Deepak Chopra - Bunastarea Ca Mod de Viata

Bunãstarea ca mod de viaþã: Interviu cu Deepak Chopra de Michael Peter Langevin ºi Mike Richman (ii multumim Dr.

Deepak Chopra este, fãrã îndoialã, una dintre cele mai respectate ºi populare personalitãþi în domeniul bunãstãrii ºi dezvoltãrii umane. Fondatorul ºi directorul Centrului Chopra pentru Bunãstare din La Jolla, California, este un profesor, conferenþiar ºi scriitor de renume mondial, care a scris mai mult de 30 de cãrþi, inclusiv pe cea remarcabil de eficientã Grow Younger, Live Longer (Întinereºte, trãieºte mai mult). Ultima lui carte, The Deeper Wound: Recovering the Soul from Fear and Suffering (Vindecarea sufletului de fricã ºi suferinþã), publicatã de Harmony Books (Editura For You, in limba romana) se vinde acum la librãria de lângã tine. Ne-a plãcut foarte mult cartea Dumneavoastrã recentã, Grow Younger, Live Longer. În viziunea Dumneavoastrã , care sunt cele mai importante obiºnuinþe pe care ar trebui sã le cultivãm pentru a dezvolta longevitate, sãnãtate ºi fericire? DC: Cred cã aceastã carte rezumã totul, dar aº spune cã factorul cel mai important este cum sã controlezi stresul din viaþa ta, sã ai experienþa unei vieþi care este uºoarã, fãrã efort, spontanã, fãrã anxietate, plinã de bucurie; aceasta este cea mai importantã obiºnuinþã pe care o puteþi cultiva ca mod de viaþã. Stresul este în mod evident un vinovat ascuns major din spatele multelor boli, al morþii ºi maladiilor. Cum aþi putea recomanda sã ne reducem nivelul de stres, în special în lumina unor evenimente din lunile recente? DC: Evident, nu existã o formulã; toþi oamenii îºi au tehnicile favorite. Putem vorbi de muzicã, meditaþie, yoga, tehnici de respiraþie, relaxare, ºi toate acestea sunt foarte importante. Lucrul cel mai important de înþeles este cã oamenii devin stresaþi atunci când nevoile lor sunt ameninþate, ºi noi toþi, ca fiinþe umane, avem nevoi fundamentale ca supravieþuirea, siguranþa, iubirea, apartenenþa, respectul de sine ºi spiritualitatea. Atunci când nevoile sunt ameninþate, ºi ele sunt cu siguranþã ameninþate prin tragedia care a avut loc, atunci primul lucru este cã oamenii se simt separaþi de fluxul vieþii. Ei se simt izolaþi, se simt separaþi, ºi aceasta produce multã fricã, iar dacã este neaºteptatã, frica duce la ºoc ºi amorþealã ºi negare, pentru cã nu vrei sã crezi ce s-a întâmplat. Urmeazã o fazã de vulnerabilitate ºi neajutorare. Aceasta e o ocazie de a întinde o mânã, de a da ajutor ºi de a cãuta ajutor ºi de a fi cu adevãrat aproape de alþi oameni, pentru cã aceastã etapã de vulnerabilitate ºi neajutorare, dacã nu este tratatã adecvat prin a cãuta ºi a cere ajutor, atunci duce la atacuri de panicã sau anxietate acutã. Curând, aceasta încearcã sã se descarce prin mânie ºi ostilitate, pentru cã mânia are douã scopuri: Îþi dã posibilitatea sã te concentrezi pe ceva exterior, în loc sã te confrunþi cu ce se petrece în interior, ºi îþi oferã, de asemenea, un sens al controlului; existã ceva de fãcut. Curând, mânia ºi ostilitatea devin justificãri pentru mai multã mânie ºi ostilitate, ºi, prin justificarea mâniei ºi ostilitãþii, ai violenþã, intoleranþã ºi, în ultimã instanþã, terorism, care apoi duc la o stare de anxietate cronicã, unde fiecare stimul minor din

mediu provoacã anxietate ºi, pânã la urmã, o golire de energie, depresie ºi vinovãþie, iar aceasta perpetueazã ciclul mâniei, ostilitãþii, anxietãþii, depresiei ºi vinovãþiei. Aceasta este anatomia fricii, oricând nevoile noastre sunt ameninþate. Deci, pentru a rãspunde la întrebarea Dumneavoastrã , într-un mod foarte simplu, întrebaþi-vã: "De ce am nevoie acum în zona supravieþuirii, siguranþei, iubirii, apartenenþei, respectului de sine ºi spiritualitãþii?" Apoi cãutaþi împlinirea acestor nevoi, ºi acesta este cel mai bun mod de a preveni ca trupul ºi sufletul Dumneavoastrã sã intre în entropie. Cum funcþioneazã aceasta în lumea de fiecare zi? DC: Existã trei componente ale fiecãrei experienþe; este stimulul exterior, este interpretarea interioarã ºi este un rãspuns biologic din partea corpului vostru. Deci, privind aceste trei lucruri, putem spune, poate putem schimba mediul, ºi uneori acest lucru este posibil, alteori nu este. Dacã a te afla într-o aglomeraþie în trafic vã provoacã mult stres, atunci poþi schimba mediul, poþi merge la lucru mai devreme sau mai târziu, sã-þi schimbi serviciul sau sã te muþi în altã locaþie. Deci, mai întâi spui: "Ce pot face casã schimb ceea ce este vãzut ca o ameninþare pentru mine ºi mediu? Cum pot schimba stimulul extern?" Cel de-al doilea lucru pe care îl puteþi face este sã spuneþi: "OK, nu pot schimba stimulul extern; ce pot sã fac sã-l reformez, sã schimb contextul stimulului, sã înþeleg oportunitatea din el?" Cu alte cuvinte, cum pot face limonadã, pentru cã tot ce am sunt lãmâi? Deci, aceasta este reformarea, reinterpretarea, schimbarea contextului, ºi sunt multe moduri cognitive ºi perceptive de a face aceasta. Al treilea lucru pe care îl puteþi face este cã îþi poþi schimba rãspunsul biologic. Nu ai schimbat stimulul, nu ai schimbat contextul, ci þi-ai schimbat rãspunsul biologic, învãþând sã-þi relaxezi corpul sau sã-þi liniºteºti mintea. Aici, lucruri precum antrenamentul autogen, reflexologia, relaxarea muscularã progresivã, masajul, meditaþia ºi tehnicile psiho-fiziologice joacã un rol important. Nu existã un rãspuns identic pentru toatã lumea, dar atunci când te uiþi la o persoanã, vezi cum decurge viaþa ei ºi o înveþi sã îºi asume responsabilitatea pentru emoþiile ei, cum sã fie martor la ele, cum sã le identifice, cum sã le elibereze, cum sã le împãrtãºeascã ºi cum cã celebreze experienþa vieþii fãrã a crea toxicitate emoþionalã ºi turbulenþe toxice în sistemul corp-minte. Aþi spune, cu adevãrat, cã iubirea este rãspunsul final la cele mai multe dintre aceste probleme pe care le avem unii cu alþii ºi cu noi înºine? DC: Da, iubirea este opusul fricii ºi izolãrii, dar ºtiþi, dacã te simþi ameninþat în privinþa nevoilor tale, probabil cã nici nu ai timp sã te gândeºti la iubire. În cartea Dumneavoastrã , How To Know God (Cum sã-L cunoºti pe Dumnezeu), spuneþi cã oamenii pot alege cum sã aibã de-a face cu Dumnezeu. DC: Da, cred cã experienþa Lui Dumnezeu depinde de nivelul tãu de conºtiinþã. În tradiþiile orientale, s-a fãcut referire metaforic la aceste nivele de conºtiinþã, ca fiind cele ºapte chakre. În cartea mea, am explicat aceleaºi ºapte nivele de conºtiinþã în termeni de rãspunsuri biologice, începând cu rãspunsul de luptã/fugã, rãspunsul reactiv, rãspunsul conºtiinþei liniºtite, rãspunsul intuitiv, rãspunsul creativ, rãspunsul vizionar ºi, în cele din

urmã, rãspunsul sacru. Deci, începem cu nivelele limitate ale conºtiinþei ºi, la cel de-al ºaptelea rãspuns, ajungem la un nivel al conºtiinþei, care este infinit ºi non-conceptual, inefabil, dar empiric. Deci, cartea este cu adevãrat o versiune contemporanã a uneia dintre cele mai vechi cãi de a privi experienþa divinitãþii. În viaþa dumneavoastrã sunteþi un exemplu pentru oameni, datoritã domeniului ºi creativitãþii ºi productivitãþii operelor dumneavoastrã de zi cu zi. DC: Ei bine, v-aº putea spune cã atitudinea mea interioarã este cã se întâmplã. Cã oceanul se ridicã în valuri ºi apoi valurile cad. Deci, fenomenul la care se referã oamenii atunci când se referã la Deepak Chopra este un val în oceanul conºtiinþei, care, la un moment dat, va cãdea. ªi, cât timp dureazã, putem sã ne bucurãm. Cum pot oamenii sã vã urmeze exemplul ºi sã creascã bucuria lor de a trãi ºi sã ridice calitatea existenþei lor? DC: Cred cã elementul cheie este sã nu fii prea încãpãþânat, dogmatic sau defensiv. Este important sã petreci mult timp în solitudine, sã practici non-ataºamentul, sã fii liniºtit, sã fii martor la misterul vieþii care ne înconjoarã în fiecare moment al existenþei noastre, având loc spontan. Care credeþi cã sunt cele mai mari lucruri care stau în calea trezirii oamenilor la aceste schimbãri? DC: Cred cã, cu cât ne gândim mai mult la noi înºine, cu atât mai mare este impedimentul. Cu cât mai mult de concentrãm asupra þelurilor personale, gratificãrii egoului ºi ambiþiei, cu atât mai micã este ºansa de a pãtrunde în domeniile mai profunde ale existenþei. Uneori, în momentele de liniºte, realizezi cã nu existã o persoanã; existã doar universul, care pretinde a fi o persoanã. În cãutarea Lui Dumnezeu de cãtre oameni, aceºtia s-au îndreptat de obicei cãtre religie, ºi totuºi rolul religiei pare sã se schimbe radical în poziþionarea ei în vieþile oamenilor. DC: Ei bine, rolul religiei a fost etnocentrismul, bigotismul, rasismul, ura, rãzboiul, purificarea etnicã, crima ºi violul. Hai sã fim cinstiþi în aceastã privinþã. Nici o religie nu poate pretinde cã a acordat cu adevãrat salvarea omenirii. Religiile au fost caracterizate de control ºi putere ºi cucerire ºi bani. Totuºi, fondatorii religiilor au fost fondatori neintenþionaþi. Nu cred cã Iisus Christos S-a gândit la El Însuºi ca la un creºtin, sau cã Buddha s-a gândit la el ca la un buddhist, sau cã Mohammed s-a gândit la el ca la un musulman. Acestea sunt instituþii care s-au dezvoltat mai târziu ºi, deºi ofereau consolare comunitãþii, în mare mai mult divizau decât unificau. Deci, pe mãsurã ce ne deplasãm spre lumea globalã ºi o economie globalã ºi o culturã globalã ºi un Internet global, cred cã ne vom îndrepta, de asemenea, spre o spiritualitate globalã.

Credeþi cã religia s-a dezvoltat aºa cum s-a dezvoltat pentru cã încearcã sã captureze adevãrul ºi sã îl îngheþe? DC: Aºa face. Celãlalt lucru este cã adevãrul este atât de puternic ºi are un efect atât de uimitor asupra vieþilor oamenilor, încât cei care cred cã sunt proprietarii lui sau sunt aproape de cel care li l-a dat, sunt tentaþi sã foloseascã acea putere pentru gratificare ego-ului. Tentaþia este sã te intoxici cu puterea pe care þi-o dã el. Aþi spune cã acea putere intoxicantã este aceeaºi cu experienþa acelui contact cu universul sau cu Dumnezeu? DC: Nu este acelaºi lucru, pentru cã descoperirea adevãratei puteri provoacã tentaþia de a o folosi. Puterea este bunã, dacã nu o foloseºti pentru a controla alþi oameni. Cred cã oamenii cu adevãrat spirituali nu au investit nici o putere asupra altora ºi sunt extrem de puternici. Multe dintre cãrþile Dumneavoastrã sfãtuiesc oamenii sã trãiascã vieþi mai sãnãtoase, mai împlinite. Ce rol credeþi cã joacã corpul în dezvoltarea spiritualã? DC: Este foarte important. Dacã corpul tãu este nesãnãtos, nu vei avea atenþia canalizatã spre cultivarea stãrii de conºtiinþã care îþi dã o experienþã a spiritului. În mod similar, dacã eºti sãrac ºi nu te poþi hrãni, nu te vei gândi la nimic altceva decât sã Îl implori pe Dumnezeu în calitate de solicitant sau cerºetor. Vivekananda, marele filosof indian, spunea cã este o insultã sã vorbeºti despre spiritualitate cuiva care este flãmând – mai întâi trebuie sã-l hrãneºti. Oamenii care sunt sãraci material sunt de obicei sãraci cultural sau de obicei sãraci în educaþie sau de obicei sãraci în conºtienþa lor sau de obicei sãraci spiritual. Dar noi nu vedem cã sãrãcia este un dezechilibru în ecosistem, în acelaºi fel cum este ºi afiºarea ostentativã ºi extravagantã a bogãþiei. Ceva la afiºarea extravaganþei ºi bogãþiei poate fi vulgar ºi plebeian ºi înjositor. Cred cã trebuie sã recunoaºtem cã ambele extreme sunt cu adevãrat periculoase pentru evoluþia noastrã. Ce pot indivizii sã facã pentru a crea o diferenþã în starea planetei? DC: Sã te întrebi constant: „Cum pot sã ajut? Care este rolul meu, cum pot sã servesc?” ºi sã recunoºti cã o mare bucurie, împlinire ºi succes vin de aici. Elementul cheie al succesului este cã, atunci când nu eºti ataºat de succes ca un þel în sine, aceasta se întâmplã. De câte ori am ascultat casetele Dumneavoastrã sau am vorbit cu oamenii care v-au auzit vorbind, pãreþi sã aveþi o mare abilitate de a comunica informaþii, fapte ºi cifre. Simþiþi cã aþi fãcut ceva pentru a accentua abilitatea de a funcþiona a creierului sau minþii Dumneavoastrã? DC: Din copilãrie, am avut un apetit vorace pentru citit ºi învãþat ºi fac asta tot timpul. De asemenea, scriu tot timpul. Aº putea scrie patru sau cinci cãrþi ºi în acelaºi timp sã citesc patru sau cinci cãrþi. Cred cã trebuie sã fie o obsesie compulsivã!

Se pare cã ajutã extrem de bine. Care credeþi cã este cel mai bun sfat care poate fi dat cititorilor revistei noastre? DC: Existã patru cãi prin care se poate intra în contact cu Divinitatea, care sunt descrise în mod tradiþional în tradiþiile orientale. Se vorbeºte despre ele ca cele patru yogas, yoga însemnând "uniune”. Prima este karma yoga, ceea ce înseamnã yoga acþiunii. Învãþãtura de bazã este cã, indiferent ce faci, simte sã eºti un instrument al Divinului, cã fiecare acþiune a ta, fiecare respiraþie a ta este un moment divin în eternitate. Ca rezultat, niciodatã nu va trebui sã vã îngrijoraþi pentru consecinþe, pentru cã întotdeauna veþi face ce trebuie. Dacã ai atitudinea interioarã cã eºti un instrument prin care se exprimã inteligenþa universalã, atunci se întâmplã. Cea de-a doua este raja yoga, care este practica meditaþiei, rugãciunii, solitudinii, introspecþiei ºi contemplaþiei. A treia este bhakti yoga, care este iubire. Fã din iubire cel mai important lucru, hrãnind relaþiile ºi iubeºte cea mai importantã activitate a vieþii tale. A patra este jnana yoga, cultivarea intelectului. Studiazã, citeºte, priveºte semnele – semnele sunt cel mai bun mod de a înþelege legile naturii, ºi ce altceva sunt legile decât gândurile Lui Dumnezeu? Când vorbiþi despre Divinitate, vã imaginaþi ca o entitate individualã? DC: Poþi, dacã te ajutã, dar pentru mine Divinitatea este inteligenþa infinitã, care se orchestreazã în tot, de la un fir de iarbã la galaxii ºi supernove, gãuri negre ºi toate universurile care se extind în infinit, ca ºi gândurile ºi sentimentele mele cele mai intime. Simþiþi cã felul în care vieþile noastre se desfãºoarã, cu toate provocãrile ºi regresele ºi dezamãgirile lor, este cu adevãrat încercarea universului de a experimenta sau de a-ºi extinde experienþele? Cã felul în care vieþile noastre se desfãºoarã, cu toate regresele ºi dezamãgirile ºi greutãþile lor, este mai mult experienþa universului prin fiecare individ? DC: Cred cã acesta este un mod ºi probabil un mod bun de a privi. Universul este inerent fãrã semnificaþie. Semnificaþiile pe care noi i le dãm vin din contextul ºi relaþiile ºi experienþele propriei noastre vieþi, deci contextul ºi semnificaþia ºi relaþia se întrepãtrund. ªi, dacã aveþi atitudinea cã greutãþile, adversitãþile pe care le experimentãm pot fi ocazii pentru creºterea personalã, atunci aceasta conduce în acea direcþie. Dacã le daþi o altã interpretare, atunci duce la suferinþã. Interpretarea depinde de noi. Vorbim despre echilibru ºi susþinere în acest numãr. Cum aþi defini fraza „a trãi în echilibru” din perspectiva indivizilor, ca ºi a societãþii? DC: Echilibrul, în termeni medicali, este ceva numit homeostazã, ceea ce înseamnã cã întotdeauna existã un circuit de feedback, care menþine o stare de nonmodificare dinamicã în mijlocul schimbãrii. Deci, glicemia din sângele tãu rãmâne între 80 ºi 120, nivelul colesterolului se menþine între anumite nivele – cu alte cuvinte, existã un domeniu de non-modificare în starea de modificare dinamicã. ªi modificarea ºi nonmodificarea sunt menþinute dinamic împreunã în homeostazã – aceasta este starea de

echilibru, ºi poate fi atinsã numai prin integrarea corpului, minþii, spiritului ºi mediului într-un singur continuum. Începi sã vezi cã mediul este o extensie a corpului tãu, cã trupul tãu este o extensie a minþii tale ºi cã mintea ta este o extensie a conºtiinþei, ºi cã, la cel mai profund nivel, eºti conºtiinþa care proiecteazã mintea, corpul ºi mediul. Mediul în care te afli este cel pe care l-ai creat, ºi asumându-þi responsabilitatea pentru aceasta înseamnã înþelegerea mecanicii acestei non-modificãri dinamice în mijlocul schimbãrii, ceea ce caracterizeazã toate tradiþiile de înþelepciune. Putem reprograma aceste dinamici ºi acele mecanisme? DC: Aº vrea sã nu folosesc cuvântul „program”, pentru cã implicã manipulare ºi nu am vrea sã manipulãm ce este natural. Cred cã ne putem îndepãrta de programarea care ne face sã fim dezechilibraþi, care este cu adevãrat hipnoza condiþionãrilor noastre sociale ºi culturale ºi, frecvent, religioase. În legãturã cu cartea, Grow Younger, Live Longer, aþi fãcut un CD, cu foarte talentatul Dave Stewart, pe care mulþi dintre noi îl ºtiu de la grupul Eurythmics. Cum s-a ajuns la aceasta? DC: Dave vine la cursurile mele ºi este interesat de acest material ºi adesea, dupã conferinþe petrece câteva ore înghesuindu-se în faþa auditoriului. A fost un rãspuns bun, ºi într-o zi am zis: „Hai s-o facem!” Este un amestec foarte interesant de cuvânt rostit ºi sunet ambiental ºi ritmuri techno. Este vesel ºi ne place sã le ascultãm. DC: Vã mulþumesc. Cum aþi defini propria Dumneavoastrã practicã zilnicã? DC: Meditez cam 1 1/2 - 2 ore în fiecare zi ºi fac miºcare cam 1 1/2 - 2 ore. Ziua mea începe la 4:00 dimineaþa, de obicei mã culc în jurul orei 10:00 sau 10:30 seara ºi, în afara celor douã lucruri pe care le fac destul de regulat, tot restul este foarte spontan, depinzând de ce este nevoie în timpul zilei, deci nu sunt ataºat de nici un rezultat. Exerciþiile Dumneavoastrã sunt yoga, în cea mai mare mãsurã? DC: Nu, de fapt este o combinaþie de o orã de cardiovascular ºi douãzeci de minute de yoga ºi apoi fac ºi antrenament de ridicãri de greutãþi, deci sunt toate cele de mai sus. În final, ca referire la douã dintre proiectele Dumneavoastrã recente, dacã scopul nostru este „sã-L cunoaºtem pe Dumnezeu”, ca ºi „sã întinerim ºi sã trãim mai mult”, simþiþi cã, dacã oamenii L-ar cunoaºte cu adevãrat pe Dumnezeu, ar dori ei sã trãiascã mai mult?

DC: Cred cã singurul motiv de a trãi mai mult ar fi cã îþi foloseºti corpul ºi mintea pentru a explora conºtiinþa. Dorinþa de a trãi mai mult sau de a prelungi viaþa este ceva foarte personal,. Se bazeazã pe karmele trecute. Astfel, este un lucru foarte individual. Motivul principal pentru a trãi o viaþã lungã ºi sãnãtoasã este cã trupul tãu e vehiculul conºtiinþei tale ºi, dacã vei fi pe aceastã cale cosmicã, ai putea foarte bine sã ai o cãlãtorie plãcutã.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful