UNIVERSITATEA TRANSILVANIA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE MASTER STRATEGII DE MARKETING ANUL I

PROIECT MARKETING STRATEGIC
Analiza strategiilor de marketing utilizate de Coca-Cola şi Pepsi
NUME: Badea Anamaria-Irina GRUPA: 8181
ANUL 2008-2009 2

CUPRINS CAP. 1 Scurt istoric al firmelor Coca-Cola şi Pepsi.................................................3
CAP. 2 Analiza PEST a firmelor Coca-Cola şi Pepsi...............................................6 CAP. 3 Analiza SWOT a firmelor Coca-Cola şi Pepsi.............................................9 CAP. 4 Modelul BCG1 pentru firmele Coca-Cola şi Pepsi......................................10 CAP. 5 Analiza strategiilor de marketing utilizate de Coca-Cola şi Pepsi...............12 5.1 Strategiile de produs...............................................................................12 5.2 Strategiile de preţ....................................................................................14 5.3 Strategiile de promovare.........................................................................15 5.4 Strategiile de distribuţie..........................................................................20 Concluzii şi propuneri..............................................................................................22 Bibliografie...............................................................................................................23 3

În timpul primului an vânzările au atins. cu Frank Robinson. în 1888. Georgia. de mai bine de un secol: Pepsi Cola şi Coca-Cola. la data de 8 mai 1886. Candler. şi-a vândut acţiunile rămase lui Asa G. În mod intenţionat (sau în mod accidental.ro/100_percent_coke/lumea_coca_cola/istoria_companiei/ Până în anul 1892. o temă ce continuă să se audă astăzi oriunde se savurează Coca-Cola. Domnul Candler. Primul anunţ publicitar pentru „Coca-Cola”. a apărut curând în The Atlanta Journal. ce este acum renumită.CAP. un farmacist local. Dr. noului sirop i-a fost adaugată apă carbonatată pentru a produce o bautură care a devenit dintr-o dată “Delicioasă şi răcoritoare”. şi cu alţi 4 . un om de afaceri din Atlanta cu o mare intuiţie în materie de afaceri. 1 Scurt istoric al firmelor Coca-Cola şi Pepsi Cei mai mari producători de băuturi răcoritoare. Curând după aceasta şi-a lichidat farmacia „Jacob‟s” şi şi-a îndreptat întreaga atenţie spre băuturi răcoritoare. Considerând că „cei doi C vor arăta bine în reclame” Frank Robinson. nu se cunoaşte exact). a vândut părţi ale afacerii sale diferiţilor parteneri şi chiar înainte de moartea sa. John Styth Pemberton. în curtea din spatele casei sale. a produs conform legendei siropul pentru Coca-Cola întrun vas de aramă pe un trepied. cifra modestă de nouă porţii pe zi1. declarat “excelent” şi pus în vânzare cu cinci cenţi paharul. fostul partener al lui John Pemberton. Candler.coca-cola. Coca-Cola Produsul care a dat cel mai cunoscut gust s-a născut în Atlanta. Treptat. A dus un borcan cu noul produs la farmacia “Jacob‟s” de pe aceeaşi stradă. Acesta invita cetăţenii însetaţi să încerce „noua şi populara băutură carbonatată”. partenerul şi contabilul doctorului Pemberton. unde a fost testat. domnul Candler a impulsionat vânzarea de sirop Coca-Cola. în medie. Împreună cu fratele său John S. Dr. făcând-o să sporească de aproape zece ori. a sugerat numele şi a scris într-un mod unic marca înregistrată „Coca-Cola”. 1 http://www. a continuat să cumpere drepturi suplimentare şi a obţinut controlul în totalitate al afacerii. Pemberton nu şi-a dat niciodată seama de potenţialul băuturii pe care o crease.

În prezent Coca-Cola este consumată în toate statele lumii. Inc.49 grame). Pepsi X (vândut în Finlanda şi Brazilia). iar în perioada 1936-1938. la trei ani după înfiinţarea Companiei Coca-Cola. Pepsi Cola este o băutură răcoritoare carbogazoasă care este produsă şi îmbuteliată de compania PepsiCo. Pepsi Diet (1964) şi Mountain Dew (introdus de Tip Corporation în 1948).20 grame) în loc de 6 uncii (aprox. 340.10 grame) cât aveau sticlele Coca-Cola. Carolina de Nord. Pepsi Samba. Capitalul iniţial a fost de 100. Vândută iniţial cu 10 cenţi. a fost înregistrată la Biroul de Invenţii al Statelor Unite la data de 31 ianuarie 1893 (înregistrarea a fost reînoită periodic). Kendall. Băutura a fost produsă pentru prima dată în anul 1898 de către farmacistul Caleb Bradham în New Bern. Cu sticle de 12 uncii (aprox. vânzările au crescut vertiginos. 1 http://ro.doi asociaţi. preşedintele şi directorul executiv al Pepsi-Cola a fondat PepsiCo. În timpul Marii Crize Economice.org/wiki/Pepsi-Cola În 1965 Donald M. Pepsi Max.000$.wikipedia. Pepsi Blue. În România Coca-Cola este produsă şi distribuită de Coca-Cola HBC România SRL. folosită pe piaţă din anul 1886. În 1985 PepsiCo a devenit cea mai mare companie din industria 5 . Au fost mai multe variante de Pepsi produse de-a lungul timpului. vânzările erau scăzute. Crystal Pepsi. Pepsi a vândut 500 milioane de sticle. Pepsi a dobândit popularitate după introducerea sitclei de 10 uncii (aproximativ 283. Marca înregistrată „Coca-Cola”. domnul Candler a anunţat în raportul său anual către acţionari: „Coca-Cola se bea acum în fiecare stat şi teritoriu din Statele Unite”. Pepsi şi-a dublat veniturile. dar când preţul a fost redus la doar 5 cenţi. Pepsi Next (vândut în Japonia şi Coreea de Sud) şi Pepsi Ice Cucumber (vândut în Japonia începând cu data de 12 iunie 2007)1. Pepsi Twist. Pepsi a schimbat diferenţa de preţ. În 1895. Pepsi Jazz. având şi un spot publicitar radiofonic încurajând compararea preţurilor. 170. Produsele majore ale noii companii erau Pepsi-Cola Company – Pepsi-Cola (apărut în 1898). printre care: Diet Pepsi. În 1936. Pepsi Holidaz Spice. domnul Candler a format în Georgia o corporaţie cu numele de The Coca-Cola Company. Pepsi Gold. Pepsi Cola a fost înregistrată ca marcă comercială pe 16 iunie 1903.

Afacerea a unit toate unităţile producătoare de snacksuri. toata lumea înţelege despre ce vorbeşti”) şi relevantă (“Orice ai face. Pepsi a fost prima dată introdusă în 1966 şi continuă să aibă o vizibilitate a brandului extrem de puternică (“Când spui Pepsi. 6 . În 2003. iar Mountain Dew devine al şaselea cel mai vândut brand de băutură răcoritoare. băuturi şi mâncare. În România. PepsiCo a creat PepsiCo International.băuturilor răcoritoare. Produsele Pepsi-Cola sunt disponibile în aproape 150 de ţări şi teritorii din întreaga lume. bea Pepsi”). acest efort fiind menit să conducă spre o creştere mai accelerată şi să îmbunătăţească profitabilitatea din întreaga lume. În 1986 PepsiCo a achziţionat 7UP International.

 Ordonanţa nr. 7 din 19 iulie 2001 privind impozitul pe venit. 2. implicit. decrete. 371 din 1 iunie 2002.CAP. Parlamentul a votat Constituţia şi o serie de alte legi menite să pună bazele reformei în România. Promulgarea sau abrogarea unor legi. activitate efectuată atât de persoane juridice cât şi de persoane fizice:  Lege nr. în general. 435 din 3 august 2001. activitatea comercială sunt puternic afectate de mediul politic. prin promovarea pluralismului formelor de proprietate şi afirmarea proprietăţii private. în deciziile de marketing. 2 Analiza PEST a firmelor Coca-Cola şi Pepsi Analiza PEST caracterizează firma din punct de vedere al influenţei mediului politic. Partea I nr. În continuare sunt prezentate cele mai importante acte normative de reglementare a taxelor şi impozitelor legate de activitatea economică. În strânsă legătură cu mediul politic. 414 din 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit. 456 din 27 iunie 2002. economic. social şi tehnologic. Publicat în MO. 7 . 345 din 1 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adăugată. ţinând cont de faptul ca ambele au o acoperire la nivel naţional.  Lege nr. legislaţia românească a cunoscut schimbări majore după 1989. Partea I nr. Partea I nr. Publicat în MO.1 Mediul politic Atât Coca-Cola cât şi Pepsi sunt supuse legislaţiei din România. pentru furnizorii săi sau pentru clienţii săi. Deciziile de marketing şi. Războaiele. conflictele dintre partide sau campaniile de alegeri locale sau naţionale pot aduce schimbări importante pe piaţă şi. au acelaşi domeniu de activitate şi sunt de dimensiuni apropiate. ordonanţe şi hotărâri pot generea oportunităţi sau constrângeri pentru firmă. Publicat în MO.

