~i pasarile devin rnai active.

Cerbul caribu

Cerbll caribu (numiti re .. ·ni in Europa) eraiesc 111 rurrnc mari, in tundra. Vara, ti migreaza due nord penrru a se hrani cu ierburi ~i rogozun, iar iarna se indreapra carre sud, pentru a se hran i u IllUjchi ~i Iicheni,

Copircle late I. permit 'a se

deplaseze cu u~urinla -----''

prin ,,"pad •.

Vulpea arcrica Vulpen arctica are 0 blanii foam: deas3, care Ii permit. sa supravieruiasca viscolurilor purernice din rimpul icrrulor din tundra. Yulpea esre atat de rC'"Lisrenra inc3.[ nu rrernura decac la rcmpcraruri mai mici de - 0' C . So h rime! eo cu absol ur orice, de la frucce, pa.sari, rozatoare p-.1na 1:\ sdrvurilc ramase in urma u'lilor polari.

Bufnira zapezilor Pellajul'des, efo culoare .Jb., care u acopera pani ji piooarele, li rinc d. cald bufnilei zapezilor Ii reprezinci un bu 0 camoflaj. De obicei, de

<r",esc in ZOllO de rundra, dar por migr. 'pre slid arunci cand sursclc

d. hr,na sunt lirnirare. Ele lilll1eaza am, ziua, dt fi no.pte.1, jilt prada Jar consta in lemingi, iepuri de cimp, rale pcscaru~i, Primavara, de lji fa< cuibul pe pilln'''''

Casrorul american

Castorii sunr cele rnai marl ro1.2COarC ale Amcricu de Nord, Traiesc langa ape curgaware Ii lacuri Ii iIi folosesc iJlci,ivii purcrnici ~i perfect ad.p,ari pentru res penrru a doborl copaci ,i c"[t::ngi cu care se h.rin esc sau pe cart' I .• folose5c la consrruirea de barale, In iazurile create de acesee baraj ... ei i~i

Aligatorul american

AJ igatorii tra.iesc in tinururlle umede

su brropicale din su d -esru I SUA. ij i perre, 0 mare pane a zilci la scare, pe ~anl1urile 1I0roio25< ale mlasrin ilor ji lacurilor, dar se deplaseaza, in cau rarea hranei, p. uscac sau in apfi. So h ra nesc cu pas .. ri, ''''hbi"ni, pesri, altc reptile Ii marnifere,

«ting in sud-vesrul Arnericii de ord erisci deserrun aride,

indlrimi fi S PI 1 di .-

rk pand '" cum ar onoran.. ante e ill aceasta zona cum

ar £ cactusii, sum adesea suculenre, cu rulpini ce lnrnagazineaza apa §i frunze foarre mici sau ab enre pentru a reduce pierderile de apa. Mulre din anirnalele desertului se feresc de cal dura in nrnpul zilei, ie~ind din vizuini numai noaptea pentru a se hrani.

Tesroasa de desert

A,,,,,,d \($'0'$' se .dapo.r~te de canicula ji dusrnani iJ1 vizuini lungi, din care iese doar I. riisarit ji .pus pcnc[u 3 sc h.rani en suculenre,

63

AMERICA DE NORD, FAUNA

Fauna montana

Munrii Sranco~i rcprezinra unul dintrc lannnile montane majore ale Americii de Nord. Odata cu cresrerea a1ti:u~inii,.vegerafia ~e ~chimba d~ l~ padn de conitere §I p~L1ll1, 1'1 tundra §I pOIene, fana 1'1 srand goI~e. Animalele de 1'1 Hecare nive sunr difcrite, ln functic de hrana 1'1 care au acces ~i de anotimpuri,

Sturzul alhastrude rnunce

S[Un;; de Illume mlies<: in vestu I Am. ricii de Nord.

in rim pul verii ~ acesce p;lb;ari ru i c i trii esc p( paj i.frij' ] a .1 ri rud i n i d. pf<" 1.500 rn, unde se hranesc cu insecte p. care I. prind i" zb or sau pe pam5m. lama, so gmpcazi in stoluri Ii cvicacondiriilc vicrege, mu tan d u- se ln al ti rud i n t rna i jO;J.Se, Pcmclele a u un penaj mai pu lineolo,o< ,led, rnasculii.

Pinlll alb

Pinul alb csre un tip de conifer co crc~r(: pC" vcrsantii M[1n~jlor Sdnroj; ji po a re fi ''''''In;r pon:! la o alrirudine de 4.000 m. Scoarta. scmuuele Ii frunsele rcprezinta

su rsa d. hran K 1 i ad "POSt pen t ru multe mamilere.

Puma

Medrul propice pe""u pumo. numira 11 leu de rnunre este {inu,ul s:;lbork al muntilcr din vesrul Americii de Nord, Ia alrirud in i de plina [a 4.500 rn . Pumele sunr vanatort puccrnici ji expe, im en "',i. V oneaM m ultc rnam lfere, special cip -

Fauna padurilor temperate Padurile temperate din SUA giizduiesc diferi te specii de insecte, pasiiri §i mamijere, rnai ales vara, cand vegetatia speciflca acopcra solul. Aici crese peste 150 specii de arbori, din care rae pane stejarul §i arraru],

Ciocanitoarea cu piepr gal ben

Accasra specie de ciocanitcarc I~[ fclcscsre ciccul pcntru a ~apa in scoarp artarilor sau a rnesrecen ilo r, Ciocan lroarea se tndeparreaza dear penull a se lnroarce rnai drziu ~i a se hrjini cu seva

duke care s-a scurs d i n gau ra. Acdca~ i gau rt SU!l t viZtt:<'L[e ~j redesch ise in nteare an.

Fluturele monarh

Acq<i flu<"ri migr.oza de 1111!1 d ou a Or; pc an. Vara s:c:1

lmperecheozo in padurile din nordul SUA, Iar team na 0 no L1a gcnCT<1tit: de

flururl migre.za in Mexic pentru a ierna in grupur; mari, relntorcandu-se Nord pri m Rvara.

Bufnita de vizuins Aeeasm'bufnip midi s-a adaprar Ia habirarul cu punn i 4;:0 paci, I'nmndu-ji cuibul lnrr-o groopO. in pilm.ln<. Ea se adaposresrc ji 1)i race cuibul In sczcnul de

im perechere, in vizu in j parasil;t; ale unor rozatoare, cum. sun ( din ii de preric

..

Fauna de prerie

Preria este 0 zona de pa§une eareacoperea 0 male parte din America Central:l.. Pe rnasura ce zona a fost colonizata, annlocapra §i bizonul au ajuns aproape de disparirie, Totusi, mai exista inca zone de preric unde uaiesc animale e a veverita terestra ~i coiotul,

Capra ziipezilor

Cap fa zapeztlor face pane dill caregoria an imalelor sigurc: pC' p ropri ile picioare, care se

d epl asea:d en usuri n Iii p e "and le

gol"je. Dimineara si seara, coboom. in gtupu'; m I ci pen tru a se hran i cu vegecada po icn d 0 r

Fauna padurilor de conifere

Padurile de conifere ale Arnericii de No(d a cop era 0 zona foarce largii. Verile sum ealde; iernile sum reci ~i inzapezite. Fauna acestor paduri include porcii spinosi, iepurii salbacid vegetarieni ~i pradarori, ca lupii §i ~ii,

Etam" if; flla,.!c conrnd« uri"fe pentm tI se lupt« in limp,d sezonulu i de imperech.re.

~,,)t

Porcul spinos american Perce spin osi amcrkani sunr fOi'.i:It·e buni citaratc rio lama, ei se hranesc cu ~cele coniterelor Ii ""0"1" copacilor, vara ad'-ugfrndu-s. hranei mugun, radiicin; ri f.lLere. Tepii poo S fQI""'fi pcncru aparare,

Anrilocapra

Mid eurme d. anellocapre pase p. paj il rile in rime Ii pe celcl a! re zon e cu v<get.fie de prcric. Antilccapra Sf' deplaseaza rapid, en "it eze de pill a la 96 km Ih penn u a ,dip" de prada tOfi _ Van ar~! exc;e::; iv

n ad uS on ri locop'" pe cal. de

d i'parilio:. dar <urme

prot~jatc CXiS1;.l indo ill imeriorul pa,cu,ilor

Ii re;:en'oliilo r .

BUFNI,E$1 CAPRIMuLtI

COPAC}

au conrne

Iarba bizonului Esce npul dominant de iarba "I pre r i i lor cu v.f:gLta~ie maru 11 di.

Se g1i<ej" mai ales in zo nele carnpii semiaride ale prerlel din. vest, 10 care ierburile '·a' ....... _ ...... adaprar pc::ntru OJ su p ravi C::~Hi climei usc .. e. Ierb urile d. prerlc as igu rii hrana pemru ro ci.~oare, in scctc ~i erb ivo re, inclusiv vaci,

CkPIUOARE §I ANTILOPE

Greierul greoi Acese greier mare,

robust, peace fi incilnit mai ales in preriile vesrice. G reierul er;j iq« prin.re ierburi Ii al« plan '" d" PIe: ric ~j sc h ran ql:C" ell frun "I. lor. Es ,.e nc,; I' in rimpu! vetii ,i I. in ccpuJ:lJ 1 m'am nei.

CROCOOlLI

LEISI A. LTE FE:UNE SALBATICE

~OBOLANI SI ALTE ROZAT()ARE

IARBA,STUF ~I ROGOZ

LACUSTE ~I GRE1ERI

64

~

-

!:i

u ::J C w

Colectie sponsorizata de:

...

::» c ftI

.-

-a

.-

1; U

GJ

..",.

..-

......

U CU

..",.

o U

Intitula!! anterior Enciclopedia mileniului pentru familie

Planeta Marketing~

LlBER~OVUS

..____' oriflame

natural swedish cosmetics Descopera mai multc I. www.dk.com