You are on page 1of 42

Florica Ţ I B EA

,
Ed i ţ i e revizu ită
Lucrare avizată de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării ­ O,GPI.
cu nr, 36075/2708,2001

./

-CORINT

Bucureşti, 2002

CUPRINS

Structura celulei animale ................2
Structura internă a muşchi ului striat .......22

Tipuri de ţesuturi - imagini microscopice ...3
Sistemul digestiv ..................... 23

Elementele figurate ale sângelui . . . . . . . . . . .4
Mandibula şi tipurile de dinti ............24

Neuronul ............................5

Structura stomacului ..................25

Măduva spinării .......................6

Structura intestinului subţire ............26

Secţiune longitudinală prin encefal .........7

Faţa externă a encefalului. Localizări ale

Ficatul şi pancreasul ..................27

diferiţilor centri nervoşi .................8
Sistemul respirator ..... . .............28

Structura globului ocular ................9
Căi digestive şi căi respiratorii.

Structura urechii .................... .1 O
Laringe ............................29

Structura limbii ...................... 11
Sistemul circulator ................ . ..30

Structura pielii ...................... .12
Inima .............. ... ...... .. ....31

Sistemul endocrin .................... 13
Structura peretilor vaselor sangvine .......32

Scheletul fătului la 4 luni .............. .14

Sistemul limfatic .....................33

Sistemullocomotor - vedere anterioară ... 15

Sistemul excretor ....................34

Sistemullocomotor - vedere posterioară ... 16

Scheletul capului ..................... 17
Structura internă a rinichiului ...........35

Cavitatea toracică. Bazinul .............. 18
Sistemul reproducător feminin .......... .36

Coloana vertebrală. Tipuri de vertebre .....19
Sistemul reproducător masculin ..........37

Tipuri de articulaţii ...................20
Ovulaţia, fecundatia, nidatia ............38

Structura osului lung ..................21
Etapele dezvoltării embrionului uman .....39

BlliLIOGRAFIE SELECTIVĂ
• Cârrnaciu R., Niculescu C. TH., Leila Torsan, Anatomia şi fiziologia omului - îndrumător pentru elevi,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
• Tatiana Ţipiic, Stoica N., Anatomia şi fiziologia omului (voI. 1), Editura Aktis, Bucureşti, 1996.
• Teodorescu Dem., Mic atlas de anatomia omului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
• Atlas de anatomia omului (voI. 1), Moscova, Editura Medicina, 1978.
• Biosphere, the realm oflife, Scott, Foresman and company, 1984.
• Understanding biology, Mosby College Publishing, 1986.

Redactor: Tehnoredactor: Coperta şi grafica:
AUGUSTINA SmoEscu CORINA RONCEA WALTER RIESS

Editura CORINT

Str. Teodosie Rudeanu nr.21 , Sector 1, Bucureşti

Tel.: 222.19.49; 223.19.28 Fax: 222.40.34 E-mail: corint@dnt.ro

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT

ISBN: 973-653-192-9

Format: 8/ 61x86. Coli tipo: 5.

Tiparul executat la Tipografia ROMPRINT

Celula este unitatea morfofuncţion ală şi genetică a organismelor vii. Componentele fundamentale ale
celulei sunt: citoplasma, nucleul şi membrana celul ară.

reticul endoplasmatic neted

centrozomi

ribozomi

vezicule Golgi

..
".
...

: ... .­ ...
. ... . . ..

" .../ .
• -4 e. .. . . ..

" . .,•".
'". j

mitocondrie membrana membrana nucleu microvili complex
celul ară nucleului Golgi

ORGANITE
CELULARE

RETICUL
ENDOPLASMATIC RUGOS MITOCONDRIE COMPLEX GOLGI

.\' . > 1" '1(: '.' .. .~. . alcătuit din celule strâns legate între ele.->. . '\ ~ )~j ŢESUT OSOS COMPACT ŢESUT OSOS SPONGIOS . nucleul. 'J' 1..fI~. " ·t'~) " .'~"~' l' l :.J 4 • J.'.~' " . • \ '..'/'' '.." .'t}~ .' . L i' t:ft{.J. arti­ centrală îngroşată este situat feric.. ~" .' . J' ' . ..'<-' .. /ţ:. . . ""4' ~ ' ..j .' " ! " " .fi~. . • ~. r' ·f· ~ ~. .. culate prin discuri intercolare. '. .....~-*'~'" ' ...'''.. .·iT~..K '~ . -­ .. . .. . <" (7. =:::. ~ .. . dispuse în reţea.j~'.alcătuit din fibre muscu­ ..'~:' " . :'.~.1 • • ŢESUT EPITELIAL MULTISTRATIFICAT ŢESUT NERVOS .. ." ~ ":"~'L~' ~4.?~1~:". jo~"":'.formează miocardul: fibre lare netede omogene cu lare striate: celule alungite cu musculare striate cu un singur aspect fusiform....~. ~":{.alcătuit din canale haversiene.. lame osoase .. . 'J. _. . \.." '~" •.' • . .:~~ ... .~ ':t. ." J .~~ . ~'!f/ .f:....J.:. măduvă roşie.~~" " "" ~~~~~ ~."... . '. . ~. " .. ' " \.j " .. care delimi­ concentrice şi celule osoase aşezate în cavităţi tează cavităţi de diferite mărimi. cu aspect striat.. .:i~. .:&-.i '..'~' '..' :' J ." ...• .... .. • . ......alcătuit din fibre muscu­ .''1 ... în care se află osoase. . j l°ţJj .: ~ 'J .. "-. roni şi celule cu rol de hranire şi susţinere a neuronilor (celule gliale).t..../.. t o l ~: ~.~ - .j' . _ ... ..-:. "..~ ~\n . .1 ţi."'~'.t.[ ŢESUT MUSCULAR ŢESUTMUSCULAR ŢESUT MUSCULAR NETED STRIAT DE TIP CARDIAC . ' .~ )ţ. . I"f . este format din lame osoase.. • . ~~.. '':~j ~1~1 • !'".~' 'f'.-#. În partea numeroşi nuclei situaţi peri­ nucleu. . ' < i) .: ".'1.format din celule specializate numite neu­ aşezate în mai multe straturi.. '.

de formă variabilă.sunt fragmente celulare anuc1eate.ELEMENTELE FIGURATE ALE SÂNGELUI Sângele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichi dă. TROMBOCITE (plachete sangvine) . .imagini microscopice - Monocite Limfocite Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode. GLOBULE ROŞII (HEMATII) . Granulocite GLOBULE ALBE (LEUCOCITE) .imagine electronomicroscopică Hematiile sunt celule anuc1eate.imagini microscopice­ . care conţin hemoglobină. de formă discoidală biconcavă.

NEURONUL Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos. alcătuită din corp celular şi prelun­ giri (dendrite şi axon).butoni terminali dendrite corp celular axon U Legătura dintre fibra ner­ voasă şi fibra musculară se numeşte placă motone... axon nucleu _ _ _ teacă. În apropierea fibrei muscu­ lare. de mielină corpul celular e---' d I dendrite e~'::::-_ _ -----~ strangulaţie Ranvier C arborizaţi~ terminală a axonulUl '­ r.. PLACĂ MOTORlE .. axonul neuronului îşi pierde teaca de mielină şi se sensul conducerii . Astfel se transmite fibre musculare impulsul nervos de la terrninaţiile nervoase la fibrele musculare. =.- ramifică în numeroşi b':ltoni ter­ influxului nervos minali care pătrund în nişte adâncituri din membrana fibrei musculare..

piamater cele 3 foiţe ale meningelui care protejează măduva SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII .substanţă cenuşie cordoane de substanţă albă coarne anterioare şanţ anterior rădăcina ventrală (fisura mediană anterioară) (motorie) ttffilţ"'"---.=--~-. imagine microscopică ­ .. ~~~ .coarne posterioare ::~~~-l--------.substanţă albă MĂDUVA SPINĂRII (secţiune transversală) . Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal.A~=~===========. imagine microscopica ­ este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale. Măduva spinării este aşezată în canalul vertebral şi are formă cilindrică. . este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale. imagine microscopică ­ cenuşle canal ependimar şanţ posterior şanţ lateral ::""-~+J:.

CREIER UMAN .1 scoarţă cerebrală corpul calos (substanţă albă) scoarţă cerebeloasă creierul mic glandă hipofiză (cerebel) trunchi cerebral "r­. cramana '11 '..\ \ '. " . rahidian .SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL creierul mare meninge piele glandă epifiză cuti~ .fotografia unei secţiuni longitudinale ­ .­ emisferă cerebrală emisferă cerebeloasă bulb .

­ . şanţuri superficiale ~~_ _. la rândullor. substanţa cenuşie este dispusă la exterior.. scoarţă cerebrală - . delimitând girusuri.. acestea. " .-­ . formând scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale. şanţ profund lob parietal lob frontal ~ lob occipital şanţ profund cerebel lob temporal Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de bulb rahidian şanţuri adânci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adânci. LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI În emisferele cerebrale.' ( I .. I I I " aPlt vizuală -1 I I I • centrul scrisului • centrul vorbirii • centrul gustului aria auditivă • centrul înţelegerii cuvintelor auzite • centrul înţelegerii cuvintelor scrise .--:=-.

imagine microscopică ­ ..' ~ . I nervulm 2. I parentă. I I I este fonnat din trei tunici I I concentrice: I I I 1. ... ea asigurând nutriţia ochiului. . ' ' zone de sinapsa RETINA . scJerotica este fibroasă. iar la I I partea anterioară este trans­ : fibre ale.. ligament care menţine poziţia cristalinului sclerotică (tunica externă) pata galbenă venă pupila arteră pata oarbă iris \ ~ r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie) cristalin retina (tunica interna) . coroida este vasculari­ optic zată. retina este tunica ner­ voasă alcătuita din celule '. nervoase aşezate în straturi. : pigmentar Peretele globului ocular .. 3. . STRUCTURA GLOBULUI OCULAR . .. I I alb-sidefie şi opacă.. epiteliu cu bastonaşe . fonnând comeea.... celule celule .

nicovală Eustachio şi scăriţă) Urechea intern ă este formată din canale semicirculare labirintul osos în interiorul căruia orientate în cele 3 se află labirintul membranos. direcţii ale spaţiului utriculă nervul auzului şi echilibrului melc membranos saculă LABIRINT MEMBRANOS . ureche ureche externă medie ureche intern ă II II canale fibre semicirculare nervoase conduct auditiv ex t e / lobul urechii parte a osului timpan lanţ de oscioare trompa lui temporal (ciocan.

.amar a _ ---'--_ _ _ __ _ _ __ ___ vârful limbii În mucoasa linguală. mugurii gustatlVl sunt grupaţi în papile gustative.. .. __________ ~ ________ ~ rădăcina limbii amigdală papile circumvalate ve papile foliate ~ C corpul limbii Zone diferite ale gustului: b a. .dulce papile b.microfotografie ­ . .sărat fungifonne c. Papilele foliate sunt cili răspândite pe marginile posterioare ale limbii. celule ~~ senzitive .acru d. celule de susţinere fibre nervoase senzitive PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV . . omuşor-------.

imagine microscopică ­ . Denna. papile dermice. prezintă. ţesut conjunctiv dens. STRUCTURA PIELII receptor tactil zonă de papile dennice muşchi al firulUI de păr ] epidennă fibre dennă bulbul firului ---:~k----I\---I---f-:'-': de păr arteră venă I celule cu grăsime/" glandă sudoripară glandă sebacee I Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat.imagine microscopică ­ . epidennă -~~~--~~~---dennă RECEPTOR TACTIL PIELE (corpuscul Pacini) . la contactul cu epidenna.

la baza mici numite paratiroide. printr-un istm.. \ \: . hipofiză hormoni care se varsa tiroidă direct în sânge...faţa anterioară . uniţi trahee '.r laringelui.. " . . trahee ~ .[ .. ... Glandele endocrine au în structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc . faţa posterioară - este situată în partea ante­ prezintă patru glande lobi r= . Este fonnată din doi lobi laterali... / rioară a gâtului..l . paratiroide . ~~ plămân inimă pancreas glande suprarenale rinichi d .- Sistemul endocrin cuprinde totalitatea glandelor cu secreţie internă epifiză din organism. ~. ovare testicule laringe TIROIDA TIROIDA .

'.rotula oasele gambei oasele piciorului .--. osul coapsei ....~--.Ul.....-. vertebră 10mbară coaste vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical oasele centurii inferioare . SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI os frontal os parietal oase nazale os V\A. maxilar vertebră cervicală atlas vertebră toracală falange ' ....~---.c:::.~ .}....lj..

.---------::. VEDERE ANTERIOARĂ muşchi frontal f.II «~ţ \ coloana vertebrală muşchii antebraţului oasele \ .osul braţului abdominali . ~ claviculă muşchi deltoid omoplat muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi) muşchii toracici~-----~-----t1 şicei "'. .oasele piciorului Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase.--1 1---. .~ maxilar muşchi masticator -'1 mandibulă muşchii gâtului--. ~\ ulnă ] antebraţului muşchii mâinii oasele mâinii muşchii coapsei osul sacrum femur . .osul coapsei rotula .... ~ os frontal muşchi orbiculari ==:::::::::::: Jl I VI orbită .. muşchii gambei _ _-----J oasele gambei muşchii piciorului .-. .. articulaţii şi muşchi . I I humerus ... • fibulă ----.

.. . tendonullui Ahile .>VIU" 1" <-----~ (gemeni) oasele gambei -+-1' ..osul vV"U". VEDERE PO TERIOARĂ oasele centurii supenoare muşchiul deltoid coaste (12 perechi) muşchiul triceps humerus­ osul braţului marele dorsal coloana vertebrală muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană) femur .'"" muşchii muşchii coapsei membrului inferior gambei ___-lUU''..-...

Viscerocraniul cuprinde oasele feţei. u o ~ os nazal (l) c oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice) cavitate nazală .\~~ " " ..::3 ..0 orbită G '-" . (/) (maxilă) .~ os frontal )ro ~ 8 os parietal .> mandibulă (maxilar inferior) Neurocraniul adăposteşte encefalul..~ .~ b maxilar superior ~ ....."""...~ .. u ro '... ....::3 . VEDERE LATERALĂ os frontaI os os parietal "---~ sfenoid '" os nazal os occipital os temporal os zigomatic orificiul auditiv extern os maxilar mandibulă .

împreună cu coastele şi stemul.regiunea toracică - LA BĂRBAT LA FEMEIE os coxal Centura pelviană. formată din oasele coxale împreună cu osul sacrum. arc osos cartilaj costal • 7 perechi de coaste adevărate 3 perechi de coaste false 2 perechi de coaste flotante . . formează cavitatea toracică. CAVITATEA TORACICĂ Regiunea toracică a coloanei vertebrale. alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos.

care diferă ca formă. sudate) osul coccis VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ Coloana vertebrală este constituită din vertebre. mărime şi număr pe regiuni. apofize VERTEBRĂ CERVICALĂ '" orificiul arc vertebral vertebral corp vertebral VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ J1-~r. sacrum (5 v.COLOANA VERTEBRALĂ regmne cervicală (7 vertebre) VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală) \ regiune toracală (12 vertebre) regiune lombară (5 vertebre) VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală) regmne osul sacrală . .

.nu permit mişcarea. '. TIPURI DE ARTICULAŢII apofize ~------.permite o mobilitate redusă. ..4L ------------------------------------- OrifiCiUr_--:~~. rotulă [~... tendon suturi dinţate ligamente capsulă articulară cavitate articulară ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL .11 . deoarece oasele sunt sutu­ GENUNCHIULUI rate.~l vertebral suprafaţă de articulaţie disc intervertebral vertebră ARTICULA ŢIE SEMIMOBILĂ .. .~--. deoarece ~femur suprafeţele articulare sunt aproape plane.

: periost \ \ \ (osteocite) conjunctiv) : I \ I \ \ I \ I . . ° 0 !.ro N ~ 0-< "O \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ .. 11. ~' ~ tEl o§­ cartilaj articular os compact .. ]. .ro • '. cu măduvă roşie N 5 8' cartilaj de creştere lame osoase iiiEH ţesut osos compact \ \ \ \ canal central \ \ \ celule periost : cu măduvă galbenă \ \ \ osoase (ţesut . STRUCTURA OSULUI LUNG ţesut osos spongios ..

..----->. ~iiP.STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT teacă musculară conjunctivă corpul _ _. ..T--------:::::' fibre musculare membrana fibrei musculare (sarcolema) .. Corpul de fibre musculare muscular este constituit din fibre muscu­ lare striate.---------------">.M muşchiului tendon . capi­ curi întunecate...J..imagine e1ectronomicroscopică ­ Sunt formate din discuri clare şi dis­ Vascularizaţia este abundentă.. Un muşchi striat scheletic este alcătuit fascicule din corp muscular şi tendoane. fibrele musculare..:s..miofibrile VASCULARIZAREA Miofibrilele sunt elementele con­ FIBRELOR MUSCULARE tractile ale fibrei musculare striate. . grupate în fascicule separate fascicul muscular prin septuri conjunctive..... care se succed con­ lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu ferind fibrei aspectul striat.

. glande cavitate bucală glande parotide salivare (glande anexe ale faringe " tubului digestiv) glande • sublinguale esofag diafragmă I stomac ficat (glandă anexă a sistemului digestiv) pancreas f?. .... ..3.?".. Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor în care se realizează toate transfonnările alimentelor.. ....! ( I (glan~ă ~exă a tubulUI digestiv) vezică biliară duoden intestin subţire cecum intestin gros rect apendice anus .......

dinţii sunt de patru tipuri: incisivi. după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le îndeplinesc. numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă). _1_ C . MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI molari (M) premolari (Pm) canin (C) (1) '------------­ mandibulă INCISIVI coroană CANIN canin (C) alveole dentare QQ] coroană 01 coroană Pm ~ ~ ]'ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare în alveole. canini. La adult. 3 (pentru jumătate de arcadă) . premolari şi molari.~ M Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară: 2 '1 '2 m . 2 p . După forma coroanei. 2 I .

\ \ . :. ' ::". \ . Tunica musculară este for­ \ \ . . \ sucul gastric. În \ . .. . \ glande gastrice care secretă . segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv.. \ \ \ . ..~ L . ... \ \ ."~ . ~:':..::. . \ \ \ . ~::'::'.... \ mată din fibre musculare netede.c: STRUCTURA STOMACULUI Stomacul. ' .:.. corpul şi porţiunea orizontală. . prezintă trei părţi: fundul stomacului.. \ mucoasă gastrică tunica submucoasă tunica musculară tunica externă (seroasă) . \ . esofag ~ peretele stomacului orificiul pilor pliuri ale mucoasei gastrice corpul stomacului porţiunea orizontală duoden \ ... '. ..... grosimea mucoasei se găsesc \ \ .. \ aşezate în trei straturi.

.. . . _____ vas . . VILOZIT ĂŢI INTESTINALE . limfatice .... tunică seroasă-------""i .. . .... .. .imagine electronomicroscopică ­ limfatic . . .... \ \ . . . .. epiteliale .. .membrană citoplasmă \ ... ... . . . .... capilare . . .. .. ... celule ... ') . . ..măresc suprafaţa de contact cu produsele arteriolă venulă alimentare în timpul absorbţiei intestinale. .. . . sangvine . . *""____ __=_ capilare . MICROV1LI INTESTINALI '~_... . STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul endoplasmatic rugos tunică submucoasă aparat Golgi nucleu mitocondrii tunică musculară It-.. ...

. t' • • '... I I I . faţa faţa canal I .~~·c..""'\ .... .. [Ii . I . <. . . ... I I I . Y-.... "' c:. .. _ -. . ...!.. lobi lobul drept a. I '-..- . şi funcţie endocrină ce _ "' ~.. ... ~ '... - .. '. • ' _-" /' ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC v:. I I . __ : .. ... cu insulele lui Langerhans ".... .:. . •. FICATUL ŞI PANCREASUL Ficatul. . "".. " .. . superioară inferioară duoden pancreatic I I I .. '.""'•... i . I . J!""'J ~ v ~ > "'/ Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează în .' o .. ._(.. constă în elaborarea sucului pancreatic..."" .. '. :1. ~ ... ce !iri ... .... •• ·). I I .. ­ ţ. . I I .. c .\ ­ \ vezica biliară. .. ... ~ .. 1 I I .t... I I ..... Pancreasul este o glandă mixtă.....-.4"" l' ..'.-.. .i • .. . ~ " . . I . I I . 0\ ~ ....VJ'" . I I . ".. ~ '..­ r . I I ....... ../ _..'\ constă în elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon.~~ . .) . 'ţ" ~. ' _ " ...• • . . ". -.. :i" " " .0: ......t . .. I I~ ' ''~~y .' ..secretă honnoni (insulina şi glucagonul) cu rol în reglarea concentraţiei glucozei din sânge. " <'" ·.' ). " . cea mai mare glandă exocrină..... în intervalul dintre mese. o&. . " I '" . .imagine microscopică ­ Oi . os •- .. ./ ~ "... ' ~.:?.. "". . I I ..:... .' ··~'f ~bl. prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară... .~:t J<.. .! '.\ .. ''' lL.... lobul stâng ~ canal hepatic canalul coledoc .. I I ... • • ~~.\'. -.. . . Are funcţie exocrină.f "" .. . ...~·-::.

SISTEMUL RESPIRATOR Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămâni. laringele. I I I I I I I I diafragmă I I I pulmonari I I I I I I I alveole I acin pulmonare::::::::::::::::::::.­.-­ --.­. traheea.j"-­ r--------~ pulmonar bronhiolă alveole pulmonare arteriolă . bronhiile..-­ . fose nazale faringe bronhie laringe bronhie secundară trahee ~1115'1~---~ bronhiole plămân drept plămân stâng I I inimă I 1. Căile aeriene sunt: fosele nazale. faringele.­-------:=-= venulă bronhiolă ...

.'. / baza limbii / /' epiglotă " cartilaj tiroid ..alimentar trahee bucală închisă spre stomac LARINGE epiglotă c. bucală epiglotă deschisă vertebre 1WJWfI'1'1A.­ "mărul lui Adam" trahee glotă corzi vocale VEDERE FRONTALĂ VEDERE DE SUS .::·.l'rvir.~ cavitate ..'-------.. "':.~11' o" limbă epiglota blochează _laringele în timpul corzi vocale deglutiţiei laringe esofag esofag cavitate 'v' ~ t bolul t · . 1111 ~ r.: ... .~1(1.. . . CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII faringe cavitate nazală .'....

vascularizaţia inimii este foarte bogată. ramificaţii ale aortei pentru membrele inferioare RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL INIMII . asigurată de arterele coronare. format din vase de sânge (artere. capilare şi vene).desprinse din aorta abdominală. superioare __ inimă aortă ramificaţii ale aortei V~~'-----HlMI1~~ pentru IJ_ .OI""" organele interne RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE ÎN CAVITATEA ABDOMINALĂ .provin din arterele carotide (ra­ membrele mificaţii ale aortei). . SISTEMUL CIRCULATOR Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular. venă cavă ramificaţii superioară ale aortei pentru gât şi cap arteră RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei CREIERULUI pentru .

lfJj . prin ramificatiile lor. ~:--____________ arteră aortă atriul drept atriul ··. divizat în patru camere: două atrii şi două ventricule. gâtui ~ . . htima este un organ musculos cavitar.~ I I SECflUNE LONGITUDINALĂ şi membrele superioare cârjă aortică venă cavă superioară arteră atriul atriul st~g ventriculul s~g venă cavă inferioară J.. irigă capul. ventricul ventricul drept s~g artere care..----------------------st~g orificiul arterei pulmonare -------~rl .

Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede. tunică tunică tunică externă internă mijlocie celule endoteliale CAPILAR Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală. Tunica mijlocie este mai subţire având un ţesut muscular neted mai redus. SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS . Tunica internă este un endoteliu. tunică internă tunică mijlocie tunică externă VENĂ Tunica externă este mai groasă decât în cazul arterelor. Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală. STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE ARTERĂ Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv. Venele situate sub nivelul inimii sunt pre­ văzute cu valvule.imagine microscopică ­ .

)1 \ I\}d . valvule de pe traiectul vaselor limfatice vase limfatice VAS LIMFATIC .:~... având însă pereţii mai subţiri. care se unesc în vase din ce în ce mai mari. for­ mând două trunchiuri limfatice: canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt).. ganglioni limfatici abdominali traiect. \.c. mai multe valvule şi ganglioni limfatici pe 1 '"\'. . . arteriolă vas limfatic valvule ganglioni limfatici de pe traiectul venulă vaselor limfatice canal toracic vase capilare sangvine limfatice Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor.. . Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice.. imagine microscopică ­ .-~_ ._.

. SISTEMUL EXCRETOR ---:__.vezică urinară renala şi iese vena renala.-.=-----.. RADIOGRAFIE ... vezica urinară şi uretra. În partea concava a rinichiului ureter există o scobitură numită hil renal.arteră renală venă renală rinichi vezică urinara artera aorta glandă anexă a sistemului reproducator masculin (prostată) uretră coloana vertebrală Sistemul excretor este consti­ tuit din rinichi şi cai urinare: rinichi uretere.. prin care intră artera :..

.."-.. RINICHI UMAN ... Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare.6. NEFRON NEFRONI .schiţă- glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector Unitatea structurală şi func­ ţională a rinichiului este nefronul.imagine microscopică ­ ~ .alcătuire ­ .1 ­ renale RINICHI UMAN ..... Sub capsula fibroasă se află zona cor­ ticală şi zona medul ară.fotografia unei secţiuni longitudinale ­ \!II \ ~ .. tri piramide renale venă pelvis renal renală (bazinetul) calice ureter ....tuburi _ .. STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă.-1{r colectoare arteră ~ renală .

trompele uterine. Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule. uterul şi vaginul.lm diametru) .imagine microscopică ­ . externe şi organe anexe. SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ ovar coloană vertebrală trompă uterină uter eliminare vagin a urmeI uretră Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne. OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 J. Organele genitale interne sunt: ovarele.

Ele produc celule sexuale bărbăteşti. conductele care transportă sperma. SISTEMUL REPRODUCÂTOR MASCULIN vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros t- care penis anus uretră j 12ţ\:'JIu\\\\ • scrtlt Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule. glande anexe şi organe genitale externe. SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ) (celulă de 60 ~m lungime) . numite sper­ matozoizi.imagine microscopică ­ I It . Testiculele sunt organe ovoidale situate într-un înveliş numit scrot.' .

proces numit nidaţie.imagine microscopică ­ . unde are loc fecundatia . Zigotul (celula-ou) format începe să se segmenteze în timp ce parcurge trompa uterină. NIDAŢIA cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului captarea embrion fixat în ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin în trompa (nidaţie) procesul de ovulaţie uterină Ovulul expulzat în timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină. DIVIZIUNEA CELULEI-OU . şi se transformă în embrion. În cavitatea uterină îşi continuă segmentarea.nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului. OVULAŢIA. FECUNDAŢIA. după care se fixează pe mucoasa uterină.

29 de zile după fecundare 6-7 săptămâni 3 luni Embrionul se dezvoltă timp de noua luni în uter. în corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii: cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic. placenta şi cordonul ombilical. Pe măsură ce embrionul se dezvoltă. 18 săptămâni . Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă până la sfârşitul lunii a noua de sarcină.