iar femeile 646 lei/persoană. 252. De exemplu. a încurajat donarea de sânge. 2. bărbaţii câştigând lunar 780 lei/persoană. iar pentru servicii a crescut cu 10. care a ajuns la 109%. mai mare decât cel al femeilor cu 134 de lei.65 lei/lună/persoană pentru agricultori.insse. Pe lângă campaniile de responsabilizare socială. firmele Coca-Cola şi Pepsi organizează foarte multe concerte.25 lei/lună/persoană.ro/cms/files/pdf/ro/cap4.5%1.85 lei/lună/persoană.insse.75 lei/lună/persoană pentru pensionari. evenimente socio-culturale.pdf 2 http://www. deci populaţia economiseşte foarte puţin. din care totalul cheltuielilor a fost de 347. de 507. Indicele preţurilor pentru produsele nealimentare a crescut cu 11.2. a fost de 384.3 Mediul social Atât Coca-Cola cât şi Pepsi participă la foarte multe campanii de responsabilizare socială.pdf Veniturile totale ale principalelor categorii de gospodării au fost. Indicele preţurilor de consum influenţează cererea de bunuri. 8 . În anul 2005 faţă de anul 2004 s-a înregistrat o creştere cu nouă puncte procentuale a indicelui preţurilor. în anul 2005. de 288. în anul 2005. adică puterea de cumpărare. 1 http://www. Evoluţia vieţii economice se regăseşte în puterea de cumpărare şi în modul de cheltuire a veniturilor.3%.10 lei/lună/persoană.ro/cms/files/pdf/ro/cap10. aproximativ 9.23 lei/lună/persoană pentru şomeri şi 345.2 Mediul economic Mediul economic influenţează prin nivelul veniturilor populaţiei. Bărbaţii au avut un câştig salarial nominal net. iar Pepsi s-a implicat în campanii precum „Nouă ne pasă” sau în campanii de responsabilizare socială faţă de mediu.4% din totalul veniturilor2. cu atât vânzările pot fi mai mari. 36. Media veniturilor.96 lei/lună/persoană pentru salariaţi. în anul 2005.. etc. Coca-Cola s-a implicat în campania socială „Să păstrăm apele curate!”. Aceşti indicatori pot influenţa într-o măsură foarte mare activitatea celor două firme analizate: cu cât veniturile sunt mai mari şi rata şomajului mai mică.

de exemplu Panini comercializează produsele Pepsi. Tot atunci. numărul companiilor care deţin un contract de a îmbutelia şi vinde Pepsi ajunge la 250 şi sunt prezente pe teritoriul a 24 de state. realizarea unui echipament de îmbuteliat de mare viteză şi a unor mijloace de transport tot mai eficiente au permis îmbuteliatorilor să servească mai mulţi clienţi. Prima fabrică de îmbuteliat Coca-Cola a fost deschisă în Chattanoga în 1899 şi a doua în Atlanta. În 1908. 9 . Pepsi şi Coca-Cola au încheiat contracte de parteneriat cu firme de alimentaţie publică unde nu se vând decât mărcile firmei respective. în anul următor. nici una din firme nu are puncte proprii de difuzare: magazine unde nu se vând decât băuturi răcoritoare Pepsi sau Coca-Cola. trecând de la vehiculele trase de cai la cele motorizate. În concluzie. mediul tehnologic include şi logistica firmelor. De asemenea.2. mediul tehnologic propune numeroase oportunităţi şi ameninţări pe piaţă. numărul de fabrici a crescut de la două la peste 1000. PepsiCola se număra printre primele companii care-şi modernizează livrarea. cu un număr mai mare de produse. astfel produsele ajung mai uşor la consumatori. Odată cu dezvoltarea afacerii. În următorii 20 de ani. Marketingul trebuie să sesizeze şi să exploateze consecinţele apariţiei unor tehnologii noi. etc. baruri. magazine de cartier. Vânzarea se face prin marile magazine.4 Mediul tehnologic Tehnologia este una din forţele cu cel mai mare impact asupra pieţei şi politicilor de marketing pe termen mediu şi lung. Creând tehnologii şi produse noi. În România Pepsi Cola este îmbuteliată de compania Quadrant Amroq Beverages QAB. Ambele firme au atât un sistem propriu de distribuţie cât şi colaborări cu firme specializate. pub-uri. În cadrul mediului tehnologic putem include şi automatele care au condus la creşterea vânzărilor şi la uşurarea distribuţiei.

toate acestea la un preţ scăzut.CAP. O altă ameninţare este intrarea României în Uniunea Europeană. Oportunităţile în acest moment sunt destul de puţine datorită crizei financiare şi economice. ocaziilor favorabile şi a ameninţărilor din cadrul unei firme. Schimbarea stilului de viaţă poate fi o ameninţare din punct de vedere al orientării populaţiei către produse „sănătoase”. T-threats) se referă la analiza punctelor tari. W-weaknesses. totuşi Coca-Cola şi Pepsi pot profita de pe urma acestei crize achiziţionând firmele mici care sunt în pragul falimentului. Ameninţarea cea mai puternică. O-opportunities. deschizându-se graniţele se facilitează intrarea concurenţilor pe piaţa românească. astfel firmele sunt nevoite să crească preţurile pentru a-şi putea acoperi cheltuielile. Resursele financiare reprezintă un punct tare pentru ambele companii. în prezent. care se prognozează că vor scădea în următoarele lunii. Printre punctele slabe se numără imaginea tot mai proastă pe care o au băuturile cu un conţinut mare de zahăr şi cafeină. însă punctele tari şi punctele slabe sunt diferite. Un punct tare pentru Coca-Cola în defavoarea Pepsi este oferirea unei game mai variate de produse: Coca-Cola oferă anumite sortimente de cafea şi enerigizant Burn. Această ameninţare poate afecta activitatea firmelor din punct de vedere al vânzărilor. Puncte tari pentru Coca-Cola: fiind prima băutură de acest tip. 3 Analiza SWOT a firmelor Coca-Cola şi Pepsi Analiza SWOT (S-strenghts. este reprezentată de criza economică care se manifestă şi în România. de asemenea prin bugetele promoţionale foarte mari se doreşte o diferenţiere clară între cele două brand-uri. slabe. oferă trei tipuri de apă minerală. Ambele firme ar trebui să găsească soluţii pentru a schimba această imagine negativă. dezvoltând astfel activitatea de producţie şi distribuţie existentă. iar Pepsi numai unul. 10 . Coca-Cola are de câştigat deorece consumatorii sunt tentaţi să creadă că „este şi mai bun dacă este primul”. Ocaziile favorabile şi ameninţările sunt acelaşi atât pentru Coca-Cola cât şi pentru Pepsi. care poate conduce la o posibilă scădere a vânzărilor.

1 Analiza BCG1 pentru produsele firmelor Coca-Cola şi Pepsi Cmparativ cu Pepsi. 4 Modelul BCG1 pentru firmele Coca-Cola şi Pepsi Matricea BCG analizează portofoliul de produse al unei firme în funcţie de ritmul de creştere al pieţei şi de cota relativă de piaţă. poziţia Sprite pe piaţă a 11 . rămâne însă de văzut care dintre ele vor rezista. În anul 2005 Coca-Cola deţinea aproape jumătate din piaţa băuturilor răcoritoare. având o cota de piaţă de 43.7%. comparativ cu Pepsi care deţinea numai 31. Grafic nr.CAP. Coca-Cola are mai multe produse în categoria „Vaci pentru muls”. În urma producerii de către Pepsi a băuturii răcoritoare Mountain Dew. transformându-se în „Vaci pentru muls”. fapt care conduce la venituri mai mari pentru Coca-Cola şi posibilitatea menţinerii pe piaţă a produselor care nu generează la fel de mult cash-flow. În ceea ce priveşte „Dilemele” atât Coca-Cola cât şi Pepsi au un număr egal de produse.1%.

avut de suferit. apă produsă de Pepsi. de aceea acesta este o dilemă. Coca-Cola Light a pierdut teren în faţa noului apărut Coca-Cola Zero. 12 . acest lucru ducând la transformarea sa într-o piatră de moară. Apa minerală produsă de Coca-Cola este mult mai bine cotată decât Roua Munţilor. 7Up. Ca şi în cazul 7Up. În ultimii ani Pepsi a renunţat la promovarea intensă a brandului Mirinda. Dar apariţia Mountain Dew nu a afectat doar concurenţa. ci şi propriile produse.

ambalajul sunt de asemenea foarte importante în cadrul procesului de vânzare. Nestea. Coca-Cola încearcă să atragă clienţi prin noul produs Coca-Cola Zero care nu conţine zahăr. Produsele de bază oferite de Coca-Cola şi Pepsi sunt reprezentate de băuturile răcoritoare comercializate. Atât Coca-Cola cât şi Pepsi acoperă o gamă largă de nevoi. Companiile Coca-Cola şi Pepsi îşi îmbunătăţesc continuu procesul de fabricaţie pentru a satisface cât mai bine nevoile consumatorilor. specifică. Cappy Tempo şi Cappy Nectar. Indiana. din acel moment ramânând neschimbată. etc. 13 . în anul 1916 îmbuteliatorii Coca-Cola au aprobat sticla unică. Lipton. Această politică are la bază conţinutul produsului şi se concretizează prin formularea unor obiective şi strategii care vizează produsul în ansamblu şi în cadrul componentelor sale structurale. Mirinda.1 Strategiile de produs Politica de produs reprezintă componenta cea mai importantă a mix-ului de marketing. Coca-Cola şi Coke sunt mărci înregistrate. Gatorade şi Roua Munţilor. Sprite. dar în prezent acestea sunt mărci înregistrate. Dorna Izvorul Alb. În România se mai distribuie American Cola. Poiana Negri şi Burn. Coca-Cola produce următoarele mărci: Coca-Cola. Schweppes. În anul 1977 forma sticlei contur a fost înregistrată ca marcă la Biroul de Investiţii al Statelor Unite. Adria şi alte produse cu o calitate mult mai scăzută.CAP. Calitatea produselor Coca-Cola şi Pepsi este superioară celorlalte băuturi de acest gen. Pentru a evita copierea mărcii şi a ambalajului. Coca-Cola şi Pepsi schimbă design-ul ambalajului cu ocazia fiecărei sărbători: de Crăciun eticheta are un design specific sărbătorilor de iarnă. Fanta. Design-ul sticlei. 7Up. Dorna. Prigat. Pepsi şi-a schimbat de multe ori logo-ul sau forma sticlei de-a lungul activităţii sale. de la băuturi carbogazoase la sucuri naturale şi ceaiuri. Mountain Dew. De asemeneea. deci este mai puţin nociv. 5 Analiza strategiilor de marketing utilizate de Coca-Cola şi Pepsi 5. proiectată de Root Glass Company of Terre Haute. Pepsi produce: Pepsi.

2 Ciclul de viaţă al produselor pentru Coca-Cola şi Pepsi 14 .Coca-Cola şi Pepsi încearcă să acopere cât mai bine nevoile clienţilor. Scot pe piaţă noi produse menite să satisfacă întocmai nevoile clienţilor şi să le îmbunătăţească imaginea în rândul acestora. Grafic nr. Ambele firme au produse pe tot parcursul ciclului de viaţă: Coca-Cola şi Pepsi se află în faza de maturitate. Îşi extind linia de produse prin achiziţionarea de scoietăţii de alimentaţie publică. Gatorade şi Coca-Cola Zero sunt în faza de creştere. de aceea alocă bugete impresionante acitivităţii de cercetare.

majoritatea băuturilor răcoritoare se comercializează cu preţuri terminate în cifra 9. relaţiile cu produsul. aceştia adoptă strategia preţurilor adaptate la locul de vânzare: un suc Pepsi sau unul Coca-Cola se vinde mai scump într-un club decât într-un supermarket. În general. deci strategiile de preţ utilizate nu sunt direct controlate de acestea. 15 . rolul promoţional. acestea având campanii promoţionale cu diverse ocazii sau sărbători legale (Crăciun. Pepsi a adoptat preţuri mai scăzute decât Coca-Cola: Pepsi la 2. mai scăzut decât al celorlalte produse Coca-Cola. Paşte.). Preţurile promoţionale sunt frecvent folosite de Coca-Cola şi Pepsi. Când a intrat cu Coca-Cola Zero în România preţul a fost unul de penetrare. preţul se particularizează printr-un caracter deosebit de complex determinat de modul specific în care reflectă raportul cerere-ofertă. În concluzie strategia de preţ adoptată depinde de agentul economic care comercializează băuturile răcoritoare.5 l se vinde cu 10 – 20 de bani mai ieftin decât Coca Cola la 2. În momentul intrării pe o piaţă cu un produs nou Coca-Cola adoptă un preţ egal sau chiar mai mic decât cel al produselor existente. se organizează campanii de genul: la 2 sticle de Coca-Cola cumpărate primeşti una de apă minerală cadou sau la 2 sticle de Pepsi cumpărate primeşti o sticlă de Mountain Dew cadou.5 l.5. percepţia sa de către clienţi. Ambele firme utilizează preţurile psihologice. Atât Coca-Cola cât şi Pepsi îşi distribuie produsele prin agenţi comerciali. dar în scurt timp preţul Coca-Cola Zero le-a depăşit pe celelalte.2 Strategiile de preţ În cadrul mix-ului de marketing. etc. Ţinând cont de faptul că produsele Coca-Cola şi Pepsi se vând prin agenţi comerciali.

3 Strategiile de promovare 5. temă ce avea să dureze până în 1920. Barney Oldfield. roşu şi albastru. apare într-o machetă publicitară cu tema „Delicioasă şi sănătoasă”. Cinci ani mai tarziu. o reclamă pentru Pepsi Cola care se referea la preţul Pepsi. la 28 august 1898. De-a lungul timpului. mai degrabă decât pe 16 . preşedintele Pepsi devine Alfred Steel. Cântecul “Nickel Nickel” a devenit un hit şi a fost înregistrat în 55 de limbi. Jingle-ul era “Nickel Nickel”. când sloganul Pepsi va deveni „Bea Pepsi.1 Strategii de promovare ale brand-ului Pepsi În anul 1893 ia fiinţă băutura carbogazoasă „Brad‟s Drink”. În 1951. Pepsi s-a bucurat de sprijinul unor cântăreţi ca Lionel Richie şi Tina Turner şi actori precum Michael J. are loc prima implicare a unei celebrităţi în campania de promovare a brandului Pepsi. too Pepsi-Cola is the drink for you. decide să vândă sticla de 12 uncii la acelaşi preţ la care Coca-Cola vindea sticla de 6 uncii.5.” La începutul războiului Pepsi schimbă culorile siglei din maro în alb. Pepsi adoptă o strategie agresivă. care schimbă ideea campaniei de promovare. Fox. lucru pe care îl face începând din 1922.3. A promovat acest lucru prin personajele unei benzi animate „Pepsi&Pete”. faimos pilot de curse. băutura care te satisface!”. În 1909. transformând-o în Pepsi-Cola. Pepsi este inventatoarea promovării prin celebrităţi. În anul 1939. punând accentul pe experienţa oferită de Pepsi. „Pepsi-Cola hits the spot Twelve full ounces that‟s a lot Twice as much for a nickel. sub sloganul “De două ori mai mult pentru acelaşi preţ!” În 1940 brandul a făcut istorie când primul jingle de publicitate a fost difuzat la nivel naţional. Caleb se gândeşte să redenumească băutura sa.

Woodruff a văzut un potenţial uriaş pentru afacerea cu sticle de Coca-Cola aşa că suportul. la sticlă. cu mai mult de un secol înainte. radio şi reclame pe internet.avantajul de natură economică. conducerea companiei a stabilit standarde de calitate pentru fiecare fază a operaţiei de îmbuteliere. toate cu marca înregistrată Coca-Cola. A promovat continuu produsul. distribuind suveniruri. distribuind mii de cupoane pentru o sticlă de Coca-Cola gratuită. Primul anunţ publicitar pentru "Coca-Cola". constând în publicitate şi marketing a fost sporit substanţial. Cu ajutorul îmbuteliatorilor de frunte. Domnul Woodruff (afaceristul care a cumpărat acţiunile Candler în anul 1919) a iniţiat o campanie denumită „Băutură de Calitate”.3. Pe copertinele magazinelor au apărut bannere pictate de mână cu sugestia „Consumaţi”.2 Strategii de promovare ale brand-ului Coca-Cola Printre primele activităţi de marketing realizate de producătorii Coca-Cola au fost înregistrarea numelui şi a mărcii Coca-Cola. urne şi multe altele. calendare. vechiul slogan „De două ori mai mult” devine „Mai multă energie într-o uncie”. Primul slogan Pepsi Light a fost: „Răcoreşte-te uşor!” – The Light Refreshment. Pepsi a fost mereu sinonimul creativităţii avangardiste. folosind un personal format din oameni cu înaltă calificare. 17 . Astfel. Nickel” din 1939 la efectele vizuale spectaculoase din seriile “Gladiatorul”. compania si-a păstrat reputaţia pentru reclamele inovatoare şi creative. Considerând că "cei doi C vor arata bine în reclame" Frank Robinson a sugerat numele şi a scris cu acest scris unic marca înregistrată "Coca-Cola". evantaie. De la faimoasa reclama “Nickel. De la naşterea Pepsi. pentru a încuraja şi ajuta locurile unde Coca-Cola se vindea la pahar în vânzarea şi servirea corectă a băuturii. ceasuri. ce era adaugată pentru a informa trecătorii că noua bautură era răcoritoare. a apărut curând în The Atlanta Journal. În 2002 brandul Pepsi a dorit să dezvolte o altă imagine. După ce Coca-Cola a fost achiziţionată de domnul Candler s-a investit foarte mult în domeniul marketingului. Acesta invita cetăţenii insetaţi să încerce „noua şi populara băutură carbonatată”. ce este acum renumită. 5. Beyonce Knowles s-a alăturat familiei Pepsi şi a realizat două reclame noi pentru Tv.

a devenit unul dintre cele mai puternice instrumente de comercializare ale industriei de băuturi răcoritoare. La fel ca şi sticla contur. În felul acesta fabricile. 240 ml) de format adecvat consumului unei familii. compania a introdus sticlele de 10. Odată ce consumatorii au început să ceară varietate. Panama. Coca-Cola a ajuns în Cuba şi Puerto Rico. compania a răspuns cu ambalaje noi. În 1920 a început îmbutelierea într-o fabrică din Franţa. permiţând astfel consumatorului să transporte mai uşor Coca-Cola acasă. în 1929 a fost adaptat un pahar standard special pentru dozatoare. fiul cel mare al fondatorului companiei. Expansiunea internaţională a firmei Coca-Cola a început în 1900 când Charles Howard Candler. A urmat o comandă modestă la Atlanta. Compania a iniţiat o relaţie de parteneriat cu Jocurile Olimpice. primul îmbuteliator de Coca-Cola de pe continentul european. În primii ani ai secolului trecut s-au construit fabrici de îmbuteliat Coca-Cola în Cuba. vânzătorii au satisfăcut setea fanilor. tehnologie nouă şi produse noi. Îmbracaţi în haine şi şepci inscripţionate cu marca Coca-Cola. În acelaşi an. birourile şi multe alte instituţii au devenit locuri de desfacere pentru băuturile răcoritoare. care a făcut posibilă servirea băuturilor Coca-Cola rece ca gheaţa la locurile de vânzare cu amănuntul. În 1955. 18 . cartonului i s-a alăturat un alt progres revoluţionar.Compania Coca-Cola a fost prima care a introdus inovaţia cartonului cu şase sticle Coca-Cola în primii ani ai deceniului al treilea. lumea Coca-Cola era definită de sticla contur sau de paharele în formă de clopot pentru dozatoare. de cinci galoane de sirop. Patruzeci de mii de spectatori care au umplut stadionul au asistat la două premieri: aprinderea pentru prima oară a flăcării olimpice şi prima vânzare de Coca-Cola la o olimpiadă. Puerto Rico. descrisă ca „un ambalaj pentru casă. atunci când un vas american a sosit în Amsterdam transportând echipa olimpică a Statelor Unite şi 1000 de navete de Coca-Cola.12 şi 26 uncii (8 uncii=aprox. a luat cu el un borcan de sirop într-o vacanţă în Anglia. Răcitorul a fost apoi îmbunătăţit cu refrigerare mecanică şi acţionare automată cu ajutorul monedelor. Filipine şi Guam. Până la jumătatea deceniului al şaselea. răcitorul de metal cu capac. relaţie care trecea dincolo de graniţele culturale. sticle care au avut un succes imediat. În 1929. Coca-Cola şi Jocurile Olimpice şi-au început asocierea în vara anului 1928. Cutia simplă de carton cu şase sticle. un maner ca o invitaţie”. care a ajutat campania publicitară Coca-Cola.

familia de băuturi răcoritoare Fanta a devenit cel de-al treilea sortiment din lume ca cifră de vânzări. El a fost susţinut de "It‟s The Refreshing Thing To Do" în 1936 şi "Global High Sign". „Portretele” populare ale lui Moş Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon Sundblom. De-a lungul anilor. realizate de către artişti recunoscuţi apăreau în anunţuri publicitare pline de culoare. a urmat în anul 1961. Jan And Dean şi The Moody Blues. "Be Really Refreshed" şi "Go Better Refreshed". o băutură pe bază de suc de lămâie. de „Thanksgiving Day” (Ziua Recunoştinţei). Au urmat multe alte sloganuri memorabile inclusiv „Things Go Better With Coke” în 1963. folosindu-se grupuri de succes ca The Supremes. compania a introdus în anul 1977 ambalajele PET la dimensiunea de doi litri. Sprite. care au început în anii „30. adresându-se unor noi grupuri de consumatori prin intermediul unor noi medii de comunicare. Apoi după ani de cercetări în domeniul sticlelor de plastic pentru băuturi răcoritoare. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare. Nascută în 1960 în Germania. melodii. în mod special al televiziunii. radioul a fost cel mai important mijloc de comunicare pentru Coca-Cola. care „proiectau” imaginea produsului în reviste importante. realizate pentru prima oară pentru forţele armate de peste ocean. În 1950. Reclamele companiei s-au schimbat o dată cu lumea. “It‟s The Real Thing”. „The Pause That Refreshes” a apărut pentru prima oară în The Saturday Evening Post în anul 1929. s-au găsit pe piaţă din 1960. Edgard Bergen şi prietenul lui. folosit pentru prima oară în 1942 a fost readus în 1969 pentru a susţine un nou mod de comercializare pentru Coca-Cola ce a avut un succes remarcabil.Cutiile de metal. Începând cu jumătatea deceniului al treilea. The Four Seasons. O dată cu evoluţia acestui 19 . versuri şi sloganuri au imprimat ritmul campaniilor publicitare Coca-Cola. În anii „60 popularele versuri „Things Go Better With Coke” au devenit un hit al spoturilor publicitare radio. Compania a introdus de asemenea şi noi băuturi răcoritoare pentru a satisface un spectru tot mai larg de gusturi. Ilustraţii sugestive. au continuat ca anunţuri publicitare de sărbătoare în a doua parte a anilor „50 şi în primii ani ai deceniului al şaptelea. Charlie McCarthy au apărut în cadrul primului show live al reţelei de televiziune ce a fost sponsorizat de compania CocaCola. Anii „50 au produs "Sign Of Good Taste".

dar mesajul.mediu de comunicare de la sponsorizarea programelor la reclame comerciale care apăreau în timpul diferitelor show-uri. Printre cunoscuţii animatori care au apărut în timpul reclamelor comerciale Coca-Cola de la televiziune şi radio în anii „60 au fost surorile McGuire. 20 . Aretha Franklin şi Neil Diamond. modul de a face reclamă pentru Coca-Cola s-a schimbat în multe privinţe. În decursul anilor. ca şi marca înregistrată. au ramas aceleaşi. multe celebrităţi au făcut reclamă pentru Coca-Cola.

 Consumatorii îşi manifestă dorinţa de a cumpăra produsul. de unde este distribuit vânzătorilor cu amănuntul.  Îmbuteliatorul produce şi distribuie produsele.4 Strategiile de distribuţie Sistemul Coca-Cola este format din Compania Coca-Cola şi îmbuteliatorii săi.bestjobs. formulează standarde de calitate şi marketing. Fiecare componentă adaugă valoare procesului şi contribuie la succesul său.  Clienţii oferă accesul la consumatori. Iaşi şi Ploieşti. alături de aprecieri privind gradul în care produsele satisfac sau nu nevoile lor1.  Furnizorii contribuie cu materiale cum sunt ingredientele. Dorna. ambalajele şi mijloacele de transport. Timişoara.5. De la aceste fabrici produsul ajunge în depozite. 1 http://www.ro/locuri-de-munca-functionar-parc-auto-craiova/211126/1 Coca-Cola are 5 fabrici în Oradea.  Compania Coca-Cola. realizează concentratul de băuturi răcoritoare. 21 .

Se utilizează un canal de distribuţie indirect. Sistemul de distribuţie este asemănător cu cel al Coca-Cola: de la punctul de fabricaţie produsele ajung în centrele de distribuţie după care sunt comercializate agenţilor economici. lung şi foarte lung: Grafic nr. 3 Canalele de distribuţie utilizate de Pepsi şi de Coca-Cola 22 . Şi punctele de distribuţie sunt mai puţine decât ale principalului concurent.Strategia de distribuţie a companiei Pepsi în România Pepsi are doar 2 fabrici în România. comparativ cu Coca-Cola care are 5. care la rândul lor vând produsele consumatorilor finali sau clienţilor.

al imaginii deţinute în rândul consumatorilor. mai conservatori. varietatea. Cu toate acestea poziţia Coca-Cola este puternic ameninţată de Pepsi.Concluzii şi propuneri În urma analizei realizate se poate spune că brand-ul Coca-Cola este pe primul loc din punct de vedere al vânzărilor. etc. distracţia. în schimb Coca-Cola se adresează consumatorilor cu concepţii clasice. Utilizând imaginea starurilor pentru a-şi promova produsele. Coca-Cola a folosit acelaşi logo şi aceiaşi sticlă încă din 1916. Pepsi în schimb a adoptat schimbarea. în principal. poate şi datorită faptului că este prima băutură răcoritoare de acest tip. care prin campaniile de marketing desfăşurate încearcă să devină lider pe piaţa băuturilor răcoritoare carbogazoase. Pepsi se adresează. tinerilor. Ambele produse reprezintă un brand la nivel naţional şi internaţional. Pepsi încearcă să atragă cât mai mulţi tineri. 23 . activitatea de marketing desfăşurată de aceştia fiind foarte complexă. promovând spiritul tânăr.

wikipedia.ro/cms/files/pdf/ro/cap10. http://ro.bestjobs.Bibliografie 1.insse.org/wiki/Pepsi-Cola . http://www. http://www.pdf 4.ro/cms/files/pdf/ro/cap4.pdf 5. http://www.ro/locuri-de-munca-functionar-parc-auto-craiova/211126/1 3.insse.coca-cola. http://www.ro/100_percent_coke/lumea_coca_cola/istoria_companiei/ 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful