Actualităţi în stomaterapie

Autor: Mădălina Florina Necula

Obiectivele lucrării
Stomaterapeutul trebuie:
• • • • • • • • • • să cunoască componentele majore ale tractului gastrointestinal şi funcţiile lor să enumere organele accesorii ale tractului gastrointestinal şi funcţiile lor să identifice punctele importante ale evaluării tractului gastrointestinal, inclusiv munca de laborator să identifice argumentele pentru nevoile stomei să nominalizeze principalii paşi ai îngrijirilor postoperatorii ale unui pacient stomizat să identifice majoritatea problemelor comune ale unei stome precum şi soluţionarea lor să enumere felurile de hrană care au probabilitatea de a afecta sistemul stomal al unui pacient să enumere problemele fiziologice astfel încât să le poată cunoaşte şi pacientul să clasifice diferite diagnostice de nursing astfel încât acestea să poată fi însuşite şi de pacienţii cu stomă să identifice strategiile folosite în ajutorul pacientului cu disfuncţie sexuală apărută ca urmare a stomei

Despre stomaterapie şi stomaterapeut.
• STOMATERAPIA
– reprezintă ştiinţa şi arta de a îngriji pacientul stomizat – ansamblul demersurilor tehnice şi relaţionale care au menirea de a ameliora viaţa unui pacient stomizat – Răspunsul la nevoia de ajutor al pacientului stomizat

STOMATERAPEUTUL

– Are un rol foarte important – Este asistentul medical cu competenţă în stomaterapie – Consiliază pre- şi postoperator pacientul purtător de stomă – Marchează situarea stomei preoperator împreună cu medicul – Asistă pacientul pentru recuperarea postoperatorie – Educă pacientul pentru a deveni independent în îngrijirea stomei – Contribuie la implicarea familiei în recuperarea postoperatorie a pacientului – Îşi desfăşoară activitatea în spital şi în comunitate – Acordă îngrijiri speciale la pacienţii cu fistule, escare, ulceraţii, plăgi supurate

Scurt istoric al stomaterapiei
• Primele izvoare istorice datează din secolul IV • Rezolvarea imperforaţiei anale, enunţată de Alexis Littre în 1710, se pune în practică abia la sfârşitul sec. XVIII • Prima cecostomie este realizată de către Henri Pillore în 1776 • Prima colostomie ilio-lombară este efectuată în 1793 de către Dured • Prima transversostomie este realizată în 1797 de către Pierre Fine • Diversificarea tehnicilor chirurgicale doua jumătate a secolului al XIX-lea, sub auspiciile şcolii germane

Scurt “rewiew” anatomic al sistemului gastrointestinal
• TRACTUL DIGESTIV
Orificiul bucal Faringele Esofagul Stomacul Intestinul subţire Intestinul gros

• ORGANELE ACCESORII
Ficatul Vezicula biliară Pancreasul

CAUZE CARE DETERMINĂ REALIZAREA UNEI STOME

• Traumatismele tractului gastrointestinal • Bolile • Anomaliile congenitale

TIPURI DE STOME
• COLOSTOMIA
SIGMOIDOSTOMIA TRANSVERSOSTOMIA COLOSTOMIA CU INEL (loop colostomy) COLOSTOMIA ASCENDENTĂ

• ILEOSTOMIA
ANASTOMOZA ILEOANALĂ ILEOSTOMIA CU TROMPĂ

• UROSTOMIA

Punga Kock

şi

punga “J”

ÎNGRIJIRI PREOPERATORII
•HEMOLEUCOGRAMA completă •statusul electroliţilor •proteinemia •ureea şi creatinina •enzimele hepatice •testul sângerărilor oculte din scaun •pregătirea psihologică preoperatorie

TESTELE RADIOLOGICE

Cancer de colon - imagini colonoscopice

1

2

3

Cancer de colon - piesă de rezecţie

Cancer de colon - imagini colonoscopice

Cancer obstructiv în colonul descendent

ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII

• evaluarea semnelor vitale • obişnuirea pacientului însuşi cu stoma • aspect roşu cărnos, cu peste 2,5 cm Ø şi umedă • tegumentul peristomal

MANAGEMENTUL PROBLEMELOR COMUNE ALE STOMIILOR
EVALUAREA STOMEI locul amplasării stomei aspect roşu cărnos poziţia stomei faţă de planul tegumentar cantitatea de reziduu eliminată zilnic tegumentul peristomal: eritematos, friabil, urticariform, zemuind LEZIUNI MECANICE LEZIUNILE CHIMICE PRURITUL PROLAPSUL STOMEI ERITEMUL STOMAL STENOZA STOMALĂ ABCESUL ŞI FISTULA STOMEI DEZECHILIBRELE HIDROELECTROLITICE IRIGAŢIA COLICĂ

MANAGEMENTUL PROBLEMELOR COMUNE ALE STOMIILOR - imagini
Prolaps stomal Stenoză stomială

Irigaţia colică - rezervor Kock

ACTIVITĂŢI ZILNICE ALE PACIENŢILOR STOMIZAŢI
plimbări activităţi diverse

tenis

bowling

înotul

atletism

ACTIVITĂŢI ZILNICE ALE PACIENŢILOR STOMIZAŢI
• RECOMANDĂRI GENERALE
– Linia de centură va fi mutată deasupra stomei – Hainele vor fi mai largi – Se vor folosi huse din material textil pentru pungi – Se vor evita purtarea curelelor sau bretelelor – Se vor evita hainele transparente – Se vor utiliza centuri cu rol cosmetic – Pentru femei se recomandă haine largi, drapate, lenjerie de corp adaptată, costume de baie dintr-o singură piesă – Pentru bărbaţi se recomandă pantaloni cu talie înaltă, cămăşi largi

Reguli generale în timpul călătoriilor
– Pacientul trebuie să aibă la el suficiente provizii – Să aibă pungi de rezervă pentru stomă – În cazul călătoriilor în zone cu climă diferită de zona din care pleacă trebuie să se informeze despre alimentaţia şi apa de acolo – dacă apa este potabilă este bună şi pentru irigaţia colică – Pungile de rezervă trebuie emnţinute în condiţii optime (loc răcoros

ALIMENTAŢIA PACIENTULUI STOMIZAT
• Principii alimentare:
 Înlocuirea principiilor energetice de bază ale organismului  Asigurarea aportului de vitamine şi săruri minerale necesare metabolismului normal  Favorizarea procesului de vindecare prin cruţarea organelor bolnave  Prevenirea unei evoluţii nefavorabile în bolile latente, acutizarea unei boli cronice şi/sau apariţia recidivelor  Consolidarea rezervelor terapeutice obţinute prin alte tratamente

• Regimul alimentar se va alcătui în funcţie de:
 Afecţiunea de bază de care suferă pacientul  Perioada la care se face referinţă (preoperatorie sau postoperatorie imediată sau după externare)

PROBLEME LEGATE DE ALIMENTAŢIE LA PACIENTUL STOMIZAT
• • • • • • • • • LIPSA POFTEI DE MÂNCARE INFLAMAREA MUCOASEI BUCALE AFECTAREA GUSTULUI SAU MIROSULUI XEROSTOMIA GREAŢA VĂRSĂTURILE CONSTIPAŢIA DIAREEA FLATULENŢA

PROBLEMELE SEXUALE ALE PACIENTULUI STOMIZAT • problemă specifică unui pacient stomizat
•stomaterapeutul trebuie să abordeze acest subiect în prezenţa partenerului de cuplu al pacientului stomizat • pot apărea efecte permanente asupra sistemului reproducător Pentru bărbaţi: •impotenţa definitivă temporară sau Pentru femei: •dispareunia •discomfortul creat prezenţa pungii de stomă •miros •histerectomia totală de

•ejaculare retrogradă în vezică •tulburări emoţional-psihice cum ar fi: depresie, negare, neacceptarea situaţiei

AJUTORUL ŞI SUSŢINEREA PACIENTULUI STOMIZAT • • • • Stoma poate fi pentru majoritatea o teamă Schimbare totală a ritmului de viaţă Reacţii oscilante între anxietate şi suicid Stomaterapeutul încurajează pacientul să-şi recunoască sentimentele • Fiecare pacient este „sui generis” • Stomterapeutul nu trebuie să forţeze pacientul să-şi îngrijească singur stoma • Evitarea pe cât posibil a izolării pacientului

• Existenţa cabinetelor de stomaterapie 

FOLOSIREA DIAGNOSTICELOR DE NURSING LA PACIENŢII CU STOMĂ
În cazul acceptării intervenţiei chirurgicale, pacientul este informat despre:
•Existenţa materialului utilizat pentru protezarea stomelor şi accesorii pentru îngrijirea acestora •Familiarizarea înaintea intervenţiei chirurgicale cu componentele principale ale dispozitivului de protezarea a stomei •Accesorii folosite în îngrijirea stomei •Principiile de poziţionare a stomei

Factorii care influenţează situarea stomei:
 tehnica operatorie în intenţie  suprafaţa abdominală pe care se poate aplica adezivul  localizarea reperelor anatomice şi elementelor care influenţează protezarea  partea regiunii abdominale vizibilă de către pacient  alte dispozitive folosite de către pacient

Pentru o poziţie corectă se vor evita:
 proeminenţele osoase  cicatricile sau inciziile chirurgicale anterioare  rebordul costal  simfiza pubiană  ombilicul  pliurile cutanate  linia mediană  locul inciziei chirurgicale  linia de centură  zonele acoperite de sânii mari ai pacientelor  zonele afectate de boli dermatologice  regiunile greu vizibile sau neaccesibile