Introducere de Octavian Sarbatoare Subiectul de Yoga este subiectul despre constiinta.

Exista o varietate mare de t ehnici pentru amplificarea constiintei umane, una dintre acestea este metoda ind iana Yoga. Yoga in acceptiunea teoretica si practica a evoluat din credintele pa gane ancestrale in spatiul socio-geografic avand ca centru ceia ce este actualme nte India. Originea cuvantului Yoga vine din radacina sanscrita Yuj care inseamn a unire, cu referire la unirea constiintei individuale cu constiinta universala. Multe tehnici similare cu tehnicile Yoga exista in alte traditii spirituale din intreaga lume. Momentul potrivit pentru a incepe practicile Yoga este cel al unei crize individ uale de constiinta. Nestatornicia, lipsa de satisfactie cu propria viata sunt as pecte care genereaza multe intrebari despre cum ar putea fi solutionate probleme le personale. Orice stare de criza spirituala este vazuta ca un inceput al schim barii, o sansa divina in directia evolutiei si al amplificarii starii de constii nta. Putem deveni constienti de evenimentele din viata proprie prin a deveni obs ervatori impartiali a ceia ce se intampla. Prin aceasta constientizare ne putem analiza toate actiunile care au generat criza spirituala si trage concluziile ne cesare. Primul pas inainte de a incepe practicile Yoga propriu-zise este auto-analiza, o bservarea impartiala a propriei persoane. Calitatea esentiala pentru aceasta est e onestitatea. Onestitatea ne va permite de a vedea cu obiectivitate ceia ce nu ne place despre noi insine. Putem astfel considera aspectul fetii, forma corpulu i, obiceiurile, adictiile si multe altele. Nimeni nu poate fi mai obiectiv in ob servarea propriei persoane decat persoana insasi. Dupa aceasta se poate lua in s erios inceputul practicilor Yoga propriu-zise. Prima tinta in directia auto-perfectionarii este corpul care este cauza multor a dictii. Adictiile sau dependenta de anumite lucruri sau actiuni ca bautul de alc ohol, fumatul, mancatul carnii sunt cele mai cunoscute. Este fara indoiala o str adanie personala grea de a scapa de adictiile corpului. Yoga incepe cu a deveni constieti de adictiile corpului. Odata ce suntem onesti de a ne recunoaste acest e slabiciuni putem decide de a face ceva pentru a scapam de ele. Aceaste decizii reprezinta semnul bun si incurajator de progres in Yoga. Practicile Yoga in prima lor faza produc o sensibilizare a corpului catre a simt i trairi din ce in ce mai profunde. Este o amplificare a perceptiei, o trezire c atre experientele corpului. Aceasta experienta a simturilor are fireste consecin te paralele ca experiente mentale. Experientele mentale, experientele corpului s i experientele sexuale sunt interconectate, actiunea/ experienta pe un anumit do meniu din cele trei genereaza implicatii paralele in celelelte doua feluri de ex periente. Aceasta ideie este cunoscuta in Yoga ca interactiunea dintre Manas (en ergia mentala), Prana (energia corpului) si Virya (energia sexuala). Prin urmare practicile Yoga prin cele trei feluri de experiente pot fi impartite intre cele trei arii de actiune. Se poate astfel actiona cu predilectie pe Manas sau Prana sau Virya. Sunt de asemenea tehnici care actioneaza pe doua sau chiar toate cel e trei arii. Tehnici specifice care actioneaza pe Manas (deci asupra ariei mentale) sunt medi tatiile de diferite feluri, cu sau fara practici de Mantra (formule magice). Man tra de initiere este data de un Guru (maestru spiritual) care urmeaza traditia-i specifica. Aceste formule in virtutea continutului lor dau anumite rezultate. I ntregul concept de Mantra se refera la forma de vibratie a unui principiu de via ta cunoascut in traditie sub numele de Deva sau Devata (zeitate). Prin a repeta Mantra respectiva mentalul se apropie din ce in ce mai mult de sursa sunetului, sursa pentru Mantra respectiva si prin urmare de sursa universala. Practicile re petate de incantari, Mantra si diferite alte sunete fac mentalul practicantului sa se focalizeze catre o directie unica, aceasta focalizare fiind de fapt scopul intregului proces de repetare fie rituala sau nerituala. In toate practicile de meditatie mentalul trebuie sa fie treaz, practicantul trebuie sa fie constient de ceia ce se intampla. Prin urmare meditatia este o constientizare ci nu o pier derea atentiei, succesul in meditatie fiind dat de starea de constientizare care trebuie sa devina din ce in ce mai prelungita.

Tehnici specifice pentru energia corpului (Prana) sunt posturile fizice (Asana) si exercitiile respiratorii (Pranayama). Ele trebuiesc invatate de la instructor i/ profesori de Yoga. Traditia Yoga este foarte bogata in descrierea acestor teh nici. Tehnicile care actioneaza asupra energiei sexuale (Virya) apartin mai mult de co nceptul de Tantra Yoga. Esentialul in aceste practici, care necesita doi partene ri unul masculin si altul feminin, este evitarea ejacularii in timpul practicii respective. Unitatea prelungita a celor doi poli produce stari avansate de const iinta. In mod practic este o apropiere treptata a constiintelor celor doi practi canti de starea de esenta a unitatii numita Bindu. Aceste practici nu sunt recom andate incepatorilor, ele pot trezi energii care apoi nu mai pot fi controlate. Se recomanda astfel ca pentru multi ani trebuiesc practicate tehnici care purifi ca corpul si mintea adica ramura Dakshina (dreapta) din Tantra pana cand practic antul este pregatit sa inceapa ramura Vama (stanga). Numai o stare de purificare avansata permite ca aceste experiente sa devina experiente de cea mai inalta fa ctura spirituala. Succesul in aceste experiente este foarte rar. Intreg acest su biect apartine de conceptul specific in Tantra numit Maithuna Tantra care action eaza asupre laturii Virya a practicilor Yoga in stransa interdependenta cu celel alte arii numite Manas si Prana. Actiunile/ practicile corporale sunt primele care trebuiesc considerate. Astfel ca posturile/ pozitiile fizice (Asana) sunt de patru feluri: de extensie, compre sie, torsiune si neutre in ceia ce priveste raportarea la coloana vertebrala. Su nt reguli in a alege ordinea si succesiunea diferitelor posturi ca de exemplu o Asana de extensie este urmata de una de compresie si vice versa. O Asana de tors iune trebuie sa compenseze torsiunea pe partea stanga cu cea pe partea dreapta. Posturile neutre pot fi intercalate printre perechile complementare. Ca exemple postura Sarvangasana (postura tuturor madularelor) care este o Asana de extensie poate fi urmata de Matsyasana (postura pestelui) care este o Asana de compresie . Vakrasana (postura madularelor) fiind de torsiune se practica pe ambele parti stanga si dreapta. Sunt multe carti in literatura de specialitate de unde se pot invata diferite posturi, de asemenea se pot invata la cercurile de Yoga de la i nstructori/ profesori de Yoga calificati. Pranayama (tehnici de respiratie) este urmatorul stadiu dupa practicile Asana. D iferite tehnici Pranayama produc efecte specifice. Sahita Pranayama de exemplu p roduce incalzirea corpului. Aceasta caldura face digestia mai buna amplificand f ocul gastric numit Jatharagni. Alte tehnici Pranayama ca Shitali sau Shetali de exemplu vor raci corpul. Tehnica de Pranayama Bhramari produce o stare de absorb tie mentala avand o actiune domnianta asupta creierului. In esenta tehnicile Pra nayama permit o echilibrare energetica la nivelui tuturor sistemelor functionale ale corpului astfel ca practicantul este pline de viata tot timpul. Urmand lite ratura clasica a lui Patanjali si renumitul sau tratat Yoga Sutras se disting op t stadii in Yoga. Fiecare din aceste stadii are practici specifice care sunt tre ptat invatate pe masura progresului in Yoga. Cu toate acestea clasificare lui Pa tanjali este doar una din multele metode de atingere a acelei uniuni numita Yoga . Felurite alte sisteme de Yoga duc prin metodologia proprie la rezultatul final acela de a atinge eliberarea, numita Moksha, Mukti, Nirvana, Kaivalya, Jivanmuk ti, etc. Aceasta eliberare este legata de aspectul dublu al existentei la nivel fundamental, acela al constiintei si al materiei. Yoga poate fi astfel definita ca unire a celor doua aspecte opuse ale existentei. Pe de alta parte din punctul de vedere al constientizarii, Yoga poate lua o alta definitie. Aceasta definitie pentru Yoga este despartirea (disociere) dintre Purusha (const iinta) si Prakriti (natura/ materie), Purusha fiind polul de constiinta, Prakrit i fiind polul materiei. Cand cei doi poli incep sa se disocieze in mintea practi cantului se produce o identificare treptata a mentalului cu Purusha care este st area de constientizare a experientei vietii. Toate practicile Yoga au ca obiecti v final de a produce disocierea dintre Purusha si Prakriti si astfel identificar e mentalului practicantului cu starea de constiinta reflectiva rezultata. Multe alte tehnici legate de diferite feluri de Yoga precum Karma Yoga, Bhakti Yoga, L aya Yoga, Hatha Yoga, Raja Yoga, Jnana Yoga, Kundalini Yoga, Swara Yoga, Nada Yo ga, Tantra Yoga, Veda Yoga, etc., sunt in feluri diferite practici incercate de

practicanti considerand inclinarile personale ale fiecaruia. Toate practicile du c in final la acelasi rezultat, la starea de trezire reflectiva care in sistemul lui Patanjali este numita Samadhi. Dupa timp mai mult sau mai putin prelung de practica perseverenta, punctul culmi nant al practicilor se apropie de finalizare printr-o explozia a mentalului. Pan a atunci sunt in schimb felurite trepte de progres, prin care diferite tehnici d e Yoga produc o purificare gradata a corpului si mintii. Prin aceasta se produce o crestere treptata a constiintei vazuta ca accesul pas cu pas la planuri de tr ezire spirituala numite Lokas. Intregul sistem de Chakras reprezinta o simbolist ica gradata a nivelului constiintei. Practicantul Yoga va depasi unul dupa altul cele cinci focuri (Panchagni) care ard continuu in corp si minte, focuri asocia te cu cele cinci Chakras. Aceste focuri sunt lacomia (Lobha) in Muladhara Chakra , dorinta sexuala (Kama) in Shvadhishthana Chakra, mania/ supararea (Krodha) in Manipura Chakra, atasamentul/ atractia (Raga) in Anahata Chakra, mandria/ arogan ta (Mada) in Vishuddha Chakra, ca apoi constiinta sa atinga nivelul de la Ajna C hakra. La acest nivel practicantul se apropie de tel, la pasul urmator mintea explodeaz a in Sahasrara Chakra. Prin aceasta explozie se constata ca stare de trezire a m entalul nu poate fi traita in mod pasnic. Se considera ca in acest stadiu maestr ul spiritual al practicantului, propriul Guru trebuie sa fie aproape pentru a-l ajuta pe practicant sa treaca prin aceasta experienta tumultoasa. Gradul ridicat de increderea a practicantului in propriul Guru il face ca sa poata depasi cu s ucces aceasta experienta unica, cei care nu au deplina incredere in propriul Gur u neputand avea succes. Explozia mintii este echivalenta cu o completa trezire a energiei Kundalini Shakti. Kundalini care este energia Shakti urca astfel pe Su shumna Nadi depasind gradat planurile de constiinta (Loka) pentru a-l intalni si mbolic pe Shiva in Sahasrara Chakra. Uniunea lor produce o noua constiinta in mi ntea practicantului, un fel de a doua nastere. Constinta individuala este astfel unita cu constiinta universala si scopul final este atins. Dupa trezire Yoghinu l devine un Siddha, un Jivanmukta, un Homo Tantrika, o fiinta eliberata de const rangerile si conditionarile materiei, in terminologie moderna fiind cunoscut sub numele de Homo Noeticus sau Homo Universalis in filosofie. Aspecte preliminare de Yoga, Tantra si Veda de Octavian Sarbatoare Aspecte introductive Aceasta scurta lucrare isi propune de a prezenta practicile de Yoga, Tantra si V eda asa cum sunt ele intelese in literature clasica de specialitate si relatia l or cu notiunea de eliberare spirituala care este strans legata de notiunea de Du mnezeu. Notiunea de Dumnezeu are o multitudine de conotari. Referitor la cele tr ei concepte de Yoga, Tantra si Veda, Dumnezeu trebuie privit ca fiind prototipul perfectiunii si al starii de trezire. Este in particular Dumnezeul trezirii cautat ontologic in practicile mentionate. Desi metodologia perfectionarii catre cunoasterea Dumnezeului trezirii difera, telul catre care converg cele trei concepte este practic acelasi. Ca metodologii de urmat, Yoga este in esenta ascetica, Tantra integrativa pe cand Veda este co ntemplativ-invocativa. Aceste practici apar intr-o progresie naturala in care tr eptat se evolueaza spiritual pe masura ce practicile sunt asimilate. Subiectele in sine sunt foarte extinse, lucrarea de fata va prezenta doar aspectele de baza ale acestor practici. Inca de la inceput este necesar de a prezenta preliminariile acestor practici, p reliminarii fara de care practicile in sine nu au succes sau au un succes limita t. Aceste practici in esenta lor permit o amplificare a starii de constiinta, o stare care poate avea efecte negative atunci cand baza pe care se sprijina pract icile respective nu este sanatoasa. Sprijinit pe o baza sanatoasa, aspirantul sp iritual se indreapta confident catre fazele finale ale trezirii spirituale, faze

care sunt intotdeauna dureroase. Cunoasterea faptului ca trezirea spirituala es te o experienta dureroasa, este cu adevarat esentiala pentru aspirantul spiritua l care-l intalneste astfel pe Dumnezeu intr-un tumul personal mental si fizic fa ra precedent. Dumnezeul trezirii Atat Yoga, cat si Tantra si Veda aspira la intalnirea cu Dumnezeul trezirii spir ituale exprimat mai cu seama prin notiunea de liberare spirituala sau simplu lib erare. In Yoga, terminologia de Dumnezeu este cunoscuta sub numele de Ishvara. D umnezeu sub acest nume nu este un Dumnezeu abstract, Yoga in esenta sa fiind o e xperienta concreta este bazata pe un Dumnezeu concret. Ishvara nu este o persona litate asa cum tindem sa credem ca aratand ca un om intr-o stare de spendoare gr eu de descris, un fel de Dumnezeu in viziunea crestina, dar trebuie mai de graba privit ca fiind incorporat in tot ce este perfect la nivel de experienta umana. Ishvara este astfel intrinsec in orice notiune care implica perfectiune de oric e fel sau stari estatice traite. Proximitatea cu Dumnezeu sub numele de Ishvara, este trairea experientei calitative de viata umana, Trezirea spirituala ca aspe ct al acestei proximitati trece prin diferite faze in care se traiesc experiente concrete prin care aspirantul este adus din ce in ce mai aproape de Ishvara, Du mnezeul trezirii. Imbunatatirea calitatii vietii aspirantului este semnul clar a l acestei proximitati. Sanatatea corpului se imbunatateste, de asemenea experien ta mentala ca stari excelente ale intelectului, memoriei, etc., se imbunatatesc. Prin a practica Yoga, starea de beatitudine numita Ananda este traita din cand in cand ca semn al rezultatului final catre care practicantul se indreapta. Aspi rantul face astfel pasi spirituali reali catre un Dumnezeu real, Dumnezeul exper ientei vietii calitative umane numit Ishvara. In conceptul de Tantra, Dumnezeul trezirii capata alte valente, desi in esenta l or rezultatele sunt similare ca cele din Yoga, conducand de asemenea catre exper iente de viata calitativa. In cazul Tantra, Dumnezeul trezirii este cunoscut sub numele de Shiva-Shakti. Tantra deosebeste in mod clar doua notiuni distincte, c el de Shiva, care este expresia constiintei contemplative si cel de Shakti care este expresia materiei amorfe. Simbolul Shiva reprezentat ca zeu nu se manifesta , ci pur si simplu exista intr-o stare contemplativa pur ontologica. Pe de alta parte simbolul Shakti reprezentat ca zeita se manifesta dinamic in universul mat erial, dar nu este constienta de propria-i existenta. Cand Shiva si Shakti se un esc, se intampla un fenomen de exceptie, Shiva incepe sa se manifeste, dar inca pastrandu-si starea contemplativa de trezire, iar Shakti pe de alta parte devine constienta (treaza) desi inca isi pastreaza tendinta de manifestare. Esential d e retinut este ca unirea (Yukta) Shiva-Shakti se poate manifesta in corpul uman. Trezind energia Kundalini care reprezinta Shakti aflata la baza coloanei verteb rale, ea se ridica catre zona capului unde il intalneste pe Shiva. Unindu-se Sha kti cu Shiva, trezirea practicantului are loc si astfel Dumnezeul trezirii Shiva -Shakti este manifestat in acel corp. Traditia vedica exprima Dumnezeul trezirii sub numele de Atman. Atman este in es enta sa similar cu Brahman, principiul etern al nonexistentei (Asat), Atman fiin d partea manifestata a existentei (Sat). Veda stipuleaza ca Atman se afla in fii nta umana intr-o stare potentiala, care poate deveni manifestata prin felurite p ractici care au ca scop constientizarea acestei stari. Dumnezeul trezirii poate fi astfel intalnit in om prin cunoasterea (Jnana) a intregului concept si practi carea ritualelor vedice (Yajna) asa cum ele au fost enuntate de scripturile reve late numite Shruti. Desi Veda este in forma sa un canon al hinduismului, practic ile in sine de imbunatatire a experientei calitative a vietii pot fi urmate de o ricine care le cunoaste si le poate aplica in mod corect. O baza sanatoasa pentru practicile spirituale Ce inseamna de fapt o baza sanatoasa pentru practicile spirituale? O baza prin d

efinitie este o structura pe care se construieste ceva sau care este un suport p entru ceva. In cazul practicilor de Yoga, Tantra si Veda este necesar corpul de a fi intr-o stare propice pentru a experimenta aceste practici. Starea propice a corpului creiaza o stare adecvata a mintii astfel ca se poate vorbi si de o sta re propice mentala. Starile propice fizica si mentala, formeaza impreuna o baza pe care se poate construi un intreg sistem de viata bazata pe practicile de Yoga , Tantra si Veda. Aceste practici de optimizare pot deveni intrinseci in a trai calitativ viata de zi cu zi. Yoga recomanda din principiu opimizarea corpului ca starea functionala. Pentru a ceasta se acorda inca din start importanta dietei, importanta fara de care o sta re avansata de purificare a corpului nu se poate obtine. Dieta este bazata pe pr incipiul Ahimsa, lipsa de violenta. Astfel ca dieta vegetariana trebuie urmata d e cei care aspira la astfel de practici. Realitatea este pentru consumul de carn e ca nu aduce rezultate dramatice, dar pur si simplu este un obstacol in a inain ta pe calea Yoga. In schimb esentiala este evitatea absoluta a consumului de alc ohol. In cazul acesta consumul de alcohol combinat cu practicile Yoga Tantra sau Veda duce in ultima instanta la pierderea telului si rezultate dezastroase ca p ierderea echilibrului mintal pot sa se produca. Trebuie de asemenea avut in vede re ca practicile sexuale fara discernamant, desi nu aduc rezultate dezastroase p recum cele ca urmare a consumului de alcohol, pur si simplu il/ o epuizeaza pe p racticant/ practicanta care departe de a merge catre trezirea spirituala, merge in schimb catre pierderea nivelului de trezire present. Mintea devine opaca si a gitata, corpul treptat se ofileste, calitatea vietii diminuandu-se. Alte aspecte preliminare de care trebuie sa se tina seama inainte de a se incepe practicile Yoga propriu zise sunt primele doua trepte din sistemul de Yoga al l ui Patanjali, aplicabile de asemenea in Tantra si Veda. Aceste trepte sunt cunos cute sub numele de Yama si Niyama, fiind in esenta lor precepte de baza de urmat . Cele cinci Yamas sunt codurile morale numite astfel: 1. lipsa de violenta (Ahi msa), 2. practica adevarului (Satya), 3. evitarea furtului (Asteya), 4. controlu l sexualitatii (Brahmacarya) si 5. lipsa lacomiei (Aparigraha). Pe de alta parte , cele cinci Niyamas, sunt recomandari de disciplina de urmat pe calea Yoga, ace stea fiind: 1. puritatea (Shauca), 2. multumirea interioara (Santosha), 3. ascez a (Tapas), 4. studiul spiritual (Svadhyaya) si 5. credinta in Dumnezeu (Ishvarap ranidhana). Se observa cu usurinta ca aceste coduri morale si discipline sunt asa de inalte ca pentru a le urma cineva trebuie sa fie deja avansat in Yoga. Dar Patanjali pr in prezentarea lor la inceputul scarii de evolutie trepate in Yoga, scara cu opt trepte numita Ashthanga Yoga, nu a intentionat de a obtine indeplinirea lor ina inte de a incepe Yoga propriu zisa, ci mai degraba de a-l atentiona pe aspirant asupra importantei lor in sens epistemologic. Practicantul este astfel atentiona t de importanta acestora si de utilitatea urmarii codurilor morale si discipline lor cat se poate de mult. Codurile morale Yamas si disciplinele Niyamas devin pr eliminarii mai mult sau mai putin asimilate de catre practicant inainte de a inc epe practicile fizice de Yoga numite Asanas, posturi/ pozitii fizice. Desi fieca re dintre aceste coduri morale si discipline poate fi discutat in detaliu o prez entare scurta este necesara pentru fiecare dintre ele. Lipsa violenta (Ahimsa) este o piatra de temelie a sistemului Yoga. Progresul in Yoga nu poate apare fara ca tendinta de a rani o fiinta sau a folosi orice form a de violenta vor disparea. Ahimsa este astfel codul moral al Divinitatii care n u raneste ci hraneste si sustine fiintele creiate. Practica adevarului (Satya), al doilea cod moral, se refera la evitatea minciunii sub orice forma. Indreptand u-se catre adevar in vorbe si fapte, intreaga viata a practicantului devine in a rmonie cu adevarul. Al treilea cod moral, evitarea furtului (Asteya), se refera la abtinerea de a lua orice lucru care apartine altcuiva, furtul fiind considera t in Yoga ca practica sigura pentru ca cineva sa ajunga sarac si in suferinta. P e de alta parte prin practica Asteya se obtine abundenta si toate necesitatile c

elui care este ferm in Asteya sunt indeplinite. Controlul sexualitatii (Brahmaca rya), al patrulea cod moral se refera la aspectul de constientizare a activitati i sexuale. Contrar multor pareri, Brahmacarya nu este abstinenta sexuala ci mai degraba este atitudinea de lipsa de dependenta de activitatile sexuale. Desi un practicant de Brahmacarya poate avea experiente sexuale, ele nu-l conditioneaza de a depinde de aceste practici, ci mai degraba sunt private ca necesitati ale c orpului fizic care sunt indeplinite constient. In esenta practicile sexuale cu d iscernamant reprezinta controlul sexualitatii (Brahmacarya). Ultimul cod moral d in Yoga este lipsa lacomiei (Aparigraha). Acest cod moral se refera la evitatea acumularilor inutile, Yoga sesizand tendinta naturala a omului de a acumula tot felul de lucruri care in cea mai mare parte devin stationare in viata lui. Este cu alte cuvinte un cod moral care recomanda evitarea de a lua in posesie sau a m entine in posesie lucruri care nu folosesc acelei persoane si care mai degraba p ot folosi altcuiva. Prin extrapolare acest cod moral implica o simplificare a vi etii printr-o evaluare a lucrurilor in posesie ale fiecaruia si eliminarea lor f ie prin a le da altor oameni care au nevoie cu adevarat de ele sau a le vinde. I n esenta acest cod moral elimina ceia ce poate fi in surplus in viata fiecaruia, fie obiecte in posesie, fie mancatul in exces care creiaza ingrasarea corpului, cuprinzand tot ce este legat de ideia ca cineva poate fi lacom de a avea, stran ge sau consuma. Cele cinci Niyamas enumerate mai sus se refera la recomandari de disciplina de u rmat concomitent cu practicile Yoga de orice tip. Sunt recomandari care vor inso ti Yoga oricand si oriunde pentru practicantul de Yoga. Puritatea (Shauca) este astfel numita ca prima disciplina. Aceasta disciplina se refera la mentinerea co rpului si mintii intr-o stare de curatenie. Astfel ca pe plan fizic curatenia co rpului este necesara, iar pe plan mental puritatea trebuie privita ca evitare a imbibarii mintii cu felurite informatii impure, pornografie, reclame de tot felu l si tot ce asalteaza mintea in a deveni agitata si fara control. Precum se obse rva este o disciplina greu de atins pentru faptul ca suntem mereu asaltati de ta rele societatii de consum in care totul pare convergand in a face pe om sa vrea mai mult sau sa incerce alte experiente ale simturilor. Este un asalt continuu p e care nu il putem evita pe dea-ntregul decat daca ne izolam de societate. In Yo ga aceasta poate fi realizat prin retragerea din viata sociala, retragere care i n fapt nu rezolva problema la nivel social ci numai la nivel individual. Cum ret ragerea nu este posibila pentru toti cei care vor sa practice Yoga, puritatea (S hauca) poate fi realizata la nivel calitativ acceptabil printr-o evitare pe cat posibil a ceia ce o poate afecta. Televizorul este poate in timpurile prezente a paratul cel mai folosit pentru a intina puritatea mentala. Literatura pornografi ca este o alta forma vizuala de impurificare mentala. Orice practicant de Yoga i si poate folosi discernamantul in a evita orice forma de impurificare mentala ca re vine din mediul inconjurator. A doua disciplina recomandata de Yoga este multumirea interioara (Santosha). Ace asta disciplina se refera la a creia o stare de satisfactie mentala pertinenta c u realitatea vietii. Cu alte cuvinte practicantul de Yoga isi da seama ca nu are sens de a dori lucruri care prin lipsa lor creiaza o stare de nemultumire. Acea sta nu elimina dorinta de a obtine ceva, dar aceasta dorinta nu trebuie, conform disciplinei Santosha, sa produca nemultumire interioara. Mai degraba practicant ul Yoga este inclinat de a aprecia ceia ce este present si de care se poate bucu ra cu adevarat. Aceasta multumire interioara poate fi realizata printr-o simpla apreciere a realitatilor vietii asa cum viata este in simplitate sa, ca multumir ea de a merge la culcare sau de a avea ce manca, de a putea sa se odihneasca, et c. Aceste aprecieri ale vietii unui om pot parea prea simple pentru faptul ca ex ista tendinta in om de a aprecia numai lucruri greu de obtinut. Dar Yoga este in esenta sa o practica a realitatii vietii in care lucrurile pe care le considera m normal de a le avea sau trai devin pentru un yoghin o apreciare a vietii. Mult umirea interioara este prin urmare compatibile cu fericirea individuala, Santosh a fiind astfel un preludiu al starii Ananda (starea de beatitudine) pertinenta e liberarii care poate fi obtinuta mai tarziu.

A treia disciplina numita asceza (Tapas) se refera cu predilectie la a creia con ditii pentru corp sa devina rezistent si starea-i de dependenta de exterior sa f ie diminuata. Se pot folosi astfel diferite tehnici de a intari rezistenta corpu lui expunandu-l la factorii naturali, ca soare, caldura, frig, sau practici de p osturi de mancare, abtinere sexuala, etc. Atentie speciala trebuie acordata fapt ului ca asceza sa nu fie destructiva. Tapas este in esenta sa un process gradat de fortificare a corpului fara a-l afecta destructiv. Aceasta disciplina dusa la extrem conduce la asa numitele mortificatii prin care un singur proces de ascez a duce la liberarea finala. Sunt cunoscute astfel cazuri mai cu seama in India c and un ascet decide de a tine mana in sus pentru ani de zile sau a sta intr-un p icior, etc. In timp mana sau piciorul se cauterizeaza, acest lung exercitiu duca nd incontestabil la a mentine starea de atentie mentala din ce in ce mai prelung it, rezultand in final ca yoghinul atinge beatitudinea, starea de Ananda, fiind astfel liberat. Astfel de asceze extreme sunt rare, calea obisnuita a aspirantul ui spiritual este de a folosi forme normale de asceza asa cum au fost mentionate mai sus. Aceste asceze sunt practicate pentru un timp pana cand sunt stapanite cu desavarsire. Expunerea la factorii naturali, munca fizica fac corpul sanatos, rezistent la boli, etc. Practicantul devine astfel mai independent de mediul in care se gaseste, asa cum Dumnezeu, Ishvara in forma sa de constiinta manifestat a, este independent de mediu. Practica Tapas duce gradat la independenta de cond itionarile exterioare (fizice) sau interioare (mentale). Disciplina de studiu spiritual (Svadhyaya) se refera la o preocupare continua a aspirantului de a studia literatura spirituala, creindu-se astfel obiceiul de a se perfectiona necontenit. Yoga, desi are o finalitate in notiunea de liberare f inala numita Kaivalya in Yoga Sutra a lui Patanjali, nu inceteaza atunci cand ac easta stare a fost atinsa. Yoghinul eliberat continua sa studieze, sa creieze si sa participe la viata desi dintr-o perspectiva mult mai avansata decat omul obi snuit. Svadhyaya recomanda astfel studiul spiritual catre o continua ascensiune spirituala care nu are limite decat atunci cand corpul yoghinului a incetat sa m ai functioneze. Totusi sunt yoghini care dupa eliberarea finala nu mai sunt inte resati in a studia fiind preocupati de a se mentine in starea de Ananda, dar pen tru aspirantul obisnuit disciplina de studiu spiritual (Svadhyaya) este foarte n ecesara. Credinta in Dumnezeu (Ishvarapranidhana), ultima din diciplinele recomandate, es te poate cea mai importanta dintre cele cinci Niyamas. Credinta in Dumnezeu (Ish vara) este practic vazuta ca esentiala catre telul la care se tinde prin practic a Yoga, prin faptul ca telul este atins prin credinta. Aceasta credinta este o f orma de devotiune (Bhakti) prin care aspirantul tinde sa se identifice cu Ishvar a, sensul cuvantului sanscrit 'pranidhana' insemnand 'a fixa atentia', 'a medita catre'. Disciplina Ishvarapranidhana implica a organiza timp disponibil pentru ca aspirantul sa se gandeasca la Dumnezeu, un timp de introspectie a ceia ce Ish vara reprezinta de fapt ca prototip al implinirii omului in viata. Cele cinci coduri morale (Yamas) si cele cinci discipline de urmat (Niyamas) tre buiesc privite ca preliminarii teoretice de cunoscut in Yoga si sunt aplicabile in egala masura pentru progresul in Tantra si Veda. Astfel ca pe tot timpul prac ticilor de Yoga sub diferite forme, aspirantul se straduieste de a urma aceste p recepte cat de mult posibil. Aceste preliminarii sunt un fel de 'cele zece porun ci' de cunoscut inainte de a incepe practicile de Yoga, Tantra sau Veda. Arta de a trai si aspiratia spirituala de Octavian Sarbatoare Ars bene vivendi Arta de a trai este un subiect fascinant in sine. Tot asa de fascinante sunt pre liminariile artei de a trai, practici, tehnici, studii si cercetari personale ca re ne permit de a practica sau trai o forma de arta spirituala. Inca de la incep ut trebuie spus ca nu poate exista o cale standard de a ajunge la practica artei

de a trai. Sunt fireste multe traditii care au drept scop mai mult sau mai puti n explicit arta de a trai. Putem generaliza ca toate religiile intr-o forma sau alta incearca de a aborda intr-o maniera teoretica si practica o arta spirituala . Filosofiile la randul lor, intr-o maniera specifica, abordeaza de asemenea ace asta. Este o preocupare umana esentiala de a raspunde la intrebari ca: "Ce sa fa c pentru a nu suferi?", "Cum ar fi mai bine sa actionez acum?", "Cine sau ce sun t eu?", lista poate continua cu intrebari pe care cei mai multi dintre noi le cu noasem la modul empiric. Prin urmare constatam ca mai mult sau mai putin constient cei mai multi dintre n oi suntem preocupati de a sti cum sa traim, de a ne conduce optim viata proprie si a trai plenitudinea vietii. Toate acestea sunt definite generic sub termenul de fericire. Trebuie sa admitem ca avem o preocupare obsedanta cu aspectul de fe ricire, acesta se reflecta in multitudinea de activitati rezultate din felul in care ne traim viata. Privita sub aspect spiritual aceasta preocupare obsedanta pentru fericire poate fi definita ca aspiratie spirituala si aici apare firesc ideia de a defini obiec tul acestei aspiratii. Stim din experienta practica despre aspiratii spirituale ca nu sunt strict necesare notiunile de Dumnezeu, sfinti, maestri, etc. Sunt mul te exemple in diferite traditii ca exista nenumarate cai de aspiratie spirituala , este la latitudinea fiecaruia de a gasi o modalitate potrivita pentru a urma o astfel de cale. Aspiratia spirituala poate fi sub forma unor principii sau sub forma incercarii de apropiere de o anumita emanatie spirituala ca Iisus de exemp lu, sau Krishna in traditia hindusa, ori Lao Tzi (Tze) in traditia chineza, etc. Prin aceasta se poate observa ca avem o mare libertate de a alege. Aceasta nu inseamna ca este simplu sau usor de a incepe o viata spirituala const iienta. Practica demonstreaza ca din contra o viata spirituala constienta nu est e usor de a o incepe si practica. Obstacolele sunt multe, in general avand tendi nta de a blama exteriorul pentru diferite nesanse, dar privind cu onestitate luc rurile constatam ca de fapt noi insine suntem sursa propriilor nesanse in cele m ai multe cazuri. Sunt fireste unele imprejurari independente de noi care ne pun piedici in ceea ce vrem sa facem pe linie spirituala, dar ca aspect dominant put em spune ca noi suntem cei care ne orientam viata prin actiunile obisnuite ale v ietii. Aceste actiuni de zi cu zi (poate suna paradoxal!) ne orienteaza viata vi itoare. O intalnire cu o persoana poate fi semnificativa pentru ce vom face sau gandi in viitor, cititul unei carti sau articol ne poate influenta viata in mod decisiv, etc. Constatam astfel ca actiunile de ieri isi pot arata fructele acum, iar ceea ce facem acum poate deveni cauza pentru un efect in viitor. Aceste ide i au fost spuse sub felurite forme in multe traditii, ceea ce putem aduce nou in aceasta directie este felul de a le aplica in contextul prezentului care este u nic in manifestare si perceptie personala. Privind diferite institutii, organizatii, etc., care-si propun teluri spirituale putem fi deceptionati de ceea ce vedem si constatam in modalitatea in care este prezentata viata spiritual a anumitor cai specifice. Aceasta nu inseamna ca ace ste institutii sau organizatii nu au valoare in sine. Doctrinele lor spirituale sunt valoroase pentru cei care cred in ele, cei care se simt "imbunatatiti" prin contactul cu aceste organizatii. Ceea ce nu prezinta nici un sens pentru cineva , poate fi semnificativ pentru altcineva. Astfel se explica durata lor in timp, ca raspund si ofera cai spirituale valabile pentru anumite persoane. Si totusi d e cele mai multe ori suntem deceptionati de ceea ce vedem. Aceasta nu inseamna c a suntem indreptatiti sa le criticam. Inseamna mai degraba ca ceea ce vedem nu e ste potrivit cu propria aspiratia personala, dar organizatiile pot avea ceva bun pentru aspiratia personala a altcuiva. Trebuie observat ca toate caile spirituale sunt limitate in ceea ce se poate obt ine urmand o anumita cale. Aceasta vine fireste din natura lucrurilor ca toate c onceptele sunt limitate oferind solutii relative in concordanta cu un "camp spir

itual" al aspirantului. Acest "camp spiritual" ne este decat valoarea limitata a notiunilor cu care vehiculam in ceea ce priveste aspectele spirituale. Exemple sunt nenumarate. Daca cineva a practicat crestinismul intr-o perioada a vietii, in momentul in care aceasta aspiratie nu mai prezinta cai personale de crestere spirituala, alte cai fireste pot fi cautate. A da un alt exemplu din crestinism este comparatia dintre biserica satului (sau strazii) si viata monahala a caluga rilor (calugaritelor). Viata monahala este un pas inainte fata de crestinismul d e convenienta al sateanului obisnuit. Si totusi asa cum s-a mentionat mai inaint e si viata monahala isi are limitele ei si prin urmare este firesc ca cineva sa o paraseasca la un moment dat pentru ceva mai elevat. Religiile exista ca urmare a unei traditii si sunt creatii ale unor grupuri de oameni. Privind contextul s i evolutia istorica constatam ca aceste institutii mai devreme sau mai tarziu de vin institutii de convenienta. Acesta este valabil pentru orice alte organizatii , cluburi, asociatii de Yoga, etc. Pe scurt nici o institutie pe teme spirituale nu poate iesi din limitari si conditia relativa inerenta. Aceasta relativitate poate fi data de fosilizarea ideilor organizatiei respective, de decadenta spiri tuala a conducatorilor, de lipsa de sens a ideilor in noul context social, etc. Constatand lipsa de sens a unei organizatii, un aspirant intelept, chiar daca a fost strans legat de acea organizatie, nu inta in conflict. Mai degraba pur si s implu o ignora. Sa nu uitam ca o organizatie poate fi inca utila pentru alti asp iranti care gasesc valoare in ea. Inceputul vietii spirituale Cum incepem viata spirituala? Metode sunt multe, valoarea lor este probata numai in mod empiric. Mai intai as mentiona ca viata spirituala este initializata de cele mai multe ori de un fel de criza personala de identitate si directie. Viito rul candidat (candidata) este intr-o perioada a vietii cand parca totul a stagna t, nu mai poate inainta, sunt obstacole la tot pasul. Apare firesc sentimentul d e autoconservare, individul vrea sa traiasca, sa se manifeste plenar. Aceasta pe rioada de criza de identitate se poate transforma treptat intr-o criza spiritual a, instinctiv persoana realizeaza ca ceva, cumva, undeva pune piedici, obstacole in viata sa. Criza spirituala erupe, se cauta "ceva", apar diferite sanse, cine va ii spune despre o anumita persoana elevata, o anumita biserica, preot, organi zatie, etc. Acum apare oferta de alegere din multitudinea de cai, drumul potrivi t cu starea actuala. Nu se poate spune ca se greseste prin orice alegere, fiecar e in esenta nu alege decat ceea ce i se pare ca se potriveste la momentul respec tiv. Si totusi orice alegere trebuie sa lase o poarta deschisa pentru o eventual a iesire. Se poate comite de asemenea eroarea personala ca se taie legaturile cu trecutul, adica familie, prieteni, etc. Chiar daca vechiul anturaj nu mai este revelant pentru momentul respectiv, o legatura potentiala este bine sa fie menti nuta, trecutul va continua sa ramana parte din ce suntem in prezent sau vom fi i n viitor. Care ar fi criteriile de alegere? Totul depinde de atitudinea personala. Bunul s imt si intuitia personala totusi trebuie sa intervina in a alege. Se analizeaza astfel obiectul aspiratiei, fie o organizatie, fie o persoana. Daca este o organ izatie se cantareste ce a facut pana acum, ce realizari importante are, ce fel d e oameni sunt membrii grupului, etc. Bunul simt intervine astfel de a face o ale gere buna. Daca este vorba de a urma calea personala a unui maestru se analizeaz a de asemenea maestrul respectiv, daca are realizari, ce fel de ucenici are, dac a traieste in lux, daca viata lui (ei) este conform mesajului spiritual pe care il propavaduieste. Despre profetii care nu urmeaza calea profetiei lor se poate spune fara ezitare ca sunt falsi pentru simplul motiv ca orice profet este primu l sau ucenic. "A face ce zice preotul, ci nu ce face preotul" este o naivitate, mesajul transmis de cel care nu a experimentat nu poate avea validitate certa. O alta intrebare pe care si-o pune aspirantul este: "Unde ma duce aceasta cale?" . Este greu sa se dea un raspund, dar simtamantul ca nu este nici o ezitare pe a cea cale trebuie sa existe de la inceput. Cu alte cuvinte aspirantul intra pe ca

lea aleasa cu convingere si incredere. Acestea sunt de ajuns pentru a intra pe c alea introspectiei spirituale. Care ar fi problemele pe care aspirantul ar dori sa le rezolve? In primul rand a r fi dorinta de a avea un simtamant al evolutiei catre implinire. Aspirantul pri n urmare trebuie sa se simta bine in noul mediu spiritual fie ca face rugaciuni in grup sau individual, fie ca participa la cantece in grup (cum sunt gruparile neo-hinduse sau neo-crestine), etc. Se evolueaza astfel catre un sentiment al im plinirii personale. Din cercetarile sociologice de pana acum se constata ca noul convertit constata ca lucrurile inauntrul organizatiei sau noului grup sunt dif erite de cum sunt vazute din afara. Este aceasta un pas inapoi? Nu! Mai degraba s-ar spune ca este un alt obstacol care trebuie depasit. Drumul spiritual este p lin de obstacole si incercari, aceasta explica de ce nu sunt multi cu adevarat c autatori ai acestui drum. (Cei mai multi dintre noi nu ne incumetam la o viata s pirituala, pentru ca viata obisnuita "pare" mai comoda sau nu sunt motive pentru aceasta cautare. Cineva poate fi multumit asa cum este si nu poate fi chestiona t de ce, pur si simplu nu are nevoie de cautari spirituale fiind de cele mai mul te ori ocupat(a) cu alte cautari.) Ce inseamna de fapt depasire obstacolului in materie de spiritualitate? Este inv ingerea adversarilor? Este dominarea grupului? Nici una din cealalta. Mai degrab a se poate crede ca opozitia intr-un grup este un semn ca aspirantul nu apartine acelui grup. Este prin urmare timpul sa iasa din acel grup si deci obstacolul s a fie depasit. Trebuie observat aici ca cel care a iesit nu este la fel ca cel c are a intrat. Este deja mai intelept. Excluderea dintr-un grup este de fapt o pr oiectare mai sus, atat ca experienta, cat si ca viziune de viata. Este timpul pr in urmare de a se continua calatoria spirituala. Un semn pozitiv, ca lucrurile m erg bine este ca aspirantul constientizeaza ce s-a intamplat, isi da seama si re alizeaza ca a depasit un obstacol, ca lamentarea si interpretarea iesirii ca un refuz din partea grupului nu este corecta. Aceasta ar fi o scurta teorie potentiala a calatoriilor spirituale. Ea exprima a sa cum a fost prezentata mai sus latura centrifuga a cautarii spirituale, o conv ingere personala a unui aspirant ca solutiile problemelor proprii trebuiesc caut ate in afara sa fie prin aderarea la un grup fie prin a gasi un maestru. Dar ace asta nu epuizeaza multitudinea posibilitatilor. O alta latura tot asa de importa nta este cautarea interioara, cea spiritual centripeta. Cautarea interioara are dimensiuni proprii diferite. Unele traditii recomanda pe ntru inceput o evaluare personala initiala, mai precis o autoevaluare a propriei persoane. Cu onestitate aspirantul trebuie sa se autoevalueze. Ce inseamna de f apt o autoevaluare? Ce putem de fapt observa in propria persoana? Putem cu since ritate sa ne vedem asa cum suntem cu adevarat. Daca lacomia este o caracteristic a proprie trebuie recunoscut si constientizat ca suntem lacomi. Daca dorinta sex uala este greu de stapanit trebuie constientizata ca atare. Mania, usurinta cu c are ne enervam, atasamentul lipsit de ratiune, mandria, toate acestea trebuiesc constientizate. Autoevaluarea este esentiala. Nimeni altcineva decat noi insine ne poate face o evaluare onesta a ceea ce suntem. Cu alte cuvinte problemele per sonale sunt ridicate la nivelul de probleme de constiinta, de intelegere. Aceast a indiscutabil este un pas inainte, este recunoasterea si constientizarea unor c aracteristici prezente ale persoanei. In final cu onestitate nu putem decat spun e: "Iata, asa sunt eu acum, din aceasta este viata mea facuta in momentul de fat a!". Autoevaluarea s-ar dori sa fie cat mai completa. Poate lua multe zile in a vedea cu claritate toate problemele si hibele pe care cineva le poate avea. Se p oate face chiar o lista (fireste strict personala) cu aceste probleme. Cele mai evidente si clare constatari sunt pe departe cele fizice. Corpul poate fi dispro portionat, fata crispata si neplacuta, spatele adus, etc. Apoi urmeaza problemel e de comportament care sunt mai greu de recunoscut, asa cum au fost mentionate m ai sus, lacomia, mania, mandria, etc.

Ceea ce se poate observa la mai multe concepte spirituale religioase este ca se incearca a remedia problemele de comportament inaintea celor fizice. Din punct d e vedere practic este o metoda superficiala. Este greu de crezut ca cineva poate deveni calm si echilibrat interior si in acelasi timp sa aiba o fata respingato are. Fizicul de fapt este privit in multe traditii spirituale ca reflexie a inte riorului mai precis o imagine exterioara a unei conditii interioare. Prin urmare a practica de exemplu meditatia in liniste, cu picioarele incrucisate conform u nei metode prescrise de cineva ramane o metoda superficiala atata timp cat corpu l este continuu otravit cu felurite mancaruri, bauturi, fumat, etc. Metoda ce ma i simpla de a elimina aceste toxine este munca fizica ce permite eliminarea toxi nele corpului. Practicile de optimizare spirituala incep astfel cu corpul. Metodele sunt variat e, diferite traditii poseda practici foarte utile, de amintit Yoga, Tai Chi. Fal un Dafa, Taoism, Tantra, Veda, etc. Cine este intradevar serios in a incepe prac ticile spirituale supune corpul la munca fizica intensa (dar nu distrugatoare!) pentru eliminarea toxinelor si evita de a mai introduce alte toxine in corp. De remarcat in aceasta directie sunt traditiile sihastriei, a ashramelor indiene, a manastirilor tibetane, etc. Purificarea gradata a corpului permite o perceptie din ce in ce mai acuta. Este in esenta constientizarea perceptiei care practic c reiaza diferenta intre persoanele spirituale. Practicantul incepe sa se trezeasc a, corpul se armonizeaza, se transforma, fata capata trasaturi armonioase, culoa rea pielii devine placuta, pe scurt se produce o armonizare a corpului atat ca a spect fizic cat si ca functii interioare. Se poate spune ca se merge in aceasta directie catre un fel de insanatosire, pot entialii aspiranti fiind toti considerati bolnavi intr-un fel. Ashramele indiane nu pot fi prin urmare decat niste spitale spirituale. Majoritatea rezidentilor sunt bolnavi spirituali, exista doar cativa initiati "doctori" spirituali care s e ocupa de insanatosirea celor bolnavi. Conform traditiei, maestrul spiritual al ashramului ii permite rezidentului sa paraseasca ashramul daca sunt semne evide nte de insanatosire spirituala sau daca a pierdut orice speranta de a-l mai vind eca (cum sunt cazurile cele mai multe). Traditia monahala crestina de asemenea p rescrie cumpatare la mancare si alte activitati, munca fizica fiind de asemenea recomandata in manastiri. Desigur ca nu toti putem sta intr-o manastire sau ashram, dar cu bunavointa oric ine poate gasi de lucru la munca fizica. Munca fizica permite amplificarea perce ptiei, ea este o practica foarte utila dar nu face parte din practicile esoteric e propriu-zise ci este doar o componenta. Practicile esoterice propriu-zise, dac a luam cateva exemple din traditia indiana, pot consta din asa zisele Asana (pos turi fizice) si Pranayama (exercitii de respiratie). Ele pot fi invatate de la i nstructori de Yoga calificati, pot fi invatate si din carti si practicate indivi dual sau in grup. Fie ca practicile spiritual sunt exterioare, ca cele descrise in prima parte a a cestui capitol, fie ca sunt interioare, ca cele descrise in a doua parte, ele nu se exclud reciproc. Cineva poate fi membru al unei grupari spirituale si in ace lasi timp sa aiba un program individual de practici interioare. In ultima instan ta orice practicant este singur in fata cu obstacolele spirituale de orice fel. Mediul inconjurator poate stimula, poate inspira, dar aspirantul este in esenta singur pe cale spirituala aleasa. Traditia indiana este clara in acest sens, dis cipolul locuieste pentru o perioada cu maestrul lui dar in cele din urma este la sat singur, in acesta constand de fapt intregul concept al legaturii dintre maes tru si discipol, acela ca practicantul (discipolul) devine independent de condit ionari atat mentale cat si de mediu inconjurator. Yoga si evolutia fiintei umane de Octavian Sarbatoare Subiectul de Yoga este subiectul despre constiinta. Exista o varietate mare de t ehnici pentru amplificarea constiintei umane, una dintre acestea este metoda ind

iana Yoga. Yoga in acceptiunea teoretica si practica a evoluat din credintele pa gane ancestrale in spatiul socio-geografic avand ca centru ceia ce este actualme nte India. Originea cuvantului Yoga vine din radacina sanscrita Yuj care inseamn a unire, cu referire la unirea constiintei individuale cu constiinta universala. Multe tehnici similare cu tehnicile Yoga exista in alte traditii spirituale din intreaga lume. Momentul potrivit pentru a incepe practicile Yoga este cel al unei crize individ uale de constiinta. Nestatornicia, lipsa de satisfactie cu propria viata sunt as pecte care genereaza multe intrebari despre cum ar putea fi solutionate probleme le personale. Orice stare de criza spirituala este vazuta ca un inceput al schim barii, o sansa divina in directia evolutiei si al amplificarii starii de constii nta. Putem deveni constienti de evenimentele din viata proprie prin a deveni obs ervatori impartiali a ceia ce se intampla. Prin aceasta constientizare ne putem analiza toate actiunile care au generat criza spirituala si trage concluziile ne cesare. Primul pas inainte de a incepe practicile Yoga propriu-zise este auto-analiza, o bservarea impartiala a propriei persoane. Calitatea esentiala pentru aceasta est e onestitatea. Onestitatea ne va permite de a vedea cu obiectivitate ceia ce nu ne place despre noi insine. Putem astfel considera aspectul fetii, forma corpulu i, obiceiurile, adictiile si multe altele. Nimeni nu poate fi mai obiectiv in ob servarea propriei persoane decat persoana insasi. Dupa aceasta se poate lua in s erios inceputul practicilor Yoga propriu-zise. Prima tinta in directia auto-perfectionarii este corpul care este cauza multor a dictii. Adictiile sau dependenta de anumite lucruri sau actiuni ca bautul de alc ohol, fumatul, mancatul carnii sunt cele mai cunoscute. Este fara indoiala o str adanie personala grea de a scapa de adictiile corpului. Yoga incepe cu a deveni constieti de adictiile corpului. Odata ce suntem onesti de a ne recunoaste acest e slabiciuni putem decide de a face ceva pentru a scapam de ele. Aceaste decizii reprezinta semnul bun si incurajator de progres in Yoga. Practicile Yoga in prima lor faza produc o sensibilizare a corpului catre a simt i trairi din ce in ce mai profunde. Este o amplificare a perceptiei, o trezire c atre experientele corpului. Aceasta experienta a simturilor are fireste consecin te paralele ca experiente mentale. Experientele mentale, experientele corpului s i experientele sexuale sunt interconectate, actiunea/ experienta pe un anumit do meniu din cele trei genereaza implicatii paralele in celelelte doua feluri de ex periente. Aceasta ideie este cunoscuta in Yoga ca interactiunea dintre Manas (en ergia mentala), Prana (energia corpului) si Virya (energia sexuala). Prin urmare practicile Yoga prin cele trei feluri de experiente pot fi impartite intre cele trei arii de actiune. Se poate astfel actiona cu predilectie pe Manas sau Prana sau Virya. Sunt de asemenea tehnici care actioneaza pe doua sau chiar toate cel e trei arii. Tehnici specifice care actioneaza pe Manas (deci asupra ariei mentale) sunt medi tatiile de diferite feluri, cu sau fara practici de Mantra (formule magice). Man tra de initiere este data de un Guru (maestru spiritual) care urmeaza traditia-i specifica. Aceste formule in virtutea continutului lor dau anumite rezultate. I ntregul concept de Mantra se refera la forma de vibratie a unui principiu de via ta cunoascut in traditie sub numele de Deva sau Devata (zeitate). Prin a repeta Mantra respectiva mentalul se apropie din ce in ce mai mult de sursa sunetului, sursa pentru Mantra respectiva si prin urmare de sursa universala. Practicile re petate de incantari, Mantra si diferite alte sunete fac mentalul practicantului sa se focalizeze catre o directie unica, aceasta focalizare fiind de fapt scopul intregului proces de repetare fie rituala sau nerituala. In toate practicile de meditatie mentalul trebuie sa fie treaz, practicantul trebuie sa fie constient de ceia ce se intampla. Prin urmare meditatia este o constientizare ci nu o pier derea atentiei, succesul in meditatie fiind dat de starea de constientizare care trebuie sa devina din ce in ce mai prelungita. Tehnici specifice pentru energia corpului (Prana) sunt posturile fizice (Asana) si exercitiile respiratorii (Pranayama). Ele trebuiesc invatate de la instructor i/ profesori de Yoga. Traditia Yoga este foarte bogata in descrierea acestor teh nici.

Tehnicile care actioneaza asupra energiei sexuale (Virya) apartin mai mult de co nceptul de Tantra Yoga. Esentialul in aceste practici, care necesita doi partene ri unul masculin si altul feminin, este evitarea ejacularii in timpul practicii respective. Unitatea prelungita a celor doi poli produce stari avansate de const iinta. In mod practic este o apropiere treptata a constiintelor celor doi practi canti de starea de esenta a unitatii numita Bindu. Aceste practici nu sunt recom andate incepatorilor, ele pot trezi energii care apoi nu mai pot fi controlate. Se recomanda astfel ca pentru multi ani trebuiesc practicate tehnici care purifi ca corpul si mintea adica ramura Dakshina (dreapta) din Tantra pana cand practic antul este pregatit sa inceapa ramura Vama (stanga). Numai o stare de purificare avansata permite ca aceste experiente sa devina experiente de cea mai inalta fa ctura spirituala. Succesul in aceste experiente este foarte rar. Intreg acest su biect apartine de conceptul specific in Tantra numit Maithuna Tantra care action eaza asupre laturii Virya a practicilor Yoga in stransa interdependenta cu celel alte arii numite Manas si Prana. Actiunile/ practicile corporale sunt primele care trebuiesc considerate. Astfel ca posturile/ pozitiile fizice (Asana) sunt de patru feluri: de extensie, compre sie, torsiune si neutre in ceia ce priveste raportarea la coloana vertebrala. Su nt reguli in a alege ordinea si succesiunea diferitelor posturi ca de exemplu o Asana de extensie este urmata de una de compresie si vice versa. O Asana de tors iune trebuie sa compenseze torsiunea pe partea stanga cu cea pe partea dreapta. Posturile neutre pot fi intercalate printre perechile complementare. Ca exemple postura Sarvangasana (postura tuturor madularelor) care este o Asana de extensie poate fi urmata de Matsyasana (postura pestelui) care este o Asana de compresie . Vakrasana (postura madularelor) fiind de torsiune se practica pe ambele parti stanga si dreapta. Sunt multe carti in literatura de specialitate de unde se pot invata diferite posturi, de asemenea se pot invata la cercurile de Yoga de la i nstructori/ profesori de Yoga calificati. Pranayama (tehnici de respiratie) este urmatorul stadiu dupa practicile Asana. D iferite tehnici Pranayama produc efecte specifice. Sahita Pranayama de exemplu p roduce incalzirea corpului. Aceasta caldura face digestia mai buna amplificand f ocul gastric numit Jatharagni. Alte tehnici Pranayama ca Shitali sau Shetali de exemplu vor raci corpul. Tehnica de Pranayama Bhramari produce o stare de absorb tie mentala avand o actiune domnianta asupta creierului. In esenta tehnicile Pra nayama permit o echilibrare energetica la nivelui tuturor sistemelor functionale ale corpului astfel ca practicantul este pline de viata tot timpul. Urmand lite ratura clasica a lui Patanjali si renumitul sau tratat Yoga Sutras se disting op t stadii in Yoga. Fiecare din aceste stadii are practici specifice care sunt tre ptat invatate pe masura progresului in Yoga. Cu toate acestea clasificare lui Pa tanjali este doar una din multele metode de atingere a acelei uniuni numita Yoga . Felurite alte sisteme de Yoga duc prin metodologia proprie la rezultatul final acela de a atinge eliberarea, numita Moksha, Mukti, Nirvana, Kaivalya, Jivanmuk ti, etc. Aceasta eliberare este legata de aspectul dublu al existentei la nivel fundamental, acela al constiintei si al materiei. Yoga poate fi astfel definita ca unire a celor doua aspecte opuse ale existentei. Pe de alta parte din punctul de vedere al constientizarii, Yoga poate lua o alta definitie. Aceasta definitie pentru Yoga este despartirea (disociere) dintre Purusha (const iinta) si Prakriti (natura/ materie), Purusha fiind polul de constiinta, Prakrit i fiind polul materiei. Cand cei doi poli incep sa se disocieze in mintea practi cantului se produce o identificare treptata a mentalului cu Purusha care este st area de constientizare a experientei vietii. Toate practicile Yoga au ca obiecti v final de a produce disocierea dintre Purusha si Prakriti si astfel identificar e mentalului practicantului cu starea de constiinta reflectiva rezultata. Multe alte tehnici legate de diferite feluri de Yoga precum Karma Yoga, Bhakti Yoga, L aya Yoga, Hatha Yoga, Raja Yoga, Jnana Yoga, Kundalini Yoga, Swara Yoga, Nada Yo ga, Tantra Yoga, Veda Yoga, etc., sunt in feluri diferite practici incercate de practicanti considerand inclinarile personale ale fiecaruia. Toate practicile du c in final la acelasi rezultat, la starea de trezire reflectiva care in sistemul lui Patanjali este numita Samadhi. Dupa timp mai mult sau mai putin prelung de practica perseverenta, punctul culmi

nant al practicilor se apropie de finalizare printr-o explozia a mentalului. Pan a atunci sunt in schimb felurite trepte de progres, prin care diferite tehnici d e Yoga produc o purificare gradata a corpului si mintii. Prin aceasta se produce o crestere treptata a constiintei vazuta ca accesul pas cu pas la planuri de tr ezire spirituala numite Lokas. Intregul sistem de Chakras reprezinta o simbolist ica gradata a nivelului constiintei. Practicantul Yoga va depasi unul dupa altul cele cinci focuri (Panchagni) care ard continuu in corp si minte, focuri asocia te cu cele cinci Chakras. Aceste focuri sunt lacomia (Lobha) in Muladhara Chakra , dorinta sexuala (Kama) in Shvadhishthana Chakra, mania/ supararea (Krodha) in Manipura Chakra, atasamentul/ atractia (Raga) in Anahata Chakra, mandria/ arogan ta (Mada) in Vishuddha Chakra, ca apoi constiinta sa atinga nivelul de la Ajna C hakra. La acest nivel practicantul se apropie de tel, la pasul urmator mintea explodeaz a in Sahasrara Chakra. Prin aceasta explozie se constata ca stare de trezire a m entalul nu poate fi traita in mod pasnic. Se considera ca in acest stadiu maestr ul spiritual al practicantului, propriul Guru trebuie sa fie aproape pentru a-l ajuta pe practicant sa treaca prin aceasta experienta tumultoasa. Gradul ridicat de increderea a practicantului in propriul Guru il face ca sa poata depasi cu s ucces aceasta experienta unica, cei care nu au deplina incredere in propriul Gur u neputand avea succes. Explozia mintii este echivalenta cu o completa trezire a energiei Kundalini Shakti. Kundalini care este energia Shakti urca astfel pe Su shumna Nadi depasind gradat planurile de constiinta (Loka) pentru a-l intalni si mbolic pe Shiva in Sahasrara Chakra. Uniunea lor produce o noua constiinta in mi ntea practicantului, un fel de a doua nastere. Constinta individuala este astfel unita cu constiinta universala si scopul final este atins. Dupa trezire Yoghinu l devine un Siddha, un Jivanmukta, un Homo Tantrika, o fiinta eliberata de const rangerile si conditionarile materiei, in terminologie moderna fiind cunoscut sub numele de Homo Noeticus sau Homo Universalis in filosofie. NEBUNIA MATERIALISMULUI Preiau acest text arhivat 1 Adevarul Ultim este simplu. El nu poate fi exprimat în cuvinte. Fiinta umana poa te sa-l descopere doar în Sinele Suprem. 2 Paramahansa Yogananda spunea: "Savantii contemporani îsi folosesc mentalul pentr u a îmbunatati mediul înconjurator, pentru a-l face mai confortabil. Oamenii de spirit folosesc putere a mentalului pentru a atinge Iluminarea. Puterea mentalului conduce omul pe calea obtinerii Fericirii profund e, singura capabila de a-l proteja de pericolele exterioare. Astfel, este evident ca atitudinea oamenilor d e spirit este net superioara demersurilor oamenilor de stiinta. 3 La ce ne serveste sa ne consacram timpul pentru obtinerea de bunuri si satisfact ii efemere? Spectacolul vietii este vazut de toate religiile asemeni unei piese de teatru - adica iluzor iu. Unii oameni, adevarati nebuni, îsi imagineaza ca piesa este reala si eterna si sufera nespus când întrun final descopera ca existenta lor se va sfârsi si ca vor lasa în urma toata agoniseala lor de-o viat a. Suferinta este rezultatul orbirii spirituale. Înteleptul considera aceasta piesa de teatru ca iluzorie si îsi cauta fericirea si împlinirea în Esenta fiintei sale, Sinele Nemuritor, Atman. Pentru cei care sunt orbi, viat a este o veritabila "masina infernala": mai devreme sau mai târziu îi va distruge. 4

Un om întâlnit de Yogananda în New York se plângea astfel: "Nu pot sa-mi iert fa ptul ca mi-am pierdut 35 de ani din viata pentru a câstiga primul meu milion de dolari !" "Acum sunteti multumit?" - l-a întrebat maestrul. "Nici gând. Unul dintre prietenii mei a reusit mult mai bine decât mine. Nu voi avea liniste pînâ când nu voi câstiga cel putin 40 de milioane de dolari". Amintindu-si aceasta întîlnire, Guruji ne-a spus: "Înainte de a reusi sa câstige cele 40 de milioane de dolari propuse, acest om a suferit o grava depresie nervoasa si a murit. Aceasta este recompensa unei ambitii lumesti, prostesti". 5 Într-o zi, Yogananda ne-a spus: "Odata, am vazut un desen animat, în care un câine tragea o sanie foarte grea. P roprietarul câinelui gasise un mod ingenios pentru a convinge câinele sa traga sania. Cu ajutorul unei praji ni legate de sanie, omul a suspendat un cârnat foarte apetisant, chiar în fata câinelui. Câinele aproape nu observa ca trage sania, fiind cu totul preocupat sa ajunga la acel cârnat care, indiferent de efortul de pus de el, ramâne mereu la aceiasi distanta. Majoritatea oamenilor de afaceri sunt în aceasta situatie. Ei îsi spun: <<Daca voi reusi sa obtin acesti bani, eu ma voi lasa de afaceri si voi fi foarte fericit>>. Dar "câ rnatul" fericirii lor este inaccesibil, iar ei sfârsesc prin a fi doborâti de "greutatea" problemelor si su ferintelor generate de efortul lor de a atinge o fericire iluzorie". 6 A dori sa posezi bunuri materiale înainte de obtinerea starii de liniste interio ara este o situatie la fel de prosteasca cu a muri de sete atunci când te îmbaiezi într-un lac. Daca dorim sa evitam suferintele, trebuie sa evitam nu saracia în plan material, ci saracia spirituala, pentru ca aceasta este cauza tuturor suferintelor si amaraciunilor umane. 7 Oamenii uita ca energia nervoasa si cerebrala pe care ei o consuma pentru obtine rea averilor lor antreneaza, datorita scaderii potentialului vital al fiintei, scurtarea duratei vietii. Materialistii sunt atât de preocupati de câstigul lor, încât ei nu sunt capabili, nici macar pentru câteva clipe, sa se relaxeze si sa se bucure de ceea ce au realizat. Cât de înselatoare este viata! Priviti cu atentie oamenii care va înconjoara. Întrebati-va daca ei sunt cu adevarat fericiti. Uitati-va la toate aceste privir i lipsite de bucurie. Observati cât de goi sunt ochii lor. Chiar daca materialismul tenteaza umanitatea prin pla ceri facile si imediate, este sigur ca o astfel de viata nu poate sa ne aduca o fericire durabila. 8 Pentru ignorant, în spatele fiecarui moment de placere se ascunde sarpele dureri i si al suferintei. 9 Adresându-se unui vast public american, Paramahansa Yogananda declara Întotdeauna, pentru a primi un raspuns corect, este necesar sa formulezi foarte exact întrebarea pe care o pui. Încercati sa descoperiti de ce atâtia oameni sunt nefericiti. Aceasta va va ajuta sa gasiti cea mai buna

metoda pentru a realiza o fericire durabila. Straduiti-va sa gasiti solutii prac tice, formulate astfel încât sa fie cât mai accesibile. Apropierea de viata trebuie sa fie tot atât de stiintifica c a apropierea astrofizicianului de misterele Universului. Religia trebuie sa abordeze o conceptie cât mai stiintifi ca asupra vietii. Ea trebuie sa gaseasca solutii practice la problemele fundamentale. De fapt, principiile sp irituale ofera solutiile cele mai practice si mai universale care se pot gasi. 10 Un copil nu înceteaza sa plânga pâna ce nu obtine ceea ce îsi doreste. Bucuria e ste de scurta durata, dupa care îsi doreste altceva si începe din nou sa plânga. Aceeasi este si atitu dinea omului adult, preocupat de lumea materiala. Imediat ce obtine un lucru, el îl abandoneaza si î si doreste altceva. Nimic din aceasta lume nu poate sa îi ofere fericirea pe care o cauta. 11 Sufletul nu poate regasi Fericirea în bunurile materiale, pentru simplul motiv c a fericirea nu este artificiala. Pierzând contactul cu beatitudinea divina, el spera sa acopere aceasta lipsa cu ajutorul unor pseudoplaceri ale simturilor. Dar pe un plan mai profund al existentei, el va ramâne t otdeauna constient de lipsa sa de comuniune cu Divinul. Înlauntrul fiintei sale, stie ca placerea simturilor nu îi va aduce împlinirea dorita. Cât timp trebuie sa mai ratacim pîna când, satuli de atâta suferinta, sa ne regasim fericirea în interiorul fiintei noastre, unicul loc în care ea exista cu adevarat?" ADEVARATUL TEL AL EXISTENTEI 1 Cei care se limiteaza la a fi constienti doar de planul fizic sunt asemenea turi stilor într-o tara straina. Patria noastra este Omniprezenta. Pe Pamânt nu suntem decât niste calatori, niste musaf iri de moment. Din pacate, multe persoane devin musafiri nedoriti. Ei se forteaza sa obtina monopol ul asupra unui petic de pamânt si cred ca acolo au toate drepturile, ca sunt proprietari. Întreaga lor g ândire se rezuma la "casa mea", "femeia mea", "sotul meu", "copiii mei". Implicatiile materialismului, ins idioase si misterioase îi pastreaza în vise iluzorii. Ei uita ceea ce sunt. Treziti-va înainte ca visul vo stru sa se topeasca în infinit. Unde va mai fi atunci casa voastra, familia voastra, în momentul în care corpul vostru va dispare? Voi nu sunteti acest corp. El nu este decât "farfuria" pe care ati primit-o pentru a pa rticipa la festinul spiritului. De ce sa nu învatati aceasta lectie esentiala, înainte sa muriti? Nu va împiedicati de limitarile constiintei umane si nu uitati nici o clipa infinitatea Spiritului vostru. 2 Krishna a spus: "Paraseste oceanul suferintei si al mizeriei! Viata în Dumnezeu este o sarbatoar e continua. Fara El, existenta nu este plina decât de dureri si deceptii. Telul vietii umane nu const a în a te casatori, a supravietui si dupa aceea, a muri. Acesta este destinul animalelor. De ce sa tra iesti uitând ca esti om? Dumnezeu ti-a daruit inteligenta pentru a o folosi sa descoperi sensul existente i tale. El te-a facut

inteligent pentru a-ti dezvolta discernamântul, singurul care te determinae sa-L cauti. Foloseste cu întelepciune acest dar! Nu deveni sclavul inteligentei pentru ca aceasta va va a duce cea mai mare suferinta!" 3 Adevaratul tel al vietii este sa-L cunoastem pe Dumnezeu. Tentatiile acestei lum i va sunt prezentate pentru a va ajuta sa va dezvoltati discernamântul. Preferati placerile simturilo r sau beatitudinea divina? Placerile exercita o anumita atractie, dar daca nu le veti rezista, va veti trez i într-un moment în care problemele si greutatile nu mai înceteaza. Obtinerea sanatatii, a linistii inter ioare si a fericirii este imposibila celor care se lasa dominati de placerile senzuale. Cunoasterea lui Du mnezeu aduce o fericire infinita. Mai devreme sau mai târziu, fiecare fiinta trebuie sa învete de la via ta aceasta lectie. 4 Priviti luminile orasului. Nu sunt minunate? Dar unele din aceste lumini pot asc unde crime sordide. Nu va lasati sedusi de aspectul exterior al vietii. Adeseori, stralucirea sa este supe rficiala. În spatele aparentelor, urmariti sa gasiti Adevarul Etern. 5 Voi nu ati venit pe lume doar pentru a câstiga bani, a avea familie si a muri. D estinul vostru este glorios. Sunteti un copil al infinitului. Cele mai minunate împliniri pe care vi le putet i imagina va asteapta atunci când îl veti cunoaste pe Dumnezeu. Comoara Sa infinita va apartine. Ce mai astep tati? De ce sa mai pierdeti timpul în ocolisuri nenumarate? Mergeti si cautati-L direct pe El. 6 Meditati asupra cuvintelor lui Isus: "Lasati mortii sa-ngroape mortii!" (Matei, VIII, 22) Cuvintele sale arata ca majoritatea oamenilor sunt fiinte moarte. Ele nu au nici un fel de ambitie, n ici un fel de intiativa sau entuziasm spiritual, nici un fel de bucurie de a trai. Atunci, la ce bun sa mai traiasca? Viata trebuie sa fie o inspiratie permanenta. A trai mecanic înseamna a fi mort interior, chiar daca corpul continua sa respire. Viata multor oameni este terna si goala, pentru ca ei lasa fericirea lor sa depinda de lucruri efemere, în loc sa descopere sursa infinita a tuturor fericirilor, Sinel e Suprem, Atman. 7 Acest univers este un vis al lui Dumnezeu. Imensitatea sa sugereaza absenta limi telor constiintei. Imagineaza-ti o sfera luminoasa. Vizualizeaza expansiunea sa în Eternitate, cu v iteza gândului. Poate expansiunea acestei sfere sa se opreasa la un moment dat? Nu, niciodata. Daca ma teria prezinta limitari, constiinta nu prezinta nici un fel de limitare. La fel cum gândirea modeleaza ma teria, aceasta din urma umple întregul spatiu creat de sfera de constiinta luminoasa. Substanta primordi ala a Universului este Constiinta. Materia a luat nastere prin intermediul gândirii, ca o forma de ener gie condensata (însasi gândirea este o forma de energie subtila), la un nivel de existenta mai putin el aborat - si stiinta moderna a

confirmat acest lucru. Cu mii de ani în urma, înteleptii afirmau ca energia cosm ica este o proiectie a Vointei Divine. 8 Valoarea omului nu este determinata de personalitatea sa, ci de faptul ca este p icatura din Dumnezeu. 9 Anii pe care îi petrecem în existenta terestra sunt secunde, în comparatie cu eo nii care preced nasterea noastra sau cu perioadele de timp incomesurabile care vor veni dupa ce vom paras i aceasta lume. De ce sa te identifici cu aceasta personalitate trecatoare? Casa, familia, tara în car e te-ai nascut nu-ti apartin. Adevarata ta patrie este Infinitul. Adevarata durata a vietii tale este Eternita tea. Oamenii traiesc imitându-i pe ceilalti, traiesc dupa opiniile altora. Daca doresti sa-ti traiesti cu adevar at viata, trebuie sa asculti vocea ta interioara si nu parerile celorlalti. Nu uita nici o clipa de Dumnezeu. Aceas ta lume va continua si fara tine, pentru ca tu nu esti mai important decât altii. De-a lungul anilor, milioa ne de fiinte au sfârsit în "tomberoanele" istoriei. Trebuie sa învatam sa cultivam recunostinta fata de Dum nezeu. El este singurul rost al vietii. A munci, a avea prieteni si visuri de viitor, toate acestea, nei ntegrate într-un mod întelept, spiritual, nu au nici un sens. Ele nu pot aduce o bucurie deplina, pentru simplu l motiv ca nici una din aceste bucurii nu este completa. Dumnezeu este cel care înglobeaza toate lucruri le. Acesta este motivul pentru care Isus a spus: "Cautati mai întâi împaratia lui Dumnezeu si dragostea Lui si toate acestea se vor adauga voua" (Matei, 6, 33). Cautati-L pe Cel care va daruie toate lucrurile si veti primi de la El ceea ce aveti nevoie. NATURA ONIRICA A UNIVERSULUI 1 Un fermier statea lungit sub un copac, absorbit în gândurile sale. Sotia sa a ve nit fugind, cu lacrimi în ochi, si i-a spus ca unicul lor fiu a fost muscat de o cobra. Barbatul a ramas tacut. Stupefiata de aceasta indiferenta aparenta, sotia a început sa plânga: "Tu nu ai pic de de inima!" "Nu întelegi nimic!" - i-a raspuns el. "Noaptea trecuta am visat ca sunt rege si ca am sapte fii. Într-o zi, acesti a au plecat în padure, unde au fost muscati de cobre si au murit. În prezent, ma întreb daca trebuie sa plâng d upa cei sapte fii morti în vis sau dupa unicul nostru fiu, muscat de cobra în acest vis pe care îl traim acum." Cu siguranta ca acest om avea o mare putere de discernamânt spiritual. Pentru el, atât lumea materiala câ t si cea din subconstientul sunt la fel de lipsite de realitate. În timp ce visam lumea fizica în care traim devine ireala si doar lumea subconstientului pare adevarata. Iar când "visam" în aceasta lume, uitam de lume a subconstientului. 2 Toate lucrurile exista în doar Constiinta. Un barbat visa ca este soldat si ca a plecat într-o batalie, în care este ranit mortal. În vis, el este constient ca va muri curând si este foarte tr ist. Se gândeste la fiintele dragi pe care va trebui sa le abandoneze. Se trezeste brusc si nu mai poate de bucurie

când realizeaza ca nu trebuie sa moara si ca totul a fost un vis. Se bucura ca este sanatos si în viat a. Dar ce se întâmpla cu un soldat care, în viata terestra este ranit de moarte? El se trezeste în lumea ast rala si descopera ca de fapt toata trairea sa nu a fost decât un vis, ca de fapt nu are corp fizic. Trebuie s a întelegem ca toate experientele sunt traite într-o stare de vis! 3 Timpul si spatiul formeaza o urzeala imaginara, pe care este construit acest Uni vers. Sa presupunem ca eu adorm si visez ca sunt la bordul unui avoin care parcurge cele 12000 de mile care despart Los Angeles de India. Trezindu-ma, descopar ca toata experienta nu a avut loc decât în creie rul meu si ca nu a durat decât câteva secunde. Aceasta este natura iluzorie a timpului si spatiului pe ca re se bazeaza toate ideile umane despre realitate. 4 Aceasta lume îti pare reala, datorita faptului ca Dumnezeu te-a adus la viata în Visul Sau Cosmic. Tu faci parte din Visul Sau. Daca tu visezi ca te-ai lovit cu capul de un perete, în urm a acestui fapt poate apare o durere imaginara de cap. Când te trezesti, realizezi ca nu a existat nici un per ete de care sa te lovesti si ca experienta pe care ai trait-o nu a fost decât în vis si ca nu te afecteaza în momentul prezent. Acelasi lucru se întâmpla cu visele pe care le consideri reale si pe care le traiesti în prezent. Trezeste-te la unica Realitate, Dumnezeu si cu siguranta vei descoperi ca viata terestra nu este decâ t un spectacol, un joc de lumini si umbre. 5 Într-un film actiunea pare foarte reala, dar privind din cabina de proiectie pot i sa observi ca întreaga istorie nu este animata decât de o singura raza de lumina. Acelasi lucru se întâ mpla si cu Marele Film al Creatiei. Dumnezeu a spus :"Sa se faca lumina!" (Geneza, 1:2). Întregul Univers a fost emanat de o singura raza de lumina divina. Este un film cosmic, asemanator cu cel din sala d e cinematograf. Diferenta consta în faptul ca, în sala de cinematograf, spectacolul este bidimensional, so licitând doar vazul si auzul, în timp ce "filmul" cosmic este multidimensional si afecteaza toate cele cinci s imturi ale omului. În sala de cinematograf, imaginile proiectate pot sa va faca sa râdeti sau sa plângeti, dar filmul proiectat de Dumnezeu este mult mai complex si deci mai captivant. 6 Un fizician comenta cu condescendenta: "Este foarte frumos sa reprezint arborii, florile, râurile precum un vis al lui Dumnezeu. Stiinta a revelat ca toate aceste lucruri sunt identice în esenta, ca sunt cu toate formate din proto ni si electroni". Atunci, prompt, Yogananda l-a întrerupt: "Daca tu ai lasa o gramada de caramizi sa cada la sol, crezi ca vor forma o casa ? Cu siguranta ca nu. Este necesara o inteligenta pentru a face ceva coerent cu o gramada de caramizi. Prot onii si neutronii sunt "caramizile" din care a fost construit Universul. Dar a fost necesara o Intelige

nta pentru ca acesta sa capete forma pe care o are. Toate florile, toate râurile, toti arborii sunt dota ti cu inteligenta." 7 De unde provine materialul de constructie al Universului? Înaintea creatiei nu a fost decât Dumnezeu. Aceasta nu este o explicatie suficie nta pentru a spune ca Dumnezeu este Atotputernic si ca El poate realiza aceste miracole. Chiar si aces te miracole au nevoie de un fundament real, de o baza reala. Dumnezeu este Constiinta. Indiferent de cali tatea materiei, aceasta a fost creata printr-un act de vointa al Constiintei Sale. Daca aceasta este adeva rat, si nu poate fi altfel, atunci Constiinta este reala si materia este iluzorie. stiinta însasi accepta aceasta a firmatie, în masura în care demonstram ca materia este o iluzie. Lucrurile care ne înconjoara nu sunt de fap t pietre dure, arbori maiestuosi sau râuri care curg învolburate, toate diferite una de cealalta. Dinc olo de aceste aparente, nu se gasesc decât atomi în miscare, în vibratie. Si chiar si acesti atomi sunt o i luzie. În spatele energiei cosmice se gasesc gândurile lui Dumnezeu. Cu aceasta nu vreau sa demonstrez ca u niversul fizic nu este real, ci doar ca realitatea sa difera de aparenta sa. Realitatea lumii materiale consta în faptul ca întregul univers este fundamentat pe Constiinta. Dumnezeu a creat Universul în Visul Sau. 8 "Cine l-a creat pe Dumnezeu?" - l-a întrebat un vizitator pe Yogananda. Acesta, zâmbind, i-a raspuns: "Numeroase persoane mi-au pus aceasta întrebare. T raind în lumea creatiei, ei îsi imagineaza ca nimic nu poate sa existe fara o cauza. Dar Dumnezeu, Cauza Suprema, se situeaza dincolo de cauzalitate. Nu este posibil ca El însusi sa fi avut un creator. Cum este posibil ca existenta Absolutului sa depinda de un alt Absolut?" 9 Cu adevarat, este o greseala sa afirmi ca Dumnezeu a creat acest Univers, la fel cum un tâmplar creeaza o masa. De fapt, Dumnezeu a devenit acest Univers; fara sa-si modifice în nici u n fel natura Sa intrinseca, El a transformat o parte a Constiintei Sale în aceasta Iluzie Cosmica, Maya, Uni versul în care traim. Nimic nu este ceea ce pare a fi. Toate lucrurile sunt o manifestare a gândurilor lui D umnezeu. 10 Cum poate Dumnezeu, Unica Realitate, sa manifeste acest univers dual, iluzoriu? El îl creeaza cu ajutorul principiului dualitatii. Constiinta Sa Unica manifesta aparenta contrariilor: lu mina si întuneric, placere si durere, pozitiv si negativ; astfel, El obtine o infinitate de iluzii în opozitie . O parte a Constiintei Sale se afla în miscare, adevar care este revelat si în Biblie: "Si Duhul Sau se purta pe dea supra apelor" (Geneza, 1, 2). Putem compara aceasta miscare cu cea a valurilor pe suprafata unui ocean. Ni velul oceanului ramâne întotdeauna identic, indiferent cât de înalte sunt valurile, deoarece fiecare mi scare catre înalt este corelata cu o coborâre în abis, nivelul global al oceanului ramânând acelasi. Analogic vo rbind, Dumnezeu, Oceanul de Spirit nu este afectat de Creatia Sa. Spiritul Sau exista pretutinden

i, neclintit si toate miscarile creatiei Sale sunt asemeni valurilor oceanului. Unitatea Infinitului face sa vib reze o parte a Sa si o determina sa devina doi, apoi multiplu, pîna ce apar stelele, galaxiile, planete le, oamenii si animalele. Vibratia cosmica primordiala este AUM. Este Amin, Logosul, Cuvântul din Evanghel ia lui Ioan, "Dumnezeu ar trebui, cu siguranta, sa fie prost ca sa nu observe raul. El care o bserva fiecare fir de iarba, cum sa nu observe un lucru atât de evident?" "Dar poate ca nu-l percepe ca fiind Raul?" - a continuat discipolul. "El este Cel care a creat Raul. El este constient ca oamenii traiesc în iluzie s i ca sufera deoarece chiar El a creat aceasta iluzie". "Deci putem spune ca El a dorit sa creeze Raul?" "Raul este însasi Maya, Iluzia Cosmica. Este o forta constienta care, odata adus a în existenta, urmareste sa se perpetueze. Ea încearca sa aserveasca constiinta noastra planului fizic. Dumn ezeu, Unica Realitate urmareste, în acelasi timp, sa ne atraga catre El, prin intermediul dragostei Sa le divine". "Dar, din ceea ce spuneti dumneavoastra, Necuratul are propriul sau rol, în cadr ul Creatiei". Yogananda a surâs si a spus: "Raul din Creatie este asemeni personajului negativ dintr-o piesa de teatru. El ne ajuta sa ne îndragostim de eroii pozitivi si de actiunile pline de virtute. În acelasi fel, Raul si cons ecintele sale servesc pentru a trezi în noi dragostea pentru bine si pentruDumnezeu". Discipolul a continuat: "Dar daca este asa, maestre, daca binele si raul nu sunt decât niste personaje î n aceasta "drama cosmica", putem spune ca, indiferent daca suntem sfinti sau raufacatori, toate acestea nu sunt decât niste roluri si acestea nu afecteaza adevarata noastra natura, care este o reflexie a lui Dumnez eu?" Maestrul a început sa râda: "Daca urmarim sa ducem acest rationament pîna la capat, putem spune ca aveti dre ptate. Dar nu uitati niciodata ca daca jucati rolul personajului negativ într-o piesa, veti suporta s i consecintele actiunilor negative din piesa, pedeapsa. Daca însa jucati rolul sfântului, va veti trezi di n acest vis cosmic si va veti bucura în eternitate de fuziunea cu Divinul". 12 Yogananda s-a adresat unui discipol nou venit: "Ce crezi ca opreste Pamântul sa se lanseze în spatiu, într-o calatorie care sal îndeparteaza de Soare?" "Atractia gravitationala exercitata de Soare" - raspunse discipolul. "Si ce crezi tu ca opreste Pamântul sa se apropie de Soare?" "Forta centrifuga, care-l determina sa ramâna pe orbita". Yogananda a abandonat acest subiect, surâzând. Dupa o perioada de timp, discipol ul a realizat ca Maestrul folosise Soarele ca pe un simbol al Divinitatii si Pamântul ca simbol a l omului, în permanenta sa fuga de atractia divina. Yogananda a dorit sa ne incite, pentru a ne determina s a ne deschidem sufletul si sa eliminam orice rezistenta fata de Apelul de dragoste al Divinului".

SUFLETUL SI DUMNEZEU 1 Dumnezeu este Oceanul de Spirit, iar oamenii sunt asemanatori valurilor care apa r pe suprafata sa. Vazute dintr-o barca, aceste valuri par sa fie foarte diferite - unele sunt înal te si puternice, altele sunt mici si insignifiante. Dintr-un avion, vedem numai oceanul, fara a sesiza valurile ce anima suprafata sa. La fel se întâmpla cu cel absorbit de jocul iluziei, Maya. El se ataseaza de succes si este trist când sufera un esec. Îi este teama de durere si boala, iubeste existenta terestra si este îngrozit de moarte. Valurile existentei umane par reale si infinit diversificate. În ochii unei fiinte eliberate totul e ste Brahman, totul este Dumnezeu. Cu cât furtuna este mai puternica, cu atât valurile sunt mai înalte. C u cât vântul iluziei sufla mai puternic asupra mintii unei fiinte, cu atât mai mult ea urmareste sa se distinga de cei din jurul sau. Este cu neputinta sa te ascunzi de Creator. Toti facem parte din Dumnezeu, la fel cum va lurile fac parte din ocean. Noi nu suntem separati de El decât în aparenta. Persoanele care vor sa-si afirme personalitatea si sa se ridice deasupra celorlalti prin vanitate si orgoliu, la un moment dat se v or lovi cu putere de valurile celorlalte ego-uri, provocate, tot asemeni lor, de o furtuna în iluzie. Asemeni unei furtuni în care valurile se ridica si coboara, victorioase într-o zi, linistite în alta, într-un turbion nesfârsit de conflicte si competitii. Atâta timp cât este furtuna, suprafata oceanului nu vacunoaste linistea. La fel, spiritul uman, perturbat de furtuna iluziei nu va gasi niciodata pacea si nu va experimenta decât nelinistea si angoasa. Pacea nu apare decât dupa furtuna, indiferent daca este vorba de elemente ale Naturii sau de co nstiinta unei persoane. "Valul" ego-ului va exista atâta timp cât fiinta va fi pierduta în Maya (în iluz ie). În masura în care ego-ul discipolului se va diminua, acesta va accepta o noua relatie cu Spiritul Infinit . O fiinta evoluata spiritual nu încearca nici o clipa sa fie mai presus decât celelalte si urmareste în permanen ta sa traiasca în armonie cu cei din jurul sau, cu Natura, cu Dumnezeu. 2 O persoana a studiat într-o maniera superficiala filozofia vedantica din India, care spune ca "totul este Brahman". În urma acestei neîntelegeri, ea sustinea pretutindeni ca este Dumneze u. Aceste vorbe au ajuns si la urechile maestrului care, râzând, ne-a spus: "Oamenii sunt atât de parsivi în ignoranta lor! Învatatura Vedelor n-a încurajat niciodata o persoana sa faca astfel de declaratii atâta timp cât este înca subjugata de o constiinta ego tica. Oceanul are dreptul de a spune: "Eu sunt valurile" - dar este absurd ca un val sa afirme ca este întregul ocean. Realizeaza întâi unitatea cu Oceanul Divin! De-abia dupa aceea vei putea spune: "Eu sunt El", deo arece cuvântul "eu" nu se refera la ego, ci desemneaza identificarea cu Sinele Suprem. Dar chiar si în acest caz, spune mai înainte: "Oceanul a format acest mic val care este corpul meu, dar eu stiu ca, d e fapt, sunt Constiinta care anima întregul Ocean"".

3 Analogic vorbind, daca am considera ca Dumnezeu este curentul electric atunci oa menii sunt becurile. Forma, culoarea si luminozitatea becurilor poate varia la infinit, dar cauza car e determinaceea ce face ca toate aceste becuri sa dea lumina este identica în toate cazurile. Oamenii sunt înselati de aparente. Ei exclama: "Ce fiinta frumoasa! Ce par frumos! Ce surâs stralucitor!" - dar în mom entul în care curentul se întrerupe, ce devine culoarea? Cine mai admira culoarea si forma unui bec stins? Nu uita nici o clipa adevarata Sursa a energiei vietii, în tot ceea ce poti observa în jurul tau. 4 Tot analogic vorbind, am putea spune ca fiintele umane sunt asemanatoare unor mi ci flacari produse de o lampa cu gaz, iar pe Dumnezeu am putea sa-l comparam cu combustibilul. Forta fla carii este proportionala cu comunicarea dintre flacara si combustibil. La fel, cu cât noi ne deschidem ma i mult fata de prezenta divina, cu atât El îsi poate manifesta lumina Sa si forta Sa în vietile noastre. Invers, cu cât ne închidem mai mult fata de Dumnezeu, datorita orgoliului si indiferentei fata de nevoile celor din jurul nostru, cu atât Flacara Divina, forta si inspiratia Sa se vor reduce în proportia obstructiei pe care noi o realizam, iar în momentul în care închiderea devine totala, flacara dispare, chiar daca mai exist a combustibil. Nenumarate fiinte sunt atât de secate de vitalitate încât putem spune ca nici nu exista. Nu le putem considera în viata, în sensul obisnuit al cuvântului. Despre ei vorbeste Isus când spune: "Lasati morti i sa-i îngroape pe cei morti".(Matei, 8, 22) 5 Imaginati-va mai multe recipiente pline cu apa si lumina Lunii cum se reflecta p e suprafata apei din ele. Reflexia sa va fi diferita pentru fiecare recipient, desi ele reflecta aceiasi L una. Extrapolând, Dumnezeu este reflectat distinct de fiecare fiinta umana, dar nu este afectat de aceasta. Chiar daca veti distruge toate recipientele cu apa, Luna va ramâne neafectata, neschimbata. Întelept este cel c are, primind lumina vietii în "vasul" constiintei sale, ridica capul catre Cer pentru a descoperi originea reala a luminii, Dumnezeu. Cel care, din contra, se încapatâneaza sa reflecte doar "Luna", se pacaleste gra v si va întelege aceasta atunci când recipientul sau va fi distrus de trecerea vremii. 6 Învataturile hinduse sunt panteiste. Crestinii s-au servit de aceasta pentru ca sa încrimineze hinduismul. Este o greseala din partea lor, pentru ca pantheismul implica adorarea lui Dumez eu sub toate formele Sale, întelegând ca Dumnezeu se exprima si exista în toate formele pe care Le-a creat. Nu este minunat sa recunosti manifestarea lui Dumnezeu în toate lucrurile, frumusetea Sa într-un apus de soare, lacrimile Sale în ploaie, tandretea Sa în dragostea unei mame pentru copilul sau? Daca Dumnezeu este omniprezent, nu este evident ca El exista în toate lucrurile? Deci trebuie sa-L cautam în spatele tuturor voalurilor Sale. Pentru cel care îl iubeste pe Dumneze u, toate elementele

creatiei nu sunt decât o reamintire permanenta a prezentei Sale. "Reamintiti-va, în primul rând" - spune Isus - "ca împaratia lui Dumnezeu este în voi". (Luca, 17, 21) 7 "Ce este ego-ul?" - a întrebat un discipol. Paramahansa Yogananda i-a raspuns: "Ego-ul este materializarea gândului ca fiint a ta se reduce la corpul fizic". 8 Oamenii sunt asemeni valurilor oceanului: ei danseaza în furtuna iluziei. Oceanu l nu înceteaza sa-i aspire catre El. Mai devreme sau mai târziu, ei vor fi resorbiti si în final se vor top i din nou în vastul Ocean al Iubirii Divine, care i-a emanat. 9 Realizarea Sinelui consta în descoperirea adevaratului nostru "eu", care este pa rticica din Oceanul Spiritual. Aceasta se poate realiza eliminând iluzia care ne determina sa ne ide ntificam cu acest mic ego efemer, cu corpul nostru fizic, cu personalitatea noastra. UN DUMNEZEU, O RELIGIE 1 Un fermier avea sase fii, toti orbi. Într-o zi, el i-a rugat sa spele un elefant . Dupa ce fratii au terminat treaba, fiecare a încercat sa descrie animalul. "Este foarte simplu" - a spus primul. "Acest animal este format din doua oase fo arte mari, acoperite de piele" - a spus primul frate; el îi spalase spatele. "Cum poti sa spui astfel de prostii?" - a replicat cel de-al doilea. "Elefantul este asemanator unui tub lung"; el îi spalase trompa. Cel de-al treilea, care a spalat urechile a spus ca elefantul este format dintro perechi de evantaie. Al patrulea a declarat ca elefantul este format din patru coloane; el îi spalase picioarele. Cel de-al cincilea, care spalase partile laterale a declarat ca elefantul este a semenea unui zid care respira. Cel de-al saselea le-a spus: "Nici unul n-o sa ma faceti sa cred prostiile pe ca re voi le-ati spus. Eu stiu: elefantul este asemenea unei frânghii care a coborât din cer"; el îi spalase coa da. Fiecare încerca sa-i convinga pe ceilalti ca el are dreptate, astfel ca s-au luat la cearta. Tatal, d eranjat de zgomot, dupa ce a aflat care este motivul discutiei, a zâmbit si le-a spus: "Copiii mei, nici unul dintre voi nu aveti cu adevarat dreptate". "Sa n-am dreptate?" - a spus unul dintre ei. "Fratii mei sunt niste mincinosi si tu acuma încerci sa spui ca si eu mint?" "Copiii mei" - le-a spus tatal, pe un ton conciliant - "fiecare dintre voi a spa lat doar o parte din elefant, dar eu sunt singurul care-l pot vedea întreg. El este, de fapt, exact cum fiecare di ntre voi l-ati descris, dar este si ceva mai mult, ceva ce voi nici nu va puteti imagina". Astfel, el le-a descri s cum arata cu adevarat un elefant. Dupa cum puteti vedea, aveti cu totii dreptate, dar cu toate acestea, c u totii va înselati. "La fel se întâmpla si cu diversele conceptii ale diferitelor religii" - a conch is Sri Yogananda. "Dumnezeu este unul, dar caile care ne duc la El sunt numeroase si aceasta poate sa dea na

stere la nenumarate confuzii si conflicte". 2 În Occident, oamenii îi considera pe hindusi ca pe niste pacatosi, dar sa stiti ca si indienii gândesc la fel despre crestini? Ignoranta - dupa parerea mea - este egal repartizata pe toata p laneta. Din acest motiv, înteleptul vede pe Dumnezeu pretutindeni, chiar si în cei care nu-L percep deloc . 3 Fundamentul real al unei religii nu este credinta, ci experienta intuitiva. Intu itia este aptitudinea sufletului de a-L cunoaste pe Dumnezeu. Pentru a cunoaste obiectul religiei, trebuie, în pr imul rând sa-L cunosti pe Dumnezeu. 4 Încrederea este diferita de credinta. Încrederea se fondeaza pe experienta. Cred inta este o încredere temporara. Credinta este necesara la început; fara ea, oamenii nu s-ar preocupa de a-L cauta pe Dumnezeu. Dar ea nu este suficienta. În timp ce oamenii devin multumiti de credi ntele lor, religia devine dogmatica si ea nu mai permite nici un fel de perfectare, de îmbunatatire. De ac eea, eu va incit în permanenta la practica spirituala si nu la credinta în dogmele voastre. Nici mac ar o meditatie regulata nu ar trebui sa va ofere o stare de totala multumire. Nimic nu trebuie sa va multumeas ca, pîna când nu ajungeti sa-L cunoasteti pe Dumnezeu. 5 Adevaratii gardieni ai religiei sunt sfintii si maestrii: cei care, cu adevarat, au ajuns sa comunice cu Dumnezeu. Nu este suficient sa studiati scripturile, nici sa deveniti un "D.D" ( doctor în divinitate). Aceste cuvinte îmi evoca întotdeauna ideea de "doctor în iluzie". Poate pare uluitor sa constatam ca nenumarati sfinti au fost aliterati, dar întelegerea celui care experimenteaza Adevarul est e ult mai profunda decât a tuturor teologilor, a caror cunoastere rezulta din studiu livresc, sau din steri le discursuri intelectuale. "Lasati copiii sa vina la Mine, caci a lor va fi împaratia Cerurilor" - a spus I sus. (Matei, 19:14) 6 Un catâr poate transporta pe spatele sau o mare cantitate de biblii si scrieri s acre. Credeti ca aceasta îl va face mai spiritual? Din contra, aceasta încarcatura îl va priva si de limitata s a libertatea de miscare. 7 Cum poate o singura Biblie sa fie la originea atâtor biserici, atâtor conceptii diferite despre realitate? Fiecare dogma crestina prezinta o interpretare distincta a învataturilor lui Isu s. De ce? Raspunsul se gaseste în limitarile fiecarui individ. Ei sunt incapabili sa-si imagineze ceva dincolo de limita experientei lor personale. În loc sa încerce sa descopere acea parte din fiinta lor care est e reflexia lui Dumnezeu, ei se forteaza sa fabrice un Dumnezeu dupa imaginatia lor frenetica. O fiinta care se plimba pe strazile întortocheate ale unui oras nu vede de o parte si de alta decât ziduri care nu-i permit sa vada orizontul.

Dintr-un avion, putem observa ce se ascunde în spatele zidurilor, si chiar dinco lo de împrejurimile orasului. Putem vedea mult mai multe decât cei a caror privire este limitata de ziduri. 8 Mult mai important este un adevar enuntat de un sfânt decât o dogma aprobata de mii de oameni. Numarul adeptilor unei religii nu garanteaza valoarea sa. Nu adoptati niciodata o idee p entru ca ea a obtinut o aprobare generala. Daca doriti sa obtineti adevarata cunoastere care, dupa spuse le lui Isus, va ofera libertatea, apropierea voastra fata de Adevar trebuie sa fie calitativa si nu ca ntitativa. 9 Sectarismul este anatema religiei. Doar oamenii superficiali se exprima astfel: "religia mea este singura cale adevarata; toate celelalte cai sunt false". Am auzit o anecdota care spunea ca Billy Sunday, faimosul preot al noii religii a murit si Sf. Petru nu a dorit sa-i deschida portile raiului. "Cum" - l-a întrebat indignat preotul -"nu vreti sa ma lasati sa intru?" "Dar ce ai facut ca sa meriti sa ajungi atât de aproape de Dumnezeu?" - l-a într ebat Sf. Petru. "Cum, dar în timpul vietii mele am trimis mii de pacatosi catre paradis, i-am co nvertit." "Poate ca dumneavoastra i-ati trimis" - i-a raspuns Sf. Petru - "dar nici unul d intre ei nu a ajuns înca aici." 10 Stiinta si religia ar trebui sa conlucreze. De la religie, stiinta ar putea înva ta o abordare a realitatii mult mai bazata pe intuitie, mai mult empirica decât experimentala. Stiinta, pe de alta p arte poate ajuta religia sa fie mai putin dogmatica, sa fie mai realista. Adeptii religiilor trebuie sa învete, înainte de toate, sa-si dovedeasca credintele asemenea savantilor. Sefii religiei trebuie sa încurajeze oamenii sa experimenteze practic învataturile religiei, în mod personal, nu sa se bazeze pe afirmatiile altora. 11 "Cum poate un crestin sa accepte alte religii?" - l-a întrebat pe Yogananda un c redincios ortodox. "Isus a transmis doar o învatatura. El chiar a insistat asupra caracterului unic al ei. A subliniat ca El este singurul Fiu al lui Dumnezeu" - a continuat credinciosul. "Adevarul este unic" - a raspuns Yogananda. "Doar caile care conduc fiinta la mi nciuna sunt numeroase; fiinta, într-o existenta, nu poate porni decât pe o singura cale pentru a-L rega si pe Dumnezeu. Greseala consta în a atribui un nume particular acestei cai si de a-l impune tuturor. Cau tati Adevarul la oamenii întelepti, la oamenii sfinti, mai putin la preoti. Toate religiile au sfintii lo r, dar toate religiile au si sarlatanii lor. Isus nu a combatut niciodata întelepciunea altor religii, ci ignoranta spir ituala, pe care a recunoscut-o chiar si la proprii sai auditori". 12 "Sunteti un Eliberat?" - m-a întrebat într-o zi un preot ortodox. "Eliberat de ce?" - l-am întrebat eu. Nu ma simteam dispus sa-i continui interpr etarea sa asupra Adevarului, care era eronata, asa ca, la un moment dat, el a început furios sa s

puna: "Atunci veti ajunge în Infern!" "De acord" - i-am raspuns eu - "dar ce este Infernul, daca nu este un conglomera t de emotii negative, cum ar fi si supararea si furia?" Surâzând, am continuat: "Poate, poate ca în final voi ajunge în Infern. Cine stie? Dar cu siguranta, dumneata, amice esti deja acolo". 13 Credintele voastre nu va vor salva. 14 "Biblia condamna idolatria" - a remarcat într-o zi un vizitator crestin - "si am vazut în fiecare templu hindus cel putin un idol. Cum se face ca atât crestinii cât si evreii considera aceasta practica ca fiind pagâna?" Yogananda a raspuns: "Sa presupunem ca dumneavoastra vedeti o fetita care se joa ca cu o papusa pe care o considera copilul ei. Va veti duce la ea sa-i atrageti atentia ca papusa nu este decât un obiect neanimat? Joaca cu papusa poate avea chiar un rol educativ si poate ajuta fetita sa se pregateasca pentru rolul ei de viitoare mama. În acelasi mod, anumite imagini pot sa-l trezeasca si sa-l focalizeze pe aspiran t. Si de altfel, crestinii nu au nenumarate imagini cu sfinti în altarele lor, nu au crucifixuri? Sa ne gândim si la nenumaratele imagini pe care Dumnezeu le-a daruit în întreaga natura. Daca învatam sa iubim frumusetea arborilor, a florilor, a apusurilor de soare, nu facem decât sa ne reamintim, în permanenta, de frumusetea Sa infinita. Idolatria condamnata în Biblie este pract ica focalizata asupra egouului si care consta în a plasa Creatia deasupra Creatorului. Ea consta în cultul banilor si a bogatiilor, considerate deasupra comorilor divine care exista în Sinele Suprem. Consta în cu ltul iubirii umane, situate deasupra iubirii divine. Consta în a cauta intoxicarea cu alcool sau senzualitat ea, în loc de a cauta bucuria infinita a extazului Divin. 15 "Biblia" - declara un alt participant la conferintele lui Paramahansa Yogananda - "învata ca Isus este Fiul Unic al lui Dumnezeu. Cum se face ca dumneavoastra mentionati alti maestri ca fi ind egalii Sai?" Yogananda a raspuns: "în momentul în care evreii l-au acuzat pe Isus de blasfemi e, datorita faptului ca El a spus: "Eu si cu Tatal Meu suntem Una" Isus a raspuns: "Scrierile voastre nu declara ele ca voi sunteti niste zei?" Adeptii tuturor religiilor încearca sa prezinte credintele lor ca fiind unice. A ceasta afirmatie are ca origine o gresita întelegere si ignoranta. De fapt, oamenii cam întotdeauna considera ca ceea ce au ei este mai bun decât ceea ce au altii. Ca toti marii maestrii, Isus a vorbit despre doua ni vele: nivelul uman si nivelul divin. Ca fiinta umana a plâns pe cruce, spunând: "Tata, de ce m-ai parasit?". C a Sine Divin, El putea spune ca este Fiul Unic al lui Dumnezeu, identificându-se cu Constiinta Cristica , reflexie a Divinului transcendent. Constiinta Cristica nu este un batrân cu barba, purtând o roba alb a. În timp ce Isus a folosit numele "Eu" vorbind de aceasta stare de constiinta se referea la Sinele Sau infi

nit, care este asemenea cu cel al tuturor celorlalte creaturi, si nu la propria sa personalitate. Constiint a Cristica contine totalitatea universului manifestat. Orice persoana care îsi elibereaza constiinta de legatur ile ego-ului, pentru a fuziona cu Infinitul poate afirma, asemenea lui Isus, ca el este Fiul lui Dumnez eu. El poate spune, la fel ca Isus ca a devenit una cu Tatal, pentru ca Tatal si Fiul nu sunt decât doua aspec te ale aceleiasi realitati. În aceasta stare de constiinta, sensul cuvântului "Eu" nu mai este limitat la ego, la corpul fizic, la personalitate. Este starea în care valul a fost reabsorbit în vastul Ocean din care s-a nascut. El a devenit Ocean." 16 "Dumneavoastra spuneti ca telul vietii este de a-L cunoaste pe Dumnezeu" - a spu s un student la religii comparate. "Aceasta credinta nu poate fi universala, pentru ca, de exemplu, budi stii nu cred în Dumnezeu". Yogananda a raspuns: "Aceasta este o întelegere gresita. Buddha nu a fost un ate u. Toate învataturile sale, asemenea învataturilor tuturor marilor maestri au avut ca scop sa îndepart eze falsele conceptii din acea epoca; din punct de vedere spiritual, oamenii ajunsesera sa-L lase pe Dumne zeu sa faca totul, în locul lor bineînteles. Acesta este motivul pentru care Buddha a subliniat import anta efortului uman pe calea spirituala. Cum spune proverbul, noi recunoastem copacii dupa fructe. Cel care practica intensiv învataturile lui Buddha, în loc sa se multumeasca doar sa vorbeasca despre ele, cu siguranta ca va ajunge la tel. Odata acest tel atins, el va descoperi ca a ajuns în acelasi loc unde lar fi condus toate marile religii: la realizarea Sinelui Suprem si la eliberarea de toate înlantuirile iluziei; iar a putea aduce la un numitor comun toate religiile lumii" - a continuat Yogananda - "este o imposibilitate, p entru ca ele se situeaza pe diferite pozitii de discernamânt spiritual". 17 Adevarurile care sunt afirmate de religie sunt eterne. Ele n-au fost inventate, dar din momentul în care ele au fost revelate de marii maestri spirituali eliberati forma lor s-a diluat, s-a opacizat, datorita interpretarilor date de fiinte umane netrezite spiritual. Acesta este motivul pe ntru care Divinitatea trimite pe Pamânt, din când în când, pe unul din Fiii Lui Iluminati, pentru a face sa re învie spiritul religios si pentru a reda învataturilor traditionale puritatea originala. Prioritatile urmar ite variaza întotdeauna, în functie de necesitatile diverselor epoci, dar adevarurile fundamentale ramân ete rne. 18 Un student l-a întrebat pe Yogananda: "Care este telul misiunii dumneavoastre pe Pamânt?" Yogananda a raspuns: "A ajuta oamenii sa devina constienti de necesitatea revela rii Sinelui fiintei lor, de a reface bunele relatii dintre toti oamenii, dintre toate religiile, pentru a real iza o asociatie a fiintelor aflate în cautarea Adevarului; de unde si numele acestei organizatii "Self Realisation Fellowship" (organizatia

realizarii Sinelui), creata pentru a readuce învatatura autentica si stiinta Yog a în Occident, exact cum a fost transmisa de Krishna". 19 Un vizitator l-a întrebat pe Yogananda: "Poate fi considerata învatatura dumneav oastra ca o noua religie?" Yogananda a raspuns: "învatatura mea este doar o noua exprimare a unor adevaruri eterne". 20 Marile religii ale lumii au fost întotdeauna aduse de avatari, încarnatii sau de scendenti ai lui Dumnezeu. Krishna a fost o astfel de încarnare, la fel Isus, Buddha. Un avatar este o fiin ta eliberata, care revine pe Pamânt pentru a îndeplini o misiune divina speciala. Un discipol a întrebat într-o zi: "Maestre, sunteti un avatar?" Cu o calma simplitate, Yogananda a raspuns: "O misiune de o astfel de importanta nu poate fi condusa decât de o astfel de persoana". LEGEA VIETII 1 Exista o lege fundamentala a vietii. Pentru a o cunoaste trebuie sa întelegem or iginea si telul vietii. Trebuie sa observam, dincolo de obiectivele imediate ale fiintei umane, ceea ce cu adevarat trebuie sa realizeze în viata sa printr-o profunda analiza interioara. Cu alte cuvinte, tre buie sa descoperim potentialitatile sale de dezvoltare. Viata pare extrem de complicata pentru oamenii din aceasta lume. Umanitatea este angrenata într-un turbilion de dorinte nenumarate, pe care ea încearca sa si le satisfaca într-o m ultitudine de moduri. Ele doresc sa devina constiente de existenta lor. Am putea adauga un al treilea instinct, fara de care existenta constienta n-ar p utea fi completa. De fapt, daca o creatura ar experimenta suferinta o perioada lunga de timp, nu ar prefera ea moartea, decât o astfel de existenta? Fiintele vii nu doresc numai sa traiasca, ci sa se bucure î n mod constient de existenta lor. Instinctul fundamental al vietii poate sa se rezume astfel la urmatoarele: dorin ta de a continua sa traim constient, într-o permanenta stare de de fericire; "de a continua sa traim" se p oate substitui cu cuvântul imortalitate sau nemurire. Toate fiintele lupta sa-si revelezea natura lor divina. Dumnezeu este, de fapt, o fiinta eterna, perfect constienta, a carei beatitudine este infinita. Starea de "SatChit-Ananda" este definitia lui Dumnezeu cea mai aproape de realitatea obiectiva , si ea a fost data cu multi ani în urma de catre Shankaracharya. Paramahansa Yogananda mentioneaza ca Divinul poate fi definit în nenumarate modu ri: lumina infinita, putere, întelepciune, adevar, dar ca cea mai elocventa definitie va ramâne întot deauna termenul de "Sat Chit Ananda", pentru ca el utilizeaza concepte care exprima cel mai corect impul surile cele mai profunde ale vietii. Legea vietii este un impuls original, si ea contine toate celelalte dorinte, inc lusiv pe acelea care ne

determina sa cautam sa atingem starea de "Sat-Chit-Ananda". Toate fiintele sunt atrase, inconstient chiar, de "Sat-Chit-Ananda". Dorinta profunda de a atinge beatitudinea eterna se manife sta la toate creaturile, printr-un efort constant de a evita suferinta, iar ulterior, într- un al doilea moment, printr-o lupta neîncetata pentru a cauta fericirea, bucuria. Complicatiile apar în momentul în care uitam sa ne mai bucuram de aspectele elev ate ale fiintei noastre si substituim acestei fericiri spirituale, placerile fugitive ale simturilor. Pentr u ca, la o ultima analiza, Beatitudinea sau Dumnezeu este cel care a emanat toate lucrurile, si în final, m ai devreme sau mai târziu, totul se va întoarce la aceasta stare de fericire. 2 Un vizitator i-a pus urmatoarea întrebare lui Yogananda: "Nu este putin cam limi tator sa-L definim pe Dumnezeu ca o bucurie, o beatitudine si sa asimilam cautarea umana a lui Dumneze u cu dorinta de a cunoaste fericirea? A-ti îndeplini datoria este, adeseori, mult mai important de cât a cauta sa-ti realizezi propriile aspiratii. Dumnezeu este un concept atât de important, încât eu nu pot sa mi-L imaginez doar ca o simpla exaltare de fericire. Am citit undeva despre minunata solemnitate a vie tii traite în prezenta lui Dumnezeu. Trebuie sa recunosc ca gasesc acest concept mult mai satisfacator". Paramahansa Yogananda a raspuns: "Ti-ar place sa traiesti în aceasta minunata so lemnitate, pentru eternitate?" "Da, dar eu înca nu pot sa-mi imaginez eternitatea" - a admis vizit atorul. "Si trebuie sa recunosc ca as astepta înca ceva mai mult". "Vezi" - i-a raspuns Yogananda - "trebuie sa-L cautam pe Dumnezeu cu devotiune, cu daruire, cu aspiratie. Dar, oare am dori si am cauta ceva ce este abstract pentru mintea noa stra, ceva ce chiar ne înfricoseaza. Oamenii îl tin pe Dumnezeu la distanta atunci când ajung sa-L priv easca cu frica. Ei merg la biserica având sentimentul unei datorii solemne si-si pun fete serioase ca si cu m ar merge la o înmormântare. Adevarul este ca, de fapt, gasindu-L pe Dumnezeu, participam la în mormântarea tuturor suferintelor noastre. În fata Tatalui celest, trebuie sa ne comportam ca niste mici copii; aceasta est e atitudinea pe care El o iubeste. Teribilele responsabilitati ale Universului îi sunt suficiente; totul î i apartine; El stie tot; El este atotcunoscator si atotputernic. Dragostea noastra este singurul lucru care îi lipseste. Ceea ce asteapta de la n oi este dragostea noastra, încrederea noastra în El, bucuria noastra în bucuria Sa infinita. El nu cere de la noi definitii teologice laborioase, El nu doreste rugaciuni for mulate perfect ca sa nu-I raneasca augustele-I urechi. Ceea ce doreste de la noi este sa-L iubim în totala simplitate, la fel ca niste copii". 3 Un barbat înlantuit în nenumarate responsabilitati sociale l-a întrebat: "Care e ste locul datoriei în cautarea fericirii interioare?" Sri Yogananda i-a raspuns: "O viata fara responsabilitati ar fi consacrata ego-ului si nu

lui Dumnezeu. Cu cât o persoana se consacra mai mult fiintei sale, cu atât mai p utin ea poate sa ajunga sa perceapa fericirea autentica. Nu este usor sa-ti faci datoria mai ales ca rezult atele nu sunt întotdeauna cele asteptate, cele dorite. Accesul la fericirea divina este o munca de lunga durata . Omul trebuie sa-si îndeplineasca obligatiile terestre daca, cu adevarat, doreste sa atinga libertat ea eterna". 4 "Ce este raul?", a întrebat într-o zi un discipol. "Raul", i-a raspuns Yogananda," este absenta armoniei, a binelui. Aceasta ne fac e sa ne simtim rau. Putem noi spune ca un tigru face un rau când îsi omoara victima? A omorâ este însasi n atura tigrului, este ceea ce însasi Dumnezeu i-a daruit. Legile naturii sunt impersonale. Raul apare atunci când o fiinta numai are posibilitatea de a accede la starea de armonie. Tot ceea ce ne separa de aceasta stare reprezinta raul pentru noi, pentru ca ne îndeparteaza de la întelegerea naturii noastre autentice, de întelegerea telului pe care trebuie sa-l urmarim în viata. Din acest motiv scrierile religioase iau atitudine împotriva luxului si a orgoliului. Aceste comandamente sunt daruite pentru binele omului si nu pentru cel al lui Dumnezeu. Ele îl avertizeaza pe cel imprudent ca desi anumite atitudini si actiuni pot sa para la prima vedere satisfacatoare, ele sfârsesc conducând fiint a nu spre fericire ci spre suferinta si durere. 5 Legea vietii are ca finalitate armonizarea fiintei atât cu natura sa interioara, subiectiva, cât si, bineînteles, cu cea exterioara ei, obiectiva. Daca va veti atinge cu degetele de o plita înci nsa va veti arde. Durerea fizica este advertismentul Naturii, pe care-l primim pentru a întelege ce trebui e sa evitam pentru a ne pastra integritatea corporala. Daca îi tratati pe cei din jurul dumneavoastra cu rautate, cu siguranta ca Viata va va trata într-un mod asemanator, iar în final inima voastra va împietri si vi ata voastra va deveni trista si searbada. Prin astfel de exemple, Natura va avertizeza ca printr-o atitudine diz armonioasa ajungeti sa va raniti propriul Sine. Daca recunoasteti existenta acestei legi si aliniati ei to ate actiunile voastre va veti bucura de o fericire durabila, de o sanatate de fier si de o perfecta armonie, a tât în universul nostru launtric cât si în relatiile noastre cu întreaga creatie. 6 "Daca noi suntem cu adevarat copiii lui Dumnezeu si el ne iubeste, de ce exista atunci atâta suferinta?" "Suferinta a fost creata pentru ca fiinta umana sa înteleaga ca aceasta lume nu este adevarata ei casa. Daca lumea pe care o percepem cu ajutorul simturilor ar fi perfecta, câti dintre noi am urmari sa-l descoperim pe Cel Transcendent? Chiar si asa, în lumea aceasta plina de suferinta si bucuri i iluzori, nu vedeti cât de putini sunt cei care îl cauta în mod autentic pe Dumnezeu? Cum spune Krishn; "di n o mie de oameni, poate unul". Legea Vietii este aceasta: cu cât traim în mai putina armonie cu adevarul nostru interior, cu atât mai mult

suferim. Daca respectam însa aceasta lege divina, nici una din vicisitudinile vi etii nu ne va mai influenta negativ fiinta si nu ne va mai putea rapi sublima stare de beatitudine a Sinelui nostru Suprem. 7 Am întâlnit un sfânt în India care avea o sotie materialista. Pentru un aspirant spiritual o astfel de companie poate sa ridice adevarate prob leme. Acest sfânt mi-a spus:"Am reusit sa o pacalesc toata viata. Ea nu banuieste cine sunt." El, de fa pt, dorea sa spuna ca ea nu putea sa-l distraga din starea de pace interioara pe care o simtea în starea de comuniune cu Divinul. Cele mai mari dificultati exterioare nu o sa te poata afecta în nici un fel atunci câ nd ajungi sa fuzionezi cu Sinele launtric. 8 Un discipol ce era deranjat de muste si tantari în timp ce muncea în gradina ash ramuluis-a dus sa-l întrebe pe Yogananda:"Maestre de ce pacea unor astfel de locuri sfinte este perturbata d e aceste vietati?" Maestrul i-a zâmbit si i-a raspuns:"Este un alt mod prin care Dumnezeu ne ajuta sa ne mentinem pe calea care ne duce catre El." 9 Un membru al organizatiei noastre l-a Intrebat pe Paramhansa Yogananda: "Unii su stin ca este nepotrivit sa fi fericit când exista atâta suferinta în lume. A fi preocupat de obtinerea f ericirii personale nu implica o lipsa de compasiune fata de nefericirile celor din jurul tau? Iisus este descris ca un sfânt ce a suferit si nu ca un întelept al bucuriei." "Iisus pe care eu l-am cunoscut", i-a raspuns maest rul, "este plin de fericire. Nu are nici o umbra de tristete. E adevarat ca el deplânge suferintele omenirii, da r aceasta stare de compasiune nu are nimic de-a face cu nefericirea. Cei care au cunoscut beatitudinea divina pot sa manifeste compasiune pentru cei din preajma lor, iar acest fapt nu diminueaza în nici un fel intensitatea trairii lor interioare. Fericirea este de fapt panaceul pe care toti îl cautam, fie ca suntem constienti sau nu. Cu cât o fiinta este mai fericita, cu atât mai mult doreste sa împarta aceasta stare sublima cu cei d in jurul ei. Fericirea divina provine din constientizarea Sinelui, iar suferinta provine din ignoranta, din nesesizarea adevaratei noastre naturi divine. Doar un om care a atins nivelul de constiinta al comuniunii cu Dumnezeu, de identificare cu Sinele Suprem, poate sa manifeste cu adevarat o aut entica stare de compasiune. PACATUL ESTE IGNORANTA 1 "Ce este pacatul?' l-a întrebat într-o zi un discipol pe Yogananda. "Pacatul este greseala; se naste din ignoranta", a raspuns Maestrul. "Ce este ignoranta, ce este greseala?" "Ignoranta este o lipsa a trezirii fiintei fata de realitatiile spiritului si în locuirea acestor realitati cu un vis iluzoriu. Greseala se bazeaza întotdeauna pe o proasta întelegere." "Pacatul nu este de fapt o nesupunere fata de comandamentele divine?" "Bineînteles", a raspuns Yogananda,"dar puneti urmatoarea întrebare. De ce Dumne zeu a dat aceste

comandamente umanitatii. El nu a facut acest lucru în mod arbitrar si cu siguran ta nu a facut acest lucru pentru ca sa ne împiedice sa fim fericiti. Ci mai degraba pentru ca sa ne averti zeze ca anumite genuri de comportament risca sa determine ca iluzia sa stapâneasca mintea noastra si sa ne îndepartam astfel de adevarata fericire. Daca consideram pacatul ca o nerespecatare a comandamentelor date de Dumnezeu, ne putem imagina ca raspuns supararea lui Dumnezeu si judecata severa pe care o vom suporta. Dar trebuie sa nu uitam ca Dumnezeu ne apartine, ca suntem copiii sai, de ce sa ne j udece, de ce sa ne pedepseasca? De fapt, noi însine suntem cei care ne judecam în momentul în care stim ca am facut un lucru reprobabil. Daca, din contra, asimilam pacatul ca fiind o greseala, vom întelege ca greselil e noastre pot fi corijate. Facând aluzie la gurul sau, Paramahansa Yogananda a continuat:"în timp ce scriam "Autobiografia unui yoghin " Sri Yukteswar adeseori îmi spunea:'Uita trecutul. Vietile trecute ale o amenilor sunt pline de nenumarate greseli. Conduita omului este perfecta doar din momentul în care atin ge comuniunea cu Divinul. Toate momentele viitorului vor fi ameliorate prin intermediul efortului spiritua l pe care-l faci în prezent. Adeseori le aduc aminte celor din jurul meu aceasta zicala: Un sfânt este un pac atos care n-a abandonat niciodata lupta. 2 Într-o zi Yogananda vorbindu-ne despre Yama si Niyama ne-a spus:"De ce este o cr ima un pacat? Pentru ca acest sufulu al vietii care este noi este acelasi cu cel care exista în toate creaturile. A refuza dreptul la viata unei fiinte înseamna a nega realitatea acestei vieti u niversale a carei expresie suntem si noi. Din punct de vedere spiritual, de fapt, crima este o sinucidere. De ce este furtul un pacat? Ceea ce luam de la altii de fapt furam si de la prop ria noastra persoana pentru ca Sinele celorlalte persoane este si propriul nostru Sine. Un hot sfârseste înt otdeauna prin a însaraci. A plasa dorintele egoiste deasupra realizarii Sinelui Suprem, este asemeni a ne ta ia legatura cu unica sursa a vietii. Luând de la ceilalti pentru a avea câstiguri egoiste, fiinta îsi înguste aza propria identitate în loc sa sio expansioneze. Pe de alta parte consacrând celorlalti actiunile noastre ne dezv oltam aceasta identificare. De ce este un pacat sa mintim? Pentru ca minciunile ne separa de adevarata reali tate, de Adevarul Ultim, care este singurul, precum spune Isus, ce ne va conduce la eliberare. Mintind ne izolam de ajutorul generos si plin de iubire oferit de Univers celor care traiesc în armonie cu rea litatile sale. Mincinosul distruge fundamentul a tot ceea ce el doreste sa realizeze în aceasta lume. El sfârseste prin a întelege ca întregul edificiu a fost construit din nisip. Invers, cuvintele simp le ale unui om sincer se rasfrâng asupra întregului Univers. De ce este luxul o crima? Pentru ca el reprezinta o dragoste contrafacuta. Luxul antreneaza fiinta într-o

directie opusa împlinirii interioare realizata de o iubire adevarata. Adevarata dragoste este abandonul total al fiintei în oceanul iubirii universale, este totala lipsa a egoismului. Cautând propria placere în detrimentul celorlalti, fiinta senzuala pierde din forta sa vitala interioara. E a se separa de adevarata bucurie si chiar poate ajunge sa absolutizeze perceptiile sale senzoriale, dar s ingurul efect obiectiv care se va putea observa va fi starea de totala dizarmonie, atât interioara cât si ex terioara. Pentru ca dizarmonia este calea autoafirmarii. Persoanele care urmaresc doar propria feric ire egoista îsi distrug echilibrul fiintei lor. Ele devin din ce în ce mai obosite, mai nervoase, îmbatr ânesc prematur si toate acestea se întâmpla pentru ca ele se pun în contradictie cu natura lor interioar a, cu firea lor. Oricare pacat este tocmai o negare a fiintei noastre profunde, a acestei vieti infinite care e ste singura realitate ce sta la radacina vietii. 3 Un barbat ce se plimba într-o regiune în care se gaseau diamante a descoperit un loc unde se gaseau mici bucati de sticla stralucind în soare. "Diamante!", a strigat cu entuziasm. S-a aplecat sa ridice unul dar a descoperit ca era doar o bucata de sticla spart a. În dorinta sa de a descoperi diamante a verificat fiecare bucatica, taindu-se la degete, dar fiecar e bucata s-a dovedit a fi doar sticla. Aceasta este calea pacatului, este acea stralucire falsa care atrage, dar care î n momentul în care o experimentam descoperim ca nu ne face cu adevarat fericiti. Aceasta experienta poate sa-l faca sa sufere pe cel care o traieste. Întotdeauna aceasta experienta va conduce la dezamagiri. Placerile simturilor pot sa sfârseasca numai în monotonie, dezgust, angoasa, sat ietate. De ce? Pentru ca identificându-va cu simturile voastre nu puteti descoperi adevaratul vostru Sine . 4 Este usor sa pacatuiesti. Efectele pacatului nu pot fi cu usurinta anulate. Dupa ce am curatat usturoi mâinile întotdeauna miroase. Trebuie sa treaca mult timp pentru ca sa reusim sa scapam d e acel miros. Dar important este ca acel miros poate fi eliminat. La fel poate fi eliminat si pacatul cu ajutorul meditatiei, rugaciunii, sau unei gândiri si actiuni corecte si prin gratia lui Dumnezeu. De acest lucru sa nu va îndoiti niciodata. Toate pacatele t rebuiesc spalate pâna întrun final. Dar de ce sa facem lucruri care într-un final, cu mult efort din partea noastra, va trebui sa le desfacem. 5 Când dorinta ne tulbura mintea întotdeauna este important sa ne amintim acest ma re adevar:"Când neinunda starea de beatitudine, orice suferinta dispare." 6 Nu te identifica niciodata cu greselile pe care le comiti. Tu esti copilul lui D umnezeu. Întotdeauna raporteaza-te la relatia ta eterna cu EL.

7 Cel mai mare pacat pe care o fiinta poate sa-l faca este sa se considere un paca tos. Pentru ca doar gândind asa deschizi usa si inviti pacatul sa intre în mintea ta. 8 Sa te definesti în termenii limitarii umane înseamna sa desacralizezi imaginea D ivinului din fiinta ta. 9 Nu te preocupa de defectele pe care le ai. Reaminteste-ti din contra de bunele t ale actiuni si de binele care exista în întreaga lume. Convinge-te de perfectinea ce exista în tine. Acea sta te va incita sa-ti reamintesti de natura ta eterna de copil al Divinului. 10 O camera poate ramâne în întuneric timp de mii de ani dar atunci când aducem lum ina întunericul dispare. La fel se întampla si cu pacatul. Nu poti sa elimini pacatul din mintea unei fii nte, la fel cum nu poti sa elimini întunericul dintr-o camera cu ajutorul unui bat. Si concentrându-va asupra iluzi ei nu faci decât sa amplifici forta sa asupra mintii tale. Cu ajutorul meditatiei profunda si devotiunii, întunericul va dispare, ca si cum niciodata nu ar fi existat. 11 "Suntem cu totii niste pacatosi." Adeseori ma întreb daca nu este o mândrie pent ru cei care afirma aceasta. Exista o distinctie între crestinism si ceea ce numesc eu bigotism. Crestinismul este învatatura autentica a lui Isus. Bigotismul este ceea ce a rez ultat din învataturile lui Isus dupa ce au fost interpretate de asa-zisi crestini. Isus Christos a fost crucific at o data, dar învataturile sale au fost crucificate de milioane de ori de diferite fiinte, care se considera bun i crestini. De ce sa te consideri un pacatos? Din când în când poti sa gândesti acest lucru, ca o dovada de umilinta, cu conditia ca întreaga ta atentie sa fie focalizata asupra maretiei lui Dumneze u si nu asupra micimii tale în comparatie cu El. De ce sa ne focalizam atentia numai asupra limitarilor noastre . Daca doresti sa gasesti un obiect de valoare îngropat în pamânt, nu trebuie sa t e gândesti la acel obiect în momentul în care sapi? Daca îti vei concentra mintea numai asupra pamântului, ve i putea sa pierzi din vedere obiectul pe care îl cauti si în final sa abandonezi întreaga cautare. 12 Nu contabilizati niciodata greselile voastre. Urmariti sa vedeti daca dragostea voastra pentru Dumnezeu este profund sincera, pentru ca pe Dumnezeu nu-l deranjeaza imperfectiunea voast ra, greselile voastre; pe Dumnezeu îl deranjeaza indiferenta. 13 Daca acoperim un obiect aurit cu un voal negru, vom spune ca este negru? Bineînt eles ca nu. Vom stii întotdeauna ca în spatele acelui voal obiectul este aurit. Tot asa, atunci când vom îndeparta valurile ignorantei care acopera Spiritul, vo m descoperi frumusetea neschimbatoare a naturii noastre divine. 14 O data am asistat la o slujba celebrata de o femeie evanghelista foarte cunoscut a. În mijlocul slujbei ea a

început sa spuna: "Sunteti cu totii niste pacatosi. Îngenunchiati!" M-am uitat î n jurul meu; în acea adunare eram singurul care am ramas în picioare. Nu puteam accepta ca ea sa afirme ca su nt un pacatos. 15 Daruieste-i lui Dumnezeu tot ceea ce faci, tot ceea ce gândesti, si bun si rau. Spunând aceasta nu ma refer ca tu sa faci în mod deliberat lucruri rele. Dar când le faci din inconstienta, pentru ca înca anumite obiceiuri sunt prea puternice, spune-i mintii tale ca Dumnezeu este cel care act ioneaza prin tine. El este cel care viseaza propria ta existenta. Te-ai lasat hipnotizat de gândul slabiciunii tale. Daca îl vei face pe Dumnezeu responsabil de ea aceasta te va ajuta sa elimini aceste gânduri si forta pe care o au ele asupra fiintei tale. Vei descoperi atunci ca este mult mai usor sa recunosti în tine însuti imaginea perfecta a lui Dumnezeu. 16 Nu-ti fie niciodata teama de Dumnezeu. Spune-i toate lucrurile pe care le-ai fac ut gresit. Reaminteste-I ca esti copilul Lui. Aceasta te va ajuta mult mai mult decât sa te lamentezi spunând:"Dumnezeu, sunt un pacatos, sunt un pacatos." Esti creat dupa imaginea Sa. Roaga-te asfel:"Dumnezeu, am gresit. Daca vrei sa ma pedepsesti, fa-o, dar atunci când voi ajunge sa te cunosc nu voi mai fi tentat." Vorbeste-i simplu. Nu noi am cerut sa fim creati; nu noi am cerut sa cunoastem tentatia. Un întelept din India obisnuia sa se roage astfel: "Dumnezeule, nu eu am dorit c a Tu sa ma creezi, dar odata ce Tu ai facut aceasta, acum este de datoria Ta sa ma ajuti sa ma eliberez ." Vorbeste-i cu multa dragoste. Atunci, indiferent de greselile tale, El te va ajuta sa-ti elimini imp erfectiunile si te va conduce înapoi în Casa Divina, unde de fapt este locul tau. 17 Simplul fapt de a gândi ca nu suntem liberi este suficient pentru a ne împiedica sa constientizam ca în esenta suntem de-a pururi liberi. Daca nu putem sa eliminam aceasta idee nu vom reusi niciodata sa intram în samadhi. Samadhi nu este ceva ce trebuie sa obtinem; este ceva ce deja avem. Întru eternitate existam în comuniune cu Dumnezeu si doar pentru o scurta perioada de timp suntem rapiti de iluzie, dupa care suntem din nou liber în El. "Maestre", l-a întrebat într-o zi un discipol pe Yogananda. "Daca eu as pretinde ca sunt liber aceasta nu ar fi suficient ca sa devin liber nu-i asa?" "Ba da", si Maestru a adaugat cu un surâs,"dar tu ti-ai raspuns singur la întrebare. Tu ai spus "ace asta nu ar fi suficient ca sa ma faca sa fiu liber."" 18 Desi era o persoana plina de compasiune pentru toate fiintele, Paramahansa Yogan anda era foarte ferm, chiar sever în ceea ce priveste problema pacatului, atunci când circumstantele o cereau. O tânara femeie din Chicago s-a îmbolnavit de sifilis* de la iubitul ei. Pentru a se razbuna pe el si pe toti barbatii, ea s-a gândit sa-i infecteze pe toti cei cu care va face cunostinta.

Obtinând o întrevedere cu Maestru, ea i-a surâs într-un mod provocator si i-a sp us:"Sunteti o persoana foarte simpatica." "Pacat si boala!" i-a spus Maestru taios. Femeia a bufnit în plâns dupa care si-a confesat întreaga ei poveste. Dupa ce i-a promis sa nu mai greseasca ,Maestru a ajutat-o sa se vindece si-a tr imis-o acasa. 19 "Îmi pare rau pentru cei care sunt bolnavi," a spus Maestru. "De ce sa nu am aceiasi stare de compasiune si pentru cei care sunt în pacat; ei sunt "bolnavi" spiritual." 20 Ignoranta spirituala este cel mai mare pacat. Ea face ca toate celalalte pacate sa devina posibile. 21 Într-o zi o femeie a venit la mine si a început sa strige:"Trebuie sa te salvezi prin sânge." "Da-mi câtiva mililitri de sânge", i-am spus eu. Ea a fost uluita de raspunsul meu. Ce stiu fiintele fanatice despre adevarurile spirituale. Ele folosesc minunate cuvinte doar ca sloganuri si vorbesc despre sângele lui Isus, continuân d însa sa traiasca în pacat. Si ele îsi imagineaza ca daca îi acuza pe cei din jurul lor ca sunt niste pacato si vor reusi sa transceanda pacatul. Daca doresc cu adevarat ca Isus Christos sa-i salveze trebuie sa aspire sa intre în comuniune cu el descoperind tacerea interioara. Trebuie sa învete sa-L "primeasca" precum spune Biblia în sufletele lor. Numai atunci vor fi capabili sa devina Fiii lui Dumnezeu.* 22 Am asistat într-o zi la predica unui "mare" preot si nu o sa uit niciodata modul teatral în care articula cuvintele, "cu suflet", si felul în care cerea auditoriului sa accepte "Puuuuuru l Duh Sfânt". Aceste cuvinte erau pronuntate cu o absurda emfaza dramatica. Astfel de persoane nu sunt inspirate de Duhul Sfânt, ci de un nesfânt teatralism . 23 "Este bine sa ne confesam?", l-a întrebat într-o zi pe Yogananda un crestin orto dox. "Aceasta ne ajuta în masura în care ne recunoastem propriile greseli. Însa, doar sinceritatea fata de noi însine nu este suficienta pentru a îndeparta consecintele greselilor noastre. Da r daca simti cu adevarat nevoia sa te confesezi, confeseaza-te unui barbat sau unei femei întelepte. Numa i o astfel de persoana poate sa te ajute. Altfel, poti sa primesti un sfat gresit. La fel cum Isus spunea:"Daca un orb conduce un alt orb amândoi vor cadea în groa pa."* A te confesa unui sfânt este minunat. Dar nu te confesa unei persoane care nu este trezita sp iritual. Cu Dumnezeu fii întotdeauna sincer si deschis. De El nu trebuie sa ascunzi nimic." "Dar nu sunt preotii abilitati sa ne ierte greselile?" a continuat vizitatorul crestin. "A absolvi de greseli pe altcineva înseamna a-l scuti de consecintele pacatelor* sale. Întreaba-te daca ei sunt cu adevarat capabili sa-ti ierte pacatele, de exemplu p acatul de a mânca prea mult. Pot sa te ajute ca aceasta sa nu-ti mai dea dureri de stomac?"

24 Nu trebuie sa te preocupi de pacatele tale. Trebuie sa-ti focalizezi întreaga fi inta pntru a-L chema pe Dumnezeu spre tine cu toata dragostea. Nu ascunde nimic de El. El îti cunoaste o ricum toate greselile, chiar mai bine decât le cunosti tu. Fii total deschis fata de El. S-ar putea sa ti se para mai usor sa te rogi la Dumnezeu privindu-L sub aspectul de Mama Divina, pentru ca acest aspect împlica o iertare absoluta. Roaga-te astfel:"Divina Mama, bun sau rau, sunt copilul tau. Tu trebuie sa ma eliberezi." Chiar si femeile mame îsi iubesc copiii obraznici l a fel de mult ca pe cei buni si ascultatori. Uneori îi iubesc chiar mai mult pentru ca nevoia lor de dragoste este mult mai mare. Nu-ti fie teama de Mama ta Divina. Cheam-o astfel din întreaga inima:"O Mama Div ina, primeste-ma în bratele tale si nu ma abandona în întunericul ignorantei!"* 25 Dumnezeu te iubeste la fel de mult ca pe Isus, Krishna sau alti mari sfinti si m aestrii spirituali. Tu esti o picatura din Marele Ocean al Spiritului, iar oceanul este format în mod egal din toate picaturile sale. Si tu esti o parte din Dumnezeu. Acest statut ti-a fost conferit de Dumnezeu îns usi. Tu apartii Lui. 26 Fii în permanenta constient de ideea perfectiunii tale în Dumnezeu. Aurul ramâne aur chiar daca este îngropat în pamânt de-a lungul anilor. 27 Dumnezeu doreste sa ne elibereze din teribila tornada a vietii. Este unica sa do rinta în ceea ce ne priveste. Pentru ca El ne iubeste pe toti si nu doreste ca noi sa suferim. El es te "personal" interesat de eliberarea noastra, fiind plin de compasiune. 28 Un barbat urma sa moara în curând de diabet. Doctorii nu-i mai dadusera decât tr ei luni de viata. El si-a spus:"Daca nu mi-au mai ramas decât trei luni de viata îmi voi petrece aceste tr ei luni în cautarea lui Dumnezeu." Din clipa aceea, a început sa mediteze zilnic din ce în ce mai mult s i din ce în ce mai serios. Se ruga în tot acest timp astfel:"Dumnezeu, intra te rog în acest templu distrus ." La capatul celor trei luni mai traia înca. A trecut un an si el a continuat sa se roage cu intensitate. Aju nsese sa mediteze 18 ore pe zi. Într-o zi, când trecusera deja trei ani, o mare lumina i-a umplut întreaga fiint a. A fost coplesit de o stare de extaz. Revenind din aceasta stare divina, a realizat ca s-a vindecat complet. "Doamne", a spus el "dar eu nu te-am rugat sa ma vindeci. Tot ce te-am rugat a f ost ca tu sa vii în fiinta mea." Atunci a auzit vocea lui Dumnezeu raspunzându-i:"Acolo unde straluceste lu mina mea tenebrele nu mai pot exista." Dupa aceea, acest om sfânt a scris cu degetele sale pe nisip :"în aceasta zi, Dumnezeu mi-a vizitat templul distrus si l-a reconstituit." LEGEA KARMEI 1 Un vizitator la întrebat într-o zi pe Yogananda:" în Biblie sta scris ca cei rai vor fi pedepsiti si cei buni

recompensati. Dumneavoastra credeti în aceasta învatatura?" Paramahansa Yogananda i-a raspuns: " Bineînteles. Daca acceptam principiul cauzei si a efectului în natura, la fel cum acceptam legea a ctiunii si a reactiunii în fizica, cum sa nu credem ca aceasta lege naturala include si actiunile fiintei u mane. Nu facem si noi, oamenii, parte din aceasta ordine a naturii? Aceasta este legea karmei. "Cine se amana vânt culege furtuna!"* Daca vei semana raul, raul îl vei culege, sub forma suferintei. Daca vei semana binele, vei culege binele sub forma bucuriei interioare. Vizitatorul a continuat sa-l întrebe:"Cât de specifica este aceasta lege? în fiz ica legea mentioneaza ca pentru orice actiune exista o reactiune egala si de semn contrar. În natura, efe ctele sunt foarte specifice si doar în mod vag legate de cauzele lor. Totusi, când este vorba despre comportamentul uman, am fost învatati sa consider am recompensa sau pedeapsa pentru comportamentul nostru în termeni generali. Ni s-a spus ca daca s untem buni vom merge în paradis, daca nu în infern. Dar oamenii nu cred cu adevarat ca vor recolta re zultatele specifice ale actiunilor lor." Yogananda a explicat în continuare:"Legea Karmei este foarte ex acta. Dupa rationamentul obisnuit, uman, fiintele bine orientate se vor bucura pentru eternitate în parad is, pe când fiintele rau orientate vor suferi, tot pentru eternitate, în iad. Nu exista suferinta eterna. Cum ar putea actiunile noastre, realizate în ani terestri, sa merite o pedeapsa eterna? Poate o cauza f inita sa produca un efect etern? Pentru a întelege legea karmei trebuie sa întelegem ca formele-gândn sunt niste sfere de energie. Universul, la o ultima analiza, nu este compus din materie ci din constinta. Mat eria este subordonata mai mult decât ne-am putea imagina puterii gândului. De fapt, forta vointei comanda energia care la rândul sau actioneaza asupra mate riei. Materia este energie condensata. Cu cât vointa este mai puternica cu atât sunt mai intense en ergiile declansate si impactul obtinut asupra lumii fizice. O vointa puternica, mai ales daca este în armonie cu Constiinta Cosmica, poate produce miracole. Poate vindeca boli incurabile si poate face mul t bine oamenilor. Ea poate garanta succesul în toate actiunile. Chiar si anotimpurile se supun omului cu o vointa puternica si cu o credinta pro funda. Chiar si fiinte care nu au atins un nivel înalt de evolutie spirituala îsi model eaza într-un mod inconstient destinul în concordanta cu modul în care îsi folosesc forta vointei. Pentru ca n ici o actiune din Univers nu este un eveniment izolat. Întotdeauna, orice actiune determina o reactiune în Univers care corespunde tipu lui de energie si fortei cu care a fost emisa. Orice actiune are la origine vointa care dirijeaza energia catre un scop anume. Definitia puterii vointei este în consecinta urmatoarea: dorinta ce canalizeaza energia catre un anumit sc op. Energia emisa, la fel ca si în electricitatea, genereaza un câmp care atrage con

secintele specifice actiunii. Forta ce determina ca actiunii umane sa îi corespunda o anumita reactiune cosmic a este ego-ul. Identificarea cu ego-ul face ca actiunile fiintei sa aibe anumite consecinte spe cifice. Astfel, fiecare actiune a noastra, indiferent daca este în plan fizic sau în plan mental (manifesta sau intentionala), mai devreme sau mai târziu va chema un anumit efect. Efectele actiunilor noastre, bune sau rele, nu apar în mod necesar abia în existentele viitoare. Arareori consideram actiunile noastre ca fiind negative. In tot ceea ce facem av em tot timpul impresia ca suntem bine intentionati. Dar daca actiunile noastre creeaza disarmonie vreunei alte fiinte, putem fi siguri ca aceste efecte le vom suporta si noi la rândul nostru sub forma unor dezechili bre. Fiecare gând antrreneaza un gând corespondent ca raspuns. Suferintele umane nu sunt o pedeaps a, un semn al mâniei lui Dumnezeu. Mai degraba sunt un semn al nerespectarii legilor divine de catre om. Legea karmei este infailibila si inexorabila în actiunea sa. 2 Un discipol îl întreaba pe Yogananda: "Maestre, karma este doar individuala sau se poate vorbi si despre o karma colectiva, a unui grup de oameni?" "Karma este actiune, indiferent daca aceasta este fizica sau mentala, individuala sau colectiva." "Dar în ce masura este influentat un indivi d de o asemenea karma colectiva?" "Acesta depinde esentialmente de configuratia karmei sale individual e"- i-a raspuns maestrul."Uneori însa, în cazul unor accidente sau calamitati(prabusirea unui av ion sau un cutremur), karma colectiva prevaleaza în fata celei individuale. Karma unei natiuni depinde de gradul în care acel popor, ca un întreg, a actiona t în armonie cu legea divina. Adeseori am auzit ca S.U.A. nu poate fi cotropita datorita faptului ca a re o karma buna, în ciuda unor mici greseli pe cere le-a facut în trecut. Animalele produc si ele karma, dar ele sunt mai mult influentate de karma colect iva decât de cea individuala." 3 "Vei suporta întotdeauna o karma negativa daca omori pe cineva?" "în majoritatea cazurilor da, dar exista si exceptii.Depinde de intentiile din spatele acestui act. Un soldat care îsi om oara dusmani fiind constient ca apara o cauza justa, de exemplu îsi apara tara, nu va suporta o karma negativ a; ba chiar pot exista situatii în care un asemenea act genereaza karma pozitiva. Discipolul a continuat sa întrebe: "Ce am putea spune despre soldatii americani din Koreea. Ce fel de karma îsi genereaza ei?" "A lupta pentru aceasta cauza este un lucru drept. Raul trebuie sa fie învins daca dorim ca lumea întreaga sa ajunga libera de orice fel de dominatie(economica, po litica etc)." 4 Un ascultator l-a întreabat pe Paramhamsa Yogananda: "în "Autobiografia unui yog hin" l-ati citat pe Sri Yukteswar care spunea ca este un pacat sa omori orice fiinta vie (si aici intra nu-i asa, si gândacii, tântarii

etc.)* - ce parere aveti dumneavoastra?" Maestrul a raspuns: "Este mai bine sa o mori creaturi raufacatoare decât sa lasi sa fie primejduita viata vreunei fiinte umane. Aparen t, acest gen de vietuitoare este inofensiv, dar s-a constatat ca în tarile în care ele se pot înmultii în vo ie rata mortalitatii este foarte mare, datorita maladiilor pe care aceste insecte le propaga - maladii care apar cu o frecventa mult mai mica în tarile care i-au masuri de dezinsectizare. De altfel, aceste insecte sunt instrumentul raului si raul trebuie sa fie tinut sub control," 5 "Câte feluri diferite de karma exista?" - întreaba un discipol care se gândea la diversitatea sentintelor judecatoresti." "Tu confunzi karma cu pedeapsa" - i-a raspuns maestrul. "Totusi, trebuie sa nu uitam ca o actiune poate fi buna, rea sau neutra - neutra litate care ajuta uneori la tranzitia dintre bine si rau. Dupa scripturi, însusi Universul este rezultatul î mpletirii a trei calitati, sau guna: armonia, actiunea si raul. Prima calitate, "sattva guna", eleveaza constiinta fiintei conducând-o catre Dum nezeu. Calitatea actiunii, sau "raja guna", determina fiinta sa actioneze prin intermediul ego-ului ei, dar nu neaparat într-un sens negativ. Ultima calitate, numita "tamas guna", este negativa datorita faptului c a ea este cea care întuneca întelegerea umana. Majoritatea oamenilor sunt materialisti, ei actionând numai p entru câstiguri personale. Unii chiar actioneaza pentru a face rau, cu bunastiinta. Consecintele actiunilor sunt la fel de numeroase ca si actiunile însele. Biblia spune: "De va varsa cineva sânge omenesc, sângele ac eluia de Bunul Domn se va varsa!"* Acesta nu este un comandament, ci o explicare a legilor divine. Isus a spus unui om pe care l-a vindecat: "De acum în colo sa nu mai pacatuiesti pentru ca sa nu ti se întâmple ceva si mai rau".* Relatia cauza-efect este clara. Boala acelui om se d atora pacatelor sale. Pe de alta parte, sa ne gândim la o persoana care are succes fara sa depuna nici un fel de efort. Actiunile lui sunt pline de armonie. De unde îi vine atâta noroc? Este foarte simplu. Karm a cea buna este cea care se manifesta, iar cauzele care au generat-o sunt invizibile pentru cel ignorant. " "Dar sunt atâtea cazuri în care criminali înraiti au murit foarte linistiti, în paturile lor. Si sunt foart multi oameni care traiesc în lux fara sa faca nimic pentru a merita acest lucru." "E adevarat", i-a raspuns Yogananda. "Acesta este motivul pentru care nu putem disocia legea karmei de cea a reîncarnarii. Ele se completeaza reciproc. O singura viata nu este suficienta pentru a încheia nenumaratele datorii generate într-un sejur terestru." 6 "Mie mi se pare nedrept" - se lamenta un discipol-"ca suntem amendati pentru fap te pe care le-am realizat si despre care nu stiam la momentul acela ca sunt negative." "Ignoranta noastra nu schimba aceasta lege cosmica. Daca cineva conduce distrat masina si o izbeste de un copac, ranile pe care le va capata nu vor fi mai putin dureroase doar pentru faptul ca el a fost neatent. Trebuie sa înveti s

a-ti armonizezi actiunile cu Vointa Creatorului. Sri Yukteswar mi-a spus într-o zi: "Cosmosul ar fi un adevarat haos daca nu ar e xista legile divine."* 7 Într-o zi, Maestrul a fost întrebat: "Tot ceea ce ne spui tu noua este deosebit de complex. Daca ne gândim ca Universul este infinit, imediat remarcam ca si numarul legilor divine trebuie sa fie la fel. Ma însel oare?" "Nu este atât de complicat precum pare. În Bhagavad Gita se spune ca fortele rau lui sunt nenumarate; în schimb, cele ale binelui sunt doar câteva. Isus Christos descrie si el calea pie rzaniei ca fiind un drum larg, în comparatie cu strâmta poarta care duce la Viata Vesnica.* Caile care înlantui esc fiinta sunt foarte întortochiate; calea ce duce catre Dumnezeu este simpla si directa. Pentru a aju nge pe aceasta cale trebuiesc respectate câteva reguli simple, iar cea mai importanta este urmatoare a: "iubeste-l pe Dumnezeu!"" "Iertate-ti sunt pacatele" a spus Isus "pentru ca mult ai iubit."* DESPRE REÎNCARNARE 1 De ce se naste un copil infirm? Legea reîncarnarii este singura care poate da o explicatie satisfacatoare. Oamenii considera copilul ca pe un mic bebelus inocent, dar daca acesta s-a nasc ut infirm acesta arata ca într-o viata anterioara a încalcat legea divina. Aceasta nesocotire a legii divi ne la privat de sansa ca în existenta aceasta sa aibe picioare sanatoase. Acesta este motivul - datorita faptului ca Spiritul modeleaza corpul - pentru ca re atunci când a revenit întrun corp fizic, aceasta persoana nu a fost capabila sa-si creeze o pereche de pic ioare sanatoase si, drept urmare s-a nascut infirm. De ce anumite persoane se nasc inteligente si altele nu. Dumnezeu ar fi fost cu adevarat nedrept, nu crezi, daca ar fi lasat ca aceste lu cruri sa se produca la întâmplare, fara sens? Dar toate acestea au o cauza. Ceea ce suntem noi în preze nt este de fapt rezultatul actiunilor noastre din diverse momente ale trecutului nostru. Spiritele noastre sunt nemuritoare, dar fiinta noastra nu poate revendica dreptul sa fie constienta de aceasta imortalitate îna inte de a elimina complet imperfectiunile umane. Munca asupra propriei persoane este comparabila cu munca unui sculptor ce ciople ste si polizeaza în piatra o statuie pâna când imaginea ce se ascundea în acea piatra se reveleaza î n întreaga sa perfectiune. 2 Un nou venit la întrebat pe Yogananda:" De ce trebuie sa ne reîncarnam? Daca cu totii venim din Dumnezeu, atunci dupa moarte de ce nu ne întoarcem în El?" Paramahansa Yogananda i-a raspuns:" Noi putem face aceasta daca individualitatea - ego-ul nostru - va fi dezintegrata în momentul mortii. Dar ego-ul este cel care mentine corpul fizic. El este cauza si nu efectul nasterii fizice. Ego-ul este un element si al corpului astral si el continua sa existe si dupa moartea fizica. Corpul fizic nu este decât o proiectie a ego-ului în aceasta lume materiala. Sim plul fapt ca noi murim nu

este suficient pentru a ajunge sa-l cunoastem pe Dumnezeu. Este usor sa mori dar este tare dificil sa atingi nivelul de constiinta în care Spiritul se cufunda din nou în Infinitul Divin. Ce ar face fiintele care sunt preocupate de lumea fizica daca li s-ar ivi o astf el de posibilitate. Ce ar face aceste fiinte chiar si în paradis? Ele nu ar fi multumie de nimic, ar continua s a se contrazica si sa se lupte precum faceau pe Pamânt si, în final, nu ar reusi decât sa transforme paradisul însasi într-un fel de infern. Dupa moarte tendintele fundamentale ale naturii unei fiinte ramân identice cu ce le pe care le avea în timp ce traia pe Pamânt. Al Capone nu va deveni subit un înger în momentul în care va parasi planul fizic . Criminalii îsi pastreaza tendintele negative pâna în momentul în care ei însasi se transforma; probabil e ste nevoie de multe reîncarnari si de multe lectii dure primite de la viata pâna când avaritia unora se va transforma în dorinta de a-i ajuta pe ceilalti, delicventa în dorinta de a respecta legea, cruzimea în generozitate fata de toate fiintele. Noul venit a continuat sa întrebe:"Ce determina ego-ul sa se reîncarneze?" Dorin ta este cea care directioneaza energia. Atât timp cât o persoana doreste lucrurile de pe Pamânt e a trebuie sa se reîntoarca aici, singurul loc în care toate dorintele sale pot fi împlinite. Daca ea tânzeste dupa tigari, masini, bani etc., lumea astrala nu-i poate oferi aceste lucruri. Ea trebuie sa se reîntoarca pe Pamânt, unde toate aceste dorinte se pot împlini. Un discipol îl întreaba pe Maestru: "Trebuie sa întelegem ca toate dorintele pe care le avem pe Pamânt trebuie sa le îndeplinim aici?" Yogananda îi raspunde:"Nu dorintele pline de pur itate. Nu, de exemplu, dorinta de a audia o muzica elevata, de a admira peisaje minunate, de a avea rel atii armonioase. Aceste dorinte pot fi mult mai bine îndeplinite în lumea astrala decât în acest plan fi zic imperfect. În nenumarate cazuri, dorinta de a crea frumusete aici, pe Pamânt izvoreste din impregnarile s ubconstiente generate de contemplarea frumusetii si armoniei planurilor astrale superioare. 3 Un vizitator îl întreaba pe Yogananda:"Cât timp petrece sufletul experimentând v iata astrala? Ramâne în planul astral multi ani dupa ce a parasit planul fizic?" Maestrul a raspuns:"Ace asta depinde de gradul de evolutie spirituala. Sufletele materialiste - utilizez cuvântul suflet folosind sensul pe care tu i l-ai dat; este vorba aici de fapt de constiinta ego-ului care este condusa în lumea astrala - s uflete care sunt atât de hipnotizate de materie vor considera aceasta lume ca unica realitate, ele nefiin d sensibile la planurile de manifestare mai subtile. Dupa moarte ele vor cadea într-o stare de somn profund si în momentul în care se vor trezi, ceea ce nu este întotdeauna cazul, se vor gasi o perioada de timp înt r-o stare de obscuritate, un fel de val gri si nu vor stii unde se afla. Daca viata lor pe Pamânt a fost orie ntata negativ, vor avea cosmaruri si nu vor fi foarte dezorientate. Dupa o perioada de timp, vor renaste într-un nou corp reluându-si ascensiunea ca tre iluminarea

spirituala. Atunci când tendintele spirituale au fost dezvoltate mai mult apare un anumit ni vel de intuitie si actiunile si inclinatiile lor în plan astral sunt orientate pozitiv. Ele sunt în consecinta m ult mai sensibile fata de aceasta lume si pot sa se bucure constient de frumusetea ei. Elevându-si propiul nivel d e vibratii prin gânduri si actiuni juste, ele sunt atrase de vibratiile extrem de subtile ale acestei lumi astrale. Sufletele care în aceasta lume au facut meditatie, chiar daca nu foarte multa, v or merge în locuri de o extrema puritate dupa moarte. Cei care au pretuit si respectat legea divina si a devarul în aceasta existenta vor ajunge într-o lume foarte elevata. Vizitatorul a continuat sa întrebe:"Soldatii care au murit pe câmpul de batalie se vor duce în paradis?" Maestrul a raspuns:"Doar daca au murit facându-si datoria si aparând adevarul." "Cum arata paradisul", a întrebat vizitatorul în continuare. "Sunt doua tipuri de paradis. Unul, la care se refera în mod normal oamenii, est e format din astralul superior; dar adevaratul paradis este acela la care se referea adesea Isus când vorbea despre stare de fuziune cu Dumnezeu. Paradisul astral, precum Isus la descris, are nenumarate "camere" sau nivele de vibratie si este similar acestei lumi fizice pentru ca de fapt lumea fizica este proiectia sferelor subti le. Dar paradisul astral nu prezinta numarul foarte mare de imperfectiuni al planulu i noastru de existenta, care este mult mai grosier. Paradisul nu se afla sus, cum îsi imagineaza oamenii ; el ne înconjoara de pretutindeni. Se gaseste dincolo de câmpul de percepere al omului obisnuit. Eu î mi petrec mult timp acolo si pot sa va spun ca este un univers foarte vast, compus din culori minunate, su nete si lumini diafane. Culorile planului fizic sunt terne în comparatie cu aceste culori. Frumusetea ce lesta s-ar putea compara cu cel mai frumos peisaj, sau cu cel mai frumos apus de soare pe care voi l-ati vaz ut si înca ceva mai mult. Exista o infinitate de variatii în lumea astrala. Acolo anotimpurile pot fi schi mbate la vointa de sufletele evoluate. De obicei, acolo este primavara si soarele straluceste permanent. Când ninge, zapada daruieste pace si frumusete dar nu aduce cu ea frigul. Când ploua, ploaia coboara lent în lumini multicolore. În astral si sentimentele sunt mult mai rafinate si mai intense decât cele pe care le traiesc oamenii în lumea fizica. Lumea astrala nu este un loc pentru trântori, locuitorii sai sunt foarte activi. Toate vibratiile acestui univers sunt controlate de îngeri. Fiintele astrale superioare, desi sunt foarte active, sunt într-o permanenta stare de meditatie si beatitudine. Uneori, în compasiunea lor fata de umanitate, ele viziteaza oamenii în vis sau î n viziuni si îi inspira cu gânduri minunate. Cât de mult va ramâne o fiinta în lumea astrala depinde de modul în care a trait pe Pamânt. Cei cu o karma pozitiva pot sa ramâna în astral timp de secole. Discipolii preocupati de dorint

a lor de a evolua si a atinge eliberarea pot sa aleaga sa se întoarca pe Pamânt mai devreme pentru a continua eforturile lor spirituale, pentru ca ei intuiesc ca lumea astrala nu este decât un val ce ascunde perfectiu nea eterna a Divinului. 4 "Maestre", l-a întrebat un discipol,"cum renasc spiritele pe Pamânt?' "Dupa o pe rioada petrecuta în astral", a raspuns Yogananda," a carei durata depinde de karma pozitiva care a fost acumu lata într-o existenta anterioara pe Pamânt si de dorintele materiale ce se retrezesc în subconstientul lor, aceste spirite se reîntorc pe Pamânt sau în o alta lume din Univers prin intermediul fortei magnet ice a dorintei. În momentul conceptiei fizice, în eter se produce o sfera de energie luminoasa. Spiritele din lumea astrala care asteapta sa renasca în fizic percep o vibratie compatibila cu a lor si spon tan intra în rezonanta cu ea. Uneori, mai mult decât un singur spirit se îndreapta catre aceiasi femeie, iar a tunci se vor naste gemeni. Discipolul întreaba:"întotdeauna fiintele spirituale se nasc în familii orientat e spiritual?" Maestrul îi raspunde:"Cei care se aseamana se atrag. Este o regula generala. Dar exista un n umar mai mare de factori care intra în joc în acelasi timp. Se tine cont si de disponibilitate. D e exemplu, fiintele orientate spiritual nu au prea multe ocazii sa se reîncarneze în familii foarte evoluate, pentru ca fiintele spirituale prefera adeseori sa se abtina de la a se casatori si a avea copii. Putem spune ca este mai mult vorba de o karma individuala cu toate consecintele ei. Oamenii sunt de fapt un amestec de calitati. Uneori se întâmpla ca un sfânt sa se nasca într-o familie de criminali, daca înt revede probabilitatea unei viitoare transformari a acestora. Pentru cuplurile care doresc sa aibe copii evo luati spiritual este important sa-si pastreze o stare de constiinta foarte elevata în momentrul în care realize aza actul amoros, pentru ca vibratiile lor din acel moment vor determina calitatea luminii pe care o vor pro duce în lumea astrala. Odata, un cuplu mi-a spus ca doresc sa aiba un copil evoluat spiritual si m-au r ugat sa-i ajut sa atraga un astfel de spirit. Le-am aratat fotografia unui copil care murise cu câtiva ani în urma si despre c are stiam intuitiv ca, din punct de vedere karmic, este pregatit sa renasca. Ei s-au simtit foarte atrasi d e aceasta fotografie. I-am sfatuit sa ramâna în totala abstinenta sexuala timp de sase luni de zile si sa s e concentreze zilnic asupra acestei fotografii, pentru a ruga aceasta fiinta sa le fie copil. Ei m-au ascult at întocmai si, dupa un timp, femeia a ramas însarcinata, copilul fiind încarnarea spiritului invocat. 5 Un discipol l-a întrebat pe Yogananda:"Maestre, daca un om are prejudecati rasia le, în special fata de negri, atitudinea sa va determina ca acesta sa se nasca negru într-o alta existe nta?" Paramahamsa Yogananda a început sa râda si a raspuns: "Aversiunea este o forta magnetica la fel de puternica ca si forta de atractie. Dumnezeu nu este foarte influentat de prejudecatile umane. Ad

eseori putem întâlni familii ai caror membrii nu fac decât sa se lupte între ei. Au fost dusmani în a lta viata si acum s-au nascut în aceiasi casa pentru ca sa se întâlneasca zilnic si sa fie astfel fortati sa puna capat urii lor. O sa va povestesc acum o întâmplare ce a avut loc la începutul acestui secol, în tr-o biserica dintr-un stat din sudul Americii. Doar oamenii albi puteau participa la slujbele ce se oficiau în aceasta biserica . Jim, un tânar de culoare, îsi dorea foarte mult sa asculte slujbele de duminica dimineata. "Jim", i-a spus preotul încercând sa-i explice,"m-as bucura daca ai putea asista cu noi la slujbe, dar daca as face acest lucru mi-as pierde slujba." Într-o noapte, Jim s-a rugat cu tot sufle tul lui Isus spunândui:"Doamne Isuse, de ce nu pot sa merg si eu la slujba alaturi de oamenii albi. Dupa o perioada de timp a adormit si i-a aparut Isus Christos într-o lumina sral ucitoare, zâmbindu-i plin de compasiune:"Fiul meu,"i-a spus Isus,"nu fii suparat pentru atâta lucru, pentru c a timp de 20 de ani am încercat chiar eu sa intru în acea biserica si nu am reusit." 6 Doi discipoli care lucrau împreuna la un proiect al Maestrului au fost surprinsi sa constate ca o animozitate stranie si fara cauze aparente a aparut între ei. Dar au reusit sa treaca peste aceasta problema si, drept urmare, un sentiment de profunda simpatie s-a stabilit între ei. Dupa o perioada de timp, unul dintre ei la întrebat pe Maestru: "De ce, la un moment dat, am simtit o aversiune brusca unul fata de celalalt?" "Ati fost dusmani într-o viata anterioara" - le-a destainuit maestrul. "Emotiile noastre nu ne reprezinta cu acuratete pe noi asa cum suntem în sufletu l nostru. El este plin de dragoste si de bucurie, dar acesta realitate obiectiva este întunecata uneori de aceste stari emotionale. Pentru a putea dobândi libertatea interioara trebuie sa învatam sa ne stapânim e motivitatea. 7 Legea reîncarnarii consta în a neutraliza valurile atractiei si repulsiei, a dor intei si a aversiunii si a lasa sa se exprime bunatatea, iertarea, compasiunea si o multumire eterna în Sinele Supr em. Trebuie sa ajungem sa îi iubim pe toti, dar nu pentru personalitatile lor umane ci pentru ca ei sun t o manifestare a Divinului, Care rezida în fiecare dintre noi. 8 Daca îi ridicularizati sau judecati pe cei din jurul vostru va veti trezi într-o zi ca veti suporta aceleasi experiente pe care voi, astazi, le generati. 9 Dupa ce a petrecut cinci luni în desert, alaturi de Yogananda, un discipol i-a s pus: "întotdeauna am dorit sa traiesc astfel." "Aceasta pentru ca în nenumarate vieti anterioare ai trait în s inguratate. Multi dintre cei care mi se alatura au trait, în alte existente, ca adevarati pustnici." 10 Discipolul întreaba: "Am fost yoghin într-o existenta anterioara?" Maestrul a ra spuns: "De nenumarate ori. Trebuie sa fi fost yoghin pentru ca acum sa traiesti aici, cu noi." 11

Într-o zi, un discipol se lamenta: "Maestre, eu cred ca nu am o karma foarte bun a." "Este nevoie de o karma foarte foarte foarte buna pentru ca o persoana macar sa doreasca sa-l cuno asca pe Dumnezeu." 12 "Maestre, de ce nu pot sa-mi amintesc existentele anterioare?" "Este mai bine as a. Oamenii s-ar descuraja foarte repede daca ar stii toate actiunile negative pe care le-au comis în alte exstente. Dumnezeu le ofera sansa de a încerca din nou, fara sa-i lase sa fie obsedati de geselile lor trecu te si sa se identifice cu acestea. În meditatie, cu cât esti mai atasat de corpul tau cu atât mai clar îti vei aduce aminte existentele trecute." 13 Pentru cei mai multi dintre noi este inutil sa ne amintim vietile trecute. Obser vati cât de multe persoane cad în sclavia obisnuintei. Eu numesc aceasta "antichitati psihologice". Puteti prev ede tot ce vor face în viitor; chiar si melodiile fredonate sunt stereotipe. Cu cât îmbatrânesc cu atât ei se s tabilesc tot mai solid în modul lor de comportare, exterior sau interior. Aceste fiinte au nevoie de sansa de a uita ceea ce au facut sau ce au fost pentru a putea porni de la zero. De aceea li se ofera o noua viata. 14 Atâta timp cât va bucurati de a trai în acest vis al iluziei veti continua dintr -o viata în alta sa experimentati fericirea si suferinta maya-ei. Bhagavad Gita descrie acest proces ca pe o roata gigantica care se învârte la nesfârsit. Daca doriti cu toata fiinta voastra sa iesiti din acest cerc trebu ie sa va Eliberati. Nu uitati ca Eliberarea este destinul vostru etern. A TRANSCENDE KARMA 1 "Totul mi se pare teribil de complicat Maestre", se lamenta într-o zi un discipo l."Am aflat ca legea karmei si legea reîncarnarii sunt indisociabile. Dar când ma gândesc la toate actiunile ge nerate într-o singura existenta si când ma gândesc ca trebuie sa le însumez la numai Dumnezeu stie cât e alte exitente, ma simt descurajat. Interactiunea cauzei si a efectului trebuie sa fie în mod efectiv in finita." "Chiar asa si este", a fost de acord Maestru. "Atâta timp cât fiinta nu urmareste sa-si transceanda kar ma o dorinta conduce la o alta si alte dorinte la multe altele. Fiecare dorinta trebuie sa fie împlinita, fiecare actiune trebuie sa ajunga la un final." "Chiar si dorintele prostesti si neînsemnate? Chiar si mica mea do rinta pe care am avut-o cu multi ani în urma pentru un cornet cu înghetata?" "Chiar si aceasta", a raspuns imediat Maestru. "Orice energie care a intrat în joc, indiferent cât de mica este ea, se va rasfrânge ma i târziu sau mai devreme asupra ta." Discipolul a ridicat bratele disperat si a spus:"Deci, în final treb uie sa înteleg ca nu exista nici un fel de solutie, ca nu avem nici o sansa sa calmam valurile care s-au stârnit pe acest ocean!" "Este adevarat ca aceasta treaba nu este prea usoara", a raspuns Yogananda,"dar totusi nu este atât de dificila pe cât pare la prima vedere. Întreaba-te urmatorul lucru:"Care este cauza care d etermina ca valurile sa se

ridice si sa coboare." Este vântul. Fara vânt suprafata oceanului s-ar calma automat. La fel, când furtuna iluziei se abate asupra mintii unei fiinte valurile actiuni i si ale reactiunii apar automat. Deci ceea ce trebuie sa faci este sa calmezi valurile mintii tale prin meditatie profunda si sa-ti debarasezi constiinta de implicarile ego-ului. Daca vei înceta sa te mai consideri agentul determinant, cauza lucrurilor, valurile actiunii si reactiunii vor continua sa danseze, dar tu însu ti nu vei mai fi înlantuit de ele." "Ar fi o solutie", l-a întrebat discipolul,"sa încetam sa mai actionam." "încear ca si te vei convinge ca este imposibil sa nu actionezi. Chiar si decizia de a nu actiona este o proiectie ext erioara a ego-ului tau si deci constituie o actiune. Într-o zi am întâlnit în Phoenix, Arizona, un barbat nepieptanat, cu hainele mur dare si în dezordine. L-am întrebat:"De ce v-ati îmbracat astfel, sunteti chiar atât de sarac?" "Eu sunt un renuntat", mi-a raspus el mândru. "Nu cred aceasta; cred ca v-ati înlantuit din nou, dar de data aceasta de dezord ine." Bhagavad Gita ne învata ca nimeni nu poate scapa de actiune - Karma - abtinându-se sa actioneze. În ea este revelata o metoda mult mai armonioasa de a scapa de karma. Ea ne recomanda nishkam karma actiunea detasata, renuntarea la fructele actiunii. Daca vom actiona astfel, vom ajunge sa atingem eliberarea de toate înlantuirile karmei. În timpul activitatii nu considera niciodata ca tu esti cel care actioneaza ci c a Dumnezeu este cel care actioneaza prin intermediul tau. Adreseaza-i-te astfel:"Doamne, fii Tu cel care actioneza prin mine." Chiar si atunci când faci greseli, considera-L pe El responsabil de acestea. Bin eînteles, nu trebuie sa gresesti în mod deliberat si dupa aceea sa dai vina pe El. Dar daca vei face tot posibilul ca lucrurile sa iasa bine si totusi vei suferi un esec, ofera-I acest esec Lui. Nu uita nici o clipa ca în esenta esti o fiinta libera întru eternitate. Aceasta este calea cea mai simpla pentru a atinge fuziunea cu Divinul. Bineînteles ca si alti factori au importanta lor: devotiunea, meditatia, gratia divina si asa mai departe. Dar în ceea ce priveste actiunea, calea catre eliberare necesita în permanenta o actiun e dezinteresata." 2 "Daca nu as avea nici un fel de dorinta", l-a întrebat un discipol pe Yogananda, "nu as pierde toate motivatiile, nu as deveni un fel de robot uman?" "Multe fiinte îsi imagineaza ac easta" - i-a raspuns Maestrul. "Ei cred ca în momentul în care nu mai au dorinte interesul pentru viata dispare ; aceasta nu se întâmpla deloc, ba din contra: abia atunci vei descoperi ca întreaga viata este mult mai interesanta. Hai sa ne gândim acum la aspectul negativ al dorintei. Acesta va face sa îti fie teama si încontinuu sa te întrebi: "ce se va întâmpla daca....?" sau "daca acest lucru nu se va întâmpla?" . Traiesti într-o permanenta stare de anxietate legata de viitor sau într-o stare

de regret continuu legata de trecut. Non-atasamentul permite sa traim plenar stare de libertate interioara si de bucurie divina. Atunci când vei fi capabil sa te bucuri de prezent atunci îl vei putea gasi pe Dumnezeu . Absenta dorintei nu îti distruge motivatiile; cu cât vei ajunge sa traiesti mai mult în Dumnezeu cu atât va fi mai mare bucuria pe care o vei experimenta." 3 Chiar si atunci când cedati unui obicei gresit, pentru ca nu va puteti înca cont rola, faceti în asa fel încât mintea sa reziste constant acestei tentatii; încercati sa nu va identificati cu aceste greseli din interiorul vostru. 4 Unul dintre calugarii care locuiau în ashram era mereu în lupta cu tentatiile. I ntr-o zi, i-am spus: "Eu nu-ti cer tie sa învingi iluzia, îti cer doar sa-i rezisti." 5 Tendintele negative nu pot fi depasite focalizându-ne asupra lor ci asupra dinam izarii si amplificarii în fiinta noastra a tendintelor pozitive specifice. Fi întotdeauna activ în serviciul lui Dumnezeu. Ofera-i lui toate gândurile tale , cu acelasi spirit îndatoritor, cu aceiasi atentie alerta si plina de dragoste. Mentine-ti mintea îndreptata cat re El si urmareste sa faci numai bine celor din jur. O minte lenesa este un instrument al necuratului. 6 Pentru a atinge starea de inactiune caracteristica fuziunii finale cu Dumnezeu t rebuie sa fi foarte activ în serviciul Sau. 7 Nu te lasa niciodata sedus de agitatie, de prea multe placeri, de prea multa dis tractie. Urmareste sa fi profund în tot ceea ce faci. Daca vei ceda acestei agitatii mentale semintele ve chilor tentatii vor reîncolti. Bineînteles, este minunat sa fi vesel, este minunat sa fi plin de umor, dar nu l asa superficialitatea sa te cuprinda. Dupa cum stiti si mie îmi place sa glumesc, dar atunci când ma decid s a fiu serios nimic si nimeni nu ma poate face sa-mi uit hotarârea. Fiti profunzi în toate actiunili voastre, chiar si atunci când ascultati o gluma si râdeti. Nu renuntati la calmul vostru interior. Urmariti sa salasluiti în permanenta în Sine. Aceasta trebuie sa fie calea unui yoghin autentic. 8 Conditiile exterioare obiective sunt întotdeauna neutre. Modul în care reactiona ti la ele le determina sa para benefice sau nu. Trebuie sa va transformati reactiile fata de circumstantele exterioare. Aceasta este esenta întregului sistem Yoga - a neutraliza cu ajutorul Spiritului valurile reactiunii. Fiti în permanen ta fericiti interior. Nu încercati sa modificati exteriorul pentru al adapta cerintelor voastre; urmariti mai bine sa va transformati interior. 9 O buna regula de viata este sa gândesti astfel: "ceea ce vine din interiorul meu las sa se produca". 10 În India se acorda mult prea multa importanta karmei.

Pretutindeni poti auzi: "aceasta este karma mea si eu nu pot sa fac nimic", "est e karma ta", etc.. Acestea sunt atitudini absurde. Karma poate fi definita în mod simplu ca actiune. Tot ceea ce odata a fost facut poate la fel de bine sa fie desfacut. Americanii sunt mult mai constienti ca totul este cu putinta. Deseori, am auzit americani spunând: "daca aceasta este cu putinta atunci o vom face" sau " daca este imposibil, atun ci ne va lua putin mai mult timp s-o realizam". Acest spirit optimist este ceea ce iubesc cel mai mult la ac easta tara. 11 Întreaga ta energie trebuie canalizata pentru a reusi sa-l cunosti pe Dumnezeu. Nu te preocupa de karma care ti-a mai ramas de depasit. Lasa-l pe Dumnezeu sa se preocupe de aceasta. În primul rând, distruge în fiinta ta toate înlantuirile karmice. Acestea sunt sursa atasamentului tau fata de ego. În momentul în care te dizolvi în El, orice actiune vei realiza nu va mai creea karma. Vor fi asemeni u nor litere pe care le-ai scris pe apa, niciodata nu se vor întoarce asupra fiintei tale. Ca sa te eliberezi de înlantuirile ego-ului trebuie sa tai nodul gordian al iluziei. Aceasta este starea de jivan mukta, fiinta eliberata care traieste în aceasta lu me. 12 Prin intermediul meditatiei si-al consacrarii întregii tale fiinte Divinului cal meaza-ti valurile mintii. Mintea este cea prin intermediul careia percepi realitatea actuala. În starea de suprac onstiinta vei putea avea o viziune clara asupra a tot ceea ce te înconjoara, asupra realitatii obiective. T raind permanent aceasta stare de constiinta, un jivan mukta poate prelua la vointa karma altor persoane si sa o arda printr-o singura meditatie. Fiinta a carei întreaga karma trecuta este epuizata este un siddha, o fiinta ce a atins perfectiunea. Daca o astfel de fiinta se încarneaza o face doar pentru binele umanitatii si nu datori ta unei înlantuiri karmice. O astfel de fiinta este un avatar, un maestru spiritual coborât pe Pamânt, o încar nare a Divinului. Cel mai important este sa-l gasim pe Dumnezeu. Atunci când vom percepe stralucir ea Sa în cvasitotala obscuritate a constiintei noastre, orbirea spirituala va dispare. 13 În toate actiunile pe care le întreprindeti considerati-l pe Dumnezeu ca fiind c el care actioneaza. Este o problema de atitudine interioara si nu necesita un mod exterior de a-ti arata um ilinta. Din pacate, multi aspiranti îsi asuma o atitudine exterioara umila numai pentru a-i impresiona pe cei din jur. Scurta povestioara pe care vi-o voi relata în continuare va va ilustra ceea ce d oresc sa va explic:"Gopiurile* obisnuiau sa-i aduca în fiecare zi brânza proaspata lui Krishna. Într-o z i în care râul Jamuna era în crestere, gopi-urile nu au putut sa-l traverseze pentru a ajunge la Krishna. "Ce vom face acum", se plângeau ele. Tot încercând sa gaseasca o solutie si-au a dus aminte ca pe acea parte a râului traieste un mare întelept pe nume Byasa, un adorator devotat a lu i Krishna.

