Professional Documents
Culture Documents
TRUE/FALSE
ANS: F
ANS: T
ANS: T
ANS: F
ANS: T
ANS: T
ANS: F
ANS: F
9. Este adevărat următorul enunţ ?
Nevroza de eşec desemnează categoria de subiecţi ce par să fie responsabili de propria lor
nenorocire sau nu pot suporta să obţină ceea ce îşi doresc intens.
ANS: T
ANS: F
ANS: F
ANS: T
13. Din perspectiva fundamentelor etice ale consilierii, domeniul lui trebuie să fie limitează,
periclititează, anulează libertatea individului.
ANS: T
ANS: F
MULTIPLE CHOICE
a. a+b+f
b. a+d
c. a+b
d. b+c
ANS: A
a. b+d
b. c
c. a
d. d
ANS: D
a. a+b+c+d
b. b+d+e
c. a+b+c
d. a+c+d+e
e. c+d+e
ANS: B
a. a+b+c+d+f
b. c+d+e
c. a+c+d+e
d. a+b+c
e. a+b+c+d
ANS: A
5. Cum este definită, din perspectiva raportului dintre cultură şi societate, starea de sănătate
mentală a unei societăţi ?
a. prin capacitatea exmplarã de expresie a nevoilor individului;
b. prin balansul dintre modelele represive şi cele expresive;
c. prin capacitatea de retenţie a impulsurilor neacceptate cultural;
d. prin balansul dintre modelele retentive şi cele pulsionale.
ANS: B
a. b+c+d+f
b. a+d+e
c. a+b+d+e
d. a+b+d
e. b+c+e+f
ANS: C
a. a+d+e
b. a+b+c+d+e
c. a+c+d+e
d. b+d+e
e. a+b+c+d
ANS: C
10. Pe care din următoarele dimensiuni este centrat demersul consilierii:
a. vocaţie
b. conştientizare;
c. statut marital;
d. educaţie;
e. suport;
f statut financiar.
a. a+c+d+e
b. a+b+d+e
c. a+b+c
d. a+d+e
e. a+b+c+d+e
ANS: B
a. psihoterapeut „focal”;
b. sofroterapeut;
c. psihoterapeut analitic;
d. psihanalist;
e. hipnoterapeut.
ANS: A
a. a+c+d+e
b. a+b+c
c. b+c+e
d. a+b+d
e. a+e
ANS: D
a. c+d+e
b. a+b+c
c. a+c+d
d. a+b+d+e
e. a+b+c+d+e
ANS: C
a. a+c+d
b. d+e
c. a+b+c+d+f
d. a+c+d+e
e. b+c+e
ANS: C
19. Faptul moral, din perspectiva fundamentelor etice ale consilierii, poate fi analizat prin raportul
dintre:
a. trăire şi percepţie;
b. ceea ce este şi ceea ce trebuie să fie;
c. starea de fapt actuală şi starea viitoare, posibilă;
d. starea de fapt reală şi starea necesară, ideală.
a. b+c+d
b. a+d
c. b+d
d. a+b+c
ANS: A
20. Morala heteronomă se opune moralei autonome prin aceea că Eul ideal:
a. este bine adaptat realităţii;
b. este adaptat atât realităţii cât şi stării de fapt specifice;
c. normează a priori în raport cu fapta care constituie obiectul judecăţii morale;
d. supune Eul real la comandamente necondiţionate de situaţia de facto.
a. b+c
b. a+c
c. c+d
d. a+b+c
ANS: C
a. a+b+c+e
b. a+c+e
c. a+b+e
d. d+e
e. a+b+c+d+e
ANS: B
22. Rezistenţa (în faţa discutării problematicii reale) se poate manifesta în cura psihanalitică (dar
şi în relaţia de consiliere) prin:
a. bavardaj (a comunica foarte multe pentru a nu spune nimic);
b. tăcere;
c. discurs delirant;
d flatarea continuă a psihologului.
a. a+b+c+d
b. a+c+d
c. b+c
ANS: B
24. Din perspectiva lui Carl Rogers congruenţa în relaţie cu clientul şi autenticitatea consilierului
se referă la:
a. capacitatea consilierul de a fi conştient de trăirile suscitate de client;
b. capacitatea consilierului de a-i comunica pacientului, sub anumită formă, trăirile pe
care i le suscită;
c. necesitatea consilierului de a-şi reprima trăirile negative faţă de client;
d. capacitatea consilierului de a evita subiectele cu impact negativ.
a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+b
d. a+d
ANS: C
a. a+b+d+e
b. a+d+e
c. a+c+e
d. a+c+c
e. a+d
ANS: B
29. Cărei perspective aparţine enunţul: nevroza reprezintă una din modalităţile prin care indiviul
îşi protejează propriul centru existenţia.?
a. gestaltistă;
b. existenţialistă;
c. tranzacţională;
d. psihanalitică;
e. analitică.
ANS: B
30. Care din următoarele caracteristici ale individului aparţin perspectivei raţional-emotive:
a.
individul este condamnat la libertatea de alegere;
b.
tulburările afective sunt determinate de gândirea iraţională;
c.
gândirea iraţională originează în ilogismul învăţării timpurii;
d.
gândirea iraţională reprezintă esenţa fiinţei umane;
e.
cogniţiile negative şi defensive trebuie deconstruite prin reorganizarea percepţiei şi
gândirii în sensul de a deveni logică şi raţională
a. b+c+e
b. b+c+d+e
c. c+d+e
d. a+d+e
e. a+b+c+d+e.
ANS: A
a. a+c+e
b. b+c+d
c. a+b+d
d. c+d+e
e. a+b+c+d
ANS: D
a. a+b+d+e
b. b+c+d+e
c. c+d+e
d. d+e
e. a+b+e
ANS: A
a. b+c
b. a+c
c. a+d
ANS: B
a. b+c
b. a+b+c
c. a+c+d
d. a+c
ANS: C
a. a+b+c+d+e
b. a+b+c+d
c. b+c+d+e
d. a+c+d
e. b+c+d
ANS: C
a. c+d+e
b. d+e
c. a+b+c+d
d. a+b+c
e. a+b+e
ANS: A
39. Eficienţa consilierului se află în raport direct cu personalitatea sa şi este indicată de:
a. capacitatea de a accepta propriile experienţe;
b. gândire şi atitudine negativ-neutră faţă de lume;
c. anxietate existenţială, raportarea la trauma mortii;
d. capacitatea de angajare în relaţie;
e. capacitatea de a se lăsa percepuţi de ceilalţi aşa cum sunt.
a. a+b+d
b. a+d+e
c. a+b+c
d. b+c+d+e
ANS: B
40. Pentru că represia axiologică a consilierului în raport cu clientul său este imposibilă, influenţa
produsă de consilier prin expresia propriilor valori:
a. trebuie să fie deliberată;
b. trebuie să fie conştientizată;
c. nu trebuie să fie deliberată.
d. nu trebuie conştientizată.
a. a+d
b. b+c
c. a+c
d. b+d
ANS: B
a. a+d+e+f
b. a+b+c+d
c. a+b+c+d+e+f
d. a+b+d+f
e. c+d+e+f
ANS: D
a. a+c+d
b. b+c+d
c. a+b+c+d
d. b+c+d+f
e. b+c+e
ANS: E
43. În care dintre zonele indicate de proxemică se recomandă situarea consilierului faţă de clientul
său ?
a. zona intimă;
b. zona personală;
c. zona socială;
d. zona publică;
e. zona etnicã.
ANS: C
44. Care sunt modalităţile prin care clientul poate încerca să forţeze cadrul temporal, durata
şedinţelor ?
a. intrarea în problematica reală spre finalul şedinţei;
b. depresie şi manie;
c. întârziere;
d. intelect liminar;
e. compactarea discursului spre finalul şedinţei pentru a fi dificil de întrerupt.
a. a+c+e
b. a+b+c
c. a+d+e
d. a+b+c+d+e
e. b+c+d+e
ANS: A
45. Alianţa de intervenţie, element necesar progresului şi succesului consilierii, este determinată
de:
a. personalitatea consilierului;
b. puterea financiară a consilierului;
c. modul în care consilierul este perceput de client;
d. nivelul de încredere acordat consilierului;
e. puterea finanaciarã a clientului.
a. a+b+f
b. a+c+e
c. a+c+d
d. a+b+d
ANS: C
46. Care sunt aspectele personalităţii consilierului vizate de client în prima întâlnire ?
a. gradul de acceptanţă;
b. capacitatea de a impune limite;
c. capacitatea de a ocoli momentele trăirile dificile;
d. cultura sa specifică;
e. interesul personal şi material.
a. a+b+e
b. a+b+c
c. d+e
d. c+d+e
e. a+d
ANS: A
a. b+c+d
b. a+b+c
c. a+c+d
d. a+b+c+d
ANS: B
49. Care sunt caracteristicile „consilierului atotputernic” după cum poatre fi imaginat de clientul ?
a. avansează soluţiile necesare;
b. ia, în numele său, deciziile care se vor impune pe parcursul procesului;
c. ascultă şi susţine discursul clientului;
d. indicã relaţiile în care să se implice.
a. a+c+d
b. a+b+c
c. a+b+d
ANS: C
a. b+c+d
b. a+c+d
c. c+d+e
d. a+b+c
e. a+b+c+d+e
ANS: A
a. a+b+c
b. c+d+e
c. b+c+d+e
d. a+b+c+d+e
e. a+d+e
ANS: C
a. a+e
b. b+c+d
c. a+b
d. b+c+d+e
e. a+c+d+e
ANS: D
a. a+b+c+d
b. a+c+d
c. d+e
d. b+c+e
e. a+b+c
ANS: D
a. a+b+c
b. d+e
c. a+b+c+d+e
d. a+c+e
e. a+b+c+e
ANS: E
a. a+c+d
b. a+b+c
c. a+b+d
d. a+c
ANS: A
a. c+d+e+f
b. a+b+c+d+e+f
c. b+d+e
d. d+e+f
e. a+d+e+f
ANS: C
a. b+d+e
b. a+c+d+e
c. a+b+c+d
d. b+c+d+e
e. c+d+e
ANS: D
a. b+c
b. a+c
c. a+b
ANS: B
a. a+b+d
b. a+b+c
c. b+c+d
d. a+c+d
ANS: A
a. a+d+e+f
b. a+b+c
c. d+e+f
d. a+b+c+d+e
e. a+c+d+e
ANS: E
a. a+d
b. c+d
c. b+d
d. a+b
ANS: C
a. a+c+d
b. b+c+d
c. c+d+e
d. a+b+e
ANS: B
a. c+d+e
b. a+b+c
c. a+d+e
d. b+c+d
e. a+c+d
ANS: D
a. a+b+c+e
b. a+c+d+e
c. a+b+d+e
d. a+b+c+d
e. b+c+d+e
ANS: E
68. În situaţia în care consilierul acceptă şi susţine tăcerea clientului acesta din urmă va avea
senzaţia că:
a. nu este presat în a verbaliza imediat fiecare senzaţie sau gând;
b. responsabilitatea îi aparţine;
c. responsabilitatea nu îi aparţine;
d. poate să exploreze reprezentări, afecte, comportamente şi implicaţiile acestora.
a. a+c+d
b. a+b+c
c. b+c+d
d. a+b+d
ANS: D
69. Tăcerea clientului poate reflecta următoarele piedici în evoluţia procesului consilierii:
a. rezistenţe masive;
b. senzaţia clientului că este adecvat şi acceptat;
c. anxietate sau neplăcere;
d. încercarea de manipulare a consilierului;
e. impas în relaţie;
a. a+b+c+d+e
b. a+b+c
c. a+c+d+e
d. b+c+d+e
e. d+e
ANS: C
a. b+d+e
b. d+e
c. a+b+c
d. b+c+d+e
e. c+d+e
ANS: A
a. gestaltistă;
b. comportamentală;
c. tranzacţională;
d. psihanaliticã.
ANS: B
a. a+c+d
b. a+c+d+e
c. a+b+c+d+e
d. a+b+c+d
e. c+d+e
ANS: C
a. a+c
b. c+d+e
c. a+b+c+d+e
d. a+b+c+d
e. a+b
ANS: D
a. b+c+d
b. a+b+d
c. a+b+c
ANS: B
a. a+c+e
b. a+b+c
c. b+c+d
d. a+d+c
e. c+d+e
ANS: A
a. a+d+e
b. a+b+d+e
c. a+b+c+e
d. a+b+c+d
e. a+b+c+d+e
ANS: E
a. a+c+d
b. b+c+d
c. a+b+c
d. a+b+d
ANS: D
79. Care este prima reacţie a trăirii unei situaţii de pierdere dupã modelul E. Kubler-Ross ?
a. acceptarea;
b. negare;
c. depresia;
d. furie;
e. negociere.
ANS: B
80. Cum se numeşte acţiunea voluntară sau involuntară a unui subiect dotat cu capacităţi
(malefice) înnăscute, în ordinea etiologiei supranaturale a maladiei ?
a. magie;
b. vrăjitorie;
c. descântec.
ANS: B
a. a+c
b. b+c
c. a+b+c
d. a+b
ANS: D
a. a+b+c+e
b. a+b+c+d
c. a+b+c+d+e
d. b+c+d
ANS: A
a. a+e
b. c+d+e
c. a+c+d+e
d. b+e
e. a+b+c+d+e
ANS: D
a. a+b+c
b. a+c+d
c. c+d+e
d. a+b+c+d+e
e. a+d+e
ANS: C
a. a+b+c
b. a+b+c+d+e
c. a+b+c+d
d. b+c+d+e
e. a+c+d
ANS: B
a. a+c
b. b+c
c. a+b
ANS: A
a. a+c+d
b. a+b+d
c. b+c+d
ANS: B
89. Din perspective relaţiei dintre cultură şi personalitate, modelele expresive sunt:
a. supape de siguranţă ale ordinii sociale;
b. condiţionări transculturale ale comportamentelor;
c. o formă de „comentariu meta-social” care codifică tensiunile societăţii.
a. a+b+c
b. a+c
c. a+b
ANS: B
a. a+d+e
b. b+c+d
c. c+d+e
d. a+b+c+d+e
e. a+b+c+d
ANS: E
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c
ANS: A
92. Care dintre următorii autori au contribuit la constituirea şi dezvoltarea domeniului consilierii:
a. Jesse B. Davis;
b. Kelly Heisenberg;
c. Clifford Beers;
d. Frank Parsons;
e. Stanley Grandville Hall.
a. a+d+e
b. a+c+d+e
c. c+d+e
d. a+b+c+e
e. a+b+c+d
ANS: B
93. Sarcina consilierului, raportată la fundamentele sociologice ale consilierii, presupune:
a. recuperarea trecutului clientului;
b. identificarea modului în care condiţionările sociale determină relaţiile sale, într-o
manieră pozitivă sau prin producerea de conflict;
c. analiza modalităţilor de acţiune a controlul social în diferitele spaţii de existenţă ale
clientului.
a. a+b
b. b+c
c. a+c
ANS: B
a. b+d+e
b. c+d+e
c. a+b+c
d. a+b+c+d
e. a+b+c+d+e
ANS: A
a. a+b+d
b. a+b+c
c. b+c+d
ANS: A
a. a+c+d+e
b. c+d+e
c. a+d+e
d. b+c+d+e
e. b+d+e
ANS: D
a. a+b+c+d+e
b. b+c+d+e
c. a+c+e
d. a+d+e
ANS: B
99. Explicaţia metapsihologică psihanalitică este completă numai dacă abordează fenomenul
psihic sub următoarele aspecte:
a. topic-structural;
b. relativist;
c. dinamic;
d. istoric;
e. economic.
a. a+b+d
b. a+b+c+d
c. a+b+c+d+e
d. a+b+c
e. a+c+e
ANS: E
a. b+c
b. a+c
c. a+b+c
ANS: A
101. Psihoterapia se centrează în special pe următoarele dimensiuni:
a. patologie (nevroze)
b. trecut;
c. termen scurt;
d. reconstrucţie;
e. problematică profundă.
a. a+d+f
b. a+b+c
c. a+b+d+e
d. a+b+c+d+e
e. c+d+e
ANS: C
102. Din perspectivă viziune raţional-emotivă clientul poate să susţină următoarele ideile iraţionale
majore:
a. evenimentele din trecut determină comportamentul prezent şi nu pot fi schimbate;
b. individul trebuie să se gândească în mod constant la posibilitatea de a fi implicat într-o
situaţie periculoasă;
c. indivizii au nevoie să depindă de ceilalţi şi să fie conduşi de cineva cu autoritate, mai
puternic;
d. este mai uşor să fugi de responsabilitate şi dificultăţi decât să te implici, să te confrunţi
cu acestea;
e. există întotdeauna un răspuns precis şi corect la orice problemă şi este catastrofal să nu
îl găseşti.
a. a+b+c+d+e
b. a+b+c+d
c. a+b+c
d. a+b+e
e. a+d+e
ANS: A
103. Care din următoarele categorii de obiective sunt comune oricărui proces de consiliere ?
a. creşterea capacităţi mnezice;
b. vindecarea afecţiunilor psihosomatice;
c. îmbunătăţirea relaţiilor interpersonale;
d. dezvoltarea potenţialului clientului;
e. îmbunătiţirea metabolismului.
a. a+c
b. a+d
c. a+b
d. d+e
e. c+d
ANS: E
104. Din perspectivă comportamentală, care sunt elementele ce trebuie avute în vedere pentru a
obţine modificarea unui comportament:
a. comportamentul ţintă;
b. afectele conexe comportamentului;
c. capacităţile mnezice ale clienţilor;
d. antecedente comportamentului ţinţă;
e. consecinţele comportamentului ţinţă, care pot acţiona ca factor de întărire.
a. a+b+c
b. a+b+d
c. a+b+e
d. c+d+e
e. a+d+e
ANS: E
105. Din perspectivă trazacţională, clientul este dominat de Eul parental atunci când are tendinţa
să:
a. dea ordine, să impună, să folosească un comportament autoritar;
b. judece, să ameninţe, să blameze;
c. emită reguli univoce;
d. (supra)protejeze, consoleze;
e. decidă, rezolve.
a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+c+d+e
d. a+b+c+d+e
e. a+b+c+d
ANS: E
106. Perspectiva filosofică fundament al consilierii care afirmă demnitatea, libertatea şi valoarea
individului se numeşte:
a. individualism;
b. progresism;
c. existenţialism.
ANS: A
a. b+d+e
b. b+c+d+e
c. a+b+d+e
d. a+b+c+d+e
e. a+c+d+e
ANS: D
a. a+b
b. b+c
c. a+c
ANS: B
109. Care sunt calităţile necesare consilierului recunoscute de Asociaţia pentru Formarea şi
Supervizarea Consilierilor din SUA:
a. dedicare profesională;
b. respectarea valorilor individuale;
c. înţelegere de sine;
d. interes pentru lume;
e. capacitate mnezică.
a. a+b+c
b. a+b+c+d
c. b+c+d+e
d. a+b+c+d+e
e. a+c+d+e
ANS: B
a. a+b+c+d
b. b+c
c. a+b
d. a+b+d
ANS: D
a. b+c+d
b. a+b
c. a+b+d
d. a+c+d
ANS: C
a. b+c+d
b. a+b+c
c. a+d
d. a+b+c+d
ANS: A
a. b+c+d+e
b. a+b
c. b+c
d. a+b+c+d
e. a+b+c+d+e
ANS: A
115. Din perspectiva clientului, obiectivele consilierii de grup se referă la dobândirea capacităţii de
a:
a. se conduce după expectaţiile celorlalţi;
b. se percepe mai adecvat şi de a-i fi mai uşor să aleagă şi să acţioneze;
c. învăţa să evite confruntarea directă cu ceilalţi;
d. face diferenţa între a avea un afect şi a acţiona conforma acestuia;
e. putea recunoaşte faptul că şi ceilalţi sunt agresivi.
a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+c
d. b+d+e
e. c+d+e
ANS: D
116. Din perspectiva clientului, obiectivele consilierii de grup se referă la dobândirea capacităţii de
a:
a. îşi reduce nivelul de toleranţă la ambiguitate;
b. îşi găsi modalităţi de rezolvare a problemelor din sfera personală;
c. îşi explora potenţialul şi creativitatea;
d. îşi consolida capacitatea de a oferi ajutorul;
e. deveni mai puţin sensibil la nevoile şi sentimentele celorlalţi.
a. a+b
b. a+b+c
c. a+b+c+d
d. a+b+c+d+e
e. b+c+d
ANS: E
a. c+d+e
b. a+b+e
c. a+b+d+e
d. b+c+d+e
e. a+b
ANS: C
119. A accepta şi susţine tăcerea clientului are ca efect trasmiterea către acesta a senzaţiei:
a. că este ascultat şi că i se permite experimentarea relaţiei actuale cu consilierul fără a i
se impune constrângeri;
b. că este acceptat şi adecvat;
c. că trebuie neapărat să îşi interzică anumite comportamente;
d. că este capabil să negocieze cu propria experienţă.
a. c+d
b. b+c+d
c. a+b+d
d. a+b+c
ANS: C
a. a+b+c+d
b. a+c+d+e
c. b+c+d
d. d+e
e. a+d+e
ANS: B
a. durată;
b. conţinut;
c. intensitate.
ANS: B
a. a+c+e
b. c+d+e
c. a+b+c
d. b+c+d
e. a+b+c+d+e
ANS: A
a. b+c
b. a+b
c. a+c
ANS: B
125. Asociaţia Naţională de Ghidare Vocaţională din SUA a indicat, în 1949, următoarele calităţii
necesare consilierului :
a. subiectivism;
b. interes pentru oameni;
c. empatie;
d. capacitatea de a inspira încredere şi respect;
e. stabilitate afectivă.
a. d+e
b. c+d+e
c. b+c+d+e
d. a+b+d
e. a+c+d+e
ANS: C
126. Principiul incertitudinii, principiu al fizicii cu aplicabilitate în consilierea psihologică,
postulează:
a. cunoaşterea tinde întotdeauna asimptotic spre realitatea obiectului de cunoscut;
b. orice teorie şi perspectivă este relativă şi falsificabilă;
c. nu pot fi cunoscute simultan la acelaşi nivel mai multe elemente.
ANS: C
127. Filtrul şi factorul integrativ esenţial al teoriei şi tehnicii din domeniul consilierii este:
a. personalitatea consilierului;
b. personalitatea clientului;
c. cadrul consilierii.
ANS: A
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c
ANS: C
a. c+d+e
b. a+c+d
c. a+b+c+d
d. a+b+c+d+e
e. a+c+d+e
ANS: E
a. c+d+e
b. a+d+e
c. a+b+c+d
d. b+c+d+e
e. c+d
ANS: A
a. timpul cronologic;
b. timpul biologic;
c. timpul psihic;
d. timpul „zeilor”;
e. timpul „maşinilor”.
ANS: C
132. Care sunt principalele obstacole în calea adoptării şi menţinerii, de către consilier, a atitudinii
de neutralitate binevoitoare:
a. problemele afective şi comportamentale ale consilierului;
b. lipsa informaţiilor despre client;
c. dificultăţi ale consilierului la nivelul imaginii de sine;
d. confuzia imaginară a clientului cu persoane semnificative din viaţa consilierului.
a. a+b+c+d
b. a+b+c
c. a+b
d. b+c
ANS: A
134. Care formă de rit este, alături de joc, un exemplu de model expresiv existent în toate culturile,
care permite inversarea (limitată şi reversibilă) a regulilor stabilite de societate (ierarhie
socială inversată, judecată morală suprimată).
a. de trecere;
b. de inversare;
c. de separare;
d. de comuniune.
ANS: B
135. Care modelele (psihopatologice) sunt activate în urma eşecului modelelor expresive (în
viziunea lui Ralf Linton) ?
a. represive;
b. de conformitate;
c. de abatere;
d. de incoduitã.
ANS: D
136. Perspectiva filosofică, fundament al consilierii, care pune problema raportului dintre esenţă şi
fenomen şi a consecinţelor unei perspective universaliste asupra valorilor se numeşte:
a. atomism;
b. idealism;
c. esenţialism;
d. progresism.
ANS: C
137. Cum se numeste nevroza care desemnează o formă de existenţă caracterizată prin revenirea, în
traseul de viaţă al subiectului, unor înlănţuiri identice de evenimente cu efecte negative.
a. nevroza de destin;
b. nevroza de transfer;
c. nevroza de esec;
d. nevroza osesionalã.
ANS: A
138. Care dintre situatiile speciale din consiliere reprezintă un demers inter-cultural realizat între
un client care nu împărtăşeşte cu consilierul acelaşi fond cultural, norme, valori şi modalităţi
de comunicare ?
a. consilierea antropologicã;
b. consilierea in situatie de crizã;
c. consilierea in situatie de pierdere
d. consilierea emigrantilor.
ANS: D
139. Care dintre urmatoarele concepte se referă la existenţa de mijloace instituţionalizate prin care
o cultură permite descărcarea tensiunilor provocate prin represia specifică ?
a. cultură expresivă;
b. cultură represivă;
c. subculturã;
d. culturã de inversare.
ANS: A