"Byasa este un sfânt", a spus una dintre ele. "Sa mergem la el si sa-l rugam sa înfaptuiasca un miracol pentru noi pentru a ne ajuta sa traversam râul". Ele au mers si l-au rugat sa le ajute sa ajunga la Krishna. "Krishna, Krishna", s-a prefacut Byasa suparat,"toata ziua nu aud vorbindu-se de cât de Krishna, dar cine se intereseaza de mine?" Atunci gopi-urile s-au simtit dintr-o data foarte încur cate. Brânza era pentru Krishna, dar ele nu-ndrazneau sa-l refuze pe Bhyasa o data ce venisera sa-i ceara ajutorul, asa ca i-au oferit o bucatica din brânza. Dar Byasa a început sa manânce cu pofta bucata dupa bucata, prefacându-se foarte înfometat. Dupa ce a mâncat cât i-a permis stomacul, s-a dus pâna la malul râului si a spus: "Daca eu nu am mâncat nimic, tu separa-ti apele sa putem trece." "Ce mincinos", au început sa sopteasca gopi-uri le. "Ati vazut toate câta brânza a mancat si acum îndrazneste sa comande râului sa-l asculte." Dar chiar î n acel moment, râul cu adevarat a ascultat rugamintea yoghinului. Fara sa încerce sa-si explice acest m ister, gopi-urile s-au grabit sa traverseze. Când au ajuns la coliba lui Krishna, l-au gasit pe acesta dormind . "Cum este cu putinta?", s-au mirat ele. "De obicei, Krishna astepta cu nerabdare sa-i aducem brânza." "Krishna", l-au întrebat ele,"nu îti este foame astazi?" "Nu", a raspuns el, des chizând încet ochii. "Dar ti-am adus brânza." "Oh, multumesc", a raspuns Krishna,"dar nu mai îmi este foame." "De ce? Te-a hranit altcineva?" "Da. Acel sfânt Byasa, de pe celalalt mal al râului, mi-a dat astazi sa manânc; chiar prea mult". Byasa îi oferise întreaga mâncare lui Krishna, gândindu-se constant la el si nu la sine însusi. Tot astfel, fiecare aspirant trebuie sa daruiasca toate actiunile sale lui Dumnezeu. Încetati sa va raportati în tot ceea ce faceti la ideea de "Eu". În inima voastr a învatati sa cântati numele lui Dumnezeu spunând:"Tu, Doamne, numai Tu." 14 Daca vei ajunge la Dumnezeu, toate problemele din subconstient vor fi instantane u eliminate. Tarele multor vieti stau îngropate în solul mentalului tau. Toate dorintele pe care leai avut în trecut si de care nu esti deplin constient în actuala existenta terestra asteapta momentul prielnic s a se manifeste. Însa, daca tu te vei întoarce catre Dumnezeu, vei fi capabil sa controlezi aceste dorinte pent ru totdeauna. 15 "Maestre, daca ceea ce ne înlantuie este atasamentul fata de aceasta lume, cum s e face atunci ca persoanele care se sinucid nu se elibereaza? Cu siguranta, despre ele nu se poat e spune ca doresc sa ramâna aici." Yogananda a râs cu pofta de absurditatea întrebarii si a raspuns: "Ca lucrurile sa se desfasoare cum ai spus ar trebui sa existe o real si nemarginita dragoste de Dum nezeu. Viata este o scoala în care avem mai multe examene de trecut pâna la atingerea f inalitii ei: eliberarea suprema. Daca te comporti ca un chiulangiu va trebui sa te întorci din nou si di n nou pâna când vei reusi

sa înveti toate lectiile ei." 16 Nu vei putea sa te eliberezi atât timp cât îti va mai fi frica. Cea mai buna met oda de ardere a karmei este sa-ti îndeplinesti plin de bucurie îndatoririle si sa întâmpini plin de curaj to t ceea ce viata îti ofera. 17 Un factor esential în transcenderea karmei este meditatia. Si aceasta datorita f ocalizarii intense a energiei fiintei asupra linistirii turbioanelor mentale. Cu cât meditatia este mai profun da cu atât te vei simti mai liber interior. 18 Karma discipolilor este mult diminuata de prezenta maestrului. El cunoaste întreaga ta karma si te îndruma pe calea spirituala cea mai adecvata fiintei tale. El chiar îsi asuma în mod constient din "bagajul" tau karmic, la fel precum un om puternic aj uta pe altul mai slab sa care o greutate. A practica o disciplina spirituala fara a fi sub îndrumarea unu i maestru competent este asemeni cu a calatori prin nisipuri miscatoare fara a sti unde-i cararea. 19 Calea spirituala este formata din 25% efortul aspirantului, 25% ajutorul guru-lu i si 50% Gratia Divina. Dar este absolut necesar ca cele 25 de procente ale discipolului sa fie formate din 100% efort si sinceritate. 20 Dorinta de a ne încarna în aceasta lume este cea care ne face sa ratacim din via ta în viata. Dar, o data ce tendinta de a-l cunoaste pe Dumnezeu a aparut în inimile noastre, eliberarea spi rituala este sigura; dar acest proces poate dura mai multe vieti - pentru ca acest dor de Dumnezeu mai de vreme sau mai târziu îsi va gasi împlinirea. 21 Un copil de sapte ani al unui discipol de-al maestrului si-a pierdut un deget în tr-un accident. A doua zi, baiatul a declarat cu convingere ca s-ar fi accidentat mult mai rau daca nu ar f i fost protejat de maestru. Când a aflat aceste cuvinte Yogananda a dat aprobator din cap si a spus: "Cu o z i înainte de accident am vazut copilul înconjurat de un nor negru. Am intuit ca ceva rau se va abate asup ra lui." Acesta nu este singurul exemplu de protectie divina miraculoasa a discipolilor lui Paramhansa Y ogananda.* Din alte scrieri si conferinte ale maestrului am înteles clar ca daca aura* unei fiinte e ste purificata consecintele negative ale karmei ei vor avea un impact minim, dar necesar. Pentru ca, asa cum este scris si în Biblie, "..smintelile trebuie sa vina,...".* O aura pura si puternica este asemeni unei umbrele impermeabile în sezonul ploios. Acesta este si motivul pentru care maestru recomanda purtarea un or bratari astrologice, a caror influenta benefica este explicata în capitolul "Cum sa dejoci influenta as trelor" din "Autobiografia unui yoghin". Pe scurt, anumite metale si mai presus de ele anumite pietre preti oase emit o lumina astrala care contracareaza influentele negative. La susnumita recomandare, Paramhansa Yogananda adauga: "Nu uitati însa ca cea ma i puternica bratara

este devotiunea fata de Dumnezeu." 22 Calatorind prin oceanul manifestarii, fiinta ajunge si în zone cu apa calma. Chi ar si în acest mare ocean al iluziei se pot gasi "golfuri" de o extrema liniste. Aceasta se întâmpla atunci c ând un avatar, sau o încarnare a divinitatii, este trimisa pe Pamânt cu o misiune speciala. Toti cei care-l vor întâlni si se vor pune în rezonanta cu Spiritul sau le va fi foarte usor scape de forta iluziei. 23 În decembrie 1948, în timpul unei initieri, Yogananda a spus: "Printre auditoriu l prezent acum avem câtiva siddha si câtiva jivan mukta"*. 24 Cu cei care sunt în consonanta cu fiinta mea este foarte usor sa comunic. Este s uficient doar sa ne privim în ochi unul pe celalalt. Pentru mine este încântator sa traiesc astfel de exper iente. 25 "Maestre" îl întreaba un discipol "se poate rataci un suflet pentru totdeauna?" "Imposibil. Orice suflet este parte din Dumnezeu si cine-l poate distruge pe El. 26 Sfântul Anton a petrecut multi ani meditând într-un mormânt din desert. În tot a cest timp, el a fost de nenumarate ori încercat de demoni, pâna ce însusi satana l-a amenintat ca îl va distruge daca nu va renunta la drumul sau catre Divin. Peretii mormântului au început sa se fisureze , iar din fisuri au aparut monstrii înfricosatori care se napusteau asupra lui sa-l devoreze. Dar sf. Anton si-a îndreptat fata spre cer si a invocat ajutorul lui Iisus. Brusc, Iisus a aparut într-o lumina stralucitoare si toate iluziile create de Uc iga-l toaca au disparut. În starea de extaz daruita de aceasta prezenta divina, sf.Anton si-a reamintit toat e existentele sale anteriore. El l-a întrebat pe Dumnezeu: "Unde ai fost Tu în toti acesti ani în care eu te-a m chemat?" "N-am încetat nici o clipa sa fiu cu tine" - i-a raspuns Dumnezeu. GRATIA SINELUI SUPREM 1 Toate gruparile religioase pe care le-am întâlnit în aceasta tara nu îsi îndruma adeptii sa aspire sa atinga suprema eliberare, pentru ca, spun ei citândul pe sf.Pavel, "nici o fiinta nu po ate sa se elibereze ea singura" si "...sunteti mântuiti prin credinta si aceasta nu este de la voi, est e darul lui Dumnezeu; nu din fapte, ca sa nu se laude nimeni"*. Întreaga lor doctrina legata de mântuire se bazeaza în exclusivitate pe credinta . "Credeti, fiti plini de credinta si veti fi salvati de gratia lui Dumnezeu". Numerosi sunt cei care cons idera ca o conditie suplimentara a salvarii apartenenta la o biserica, subîntelegând ca daca mai est e ceva de facut, biserica va face totul pentru ei. Isus n-a spus oare discipolilor sai: "Si pentru ce ma chemati Doamne, Doamne si nu faceti ce va spun?"(Luca 6:46) Sa presupunem ca doriti bogatii. Ce veti face atunci? Veti sta într-o camera si veti astepta ca Dumnezeu sa vina sa vi le daruiasca, numai pentru ca voi credeti în E

L? Cu siguranta nu. Va veti mobiliza sa munciti cu sârguinta, pentru ca sa ajungeti sa le obtineti. Cum credeti ca salvarea, mântuirea va va fi daruita fara sa faceti nimic, numai pentru singurul motiv ca voi aveti credinta? Si de ce sa punem ca o conditie suplimentara apartenenta la o anumita biserica? Eliberare a este o relatie personala între sufletul individual si Dumnezeu. Fiecare trebuie sa ajunga sa-l iubeasca p e Dumnezeu. Apartenenta la o biserica este benefica doar atunci când încurajeaza o relatie d irecta a fiintei cu Dumnezeu, dar ea nu garanteaza cu nimic acest gen de relatie si, în nici un caz, nu o poate substitui. Daca cineva va va spune ca doar urmând o anumita biserica îl veti cunoaste pe Dumneze u, întrebati-l si daca acea biserica poate sa manânce în locul vostru, prin delegare. Daca, fara efort personal, nu îti este cu putinta nici macar sa te hranesti, cum poti sa crezi ca poti sa-ti desavârsesti fiinta doar stând si asteptând? Eliberarea înseamna a fi liber de limitarile ego-ului, prezente în fiinta datori ta atasamenentelor sale fata de corp. Eliberarea nu poate apare decât ca urmare a unui mare efort personal. Este adeva rat, alte fiinte va pot ajuta în efortul vostru spiritual; gratia lui Dumnezeu poate sa va salveze. Sf. Pavel a avut dreptate în ceea ce a spus. Dar aceasta nu înseamna ca aceasta credinta nu trebuie sa fie asociat a cu un efort sincer din partea voastra; fara un efort sustinut depus din partea ta, nu vei atinge eliber area." 2 "Maestre" - a spus într-o zi un discipol, " J. este un pic descurajat. A aflat c a, dupa spusele lui Ramakrishna, "gratia este un joc al lui Dumnezeu". Acesta vrea sa spuna ca o fii nta poate sa mediteze ani de-a rândul, fara sa ajunga la nici un rezultat si Dumnezeu poate sa se reveleze unui betiv oarecare, pentru ca asa doreste EL?" Maestrul i-a raspuns: "Ramakrishna n-a spus niciodata asa ceva. Aceasta se întâmpla întotdeauna când persoane care nu au atins eliberarea spirituala interp reteaza cuvintele unui Maestru. Dumnezeu nu este capricios. Este adevarat ca unor fiinte oarbe actiunile Sale po t sa para uneori un joc, dar ele nu sunt decât influentele cauzale ale Karmei trecute. De ce ar încalca D umnezeu propriile Lui legi? Doar El este cel care le-a creat." 3 "Religiile sunt atât de confuze când este vorba despre gratie! Oamenii considera ca Dumnezeu îsi manifesta gratia doar asupra acelora care, în acceptiunea lor, au facut totul ca sa-I fie pe plac. Ei îl modeleaza pe Dumnezeu dupa propriile lor conceptii, în loc sa mediteze profund s i sa descopere adevarata realitate divina. Dumnezeu nu are nevoie de linguselile lor. Gratia Sa nu se bazeaza pe afinitati sau aversiuni personale. El raspunde la dragostea aspirantului spiritual, dar aceasta dragoste trebuie sa fie si ea impersonala, trebuie sa fie eliberata de toate motivatiile egoiste."

4 "Ce este gratia? Oamenii o confunda cu o favoare divina, ca si cum Dumnezeu ar p utea fi cumparat sau pacalit, astfel încât ei sa obtina ceea ce doresc de la El. Odata, am cunoscut un om care a pus 100 dolari pe farfuria în care se realiza co lecta, în timpul slujbei de duminica, iar mai tîrziu si-a exprimat dezamagirea ca Dumnezeu nu i-a ascultat r ugamintea ce a însotit acest act. Trebuie sa va fie clar, Dumnezeu este atent la inimile oamenilor si nu la farfur iile de colecta. În acelasi mod, oamenii spun ca pentru a atinge mântuirea trebuie sa crezi, sa crezi si iar sa crezi. Credeti oare ca Dumnezeu trebuie astfel linistit si convins ca noi chiar credem în El? El ne pri veste în launtrul fiintei noastre si nu este influentat de opiniile pe care le exprimam în legatura cu El. O fiinta care se considera un ateu poate uneori sa fie mai aproape de Dumnezeu, datorita dragostei pe care o manifesta fata de oamenii din jur, decât alte fiinte care cred în Dumneze u cu mintea lor, dar a caror actiuni sunt cu totul lipsite de dragoste si altruism. Dumnezeu ne judeca dupa a ctiunile noastre si nu dupa cuvintele noastre. Bineînteles, e bine sa daruiesti bani unei cauze spirituale. Fiinta îsi genereaza karma buna facând acest lucru; dar este mult mai bine sa cr ezi în Dumnezeu decât saL negi, pentru ca necrezînd ca El exista nu vei depune nici un efort ca sa-L gas esti. Dar sa nu va imaginati ca Dumnezeu poate fi mituit sau flatat, astfel încât sa-I cumparati gratia, sa-L determinati sa va daruiasca gratia Sa. Singurul lucru pe care-l puteti face ca s a-L câstigati este sa-I daruiti dragostea voastra. Dar atunci, ce este de fapt gratia? Este puterea lui Dumnezeu, distincta de toat e celelalte, Dumnezeu fiind singura realitate; El este singura putere a existentei. Privind din acest punct de vedere eforturile voastre umane sunt iluzorii; puterea Sa este cea care ne face sa ne îndeplinim toate act iunile vietii noastre, iar esecurile pe care le suportam nu sunt datorate decât lipsei de armonizare a fiin tei noastre cu aceasta putere. Gratia lui Dumnezeu ne este daruita în proportia în care noi suntem deschisi fat a de El. Gratia nu vine din exteriorul nostru; ea este operatia care se produce în interior, prin intermediu l propriei noastre realitati superioare. Cu cât vom trai mai constienti si cu cât vom trai mai putin dominati de ego vom beneficia din ce în ce mai mult de Gratia Divina." 5 "În istoria religiei s-a pus dintotdeauna urmatoarea întrebare: "Ce este mai imp ortant pe calea spirituala: gratia divina (KRIPA - cum este numita în India) sau efortul uman?" Raspunsul es te simplu si marii maestri spirituali au încercat de nenumarate ori sa-l daruiasca umanitatii prin învatatu rile lor. Omul trebuie sa foloseasca toate resursele care-i sunt puse la dispozitie pentru a atinge Suprema Eliberare. Eforturile sale nu vor fi încununate de succes decât în momentul în c are va întelege ca nu el ci

Dumnezeu este cel care actioneaza prin intermediul sau, inspirîndu-l si ghidându -l. Considerându-l pe Dumnezeu ca fiind Cel care actioneaza, nu trebuie ca prin aceasta sa devenim pas ivi; trebuie sa depunem mari eforturi pentru a fi receptivi la influenta Sa. Aspirantul trebuie sa se daruiasca cu optimism si bucurie acestui flux al gratie i interioare. Forta care exista în voi este a voastra personala; va este daruita de Dumnezeu, folositi-o! Dumnez eu n-o va folosi în locul vostru. Cu cât va veti pune mai mult la unison cu vointa Sa infinita, în toate a ctiunile si gândurile voastre, cu atât mai mult puterea Sa si binecuvântarea Sa va va da încredere, ghidându-va în tot ceea ce faceti." 6 "Roaga-te astfel lui Dumnezeu: "Doamne, voi gândi, voi actiona, dar ghideaza-mi, te rog, gândurile, vointa si toate actiunile mele"." 7 "Dumnezeu nu va raspunde întotdeauna rugamintilor tale în felul în care te astep ti; dar daca niciodata aspiratia ta catre El nu va avea fluctuatii atunci vei primi chiar mai mult decâ t banuiai." 8 Într-o zi, un discipol l-a întrebat pe Yogananda: "Care este diferenta dintre cr edinta si încredere?" Yogananda a raspuns: "încrederea este mentala; ea este asemanatoare unei ipoteze stiintifice si, asemeni stiintei, ea necesita verificari experimentale. Cu alte cuvinte, încrederea este conditionata. Premizele sale trebuiesc testate în laboratoarele meditatiei si verificate prin intermediul exp erientei directe. Verificati-va încrederile, dar nu într-un spirit de îndoiala. Verificati-le, pentru ca voi doriti sa cunoasteti în profunzime adevarul si nu d oar sa reflectati asupra lui". "Credinta" - a spus Sf. Pavel - "este dovedirea lucrurilor celor nevazute." Doar experimentarea acestor realitati subtile ne confera credinta în ele. Aceasta este ceea ce a spus Sf. Pa vel. Doar în urma unei verificari interioare apare credinta. În prezent sunt nenumarate elemente în viata voastra care sunt suficiente pentru a va oferi credinta. Nu trebuie sa asteptati sa aveti viziuni extraordinare pentru a avea credinta. Gând iti-va doar la ceea ce ati experimentat pîna acum; nu limitati religia voastra doar la un plan mental. Ati simtit vreodata pacea lui Dumnezeu coborîndu-se asupra voastra, într-o rugaciune sau într-o meditatie? Ati simtit vreodata dragostea Lui atingând inima voastra? Nu sunt aceste dovezi reale si suficiente pentru voi? Agatati-va de ele! Faceti din experienta baza credintei voastre! Precum Isus a spus: "noi, cee a ce stim, vorbim". Construiti-va întreaga viata pe ceea ce deja stiti, pentru ca "celui care are, i se va mai da si-i va prisosi". Pe Swami Shankaracharya (un mare maestru al Indiei) îl separa un râu de cel mai apropiat discipol al sau. Cu un surâs, el i-a spus discipolului: "Vino! Vino aici!" Fara sa ezite nici o s ecunda, tânarul s-a apropiat de râu si a pasit pe apa si, spre uimirea sa, la fiecare pas pe care îl realiza apa rea o floare de lotus sub piciorul sau, astfel ca a reusit sa traverseze râul si, când a ajuns pe celalalt

mal, s-a aruncat la picioarele maestrului sau. Începând cu acea zi a fost numit Padmapada - "Picioare de lotus" . Padmapada nu cunostea abilitatea maestrului sau de a crea flori de lotus. Cu alt e ocazii, el a experimentat alte puteri paranormale ale guru-lui sau. Si astfel, plin de încredere, el s-a b ucurat de aceste miracole, în loc sa-si umple întreaga viata cu îndoieli si speculatii intelectuale." 9 "Credinta este dezvoltarea intuitiei prezentei lui Dumnezeu în fiinta noastra si abandonarea ratiunii ca mijloc principal de întelegere." 10 "Doua cunostinte ale mele (femei) aveau ca obicei sa nu închida masina dupa ce o parcau. Odata, le-am spus: "Ar trebui sa fiti mai precaute si sa va închideti de fiecare data masina" . "De ce? Unde este credinta ta în Dumnezeu?" - mi-au raspuns ele zîmbind. "Da, eu am încredere" - le-am raspuns - "dar nu de încredere faceti voi dovada, ci de neglijenta. De ce trebuie Dumnezeu sa va protejeze, daca voi nu faceti nimic în acest sens?" "O, D umnezeu ne vegheaza" - m-au asigurat - "nimic rau nu se va întîmpla". Si au continuat sa lase masina deschisa. Într-o zi, când aveau în masina obligatii în valoare de multe mii de dolari, au plecat lasând toate lucrurile în "grija" credintei. În absenta lor, hotii si-au facut meseria si au furat totul, cu exceptia unui mic articol care le-a scapat din vedere. Una dintre doamne a pierdut, cu aceasta ocazie, toti banii pe care îi strânsese în ultimii ani. Mai târziu, le-am spus: De ce sa te astepti ca Dumnezeu sa te protejeze, daca tu ignori în permanenta legile ratiunii si ale bunului simt? Este minunat sa ai credinta, dar, în acelas i timp, fii si rational! Nu te astepta ca Dumnezeu sa faca totul în locul tau, numai pentru simplul motiv ca tu ai încr edere în El. El va avea grija de tine, dar pentru aceasta trebuie sa participi si tu". 11 Un discipol, în dorinta sa de aventura, avea obiceiul sa-si asume mari riscuri. Fiind criticat, el a raspuns astfel: "Daca vreodata ceva va merge rau, cu siguranta maestrul ma va proteja". Cuvintele sale au fost repetate mai târziu lui Paramahansa Yogananda. "Doamne" a exclamat el - "poate într-o zi îi va trece prin cap sa conduca masina pe marginea unei faleze, astfel încât sa vada daca Dumnezeu si cu mine îl vom proteja de consecintele prostiei lui!" Trebuie sa fac em dovada de bun simt, nu sa provocam gratia divina în astfel de moduri absurde si prostesti. În împaratia lui Dumnezeu nu este loc pentru fiinte inconstiente. 12 Credinta trebuie cultivata. Ea nu poate fi obtinuta prin simple speculatii menta le. Daca te vei arunca de pe vîrful unui munte afirmând: "Dumnezeu ma va proteja"- vei vedea ca nu va fi asa. Dumnezeu asteapta de la tine sa-ti folosesti bunul simt pe care ti L-a daruit. Bineânteles, El va ave a grija de tine, daca vei actiona plin de bun simt si te vei lasa în mâinile Sale. Credinta trebuie hranita, în permanenta, de experienta interioarala fel cum udam zilnic o planta. Cu cât

vei experimenta mai mult protectia Sa, prin traire personala, cu atât vei ajunge sa crezi mai mult în El, nu fanatic, ci într-un mod natural, într-o maniera divina. 13 Modul tau de a gândi si fluxul de gratie divina ce se va manifesta în viata ta e ste determinat de profunzimea constientizarii Sinelui fiintei tale. Marile miracole ale credintei, cum ar fi învierea mortilor, sunt posibile doar p entru cei care au perceput Divinul ca fiind unica realitate. Pentru a realiza astfel de miracole o simpla a firmare mentala, chiar realizata cu putere, nu este suficienta. A existat un barbat care a citit în Biblie ca "un gram de credinta poate muta si muntii din loc". Aceste învataturi ale bibliei l-au impresionat foarte mult, mai ales pentru ca în fata ferestrei de la dormitorul sau se afla un deal care-i bara minunata priveliste a lacului din apropiere. Astfel ca, într-o zi, s-a decis sa verifice aceste afirmatii din Scriptura. Plin de aceasta "credinta" temporara, el s-a rugat lui Dumnezeu câteva ore sa ridice acest munte si sa-l arunce în lac , dupa care s-a dus sa se culce, fiind foarte nerabdator sa vada care vor fi rezultatele rugamintii sale. Trezindu-se a doua zi dimineata, primul lucru pe care l-a facut a fost sa alerge la fereastra, sa vada ce s-a întâmplat; dar colina nu se miscase nici macar un milimetru. "Stiam eu ca o sa fie tot aici" - a exclamat el suparat. Aceasta nu este credinta - nu este decât o simpla afirmatie pripita. 14 Sunt multe pietre care exista pe pamânt, dar dintre toate doar câteva sunt diama nte. În mod similar, adevarurile spirituale nu pot fi gasite printre opiniile umane confuze. Gratia d ivina este una dintre cele mai rare si pretioase diamante. Ea poate fi obtinuta numai de cei care o cauta î ncontinuu, cu rabdare si fermitate; iar pentru ca cineva sa ajunga sa o experimenteze nu este suficient d oar sa citeasca câteva carti spirituale sau sa audieze câteva conferinte. Gratia nu va fi niciodata gasita ac olo unde oamenii cred ca ea trebuie sa fie. Ea trebuie cautata într-un anumit mod, la locul potrivit si într -o stare de spirit potrivita. Starea de spirit necesara pentru a putea primi Gratia Divina este o atitudine neconditi onata de dragoste fata de Dumnezeu. Locul potrivit este în voi însiva si maniera potrivita este linistea u nei meditatii profunde. Pentru a-L gasi pe Dumnezeu, trebuie sa va puneti de acord cu metodele si legile Sale. NECESITATEA SISTEMULUI YOGA 1 Un vizitator l-a întrebat pe Yogananda: "Ce este YOGA?" Paramahansa Yogananda ia raspuns: " Yoga înseamna uniune". Etimologic, acest cuvânt este asemanator cuvântului englezesc "yoke", care însea mna "jug". Yoga înseamna uniunea fiintei cu Dumnezeu sau transcenderea EU-ului limitat, efemer s i cufundarea în Sinele Suprem Divin, Spiritul Infinit. Majoritatea occidentalilor si de asemenea multi indieni confunda Yoga cu Hatha Y oga- ramura din Yoga care se bazeaza pe armonizarea polara yin-yang; ha-tha) a fiintei prin practicar

ea anumitor posturi corporale, denumite în limba sanscrita ASANA. Hatha-Yoga este o diciplina spirituala. N-am nici cea mai mica intentie de a dev aloriza posturile Yoga. De alfel, corpul face parte din natura umana si trebuie întretinut, daca dorim ca e l sa nu devina, la un moment dat, un obstacol în calea fortelor noastre spirituale. Uneori, aspirantii care urmaresc sa îl gaseasca pe Dumnezeu acorda prea putina i mportanta posturilor Yoga. Totusi, pentru a atinge Eliberarea Suprema nu este obligatoriu ca fiinta s a practice asane. Hatha Yoga este ramura din Raja Yoga ce se ocupa de corpul fizic, Raja Yoga fiind unul dintre sistemele stiintei Yoga. Raja Yoga este un ansamblu de practici spirituale care ajuta constiinta umana sa se racordeze la Constiinta Divina. Yoga este o stiinta, în sensul ca ea ofera metode practice de control as upra corpului si asupra spiritului, necesare pentru a atinge starea de meditatie profunda. Este o arta, datorita faptului ca vom obtine rezultate mediocre daca nu o vom practica cu intuitie si sensibilitate. Yoga nu este un sistem de credinte. Ea tine cont de influentele reciproce ale co rpului si ale mintii, urmarind sa le armonizeze. De fapt, adeseori mintea nu este capabila sa se conce ntreze datorita tensiunilor sau bolilor înmagazinate în corp, stopându-se astfel evolutia fiinte i. Datorita faptului ca mintea este disipata sau paralizata de emotii negative energia fiintei este mult diminu ata. În principal, Yoga actioneaza asupra energiei corpului prin intermediul tehnicil or numite PRANAYAMA (controlul energiei; PRANA înseamna si suflu). Yoga ne învata cum, prin intermed iul controlului respiratiei, sa ne linistim mintea si sa atingem un înalt grad de constiinta. Cele mai avansate nivele ale sistemului Yoga conduc fiinta dincolo de tehnici si îi arata yoghinului sau practicantului Yoga cum sa-si directioneze concentrarea în asa fel încât nu numa i sa-si armonizeze fiinta cu Constiinta Divina, ci sa se si cufunde în aceasta Constiinta Infinita cu toat a fiinta sa. Yoga este o stiinta foarte veche, având o vechime de mii de ani. Învataturile sa le esenta grandorii legendare a Indiei. Adevarurile care sunt revelate de acest sistem nu apartin numai Indiei sau numai celor care practica consecvent tehnicile Yoga. Numerosi sfinti ai altor religii, incluzând sfintii crestini, au descoperit în p ractica lor spirituala diverse practici care sunt chiar similare tehnicilor Yoga. Un mare numar dintre ei sunt, ceea ce numesc indienii, niste "mari yoghini". Ei si-au elevat constiinta de la starea de atasament fata de corp la starea de identificare a fiintei cu Sinele Suprem. Ei au descoperit, prin intermediul devo tiunii, secretul canalizarii sentimentelor inimii catre Spirit, în loc sa le lase sa se manifeste ca emotii h aotice. Au realizat ca poarta viziunii spirituale este situata între sprîncene - centru energetic prin intermediul caruia spiritul se cufunda în Constiinta Cristica. Ei au descoperit secretul opr irii respiratiei si maniera în

care, în aceasta stare, sufletul poate sa se înalte catre culmile spiritului. Ei au descoperit starea pe care unii ocultisti o numesc "mariajul mistic", în care Spiritul Etern al fiintei se cufun da în Dumnezeu si devine una cu El. Yoga completeaza textele biblice, învatând fiinta cum sa-L iubeasca pe Dumnezeu cu inima,cu mintea, cu sufletul, cu toata forta sa. Energia fiintei obisnuite este blocata pe nivelele sale inferioare. Lipsa de disponibilitate a acestei energii împiedica pe cel credincios sa-L iubeasca pe D umnezeu cu toata puterea sa, cu toate cele trei aspecte ale naturii sale: inima, mintea si sufletul. Adev arata comuniune interioara este posibila doar în momentul în care fiinta a reusit sa-si deblocheze energia corpu lui si s-o sublimeze, prin intermediul meditatiei profunde. 2 Cu ajutorul unei lentile puternice putem concentra razele soarelui pentru a da f oc la o gramada de paie. La fel, prin intermediul metodelor si tehnicilor sale, Yoga permite concentrarea mintii în scopul îndepartarii îndoielii si incertitudinii pentru a permite luminii adevarului int erior sa se manifeste. 3 O adepta a unui alt sistem spiritual a obiectat în privinta practicilor Yoga, sp unând ca acestea o distrag de la practica sa devotionala. "Eu doresc sa fiu doar îndragostita de Dumnezeu", a spus ea. "A utiliza tehnici ca sa-L descopar îmi repugna, mi se pare foarte mecanic". "Este minunat sa fii îndragostit de Dumnezeu" - a aprobat maestrul - "dar este o greseala sa crezi ca practica Yoga autentica implica mecanicism. Pe calea spirituala o superemotivita te este un obstacol. Daca nu vei înceta sa mai sufli în lumânare, cum îi vi permite sa arda? La fel, daca nu vei urmari sa-ti ordonezi sentimentele, vei ajunge intoxicat emotional si atunci cum vei putea sa experime ntezi starea mult mai profunda de "intoxicare" cu beatitudine divina? Dumnezeu nu vine niciodata dacaL chemam într-o stare de dezordine interioara, de haos mental. Esenta Sa adevarata este linistea, tace rea; El vorbeste sufletului în tacere. Cu aceasta nu vreau sa spun ca este rau sa plângi dupa Dumnezeu, sa v ersi lacrimi de dragoste pentru El, dar adeseori, un sentiment intens, exprimat prea arzator, se epuizeaz a repede. Dupa ce ai cântat pentru Cel prea iubit si ai plâns, rugându-L sa vina, este imp ortant sa-ti controlezi sentimentele si sa le sublimezi, pentru a atinge linistea comuniunii interioare profunde. Sentimentele exprimate în momentul în care inima este agitata sunt asemanatoare unei furtuni într-un degetar. Daca vei tine mugurul devotiunii prea strâns, el nu-si va putea deschide petalel e pentru a primi razele de soare ale iubirii divine. Doar atunci când îti vei calma sentimentele inimii vei putea primi îmbratisarea Infinitului. Reflecteaza un moment: dupa ce strigi o persoana nu este normal sa taci si sa as tepti un raspuns? Dupa ce te-ai rugat si ai cântat numele lui Dumnezeu, de ce sa nu astepti, în tacere, ra

spunsul Sau, în inima ta? Meditatia corespunde exact acestei faze de ascultare. Pentru aceasta este necesa r sa devii receptiv interior la raspunsul Sau tacut. Esenta sistemului Yoga este tacerea si receptivitatea, pe care practica unui anu mit numar de tehnici o induce mintii; astfel ca este bine sa fii îndragostit de Dumnezeu, dar, din ce î n ce mai mult fii atent la iubirea pe care El ti-o daruie. Nu te intoxica cu propriile tale sentimente, ci cu extazul pe care-l percepi în urma comuniunii cu El." 4 A-ti etala iubirea pentru Dumnezeu înseamna a desacraliza cea mai sublima dintre relatii. Iubirea ta fata de Divin trebuie canalizata interior. Acesta este motivul pentru care practica y oga este atât de importanta. Ea permite fiintei sa-si orienteze sentimentele catre interiorul sau pentru a at inge comuniunea cu Dumnezeu. În India a trait o sfânta foarte cunoscuta numita Mira; era o bhakta, o fiinta c e urma calea devotiunii. Ea îsi petrecea timpul cântând slava lui Dumnezeu. Sotul ei era foarte întelept, dar ea nu-si dadea seama de acest lucru pentru ca el nu vorbea niciodata de Dumnezeu. Astfel, Mira se ruga î n permanenta pentru salvarea barbatului sau. Într-o noapte, în timp ce erau în pat, ea l-a auzit plâ ngând dupa Dumnezeu: "Preaiubitul meu, când vei veni sa ma eliberezi de dorul meu de tine". Dimineata , Mira, foarte fericita, i-a spus: "Acum stiu!". "Nu spune nimic!"- a implorat-o el. "Nu ma mai poti pacali de acum înainte. Stiu cât de mult îl iubesti pe Dumnezeu. " "îmi pare tare rau ca ai spus aceasta. Acum trebuie sa te parasesc. Cu multi ani înainte i-am facut o pro misiune lui Dumnezeu: "daca cineva afla dragostea mea ascunsa pentru Tine voi parasi aceasta lume". Astfel ca, asezându-se în postura lotusului, înteleptul îsi respecta promisiunea facuta. 5 Un student l-a întrebat pe Yogananda: "De ce este necesara concentrarea în Yoga? " "Concentrarea este cheia succesului în oricare actiune a noastra. Chiar si un om de afaceri trebuie sa se concentreze pentru a reusi ceea ce si-a propus.Daca vorbesti cu cineva si el este în permanenta agita t, nu vei avea impresia ca nu te asculta? Dupa o perioada de timp îti vei pierde interesul de a discuta cu el. Nu astepta sa primesti raspunsul lui Dumnezeu pâna când nu vei învata sa fii lin istit, sa-ti controlezi mintea si sa-ti canalizezi atentia pentru a percepe prezenta Sa. 6 Un nou venit în ashram, l-a întrebat pe Paramahamsa Yogananda: "De ce este neces ar sa realizam un numar de tehnici pentru a ne dezvolta concentrarea? Nu este suficient ca o perso ana sa fie inundata de inspiratie în momentul în care se roaga?" "Un violonist poate fi inspirat - i-a raspuns Yogananda -dar daca el nu învata numeroase tehnici exersând ore în sir în fata pianului, el nu va fi decât un amator inspirat si atâta tot. La fel, tehnicile Yoga, în acelasi mod, sunt indispensabile pentru a

atinge starea de liniste interioara." 7 "Maestre- se lamenta într-o zi un discipol - îmi este atât de greu sa ma concent rez! Eu sunt adeptul practicilor si tehnicilor Yoga, dar, desi le exersez, mi se pare ca nu ma ajuta cu nimic." "O practica mecanica nu este suficienta"- i-a raspuns Maestrul. "Trebuie în mod egal sa fii sincer fata de ceea ce faci. Trebuie sa-ti aprofundezi devotiunea. Observati oamenii la cinema. Nu devin ei cu adevarat niste yoghini? Observati cum ei ramân linistiti, nemisca ti în momentele de suspans si cât sunt de atenti în timp ce se deruleaza filmul. Toata aceasta absorbtie ar e loc datorita faptului ca interesul lor este trezit la maxim. La fel trebuie sa se întâmple când meditati. Astfel, daca dorinta de a-l întâlni pe Dumnezeu apare pe un fond de liniste interioara, va fi foarte usor sa pastrezi mai mult timp o pozitie ferma si sa atingi o stare de meditatie profunda. 8 Adeseori, Yogananda spunea: "Aveti multa rabdare în practica voastra yoghina. O planta nu creste imediat ce ati sadit samânta. Grabiti-va încet. Uneori este necesara o lunga perioada de timp pentru a obtine rezultatele dorite; puteti fi siguri însa ca transformarea rapida a fiintei voastre este intim legata de o practica asidua si consecventa. 9 "Ce se întâmpla cu cei care încearca sa-l cunoasca pe Dumnezeu fara ajutorul teh nicilor yoga?" "Unii dintre ei reusesc"- i-a raspuns Maestrul; "dar numai daca vin în aceasta existen ta cu un bogat "bagaj" spiritual, pentru care au muncit foarte mult în vietile anterioare. Marea majori tate însa sfârseste prin a se descuraja, în ciuda marelui entuziasm cu care au pornit pe cale. Ajung sa se înt rebe: "Unde este Dumnezeul pe care îl invoc de atâtia ani?". Ei obtin o anumita pace interioara, dar pe masura ce trece timpul rugaciunile lor devin din ce în ce mai mecanice, din ce în ce mai lipsite de inspiratie si profunzime. De-a lungul timpului, marii sfinti si marii oameni de spirit au fost CALEA CATRE INFINIT 1 "Care este cea mai buna religie"- a întrebat într-o zi un cautator al Adevarului . "Realizarea Sinelui!"- i-a raspuns Yogananda. "De fapt, aceasta este finalitatea tuturor religiilor, indiferent de forma lor (crestinism, buddhism, mahomedanism etc.), de definitia lor sau de cel pe care îl proclama (Isus, Buddha, Mahomed etc.). Ele pot sustine ca un anumit ritual sau templu rep rezinta singura sansa de mântuire, dar aceasta nu depinde decât de universul launtric al fiecaruia, de pr opriul sau efort. O mie de fiinte spirituale asemenea lui Isus nu vor fi capabile sa va ajute sa-l cunoaste ti pe Dumnezeu, atâta timp cât voi nu va veti deschide inimile catre El. Credeti ca pentru Dumnezeu are importanta modul în care-L definiti? Credeti ca e xista vreo dogma care sa-L cuprinda, pe El, care este "Totul si înca ceva pe deasupra"? Nu credeti ca un hindus sau un

musulman care îl iubeste sincer pe Dumnezeu îi este la fel de drag lui Isus ca u n crestin daruit Tatalui Ceresc? Si cu siguranta îi apreciaza mai mult pe acestia decât pe acei crestini care cred în El cu mintea si deloc cu inima. Nici Isus si nici alti maestrii spirituali nu au venit pe Pamânt pentru a atrage oamenii catre ei. Ei au venit pentru a ajuta umanitatea sa se apropie de Adevar. Acel adevar numit de Isus ca fiind "cel care va va elibera".(Ioan,8:32) Mesajul Divin este întotdeauna impersonal, pentru ca el exp rima si este manifestarea acestui Adevar Suprem. El este personal doar în relatia sa cu fiinta care cauta sa-l descopere. Nici un maestru nu spune: "vei fi salvat de ritualurile exterioare fiintei tale" . Ei spun ca "vei fi salvat doar de ceea ce faci pentru a stabili o comuniune între fiinta ta si Divinitate". Realizarea Sinelui Suprem este mesajul tuturor religiilor; acestea te ajuta sa-t i descoperi potentialul spiritual al fiintei, pentru a realiza ca nu esti altceva decât copilul lui Dumn ezeu. Valul trebuie sa înteleaga ca realitatea sa, de simplu val, este temporara. Sa î nteleaga ca existenta sa nu rezida în forma pe care o are, ci în apa oceanului, a carei realitate substantia la o manifesta. Realizarea adevaratei sale naturi necesita topirea, cufundarea în ocean si unirea cu el. Sa presupunem ca un evreu se converteste la crestinism; deci nu va mai merge la sinagoga si se va duce în fiecare duminica la biserica. Crezi ca aceasta mica schimbare îi va asigura m ântuirea? Cu siguranta ca nu, cu exceptia cazului în care aceasta schimbare nu va trezi în fiinta sa adeva rata iubire pentru Dumnezeu. Religia ta nu trebuie sa-ti fie precum un costum de haine, exterioara fiintei tale, ci asemeni unui vesmânt de lumina al inimii. Prin costum eu înteleg nu numai învelisul fizi c, ci si gândurile si dorintele în care oamenii se închisteaza. Ele nu te reprezinta. Descopera ca esti în spatele acestor înlantuiri, ca esti asemeni lui Buddha, Isu s sau Krishna. Pentru ca aceste extraordinare fiinte au venit pe Pamânt pentru a ajuta fiintele umane sa perceapa reflexia Sinelui Etern înlauntrul lor. 2 Gurului meu, Sri Yukteswar, îi placea un cântec pe care obisnuiam sa-l cânt si î n care sunt aceste doua strofe: Fie ca pranayama sa fie religia ta, Fie ca pranayama sa-ti daruiasca Eli berarea. Pranayama înseamna controlul suflurilor, controlul energiei care se gaseste în f iinta. Aceasta energie este sublimata prin intermediul tehnicilor yoga si condusa în centrul subtil situat î ntre sprâncene, Ajna Chakra. Nu este o problema de dogma sau credinta, ci este modul simplu în care am fost c reati de Dumnezeu. Constiinta patrunde în corpul uman prin crestetul capului si coboara treptat, pe coloana vertebrala. Atunci când spermatozoidul si ovulul se unesc pentru a da nastere unei fiinte, a ceasta contopire se produce într-un punct care va deveni locul de formare al maduvei spinarii a resp ectivei creaturi. De aici, energia vietii se muta în creier, activând apoi sistemul nervos si pe cel muscul ar. Când energia vietii

paraseste corpul, ea urmeaza acelasi traseu, dar în sens invers. Dificultatea de a sublima energia rezida în faptul ca ea spontan se focalizeaza spre exterior, pentru a interactiona cu medi ul prin intermediul simturilor. De aceea apare senzatia ca putem poseda obiectele lumesti, ca ne put em satisface instinctele. Exista însa si un alt mod de a percepe viata: topindu-ne energia fiintei noastre în oceanul energiei cosmice. Unirea se manifesta în planul constiintei prin identificarea deplina di ntre Constiinta individuala si Constiinta Divina. Modul în care putem experimenta aceasta fuziune consta în sep ararea energiei vietii de simturi si focalizarea acesteia la nivelul centrului situat între sprâncene. Polul negativ al fiintei este ego-ul si este centrat în medulla oblongata; cel pozitiv este situat în dreptul fruntii. Concentrarea asupra acestui centru, supranumit "ochiul spiritual", "centrul vizi unii spirituale", proiecteaza constiinta dincolo de ego, în Infinit. Coloana vertebrala reprezinta calea marea ta catre Infinit. Propriul tau corp este templul lui Dumnezeu. Descoperindu-ti Sinele îl vei reali za pe Dumnezeu. Indiferent ce temple vizitezi si indiferent ce ritualuri urmezi, ultimul tau pel erinaj va fi cel interior. Ultimul ritual religios consta în ofranda energiei tale pe altarul comuniunii cu Absolut ul Divin. Acesta este motivul pentru care Isus a spus: "Darâmati acest templu si în trei zile îl voi ridica".( Ioan,2:19) Aceasta este calea Kriya Yoga.(Kriya Yoga este tehnica la care se face de multe ori referire în "Au tobiografia unui yoghin" si în "Calea".) Kriya Yoga este tehnica cea mai elevata a sistemului Raja Yoga. 3 "Învatatura dumneavoastra îi ajuta pe oameni sa atinga starea de pace launtrica? "- a întrebat un psihiatru pe Yoganada. "Da!"- i-a raspuns acesta. "Dar nu aceasta este esenta învataturii mele. Scopul meu este sa ajut oamenii sa atinga pacea si armonia deplina cu Creatorul. Sa dobândeasca linistea perfecta a Constiintei Infinite întru eternitate. 4 În India am întâlnit un barbat care urmase timp de douazeci de ani calea devotiu nii. Datorita sinceritatii si devotiunii sale ajunsese foarte aproape de a-l cunoaste pe Dumnezeu. Dar cele în vatate de el nu erau suficiente pentru a experimenta aceasta stare. Avea mare nevoie sa aplice anumit e tehnici din Kriya Yoga, dar stiam cu siguranta ca nu va accepta nici un sfat din partea mea. Era f oarte hotarât sa fie loial caii sale spirituale. "Dar nu trebuie sa renunti la calea ta!"- i-am explicat eu. "Kriya Yoga te va conduce mai departe pe calea pe care ai pornit: calea devotiun ii. Tu esti asemeni unui om care a încercat timp de douazeci de ani sa iasa dintr-o camera darâmând peret ii. Ceea ce vreau eu sa fac pentru tine este sa-ti arat unde e usa." În final a revenit asupra hotarârii sale si a acceptat sa primeasca initierea în Kriya Yoga. Dupa o saptamâna a reusit sa experimenteze starea de co muniune deplina cu Dumnezeu.

Kriya Yoga conduce fiinta pe o cale spirituala universala. 5 Cu ajutorul tehnicilor sistemului Kriya Yoga chiar si tinerii cu un mental deose bit de agitat ar putea sa atinga starea de întelepciune. Nu este nevoie de nici un discursuri si conferint e; ci numai de o practica de minim doua ore pe zi, secondata de o deplina sinceritate si de o totala deschide re a mintii lor fata de adevarurile spirituale. Aceasta este o provocare pe care vreau sa o lansez. Bine înteles, nu va fi usor, dar cu siguranta merita efortul. CUM SA NE RUGAM EFICIENT 1 Atunci când te rogi lui Dumnezeu fa-o din tot sufletul tau. Spune ceea ce cu adevarat simti. Nu ceea ce crezi tu ca El ar dori sa simti. Fii total sincer fata de El, pentru ca nu ai cum sa-i ascunzi trairile tale interioare. O rugaciune intensa confera o deosebita forta mentala. Gândurile tale vor fi atunci focalizate si centrate asupra Sa. Fara sinceritate aceasta nu va avea loc. Daca nu simti nici un fel de stare de devotiune roaga-te Lui astfel:"Dumnezeu, ajutama sa te iubesc!" Daca mintea ta este tulburata de nenumarate dorinte roaga-te astfel:"Dumnezeu, mintea mea este plina de dorinte, dar eu te doresc pe Tine mai mult decât orice. Ajuta-ma sa elimin orice limitare, pentru a ma putea cufunda în oceanul Tau de pace. Este bine sa te rogi cât mai des lui Dumnezeu, c hiar si pentru a obtine anumite bunuri materiale; dar este mult mai bine sa te rogi ca vointa Lui sa o m anifesti în întreaga ta viata. El este ceea ce tu ai cu adevarat nevoie si va face mult mai multe pentru tine d ecât îti poti imagina. Înainte de toate, cauta-L pentru El însusi, pentru dragostea Lui. Roaga-l:"Tata, revelea za-mi-te!" Daca îl vei chema în acest fel plin de sinceritate, cu siguranta întotdeauna va fi alaturi d e tine. 2 Nu te ruga niciodata cu atitudinea unui cersetor. Nu uita nici o clipa ca esti c opilul lui Dumnezeu. Copilul Lui fiind, ai drept asupra comorilor Sale care exista întru eternitate. Roaga-te fiind convins ca te asculta, deoarece cu siguranta îti va îndeplini toate rugamintile daca te vei ruga Lui pl in de dragoste. Roaga-te cu toata inima ta, cu toata intensitatea. Formuleaza-ti rugamintile cu dragoste, nu cersi. Cerându-i nu trebuie nici o clipa sa urmaresti sa-I impui vointa ta Lui, ci roaga-te cu fermitate, co nvins fiind ca El îti va darui tot ce este mai bine pentru tine. Isus exprima aceasta când spune:"Rugati-va cu credinta".* O credinta ferma si iu birea sincera sunt elementele cele mai importante în rugaciune. 3 Roaga-te lui Dumnezeu astfel:"Preaiubitul meu infinit, eu stiu ca tu esti mai ap roape de mine decât aceste cuvinte pe care le folosesc în rugaciunea mea; mai aproape de mine chiar decât g ândurile mele cele mai intime. Depasind toate sentimentele mele agitate, eu simt în permanenta dragoste a si grija ta pentru mine. Dincolo chiar de trezirea mea actuala spirituala, eu pot sa simt sustinerea si g

hidarea Constiintei Tale. Depasind chiar si dragostea mea pentru Tine, eu voi devenii din ce în ce mai con stient de dragostea Ta." Daca vei continua sa te rogi astfel cu toata intensitatea, vei simti prezenta sa ca pe o mare bucurie ce îti va umple inima. În aceasta stare de bucurie covârsitoare vei stii ca El este alatur i de tine si ca îi apartii cu adevarat. 4 Roaga-te într-o stare extatica, mediteaza într-o stare extatica si în fiecare mo ment liber pe care îl ai gândeste-te la Dumnezeu. Fii asemeni acului unui busole care, indiferent cum est e aceasta orientata, arata nordul. Aceasta trebuie sa fie atitudinea unui yoghin. Indiferent unde mergi sau ce faci, mintea ta trebuie sa fie întotdeauna orientata catre steaua polara a prezentei lui Dumnezeu din fi inta ta. 5 Cum sa-L iubesti pe Dumnezeu? Iubeste-L asa cum un sarac iubeste banii, asa cum un înecat tânjeste dupa o gura de aer, asa cum o fiinta ratacita în desert tânjeste dupa o cana cu apa. Iubeste-l cu înflacararea primei iubiri a tuturor îndragostitilor. Atunci când vei învata sa-L iubesti din toata inima ta, atunci îl vei gasi. Doar atunci vei fi cu adevarat yoghin, fiinta ce a atins uniunea cu Dumnezeu. Contopirea cu Fiinta Preaiubita Cosmica este cea mai minunata experienta posibil a. Este vis în vis, bucurie în bucurie, un milion de divine iubiri într-una singura ce-ti vor topi inima. În oricare punct din acest spatiu te-ai afla, vei primi dragostea Sa, stralucind cu intensitatea a milioane de sor i. De fiecare data când vei gândi ca ai epuizat dragostea Lui vei simti cum un val infinit te cuprinde si te topeste în fericire. Acesta este extazul divin! 6 Dumnezeu raspunde la toate rugamintile, dar rugamintile realizate într-o stare m entala agitata vor primi întotdeauna un raspuns mai slab. Daca doresti sa daruiesti cuiva ceva ce nu-ti a partine, acest gest nu va avea valoare. Chiar daca gestul este frumos, el va fi lipsit de importanta. Acelasi lucru se întâmpla când mintea nu îti apartine, când nu o controlezi. Chi ar daca doresti sa o daruiesti lui Dumnezeu, nu vei putea. Atunci, rugaciunile tale nu vor fi mai mul t decât un gest lipsit de semnificatie. Este foarte important sa ajungi sa-ti controlezi mintea. Când poti sa te rogi cu toata fiinta ta, Dumnezeu va sti ca tu cu adevarat crezi ceea ce spui si îti va raspunde într-un mod miraculos. 7 Unul dintre noii discipoli veniti în ashram avea, în fervoarea sa spirituala, pu ternice manifestari emotionale. Ceilalti discipoli i-au atras atentia sa numai exagereze în devotiun ea sa. Într-o zi, de fata cu ceilalti, discipolul i-a dat lui Yogananda un biletel, în care îl întreba daca e ste bine sa te rogi cu fervoare. "Bineînteles, a raspuns Yogananda," chiar poti sa te tavalesti pe jos noaptea si sa plângi ca sa-L convingi pe Dumnezeu sa vina la tine. Trebuie sa-i doresti prezenta cu toata fiinta ta pe ntru ca altfel nu se va

manifesta niciodata." 8 Întotdeauna Maestru ne atentiona:"Nu va rugati niciodata pentru ca sa va dati în spectacol. Daca procedati astfel adevaratul scop al rugaciunii va fi pierdut. Adeseori aspirantii yoga cad în capcana urmarind sa-i impresioneze pe ceilalti prin exteriorizarea devotiunii lor fata de Dumnezeu. Ar fi mult mai bine sa nu uitati ca doar pe Dumnezeu trebuie sa-L impresionati. Acesta este si pericolul devotiunii cu voce tare cu exceptia cazului în care rug aciunea este realizata pentru a mari devotiunea aspirantului. Practica spirituala, indiferent cât de co mplexa este îsi pierde din intensitate daca aspirantul se exteriorizeaza permanent. Dorinta voastra de a-L cunoaste pe trebuie sa se exprime înainte de toate printr-o tacere interioara deplina." 9 "Preamareste-L pe Dumnezeu!" - de fiecare data când aud aceasta expresie am senz atia ca aceste fiinte îl privesc pe Dumnezeu ca pe o doamna bogata si rasfatata. El nu are nevoie de prea marirea noastra; ceea ce doreste de la noi este dragostea noastra. 10 "Trebuie sa-I multumim lui Dumnezeu pentru darurile Sale?" l-a întrebat un disci pol pe Yogananda. "Multumeste-i mai degraba pentru dragostea Sa" - a raspuns Maestru. DESPRE MEDITATIE 1 Sufletului îi place foarte mult sa mediteze, pentru ca intrând astfel în contact cu Spiritul, experimenteaza cea mai intensa stare de bucurie. Nu uita niciodata aceasta; în mod special atun ci când te afli într-o o stare de agitatie mentala. Aversiunea fata de meditatie este datorata ego-ului si nu s ufetului. 2 Doar aspirantii yoga ce realizeaza un efort extrem pot sa ajunga sa-L cunoasca p e Dumnezeu; nu cei care în permanenta gasesc scuze spunând cum ar fi:"Mai întâi trebuie sa am din c e sa traiesc, pe urma sa gasesc un loc linistit, si dupa aceea voi începe sa meditez." Cei care continua sa amâne practica lor spirituala nu vor ajunge niciodata sa-L cunoasca pe Dumnezeu. Dar daca îti vei s pune: "acum, chiar în acest moment, voi intra într-o meditatie profunda" - poti sa atingi instantaneu o stare spirituala înaltatoare. Atunci când o fiinta moare de somn, ea poate adormi oriunde, instantaneu. Tot asa se întâmpla si cu o fiinta care îl iubeste pe Dumnezeu. Ea poate medita oriunde, chiar si într-o gara sau într-o piata. 3 Cel care doreste sa ajunga un virtuos al pianului va practica zilnic douasprezec e ore pe zi. Daca practica numai câteva minute, cu mintea distrata, gândindu-se la altceva, nu va ajunge ni ciodata un bun pianist. La fel se întâmpla si cu fiinta care porneste în cautarea lui Dumnezeu. Cum ai p utea sa speri ca îl vei gasi daca vei încerca numai pe jumatate? Va fi foarte dificil sa-L gasesti pe Dumneze u. Daca un pianist trebuie sa munceasca foarte mult ca sa ajunga o personalitate cu atât mai mult un aspirant

trebuie sa se focalizeze în meditatia sa pentru a reusi sa înteleaga Infinitul. Pentru a va încuraja o sa va spun ca pe calea spirituala toti cei care vor depun e eforturi sincere vor ajunge cu siguranta la tinta. Nu poti sa spui acelasi lucru în cazul ambitiilor terestre. Nu oricine poate deveni un celebru pianist; pentru ca, indiferent de domeniul de activitate, în vârf este loc doar pentru câteva persoane. Însa toti oamenii pot sa realizeze plenar ca su nt copiii lui Dumnezeu. 4 Este mai bine sa meditezi perioade mai scurte de timp dar profund, decât ore înt regi cu mintea dispersata. Astfel ca, la începutul practicii tale nu este indicat sa te fortezi sa stai nem isct în meditatie perioade lungi de timp. Urmareste sa reusesti meditatii mai scurte si profunde. Iar în timp, grada t, pe masura ce te obisnuiesti cu meditatia, poti lungii perioada sedintelor. 5 Nu te simtii niciodata vinovat daca esti prea agitat pentru a intra într-o stare de meditatie profunda. Calmul va veni în timp, daca vei avea o practica spirituala constanta, singura sansa de a obtine controlul mentalului. Nu accepta niciodata gândul ca nu esti facut pentru a medita. Nu uit a ca starea de calm este natura ta esentiala. 6 În timpul meditatiei urmareste sa treci dincolo de gânduri. Atâta timp cât gândurile îti vor ocupa mintea functionezi la nivelul acestei sta ri de constiinta. Când visezi esti în subconstient. În acele momente devii mai constient de corpul tau astral. Dar atunci când poti sa-ti depasesti mintea, sa treci dincolo de gânduri, atingi starea de superconstienta. În acea clipa întreaga ta fiinta se focalizeaza la nivelul coloanei vertebrale, cee a ce te va determina sa traieste o autentica stare de beatitudine. În aceasta stare vei deveni constient de corpul tau cauzal. 7 Un discipol avea dificultati în a ramâne treaz în timpul meditatiei. Cerându-i s fatul lui Yogananda, acesta i-a facut urmatoarea sugestie:"Deschide-ti si închide-ti ochii de mai multe ori, iar dupa aceea deschide ochi larg si priveste fix un punct situat în fata ta. Repeta acest exercitiu de douatrei ori. Daca vei realiza aceasta tehnica simpla o perioada de timp, nu te va mai cuprinde somnul în timpu l meditatiei. 8 În timp ce meditezi, nu te concentra asupra rezultatelor meditatiei. Mediteaza d oar pentru a-L bucura pe Dumnezeu. Daca unicul scop pentru care meditezi este sa te bucuri de rezultatele ce apar, vei fi tare dezamagit daca acestea nu apar când doresti tu. În Bhagavad Gita, Krishna ne sfa tuieste sa actionam fara sa ne preocupam de fructele actiunii. Meditatia trebuie sa se realizeze în aceasta stare de spirit. Trebuie sa meditezi fara sa fii atasat de fructele meditatiei. 9 Un discipol sapa o groapa pentru o latrina într-un ashram situat în desert. El a sapat toata ziua fara sa se preocupe de cât de mult a avansat în munca lui. Seara, spre marea lui mirare a d escoperit ca a facut o

groapa mult prea adânca. Când Paramhansa Yogananda a vazut ceea ce a facut, i-a spus aprobator: "Astfel t rebuie un aspirant sa actioneze ca sa-L gaseasca pe Dumnezeu. Trebuie sa continue sa sape si sa sape, fara sa se preocupe tot timpul sa vada cât de departe a ajuns. Astfel, într-o zi va descoperi ca si-a at ins telul. Lahiri Mahasaya obisnuia sa le spuna discipolilor lui:"Banat, banat, ban jai", ceea ce înseamna "Actioneaza, actioneaza si la un moment dat vei vedea ca treaba este gata." 10 Nu astepta în fiecare zi sa vezi cum înfloreste o floare spirituala în gradina v ietii tale. Ai încredere ca Dumnezeu, daca te vei darui total Lui, îti va da împlinirea spirituala la timpul Sau, adica la momentul potrivit. Dupa ce ai plantat samânta aspiratiei divine, ud-o zilnic printr-o pra ctica spirituala intensa si prin actiuni corecte. Elimina din fiinta ta indecizia, neîncrederea si inertia. Când lastarii divinei perceptii apar îngrijeste-i cu devotiune si într-o dimineata vei observa cu uimire cum a înflorit cea mai frumo asa floare, floarea Realizarii Sinelui. 11 "De ce nu pot sa am aceleasi viziuni, aceleasi perceptii pe care le aveti dumnea voastra", l-a întrebat un discipol pe Maestru. "Datorita gândurilor perturbatoare ce exista ascunse în straturile cele mai prof unde ale subconstientului tau si care îsi au originea în karma trecuta - ele creeaza fluctuatiile mentalul ui. Când aceasta karma va fi arsa viziunile si perceptiile tale vor devenii din ce î n ce mai clare. 12 "Acolo unde înceteaza miscarea, începe Dumnezeu." 13 Unui discipol îi era tare dificil sa mediteze. El l-a întrebat pe Sri Yogananda: "Aceasta se întâmpla pentru ca eu nu încerc cu suficient elan?" Maestru i-a raspuns:"Tu încerci chiar prea mult , si te implici prea mult. Urmareste sa fii relaxat si natural. Atâta timp cât te fortezi sa meditezi nu ve i reusi niciodata. La fel cum nu poti sa adormi atunci când esti obligat sa dormi. Forta vointei trebuie sa fie folosita gradat, altfel ea poate sa actioneze în de trimentul tau. Acesta este motivul pentru care este bine la început sa se insiste asupra relaxarii. 14 Nu fii nerabdator sau nelinistit în efortul tau de a-l gasi pe Dumnezeu. Daruite cu toata inima, dar nu fii nerabdator sa astepti efectele. Fii calm, îndreapta-te spre telul tau divin cu l iniste si pace în suflet. 15 Mediteaza din ce în ce mai profund, pâna când calmul si bucuria devin a doua ta natura. A atinge o stare extatica nu este dificil. Dar pentru aceasta trebuie sa înveti sa transcenzi gân direa. Daca nu vei considera ca bucuria divina este un tel îndepartat, vei descoperi cu siguranta ca ea este pretutindeni alaturi de tine. 16 "Memorati acest poem al meu "samadhi" si repetati-l zilnic.

Aceasta va va ajuta sa treziti în voi memoria pierduta a ceea ce în realitate su nteti, copiii Infinitului." 17 Vizualizeaza constiinta ta dilatându-se sub forma unei lumini albastre si înglob ând întregul spatiu. Imagineaza-ti stelele si galaxiile stralucind asemeni luminitelor dintr-un oras îndepartat în infinitul fiintei tale. Mediteaza asupra imensitatii fiintei tale. Aceasta vizualizare va fi pentru tine o metoda ce te va ajuta în tehnicile de me ditatie, si te va determina sati amintesti de natura ta divina. 18 Încearca sa simti în momentul în care te afli în Natura ca tot ceea ce te înconj oara face parte din constiinta ta expansionata. Observa frunzele ce freamata în copaci si urmareste sa le percepi miscarea. Imag ineaza-ti ca Dumnezeu îsi exprima inspiratia si gândurile sale prin aceasta miscare. Observa iarba paj istilor ce se onduleaza sub adierea vântului. Imagineaza-ti ca briza este suflul lui Dumnezeu în aceasta lume, fluidul care in spira toate fiintele si care le daruieste viata. Asculta pasarile cântând si gândeste ca Dumnezeu prin cântul lor încearca sa-ti insufle bucuria divina. Fii constient de mângâierea razelor de soare pe pielea ta, bucura-te de caldura lor, întelgând ca si aceasta este tot energie divina. Las-o sa-ti patrunda întreaga fiinta si sa îti daruiasc a vitalitate si putere. Vizualizeaza cum energia divina daruieste forta sa prin intermediul razelor de s oare tuturor creaturilor de pe Pamânt. 19 "Maestre" a întrebat un discipol,"în timpul meditatiei ma cuprinde teama ca nu m ai pot respira. Cum pot sa elimin aceasta problema?" "Te confrunti cu un obstacol care apare în mod normal pe aceasta cale", i-a spus Yogananda. Noi numim aceasta "o notiune falsa". Ti-e teama de un lucru care apare în mod natural atunci când fiinta atinge o sta re de profund calm interior. Mintea ta este asemeni unei pasari care a locuit închisa într-o colivie timp de mai multi ani. Îi este teama de libertate, dar libertatea este dreptul ei din nastere. Cineva îi deschide pasari i usa coliviei. Ea va face câtiva pasi în fata coliviei dar dupa câteva minute îsi va spune:"O, ce mare este lumea asta" - si îngrozita se va întoarce înapoi în colivie. Dar dupa ce va iesi de mai multe ori se va obisnui sa fie afara si într-o zi îsi va desface aripile si se va înalta catre cer. Dar nu va fi cu adevarat libera decât în momentul în care va accepta ca libertatea este eterna sa natura interioara. La fel se întâmpla si cu un aspirant yoga când experimenteaza pentru prima data starea de libertate interioara. Si nu uita ca asa cum pasarea se înalta catre cer, la fel sufletul se va înalta catre starea de omniprezenta." 20 Chiar în spatele întunericului ochiilor închisi straluceste lumina lui Dumnezeu. Când ajungi sa percepi

aceasta lumina în timpul unei mediatatii concentreaza-te asupra ei cu toata fiin ta. Urmareste sa te percepi în interiorul ei, pentru ca acolo este locul în care sal asluieste Dumnezeu. Daca, din contra, nu percepi nici un fel de lumina în timpul meditatiei concentr eaza-te asupra punctului situat între cele doua sprâncene si fixeaza-ti mentalul asupra obscuritatii pe c are o percepi cu ochii închisi. Încearca cu foarte multa devotiune sa penetrezi acest val încetosat. Cu timpul, cu siguranta vei devenii constient de aceasta lumina interioara pentru ca exista întotdeauna acolo, stral ucind în centrul subtil, energetic, situat la nivelul fruntii tale. Dar acest centru subtil nu poate fi d inamizat decât prin intermediul unei constante practici spirituale. 21 O coloana vertebrala diforma este un obstacol în calea Realizarii Sinelui. În ti mpul meditatiei trebuie sa stai drept, pentru ca energia ta sa poata circula liber, fiind atent în punctul situat între cele doua sprâncene. Cu cât te vei concentra mai profund asupra acestui punct, cu atât mai repede ego-ul tau se va dizolva în starea de superconstiinta. 22 "Daca doresti sa atingi eliberarea în cursul acestei încarnari", i-a spus Yogana nda unui discipol, "practica Hong- sau* si meditatie cel putin doua ore pe zi. Copil fiind practicam Hong-sau timp de sapte ore pe zi pâna când intram în stare a de extaz fara respiratie." 23 Practica Kriya Yoga* constant si cu toata daruirea, pâna când suflul pe care îl respiri îl vei percepe ca fiind constiinta. Respiratia nu este decât un vis grosier din care trebuie sa te trezesti într-o z i pentru a putea evolua catre starea de supraconstiinta. 24 Daca vei alerga imediat dupa ce ai mâncat nu te vei putea bucura de siesta si sar putea sa ai si surpriza unei indigestii. Daca, din contra, dupa ce manânci vei face o pauza pentru siesta vei descoperi c a poti sa te bucuri de energiile pe care le-ai asimilat din mâncare. Procedeaza la fel si dupa ce ai terminat exercitiile de Kriya Yoga. Nu te ridica precipitat, ci stai relaxat înca câtva timp constientizând efectele lor binefacatoare. Roaga-te lui Dumnezeu intens, practica Bhakti Yoga (devotiunea), observa fluxul suflului curgând prin coloana vertebrala în timpul practicilor Hong-sau, asculta sunetul interior cu c onstiinta treaza. 25 " Cum pot sa-mi dezvolt intuitia spirituala?", l-a întrebat un discipol pe Yogan anda. "Cea mai buna metoda consta ca de fiecare data dupa ce ai terminat sedinta ta zi lnica de Yoga sa ramâi calm o mai lunga perioada de timp si sa constientizezi efectele practicii tale. Acesta este momentul cel mai prielnic ca sa constientizezi prezenta lui Dumnezeu în fiinta ta. De fiecare data, aprofundeaza aceasta bucurie care ti-o aduce intuirea prezentei

Sale. Cu cât mai mult timp si mai profund vei putea sa te bucuri de aceasta pace interioara cu atât ma i repede intuitia ta spirituala se va dezvolta." 26 Într-o zi dupa o meditatie realizata în ashramul lui Yogananda din desert, acest a le-a spus discipolilor prezenti:"Vedeti, aici este împaratia lui OM*. Ascultati-l. Nu este suficient sa -l percepeti, trebuie sa si fuzionati cu acest sunet subtil interior. OM este Mama Divina. OM Kali! OM Kali! OM Kali! Asculta-ti cât de minunat este! OM Kali! OM Kali! OM Kali!" REALIZAREA SINELUI 1 Atunci când mintea se interiorizeaza si nu se mai identifica cu lumea exterioara sau cu corpul, privirea interioara devine clara si focalizata. În acel moment sunetul interior te absoar be cu totul. AUM îti umple fiinta. Vibratiile sale coboara de-a lungul coloanei vertebrale, umplând în fina l tot corpul, fiecare celula vibrând în final cu sunetul AUM. Gradat, cu cât fiinta ajunge sa realizeze o stare mai profunda de meditatie, con stiinta ajunge sa se expansioneze din ce în ce mai mult prin intermediul acestui sunet. Depasind limi tarile corpului, ea îmbratiseaza vastitatea infinitului. În AUM, sau vibratia cosmica, devii constient de uniunea ta cu tot ce înseamna v iata. Aceasta stare este cunoscuta ca AUM Samadhi sau uniunea perfecta cu Dumnezeu, privit ca sunet cosmi c. AUM este acel aspect din trinitatea crestina considerat Sfântul Duh sau Cuvântul lui Dumnezeu. Prin intermediul unei meditatii si mai profunde, fiinta descopera ca dincolo de vibratia AUM poate percepe starea de nemiscare a Constiintei Christice, care este reflexia în creat ie a Spiritului Transcendent. În traditia spirituala crestina Constiinta Christica este numita Fiul. La fel cu m în plan uman fiul este reflexia tatalui, tot astfel Constiinta Cosmica, Christos reflecta Constiinta lui Dumneze u Tatal transcendent. Urmarind sa aprofundeze si mai mult starea de meditatie, fiinta se trezeste fata de Constiinta Christica si percepe identitatea cu aceasta constiinta divina. Cufundându-se si mai profund în meditatie, fiinta transcende creatia si devine u na cu fiinta Tatalui, traind starea de Sat-Chit- Ananda. Parcurgerea acestor etape ale meditatiei permite des cperirea în ordine inversa a celor trei aspecte ale trinitatii: Sfântul Duh, Fiul si Tatal. Multe fiinte nu sunt constiente ca denumirea "Christos" nu a fost numele pe care Isus l-a primit la nastere, ci este un titlu ce semnifica "Cel ales de Dumnezeu".* La fel, Krishna în India era numit Jadava Krishna - sau Christna, cum mai este s cris uneori. Isus a fost un mare maestru. El a fuzionat cu Constiinta Christica. Oricare fiin ta ce atinge aceasta stare de constiinta poate fi numita Christos, pentru ca si-a dizolvat ego-ul în constiint a infinita a lui Dumnezeu. AUM, sau Sfântul Duh, mai este numit si Mama Divina, caci ea reprezinta aspectul

feminin a lui Dumnezeu. Biserica catolica îi învata pe credinciosi ca fiinta umana trebuie sa ajunga la Mama Divina pentru a-L putea cunoaste pe Christos. Pentru ea Mama Divina este Maria, mama lui Isus. Acest luc ru este adevarat, chiar daca interpretarea care i se da este mai profunda decât cea în general acceptata . De fapt, pentru a atinge constiinta Christica trebuie sa-ti fuzionezi constiinta cu AUM, vibratia cosmica. Realizarea Sinelui semnifica faptul ca ai înteles ca adevaratul tau eu nu este e go-ul, ci Sinele Suprem, picatura din vastul ocean spiritual care a manifestat doar pentru o scurta perio ada de timp valul constiintei pe care o consideri ca fiind a ta. 2 "Am citit ca trinitatea crestina este identica cu trinitatea hindusa," a spus un student la teologie."Este adevarat?" "Nu," a raspus Yogananda,"Brahma, Vishnu si Shiva personifica cele tr ei aspecte ale lui AUM, vibratia care creeaza, sustine si distruge Universul. Brahma este Creatorul, Vis hnu este mentinatorul,iar Shiva este distrugatorul. AUM este ortografia corecta, cu trei litere; în engleza am întâlnit-o adesea scr isa ca OM, doar cu doua litere. "A", prima litera, reprezinta vibratia creatoare; a doua litera, "U" rep rezinta vibratia mentinatoare; iar a treia litera "M" reprezinta vibratia distrugatoare, care reabsoarbe Univer sul înapoi în linistea infinita. În engleza, AUM este adesea scris doar în doua litere OM, pentru ca "O", în engl eza, este un diftong pe care majoritatea oamenilor îl pronunta "AU" cu "A" lung, ca în cuvântul "car". Pronuntarea acestui "A" lung este gresita. "AUM" este pronuntia corecta. Traditional în India se cânta AUM de trei ori la rând pentru a evoca cele trei a specte. Prima data este emis cu tonalitate înalta, a doua oara cu tonalitate mai joasa, iar a treia oara cu t onalitate grava. Aceste diferite tonalitati se regasesc în sunetul cosmic. Vibratia creatoare, Brahma, este tonal itatea înalta; cea a lui Vishnu, mentinatoare este mai joasa; iar cea a lui Shiva, care corespunde disolutiei tot ale, este un sunet grav si profund. Trinitatea hindusa ce este echivalenta trinitatii crestine este numita Aum-Tat-S at: Aum, Sfântul Duh- Tat, Kuthastha Chaitanya, sau Constiinta Christica- Sat, aspectul de Tata al Divinulu i, Spiritul de dincolo de vibratie. Sat înseamna "existenta divina". A fost descrisa într-o maniera detali ata de Swami Shankaracharya ca fiind starea de "sat-chit-ananda", care se traduce prin "pura existenta- pura constiinta- pura beatitudine." 3 Un discipol l-a întrebat pe Yogananda:"Gurudeva, când putem considera ca o fiint a este un maestru?" "Un maestru este fiinta care a atins constiinta Christica", i- a raspuns Yoganan da." 4 "Învatatura ta îmi clarifica într-un mod minunat scrierile marilor mistici crest ini", i-a spus un discipol într-o zi lui Yogananda.

"Adevarul este întotdeauna simplu", i-a raspuns Maestrul, "chiar daca în simplit atea sa nu este întotdeauna usor de înteles pentru mintea umana. Unei pasari ce se naste într-o colivie îi e ste greu sa înteleaga ca a fost creata pentru a zbura liber pe cer. În acelasi fel, spiritului uman îi este dificil sa înteleaga ca natura sa originara este omniprezenta. Este gresit sa numim acesti mari sfinti "mistici"; adevarul Divin nu este mistic . Oamenii cred ca lumea materiala este reala si ca universul interior este vag si confuz. Un mare mister consta în faptul ca numeroase fiinte sunt foarte multumite de aceasta lume a iluziei si consacra foa rte putina energie pentru a-l gasi pe Dumnezeu. Adevarata confuzie consta în perceptia gresita pe care oam enii o au despre adevar. Adevaratii "mistici", sunt oamenii si nu sfintii. "Misticism" este un concept gresit, pentru ca seamana confuzie în cautarile spir ituale ale oamenilor. Când cautarea adevarului devine confuza, ne cufundam de fapt în umbrele imaginatiei s ubconstiente, în loc sa dezvoltam puterea vointei si a concentrarii care ne va conduce la starea de supr aconstiinta. 5 "Ce este samadhi?" l-a întrebat odata pe Yoganada un vizitator."Am citit in nume roase carti despre acest subiect, dar nu cred ca am înteles semnificatia reala." "Samadhi", i-a raspuns Y ogananda,"este starea în care fiinta realizeaza ca este mult mai mult decât corpul fizic. Prin "realizari " eu ma refer la mult mai mult decât simpla întelegere intelectuala. "Realizarile" de acest gen sunt imaginare. Eu ma refer la acea stare de constiinta în care realizam ca noi suntem în tot si în toate. Acum câteva zile i-am spus unei fiinte :"ai un gust amar în gura, nu-i asa?" "Cu m stiti aceasta?"- m-a întrebat acea persoana. "Pot stii aceasta pentru ca în samadhi sunt la fel de mult în corpul tau cât sin al meu. În samadhi poti stii tot ce se întâmpla la orice distanta, transcenzi orice limitare a timpului si a spat iului. Atunci constiinta ta îmbratiseaza omniprezenta. Percepi corpul uman ca fiind o parte infinitezimala a realitatii infinite." Exista doua stadii ale starii de samadhi. În prima constiinta se cufunda în infinit în timpul meditatiei. Yoghinul nu poate mentine aceasta stare si dupa ce iese din meditatie. Aceasta se numeste sa vikalpa samadhi. A doua stare se numeste nirvikalpa samadhi. În aceasta a doua stare de constiint a continui sa ramâi fuzionat cu Constiinta Divina chiar si atunci când actionezi sau vorbesti în ace asta lume. Nirvikalpa samadhi este cea mai înalta stare de constiinta. Odata ce ai atins ac easta stare nu mai este cu putinta sa fi din nou tentat de iluzie. Aceasta distinctie între cele doua stari reiese clar într-un poem pe care l-am s cris odata demult: "În savikalpa samadhi yoga Ma cufundam în Sinele meu, În nirvikalpa samadhi yoga Ma regasesc în Sine. Isus Christos a vorbit despre aceasta cufundare a Sinelui personal în Sinele inf init. El a spus:" Caci cine va voi sa-si scape sufletul îl va pierde si cine-si va pierde sufletul pentru mine îl va afla."*

6 Un discipol ce privea portretul gurului sau, cântând si daruindu-i flori în semn de devotiune, a intrat într-o stare atât de profunda de comuniune cu Divinul încât simtea cum constiinta sa cu prinde întreg Universul. "Eu daruiam flori portretului unei alte fiinte, dar acum mi-am dat seama ca dinc olo de acest corp eu sunt cel care sustin întreg Universul. Ma înclin în fata Sinelui meu", si a început s a-si puna flori pe propriul sau cap. 7 În momentul în care o fiinta îsi realizeaza Sinele, aceasta stare se reflecta at ât asupra corpului cât si asupra sufletului. Nu trebuie sa te rogi ca Dumnezeu sa vina spre tine. Dumnezeu este o mniprezent si tot ceea ce ai de facut este sa-ti îmbunatatesti modul de întelegere. 8 Când îl vei gasi pe Dumnezeu? Când toate dorintele pentru alte lucruri vor dispa re, când vei realiza ca singurul lucru care merita sa-l doresti este sa-l cunosti pe Dumnezeu. Când toat e gândurile, toate sentimentele vor fi integrate de dragostea ta pentru El.

SFATURI DE ORDIN GENERAL 1 Traieste în aceasta lume ca un musafir. Adevaratul tau camin nu este aici. Chiar daca actul casei în care traiesti este pe numele tau, cui a apartinut el înainte ca tu sa-l cumperi si ci ne-l va avea dupa moartea ta? Aceasta existenta nu este decât un refugiu, o scurta etapa în lungul voiaj care te conduce catre Dumnezeu Tatal. Considera-te un invitat pe Pamânt. Atâta timp cât esti aici musafir, încearca sa fii cât mai agreabil. Urmareste sa actionezi cât mai bine si cât mai responsabil, ai grija de tot ceea ce Dumnezeu îti pune la dispozitie si nu uita nici o clipa ca sunt ale Lui si nu ale tale. Ce inconstienti sunt oamenii când îsi irosesc timpul pentru a- si îmbuiba corpul , a acumula bogatii si a ajunge sa aiba maximum de posesiuni. În momentul în care vor muri vor trebui sa lase totul în urma lor. Ei se pierd în scuze interminabile: "Nu am timp sa meditez", spun ei, "trebuie sa m a duc la toate acele întâlniri de afaceri". Dar uita ca atunci când Dumnezeu îi va chema la el vor fi obligati sa întrerupa toate aceste angajamente. Moartea este singurul "angajament" ce nu poate fi anulat. De ce sa pierzi atunci atâta timp cu lucruri efemere? Cât de orb esti. Trezestete! Daca Dumnezeu te cheama trebuie sa lasi în urma toate placerile sau durerile acestei lumi. "Cauta-ma", îti spune El. "Si vei gasi în Mine bucuria imperisabila pe care tu o cauti de atâta timp în valurile impermanentei. Tot ceea ce tu ai dorit, de-a lungul a nenumarate încarnari nu ve i gasi decât în Mine, pentru totdeauna. 2 Considera întotdeauna ca nu apartii nimanui si ca nimeni, de fapt, nu îti aparti ne. Tu esti în trecere pe acest Pamânt si adevaratul motiv pentru care esti aici este foarte diferit de ce

l pe care tu îl crezi. Familia ta considera ca îi apartii, dar daca vei muri si vei renaste la vecinii tai, crezi ca te va recunoaste? Si prietenii tai cred ca le apartii, dar daca vor exista mici neîntelegri între voi câti îti vor ramâne loiali? Oamenii spun ca îsi iubesc aproapele, dar ei nu se iubesc decât pe ei însisi. De fapt, ei îi iubesc pe ceilalti numai în masura în care acestia le fac pe plac. Adevarata iubire este atunci cân d, chiar cu pretul unui sacrificiu personal, îti face placere sa poti genera fericire fiintei iubite. Oa re câte fiinte iubesc astfel? Foarte putine! Si câte dintre ele sunt la rândul lor iubite? Si mai putine. Iubirea noastra pentru Dumnezeu nu ramâne niciodata fara raspuns. Si este chiar mult mai mult decât recompensata, pentru ca Dumnezeu ne întelege chiar si atunci când toti cei din j urul nostru ne înteleg gresit. Pentru ca Dumnezeu ne iubeste chiar si atunci când toti ne parasesc. Pen tru ca Dumnezeu siaduce aminte de noi chiar si atunci când toti ceilalti ne-au uitat. Noi suntem a i lui Dumnezeu si doar ai Lui pentru eternitate. 3 O regula de aur pe care trebuie sa o urmezi întreaga viata este sa pastrezi star ea de martor în tot ceea ce se întâmpla. Ca sa întelegi mai bine ceea ce vreau sa-ti spun îti voi da urmatoa rele exemple. Indiferent de ceea ce tu percepi, fii constient ca exista o realitate mult mai v asta, care în aceasta clipa îti scapa. Indiferent de persoana cu care tu vorbesti, imagineaza-ti ca exista o fiinta inv izibila pentru cel care nu este receptiv la realitatea subtila, care îti vorbeste prin intermediul acelei f iinte. Indiferent de actiunea pe care o realizezi, urmareste sa percepi o alta prezenta alaturi de tine care te priveste, te ghideaza si-ti daruieste putere. În momentul în care privesti în oc hii oamenilor, fii constient ca primesti prin intermediul privirii lor un mesaj de la Dumnezeu. Orice eveniment din viata ta priveste-l detasat cum se deruleaza si întreaba-te ce vrea Dumnezeu sa te învete din aceasta experienta. 4 Indiferent de ceea ce se întâmpla priveste viata fara atasament. Poarta-te aseme ni oamenilor inteligenti care merg sa vizioneze un film. Cu cât intriga este mai plina de suspans cu atât mai sigur spectatorii la final vor spune:" Ce film extraordinar!" Daca filmul are un deznodâmânt tragic, ei pot trage anumite învataminte pe care dupa aceea le aplica în propria lor viata. Sau daca eroul se va afla în situatii stânjenitoare, ei vor râde de starea lui de încurcare. Dar oare, când vor fi ei însisi în situatii jenante, câti dintre ei vor fi capabil sa râda cu umor; sau când vor trece printr-o situatie d ramatica câti dintre ei se vor gândi ca au ceva de învatat din aceasta. Nu multi, cu siguranta. Filozofia lor de viata se rezuma atunci la expresia cunoscuta:"Mai bine sa aibe altii probleme, nu eu." Fii detasat de tot ceea ce îti poate aduce viata, bun sau rau. Având o astfel de atitudine te vei elibera progresiv de identificarea cu aceasta lume de vis, pentru a

devenii în final constient de fuziunea ta cu Creatorul. 5 Daca doresti sa depasesti limitarile egotice trebuie sa înveti sa devii imperson al în ceea ce priveste propriile tale sentimente. Adeseori, chiar dragostea noastra fata de Dumnezeu es te personala, omeneasca. Se întâmpla asa atunci când acordam prea multa importanta ego-ului, t ocmai cel pe care trebuie sa-l transcendem pentru a-L putea gasi pe Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care este mult mai bine sa doresti sa-L cauti pe Dumn ezeu în primul rând pentru a atinge o stare de comuniune extatica cu El, si doar în al doilea rând p entru a-i oferi iubirea ta; adeseori iubirea ta pentru El nu este detasata, impersonala, o adevarata Iubire Divina. Radha era unul dintre cei mai iubiti discipoli a lui Krishna. Dar si ea s-a lasat furata de aceasta iluzie a iubirii atasate, posesive, pâna c ând a crezut ca iubitul ei, Krishna, îi apartine. Într-o zi însa, în timp ce se plimbau prin padure, Radha i-a spus lui Krishna:"S unt foarte obosita!" "Vrei sa te i-au în brate?", a întrebat-o Krishna. Ea i-a raspuns afirmativ, fiind foarte încântata de gestul lui. Krishna luat-o în brate si au continuat drumul. Dar în momentul în care ea a gândit cât de minunat este ca iubitul ei sa o tina în brate, brusc s-a trezit ca a cazut jos. Krishna, pur si simplu, dis paruse. Atâta timp cât ea pastra atitudinea de posesivitatea, el nu putea sa existe pent ru ea. Imediat, realizând greseala ei a îngenucheat la pamânt si a început sa se roage: "Dumnezeu, te implor, iarta-ma!" Krishna a reaparut ca si cum nimic nu se întâmplase. Si amândoi au co ntinuat drumul prin padure. 6 Cei care ajung sa-i poata iubi pe ceilalti fara egoism, sunt pe punctul de a des coperi secretul devotiunii divine. Singurul lucru care le mai ramâne de facut este sa dirijeze aceasta iubi re catre Dumnezeu. Radha era una dintre cele mai frumoase gopii. Krishna îsi manifesta iubirea fata de ea într-un mod divin, non-posesiv, iubire pe care, de fapt, el o daruia tuturor. Dupa o perioada de timp celalalte gopii au devenit geloase pe Radha. Observând a titudinea lor, Krishna s-a hotarât sa le dea o lectie. Într-o zi, când Radha era plecata si toate celelalte gopii erau adunate în jurul lui Krishna, el a început sa se vaite:"Oh, oh, am o teribila durere de cap. Oh, va rog, poate cineva sa faca cev a pentru mine?" "Ce anume?"- au întrebat toate în cor, gata sa-i sara în ajutor. "Spune-ne ce trebui e sa facem ca sa-ti alinam durerea, pentru ca noi facem orice pentru tine." "Daca una singura dintre voi va masa cu piciorul capul meu, instantaneu durerea va dispare." Ele au frematat de groaza. În India a plas a piciorul pe capul unei fiinte este o insulta, iar pe capul unui întelept este un sacrilejiu. Astfel ca, într-o stare de profunda consternare, toate gopi- urile au privit în pamânt. Nici una nu a îndraznit sa-si ofere serviciile. Si între timp "durerea de cap" a lui Krishna a devenit din ce în ce mai

puternica. Însa dupa o scurta perioada de timp, a aparut Radha. Vazându-l pe Krishna cât de tare sufera, l-a întrebat disperata:"Ce pot sa fac pentru tine ca sa te ajut?" "Te rog mult maseaza-mi cu piciorul capul; nimic altceva nu ma va ajuta." "Bineînteles", i-a raspuns ea,"imediat". "Nu, nu , nu trebuie sa faci asa ceva", au strigat toate gopi- urile îngrozite î n cor. "De ce nu?" a întrebat Radha. "Daca vei face aceasta vei ajunge cu siguranta în iad." "Asta este ceea ce va în grijoreaza pe voi?", a raspuns Radha suparata. "Daca masând cu piciorul meu capul lui Krishna îi voi da rui un singur moment de liniste, eu voi merge linistita în iad pentru eternitate." Si când tocmai urma s a puna piciorul pe capul lui Krishna, acesta zâmbind a oprit-o. "Durerea de cap" îi trecuse ca prin farmec. Atunci, celalalte gopii au înteles ca ele s-au preocupat mult mai mult de propri ul lor bine, decât de binele lui Krishna si toate au îngenunchiat în fata non-egoistei iubiri a lui Radha. 7 Un vizitator la întrebat pe Paramahansa Yogananda:"Este necesara renuntarea pe c alea spirituala?" "Da,"i-a raspuns maestru. "Indiferent daca o fiinta este casatorita sau traieste singura ea trebuie sa simta ca în inima sa este daruita celui Preaiubit, Cel care salasluieste în templul inimi lor noastre. Renuntarea înseamna înainte de toate non- atasament. Nu existenta ta exterioara are importa nta în ochii lui Dumnezeu, ci cum traiesti în inima ta. Fa din inima ta un templu si din dragoste a ta pentru Dumnezeu, vesmântul tau." 8 Sa nu gândesti niciodata ca lucrurile îti apartin. De fiecare data când vad o fi inta care are nevoie de ceva ce îmi apartine îi daruiesc acel lucru cu bucurie. 9 Daca doresti sa simti pe Dumnezeu cum te ghideaza în întreaga ta viata nu pierde timpul vorbind prea mult. Linistea este altarul Spiritului. 10 Atunci când esti în compania celorlalti fii alaturi de ei cu toata fiinta ta. Da r în clipa când ramâi singur fii doar cu Dumnezeu. Si fa tot posibilul sa petreci cât mai mult timp cu el. 11 Solitudinea este pretul evolutiei. 12 Este foarte important mediul în care traiesti. Daca îti lasi haina într-o camera în care oamenii fumeaza, dupa câteva ore ea va mirosi a fum. Daca o lasi în mijlocul unei gradini ea va aduce miros de aer proaspat si de flori în casa. La fel se întâmpla si cu mintea; ea se impregneaza cu vibratiile celor din jurul tau. Daca vei trai alaturi de pesimisti vei devenii tu însuti un pesimist. Dar daca vei trai alaturi de oameni veseli si fericiti în timp te vei transforma si tu într-o fiinta vesela sî fericita. Mediul înconjurator este adeseori, din pacate, chiar mai puternic decâ t vointa ta. A sta alaturi de oameni fara a le absorbi deloc gândurile, sau doar într-o mica masura, necesita o mare putere spirituala. Începatorii pe calea spirituala ar trebui sa fie foarte atenti în ce mediu traie

sc. Ei ar trebui sa traiasca alaturi de alte fiinte care doresc sa evolueze spiritual si sa evite compania fiintelor orientate materialist si a fiintelor egotice. În mod special trebuie sa evite fiintele care sunt orientate negativ. Adeseori, pentru evolutia unei fiinte compania în care traieste este de maxima i mportanta, determinând acea fiinta sa devina un pacatos sau un sfânt. 13 Este de preferat sa traiesti în infern alaturi de un mare întelept, decât în par adis alaturi de zece prosti. 14 Laptele gras se transforma în unt si pluteste deasupra apei. Laptele obisnuit se amesteca cu apa, diluându-se. La fel, când mintea umana s-a transformat în "untul" realizarii de Sine, nu mai este afectata de influentele lumesti. Discipolii obisnuiti trebuie sa îsi aleaga compania cu grija. Pe cât posibil ei trebuie sa evite mediile care sunt incompatibile cu aspiratia lor de a-L gasi pe Dumnezeu. 15 Viata este plina de suisuri si coborâsuri. Daca îti vei lasa sentimentele sa urm eze valurile diferitelor situatii ale vietii, nu vei atinge niciodata starea de calm interior, esentiala pentru a reusi sa progresezi spiritual. Din acest motiv, este foarte bine sa nu reactionezi emotiv, sub impulsul unor st ari de moment. Urmareste sa te detasezi de atractii si repulsii. O minunata regula de viata care te va ajuta sa depasesti numeroase situatii difi cile consta în a avea întotdeauna simtul umorului. 16 Când în cei din jurul tau vei vedea numai aspectele lor negative, numai ce este rau în fiinta lor, adu-ti aminte ca de fapt este ceva în neregula cu persoana ta. Atunci când esti într-o stare de armonie interioara, toate lucrurile ti se vor p area corecte pentru ca atunci vei realiza ca toate fac parte din Dumnezeu. Doar în acel moment vei accepta via ta asa cum este si vei privi cu întelegere si simpatie toate fiintele indifereant de greselile pe care le fac. 17 Un discipol avea în permanenta tendinta sa fie morocanos. Într-o zi Maestrul i-a spus:"Daca tu vrei sa fii trist nimic pe lumea aceasta nu te poate face fericit si vesel. Daca, din contra tu alegi sa fii fericit, nimic si nimeni în lumea aceasta nu-ti va putea fura fericirea." 18 Nu poti sa-L iubesti pe Dumnezeu si în acelasi timp sa fii rau cu oamenii din jurul tau. Nu poti sa-L iubesti si totusi în inima ta sa mai existe ura. Modul în care te comporti cu ceilalti refl ecta starea ta de constiinta si conditionarile tale. 19 Sa nu-ti imaginezi vreodata ca poti câstiga dragostea lui Dumnezeu, daca tu nici macar nu esti capabil sa cuceresti dragostea fiintelor din jurul tau. Daca cu adevarat Il iubesti pe El, trebuie sa-L iubesti pe El în toti. 20 Nu considera ca ai un anumit nivel spiritual, bazându-te pe opinia unei alte per

soane, cu exceptia cazului în care te poti baza pe puterea ei de discernamânt. În majoriatea cazurilor oame nii îi lauda sau îi critica pe ceilalti pornind de la niste criterii false. Le plac anumite lucruri pentru ca v in în sprijinul opiniilor lor, indiferent ca acestea sunt gresite, sau le displac alte lucruri pentru ca se opu n parerilor lor. Accepta atât lauda cât si critica cu aceeiasi stare de liniste. Si daca trebuie sa alegi una din acestea, este preferabil sa alegi critica. Cu mult timp în urma traia un întelept în India, ale carui întâlniri cu discipol ii sai erau perturbate de vizitele unei fiinte sceptice, care nu urmarea decât sa scoata la iveala greselile întele ptului. Discipolii încercau de mult timp sa-l convinga pe maestru sa scape de el, dar ac esta nici nu dorea sa auda de asa ceva. Într-o seara, un discipol a intrat foarte fericit pe usa si a spus:"Maestre, dus manul tau, fiinta aceea rautacioasa a murit". "Oh," a început sa suspine maestrul, lacrimi curgându-i pe obraz, "cel mai bun p rieten al meu a parasit aceasta lume. El era singura fiinta care dorea sa ma ajute sa-mi depasesc gresel ile. Oare voi mai gasi vreodata o asemenea fiinta?" 21 Unui discipol care era bântuit de umbrele îndoielii Yogananda i-a spus: "Nu te b aza pe ratiune. Aceasta este instrumentul pe care Satana îl utilizeaza pentru ca sa te pacaleasca. Ratiunea este asemeni unui cutit cu doua taisuri. Daca nu stii sa-l folosesti, p oate fi periculos. O singura miscare gresita si te poti taia tu însuti. Din momentul în care îndoiala îti patrunde în minte trebuie sa o elimini. Elimin -o, urmarind ca toate actiunile tale sa le dedici lui Dumnezeu. Atunci când te îndoiesti îi permiti Sa tanei sa te controleze. Krishna spune în Bhagavad Gita:"Oh, Arjuna, cel care se îndoieste este cel mai n efericit dintre muritori." 22 Exista doua tipuri de neîncredere: una distructiva si alta constructiva. Neîncre derea distructiva este de fapt scepticism, îndoiala. Oamenii care cultiva aceasta atitudine sunt la fel de orbi în îndoiala lor ca bigotii în zelul lor. O cercetare plina de obiectivitate nu are în ochii lor nici un fel de sens. Ei n u doresc, de fapt, decât sa gaseasca informatii care sa respinga ideile noi si sa le sustina opiniile lor sa u ideile majoritatii. Scepticismul este asemeni momentului în care "radioul" mentalului este deschis, dar nu prinde nici un post. El împiedica fiinta sa capteze intuitia care nu poate apare decât într-o stare d e liniste interioara. Neîncrederea constructiva rezida într-o stare de curiozitate inteligenta, într-u n examen impartial. Cei care cultiva aceasta atitudine nu vor avea niciodata de suferit si nici nu vor a ccepta ca reale opiniile lipsite de consistenta ale celorlalti. Ei îsi vor pastra mintea în permanenta treaza si vor dori înainte de toate sa- si verifice intuitiile prin proprie experienta. Acesta este un mod corect de a te apropia de Adevar.

23 Un discipol era macinat de nenumarate îndoieli. Yogananda a încercat sa-l ajute adeseori dar fara prea mare succes. Într-o zi el i-a spus: "Puterea gândului este o forta extraordinara . Tu trebuie sa devii constient ca daca ti-e teama de anumite situatii vei atrage catre tine exact ace le situatii care pe tine te înspaimânta. Dumnezeu te binecuvânteaza în fiecare clipa, dar datorita îndoielilor tale tu te închizi fata de manifestarea gratiei sale, care, de fapt, este cea care te ajuta sa elimini toate iluziile. Swami Shankara a avut un discipol femeie care obisnuia sa vina adeseori la el pe ntru a se plânge ca se confrunta cu nenumarate temeri si îndoieli. Adeseori îl întreba:"Ce ma fac daca se întâmpla aceasta?" sau:"Ce se intâmpla da ca voi actiona asa?" Intr-o zi, aceasta femeie la întrebat îngrozita:"Dar daca eu as muri în curând?" Shanka ra a privit-o calm si i-a spus:"Bine, atunci mori." Si în clipa urmatoare femeia a cazut fara viata la pam ânt. Nu swami Shankara a fost responsabil de moartea ei. El a permis pentru prima data ca un gând al ei s a se materializeze, cum s-ar fi întâmplat de multe ori pâna atunci daca el nu ar fi protejat-o în permanenta. În acest fel, sufletul acestei femei a primit o lectie dura, o lectie pe care Shankara a încercat în zadar de n enumarate ori sa o învete cu ajutorul unor metode mult mai blânde." 24 Atitudinile tale mentale sunt foarte importante. Progresul spiritual nu se bazea za doar pe practicarea tehnicilor yoga. De fiecare data când ai gânduri pozitive kundalini*va avea o miscare ascendenta; de fiecare data când te umpli de ura sau alte gânduri negative legate de anumite situatii sau oameni, ku ndalini automat realizeaza o miscare descendenta. Când iubesti fiintele din jurul tau fara egoism si ai gân duri frumoase în legatura cu ele, atunci kundalini se misca ascendent de-a lungul coloanei vertebrale. Deci kundalini nu este trezit numai prin intermediul tehnicilor yoga; atitudinea mentala corecta are o mare importanta. 25 Repeta-ti în permanenta în gând:"Sunt fara vârsta, sunt etern, traiesc dincolo d e timp si spatiu, am fost creat înainte ca galaxiile sa existe." 26 Indiferent cât de îndepartat îti pare tie Du mnezeu, traieste întotdeauna gândind ca-i apartii. Si indiferent cât de reala pare lumea materiala si cât de reale par atasamentele tale fata de ea, urmareste s-o tii la o cât mai mare distanta de tine, amintindu-ti în per manenta de efemeritatea ei. Un fir de iarba pare extraordinar de mic daca îl tii la o distanta de un metru, dar daca îl apropii în fata ochilor tai pare cu mult mai mare. La fel si experienta acestei vieti pare impor tanta pentru cel care o traieste în momentul prezent numai pentru ca este atât de aproape de el si pentr u ca îi permite sa îi acapareze în totalitate gândurile si sentimentele. Departeaza-te mental macar putin si vei deveni rapid constient de cât de insigni fianta este aceasta lume în comparatie cu imensitatea adevarului care-o învaluie.

CARTEA CARARII SUPREMULUI ADEVAR INTRODUCERE TAO TE KING înseamna "Cartea Caii si a Virtutii Supremului Adevar". Este un text fundamental ce contine 5000 de caractere (din aceasta cauza, uneori este supranumit în chineza si "textul celor 5000 de caractere"). Acest text este atribuit lui LAO-TZE. El constituie baza taoismului filosofic (Tao-chia) si a taoismului religios (Tao-chiao). Traditia sustine ca acest text a fost scris de LAO-TZE în secolul al VI- lea înaintea lui Christos, dar astazi se stie ca textul a fost scris în secolul al I V-lea sau al III-lea înaintea lui Christos. Cel mai vechi exemplar care s-a pastrat si în zilele noastre dateaza din perioad a dintre anii 206 si 195 înaintea lui Christos. TAO TE KING, pe care LAO-TZE, dupa cum spune traditia, l-a încredintat pazniculu i pragului Yin Hsi înainte de a dispare în Occident, continea 81 de capitole: primele 37 formau "Ca rtea Caii" (TAO), iar urmatoarele 44 "Cartea lui TE". Aceasta diviziune s-a datorat faptului ca primul capitol trata despre TAO, iar cel de-al 38-lea despre TE. Continutul lui TAO TE KING nu este de natura omogena. Pe lânga fragmente de text de pura traditie taoista gasim si idei ale altor tendinte filosofice ale vremii. Filosofia lui TA O TE KING se cristalizeaza în jurul notiunilor de TAO sau de Cale si de TE, Virtute sau Forta. Alte importante idei pe care se bazeaza acest text sunt cele ale absentei actiunii (Wu-wei) si a întoarcerii lucrurilor la originea suprema (Fu). TAO TE KING prezinta TAO ca fiind Principiul ultim care exista dinaintea apariti ei cerului si a pamântului si care cuprinde tot ceea ce exista. TAO este inefabil si indescripti bil. El este originea (mama) tuturor lucrurilor, cel care da nastere, fara însa a actiona. Forta sa, TE, este singurul element pe care manifestarea fizica îl mai pastreaza de la TAO; aceasta forta este cea care îi s ustine existenta. Pentru a se putea uni cu TAO, tel ultim al tuturor adeptilor taoismului filosofi c, "înteleptul" trebuie sa descopere în propria sa fiinta legea universala a întoarcerii la originea suprem a (Fu). Pentru a putea realiza aceasta, el trebuie sa fi trezit si dezvoltat în propria sa fiinta vacui tatea beatifica (Wu) si simplicitatea (P'u) lui TAO, care îi permite sa se fereasca de orice actiune imp licatoare (Wu-wei). Datorita absentei actiunilor realizate cu atasament îl putem recunoaste ca fiind suveranu l ale carui virtuti sunt îndelung descrise în numeroasele pagini ale lui TAO TE KING. Adevaratul print il uminat este cel caruia lumea nu-i remarca nici macar existenta, deoarece el intervine cît mai putin pos ibil în derularea naturala si fireasca a evenimentelor. El reduce legile lumii noastre la minimum si aceasta f ace sa scada numarul criminalilor, el nu mai acorda nici o valoare virtutilor confuciene traditionale ale umanitatii (Jen) si justitiei (Y). El urmareste permanent sa-si depaseasca sentimentele negative si dorintele înlantuitoare reducând

perceptia obiectelor susceptibile de a-l suscita. În acest fel, inima omului înt elept poate sa ramâna fericita, senina si astfel el atinge simplitatea armonioasa numita P'u. La origine, textul s-a numit "LAO- TZE". El a fost numit "TAO TE KING" de catre un împarat al dinastiei Han. Termenul KING ("clasic") îl plaseaza pe picior de egalitate cu marii clasic i confucieni. Astazi avem mai mult de 50 de comentarii referitoare la TAO TE KING, constând în interpretar i foarte diverse ale acestui text. Adeptii scolii taoiste nu sunt singurii pentru care TAO TE KING este un text fun damental; la fel este el si pentru adeptii scolii YIN-YANG, pentru Juristii Statului, pentru sustinatorii sc olii I-CHING, etc. Taoismul religios îl venereaza pe LAO-TZE, care este fondatorul sau, sub titlul onorific de LAO-CHIIN; el îsi bazeaza întreaga sa credinta pe TAO, concept esential al lui TAO TE KING. Chiar si adeptii lui TAO-CHIAO respecta TAO TE KING ca fiind una din cartile lor sacre. CHANG TAO-LIN G si succesorii lor îi învata pe discipolii lor doctrina lui TAO TE KING, aplicând ch iar ei aceste principii. Textul fundamental al lui T'ai-p'ing Tao, T'ai-p'ing King, îsi are fundamentul f ilosofic în Cartea Caii si a Virtutii. Alchimistii, cum ar fi Wei P'o-yang si Chang Po-tuan, au sustinut si e i ideile lui LAO-TZE. Împaratul Wen-ti din dinastia Han, împaratii Hsuan-tsung din dinastia T'ang si T 'ai-tzu din dinastia Ming au avut permanent la baza guvernarii lor învataturile continute în TAO TE KING. TAO TE KING 1. TAO care ar fi numai cale nu este vesnicul TAO. Numele ce i l-am dat nu este Numele Vesnic. Fara nume este principiul Cerului si al Pamântului. Când îl putem numi, este puterea infinita care creeaza nenumaratele fiinte, lucruri si energii. Iata pentru ce în vesnica lipsa de dori nte i se poate vedea esenta. În fiintarea înfatisarii dorintelor i se vad înfaptuirile sale. Cele doua înfati sari au aceeasi obârsie, desi au nume deosebite. Aceasta identitate este un abis de adâncime si mister, ea este a dâncul adâncimilor si poarta tuturor esentelor. 2. Toti oamenii, sub cer, cunosc frumosul ca frumos, iata obârsia urâtului. Toti oamenii cunosc binele ca bine, iata obârsia Raului. Astfel, fiecare lucru si opusul sau se nasc îngemanat e, greul si usorul se nasc unul pe altul. Cel lung determina pe cel scurt. Înaltul produce adâncul. Sunetul si glasul se acorda reciproc. Înainte si îndarat decurg unul din altul. Iata de ce Înteleptul practi ca doctrina Non - Actiunii. El instruieste prin pilda vie, nu doar cu vorbe. Pe toate fiintele care se nasc în lume si care îsi pun nadejdea în el, nici nu le uita, nici nu le îndeparteaza. El le impulsioneaza si astfel l e creeaza merite fara a si le însusi. Le catalizeaza sa se dezvolte si nu se bizuie pe ele. Asa câstiga el mer ite, dar ramâne mai presus de ele. Ramânând mai presus de ele, nici meritele nu îl parasesc niciodata dator ita detasarii sale izvorâte din întelepciune. 3. Nu preaslaviti decât pe oamenii cu adevarat alesi si poporul nu va lupta pent ru mariri desarte. Nu

pretuiti ceea ce este greu de câstigat dar efemer si poporul nu va fura. Nu-i ar atati nimic ce i-ar îmboldi excesiv dorinta, si inima nu i se va tulbura. Deci, iata principalele sfaturi al e întelepciunii: golirea inimii de dorinta, umplerea cu TAO, potolirea patimilor, amplificarea iubirii pure, sporir ea puterilor. Sa caute sa aduca mereu poporul dincolo de stiinta, dincolo de dorinte, catre nepieritoarea întelepciune. Sa împiedice pe cei ce stiu, care sunt geniali, sa lucreze numai din vanitate. De procedeaza asa constant, fara sa actioneze, poporul va fi bine cârmuit. 4. TAO este vid creator, dar actiunea sa este fara de sfârsit. Este un abis esen tial unde se poate vedea izvorul tuturor energiilor si fiintelor lumii. Îsi îmblânzeste duritatea, se des face din haos, îsi tempereaza stralucirea, se identifica celor mai mici atomi. O! Neprihanire! Fiintarea sa es te vesnica. Nu stiu al cui fiu ar putea sa fie. El este mai dintr-un început decât însusi Domnul Cerurilor. 5. Cerul si Pamântul nu au vreo preferinta pentru o faptura, le considera pe toa te ca ceva egal. Înteleptul nu prefera pe nimeni, el priveste poporul ca pe un tot. Vazduhul ce se desfasoar a între cer si pamânt este foalele fierarului, este gol si fara de sfârsit. Miscarea armonioasa perpetua na ste toate fiintele, lucrurile si starile. A vorbi mult despre TAO fara sa-l cunosti nu duce decât la oboseala. Ma i bine sa se descopere si sa se pastreze calea de mijloc, caci aceasta permite realizarea efectiva a lui T AO. 6. Spiritul etern al haosului nu moare. El este acela pe care îl numim Mama Tain ica a lucrurilor si fiintelor. Aceasta Mama Tainica este poarta prin care toate fiintele vin în existenta. Este radacina Cerului si a Pamântului. El fiinteaza mereu, însusirea-i creatoare si atotputernica lucreaza mereu fara truda. 7. Cerul se întinde la nesfârsit. Pamântul dainuie la nesfârsit. Ele traiesc ete rn pentru ca nu fac din fiintarea lor un lucru care sa le fie propriu. Iata pentru ce înteleptul îsi depaseste în totalitate personalitatea si prin aceasta chiar îi da valoare. Îsi transcende trupul si chiar prin aceasta îl ocro teste. El cauta sa nu aibe dorinte si prin aceasta chiar mai repede ajunge la ADEVaRUL ULTIM care este de f apt telul dorintelor sale. 8. Virtutea superioara este asemenea apei. Apa si virtutea daruiesc detasate bin efacerile lor tuturor fiintelor si lucreaza fara lupta. Ambele se mentin în locurile pe care omul igno rant le dispretuieste: locuri joase, ranguri modeste. Când virtutea exista iubeste tot Pamântul. În inima omul ui virtutea este vidul beatific. În binefacere, virtutea este fermecatoarea omenie. În vorba este since ritate. În administratie este conducerea buna. În activitate este puterea realizatoare. În actiune este timpul , staruinta, clipa cea mai prielnica. Singura virtutea lucreaza fara lupta, astfel nu-si face dusmani. 9. Cautarea avida a bogatiilor nu are valoarea inestimabila a moderatiei. Mânuir ea si ascutirea fara încetare a uneltei o face în final nefolositoare. Un palat plin cu aur si pietre nestemate expune la pierderea totului. A avea onoruri, bogatie si a fi mândru de ele înseamna a chem a nenorocirea.

Dimpotriva, daca se aduna merite nepieritoare, ramâne renumele chiar si atunci c ând corpul fizic piere. Aceasta este Calea Suprema a Cerului care conduce la libertate si întelepciune. 10. Omul a primit un spirit etern. Pastrându-si unitatea suprema a fiintei va fi nemuritor, va scapa de nimicire si va fi plin de candoare si puritate asemenea copilului. Liberându-si spiritul de o desarta cercetare intelectuala îl va putea pastra sanatos. Iubind oamenii si urmarind pe rmanent binele, va putea exercita Non-Actiunea. Portile Cerului se deschid si se închid atunci când trebu ie, la fel si înteleptul înfaptuieste totul în armonie, potrivit împrejurarilor si ramâne la momentul nec esar în repaus. Scaldat în lumina si putere, el va putea parea nestiutor pentru cel incapabil sa intuiasca adevarata sa natura. El creeaza premizele întelepciunii în toate fiintele si le hraneste pe cele pregati te. Le creeaza si nu se poarta cu ele ca un stapân. Face bine detasat fara speranta rasplatei. Domneste asupra oamenilor cu dragoste fara sa-i stapâneasca. Aceasta este adevarata virtute a înteleptului. 11. Treizeci de spite se unesc în butucul rotilor, însa golul din centru îngadui e folosirea. Argila este modelata în forma de oala, dar golul din interior face posibila folosirea. Peret ii sunt strabatuti de usi si ferestre, golul lor îngaduie folosirea casei. Tot astfel fiinta constituie natur a lucrurilor, dar Nefiinta permite folosirea lor. 12. Cele cinci culori formeaza omul, cele cinci sunete îl delecteaza. Cele cinci gusturi îi suprasolicita gustul. Întrecerea si vânatoarea îi tulbura mult inima. Goana dupa bogatie îi va tama adesea sanatatea. Prin urmare înteleptul trebuie sa se preocupe de viata sa interioara esentiala si nu de simturi. El paraseste pe acesta si se îndreapta spre acela care cu adevarat o merita. 13. Gloria si rusinea sunt nedespartite de teama. Onoarea si nenorocirea sunt ne despartite de personalitate. Ce se întelege de fapt prin aceasta? Gloria este un lucru demn de dispretuit, caci atunci când o ai te cuprinde teama sa nu o pierzi; tot astfel esti cuprins de neliniste când nu o ai. De aceea se spune ca gloria si rusinea sunt nedespartite de teama. Putem socoti ca avem ceea ce ne vine ca fericire sau nenorocire pentru ca avem personalitate. Daca am fi detasati si separati de ea, în ce fel ne-ar mai ajunge nenorocirea? Iata pentru ce, daca principele cinsteste lumea ca pe el îns usi, poate lua parte la conducerea ei, daca o iubeste ca pe el însusi, este demn sa o cârmuiasca. 14. Privind catre TAO, nu se vede, se numeste I-nevizibil. Ascultând, este vocea tacerii ce nu se aude si de aceea se numeste HI-fara grai. Pipait, desi etern, nu se simte si de aceea se numeste VEI-imaterial. Aceste trei însusiri sunt mistere de nepatruns pentru cel fara intuitie si ele î ntocmesc Unitatea Divina. Mai presus de TAO nu este lumina, dedesubt nu este umbra. E atotpatrunzator, vesnic si fara nume. Duce toate lucrurile în nefiinta. Este forma fara de forma, o închipuire fara de chip . Este taina de nepatruns pentru cel lipsit de întelepciune. Nu i se vede nici fata nici spatele; este inf init. Numai întemeiati pe eternul si stravechiul TAO putem astazi sa ne desavârsim viata. Cel ce cunoaste aceasta

straveche Taina este orientat pe Suprema Carare. 15. Înteleptii antici erau subtili, adânci si patrunzatori. Întelepciunea lor er a asa de adânca încât nu putea fi cunoscuta. Astazi este greu de a-i prezenta si întelege. Ei erau prudenti precum cel ce strabate iarna un fluviu, prevazatori precum cel ce se teme de vecinii sai, gravi precum se cuvine sa fii înaintea strainilor, modesti ca gheata care se topeste, simpli ca lemnul (în lucru) la lucrat, goi ca o vale armonioasa, nepatrunsi ca o apa tulbure. Cine deci ar putea astazi sa-si purifice sufletul întocmai ca o apa tulbure lasata sa se limpezeasca? Cine ar putea sa însufleteasca un mort, redându-i miscarea? Cel ce si-a însusit cu adevarat TAO nu are dorinte. El este despuiat de toate si nu cauta cu ostentatie sa fie d esavârsit. 16. Fiti cu totul fara de dorinte si mentineti-va într-o pace beatifica profunda . Toate fiintele lumii se nasc laolalta si apoi se reîntâlnesc în Suprem. Dupa o viguroasa înflorire, orice luc ru sau fiinta revine în cele din urma repede la obârsia sa. Aceasta întoarcere la obîrsie este repaosul Supre m. Repaosul absolut este întoarcerea la viata eterna. Cel ce cunoaste vesnicul îsi înalta în nesfârsit su fletul. Prin înaintarea în bine devine eminent, numai astfel poate sa devina mare întru toate si fiindca devine asemanator cerului, atinge TAO si, participând la TAO, exista în vesnicie. Poate pieri acum personalitatea, caci a ajuns nemuritor. Nu este nici o primejdie. 17. În timpurile stravechi, poporul abia stia de regi. Mai târziu ajunse a-i iub i si a-i servi. Apoi a ajuns a se teme de ei. În sfârsit, veni o vreme când îi dispretui. Când este putina încrede re, nu se mai obtine simpatia care face sa se amplifice încrederea. Regii autentici erau gravi si masurati la vorba. Multumita lor, supusii imperiului câstigau merite, bucurii si foloase, ei gândeau adesea ca însasi natu ra noastra esentiala. 18. Când oamenii pierdura cunostinta despre marele TAO, atunci se evidentie pred ominant bunastarea si justitia. Când aparu prudenta si istetimea, din ele rezulta o mare ipocrizie. Câ nd perfecta armonie datatoare de fericire nu mai domni în familie, începu sa se vorbeasca tot mai de s despre iubirea filiala si de îngaduinta parinteasca. Atunci când tarile cazura în dezordine, au aparut slujit orii credinciosi si aparent devotati poporului. 19. Parasiti justitia voastra nebuneasca ce nu are aproape nimic comun cu adevar ata DREPTATE, lasati la o parte întelepciunea voastra neautentica si poporul va trage sute de foloase. L asati sa se amplifice milostenia, cedati autenticului în locul datoriei formale si poporul va reveni l a adevarata dragoste filiala si iubire parinteasca! Lepadati abilitatea, lasati la o parte ambitia si nu vor mai fi nici hoti, nici tâlhari! Renuntati la aceste trei lucruri care nu sunt decât iluzie si care si-au dovedit din plin neajunsurile! Alaturati-va cu tarie si credinta virtutilor voastre firesti. Aratati-va simplit atea, paziti neprihanirea dintru început, parasiti interesul personal, înfrânati-va constant dorintele. 20. Lasati cercetarea speculativa, sterila si veti fi gradat eliberati de toate

nelinistile. Deosebirea dintre "desigur" si "poate ca" este destul de mica. Dar între o fapta buna si una rea d eosebirea este foarte mare. Vai! Greu e sa nu-ti fie frica de ceea ce se tem oamenii. Suntem într-un pustiu fara iubire, sterp si aparent fara de sfârsit; totusi oamenii se zoresc bucurosi - ca si cum s-ar urca primava ra pe culmi! Numai eu sunt sfios. Dorintele mele n-au încoltit înca. Sunt ca un copilas care n-a zâmbit înc a mamei sale. Ratacesc la întâmplare, ca un pripasit care nu stie încotro s-o apuce. Toti ceilalti au pris os, eu singur sunt despuiat de toate. Sunt o minte simpla si stiu doar ca nu stiu nimic. Oamenii sunt luminati, numai eu traiesc în bezna; ei sunt toti isteti, numai eu sunt spiritul greoi. Sunt agitat ca oceanul, umblu fa ra oprire. Fiecare are un lucru; eu singur sunt incapabil sa mai posed ceva. Sunt deosebit de toti ceilalti oamen i prin modul meu de a fi. Da, dar ma odihnesc în preajma preaslavitei Maicii Mele si a Universului. 21. Formele prin care marea Virtute se vadeste pe acest pamânt nu sunt decât ema natii ale lui TAO. Iata care îi este firea: nelimitata si de neconceput, Haos, nedeslusire! În mijloc su nt forme! Nedeslusire, Haos. În mijloc sunt fiinte! Taina, întuneric! În sine este o inefabila enigma. Aceast a esenta este adevarul ultim. În el însusi se gaseste marturia definitiva a eternitatii si a Adevarului Ultim. Din vremurile arhaice ale lumii pâna în zilele noastre, numele nu i s-a stins si nu i se va stinge niciodata. Es te poarta prin care vin în lume toate fiintele si se îndreapta catre lumina. Cum stim totul despre ivirea tuturo r fiintelor? Stim aceasta prin TAO. 22. Sfarâmat, va deveni întreg. Îndoit, se va îndrepta. Gol, va putea fi umplut mereu si mereu. Sfârsit, va fi reînnoit. De are putin, va obtine mult. De are mult, s-ar putea sa piarda tot. I ata pentru ce înteleptul nu se alatura decât unitatii si cauta sa fie model desavârsit în lume. E umil si totus i straluceste. Nu este niciodata egoist si i se da multa stima. Nu se lauda si are extraordinar de multe merite. Nu este orgolios si de aceea suporta si dureaza îndelung. Stravechea maxima: "Sfarâmatul se va reface întreg" , nu este o vorba zadarnica. Atunci când omul a devenit întreg, desavârsit, se reîntoarce la Supre ma sa obârsie. 23. Vorbiti putin, ramâneti în repaus. O furtuna nu dainuie mai mult de o dimine ata; o ploaie potopitoare nu tine mai mult de o zi. Daca Cerul si Pamântul nu le pot face sa dureze mai mult, cum ar putea omul sa faca sa dureze mereu tristetea, cum ar putea el sa ramâna mereu în agitatie? Cel ce u rmeaza constant calea lui TAO, se uneste în final cu TAO. Cel ce urmeaza mereu Virtutea, se uneste pâna la urma cu Virtutea. Cel ce urmeaza îndârjit Raul, se uneste într-un jalnic sfârsit cu Raul. Cel ce se un este cu sine însusi e primit în TAO; cel ce se uneste cu Virtutea este unit în Virtute; cel ce se uneste cu Raul , Raul îl primeste si, direct proportional cu aceasta, sufera. A avea doar putina credinta, înseamna a nu avea credinta. 24. În vârful picioarelor nu se poate sta neclintit. Cu picioarele încrucisate n u se poate merge. Atribuindusi valoare, nimeni nu straluceste. Multumitul de sine ce stagneaza nu este stima

t. Prin lauda de sine nimeni nu are merite. Saturând ambitia, se scurteaza traiul. Ca schilodirea si dejectii le trupului sunt pentru TAO toate aceste lucruri. 25. Înainte de cer si pamânt exista o esenta Absoluta, o fiinta fara forma. Este un calm profund, imaterial ce emana din ea. Ea singura exista si ramâne fara schimbari. Patrunde pretutindeni si este libera de orice marginire. Din puterea sa îsi trag obârsia Cerul si Pamântul. Nu-i stiu numele; i se spune Suprema Carare: TAO. Nevoit sa-i atribui însusiri, l-as numi MARE. Mare fiind, l-as numi de NEÎN CHIPUIT. De neînchipuit fiind, l-as numi INACCESIBIL. Inaccesibil fiind, l-as numi OMNIPREZE NT. Astfel TAO e mare, Cerul e mare, Pamântul e mare, regele, de asemenea, e mare. În lume sunt p atru mari autoritati, dintre care cea a regelui e una. Regele trebuie sa se supuna Pamântului. Pamântu l se supune Cerului. Cerul se supune Cararii (TAO). TAO se supune propriei sale firi esentiale, inefa bile. 26. Greul este radacina usorului. Calmul este stapânul miscarii. De aceea întele ptul totdeauna îsi pastreaza seriozitatea; el îsi pastreaza totdeauna calmul. Ce rusine ca regii, capetenii d e nenumarate osti, se conduc pe sine în mod usuratic! Superficialitatea îi pierde pe sfetnici. Agitatia îi pi erde pe regi. 27. Bunul calator nu lasa urme. Bunul orator nu are ce discuta. Calculatorul bun nu se slujeste de instrument de calcul. Paznicul bun nu se foloseste de încuietori si totusi nu se poate deschide ceea ce el a închis. Cel ce stie sa lege nu se foloseste de funii, dar nu se poate desface ce ea ce el a legat. În felul acesta înteleptul e ajutor si sprijin pentru toti oamenii care merita sa fie înd rumati. El este ajutor si sprijin pentru toate lucrurile, care au nevoie, fara a dispretui pe vreunul. Se poate sp une ca mintea lui e de doua ori luminata. Omul superior e un bun îndrumator pentru cel ce înca nu este. Omul obisnuit este unealta modelabila a înteleptului. Cel ce nu-si cinsteste pe îndrumatorul sau si cel ce nu iubeste unealta de care se foloseste, cu toate ca se poate numi el însusi "întelept", este de fapt adâncit în eroare. Acest adevar este tot atât de însemnat pe cât este de subtil. 28. Cel care stie ce mare este forta sa si stie totusi sa ramâna slab, este demn sa primeasca împaratia. Virtutea vesnica nu-l va parasi si va deveni asemenea unui copil: pur. Cel ce cu noaste luminile sale si stie sa ramâna în umbra, este model pentru împaratie. Virtutea vesnica nu-i va lipsi si va reveni grabnic la desavârsirea suprema. Cel ce cunoaste gloria si stie sa ramâna umil, este demn s a primeasca împaratia. Astfel virtutea vesnica va deveni nemarginita în el si el se va întoarce în simp litatea dintru început. TAO simplitatea dintru început, farâmitându-se, a dat viata atâtor vase - tuturor fi intelor din lume. Înteleptul care participa la TAO este cel mai bun maestru. Cârmuirea sa plina de dragoste este f oarte larga si nu vatama pe nimeni. 29. Când un om fara putere infinita vrea sa reformeze împaratia si sa o desavârs easca, este evident ca nu

va reusi niciodata. Împaratia este asemenea unui potir divin, pe care omul singu r nu are puterea sa îl modeleze. De încearca sa-l slefuiasca, îl strica; de vrea sa-l însuseasca - îl p ierde. Printre fiinte, întradevar unele merg în frunte si altele le urmeaza, unele sunt puternice, altele s labe, unele înainteaza, altele se opresc. Iata pentru ce, când conduce împaratia, înteleptul lasa la o p arte luxul, orgoliul si vanitatea celui îmbatat de puterea efemera. 30. De urmeaza TAO, dregatorul ce sfatuieste pe rege nu va trebui sa recurga la forta armata pentru a supune popoarele. Raul facut altora întotdeauna se va întoarce. Spinii si palami da cresc în tarile unde au trecut ostirile; ani de mari lipsuri urmeaza dupa razboaie îndelungi. Generalul bun stie sa învinga, dar stie sa se opreasca si sa fie cumpatat în victorie. Stie sa învinga fara sa se faleas ca; nu e încrezut si nu cauta sasi satisfaca ambitia, nu e inutil aspru. Fiintele îmbatrânesc pentru ca, ajunse la deplinatatea fortelor, abuzeaza în mod prostesc de ele. Aceasta nu înseamna a urma TAO. Cine nu urmeaza TAO sufera si în cele din urma piere jalnic. 31. Armele cele mai bune nu sunt mijloace de fericire. Toate fiintele se tem de ele, de aceea cel care urmeaza TAO nu le pretuieste. Înteleptul nu se gândeste decât sa mentina pacea s i armonia. El cinsteste principiul YANG, simbol de viata. Cel ce face razboi cinsteste principiul YIN, s imbol de moarte. Armele nu sunt mijloace de fericire, ele nu sunt uneltele întelepciunii sau ale întelep tului; el nu le foloseste decât silit. El are în vedere în primul rând calmul, fericirea si repausul. El nu se b ucura de victorie, caci ar însemna sa se bucure de moartea semenilor, ori cel caruia i se omoara oamenii nu reuseste sa conduca bine. Prosperitatea cuprinde principiul YANG, nenorocirile - principiul YIN. Ace sta este locul ce l-ar avea la funerarii cel ce învinge. Cel ce omoara multimea de oameni ar trebui sa plânga; cel ce câstiga o victorie ocupa locul ce l-ar avea într-o ceremonie funebra. 32. Cararea este eterna si nu poate fi numita. Este mica prin simplitatea firii, dar lumea întreaga nu o poate cuprinde. Daca un rege ar putea sa si-o însuseasca, toate fiintele ar veni sa i se supuna. Cerul si pamântul s-ar uni si l-ar sprijini cu duiosia si puterea lor. Poporul s-ar linisti de la sine. Când TAO a început sa se farâmiteze, i s-a putut da un nume. Cunoscând acest nume, trebuie stiut în miste roasa profunzime, cautând a nu-l scurta prin teoretizare mai mult. Cel ce stie sa se opreasca atunci când trebuie, nu este în primejdie sa se piarda. TAO întrepatrunde permanent tot universul. Toate fiintele vin si s e întorc în TAO ca râurile în fluvii si oceane. 33. Cel ce cunoaste cât de cât pe altii este inteligent; cel ce se cunoaste pe s ine este cu adevarat iluminat si întelept. Cel ce poate sa învinga pe altii este tare, cel ce s-a învins pe sine este cu adevarat mereu puternic. Cel ce cunoaste îndestularea e foarte bogat. Cel ce este energic, are un scop în viata. Cel ce nu se departeaza de firea sa traieste mult. Cel care de moare nu se stinge, poseda cu adevarat îndelunga

vietuire pe care o da numai nemurirea. 34. TAO, ca un ocean, se întinde la dreapta si la stânga si în tot universul. Pr in puterea sa nesfârsita vin în existenta toate fiintele; el le ofera toata libertatea fara sa le domine. Vesnic , fara dorinta, se poate numi chiar mic. Toate fiintele se întorc în sânul sau fara a-l mari. De aceea se poat e numi si mare. De aceea înteleptul nu trebuie sa se creada mare ci sa fie mare; astfel, fiind detasat, v a putea face lucruri mari. 35. Pastrati în inima voastra permanent marea idee de TAO - si lumea va veni dor nica de întelepciune la voi. Ea va veni la voi spontan si va profita de bunatatea voastra pentru a ating e astfel pacea, fericirea si linistea. Cântecul si ospatul opresc pe drumetul înfometat ce trece. TAO însa nu are gust, este fara savoare. Privit, nu se poate vedea, ascultat, nu se poate auzi; recurgând la put erea sa, aceasta este însa nesfârsita. TAO este Supremul atotputernic pentru cel întelept. 36. Când un lucru se contracta, e sigur ca era dilatat. Când devine slab, e sigu r ca a avut forta. Când se depreciaza, înseamna ca era înaltat. Când se despovareaza, înseamna ca era covâr sit. Toate acestea sunt totodata clare si ascunse. Slabul învinge tarele, moalele biruie asprul. Pestele sa nu încerce niciodata sa iasa din apa. În regat, armura trebuie tainuita poporului. 37. TAO reflecta etern NON-ACTIUNEA si totusi, nimic nu ramâne nefacut de El. Da ca regele si supusii sai ar putea sa practice TAO, toate fiintele ar ajunge la tinta lor rapid si cu usurinta. Atunci, chiar daca dorinta de a actiona nu este complet stinsa, în ei s-ar putea totusi frâna spont an, datorita simplitatii fiintei fara nume. TAO aduce lipsa de dorinte. Fara dorinte rezulta fericirea si pacea. Astfel lumea se va îndrepta spre sine însasi si va putea atinge Absolutul. 38. Oamenii superiori nu au virtute lumeasca, ei au VIRTUTE. Cei ce tin la virtu tea lor nu au virtute. Virtutea superioara corespunde Non- Actiunii, ea nu are intentii. Virtutea comun a nu actioneaza decât cu intentia ascunsa de a fi apreciata si recunoscuta. Bunatatea superioara actionea za întotdeauna fara intentii. Justitia înalta actioneaza însa cu intentii. Ceremoniile care actioneaza ca si c um nimeni nu li se supune, sfârsesc prin violenta. Când omenirea a pierdut cunoasterea, nu a mai avut decât Virtutea. Pierzând Virtutea, i-a ramas bunatatea; pierzând bunatatea, a gasit dreptatea; pierzând d reptatea, a stabilit în final ceremoniile. Dar ele nu sunt decât umbra virtutii si izvor de dezordine. Cunoast erea falsa este aparenta Cararii si începutul prostiei. Omul de seama pretuieste ceea ce este de seama si nu ceea ce este usuratic; el are în vedere fructul, nu floarea; pe aceasta o nesocoteste si se alatura rod ului. 39. Iata lucrurile care dintru început primira unitatea: gratie unitatii, Cerul avu neprihanirea; Pamântulstabilitatea; Spiritul- cunoasterea; Golul avu plinatatea; Fiintele avura naster ea; Împaratii - devenira pilde pentru lume. Iata creatia unitatii. Daca Cerul nu ar fi neprihanit, ar fi în pri mejdie sa se întunece; daca Pamântul nu ar avea temeinicie, ar fi în primejdie sa se farâmiteze; daca Golul nu s-ar umple, ar fi

zadarnic; daca Fiintele nu s-ar mai naste, ar pieri definitiv; daca Împaratii, d in orgoliu, ar înceta sa mai fie pilde pentru lume, ar fi primejdie de rasturnare. Demnitatile se reazema pe ceea ce este obisnuit - marirea pe ceea ce este jos. Împaratii se numesc ei însisi "slugi nevrednice", oameni fa ra însemnatate. Nu arata ei astfel ca marirea nu izvoraste din ei însisi, si ca este întemeiata pe cei de jo s? Adevarat, un car fara roti nu mai e car. Împaratul nu trebuie sa fie nici suprapretuit ca diamantul, nici neba gat în seama ca piatra. 40. Conditia mersului catre TAO: întoarcerea în nefiinta. Modul de actiune: fara fortare neadecvata. Toate aceste lucruri vin de la fiinta. Fiinta, la rândul ei, provine de la nefiinta. 41. Oamenii superiori, când aud vorbindu-se despre TAO, pun în practica; oamenii de jos, uneori urmeaza, alteori nesocotesc; cei inferiori si prosti însa iau în râs. De n-ar fi luat în râs, n-ar fi adevaratul TAO. Odinioara se spunea: Cel ce percepe clar pare închis în umbra. Cel ce este pe culme pare jos. Cel cu adevarat virtuos pare de dispretuit. Cel neprihanit pare acoperit de rusine. Cel de merit, pare nepriceput. Cel plin de virtute pare neîngrijit. Omul simplu, puternic si sincer pare de nimic. 42. TAO este un patrat mare ale carui unghiuri nu se vad. Este un vas mare ce nu poate fi cuprins. E un glas puternic pe care, ignoranti ramânând, nu-l putem auzi. E un chip mare a car ui forma nu o putem vedea. TAO este o taina deplina. Nu se poate numi. TAO sustine si conduce toate fiintele catre desavârsire, si fara ajutorul sau atotputernic, nimic durabil si valoros nu se p oate realiza. 43. TAO e iscat din unul. Unul l-a ivit pe doi. Doi a produs pe trei. Trei a alc atuit toate fiintele lumii. Fiintele toate izvorasc din principiul tainic si imuabil pentru a se îndrepta ul terior spre lumina si nemanifestare. Duh real, el produce armonia lor. Oamenii ignoranti se tem sa fie "slugi nevrednice", "fara însemnatate". Si totusi astfel se considera cei cu adevarat mari. Cel umilit se va înalta. Cel ce cauta faima, urmarind plin de ambitie sa se înalte, va fi coborât. Nu se manifesta totdeauna pentru noi decât ceea ce rezulta din actiunile noastre anterioare. Cei care sunt violenti nu vor avea în final o moarte fericita. Acest exemplu este izvorul învataturilor mele. 44. În lume lucrurile cele mai slabe domina pe cele mai puternice. Nefiinta într epatrunde ceea ce pare de nepatruns; în felul acesta actiunea ei este hotarâtoare. Putini oameni în lume p ot instrui fara a vorbi, pot folosi fara a lucra. 45. Ce vi se pare mai însemnat, marirea sau persoana voastra? Ce vi se pare mai de pret, bogatiile sau persoana voastra? Care este cea mai mare nenorocire, a câstiga sau a pierde? Cel care are dorinte, va suferi, cel care are bogatii, va pierde. Multumindu-te cu putin, se înlatura nef ericirea. Stând în rezerva se înlatura primejdia. Actionând mereu astfel, viata se prelungeste dupa voie. 46. Când înteleptul a devenit desavârsit si se simte înca nedesavârsit, el lucre aza neîncetat la desavârsirea sa si apoi o pastreaza nealterata. Când înteleptul este plin de merite si tot se mai simte lipsit de ele, el

lucreaza astfel neîncetat sa câstige merite si astfel îsi pastreaza si îsi îmbog ateste meritele. Ceea ce este foarte drept tot mai este îndoit. Stiinta cea mai înalta este înca prostie. Eloc inta cea mai stralucita este înca gângaveala. Miscarea biruie frigul; repausul învinge caldura, calmul triumfa asu pra pasiunilor. Omul virtuos si calm este un model admirabil pentru univers. 47. Când tara urmeaza TAO, caii servesc agricultura. Când tara paraseste TAO, ca ii merg la oaste. Greseala cea mai mare este de a avea dorinte. Nenorocirea cea mai mare este de a nu cunoaste masura. Crima cea mai mare: intentia de cucerire. Cel ce stie sa se multumeasca cu putin este întotdeauna împacat cu soarta sa. Cel sarac în dorinte este bogat în multumire. 48. Fara a-ti parasi camera se poate cunoaste universul. Fara sa privesti deloc pe fereastra se poate zari calea esentiala a cerului. Cu cât mergem mai departe, cu atât mai putin cunoaste m. Înteleptul cunoaste fara sa calatoreasca, întelege fara sa priveasca, îndeplineste eficient fara sa actio neze. 49. Cel care se deda studiului se întinde din zi în zi. Acela care se consacra l ui TAO se calmeaza de la o zi la alta. Se calmeaza si tot se mai calmeaza; pâna când ajunge sa nu mai actio neze deloc. Prin NonActiune nu exista nimic care sa nu se faca. Mai ales prin "nefacere" se câstiga universul. Acela care, în ignoranta fiind, vrea sa faca, nu poate câstiga universul. 50. Înteleptul nu are suflet propriu, el face al sau numele poporului. A fi bun fata de cei buni si îngaduitor fata de cei care nu sunt buni, înseamna sa detii adevarata bunatate. A avea depl ina încredere în oamenii de încredere si a avea încredere în cei care nu sunt demni de încredere înseamna sa detii adevarata încredere. Existenta si modul de comportare ale înteleptului inspira frica aproa pe tuturor oamenilor ignoranti din lume. Catre cel întelept poporul îsi întoarce privirea si îsi orie nteaza urechile; înteleptul, la rândul sau, trateaza poporul ca pe propriul sau copil iubit. 51. A iesi din TAO înseamna a trai (în manifestare). A intra în TAO înseamna a m uri (pentru manifestare). Trei oameni din zece sunt pe calea vietii (aceia care au o vitalitate mai mare p ot sa traiasca mai mult timp). Trei oameni din zece sunt pe calea mortii (aceia care au o vitalitate slaba mor tineri). Trei oameni din zece care erau pe calea vietii se îndreapta prematur catre împaratia mortii. Pen tru ce aceasta? Pentru ca ei iubesc prea mult viata (unii dintre aceia care au vitalitate mare mor totusi tineri pentru ca în mod prostesc abuzeaza de sanatatea lor). Îl admir si îl respect pe acela care cunoas te arta de a se cruta si stapîni în tot ceea ce face. Un asemenea om nu întâlneste nici rinoceri si nici tigri atunci când calatoreste pe pamânt. El nu are nevoie sa poarte nici armura si nici arme chiar si atunci c ând intra în mijlocul armatelor adverse. La el, rinocerii nu gasesc un loc pe care sa-l strapunga cu c ornul. La el, tigrul nu gaseste un loc unde sa-l zgârîie. La el, arma nu descopera un loc pe care sa-l r aneasca. De ce? Fiind deja nemuritor, nici un loc pe el nu se mai deschide pentru moarte. 52. TAO produce, virtutea conserva. Materia furnizeaza un corp. Ambianta îl fini

seaza. Astfel, toate fiintele lumii omagiaza pe TAO si onoreaza virtutea. Aceasta veneratie pentru TA O si acest respect al virtutii nu sunt ordonate, ci întotdeauna spontane. Caci TAO este acela care le produce, virtutea este aceea care le conserva, facându-le sa se mareasca si sa creasca, ajutându-le sa se împlineasca si sa se maturizeze, oferindu-le posibilitatea de a se hrani, si protejându-le. A produce fara sa-ti însusesti, a actiona fara sa astepti nimic în schimb, a ghida cu dragoste fara sa constrângi, iata suprema virtute pe care o atingem prin TAO. 53. Principiul lumii poate fi considerat drept Muma Lumii. Când s-a gasit muma, se cunosc copiii. Când se cunosc copiii si se revine la cunoasterea mumei, nu este nici o primejdie de pie rdere a personalitatii. Fiti tacuti, închideti poarta simturilor si pâna la moarte veti fi plini de bucurie s i nu vi se va întâmpla nici un rau. Caci, deschizându-va poarta simturilor si permitând dorintelor sa va copleseasca si sa va stapâneasca, pâna la moarte nu veti fi mântuiti. Vederea lucrurilor subtile înseamna a fi ilu minat. Umilinta pastrata este tarie. Calauziti de stralucirea lui TAO, întoarceti-va la eterna lumina. Evitati nenorocirea, nesocotind personalitatea. Alaturati-va de pe acum cu hotarâre eternului. 54. De-as fi la conducerea tarii, as merge mereu pe marele drum. Ma tem mult sa par însemnat. Marele drum este foarte cunoscut de marii Întelepti, însa multimea prefera potecile rat acitoare ale erorii si suferintei. Palat bogat: tarâna necultivata, grânare goale. Vesmânt luxos: sabie ascutita, mâncare multa, bogatii îngramadite - indica adeseori furt si fala. Desigur, toate acestea nu în seamna a pasi pe marele Drum - TAO. 55. Celui cu virtutea bine înradacinata în fiinta nu îi va fi teama ca-i va fi s mulsa. Cel identificat puternic cu virtutea nu o poate pierde. El va fi preamarit de toti urmasii sai. Cultivând me reu TAO în inima, Virtutea va deveni sincera. Cultivând-o în familie, virtutea va spori mult. Cultivând-o în s at, ea se va raspândi. Cultivând-o în toata lumea, virtutea va deveni universala. Observându-te cu deta sare si luciditate, te judeci singur. Observând doar pe altii, judeci numai pe altii. Observând cu înte lepciune tara, judeci tara cum trebuie si numai în felul acesta se cunoaste tara. 56. Omul plin de virtute este pur ca un copil ce nu se teme nici de fiarele salb atice, nici de serpi. Oasele îi sunt moi, nervii îi sunt slabi si totusi strângerea sa este puternica. Poate str iga o zi întreaga fara sa raguseasca, caci este armonizat cu firea. A cunoaste armonia înseamna a cunoaste ce este etern. Cunoasterea eternului este lumina absoluta, datatoare de putere si întelepciune. A cauta doar prelungirea vietii nu este suprema fericire. Taria este data de energia vitala, însa când te întaresti si devii în final rigid, îmbatrânesti. Aceasta nu înseamna a urma TAO. Cel ce nu practica consecvent TAO - piere repede în suferinta. Cel ce stie cu adevarat, nu vorbeste. Cel ce mereu vorbeste, nu stie. A tacea launtric, înseamna a închide poarta simturilor. A înceta activitatea, a te desface de toate legatur

ile chinuitoare, a-ti stapâni perfect flacara vietii si a te identifica cu atomii ultimi, înseamna a atinge un itatea. Atunci se considera de fapt ca fiind egale onoarea si disgratia, câstigul si pierderea, bunatatea si in juriile. Aceasta este atitudinea corecta a celui cu adevarat întelept. 57. Cel ce este drept poate guverna, cel ce este viclean, poate face razboiul; î nsa cel ce practica NonActiunea va obtine împaratia. Iata dupa ce stim ca este asa: - regulamente multe, mare saracie în popor - multe arme, primejdie pentru tara - artele excesiv cultivate, multe obiecte nefolositoare - legi multe, hoti multi De aceea, înteleptul afirma: voi practica Non-Actiunea si poporul se va guverna singur; voi trai în liniste si poporul va evolua prin el însusi; voi evita agitatia si poporul se va întari de la sine; nu voi avea dorinte si poporul va reveni la simplitatea dintru început. 58. Când administratia este îngaduitoare, poporul se îmbogateste. Când administr atia este hrapareata, poporul este lipsit de toate. Binele este absenta Raului, raul este absenta bine lui. Si când va înceta aceasta? Daca cârmuitorul nu este drept, oamenii drepti devin înselatori, cei vi rtuosi fatarnici. Poporul este tinut în întuneric multa vreme dupa aceea. Înteleptul este totdeauna corect , el nu vatama pe nimeni; este drept fara a cauta excesiv sa îndrepte, este luminat dar nu raspândeste ori cui luminile sale. Atunci când cel care se afla în fata sa este pregatit, el îl va ajuta cu bunavointa. 59. Pentru a guverna oamenii si a sluji cerul, virtutea cea mai folositoare este cumpatarea. Fiti totdeauna cumpatati. Având astfel îndeajuns virtute, biruiti toate. Puterea voastra nu va avea margini si veti stapâni împaratia. Cel care cunoaste TAO - Muma împaratiei, va dainui vesnic ca o planta cu radacinile înfipte adânc si tulpina puternica. 60. O mare împaratie va trebui condusa cu simplitatea cu care se gateste o hrana pura. De guvernezi practicând TAO, spiritele mortilor nu-si vor manifesta puterea lor, netulburând pe cei vii. Nici spiritul înteleptului nu-i va mai tulbura pe cei ignoranti si rai, virtutea sa îmbinânduse de minune cu cea a spiritelor foarte evoluate. 61. O împaratie mare trebuie sa coboare pentru primirea tarilor mici, întocmai c a fluviul cel culegator de ape. O tara mica trebuie sa se plece pentru a fi ocrotita sub o mare împaratie. Astfel una va câstiga în întindere, cealalta în puterea de a guverna oamenii. Tot asa, cei mari trebuie s a se plece atunci când este necesar. 62. TAO contine toate lucrurile. Este comoara omului bun si ocrotirea celui nest iutor si pur. Vorbele bune sunt de mare pret; faptele bune însa înalta si mai mult pe om. Nu trebuie pe ned rept sa fie respins cu dispret nimeni. Este frumos sa ai pietre scumpe, decoratii si sa te urci în tras uri. Dar mult mai bine este sa înaintezi cu umilinta spre TAO. Strabunii cunosteau înainte de toate Cararea Sup remului. Pentru ca poate fi aflata fara cercetari îndelungi si pentru ca prin ea, chiar si cel mai vinova

t, poate fi mântuit de pacatele si durerile sale. Cararea Supremului (TAO) este cea mai de pret comoara. 63. A practica Non-Actiunea, a fi preocupat doar de întelepciune, a gusta ceea c e este fara gust, a socoti mare ceea ce este rar si valoros, a rasplati ocara prin binefaceri, aceasta este TAO - Cararea Supremului. Înteleptul începe lucrurile grele mai întâi prin cele usoare, lucrurile mari mai întâi prin cele mici; caci tot ce este azi mare sau greu a fost cândva, odinioara, mic si usor. Înteleptul nu c auta cu tot dinadinsul sa faca lucruri mari, de aceea, fiind detasat, le poate face. Cel ce promite cu usurinta , rar îsi tine cuvântul. Cel ce calculeaza suspicios si temator totul, usor va întâmpina greutatile. Înteleptul cumpaneste dinainte greutatile si, datorita faptului ca actioneaza plin de îndrazneala, le va învinge. 64. Usor este de pastrat ceea ce sta linistit. Usor este sa prevezi ceea ce n-a început când esti întelept. Usor este de sfarâmat ceea ce este înca slab. Usor este de împrastiat ceea ce es te înca mic. Zdrobiti deci raul înainte de a exista, opriti dezordinea înainte de a izbucni. Cel mai mare c opac a rasarit dintr-un sâmbure mic, un turn cu noua caturi s-a înaltat de la un pumn de pamânt. O calat orie de mii de leghe a început cu un pas. Cel ce lucreaza, uneori va da gres, cel ce ia, adesea va pier de. De aceea înteleptul urmeaza Non-Actiunea si nu se teme de nereusita, nelegându-se de ceva nu este ex pus sa piarda. Omul obisnuit, dimpotriva, da gres în ajunul izbânzii, pentru ca nu este la fel de pr evazator la sfârsitul întreprinderii ca la începutul ei. Înteleptul, fiind pe deplin detasat, nu urmar este decât lipsa de dorinte. El dispretuieste bunurile greu de obtinut, se straduieste sa nu cerceteze excesiv, mintea sa nu speculeze steril si se fereste de greselile pe care toti oamenii comuni si nestiutori le s avârsesc. El nu vrea decât sa ajute detasat si plin de dragoste toate fiintele sa evolueze dupa propria lor fi re, de aceea nu îndrazneste sa lucreze altfel. 65. Strabunii urmau cararea nu numai pentru a lumina poporul, ci pentru a conduc e simplu si firesc. Poporul este greu de guvernat când este excesiv de învatat, dar semidoct în fond . Cel ce se foloseste de stiinta omului pentru a guverna, este o nenorocire pentru tara; cel care nu o fo loseste este o binecuvântare. Cunoscându-se acest adevar, se cunoaste cu adevarat de ce are nev oie tara si se atinge o virtute profunda care, desi pare contrara firii lucrurilor, aduce totusi pace si armonie pretutindeni. 66. Pentru ce fluviile si marile primesc tributul tuturor apelor? Pentru ca înde osebi pot sa se mentina sub nivelul lor. Tot astfel înteleptul care aspira sa fie deasupra oamenilor vorbest e de el însusi ca si când ar fi mai prejos de ei; voind sa-i calauzeasca, el sta adeseori în urma lor. Astfel po porul este deasupra lui si el totusi nu-i simte povara; este înaintea lui si el totusi nu sufera. Toata tara î l preamareste atunci si i se supune. El se pleaca si, fiind prin modestia sa mai prejos de oameni, nu-si face dusmani. 67. Toata lumea spune ca învatatura mea este mare, dar nu potrivita firii omenes ti. Eu consider însa ca

tocmai pentru aceasta ea este mare. Cât priveste celelalte învataturi ce par fir esti, de mult s-a vazut întradevar micimea lor. În mine am trei comori: - blândetea, care îmi îngaduie sa fac adeseori lucruri marete; - umilinta, multumita careia pot oricând deveni primul; - cumpatarea, care-mi permite sa fiu retras si totusi sa ma gasesc în fata. Datorita pervertirii oamenilor, astazi se cauta mai ales curajul, nu blândetea, ambitia si nu cumpatarea. Azi se urmareste cel mai adesea a fi mereu în fata si nu de a fi modest si retras. T otusi blândetea este biruitoare atât în atac cât si în aparare. Cerul a dat omului blândetea spre mân tuire si iluminare. Blândetea este o comoara nepretuita. 68. Un comandant bun nu este violent. Un luptator bun nu este mânios. Cel ce sti e sa învinga nu se razboieste. Cel ce stie sa conduca oamenii este foarte umil. Iata ce înseamna a actiona fara lupta si sa stii sa te folosesti cu întelepciune si dragoste de oameni. În felul acesta înteleptul u neste actiunea sa cu vointa atotputernica a cerului. Iata întelepciunea straveche a acestei lumi. 69. Un mare razboinic zicea: "Prefer sa fiu oaspete decât gazda, prefer sa fac u n pas mic înapoi, decât unul mare înainte". Astfel poti apuca sabia fara sa o folosesti si sa înaintezi binevoitor catre dusman fara sa lupti. Nu este mai mare greseala decât a ataca cu nesocotinta, caci astfel se po ate pierde totul. Adeseori când doua osti se lupta cu arme egale, omul cel mai milos este cel care obtine v ictoria. 70. Învatatura mea, care izvoraste din întelepciune este usor de înteles, usor d e urmat si totusi nimeni, care nu este pregatit nu o întelege, nimeni în afara celui capabil nu o aplica. Cuvintele mele, simple în aparenta au o obârsie straveche si actiunile mele detasate izvorasc din legea su prema. Cei ce ma înteleg sunt rari; doar aceia care realizeaza pe deplin adevarul spuselor mele ma pretui esc caci, pentru ignoranti omul întelept pare sarac, pentru ca tine ascunsa în suflet comoara sa etern nepi eritoare. 71. A sti ca nu stii, este un merit; a nu sti si a te complace în aceasta stare penibila este o slabiciune; a simti aceasta slabiciune înseamna a face un pas catre depasire. Înteleptul, prin depas irea limitelor sale comune, nu are aceasta slabiciune; el îsi simte slabiciunea si, trecând dincolo de ea, a junge astfel sa nu o mai aiba. 72. Când poporul nu se teme de primejdii, primejdiile îl pândesc de pretutindeni . Paziti-va de a gasi locuinta voastra prea strâmta si stiinta voastra prea modesta. Înteleptul se cun oaste întocmai asa cum este si nu cauta sa para; îsi cunoaste soarta si nu o supraestimeaza. El îsi intuieste m enirea si nu se mai subestimeaza. 73. Cel care îsi arata mereu, ostentativ si plin de mândrie curajul, prin îndraz neala va pieri. Cel care are curajul de a se stapâni mereu, va fi fericit. Cum am putea sti care este porunca cerului? Înteleptul se hotaraste greu sa actioneze; înainte de actiona el intuieste vointa Cerului. El urmeaza astfel totdeauna Calea Cerului, mai mereu actioneaza fara lupta si astfel învinge totul. El nu vo rbeste si totusi se face

ascultat. Nu cheama si toate fiintele alearga parca fermecate spre el. Pare domo l, dar este foarte iscusit. Urzeala cerului este rara, dar nimeni care nu este întelept nu o poate strabate. 74. Daca poporul nu se teme de moarte, nu poate fi guvernat cu amenintarea morti i. Daca se teme de ea, se pot executa vinovatii, dar cine are îndrazneala sa o faca? Exista un judecato r suprem, care el singur da aceasta pedeapsa. Cel care vrea sa-l înlocuiasca este ca si un neîndemânatic car e ar vrea sa ciopleasca niste statui cu securea - usor atunci el se raneste. 75. Poporul este înfometat pentru ca împaratul risipeste tezaurul; de aceea este înfometat. Poporul este greu de cârmuit pentru ca împaratul nu da dovada de întelepciune; de aceea atunc i, poporul este greu de cârmuit. Poporul uneori ajunge sa nu se teama de moarte, pentru ca are multe de suferit în viata; de aceea, disperat, el nu se mai teme de moarte. Cel ce nu se zbate sa traiasca cu orice pret, este mai întelept decât cel ce pune viata aceasta mai presus de toate. 76. Omul când se naste este mladios si slab; când moare este tare, rigid. Tinere le mladite ale plantelor sunt moi si mladioase; lemnul mort este tare si uscat. Puterea si rigiditatea însotes c moartea; fragezimea si mladierea însotesc viata. Cel ce se sprijina doar pe propria lui putere nu va re purta mereu victoria. Când copacul a devenit foarte puternic, este taiat. Cel care este socotit mare si put ernic este adeseori mult mai prejos decât acela care este mladios si slab. 77. Calea cerului este asemanatoare arcasului care, întinzându-si arcul, coboara ceea ce este înaltat si ridica ceea ce este jos. Cerul ia de la cei care au prea mult, pentru a da celor care nu au îndeajuns. Însa omul pervers si rau ia chiar de la sarac, pentru a-si spori prisosul. Cine, avân d prisos, vrea sa-l puna plin de detasare în slujba lumii? Numai acela care, plin de întelepciune paseste pe c arare. Înteleptul actioneaza prompt fara speranta rasplatirii; el lucreaza totdeauna detasat si bu curos, fara sa râvneasca merite. 78. Nimic pe pamânt nu este mai moale, mai slab decât apa; si totusi cu câta usu rinta sfarma ea tot ce este tare si dur! Cel slab si tenace învinge pe cel puternic; ceea ce este moale, pân a la urma, biruie ceea ce este dur. Toata lumea cunoaste aceasta realitate, însa aproape nimeni nu se conf ormeaza. Iata pentru ce înteleptul zice: cel ce stie sa rabde învinuirile nedrepte ale tarii sale este u n adevarat stapân; cel ce îndura plin de compasiune blestemele nemeritate ale tarii sale este un adevarat rege. A devarul pare adeseori contrar firii pentru cei obisnuiti în minciuna. Pentru foarte multi ignoranti, a devarul este cea mai formidabila minciuna. 79. Dupa o ura mare, va ramâne întotdeauna o ura mica, tocmai de aceea înteleptu l ramâne calm, plin de dragoste si egal; el nu asteapta nimic de la altii. Omul virtuos nu se gândeste decât la ceea ce are de înfaptuit, omul obisnuit se gândeste mai mereu numai la profit. Calea Cerului nu are preferinta pentru nimeni; Ea este însa fulgerator de partea omului virtuos si întelept. 80. As dori sa conduc o tara mica si un popor putin numeros. Vreo zece sau o sut

a din supusii mei ar avea arme, dar nici pe acelea nu le-ar întrebuinta. I-as învata sa se teama de moarte si sa nu se duca sa o caute în afara regatului. Ei ar avea vase de razboi si care de lupta, însa nu le-ar fo losi. Ar avea armura, dar nu ar purta-o. I-as face înainte de toate sa revina la ocupatiile lor firesti si sa se iubeasca plini de daruire si abnegatie. Astfel ei ar gasi placuta hrana obisnuita, elegant vesmântul simplu, pasnica si sigura locuinta lor, încântatoare desfatarile patriarhale. Si de ar fi asa de aproape de regatul veci n încât s-ar auzi cântec de cocos si latrat de câini, supusii mei fericiti ar ajunge la adânci batrâneti si ar muri fara sa fi simtit nevoia de a iesi din tara. 81. Cuvântul sincer nu este ambitios, cuvântul ambitios nu este sincer. Omul gâl cevitor nu este virtuos, omul bun nu este gâlcevitor. Cel ce cunoaste cararea adevarului nu este învatat, ci întelept; cel învatat nu poate cunoaste cararea adevarului. Înteleptul nu îngramadeste niciodata comori. Cu cât cheltuieste mai mult pentru altii, cu atît câstiga mai mult pentru sine. Cu cât da mai mult, cu atât se îmbogateste mai mult. Cu cât daruie mai mult, cu atât i se ofera mai mult. Aceasta este Calea Suprema a c erului care raspândeste binefacerile sale asupra tuturor celor care merita si nu vatama pe nimeni. Aceas ta este Calea Suprema a Cerului care actioneaza întotdeauna fara lupta. TREZIREA DE LA ANIMALITATE LA SPIRITUALITATE OMUL ESTE DOMINAT DE DOUA DEFECTE CARE ÎL ÎMPIEDICA SA SE GÎNDEASCA LA DUMNEZEU: EL ÎSI ASCUNDE MIILE DE GRESELI; SI DEZVALUIE GRESELILE MINORE ALE CELORLALTI. Aspiranti! BHARAT a contribuit la linistea si prosperitatea în lume din timpurile stravechi prin aderarea sa la calea spirituala. De atunci pâna în zilele noastre mesajul: "Fie ca toti oamenii din l ume sa fie fericiti" a fost idealul BHARAT. Multi oameni din diferite locuri, în diferite epoci s-au cufundat în ei însisi experimentînd fericirea Spiritului. Astazi, datorita influentei modernismului si a modernitatii, tinerii si tinerele trateaza cu multa usurinta termenul "spiritualitate". Exista un motiv pentru aceasta atitudine. De secole, oamenii au transmis oral afirmatiile spirituale, ca papagalii, fara sa le înteleaga semnificatia, iar ace asta a avut drept rezultat faptul ca studentii de acum sînt incapabili sa înteleleaga adevaratul înteles al spiritual itatii. Chiar si eruditii si oamenii spirituali eminenti au fost incapabili sa transmita mesajul spiritual catre tinerii de astazi într-o maniera care sa fie accesibila lor si care sa le deschida inimile. Impresia care este transmisa tinerilor este ca spiritualitatea consta doar în a face actiuni bune cum ar fi r ealizarea BHAJANS-urilor (cîntece si dansuri rituale), oferirea lui PUJA (rugaciune), recitarea numelui l ui Dumnezeu, a merge în pelerinaje si a vizita temple. Principalul motiv pentru care se întîmpla astfel este ca cei ce le propaga înteleg gresit mesajul profund al VEDELOR si VEDANGAS-urilor si nu sesizeaza ade varurile de

substrat ascunse în marile lucrari epice orientale si în PURANE. Dintre tinerii si tinerele de astazi nici unul nu întelege care este semnificati a spiritualatii. Ei îsi imagineaza ca spiritualitatea înseamna sa meditezi le Dumnezeu, sa faci baie în ape sfintit e si sa vizitezi manastiri. Aceasta nu reprezinta întelegerea corecta a spiritualitatii. Spiritualitatea îns eamna distrugerea naturii animale din om, facându-l sa-si realizeze constiinta sa divina. Spiritualitatea înseamna ca fiinta sa nu-si dezvolte mîndria egoista în detrimentul potentialitatilor divine din ea, ci sa l e utilizeze pentru dobândirea puterii spirituale. Spiritualitatea ne face sa recunoastem ca multiplele capacit ati ce se manifesta în om emana din Spirit si nu din minte. Ea înseamna dezvoltarea credintei ca toate put erile provin de la Dumnezeu. Spiritualitatea nu înseamna a înainta de la stadiul uman la cel Divin. Ea cauta sa manifeste divinitatea în om. Spiritualitatea nu înseamna sa trecem de la obisnuit la Divin. Spiritualitatea înseamna a-l face pe om sa-si manifeste Divinitatea în el însusi . Oamenii contemporani au impresia gresita ca spiritualitatea este legata de calat oria facuta pornind de la lumea obisnuita pâna la tarâmul cel mai înalt si vice-versa. Datorita acestei vi ziuni gresite, studentii actuali sînt înt-o stare de confuzie cu privire la spiritualitate. Spiritualitatea apare pentru ei fara înteles. Spiritualitatea înseamna a întelege rolul spiritului în viata curenta. Este un f el de a trai. Întreaga noastra viata este legata de Spirit. Toate puterile omului provin din spirit. Este total gresit sa gândim ca Spiritualitatea este separata de viata noastra cotidiana si ca problemele noastr e zilnice nu au relatii cu spiritualitatea. Dupa cum nu trebuie sa ne gândim ca spiritualitatea înseamna a duce o viata singuratica si în izolare. Adevarata spiritualitate afirma recunoasterea unitatii întregii umanita ti, venind sa demonstreze adevarul spiritual ce sustine aceasta unitate divina. Întreaga noastra viata este legata de spiritual. Orice ar spune cineva, orice ar face, orice ar gîndi, toate acestea sînt în legatura cu spiritul. Spiritualitatea este expresia îndemnurilor Spiritului Interior. Faptele bune facute de instrumentele externe ale corpului nu pot fi considerate spiritua le. SFÎRSITUL ANIMALITATII Primul lucru pe care trebuie sa-l faca cineva este sa distruga natura animalica din om. Fara eliminarea naturii animalice, toate ritualurile si actele de caritate nu sînt de nici un fo los. De ce folos ar fi cresterea instinctelor animalice ale unui om, desi acesta face acte de caritate sau se con formeaza imperativelor religioase. Pe masura ce un om îmbatrâneste, dorintele sale de asemenea cresc, î n loc sa se diminueze. Realizînd ritualuri exterioare fara a supune natura animalica, oamenii nu fac de cît sa urmeze o cale gresita. Oricât de mult l-ar contempla un om pe Dumnezeu, el este o victima a at asamentului (RAGA) si urii (DWESHA). Aceste doua tendinte animalice trebuie suprimate înca de la încep ut. Oamenii participa la BHAJANS. Acesta este fara îndoiala un act benefic, dar este

doar un element auxiliar în disciplina spirituala. Oamenii iau parte la BHAJANS, dar drept urmare, îsi sc himba ei atitudinile? Nu. Toate atributele animalice, cum ar fi sentimentele negative, ramîn, chiar daca e i participa le BHAJANS. Fara a scapa de asemenea atitudini a continua sa participam în BHAJANS este lips it de valoare. Fara eliminarea naturii animalice un cântaret în BHAJANS continua sa fie un pacatos. BHAJANS vor trebui sa fie folosite ca un mijloc pentru depasirea naturii animalice. Partriciparea în B HAJANS si realizarea de rugaciuni va trebui sa conduca la eliminarea atributelor animalice. Fara cucerir ea naturii animalice, toate formele de ruga exterioara sînt fara folos. PRACTICA SI PRECEPTE Oamenii vorbesc pe larg despre maretia scripturilor BHARATIYA si cânta glorie VE DELOR. Dar toate scripturile sînt menite sa promoveze practicile corecte si nu sa fie folosite do ar ca texte pentru a fi citite. De ce folos ar fi simpla citire a acestor scripturi si un ritual de rutina, fara a practica învataturile lor? Cartile sacre ale diferitelor religii - fie ele VEDELE, Biblia sau Coranul - int entioneaza sa promoveze practica spirituala si nu trebuie folosite doar pentru citire ritualista. Chiar si eruditi eminenti considera aceste scripturi doar ca texte pentru PARAYANA (recitarea rituala). Datorita ide ilor gresite ale acestor eruditi, tineretul contemporan nu a putut întelege adevarata importanta a spirit ualitatii. Toata propaganda spirituala care este facuta în zilele noastre este total depart ata de practica, iar aceasta are ca rezultat impactul redus pe care îl are spiritualitatea asupra tinerilor. Tinerii nu au o viziune completa a adevarurilor spirituale. Avem aici o ilustrare: În timpuri stravechi oamenii obisnuiau sa realizeze YAGAS si YAJNAS (sacrificii religioase). Aceste sacrificii erau realizate în conformitate cu regulile prescrise în scripturi. Da r în timp ce îndeplineau procedurile prescrise, putini întelegeau întelesul interior al acestor sacrifici i. Toata viata lor era pertecuta facînd ceremonii exterioare. În realizarea sacrificiilor ei obisnuiau sa ofere v aci sau alte animale drept sacrificiu (BALI) si propagau ideea ca aceste daruri sînt în conformitate cu por uncile scripturilor. Aceasta a fost o mare greseala. Ele erau practici lipsite de semnificatie. OFERIREA ANIMALITATII NOASTRE LUI DUMNEZEU Ce înseamna PASUTWA (natura animalica) (când este folosit cu referire la sacrifi ciul de animale)? PASUTWA (natura animalica) se refera la felul de viata al individului (JIVATATWA ). Felul de a trai în care iluzia cu privire la corp (DEHABHRANTI) este prevalent, este PASUTWA (exist enta animalica). Ce este iluzia cu privire la corp? Ea este confundarea corpului cu Sinele. Acest a este semnul naturii animalice în om. Adevarata semnificatie a "sacrificiului animal" este sacrificiu l naturii animalice din om. Fiecare trebuie sa elimine egoismul si simtul lui "al meu" (AHAMKARA si MAMAKARA ). Fara a sacrifica aceste tendinte animalice, sacrificiul de animale este ineficient pentru fiintel e umane.

Cuvântul "BALI" este folosit cu referire la sacrificiile în YAGAS. Ce este "BALI " care trebuie sa fie oferita în sacrificiu? Ea este oferirea atributelor negative si a gândurilor neg ative ale fiintei ca un dar adus Divinului. (Se poate pune întrebarea) cum poate cineva sa ofere lucruri rele lui Dumnezeu? Numai Dumnezeu poate accepta asemenea oferta, dând în schimb lucruri bune. Nimeni altc ineva în lume nu va accepta raul, dând ceea ce este bun în schimb. Acest schimb este posibil doar pe ntru Dumnezeu. Un exemplu pentru aceasta poate fi gasit în viata obisnuita. Sa presupunem ca avem la noi o bancnota murdara si zdrenturoasa. Nimeni nu v-o va accepta. Dar atunci când este dusa la Banca Nationala care a emis-o, ea va fi acceptata si veti primi o noua bancnota în schimb. În acelasi f el, cine poate fi capabil sa accepte gândurile rele ale cuiva, sentimentele perverse si intentiile malefice? Doar cel atotputernic le poate accepta. El este Banca spirituala care va accepta bancnotele murdare ale m intii noastre si ne va da în schimb bancnote bune (în forma gândurilor bune). Deci, darurile trebuie sa fi e facute doar celor care sunt capabili sa le primeasca. Toate gândurile si sentimentele rele vor trebui o ferite lui Dumnezeu, astfel ca sa putem primi prin gratia sa gânduri si sentimente bune în schimb. Astfel, s piritualitatea înseamna transformarea vietii unui om într-o viata ideala, oferind atributele sale negati ve lui Dumnezeu si primind de la acesta atribute pozitive în schimb. SEMNIFICATIA SACRIFICIULUI CALULUI În timpurile stravechi se obisnuia sa se realizeze "ASHVA MEDHA YAGA" (sacrifici ul calului). Ce înseamna sacrificiul calului? Prin "ASHVAM" (cal) se întelege ceea ce este fara odihna. Calul nu poate ramâne linisit nici pentru un moment. Întotdeauna va misca o parte sau alta a co rpului. Calul este un animal care reprezinta mintea nestatornica. Cuvântul "MEDHA" În "ASHVA MEDHA" înseamna literal minte. Astfel, a realiza sacrificiul calului înseamna în realitate a oferi mintea nelin istita lui Dumnezeu. Calul nu este numai nelinistit, dar de asemenea alearga repede când este calarit . Tot astfel, mintea omului este nu numai nelinistita, ci se si misca foarte repede. De aceea ARJUNA i se pl ânge lui KRISHNA (în timpul dialogului din BHAGAVAD GITA) ca mintea este fara odihna, puternica, înca patânata si periculoasa. O asemenea minte deosebit de nestatornica, care este comparabila cu un cal, va trebui sa fie daruita lui Dumnezeu drept oferta sacrificiala. Aceasta este într-adevar adevara ta semnificatie ce se ascunde în spatele sacrificiului calului; dar în zilele noastre toata lumea este ghidata gresit doar de întelesuri exterioare si nimeni nu se preocupa sa cunoasca semnificatia interioa ra. Unii pot încerca sa argumenteze ca în timpurile stravechi erau sacrificate animale în timpul lui "YA JNAS" Si "YAGAS" (rituri sacrificiale). Dar aceasta nu este corect. Doar câtiva "PANDITS" si batrâni erud iti obisnuiau sa accepte sacrificiul animal. Dar cei care au recunoscut semnificatia interna a acestui ri tual obisnuiau sa dea

importanta primordiala transformarii atributelor animalice din om, în timp ce re alizau asemenea ceremonii religioase. ANIMAL CONTRA OM A alerga catre placere si a fugi de durere este caracteristic animalitatii. Un a nimal va alerga catre noi când îi vom arata iarba verde din mâna, dar va fugi de noi când îi vom arata batul di n mâna. Astfel, atractia fata de ceea ce pare a fi bun si repulsia fata de ceea ce apare ca fiind rau este nat ura animalelor. Dar omul ar trebui sa fie pregatit sa le înfrunte pe amândoua cu egalitate deoarece în aceas ta viata obisnuita aceste perechi de elemente opuse merg întotdeauna împreuna. Nimeni nu poate separa dure rea de placere, tristetea de bucurie sau pierderea de câstig, deoarece ele sunt în mod inexorabi l îngemanate. Noi nu putem gasi nicaieri placerea sau durerea separate una de cealalta. Fructul durer ii este placerea si viceversa. Când un fiu se naste, tatal sau sarbatoreste acest lucru ca pe un mare ev eniment, daruieste dulciuri tuturor si danseaza plin de bucurie. Dar când acel fiu moare el devine deprimat si trist. Astfel, acelasi fiu este cauza atât de bucurie cât si de întristare pentru tatal sau. Nasterea si mo artea sunt cauza primordiala a bucuriei si durerii. Dar pentru cine sunt aceste nasteri si morti? Moartea este pentru cel care este nascut si nasterea este pentru cel care a murit. Acest corp este cauza primordiala a naste rii si mortii cît si a lui AHAMKARA si MAMAKARA (sentimentele lui "eu" si "al meu"). Numai datorita faptulu i ca tatal a vazut si experimentat forma fiului sau, el este întristat când aceasta forma a fiului sau este luata de lânga el. Exact acelasi "tata" nu si-a plâns niciodata exact acelasi fiu înainte ca acesta sa se fi nascut în acea forma. NU-TI UITA SURSA În zilele noastre suntem fascinati numai de catre forma. Suntem fiinte chinuite de aceasta forma tranzitorie care nu este altceva decât o reflectie. Noi trebuie sa luam cunostinta nu de for ma, ci de sursa noastra divina. ATMA (Sinele) este sursa noastra care mai este numita si "ADHYAATMA", de oarece ea este "ADI"+"ATMA", adica "ATMA" care este "ADI" (începutul sau sursa). Deci, trebuie sa ne întoarcem la sursa noastra. Numai atunci putem experimenta fericirea totala. Daca aducem un peste si îl îinem într-un vas de aur presarat cu toate din cele n oua pietre pretioase, el nu se va simti deloc fericit. Din contra, el va lupta fara odihna sa se întoarca la sursa sa, adica apa. Tot astfel, noi ne-am îndepartat de ATMA, sursa noastra. Fiind momiti de placerile lumesti c a bogatie, aur, autovehicule si alte proprietati, ne-am uitat adevarata noastra sursa. Daca cuge tam mai mult asupra acestui lucru, pestele ne pare mai inteligent decât omul, deoarece acel peste nu si-a ui tat sursa, în timp ce omul, în ciuda întregii sale educatii, inteligente, culturi si sofisticari, si-a uitat su rsa. Corpurile noastre sunt precum niste vase. Orice schimbari ar suferi vasul, sursa noastra nu se va schimba niciodata. De exemplu, o farfurue de argint, un pahar de argint si o cutie de ar gint - numele si formele

acestor trei articole sunt diferite. Felurile în care ele sunt folosite vor fi de asemenea diferite. Dar când oricare dintre aceste trei articole este topit, ceea ce ramâne este doar argintul. Cu alte cuvinte, în ciuda schimba rilor de nume si forma a articolelor, nu exista nici o schimbare în argintul care este substratul comun a l tuturor acestora. În mod similar, orice nume si forma ne-am asuma, substratul comun al tuturor acestor fo rme va continua sa fie acelasi ATMA care este fara schimbare. A-ti aminti în permanenta de acest fapt e ste ceea ce se numeste "spiritualitate". REDUCETI-VA DORINTELE A ne sacrifica egoul este SATTWIC (pur si nobil) în timp ce a sacrifica orice an imal este TAMASIC (impur si nenobil). Acum avem nevoie sa intram în viata SATTWICa si sa sublimam natura noastra umana în natura Divina. Aceasta într-adevar este scopul principal al calatoriei vietii noastre. Multi oameni merg în pelerinaje si fac alte diferite activitati de rutina "bune", cum ar fi caritatea , etc., dar toate acestea nu-l vor scapa de griji pâna când nu va renunta la AHAMKARA si MAMAKARA, adica la sentime ntul lui "eu" si "al meu". Un om bogat si-a strâns tot bagajul necesar în desaga si a început un pelerinaj. El a vizitat KASI (BENARES), PRAYAGA, HARIDWAR, etc. Desi obosit de drumurile facute pe toata dura ta zilei el nu putea dormi în timpul noptii. În timpul zilei avea de obicei DARSHAN (viziuni sp irituale) de imagini frumoase de zei si zeite si obisnuia sa se îmbaieze în apele râurilor sfinte. El era fericit ca prin aceste activitati "religioase" pacatele lui erau spalate. Totusi, când a cautat motivul pentru care nu adormea în timpul noptilor a descoperit ca erau o multime de plosnite în asternutul sau. El a trebuit sa elimine acele plosnite. Numai atunci el a putut avea un somn odihnitor. În acelasi fel, în ast ernutul nostru numit corp exista multe plosnite, în special dorintele nesfârsite, de diferite feluri. Atât a vreme cât aceste dorinte ramân, fiinta nu poate scapa de suferinta, oriunde ar pleca. Deci fiinta ar treb ui sa-si reduca dorintele proprii. Studentii din zilele noastre sunt victimele diferitelor feluri de dorinte. Imedi at ce un elev intra la liceu el se gândeste sa-si ia bacalaureatul si sa mearga mai departe pentru a urma studii le universitare. Nu va trebui în nici un caz sa lasam loc unor asemenea dorinte fanteziste care vor sub mina puterile noastre mentale. În timp ce ne aflam la liceu trebuie sa ne concentram cu tot sufletul l a studiile noastre. Nu trebuie sa întretinem nici un fel de aspiratii nerealiste si imaginare. Ceea ce este în mod suprem important este prezentul. VIATA MEA ESTE MESAJUL MEU Oricând sentimente nedorite, cum ar fi mânia, ura, gelozia, etc., îsi ridica hid oasele lor capete în noi, trebuie sa le zdrobim cu fermitate. De exemplu, când cineva va critica sau va in sulta, va enervati imediat. Dar noi nu trebuie sa reactionam la asemenea lucruri dupa imboldul de moment. Tr

ebuie sa reflectam rece astfel: "am eu în mine defectele pe care el mi le-a aratat? În cazul în care aceste defecte sunt în mine, nu va fi o greseala din partea mea sa-l critic si sa-l jignesc la rândul meu? Presupunând ca nu exista deloc aceste defecte în mine, atunci de ce m-as enerva?". Când veti reflecta în felul acesta, mânia va va parasi îndata si veti deveni calm si detasat. Studenti, eu sunt un exemplu ideal în aceasta privinta. De aceea spun: "Viata me a este mesajul meu." Multi ma vor critica în timp ce multi altii ma vor adora. Dar eu nu sunt nici deprimat de critica lor, nici exaltat de adorarea lor. De ce? - Deoarece daca unii oameni vorbesc despre orice calitati c are sunt în prezent în mine, nu am nevoie sa le acord atentie. Daca cineva îmi atribuie ceea ce de fapt nu este în mine nu este nevoie sa ma îngrijorez pentru aceasta. De exemplu, daca cineva îmi spune "BUTTA THALA SAI BABA" (adica SAI BABA cu o coroana de par ca un cos), va trebui sa accept remarc a sa deoarece eu am asemenea par pe cap. Din contra, daca cineva îmi spune "BATTA THALA SAI BABA" (a dica SAI BABA cel chel) de ce as accepta-o? Eu nu sunt chel. Asa ca daca defecte pe care nu le am îmi sunt reprosate direct, chiar în prezenta mea, eu nu le accept si deci nu sunt perturb at de ele. Aceasta este adevarata "determinare", ce indica încrederea în sine. Nu este bine pentru noi s a fim exaltati sau afectati de parerile celorlalti fara a avea încredere în noi însine. Asa ca în primul rân d si mai important pentru noi va fi sa ne dezvoltam încrederea în sine. "SUNT UN OM; NU SUNT UN ANIMAL" Studenti! Daca cineva va întreaba "Cine esti tu?" veti raspunde "Eu sunt un om." Acesta nu este decât o jumatate de adevar. Care este cealalta jumatate a adevarului? Ea este "Eu nu sun t un animal". Astfel întregul adevar este "Eu sunt un om, eu nu sunt un animal." Când vom recunoaste cea de-a doua jumatate a adevarului, ca nu suntem un animal, nu vom mai lasa loc înclinatiilor animalic e din noi. Daca în aceasta epoca impresionabila vom stabili cu fermitate asemenea idei si s entimente sacre în inima noastra, ne vom transforma în fiinte ideale ale acestei lumi. Toate istoriile su nt sacre - fie ca ele apartin bharatismului, islamismului sau crestinismului. Doar în adeptii lor vom gasi tot felul de omisiuni. Ei sunt plini de animalitate. De aceea apare ura între religii. Totusi nu este nimic gresit în sine în aceste religii. Toate religiile au propavaduit numai lucruri bune. Oamenii ar trebui sa recunoasca ace st fapt si sa se conduca pe ei însisi în consecinta. Ce este gresit în religii daca mintile noastre sunt bune (gândesc binele)? Binele si raul sunt numai creatii ale mintii noastre. DE LA ANIMALITATE LA DIVINITATE Noi nu trebuie sa fim amagiti de întelesurile exterioare si superficiale, uitând astfel întelesurile interioare. Aceasta este cheia spiritualitatii. Dificultatea de a ne controla mintea apare î n special în starea de veghe ca si în starea subtila de somn cu vise. Cum putem schimba o minte at ât de nestato rnica? Daca ne ferim de

animalitate în timpul starii de veghe, atunci animalitatea nu va patrunde nici î n visele noastre. Studenti! (încarnari ale Iubirii!) În primul rând încercati sa întelegeti corect semnifica tia spiritualitatii. Va trebui sa transformati natura launtrica de la umana la divina. Va trebui sa va directionat i atentia catre Dumnezeu. NANDI poate deveni EASWARA, doar pentru ca si-a îndreptat atentia catre Dumnezeu . În mod similar, HANUMAN, maimuta, si GARUDA, pasarea au devenit dragi Stapânului Divin. Deci, da ca îti elimini PASUTHWA (animaliatea) vei deveni PASUPATHI (Stapânul tuturor fiintelor. CONTROLEAZA-TI MÂNIA SI URA Nu trebuie sa devenim o victima a sentimentelor de mânie, ura, egoism sau mândri e care pot rasari în noi. Când asemenea sentimente se nasc în noi va trebui sa ramânem în tacere pentru câ teva minute. Nu trebuie sa ne lasam cuprinsi de mânie, insultându-i sau lovindu-i pe ceilalti as a cum am simti într-un prim impuls. Cum putem pune aceasta în practica? Imediat ce ne enervam va trebui sa p arasim acel loc si sa plecam pentru a face o plimbare tacuta în aer liber câteva sute de metri. Apoi m ânia va disparea. O metoda mai usoara decât aceasta este sa stam în fata unei oglinzi si sa ne uitam la pro pria noastra fata mâniata. Propria noastra fata ne va displace si ne vom uita la ea cu dezgust si aversiune . Apoi încercam sa râdem din toata inima si mânia ne va parasi. Daca consideram dificil sa facem chiar si acest lucru, ne putem duce în baie pentru a deschide robinetul de apa. În acompaniamentul sunetului creat d e apa curgând de la robinet începem sa cântam un cântec. Apoi mânia noastra va disparea cu siguranta . Sau altfel, sa bem un pahar cu apa rece. În mod analogic, trebuie sa cautam mijloace si metode de a ne recâstiga o stare de pace si calm launtric. În loc de a face aceasta, daca vom permite mâniei sa crea sca, nelinistea va creste de asemenea odata cu mânia, perturbându-ne astfel pacea mintii. Niciodata nu va tre bui sa raspundem cu cuvinte urIte pentru cuvinte urâte, cu dinte pentru dinte. VORBESTE PUTIN Cu cât vom vorbi mai putin, cu atât mai mare va deveni puterea noastra mentala. Odata cu cresterea capacitatii noastre mentale va creste de asemenea puterea de discriminare. Drept urmare, vom elimina "discriminarea individuala" si vom dobândi "discriminarea fundamentala". Datorit a acesteia vom începe sa urmarim binele lumii în general, si nu vom mai cauta doar bunastarea noastra. CUNOASTEREA PRACTICA Care este motivul pentru care studentii lui BHARAT ? Apuca pe cai gresite si dev in victimele nelinistii. Ei nu fac nici un efort sa înteleaga problemele într-o perspectiva corecta si sa ac tioneze în conformitate cu aceasta. Fiinta trebuie sa urmareasca sa înteleaga totul corect si nu sa se repe ada orbeste înainte în toate directiile. Numai atunci vom dobândi "cunoasterea practica", iar aceasta ne va g hida pe calea spirituala adevarata. Vom gasi indicatoare ici si colo de-a lungul drumului care ne vor ind ica ce cale trebuie sa apucam pentru a ajunge la un anumit loc. Urcusurile si coborâsurile pe cale pot fi experimentate numai de

aceia care parcurg calea si nu de indicator. Astazi multe carti sunt precum nist e indicatoare. Totusi noi nu trebuie sa ramânem doar ca niste indicatoare, noi trebuie sa practicam si sa dob ândim experienta practica necesara. AMPLIFICATI-VA IUBIREA Aspiranti! Puteti câstiga toate lucrurile numai prin dragoste. Fara dragoste nu putem obtine nimic. Dragostea poate învinge chiar si cei mai puternici dusmani. Adevarata dragoste e ste fara dorinta si naturala. Este bazata pe o relatie de la Sine la Sine. Iata un mic exemplu de as emenea dragoste: o mama se plimba pe strada tinându-si în brate copilul. Daca se întâmpla sa trecem pe l ânga ei, acel copil va zâmbi vazându-ne, si în mod natural noi vom zâmbi copilului. Cine este acel copil si c ine suntem noi? Desi nu a existat niciodata vreo relatie între el si noi, copilul este capabil sa ne faca sa zâmbim. Ce fericire profunda putem experimenta în aceasta dragoste! Daca plângem, trebuie sa plângem singuri, dar daca râdem, si altii de asemenea vor râde. O astfel de dragoste si fericire ne va face sa devenim una cu Dumnezeu. Deci, sa ne amplificam iubirea si astfel vom experimenta fericirea dilatata. **************************************************************** CAUZA SUFERINTEI ( Alt articol ) Care este exact cauza tuturor suferintelor? Aceasta este atât atasamentul de cor p, care produce suferinta, cât si fata de precursorii sai imediati: atractie si ura. Acestea doua sunt rezu ltatele intelectului care considera anumite lucruri si conditii ca fiind benefice, iar alte lucruri si con ditii ca nefiind benefice. Aceasta idee a beneficientei si malevolentei este o iluzie. Totusi noi continuam sa fim atasati de obiecte care sunt considerate benefice si începem sa le urâm pe celelalte. Dar, din cel mai înalt punct de vedere, distinctia este fara semnificatie. Acestea nu sunt deloc doua. Cum poate fi atun ci bine si rau? A vedea dualitatea acolo unde nu este decât unitate, aceasta este iluzie sau ignoranta. Ignoranta care l-a împins pe ARJUNA în suferinta a fost de aceasta natura - a vedea multiplicitatea acolo nu este decât Unicul. Elemente esentiale referitoare la sarbatoarea spirituala Mahashivaratri Mahashivaratri, marea noapte spirituala a lui Shiva, este traditional închinata în India lui Paramashiva (SUPREMUL SHIVA). Adoratorii lui Shiva o considera în unanimitate ca fiind cea m ai sfânta noapte a anului. Noaptea de Mahashivaratri este totdeauna noaptea cea de dinaintea zilei de luna noua, în februarie-martie (este vorba de luna lunara PHALGUNA care se calculeaza potrivit sistemului astrologic indian). Yoghinii avansati considera aceasta ocazie exceptionala atât ca fiind o minunata posibilitate spirituala cât si ca fiind o mare sarbatoare. De aceea ei postesc atunci toata z iua si vegheaza meditând intens cu MANTRA-ele lui SHIVA (LAYA YOGA) toata noaptea. Cei initiati mediteaza într-un mod simplu rostind neîntrerupt transfigurati numele lui Shiva, sau doar cânta plini de fervoare imnuri de slava catre SHIVA, ori adora faimosul simbol Shiva Lingam si aspira cu dragoste si din

toata inima catre Paramashiva, care în realitate nu este altul decât DUMNEZEU TATAL. Vedele spun î n aceasta directie: «Domnul Dumnezeu, cel Atotputernic si Omniprezent salasluieste permanent - ÎN MA RE TAINA - în inima tuturor fiintelor. Plin de gratie, bunatate si iubire El ofera eliberarea spirituala tuturor fiintelor constiente care îsi întorc cu dragoste fata catre El.» Hindusii considera ca est e foarte important sa traiesti permanent în apropierea unui templu si tocmai de aceea ei au construit atât de m ulte temple. Acesta este, spun ei, un act demn de lauda, în fata lui DUMNEZEU care aduce binecuvântarea at ât în aceasta viata cât si în cele urmatoare. Viata religioasa a indienilor are ca centru principal fizi c, templul. Caci aici, în "Casa Domnului", noi ne îngrijim cu totii, foarte usor, de relatia noastra cu DUMNEZEU TATAL. Deoarece nu vor sa fie departe de DUMNEZEU prea mult timp, indienii care sunt pl ini de credinta în El merg la templu cel putin o data pe saptamâna si se straduiesc din rasputeri sa p articipe la fiecare sarbatoare spirituala importanta, atunci când diferitele Shakti-uri (PUTERI FEMI NINE MANIFESTATOARE) ale lui Dumnezeu se manifesta plenar si foarte puternic în anumi te perioade ale anului. Adoratorii lui Shiva realizeaza zilnic puja - sau cu alte cuvinte adorar ea plina de fervoare a lui Shiva - în templu. Tocmai din aceasta cauza aproape toti adoratorii lui Shiva vi ziteaza templele lui SHIVA în ziua cea mai sacra din întregul an, care este dedicata în întregime sarbatori rii lui Shiva - Mahashivaratri. Ei se apropie mai ales atunci de templu plini de veneratie si umilinta, deoarece acesta reprezinta efectiv Casa lui Dumnezeu pentru fiecare dintre ei. În Vede se spune: «Fie ca Domnul DUMNEZEU sa fie astfel multumit prin cântecele noastre de lauda. Întocmai ca un întelept printre oameni, fie ca aspirantul sa aduca plin de fervo are ofranda cuvenita fiintelor divine! Mare, coplesitor si plin de taine teribile este, o, Doamne DUM NEZEULE, numele Tau.» AUM NAMAH SHIVAYA. Aceasta noapte misterioasa, cu totul deosebita din punct de vedere spiritual si profund sacra, care este noaptea de Mahashivaratri, va sosi în curând. Sa urmarim, stiind toate acestea, cu totii ca aceasta noapte extraordinara sa devina si pentru noi unul dintre cele mai importante evenimente spirituale ale vietii noastre. Sa ne amintim macar în aceasta noapte în mod constant ca telul nostru e sential în aceasta viata este realizarea ACUM si AICI a lui DUMNEZEU TATAL si plini de dragoste sa ne apropiem cu inimile înflacarate de Shiva. Sa urcam fiind animati de o aspiratie gigantica pe culmea muntelui sfânt Kailasa - care se afla permanent în interiorul nostru la nivelul centrului coronar (Sahasrara) - sa traim cât mai profund si plenar prezenta tainica a lui Shiva în noi însine ca fiind propriul nostru Sine Nemuritor - ATMAN - ce patrunde neîncetat tot MACROCOSMOSUL. Sa ne pregatim în prealabil cât mai bine p entru sosirea acestei nopti de mare sarbatoare spirituala realizându-ne sadhana (antrenamentul

yoghin) în mod perfect. Sa ne amintim în acea zi aproape permanent ca o viata care este traita în perfec tiunea Adevarului Divin extatic are astfel o forta colosala. Fiecare fiinta umana este un microcosmos ca re reproduce în miniatura MACROCOSMOSUL. Sa ne purificam înainte cât mai profund întreaga fiinta si sa fac em în acea noapte din inima noastra un izvor curat de iubire divina, aspirând totodata sa traim în armonie deplina cu marea familie spirituala din care facem parte în cadrul acestei scoli de yoga. Sa ne g ândim cât mai des la Shiva, începând chiar de acum, purificându-ne astfel cu ajutorul lui DUMNEZEU mintea si inima, pentru a ascensiona cât mai repede zilnic, spre piscul realizarii lui Dumnezeu care se af la în fiinta noastra (SAHASRARA). Una dintre cele mai sfinte nopti spirituale ale anului se apropie si daca vom fi pregatiti cum se cuvine, ea ne poate transforma profund si definitiv prin gratia cea tainica a lui SHIVA. Da ca vom fi pregatiti, vom primi multe daruri spirituale în cea mai înaltatoare si cea mai minunata sarbato are spirituala a anului. Avem cu totii aceasta minunata posibilitate care nu asteapta decât sa se manifeste di n plin în noi. Se afla deci în puterea noastra sa optam AICI si ACUM pentru aceasta MIRACULOASA posibilitate. A sadar, sa aspiram din toate puterile pentru ca pe fiecare dintre noi aceasta noapte sa ne apropie cât mai mult de Shiva, Marele Mântuitor Divin. În fond, descoperirea plenara a lui DUMNEZEU nu este chi ar scopul venirii noastre pe aceasta planeta? Putem sa facem din mintea noastra mai ales în aceast a noapte sfânta, un altar închinat lui Dumnezeu. Procedând astfel vom constata ca atunci toate celelalte g ânduri devin în mod firesc nesemnificative. În noaptea de Shivaratri, sa pastram mental tacerea, care ne va ajuta sa realiza m Laya Yoga cu o mantra a lui shiva ce ne va pune în stare de rezonanta cât mai profunda cu Shiva. Sa nu u itam de asemeni ca noaptea de Shivaratri înseamna în primul Bucurie Sublima, Divina. Viata spiritua la autentica este înainte de toate o viata plina de bucurie. Cu cât iradiem în jurul nostru mai multa bucu rie si fericire, cu atât dovedim ca ne aflam mai aproape de Sursa Suprema nesecata a Bucuriei si a Ferici rii. Spre exemplu, la ashramul lui SWAMI SHIVANANDA din Rishikesh (INDIA), noaptea de MAHASHIVARATRI se sarbatoreste dupa cum urmeaza: 1. Toti aspirantii postesc complet toata ziua. 2. Se realizeaza apoi o mare ceremonie spirituala colectiva la care participa to ti yoghinii din ASHRAM care urmareste sa aduca pacea si bunastarea tuturor fiintelor umane. 3. Pe parcursul întregii zile aspirantii realizeaza aproape neîntrerupt Japa Yog a cu formula mantra-ica AUM NAMAH SHIVAYA si ei mediteaza periodic asupra lui Shiva. 4. Noaptea ei se aduna cu totii în templu si rostesc la unison formula mantra-ic a AUM NAMAH SHIVAYA pâna dimineata. 5. Shiva Lingam-ul, ca simbol tainic al lui SHIVA, este adorat cu o mare devotiu ne întreaga noapte, din 3 în

3 ore, câte 45 de minute la unison. 6. Aspirantilor care sunt pregatiti le este acordata în aceasta zi, de catre Mae strul spiritual, initierea care este numita Sannyas Diksha - sau cu alte cuvinte li se ofera titlul de Sannyasin . Oferim acum doua exemple de meditatie interioara, zilnica, care sunt realizate î n mod traditional pentru adorarea lui Shiva: 1) "Venerez plin de iubire nestemata cea sublima a Sinelui meu Divin Etern ATMAN . Îl ador cu fervoare pe Shiva cel care se afla mereu în Lotusul Inimii mele. Îl îmbaiez astfel în apa preacurata a mintii mele purificate, apa pura care este luata din râul cel nesecat al credintei si al dev otiunii. Îl ador pe SHIVA ACUM cu florile înmiresmate ale starii de Samadhi (EXTAZ DIVIN). Realizez plin d e aspiratie toate acestea pentru a ma elibera pentru totdeauna de egoism, ignoranta si de suferint a." 2) "O! Shiva, Tu esti în realitate mereu prezent în mine în Sinele meu nemuritor (ATMAN). Mintea mea coplesita de iubire pentru tine este Parvati, adorata Ta SHAKTI (ENERGIE FEMININ A MANIFESTATOARE). Energiile mele PRANA-ice sunt slujitorii Tai. Trupul meu este Casa Ta. Actiunile mele în aceasta lume ale caror fructe îti sunt neconditionat daruite Tie sunt tot atâtea acte de adorare a Ta. Somnul meu este Samadhi (EXTAZ DIVIN). Mersul meu se realizeaza doar în jurul Tau. Vorb irea mea divin inspirata este o rugaciune adresata Tie. Acum si aici, eu îti ofer Tie, plin de dragoste si umilinta, tot ceea ce am fost si sunt." Cunoscând toate acestea merita sa urmarim sa fim cât mai fericiti în noaptea de Mahashivaratri. Mai ales atunci, trebuie sa aspiram, sa traim fericirea divina în preaplinul înflacarat a l inimii si este necesar sa-L simtim si sa-L vedem pe Dumnezeu fiind prezent pretutindeni. Sa uitam deci compl et în aceasta noapte toate grijile care sunt inerente vietii, precum si toate suferintele trecute sau prezente. Daca vom posti, aceasta ne va ajuta foarte mult sa simtim extazul comuniunii tainice cu SHIVA ce l omniprezent. În acea noapte sa ne gândim aproape permanent la Shiva cel tainic si numai la Shiva. În aceasta noapte celui sau celei care va cere, SHIVA îi va da. Fie ca gratia suprema a lui Shiva sa ne umpl e pentru totdeauna întreaga fiinta în aceasta noapte. CELE 10 LUCRURI CARE TREBUIE SA FIE PRACTICATE 1. Aspirantul trebuie sa realizeze cu adevarat cunoasterea practica directa a Ca ii yoghine si nu sa se limiteze, precum majoritatea oamenilor, la cunoasterea ei teoretica. 2. Cel care-si paraseste propria tara are o anumita atitudine launtrica atunci c ând se duce sa traiasca printre straini. Tot astfel aspirantul trebuie sa realizeze cu adevarat cunoaste rea practica si directa a detasarii.(Aceasta implica detasarea pe cât posibil completa, dar si valorizarea corecta, fara excese, însotita de non-atasamentul fata de toate posesiunile lumesti, de camin, de fami lie, de tirania relatiilor si obiceiurilor sociale care modifica aproape inevitabil viata oamenilor într-o agi tatie cel mai adesea lipsita de

valoare, dupa cum afirma cu atâta întelepciune Milarepa: "Toate scopurile terest re faptuite fara detasare si fara credinta în Dumnezeu nu au pâna la urma decât un unic sfârsit posibil: sufe rinta, dezamagirea. Posesiunile materiale (averea) sfârsesc în final prin a fi risipite, cladirile s fârsesc prin a fi darâmate, întâlnirile se încheie cu despartiri, iar nasterile se termina inevitabil cu moa rtea". Marii întelepti din toate timpurile au traversat gradina existentei umane. În multe cazuri ei au cules si au gustat din plin feluritele fructe ademenitoare ale Arborelui Vietii crescut chiar în centrul acestei gradin i, dar au sfârsit prin a atinge deziluzia totala fata de lumea noastra. Tocmai aceasta dezamagire însa a nascut în ei aspiratia si forta de a realiza cu ajutorul Creatiei Ceresti, Suprema Viziune Divina, singura care îi po ate darui omului fericirea beatifica nepieritoare, atât în timpul vietii, cât si în ceasul mortii. În "Ecle ziast", înteleptul care a fost chiar rege al Israelului spune acelasi lucru într-un limbaj foarte asemanator cu cel a l lui Milarepa: " Am vazut si am trait aproape tot ce se face sub soare; si iata, ca mi-am dat la sfârsit seam a ca totul este numai desertaciune si vânare de vânt"(Ecl. 1.14)) 3. Dupa ce si-a ales maestrul spiritual (GURU), si a fost acceptat de catre aces ta, aspirantul trebuie sa renunte în totalitate la ego-ul sau si sa urmeze cu multa constiinciozitate si p erseverenta învatatura tainica ce îi este oferita în aceasta relatie. 4. Dupa ce a dobândit disciplina mentala, ascultând atent, practicând perseveren t si meditând profund asupra învataturilor secrete ale maestrului sau (GURU) aspirantul nu trebuie sa se lase prada tentatiei de a-si etala altora perfectiunea atinsa, ci sa se dedice mai departe cautarii rodn ice a Adevarului Ultim. 5. Când aceasta cunoastere spirituala începe sa apara la momentul oportun, nu tr ebuie niciodata sa fie neglijata din lene, ci, mai mult decât pâna atunci, trebuie cultivata cu o vigil enta constanta. 6. Dupa ce yoghinul a experimentat în mod direct, pentru prima data, starea de i luminare spirituala, el trebuie sa se straduiasca sa o atinga din nou si sa o aprofundeze mereu si mereu în singuratate, renuntând aproape complet la activitatile lumesti de rând (daca acestea îi distrag atentia de la o asemenea preocupare esential spirituala). 7. Dupa ce a realizat cu adevarat cunoasterea practica profunda a celor spiritua le yoghinul nu trebuie sa mai permita aparitia nici unei dizarmonii în interiorul corpului fizic sau al mi ntii sale. El trebuie sa realizeze de atunci înainte si sa respecte cu tenacitate cele trei legaminte ese ntiale: al saraciei (detasarea de acumularile materiale în favoarea celor spirituale), al castitatii - care imp lica fie ABSTINENTA ACTIVA, fie CONTINENTA SEXUALA PERFECTA - si al daruirii întregii sale existente NUMAI lui DUMNEZEU. 8. Odata decis sa atinga telul spiritual cel mai înalt (ÎNDUMNEZEIREA), yoghinul trebuie sa renunte neconditionat la orice forma de egoism si trebuie sa se consacre slujirii lui DU MNEZEU pe pamânt si

ajutorarii pline de dragoste a întregii umanitati. 9. Odata intrat pe Calea spirituala care implica utilizarea tainica a MANTRA-elo r (este vorba de abordarea sistemului LAYA YOGA) yoghinul nu mai trebuie sa permita corpului, vor birii sau gândurilor sale sa ramâna impure si nesfintite, caci abia începând din aceasta faza el poat e sa practice cu succes focalizarea mentala si meditatia profunda asupra anumitor MANDALA-e, în special asupra triplei MANDALA. (O MANDALA este o diagrama geometrica de punere în stare de REZONANTA s imbolica, mai complexa decât o yantra, este colorata si alcatuita dintr-un numar ceva mai mare de elemente asupra carora trebuie sa se mediteze. Cu ajutorul unei MANDALA se realizeaza comuniunea inefabila psihomentala si punerea la unison cu anumite aspecte tainice binefacatoare din MACROC OSMOS sau cu unele Puteri cosmice. O MANDALA invoca, atunci când privirea este focalizata men tal asupra ei, acele forte spirituale - personificate adesea ca zeitati - care guverneaza anumite fun ctii în fiinta umana si se manifesta sub forma corpului, vorbirii si a gândului. Practica spirituala persev erenta care realizata cu ajutorul anumitor MANDALA-e este intim legata de o anumita forma de YOGA numita KUNDALINI YOGA.) 10. În timpul tineretii sale, yoghinul începator trebuie sa-i frecventeze foarte rar sau chiar deloc pe cei care nu-l pot ajuta spiritual. În schimb, el trebuie sa se dedice plin de aspira tie si perseverenta, cunoasterii experimentale, directe, în care este initiat si ghidat de catre maestrul sau spi ritual. Acestea sunt cele 10 lucruri care trebuie sa fie practicate. Cele 10 lucruri care nu înseala 1. Nu se înseala niciodata acela care s-a eliberat de toate atasamentele fata de orice obiect si care, fiind admis ca BHIKSHU (adept al Caii Renuntarii deline la lume) al Ordinului Sfânt, î si paraseste casa si, traind în starea celui fara de camin, devine un yoghin ratacitor. 2. Nu te înseli niciodata atunci când îti venerezi maestrul spiritual. 3. Nu te înseli niciodata atunci când studiezi cu atentie învatatura autentica a sistemului YOGA; atunci când asculti comentarii asupra ei, când reflectezi si meditezi asura esentei învatatu rilor sale. 4. Nu te înseli niciodata atunci când întretii aspiratii sublime divine si când comportamentul tau este plin de modestie. 5. Nu te înseli niciodata atunci când ai o viziune liberala (din punct de vedere spiritual), dar cu toate acestea îti respecti cu stricete legamintele spirituale (TAPAS-urile). 6. Nu te înseli niciodata daca ai o mare inteligenta, dar nici un pic de orgoliu . 7. Nu te înseli niciodata daca te îmbogatesti cu cât mai multe cunostinte spirit uale si daca meditezi profund si constant asupra lor. 8. Nu te înseli niciodata daca reusesti sa combini în mod armonios instruirea sp irituala profunda cu cunoasterea directa a realitatii spirituale si cu absenta orgoliului. 9. Nu te înseli niciodata daca cu adevarat esti în stare sa-ti petreci întreaga viata în singuratate.

10. Nu te înseli niciodata daca te dedici fara egoism actiunilor caritabile urma rind sa faci cât mai mult bine celorlalti prin intermediul metodelor întelepte ale sistemului YOGA. Acestea sunt cele 10 lucruri care niciodata nu ne fac sa ne ratacim. CELE 10 ASEMANARI CARE POT SA NE ÎNSELE 1. Dorinta poate fi considerata în mod gresit drept încrederea ferma pe care tio da credinta. 2. Atasamentul poate fi considerat în mod gresit drept bunavointa si compasiune. 3. Încetarea procesului gândirii, care apare uneori, poate fi considerata în mod gresit drept calmul profund al spiritului infinit, care este adevaratul tel. 4. Perceptiile simturilor (sau anumite fenomene naturale) pot fi considerate în mod gresit drept revelatii ale Realitatii Divine. 5. O simpla viziune de ansamblu a Realitatii Divine poate fi considerata în mod gresit drept o completa realizare spirituala. 6. Cei care vorbesc frumos despre Adevarurile Spirituale, desi în realitate nu p rea le practica, pot fi considerati în mod gresit niste veritabili evlaviosi (sau chiar niste maestri). 7. Sclavii propriilor pasiuni înrobitoare pot fi considerati în mod gresit niste maestri yoghini care s-au eliberat ei însisi de orice lege conventionala. 8. Actiunile savârsite într-un scop personal pot fi considerate în mod gresit dr ept actiuni altruiste. 9. Metodele care evidentiaza fatarnicia pot fi uneori considerate în mod gresit drept prudenta. 10. Sarlatanii pot fi uneori considerati în mod gresit drept niste întelepti. Acestea sunt cele 10 asemanari care pot sa ne însele. Introducere KARMA-YOGA, deoarece trebuie sa fie prezentata la început sub denumirea sa origi nala, este una dintre cele patru mari ramuri YOGA asa-zis Clasice ale Orientului. Cu toate ca m ulti cercetatori ai gîndirii hinduse o considera, uneori, ca fiind mai putin veche decît JNANA-YOGA si RAJA Y OGA, ea reprezinta totusi un punct de plecare si o parte esentiala a învataturilor cupri nse în BHAGAVAD-GITA, acest aspect conferindu-i o garantie suficienta de autenticitate. Ca de altfel toate celelalte forme de YOGA, si KARMA-YOGA la rîndul sau, are dre pt scop esential si final, daca nu unic, usurarea si accelerarea evolutiei spirituale a celui care o practica cu consecventa. Ea se diferentiaza însa de celelalte forme de YOGA în sensul ca înca de la început poate fi practicata mai mereu, toata ziua, fiind aplicabila în toate activitatile specifice omului, în t imp ce BHAKTI-YOGA, la imensa majoritate a indivizilor nu poate fi abordata decît la un stadiu foarte a vansat de practica, iar JNANA-YOGA si RAJA-YOGA (împreuna cu varianta sa de baza, HATHA-YOGA) nu pot fi practicate decît într-o anumita perioada a zilei, un anumit interval de timp. Din aceasta c auza putem vedea în KARMA-YOGA, pe drept cuvînt, o forma instantanee de YOGA a vietii de zi cu zi. Traditia ne pune la dispozitie, cu privire la KARMA-YOGA, diferite definitii. To tusi, cea mai curenta si, în acelasi timp, si una dintre cele mai bune definiri, cu toate ca aceasta este dep arte de a fi completa, este: YOGA FUZIUNII CIT MAI PROFUNDE SI DEPLINE CU DIVINUL PRIN ORICE ACTIUNE DEZINTERESATA KARMA-YOGA porneste, în demersul sau, de la constatarea ca în fiec

are clipa a existentei noastre cotidiene, chiar si atunci cînd ne simtim constrînsi sa facem un anumit lucru sau altul, noi ramînem totusi liberi sa alegem si avem întreaga responsabilitate a optiunilor n oastre. Recurgerea la orice disciplina spirituala (YOGA sau oricare alte cai spirituale) implica admiterea faptului ca omul dispune de un anumit liber arbitru, atît în orientarea pe care o va da v ietii sale cît si în alegerea mijloacelor pe care le va folosi. Intrebarea esentiala la care KARMA-YOGA ne ajuta sa raspundem este urmatoarea: C um si în functie de ce motive trebuie sa alegem între doua sau mai multe posibilitati care ni se ofe ra la un moment dat? De fapt, oricît de neasteptata ar parea pentru occidentali, practica consecventa a sistemului KARMA-YOGA ne confera o mai mare libertate. Numerosi întelepti contemporani, de la SRI RAMAKRISHNA pîna la SRI AUROBINDO, au subliniat ca, KARMA-YOGA este foarte bine adaptata epocii noastre fiind, într-o masura chiar m ai mare, potrivita oricarei fiinte umane decît BHAKTI-YOGA care nu se potriveste decît persoanelor cu înclinatii accentuat religioase (acestea fiind astazi din ce în ce mai putine). KARMA-YOGA se potrive ste tuturor fiintelor umane mult mai bine decît RAJA-YOGA care necesita un efort intelectual ce depase ste facultatile mintale obisnuite. KARMA-YOGA este, de asemenea, mult mai usor accesibila decît JNANA-YO GA care necesita o putere considerabila de concentrare si interiorizare, toate aceste ca litati întîlnindu-se din ce în ce mai rar la omul modern. La toate cele aratate putem sa mai adaugam ca ea se p otriveste, cît se poate de bine, occidentalilor întotdeauna nerabdatori sa actioneze si mai mereu sceptici asupra valorii orientarilor, majoritatii disciplinelor spirituale care te îndeparteaza de viata practica într -o lume atît de materialista. De altfel, trebuie subliniat ca aceasta forma de YOGA nu exclude în nici un fel pra ctica simultana a uneia sau a mai multora din celelalte forme de YOGA, practica acesteia neputînd face decît sa le creasca eficacitatea altor forme de YOGA, aceasta asociere nefiind niciodata obligatorie, deoarece, a tunci cînd este practicata singura, KARMA-YOGA este suficienta prin sine însasi. KARMA-YOGA mai are un mare avantaj pe care celelalte forme de YOGA nu îl au. In timp ce BHAKTIYOGA, RAJA-YOGA, TANTRA-YOGA, HATHA-YOGA si chiar JNANA-YOGA practicate gresit, dincolo de anumite exercitii preliminare, prezinta grave pericole fizice, psihic e si mentale daca sînt practicate fara supraveghere si îndrumarea atenta si constanta a unui maestru co mpetent, practic, din punct de vedere psihic si spiritual, KARMA-YOGA nu comporta niciodata vreun peri col pentru cel care o practica, chiar bazîndu-se doar pe unele învataturi scrise. SWAMI VIVEKANANDA scrie: "Exista, pe calea lui BHAKTI-YOGA, mari pericole, ca de exemplu: sufletul receptiv ajunge sa aprecieze unele emotii pasagere drept adevarate reve lari ale divinului si considera banale aspiratii pasagere, drept adevarate aspiratii spirituale" (YOGA practica).

Referitor la RAJA-YOGA, tot VIVEKANANDA scrie, subliniind în prefata cartii sale , cu privire la aceasta forma de YOGA: "In afara de foarte putine exceptii, nu putem totusi sa învatam R AJA-YOGA fara pericole, decît sub directa îndrumare a unui maestru." SRI RAMAKRISHNA scrie: "JNANA yoghinul spune: "EU SINT EL" dar, atîta timp cît n oi confundam SINELE nemuritor cu corpul nostru acest egotism este nefast. El nu ne ajuta delo c sa progresam ci, dimpotriva, ne conduce spre ruina" (Invataturile lui RAMAKRISHNA). SWAMI BRAHMANANDA, care încuraja pe discipolii sai deja launtric purificati, sa practice anumite ASANAS si unele tehnici de PRANAYAMA, le spunea mai tîrziu: "Cît despre practici le HATHA-YOGA, evitati-le daca nu vreti sa suportati consecinte penibile. HATHA-YOGA este o cal e foarte periculoasa atunci cînd este practicata în necunoastere de cauza, fara îndrumarea unui maest ru competent" (Disciplinele spirituale). Mai adaugam ca si în cazul unui stadiu avansat, KARMA-YOGA nu necesita în sine, pentru a fi practicata, ajutorul nici unei discipline fizice si nici a vreunui regim alimentar special d esi este evident ca, KARMA yoghinul trebuie sa faca tot posibilul pentru a ramîne sanatos. In final, mai pu tem adauga ca, sistemul KARMA-YOGA nu este aproape deloc legat de nici o conceptie metafizica sau religi oasa. Inceput text TELUL PRINCIPAL IN KARMA-YOGA SWAMI VIVEKANANDA descrie astfel idealul urmarit în KARMA-YOGA: "Omul ideal este acela care în mijlocul celei mai profunde taceri si a celei mai mari singuratati gaseste ac tivitatea cea mai intensa, tot el reusind ca în mijlocul activitatii celei mai intense sa gaseasca linistea si sin guratatea desertului." Tot VIVEKANANDA considera util sa sublinieze ca: "KARMA-yoghinul nu are nevoie sa cr eada în nici o doctrina, oricare ar fi ea. El poate nici sa nu creada în Dumnezeu, poate nici s a nu se întrebe ce este de fapt sufletul sau si poate nici sa nu fie tentat de nici o speculatie de ordin m etafizic" (YOGA practica). Cu toate acestea, deoarece marii maestri ai Orientului ale caror învataturi ne-a u parvenit, sînt toti profund religiosi, nu este surprinzator faptul ca ei interpreteaza KARMA-YOGA din aceast a perspectiva. Astfel, SRI RAMAKRISHNA spunea: "KARMA-YOGA este comuniunea spontana cu Dumnezeu prin ac tiune", interpretînd-o atît în sistemul BHAKTI-YOGA (revelarea Supremului Divin prin iub ire) cît si în sensul sistemului JNANA-YOGA (urmarirea constientizarii Absolutului Divin). El precizea za: "Telul esential în KARMA-YOGA este acelasi ca si în cazul celorlalte forme de YOGA: realizarea Supr emului Etern sau a Divinului impersonal." La fel, SRI AUROBINDO scrie: "Activitatea detasata, cel mai adesea, nu este decî t instrumentul necesar pentru inefabila unire cu Stapînul Creatiei." "A realiza activitatile într-o int ima fuziune si într-o comuniune profunda cu divinul din noi, în armonie profunda cu universalul din jurul nostru si cu transcendentul de

dincolo de noi, a nu ne lasa limitati de mentalul uman, adesea închistat si sepa rator, a nu fi sclavul imperativelor sale ignorante sau aberante si a sugestiilor sale înguste, aceasta este KARMA-YOGA" (YOGA integrala practica). Inceput text EFICACITATEA SISTEMULUI KARMA-YOGA Oricare ar fi modul prin care ne reprezentam telul spiritual, acesta va fi atins printr-o forma sau alta de YOGA; oricare ar fi forma pe care o îmbraca comuniunea cu Divinul, atingerea pla nului de constiinta a Absolutului, priza constiintei asupra Adevarului Ultim sau chiar o mai mare libe rtate în viata, toate aceste teluri pe care hindusul le indica prin termenul fundamental de "Eliberare" (MOKS HA), KARMA YOGA, la rîndul sau, conduce la aceleasi realizari la fel de bine ca oricare alta form a de YOGA si, deseori, chiar foarte usor. Referitor la aceasta forma de YOGA, SWAMI SIVANANDA spune: "Multi c red ca, KARMA YOGA este un tip inferior de YOGA. Aceasta este o mare eroare." RABINDRANATH TAGORE a scris despre KARMA-YOGA: "Multi dintre compatriotii nostri îsi imagineaza în mod gresit, ca actiunea este contrara libertatii." sau: "Nu vom ob tine niciodata vreun rezultat considerabil daca vom urmari sa atingem infinitul doar în afara domeniu lui actiunii." El mai adauga: "Daca declaram ca dorim sa-l realizam pe Brahman (Supremul Divin) numai prin int rospectie lasîndu-L, în restul timpului, în afara activitatii noastre exterioare, sustinînd ca vrem sa b eneficiem de prezenta Sa doar prin iubirea din inima noastra, fara a-L mai adora altfel, prin alte modalitati exterioare, sau daca consideram ca numai contrariul este adevarat, ne îngreunam activitatea în lungul nostru drum spre Adevar si ne vom îndrepta probabil spre un esec lamentabil" (SADHANA). SRI RAMAKRISHNA spunea: "Daca este realizata fara atasament, actiunea sau activi tatea devine o cale usoara de atingere a scopului real al vietii, care este Dumnezeu." SWAMI VIVEKANANDA spunea: "Prin simpla activitate detasata, omul poate ajunge le sne acolo unde BUDDHA a ajuns numai prin meditatie iar IISUS HRISTOS prin dragoste si rugaciune " (YOGA practica). Chiar daca aceasta formulare poate sa-i socheze pe unii crestini, ea arata totusi ca, pentru SWAMI VIVEKANANDA, KARMA-YOGA este la fel de eficienta ca si RAJA-YOGA sau BHAKT IYOGA practicate la cea mai înalta treapta. MA ANANDA MOYI afirma ca: "Acela care practica KARMA-YOGA îl va realiza destul d e repede pe BRAHMAN (Supremul) ca fiind Constiinta Absoluta si va primi de asemenea gratia M amei Divine" (Invataturile lui MA ANANDA MOYI). Pentru cel care studiaza cu atentie spiritualitatea hindusa, apare evident ca ac estea sînt teluri obiective care se propun spre realizare atît în JNANA-YOGA cît si în BHAKTI-YOGA. SWAMI RAMADAS, care a atins eliberarea numai pe calea lui BHAKTI YOGA, constata ulterior ca: "Fara sa ne încetam deloc activitatea, actionînd însa complet detasat, putem sa atingem cu usurinta starea suprema de beatitudine si eliberare" (Scrisori).

SWAMI BRAHMANANDA, "fiul spiritual" al lui SRI RAMAKRISHNA, spunea discipolilor sai: "Putem sa atingem Cunoasterea Suprema chiar si numai prin angrenarea perseverenta în felur ite activitati consacrate Divinului" (Discipline monahice). Marele întelept RAMANA MAHARISHI, intransigentul JNANA yoghin, spune: "Actiunea fara dorinta, cît mai detasata de fructele ei, este net superioara Cunoasterii îmbinate cu pra ctica" (Invataturile lui RAMANA MAHARISHI). Tot el constata cu simplitate ca: "Starea în care realizarea actiunii este detasata de dorinte este calea ce conduce cu usurinta la Eliberare." Din cele aratate pîna aici rezulta ca daca este realizata în spiritul specific K ARMA-YOGA, orice actiune, oricît de insignifianta ar fi, ne poate ajuta sa facem cu usurinta un pas înaint e pe calea Eliberarii. Inceput text TEHNICA PROPRIU-ZISA IN KARMA-YOGA Liniile directoare ale teoriei si practicii sistemului KARMA-YOGA sînt cît se po ate de clar precizate de KRISHNA în BHAGAVAD-GITA, singura remarca fiind ca ele nu sînt prezentate în ord inea care ar conveni cel mai bine occidentalilor. Se pot rezuma în felul urmator învataturile pline de întelepciune ale marelui model divin KRISHNA: 1) Este imposibil omului sa stea macar o clipa fara ca totusi sa nu actioneze; 2) Omul nu trebuie sa-si propuna ca tel inactiunea sau evitarea actiunii; 3) Anumite actiuni au un caracter obligatoriu si, prin urmare, nu ne putem sustr age lor; 4) Nu trebuie sa-ti doresti fructele sau însusirea consecintelor actiunii realiz ate; 5) Nu trebuie sa ai niciodata atasament fata de actiune; 6) Nu trebuie sa te consideri niciodata ca fiind autorul actiunii; 7) Actiunea astfel îndeplinita, indiferent de natura ei, nu îl înlantuie nicioda ta pe realizatorul ei; 8) In esenta, putem spune despre KARMA-YOGA ca este "abilitatea divina în fapte" sau, altfel spus, întelepciunea si detasarea în actiuni. In aceasta ordine vom analiza elementele sistemului KARMA-YOGA: 1) OMUL NU POATE SA STEA MACAR O CLIPA FARA CA TOTUSI SA NU ACTIONEZE Prima afirmatie, "omul nu poate sta fara sa nu actioneze", are evident un caract er exclusiv teoretic avînd drept scop pregatirea pentru a doua afirmatie, "inactiunea nu trebuie sa fie tel ul", care este de natura practica si, de altfel, asa cum vom vedea mai departe, se adreseaza mai mult ori entalilor decît occidentalilor. Sa trecem acum sa examinam mai de aproape aceste aspecte. In BHA GAVAD-GITA, KRISHNA revine asupra ei, în trei etape: "Nimeni nu poate ramîne macar o clipa f ara sa nu actioneze. Totul este în mod inevitabil constrîns catre actiune." "Chiar si viata ta fizica , îi spune KRISHNA lui ARJUNA, nu se poate mentine fara o constanta actiune." Si, în sfîrsit: "Nici o f iinta încarnata nu poate sa renunte, în totalitate, la actiune. Actiunea este inevitabila." In alte capitole din MAHABHARATA, KRISHNA citeaza, în mod aprobativ, pe un brahm an care îi spune sotiei sale: "In aceasta lume este imposibil sa nu actionezi, fie chiar si o sin gura clipa" (ASHVAMEDHI KA). Acest adevar este recunoscut si de alti întelepti care au trait în diferite

epoci. Chiar si în zilele noastre, marii întelepti au simtit necesitatea de a reafirma acest adevar. Astfe l, SRI RAMAKRISHNA spunea: "Nimeni nu poate evita actiunea. Faptul de a spune "Eu sînt" sau "Eu gîn desc" implica deja actiunea. Nu va puteti sustrage deloc actiunii; actiunea este o lege a naturii." SWAMI VIVEKANANDA, la rîndul sau, afirma: "Nu putem sa traim nici macar o singura clipa fara sa act ionam." La rîndul sau, SWAMI BRAHMANANDA ajunge la aceeasi concluzie: "Fara actiune, chiar existenta no astra ar fi imposibila." SWAMI RAMADAS a scris: "A actiona este însasi expresia fundamentala a naturii fiintei noastre, asa cum menirea naturii unei flori este sa degaje un anumit parfum. Pri n urmare, trebuie sa fim, în mod întelept, activi. Nu putem sa facem altfel fiindca ne este imposibil. Chiar daca, uneori, omul este imobil si aparent inactiv, organele sale sau structurile interioare, psihicul, mentalul , intelectul sînt întotdeauna mai mult sau mai putin active. Incetarea completa a tuturor actiunilor este, prin ur mare, imposibila." Acesta este un aspect evident pe care chiar o simpla reflexie mai adînca ne permite sa-l con statam. In imobilitatea fizica cea mai absoluta, de exemplu gîndirea subzista si chiar daca în parte aju ngem sa o oprim (cel mai adesea nu facem decît sa ne imaginam aceasta), functiile naturale ale corpului ( respiratie, circulatie etc.) nu înceteaza sa-si continue activitatea. SRI AUROBINDO afirma chiar ca, în absen ta întregii activitati mentale perceptibile sau identificabile, continua sa se produca în creier anumit e "vibratii". Orice ar fi, cea mai totala "inactiune", în sensul absolut al termenului, nu ne împiedica totusi sa "actionam" modificînd cursul a ceea ce s ar fi întîmplat daca am fi actionat în mod normal, caci noi putem opera în mod direct prin cîmp subtil manifestînd influente asupra vecinatatii noastre imediat e prin atitudinea sau intentia adoptata care, la rîndul sau poate, prin rezonanta si inductie, sa nelinisteasca sau sa bucure, determinînd, daca este foarte puternica, o anumita forma de imitatie contagioasa ce se va rep ercuta ulterior în bine sau în rau asupra noastra, modificîndu-ne starea launtrica în mod corespunzator. Inceput text 2) NU TREBUIE SA NE PROPUNEM CA TEL INACTIUNEA. Daca inactiunea este imposibila, va fi evident irational si eronat sa o propui v reodata drept tel în oricare forma de YOGA. KRISHNA îi spune, de altfel, clar lui ARJUNA: "Sa nu permiti în t ine nici un fel de atasament fata de inactiune." De altfel, el adauga mai tîrziu, în cazul în care ARJUNA nu a înteles foarte bine: "Nu prin abtinerea de la fapte sau actiuni omul se va bucura de nonactiune , nu renuntînd la actiuni va atinge el perfectiunea." Si, în continuare, KRISHNA insista: "Actiunea totdea una este net superioara inactiunii." In epoca lui KRISHNA, aceste revelatii vizau în mod special, fara îndoiala, anum ite scoli importante de JNANA-YOGA sau de RAJA-YOGA care preconizau, în mod exagerat, ca etapa necesara daca nu chiar ca tel al disciplinei spirituale, încetarea cît mai completa a oricarei activita

ti fizice si chiar mentale. Aceasta atitudine, deloc normala, nu mai tenteaza astazi decît mici grupuri care reclama o anumita întelegere fantasmagorica a învataturilor lui SHANKARA si PATANJALI. De altfel, multi oamen i sînt înca înclinati sa creada ca orice alta activitate decît cea spirituala este un rau necesar caruia nu trebuie sa îi acordam decît minimum de timp pentru a ne putea consacra cît mai mult timp interiorizarii, med itatiei, adorarii etc. Tocmai de aceea, marii întelepti moderni au considerat necesar sa reaminteasca ceea ce spunea KRISHNA. Astfel, Tagore spunea: "Pentru a trai armonios, noi trebuie sa muncim; viata si activitatea sînt strîns legate." El adauga: "Cine va fi atît de nebun pentru a fugi mereu de multimea voioasa pen tru a-l cauta pe Dumnezeu numai în prostatia inactivitatii?" SWAMI RAMADAS explica: "YOGA nu semnifica niciodata renuntarea la actiune; dimpo triva, ea ridica actiunea la cea mai înalta valoare spirituala" (Prezenta lui RAM). SWAMI BRAHMANANDA, desi cerea discipolilor sai sa se consacre cîteva ore în fiec are zi meditatiei, le spunea: "Ma întreb de ce va este atît de frica de munca voastra. Daca doriti cu adevarat sa-L realizati pe Dumnezeu, munciti cu perseverenta si asteptati. Nu trebuie niciodata sa aband onati în totalitate celelalte activitati" (Disciplinele spirituale). SRI AUROBINDO, de asemenea, revine constant asupra acestei idei: "Munca are o im portanta primordiala. Faptele sînt în continuare necesare, YOGA actiunii este indispensab ila. Ideea de a abandona activitatea fizica pentru a accelera dezvoltarea propriului mental este o creati e fantezista a ego-ului mental" (YOGA integrala practica). De altfel, tot el spune: "A continua activita tea fizica ne ajuta sa ne pastram echilibrul dintre experienta interioara si dezvoltarea exterioara" (Ghid ul YOGA). Totusi, dupa cum arata mai multi întelepti, aceasta obligatie de a actiona vizibil mai mult s au mai putin, înceteaza pentru acele rare fiinte umane ajunse la nivelul spiritual la care, în mod obiectiv, le devine imposibil sa se conformeze. Astfel, pentru SRI RAMAKRISHNA doar "oamenii care nu sînt SATTVA-ici trebuie sa se supuna imperativelor muncii în aceasta lume" (Invataturile lui RAMAKRISHNA). Pri n urmare, omul pur, SATTVA-ic, care nu mai are în el nimic TAMAS ic sau RAJAS-ic, a ajuns deja la un nivel aproape suprauman. Despre asemenea oameni vorbeste SWAMI VIVEKANANDA cînd spune: "Exista , fara îndoiala, fiinte cu totul exceptionale pe care SINELE le satisface în întregime, ale caror dorinte sînt dincolo de SINE, al caror psihic nu rataceste dincolo de SINE, pentru care SINEL E este totul, în tot; numai acestea singure nu trebuie sa mai munceasca. Restul umanitatii însa este o bligata sa traverseze, încetul cu încetul, lumea activitatii; KARMA YOGA ne arata principiul, ne dezval uie secretul punîndu-ne la dispozitie metoda ca sa o putem realiza practic, cu maximum de eficienta." MA ANANDA MOYI se exprima în termeni la fel de categorici: "Nu trebuie niciodata sa stam fara sa facem nimic, asteptînd inerti sa apara starea de Fiinta pura-desavîrsita." Este

foarte util sa remarcam ca si cei mai mari întelepti, care au atins starea de evolutie spirituala cea mai înal ta la care o fiinta umana poate aspira, continua sa actioneze neobositi. Vom încheia aceste consideratii printr-un citat semnificativ. In faimosul text M AHABHARATA, "Regele Zeilor", INDRA spune: "Cei care critica actiunea sînt pacatosi". Inceput text 3) ANUMITE ACTIUNI AU UN CARACTER OBLIGATORIU SI, PRIN URMARE, NU NE PUTEM SUSTRAGE DE LA REALIZAREA LOR La aceasta indicatie scurta, cu caracter obligativ, KRISHNA mai adauga o alta co mplementara cu caracter pozitiv si care ne priveste mult mai direct. La începutul lui BHAGAVAD-GITA, KRI SHNA spune: "Indeplineste actiunea necesara asa cum EU ti-am indicat-o." Si, la sfîrsit, KRI SHNA reaminteste: "Nu este necesar sa se renunte la actiuni în mod just integrate si consacrate." Este impo rtant deci sa descoperim ce sînt aceste actiuni "indicate" sau, altfel spus, "care trebuie sa fie facute". E ste posibil, cu toate ca putin probabil -pentru ca din BHAGAVAD-GITA reiese chiar contrariul - ca în acea perio ada KRISHNA sa se fi referit îndeosebi la anumite procedee speciale, la unele tehnici de YOGA, la modalitati precise de purificare si transmutatie sau la detalii referitoare la o forma sau alta de YOG A, toate fiind "aceste acte care trebuiesc facute neaparat" deoarece "purifica sîngele" determinînd rafinare a fiintei umane, si la care, mai departe, KRISHNA se refera în mod expres. In zilele noastre, în orice caz, p rincipiul dobîndeste, în mod evident, o semnificatie diferita si, pentru a-l întelege cît mai bine, trebu ie sa ne referim la parerea competenta a înteleptilor moderni. Pentru cei care au norocul de a fi ghidati de un adevarat GURU (fiindca nu toti cei care se autointituleaza asa sînt cu adevarat) problema este foarte simpla, ei trebuind doar sa se plieze cît mai bine indicatiilor maestrului lor pentru a se eleva launtric si a progresa spiritual, pentru ceilal ti, considerînd ca este necesar sa ne referim la învataturile marelui KARMA yoghin care a fost MAHATMA GANDHI. E l este, de asemenea, categoric în aceasta directie: "Legea activitatii este legea vietii" s i noi stim, actualmente, ca pentru el aceasta "lege a vietii" era cerinta zilei pe care iÄo dicta constiinta sa în fuziune cu constiinta divina. De altfel, chiar el precizeaza: "Dumnezeu a creat omul pentru ca acesta sa ajunga sa-si cîstige hrana" (sau energia cea de toate zilele) prin munca sau activitatea sa. El a spu s ca "cel care manînca fara sa lucreze sau asteapta inert sa i se dea fara sa merite sau fara sa actioneze e ste un hot." Chiar si SRI AUROBINDO afirma ca trebuie sa ne supunem cît mai detasati "obligat iilor sociale" dar, mai adauga el, considerîndu-le "drept un veritabil teren al practicii YOGA" (YOGA in tegrala practica). El considera de asemenea ca orice activitate este spiritualizanta si utila pentru a cela care o realizeaza cu o atitudine justa, de integrare detasata. SRI AUROBINDO spune: "Trebuie pe cît pos ibil permanent sa realizam actiunile cu o atitudine detasata, într-o stare de constiinta justa si

integrata." Procedînd mereu astfel, starea launtrica va fi la fel de fructuoasa cît poate sa fie prin orice stare de meditatie YOGA foarte reusita. Pentru el, de fapt, "actiunea sau activitatea nu este decît o forma specifica de pregatire la fel de importanta ca si meditatia yoghina". SWAMI RAMADAS, la rîndul sau, precizeaza: "Actiunea, realizata atunci cînd sînte m într-o stare de totala absorbtie sau fuziune în Centrul Suprem Etern al universului, este ceea c e înteleptul numeste actiune yoghina" (Prezenta lui RAM). Atunci însasi natura actiunii îndeplinite nu are decît o importanta secundara. I n aceasta directie îl putem cita, în continuare, pe SRI AUROBINDO: "Putem folosi nu conteaza ce actiune sau activitate ca domeniu în care sa ne exersam clipa de clipa în spiritul plin de întelepciune al lui BHA GAVAD-GITA" (YOGA integrala practica). SWAMI VIVEKANANDA spune, referitor la aceasta: "Chiar si aspectele cele mai de j os sau aparent inferioare ale activitatii nu trebuie vreodata dispretuite" (YOGA practica). SRI AUROBINDO chiar insista: "Nu este deloc adevarat ca activitatea fizica are mai putina valoare de cît activitatea mentala sustinuta; numai aroganta intelectului limitat este aceea care poate pretinde ac easta." Intreaga activitate consacrata ferm si realizata prin si pentru Divin este direc t proportionala cu gradul de daruire divina; activitatea chiar manuala facuta cu INTENTIE pentru Divin este n et superioara activitatii mentale facuta cu INTENTIE numai pentru propria noastra dezvoltare egoista, pent ru glorie sau pentru o satisfactie mentala efemera. Dupa traditia indiana referitoare la KARMA-YOGA, alegerea actiunilor "care trebu ie sa fie îndeplinite" de catre un individ oarecare este determinata de ceea ce în India se numeste SVA DHARMA (Legea proprie). In timp ce în Occident, religia, morala si legea procedeaza dupa drept uri si restrictii enuntate adesea în termeni absoluti, pastrîndu-si rezerva de a admite o multime de except ii, hinduismul confera drepturi si îndatoriri foarte diferite, uneori contradictorii, diverselor grupur i umane care constituie societatea. Pentru a nu oferi decît un exemplu, avem în Occident principiul cate goric propovaduit de Biserica si aplicat de tribunale: "Sa nu omori!" atît de absolut încît a dus la faptul ca multi indivizi virtuosi condamna, în mod categoric, eutanasia si întreruperea de sarcina. La acest imper ativ categoric al nonomorului se face o exceptie importanta: "In timp de razboi trebuie sa faci to t posibilul ca sa omori membrii armatei inamice." Si chiar aceasta necesita o exceptie la exceptie: "Sa nu-l omori pe inamic daca este dezarmat, daca se preda sau daca deja l-ai facut prizonier." Putem sa citam multe alte exemple de exceptii. Invatatura orientala traditionala procedeaza diferit. Ea admite ca "da toria" (DHARMA) nu este acelasi lucru pentru toti, ea variind considerabil în functie de vîrsta, sex, st are civila, situatie familiala, casta etc. Fiecare are, prin urmare, datoria sa proprie, aproape individualizata, prop

ria sa SVADHARMA. Sa expunem acum numai cîteva exemple semnificative: Cei care în India apartin castei brahmanilor trebuie sa se straduiasca sa fie no nviolenti la un asemenea grad încît, în afara de cîteva regiuni, marea majoritate a brahmanilor sînt stri ct vegetarieni; în schimb, oamenii care apartin castei razboinicilor KSHATRIYAS au ca datorie esentiala apa rarea a ceea ce ei estimeaza ca fiind drept, recurgînd uneori la violenta. Capul de familie trebuie sa munceasca pentru a i întretine pe cei care depind de el. Omul care da ascultare "apelului lui Dumneze u" si s-a facut SANNYASIN sau aspirant la eliberare si, de asemenea (dupa un obicei acum cazut î n dizgratie), cel care si-a casatorit copiii nu mai are dreptul sa munceasca ca sa-si cîstige existenta sa sau a altora si trebuie sa traiasca exclusiv din cersit atunci cînd urmareste desavîrsirea spirituala. "Toti oamenii, scria yoghinul SWAMI SIVANANDA, trebuie sa-si îndeplineasca dator ia în functie de cerintele grupului social din care fac parte si de stadiul de viata (ASHRAMA) în care ei se gasesc" (Invataturile lui SIVANANDA). Fara îndoiala, acest sistem nu ar putea fi transpu s întocmai în Occident deoarece în Orient sistemul hindus al castelor joaca un rol foarte important. De exemplu, în cîteva comunitati de pescari din sudul Indiei este obligatoriu sa arunci navodul cu mîn a stînga si ar fi un mare pacat sa-l arunci cu mîna dreapta, pe cînd în anumite caste în India este tocmai invers. Dar multe probleme si tensiuni din constiinta se rezolva mult mai usor daca ne abtinem sa urmam abe rant si orbeste o regula prea generala si aparent absoluta fara a cîntari eventuala parere contrarie prin tr-o analiza plina de bun simt si inteligenta. Nu este lipsit de interes sa amintim aici punerea în garda a înteleptilor orient ali împotriva a ceea ce noi numim, foarte adesea, de complezenta, o datorie, desi în realitate aceasta ar pu tea fi doar o dorinta egoista bine deghizata. SWAMI VIVEKANANDA spune, referitor la aceasta: "Atunci cînd un a tasament este bine înradacinat îl numim adesea o obisnuinta... Atunci cînd atasamentul prezint a deja un caracter cronic îi atribuim titlul pompos de "datorie"... Cei care doresc cu adevarat sa fie KARMA yoghini trebuie sa înlature aceasta notiune falsa de datorie" (YOGA practica). Mai multi întelepti orientali insista asupra necesitatii de a te consacra cu pri oritate fata de ceea ce SWAMI VIVEKANANDA numeste "datoria care ne este aici si acum cea mai apropiata de noi" . MAHATMA GANDHI a explicat acest aspect mult mai detaliat în cadrul doctrinei sale SVADES HI: "Un veritabil adept al doctrinei SVADESHI trebuie sa aiba, ca prima îndatorire, de a-si consacra ser viciile si ajutorul vecinilor sai cei mai apropiati. Aceasta va antrena excluderea sau chiar sacrificarea inte reselor restului, dar aceasta excludere si sacrificiu nu este decît o aparenta. Prin însasi natura sa, ajutoru l sau serviciul pur pentru cei apropiati nu poate niciodata avea ca rezultat vreun deserviciu pentru cei care s înt departe, ci dimpotriva. Astfel stau lucrurile atît pentru univers cît si pentru individ, si acesta este

un principiu infailibil pe care ar fi bine sa-l întelegem în profunzime. Pe de alta parte, cel care se lasa ratacit de un "peisaj îndepartat" si care va merge pîna la capatul pamîntului sa serveasca, nu numai ca îsi va vedea ambit ia înselata dar nici nu îsi va îndeplini îndatoririle pe care le are fata de cei din imediata sa apropiere ( Scrisori din Ashram, de MAHATMA GANDHI). Totusi, GANDHI admite, în aceasta directie, anumite exceptii: "Se pot întîlni to tusi cazuri cînd unui adept al doctrinei SVADESHI i se va cere sa-si sacrifice familia pe altarul serviciulu i universal. Acest act de jertfire liber consimtita constituie atunci serviciul suprem pe care putem sa-l aducem familiei universale a umanitatii de pe acest pamînt." Actiunea "indicata" sau "recomandata" poate, în diferite ocazii speciale, sa imp lice chiar violenta vis-1/4vis de nu conteaza cine. SWAMI VIVEKANANDA spunea: "KARMA yoghinul este omul car e întelege ca idealul cel mai elevat este consacrarea plina de abnegatie sau nonrezistenta; astfel, acela care întelege ca aceasta nonrezistenta este manifestarea cea mai înalta a puterii pe care o de tinem noi, de fapt stie în mod egal ca ceea ce numim a rezista raului este, de asemenea, o etapa pe calea c are conduce la manifestarea nonrezistentei. Inainte însa, de a ajunge la acest ideal suprem, om ul are ca datorie sa se opuna si sa reziste raului" (YOGA practica). Chiar si MAHATMA GANDHI, marele propovaduitor al nonviolentei, afirma în aceasta directie ca "cel care ramîne spectatorul pasiv al unei crime este cu adevarat, chiar si din punct de vedere juridic, un participant, într-o anumita masura activ, la acea crima". Toate acestea ne fac s a întelegem si mai bine de ce SRI AUROBINDO i-a scris unuia dintre discipolii sai urmatoarele: "Sa nu ai remus cari pentru timpul pe care-l consacri activitatii si muncii creatoare" (YOGA integrala practica). Acel asi lucru îl rezuma SWAMI SIVANANDA scriind: "Activitatea complet dezinteresata, realizata cu abnegatie, c onstituie cheia de bolta în KARMA-YOGA" (Invataturile lui SIVANANDA). Inceput text 4) IN KARMA-YOGA NU TREBUIE NICIODATA SA DORIM SI NICI SA NE TEMEM DE FRUCTELE ACTIUNII Ajungem acum la expunerea a ceea ce este principiul fundamental si marele secret al sistemului KARMAYOGA; nu mai avem dreptul, atunci cînd ne angajam pe aceasta cale, la "fructele" actiunii noastre si, în consecinta, dorinta de a ne bucura egoist de urmarile favorabile sau teama de a trebui sa le suportam consecintele nefavorabile nu trebuie sa fie niciodata mobilul actiunii noastre. Acesta este principiul fundamental al "actiunii dezinteresate gratie consacrarii divinului". Este ceea ce KRISHNA declara cu atîta fermitate la începutul textului lui BHAGAVAD GITA: "Tu ai tot dreptul la a ctiune, dar numai la actiune caci de acum înainte niciodata nu trebuie sa mai doresti fructele ei; fr uctele actiunii îndeplinite de tine sa nu fie niciodata mobilul tau." "Sînt doar sarmane suflete mizerabile ace le fiinte umane care fac din

fructele faptelor lor sau din dorinta acestor fructe obiectul constant al gîndur ilor si activitatilor lor." "Inteleptii care, prin deplina unire sau profunda fuziune cu Divinul, îsi pun la unison cu acesta ratiunea lor de a exista si vointa, renunta în totalitate la fructele pe care le determin a actiunile lor." Putin mai departe, KRISHNA precizeaza consecintele extraordinare ale acestei ati tudini cu adevarat supreme, preconizate: "Abandonînd în totalitate atasamentul fata de fructele act iunii, sufletul reuseste sa fuzioneze fulgerator cu Supremul Divin (BRAHMAN) si resimte imediat dupa aceea o stare euforica de pace si putere bazata pe atotputerea si beatitudinea Supremului Divin (BRAHMAN). " In ultimul capitol, acest adevar este rezumat astfel: TYAGIN, sau altfel spus cel care a realizat pe deplin perfecta renuntare si "despre care putem spune" ca a ajuns la aceasta "pace beatifica si atotputern ica bazata pe Supremul Absolut (Brahman) si manifestata în si prin el permanent, acela este într-adevar cel care a abandonat fructele actiunii". In restul MAHABHARATA-ei, toti ceilalti întelepti confirma ceea ce a spus KRISHN A. Astfel, în aceasta directie, MANU afirma: "Singurul mod spontan si fulgerator de a atinge telul div in, suprem este ca mentalul sa renunte pe deplin la fructele actiunii." La fel, înteleptul KRISHNA sustine: "Singura actiune adevarata si potrivita care poate avea consecinte eterne si infinite este aceea care nu este motivata de nici o dorinta a fructelor sau de urmarirea unei recompense." Inteleptul rege YUDHISH THIRA este si mai ferm, referitor la aceasta: "Omul care doreste mereu sa culeaga fructele virtuti i sale face un penibil comert cu virtutea." Toti înteleptii moderni sînt, fara exceptie, de aceeasi parere. SWAMI RAMADAS af irma simplu: "KARMA-YOGA este renuntarea cît mai deplina la fructele actiunilor noastre." SWA MI VIVEKANANDA revine frecvent asupra acestei teme: "Sa nu va preocupati niciodata de fructele actiunilor. De ce, în definitiv, sa ne preocupam doar de rezultate?" "Renuntati în întregime la toate fructele faptelor voastre." "Nu urmariti si nu doriti pentru tot ceea ce faceti nici laude si nici recompense." "Ideea de a obtine în final ceva ca recompensa a activitatii noastre împiedica c onsiderabil dezvoltarea noastra spirituala si sfîrseste adesea prin a ne aduce suferinta" (YOGA practica ). SWAMI BRAHMANANDA spunea discipolilor sai: "Daca doriti cu adevarat sa actionati asa cum este necesar, nu trebuie niciodata sa pierdeti din vedere doua mari principii: în pri mul rînd un profund respect plin de atentie pentru actiunea pe care o întreprindeti si în al doilea rînd o t otala indiferenta sau detasare fata de fructele sale. Este ceea ce noi numim secretul cel mai mare în KARMA-YOG A" (Discipline spirituale). MA ANANDA MOYI explica, la rîndul sau: "Atît timp cît în noi reusim doar sa ascu ndem dorinta de a iesi în evidenta sau de a ne distinge, aceasta nu este KARMA-YOGA ci placerea de a ac

tiona pentru propria noastra satisfactie. Actionam atunci numai ca sa ne bucuram egoist de fructele a ctiunii noastre sau pentru prestigiul pe care acea actiune ni-l aduce. Daca însa renuntam pe deplin la fruc tele actiunii noastre, aceasta devine imediat KARMA-YOGA" (Invataturile lui MA ANANDA MOYI). Sensul mult mai larg pe care ea îl da aici "dorintei fructelor actiunii" este ma i clar si mai complex redat în ceea ce spunea SRI RAMAKRISHNA: "A actiona doar pentru propriul tau interes mate rial este chiar înjositor." (Invataturile lui RAMAKRISHNA). De fapt, cautarea continua a rezulta telor sau a fructelor actiunii, chiar daca nu profitam decît indirect de ele, este, de asemenea, o man ifestare de egoism, asa cum de altfel se întreaba SWAMI SIVANANDA: "Cum ar putea oare un mare egoist sa prac tice KARMAYOGA? Pentru el, atîta timp cît nu va face minimul efort de a si depasi egoismul , aceasta cale este imposibila." Regasim aceleasi afirmatii si la SRI AUROBINDO: "Nu poate sa existe KARMA-YOGA f ara dorinta suficient de intensa de a te debarasa de egoism, de predominanta lui RAJAS GUNA, de dorinta fructelor care sînt adevaratele peceti ale ignorantei... Actiunea realizata în spiritul au tentic al lui KARMA-YOGA este la fel de eficace ca si cea mai înalta realizare în BHAKTI-YOGA sau precum succesul spiritual în contemplatie" (Ghidul YOGA). Pentru a practica cu succes KARMA-YOGA trebuie, prin urmare, "sa fii eliberat de orice mobil egoist indiferent care ar fi acesta" (YOGA integrala practica). Si tot AUROBINDO detali aza apoi conditiile ce trebuie îndeplinite: "Singura actiune ce ne uneste brusc cu Supremul si ne purif ica spiritual foarte repede este tocmai aceea pe care o realizam cît mai detasati cu putinta, fara motive pe rsonale, fara sa cautam în vreun fel anume, notorietate sau onorurile efemere ale acestei lumi, fara sa pun em în prim plan propriile noastre mobiluri mentale, pretentiile individuale sau lacomia vitala, preferinte le fizice, fara a resimti vanitate, fara sa doresti sa te impui cu brutalitate, nici sa cauti dobîndirea p restigiului; aceasta este în REALITATE activitatea realizata doar de Divin printr-un fel de imperativ resimti t plenar, launtric." "Toate actiunile facute într-un spirit egoist, oricît de bune ar parea pentru oa menii din lumea ignorantei, ele nu sînt totusi de un foarte mare folos pentru un veritabil aspirant la YOGA" (Ghidul YOGA). "Orice activitate, îndeplinita cu multa atentie si armonios integrata cu grija, concepu ta în INTENTIE ca o veritabila ofranda adusa Divinului, fara dorinta obtinerii fructului, fara egois m, într-o stare de spirit egala, cu o liniste launtrica deplina atît în caz de succes cît si de esec, acea actiun e fiind realizata mai ales pentru dragostea de Divin si nu în vederea unui beneficiu ulterior oarecare, a vreunei recompense sau a unui rezultat personal urmarit, avînd cît mai profund constiinta ca Puterii Divine In finite îi apartin toate actiunile, este un mijloc fulgerator de spiritualizare si de daruire de sine pri n KARMA YOGA."

Dupa cum era si de asteptat, opera lui MAHATMA GANDHI abunda în idei de acelasi gen, doar ca el prezinta aceasta problema într-o lumina putin diferita: "In efortul angrenat sin cer pentru realizare si nu în reusita se afla satisfactia continua. Efortul deplin, este cu anticipatie, expre sia deplinei victorii" (Religia Etica). Si, ca de obicei, el revine mai mereu la cazul sau personal ca fiind ilu strativ: "Nu am putut sa realizez decît foarte imperfect dorinta mea intensa de a ma topi cît mai profund pentru a ma pierde în Divin, am vrut cu ardoare sa nu fiu decît un simplu bulgare de argila în mîinile divine ale Creatorului, astfel încît sa pot sa servesc mult mai bine fara sa fiu întrerupt cîtusi de put in de eul meu interior" (Tînara Indie). Ulterior el da, cu privire la aceasta atitudine, o explicatie metafizica la care trebuie sa reflectam adînc: "Omul nu trebuie sa dispuna de rezultatele actiunilor sale. Actionînd mereu astf el aceasta devine o constanta împuternicire acordata de Divin" (Citata de MAHADER DESAI în "Gandhiji în Satele Indiei"). Atunci cînd actionam ca sa obtinem un rezultat - ceea ce se întîmpla de obicei este clar ca înainte de toate, noi gîndim, mai ales si în imensa majoritate a cazurilor, la rezultatele cele mai rapide pe care încercam, dupa inteligenta noastra, sa le prevedem: placerea maxima sau avantaje le pe care actiunea le va produce pentru noi sau pentru cei care ne intereseaza. Si, cu privire la acea sta faza nimeni nu trebuie sa se gîndeasca prea mult pentru a-si aminti numeroase cazuri cînd rezultatele o btinute nu au fost cele anterior asteptate, fiind uneori chiar în întregime contrare asteptarilor noastr e. Ne mai gîndim, de asemenea, dar destul de rar pentru omul de rînd, la rezultatel e care pot aparea dupa un timp mai îndelungat. Atunci cînd savuram un prînz delicios si copios sau atun ci cînd oferim prajituri unui copil, sînt foarte rare situatiile în care ne poate veni ideea unei posibil e indigestii. Daca orientam, de asemenea, pe cineva catre o anumita lectura facem aceasta în speranta ca va rezu lta o anumita schimbare ce se va reflecta printr-o anumita îmbogatire sufleteasca sau chiar printr-o anu mita modificare în bine a ideilor sale. Dar, si în aceste situatii, previziunile noastre sînt departe de a se realiza întotdeauna. Prin urmare, aproape mereu, noi sîntem incapabili de a prevedea, în întreaga lor comp lexitate, care vor fi rezultatele actiunilor noastre pe termen lung. Indiferent de grija si atentia cu care vom creste un copil, nu vom sti niciodata cu anticipatie daca el se va orienta catre bine sau catre rau sau cum îsi va folosi facultatile pe care noi i le dezvoltam, ori cum va folosi cunostintele pe care noi i le pune m la dispozitie. De altfel, dupa cum observa foarte just SWAMI VIVEKANANDA, "noi nu putem înfaptui nimic car e sa nu aiba si anumite rezultate bune si, tot la fel, nu exista nici o activitate care sa nu ca uzeze undeva si un oarecare rau... Nu exista deci nici o actiune sau fapta care sa nu determine simultan, în diferite planuri, atît fructe bune cît si fructe rele" (YOGA practica).

Cu exceptia starii de întelepciune, oricît de perspicace am fi sau am crede ca s întem, simplul bun simt si experienta noastra de viata ne obliga sa admitem ca previziunile noastre sînt ap roape întotdeauna incomplete si incerte. In functie de atitudinea launtrica si temperamentul nostr u, constatam ca rezultatele actiunilor noastre, sau altfel spus "fructele" lor, sînt în cea mai mare parte d eterminate de vointa Divina în cele din urma, fie de fatalitate, sau cu alte cuvinte de KARMA, ele fiind în foa rte putine cazuri total determinate de intentiile sau propria noastra vointa ferm focalizata. In concluzie, putem spune ca, privit din punctul de vedere al mobilului actiunii , dorinta canalizata catre cautarea fructelor actiunii nu este atît de satisfacatoare pe cît gîndim noi ca este, iar regula propusa de BHAGAVAD-GITA si de KARMA-YOGA nu este atît de aberanta, asa cum ni s-ar putea p area la prima vedere datorita ignorantei noastre. Ajungînd la aceasta concluzie trebuie sa înc epem sa cautam daca nu cumva exista un alt scop întelept care sa fie mult mai preferabil. Prin urmare, dorinta de a obtine fructele actiunii nu este, în mod evident, decî t un aspect al dorintei în general. In aceasta directie, hinduismul, ca de altfel aproape toate religiile, vede în dorinta cel mai teribil obstacol în calea întregii evolutii interioare. In BHAGAVAD-GITA, KRISHNA vorbeste despre aceasta în 42 de SUTRAS sau aforisme d in 11 capitole diferite. El se înduioseaza chiar de aceste "suflete ale dorintei". Vor beste despre acesti "sarmani sclavi ai dorintelor" si insista, în mod constant, asupra "necesitatii de a fi p e deplin liberi de dorinte". Pentru el, dorinta este una dintre "portile infernului, distrugatoare ale suflet ului". Si fara îndoiala ca DOAR la fructele actiunilor se refera atunci cînd descrie "sufletele demoniace" despre care spune: "Inlantuiti pe loc de aceste lanturi, devorati de mînie si lacomie, preocupati m ai mereu de a strînge cîstiguri prin mijloace necinstite pentru a servi satisfacerii placerilor lor ef emere si îndeplinirii dorintelor lor, aproape întotdeauna ei se gîndesc: "Astazi mi-am îndeplinit cutare dorinta, mîine fara îndoiala ca îmi voi îndeplini alta; astazi am obtinut o cutare bogatie, mîine desigur, voi obtin e si mai mult"." El vorbeste, de asemenea, despre acest dusman etern al cunoasterii care, sub forma dorintei egoi ste, este un foc plin de lacomie. Si, în viziunea sa, un om trebuie "sa renunte complet la dorinta egoist a" daca urmareste sa fie "pregatit sa devina una cu Supremul Divin BRAHMAN". Iata de ce el insista ca asp irantii la Eliberare "sa abandoneze, fara nici un fel de exceptii, toate dorintele nascute din vointa dor intei egoiste". Totusi, el nu neaga ca va fi destul de dificil "sa înfrîngi mereu acest inamic numit dorinta e goista care este atît de greu de atacat". Intr-un alt capitol din MAHABHARATA, KRISHNA explica regelui YUDHISHTHIRA: "Desp re omul care doreste egoist toate lucrurile bune ale acestei lumi, fiind în întregime si permanent atasat fructelor acestor dorinte egoiste, putem spune ca poarta deja Moartea în gura sa... Infrîn area completa a dorintelor

egoiste se afla la radacina tuturor virtutilor veritabile." Consideram ca este i nutil sa subliniem ca, în MAHABHARATA, toti ceilalti întelepti repeta acelasi avertisment. Si la fel putem spune ca stau lucrurile cu înteleptii moderni; este suficient, pentru a ne convinge, sa citam doar cîtiv a. SRI RAMAKRISHNA spune, referitor la aceasta: "Inima care a ars doar în focul dor intelor egoiste, terestre nu poate suporta aproape deloc influentele sentimentelor sau ale trairi lor spirituale elevate" (Invataturile lui RAMAKRISHNA). Si tot el: "Nimeni nu poate patrunde în Imparati a Cerurilor daca înca mai pastreaza în sine cea mai mica urma de dorinta egoista." SRI AUROBINDO, de asemenea, consacra o parte importanta din scrisorile sale adre sate discipolilor, tehnicilor ce permiteau acestora de a se debarasa de "ego si de dorintele egoist e". El spunea adesea: "Loviturile si suferintele cad asupra tuturor fiintelor umane pentru ca sînt pli ne de dorinte egoiste fata de lucruri sau stari ce nu pot dura si pe care, vrînd-nevrînd, ajung sa le piarda s au, daca totusi le obtin, acestea le vor aduce deceptii si nu vor putea sa îi satisfaca pe deplin mereu" ( Raspunsuri). El mai adauga: "Daca dorinta egoista nu este pe deplin stapînita, cum am putea noi merge usor s i repede pe calea cea dreapta? Caci Eliberarea apare instantaneu prin pierderea ego-ului si a dorintel or egoiste." In ceea ce o priveste pe MA ANANDA MOYI, daca ea constata ca "adesea tindem egoi st sa ne potolim o dorinta printr-o alta dorinta", atunci fara îndoiala ca dorintele nu pot dispare si, de asemenea, nu va dispare în fiinta umana nici tendinta de a dori" (Invataturile lui MA ANANDA MOY I). Tocmai de aceea, ea adesea, îi orienteaza pe cei care vin sa o consulte, spre alte dorinte decît spre cele egoiste, care aduc doar bunuri efemere ale acestei lumi, indiferent daca sînt materiale sau de alt gen si, cu privire la aceasta, ea afirma: "Voi sînteti întotdeauna cei care creati dorintele egoiste prin gîndu rile voastre si tot voi sînteti cei care, gîndind detasati, cu fermitate contrariul puteti sa le distrugeti." Aceasta detasare completa si libertate cu privire la fructele actiunii este pent ru noi, mai ales la început, destul de greu de înteles deoarece aproape întotdeauna cînd actionam o facem ego ist pentru a obtine un rezultat sau un fruct placut care sa ne fie net favorabil sau, cel putin, agreab il. Chiar si în actiunile pe care, înselati de noi însine, în aparenta le credem cele mai "dezinteresate", se întîm pla totusi, foarte rar ca noi sa nu asteptam cîtusi de putin ceva în schimb. Daca, de exemplu, facem un cadou unu i copil sau daca ajutam o fiinta nevoiasa, iar cel care beneficiaza nu ne spune macar multumesc, vom fi adesea, cel putin, usor surprinsi. De asemenea, mai mereu sîntem tentati sa gîndim ca daca nu trebuie sa mai asteptam nimic de pe urma a ceea ce facem COMPLET DETASATI, nu mai are nici un sens sa continuam sa a ctionam. Dar noi am vazut totusi ca, dupa învataturile sistemului KARMA-YOGA, acest mod de gîndir e este profund gresit. La ce alt scop sau mobil mai putem noi deci face acum apel? Evident, prin urmare exista "actiunile integrate în armonia divina si deci indic

ate" despre care deja am vorbit dar, cu toate acestea, ele nu pot deloc sa îmbratiseze decît o parte a ac tivitatilor noastre. Supunerea fata de SVADHARMA ne ofera un avantaj ceva mai larg dar înca insuficient. Cel ma i bun raspuns, în aceasta directie, ne este fara îndoiala dat de GANDHI care se angrena sa realize ze tot ceea ce el estima a fi drept si stringent necesar, în conformitate cu cel mai înalt ideal al momen tului, fara a se preocupa vreodata de rezultate, ceea ce nu facea deloc din el un interlocutor prea comod în negocierile sale cu autoritatile britanice. Intr-o asemenea situatie, cineva i a atras atentia lui G ANDHI: "Daca faceti cumva ceea ce ne-ati anuntat, consecintele vor fi catastrofale atît pentru India cît s i pentru Dvs. personal." El a raspuns atunci: "Aceasta nu ma intereseaza absolut deloc." Prin urmare, am ajuns la acest "cel mai înalt ideal al momentului" adica la conceptia mentala detasata, la ceea ce este drept într-o anumita situatie, la sentimentul datoriei, la misterioasa "voce interioara" a constiintei, la dorinta detasata de a fi un cît mai bun vehicul sau canal de manifestare a Divinului, la intentie (odata ce am ajuns la concluzia ca aceasta vine de la un izvor sau focar benefic, ceea ce nu este cazul întotdeauna). Toate aceste posibilitati sînt sublime si salvatoare în situatia unei atitudini de totala daruire fata de Divin daca, dupa cum spune KRISHNA, "oferim în întregime actiunile noastre, împreuna cu fructele lor, lui Dumnezeu" (BHAGAVAD-GITA). In aceasta directie, SWAMI RAMADAS spunea: "Noi putem, cu usurinta, sa îl descoperi m pe Dumnezeu în noi fulgerator daca îi oferim în totalitate, printr-o consacrare deplina si sinc era, toate actiunile noastre" (Scrisori). MA ANANDA MOYI merge chiar mai departe atunci cînd arata ca "ruga transfiguratoa re ardenta: "Fa Doamne Dumnezeule ca inima mea sa fie libera de setea de rezultate" este înca ma rturia dorintei launtrice de a obtine un rezultat. Totusi, atît timp cît aspiram din tot sufletu l, frenetic la actiunea dezinteresata, putem fi siguri ca, daca vom proceda cum trebuie, fiind inspirati de divin, o vom atinge si atunci vom avea modelul necesar. Un mod înseamna întotdeauna rezistenta. De acee a, atît timp cît egoul va subzista sau va predomina, conflictele launtrice vor izbucni din cînd în cînd , chiar daca vom cauta sa facem actiuni partial impersonale, deoarece vom mai fi legati prin ego de fructe le actiunii si, în consecinta, antrenati într-o anumita directie" (Invataturile lui MA ANANDA MOYI). Inceput text 5) NU TREBUIE NICIODATA SA FIM ATASATI DE ACTIUNE Daca nu trebuie sa ne atasam de fructele actiunii, în mod logic ne putem întreba daca este oare necesar sa ne atasam de actiunea în sine, de îndata ce ne-am decis sa o realizam? Raspunsul BHAGAVAD-GITA-ei este clar si fara nici un fel de ambiguitate. In aceasta directie KRISHNA spune: "La fel cum cei care nu stiu, actioneaza cu atasament fata de actiune, tot asa cei care, întelegînd cu a devarat, stiu, trebuie ACUM sa actioneze fara nici un fel de atasament."

Pe un vizitator foarte evlavios, dar atasat unei activitati sociale importante, SRI RAMAKRISHNA îl sfatuia sa se roage: "In ceea ce priveste putina munca care îmi mai ramîne de facut... f a Doamne astfel si ajuta ma sa am forta de a o îndeplini fara nici un fel de atasament" (Invataturile lui RA MAKRISHNA). Informat ulterior de unul dintre discipolii sai reveniti din Occident despre starea de sp irit care înca din acea perioada predomina în Occident, RAMAKRISHNA nu a ezitat sa spuna: "Atasamentul e xcesiv fata de activitati sau actiuni, pe care putem sa-l observam în Anglia si în Statele Unit e, este condamnabil deoarece în scurt timp acesta va conduce la decadere spirituala." MA ANANDA MOYI ofera detalii concrete în aceeasi directie: "Daca pentru un motiv anume cel mai mic resentiment va interveni, actiunea nu va putea fi considerata ca fiind fara atas ament. Sa presupunem, de exemplu, ca dupa ce ati realizat partea cea mai importanta a unei opere va trebu i sa o abandonati si, în aceasta situatie, aproape de sfîrsit, un altcineva, oarecare, o va prelua, o va duce la bun sfîrsit si lui i se va acorda meritul întregii opere. Daca aceasta va supara cîtusi de putin cum mai pu tem considera ca ar fi fost vorba despre o actiune cu adevarat dezinteresata? Fara nici o îndoiala ca dorint a ca cineva sa îti fie recunoscator nu este deloc absenta în tine. Chiar în mijlocul actiunii sau activ itatii, în orice moment, în orice circumstante, trebuie sa fiti întotdeauna gata sa va supuneti detasati la orice ordin. Imaginati-va ca va este foarte foame si ca, exact în momentul în care duceti un aliment spre gura, cineva va roaga sa mergeti undeva. Chiar în acel moment trebuie sa puteti sa abandonati, cu bucurie, mîncar ea pe care tocmai erati pe punctul de a o mînca si sa va supuneti detasati apelului. O astfel de atitudi ne permanenta îl reveleaza pe acela care este ferm ancorat într-o stare de fericire care nu apartine deloc acestei lumi. Atunci cînd ne apropiem de starea constanta launtric în care nu mai exista efort , a fi certat sau nu pentru o greseala ce apare în timpul executarii sarcinii noastre ne lasa complet indifere nti. Atunci noi devenim doar un instrument ce se daruie în mîinile lui Dumnezeu. Corpul actioneaza atunc i ca un instrument detasat si noi privim la rîndul nostru detasati actiunea, ca niste spectatori. A tunci putem observa, cu o extraordinara luciditate, marele numar de sarcini pe care le putem îndeplini pri n intermediul acestui corp; constatam energia uriasa pe care acum o are, usurinta si eficienta surprinzatoar e cu care el actioneaza. Actiunea total lipsita de ego este plina de frumusete facînd sa apara starea de beatitudine, deoarece ea nu este motivata de nici o dorinta egoista de autosatisfactie. Atît timp cît obstac olul pe care îl reprezinta egoul nostru nu este depasit, chiar daca gîndim ca ar trebui sa actionam detasati, vom fi adesea mai mult sau mai putin raniti si aceasta va provoca macar o schimbare în expresia ochilor si a ch ipului nostru, acest aspect semnificativ fiind vizibil si perceptibil în întregul nostru mod de a fi" (Invat aturile lui MA ANANDA MOYI).

La fel cum dorinta fructelor actiunii nu este decît una dintre formele de dorint a egoista, chiar daca aceasta este una dintre cele mai dificile de îndepartat, atasamentul egoist fata de acti unea însasi este, de asemenea, una dintre multiplele forme de atasament, poate cea mai subtila. In BHAGAVAD-GIT A, KRISHNA considera atasament egoist fata de activitatile acestei lumi în general, nu numa i atasamentul fata de actiune dar si fata de "un lucru, o fiinta, un loc sau chiar fata de camin" si chiar fat a de "întelegere". El subliniaza ca doar omul care a renuntat la toate aceste egoiste atasamente "nu mai este del oc pîngarit de pacate", "doar acela descopera fulgerator fericirea nesfîrsita care exista în SINELE SUPR EM launtric". SRI AUROBINDO arata ca "orice atasament egoist perturba sau jeneaza activitatea spirituala" (Raspunsuri). Si el insista: "Daca alegem drept cale doar o YOGA a faptelor, atu nci putem sa ramînem în SAMSARA dar aceasta va fi ceva liber consimtit si atunci vom considera SAMSARA c a fiind cîmpul nostru de actiune fara ca prin aceasta sa simtim vreo obligatie. In interiorul sau, înt otdeauna, yoghinul trebuie sa fie liber de orice legatura si atasament egoist" (YOGA integrala practica). Cît despre SWAMI VIVEKANANDA, el releveaza ca, în marea majoritate a cazurilor, chiar si daca nu sîntem constienti, atasamentul egoist "nu apare decît daca asteptam o recompensa " (YOGA practica). Aceasta situatie este deci comuna atît în cazul dorintei egoiste cît si a fricii de fructele actiunii. Inceput text 6) NU TREBUIE NICIODATA SA TE CONSIDERI CA FIIND AUTORUL ACTIUNII REALIZATE KARMA-YOGA merge însa si mai departe. Etapa urmatoare consta în a nu te consider a tu însuti, în mod egoist, drept autorul actiunii detasate pe care o realizezi. Dar vom constata ca nu totdeauna exista unanimitate atunci cînd trebuie sa aflam cine este, în realitate, autorul. In BHAGAVAD-GITA, KRISHNA explica: "Atunci cînd actiunile sînt facute de GUNAS-u ri ("moduri" specifice ale Naturii), omul, al carui Eu este ratacit de egoism, gîndeste: "Eu sînt acela care actioneaza"." La sfîrsitul textului, KRISHNA intra chiar în detaliu: "Cele cinci cauze ale act iunii... sînt: corpul, autorul, cele cinci instrumente, numeroasele tipuri de efort si, în sfîrsit, Destinul (KA RMA). Aceste cinci elemente formeaza, între ele, toate cauzele eficiente care determina forma si rezultatul oricarei actiuni pe care oricine în lumea aceasta o întreprinde cu mentalul sau, cu vorbirea sa si cu cor pul sau." SWAMI RAMADAS este categoric: "A gîndi cumva, în mod egoist, ca noi sîntem autor ii actiunii este în totalitate fals" si aceasta afirmatie el o repeta cu insistenta (Scrisori). In M AHABHARATA, alti întelepti care reiau aceasta tema nu sînt mai putin categorici decît KRISHNA asupra adevar atelor cauze ale actiunii. Astfel, PRAHLADA îi spune clar si simplu lui INDRA: "Cel care se consi dera în mod egoist drept autorul actiunilor, bune sau rele, este înzestrat cu o inteligenta viciata. Dupa parerea mea, o astfel de persoana este ignoranta si nu cunoaste deloc adevarul" (SHANTI). La fel, KRISHNA, care leaga aceasta atitudine de practica invocatorie a Divinulu

i prin rostirea mentala a unei rugaciuni faimoase, sacre din RIG-VEDA, explica: "Cel care recita GAYATRI-M ANTRA nu se considera niciodata în mod egoist ca fiind autorul actiunii, nici ca fiind cel c are se bucura, nici ca fiind cel care suporta consecintele actiunii." In schimb, pentru BALI, dupa cum el îi spune lui INDRA, veritabilul autor atotpu ternic care face cu putinta actiunea nu este altul decît Divinul Suprem: "Ca tu te consideri în mod egoist autor al actiunii, O! SHAKRA, aceasta atitudine se afla la originea oricarei dureri... Eu nu sînt auto rul actiunii, tu nu esti autorul actiunii. Cel de sus, Divinul este Autorul actiunii care doar el în real itate este Omnipotent." Aceeasi idee o reia SWAMI RAMADAS: "De fapt DUMNEZEU este totdeauna unicul autor al actiunii" (Scrisori). El precizeaza: "El (DUMNEZEU) este cel care ne împinge catre actiune , tot El este cel care actioneaza în si prin noi, mereu" (Scrisori). La fel SRI AUROBINDO spune: "Este un mare secret al practicii spirituale (SADHANA) sa stii cum sa faci toate lucrurile prin Puterea Dumnezeiasca Infinita care este în spatele nostru sau deasupra noastra, în loc de a face totul DOAR printrun efort mental egotic" (Ghidul YOGA). De altfel, el pune des în garda pe discipolii sai împotriva tentatiei de a se co nsidera, în cazul unei actiuni, altceva decît un simplu instrument: "Transformati-va în instrumentul detasat al actiunii care se realizeaza prin intermediul vostru" (Raspunsuri). "Trebuie sa actionezi întotdeauna ca un i nstrument complet detasat în activitatea pe care o realizezi." In viziunea lui AUROBINDO, trebuie chiar sa te feresti de "orgoliul de a fi un instrument". SWAMI VIVEKANANDA are chiar o formulare surprinzatoare: cînd oferiti cuiva de la DUMNEZEU ceva "nu sînteti în realitate decît comisionarul care transporta bani sau orice alt dar" (YOGA practica). Relevam, de asemenea, si ceea ce spunea SWAMI BRAHMANANDA discipolilor sai: "Ina inte de a va începe activitatea amintiti-va cu fervoare de Dumnezeu si oferiti lui toate gînd urile voastre. Faceti acelasi lucru din cînd în cînd în timpul activitatii si, de asemenea, dupa ce ati termin atÄo" (Discipline monastice). Ofranda facuta fata de ghidul spiritual GURU poate chiar sa înlocuiasca foarte b ine ofranda facuta fata de Dumnezeu. Dupa cum spunea SWAMI BRAHMANANDA: "Gînditi-va ca toata activitatea pe care o aveti de facut este aceea a lui Dumnezeu. Daca puteti sa lucrati, întelegînd si avînd mereu în minte aceasta idee, munca voastra detasata nu va va mai lega." Vom încheia aceste consideratii printr-un gînd al lui MAHATMA GANDHI: "Forma de adoratie cea mai elevata consta în a realiza opera lui Dumnezeu, supunîndu-te legii morale si ser vind cu detasare si cu abnegatie umanitatea în mod dezinteresat" (Etica religiei). La acest principiu, în conformitate cu care nu trebuie niciodata sa ne consideram în mod egoist ca fiind autorii actiunii, pute m sa adaugam un altul, în conformitate cu care noi atunci actionam neactionînd totusi, cu alte cuvinte, în

aceasta situatie, scînteia eterna din noi (ceea ce, în India, este cunoscut sub numele de SINE SUPREM, PURU SHA sau ATMAN) observa ca martor detasat si, fara sa ia parte la aceasta, îndeplineste detasat actiunea prin intermediul elementelor active din noi. La aceasta atitudine cu adevarat divina se refera KR ISHNA într-un aforism celebru din BHAGAVAD-GITA: "Cel care în actiune detasata poate vedea inactiunea si care, în acelasi timp, o poate vedea continuînd chiar si în cazul încetarii faptelor, acela este, printre ceilalti oameni, omul judecatii drepte si al discernamîntului." ??? Aceasta este o capcana foarte peri culoasa pe care o întîlnim adesea pe calea realizarii noastre spirituale. Pentru a nu cadea în ea este nece sar sa ne interogam cît mai lucid si detasat cu putinta pentru a vedea daca nu cumva aceasta impresie, adese a fantasmagorica, pe care o botezam foarte usor intuitie, nu mascheaza în realitate un cu totul alt scop, o dorinta egoista personala, banala, care poate fi, de altfel, în aparenta perfect respectabila. Un criteriu incomplet dar util consta în a cauta sa remarcam daca subzista, pentru activitatea spre care ne simtim antrenat i, acel "atasament" egoist personal despre care am vorbit mai înainte. Inceput text 7) ACTIUNEA ASTFEL REALIZATA, INDIFERENT DE NATURA EI, NU IL INLANTUIE PE AUTORUL SAU KRISHNA afirma în BHAGAVAD-GITA: "Cel care este în YOGA sau, cu alte cuvinte, ca re este unit cu Supremul (adica cel care practica perfect KARMA-YOGA) chiar si daca actioneaza, actiunile sale fiind detasate, nu se vor atasa de el." Este, de altfel, ceea ce repeta si SWAMI VIVEK ANANDA: "Daca nu sîntem deloc detasati de activitatea noastra, aceasta nu ne va servi în nici un fel sufletul" (YOGA practica). La fel, SWAMI SIVANANDA spune: "Aceeasi fapta, daca este realizata detasat, fara atasament, deci cu o buna atitudine mentala, fara speranta vreunui profit oricare ar fi acesta, cu in diferenta chiar si fata de un posibil succes sau esec, nu va adauga niciodata o noua veriga la lantul existent " (Invataturile lui SIVANANDA). Este ceea ce întelegea SRI RAMAKRISHNA cînd spunea: "Un jnanin poate sa actioneze pe deplin fara atasament si, astfel, actiunile sale nu îi vor fi dauna toare" (Invataturile lui RAMAKRISHNA). In final, pentru a întelege cu exactitate acest principiu fundamental în KARMA-Y OGA trebuie sa cautam sa ne plasam în perspectiva metafizica a hinduismului, unde credinta în vieti su ccesive si în legea KARMA ei este axiomatica. Pentru a rezuma aceasta teorie în cîteva cuvinte, este bine sa consideram ca via ta pe care fiecare dintre noi o traieste acum nu este pentru el un eveniment unic ci doar o simpla veriga într-un lung sirag de vieti succesive în care se încarneaza si continua sa se încarneze de a lungul sirului de existente, elementul permanent din noi pe care indienii îl numesc ATMAN (SPIRIT ETERN). Dupa legea KARMA-ei, care nu este altceva decît legea noastra a cauzalitatii si efectului, toate actiunile

realizate în una dintre aceste vieti vor determina cu exactitate anumite efecte daca nu imediat în existenta în curs, atunci în restul sau, cu alte cuvinte, în una sau mai multe dintre exis tentele ce urmeaza si care vor aduce astfel la manifestare "KARMA" acumulata în vietile precedente. Ori, telul evolutiei este de a ajunge în punctul în care întreaga KARMA va fi la un moment dat epuizata, astfel încît elementul etern permanent în noi (ATMAN) sa nu mai fie nevoit sa creeze noi corpuri. Toti înteleptii orientali, antici si moderni, afirma prin urmare ca ceea ce cree aza pentru noi o noua KARMA nu este deci actiunea în sine ci exact spiritul în care acea actiune este realizata. Despre aceasta vorbeste în special SWAMI VIVEKANANDA: "Toate actiunile pe care le faceti pentru voi însiva în mod egoist va vor aduce fructele lor, care se vor reîntoarce si vor recadea asupra v oastra... Dimpotriva toate actiunile, indiferent care ar fi acestea, pe care nu le faceti pentru voi însiva , datorita starii complete de detasare pe care o aveti, vor ramîne totdeauna fara efect asupra voastra" (YOGA practica). Prin urmare, practica lui KARMA-YOGA ne ofera posibilitatea de a actiona fara sa ne încarcam cu nici un fel de KARMA. Este ceea ce precizeaza SRI AUROBINDO: "Nu forma de activitate în sine sa u simpla actiune, ci constiinta si vointa dirijate ferm catre Divinul care se afla în spatele acti unii sînt, de fapt, esenta lui KARMA-YOGA." In cadrul sistemului KARMA-YOGA este necesar sa disociem trei elemente pe care, în general, nu ne gîndim sa le separam: 1) intentia actiunii pentru care, daca actionam egoist, tr ebuie sa ne asumam întreaga responsabilitat e si care, singura, creeaza KARMA; 2) actiunea care prin ea însa si, daca este detasat realizata, nu poate crea KARMA; 3) consecintele actiunii complet detasate, care cel mai adesea nu depind de noi, indiferent care ar fi previziunile noastre (întotdeauna incomplete si în doielnice, dupa cum am vazut), si care, prin urmare, doar în aceasta situatie nu creeaza nici un fel de KARMA. Cum poate fi aceasta conceptie transpusa pentru cei care nu admit teoria vietilo r succesive, cum este cazul majoritatii occidentalilor? Daca aplicam corect tehnica de KARMA-YOGA, noi nu ne mai simtim realmente responsabili de consecintele actelor noastre acum detasate pentru ca e le nu mai depind de noi. Aceasta face sa dispara automat toate remuscarile sau chiar regretele. De aici r ezulta o importanta concluzie: ca noi trebuie, de asemenea, cînd ne angrenam sa practicam KARMA-YOGA , sa renuntam a mai revendica orice merit, chiar si pentru acele actiuni ale caror consecinte sa u fructe ar fi urmat sa fie bune. Deoarece noi sîntem pe deplin responsabili doar de intentiile noastre egoiste, a m putea spune ca scopurile actiunilor noastre egoiste si acumularea lor în actiuni egoiste succes ive sînt acelea care, în realitate, creeaza în noi obisnuinte si tendinte egoiste, modelîndu-ne astfel în consecinta caracterul si natura. Aceasta este, chiar în teoria existentei unei vieti unice, ceea ce cores

punde notiunii de KARMA care trebuie sa fie luata cu atît mai mult în consideratie daca vom admite, prec um adeptii majoritatii religiilor, ca în final vom culege dupa moarte recompense sau pedepse pe drept m eritate, exact prin ceea ce am facut în timpul vietii. Inceput text 8) KARMA-YOGA ESTE ABILITATEA DIVINA IN FAPTE SAU, CU ALTE CUVINTE, INTELEPCIUNEA SI DETASAREA IN ACTIUNE SWAMI VIVEKANANDA a subliniat într-un mod cît se poate de clar ca, de fapt, KARM A-YOGA ne confera o maxima libertate. El spune, printre altele, ca: "KARMA-YOGA este un si stem etic si spiritual al carui tel este de a ne face sa atingem eliberarea prin altruism si actiuni compl et detasate, bune" (YOGA practica). Pentru el "KARMA yoghinul este realizarea, prin activitate fara egois m, a acestei libertati depline care este telul oricarei naturi umane". El mai adauga: "KARMA-yoghinul s e întreaba de ce ne trebuie un alt mobil, altul decît iubirea înnascuta din libertate." Si iata cum explica el aceasta: "Este un aspect dificil de înteles dar, cu timpul, veti realiza ca nimic în Univers nu ar e deplina putere asupra voastra atît timp cît voi nu permiteti acelei puteri sa se exercite liber asupra voastra. Prin detasare completa veti putea oricînd depasi sau respinge în totalitate puterea pe care ar putea-o avea oricine sau orice asupra voastra". In realitate, faptul de a nu te teme deloc de consecintel e defavorabile eventuale ale actiunii egoiste si starea de a nu te atasa în mod egoist de consecintele fa vorabile pe care putem sa le asteptam sau sa le speram de la o actiune, creeaza o pace interioara profunda, d ublata de o remarcabila libertate a spiritului care ne permite atunci sa actionam în totala obiectivitat e bazîndu-ne exclusiv pe criteriile pe care le-am ales. Aceasta este ceea ce SWAMI VIVEKANANDA numeste a actiona "în deplina libertate". Aceasta explica de ce KRISHNA a facut în BHAGAVAD-GITA urmatoarea afirmatie care nu este, la prima vedere, deloc surprinzatoare: "YOGA este abilitatea divina în fapte." El r eia aceasta idee mai tîrziu spunînd ca: "Lui îi este drag" acela care este "abil în toate actiunile sale det asate si divine, acela care nu doreste egoist nimic si care este pur, ramînînd detasat la orice se întîmpla, pr in aceasta el nefiind afectat sau mîhnit de nici un rezultat, de nici un eveniment si care deja a renuntat com plet la orice initiativa egoista în nu conteaza ce actiune". SWAMI VIVEKANANDA, la rîndul sau, ajunge la aceeasi concluzie: "KARMA YOGA face din actiunea detasata o stiinta; ea ne învata sa utilizam permanent si cît mai bine toate for tele bune, divine care actioneaza mereu în univers" (YOGA practica). Si tot el mai adauga: "KARMA-YOGA este cunoasterea în profunzime a secretului actiunii complet detasate." El exprima aceeasi idee înca o data, dar cu alte cuvinte, cînd spune: "Atunci cînd nu ne gîndim deloc la EUL nostru egoist si nul angrenam, realizam cea mai buna actiune detasata" (Conversatii inspirate). Un exemplu concret, pe care

îl cunoastem cu totii, este influenta uneori paralizanta a tracului pe care îl simtim în timpul unui examen daca atunci sîntem egoist angrenati. SWAMI RAMADAS merge chiar mai departe: "Activitatea profund divina a KARMA yoghi nului este cea care îl duce pe acesta repede departe si dureaza un timp foarte îndelungat. Ea l asa în întreaga lume o urma permanenta si profund benefica" (Prezenta lui RAM). Inceput text KARMA-YOGA SI SIMTUL RESPONSABILITATII Am vazut, în linii mari, ca sistemul KARMA-YOGA se poate rezuma în patru princip ii: 1) A nu considera nici o actiune detasat realizata ca fiind fara importanta, ori neglijabila si incompatibila cu rolul pe care noi gîndim ca îl avem de jucat în viata în calitate de KARMA yoghi ni; 2) A nu dori egoist si a nu ne mai teme de rezultatele actiunilor complet detasa te pe care urmeaza sa le realizam în calitate de instrumente divine; 3) A nu ne atasa deloc egoist de acea actiune în timp ce o facem detasati; 4) Nici în timpul actiunii si nici dupa aceea sa nu ne consideram deloc drept au torul actiunii, ci instrumentul în si prin care s-a manifestat si se manifesta DUMNEZEU. Ultimele trei puncte, daca sînt întelese însa anapoda sau gresit, pot conduce cu usurinta la un total dezinteres EGOIST fata de actiunea în sine pe care atunci o vom îndeplini superf icial, în graba, "nu conteaza cum" pentru ca acum noi nu mai sîntem responsabili. Ori, acesta este ex act contrariul fata de ceea ce este în realitate practica lui KARMA YOGA. KARMA-YOGA impune, de fapt, c elui care o practica o responsabilitate mult marita. Si aceasta este evidenta în doua direct ii: 1) Dificila responsabilitate de care ne este imposibil sa ne ferim, refugiindu-ne î n spatele unei dogme sau a unei legi, de a alege totdeauna dintre toate posibilitatile care se prezinta pe aceea care raspunde cel mai bine idealului nostru cel mai înalt, divin, din momentul respectiv; 2) Obligatia de a executa, desi complet detasati, actiunea, oricare ar fi ea, cu to ata maiestria de care sîntem capabili. Aceasta implica faptul ca, între momentele consacrate actiunii detasat e vizibile, este necesar sa intercalam momente de reflexie, de consacrare divinului si de repaus necesare pe ntru a îndeplini cît mai bine aceste doua conditii. Dupa cum SRI AUROBINDO scria discipolilor sai: "Trebu ie, desigur, ca lenevia sa dispara dar cîteodata îmi apare evident ca ati mers prea departe în d irectia opusa. Este necesar sa putem actiona complet detasati, cu întreaga energie pe care atunci divinul ne -o ofera, dar este la fel de necesar uneori de a putea sa nu actionam deloc" (YOGA integrala practica). "Prea multa munca neîntrerupta altereaza uneori calitatea actiunii, indiferent care ar fi antrenam entul si entuziasmul celui care o executa." Inceput text DIFICULTATEA CARACTERISTICA SISTEMULUI KARMA-YOGA Nu trebuie niciodata sa ne imaginam ca perfectiunea si realizarile minunate, ful geratoare, care devin

posibile prin sistemul KARMA-YOGA sînt usor de atins. Chiar întelegerea intelect uala a regulilor ei si aplicarea lor cît mai corecta nu este deloc un lucru usor. KRISHNA spune în BHAG AVAD-GITA: "Asupra a ceea ce este de fapt actiunea detasata si asupra a ceea ce este de fap t inactiunea, chiar si înteleptii sînt uneori nedumeriti si unii chiar se înseala. Trebuie bine întelea sa notiunea de actiune detasata si la fel de bine trebuie sa ne clarificam asupra notiunii de actiune g resita si chiar, referitor la notiunea de inactiune, totul trebuie la fel de bine înteles. O gîndire înteleapt a este mai ales aici necesara caci adeseori încîlcita si stufoasa este calea faptelor." SRI RAMAKRISHNA revine adesea asupra dificultatilor în KARMA-YOGA, în practica s a: "NISHKAMA KARMA (actiunea detasata fara dorinta egoista a fructelor ei) este foarte difici la" (Invataturile lui RAMAKRISHNA). "Actiunea total dezinteresata este de altfel foarte dificila, mai ales în timpurile noastre. A actiona complet detasat, fara nici un fel de atasament egoist, este extrem de dificil." Si SWAMI VIVEKANANDA constata, nu fara o anumita dezamagire, ca: "Cel care poate actiona complet detasat cinci zile sau macar cinci minute, fara nici un mobil egoist, indiferent care ar fi acela, fara sa se gîndeasca deloc la viitor, la cer, la recompense, la pedepse sau la orice final de acelasi gen, va deveni fulgerator un puternic gigant divin, mental si moral" (YOGA integrala practica). SRI RAMAKRISH NA le cerea discipolilor sai sa gîndeasca astfel: "Imi imaginez ca îndeplinesc detasat îndat oririle mele fara a fi atasat fata de aceasta lume, dar nu stiu sigur în ce masura aceasta este o iluzie si nici da ca eu nu actionez într-o anumita masura atasat. Eu fac acte de caritate si nu stiu daca astfel eu nu înce rc de fapt sa ma evidentiez în ochii oamenilor" (Invataturile lui RAMAKRISHNA). Ceea ce nu-l împiedica pe SRI AUROBINDO sa constate ca: "KARMA-YOGA este o cale rapida, mult mai simpla decît meditatia yoghina, cu conditia ca mentalul sa nu fie fixat doar asupra KARMA-ei ci, în exclusivitate, asupra Divinului" (YOGA integrala practica). MA ANANDA MOYI merge si mai departe, în aceasta directie, spunînd: "Actiunea tot al consacrata lui Dumnezeu nu are aceeasi valoare cu actiunea realizata sub impulsul propriei noas tre dorinte. Prima vizeaza fuziunea divina ce va conduce la iluminare iar a doua are ca scop placer ea egoista care va conduce la noi si noi experiente în aceasta lume. Singura care merita s-o numim "actiune" este cea care reveleaza fuziunea eterna a omului cu Dumnezeu; restul este inutil, nedemn de nu mele de actiune si tocmai de aceea se poate spune ca nu este deloc actiune" (Invataturile lui MA AN ANDA MOYI). Inceput text COMBINAREA SISTEMULUI KARMA-YOGA CU CELELALTE FORME DE YOGA De fapt, practica sistemului KARMA-YOGA este considerabil usurata, cu toate ca n u este neaparat necesar, daca o combinam cu alte forme de YOGA, în special cu BHAKTI-YOGA, HATHA -YOGA, RAJA-YOGA, TANTRA-YOGA, LAYA-YOGA. Aceasta este chiar una dintre temele principa

le ale învataturii lui KRISHNA cuprinse în BHAGAVAD-GITA. In aceasta directie, vom cita cîteva versete: "Abandoneaza-ti si daruieste-ti toate faptele tale Divinului"; "Indiferent ce fa ci, fa totul detasat ca pe o ofranda adusa Mie. Astfel vei fi eliberat de rezultatele bune sau rele care alca tuiesc lanturile actiunii egoiste"; "Fa toate actiunile tale detasat, numai pentru dragostea de Mine"; "Ac ela care se afla la originea tuturor fiintelor si de care este patruns acest Univers, numai pe acesta adorînd u l, prin propria sa activitate detasata, un om poate sa atinga cu usurinta perfectiunea." Pentru SWAMI VIVEKANANDA, a oferi pe deplin toate actiunile sau activitatile lui Dumnezeu este o metoda "mult mai putin dificila" (YOGA practica). Si pentru SRI AUROBINDO, KARMA -YOGA cea mai eficace este aceea "în care abandonam propria vointa si propriile dorinte egoist e vointei Divine" (YOGA integrala practica). Cît despre SRI RAMAKRISHNA, el cerea celor care veneau sa-l consulte "sa se roage lui Dumnezeu ca sa le trimita Gratia Sa si forta de a-si îndeplini detasat i îndatoririle fara a mai spera la o recompensa interioara si fara a se teme de o pedeapsa în lumea aceasta sau în alta" (Invataturile lui RAMAKRISHNA). KRISHNA insista în mod semnificativ într-o egala masura (si este normal) asupra importantei rolului pe care trebuie sa-l joace cunoasterea si inteligenta, cu alte cuvinte, JNANA-YOGA în practica lui KARMAYOGA: "Aceasta este inteligenta despre care ti s-a vorbit în SAMKHYA; asculta ac um ceea ce te învata YOGA, daca tu esti în starea de YOGA prin aceasta inteligenta, o! fiu al lui PRI THA, tu vei elimina pentru totdeauna sclavia fata de fapte." El continua fara sa spuna ca de fapt KARMA YOG A completeaza foarte bine, chiar secundar, orice alta forma de YOGA practicata în principal, printre acestea fiind cuprinse: RAJA-YOGA, TANTRA-YOGA, HATHA-YOGA, LAYA-YOGA, BHAKTI-YOGA. Pentru SRI AUROBINDO "activitatea complet detasata realizata ca forma de antrena ment spiritual este o modalitate foarte puternica" în orice forma de YOGA. SWAMI RAMADAS ajunge chiar sa spuna, pe drept cuvînt, ca: "Fara KARMA YOGA, JNAN A-YOGA si BHAKTI-YOGA, de fapt HATHA-YOGA, TANTRA-YOGA si LAYA-YOGA nu sînt decît un exace rbat egoism spiritual glorificat" (Scrisori). Inceput text LIBERTATEA DEPLINA PRIN KARMA YOGA Fiecare cale spirituala autentica, fiecare religie, orice sistem filosofic impor tant exprima în forme specifice o fundamentala nazuinta catre Libertate a fiintei umane. Constient sau inconstie nt, totul în acest Univers tinde, mai repede sau mai încet, catre aceasta tinta esentiala. Acest Univers, desi extraordinar de mare, este numai o parte a existentei infini te. Restrîns într-o anumita forma care se supune spatiului, timpului si cauzalitatii, acest univers noi îl p ercepem cu ratiunea, îl putem vedea, simti, atinge, auzi, îl putem desena prin imaginatie, îi putem sesiza for ta subtila de influenta si îi putem descrie principiile si legile lui specifice de manifestare.

Acest Univers pe care noi îl percepem, pe fundalul caruia se deruleaza existenta noastra, se reflecta totusi ca finit si limitat în mintea noastra, el fiind în esenta, ca reflectare în fiinta noastra, creatia noastra mentala. Dincolo de granitele lui, cu alte cuvinte, dincolo de posibilitatile no astre mentale obisnuite, legile si principiile care opereaza si sînt viabile în limitele lui gigantice, nu-si ma i gasesc aproape deloc corespondenta. Astfel, pentru cel întelept, reiese de la sine ca aceasta lege fu ndamentala a cauzalitatii este perfect posibila si chiar devine operanta în limitele acestui Univers, caru ia adeseori obisnuim sa-i spunem al "nostru". Dincolo de limitele sale, existenta noastra nu mai poate fi supusa acestei legi deoarece cauzalitatea nu se întinde dincolo de granitele Universului creat de mintea noastra. Deci este clar ca existenta noastra în acest Univers se supune implacabil legii cauzalitatii. Dintr-un anumit punct de vedere, în acest Univers limitat de propria noastra per ceptie, aparent nu exista libertatea vointei, caci vointa fiind ceva ce noi încercam sa cunoastem prin res ursele noastre limitate specifice acestui Univers al "nostru" este ea însasi conditionata în manifestare a sa de spatiu, timp si cauzalitate. Prin urmare, tot ceea ce se spune legii cauzalitatii nu poate fi co mplet liber, caci este supus influentei altor factori si devine la rîndul sau, o cauza. Totusi, dincolo de sfera limitata a acestui Univers conditionat si marginit de p ropria noastra cunoastere, se manifesta plenar existenta unui principiu ABSOLUT analog vointei umane, care, af lîndu-se dincolo de actiunea legii cauzalitatii, NUMAI acest principiu singur este perfect liber, ma nifestîndu-se în întregime liber dincolo de legile superioare ale Armoniei Macrocosmice. Este firesc sa tragem acum concluzia ca pentru a atinge si noi aceasta deplina L ibertate, trebuie sa fim pe deplin capabili sa depasim granitele Universului "nostru" limitat si conditionat . Aceasta depasire esentiala se traduce în fapt, prin translatia de la nivelul nostru limitat de constiinta l a sfera suprema a valorilor esentiale eterne, infinite si perfect libere. Aceasta translatie datatoare de li bertate deplina presupune un anumit demers interior care are la baza cunoasterea, întelegerea si depasirea a tot ceea ce este în noi limitat, fals, efemer si care, raportat la fiinta noastra, este tocmai Ego-ul. Pentru a putea depasi în mod real Ego-ul este necesar sa-i cunoastem sfera sa de manifestare. Tot ce genereaza în fiinta noastra noi si noi legaturi care ne înlantuie si ne fixeaza în acest univers reprezinta cîmpul sau, domeniul sau de actiune. Simturile, gîndurile, trupul, mintea, atitu dinile, prejudecatile, conceptiile poarta cu toate mai mult sau mai putin amprenta acestui Ego. KARMA-YOGA ne învata cum sa putem, prin actiuni altruiste si complet detasate, s a ne înabusim gradat aceste tendinte care îsi întind permanent tentaculele asupra fiintei noastre, ma nifestîndu-se prin egoismul nostru funciar.Renuntînd astfel gradat la orice forma de atasament egoist, contr olîndu-ne permanent toate procesele mentale, actionînd complet detasati si nefiind niciodata legati de ego ism sau robiti fructelor sale,

urmarind sa daruim toate rezultatele activitatilor noastre Divinului, aducîndu-I mereu drept jertfa micul si efemerul nostru "Ego", fiind întotdeauna atenti si constienti, deschisi si întel egatori, la toate fenomenele si starile ce se manifesta în si prin noi atunci, începem gradat sa accedem în aces t plan suprem al Libertatii, deoarece din acel moment, lasînd Vointa Suprema sa actioneze si sa ne ghideze în tot ceea ce facem, iesim fulgerator de sub incidenta legilor Universului "nostru" pentru a fuziona în totalitate cu Armonia Suprema care este Dumnezeu. "Cine oare poate sa traiasca macar o secunda, sau sa respire macar o secunda, da ca Atotputernicul nu mai vrea aceasta?" "Dumnezeu este Providenta atotputernica vesnic activa. Fiecare forta a manifesta rii Ii apartine numai Lui si Ii este supusa Lui. Dumnezeu este TOT si el este prezent în TOTUL. Noi putem numai sa ne închinam Lui. Deci nu nazuiti niciodata sa culegeti pentru voi roadele muncii voastre; fa ceti detasati binele de dragul binelui. Numai atunci veti dobîndi cu adevarat detasarea desavîrsita, iar catusele cumplite create de simturi si minte vor fi rupte si abia atunci Libertatea noastra completa va f i recapatata. Libertatea aceasta suprema este telul esential al sistemului KARMA-YOGA " , afirma marele y oghin SWAMI VIVEKANANDA în lucrarea sa "KARMA-YOGA". Inceput text AJUTORUL OFERIT CELORLALTI - IN LUMINA SISTEMULUI KARMA-YOGA Iubirea, adevarul, binele, detasarea, fericirea deplina, libertatea, frumusetea, egalitatea, într-un cuvînt, întelepciunea, nu reprezinta numai norma unui cod moral, ci reprezinta în ultima instanta scopul suprem al omului, caci ele contin o extraordinar de puternica manifestare a fortei sale sp irituale pe care acesta o primeste printr-o inefabila rezonanta de la DUMNEZEU. Imensa stapînire de sine ceruta de actiunea altruista, integrata conform sistemu lui KARMA-YOGA, este expresia si în acelasi timp dovada evidenta a unei forte spirituale foarte mari pe care yoghinul o poate manifesta dupa cum el considera de cuviinta în conformitate cu liberul sau arbit ru. A sti cui anume sa acorzi ajutor, cînd si ce gen de ajutor, a sti mai ales cum s a-l acorzi, cît si conditiile în care acest ajutor îsi atinge perfect tinta, astfel ca din punctul tau de vedere aceasta sa nu genereze alte efecte înlantuitoare sau, altfel spus, consecinte KARMA-ice, reprezinta dovada c ea mai clara a unei actiunii detasate si întelepte, complet integrate în Armonia Divina. Numai proce dînd astfel actiuna ta detasata izvorîta din necesitatea divina înteleasa se transforma gradat, într-o mare libertate de manifestare a fortei tale spirituale puse la dispozitia ta de DUMNEZEU. SWAMI VIVEKANANDA afirma în lucrarea sa "KARMA-YOGA" urmatoarele: "A-i ajuta complet detasat pe ceilalti din punct de vedere fizic, satisfacîndu-l e doar nevoile fizice, este o fapta cu adevarat mareata; caci ajutorul detasat este cu atît mai valoros, cu cî t este mai mare nevoia de a-l obtine dar este bine sa stiti ca ajutorul cel mai valoros este acela care este a cordat o perioada extraordinar

de lunga de timp. Daca nevoile pe o luna ale unui om sînt rezolvate prin ajutoru l dezinteresat oferit de noi într-o ora - acesta este cu adevarat un ajutor; dar daca acesta este pentru un an întreg, atunci ajutorul acordat este si mai important; numai daca omul poate fi ajutat pentru totdeauna, în eternitate DOAR acesta, va fi desigur cel mai mare ajutor divin ce i se poate acorda vreodata omului." Si tot el adauga: "Cunoasterea spirituala veritabila este singura forma de ajutor care poate sa an ihileze pentru totdeauna, toate nenorocirile noastre. Orice alta cunoastere ne satisface numai temporar ne voile. Doar cu ajutorul cunoasterii veritabile a Spiritului, se nimicesc definitiv cauzele care genereaz a si fac cu putinta toate lipsurile. De aceea, totdeauna ajutorul spiritual acordat omului constituie cel mai mare sprijin divin ce i s-ar putea oferi vreodata. Cel care ofera oamenilor adevarata Cunoastere Spirituala, este cel mai mare binefacator al omenirii. Si noi vedem ca totdeauna oamenii cei mai puternici si cei mai apreciati au fost aceia care au ajutat umanitatea în nevoile sale spirituale, deoarece Spiritul si ngur sta la baza activitatii întregii Creatii. Omul puternic si sanatos din punct de vedere spiritual, va fi cu usurinta puternic si în toate celelalte privinte, daca va dori aceasta. Atît timp cît omul nu poseda înca fort a spirituala, nici cerintele lui fizice si nici cele psihice sau mentale nu pot fii satisfacute în masura cuvenit a." Aceste afirmatii ne conduc usor la întelegerea mai multor aspecte: 1) Ajutorul cu adevarat perfect este acela în urma caruia o fiinta umana obtine cunoasterea care îi permite sa stie de acum înainte cum sa actioneze ea însasi pentru a se ajuta atît pe sin e cît si pe ceilalti sa înlature pentru totdeauna suferintele si mizeriile generate de egoism si ignoranta. 2) Ajutorul tebuie totdeauna acordat directionînd fiinta respectiva spre o reala cunoastere de sine, caci numai aceasta cunoastere interioara îi va permite de acum înainte sa integreze î ntr o maniera justa si înteleapta acest joc al manifestarii, obtinînd astfel, în cele din urma, confirm area existentei naturii spirituale a fiintei sale, moment în care devenind pe deplin constienta de aceasta realitat e, se smulge din lantul dependentelor cauzale, înlaturînd gradat egoismul si ignoranta care stateau la b aza suferintelor sale. 3) Pentru a putea acorda în mod plenar si eficient acest ajutor, detasat, fiinta în cauza va trebui obligatoriu sa posede ea însasi aceasta cunoastere divina superioara, datatoare de libertate si capabila sa o transforme gradat într-un veritabil generator divin de forta spirituala, ea însasi fiind si reprezentînd atunci un veritabil model pentru ceilalti. "Daca un orb va conduce un alt orb exista pericolul de a cadea amîndoi în prapastie" spune ISUS. Uneori urmarind închistati sa aplicam cît mai corect anumite legi sau principii întelepte de actiune, se poate ajunge la o forma de rigidizare interioara, care nu este decît începutul manifes tarii unei atitudini complet dogmatice. Astfel, se întîmpla uneori sa fim blocati noi însine din punctul de v edere al evolutiei noastre spirituale, de obsesia chinuitoare de a integra totul în spiritul literei, auten

tificînd adeseori inconstienti din nou si din nou acel aforism biblic care afirma ca: "Litera ucide si numai Spirit ul cel viu da viata". A sti sa acorzi total detasat un ajutor concret, la momentul oportun, dincolo de orice teoretizare sau analiza la nesfîrsit ori, în mod abstract si academic, a asa numitelor "cauze", aspect care n-ar putea conduce, adeseori decît doar la exasperarea aceluia care are stringent nevoie de ajutor si nu de vorbe goale, reprezinta dovada practica, vie a existentei unui real discernamînt sprit ual interior, care va întari înca o data (chiar si pentru cel în cauza) ideea ca "Actiunea detasata este net superioara inactiunii". Prin urmare, întotdeauna trebuie sa urmarim sa ne armonizam atitudinea noastra d e a ajuta detasat, cu circumstantele concrete ale momentului si fiintei în cauza, în aceasta directie fiind mereu atenti în a sesiza: 1) Care este cel mai important aspect sau problema care trebuie sa fie rezolvata în acea situatie speciala în care urmarim sa ajutam în mod detasat o fiinta umana; 2) Care este de fapt problema cea mai urgenta cu care fiinta în cauza se confrun ta atunci; 3) Cum trebuie directionat si focalizat efortul si sprijinul nostru detasat care angreneaza DIVINUL pentru înlaturarea sau cel putin diminuarea cauzei care genereaza în acel moment suferi nta cea mai mare în cazul fiintei respective. Acest sprijin detasat, acest ajutor care vine de la DUMNEZEU prin noi, aceasta o ferta a noastra ca instrument de manifestare a divinului în cazul ca sîntem o fiinta suficient de e levata spiritual, se poate transforma la extrem în daruirea completa a fiintei noastre drept canal divin în scopul ajutorarii dezinteresate a celorlalti. Acesta este mai ales cazul marilor spirite ale plane tei cum a fost Iisus, sau a unor mari învatatori spirituali cum au fost BUDDHA sau RAMAKRISHNA a caror întreaga v iata a fost un sacrificiu continuu oferit detasat în scopul ajutorarii si trezirii spirituale a milioane de oameni. "Unica rezolvare pentru înlaturarea totala si definitiva a suferintelor lumii co nsta în aceea de a le da oamenilor reala cunoastere si împlinire spirituala. Ignoranta este mama tuturor nenorocirilor. Cînd oamenii vor vedea Lumina divina a Spiritului, cînd vor deveni suficient de puri si puternici din punct de vedere spiritual, numai atunci, suferinta lor va dispare pentru totdeauna", spun ea SWAMI VIVEKANANDA, sustinînd astfel cu fermitate ideea de a se actiona constant asupra naturii umane pîna la completa revelare a Sinelui Etern care confera Lumina Intelepciunii, prin care o ceanul ignorantei este secat, odata cu acesta fiind transmutata în beatitudine mocirla suferintei launt rice. Aceasta continua atitudine de a ajuta detasat, de a servi în mod altruist celorl alti, are însa la baza o realitate profund spirituala si atotputernica care este de fapt IUBIREA.Cunoasterea profun da si deplina de sine deschide portile unui tarîm divin, paradisiac, în care tot ceea ce este bun, ade varat si frumos devine cu putinta. "Atunci cînd iubirea devine nesfîrsita, imposibilul devine cu usurinta

posibil", afirma un proverb al întelepciunii orientale. Atunci cînd cu adevarat exista iubire, adevarata iubire divina, neînlantuita, ne limitata, totala, fiinta noastra devine profunda si fulgerator expansionata într-o beatifica nemarginire; ea ajun ge abia atunci sa cuprinda, cuprinderea dumnezeiasca ce o cuprinde. In asemenea momente de expansi une cuprinzatoare ajungem sa percepem fiintele umane care ne înconjoara ca fiind int erioare noua si atunci suferinta lor transferata în fiinta noastra ne chinuie si pe noi, astfel ca neaj utorarea si neputinta lor ne cheama parca pentru a o înlatura. Prin empatie deplina, printr-o profunda identi ficare reala cu ceilalti, identificare ce are la baza revelarea si recunoasterea Scînteii Divine a fiecaru ia ca reflectîndu-se în noi, ajungem spontan sa traim o atitudine nepremeditata de îmbratisare plina de drago ste a tuturor, ajungem astfel sa fim pur si simplu naturali si firesti în tot ceea ce facem si în tot c eea ce gîndim. Simtind astfel, realizam ca ceilalti devin parte integranta din noi, iar aceasta face sa se acce ntueze atitudinea noastra de a ne darui continuu, de a ajuta si de a servi, fiind totodata complet liberi si de tasati în timp ce realizam ca de fapt DUMNEZEU ofera totul prin noi. Fiind mai mereu plini de iubire si compasiune divina, actiunea noastra va fi tot deauna plina de iubire si compasiune. Aceasta actiune complet detasata plina de iubire divina, eliberata d e orice egoism, ne aduce gradat o fericire nesfîrsita. Ajutorul divin, detasat pe care acum tu îl oferi c elorlati este de fapt propria ta fiinta fericita, propria ta existenta eliberata de conditionari, propria ta natu ra divina, atotputernica , înflorita, propria ta cunoastere de sine. Devenind astfel o forta divina triumfatoare care acum iubeste divin si detasat, puterea ta de actiune este acum infinita. Este momentul în care te simti prezent pretutindeni si în care to tul este în tine, caci toata fiinta ta a devenit deja un canal divin de forta atotputernica care-l cuprinde si îl im pulsioneaza pe cel care trebuie ajutat; acum stii cu siguranta ca aceasta circumstanta îti este si tie s i lui favorabila si ca ajutorul tau divin ce se manifesta în si prin tine îsi va atinge negresit tinta. Starea plenara, divina, beatifica pe care o traiesti cînd acest ajutor divin man ifestat prin tine si-a atins tinta, prin fericirea oceanica care urmeaza, genereaza acel miracol alchimic al proprie i noastre transmutari, sublimari si transformari launtrice. In esenta, ajutîndu-i complet detasat pe ce ilalti, totodata în acelasi timp ne ajutam si pe noi însine. In asemenea clipe iluminatorii întelegem launtric sp usele lui Iisus: "Celui care are i se va mai da", resimtind o uluitoare stare de bogatie interioara, un senti ment de profunda plinatate si satisfactie spirituala care ne copleseste fiinta si ne face sa-l recunoastem pe Dumnezeu în tot ceea ce ne înconjoara. A putea sa-i ajutam detasat pe ceilalti este un privilegiu divin care ni se acor da doar atunci cînd meritam. O stare de recunostinta profunda fata de divin se amplifica atunci în noi în fata acestei circumstante.

Binecuvîntat este în acelasi timp si cel care primeste ajutorul divin si cel car e ofera ceea ce i se daruie lui însusi de la DUMNEZEU. Fiti totdeauna profund recunoscatori divinului ca va puteti manifesta detasati î n lume iubirea, mila, compasiunea, generozitatea, dreptatea voastra caci de fapt prin aceasta deveniti puri si desavîrsiti voi cei care daruiti ceea ce de fapt DIVINUL în nesfîrsita sa bunatate ofera însutit pri n voi. Intelegînd cît mai bine ca de fapt întreaga manifestare este impregnata de Bunat atea, Iubirea si Inteligenta Divina a Supremului, si ca toate circumstantele exterioare sînt generate de asa natura încît sa i se ofere omului posibilitatea de a-L cunoaste pe Dumnezeu în tot ceea ce exista, cum vom mai putea mentine în noi îndoiala, neîncrederea, ura, suspiciunea, ignoranta si suferinta? Actionînd permanent în acest mod, realizam ca de fapt nimic din acest Univers nu depinde de noi pentru ca de fapt noi nu avem nimic. Nici macar un cersetor nu depinde de mila noastra. Nimeni si absolut nici o fiinta nu depinde vreodata de sprijinul nostru; de fapt, totul vine de la DUMNEZ EU. Aceste idei ne vor ajuta sa eliminam acea forma penibila si subtila a Ego-ului nostru care ne condu ce la eroarea de a considera ca de fapt DOAR de noi depinde binele altora si ca fara noi, fara spri jinul nostru, fara iubirea noastra imensa, fara forta noastra spirituala, acesta ar suferi continuu. Pentru cel întelept mai ales, Dumnezeu este profunda Intelepciune. Dumnezeu este infinita iubire în continua actiune care este doar manifestata în si prin noi. Sa ne deschidem cît mai bine sufletul si mintea pentru a ne lasa patrunsi pe dea întregul de Iubirea si Intelepciunea Sa, pentru a sti astfel cum sa-l servim în eternitate, devenind to cmai prin aceasta UNA cu el spre a atinge suprema Libertate.