CRISTIAN TRONCOTA

Mihail Moruzov
si
Frontul secret
CUVNT NAINTE
Nu intrasem n scoala primar, cnd am auzit, pentru ntia oar, numele lui Mihail
Moruzov, ntr-o discutie purtat de printii mei (tata era ofiter). M-a izbit rezonanta
strin a numelui si - cu toate c nu-mi mai amintesc nimic din discutie (probabil, c nici
nu ntelegeam despre ce era vorba) - am rmas cu impresia c Moruzov era cineva
puternic si temut.
Mult mai trziu, cnd am devenit istoric, mi-am dat seama c perceptia din copilrie a
personalittii lui Mihail Moruzov fusese corect. Om din umbr, asa cum se potriveste
sefului unui serviciu de informatii, el a jucat un rol important, mai mult presupus dect
atestat, n luarea unor decizii care au nrurit hotrtor cursul politicii romnesti, att pe
planul intern ct si pe cel extern. Despre Moruzov, s-a vorbit mult si n timpul activittii
sale ca sef al Serviciului Secret de Informatii si dup mpuscarea lui de ctre legionari,
dar deceniile de regim comunist (lsnd la o parte cteva lucrri meritorii) mu au permis
investigarea sistematic a activittii sen'iciilor secrete. Din 1990 a tsnit -acesta este
termenul potrivit n cmpul nedestelenit de cercetare a istoriei SSI, dl Cristian
Troncota, ale crui contributii, numeroase si temeinice, i-au conferit rapid statutul de
specialist de clas n domeniul abordai.
Dl Cristian Troncota are toate nsusirile istoricului de puternic vocatie. Este, nainte de
toate, un explorator neobosit al arhivelor, ceea ce confer cercetrilor sale noutatea de
informatie si baza solid de documentare. Odat stpn pe surse, domnia sa le trece prin
grila unui sever spirit critic; o parte a efortului de cunoastere, mai putin observabil de
cititorul obisnuit, dar care pentru profesionist este lesne de sesizat si... de admirat! Gratie
acestei interpretri critice a izvoarelor, dl Cristian Troncota stie s se orienteze n
labirintul attor informatii contradictorii sau false.
ntr-un domeniu, n care secretul si dezinformarea sunt de rigoare, unde rivalittile si
adversittile rsar la tot pasul, ncurcnd pistele cercetrii, dl Cristian Troncota gseste
calea corect, lmurind enigme, si fcnd lumin.
In labirintul istoriei serviciilor secrete, firul Ariadnei este tesut pentru Domnia Sa din
documentare plus inteligent.
Astzi se poate vorbi n istoriografia romneasc de o adevrat directie de cercetare a
activittii sen'iciilor de informatii, directie ce si gseste n studiile d-lui Cristian Troncot
o ilustrare ce l onoreaz, si onoreaz, n acelasi timp, scoala romneasc de istorie creia
i apartine.
As spune c era firesc, era de asteptat ca dup volumul consacrat lui Eugen Cristescu, dl
Cristian Troncot s-si ndrepte atentia asupra lui Mihail Moruzov. Cred c misiunea
asumat era mult mai anevoioas: sursele erau mai putine, personajul mai umbros, mai
complex si jucnd pe mai multe planuri.
Ceea ce ofer acum dl Cristian Troncot cititorilor si specialisti si marele public
este rezultatul unei anchete de excelent detectiv al istoriei si, n acelasi timp, dosarul"
documentar pe care ea s-a ntemeiat, pus la ndemna lectorului, invitat astfel s ia

contact direct cu izvoarele si s evalueze singur opiniile si concluziile biografului lui

Mihail Moruzov.
Dl Cristian Troncot nu este fascinat - asa cum se ntmpl de attea ori - de personajul
studiat. Acelasi simt critic, dovedit n analiza surselor, se manifest si n caracterizarea
personalittii si activittii lui Mihail Moruzov. Este limpede c omul nu a fost un cavaler
Bayard fr pat si fr repros " al serviciului secret. Ceea ce as dori s subliniez este c,
dup opinia mea, aspectele criticabile ale omului si profesionistului Mihail Moruzov sunt
de imputat nu numai firii si codului su moral, ci si societtii romnesti din perioada
interbelic.
Inauguralul sau startul Romniei Mari a fost apsat de absenta unui proces al
rspunderilor clasei politice pentru gravele carente n pregtirea rzboiului de ntregire
national, n 1918, intrat n viata politic, generalul Alexandru Averescu a scris un ciclu
de articole n ziarul ndreptarea ", reunite apoi ntr-o brosur intitulat Rspunderile ".
Pe bun dreptate, el sublinia c Romnia a vrut rzboiul, a intrat n rzboi la momentul
ales de ea, dar, dup cum se stie, si sub presiunea ultimativ a Aliatilor, iar, la nceputul
operatiilor militare s-au desfsurat dup planul elaborat de Marele Stat Major romn.
Atunci, cum se explic faptul c, la doar o sptmn de la intrarea Romniei n rzboi a
venit grava, umilitoarea nfrngere de la Turtucaia?
In memoriile sale, Constantin Argetoianu observ cu dreptate: Cu Turtucaia a nceput la
noi ura mpotriva partidelor. Turtucaia a pus n lumin goliciunea oamenilor crora tara le
ncredintase soarta ei, aproape fr nici un control (...). Tot putregaiul nostru politic ar fi
putut s fie mturat ntr-o clip si am fi putut avea si noi un 4 septembrie (referire la
proclamarea Republicii, n Franta, n urina nfrngerii lui Napoleon allll-lea la Sedan, n
1870- n.n.),fr nici o greutate. si totusi, desi trezit n constiinta ei, opinia noastr
public nu s-a ridicat prin acte de violent mpotriva unor vinovati care asteptau cu capul
plecat s li se dea lovitur de gratie ".
Dac aceast lovitur nu a venit atunci, nu nseamn c frustrarea nu a dospit si, o dat cu
continuarea si agravarea practicilor de politicianism din perioada interbelic, ea a erupt
violent n viata societtii romnesti prin manifestrile totalitarismului de extrem dreapt.
Ostilitatea sa fat de democratie se alimenta si- vai!justifica -prin caricatura de
democratie instaurat la noi, unde trucarea alegerilor, cptuirea partizanilor politici etc.
deveniser o nefast regul. Partidele nsele, discreditau, prin astfel de procedee,
democratia, confundat ntr-un segment tot mai important al opiniei publice cu coruptia si
clientelismul politic. Asa se explic de ce la alegerile din decembrie 1937, miscarea
legionar (Partidul Totulpentru tar") a obtinut 15,58% de voturi.
Negarea democratiei venea si din directia totalitarismului de extrem stng, dar
subordonarea total fat de consemnele venite de la Moscova si adoptarea unor orientri
si directive care vizau destrmarea statului national unitar romn l-au lipsit de suport n
opinia public. Aceasta a perceput Partidul Comunist ca un corp strin n societatea
romneasc si l-a izolat. Ceea ce nu i-a anulat nocivitatea pentru c el a actionat ca un
instrument al Kremlinului, pentru care, indiferent de schimbrile tactice intervenite n
politica extern a U.R.S.S., Romnia continua s fie privit ca un adversar.
Dup instaurarea regimului nazist n Germania (30 ianuarie 1933) si dup intensificarea
politicii revizioniste a celui de al treilea Reich, Romnia se vedea prinsa ntre doi colosi
totalitari, care o amenintau cu distrugerea, fie c s-arfi luptat ntre ei, fie c s-arfi nteles
ntre ei.

Cu un sistem democratic subred si amenintat de apetiturile teritoriale ale vecinilor

revizionisti, Romnia avea nevoie de stabilitate politic si de concentrarea eforturilor n
directia dezvoltrii capacittii ei de aprare. Tendintele autoritare, manifestate de regele
Caro! al 11-lea nc de la urcarea sa pe tron n 1930 au evoluai n directia instaurrii
dictaturii regale, realizat n 1938. Asa cum s-a remarcat si de alti istorici, atunci, n
februarie 1938, lupta nu s-a dat ntre democratie si dictatura regal, ci ntre dictatura
regal si totalitarismul legionar. Este nc un semn de ct de fragil era democratia
romneasc interbelic.
In acest context politic - intern si extern - rolul Serviciului de Informatii nu putea s
sporeasc. Sfidrile si amenintrile venite la adresa securittii si integrittii statului erau
prea multe si prea grave, pentru ca el, statul, s nu reactioneze cu vigoare, s nu se apere
prin toate mijloacele, si Serviciul de Informatii era - sau trebuia s devin unul dintre
cela mai eficiente.
Un interes superior national s-a ntlnit cu un om inteligent, abil si hotrt Mihail
Moruzov. Decis s serveasc si tara, si autoritatea care o cr-muia, si propria carier,
nzestrat cu calittile " ce se cer n aceast a doua, n ordinea celor mai vechi meserii
din lume (prima fiind prostitutia!), Mihail Moruzov a stiut s-si conduc barca pe apele
agitate ale vietii politice romnesti si ale situatiei internationale.
Intr-o situatie ca a lui fi n conditiile de atunci, att din tar ct si din afara hotarelor ei,
Mihail Moruzov, dac voia s nainteze n carier si s se mentin, apoi, ca unul dintre
diriguitorii din culise a jocului politic, trebuia s accepte compromisurile, jocurile duble
etc. De la Machiavelli ncoace, toat lumea stie c politica si morala sunt planuri diferite
si oricte deziderate de fuziune a lor s-ar formula, ele vor rmne ntotdeauna separate,
O dat recunoscut aceast realitate, nu nseamn c omului politic i se poate ierta orice
si c el este liber s se foloseasc de orice mijloc pentru a ajunge la obiectivele, sale,
orict de nobile i-arfi intentiile. Societatea democratic - si, cel putin n principiu, cea
romneasc apartinea acestei categorii - are un sistem de valori ce se cer respectate si
numai n cadrul fixat de ele, se poate desfsura jocul politic.
Mihail Moruzov nu pare a fi fost prea mult preocupat s respecte aceste valori, dar, putini
au fost cei care, n activitatea politic, si-au fcut un principiu din a nu trece dincolo de
limita ngduit de valorile democratice. Oportunism, labilitate n convingeri, acceptarea
compromisului s e ntlnesc mereu n lumea politic romneasc.
Un exemplu cel al lui Mircea Eliade - este concludent. Simpatiile sale legionare nu pot
fi tgduite si ele explic, internarea sa n lagrul de la Miercurea duc, n 1938, de ctre
Armnd Clinescu. Cunoscut ca intelectual de valoare, el a fost eliberat -fr a i se cere o
declaratie de desolidarizare de Garda de Fier - si, pentru a fi separat de miscarea
legionar, trimis ca atasat la Legatia romn din Marea Britanie. n memoriile lui
Dumitru Danielopol, reprezentantul Bncii Nationale a Romniei la Londra, se gsesc
date lmuritoare si despre Mircea Eliade si despre capacitatea lui Mihail Moruzov de a-si
recruta colaboratorii. Marele scriitor le spunea celor de la Legatie dup venirea
legionarilor la putere n septembrie 1940 - c el era una din luminile cluzitoare ale
acestei miscri si c a avut de suferit din aceast cauz rigorile lagrului de concentrare ".
Aceasta nu l-a mpiedicat, ca, la plecarea spre Londra, s dea curs unei invitatii de a se
prezenta la serviciul lui Moruzov ", unde a fost ntrebat de un colonel dac accept s
colaboreze cu acest serviciu, misiunea sa fiind aceea de a informa despre activittile
comuniste din Marea Britanie Eliade mi-a explicat c era greu s refuze "- relateaz

Danielopol. Viitorul istoric al religiilor care se astepta, n toamna lui 1940, s primeasc o
functie important (chiar ministru, credea sotia lui!) de la camarazii din Garda de fier, nu
ezitase s colaboreze cu serviciul lui Mihail Moruzov, omul regelui Caro/ al ll-lea,
adversarul de moarte al Legiunii!
Moruzov nsusi a tinut mai multe fiare n foc pentru a se servi de cel potrivit la momentul
oportun. I se potriveste si lui remarca att de su- gestiv a colonelului Erwin Lahousen
care spunea c este sigur c amiralul Canaris fcea un joc dublu, dar nu stie unde sfrsea
primul si unde ncepea cel de al doilea!
Dar, la urma urmei, aceasta este o performant n domeniul serviciilor secrete si ea
trebuie trecut la activul profesionist al lui Mihai Moruzov.
Documentele publicate n volumul de fat pun n lumin amploarea si rigoarea activittii
SSI, capacitatea sa de a observa, analiza si desprinde esentialul din cele constatate. Ne
aflm n fata unui profesionalism de bun calitate.
n celebra sa lucrare Arhipelagul Gulag", Soljenitn relateaz c a ntlnit un fost agent
secret romn - care s-a prezentat drept locotenentul Vladimirescusustinnd c a fost
pregtit de la vrsta de sase ani pentru viitoarea sa activitate de membru al serviciului de
informatii al armatei! Performantele obtinute de acesta -printre altele ar fi distrus ntr-un
depozit 2.000 de parasute, una la fiecare 15 secunde -, dar mai ales, siguranta, nepsarea
si fermitatea personajului l-au impresionat profund pe marele scriitor rus. Un adevrat
James Bond romn sau un simplu fanfaron, gata s se mpuneze cu isprvi
nemaipomenite pn si n lumea de infern a Gulagului? Cred c numai dl Cristian
Troncot va putea, ntr-o zi, s ne lmureasc si n acest nclcit episod.
Ultimul volum al d-lui Cristian Troncot este mrturia pasiunii, a identificrii autorului
cu meseria de istoric creia Marc Bloch, marele medievist francez, i-a nchinat o
apologie. Volumul este, n acelasi timp, o nou si foarte solid contributie la istoria
serviciilor secrete romnesti si, prin multimea si varietatea ramificatiilor acestor servicii,
si la istoria contemporan a Romn iei. Cercettorii autohtoni si strini gsesc n paginile
ce urmeaz o min de informatii valoroase, multumit crora, ei pot cunoaste acum mai
profund perioada interbelic si cea de nceput al celui de-al doilea rzboi mondial.
Am ncheiat citirea acestui volum cu un singur regret: acela de a nu mai putea fi studentul
d-lui Cristian Troncot.
Membru corespondent al Academiei Romne Dr. Florin CONSTANTINII!
INTRODUCERE
Istoria serviciilor secrete e plin de momente de tensiune si dramatism, de succese si de
amare nfrngeri. si unele si celelalte sunt trecute -tot n contul oamenilor, care s-au
ncumetat s poarte povara unor grele misiuni, cu constiinta c-si slujesc tara.
Istoriografia romn a nregistrat - att nainte, ct si dup decembrie 1989 lucrri
referitoare la momente, perioade sau personaje si chiar personalitti din istoria serviciilor
secrete de informatii romnesti, precum si studii, articole si culegeri de documente. Cu
toate acestea, o lucrare de sintez pe aceast tem, elaborat dup criterii, metodologii si
exigente stiintifice, rmne, si pe mai departe, un deziderat, si aceasta din mai multe
motive.
n primul rnd, s-a pus si se va pune permanent problema accesului la surse. Documentele
de arhiv - si am n vedere arhivele secrete - au propria istorie. Conservarea, prelucrarea
si gestionarea lor se face dup alte reguli dect cele din arhivele istorice obisnuite, au un

regim special de acces, termene mult mai lungi n care se interzice publicarea lor si, nu n
ultimul rnd, au constituit de-a lungul timpului obiectul unor distrugeri succesive din
varii motive. Chiar documente importante, cum sunt, spre exemplu, sintezele informative,
cu caracter si circuit special, referitoare la fapte, evenimente sau cazuri deosebite, ce nu
trebuiau cunoscute dect de anumiti factori de putere din stat, aveau pe prima fil, lng
antet, mentiunea expres de a fi distruse imediat dup consultare. Ne scap sau, n orice
caz, e greu de explicat, n actuala faz a cercetrii, motivele pentru care unele din aceste
documente s-au pstrat totusi. E adevrat, astfel de documente constituie o raritate, fapt
pentru care descoperirea lor reprezint un adevrat trofeu pentru cercettorul care, cu
minutie si perseverent, studiaz printre rafturile de arhiv prfuite, unele chiar uitate sau
insuficient evidentiate prin sistemul de nregistrare al cataloagelor.
11
Pe de alt parte, se pune problema criteriilor de abordare. Istoria serviciilor secrete de
informatii romnesti, ca de altfel a oricror institutii de acest gen, poate fi tratat din mai
multe perspective: cronologic; a evolutiei structurilor ce compun o comunitate
informativa; a cadrului legislativ, conceptual sau tehnico-metodologic; a cazuisticii
semnificative; a metodelor, mijloacelor si procedeelor specifice ntrebuintate. La fel de
interesante, n sensul formulrii unor concluzii relevante, se dovedesc si analizele
fluxurilor informationale obtinute de serviciile secrete de informatii si difuzate factorilor
de decizie din stat - mai ales n momentele de criz sau n situatii limit - pentru
fundamentarea strategiei si politicii de aprare n materie de sigurant national.
Sugestive si pline de continut sunt si studiile care urmresc s reliefeze n ce msur
mobilul deciziei politico-diplomatice si militare a tinut cont de informatiile furnizate de
serviciile secrete sau consecintele solutiilor adoptate. Prin urmare, analizele pot pune
problema eficientei unor astfel de structuri si stabilirii rolului si locului lor n ansamblul
institutiilor statului modern, ntr-un anumit context istoric.
Un demers analitic ambitios si poate propune, ca obiect, toate aceste aspecte la un loc, la
care trebuie s adauge si o ncadrare istoric, absolut necesar pentru evidentierea
surselor de pericol interne si externe, ce determin n fond ratiunea existentei si activittii
structurilor informative secrete cu rol de prevenire, nlturare si contracarare a oricror
fapte, actiuni si fenomene, ce pot aduce atingere sistemului imunitar al statului.
si n abordarea activittii sefilor serviciilor secrete sau a oamenilor din preajma lor
e nevoie de obiectivitate, echilibru si mult cumptare. Pentru un asemenea demers, nu o
dat, s-a dovedit c studiul atent al documentelor de arhiv, coroborat cu lucrrile
memorialistice si chiar cu afirmatiile notate n cadrul dialogului purtat cu cei rmasi n
viat, care s-au aflat n mijlocul evenimentelor ori n imediata lor apropiere, pot demonta
legendele create n jurul unor sefi ai serviciilor secrete. si pentru ca monstri sacri" ai
spionajului si contraspionajului s redevin oameni adevrati n constiinta posterittii,
analiza unor astfel de personalitti trebuie fcut cu mult atentie, ca nu cumva s se
creeze n jurul lor o alt mitologie.
Am subliniat toate acestea pentru c ele au constituit esenta ideilor si principiilor care mau cluzit permanent n studiul si eforturile de reconstituire a unor momente, cazuri si
personaje din istoria serviciilor secrete de informatii romnesti, n epoca contemporan.
12
n ultimii ani, am reusit s public o serie de rezultate ale acestor cercetri si s adun n
urma lor o adevrat colectie de documente. Recitindu-le, mi-am dat seama c pot fi

reunite ntr-un tom, n ciuda modalittilor diferite de tratare.

Volumul este dedicat lui Mihail Moruzov si Serviciului Secret de informatii al armatei
romne pe care 1-a fondat, organizat si condus din 1924 si pn la nceputul lunii
septembrie 1940. Alturi de Moruzov apar si ctiva din principalii si colaboratori, fie
prin actiunile informative ntreprinse, fie n calitate de memorialisti, printre care maiorul
Constantin Gh. lonescu Micandru, locotenent-colonelul Gheorghe Petrescu, Niky
stefnescu, Gheorghe Cristescu, stefan Enescu si altii.
Documentele din anex acoper dou perioade distincte. Mai nti, intervalul 1917-1919,
cnd Mihail Moruzov a activat ca sef al echipei de sigurant din Delta Dunrii, n timpul
rzboiului de ntregire, si apoi perioada 1934-1940, pn la arestarea sefului Serviciului
Secret.
Rstimpul cuprins ntre 1924-1928 nu este acoperit documentar, ntruct, asa cum rezult
dintr-un proces verbal pstrat n Arhiva Ministerului Aprrii Nationale, documentele
Serviciului Secret si ale Sectiei a 11-a din Marele Stat Major, elaborate n acea perioad,
au fost distruse n totalitate n timpul bombardamentelor de la sfrsitul lunii august 1944.
Nu excludem posibilitatea existentei unor dubluri, rspndite prin alte unitti arhivistice,
cu o tematic diferit, dar n stadiul actual al cercetrii nu au fost depistate.
De asemenea, nu am gsit pn acum explicatia lipsei de documente ale Serviciului
Secret pentru perioada 1929-1933. Exceptie face Memoriul" ntocmit de Mihail
Moruzov la 9 martie 1930, referitor la situatia din Basarabia, document gsit cu totul
ntmpltor n biblioteca Arhivei Serviciului Romn de Informatii (doc. nr. 1). Ceea ce
este interesant, documentul poart semntura olograf - cu cerneal neagr - a lui Mihail
Moruzov. Pe fiecare fil este aplicat o stampil cu inscriptia Biblioteca Academiei
RPR", iar pe prima fil este inserat cota 4/311. Cu toate eforturile fcute, nu am reusit s
gsesc cine si cnd 1-a clasat n Biblioteca Academiei, n ce mprejurri si-a schimbat
locul de pstrare. Misterul ne duce involuntar cu gndul la perioada proletcultismului,
spre anii republicii populare", cnd cenzorii Securittii si propagandistii PCR vnau
crti si documente din biblioteci si arhive, care, prin continutul lor, compromiteau
imaginea comunismului si a URSS. Oricum, faptul c acest document nu a
13
fost distrus si probabil c nu e singurul exemplu demonstreaz, dac mai nclzeste
pe cineva, c cerberii bolsevismului romnesc au avut si limite n pornirile lor
revolutionare".
Memoriul lui Mihail Moruzov despre situatia Basarabiei din 1930 este, fr nici un fel de
exagerare, captivant, fapt pentru care nu rezist tentatiei de a sugera cititorilor s nceap
lectura chiar cu acest document. Ni se dezvluie, nainte de toate, tragedia Basarabiei,
partea de responsabilitate ce revine autorittilor centrale si teritoriale romnesti din epoc
- n fata altora din exterior - pentru situatia si destinul unui strvechi teritoriu romnesc.
Se poate ntelege si mai lesne obsesia opiniei publice romnesti, starea ei de spirit, fat de
pericolul comunist, n direct conexiune cu posibilitatea parc implacabil prin imobilism
a pierderii Basarabiei n situatia unei agresiuni sovietice. Documentul reliefeaz, prin
continut, varietatea mijloacelor folosite pentru investigatie si procurarea informatiilor de
documentare, precum si capacitatea de analiz-sintez a lui Mihail'Moruzov si probabil a
principalilor, si colaboratori din Serviciul Secret. Ne ntrebm cu ndrepttire, la ce au
folosit astfel de informri cu caracter preventiv, dac n urmtorul deceniu situatia pare c
nu s-a schimbat? Interogatia noastr are n vedere continutul notei din 15 februarie 1940

prin care Serviciul Secret aducea la cunostinta autorittilor centrale despre impactul
curentului comunist n rndurile maselor de trani, printre care se rspndea tot mai
intens zvonul c Basarabia urma s fie ocupat de trupele sovietice, iar multi conationali
ncepuser deja s-si vnd pmnturile, n vreme ce minoritarii etnici deveneau si mai
activi . Un alt exemplu edificator ni-1 ofer nota din 7 martie 1940 prin care Serviciul
Secret dovedea c era bine informat despre activitatea Societtii Basarabehilor", care
nfiintase, cu ajutorul agentilor trimisi de Moscova, alte patra centre de propagand n
S.U.A. (la New York, Chicago, Sn Francisco si Saint Louis) . Obiectivul acestei societti
era de a pregti din timp opinia public international pentru eventualitatea unui atac
sovietic contra Romniei si eliberarea" Basarabiei.
ntr-un asemenea context, strdaniile Serviciului Secret romn nu mai trebuiau
concentrate spre identificarea factorului de risc cel mai
1 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (n continuare se va cita sigla Arh. M.A.E.),
fond 71 Romnia, voi. 63., f. 300-3005.
2 Ibidem, f. 544-545.
14
periculos pentru integritatea si suveranitatea national, ntruct el era perceptibil si prea
evident pentru toat lumea. Eforturile au fost directionale spre combinatiile de culise cu
scopul de a racorda interesele romnesti la oricare dintre marile puteri cu exceptia
URSS dispuse si interesate n a ne garanta granitele nationale. Pentru prevenirea
materializrii pericolului reprezentat de bolsevism, cu toate consecintele ce decurgeau
pentru societatea romneasc, Serviciul Secret condus de Mihail Moruzov s-a ncumetat
s bat la portile unor nalte cancelarii politico-diplomatice si militare de la Berlin, Roma,
Paris, Londra dar si de la Praga si Varsovia, pentru a analiza situatia la fata locului, a face
schimb de informatii si de a gsi solutii pentru salvarea situatiei de izolare n care se afla
Romnia. Eforturile au avut succes pn la un anumit punct. Dar lipsa consensului
fortelor politice, situatie acutizat si de nehotrrea unei politici externe clare, a fcut ca
tot ceea ce se cldise pn atunci cu riscuri, sacrificii si compromisuri s se prbuseasc
rapid precum un castel de nisip.
Dac marele pericol de Ia Est nu a putut fi neutralizat, n vara anului 1940, asta nu
nseamn c istoria nvinsilor, n cazul nostru a Serviciului Secret, nu este interesant.
Orice bilant, rezultat n urma unui demers analitic, formuleaz teza cu care e greu s
nu fim de acord potrivit creia, mai tot timpul, n momentele de criz si situatii limit,
serviciile noastre secrete de informatii au gustat din cupa amar a nfrngerii, si nu
ntotdeauna din vina lor, pentru c informatiile de valoare au difuzat, deci si-au justificat
ratiunea de a fi. Vae victis?". Poate! Dar tocmai de aceea e bine s studiem cu mai mult
atentie trecutul pentru a-1 ntelege si a nu-i mai repeta, pe ct posibil, greselile.
Din aceast perspectiv, experienta Moruzov" si a Serviciului Secret de informatii
devine instructiv, cel putin din dou puncte de vedere. Pe de o parte, avem de-a face cu
un serviciu secret de informatii bine conceput, structurat si directionat, care n ctiva ani a
reusit chiar s devin eficient n ce priveste forta" informatiei, adic procurarea,
verificarea si prelucrarea materialului informativ de interes, pe baza cruia se puteau
fundamenta strategiile de aprare si promovare a interesului national. Toate realizrile
incontestabile, ce apartin lui Mihail Moruzov - pentru c au existat si din acestea - s-au
datorat lurii n consideratie a experientei trecutului n materie de informatii. El s-a
inspirat din ceea ce era mai nou pe plan european, inclusiv din modelul intelligence-u\ui

britanic - dup cum singur a tinut s preci15

zeze de la care a luat si adaptat att ct s-a potrivit conditiilor si particularittilor
societtii romnesti.
Pe de alt parte, avem derulat fenomenul de sustragere treptat a lui Mihail Moruzov si a
serviciului pe care 1-a condus de Ia activittile pur informative si contrainformative, asa
cum le definise n Raportul din 1934 si bascularea spre domeniul politic3. Cum s-a ajuns
la o astfel de situate se cere desigur explicat. Apreciem c realizrile din perioada de
nceput, bazate pe ncrederea si sprijinul factorilor de conducere poli-tico-militar, 1-au
fcut pe Moruzov s perceap n mod eronat - afirmatia o putem face astzi - c i se poate
ngdui orice, inclusiv s se amestece n viata particular a oamenilor, fie personalitti ale
clasei politice, fie cetteni de rnd. Asa a ajuns, cu timpul, s acumuleze o impresionant
cantitate de documente si dosare compromittoare despre toti cei ce se situau pe o pozitie
incomod Palatului.
Foarte posibil ca unele complicitti ale lui Moruzov, la intrigile suveranului, s fi fost la
originea multora din ruttile care s-au petrecut n viata politic romneasc. Fire extrem
de ambitioas si orgolioas, si cu o ncredere nemsurat n calittile sale, Mihail
Moruzov a cutat desigur s profite de ambitiile lui Carol al II-lea pentru a-si satisface
propriile interese. Au toate acestea vreo legtur cu discretia dezarmant a memorialisticii
lsate de Carol al II-lea fat de persoana sefului Serviciului Secret? De data aceasta nu ne
vom grbi cu aprecierile n capitolul introductiv. Studiile si documentele prezentului
volum sugereaz unele rspunsuri posibile, dar de asa natur nct rezerv si cititorului
plcerea de a-si formula propriile opinii. Aceiasi rezerv are n vedere si posibile surprize
arhivistice.
O alt problem ar trebui abordat teoretic si documentar. Este vorba despre influenta pe
care Mihail Moruzov ar fi avut-o asupra regelui Carol al II-lea, asa dup cum au insistat
unii memorialisti, ndeosebi cei legionari. S rezolvm, mai nti, aspectele de ordin
teoretic, asa cum rezulta din experienta de pn acum a serviciilor secrete. Problema este,
desigur, mult mai complex, noi vom ncerca doar s-o schitm.
sefii serviciilor secrete de informatii, prin contactul permanent cu factorul decizional,
deopotriv cu cercurile politico-diplomatice si miliare, ca si prin agentii selectati din toate
locurile si mediile de interes, pot
3 Vezi Regulamentul de organizare si functionare a Serviciului Secret, Arhiva Serviciului
Romn de Informatii (n continuare se va cita sigla Arh. S.R.I.), fond d", dosar nr. 8371,
f. 19-22.
16
deveni cu timpul si n prea multe cazuri au devenit prin aceste preocupri - persoane
influente n stat. Unii si-au cstigat pozitia prin propriile merite si realizri profesionale,
altii folosindu-se din plin de informatiile de care au dispus. Gradul de influent, pe care
seful unui serviciu secret de informatii l poate exercita asupra factorilor de decizie, tine
ns de regimul politic, n statele totalitare, acolo unde exist o structur informativ
extrem de centralizat si cu rol preponderent de politie politic, puterea, acumulat, n
timp, de cel aflat n fruntea institutiei, este prea putin stnjenit de legi si exuberant.
Lavrentie Beria, la sovietici, Gabor Peter la unguri, Alexandru Drghici, Ia romni, sunt
doar trei exemple dintr-o suit mult prea numeroas pentru a mai fi invocat. In schimb,
n statele cu o democratie traditional, exist de regul o comunitate informativ,

compus din mai multe structuri specializate, fiecare ntr-un anumit domeniu. Influenta
pe care o pot exercita sefii unor astfel de institutii ale regimurilor democratice este mult
limitat de cadrul legislativ. Totusi, istoria dovedeste ca si n situatia unei comunitti
informative, unul dintre servicii joac de obicei rolul de primus inter pares". Raporturile
de colaborare si cooperare n plan informativ putndu-se transforma, n anumite
circumstante, chiar n forme de control sau subordonare. Din atari situatii, a rezultat si
necesitatea crerii unor sisteme de supraveghere asupra activittii serviciilor de
informatii, fie din partea executivului, fie din cea a puterii legislative ori chiar a societtii
civile, prevzute n cadru legislativ, n situatia lui Mihail Moruzov, se poate spune c
acesta a condus Serviciul Secret, n perioada 1924-1938, n conditiile existentei unui
sistem democratic - cu toate limitele epocii , iar n urmtorul interval, l O februarie
1938-5 septembrie 1940, n contextul unui regim politic autoritar, respectiv dictatura
regelui Carol al II-lea. Cu toate acestea, comunitatea informativ romneasc (Serviciul
Secret, Corpul Detectivilor din Sigurant, Sectia a Il-a din M.St.M., Structura informativ
a Jandarmeriei, Serviciul Special de informatii al C.F.R.) a rmas aceeasi, att nainte, ct
si dup instaurarea dictaturii regale. Avnd n vedere experienta lui Moruzov si unele
reusite care 1-au satisfcut pe regele Carol al II-lea (cazul cel mai elocvent l constituie
dejucarea Complotului Precup", prin care s-a prevenit svrsirea unei lovituri de stat
pus la cale de un grup de militari sau schimbul de informatii cu structuri similare din
epoc), putem spune c Serviciul Secret si-a cstigat rolul de solist n cadrul comunittii
informative romnesti. Chiar si n situatia n care nu suntem de acord cu
17
seriozitatea Complotului Precup", va trebui s recunoastem c Mihail Moruzov a
premeditat o astfel de lovitur", al crui efect asupra suveranului si a opiniei publice era
acelasi, adic consolidarea propriei pozitii si a serviciului pe care 1-a condus.
Singurul document, prin care se poate proba, deocamdat, influenta, dar si oportunismul
lui Mihail Moruzov fat de regele Carol al II-lea, este Raportul ntocmit la 7 februarie
1938, prin care propune instaurarea temporar a unui regim autoritar, n scopul de a se
nsntosi prin msuri energice puterea moral a trii si spiritul de disciplin al fiilor ei".
Desigur c acest document venea n ntmpinarea aspiratiilor regelui Carol al Il-lea, dar
nu mai putin adevrat este si faptul c Mihail Moruzov a stiut s procedeze de asa
manier nct s implice si vrfurile armatei n svrsirea acrului politic de instaurare a
regimului autoritar. Documentul are, pe prima fil, ordinele rezolutive si semnturile
olografe ale sefului M.StM., generalul stefanlonescu, si a ministrului Aprrii Nationale,
generalul Ion Antonescu, ceea ce dezvluie o anumit abilitate din partea sefului
Serviciului Secretai a sti s acopere unele luri de pozitie importante, prin care si-a
consolidat rangul de nalt demnitar al starului.
Celelalte documente, si avem n vedere rapoartele despre rezultatele misiunilor
informative ale locotenent-colonelului Gheorghe Petrescu din primvara anului 1940, n
diferite capitale europene (doc. nr. 5-6), ntlnirile directe ntre Moruzov si amiralul
Canaris (doc. nr. 10,11,14, 26) sau vizitele ntreprinse n Germania, Franta si Anglia (doc.
nr.16), ori ntlnirile cu diferiti emisari ai Abwehr-ului sau cu Killinger si alti diplomati
germani etc., ne dezvluie prin continutul lor o informatie obiectiv si rece, menit a
surprinde si analiza realitatea, fr a sugera factorilor constitutionali de decizie orientarea
spre anumite directii politice. O astfel de interpretare este sustinut si de expresia utilizat
n Sinteza informativ privind expansiunea Germaniei n Sud-Estul Europei, din 5

ianuarie 1939 (doc. nr. 4), conform creia rolul Serviciului Secret era de a preveni orice
eventualitate de surprindere si de a da alarma la timp pentru ca celelalte foruri de
rspundere din stat - prevenite si n deplin cunostint de cauza - s avizeze la cele mai
eficace mijloace si s aduc aportul lor salvator fat de eventualittile ce se ntrevd".
Iat, deci, documente bine articulate, produse ale unui serviciu secret condus cu
competent, echidistant si constient de responsabilittile ce-i revin.
Pentru toate calittile si reusitele sale, Mihail Moruzov a fost, probabil, ocrotit de Palat.
Cnd s-a vzut ns abandonat, singurul lu18
cru pe care-1 putea face era s distrug documentele arhivei Serviciului Secret, adic o
mare parte din rezultatele muncii sale. Asa s-ar putea explica si faptul c de la si despre
Mihail Moruzov au rmas putine si disparate documente. Uciderea sa, nainte de
finalizarea anchetei, la care a fost supus dup arestarea din 6 septembrie 1940 - sau poate
tocmai pentru c principalii si adversari, ajunsi la putere (Ion Antonescu si Horia Sima),
se temeau fie de ceea ce putea s declare, fie c procesul se prelungea fr ca Moruzov s
ajung a rspunde n fata Justitiei - a mpiedicat elaborarea si strngerea unor documente
despre adevrata fat a Serviciului Secret.
Desigur c Mihail Moruzov nu constituie o exceptie. Exemple, att pozitive, ct si
negative, se pot gsi din plin si n alte prti ori n alte timpuri. Numai c, pentru noi,
Moruzov nu este un oarecare, ci ntemeietorul Serviciului Secret de informatii romn
modern. Vreau s spun c dup cum a fost asezat piatra de temelie, tot asa s-a ridicat
edificiul si s-au format deprinderile mestesugului. Unele modificri de fatad sau
retusuri, cu valoare estetic, se produc, fr ndoial, n functie de mod, timpuri si
mentalitti. Stlpul de rezistent e cel care conteaz. El este creatorul spiritului de
continuitate si al responsabilittii unui trecut constient asumat.
La fel ca si n cazul lui Eugen Cristescu, lipsa documentelor de arhiv si mai ales a unor
conditii normale de efectuare a cercetrii istorice - fenomen ce s-a prelungit aproape cinci
decenii - a fcut posibil aparitia unor legende, care mai de care mai fanteziste si
contradictorii, despre viata si activitatea lui Mihail Moruzov, ori fat de implicarea lui n
diferite evenimente. S recunoastem c ele au fost alimentate din plin de judectile
subiective, datorate interesului si conjuncturii celor care 1-au cunoscut pe Moruzov ct de
ct si att ct se putea vedea din cealalt parte a baricadei ori prin crpturile usilor
ntredeschise ale cabinetelor ministeriale.
Spre deosebire ns de Eugen Cristescu - un om mult mai calculat si precaut, dispus s-si
acopere orice actiune special prin legi si documente -, care a apucat s-si scrie
memoriile chiar si n conditii de detentie, Mihail Moruzov a czut fulgertor, victima
propriilor lui combinatii, sfrsindu-si viata ntr-un asasinat, n celula nr. l de la
nchisoarea Jilava. A dus cu el n mormnt tainele unui mestesug pe care unii l ridic,
nu fr temei, la rangul de art" a informatiilor -pentru care, alturi de talent, principii si
moral, mai e nevoie si de
19
mult experient. Va trebui s recunoastem c reconstituirea istoric n astfel de cazuri
devine o adevrat aventur.
Ce poate face un istoric preocupat pn la patim de o asemenea problematic? Mi-am
pus de nenumrate ori aceast ntrebare si am ajuns mereu Ia acelasi rspuns. Nu poate
face dect putin mai mult fat de predecesorii si n a edita n conditii de bun calitate si a

introduce n circuitul cercetrii stiintifice documente inedite sau de a elabora studii pe

baza lor. si aceasta cu toat responsabilitatea si riscurile ce decurg dintr-o astfel de
initiativ, depsind orice obstacol, mai ales atunci cnd este vorba despre cunoasterea
mecanismelor de functionare a regimurilor totalitare, tem ce ne macin si astzi
existenta pn la obsesie. Fr vointa de a cunoaste, nu se poate schimba o asemenea
stare de spirit. Mai mult, nu se poate vorbi de un progres istoriografie fr transparent,
adic publicarea periodic a rezultatelor cercetrii si a documentelor valoroase
identificate.
Exist, desigur, si o conditie sine qua non: buna credint si solicitudinea, att din partea
celor interesati n cercetare, ct si din cea a administratorilor sau a acelora, care detin
cheile depozitelor de arhiv. M refer la arhivele noastre secrete, prea mult mputinate
de-a lungul timpului din cauza distrugerilor succesive, ceea ce face ca cercetarea s
devin uneori o adevrat arheologie arhivistic. Este exact ce trebuie s nteleag si acei
functionari de arhiv, care de regul fac legea, pentru a facilita munca de cercetare si
cunoastere.
Ajunsi aici, trebuie s mrturisesc cu sinceritate c m aflu pe baricada celor ce
consider, si nu fr temei, c meditatiile si evalurile istoriografice nu trebuie s ntrzie
pentru c cineva doreste s monopolizeze astfel de documente fie din obscure interese
conjuncturale, fie invocnd pretexte sau justificri tehniciste. La drept vorbind, prin astfel
de practici, se ascunde n realitate subiectivismul, ori n cel mai nefericit caz se
cocoloseste o mare doz de invidie si neputint, n ce m priveste, m-am strduit s
depsesc toate aceste obstacole, iar atunci cnd mi-au iesit n cale, le-am considerat mici
rutti si, nedn-du-le prea mare important, am mers mai departe.
Dac, prin acest volum, am reusit, pe lng un firesc obiectiv didactic s aduc si acel plus
de informatie, care s fie luat n seam de analizele si evalurile istorice, atunci nu-mi
rmne dect satisfactia datoriei mplinite, n sens contrar, voi rmne doar cu nostalgia
unor bune intentii
20
DATE DESPRE BIOGRAFIA sl PERSONALITATEA LUI MIHAIL MORUZOV
stiind s se strecoare prin toate usile, atent, gata s-si introduc antene peste tot, a
devenit indispensabil celor ce voiau ,s f tie tot, fr eforturi. Romanul dispretuieste
spionajul. Moruzov nu 1-a dispretuit. El se stia dispretuit, dar si temut. si-a jucat cartea
pn la urm cu pasiune. A ntrevzut finalul? Cred c da. Unele fonduri gsite n
strintate ar sprijini supozitia. "
(Colonel OCTAV VOROBCHIEVICI)
n atentia posterittii
Mihail Moruzov este un personaj despre care s-a vorbit - si nainte de 19894, dar si dup5
- mult mai mult dect despre succesorul su Eugen Cristescu sau Traian Borcescu ori
Gheorghe lonescu Micandru. Evident, prin anvergur si rezultate, i-a depsit pe toti
ceilalti. El rmne si astzi nc cel mai bun om de informatii din cti a avut aceast tar.
Dar si cel mai enigmatic. Mihail Moruzov a lsat putine documente scrise. Cte au fost
au avut o soart tragic, multe fiind distruse n septembrie 1940, cu ocazia arestrii lui, si
n 1944 (de exemplu n bombardamentul de la Turnu Severin, din septembrie), cnd a ars
cea mai mare parte a arhivei SSI din perioada 1924-19286.
nainte de 1989, n ciuda limitelor ideologice binecunoscute (si a comodittii celor ce au
avut acces n arhivele ferecate, multumiti s

4 C. Neagu, D. Marinescu, R. Georgescu, Fapte din umbr, voi. II, Editura politic,
Bucuresti, 1977, p. 176 si urm.; Ion Bodumescu, Ion Rusu-sirianu, Descifrarea unei
istorii necunoscute, Editura Militar, Bucuresti, 1975, voi. III, p. 12 si urm.; Horia
Brestoiu, Actiuni secrete n Romnia, Editura stiintific, Bucuresti, 1973.
5 Paul stefanescu, Istoria serviciilor secrete romnesti, Editura Divers-Pres, Bucuresti,
1994, p. 69-149; Alina lonescu, Formalitatea a devenit asasinat, n Bucuresti-Match", nr.
1/1994; Vasiie Bobocescu, Momente din istoria Ministerului de Interne, voi. l, 18211944, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1996, p. 313-336; Magazin istoric", nr.
4/1995, p. 62-64, 93.
6 Arhiva Ministerului Aprrii Nationale (n continuare se va cita sigla Arh. M.Ap.N.),
fond Microfilme, r. P II c. 415.
21
culeag un citat dintr-un document sau dou), numele lui Moruzov a aprut si n lucrrile
destinate marelui public, nu numai n cele de uz profesional, pentru lucrtorii din
Securitate. Dup 1989, revista Magazin istoric" i-a consacrat un portret realizat de un
fost salariat al SSI, Nicusor D. Stnescu . In publicatia Strict Secret", Ion Pavalescu a
publicat cercetrile sale, pe baza mrturiilor lsate de Veniamin, nepotul lui Mihail
Moruzov, strnse apoi ntr-un volum .
S-au mai publicat documente despre Moruzov si n alte gazete, servite de cei ce le
pescuiser" nainte de 1989 n acelasi ambalaj din lucrrile profesionale"9.
Televiziunea Romn i-a consacrat primul episod al serialului Jocuri periculoase",
realizat de regizorul George Borcescu. Au fost publicate sau republicate lucrri
memorialistice, n care personalitatea lui Mihail Moruzov ocup spatii importante .
Autorii strini, care s-au ocupat de evolutia societtii romnesti, n perioada
premergtoare si n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, au tinut cont, n lucrrile lor,
de actiunile importante initiate si conduse de Mihail Moruzov si Serviciul Secret romn,
precum si de rolul si locul acestora n angrenajul puterii politice11.
Este firesc deci s ne punem ntrebarea: se mai pot spune lucruri necunoscute despre cel
care a fost seful Serviciului de infor7 N.D. Stnescu, 1930-1940. ntmplri si oameni din Serviciul Secret (fragmente de
memorii editate de Marian stefan si GheorgheNeacsu n Magazin istoric", s.n. ianuarieiunie 1991.
8 Veniamin Moruzov, Moruzov despre Moruzov, n Strict-Secret", an II, nr. 35/1990 si
urm; Ion Pavelescu, Enigma Moruzov, Cel mai mare spion din istoria Romniei, Editura
Gaudeamus, Iasi, 1993.
9 Vezi Vasile Bobocescu, Mihail Moruzov un as al serviciilor secrete, n: SpionajContraspionaj", nr. 13/1991; Idem, seful serviciului secret de informatii romn, Minai
Moruzov, despre Pactul secret Germano-Sovietic, n Est-Vest", sept. 1991, p. 2.
10 Eugen Cristescu, Organizarea si activitatea Serviciului Special de Informatii, n:
Cristian Troncot, Eugen Cristescu asul serviciilor secrete romnesti, Memorii 19161944, Editura Roza Vnturilor, Bucuresti, 1995, passim.; Mihail Sturdza, Romnia si
sfrsitul Europei. Amintiri din (ara pierdut, Fronde Aba-Iulia, Paris, 1994 passirn.;
Horia Sima, Era liberttii. Statul national legionar, voi. II, Editura Miscrii Legionare,
Madrid, 1986, passim; Constantin Maimuca, Memorii, n Lumea-Magazin", 3-6/1995.
'' Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol al II-lea si Maresalul Antonescu, Editura
Humanitas, Bucuresti, 1993, passim; Larry L. Watts, O Casandr a Romniei. Ion

Antonescu si lupta pentru reform 1918-1941, Editura Fundatiei Culturale Romne,

Bucuresti, 1993, p. 243 si urm.
22
matii si sigurant al Dobrogei, n Perioada 1917 1919, si, apoi, seful Serviciului Secret
de informatii al armatei romne, n perioada 1924 1940? Rspunsul este categoric da,
si vom cuta s l argumentm n cele ce urmeaz. Vom evoca tocmai faptele de noutate,
punctnd doar acolo unde este strict nevoie, pentru cursivitatea prezentrii, elementele
deja cunoscute.
n legtur cu originea sa etnic, nsusi numele de Moruzov sugereaz o descendent
slav. Memorialistul legionar stefan Pala-ghit l considera pe Mihail Moruzov un
strin"12. La rndul sau, Mihail Sturdza, cel care a ndeplinit functia de ministru de
externe n guvernul din perioada statului national-legionar, spunea despre Moruzov c
avea origini dubioase", c a fost comisar sovietic din Harkov", care se refugiase n
Romnia dup 1920" si c era un venetic" pus de Carol al 11-lea n postul cel mai de
ncredere din toat administratia noastr civil si militar13. Ultimul comandant al
Miscrii Legionare, Horia Sima, face si el aluzie la originea lui Moruzov n felul urmtor,
fata lui ltreat aproape turtit, dezvluie o ascendent slavo-mongol"14.
Familia
Documentele de arhiv pstrate atest c Mihail Moruzov s-a nscut la 8 noiembrie 1887,
n comuna Zebil din Judetul Tulcea. Toate sursele i indic pe Moruzovi drept
descendenti ai cazacilor zaporojeni, refugiati n Romnia la o dat ce nu poate fi
precizat, ntr-o declaratie dat la 20 noiembrie 1940, Pelaghia, sora lui Mihail, pe arunci
n vrsta de 74 ani, se declara de origine rus"15.
Un certificat de nationalitate, emis de Primria comunei Zebil, la 26 iulie 1921, atest
faptul c preotul Simion Moruzov, decedat, tatl tnrului Gheorghe Moruzov, a
domiciliat n aceast comun
12 Istoria Miscrii Legionare scris de un legionar, Editura Roza Vnturilor, Bucuresti,
1992, p. 102.
13 Mihail Sturdza, op. cit., p. 175.
14 Horia Sima, op. cit., p. 198.
15 Arh. S.R.I.. fond y" dosar nr. 20954, voi. 4, f. 275.
23
de la anul 1898". Potrivit aceluiasi act, Simion era ndeobste cunoscut ca romn"16.
Nicolae Moruzov, tatl lui Mihail, fusese preot, vreme de 40 de ani, la biserica rus din
Tulcea. mpreun cu Mria, avusese 5 bieti si dou fete. n acest punct, relatarea surorii
Iui Moruzov se distanteaz de cea a lui Veniamin, nepotul su, care stia doar de existenta
unei mtusi. Potrivit Pelaghiei, ea a mai avut o sor, Teodosia, care murise la Tulcea
naintea tatlui ei. La fel, murise deja, n 1940, si Teodor (Feodor) Moruzov, pictorul.
Ceilalti trei erau Simion (mort si el), Ivan (Fedea la Veniamin) si Afanasie. n vreme ce
Pelaghia spunea, n 1940, c Afanasie, Ivan si Mihail se aflau la Bucuresti, Veniamin
ddea alte date despre ei. Cert este c Mihail a pstrat legtura cu fratii si, pe care i-a
folosit n strintate.
Tot Pelaghia ne ofer informatii despre averea familiei. Dup moartea tatlui, au rmas 5
pogoane de pmnt si o cas n Tulcea, pe str. Basarabilor nr. 147. Mostenirea a fost
mprtit ntre frati. Pelaghia mai primea si 50 000 lei. n 1940, Pelaghia avea 8 ha de
pmnt, parte si din ceea ce primise de la Moruzov. Pelaghia i-a administrat si averea

fratelui ei, Mihail Moruzov. Pe pmnturile sale, acesta ns construise o cas si o moar
de vnt.
S vedem acum, pe baza relatrii lui Constantin Maimuca, un om care nu l avea la inim
pe Mihail Moruzov, la fel ca si memorialistii legionari, n ce consta averea acestuia la
sfrsitul vietii: La arestarea lui Moruzov s-a descoperit o avere destul de important
cumprat pe nume strine. Asa, palatul [din Bucuresti n. n.] de la sosea era pe numele
unui prieten al su, bulgar de origine, care a mrturisit aceasta. Mobilierul artistic si
covoarele scumpe persiene din palat reprezentau sume serioase. Apoi, ferma din Prahova,
via din Tulcea, cldirile si scolile pe care le construise acolo pentru folosul public,
reprezentau, de asemenea, investitii mari. Mai cumprase unul sau mai multe apartamente
pe numele nepoatei sale, de care se spune c era foarte atasat" . Legat de casa lui
Moruzov, fiica acestuia, Aurora-Florina, i-a relatat domnului Ion Pavelescu o poveste
extrem de interesant, ce se afl n
16 Documentul ne-a fost pus la dispozitie de regretatul Simion Moruzov (nepotul lui
Mihail Moruzov), depozitarul unor documente de inesimabil valoare istoric despre
unchiul su.
17 Arh. S.R.I.. fond y" dosar nr. 73865, voi. I, f. 325.
24
cartea deja mentionat. De altfel, domnul Pavelescu a descoperit si alti urmasi ai lui
Moruzov, ntre care o nepoat cstorit cu un sef de sectie la ziarul Romnia liber", n
anii '50, si alta cstorit cu cunoscutul publicist si realizator de televiziune Emanuel
Valeriu.
Mihail Moruzov s-a cstorit n dou rnduri. Prima sotie se numise Vrara; din cstoria
lor s-a nscut Aurora-Florina, singura fiic a lui Moruzov. Divortat, Moruzov s-a
recstorit cu Teodora Sndulescu, profesoar din Silisrra, dar a divortat si de ea. n
ultimii ani, se amorezase nebuneste de o nepoat, care 1-a nsotit si ntr-o cltorit la
Paris. Colonelul Gheorghe Petrescu, pe atunci atasat militar la Roma, ne-a lsat o
interesant descriere, una dintre putinele n care regsim pe Moruzov omul. Aici [la
Paris ..] gsesc pe Moruzov la Grand Hotel, nu singur, asa cum era cu dou zile mai
nainte, cnd 1-am condus de la Venetia la Milano, ci cu o doamn pe care mi-o
prezentase la Bucuresti, cu o ocazie, ca o nepoat a sa... n cele dou zile ct am stat la
Paris, am avut posibilitatea s observ starea de spirit a lui Moruzov si s constat c era cu
totul alt om dect acela pe care l cunoscusem. Acest om, care nu a avut niciodat nici o
atentie sau slbiciune fat de vreo femeie, care dispretuia femeia, n sensul c o considera
un impediment n viata si activitatea unui om, acest om care spunea c nu cunoscuse
niciodat ce este sentimentul de afectiune pentru o femeie, era obsedat de data aceasta
numai de n-sotitoarea sa de acum. Imposibil s se concentreze asupra unei chestiuni
serioase, distrat si indiferent la chestiuni importante, aproape evita s vorbeasc de ele si
parc nici nu-1 interesau"'8.
Realitatea se mpletea cu legenda"
Lucrurile nu sunt prea clare nici n privinta studiilor fcute de Mihail Moruzov. Gheorghe
Cristescu stia c numirea definitiv a lui Moruzov n fruntea SSI s-a trgnat pentru c
el nu avea studiile superioare pe care le cerea postul. Initial fusese pltit ca diurnist
(angajat temporar). Oricum, Moruzov stia din familie limba rus. Vorbea si ucraineana,
bulgara, turca si ttara", relata acelasi Gheorghe Cristescu.
18 Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 21, f. 40.

25
O descriere a lui Moruzov ne-a lsat N. D. Stnescu: Ca nftisare fizic, Mihail
Moruzov era de statur potrivit, lat n umeri si ndesat, ceea ce determina impresia c era
mai scund dect era n realitate, cu nasul putin turtit si cu o fat aducnd ntr-o msur cu
tipul melancolic, explicabil, poate, prin ncrucisrile ce s-au produs, n decursul
timpurilor, n coltul european din care se trgea.
Desi avea extremittile membrelor mici, era dotat cu o fort fizic superioar si cu toate
c nu prea suplu, putea fugi cu mare vitez.
Ca nftisare general, aducea uneori si ntr-o msur cu Mussolini.
Avea ochii verzi, cu reflectii metalice, umbriti de sprncene stufoase si cu putere de
ptrundere magnetizant, iar cnd te privea cu ncordare, simteai c te ptrund n
strfunduri, ceea ce cred c a contribuit la succesele sale profesionale.
Se mbrca sobru si fr variatie, purtnd acelasi costum cenusiu nchis, ca un desen
discret" .
Despre nceputurile lui Moruzov n munca de culegere a informatiilor s-a vorbit deja. Se
pare c era un om nscut pentru asa ceva. stefan Enescu aprecia c pe Moruzov l ajuta o
extraordinar energie si voint, o capacitate natural si putere de ptrundere uimitoare.
Cazac zaporojan, ntrupa sntate, inteligent, abilitate, voint si ndrznesc s spun c
avea geniu"20.
Horia Sima considera c Mihail Moruzov era un om fr scrupule si de un rafinament
diabolic... simpla evocare a numelui su impunea groaz". Acelasi memorialist
mrturisea c, pn s-1 cunoasc direct n primvara anului 1940 , auzise despre el
multe lucruri, dar nimic precis, astfel nct realitatea se mpletea cu legenda", n orice
caz - continua Horia Sima - pentru legionari ntrupa sistemul organizat de Armnd
Clinescu pentru distrugerea miscrii"21.
Doctorul serban Milcoveanu l apreciaz pe Moruzov ca inteligenta cenusie" si mult
superior n inteligent lui Eugen Cristescu"22.
S prezentm acum descrierea fcut de Gheorghe Cristescu: Scund, vnjos, plesuv,
dinamic si foarte inteligent, poseda ntr-un grad intens abilitatea profesional detectiv...
Ambitios pn la or19 Magazin istoric", s.n., ianuarie 1991, p. 65.
20 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 105 443, f. 87.
21 Horia Sima, op. cit., p. 198.
22 nvierea", nr. 4/1994, p. 162.
26
goliu, poseda un spirit de dominare despotic, neadmitnd replici sau corectri, fapt ce
constituia un mare defect pentru flexibilitatea care se cere sefului unui asemenea serviciu
n raporturile cu subalternii si" 3. S-a spus despre Moruzov c avea nervi de otel si o
capacitate de concentrare iesit din comun. Adevrat, dar era si el om. Am vzut deja ce
ne spune Gheorghe Petrescu despre Moruzov. S mai adugm, n relatarea aceluiasi,
cum 1-a gsit la Venetia, cu cteva zile nainte de a fi arestat: Moruzov era abtut, negru
la fat, complet absent, preocupat n asa fel nct ncepea o vorb si apoi si pierdea sirul
si renunta... mi spune c este obosit, c nervii nu-1 mai sustin si-mi arat minile care
tremurau; mi spune c este ferm hotrt s se retrag din functie, undeva la tar si s nu
mai vad pe nimeni si s nu mai aud de nimic"24. Era si foarte bnuitor, dup cum ne
las s ntelegem medicul su, Andrei Frank, cel care l caracteriza astfel: A fost un om

nchis, inteligent, culant ca client, prietenos cnd voia, vorbea foarte putin". Dar iat ce
mai povestea doctorul Frank: n 1938 am fost chemat la dnsul personal de vreo dou
ori pentru maladii intervenite, n vara acestui an am fost chemat o dat urgent dup
ntoarcerea dumisale de la Mamaia, prezentnd fenomene hepato-gastrice si fiindu-i fric
de o tentativ de otrvire. Internat n spitalul Elias, s-a constatat un calcul biliar care
produsese fenomenele gastrice" . n decembrie 1939, Moruzov a fost operat pentru hernie
ombilical.
Peste ani, Gheorghe Cristescu si amintea de sprijinul pe care i-1 acordase Mihail
Moruzov ntr-o poveste de amor contra fratelui su, Eugen Cristescu. Gheorghe se
ndrgostise de vara sa, fiica unui unchi la care sttea n gazd pe cnd era student la
Facultatea de drept. Familiile s-au opus cstoriei tinerilor. Eugen Cristescu, subdirector
n Directia General a Politiei de Sigurant, si amenint chiar fratele cu arestarea.
Moruzov 1-a ajutat s se cstoreasc cu aleasa inimii lui pe ascuns, la Primria de Verde
din Calea Rahovei, scutindu-i de dispensa legal ce s-ar fi cerut ntre veri. Tot el le-a
fcut rost de pasapoarte si i-a trimis, mpreun cu nepotul lui, Malencu (Veniamin)
Moruzov la Paris. Cltoria de nunt a prevzut si o sptmn la Venetia si alta la
Milano. Dup cinci luni, tinerii cstoriti au revenit la Bucuresti, pu23 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 17474, voi. I, f. 10.
24 Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 21 f. 9. 25Ibidem, f. 110-111.
27
nnd familiile n fata faptului mplinit. Relatiile lui Moruzov cu Eugen Cristescu nu au
avut, evident, de cstigat n urma acestui episod26.
Mihail Moruzov era un om extrem de abil si care se putea usor adapta mediului. Cea mai
bun dovad o constituie isprvile lui din perioada anilor 1917-1918, cnd s-a descurcat,
cu mult curaj, cu comitetele revolutionare rusesti din Dobrogea si sudul Basarabiei,
episod asupra cruia vom reveni, n timp ns, omul Moruzov s-a schimbat. O spunea,
ntr-o manier indirect, si colonelul Gheorghe Petrescu: era si s-a mentinut mult timp
un om extrem de modest, foarte sobru si foarte muncitor"27, ntr-adevr, si alti oameni
care 1-au cunoscut vorbesc despre modificrile petrecute pe msur ce puterea de care
dispunea a sporit. Generalul Ion Gheorghe, care n perioada 1934-1938 a fost atasat
militar la Ankara, a avut ocazia s-1 cunoasc pe seful Serviciului Secret, despre care
consemneaz n lucrarea sa memorialistic: Moruzov a nceput ca agent de informatie de
mna a treia al Statului Major romn. Obraznic si descurcret cum era, a reusit s dea
marea lovitur dup ani de activitate neimportant: 1-a informat pe Carol al II-lea despre
anumiti politicieni romni. Aceasta i-a adus postul de sef al Serviciul Secret romn. L-am
vzut cu prilejul unei serbri din Palatul Regal, n eleganta uniform a Frontului
Renasterii Nationale, dup ce figura sa mi atrsese mai nainte atentia pe culoarele
Statului Major, fiind mbrcat pe atunci n haine modeste"28. Iat ce declara stefan
Enescu, multi ani secretarul su: Moruzov deveni din ce n ce mai nervos si... ftext
neclar- n.n.], iar puterea fat de subalterni tot mai dispretuitoare si mai aspr. Ofiteri
superiori si generali i fceau anticamer; oameni politici l solicitau pn peste puterile
posibile de a-i primi si vorbi cu ei* Pe la serviciu venea din ce n ce mai rar, iar cnd
venea era nervos si grbit"29. Ideea este ntrit si de Gheorghe Cristescu: Din pricina
influentei pe care o avea, toat lumea, att militar, ct si politic, l adula, cutnd a-i
cpta bunvointa si protectia. La Ministerul Aprrii Nationale devenise atotputinte si
cum era din

26 Ibidem, dosar nr. 4703, f. 2.

27 Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 21, f. 8.
28
General Ion Gheorghe, Un dictator nefericit. Maresalul Ion Antonescu (Calea Romniei
spre statul satelit), editie ngrijit de Stelian Neagoe, Editura Machiavelli. Bucuresti,
1996, p. 137.
29 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 105443, f. 88.
28
fire foarte vindicativ, nu ierta nicicnd un afront adus"J . Tot acesta i reprosa c desi
Eugen, fratele lui, l recomandase clduros pentru numirea n fruntea S SI, Moruzov l
dribla" deseori n probleme de serviciu, nclcndu-si si depsindu-si atributiile.
Conceptia despre intelligence
Conceptia lui Mihail Moruzov n privinta muncii de informatii si contrainformatii fr
a fi fost vreodat sistematizat si expus ca atare - era n acord cu ceea ce era modern n
epoc, ntr-o serie de rapoarte, care ni s-au pstrat cu semntura lui olograf, Moruzov
atrgea atentia asupra necesittii prevenirii evenimentelor ce puteau pune n pericol
siguranta national. Pentru aceasta, statul trebuia s dispun de informatii bune despre
intentiile posibililor inamici si s elaboreze din timp variante de aprare. Actual era si
conceptia lui n privinta modului n care trebuiau tratati spionii. Iat cum ne-o red
colonelul Gheorghe Petrescu: O organizatie de spionaj, cunoscut ntr-o tar, nu mai este
periculoas att timp ct este urmrit, mai ales n faza ei de organizare... este mai
periculos s o distrugi pentru c va lua nastere alta pe care nu o vei mai cunoaste"31.
Alte detalii interesante despre ideile lui Moruzov privind activitatea de informatii le
ntlnim n mrturisirile lui stefan Enescu: In toamna anului 1939, lui Mihail Moruzov ia venit ideea nfiintrii unei scoli de secretari de atasati militari. Ratiunea nfiintrii ei,
era c Serviciul Secret, fiind o structur a armatei, iar atasatii militari erau usor de
descoperit n activitatea lor, trebuia s li se ataseze cte un secretar care s fac n
prealabil o scoal de spionaj. Cursantul trebuia s nvete limba trii unde urma s fie
trimis, tehnicile de fotografiere, camuflaj, scrieri invizibile, conducerea automobilelor
etc. si notiuni de spionaj militar. Moruzov a trimis din fondul su la Sectia a Il-a a
M.St.M. suma de 100 000 lei pentru nfiintarea acestei scoli"32. Dup cum stim,
precipitarea evenimentelor din primvara si vara anului 1940 nu a mai permis nfiintarea
unei astfel de scoli, de pe urma c30 Ibidem, dosar nr. 17474, voi. l, f. 12.
31 Ibidem, dosar, nr. 20954, voi. 21, f. 60.
32
Ibidem, dosar nr. 105443, f. 98.
29
reia putea avea de cstigat eficienta activittii informative. Ideea a fost ns preluat si
pus n aplicare, aproape un an mai trziu, de Eugen Cristescu.
Toti cei ce ne-au lsat mrturii despre Moruzov sunt de acord asupra unui punct:
Secretul puterii lui Moruzov a rezidat n compartimente ct mai mrunte si exclusive
pentru fiecare". Vintil lonescu, alt colaborator al su, l ntrea pe stefan Enescu:
Moruzov era un om foarte conspirativ. Nu puteai afla de la el nimic, mai ales n privinta
oamenilor de care se servea... Educatia tuturor era fcut s nu se intereseze unul de ce
face cellalt, fiindc imediat ce ar fi cutat s afle sau s ntrebe ceva, era ndeprtat"33.

Colonelul Octav Vorob-chievici mentiona n legtur cu discretia lui Moruzov c n-a

putut ptrunde secretele pe care stia s le pstreze cu severitate"34. Nici anchetatorii lui
Moruzov nu au putut afla prea multe n toamna anului 1940. Fostul sef al Serviciului
Secret a refuzat s comunice date n problema agenturii altcuiva dect lui Ion Antonescu,
seful guvernului. Cum acesta nu a vrut s l vad, Moruzov a luat n mormnt si acest
secret. De altfel, dusese principiul compartimentrii pn acolo nct stnjenea buna
functionare chiar a aparatului. Dup cum ne spune Gheorghe Cristescu, doar cu greu a
putut fi convins ca sefii sectiilor s comunice ntre ei n problemele de serviciu.
Moruzov stpnea un alt secret, absolut necesar oricrui sef de serviciu secret de
informatii, si anume necesitatea de a dispune de pro-pria-i agentur, prin care s obtin
informatiile cele mai sensibile si cu care s poat controla n orice moment ceea ce i
furnizeaz serviciul, ntre informatorii lui Moruzov s-au numrat: Horia Sima (pe care l
pltea cu suma de 200 000 lei lunar" - ne spune Gheorghe Cristescu), printesa Caragea
(care lucra pentru mai multe servicii), maiorul Cristea Nicolae (rud cu Brtienii, a ajuns
n 1944-1945 prefectul Politiei Capitalei, conducea o adevrat retea de informatori
pentru Moruzov), Eugen Titeanu (l informa despre ce se ntmpla la Universul si despre
Stelian Popescu, cu care nu era n relatii prea bune), Mitit Constan-tinescu si Victor
lamandi (i ofereau date despre Dinu Brtianu si btrnii liberali). De mare ajutor i-a fost
secretarul su general, Ghit Marincu, care avea legturi n toate partidele politice.
' Ibidem, f. 248.
' Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 21, f. 6*
Momzov frecventa si pe Alexandru Vaida-Voievod, Nicolae lorga (a elaborat unele studii
cu caracter istoric la cererea SSI) si pe amiralul Ion Coand, De asemenea, avea rezervate
sume de bani pentru personajele cheie din conducerea Ministerului Aprrii Nationale si
din Marele Stat Major. O alt metod era s nchirieze de la ei spatii pentru serviciu,
pltindu-Ie o chirie cu mult mai mare dect se cuvenea.
Moruzov a strns n jurul su o echip de oameni care 1-au sprijinit si care i-au fost
credinciosi (att ct se poate vorbi despre un asemenea sentiment ntr-un serviciu de
informatii). Principalul colaborator i-a fost Niky stefnescu. si n acest caz, am avut
surpriza s ntlnim diferente de preri la cei ce ne-au lsat mrturii despre Moruzov.
Potrivit relatrii lui Constantin Maimuca, Niky stefnescu fusese ndeprtat din Sigurant
de el, pe cnd era la Chisinu. Maimuca i intentase chiar si o actiune la Parchet.
Moruzov 1-a luat ns la el, la Centrul de informatii Chisinu, apoi 1-a adus la Bucuresti,
n fruntea Sectiei Contrainformatii. Niky stefnescu era un om fr scrupule, dispus
oricnd s lichideze chiar si un colaborator devenit incomod. Mai trziu, potrivit aceluiasi
Maimuca, ct si lui Gheorghe Cristescu, 1-a propulsat n fruntea Corpului. Detectivilor
din cadrul Sigurantei, plasndu-si astfel omul su n institutia rival. stefan Enescu,
secretarul personal al lui Moruzov, ne ofer o alt versiune asupra raporturilor dintre cei
doi: stefnescu si Moruzov preau prieteni - impresie care nu a dinuit mai trziu. Nu se
produsese nc ntre ei acea diferent colosal de rang, ceea ce i-a adus lui stefnescu
dispret din partea lui Moruzov, iar acestuia, din partea lui stefnescu, invidia'^5. Pentru
stefan Enescu, numirea lui Niky stefnescu n fruntea Corpului Detectivilor nu a fost
dect prilejul de mult asteptat de Moruzov de a scpa de un om incomod, de care s-a ferit
tot timpul. Acelasi stefan Enescu ns ne spune c Moruzov se ferea foarte mult si de
maiorul lonescu Micandru, iar acesta l ura. Dac ultima afirmatie poate fi valabil, prima
ridic serioase semne de ntrebare, pentru c tocmai lui Micandru i-a ncredintat Moruzov

delicata sarcin de a initia, n februarie 1937, contacte cu serviciul german de informatii

(doc. nr. 3). n cazul lui Niky stefnescu, opinia fostului secretai personal pare a fi
contrazis de o scrisoare din 31 august 1940. sem35 Ibidem, dosar nr. 105443, f. 89-90.
31
FII,
nat de Moruzov si trimis unui ministru (doc. nr. 38). Nu putem preciza cine era
destinatarul si nici conditiile concrete n care a fost redactat. In scrisoare, Moruzov
asigura c era n posesia tuturor datelor din care rezult c acuzatiile aduse lui Niky
stefnescu nu erau ntemeiate. Moruzov ruga ca domnul N. stefnescu, care a dat dovad
cu viata sa n attea rnduri de credint si devotament, s fie repus la postul su, mai ales
c nc nu s-a dat o decizie formal". Dar, pentru c lumea oamenilor din serviciile de
informatii este una aparte, s ncheiem acest paragraf cu o precizare a lui Constantin
Maimuca: l vizam pe Nicky stefnescu ca un element de mare folos anchetei
[declansat dup arestarea lui si a lui Moruzov, n septembrie 1940 -..], mai ales c se
desolidarizase de Moruzov si era dispus ca s vorbeasc pentru ca s-si creeze o situatie
mai bun"36.
Pentru c am vorbit de conceptia modern a lui Mihail Moruzov, s mai amintim,
folosindu-1 pe Gheorghe Cristescu, si dotrile pe care le aveau biroul si masina sefului
Serviciului Secret de informatii. Cabinetul lui Moruzov, din str. Saita, era prevzut conform dorintei lui - cu instalatii tehnice speciale si anume: aparate de nregistrare
fonic pe discuri si fir electromagnetic; microfoane; detectoare speciale; oglinzi
transparente, prin care poti observa o persoan, fr ca dnsa s te vad; periscoape
pentru o observare indirect; celule fotoelec-trice detectoare si altele. Unele se manipulau
direct de la biroul su, altele de ctre un operator dintr-o camer alturat... Un automobil
Mercedes-Benz, foarte puternic si, de asemenea, o instalatie de imprimat pe discuri
convorbirile dintre ocupanti"37. Masina mai dispunea si de un post radio de emisiereceptie, care i permitea s tin permanent legtura cu sediul. Dup 1936, Moruzov a
nfiintat scol pentru pregtirea specialistilor necesari serviciului (radio-telegrafisti. filori,
foto si cinema, dactiloscopie etc.).
Calittile lui Moruzov de sef al Serviciului Secret de Informatii si aportul institutiei au
fost si ele diferit apreciate. Cele mai puternice critici i-au venit din partea reprezentantilor
Sectiei a Il-a din Marele Stat Major si au fost fcute - trebuie s subliniem - n cursul
anchetei, dup moartea lui Moruzov. I se reprosa faptul c informatiile culese n
' Ibidem, dosar nr. 73865, voi. I, f. 325.
' Ibidem, dosar nr. 88438, f. 141.
32
exteriorul trii nu au corespuns nevoilor Marelui Stat Major, c erau adesea eronate sau
perimate, c priveau dotarea si pregtirea armatei sovietice din Extremul Orient dar nu si
pe cele ale trupelor stationate la granita Romniei38. Destul de aspru l critica si un fost
sef al Frontului de Sud din cadrul SS1 (compartiment care se ocupa cu culegerea datelor
din zona balcanic). Iat ce nota cpitanul Mihail Stnescu: Pn la urm m-am convins
c activitatea informativ a acestui serviciu se rezum n a difuza informatiile primite de
la unii atasati militari... si de a da ca note informative anumite stiri culese din ziare
strine. Totul era numai ca zilnic s plece ct mai multe informatii a cror calitate ns nu
avea nici o valoare. Se punea, de asemenea, pret pe orice articol strin care vorbea de

regele Carol al II-lea"39.

Totusi, nu i se pot nega lui Mihail Moruzov o serie de merite, cum ar fi crearea din vreme
a retelei de la Trgu-Mures, care a functionat nedetectat n toat perioada ocupatiei
horthyste si care mai trimitea nc note si la nceputul anilor '50, a celor de la Chisinu si
Cernuti, care au furnizat informatii n timpul ocupatiei sovietice n Basarabia n 19401941. Merite i recunostea si stefan Enescu, care spune c Moruzov afla cele discutate
cu usile nchise n Sovietul Comisarilor Poporului din URSS fat de noi" . si i recunostea
merite si un ofiter american de informatii, venit n 1944 n Romnia, maiorul Robert
Bishop, care spunea c dosarele SS1 contineau cea mai grozav culegere de date despre
sovietici din toat Europa, cu exceptia dosarelor gsite n Germania. Prezentau o colectie
continu de date, ncepnd cu primul rzboi mondial"41.
si-a iubit tara
O alt ntrebare, care a strnit multe controverse, s-a pus n legtur cu loialitatea lui
Mihail Moruzov fat de statul romn. Suspiciuni au planat asupra lui nc din perioada
primului rzboi mondial. Aflm dintr-o adres, trimis la 26 aprilie 1918 de Marele
Cartier
Ibideem, dosar nr. 20954, voi. 21, f. 70. Ibidem, voi. IV, f.:
39 Ibidem, voi. IV, f. 23.
40 Ibidem, dosar nr. 105443, f. 91.
41 Robert Bishop, and E.S. Crayfield, Russian astride the Balkans, London, 1949, p 157.
'"' -33
General ctre Ministerul de Interne, c se hotrse o anchet la care urmau s participe
un delegat al armatei si altul din partea Internelor
pentru a verifica o serie de acuzatii la adresa lui Moruzov . La 29 mai 1918, acesta
solicita aprobarea de a-si face copii dup unele lucrri, pentru a se putea justifica43, n
1920 a fost si arestat, dar nu s-a putut dovedi nimic. Constantin Maimuca declara mai
trziu: Comandamentul francez a primit pe acea vreme o serie de informatii care artau
c Moruzov ar fi fost spion n solda Consulatului tarist rus de la Galati si c, de
asemenea, este spion bulgar. C ar fi existat oarecari legturi ntre el si consulul rus de la
Galati reiesea si din unele rapoarte ale Brigzii de sigurant din acel oras ctre Directia
General a Politiei, pe care le-am gsit mai trziu n arhive si le-ani copiat"44. Ulterior,
pe cnd activa n cadrul Sigurantei din Chisinu, Maimuca 1-a suspectat si el c lucra
pentru rusi. S-a speculat mult pe seama locuintei lui de la sosea, care era gard n gard cu
Legatia sovietic. Dar nimeni nici mcar ancheta declansat dup arestarea lui
Moruzov nu a putut produce vreo dovad n acest sens.
Locotenent-colonelul Ion Dumitrescu, un vechi lucrtor al SSI, a tinut s fac, n ziua de
8 martie 1941, urmtoarea declaratie n fata judectorului de instructie; Alexandru M.
lonescu care instrumenta cazul" Moruzov:
Convingerea mea este c Mihail Moruzov era un bun patriot. Nscut, ca si printele su,
preotul Moruzov, pe pmntul trii, la Tulcea, iubea Dobrogea cu o dragoste sincer si
fierbinte. Iubea tara cu aceeasi cldur. Iubea acest neam n mijlocul cruia se pomenise
si pentru care de attea ori n trecutul su zbuciumat de informator si chiar agent trimis n
alte tri strine, a fost n pericol de a fi omort. Nu cred si nici indicii nu am avut, ct
timp 1-am cunoscut si am colaborat cu alte servicii de informatii strine. Este just, c a
colaborat cu alte servicii de informatii strine, dar ntotdeauna, o afirm pe baza faptului

c aceast colaborare s-a fcut cu stiinta si concursul oamenilor din acest serviciu, ofiteri
si civili, romni necontestati. Nici un material nu se putea confectiona personal de
Moruzov, rar stiinta vreunei persoane din cele mai sus amintite, calificate n materia n
care se colabora. Din contr,
1 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 7702, f. 101. ' Ibidem, f. 103.
1 Ihidem, fond y", dosar nr. 73865, voi. L, f. 316.
34
Moruzov a avut previziuni precise asupra pericolelor care constituie o amenintare
permanent a neamului nostru (pericolul slavo-comunist) si a avut solutii pe care, mult
mai trziu, le-a adoptat nssi Conducerea statului (apropierea de Germania)"45.
Conditiile n care a murit Mihail Moruzov sunt cunoscute. si Horia Sima si Ion
Antonescu (care l ura de moarte, pentru c i strnsese un dosar compromittor) aveau
interesul s se debaraseze de Moruzov. S-a vorbit mult si despre interventia personal a
lui Canaris pentru a-i salva viata. Ne punem ntrebarea n ce msur dorea sincer acest
lucru seful Abwehr-ului, n conditiile n care germanii putuser cpta proba jocului
dublu fcut de Moruzov n relatiile cu ei dup capturarea, n mai 1940, a arhivei
Serviciului de informatii francez. Iat deci c personajul Mihail Moruzov rmne n
continuare o figur , foarte enigmatic, pe care noi cercetri, mai ales n arhivele engleze,
franceze, germane si ruse, ar putea s ne ajute s-o ntelegem si s-o.; descifrm mai bine.
' Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 4, f. 95-96.
MIHAIL MORUZOV sl PRIMELE FORME
MODERNE DE ORGANIZARE sl ACTIVITATE
ALE SERVICIULUI SECRET
'Nevoia de informatii este cu att mai mare cu cat ele trebuie s suplineasc
inferioritatea si slbiciunile de alt ordin. Informatiile trebuie s fie invers proportionale cu
aceste slbiciuni. Vreau s spun c un popor mai slab demografic si cu armat mai putin
numeroas trebuie s apeleze mai mult la iscusinta n conducere, la o /v.; complet si
sigur informatie si la o mai rafinat conirainformatie".
General de divizie (R) TlTUS GRBEA

Un serviciu secret nu se poate improviza"

v
Autorittile politice romnesti de la nceputul acestui secol dar nu numai de
atunci nu par s fi fost prea convinse de ideile de mai sus pe care le exprima, acum
ctva timp, o alt personalitate a activittii de informatii de la noi. Att Gheorghe
Cristescu n declaratiile sale date dup arestare - ct si Mihail Moruzov - ntr-un raport
ntocmit, se pare, n 1934 (doc. nr. 2) insistau asupra gravelor lacune care existaser n
acest domeniu la nceputul secolului. Un set de cinci documente, din vara anului 1911, ce
se pstreaz n Arhiva Ministe-" rului Aprrii. Nationale, ne arat cum stteau lucrurile.
Astfel, ? ntr-un Referat din 23 august 1911 se sublima: Serviciul de infor-' matii de la
Stat-Majorul General al Armatei nu a avut si nu are nici
astzi o organizare care s corespund n adevr misiunii sale. Asa cum functioneaz
n prezent, el nu poate obtine informatiuni cu caracter mai confidential asupra organizrii
militare a vecinilor, nici mai
'' ales s recunoasc si s tin n supraveghere persoanele cari se ocup n tara noastr cu
spionajul, asa ca s putem lua la nevoie msurile impuse de mprejurri. Din aceast
cauz, suntem inferiori vecinilor nostri, cci pe cnd acestia cheltuiesc sume foarte mari
si au astfel de servicii de informatii complet organizate prin care ne pot cunoaste cu

36
de-amnuntul, noi nu putem face aproape nimic. Cauza, principal a acestei stri de
lucruri a fost si este nc lipsa de mijloace bnesti, cari s permit organizarea serviciului
cum trebuie" .
Un alt document, din 5 octombrie 1911, sublinia si alt aspect: Nu numai att, dar la noi
neexistnd o lege n contra spionajului47, n timp de pace, multi, pentru bani, pot oferi
serviciile lor, fr s se expun la un pericol prea mare"48.
S-au fcut n vara acelui an memorii si proiecte de organizare, fr rezultat, dup cum ne
asigur Mihail Moruzov n raportul mentionat: Pn la rzboiul balcanic din 1913,
armata noastr n-a dispus de un serviciu de informatii propriu-zis". Abia n acel an, cnd
armata romn a naintat n Bulgaria, s-a izbit de lipsa unui asemenea serviciu. si atunci
s-au luat primele msuri pentru organizarea acestui serviciu" (doc. nr. 2). Moruzov
pretinde nu am gsit pn acum confirmarea n alte surse49 - c dup rzboaiele
balcanice s-a pus problema crerii unui organism bine structurat, el fiind nsrcinat cu
aceast problem. Dar de abia a luat serviciul fiint, abia s-au nceput primele recrutri
si formri de elemente, c Sectia II din Marele Stat Major si-a schimbat opinia, prelund
asupr-si si latura tehnic a Serviciului Secret". Efectele au fost negative, tinea s
sublinieze Moruzov, concluzie ce poate fi pus si n legtur cu interesele lui din 1934.
Este adevrat ns c si Gheorghe Cristescu sublinia lipsa de eficient a aparatului de
informatii secret existent n cadrul Marelui Stat Major. S-au petrecut, ntr-adevr, n
prima faz a rzboiului mondial o serie de evenimente cu consecinte tragice pentru noi si
care puteau fi prevenite. S amintim doar cazul cpitanilor Epure si Barcan, rtciti n
1916 din cauza cetii si ajunsi n mijlocul liniilor germane cu planul de operatii al
contraofensivei ncepute de armata romn la Neajlov-Arges, pentru salvarea
Bucurestilor de ocupatie german50. Sau cele declarate lui Moruzov, n 1917, de un ofiter
bulgar, care i s-a
46 Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, r. Pil, 1. 513, c. 607.
47 Prima lege romneasc a contraspionajului a fost votat de Parlament si promulgat
de regele Carol I, la 31 ianuarie 1913.
48 Arh. M.Ap.N.), fond Microfilme, r. Pil, 1. 513, c. 621.
49 Din documente rezult c Moruzov a debutat ca agent al Sigurantei, infiltrat ntr-un
cerc socialist, apoi cooptat n cadrul institutiei.
50 Constantin Kiritescu, Istoria rzboiului pentru ntregirea Romniei 1916-1918, editia
a Il-a, voi. II, Editura Casei scoalelor, Bucuresti, p. 216.
37
confesat c la nceputul luptelor din Cadrilatei bulgarii primeau informatii despre noi prin
dou cabluri telefonice51. si aduga locotenentul Gageff: Nu stiu ce fcea Statul vostru
Major, cnd noi concentram trape pe frontul dobrogean. Noi nici acum nu putem pricepe
scopul vostru. Oare credeti c noi eram s asteptm ofensiva voastr? n orice caz, nu noi
v-am btut, ci voi singuri v-ati sinucis". Un document gsit n arhiva S SI atest c
informatiile despre pregtirile si planurile bulgarilor au existat totusi. O structur
informativ, coordonat de comisarul Sigurantei, C. Duca, a obtinut date despre intentia
trupelor germano-bulgare conduse de Mackensen de a ataca n cazul n care armata
romn trecea muntii n Transilvania, dar Marele Stat Major le-a respins ca nefondate .
Trebuie s fim ns obiectivi si s corectm imaginea prea neagr pe care o desena n
1934 Moruzov, cu scopul evident de a-si spori meritele n crearea Serviciului Secret de

Informatii. Statul romn a ntreprins o serie de msuri n preajma si n timpul primului

rzboi mondial, menite s atenueze din deficientele semnalate. Astfel, n 1915 s-a creat
Serviciul Supravegherii stirilor, format din personal de la Palatul Postei Centrale5"3, n
1917, cu sprijinul misiunii franceze, s-a reorganizat Biroul 2 de la Marele Stat Major
(partea sedentar), cu misiuni contrainformative . Documente din arhiva SSI vorbesc si
de crearea unui Serviciu de informatii si contrainformatii romno-rus55. De asemenea, sa atasat Marelui Cartier General o sectie special cu cadre detasate din Siguranta
general. S-a creat si Sectia Militar Secret, un serviciu foarte putin cunoscut la noi si
care a activat cu rezultate excelente n Transilvania si Ungaria56. Nu putem ns s nu
51 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 7702, f. 26.
52 Ibidem, fond y", dosar nr. 20954, voi. l, f. 572 si dosar nr. 2405, voi. l, f. 23.
53 Paul stefnescu, op. cit., p. 35-36.
54 Directia Informatii Militare ntre fictiune si adevr, Bucuresti, 1994, p. 55-56.
55 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 7702, f. 27-32.
56 Sectia Militar Secret era organizat pe 4 sectii: o sectie de spionaj si informatii
politice (condus de medicul Carol I. Sotel, o sectie militar (condus de colonelul
Emilian Savu), o sectie de propagand (al crui sef era inginerul Gheorghe Chelemen) si
o sectie muncitoreasc (condus de preotul militar dr. luliu Florian). Realizrile concrete
ale Sectiei Militare Secrete au fost descrise de Aurel Gociman care a publicat si 13
documente (rapoarte). Vezi: Aurel Gociman, Romnia si revizionismul maghiar, editia a
Il-a, Tipografia ziarului Universul". Bucuresti, 1934, p. 266-285.
3
fim de acord cu Moruzov asupra unui punct esential: un asemenea aparat nu se poate
improviza".
Serviciul de sigurant al Deltei
O alt structur informativ si contrainformativ creat n 1917 si de care se leag strns
activitatea lui Mihail Moruzov a fost Serviciul de Sigurant al Deltei. O serie de
documente elaborate si semnate de Moruzov, cel care a condus acel serviciu, ne permit s
aducem o serie de precizri. Mai nti s vedem cum a luat fiint respectiva structur,
ntr-un raport naintat la 18 iunie 1917 directorului Sigurantei, Moruzov scria: Ca
rezultat al delegatiunei ce mi-ati dat pentru organizarea si conducerea Serviciului [de]
contraspionaj din Delta Dunrii, am onoarea a v raporta urmtoarele: n ziua de 14
martie a.c., mpreun cu personalul ce mi s-a ncredintat, am plecat spre Delt"57.
Denumirea serviciului apare ntr-un document din 25 septembrie 1917 drept Echipa de
Sigurant din Delta Dunrii"58, iar la 31 ianuarie 1918 ca Brigada de Sigurant din
Delta Dunrii" . Dup armistitiul cu Puterile Centrale, se pare c s-a transformat n
Serviciul de Sigurant al Dobrogei, fiind singura autoritate romneasc de acest gen
autorizat s functioneze n zon.
Situatia operativ gsit de Moruzov era extrem de complicat. Aceasta provenea - nota
Moruzov n raportul din 18 iunie 1917-1) din cauza dezertorilor romni de nationalitate
rus; II) din cauza propagandei bulgarilor si a nemtilor printre trupele ruse; III) din cauza
viceconsulului rus din Sulina, dl Prezanov"60. Dezertorii de origine rus din armata
romn ncercau s obtin sprijinul comitetelor revolutionare din armata rus mpotriva
autorittilor romne. A fost nevoie de ntreaga abilitate a lui Moruzov pentru a dejuca
asemenea manevre. La rndul lor, bulgarii fceau o propagand intens printre soldatii
rusi pentru a-i convinge s nu mai lupte mpotriva lor si pentru a obtine Dobrogea. Se

ajunsese pn acolo nct la un moment dat infanteristi rusi au amenintat o unitate proprie
de artilerie care
57 Arh. S.R.I., fond d, dosar nr. 7702, f. 27-32.
:;
58Ibidem, f. 108.
59 Ibidem, f. 96.
60 Ibidem, f. 27-32.
o-,..
,

'.....'
3%
deschisese focul mpotriva trupelor bulgare. Prin colaborarea cu comandamentele ruse,
Moruzov a determinat o reactie a ofiterilor mpotriva ideilor rspndite de bulgari. Dar
autoritatea comandamentelor ruse era serios pus n discutie de evenimentele
revolutionare ncepute n februarie 1917. La rndul lui, viceconsulul rus se comporta ca si
cum Dobrogea era deja un teritoriu rusesc. S adugm insuficienta personalului de care
dispunea Moruzov si eterna problem a banilor, n asemenea situatie complex, Moruzov
a fcut din plin dovada capacittilor sale de om de informatii. S l lsm chiar pe el s
fac un bilant al reusitelor serviciului pe care 1-a condus n acei ani grei, asa cum 1-a
prezentat n Raportul din 1934: capturarea colonelului german von Mayer, seful
serviciului de informatii din Dobrogea si de pe trmul Mrii Negre, operatiune
desfsurat Ia 75 km n spatele frontului inamic; arestarea a 156 spioni germani n zon;
mpiedicarea inamicului s distrug vreun depozit al armatei romne; mpiedicarea
ncheierii unui acord ntre Armata Rosie si armatele Puterilor Centrale pe frontul
dobrogean prin ptrunderea lui Moruzov si a altor doi agenti n compunerea delegatiei
ruse si informarea amiralului Ion Coand despre intentia a dou divizii ruse aflate pe
frontul Salonicului de a se preda germanilor; salvarea unor ofiteri si soldati romni din
minile bolsevicilor, n sudul Basarabiei; dejucarea actiunilor armatei ruse din aceeasi
zon. si aduga Mihail Moruzov: Regret un singur lucru si anume: din cauza unei
nentelegeri, luptele de la Vlcov au fost provocate prin surprindere si fr ordin,
neasteptn-du-se realizarea unui aranjament fcut de mine, aranjament n virtutea cruia
organizasem cumprarea cu dou milioane lei a ctorva con-tratorpiloare, canoniere, a
atelierului naval, a o serie de vedete, slepuri cu munitii si alte vase, care formau flota rus
de pe Dunre si Marea Neagr, n punctele Chilia, Vlcov si Sulina". S mai amintim
doar propaganda fcut de unii emisari ucraineni, trimisi de serviciul german de
informatiile grecii favorabili regelui Constantin si germanilor si de evreii care doreau
ncetarea rzboiului.
Am vzut deja n capitolul anterior c spre sfrsitul rzboiului, activitatea lui Moruzov a
fost pus sub semnul ntrebrii, instituin-du-se o comisie de anchet, n 1919 Moruzov
ducea la bun sfrsit afacerea rublelor", prin care se mpiedica introducerea n Romnia,
de ctre serviciile speciale sovietice, a unei mari cantitti de ruble
40
false61. Peste un an ns, Moruzov era arestat, pe baza mandatului cu nr. 2250/13 mai
1920, emis de judectorul de instructie al Tribunalului Constanta, n virtutea art. 14 si
204 combinat cu art. 40 din Codul Penal"62. Era si rezultatul unui conflict dintre
Romulus Voinescu, directorul general al Sigurantei statului, si Mihail Moruzov, ce avea
s se ntind pe mai multi ani, amplificndu-se dup numirea ultimului n fruntea SSL
Dup cum ne spune Gheorghe Cristescu, inspectorul general al Sigurantei din Dobrogea,
stefu, s-a simtit lezat, conside-rndu-se ndrepttit s ocupe postul respectiv. Drept pentru
care a intervenit pe lng Romulus Voinescu. Cum si Moruzov a atras n serviciul su

multe elemente de la Sigurant, fr s se consulte cu conducerea institutiei, a fost nevoie

de interventia personal a regelui Ferdinand. In fata suveranului, Moruzov si Romulus
Voinescu s-au mpcat formal6 .
Momentul crerii Serviciului Secret de Informatii a fost destul de confuz prezentat pn
acum n istoriografie. Cert este c imediat dup terminarea primului rzboi mondial, s-a
pus problema reorganizrii unui serviciu de informatii si contrainformatii n cadrul
Marelui Stat Major. Cum se constatase c atasatii militari dispuneau de prea putin
libertate de miscare si informatiile furnizate nu erau suficiente, existnd o stare de
alarmism si ncordare, mai ales n regiunea de Est, din care cauz ani de zile armata nu sa putut bucura de o viat normal, n comandamente domnea ngrijorarea, iar n rndul
populatiei o stare de nesigurant cu grave consecinte economice", s-a pus problema
crerii unui serviciu secret, paralel, cu angajati civili. Marele Stat Major 1-a luat ns sub
aripa sa, ntr-o dependent total de subordonare si o oarecare anchiloz militaristic
[ce] nu lsa SSI elasticitatea necesar unui adevrat serviciu informativ modern"64, nota
Gheorghe Cristescu. Asa nct n 1922 Consiliul Superior al Aprrii trii i-a acordat mai
mult autonomie si pe plan informativ (fat de Marele Stat Major) si pe plan
contrainformativ (fat de Siguranta general). Noi reorganizri
61 Veniamin Moruzov, Moruzov despre Moruzov, n Strict-Secret", nr. 4, din 5 ianuarie
1991.
62 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 20954, voi. l, f. 9.
63 Ibidem, dosar nr. 17474, voi. l, f. 12.
64 Ibidem, f. 14.
65 Istoria militar a poporului romn, voi. VI, Editura Militar, Bucuresti, 1989,p. 13-16.
41
s-au produs n 1923 si 1924, dar ceea ce lipsea noului organism de informatii era un sef
care s-ti dea un rost. Dup unele documente, la propunerea generalului Dragu, dup
altele la cea a amiralului Coand, n 1924 (sau 1925) n fruntea Serviciului Secret (cum se
numise pn atunci) a fost numit Mihail Moruzov. Din acel moment, serviciul de
informatii al armatei (condus de colonelul Alexandru Glatz)66 si-a urmat cursul su,
devenind Diviziunea II (cu sectia informatii si cea de cotrainformatii), apoi Sectia a Il-a,
cu mai multe birouri. Initial, si SSI a avut tot dou sectii: de informatii si
contrainformatii. n 1928, lui Moruzov i s-a cerut s elaboreze un proiect de reorganizare,
care s aduc serviciul la nivelul echivalentelor sale din S.U.A., Franta sau Anglia. Dup
cum ne informeaz colonelul Gheorghe Petrescu, Moruzov a alctuit un proiect de
reorganizare a tuturor serviciilor de informatii, concentrndu-le sub o singur directiune
general la Presedintia Consiliului de Ministri. Evident, proiectul era prea vast si nu se
putea realiza cu mijloacele de atunci" . Deja, n 1928, SSI se mrise considerabil, avnd
un secretariat general, mai multe sectii si o organizare important n teritoriu. Desi
continua s functioneze sub tutela - nominal - a Marelui Stat Major, structural si
operational SSI devenise altceva dect Sectia a Il-a.
Nistrul - o frontier a Europei
Una dintre ratiunile pentru care fusese adus Moruzov n fruntea SSI era buna cunoastere a
limbii ruse (Gheorghe Cristescu vorbea chiar despre faptul c Moruzov strbtuse zone
ntinse din URS S pentru c le descria cu prea multe amnunte, pe care nu le poti cpta
dect la fata locului). Principalul pericol pentru statul romn rezultat la l Decembrie 1918
- nu era nici o ndoial - venea dinspre Rsrit CEKA, apoi OGPU sau NKVD nu

neglijaser spatiul romnesc. Dac afacerea rublelor esuase, alte operatiuni reusiser.
Astfel, n 1926 (cazul a fost clarificat abia n 1928) serviciul de spionaj sovietic a reusit
s infiltreze o agent pe lng generalul Ludovic Mircescu68 si s
66 Directia Informatii Militare... p. 73-74.
67 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 88301, voi. l, f. 16.
68
8 Generalul Ludovic Mircescu a fost ministru de Rzboi n guvernul prezidat de
generalul Alexandru Averescu, instalat la 30 martie 1926 (vezi Stelian
42
sustrag planul de mobilizare al armatei romne. Documentul de 100 file, cu multe anexe,
continea datele cele mai secrete si mai complete despre armata romn. Generalul
Mircescu s-a sinucis, ceea ce evident nu a rezolvat problema69.
n tot timpul vietii sale Moruzov a fost un dusman declarat al URSS. Mai mult, dup cum
nota colonelul Gheorghe Petrescu (care 1-a cunoscut bine, fiindu-i nas la cea de-a doua
cstorie), Moruzov era unul din cei mai nversunati, nu rusofobi, ci ceva mai mult,
slavo-fob... si-a pstrat aceast linie de conduit si a afisat-o cu mult zgomot. Or, acest
zgomot era prea rsuntor, prea strident; el distona si cu numele su si cu originea sa
etnic si chiar dac el era sincer, ddea de bnuit... Dup prerea mea ns, ca un
observator foarte atent al su, cred c Moruzov ura de moarte regimul sovietic si stia
sigur c era urt de acel regim si c i se promisese pieirea"70.
tinta sa principal - ne spune Gheorghe Cristescu - a fost mereu de a ntri actiunea
contrainformativ ce era ndreptat mai ales mpotriva URSS. De aceea si da o atentie
special agenturii sale din Basarabia... Actiunea informativ mpotriva URSS o conducea
personal si exclusiv si niciodat nu s-a stiut unde-si stabilise centrul de activitate, care
era probabil undeva prin Dobrogea, ntrebuintnd n misiuni informative pe lipovenii si,
printre cari avea ntinse relatiuni. Faptul c adeseori, dup ce ncasa fondul informativ,
pleca la Tulcea cu multi bani asupra sa vine s confirme acest lucru"71.
Ceva mai deschis s-a artat Moruzov n aceast problem - dar foarte trziu - fat de
colonelul Gheorghe Petrescu, cruia i-a dezvluit principalele sale surse de informatii
asupra spatiului sovietic. O prim surs o constituie reteaua din Romnia a Intelligence
Ser-vice-ului britanic, care i asigura practic pe gratis (vom vedea imediat cum) informatii
pe care englezii le plteau cu bani grei. O alt surs? era agentura similar francez, care
ns nu asigura informatii de ace easi calitate. Mai mult, ajunsese s pericliteze agentii
britanici si pe cei ai lui Moruzov, nct acesta i-a ndeprtat pe francezi, blocnd
Neagoe, Istoria guvernelor Romniei de la nceputuri - 1859 - pn n zilele noastre 1995, Editura Machiavelli, Bucuresti, 1995, p. 90).
69 Directia Informatii Militare..., p. 75.
70 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 20954, voi. 21, f. 8-9.
71 Ibidem, dosar nr. 88438, voi. l, f. 6.
^
43;
pentru o vreme colaborarea cu ei si n alte domenii. A treia categorie de surse au
constituit-o organizatiile nationaliste ucrainene, ce-si aveau sediile n diferite capitale ale
Europei si care au avut permanent un om de legtur pe lng Morazov. A patra categorie
o formau organizatiile tariste extremiste. Multi din capii si factorii importanti ai acestei
miscri, care mai trziu au fost victimele asasinatelor si rpirilor sovietice, au trecut si
prin tara noastr, au luat contact cu Moruzov si au fost n slujba lui. De la ei primea un

bogat material informativ, mai ales politic, si cred ca mai trziu, atunci cnd Moruzov a
dispus de fonduri numeroase, a pltit si ntretinut destul de larg pe acesti refugiati
politici". si, aduga Gheorghe Petrescu: Cu aceste mijloace informative si surse
informative a pornit Moruzov..., ca subaltern ntr-un birou din Marele Stat Major, pentru
ca s urce treapt cu treapt si s ajung n ultimii ani o cvasi omniprezent" .
Confidente i-a fcut Moruzov si lui Maimuca, n perioada cnd ncerca s l atrag n
cadrul SSI: M-a pus la curent cu unele situatii pe care eu nu le cunosteam si anume c
Franta si Anglia consider granita Nistrului ca o frontier a Europei si ca o barier pentru
mpiedicarea lrgirii comunismului. C ei conditioneaz acordarea de credite si narmarea
Romniei de modul cum aceast frontier a Europei este pzit. C ntre Starul Major
romn si Statul Major francez si englez si guvernele respective a intervenit o ntelegere
de colaborare informativ, n sensul c frontiera Basarabiei s fie deschis n anumite
sectoare serviciilor informative ale acestor tri, iar autorittile de frontier romne s dea
un concurs neprecupetit pentru ca operatiile de trecere si primire a agentilor s se fac n
conditii ct mai multumitoare, c aceast agentur s nu fie supus nici unui control sau
identificare din partea organelor de paz romne ale frontierei sau a celor din interior"73.
Obiectivul principal: spatiul sovietic
S zbovim putin asupra a dou figuri cu care Moruzov a colaborat. Primul personaj este
Victor Vasilievici Bogomoletz, ras, nscut la Kiev, la 8 mai 1895. Emigrant alb, era medic
de profesie. Din 1920,
72 Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 21, f. 9.
73 Ibidem, dosar nr. 73865, voi. l, f. 313.
44
cnd a prsit Rusia, s-a stabilit la Istanbul. Acolo a nceput s lucreze pentru englezi (a
colaborat ulterior si cu italienii, francezii, portughezii si sovieticii), n 1921 a, sosit la
Bucuresti unde conducea sectia sovietic a rezidenturii britanice din Romnia cu sediul n
Aleea Washington 5, ce avea n frunte pe atasatul comercial Gibson. In martie 1923,
Siguranta i-a fcut o perchezitie acas, gsind informri despre miscarea comunist din
Bulgaria. Poate n urma perchezitiei, poate din nevoia de a obtine colaborarea Sigurantei,
Bogomoletz a figurat ca informator al respectivei institutii, pn n 1928, cnd, n urma
unui conflict, a rupt legturile. La scurt vreme a fost preluat de Moruzov, care i-a
nlesnit din nou trecerea agentilor n URSS. n schimb, Bogomoletz i preda copiile
tuturor rapoartelor pe care le redacta pentru Gibson. n 1931, Gibson era mutat la Riga si
1-a luat cu el si pe Bogomoletz. Peste trei ani, n urma relurii relatiilor diplomatice
romno-sovietice, Bogomoletz revenea la Bucuresti, prelund din nou sectia rus. n
august acelasi an, Intelligence Service-ul renunta la serviciile lui Bogomoletz, pe care l
acuza c lucra mpotriva intereselor statului britanic. Rezidentului Serviciului britanic de
informatii i se ordona s interzic agenturii s mai ia contact cu Bogomoletz. Peste cteva
luni, n 1935, Bogomoletz era la Paris, dndu-se drept reprezentant al statului romn74,
n 1940, potrivit lui Veniamin Moruzov, unchiul su se ntlnea cu Bogomoletz la Paris,
n 1943, refugiat n Portugalia, si oferea din nou serviciile SSI, care ns i-a respins
oferta ca neinteresant. Ulterior, politia portughez i-a cerut s prseasc tara. Se pare c
la interventia Intelligence Service-ului, a primit viz pentru Egipt. Acolo era semnalat
nc, la 15 iulie 1955, ntr-o not a Securittii din care mai aflm c n Portugalia
Bogomoletz tinuse legtura, prin Victor Cdere, fostul ministru al Romniei la Lisabona,
cu Maniu si Antonescu .

Un alt personaj interesant cu care a colaborat Moruzov a fost Bruhatov Dimitrie

Rostovski76, tot rus, nscut la 20 octombrie 1891 la Moscova. Ajuns la Istanbul n 1921,
a fost luat de Bogomoletz la Bucuresti. A intrat n vizorul Sigurantei pentru c era
corespondent de pres al ziarului Daily Mail, proprietatea lordului Rothermere, spriji74 Ibidem, dosarnr. 108606, 190-191.
75 Ibidem, f. 193.
76 Ibidem, dosar nr. 20989, voi. 2, f. 37-39.
;
,
45
nitor al intereselor Ungariei. Rostovski a reusit s stabileasc relatii numeroase la
Bucuresti, inclusiv cu cercurile francmasonice, n 1930 era secretar al Asociatiei
corespondentilor de pres strini din Romnia. Dup plecarea lui Bogomoletz la Riga,
Rostovski a preluat conducerea sectiei sovietice a Intelligence Service-ului din Bucuresti,
n 1930 lucra la realizarea unei crti despre Romnia, avnd tot sprijinul Consiliului de
Ministri, n 1937, pleca n concediu n Cehoslovacia. Pe dosarul su aflat la Sigurant
exist o nsemnare a lui Eugen Bianu: Numitul a murit ntr-un sanatoriu, n anul 1938, n
Elvetia". Am considerat interesant s prezentm aceste dou figuri si pentru a arta cu ce
fel de oameni colabora Moruzov pentru a obtine informatii despre URSS. Nu este mai
putin adevrat c si sovieticii au marcat puncte n aceast competitie. Printre cele pe care
am reusit s le aflm se numr si introducerea maiorului Tulbure n SSI chiar la Frontul
de Est - care la rndul su si-a adus si alti colaboratori" - dovedit ca spion sovietic abia
dup cucerirea Odessei de ctre trupele romne . nversunarea lui Moruzov contra
sovieticilor a mers pn acolo nct a cutat s torpileze toate eforturile lui Nicolae
Titulescu de reluare a relatiilor diplomatice cu URSS. Episodul ne este relatat de
Gheorghe Cristescu. Conflictul lor este alimentat si de opozitia nversunat fcut de
Titulescu initiativei lui Moruzov de a-si introduce oamenii n Ministerul de Externe, sub
acoperire diplomatic. Cu ajutorul Palatului, Moruzov a iesit victorios n final, n aceast
din urm problem. Pentru a-1 spiona pe Titulescu, Moruzov 1-a trimis la Geneva pe
Niky stefnescu cu o echip special, ceea ce a atras protestele lui N. Titulescu si
retragerea echipei. A urmat o confruntare la Ministerul de Externe ntre Titulescu si
Moruzov, n care seful Serviciului Secret a ncercat, pe baza unui material alctuit de el,
s demonstreze inutilitatea relurii relatiilor diplomatice cu URSS. Titulescu si-a impus
ns punctul de vedere. Moruzov nu i-a rmas dator si, ne asigur Gheorghe Cristescu,
debarcarea lui Titulescu s-a
78
fcut n bun msur si cu colaborarea sefului SSI .
77 Precizare fcut de colonel (r) Traian Borcescu n cadrul unui dialog pe aceast tem.
78 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 17474, voi. l, f. 18-19. Despre conjunctura politic
intern si international, n care s-a produs demisia guvernului liberal, condus de Gh.
Ttrescu, la 29 august 1936, si formarea, n aceeasi zi, a unui nou
In ce priveste activitatea lui Moruzov si a Serviciului Secret pe Frontul de Est n legtur
cu spatiul sovietic, trebuie s mai semnalm si un studiu semnat de el si datat 9 martie
1930 (doc. nr. 1). Moruzov trgea un serios semnal de alarm asupra situatiei din
Basarabia, artnd c atitudinea fat de provincia revenit la patria-mam n 1918 fusese
ct se poate de gresit. Prin cele petrecute acolo, s-a spat o prpastie ntre noi si
basarabeni. Guvernele care s-au succedat, preocupate de chestiuni fundamentale n
reorganizarea noastr ca stat, au neglijat starea de fapt ce se crea, fr stirea lor, n aceast

provincie, creia i se cereau numai majoritti n alegeri". Functionarii trimisi acolo,

inclusiv cei de la Sigurant (aici Moruzov pltea probabil si niste polite) s-au preocupat
doar de o rapid mbogtire. Erau date apoi, pe multe pagini, cazuri concrete de abuzuri
svrsite de autoritti si de militari contra populatiei romne basarabene. Toat structura
Sigurantei din Chisinu, demonstra Moruzov, era infiltrat de G.P.U.-ul sovietic:
aproape n total, personalul de sigurant din Basarabia, desi salarizat de statul nostru, nu
era n realitate dect o sectie de G.P.U. organizat solid pe teritoriul nostru". Dac e s
dm crezare acestor afirmatii ale lui Moruzov - si nu vedem de ce n-am face-o -, atunci
va trebui s recunoastem cu obiectivitate c efectele atitudinii de atunci fat de Basarabia
le resimtim chiar si astzi.
Iat ct de profunde si actuale sunt uneori nvtmintele istoriei! si s nu uitm c toate
acestea ne transpar peste timp gratie unor documente - scpate ca prin minune de la
distrugere - elaborate de primul serviciu secret de informatii romn modern, ale crui
baze au fost puse de Mihail Moruzov.
cabinet, sub aceeasi presedintie, dar fr N. Titulescu Ia Externe vezi si loan Chiper,
Florin Constantiniu, Din nou despre cauzele nlturrii din guvern a lui Nicolae Titulescu
(29 august 1936), n: Revista de Studii Internationale", nr. 2/1969, p. 37-53.
ASPECTE ALE INFORMRII OPERATIVE CURENTE N ACTIVITATEA
SERVICIULUI SECRET
S-ar prea c un sef al unui serviciu de informatii al unei ^ armate nu ar trebui s aib
niste idei politice proprii, ci ar fi suficient, dup niste directive date si n slujba unei idei
politice dat de conducere, s-si dirijeze activitatea informativ a organelor sale de
cutare. Dup conceptia me,a, aceasta ar fi calea normal si logic; dup conceptia lui
Moruzov ns, serviciul de informatii nu era un organ al conducerii, ci un organ d su
propriu, tocmai pentru a ajunge la sau a influenta conducerea ".
(Colonel GHEORGHE PETRESCU)
Reorganizarea Serviciului Secret
ntr-adevr, dup confirmarea lui ca sef al S SI (n 1927 sau 1929), Mihail Moruzov s-a
amestecat tot mai mult n jocurile politice interne, urmrind s-si consolideze pozitia si s
cstige ct mai mult influent. Depune mrturie n acest sens stefan Enescu, mult
vreme secretarul su personal: Situatia lui Moruzov era foarte subred n acea epoc. Un
civil, sef al Serviciului Secret al Armatei, fr titlu si diplome oficiale si pe deasupra
neapartinnd cercurilor sovine, care se considerau singure ndrepttite s ocupe locuri de
rspundere. De aceea, mentinerea lui Moruzov n serviciu era o permanent lupt, pe care
o purta n cadrul armatei, pn cnd a putut prinde momentul favorabil de a se introduce
la Palat si a se impune de acolo. Preocuparea lui principal nu era nici activitatea Sectiei
contrainformatii, nici activitatea fronturilor, ci acele cancanuri politice si militare prin
care s-si loveasc dusmanii si s-si nalte n rang sprijinitorii"79.
Momentul favorabil avea s se iveasc dup rentoarcerea lui Carol al II-lea n tar. Dar
nceputul relatiei cu noul monarh n-a fost prea ncurajator. Iat ce ne spune generalul
Simion Florescu, seful Sectiei a Il-a pe arunci: La scurt vreme dup sosirea Regelui [8
iu' Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 105443, f. 94
48
nie 1930 - n.n.] am primit ordin de la dl general Samsonovici (seful Marelui Stat Major)
s m ngrijesc de un nlocuitor [al lui Moruzov -n.n.] deoarece M.S. Regele l

suspecteaz"80. Atunci, Moruzov a actionat conform unei tactici pe care avea s o aplice
si n 1934, n cazul Precup. Dduse nc din 1929 peste firul unei organizatii sovietice de
spionaj (Vrzaru-Solomon), dar conform principiilor sale o lsase s functioneze,
urmrind-o de aproape. Acum ns ne spune colonelul Gheorghe Petrescu - Moruzov
declanseaz aceast descoperire cu rsunet mondial, dovedind prin aceasta nu numai ct
de util poate s fie, dar si sentimentele sale antisovietice" . Totodat, a intervenit pe lng
Vaida-Voievod, care i era ndatorat" pentru unele servicii, cerndu-i s l recomande
suveranului. Asa a ajuns Moruzov s cstige ncrederea lui Carol al II-lea si a
principalului su colaborator, Ernest Urdreanu, maresalul Palatului. Moruzov trimitea
informatiile solicitate direct la Palat, prin stefan Enescu, n cea mai mare tain, la nceput.
Apoi, dup vreo sase luni, nu s-a mai ferit. si stefan Enescu si Gheorghe Cristescu i
atribuie lui Moruzov un mare rol n politica de slbire a partidelor istorice pus la cale de
Carol al II-lea.
seful Serviciului Secret devine atotputernic n politica intern ne spune Gheorghe
Cristescu. mpreun cu generalul Gavril Marinescu si alti acoliti din Camaril,
desvrsesc opera de frmitare a partidelor asa-zise istorice, pregtind definitiv
instaurarea dictaturii lui Carol al II-!ea, care pe de o parte nu mai ntmpin opozitia,
fort a politicii interne, iar pe de alt parte, avea ca motiv si dezordinile interne provocate
de impetuozitatea crescnd a legionarismului"82. Pentru realizarea acestor obiective,
Moruzov a primit fonduri speciale de la Palat, n plus, spune Gheorghe Cristescu, de
multe ori Urdreanu i transmitea lui Moruzov ordine ca venind din partea regelui si care
erau, de fapt, dorinte ale camarilei regale. Moruzov a ncercat, fr prea mare succes, s
influenteze o serie de ziaristi strini care s scrie favorabil despre Carol al II-lea. Dup
cum si-a pus serviciul n miscare pentru a recupera cliseele unor fotografii ce circulau la
Paris si o prezentau pe Elena Lupescu, amanta regelui, dezbrcat.
80 Ibidem, dosar nr. 88301, voi. 5, f. 13.
81 Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 21, f. 8.
82 Ibidem, dosar nr. 88438, f. 22.
49
Vom face referire n capitolul urmtor la un raport semnat de Mihail Moruzov cu cteva
zile nainte de instaurarea dictaturii regale. Dac analiza era corect, solutiile nu fceau
dect s vin n ntmpinarea dorintei regelui Carol al II-lea de a instaura dictatura
personal. si aceasta chiar dac - asa cum vom vedea - presiunile Germaniei mergeau n
directia instaurrii unui regim de dictatur, de extrem dreapt. Angajndu-se n jocurile
politice, Moruzov a angajat si serviciul din subordinea sa. Consecintele au fost
dezastruoase pentru el, dar si pentru serviciu si n final pentru tar. si toate acestea s-au
petrecut pe fondul nruttirii continue a contextului international.
La numai un an dup venirea lui Hitler la putere n Germania, Serviciul Secret de
Informatii a fost reorganizat si mult dezvoltat, pentru a face fat noilor sarcini ce i
stteau n fat, att pe plan intern, ct si extern. Principalul element de noutate l
constituia faptul c ntre cadrele sale intrau si militari, detasati din armat. Sectia
contrain-formatii a primit o organizare national, dup principiile moderne ale
serviciilor de informatii"83. Dup cum spunea tot Gheorghe Cristescu, sectia a preluat de
la Sigurant majoritatea problemelor: contraspionaj, curente subversive, supravegherea
misiunilor diplomatice strine, a hotelurilor, localurilor, altor locuri de ntlnire, a
flotantilor sau a strinilor. O alt noutate a fost crearea postului de consilier juridic,

ncepnd cu l octombrie 1936, care lucra direct cu seful serviciului.

Necesitatea nfiintrii acestui post - ne spune Mihail Moruzov n Adresa din 7 februarie
1938-a fost izvort din nssi urmrirea afacerilor de spionaj ce intra n atributiile
serviciului, consilieruljuridic, examinnd mersul urmririlor si culegerea probelor,
avizeaz asupra oportunittii juridice de declansare ale operatiilor, ngrijindu-se ca
arestrile s nu fie prematur sau tardiv efectuate, n raport cu probele necesare n
justitie" . Prin urmare, avem o atestare documentar a eforturilor de a directiona si
mentine ntreaga activitate a Serviciului Secret de informatii n cadrul strict al legii, ceea
ce reprezint un aspect pozitiv, demn de retinut. Regulamentul din 20 aprilie 1934
continea si un punct 8, pe care l reproducem integral: seful Serviciului Secret exercit
ntreaga autoritate asupra personalului ce-i apartine, att din punct de vedere profesional,
ct si disciplinar, avnd deplin libertate att n alegerea
8J Ibidem, f. 26.
84 Ibidem, fond d", dosar nr. 8098, f.
50
personalului, avnd ca norm aptitudini profesionale, ct si a metodelor ntrebuintate
pentru ndeplinirea misiunilor ce li se ncredinteaz, pe rspunderea sa, fr s angajeze
n cazuri de prbusiri inerente ministerul sau statul n general, n cazuri de
asemenea prbusiri, Serviciul Secret va fi considerat ca o organizatie autonom" .
La 29 noiembrie 1938, prin Decizia ministerial semnat de ministrul Aprrii,Nationale,
se preciza c misiunea Serviciului Secret era de a procura informatii secrete cu caracter
general si militar, astfel ca el s poat corespunde n timp de rzboi nevoilor operative ale
armatei"86, n sfrsit, la 9 octombrie 1939 se publica n Monitorul Oficial Decretul-lege
pentru organizarea si functionarea Ministerului Aprrii Nationale, n care, pentru prima
oar, aprea titulatura de Serviciul Special de Informatii. Ea nu a fost ns niciodat
folosit de Moruzov, impunndu-se abia dup venirea lui Eugen Cristescu. In ce msur
au ajutat toate aceste reorganizri SSI-ul s-si duc la ndeplinire scopul pentru care
fusese creat?
Germania caut s izoleze Romnia si Polonia
S ncercm n continuare s vedem - foarte pe scurt ce semnale a transmis SSI
factorilor de decizie politic din starul romn si ce msuri concrete a ntreprins pentru a
contribui la aprarea sigurantei nationale.
nc din 1934, Italia, Ungaria si Austria ncheiaser un protocol privind organizarea
regiunii dunrene", ndreptat n primul rnd mpotriva Romniei, Iugoslaviei si
Cehoslovaciei. La 7 noiembrie 1936, la Berlin, Goring avertiza pe Gheorghe Brtianu si
Arta Constanti-nescu: trebuie s vedeti ce e preferabil - Germania sau Mica ntelegere,
Franta, Rusia pentru garantarea frontierei unguresti"87.
n februarie 1937, locotenent-colonelul Gh. lonescu Micandru stabilea un prim contact al
SSI cu Serviciul de informatii al armatei
85 Ibidem, dosar nr. 8371, f. 19-22.
86 Ibidem, dosar nr. 8010, f. 10-13.
87 Apud loan Talpes, Msuri si actiuni diplomatice si militare n vederea ntririi
capacittii de aprare a trii n fata pericolului hitlerist si revizionist (1934-1937) n: File
din istorie militar a poporului romn", voi. 8, Bucuresti, 1980, p. 112.
51
germane, Abwehr (doc. nr. 3). El nu a fost continuat vreme de doi ani. Nu stim sigur de

ce, dar putem bnui c regele Carol al Il-lea cu al crui acord se fcuse, desigur, acel
pas a judecat c nu poate astepta sprijin din partea Germaniei. SSI l informase c, n
martie 1937, Legatia german ncheiase un acord cu cea italian pentru a face schimb de
informatii asupra Romniei. Un acord similar se ncheia ntre Legatia german si cea
japonez, la sfrsitul lunii august 1937. De asemenea, potrivit informatiilor culese de SSI,
germanii erau foarte interesati s stie ce anume discutaser Carol al Il-lea n Polonia
(iunie 1937), generalul Sichitiu, seful Marelui Stat Major, n Franta (iulie) si Gh.
Ttrescu cu primul ministru cehoslovac la Sighetul Marmatiei (septembrie). SSI
intercepta la sfrsitul anului 1937 si o estimare a Legatiei germane n privinta alegerilor
ce urmau s se tin n anul urmtor: nici unul din partidele de dreapta n-au sanse. Solutia
era n acest caz unirea lor sau un guvern nationalist puternic, capabil s orino
'
enteze tara spre Germania" .
Presiunea german devenea si mai puternic n 1938. La Legatia german domina
urmtorul punct de vedere potrivit unui raport SSI - n privinta politicii externe
romnesti: Romnia vrea s fie prieten cu toate trile si cu Rusia si cu Franta, Anglia si
Polonia si cu Italia si Germania. O tar ca Romnia nu-si poate permite luxul s rmn o
insul neutr n mijlocul luptelor pe viat si pe moarte dintre dou ideologii diametral
opuse" .
n urma supravegherii lui Arthur Konradi, presedintele din Romnia a N.S.D.A.P., SSI a
aflat c acesta propusese Berlinului un plan de dezmembrare a Romniei (FruhlingOffensive", Ofensiva de primvar), n care argumenta astfel avantajele pentru Germania:
Sustinnd agitatiile ucrainene pentru formarea unui stat independent, cu regiuni din
nordul Bucovinei, nordul si sud-estul Basarabiei, s-ar obtine pe de o parte un succes de
politic extern, pe de alt parte, crearea unui stat vasal - Ucraina. Prin ajutorul dat
Ungariei n revendicrile asupra unor regiuni ardelene, s-ar putea cstiga simpatia si
receptivitatea la influenta national-socialist a ungurilor. Prin sprijinirea retrocedrii
Cadrilaterului, Bulgaria si-ar arta recunostinta fat de
88 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 229, voi. 558, f. 333-334. 89Ibidem, voi. 577, f. 35-36.
52
Reich, a crui influent n sudul Europei nu ar mai putea fi periclitat de statele
democratice"90.
n preajma izbucnirii crizei cehoslovace, n vara anului 193 8, SSI a intrat n posesia unui
raport al ambasadorului german la Moscova, von Schulenburg, care informa c URSS
nu concentrase nici un fel de trupe la granita cu Polonia si Romnia... c n problema
cehoslovac, cu toate sfortrile ministrului Cehoslovaciei la Moscova de a obtine
promisiuni precise n privinta ajutorului militar, guvernul sovietic a rspuns foarte vag
fr a-si lua obligatii precise"91. Dup acordul de la Miinchen, directia de mars german
era evident chiar si pentru un profan. Deci nu acest lucru l vom retine din ampla analiz
realizat n ianuarie 1939 de SSI (doc. nr. 4), ci ne vom opri asupra ctorva dintre
metodele pe care le anticipau analistii serviciului. Astfel, se atrgea atentia asupra
ntoarcerii pe dos a principiului autodeterminrii popoarelor" - cel care servise ca baz
sistemului de tratate care puseser capt primului rzboi mondial -, el fiind folosit acum
pentru recroirea hrtii politice a Europei. Se atrgea atentia si asupra Institutului de studii
sud-est europene de la Miinchen, care strngea date despre statele din acea parte a
continentului si la care, creznd c este vorba de un institut cu caracter stiintific,

colaboreaz si numerosi specialisti de la noi". Raportul scotea n evident si eforturile pe

care le fcea Germania pentru a izola Romnia si Polonia de Europa Occidental, inclusiv
prin publicarea unor materiale defavorabile despre romni. De asemenea, se arta c
proiectatul canal Rhin-Main-Dunre, ce va strbate ntreaga Germanie, legnd Marea
Nordului cu Marea Neagr si pentru care cel de al IlI-lea Reich face enonne sacrificii
materiale nu are alt menire dect aceea de a grbi restabilirea hegemoniei economice
germane asupra regiunilor grupate n jurul acestui canal".
Se nsela ns, cum a dovedit-o evolutia istoric ulterioar, raportul asupra viitoarei tinte
imediate a Germaniei, considernd c ea urma s fie Romnia, nu Polonia, pe
considerentul c Polonia putea opune o rezistent mai puternic. De asemenea, se nselau
analistii SSI si asupra raporturilor dintre Italia si Ungaria. De altfel, Mihail Moruzov a
neglijat pericolul pe care l putea reprezenta conlucrarea italiano-ungar. Desi
avertismente n acest sens a primit nc din 1939
90 Ibidem, dosar nr. 162, voi. 14, f. 105.
91 Ibidem, dosar nr. 229, voi. 957, f. 52, 56.
53
din partea colonelului Gheorghe Petrescu, atasat militar la Roma (doc. nr. 5-6). Este
drept, i ceruse acestuia s stabileasc un contact cu seful Serviciului de informatii italian,
dar 1-a neglijat apoi. Se pare c pentru Moruzov totul depindea de captarea bunvointei
Germaniei, care, considera el, avnd interese divergente n multe alte puncte cu Italia, nu
era dispus s ajung la un acord n privinta Romniei. Este greu de stabilit pn unde era
dispus Moruzov s mearg fat de Germania. Mrturiile care ne-au rmas sunt
contradictorii. Astfel, n vreme ce doctorul Frank, afirma c nc din 1938 Moruzov
considera alianta cu Germania singura solutie pentru Romnia, atasatul militar romn la
Berlin, colonelul Vorobchievici, spunea c n martie 1940 Moruzov era convins c
Germania avea s piard rzboiul. Peste cteva zile, n Italia, ntre Venetia si Milano,
acelasi Moruzov i declara colonelului Gheorghe Petrescu c n urma vizitei la Berlin sia fcut convingerea c Germania nu poate pierde acest rzboi, aceasta pe baza
impresiunilor cptate si informatiunilor ce i s-au dat" . A mers apoi n Franta, unde a
vizitat si linia Maginot, a trecut Canalul n Marea Britanic si, revenit la Bucuresti, a
redactat rapoarte n care sustine c Aliatii nu puteau fi nfrnti de Germania93. De fapt,
cam asa s-a desfsurat si politica noastr extern n acea perioad: doi pasi spre
Germania, doi pasi spre Franta si Anglia.
Din iunie 1940, cei doi pasi din urm nu prea mai aveam ctre cine s i facem. Franta
capitulase, iar zilele Angliei preau numrate. Germania ne presa fr s ne mai lase vreo
posibilitate de manevr.
Avertismente neluate n seam
La 30 iunie 1940 deci dup pierderea Basarabiei un raport SSI consemna un mesaj
clar pe care germanii se pregteau s l adreseze lui Carol al II-lea: a sosit momentul
decisiv: sau se ajunge la o aliant efectiv cu Germania,.sau partida integrittii Romniei
este
definitiv pierdut" . Romnia a renuntat apoi la garantiile engleze 9; Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 21, f. 35-36.
:
9j Arhiva National Istoric Central (n continuare se va cita sigla Arh.,
N.I.C., fond P.CJVI. - S.S.I., Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937,
f. 146-163, 159-165.

Ibidem, dosar nr. 229, voi. 558, f. 141.

54
dac ele mai serveau la ceva concret, n momentul acela, este o alt problem fr a
obtine ns un tratament mai bun din partea Germaniei. Cci iat ce sfat ddea dr.
Steltzer, din cadrul Legatiei germane, la 29 iulie 1940: ca s se combat comunismul
[din Romnia, sprijinit si de englezii aflati n tar, potrivit aceluiasi dr. Steltzer -n.n.] este
necesar ca s se nceap ct de curnd demobilizarea ar-v
95
matei romane
ntr-un articol publicat recent n care se discuta si problema informatiilor oferite de SSI,
n preajma dictatului de la Viena, autorul considera c pe baza documentatiei existente
rezult c SSI a fost complet surprins de decizia luat n capitala austriac96. Cercetarea
arhivelor ne permite s afirmm azi c la Bucuresti sosise cel putin un semnal despre ce
se pregtea Romniei la Viena. Iat ce declara colonelul Gheorghe Petrescu celor ce
anchetau cazul Moruzov", dup arestarea acestuia: La sfrsitul lunii iunie, prin
buletinul lunar, anunt n mod hotrt c am informatii absolut precise c Romnia va fi
chemat n curnd la masa verde pentru a fi deposedat de o parte din teritoriile alipite, c
Italia va sprijini la maximum pe unguri si c ni se cere un sacrificiu enorm, c Germania,
desi contra vointei si ideilor ei, va satisface Italia, fiind angajat la aceast satisfacere prin
nssi conditiunile de intrare n rzboi a Italiei"97. si-a permis colonelul Petrescu atunci
s critice si atitudinea guvernului romn care a fcut totul pentru a ndeprta si mai mult
Italia de noi. Rezultatul: primesc o comunicare c prin buletinul meu am indispus att
Marele Stat Major, ct si Palatul si c situatia mea este subred". De altfel,
colonelul'Petrescu, colonelul Vorobchievici si colonelul Vldescu, de la SSI au avut o
discutie la 3 august 1940, la Bucuresti. Cei doi atasati militari erau de acord c Romnia
putea s nu cedeze nimic ungurilor, dac stia cum s joace. Solutiile propuse de ei sunt
discutabile, dar s le amintim totusi: un guvern legionar sau cvasilegionar, ca o garantie a
atasamentului fat de Ax; evitarea unui arbitraj cu participarea Italiei si acceptarea doar
a unuia german; folosirea crtii petrolului la maximum, prin amenintarea cu distrugerea
puturilor si a rafinriilor de petrol; o atitudine energic din partea suveranului. Cei doi
atasati militari nu au avut posibilitatea s
Ibidem.
% Magazin istoric" s.n., august 1995. 97 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 20994, voi. 21,
f. 37.
ajung n audient la Carol al II-lea pentru a-i prezenta planul lor. A sosit la ntlnirea lor
Mihail Moruzov, care a avut mari reticente n privinta rezistentei si a adus n discutie
eventualitti care ni s-ar crea n viitor pentru a relua Basarabia si poate si Republica
Moldoveneasc si ne arat pe hart o linie din Transilvania pn la care am putea ceda...
Siguranta cu care trgea aceast linie era o indicatie precis c mai discutase cu cineva
aceast chestiune si c venea cu ea emanat din foruri nalte". La insistentele celor doi
atasati militari de a fi primiti de Carol al II-lea, Moruzov plictisit, ne rspunde: nu cred
s v primeasc. Regele este extrem de ocupat"98.
Reamintind c este vorba de o declaratie dat de colonelul Petrescu - nasul de cstorie al
lui Moruzov - dup arestarea acestuia, s precizm c atunci cnd s-a referit la
schimbarea guvernului, a propus s aib n frunte un general; n declaratie apare si
urmtoarea fraz: numele generalului nu 1-am precizat, nu-1 mentionez cci vreau s se

afle de la altii, nu de la mine"99. Credem ns c avem si n acest caz ca si n celelalte

declaratii ale colonelului Gheorghe Petrescu - o relatare corect a lucrurilor, asa cum s-au
petrecut.
Ce a urmat se stie. Moruzov a aflat de numirea generalului Ion Antonescu n fruntea
guvernului cnd se afla la Venetia, pentru o ntlnire cu amiralul Canaris si seful
Serviciului italian de informatii. A revenit n grab n tar. Dispunem de mai multe
variante n privinta momentului si a locului arestrii sale, care nu schimb ns esenta
problemei. Vrem doar s mai citm din Constantin Maimuca, unul dintre dusmanii lui
Moruzov, care s-a precipitat arunci la generalul Ion Antonescu cu speranta c va putea
pune mna pe Moruzov. Maimuca era nsotit de coloneii stefnescu si Stancov.
Expunerea a durat lung vreme, dar nu ne-a dat nici un rspuns din care s putem
deduce ce hotrre a luat sau intentioneaz a lua. Ne-a spus ns s asteptm mai departe
si s rmnem acolo... S-a retras si a revenit dup un scurt interval, circa o jumtate de
or, spunndu-ne: A venit acum la mine colonelul... (eu nu-mi amintesc numele) [...]
trimes de Moruzov, care-si ofer neconditionat serviciile lui. Ce prere aveti dvs., ne-a
ntrebat". Evident, toti trei 1-au sftuit s nu accepte. S-a retras din nou pentru ca iar s
revie, dup un interval mai lung cu alt n'Ibidem, f. 38. ' Ibidem.
56
trebare. Acelasi colonel - spune el a venit iar la mine. mi transmite c Moruzov este
n stare s-1 gseasc imediat pe Horia Sima si s mi-1 aduc pentru a forma guvernul...
Pe la orele patru dimineata am plecat de la Presedintie, mpreun cu cei doi prieteni
colonei. Eram amrti pentru c aveam impresia c demersul nostru rmsese fr
rezultat. Fostul maresal nu se trdase cu vreun gest sau vorb asupra celor ce gndea si
intentiona s fac. Cnd am ajuns n dreptul Telefoanelor, apreau primele ziare de
dimineat. Am cumprat Universul si mare nu ne-a fost surprinderea cnd am citit c
Moruzov a fost arestat n cursul noptii; era o informatie dat de presedintie"100.
Arestarea lui Mihai Moruzov a fost urmat de un scenariu pe care l cunosteam deja din
cazul Eugen Cristescu: anchete, divulgri de informatori (desi ntr-o proportie
incomparabil mai mic pentru c Moruzov nu a vorbit), distrugeri de arhiv, scandaluri n
legtur cu conturile n strintate. Eugen Cristescu a murit ntr-o puscrie comunist,
Mihail Moruzov a murit la Jilava, mpuscat de legionari.
1 Ibidem, dosar. nr. 73865, voi. I, f. 325.
CAZUL PRECUP sl ASCENSIUNEA LUI MIHAIL MORUZOV
Afacerea Precup a fost determinant pentru ascensiunea lui Moruzov, consolidarea
pozitiei acestuia, devenind homo regius, ct si pentru mersul ascendent al institutiei ce
o conducea si care de aci nainte va servi n primul rnd si direct interesele sefului
statului".
(N .D. STNESCU)
Un ofiter nemultumit
In ziua de 12 aprilie 1934, se publica n pres un comunicat din partea Presedintiei
Consiliului de Ministri cu urmtorul continut:
n ultimele zile au fost puse din nou n circulatie zvonuri de natur s creeze o atmosfer
de turburare si dezordine. Aceste zvonuri pornesc totdeauna din aceleasi oficine si
urmresc aceleasi tendinte duntoare linistei de care tara are azi mai mult dect oricnd
nevoie.

Ceea ce, n mod normal, nu poate fi privit dect ca un fapt divers, este nftisat n
proportiile cele mai grave si, n acelasi timp, cele mai fanteziste.
Astfel, greseala ctorva ofiteri inferiori, implicati ntr-o actiune al crei caracter subversiv
urmeaz a fi deslusit de cercetrile n curs, este prezentat cu amplificri si exagerri pe
de-a-ntregul inventate.
Guvernul socoteste de datoria lui s pun n gard opinia public din tar si din
strintate fat de aceast condamnabil actiune alarmist sustinut de dusmanii
Romniei"101.
Asadar acest comunicat oficial fusese publicat ca urmare a presiunii pe care o exercita
presa strin, ce tiprise reportaje din ce n ce mai ample despre complotul condus de
locotenent-colonelul Victor Precup si descoperit la Bucuresti. Episodul respectiv este
interesant din mai multe motive: mai nti pentru povestea n sine despre care unii meUniversul" din 13 aprilie 1934
58
morialisti au afirmat c a constituit momentul ascensiunii lui Mihail Moruzov, apoi
pentru ecoul pe care 1-a strnit n strintate si care ne arat c, din cnd n cnd, drumul
nostru spre Europa trece si prin Budapesta. Ca urmare, vom nftisa n continuare, cazul
Precup", att ct 1-am putut reconstitui din diverse materiale de arhiv, si ecoul pe care 1a avut el n unele publicatii din strintate. Mai nti, o scurt schit biografic a lui
Victor Precup pn la data complotului.
Victor Precup s-a nscut la 3 aprilie 1889, n comuna Miercurea, judetul Sibiu. Era fiul
lui Dumitru si al Iustinei si nepotul lui stefan Cicio-Pop. La data de 7 noiembrie 1918, era
primit n armata romn, cu gradul de cpitan si vechimea n armat recunoscut din l
noiembrie 1916, cnd intrase ca ofiter n armata austro-ungar. Victor Precup trecuse
muntii n Transilvania, mpreun cu viitorul mitropolit Blan. Ei au mers la Iasi pentru a
informa despre actiunile romnilor ardeleni si a cere ajutorul armatei romne. Precup s-a
rentors cu un avion la Blaj, aducnd celor adunati acolo stirea c romnii de peste munti
sunt alturi de ei.
n timpul revolutiei bolsevice a lui Bela Kun, s-a aflat la Budapesta, ntr-o not a SSI, din
30 august 1932, semnat de Mihail Moruzov, se specifica, n legtur cu prezenta lui n
capitala ungar: Cu toat cunoscuta-i verbozitate, pn n prezent nu s-a putut afla nimic
de la el care s elucideze rostul prezentei sale acolo"102.
O not a Directiei generale a politiei, Corpul Detectivilor, din 3 septembrie 1943, preciza
c numitul a fost suspectat de organele acestei Directiuni generale nc din anul 1921, pe
cnd era maior, fiind bnuit de spionaj" . Nu ni se spune n favoarea cui si dac bnuiala
s-a confirmat, n 1922 era sef al Biroului 2 Informatii al Comandamentului militar
Chisinu. Acelasi document citat mai sus arat c s-a ocupat cu traficul de refugiati din
Rusia Sovietic si a lucrat cu rea credint n cercetri comuniste, punnd n libertate
comunisti periculosi. Totusi, pare a fi fcut aceste lucruri numai pentru c era
afacerist"104. Despre aceeasi perioad vorbea si Constantin Maimuca: aflndu-m ntr-o
chestiune de serviciu n biroul colonelului Dumitru, presedintele Tribunalului Militar de
la Chisinu, am vzut pe o
! Arh. S.R.l. fond y" dosar nr. 175898, voi. 5, f. 17. ' Ibidem, voi. 8, f. 302. 1 Ibidem.
59
canapea mai multe dosare, cea 3-4 volume, intitulate Colonel Precup. L-am ntrebat cei cu ele si mi-a rspuns c i le cere Starul Major si sunt dosarele procesului Precup. Ajuns

la birou, m-am dus direct la arhiv si am ntrebat dac exist ceva lucrri n aceast
chestiune. Mi s-a dat un dosar pe care 1-am luat cu mine si 1-am consultat. Din continutul
lui reiesea c Husrescu avusese repetate conflicte cu Precup, care pe acea vreme era
maior, sef al Biroului 2 la Corpul de armat. Din rapoartele aflate n acest dosar se
desprindea c maiorul Precup exercita o adevrat teroare la frontiera Nistrului si c era
autorul principal a numeroase asasinate si jafuri ndreptate contra refugiatilor rusi, care
treceau frontiera clandestin n Romnia. Acestia, dup ce erau despuiati de valorile pe
care le aveau asupra lor, erau asasinati si aruncati n ap de Precup sau oamenii lui" . n
1923 a fost cercetat de Comandamentul Corpului 3 Armat, dar cauza a fost clasat la 9
decembrie 1925 pentru lips de probe materiale". S mai mentionm c n aceeasi
perioad, ziarul Adevrul l critica pentru faptul c i abona pe evrei la revistele lui A.C.
Cuza. Din 1923 era semnalat printre aderentii unei grupri extremiste.
Peste patru ani, Victor Precup fcea parte din Consiliul de Rzboi care 1-a judecat pe
Mihail Manoilescu. Acesta fusese arestat, n octombrie 1927, de ctre Sigurant, n trenul
care l aducea de la Paris. Avea la el patru scrisori (ctre I.I.C. Brtianu, luliu Maniu,
Nicolae lorga si Alexandru Averescu) semnate de printul Carol, care si manifesta intentia
de a se ntoarce n tar. La achitarea lui Manoilescu a contribuit si Victor Precup prin
votul su. Dup aceea, el s-a deplasat n dou rnduri la Paris, sub pretextul c era
trimisul oficial al guvernului Mamu, ncercnd si reusind s ptrund n anturajul lui
Carol. n iulie 1929, i-a denuntat lui Maniu complotul pus la cale de un grup de ofiteri
superiori si generali, n frunte cu colonelul Stoica.
Rolul lui Precup n actul de restauratie din 1930 este cunoscut106. Dup aceea, el si-a
fcut o publicitate foarte mare, ceea ce a deranjat pe rege. Nemultumit c nu fusese numit
cel putin ministru de Rzboi, Precup a nceput s l frecventeze pe maresalul Averescu,
lundu-si titlul de reprezentant al ardelenilor constienti", care - sustinea el - ve105
Ibidem, dosar nr. 73865, voi. l, f. 329,
106 Vezi Curentul" din 9 iunie 1930; Aron Petric, Criza dinastic (1927--1930) n:
Anale de istorie", nr. 2-3/1968.
60
deau n maresal pe viitorul presedinte al Republicii, n paralel, a organizat si complotul"
pe care l prezentm n continuare.
O actiune premeditat
Cpitanul de jandarmi Mesaros, participant la complot, declara n fata completului de
judecat c n 1931 a primit ordin din partea colonelului Gabriel Marinescu, prefectul
politiei Capitalei, s observe si s raporteze tot ce i s-ar fi prut suspect n activitatea lui
Precup. Un raport al comisarului regal Hotineanu, din 25 aprilie 1934, preciza c S SI
primise primele date despre intentiile lui Precup din partea unui subofiter de la un depozit
de munitii din Cluj, plutonierul tanu. Directia General a Politiei fusese si ea avertizat de
Florian Medrea, colonel n rezerv si fost inspector regional de politie la Cluj, c Precup
i propusese s fac parte din organizatia sa. Chiar ministrul de interne de atunci,
Alexandru Vaida-Voievod, fusese prevenit, dar nu ntreprinsese nimic. Un nou semnal
primiser autorittile din partea locotenent-colonelului Barbu, comandantul unui
regiment de jandarmi, cruia Precup i ceruse n noaptea de 13 spre 14 noiembrie 193 3
s l sprij ine ntr-o preconizat actiune de rsturnare a regimului existent. Ofiterul l
refuzase si raportase superiorilor. Totusi, Precup a fost lsat n libertate, intensificndu-se

supravegherea lui. In februarie 1934, SSI a deplasat forte suplimentare la Cluj, cci acolo
se aflau majoritatea aderentilor lui Precup
Ce urmrea, de fapt, locotenent-colonelul Precup? El a afirmat tot timpul c nu a pus la
cale un complot, ci c a vrut doar s strng n jurul su un grup de prieteni oameni de
ncredere, cu care s i poat sri n ajutor regelui atunci cnd va fi nevoie. Fr a o
recunoaste explicit, a lsat s se nteleag c dorea s o elimine din preajma regelui pe
Elena Lupescu. Manifesta evidente simpatii pentru P.N.t. si Garda de Fier si antipatie fat
de P.N.L. De altfel, la procesul su au depus favorabil att luliu Maniu, ct si Corneliu
Zelea Codreanu. Actul de acuzare si interogatoriile luate la proces au dovedit c
recrutarea colaboratorilor s-a fcut dup criterii foarte precise.
107 Arh. S.R.I. fond y", dosar nr. 20954, voi. 8; vezi documentul Dezbaterile
procesului complotului It. col. Precup si altii", f. 10-74.
61
Aproape toti cei atrasi i-au solicitat, n prealabil, cte un serviciu personal, pe care Precup
s-a strduit s l satisfac, legndu-i astfel de persoana lui si cerndu-le un devotament
deplin, fr a le mprtsi foarte clar scopul actiunii.
n zilele de 26-28 martie 1934, la hotelul New York" din Cluj, sublocotenentul Nstase
cruia i se ntocmiser anterior acte s fie scos din armat - i-a aranjat o ntrevedere cu
noii aderenti recrutati. Fiecare s-a prezentat cu cte o rugminte personal, n plus, ntre
unii complotisti existau si legturi de rudenie: Precup era cumnat cu maiorul Nicoar,
acesta vr cu cpitanul Flesariu, sublocotenentul Nicolae Dordea era vr cu Mndrutiu. n
final, potrivit celor recunoscute de maiorul Nicoar n instant, Precup conta n vederea
executrii loviturii n Bucuresti pe 20-30 ofiteri.
Cu echipa astfel pregtit, Precup a ncercat n patru rnduri -potrivit actului de acuzare
s rstoarne ordinea n stat. Prima oar, la cderea guvernului lorga, n 1932. A doua
oar, de Pasti, acelasi an. A treia ncercare a fost, se pare, ceva mai serioas, cci asupra
ei s-a insistat n cursul dezbaterilor de la proces. Ea trebuia s aib loc n noaptea de 13
spre 14 noiembrie 1933, cnd I.G. Duca prea pe punctul s si depun mandatul
ncredintat de rege pentru a forma un nou guvern, conditionat ns de suveran de
participarea lui Goga si Gh. Brtianu. Cei doi au refuzat si n dimineata zilei de 14
noiembrie 1933, Carol al Il-lea a acceptat formula propus de Duca.
Urmtorul moment ales de Precup pentru a actiona au fost srbtorile de Pasti, din 1934.
Citm din declaratia lui la proces: n Joia si Vinerea Pastilor se vorbea insistent despre o
criz de guvern, n legtur cu sentinta n procesul Grzii de Fier [este vorba de procesul
asasinilor lui I. G. Duca]. Am discutat cu prietenii mei aceste svonuri, deoarece dnsii
cereau s le dau dispozitii"108, a declarat Precup. Pentru a fi siguri c au ales cel mai bun
moment, nevasta lui a consultat chiar si o ghicitoare, cum avea s declare un martor.
Miercuri, 4 aprilie, sublocotenentul Nstase 1-a anuntat pe locotenentul Gligor c pleac
la Bucuresti, cerndu-i s vin si el -aproximativ joi" - si s mai aduc alte grenade
ofensive, petarde, 4-5 rachete, n cazul n care Gligor nu venea, trebuia s l trimit pe
pluto! Ibidem, f. 16.
62
nierul tanu cu valiza. Lui Orban luliu, care avea treab la Bucuresti si trebuia s plece
marti, Nstase i propune s vin cu el, miercuri. S-au oprit o noapte la Brasov, unde
Orban avea o problem de rezolvat, si au ajuns la Bucuresti joi, 5 aprilie, n Gara de Nord

s-au ntlnit cu locotenentul Baciu, venit, potrivit propriei declaratii, fr s fiu chemat".
Au convenit s locuiasc la Cercul Militar, Nstase a mers pn acas la Precup.
Negsindu-1, a lsat valiza n grija servitoarei, nainte de a pleca din casa d-lui It.col.
Precup, am scos ceva din valiz si cu aceast ocazie, probabil, servitoarea a vzut
continutul. Am ncuiat valiza si am plecat, recomandnd servitoarei s fie cu bgare de
seam si s nu trnteasc valiza". Una dintre variantele care circulau afirma c
servitoarei, prndu-i-se curioas valiza respectiv, ar fi semnalat politiei. Pare mai
curnd o versiune menit s acopere pe adevratul informator, dac nu au fost cumva mai
multi. Peste dou ore, Nstase se rentlnea cu Baciu la Cercul Militar, cruia i
transmitea ordinul s se duc la Fericeanu acas. Vineri dup-amiaz, Baciu merge la
Fericeanu acas, nsotit de Orban. Nu l gsesc. Revin peste o or. Baciu intr n cas, iar
Orban rmne afar. Dup o vreme, vznd c Baciu nu mai iese, Orban a plecat.
Fericeanu s-a rentors acas, urmat la scurt timp de Precup. Pe la ora 22.00 Precup pleac
n oras, nsotit de Baciu, ntr-o masin. Baciu s-a rentors la Cercul Militar, unde a avut
surpriza s l gseasc pe Nstase pe care l credea plecat spre Cluj. La ora 24.00 Baciu sa dus la culcare.
ntr-adevr, Nstase plecase spre Cluj. El astepta un nou transport de explozibil din partea
lui Gligor. Vznd c nu mai vine, i-a trimis n dimineata zilei de 6 aprilie o telegram
semnat Costic" n care i solicita s pregteasc valiza, iar el, Nstase, s-a urcat la ora
13.00 n tren. Gligor a fcut rost de 14 grenade defensive, l -2 metri fitil, 6 cutii dinamit
si sase rachete. A cerut de la maistrul armurier si o valiz, ntre timp, Nstase' constatase
c nu are legtur potrivit ca s fie n timp util, a doua zi, smbt, n Bucuresti cu
explozibilul. Asa c la ora 18.00, Gligor a primit o nou telegram, semnat Victoria si
Costic", cu urmtorul text: Mutarea sigur. Vino cu bagajul". Dar Gligor ezita. La ora
21.00 se hotrse s trimit valiza cu un caporal, pentru ca n final s renunte complet.
Dimineata a dus materialele napoi la magazie. Avea s fie arestat n aceeasi zi, smbt,
7 aprilie, la ora 19.00. lat deci, de ce 1-a gsit, spre surprinderea lui, Baciu pe Nstase
vineri
63
noaptea la Cercul Militar, jucnd crti. si ca s ncheiem cu ziua de vineri, 6 aprilie, s
amintim si faptul c Precup a fost vineri seara, potrivit propriei sale declaratii, la Biserica
Domnita Blasa, n tinut obisnuit de strad, dar c nu a intrat nuntru, rmnnd n
strad. De ce nu a actionat vineri seara? Nu stim.
Moruzov prinde itele complotului
Smbt, 7 aprilie, la ora 7.45, Mihail Moruzov, seful Serviciului Secret al Marelui Stat
Major, s-a prezentat acas la comisarul regal Romulus Hotineanu, expunndu-i ntreaga
afacere si cerndu-i concursul n arestarea complotistilor109. Din actul de acuzare,
rezult c actiunea din seara acelei zile urma s se desfsoare astfel: o parte a
complotistilor urma s lanseze petarde si grenade si s deschid focul de la ferestrele
hotelului Bulevard asupra convoiului regal care se ndrepta spre Biserica Domnita Blasa.
n acest scop, doi veri ai locote-nent-colonelului Precup ocupaser deja dou camere cu
vedere spre Calea Victoriei. Desi au fost audiati ca martori la proces, cei doi veri nu au
fost inculpati sau condamnati, n acelasi timp, ceilalti complotisti urmau s atace pe
demnitarii aflati deja la Biserica Domnita Blasa, n asteptarea cortegiului regal. Se pare
c Precup le fixase ca interval de adunare orele 16.00-19.00.
Primii arestati, smbt dimineata, au fost cei de la Cercul Militar. La ora 11.30, Precup

s-a ntlnit - ntmpltor, avea s declare el cu maiorul Nicoar si cu Fericeanu, crora

le-a mprtsit rezultatul audientei. La desprtire, Precup a tras o njurtur unei
persoane cu fust". Cnd a ajuns acas, Precup a fost arestat, n vreme ce i se fcea
perchezitia, a sosit cpitanul de jandarmi Mesaros. Acesta fusese de serviciu n noaptea
precedent si iesise mai devreme, pentru c seara trebuia s mearg cu compania lui la
Biserica Domnita Blasa. Servitoarea 1-a avertizat c politia este n cas si Mesaros a
sters-o n grab. Tot servitoarea, mpreun cu doamna Precup, au luat geamantanul adus
de Nstase si au plecat cu el spre casa lui Fericeanu. Acesta nu a primit valiza si le-a
ndrumat spre maiorul Nicoar. Dup ce i-a comunicat arestarea sotului, doamna Precup
i-a
' Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 13, f. 81.
64
cerut s trimit valiza la Cluj. Nicoar a luat o masin de piat si dup ce s-a nvrtit prin
oras aproape o or, a ajuns la Chitila. S-a urcat n primul tren, a cobort la Ploiesti si 1-a
depus la magazia de bagaje, re-cipisa trimitnd-o fratelui su la Cluj. Din puscrie,
maiorul Nicoar avea s-i scrie fratelui su ca s l contacteze pe seful statiei Deva,
cumnatul lui Precup, si s-1 nvete s spun c i lsase lui valiza, duminic 8 aprilie, cu
cadouri de Pasti.
A urmat comunicatul reprodus la nceputul acestui capitol din ziarul Universul. A doua zi,
s-a dat publicittii un alt comunicat, din partea Ministerului Aprrii Nationale, cu
numele ofiterilor retinuti: locote-nent-colonel Victor Precup, maior Vasile Nicoar,
cpitan Octavian Flesariu, cpitan stefan Mesaros, cpitan Nicolae Nicoar, locotenent
Tiberiu Baciu, locotenent Marian Gligor, locotenent Aurel Neagoe, sublocotenent Nicolae
Dordea, sublocotenent Constantin Nstase, sublocotenent Ion Mica. Peste o zi, se publica
actul de acuzare, din care dispreau numele cpitanului Nicoar, locotenentului Neagoe si
sublocotenentului Nica, dar apreau numele civililor: llie Mndrutiu, Eugen Fericeanu,
luliu Orban, Teodor Penciu, Arsenic Strmbu. La 20 aprilie se deschideau dezbaterile
procesului. La ora 8.15, inculpatii au fost transportati de la Inspectoratul Jandarmeriei la
Consiliul de Rzboi al Corpului II Armat. Membrii Consiliului erau: general Grigore
Comi-ceanu, presedinte, colonel llie steflea, colonel Aurel Melicescu, locote-nent-colonel
Vldescu si locotenent-colonel Panaitiu.
Acuzator era locotenent-colonelul R. Hotineanu. Sentinta prevedea l O ani recluziune, iar
pentru ofiteri si degradarea. Recursul a fost respins. Ultimul act 1-a constituit ceremonia
degradrii celor opt ofiteri, n public, la cazarma Malmaison. Din pcate, nu avem
suficient spatiu pentru a reproduce integral cele trei relatri - din Universul110, Corriere
della Sera1'' si Daily Telegraph112, pe care le-am gsit. Sunt foarte amuzante, pentru c
seamn una cu cealalt doar n punctele esentiale, ca de obicei fiecare ziar oferind
propria versiune. Aflm c ofiterilor li s-a citit sentinta, c au protestat tot timpul si au
strigat Triasc regele!", Triasc adevrata armat romn!", Jos Lupeasca!". Jos
Camarila!", Jos jidanii!", c li s-au rupt (sau si-au
110 Universul" din 7 mai 1934,
''' Corriere della Sera" din 6 mai 1934.
112 Daily Telegraph" din 7 mai 1934.
65
rupt) sbiile si epoletii, c asistenta furioas i-a huiduit si n final i-a si bumbcit, garda
evacundu-i cu greu. Din punctul de vedere al principalilor actori, complotul Precup

luase sfrsit.
Un singur aspect mai trebuie lmurit: de ce a fost lsat Precup n libertate vreme de doi
ani de zile, desi SSI si Directia General a Politiei stiau de activitatea lui? Explicatia
furnizat att de contemporani, ct si de analistii care s-au aplecat asupra episodului - n
ceea ce l priveste pe Moruzov - este c acesta a amnat cu bun stiint arestarea pn n
momentul care i s-a prut cel mai potrivit: primvara anului 1934, cnd se discuta
adoptarea unui regulament de functionare al SSI si numirea unui director al serviciului,
aflat pn atunci n subordinea Marelui Stat Major. sef al M.St.M. era generalul Ion
Antonescu, cu care Moruzov se afla n relatii proaste. Deci, el avea nevoie de o bomb",
care s l propulseze n atentia regelui ca persoan indispensabil. si i-a oferit complotul
Precup". Nu ntmpltor, comisarul regal Hotineanu nota n raportul su din 25 aprilie
1934: n momentul arestrii... celelalte servicii de informatii si sigurant ale statului nu
aveau absolut nici o cunostint asupra gravelor evenimente care urmau s se produc n
seara zilei de 7 aprilie" . Prin Regulamentul de functionare intrat n vigoare la 20 aprilie
1934, directorul cpta noi puteri, iar serviciul era scos de sub tutela M.St.M. S mai
citm si din memoriile lui Constantin Maimuca, preciznd c el i-a fost dusman personal
lui Moruzov. Faptul c Moruzov trecuse peste Directia General a Politiei, avizase
Palatul si Consiliul de Ministri, aceast problem cu caracter intern era de natur a pune
ntr-o lumin proast conducerea politiei din acea vreme... reiesea din toat procedura
acestuia, c urmrea un dublu scop si anume: a-si consolida situatia la Palat, artndu-si
devotamentul fat de rege, ntr-o form exceptional, a pune n umbr D.G.P. si a o
acapara ncetul cu ncetul. De altfel, acest conflict nu a rmas fr urmri. Moruzov a
supravegheat activitatea lui Eugen Cristescu si pe baza informatiilor date la Palat c
urmreste corespondenta d-nei Lupescu, a fost scos de la conducerea Directiei Sigurantei
si pus la dispozitia Ministerului de Interne. Nu a fost destituit cum era vorba la nceput,
dect gratie interventiilor lui Franasovici, la care Eugen Cristescu apelase"114.
113 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 20954, voi. 13, f. 82.
114 Ibidem, dosar nr. 73865, voi. l, f. 330.
66
Ecouri n presa strin
Cazul Precup are asa cum am spus la nceput si o alt latur. Cea a ecoului pe care
1-a avut n presa strin. Am avut la dispozitie doar extrase mai ample din presa englez,
cteva din presa maghiar, din cteva ziare de limb german, unul francez si unul bulgar
15. Ele sunt ns suficiente pentru a stabili filiera pe care au ajuns informatii despre
complot n Occident, cum au fost denaturate, n mod voit, faptele, pentru a compune acea
imagine dorit.
Presa romn nu a publicat nimic despre evenimentele de la Bucuresti, pn n ziua de 12
aprilie. Dar cititorul avizat descoper n ziarul Universul - datat miercuri, l i aprilie - un
editorial semnat de directorul ziarului, Stelian Popescu. Acesta, rspunznd unor cititori
care i-ar fi imputat c ziarul nu-i tine la curent cu principalele stiri, scria: O spunem si
azi [guvernului], c face o greseal si mai grav mpiedicnd presa s-si fac datoria de a
spune adevrul asupra celor ce se petrec de ctva timp ncoace". Iar a doua zi, n prima
pagin, aprea un articol intitulat Radio Budapesta. Campania mpotriva Romniei, din
care reproducem un pasaj mai amplu. Se spunea c Radio Budapesta transmite zilnic tot
felul de stiri tendentioase sau fantastice, relative la situatia din Ardeal, n scop de
propagand. Cine urmreste activitatea acestui post s-a convins c mpotriva Romniei, a

guvernului su ca si a poporului romn, se duce o campanie sistematic, alimentat cu

minciuni si calomnii de organele Ministerului Afacerilor Strine maghiar". Erau
reproduse apoi cteva mostre de asemenea stiri, dup care se continua: In fiecare zi dup cum am spus - Radio Budapesta comunic asemenea informatiuni de la fratii
ostatici din Ardeal si ntretine propaganda revizionist".
Este adevrat c relatiile romno-ungare cunosteau o anume ncordare. Presa publica
periodic articole despre actiunile revizioniste ale Ungariei la diverse reuniuni
internationale. Mai mult, la sfrsitul lunii martie 1934, la Cluj avusese loc un meci de
fotbal ntre o echip local si alta din Seghedin, prilej cu care suporterii se ncieraser,
fiind necesar interventia j andarmilor. Presa ceruse interzicerea primirii pe viitor a
suporterilor din tara vecin, care se dedau de fiecare dat la actiuni violente. Dar articolul
reprodus de noi era determinat n primul rnd de stirea comunicat de Radio Budapesta,
ia l O aprilie, pri115 Ibidem, fond d", dosar nr. 8496.
67
vind arestarea a circa 120 persoane, ntre care ofiteri, germani si unguri care au complotat
contra regelui. Radio Budapesta pretinsese c stirea provenea din surse italiene si
engleze. Dar cifra de 120 persoane arestate a fost preluat de presa englez dup ce
fusese difuza ta de Budapesta, unele ziare specificnd chiar de unde o detin.
S citm pentru conturarea si mai bine a atmosferei, cci stirea nu se confirm, dup
stiinta noastr, din alte surse si o Not din 20 aprilie 1934: Centrul de informatii al
Marelui Stat Major de la Oradea Mare raporteaz telefonic urmtoarele: Un agent sosit
din Budapesta ne comunic c la 2 aprilie a aflat de la un colonel ungur, de origine sas, c
n curnd se va produce n Romnia un eveniment mare. Agentul a constatat c n
legtur cu acest eveniment, la 3 aprilie au fost chemati din concediu toti ofiterii si trupa
armatei ungare. Cred c este cazul a se vedea dac nu exist vreo legtur ntre complotul
It. col. Precup si msurile premature din Ungaria".
Dar ce spun ziarele pe care le-am putut consulta? Primul n care am gsit o stire despre
complot este ziarul britanic Yorkshire Observer datat 9 aprilie, n prima faz, toate ziarele
sunt deranjate de tcerea pe care o pstreaz autorittile romne. Din Viena sosea chiar
vestea c nu se putea obtine legtura telefonic cu Romnia. Pe fondul stirilor care
circulau avnd drept surs Budapesta si Viena -Legatia romn din Londra ddea
urmtorul comunicat, pe care l reproducem din ziarul Morning Post, datat 11 aprilie.
Legatia romn din Londra dezminte categoric stirea despre un complot mpotriva
suveranului. Zvonul este de natur senzational si nu poate veni dect din locuri
interesate". Iar ziarul Bohemia, de limb german, din 12 aprilie, consemna: I s-a
interzis presei s dea lmuriri asupra complotului si din cauza aceasta nelinistea s-a
mrit".
Dup publicarea comunicatului oficial, el este rezumat ntr-o serie de ziare engleze si de
limb german, insistndu-se asupra tendintei de minimalizare pe care o fac autorittile.
Deja, Radio Budapesta lansase ideea c au fost arestati 120 ofiteri si nimeni nu mai
credea n comunicatul oficial care vorbea doar de 11 ofiteri. Iat ce scria ziarul maghiar A
Mai Nap, din 12 aprilie: Opinia public englez asteapt cu nerbdare stiri din Romnia,
iar ziarele arat c stirile oficiale ale guvernului romn nu mai pot fi crezute, cci
dezmintirile acestea sunt cu totul opuse unor anumite fapte ndeobste bine cunoscute. Cea
mai nou stire din Bucuresti a lui Daily Telegraph este urmtoarea: Fat de dezminti-

rea oficial publicat miercuri seara, conform creia noile evenimente din Romnia, nu
reprezint dect o afacere de politie si c stirile rspndite sunt exagerri tendentioase,
trebuie stabilit c sub noile evenimente se ascunde o miscare politic foarte serioas".
Mai mult, Daily Telegraph, din 13 aprilie, publica stirea c a fost arestat si retinut 6 ore
corespondentul din Bucuresti al ziarului New York Times, pentru stirile publicate n
legtur cu complotul. stim din presa romn c ministrul de interne, Inculet, a convocat
la minister pe toti corespondentii strini, atrgndu-le atentia asupra stirilor pe care le
trimit.
Pe fondul acestor gafe ale autorittilor romne, Budapesta si Viena singurele puncte de
unde se pot obtine informatii despre complot, cel putin n faza de nceput - dau drumul
exact la acele stiri care le convin, iar ulterior, presa maghiar le reia citnd drept surs...
presa englez!
Esential este c din sursele Budapesta si Viena, imaginea care se contureaz este cea a
unui complot de mare amploare, n care era implicat armata, ba chiar toat provincia
Transilvania, regiune care de mult vreme este nemultumit de felul cum este tratat de
guvernul romn" (Sunday Times din 15 aprilie, de exemplu). Situatia politic n tar este
confuz, ncordat. La Bucuresti se fac descinderi n hoteluri si biserici (Evening
Standard, 10 aprilie), armata este nesigur (Daily Express, 10 aprilie), regele se afl la
Sinaia unde este pzit de detectivi narmati, cci nu mai are ncredere n armat (Daily
Mail, din 14 aprilie, care citeaz Magyar Saz), sefii partidelor politice i-au cerut regelui so prseasc pe Lupeasca, se duc tratative cu principesa Elena, sotia lui Carol II, care s
revin n tar., Amnunte din Viena arat c Romnia a scpat ca prin minune de
catastrof", scria Manchester Guardian din 11 aprilie, n vreme ce Frankfurter Volksblatt,
din 18 aprilie, era de prere c posibilitatea izbucnirii unui rzboi civil n Romnia se
mentine foarte mare n continuare si Carol al II-lea va pierde, cci armata este contra lui.
La 18 aprilie, 8 Uhr Abendblatt citnd surse din Budapesta, scria: Evenimentele din
Romnia, din zi n zi, iau un curs tot mai dramatic".
De ce acest interes al presei strine pentru un complot din Romnia? Un posibil rspuns l
gsim n dou ziare, Irish Times, din 12 aprilie, si Sunday Express, din 15 aprilie. Iat ce
scria primul: n mprejurri normale, o revolutie n plus sau n minus n Balcani n-ar
putea influenta mult politica european. Astzi ns, Romnia, ca membr de seam a
Micii ntelegeri, ocup o pozitie important n si69
tuatia Europei". Urmeaz un scurt istoric al participrii noastre la primul rzboi mondial,
dup care se continu: mpreun cu Cehoslovacia si Iugoslavia, a format Mica
ntelegere, care joac un rol foarte important nu numai n Balcani, dar si n afacerile
Europei Centrale, astfel nct stabilitatea ei ca stat este un factor vital n politica
european. Nici unul din statele balcanice nu se gseste astzi ntr-o situatie statornic, n
Iugoslavia, regele Alexandru exercit o dictatur sever, n Albania exist o ur mpotriva
Italiei care va izbucni mai devreme sau mai trziu. Bulgaria nc nu si-a revenit din
lovitura primit n urma nfrngerii ei n rzboi. Iar Grecia este ntr-o stare de insurectie
mai mult sau mai putin continu. Fat de planurile germane asupra Austriei si de cele
italiene fat de bazinul Dunrii, este esential ca Mica ntelegere s se mentin la
maximum de stabilitate". Ziarul si continua comentariul, artnd c Romnia era veriga
slab a lantului, din cauza lui Carol al II-lea si a metresei lui, Elena Lupescu. Concluzia
era: n aceste mprejurri, nu se poate ntreprinde nimic pentru salvarea Romniei, ea

trebuie s se descurce singur. Regele e rspunztor n mare parte de nelinistea ce

domneste n tar". Iar Sunday Express, din 15 aprilie exclama: si oare fiii nostri vor muri
acum la Dunre si Tisa pentru c, o dat mai mult, metresa unui rege dezechilibreaz
pacea si stabilitatea Europei rsritene?"
Dincolo de toate dedesubturile si implicatiile sale, n epoc, minicomplotul Precup este
revelator, mai ales prin aceast exagerat reverberatie international, semn al intereselor
contrarii trii noastre extrem de puternice.
Datorit ecoului pe care 1-a avut n presa vremii si faptului c Serviciul Secret reusise
dezvluirea lui nainte ca atentatul s se produc, Mihail Moruzov si-a consolidat pozitia,
aspect subliniat si de unul din fostii si colaboratori, N. D. Stnescu:, Afacerea Precup a
avut o anume structur, fiind o afacere politic a crei urmrire si ncheiere cu succes,
din punct de vedere profesional, a mpiedicat, n primvara anului 1934, reusita unui
complot ce punea n cumpn pe nsusi regele trii. De aceea, importanta sa pentru istoria
Serviciului Secret a fost capital, prin ncheierea ei, Moruzov, cstigndu-si merite si
drept la recunostinta regal, ceea ce a avut ca efect o crestere subit si foarte important a
fondurilor alocate Serviciului, implicit a posibilittilor de dezvoltare, iar seful Serviciului
contnd de atunci nainte ca om al regelui"116.
116 Magazin istoric", s.n., martie 1991, p. 50. 70
DIN ISTORIA COLABORRII S.S.I.-ABWEHR 1937-1940
n aceast epoc Moruzov atinsese zenitul carierei sale si n mod real nsemna mai mult
ca purttorul mesajelor ultrasecrete ale lui Caro! II, n ale crui ite fi combinatii de cea
mai mare tain era introdus, dar ca un factor activ si probabil uneori si ca sfetnic ".
(N.D. STNESCU)
Din ceea ce stim c s-a scris pn acum, primul contact, ntre Serviciul Secret de
informatii, condus de Mihail Moruzov, si Serviciul de informatii al Wehrmachtului,
Abwehr, condus de amiralul Wilhelm Frantz Canaris, era stabilit n anul 1939. Domnul
Horia Brestoiu plasa n luna octombrie 1939 prima vizit a maiorului lonescu la Berlin' .
Acelasi moment era indicat si de Veniamin Moruzov, nepotul lui Mihail Moruzov1 .
Ambii autori considerau c initiativa contactrii Abwehr-ului a fost ideea regelui Carol al
II-lea si a maresalului Palatului, Ernest Urdreanu. n realitate, prima legtur s-a realizat
nc din februarie 1937. Darea de seam asupra cltoriei fcute la Berlin, ntre 12 si 24
februarie 1937, ntocmit de maiorul Constantin Gh. lonescu Micandru devanseaz cu doi
ani momentul primului contact, neoficial, stabilit ntre cele dou servicii. A survenit o
pauz, pentru care nu avem nici un fel de explicatie n documente, dup care, la 24 iunie
1939, acelasi emisar sosea la Berlin pentru a rennoda firul contactelor informative.
Un ofiter de ncredere pentru Moruzov
nainte de a examina aceste raporturi n intervalul anuntat n titlu - si nu vom insista dect
pe elementele de noutate - credem c merit s schitm un portret al maiorului Constantin
Gh. lonescu Micandru.
117 Horia Brestoiu, Impact la paralela 45, Editura Junimea Iasi", 1986, p. 258; Idem,
Actiuni secrete n Romnia, Editura stiintific, Bucuresti, 1973, p. 196.
118 Strict Secret", nr. 41/1991.
71
S-a nscut la 13/25 decembrie 1889, la Clrasi. Tatl, Gheorghe, si mama, Mria, erau
trani sraci. A avut doi frati, Vintil si Gheorghe, ambii ofiteri. Vintil, deblocat n 1946,
a fost arestat n 1951 si condamnat la 15 ani munc silnic pentru uneltire contra ordinii

sociale". Constantin a urmat scoala militar, iesind sublocotenent n 1917. A fost

repartizat la Corpul moto-militar, cu care a luat parte la campania armatei romne din
vara anului 1917, pe frontul din Moldova. A participat si la ofensiva de pe Tisa, din vara
anului 1919. La l octombrie 1919 a fost mutat, cu gradul de locotenent, la scoala Militar
de Educatie fizic, unde si-a desfsurat activitatea timp de sase ani. A fost detasat, la 10
mai 1925, la scoal Militar de Infante -rie-Administratie, cu gradul de cpitan, n anul
1933 a fost mutat la Marele Stat Major, ca sef al Biroului Adjutanturei, pn n 1936. La l
octombrie acelasi an - la interventia unor prieteni din Marele Stat Major - a fost transferat
la Secretariatul general al Serviciului Secret de Informatii al Armatei de Uscat (sub
aceast titulatur functiona SSI n acel moment), n scurt vreme a ajuns sef al Frontului
de Est, din cadrul Sectiei informatii externe, functie n care a rmas trei ani. n aceast
calitate, a fost trimis n februarie 1937 la Berlin, pentru a face schimb de informatii cu
serviciul omolog al armatei germane n problema armatei sovietice si a pericolului ce se
contura dinspre Est.
L-a cunoscut pe Mihail Moruzov la l octombrie 1936: n momentul cnd a avut loc
prezentarea de mutare din Marele Stat Major n Ministerul Aprrii Nationale (Serviciul
Secret) n prezenta d-lui secretar general al Ministerului"119.
Despre seful de atunci al SSI, Constantin Gh. lonescu Micandru declara, la 19 decembrie
1940, unei comisii de anchet ce analiza activitatea lui Moruzov: nici un fapt nu m-a
determinat vreodat s pot trage concluzia c Moruzov ar fi servit si interese strine...
Totusi, am fcut remarca, pe care am nfatisat-o lui Moruzov si colaboratorilor mei, c
cea mai mare parte a informatiunilor privitoare la URSS, care veneau de la Agentura
Paris, fiind scrise n limba rus veche si, deci, provenind, probabil, de la o organizatie de
rusi albi, aveau de multe ori un caracter tendentios. Desigur c asemenea informatiuni nau fost exploatate, iar Moruzov n-a obiectat niciodat" . Iar la 14
119 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 80536, f. 9.
120 Ibidem, f. 8.
72
l
martie 1941 aduga: ,,n general, Moruzov era informat n mod aproape multumitor, m
refer n special la informatiile privitoare la Est, care erau difuzate de Frontul pe care l
conduceam. Majoritatea surselor ns erau necunoscute si nici nu s-au adus n arhiva
Serviciului rapoartele acestor surse... Moruzov nu a format elemente care s l ajute si,
eventual, s-1 poat nlocui... Faptul c Moruzov si-a stabilit locuinta alturi de Legatia
sovietic l consider ca svrsit fie ca provenind dintr-un sentiment egoist, fie ca urmare a
presiunii din partea femeii cu care tria de a achizitiona o cas foarte scump, deoarece
nu este admis ca un sef al unui serviciu de informatii s neglijeze pericolul pe care l
prezint o att de mare apropiere de Legatia sovietic. I-am si atras atentia, direct si fr
menajamente, asupra acestei chestiuni, ns nu cunosc din ce motiv nu a dat urmare
acestei sugestii. Nu as putea ns afirma c scopul stabilirii locuintei sale lng Legatia
sovietic ar fi fost ca Moruzov s fie ntr-o legtur criminal cu membrii acestei Legatii,
deoarece consider c n cazul cnd ar fi intentionat s aibe asemenea legturi, nu acesta ar
fi fost sistemul cel mai nimerit"121. Cert este c Moruzov a avut ncredere n el, trimitndu-1 ntr-o misiune strict secret, la putin vreme dup ce venise n cadrul
Serviciului.
Raporturile cu Eugen Cristescu, devenit din noiembrie 1940 seful Serviciului Special de

Informatii, au fost cel putin normale. Calificativele acordate l caracterizau pe maiorul

lonescu Micandru ca avnd cele mai alese aptitudini militare... Inteligent vie, judecat
profund... Cultura sa general foarte frumoas a determinat ca n cadrul Serviciului s i
se ncredinteze conducerea uneia dintre cele mai grele sectii" . Aceleasi aprecieri pozitive
le formula si n lucrarea sa memorialistic, scris n timpul detentiei: Un ofiter foarte
bun, muncitor, foarte corect si care nu a depsit niciodat instructiunile de colaborare ce
le avea. A fost cel mai bun ofiter de concept dintre toti cti i-am avut la SSI"123.
n vremea rzboiului, maiorul lonescu Micandru a condus, n-tr-adevr, una dintre cele
mai grele sectii, cea de relatii externe, denumit apoi Sectia G", pentru c relatiile
oficiale se reduceau practic la
121Ibidem, f. 10
122 Ibidem, f. 36.
123 Eugen Cristescu, op. cit., p. 176
73
cele cu Abwehr-ul. In septembrie 1940 - devenise ntre timp locote-nent-colonel a fost
chemat s participe la ntrevederea dintre Antonescu si Canaris, mpreun cu maiorul
Stransky (doc. nr. 40). Li s-au transmis instructiuni precise privind modul cum trebuie s
tin legtura. Dup izbucnirea rzboiului, lonescu Micandru a fost detasat la Esalonul
operativ al S SI, care nsotea Marele Cartier General al trupelor romne. A rmas efectiv
n zona frontului pn n noiembrie 1941. n perioada respectiv, n colaborare cu
serviciul de informatii al armatei germane, a organizat si condus centrele speciale
informative si contrainformative instalate pn pe linia frontului.
n opinia unor colegi - ale cror declaratii ni s-au pstrat - el era un om vndut"
germanilor, sectia pe care o conducea cu indicativul G", fiind numit si T", de la
trdare. Astfel, Constantin lonescu Micandru era acuzat c l spiona si pe seful su, Eugen
Cristescu, raportnd nemtilor orice miscare a acestuia. I se reprosa si prietenia cu
Stransky, reprezentantul Abwehr-ului, fiind vzuti n continuu nedesprtiti si fcnd
chefuri si betii pn la orgie cu vinuri aduse din Franta nvins de nemti" . Se mai spunea
c dispuneau de mari sume de bani, pentru c lonescu l trecea pe listele sale de plat pe
Sandu" (indicativul maiorului german), iar acesta pe lonescu. Exist si declaratii din
care rezult c maiorul lonescu Micandru a fost cel care i-a trimis, n septembrie 1940, lui
Moruzov - aflat n Italia, la o ntrunire cu Canaris si generalul Mrio Roatta, seful
Serviciului secret al armatei italiene - telegrama care 1-a readus n tar, pentru a fi arestat
si asasinat, apoi, la Jilava. Astfel de afirmatii nu corespund cu adevrul, ntruct, dup
cum atest, fr dubii documentele, lonescu Micandru 1-a nsotit pe Moruzov la Venetia,
deci era n imposibilitate de a transmite din Bucuresti telegrama prin care seful
Serviciului Secret era anuntat despre evenimentele derulate, respectiv preluarea puterii de
ctre generalul Antonescu. Eugen Cristescu 1-ar fi tinut n serviciu, desi cunostea totul
despre el, doar pentru c era protejatul germanilor si nu avea de ales. lonescu Micandru
le-ar fi divulgat nemtilor tot ce a reusit s afle despre ncercrile lui Cristescu de a stabili
legturi cu Aliatii n Turcia. Era comparat cu locotenent-colonelul Proca125, seful
124 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 80536, f. 58.
125 Proca Alexandru era seful Sectiei contrasabotaj. Eugen Cristescu spunea despre el:
Vorbea limba francez suficient, iar limba german la perfectie si era
74
Sectiei V contrasabotaje, un fanatic adept al national-socialismului, Micandru fiind

considerat doar un oportunist gata s se vnd oricui va da mai mult si cui i va garanta
pentru mai mult buna sa stare"126. Evident c si aceste afirmatii trebuie privite cu
rezerve. Sunt declaratii date dup 1944, cnd autorii lor cutau s se disculpe ct mai
mult, aruncnd vina pe oricine altcineva. Cine era mai bine plasat" dect omul de
legtur al SSI cu Abwehr-ul? Cum s-ti nchipui c lucrase attia ani cu germanii si nu
fusese cumprat de acestia? Sigur, au fost si declaratii favorabile lui (am citat-o deja chiar
pe cea a sefului su, Eugen Cristescu). Astfel, inginerul Haralambie, din cadrul SSI,
declara c 1-a cunoscut din anul 1939, cnd i-a devenit sefia sectia de legtur cu
serviciile de informatii strine. El l considera un ofiter de stat major cu o inteligent vie
si pregtire profesional din cele mai bune; a devenit nc de la sosirea lui n Serviciu
unul din cei mai intimi colaboratori ai lui Moruzov, fiind nsrcinat de acesta cu misiuni
delicate"127. Foarte interesant este si o not din 4 iulie 1947, elaborat de SSI, n
contextul implicrii lui Constantin lonescu Micandru, n contumacie, n procesul de la
Iasi, pentru condamnarea autorilor pogromului antievreiesc din 1941. In respectivul
document se arta c el ndeplinise n fruntea Sectiei III G" doar atributiile normale de
serviciu, c nu desfsurase nici o activitate n interesul germanilor si se excludea
categoric orice implicare a lui n masacrele de la Iasi, zon
178
unde nu putea s se gseasc n acele zile , ntr-o alt not, cu destinatie intern, se
prezentau si persoanele (cel putin o parte) care ntretineau o adevrat actiune de
defimare" la adresa lui: sotia, care avusese numeroase aventuri extraconjugale si
vnduse din cas toate lucrurile, dup ce sotul fusese ridicat, ct si foste cadre din SSI,
care ncercau s-si acopere neglijentele svrsite n depistarea la timp si informarea
autorittilor de stat despre ceea ce se pregtea la Iasi. S mai notm si faptul c unul
dintre cei mai nversunati acuzatori ai lui recunosteau totusi c n martie 1941, folosinduse de legturile ce le avea
unul dintre cei mai buni redactori n limba german. Totdeauna nsotea pe Antonescu n
voiajurile la Hitler si el redacta si traducea memoriile ce se depuneau acolo". (Eugen
Cristescu, op. cit., p. 175.)
126 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 80536, f. 58.
127Ibidem, f. 11.
128 Ibidem, f. 23-24.
75
printre germani, a intervenit energic pe lng Gestapo pentru ca acesta s nu l mai
supravegheze pe Traian Borcescu, suspectat pentru legturile sale cu cercurile filoengleze.
Foarte interesant a fost evolutia lui Constantin lonescu Micandru n preajma si imediat
dup 23 august 1944. La nceputul lunii, mpreun cu locotenent-co Ionelul Ernescu, s-a
deplasat la Geoagiu, unde se afla dislocat arhiva Serviciului, l se punea n seam si
distrugerea unor documente de la locuinta lui Gheorghe Cristescu. La 31 iulie 1944, ns,
i se aprobase deja trecerea n rezerv prin demisie, cu gradul de locotenent-colonel. La 11
august 1944, Eugen Cristescu semna o adres ctre Ministerul Afacerilor Strine, prin
care cerea eliberarea unui pasaport diplomatic pe numele Constantin lonescn, cu vize
pentru Ungaria, Germania, Franta si Spania. Tot directorul general al SSI cerea
rechemarea vice-consulului Dsclescu, ncepnd cu l septembrie, si numirea n locul lui
a lui Constantin lonescu; n cazul n care consulatul din Barcelona nu functiona, urma s

fie la Madrid. Nu a mai apucat s plece la post. Dup 23 august, a fost vzut la barul
Athenee Palace, n compania unor agenti anglo-americani, ntre care era mentionat si
numele lui Gibson [agent al Intelligence Service, corespondent la Bucuresti al ziarului
britanic The Times - n.n.] si altii, cunoscuti ca avnd un trecut de activitate antisovietic"129.
Prin Decizia nr. 50, ncepnd cu ziua de 23 august 1944, a fost angajat temporar n SSI,
ca referent tehnic diurnist, retribuit cu 37500 lei, cu vechime de la l august 1944. Era
trecut pe statele de plat cu numele de G. lorgu. Prin Decizia nr. 72/1 octombrie 1944, a
fost licentiat din Serviciu, pentru economii bugetare. La sfrsitul lunii martie 1945 locuia
nc n strada Nou nr. 8, din cartierul Drumul Srii, n martie anul urmtor, apare
mentionat ca fcnd parte din organizatia Miscarea national de rezistent"130, fiind
subsef al Sectiei Tehnice, cu sarcina de a procura armament si munitii. Activa sub numele
de Ionel Popovici. A controlat mai ales depozitele din zonele Bran si Timisul de Jos. Prin
adresa nr. 80/1946 a Tribunalului Militar al Poporului, se cerea urmrirea, prinderea si
trimiterea lui n judecat. La 8 iunie i se fcea o perchezitie domiciliar, n 1949 era
detinut la Aiud, condamnat la munc silnic pe viat pentru crim de rzboi (masacrele
de la Iasi). Era notat
1 Ibidem, f. 28. ' Ibidem, f. 29.
76
ca avnd o comportare rea. La 28 iunie 1949, era cerut de ctre Directia V din Directia
General a Securittii Statului, cu ordinul nr. 5/75.153. De acolo a mers la SSI, unde
fusese cerut cu adresa nr. 285/2 iulie 1949. Din acel moment, traseul lui este mai greu de
urmrit. Era cutat la M. A.L Serviciul Penitenciarelor si la Directia Lagre si Colonii
de Munc, dar nu aprea n nici o evident, cum c s-ar fi aflat acolo. Am mai gsit doar
un certificat de deces, eliberat de Sfatul Popular al Comunei Jilava, raionul Nicolae
Blcescu, cu nr. 28/13 iulie 1950, pe numele Constantin lonescu, colonel, strada Nou, nr.
8, Bucuresti, n vrst de 52 ani, mort n aceeasi zi n penitenciarul Jilava, moarte
verificat de medicul penitenciarului.
Din documente rezult c nu a avut copii. A fost decorat cu Medalia Comemorativ 19161918, cu Bareta Dobrogea, la 7 iulie 1918, cu Medalia Victoria, la 21 iulie 1921, cu
Steaua Romniei, clasa IV, cu spade si panglic, la 27 februarie 1942, Vulturul german
clasa l, n grad de comandor, la 4 februarie 1941 si clasa cu spade, la 5 ianuarie 1942, n
fine, n timpul vizitei fcute n Germania, mpreun cu Gheorghe Cristescu, n martie
1943, a primit si Crucea de Fier, clasa II. Acesta a fost deci Constantin lonescu Micandru
(acesta din urm era numele lui conspirativ, cu care semna uneori documentele), omul
nsrcinat de Mihail Moruzov, n februarie 1937, ca mpreun cu Niky stefanescu s
stabileasc primul contact pentru schimb de informatii cu Abwehr-ul n problema
sovietic.
* S-a nscut la 20 septembrie 1896, la Galati. Era fiul lui Grigore si al Elisei stefanescu.
Tatl era ofiter, mama casnic. Un om de statur potrivit, robust, cu o privire energic,
si-a fcut studiile la Liceul Vasile Alecsandri", din Galati. Era inteligent si avea nclinatii
spre limbi strine: cunostea la perfectie franceza, rusa, ucraineana si se descurca n
polon, german, italian si srb. A urmat ctiva ani cursurile Faculttile de drept, dar nu
si-a luat licenta. S-a angajat, n 1918, n Siguranta General, ca sub comisar. A fost
repartizat la Tighina, unde a rmas pn n 1919. Avansat subprefect de politie, a fost
trimis la Cetatea Alb. n 1920 s-a rentors la Tighina, iar n 1921 era la Hotin. n 1925 a

fost avansat comisar special si mutat la Inspectoratul de sigurant Chisinu. n 1926 era
din nou la Hotin, revenind n 1928 la Chisinu. A lucrat mai multe cazuri de spionaj
sovietic. La l ianuarie 1931 trece la SSI, unde devine, n 1933, seful Sectiei
contrainformatii, pn n 1938. Atunci, la cererea lui Armnd Clinescu, a fost trecut n
fruntea Corpului Detectivilor. A creat acolo Brigada Special, care avea ca sarcin
urmrirea legionarilor. La fel ca si Moruzov, a czut victim asasinatelor fcute de
legionari la Jilava n noaptea de 26/27 noiembrie 1940.
77
Despre vizita la Berlin ni s-au pstrat dou mrturii: o Not redactat olograf de Niky
stefnescu att n manuscris, pe hrtie cu antetul Hotel Central-Berlin, ct si un exemplar
dactilografiat, semnat N.S., si o Dare de seam asupra cltoriei fcut la Berlin ntre 12
si 24 februarie 1937, redactat si semnat de maiorul Constantin lonescu Micandru. Cea
din urm (doc. nr. 3), este mult mai ampl si mai precis, cum i st bine unui ofiter de
carier. Aflm cnd si la ce or au plecat din Bucuresti (12.02.1937, ora 13.30) si cnd au
ajuns la Berlin (l 3.02.1937, ora 20.30, era o zi de smbt). Delegatia, condus de N.
stefanescu, mai cuprindea si doi cpitani ingineri, cci scopul oficial era procurarea de
aparatur pentru SSL
Luni, 15 februarie, N. stefanescu a stabilit legtura cu maiorul dr. Krienitz, n baza unei
ntelegeri prealabile cu Legatia german din Bucuresti. Un om foarte distins, fcnd
parte din nalta societate prusac de aici. Este ajutorul amiralului Canaris, seful Sectiei a
Il-a din M[arele] St[at] M[ajor] german, desi nu este dect maior si nu face parte din
partid. Se spune c are acces la Goring si Blomberg, unde altii nu pot intra", n
continuare, munca a fost astfel compartimentat: Niky stefanescu a fcut schimb de
informatii pe probleme politice (organizarea Cominternului, provocrile sovietice") cu
seful Sectiei contrainformatiilor din Abwehr. El a fcut si o vizit la sediul Gestapoului,
mpreun cu cei doi cpitani, unde au fost primiti de dr. Best, seful regiunii Berlin, fiind
impresionat si de dotrile institutiei, dar si de faptul c lucrurile sunt astfel organizate
nct pe sli nu vezi pe nimeni; nici functionari si nici usieri"131. Dr. Best i-a invitat la
mas, n sediul Gestapo-ului, exprimndu-si satisfactia pentru acest nceput de
colaborare, avnd n vedere c Romnia avea frontier comun cu URSS. La rndul su,
Niky stefanescu le-a tinut gazdelor o expunere despre istoricul, organizarea si modul de
actiune al Cominternului.
La rndul su, Micandru s-a ntlnit cu maiorul Froelich, specialist n problemele Armatei
Rosii si ulterior cu alti doi ofiteri de aviatie, al cror nume nu l indic. S-a fcut un intens
schimb de informatii, rezultnd c, n general, informatiile Abwehr-ului corespundeau cu
cele ale SSI, ceea ce a demonstrat buna credint si seriozita131 Arh. N.I.C., fond P.C.M. - SSI, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 135136.
78
tea schimbului de informatii pentru ambele prti". Ofiterul romn a obtinut n plus fat de
ceea ce stia deja denumirea si dislocarea tuturor unittilor neindivizionate ale Corpurilor
de Armat, organizarea de detaliu a unei divizii moto-mecanizate, compunerea organic
detaliat a fiecrei brigzi de aviatie. Evident, n afara lui Niky stefnescu, nimeni
altcineva dintre romni - ceilalti doi membri ai delegatiei sau de la Legatie - nu mai stia
cu ce se ocupa maiorul lonescu Micandru.
Partea german a avut grij si de timpul liber al oaspetilor romni. Seara, de obicei, erau

invitati la cele mai luxoase restaurante, la spectacole. Smbt, 20 februarie, delegatia

trebuia s se rentoarc n tar, dar din cauza absentei din Berlin a atasatului militar
romn, plecarea a trebuit amnat. Asa au luat parte, a doua zi, duminic, la ceremonia
consacrat zilei eroilor. Au plecat din Berlin abia luni, 22 februarie, seara, la ora 23.55.
Concluziile lui Niky stefnescu si ale maiorului Constantin lonescu Micandru coincid:
colaborarea cu germanii era bine primit de acestia, schimbul de informatii a fost corect
si n profitul ambelor prti, germanii lsnd impresia c ar fi dispusi s realizeze un
aranjament precis si durabil". Pe baza schimburilor de informatii, Micandru rezuma astfel
viziunea german despre Armata Rosie: Este o armat foarte bine utilat. Materialul,
desi de constructie foarte bun, nu are ns durat din cauza materialului prim, de
calitate inferioar. Se lucreaz intens la dotarea armatei, n special cu materialul de
aviatie si mecanizat. Este un punct de ntrebare, cum vor rspunde masele de trani ntrun viitor rzboi. De aceea, se preconizeaz ca n caz de rzboi, s se obtin initial succese
rsuntoare prin ntrebuintarea n mas a aviatiei si carelor de lupt, trupelor de infanterie
rmnndu-le numai cucerirea si stpnirea terenului. Personalul de comand, momentan,
insuficient pregtit; se fac sfortri uriase pentru a ridica nivelul intelectual al corpului
ofiteresc", n privinta perspectivelor continurii schimbului de informatii se stabilise ca el
s se fac, n conditii de o discretie absolut, alternativ, la Bucuresti si Berlin. Ceea ce nu
s-a mai ntmplat pn n iunie 1939.
Documentele pstrate nu ne spun nimic nici despre contextul n care s-a initiat acest prim
contact, nici de ce a fost curmat, de partea romn, dup cum vom vedea c a rezultat la
reluarea lui peste doi ani. Este cu att mai interesant cu ct vizita la Berlin a avut loc ntrun
79
moment de mare tensiune n relatiile dintre Bucuresti si Berlin, n ianuarie 1937, la
trecerea prin capitala german a trenului care transporta spre tar rmsitele celor doi
legionari czuti n Spania, Ion I. Mota si Vasile Marin, autorittile germane le acordaser
onoruri militare. Iar la procesiunea de nmormntare din Bucuresti (16 februarie) au
asistat si ministrii Germaniei, Italiei, Spaniei nationaliste si un reprezentant al Japoniei,
fr s fi cerut n prealabil acordul guvernului romn, asa cum impuneau uzantele
diplomatice, n legtur cu acest eveniment, s-au purtat lungi dezbateri n Parlamentul
Romniei, la care au participat Armnd Clinescu, Nicolae lorga, Grigore Gafencu si
altii. Partea romn a protestat, Berlinul si Roma exprimndu-si regretul pentru
incident13 .
Este evident c vizita delegatiei SSI la Berlin fusese hotrt dinainte. Credem c este la
fel de evident c ea se baza pe o initiativ politic ce venea din partea sau avea
binecuvntarea regelui, pentru c este greu de crezut c Moruzov, cu toat libertatea
lui de miscare, s-ar fi putut aventura singur ntr-un asemenea joc. Scopul actiunii este
evident: tatonarea prtii germane - o fort n ascensiune pe arena politic european -,
gsirea unui aliat contra URSS, o amenintare potential la adresa integrittii Romniei.
La rndul lor, germanii erau interesati de o colaborare cu un stat plasat strategic si care
avea o granit comun cu URSS. De altfel, amiralul Canaris stabilise nc din septembrie
1935 o colaborare cu generalul Mrio Roatta si contacte cu serviciile secrete de
informatii ungar si japonez.
De ce nu a fost continuat acest prim contact? Nu putem avansa dect o supozitie. La 23
februarie 1937, guvernul Ttrescu a adoptat

132 Politica extern a Romniei. Dictionar cronologic, Bucuresti, 1986, p. 217. Lucretiu
Ptrscanu a interpretat tendentios acest eveniment, calificndu-1 drept o mascarad" cu
o deosebit semnificatie politic". (Vezi Lucretiu Ptrscanu, Sub trei dictaturi, Editura
100+1 Gramar, Bucuresti, 1996, p. 49). Doctorul serban Milcoveanu, care, la acea dat,
era presedintele U.N.S.C.R. (Uniunea National a Studentilor Crestini Romni), ne
asigur c procesiunea slujbei religioase la Casa Verde din Bucurestii-Noi si
nmormntarea corpurilor nensufletite ale lui Mota si Marin s-au desfsurat n ordine.
Aproximativ 20 000 de legionari, n cmsi verzi, au format un impresionant cortegiu,
care s-a deplasat ntr-o tcere absolut". Probabil c toate acestea au atras invidia multor
politicieni, inclusiv a regelui Carol al II-lea. (Vezi Dr. serban Milcoveanu, CorneliuZ.
Codreanu altceva dect Horia Sima, voi. l, Biblioteca nvierea nr. 7, Bucuresti, 1996, p.
97).
80
noi msuri contra Miscrii Legionare. Iar sprijinul Germaniei pentru aceasta nu era un
secret pentru nimeni. Ca atare, Carol al Il-lea a considerat, probabil, c nu se poate
astepta la vreun sprijin din acea parte si i-a ordonat lui Moruzov s ntrerup contactele
cu Abwehr-ul, chiar dac era un serviciu de informatii al armatei germane, care, nu numai
c nu avea nimic comun cu Gestapo-ul, dar se afla chiar n rivalitate cu acesta.
Ne-am mprietenit cu dracul!"
nainte de a vedea cum a reusit maiorul lonescu Micandru s restabileasc legtura cu
Abwehr-ul, s examinm putin contextul politico-diplomatic, n care s-a produs tentativa
sa.
Dup acordul de la Miinchen (29-30 septembrie 1938), dar mai ales dup ocuparea
Cehoslovaciei, n martie 1939, situatia international a Romniei se modificase
substantial. Principalul pericol extern deveneau revendicrile statelor revizioniste, ce
priveau si spre granitele Romniei. Pe lng strngerea relatiilor cu partenerii din Mica
ntelegere (amputat dup disparitia Cehoslovaciei) si din ntelegerea Balcanic, pe lng
politica traditional de aliant cu Franta si Marea Britanic, pentru diplomatia romneasc
devenise evident necesitatea mbunttirii relatiilor cu Germania.
La 15 martie 1939 - dup ce n Cehoslovacia germanii au difuzat fluturasi redactati n
limba romn - s-a decretat mobilizarea partial a armatei. Dar la 23 martie s-a ncheiat
Tratatul asupra promovrii raporturilor economice ntre Regatul Romniei si Reich-ul
Germaniei" ', considerat ca o subordonare a economiei romnesti intereselor germane. Nu
trebuie s uitm c la 13 aprilie Anglia si Franta au acordat garantii unilaterale privind
frontierele Romniei. Cu toate acestea, la Bucuresti exista un puternic sentiment de
insecuritate. El era alimentat, probabil, si de informatiile venite din Occident. Astfel,
domnul Horia Brestoiu reproducea un raport al unui ofiter superior romn de informatii
(locotenent-colonelul Gheorghe Petrescu, doc. nr. 5-6)134, trimis
133 Gheorghe Gheorghe, Tratatele internationale ale Romniei, Bucuresti, 1980, p. 531532.
134 Vezi si Revista de istorie militar",nr. 2/1995, p. 45-48.
81
din Londra la nceputul lunii aprilie 1939, care vorbea despre schimbarea total de
atitudine pe care servicii importante din cadrul Ministerului Aprrii Nationale [britanic n.n.] au avut-o ulterior [semnrii tratatului economic germano-romn din luna martie n.n.] fat de atasatii nostri militari, navali si aeronautici, de la Londra, crora H s-a pus n

vedere c problema comenzilor de material de rzboi este o chestiune care trebuie tratat
de la guvern la guvern si, n orice caz, mai nti pe teren politic" . Ofiterul romn
ntelegea din discutiile cu britanicii c la Londra se credea c Romnia ncheiase si un
acord politic cu Germania si deci tara noastr era o cauz pierdut pentru Franta si Marea
Britanie. La 3 aprilie, aceeasi surs informa: Din cauz c acordul economic cu
Germania nu este nc complet nteles, iar pe de alt parte, pn la clarificarea situatiei
trii fat ds acordul anglo-francez si, eventual, polonez, se intentioneaz ca livrrile de
armament, pentru tara noastr, s fie amnate. Din contactul pe care 1-am avut cu
oficialittile engleze, se pare c Londra intentioneaz a ne cere s ne clarificm hotrt
pozitia"136. Aceeasi concluzie rezultase si din convorbirile pe care le-a avut cu
reprezentantul Intelligence Service-ului. Trecnd prin Paris, constata o evident rceal
si o rezerv bine marcat", subliniind c francezii pe nedrept, au devenit bnuitori n ce
priveste politica noastr, c nu mai au ncredere n noi si c ei consider neaderarea
noastr la pact ca o alunecare spre o politic germanofil". Dar ajuns n tar, acelasi ofiter
nota: expansiunea german spre est... ar fi chiar dorit de Londra-Paris, dac acest lucru
ar satisface Germania si Italia si prin aceasta si-ar asigura integritatea lor continental si
colonial. Dar Anglia si Franta sunt perfect informate asupra intentiilor italo-germane,
care au veleitti mult mai mari si care caut neaprat declansarea unui rzboi n acest an,
fiind sigure c l vor cstiga.
n aceste conditiuni, Anglia, n special, socoteste absolut necesar pentru pregtirea
rzboiului... s cstige timp prin atragerea spre est a unor importante forte germane..."
Dac mai adugm si confesiunile unui german apropiat lui Hitler si fcute publice n
ziarul New York Herald Tribune, din 8 mai 1939, din care rezult intentia Germaniei de
a-si subordona politic si economic trile baltice, Polonia, Romnia,
135 Horia Brestoiu, Impact la paralela 45, p. 61. 136/6iWem, p. 61-62.
82
Iugoslavia, Ungaria si Cehoslovacia, este de nteles dorinta Bucuresti ului de a stabili
contacte neoficiale cu Berlinul. Nu ne-am propus - si nu credem c este posibil, pe
actuala baz documentar - s judecm dac gestul a fost util sau era mai bine s fi mers
pn la capt, cu orice risc, doar alturi de Anglia si Franta, n general, asemenea discutii
ce ar fi fost dac... nu sunt foarte utile pentru istoric. Dar, n judecarea unei
asemenea ipoteze, credem c nu trebuie s se ignore experienta istoric romneasc,
diferit de cea polonez, iugoslav, cehoslovac, chiar si ungar si bulgar: traditia clasei
politice romnesti de a salva mcar un embrion de organizare statal, prin orice mijloace
si cu orice pret.
Iat, deci, n ce context geo-politic la care trebuie s adugm si presiunile tot mai
evidente dinspre Rsrit, despre care s-a vorbit mai putin la noi - este trimis maiorul
lonescu Micandru, la jumtatea lunii iunie 1939, s bat la usa Abwehr-ului pentru a
rennoda, fr alt pregtire prealabil , firul colaborrii pe linia schimbului de informatii
privind Armata Rosie si propaganda Cominternului. S mai spunem doar c Eugen
Cristescu, urmasul lui Moruzov n fruntea SSI, declara, dup rzboi, c actiunea i-ar fi
fost tinuit si lui Armnd Clinescu, n acel moment prim-ministrul trii, dar s-ar fi fcut
cu stirea lui Ernest Urdreanu, maresalul Palatului138.
Asa cum am vzut deja, pn la urm maiorul lonescu Micandru a fcut apel la colegul
su, maiorul Proca, avnd norocul ca acesta s fie singur la Berlin, atasatul militar,
colonelul Grbea, fiind plecat n Elvetia, unde asista la manevre militare. I-a spus c

venea de la Paris si c avea o scrisoare din partea unui cunoscut, pentru maiorul von
Krienitz. Proca a sunat n ziua de 22 iunie la Biroul atasatilor militari din Marele Stat
Major, de unde i s-a rspuns, dup 3 ore, c persoana respectiv decedase cu cteva luni
n urm. Dup insistente, lonescu Micandru a obtinut o ntlnire cu cpitanul Graf von
Spee, pentru ora 16.00. I-a comunicat acestuia cine era si cu ce scop se afla la Berlin.
Cpitanul german i-a promis c i va comunica rspunsul la hotel,
137 Din raportul redactat la ntoarcerea n tar, rezult c primul contact, cel din 1937,
fusese nlesnit de Parizianu, care n 1939 se afla n penitenciar, executnd o pedeaps de
2 ani pentru homo-sexualitate si trafic de devizie. Se face trimitere si la o not special de
a crei urm nu am reusit s dm (Arh. S.R.I. fond d", dosar nr.3749, f. 58).
138 Eugen Cristescu, op. cit.,'p. 141.
83
pn la 18.30. Exact la acea or a primit o invitatie pentru a doua zi, la 10.00, la Marele
Stat Major german.
La 23 iunie s-a ntlnit cu locotenent-colonelul Hanwaldt si un maior, crora le-a
comunicat c Moruzov considera c relatiile deocamdat doar economice - dintre
trile lor se vor dezvolta n viitor si c inamicul comun era Uniunea Sovietic. Drept
urmare, SSI propunea Abwehr-ului o colaborare concret pentru culegerea de informatii
privind intentiile statului sovietic. Singura conditie, colaborarea s fie tinut n secret
chiar si fat de corpul diplomatic si atasatii militari din Berlin si Bucuresti. Partea
german a cerut o serie de precizri privind natura SSI si persoana sefului su (i
cunosteau si unul dintre pseudonime: inginerul Mihail stefnescu). Cu mult politete,
ludnd exagernd un pic, am zice rezultatele obtinute de Moruzov , ofiterul
superior german i-a promis s-i comunice lui lonescu Micandru punctul de vedere al
Abwehr-ului, n aceeasi zi, la ora 16.30.
Dup-amiaza, locotenet-colonelul Hanwaldt i-a spus c organele superioare din Marele
Stat Major german acceptau colaborarea, n principiu, fr a putea trece la o colaborare la
teren pentru c nemtii -declara el - nu dispuneau de elemente specializate pentru actiunea
informativ direct n URSS ...si aceasta pentru c membrii emigratiei ruse erau n
vrst, iar cei mai tineri nu stpneau limba rus; elementele cehe nu prezentau suficient
ncredere, iar cele ucrainene nu ofereau suficiente garantii" . Drept urmare, lsa s se
nteleag ofiterul german, Abwehr-ul se baza pe retelele SSI, urmnd s contribuie cu
orice sum de bani i s-ar fi cerut. De asemenea, partea german era dispus la un schimb
de informatii privind: aviatia sovietic, unittile motomecanizate, situatia politic intern
si extern a URSS, deplasri si concentrri etc.
Maiorul lonescu Micandru a respins orice subventie din partea Abwehr-ului, artnd c
SSI dispunea de toate mijloacele necesare pentru actiunile informative ce le desfsura n
URSS. Desprtindu-se n cele mai bune relatii de colegii si germani, maiorul lonescu
Micandru a plecat, n ziua de 24 iunie, ora 23.37, spre Helsinki141.
'39 De altfel, pe toat durata ct au fcut schimb de informatii, germanii nu au ratat nici
un prilej de a-1 flata pe Mihail Moruzov.
140 Emigratia ucrainean fusese masiv ajutat si infiltrat de Abwehr, dar dup
ncorporarea Ucrainei Subcarpatice la Ungaria, apruser frictiuni.
141 Arh. M.A.E., fond 71 Romnia, voi. 62, f. 719.
84
La sfrsitul lunii octombrie si nceputul lui noiembrie, maiorul lonescu Micandru s-a

deplasat din nou la Berlin. Ne-a lsat, si de aceast dat, un substantial raport142, din
care vom reproduce doar ideile ce nu si-au aflat locul n cartea domnului Brestoiu, care l
considera, cum am mai spus, drept primul contact dintre Abwehr si SSL nc de la n-
ceput, autorul tinea s sublinieze efectele rzboiului asupra situatiei din Germania:
aparitia cartelelor, fr de care nu puteai obtine vreun aliment; numrul trenurilor era
foarte redus si circulau cu mare ntrziere; lunea si vinerea, n restaurante nu se gseau
dect salate; pe strzi, noaptea, domnea ntunericul si era o mare problem s gsesti un
taxi. A remarcat, de asemenea, si contradictiile existente ntre diferitele componente ale
serviciilor de informatii germane.
n ziua de 30 octombrie, seara, s-a ntlnit cu maiorul Pruck, omologul su din Abwehr
(era seful Frontului de Est), proaspt rentors de la... Bucuresti - venise cu avionul n ziua
de 20 octombrie , unde se interesase de scopul vizitei lui lonescu Micandru. Pruck i-a
mrturisit c propunerea de colaborare pica foarte bine pentru partea german, a crei
situatie politic extern este destul de critic, fiind -la ora actual aproape complet
izolat". Deja, germanii considerau c acordul cu URSS a dat rezultate cu totul
neasteptate, rpind Germaniei initiativa n nord-estul, estul si chiar sud-estul Europei".
Dup cum i-a mrturisit maiorul Pruck, chiar Finlanda devenise un semn de ntrebare
pentru Germania, n Polonia, relatiile cu sovieticii erau foarte ncordate din cauza
zilnicelor incidente de frontier (mi s-a confirmat c, cu ocazia delimitrii frontierei, au
avut loc chiar lupte ntre unittile germane si sovietice, cu pierderi simtitoare de ambele
prti, deoarece soldatii sovietici nu voiau s prseasc unele localitti, cu toate ordinele
date de ofiterii lor)... n fine, se remarc o accentuat nemultumire, datorit faptului c
interventia - neasteptat - a armatei sovietice a fortat ca Reich-ul s renunte momentan,
spune maiorul Pruck, la legtura teritorial direct cu Romnia". si aduga n raportul su
lonescu Micandru: maiorul Pruck s-a exprimat formal: ne-am mprietenit cu dracul!;
expresiune auzit si n cercurile germane din Bucuresti, ceea ce denot c este
generalizat n ntreaga Germanie".
1 Arh. S.R.I. fond d", dosar nr. 3749, f. 41-60.
85
Analiznd o discutie purtat ntre doi reprezentanti ai unor servicii secrete, trebuie s dai
dovad de mult prudent, cci prin nssi natura muncii lor, ei vor cuta s afle mai mult
unul de la cellalt, dnd n schimb ct mai putin. Am fcut aceast afirmatie, nu att n
legtur cu paragraful de mai sus, ct pentru un alt pasaj al discutiei purtate n seara zilei
de 30 octombrie, n ceea ce priveste Romnia-nota maiorul lonescu Micandru n raportul
su dorinta maxim [a prtii germane - n.n.] este aceea ca noi s rmnem n granitele
actuale, n cea mai strict neutralitate, fiind n msur a le asigura aprovizionrile de care
au nevoie. Asupra modului cum se va putea realiza acest deziderat, nu mi-a putut
rspunde. A lsat s se nteleag c, dac noi - bine narmati fiind nu vom ceda
eventualelor pretenti-uni sovietice, URSS - datorit armatei pe care nu poate conta - va
ceda n cele din urm". Este greu de crezut c germanii erau sinceri atunci cnd fceau
asemenea afirmatii - vom vedea c ele se vor repeta cu regularitate - mai ales cnd stim
ce prevedea Pactul Molotov-Ribbentrop143. Dar ei transmiteau, prtii romne exact acel
mesaj pe care ea si-l dorea cel mai mult. Iar oficialittile de la Bucuresti s-au agtat cu
disperarea necatului de acest pai. Este foarte grav cnd un om politic ignor realitatea si
o nlocuieste cu fantasme, cu ceea ce i-ar place lui s fie. Dar, pentru un sef al unui
serviciu de informatii, o asemenea greseal este de-a dreptul mortal.

La 31 octombrie, la ora 10.45, maiorul lonescu Micandru era prezentat amiralului

Canaris. Se mai aflau de fat: locotenent-colo-nelul Pickenbrock (seful serviciului de
cutare a informatiilor din Abwehr) si maiorul Pruck. Ofiterul romn i-a prezentat
Expozeul sefului Serviciului de Informatii al Armatei Romne ctre domnul sef al
Serviciului de Informatii al Armatei Germane, document care, din fericire, ni s-a pstrat
si care a rmas pn acum inedit, din cte stim (doc. nr. 9). Dup o scurt trecere n
revist a unor colaborri anterioare (aflm astfel c si n 1938 SSI sesizase Abwehr-ul
despre infiltrri sovietice n organele de informatii germane), Moruzov fcea urmtoarea
apreciere:
Nu cunosc n totul dedesubturile acordului intervenit ntre Germania si URSS. Pe mine
ns m-au impresionat primele efecte ale
143 Vezi pe larg Mircea Musat, Politica de fort si dictat n ajunul celui de-al doilea
rzboi mondial, n Magazin istoric", nr. 12(273), decembrie 1989, p. 23-32.
86
acestui acord. Modul cum aceste efecte se manifest astzi m face s fiu ngrijorat, n cel
mai nalt grad, n ceea ce priveste consecintele finale ale acordului germano-sovietic. Pe
lng faptul c Germania dup cum ncepe deja s se constate are de suportat
fr a putea reactiona - multe neajunsuri din partea Uniunii Sovietice, se poate afirma cu
trie c, profitnd de acordul cu Germania, URS S va cuta s atace Romnia. Repet, nc
o dat, nu cunosc dedesubturile acordului dintre Germania si URSS.
Ceea ce ns pot s afirm, bazat pe dovezi de netgduit, este faptul c, astzi,
comunismul - nfrnt pn ieri, pretutindeni, sub raport doctrinar - a reaprut sub
auspiciile Germaniei pe arena Europei si mai ales a Europei Centrale. Aceast hien,
mbrcat n piele de oaie, readus pe Vistula si pe Carpati, a ridicat din nou steagul
ipocriziei panslave si, ndreptndu-si privirea ctre popoarele slave, URSS ntinde astzi
un brat ctre Polonia, Ucraina [Sub] Carpatic, Slovacia, Moravia si Boemia si un alt brat
ctre Bulgaria, Serbia, Dalmatia si Croatia. De vest nu mai vorbim. Dup calculele lor,
vor fi nghitite pe nemestecate Romnia, Bulgaria etc. Deci, n necunostint de cauz
asupra fondului acordului germano-sovietic, eu nu pot spune dect: s dea Dumnezeu ca
din aceast situatie s cstige numai civilizatia". si aduga n finalul Expozeului:
Tendintele panslaviste de ieri sunt urmrite astzi cu aceeasi asiduitate de ctre
comunistii rusi. C este asa, reamintim c bolsevicii de astzi afirm ca mpratul Petru
cel Mare a fost primul proletar panslav. De aceea, realizarea visului plmdit de acesta,
de la Danzig la Fiume, va fi folosit de bolsevicii de astzi pentru revolutionarea Europei,
n fata acestei situatii, rmne ca Germania s reflecteze dac strile actuale i convin, n
cariera mea, de peste 30 ani, n mod permanent la acest Serviciu, niciodat nu m-am
ncrezut n rusi. Ei au fost totdeauna aceia pe cari i-am descris mai sus: una gndesc, alta
vorbesc si cu totul alta fac".
n discutiile care au urmat, amiralul Canaris a insistat asupra caracterului neoficial al
legturii cu SSI si a precizat c Fuhrer-ul dispusese ca orice actiune informativ asupra
armatei sovietice s nceteze, continundu-se doar cea asupra activittii de propagand
comunist. Dar, n particular, amiralul i-a spus c n mod foarte secret, avn-du-se n
vedere concubinajul actual pe care Germania l are cu URSS", el dorea totusi s continue
schimbul de informatii asupra Ar87
matei Rosii. S-au pus la punct si modalittile concrete de cooperare. De asemenea,

Canaris 1-a invitat pe Moruzov s vin n Germania.

De aici ncolo, schimbul de informatii a continuat fr ntrerupere. Oficial, maiorul dr.
Wagner era cel nsrcinat s reprezinte Abwehr-ul n aceast colaborare, dar, asa cum i se
precizase lui lonescu Micandru la Berlin, Canaris nu avea deplin ncredere n el. Dr.
Wagner urma s afle doar problemele de ordin general si s joace rolu de cutie postal.
Schimbul informatiilor de important deosebit urma s se fac cu maiorul Pruck, care
venise si nainte la Bucuresti, sub diferite acoperiri. Maiorul dr. Wagner a fcut un prim
drum la Bucuresti, ntre 8 si 12 noiembrie, cnd 1-a ntlnit prima oara pe Moruzov144
(si nu la 23 noiembrie, cum credea domnul Horia Brestoiu) 4 , Pruck a venit si el la
Bucuresti, la 22, nu la 15 noiembrie, cum credea acelasi autor146, sub numele de Erwin
Kampf, pictor specialist n afisajul de propagand"147, ntlnirile lui cu maiorul lonescu
Micandru s-au desfsurat ntr-o conspirativitate deplin. Pruck aducea cu el si acordul
Abwehr, pentru a se trece la o colaborare la teren cu SSL Printre-alte informatii aduse, se
afla si o list a agentilor sovietici din Romnia, identificati de Abwehr: a) cu resedinta la
Bucuresti: Bachman Leopold si Isac; Baronov; Braun LV.; Hotschi; Dalkin; Ofrimov
stefan (ofiter n Serviciul special de informatii sovietic); Gurevici Eftimie (functionar la
Legatia sovietic); Hasine Anton (ofiter n Serviciul special de informatii sovietic);
Lichtenberg Leon; Madrid Cehira Serghievna; inginer Matak; doctor Olavin Gh.; Ostrogradovsky (ofiter de marin din S.S.I.S.148); Rozlovski Vladimir (ofiter n S.S.I.S.);
Vladimirov (functionar la Legatia sovietic); b) cu resedinta la Tighina: Bacaleivici; c) cu
resedinta la Cernuti: Krajalia; d) cu resedinta la Galati: Laszlo Luca (Vasile Luca); e) cu
resedinta la Chisinu: Ostrovski Pavel; f) cu resedinta la Blti: Serlov Kazimir; g) cu
resedinta la Cetatea Alb: Vronski (artist)".
1 Arh. S.R.I. fond d", dosar nr. 3749, f. 60-69. ' Horia Brestoiu, op. cit., p. 145. Ibidem.
146
147 Arh. S.R.I. fond d", dosar nr. 3749, f. 55-62.
148 Prin aceast sigl (S.S.I.S) ar trebui nteles Serviciul Secret de Informatii Sovietic.
Probabil c documentul face referire la I.N.O. (Departamentul de Informatii Sovietic,
1920-1941) din N.K.V.D. (Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne ncorporat
Securittii Statului, 1922-1923 si 1934-1943).
Odat cu maiorul Pruck, s-a aflat din nou la Bucuresti si dr. Wagner, care, asa cum s-a
spus deja, s-a preocupat n special de protejarea zonei petrolifere romne, de posibile
actiuni de sabotaj. Germanii aveau numeroase informatii c englezii si francezii
implantaser n Romnia o puternic retea de sabotori, care asteptau doar semnalul pentru
a declansa actiunea de aruncare n aer, a cmpurilor noastre petrolifere. Mai mult, atasatul
militar francez a comunicat acest proiect Marelui Stat Major al armatei romne, nc din
septembrie, primul ministru, Armnd Clinescu, comunicase acordul su de principiu cu
un asemenea proiect. Anglia si Franta se angajau s acorde despgubiri Romniei. Pn la
urm ns, la Bucuresti a prevalat punctul de vedere potrivit cruia aruncarea n aer a
exploatrilor petrolifere rmnea solutia extrem, dup ce se epuizau celelalte si c
decizia nu putea apartine dect guvernului romn. Iat de ce dr. Wagner punea atta
accent pe prevenirea oricror sabotaje n zonele petrolifere si pe Dunre, principala arter
de comunicatie spre Germania. De la Berlin urmau s soseasc si dou comisii tehnice
care s examineze solutiile de adoptat. S notm, cu amuzament, c atunci cnd s-a
vizitat zona Vii Prahovei, pentru a nu se mai da ocazia de a se repeta spectacolul din
portul Giurgiu (Ramadam), cu aprobarea domnului sef al Serviciului S. de Informatii al

armatei romne, am luat - ca msur de prevedere unele dispozitiuni care s mascheze

insuficienta sigur a organelor de paz si supraveghere a stabilimentelor si zonelor
petrolifere". Adic, au fost plantati agenti ai SSI, n diverse puncte, care au simulat un
control eficient al zonei, n realitate, dup cum consemna lonescu Micandru n raportul
su, n afar de portarii rafinriilor, se poate afirma cu trie c nu exist nici o alt paz".
La nceputul lunii decembrie s-au produs o serie de explozii la rafinriile de pe Valea
Prahovei, iar n gara Bicoi s-au ciocnit trenuri cu petrol ce trebuia s ajung n
Germania. La 8 decembrie, lonescu Micandru primea un telefon de la Berlin, prin care
era anuntat de sosirea maiorului dr. Wagner si a nc doi oaspeti, pentru ziua de duminic
l O decembrie, n Gara de Nord, ofiterul romn a avut surpriza s l vad cobornd din
vagon chiar pe sefol Abwehr-ului, amiralul Canaris, nsotit de locotenent-colonelul
Bentivegni, seful Sectiei contrainformatii ofensive149. Cum se stie deja, Canaris venise
perso149 Arh. S.R.I. fond d", dosar nr. 2946, f. 26.
nai la Bucuresti, la ordinul expres al lui Hitler, pentru a se asigura c nu se vor mai
repetaactele de sabotaj" ndreptate mpotriva petrolului destinat Germaniei. Pleca cu un
avion, de pe aeroportul Bneasa, la 12 decembrie, multumit de asigurrile date de
Moruzov. Peste sase zile sosea la Berlin maiorul lonescu Micandru, pentru a pune la
punct noi msuri privind ntrirea pazei pe Dunre, n zona petrolifer. Cu maiorul Pruck,
lonescu Micandru a discutat si problema elementelor legionare adpostite n Germania.
Ofiterul german i-a subliniat ns c asta era problema partidului", domeniu n care
serviciul nu avea nici o autoritate. si din nou i-a repetat colegului su romn convingerea
-care pare a fi si a cercurilor militare germane - c Romnia trebuie si poate s opun
ntreaga rezistent oricror pretentiuni din partea Uniunii Sovietice". Mai mult, Pruck a
tinut s adauge c, dup prerea lui, Anglia avea s sprijine o agresiune sovietic
mpotriva Romniei, pentru a bloca livrrile de petrol ctre Germania, n raportul su,
maiorul lonescu Micandru consemna si starea de demoralizare general: Nu pare c
exist speranta unei victorii..., se asteapt ceva neprevzut, ceva miraculos, care s pun
sfrsit acestei situatii. Rspunderea este aruncat n ntregime asupra partidului... n
cercurile militare, situatia e considerat ca foarte grav. Prerea celor cu care am luat
contact pare a fi c Germania trebuie s fac ceva pentru a se termina rzboiul, oricare ar
fi rezultatul final" (doc. nr. 10).
URSS, odat pornit, nu va mai putea f oprit"
Contactele dintre S SI si Abwehr au continuat, chiar din prima lun a anului 1940 si
aceasta n conditiile n care, la 2 ianuarie, Marele Stat Major al armatei de uscat germane
(Oberkomando des Heeres") trecuse la elaborarea unui plan de atac a Romniei, n
ipoteza c aceasta nu si-ar mai fi respectat obligatiile de aprovizionare asumate fat de
Germania150, n paralel, atasatul aero al Germaniei la Bucuresti, colonelul Gerstenberg,
l asigura pe Mihail Moruzov, la 16 ianuarie, c Germania doreste o Romnie liber, o
Romnie a Romnilor... Dac Romnia va continua pe aceast cale [a apropierii de
Germania - n.n.], va putea fi sigur de integritatea sa national". Iar,
110 Politica extern a Romniei, Dictionar cronologic, Bucuresti, 1986, p. 233. 90
mai departe, n nota alctuit de Moruzov pentru informarea regelui (doc. nr. 13), se
repeta: Colonelul Gerstenberg a tinut s-si precizeze convingerea c cele de mai sus vor
aduce, n mod pozitiv, garantarea integrittii teritoriale a Romniei fat de orice uneltiri
dinafar", n sfrsit, n cursul unei a treia ntrevederi, Gerstenberg l asigura pe Moruzov

c fat de temerea Romniei c Uniunea Sovietic preconiza o lovitur de fort mpotriva

Romniei, Germania nu asteapt dect o interventie oficial din partea Romniei prin
care s se solicite sprijinul Germaniei n aceast chestiune, Germania obligndu-se - n
acest caz a satisface n ntregime dezideratele Romniei. Este de remarcat c colonelul
Gerstenberg a repetat c ndeplinirea ntocmai a conditiunilor economice cuprinse n
conventia dintre Romnia si Germania, va garanta integritatea frontierelor Romniei".
Ce anume determina aceste interventii repetate ale colonelului Gerstenberg? Aflm dintro not datat 29 ianuarie 1940, n care se spune c el, mpreun cu maiorul dr. Wagner,
purtaser discutii cu Biroul economic al Legatiei Germaniei la Bucuresti, n urma crora
trimiseser maresalului Goring un raport n care subliniau necesitatea oferirii unor
garantii de ctre Germania, pentru Romnia. si asta pentru ca guvernul s lase o parte a
tranilor concentrati s se ntoarc la muncile cmpului. Datorit concentrrilor, muncile
agricole fuseser efectuate doar n proportie de 37%, ceea ce afecta, evident, posibilittile
de aprovizionare ale Germaniei, stabilite prin acordul economic din martie 1939 si pe
care romnii nu se grbeau s l ndeplineasc.
Cu acelasi scop al verificrii posibilittilor de aprovizionare soseau la Bucuresti, la
9 februarie 1940, ministrul von Killinger si directorul Wesemayer, din Ministerul de
Externe german. si ei au asigurat autorittile de la Bucuresti c Germania dorea ca
Romnia s rmn n afara oricrui conflict armat, pentru a-si putea exploata n liniste
bogtiile naturale de care ei aveau atta nevoie. Iar la 14 februarie, maiorul dr. Wagner
insista si el ca Romnia s lase la vatr ct mai multi dintre cei concentrati, cci n-o
ameninta nici un pericol. El transmitea respectiva declaratie n numele ministrului de
externe german, von Ribbentrop, care atrgea ns atentia c nu o putea face si n mod
oficial, tinnd cont de relatiile Germaniei cu URS S.
La 25 februarie, Canaris i-a trimis o invitatie lui Moruzov pentru a-1 vizita la Berlin.
Moruzov sosea acolo la 2 martie. Desfsurarea vi91
zitei ne este cunoscut deja. S subliniem doar c seful SSI a plecat din Germania cu
sentimentul existentei unor puternice tensiuni ntre armat si Gestapo si cu convingerea
c armata german era dezavantajat n confruntarea ei cu cea francez si britanic (doc.
nr. 14). Dar Moruzov a mai avut ocazia s cunoasc si opera colonelului Octav
Vorobchievici, atasatul militar romn n capitala Reich-ului.
Iat ce amnunt interesant ne dezvluie ofiterul romn: Cu acest prilej [vizita n
Germania - n. n.] am struit s-1 conving [pe Moruzov - n.n.] asupra necesittii imediate
de a raporta si l c ne gseam n momentele ultime, cnd guvernul Romniei putea salva
situatia, apropiindu-se ferm de Germania. Mai mult, simtind c Moruzov, dup prsirea
Germaniei, intentiona s-si continue cltoria n Franta, am luptat din rsputeri s-1 abat
de la acest plan si am izbutit s-1 determin s-si amne drumul n Franta, dup un popas
la Bucuresti. M-a ascultat"151. La sfrsitul lunii martie si nceputul lui aprilie, Moruzov a
mers n Franta si apoi n Anglia. Aceste vizite sunt mai putin cunoscute si vom insista
asupra lor.
n Franta, colonelul Rivet, seful Serviciului de informatii al armatei, i-a mrturisit c are
foarte putin personal si c cele mai multe informatii despre germani le-a primit de la SSL
La ntrebarea pus de Rivet, care este atitudinea Romniei fat de rzboiul n curs,
Moruzov i-a rspuns: Reiese din nssi ntrebarea dvs. c Franta cunoaste prea putin
Romnia. Marea Frant a acordat - n timpuri normale - o atentie cu totul secundar trii

Romnesti si dac atentiunea ei a fost mai vigilent, a fost numai atunci cnd mprejurri
tragice impuneau". Subliniindu-i omologului su francez simpatia de care se bucura
Franta n Romnia, Moruzov i-a reprosat dezinteresul acesteia fat de nevoile de
narmare ale Romniei. Timp de circa 18 ani am solicitat Franta s nfiinteze, pe
teritoriul nostru, industrii de rzboi care puteau constitui un quasi monopol pentru
capitalul francez, dar constituia, mai ales, o necesitate vital pentru interesele ambelor
tri, dar n-am fost ascultati". si aduga Moruzov: n fata acestei situatiuni este cazul a nu
se mai pune Romniei ntrebarea jignitoare: Ce intentiuni are, ci ntrebarea: Ce
trebuie s fac Franta ca s repare toate greselile din trecut". Evident ns, Franta avea n
acel moment
Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 20954, voi. 21, f. 53,
92
alte griji. Ofiteri superiori francezi i-au declarat lui Moruzov: Rzboiul ne-a surprins
nepregtiti... nepsarea oamenilor politici si amestecul lor la Departamentul aviatiei
trebuie considerat ca o crim de nalt trdare. Rzboiul ne-a surprins cu 600 avioane de
lupt, cu un numr redus de piloti, n schimb cu 82 generali de aviatie".
Mult mai optimist s-a ntors Moruzov dup o vizit fcut pe front, timp de dou zile,
desi recunostea: nota caracteristic a situatiei din Franta o constituie ns o criz, o lips
de personalitti, de energii, de oameni de conceptie care s stpneasc si s dirijeze
evenimentele, nu s fie dirijati de ele"152.
Vizita n Anglia a ntreprins-o Moruzov la solicitarea unui delegat al Intelligence Serviceului, trimis special la Paris pentru a-1 invita. Ea a durat din 31 martie pn la 3 aprilie.
Englezii erau, ca de obicei, mult mai realisti: actualul rzboi, pe care l consider ca un
rzboi de durat, abia a nceput"153.
A urmat apoi incidentul de pe Dunre, provocat de slepul Termode, pe care britanicii au
vrut s l scufunde n zona Portile de Fier pentru a bloca navigatia pe fluviu, implicit
aprovizionarea pe acea cale a Germaniei cu petrol. Nemtii, care aflaser nc din
septembrie 1939 de intentia Aliatilor, au obligat guvernul romn s adopte msuri care au
zdrnicit actiunea. Oricum, SSI avea propriul om infiltrat n grupul englez, tinnd tot
timpul evenimentele sub control154.
Episodul a contribuit ns - alturi de tergiversrile prtii romne n a ndeplini toate
cerintele economice ale germanilor la instaurarea unei rceli n relatiile romnogermane. Se adugau si zvonurile despre concentrri de trupe sovietice la granita cu
Romnia. Iar atunci cnd maiorul dr. Wagner 1-a ntrebat pe von Killinger ce va face
Germania n cazul unui atac sovietic asupra Romniei, acesta a zmbit si nu i-a rspuns.
Pe de alt parte, maiorul Stransky l asigura pe lonescu Micandru c Goring afirmase c
Germania avea s sprijine Romnia contra oricrui atac. Din documentele pe care le-am
consultat nu rezult ns c s-ar fi instalat o pauz n relatiile dintre SSI si Abwehr (notele
si rapoartele se succed
152 Arh. N.I.C., fond P.C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f.
146-163.
153 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 3717, f. 159-165.
154 Ibidem, dosar nr. 4452, f. 28 si 47-48.
93
normal n toat luna aprilie), asa cum afirm domnul Horia Brestoiu n cartea sa Impact la
paralela 45155.

Dup vizita generalului von Tippelskirsch dornic s se conving si el care urma s fie
atitudinea Romniei n viitor - a sosit, la 3 mai, maiorul dr. Wagner care aducea, din
partea lui Canaris, o ntrebare direct: cum va reactiona Romnia n cazul unui atac
anglo-francez asupra terenurilor sale petrolifere? Moruzov i-a replicat c un asemenea
rspuns l putea da doar suveranul statului.
- La 12 mai, colonelul Gerstenberg revenea cu aceeasi ntrebare, n sfrsit, la 23 mai el l
informa - abia ntors de la Berlin pe Moruzov c n capitala Germaniei sporea starea
de nencredere, n urma absentei unui rspuns din partea romnilor la ntrebarea de mai
sus. Gerstenberg afirma c Germania urma s si asume obligatii precise privind
integritatea Romniei, n cazul unui rspuns pozitiv. El respingea tergiversrile, prin
trimiterea la Berlin a unor personalitti, precum Gheorghe Brtianu, dar care nu aveau un
mandat precis.
Tensiunea a sporit si prin descoperirea, n noaptea de 23 spre 24 mai, la rafinria
Standard, n dou vagoane germane, a unor lzi cu arme si munitii. Partea german a
pretextat c ele erau destinate exclusiv aprrii personalului german.
ntr-o ntrevedere avut cu colonelul Gerstenberg, maresalul palatului, Urdreanu, i-a
acuzat pe germani c aprovizionau cu arme pe membrii Grzii de Fier, ceea ce a provocat
reactia violent a Legatiei. La rndul su, von Killinger avea o ntrevedere de cinci ore
(pn la 11 noaptea) cu Moruzov, n cursul creia i reprosa atitudinea ostil a populatiei
fat de Germania si-i atrgea atentia c Romnia era nconjurat de dusmani: Ungaria,
Bulgaria si URSS. Dac contra primelor dou [Romnia - n.n.] va putea face fat cu
propriile sale mijloace, contra pericolului bolsevic n nici un caz nu". Concluzia: Nu
rmne altceva dect a se perfecta, n mod oficial, o legtur corect si sigur cu
Germania, singura n msur a-i garanta n mod absolut integritatea teritorial. Totul
depinde, deci, de hotrrea Romniei. Trebuie s se tin seama ca s nu fie prea trziu,
deoarece URSS odat pornit, nu va mai putea fi oprit prin interventia Germaniei dect
declarndu-i rzboi, ceea ce nu este de dorit..."
' Horia Brestoiu, op. cit., p. 194.
94
Mesaj mai clar nici c se putea. El era usor ndulcit de Canaris, sosit la 28 mai la
Bucuresti (doc. nr. 26). sefiil Abwehr-ului informa c el asigurase naltul Comandament
german c poate declansa n liniste operatiunile pe frontul de Vest, avnd asigurate
aprovizionrile din Romnia. si spunea: Germania nu va uita niciodat aceast
comportare a Romniei, n momentele hotrtoare prin care trece". Cu ocazia acelei
vizite, s-a fcut si primul schimb oficial de informatii privind Armata Rosie. Se prea,
deci, c Germania considera definitiv Romnia n sfera ei de influent.
Un eveniment nefericit avea s dea peste cap toate eforturile depuse pn atunci. La 19
iunie 1940, ntr-un vagon de cale ferat rtcit de naltul Comandament francez, n timpul
retragerii sale precipitate, germanii descopereau ntreaga arhiv, intact, a serviciului
francez de informatii136, inclusiv dovada clar a colaborrii - si jocului dublu - fcut de
Mihail Moruzov.
Orice intentie ar fi avut germanii de a proteja Romnia n fata presiunilor Moscovei dac ar fi avut asa ceva - s-a spulberat. Iat deci de ce toate eforturile disperate ale
Bucurestiului de a obtine sprijin din partea Germaniei mpotriva agresiunii URss s-au
izbit de un zid.
Mai mult, colonelul Gerstenberg asigura c pretentiile Ungariei si Bulgariei nu se puteau

rezolva dect prin Berlin, deci Romnia putea s stea linistit. Gerstenberg mai sugera c
cu ocazia deschiderii Parlamentului, Romnia trebuie s declare n mod oficial c
renunt la garantia dat de Anglia, care n-a ajutat-o n contra agresiunii sovietice n
Basarabia". De altfel, germanii au sustinut - invocnd un articol de fond aprut n ziarul
Times din 29 iunie 1940, ct si informatii culese din cercul Legatiei britanice la Bucuresti
- c Anglia sprijinise URSS n pretentiile sale teritoriale pentru a lovi n interesele
germane din Romnia. Iar Gerstenberg i declara lui Moruzov: n concluzie, sunt
convins c pentru binele Romniei n viitor, singura chestiune important este pregtirea
pentru rzboiul care va veni n Est, n care scop este necesar s se realizeze ct mai
curnd o legtur militar romno-german".
156 Pierre Accoce et Pierre Quet, La guere a ete gagnee en Suisse, Librairie Academique,
Paris, 1966, p. 43 si urm.; Vezi si Horia Brestoiu, Actiuni secrete n Romnia, p. 239-242.
95
Desi ntr-o ntrevedere avut cu von Killinger la 27 iunie, Carol al H-lea care si
anuntase atunci intentia de a rezista cu arma n mn agresiunii URSS cerndu-i
emisarului german s obtin acordul Fiihrerului, pentru ca Ungaria si Bulgaria s nu atace
simultan cu URSS - afirmase c dac eu as fi refuzat garantiile oferite de Anglia, este
foarte posibil ca, pn acum, Romnia s fi fost complet distrus". La 3 iulie guvernul
romn fcea totusi acest pas, renuntnd unilateral la garantiile anglo-saxone.
Pe de alt parte, Moruzov 1-a rugat pe dr. Wagner s mearg la Berlin si s i aduc un
rspuns clar n privinta intentiilor viitoare ale Germaniei fat de Romnia. Rspunsul
adus la 12 iulie, din partea sefului Marelui Stat Major german, Keitel, era: pot afirma c
99% Ungaria si Bulgaria nu vor actiona contra Romniei, deoarece interesele Germaniei
si Italiei impun mentinerea pcii n Balcani". Iar Killinger, aflat la Berlin, transmitea:
Problema ungaro-romn trebuie s fie solutionat pe cale pasnic... Rog pe domnul
Moruzov s comunice att M.S. Regelui, ct si domnului ministru Urdreanu c baza
tratativelor cu Ungaria trebuie s fie a i se ceda ct mai putin teritoriu si, n schimb, s se
retrag ntreaga populatie maghiar de pe teritoriul Romniei".
Ce a urmat se stie. S mai spunem doar c la l septembrie Mihail Moruzov pleca la
Venetia pentru o ultim ntrevedere cu Canaris. Era nsotit de locotenent-colonelul
lonescu Micandru. La rentoarcerea n tar, Moruzov era arestat. La 7 septembrie sosea la
Bucuresti amiralul Canaris. Scopul acestei vizite nu-mi este nc cunoscut", nota lonescu
Micandru. S fi venit oare Canaris ca s se asigure personal c Moruzov nu avea s scape
nepedepsit pentru jocul dublu fcut? Pentru a rspunde la o astfel de ntrebare
provocatoare, va trebui s parcurgem, n continuare, si alte aspecte din activitatea SSlului ori a lui Mihail Moruzov.
OPORTUNISMUL POLITIC IA PROPORtII NGRIJORTOARE'
Moruzov era un tip destul de circumspect n actele sale 'si, n tot jocul lui politic, primul
obiectiv era s-si apere spatele si s-si protejeze retragerea ".
(EUGEN CRISTESCU)
Regele Carol al II-lea a urmrit, nc din momentul revenirii lui n tar, n iunie 1930,
instaurarea unui regim de autoritate personal. I-au fost necesari opt ani pentru a-si pune
planul n aplicare. Perioad n care, profitnd si de slbiciunile clasei politice romnesti,
exploatnd cu inteligent contextul politic international, a reusit s creeze imaginea unei
tri imposibil de guvernat printr-un sistem parlamentar, singura solutie fiind instaurarea
dictaturii. O dictatur ce avea s-si schimbe apoi titularul si coloratura, dar care s-a

mentinut pn n decembrie 1989.

Conjunctura politic
nc din primvara anului 1937, regele Carol al II-lea nota n nsemnrile zilnice: Solutia
de mine e grea, cci ea trebuie s fie radical, terminarea guvernrii liberale trebuie s
fie si terminarea actualului regim politicianist. Trebuie s nceap o nou er pentru tar,
despoliticianizat si gospodreasc. Simt c asta o cere tara"157. Au fost si politicieni
care 1-au sftuit spre o asemenea solutie. De exemplu, n audienta din 19 aprilie 1937,
Constantin Argetoianu 1-a impresionat pe suveran cu argumentele aduse n sprijinul
necesittii unui guvern de mn forte, n opinia sa, dezmtul democratic nu era ceea ce
trebuia atunci Romniei. Solutia era ca regele Carol al II-lea s ia
157 Carol al II-lea, Intre datorie si pasiune, nsemnri zilnice, voi. l, 1904-1939, Editie
ngrijit de Marcel-Dumkru Cinc si Narcis Dorin Ion, Editura Silex, Bucuresti', 1995, p.
162-163.
97
personal puterea n mn pentru a instaura un fel de cvasi-dictatur cu schimbarea
Constitutiei"158. Punctul culminant al crizei politice a fost atins n perioada noiembrie
1937 - februarie 1938. La 17 noiembrie 1937, s-a instalat guvernul Ttrescu, n cadrul
cruia postul cheie de ministru de interne era detinut de Richard Franasovici, secondat de
un alt apropiat al lui Carol al Il-lea, Gabriel Marinescu. La 20 noiembrie 1937, guvernul
Ttrescu a dizolvat Parlamentul, fixnd data noilor alegeri pentru 20 decembrie. A
nceput campania electoral, s-au conturat aliantele politice. luliu Maniu, hotrt s lupte
cu orice pret mpotriva camarilei regale, nu a ezitat s ncheie cu Corneliu Z. Codreanu,
Cpitanul Miscrii Legionare, un pact de neagresiune, la care au aderat ulterior Gh.
Brtianu si C. Argetoianu. La o ntrunire electoral, Maniu si expunea astfel obiectivul
electoral principal: Mi se pare comic ca oamenii s discute despre dreapta si stnga,
cnd ar trebui s vorbim cu totii cum s-o scoatem pe doamna Lupescu din tar, care a
ncurcat complet lucrurile si care ct este n situatia ei astzi, n fruntea camarilei,
mpiedic orice politic serioas fie de dreapta, fie de stnga"159. Interesant este si
interpretarea oferit de doctorul serban Milcoveanu n legtur cu pactul electoral de
neagresiune - ncheiat la 27 noiembrie 1937 n casa dr. Dimitrie Gerota - ntre luliu
Maniu, Corneliu Z. Codreanu si Gheorghe Brtianu. Scopul tactic era de a apra
libertatea si legalitatea alegerilor parlamentare din 20 decembrie 1937", iar scopul
strategic de a mentine Constitutia din 1923, de a continua regimul democratic si de a
mpiedica uzurparea suveranittii si instituirea dictaturii de ctre ex-regele Carol al Il-lea" . Se pare, ns, c acest pact electoral a urmat si un subtil
obiectiv de politic extern. Memorialistul citat ne dezvluie, n acest sens, urmtoarele:
Ratiunea de stat a Romniei este de se gsi nencetat n aliant, valabil din puncte de
vedere militar si politic, cu cine este realitatea din Occident. La alegerile parlamentare
din 20 decembrie 1937, corpul electoral a indicat
158
Ibidem, p. 172.
159 Apud Mircea Musat, Ion Ardelean, Romnia dup Marea Unire, voi. II, partea a Il-a,
noiembrie 1933 - septembrie 1940, Editura stiintific si
Enciclopedic, Bucuresti, 1988, p. 728.
160
Dr. serban Milcoveanu, op. cit., voi. l, p. 106-107.

98
n linia I pe luliu Maniu si P.N.t. si n linia II pe Corneliu Z. Codreanu si M.L. (Miscarea
Legionar - n.n.) pentru eventualitatea c Reich-ul III devine realitatea n Europa"161.
Pe de alt parte, guvernul a luat msuri drastice de restrngere a liberttii de ntrunire si a
manifestatiilor de strad. Totusi, pentru prima oar n istoria Romniei, guvernul aflat la
putere a pierdut alegerile. Dictonul lui P.P. Carp Dati-mi guvernul, v dau Parlamentul"
si pierduse valabilitatea, ceea ce reflecta puternica opozitie popular fat de proiectele
lui Carol al II-lea. n acelasi timp, n urma alegerilor devenise imposibil crearea unei
majoritti parlamentare capabil s desemneze un guvern. Drumul spre dictatura regal
era deschis, dar Carol al II-lea nu ajunsese la captul lui. Continuarea jocului democratic
se impunea pentru nc o scurt perioad.
Suveranul stia c Berlinul ar fi fost foarte multumit dac ar fi venit la putere n Romnia
extrema dreapt. Asa c a ales din spectrul politic respectiv gruparea care reprezenta cele
mai putine pericole pentru el: Partidul National Crestin, desemnndu-1 pe Octavian Goga
s formeze noul guvern . Iat si pasajul din nsemnrile zilnice ale regelui Carol al II-lea,
n care se explic cum s-a ajuns la numirea lui Octavian Goga n fruntea guvernului dup ce national-trnistii refuzaser o combinatie cu liberalii -, ce s-a urmrit prin
aceast solutie politic si conditiile puse: Normal, dup tabloul prezentei (sic!)
electorale, ar fi trebuit s chem pe Codreanu; nimeni, n afar de legionari, n-ar fi aprobat
acest act. Pentru mine era o total si absolut imposibilitate. Metodele teroriste ce le
adoptase, antisemitismul violent, ideile lor vdit hotrte n politica extern, rsturnarea
aliantelor, legtura antinational de a se apropia numai de Germania, n general toate
metodele lor radicale si antisociale.
Mi-a rmas deci o singur solutie constitutional, aceea de a face apel NationalCrestinilor lui Goga si Cuza. Este desigur o solutie proast, dar totusi cea mai putin.
Sunt perfect constient c o guvernare cu aceste elemente, destul de hotrt antisemite, nu
va putea fi una de lung durat si c dup
162 Rezultatele procentuale au fost urmtoarele: PN.L. - 35,9%; P.N.t. Ibidem, p. 107. l2 Rezultatele pr 20,4%; Garda de Fier- 15,5% si Partidul NationalCrestin - 9,1%.
99
aceea voi fi liber s pot lua msuri mai forte, msuri care s desctuseze att tara, ct si
pe mine, de tirania, adesea att de nepatriotic, a meschinelor interese de partid"163.
Goga era un dusman de moarte al gardistilor. Carol al II-lea a manevrat n continuare cu
mult abilitate. Astfel, generalul Ion Antonescu a mers la Predeal - unde Codreanu se
dusese s schieze -si i-a propus, din partea lui Goga, un pact de neagresiune. Codreanu a
acceptat, rupnd astfel ntelegerea similar si anterioar cu luliu Maniu. Apoi, Carol al IIlea a acceptat pe Antonescu ca ministru de rzboi. Era o garantie n plus pentru
neinterventia lui Codreanu, dar si o garantie n ochii Angliei si Frantei, unde Antonescu
se bucura de un bun renume, n acelasi timp, regele i-a plasat n coaste pe generalii Paul
Teodorescu si Alexandru Glatz, oamenii lui devotati.
La 18 ianuarie 1938, guvernul Goga a hotrt dizolvarea Parlamentului si alegeri pentru
data de 2 martie. S-au luat noi msuri de restrngere a liberttilor democratice, ntre timp
ns, a survenit un aspect foarte grav. Situatia extern - sau, ca s folosim un cuvnt mai
apropiat nou, imaginea extern - a Romniei s-a deteriorat grav. Franta si Marea Britanic
au protestat n mod public - precedate si urmate de presa international - fat de

tratamentul aplicat minorittilor n Romnia. La sfrsitul lunii ianuarie, sir Reginald

Hoare, ministrul Marii Britanii la Bucuresti, considernd c guvernul Goga nu putea pune
capt agitatiilor antisemite si nici un guvern nu-si putea asigura majoritatea, ceea ce ar fi
dus la ntrirea pozitiilor Grzii de Fier, spunea c ar fi de preferat o dictatur veritabil"
. Totodat, Hoare se strduia s modereze tonul protestelor occidentale n legtur cu
problema evreiasc, fr prea mult succes.
La 31 ianuarie 1938, regele are o ntrevedere cu unul dintre sfetnicii si apropiati,
Armnd Clinescu. Acesta nota: tara e bolnav". Solutia pe care i-o propunea
suveranului: punerea n vacant a partidelor" si instaurarea imediat a unei dictaturi
personale. Carol al II-lea nc ezita.
La 8 februarie, Dinu Brtianu prezenta regelui propunerea constituirii unui guvern de
uniune national. La 9 februarie, a avut loc
163 Carol al II-lea, op. cit., p. lMIbidem, p. 782.
234.
100
asa-numitul dejun al miliardarilor", n cadrul cruia s-a decis s se propun regelui
instaurarea imediat a dictaturii personale, n aceeasi zi, regele a pus la punct, mpreun
cu Armnd Clinescu, Gheorghe Ttrescu si Emest Urdreanu, destituirea guvernului
Goga si instaurarea dictaturii personale. A doua zi, s-a suspendat n Romnia sistemul
parlamentar si s-a instaurat dictatura regal, ce avea s dureze pn la 6 septembrie 1940.
Am fcut aceast rememorare a principalelor" evenimente din intervalul noiembrie 1937
- februarie 1938 pentru a putea introduce un document necunoscut - dup stiinta noastr.
Este vorba de Raportul cu nr. 52475, din 4 februarie 1938, semnat de Mihail Moruzov,
seful Serviciului Secret165. Pe parcursul a sapte pagini dactilografiate, Moruzov contura
un tablou crud al societtii romnesti, din acel moment, si, mai ales, al marilor primejdii
externe ce se accentuau. Sigur c, cu abilitatea-i recunoscut si indispensabil unui bun
sef de serviciu de informatii, Moruzov venea si n ntmpinarea dorintelor lui Carol al Illea. Dar nu este mai putin adevrat c imaginea corespundea realittii.
Documentul - unul dintre putinele pstrate cu semnati olograf a lui Moruzov - poart pe
manseta din stnga primei pagini, urmtoarele mentiuni: cu data de 5 februarie 1938
Acest raport mi-a fost prezentat de seful Serviciului Secret pentru a fi naintat Domnului
Ministru ca urmare a unui raport verbal. seful M[arelui] S[tat] [Major], Gl. [de divizie
stefan] lonescu [a ocupat aceast functie ntre l noiembrie 1937-1 februarie 1939, n.n ]".
Este urmat, sub data de 7 februarie 1938, de textul: seful Serviciului Secret fcndu-mi
verbal aceste observatii si dat fiind gravitatea lor, i-am ordonat...". Din nefericire, nu s-a
pstrat continuarea rezolutiei. Credem c ea apartinea lui Ion Antonescu ministrul de
rzboi, care a ordonat redactarea acestui raport n scris, n partea de sus mai apare o
apostil pe care o descifrm, vzut" si ndrznim s i-o atribuim lui Carol al Il-lea. si n
sfrsit, mentinerea ndosarierii raportului la 12 februarie 1938. Deci, putem presupune c
raportul a ajuns pe masa regelui n jurul datei de 8 sau 9 februarie.
Textul lui Moruzov era nsotit de trei anexe. Cea numerotat cu l si cea numerotat cu 3
le-am identificat. Nu putem ns preciza
165 Biblioteca Arh. S.R.I. nr. 3/331.
101
dac raportul Centrului din Debretin, adresat unei Excelente" - o personalitate politic
de la Budapesta -, constituie cea de a doua anex, sau el fcea parte integrat din anexa 3,

iar cea de a doua s-a pierdut. Dar s urmrim documentul, pe care 1-am transcris cu
respectarea originalului.
Serviciul de informatii ctre MARELE STAT MAJOR
Am onoarea a raporta:
Din materialul informativ primit de acest serviciu, reiese c situatia n tar se prezint n
asa fel, nct guvernul nu dispune de conjunctura favorabil care s-i asigure succesul n
alegeri.
Deductiunea de mai sus se bazeaz pe analiza situatiei pn la 3 februarie a. c. orele 16.
Motivele sunt diferite:
1. Lipsa de omogenitate n sens doctrinar politic;
2. Lipsa unui program studiat si a unui sistem de aplicare practic, care s nu creeze
complicatii;
3. Lipsa de cadre proprii n micile orase si mai ales la sate;
4. Lipsa de prestigiu si de bun credint a cadrelor improvizate, parte din ele provenind
chiar din organizatiuni cu alte scopuri politice.
Aducnd la cunostint cele de mai sus, nu socotim c este lipsit de interes s expunem si
situatia - din punct de vedere general care dinuieste n tar de ctva timp.
Ea este urmtoarea:
Din cauza, multiplelor grupri politice, mpnate cu elemente cu veleitti personale si
propovduind programe lipsite de claritate si mai ales ru ntelese si ru interpretate de
mase, s-a ivit si s-a dezvoltat oportunismul politic care ia proportii din ce n ce mai
ngrijortoare.
Aceast stare de lucruri a dus la consecinte din cele mai duntoare: Preotii, nvttorii si
functionarii n general, care constituiau n trecut elementul de disciplin si moral si
expresiunea constiintei cettenesti, si-au prsit ndatoririle lor, nregistrndu-se n
diverse
Acest caracter de liter s-a folosit pentru sublinierile din textul original.
102
grupri politice, si transformndu-se n complet contradictie cu misiunea lor de
slujitori ai statului n instrumente de propagand n serviciul unor persoane sau grupri
politice.
Odat cu aceasta s-a acreditat credinta n sufletul celor mai multi c mijlocul de a-si crea
o situatie este de azi nainte numai protectoratul politic si nu capacitatea sau
devotamentul n ndeplinirea ndatoririlor ctre stat.
Paralel cu demoralizarea aparatului de stat, s-a reusit s se strecoare n sufletul
locuitorilor trii si mai ales a elementelor fragile nenumrate axiome, care, fie din cauz
ca au fost gresit transmise maselor, fie c au fost ru ntelese n fond, au produs o
complet dezorientare n spirite si o mentalitate din cele mai periculoase.
n opozitie cu aceast stare, elementele de ordine, de munc si constiente de datoriile lor
cettenesti, ncep s fie ngrijorate de nesiguranta care se asterne asupra trii, nesigurant
care mpiedic libera dezvoltare a muncii si productivittii lor si amenint s zguduie
chiar temeliile statului.
Pesimismul unora sau optimismul altora, nu schimb ns nimic din acest adevr si
anume convingerea general c o stare de lucruri destul de grav frmnt sufletele
tuturor locuitorilor acestei tri si c n asemenea momente trebuie s intervin ceva
salvator.

Dup prerea multora, chiar dac s-ar presupune c acest guvern, prin anumite sfortri, ar
putea s obtin majoritatea n alegeri, acest rezultat nu va putea crea o situatie clar si de
liniste si nu este exclus ca lupta s continute si cu mai mare nversunare.
Astfel de temeri si de credinte ncep s se nasc n gndul multora ideea c o perioad de
pacificare trebuie s fie ntronat ct mai grabnic.
Urmnd acestui gnd, au nceput s se emit o serie de preri, care coroborate, tind n
esent la urmtoarele:
Rzboaiele au creat ntotdeauna n statele nvingtoare o stare de indolent. Datorit
acestui fapt, ct si curentelor si luptelor politice care s-au abtut asupra trii noastre, fie
de la Est, fie de la Vest, nu s-a putut realiza pn n prezent o perioad de deplin liniste
si de perfect ntelegere, n care timp s se lucreze la consolidarea trii n noile sale
granite si la rezolvarea tuturor marilor probleme de care statul are nevoie dup unificare
si care trebuie s rmn deasupra oricror interese ale partidelor politice.
103
nceputurile de realizri ale diverselor guverne n-au putut satisface interesele totale ale
trii, sub toate raporturile, si credinta multora este c, fr aceast epoc, nu se va putea
da statului tria de care are nevoie pentru a-si asigura [linistea n.n.J.
Ceea ce pledeaz ns n plus pentru realizarea acestei perioade de liniste, pentru
redresarea si consolidarea trii, este si situatia grav din punct de vedere extern, nu att
sub raportul legturilor noastre generale si traditionale, ct fat de statele cu aspiratii
teritoriale si tendinte sociale asupra trii noastre.
Pentru a ilustra acest adevr, bazat pe realitti cunoscute de toat lumea, dm cteva date
din care se constat cum n realizarea aspiratiilor lor, aceste state conteaz tocmai pe o
stare de tulburri ce s-ar provoca la noi.
Din anexele Nr. l, 2 si 3 se vede cum pentru pregtirea anumitor situatii, trile vizate fac
sacrificii materiale considerabile, concentrnd toate eforturile pentru ca lovitura ce
urmeaz a se da la momentul oportun, s fie ct mai sigur.
n fata acestor realitti, credem c ne este permis s amintim formula: Este mai usor a
cuceri dect a pstra ceea ce s-a cucerit".
Avndu-se n vedere situatia ngrijortoare intern, precum si aceea si mai ngrijortoare
extern, s-a ajuns la convingerea c este neaprat nevoie de realizarea unui armistitiu
politic, a unei pacificri si reculegeri a spiritelor, n care timp indiferent deforma, s se
treac la actiunea de consolidare a trii sub toate raporturile, pentru ca apoi dup
aceast consolidare bazat pe o conlucrare unanim s se revin la viata politic
normal.
In perioada de armistitiu politic si de reculegere, dorit de ntreaga tar, ar urma s se
realizeze un program de nfptuiri bazat pe urmtoarele obiective:
Consolidarea aprrii nationale;
Progresul economic si Progresul cultural.
Aprarea national.
S se realizeze n total dotarea armatei cu materialul si mijloacele necesare, n asa fel
nct armata s fie pus, att din punct de vedere calitativ, ct si cantitativ, n cele mai
bune conditii de lupt ntr-un eventual rzboi.
' Nu se public n aceast lucrare.
Aceast nzestrare s se bazeze pe organizarea unei temeinici industrii, care s poat
produce si n timp de rzboi armamentul si cele necesare alimentrii lui.

Progresul economic.
S aib n vedere organizarea nvtmntului n legtur cu agricultura si ou toate anexele
ei ca: cresterea vitelor, pomicultura, apicultura, sericicultura, horticultura, etc.,
nvtmnt care s contribuie la ridicarea material a populatiei noastre rurale.
Educatia agricol va trebui s tind mereu la mbunttirea calitativ a produselor
agricole.
S se nfiinteze scoli tehnice care s pregteasc elementele specializate necesare
organizrii industriei nationale si care n prezent ne lipsesc aproape complect.
Acestor scoli s H se dea un caracter pur practic, deoarece asa cum functioneaz n
prezent, ele au ajuns s produc n loc de specialisti, functionari.
S se creeze o industrie pentru valorificarea produselor agriculturii noastre si anexelor ei.
S se ndrumeze organizatiunilor si ntreprinderilor cooperatiste n sensul strict al
valorificrii produselor si ridicrii nivelului productorilor directi, prin nlturarea din
aceste institutii a elementelor intermediare strine de aceast ramur, care au format
aceste organizatiuni n mijloace de exploatare n interes personal.
Progresul cultural.
S se readuc clerul si corpul didactic la apostolatul lor din trecut cnd instructia
maselor se fcea numai pe baza dragostei si iubirii de Patrie, Rege si Credinta
strmoseasc, factori care n toate timpurile au constituit garantia cea mai sigur a
existentei noastre ca natiune si stat.
In cadrul,, Strjii trii" s se dezvolte n sufletul copiilor si tineretului romn, dragostea
de munc, cinstea si spiritul de sacrificiu pentru tar si pentru binele obstesc.
Toate sacrificiile f acute pentru nzestrarea material a armatei, nu vor avea valoare, dac
paralel nu se va ntri puterea moral a trii si spiritul de disciplin al fiilor ei. In toate
scolile si n cadrul tuturor organizatiunilor tineretului romn, trebuie s se renvie
mndria de alt dat, devotamentul si spiritul de jertf pentru binele si aprarea Patriei si
Tronului.
105
Toate aceste puncte cardinale trebuie s constituie baza nu numai n educarea copiilor si
tineretului, dar chiar si n aceea a tuturor cettenilor trii, nceput att de strlucit de ,,
Straja trii".
Tot n aceast perioad de pacificare si de reconstructie general, s se procedeze si la
asanarea moral a corpului functionarilor publici, cutnd a se restabilii n snul acestui
important corp, principiile de cinste, disciplin, devotament si abnegatie, pentru interesele
generale si binele obstesc.
Trebuie s li se creeze tuturor slujbasilor trii convingerea c promovarea si naintarea lor
nu va mai depinde n viitor de diferite influente att de duntoare statului si cettenilor
si, ci numai de capacitatea, devotamentul si randamentul propriei lor munci, ndatoriri
conform jurmntului depus.
seful serviciului MIHAIL MORUZOV*
Semntur olograf cu tus negru.
NOIEMBRIE 1938 S.S.I. INFORMEAZ: MAI NTI A FOST CEHOSLOVACIA
Moruzov a avut previziuni precise asupraperi-colelor care constituie o amenintare
permanent a neamului nostru si a avut solutii pe care mult mai trziu le-a adoptat nssi
conducerea statului".
(Locotenent-colonel ION DUMITRESCU)

La 30 august 1940 avea loc la Viena cel de al doilea arbitraj" (sau dictat), prin care o
mare parte a Transilvaniei era cedat Ungariei de ctre ministrii de externe ai Germaniei,
Joachim von Ribbentrop, si Italiei, Galeazzo Ciano. Era al doilea arbitraj" pronuntat de
cei doi diplomati. Primul avusese loc cu un an, nou luni si 28 de zile mai devreme. Ce se
ntmplase deci la Viena, la 2 noiembrie 1938 si mai ales cum se ajunsese la primul
arbitraj"? Cine i czuse victim, pentru c beneficiarul fusese acelasi.
La sugestia puterilor semnatare ale Acordului de la Miinchen din 30 septembrie 1938,
ntre 9 si 13 octombrie 1938 s-au desfsurat, la Komarom, tratativele ungaro-cehoslovace
pentru rezolvarea litigiilor teritoriale dintre cele dou state166. Diplomatii maghiari
pretindeau ca Cehoslovacia s cedeze neconditionat Ungariei un teritoriu ce se ntindea
pn la linia Bratislava-Nitra-Levice-Rimarska-Sobota-Roznova-Uzhe-rod-Mukacevo, n
timp ce delegatia guvernului de la Praga era de acord doar cu cedarea unei regiuni
restrnse aproximativ 11 % din Slovacia -, cu o populatie de 400 000 locuitori, n cele
din urm, ambele delegatii au convenit ca problema s fie rezolvat cu sprijinul unui
arbitraj al Angliei, Frantei, Italiei si Germaniei.
ntruct primele dou state si-au declinat participarea la o nou conferint international
ce avea ca obiect o alt rectificare a frontierelor cehoslovace, misiunea de arbitraj" si-au
asumat-o ministrii de externe ai Germaniei si Italiei. Prin sentinta pronuntat la Viena la
' Vezi Magazin istoric", s.n. februarie 1991.
107
2 noiembrie 1938 (eveniment cunoscut n istorie si sub numele de primul dictat de la
Viena), Cehoslovacia a fost obligat s cedeze Ungariei partea de sud a Slovaciei cu un
teritoriu de 12 400 kmp si o populatie de l 100 000 oameni.
Primind informatii din teritoriu c rezultatele obtinute de unguri n Cehoslovacia au
repercursiuni negative asupra strii de spirit din Transilvania, analistii Serviciului Secret
de Informatii romn, condus de Mihail Moruzov, au ntocmit la 22 noiembrie 1938 un
amplu Raport , n care sunt reflectate toate detaliile scenariului ce a dus la amputarea
teritorial a unui stat vecin, prieten si aliat Romniei. Bazat pe un imens material
documentar si informativ obtinut de Frontul de Vest" (una dintre sectiile de informatii
externe ale SSl-ului). Raportul demonstreaz c ofensiva diplomatic a guvernului ungar
contra Cehoslovaciei a fost secondat de o intens actiune defetist desfsurat n
teritoriile revendicate si s-a manifestat printr-o propagand subversiv, de nuant
iredentist, prin numeroase actiuni teroriste conduse de pe teritoriul Ungariei si cu
concursul efectiv al oficialittilor politice de la Budapesta.
Ceea ce este interesant - si prin aceasta Raportul ca document istoric, capt n
perspectiva timpului o semnificatie aparte , n partea final se atrage atentia cercurilor
guvernante de la Bucuresti c se impun msuri energice la granita de vest, ntruct un
scenariu similar celui aplicat Cehoslovaciei se pregteste si Romniei.
In continuare, redm pasajele mai semnificative din acest document ce ne dezvluie
faptul c amputarea teritorial a Cehoslovaciei din noiembrie 1938, precum si cea a
Romniei din august 1940, ambele n favoarea Ungariei, s-au fcut dup unul si acelasi
plan, devenit, de altfel, o modalitate tipic de actiune a iredentismului maghiar".
,,lnc de la nceputul lunii mai a.c. [1938 - n.n.J, n regiunile locuite n majoritate de
maghiari [din Slovacia si Rusia Subcarpaticii n.n.] si-au fcut aparitia numerosi
indivizi venind din Ungaria, cu scopul mrturisit de a vinde si distribui crti de literatur,
brosuri, reviste, etc.

Este de remarcat c tot acest material nu continea nimic subversiv, nimic compromittor,
ci crti obisnuite de literatur si, pentru a nu da nimic de bnuit, literatura a fost aleas
potrivit gra67 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 5513, f. 8-36.
108
dului de cultur si pregtire a populatiei n snul creia urma s fie difuzat.
n acest scop, nselnd vigilenta autorittilor si organelor de sigurant cehoslovace, acesti
vnztori ambulanti - n realitate nu erau altceva dect agenti iredentisti initiati n
metodele de propagand si instruiti n desvrsirea actelor de terorism si sabotaj - au
putut s ia contact cu populatia maghiar, slovac si rutean de pe teritoriul
Cehoslovaciei.
Din contactul cu masele, acesti agenti si-au putut da seama, pe de o parte, de atmosfera
care ncepuse s se creeze n jurul ideii de revizuire a hotarelor statului cehoslovac, iar pe
de alt parte, s recruteze elementele de ncredere pentru desvrsirea propagandei si
actiunii de subminare a statului.
Propagand subversiv
Datorit legturilor ntinse pe care unii din acesti agenti n majoritate studenti, preoti,
nvttori, ziaristi - le aveau peste granit, au izbutit chiar de la nceput s solidarizeze o
parte apopulatiei rutene si slovace mpotriva cehilor.
Odat ce elementele de ncredere au fost recrutate, s-a nceput si difuzarea din Ungaria n
Cehoslovacia a materialului de propagand subversiv propriu-zis. Astfel, la nceputul
lunii septembrie, sunt rspndite n principalele centre din Slovacia si Rusia Subcarpatic
foi de propagand cu continut subversiv.
S-a observat c n urma instructiunilor date, tot acest material de propagand nu a fost
mprtit de agentii recrutati, ci aruncat de ei n jurul comunelor locuite de maghiari si
slovaci.
Este usor de nteles ratiunea pentru care s-a adoptat acest procedeu de lucru; pentru ca
agentii recrutati s nu poat fi demascati de organele politienesti si de sigurant cehe, ca
fiind elemente puse n slujba intereselor Budapestei.
Din automobile anume nchiriate s-au aruncat numeroase manifeste n districtele RimaSobota si Feledence, semnate de organizatia denumit Uniunea pentru aprarea
granitelor slovace locuite de maghiari".
In regiunea Khust au fost rspndite numeroase manifeste prin care se ndemna populatia
s se rzvrteasc mpotriva autorittilor
109
cehoslovace, cu urmtorul continut: Frati slovaci! Visurile noastre nationale s-au
ndeplinit. Am creat Slovacia Autonom. Jos cu cehii! n lturi cu Praga! Proclamm
independenta noastr! Noi nu vom mai suferi tirania ceh".
n regiunea Uzhorod, pe stlpii de telegraf a fost arborat tricolorul maghiar, n localitatea
Tajti, agentii Budapestei au ridicat arcuri de triumf pentru a ntmpina armata maghiar,
n localitatea Vcz, la nvttor, organele politienesti au gsit drapele maghiare. Din
acelasi timp intrau adnc pe teritoriul Slovaciei avioanele, la fel ca si n Rusia
Subcarpatic aruncnd material de propagand cu urmtorul continut:
,, Frati slovaci!
Distrugeti cile ferate!, distrugeti oficiile postale! Luptati pentru Slovacia independent!
Dati foc depozitelor militare! Nu este timp, trebuie s v realizati independenta voastr.

Prsiti armata! ntoar-ceti-v cu toate fortele voastre contra cehilor... "

Propaganda maghiar a utilizat, de asemenea, ntr-o larg msur posturile clandestine de
radio-emisie. Astfel, n orasele Rimszombat, Szob, Rozsns au fost instalate posturi
secrete de radio-emisie care - lucrnd pe aceeasi lungime de unda cu posturile oficiale
slovace (Kosice si Bratislava) difuzau stiri false, pentru a alarma si pune n derut
opinia public, sau desfsurau n limba ucrainean si rutean o propagand nversunat
mpotriva cehilor.
Aceste posturi secrete de radio-emisie, devenite,, grupe de radio ", care au activat pe
teritoriul ceh nainte de a fi predat ungurilor, mai aveau si misiunea de a comunica
cercurilor interesate din Ungaria evenimentele importante ce se petreceau pe teritoriul
aflat nc sub controlul guvernului de la Praga. Astfel, n ziua de 8 noiembrie, postul de
radio Budapesta a chemat grupele din Munchs si Ungvr,fcndu-le acestora din urm
oarecare comunicri... S-a remarcat c ori de cte ori organele militare cehe au vrut s ia
msuri pentru a mpiedica activitatea subversiv sau s ia msuri mpotriva agentilor
prinsi, se primeau ordine de la autoritti [le superioare - n.n.] de a se nceta urmrirea,
pentru a se evita conflictele si a nu se nspri relatiile ".
Astfel, populatia rural si n special cea din Rusia Subcarpatic, cu un nivel cultural redus
si lipsit de discernmnt, a putut fi usor
110
cstigat prin promisiuni de ctre agentii Budapestei, contribuind ntr-o larg msur la
accentuarea actiunii de autonomie preconizat de conductorii slovaci si ucraineni.
n aceste conditii, misiunea agentilor veniti din Ungaria, ct si a celor recrutati pe
teritoriul ceh, a fost foarte usoar, cci riscul de a fi prinsi si pedepsiti era minim. Ctre
sfrsitul lunii septembrie, cnds-a nceput organizarea unittilor denumite Szabad
csapatok" (trupe libere sau neregulate), propaganda a fost continuat de ctre aceste
trupe, la care s-au alturat numerosi studenti, preoti, ziaristi ele.
n concluzie, se poate afirma c propaganda organizat de agentii revizionismului
maghiar pe teritoriul Republicii Cehoslovace a avut un succes desvrsit, atingnd
obiectivele urmrite.
Urmtoarele fapte ilustreaz cum nu se poate mai bine aceast constatare, n seara de 2
noiembrie a.c., cnd a luat sfrsit Conferinta de la Viena si postul de radio Budapesta a
avut rezultatul, orasul Kosice, n mai putin de dou ore, a fost pavoazat cu drapele
maghiare. Edificiile publice, casele particulare, tramvaiele au arborat tricolorul unguresc.
Toat populatia, femei, brbati, tineri, btrni, copii si-au pus cocarde cu culorile
nationale maghiare.
Functionarii maghiari si slovaci de la post, gri si alte autoritti publice au refuzat a
doua zi s presteze serviciul, sabotnd operatiunile de evacuare ce urmau s se efectueze,
n vitrinele magazinelor s-a expus fotografia Regentului Horthy, iar pe strad se
distribuiau imnul si crezul maghiar.
Actiunea terorist
Actiunea terorist a fost opera unor bande narmate, organizate pe teritoriul ungar, cu
concursul oficialittii. Misiunea acestor bande era s invadeze teritoriul cehoslovac si s
atace diferite puncte, n scopul de a compromite ideea de autoritate a statului cehoslovac,
starea de spirit a populatiei si a crea conditii favorabile unei eventuale interventii a
armatei regulate.
nc din luna septembrie, s-au primit informatii despre unele trupe, denumite Szabad

csapatok" (trupe libere), n curs de organizare n diferite localitti din Ungaria.

111
Recrutarea acestor trupe s-a fcut initial din unittile de asalt ale organizatiei nationaliste
Nyilas Keresztek" (Crucile cu Sgeti), apoi din membrii diferitelor societti de tir, de
vntoare si sportive. Ulterior, unittile constituite astfel au fost completate si ncadrate
cu ofiteri si subofiteri din cadrele active si de rezerv ale armatei maghiare.
Pentru a masca patronajul oficialittii si adevratul rost al trupelor neregulate, s-au lansat
diferite zvonuri, afirmnd c aceste unitti urmeaz s ntreprind actiuni contra evreilor
din interior, provocnd tulburri care s aduc la guvern partidul national-socialist, apoi
s-a afirmat c vor fi ntrebuintate la repararea drumurilor si altele asemenea. Trupele
neregulate erau pltite cu doipengopezi (circa 50 lei).
S-au identificat n total 11 centre de organizare si instruire a bandelor, cu un total de 18
batalioane, cuprinznd 15 000 de oameni.
[n continuare documentul descrie pe larg toate aceste centre de instructie, localittile de
cantonament, efectivele, denumirea, ofiterii instructori, comandantii, armamentul si
munitia din dotare - n.n.]
Actiunea din sectorul Feled (8 km. S.E. Rimaszomhad) Volkenee a fost primul atac de
bande, marcnd nceputul actiunii teroriste si a avut loc la 5 octombrie, n ajunul
Conferintei de la Komarom. Actiunea s-a desfsurat pe un front de 10 km si a fost
condus de ctre comandantul companiei 9/7gr[niceri]paz Hanginy. La acest atac au
participat si santinelele de la pichetele de grniceri dintre Vroj si Domohaza.
Posturile de grniceri cehi complet surprinse, au fost nevoite s se retrag. La
dezorientarea lor a contribuit foarte mult si populatia maghiar din regiune. Numerosi
indivizi circulau prin zon, strignd: fugiti c vin batalioanele de unguri!", acreditnd
zvonul c atac batalioane si trupe importante.
Nesiguranta trupelor de frontier cehoslovac a durat toat noaptea. Abia dimineata si-au
putut da seama de realitate si au reusit s reactioneze cu succes, astfel c actiunea
bandelor a fost lichidat prin reprimarea lor. Cele douplutoane depe directia principal
au ajuns pn la calea ferat Feled-Rima-Szecs, unde au fost oprite cu focuri de arm
automat de la postul aflat pe mamelonul de lng Kaczago Puszta. Actiunea lor s-a
soldat cu pierderi: 8 morti, 18 prizonieri si circa 25 rniti.
112
De remarcat: pentru a se induce n eroare posturile vecine de grniceri cehi, unul din cele
nou plutoane s-a retras, prefcndu-se c este o unitate cehoslovac. Astfel, a simulat un
atac ctre frontiera ungar naintnd n salturi si trgnd ntr-un inamic imaginar, pn
cnd a depsit frontiera. Trucul a reusit complet, cci dou posturi cehe care puteau
interveni la timp pentru a tia retragerea bandei nu au intervenit deloc, creznd c este o
unitate amic.
n ce priveste consecintele diplomatice ale acestei actiuni, atasatul militar maghiar a
formulat scuze la Praga, sustinnd c actiunea a fost ntreprins de comandantul
companiei de grniceri, cpitanul Felecski, din proprie initiativ, gsindu-se n stare de
ebrietate...
Un alt atac terorist a f ost ntreprins n seara zilei de 11 octombrie, cnd banda comandat
de [sublocotenentul] Molnar a atacat gara Borzava, a aruncat n aer un pod de cale ferat,
a oprit un tren de persoane, a distrus acele liniilor de la intrarea si iesirea din gar,
precum si toat instalatia grii, iar un conductor de tren a fost ucis. Atacatorii erau

narmati cu pistoale automate, grenade de mn si o pusc mitralier.

Dup svrsirea atacului, banda a luat cu ea un locotenent din armata ceh si un jandarm,
care se aflau n tren, apoi s-a retras pe teritoriul ungar. Un dezertor din aceast band s-a
predat, ns, postului de jandarmi si a dat informatii despre banda comandat de
[locotenentul] Prem, n curs de naintare spre Munkacs. In urma informatiilor luate de la
dezertor, n ziua de 12 octombrie s-au luat msuri de ncercuire a ei. Trupele cehe au f
acut 16 prizonieri, ntre care si [locotenentul] de rezerv Matak din Budapesta. Restul
agresorilor au reusit s fugi pe teritoriul ungar.
O alt band care a actionat n aceeasi zon a fost comandat de [locotenentul] Imre.
Actiunea acesteia a fost surprins de trupele cehe, n timp ce poposea la marginea unui
lstris, la sud de Berehova. Banda, puternic atacat de trupele terestre, n legtur cu
aviatia si cu tancurile, a in trat n panic, astfel c a nceput s se retrag. Pierderile
suferite de band au fost de 60 morti, precum si 20 ofiteri (dintre care doi activi), 62
subofiteri si 210 soldati prizonieri.
In aceast band s-au mai gsit 9 ziaristi care sunt: Szabo Gyula, Rajkay Laszlo si Laky
Laszlo de la Magyarsag, Mester Kalman si Peczka Gabor de la ziarul Virradat, dr.
Weninger Geza de
113
la ziarul Jaszlajok, Ledermuller Oliver, de la ziarul Nemzeti Ujsag, Samojay Sondor de la
ziarul Magyardolgozo si Varga Sandor de la ziarul Vasvarmegei din Szombathely.
Actiuni teroriste de mai mic important s-au desfsurat si n urmtoarele zone:
a) n zona Salanky, o band a actionat n ziua de 13 octombrie, cu care ocazie a fost ucis
un gradat si rniti 3 soldati unguri;
b) n zona Prebenic-Bely, o band a atacat n ziua de 14 octombrie si a capturat 3
functionari, iar n lupta dat cu o patrul ceh a fost ucis un ungur;
c) n zona Perecin a fost semnalat nc de la 12 octombrie o band care a trecut frontiera
ungar, cu misiunea de a ocupa satele din aceast regiune, a narma pe cetteni si a-i
rscula mpotriva populatiei nemaghiare;
d) n regiunea Salava au activat teroristi unguri, care nu au
putut fi prinsi.
[n continuare, se red pe larg tot inventarul, armamentul si munitia confiscate,
documentele aflate la prizonierii capturati, precum si numeroase fotografii ale acestora n.n.}
ngrijorare n rndul romnilor
Ofensiva diplomatiei maghiare, dublat de propaganda subversiv si actiunea terorist
pentru redobndirea teritoriilor revendicate din Cehoslovacia si-a atins pe deplin
obiectivele, n afar de orasele Nitra si Bratislava, toate teritoriile cerute i s-au atribuit
Ungariei prin sentinta de arbitraj de la Viena.
Succesul obtinut a mrit ncrederea revizionistilor n valoarea lozincilor lansate si a
metodelor de lucru ce au fost utilizate, fcndu-i s cread c este momentul potrivit
pentru a ntreprinde o actiune similar, n scopul redobndirii celorlalte teritorii
revendicate.
n ceea cepriveste tara noastr, este de remarcat o profund ngrijorare n snul maselor
romnesti de la frontiera de vest, mai cu seam c minoritatea maghiar din Romnia a
fost asigurat de Budapesta c n cur and va fi pus pe plan international problema
Ardealului, care va fi alipit Ungariei.

In adevr, ntreaga opinie public din Ungaria si chiar unele cercuri conductoare nu ezit
s afirme c, de ndat ce se va ter114
mina ocuparea teritoriilor cedate prin acordul de la Viena, ntregul efort diplomatic al
Ungariei va fi ndreptat mpotriva Romniei, n scopul retrocedrii Ardealului.
De asemenea, s-a acreditat prerea c,, lupta pentru recucerirea Ardealului, fie pe cale
diplomatic, fie n extremis " pe calea armelor , va fi cu mult mai usoar dect aceea
dat mpotriva Cehoslovaciei. si aceasta pentru c n Romnia ,,elementul etnic maghiar
este mult mai numeros, locuieste n mase compacte n unele judete si este mult mai
nemultumit din cauza regimului de opresiune exercitat de ctre autorittile romnesti".
In acest sens, persoane venite din strintate si care au trecut prin Budapesta afirm c
ungurii - n toate manifestatiile lor-prin pres, brosuri, expuneri de hrti, fac cunoscute
revendicrile lor asupra celor patru judete romnesti de la granit, ce urmeaz s lise
atribuie fr conditii, si asupra altor trei, a cror soart trebuie s o hotrasc plebiscitul.
Se pretinde, de asemenea, autonomia politic si administrativ n acele regiuni din
Ardeal, care sunt locurile de mase compacte de unguri. Numeroase hrti, concretiznd
toate aceste revendicri, sunt expuse nu numai n Ungaria, ci si n numeroase vitrine ale
marilor librrii vieneze.
Fr ndoial c, adoptnd aceleasi metode de lucru ntrebuintate n Cehoslovacia,
propaganda maghiar sper s se poat servi chiar cu mult mai mult folos de elementele
iredentiste si revizioniste ce locuiesc n Ardeal, n special de cele originare din judetele
locuite de secui.
Este de stiut ca toate aceste elemente au pus n Ungaria bazele unor numeroase
organizatii iredentiste, camuflate caftind asociatii studentesti ce poart denumirea
judetelor de origine. De exemplu: ,, Grupul din judetul Trei Scaune ",,, Grupul din judetul
Mures " ele.
Una din cele mai importante organizatii iredentiste identificate este,, Asociatia secuiasc
si a studentilor secui" (Szekely Egyctemi es Foikolai Halgatok Egyesulet) cu sediul la
Budapesta, format, dup cum nsusi titlul arat, din studenti ce-si desvrsesc studiile
superioare n capitala Ungariei si ai cror conductori stau ntr-o continu si strns
legtur cu cercurile conductoare maghiare ale Budapestei.
115
ntreaga atentie a acestor cercuri se ndreapt n special ctre studentimea pe care o
cultiv, o/analizeaz si o pregteste la lupta ce se va da pentru nfptuirea,, Ungariei
Mari", pentru retrocedarea tuturor teritoriilor ce au apartinut odinioar Coroanei
Sfntului stefan ".
Studentimea, preotii si nvttorii vor fi elementele cele mai utile pentru desfsurarea
propagandei revizioniste si actiunii defetiste n snul maselor maghiare si secuiesti din
Ardeal.
Toti studentii, crora, desigur, n cazul unui conflict armat, le vor veni n ajutor
deopotriv masele minoritare din Ardeal si elementele instruite, trecute fraudulos peste
frontier, la noi, vor constitui primele grupe de asalt n vederea dezlntuirii actelor de
sabotaj si terorism, distrugeri de poduri, ci ferate, aruncarea n aer a depozitelor de
munitii, distrugerea oficiilor postale si a retelelor telefonice.
Se afirm c, att la Budapesta, ct si n provincii, se lucreaz cu febrilitate la organizarea
lor. Astfel, s-au pus bazele primelor grupe de radiotehnicieni formate din studenti sau

absolventi ai scolilor politehnice, care datorit pregtirii tehnice cptate vor putea fi
imediat utilizati.
De asemenea, ntruct multi dintre acestia nu au satisfcut legea recrutrii, fiind amnati
pentru continuarea de studii, se purcede n prezent la instruirea lor pe baze militare.
Avnd aceste edificatoare exemple este o imperioas datorie de a lua din timp - adic ct
mai nentrziat - msurile de a stvili propaganda subversiv si a organiza
prentmpinarea cu toat energia, dintru nceput, a oricrei ncercri teroriste la granita de
vest a trii.
Astzi, mai mult ca oricnd, la frontiera de vest a trii, n toate posturile de conducere,
trebuie s fie pusi oameni de mare energie, ncredere si spirit de prevedere".
MIHAIL MORUZOV N MEMORIALISTICA LEGIONAR. NTRE FICtIUNE sl
ADEVR
Un singur om nu si-a pierdut capul n aceast tulburare general: Moruzov. El spera ca
prin capacitatea lui de manevr pe mai multe planuri s poat face tranzitia de la un regim
compromis la un regim viabil. Cum? Realiznd tocmai sudura extremelor, integrnd ntrun nou sistem ce-a rmas din miscare si ce-a rmas din regim, dar pstrnd n fruntea lui
pe Rege, ca garant al permanentelor statului. "
(HORIA SIMA)
La l O februarie 193 8 a fost instaurat n Romnia un regim politic,
1 fR
numit initial n istoriografie de dictatur regal" , si mai recent de autoritate monarhic
sau al monarhiei active" , care a durat pn la 6 septembrie 1940. In opinia profesorului
loan Scurtu, acest regim a avut un caracter antidemocratic, hibrid, n care regele era
figura dominant, intervenind efectiv n activitatea de guvernare"170. Pe aceste
considerente regimul instaurat de Carol al II-lea nu poate fi numit de autentic
dictatur, n care regele proclamat capul statului decide, iar ministrii execut", n
perioada celor 31 de luni ct a durat acest regim, s-a desfsurat un proces de consultare
n care, de regul, punctul de vedere al lui Carol al II-lea era acceptat de guvern"171.
n demersul nostru ne intereseaz rolul si locul lui Mihail Moruzov si al Serviciului
Secret n angrenajul puterii, pozitia fat de
168 Vezi: Lucretiu Ptrscanu, op. cit., p. 7-146; Eliza Campus, Criza politic a dictaturii
regale, n Studii si articole de istorie", voi. IV, 1962, p. 3-33; Al. Gh. Savu, Dictatura
regal (1933-1940), Editura politic, Bucuresti, 1970; Florea Nedelcu, Viata politic din
Romnia n preajma instaurrii dictaturii regale, Editura Dacia, Cluj, 1973.
169 loan Scurtu, Istoria Romniei n anii 1918-1940 Evolutia regimului politic de la
democratie la dictatur, Editura didactic si pedagogic, R.A., Bucuresti, 1996, p. 164.
170 r
Ibidem. 171 Ibidem.
117
Miscarea Legionar - cel mai temut adversar politic al regimului carlist si cum s-a
ajuns la sfrsitul fr glorie al celui care timp de mai bine de 16 ani fusese eminenta
cenusie" a frontului secret din Romnia.
Permanentele statului
Studiind cu atentie memorialistica legionar, att cea elaborat nainte de 1989 ct si
dup, constatm c numele lui Mihail Moruzov apare frecvent. si este normal s fie asa,
avnd n vedere c nsusi Comandantul Miscrii Legionare, Horia Sima, recunoscuse de

la nceput c eroismul legionarilor se nclestase ntr-o lupt inegal cu tehnica

politieneasc a lui Moruzov"172.
Din nsemnrile zilnice ale regelui Carol al Il-lea aflm c, nainte de instaurarea
regimului personal, suveranul primea informatii de la sursa Haiduc" - numele
conspirativ al printesei Lucia Caragea (confidenta intim a reginei Mria) - despre
intentiile puciste ale Grzii de Fier sau atentatele puse la cale de gardisti ce vizau
suprimarea Duduii" (Elenei Lupescu). Chiar dac regele Carol al Il-lea aprecia astfel de
informatii ca fiind exagerate nu pregeta totusi s ia msuri de strict supraveghere a
legionarilor. Obsedat parc de posibilitatea sau iminenta unor astfel de atentate,
suspiciunile suveranului se manifestau chiar si atunci cnd gardistii stteau cuminti,
percepnd situatia ca o liniste naintea furtunii". Colonelul, devenit ulterior general,
Gabriel Marinescu - prefectul Politiei Capitalei (din 23 februarie 1937) - era consultat
permanent n aceast chestiune si avea la dispozitie fonduri special destinate si 200 de
oameni gata de a interveni la nevoie173.
Miscarea Legionar a fcut obiectul preocuprilor lui Mihail Moruzov si ale Serviciului
Secret ncepnd abia cu anul 1938, odat cu instaurarea regimului autoritar al regelui
Carol al Il-lea. Documentele de arhiv atest, fr dubii, c s-a produs atunci o nou
reorganizare a Serviciului Secret. S-a ntrit n special Sectia a Il-a Contrainformatii, ce a
preluat o serie de probleme politice care pn atunci erau de com172 Horia Sima, Sfrsitul unei domnii sngeroase (10 decembrie 1939 - 6 decembrie
1940), Editia a doua, Colectia Omul nou", 1990 p. 30.
173 Vezi Carol a! l-lea, op. cit., p. 150-152.
118
petenta Corpului Detectivilor1 4 din Siguranta statului, n cadrul Grupei a 111-a din
Sectia a Il-a Contrainformatii functiona subechipa care se ocupa de extrema dreapt", n
sensul c procura informatii despre activitatea partidelor si organizatiilor politice interzise
prin Decretul-lege din31 martie 1938175, printre care: Miscarea Legionar, Corpul
Studentesc Legionar, Partidul National-Socialist din Romnia (stefan Tt-rescu),
Partidul Muncitoresc Crestin, Uniunea National a Studentilor Crestini Romni, Corpul
legionar Mota-Marin (Alexandru Cantacuzino), Corpul fostilor militari etc.'76.
Cu toate acestea, si avem n vedere documentele elaborate de Serviciul Secret, adic
notele, rapoartele, buletinele si sintezele informative despre Miscarea Legionar, n
perioada februarie 1938 septembrie 1940, lipsesc din unittile arhivistice unde ar fi
trebuit clasate, ceea ce presupune c ele au fost vizate n primul rnd de Mihail Moruzov
atunci cnd a procedat n noaptea de 5 spre 6 septembrie
174 Corpul Detectivilor era o structur n cadrul Sigurantei, nfiintat n anul 1931, prin
reorganizarea Brigzilor centrale de sigurant. A desfsurat activitate de culegere a
informatiilor prin toate procedeele: agentur secret, filaj, supraveghere, interceptri
telefonice si de corespondent etc. Avea, de asemenea, atributii n domeniul prevenirii si
descoperirii infractiunilor contra ordinii publice si a sigurantei statului. Era subordonat
nemijlocit Directiei Politiei de Sigurant, fiind organul ei informativ de teren, de cutare
si culegere a informatiilor, si desfsura activitatea cu precdere n Capital, dar actiona
uneori si n provincie prin echipe volante. C. D. era organizat pe grupe, sectiuni, echipe si
birouri. Grupa I urmrea organizatiile si partidele de dreapta si extrema dreapt,
asociatiile fr scop lucrativ, sectele religioase nerecunoscute legal, corpurile profesionale
si lojile francmasonice. Grupa a Il-a (mai numit si Brigada Mobil) se ocupa cu

cercetarea infractiunilor de drept comun (n special furturi, tlhrii, falsuri etc.). Grupa a
IlI-a supraveghea organizatiile si partidele politice ale minorittilor nationale (maghiar,
german, bulgar, ucrainean, rus, evreiasc etc.) suspecte c desfsoar actiuni contra
intereselor statului. Grupa a IV-a urmrea miscrile si partidele politice de stnga si
extrema stng. Grupa a V-a avea atributii exclusive de filaj. Grupa a Vl-a avea n
preocupri paza familiei regale si a naltilor demnitari. C. D. a mai avut n schema de
organizare si dou echipe speciale: una care se ocupa de problemele economice si a doua
autorizat cu interceptrile telefonice. Aceast din urm echip a functionat n localul
Societtii Anonime a Telefoanelor, iar interceptrile erau solicitate de Directia General a
Politiei, Directia Politiei de Sigurant. Serviciul Secret, Marele Stat Major, Parchetul
Militar si Civil.
175 Monitorul Oficial", nr. 75 din 31 martie 1938.
176 Arh. N.I.C., fond P.C.M. - S.S.I., Politica intern, dosar nr. 12/1938, f. 349.
119
1940 la distrugerea unor materiale. Ne gndim c ele contineau probabil listele cu agenti
speciali sau surse ocazionale din rndul legionarilor, eventual date compromittoare
despre membrii marcanti ai Grzii de Fier. Nu i-a fost greu lui Moruzov s intuiasc
faptul c evenimentele din 3-5 septembrie 1940, care au contribuit decisiv la prbusirea
regimului carlist, si numite de principalii protagonsti - generalul Ion Antonescu si Horia
Sima - revolutie legionar"177, vor duce la instalarea unui guvern cu participarea unor
reprezentanti ai Miscrii, ntr-o atare situatie, Mihail Moruzov a rationat si apoi a actionat
n consecint: documentele care-i punea pe legionari ntr-o postur incomod trebuiau
distruse.
Pentru a avea o imagine ct mai apropiat de adevrul istoric asupra raporturilor dintre
Mihail Moruzov si Miscarea Legionar, dar si pentru a ncerca o delimitare a fictiunii de
adevr, va trebui s apelm, pe de o parte, la izvoarele memorialistice legionare chiar
dac acestea sunt uneori contradictorii si tendentioase sau suspecte de a ascunde un
interes politic, iar pe de alt parte va trebui s le coroborm si s le confruntm cu alte
surse memorialistice si date atestate documentar. Memorialistica legionar este bogat
reprezentat, ca de altfel si istoriografia problemei, fapt pentru care nu emitem pretentii
de exhaustivitate. Vom avea n atentie, ns, doar lucrrile cele mai semnificative si recent
aprute.
nainte de a intra n fondul problemei s mai amintim c legionarii arestati de regimul
comunist si internati n penitenciarul Aiud au
'
>
A
fost supusi n timpul detentiei la reeducarea prin autoanaliz" , n
177 9. Vezi: Maresalul Ion Antonescu, Istoria m va judeca, Scrieri inedite, studiu
introductiv de general-maior Mircea Agapie. Documente selectate si pregtite pentru tipar
de maior Constantin Hlihor, Bucuresti, 1993, p. 163; Horia Sima, op. cit., p. 434.
Lucretiu Ptrscanu, primul teoretician care a analizat, e adevrat dintr-o perspectiv
marxist, regimul de dictatur regal, aprecia c evenimentele din 3-5 septembrie 1940
nu pot fi considerate ca o revolutie legionar", ntruct a fost n realitate o ridicare
spontan de protest a unor largi categorii sociale nemultumite de politica regelui Carol al
II-lea, iar generalul Ion Antonescu si ctiva legionari s-au insinuat n calitate de
conductori ai acestor revolte. Miscarea Legionar - n opinia aceluiasi autor - era la acea

dat prea mult slbit si fr influenta n mase pentru a fi capabil s organizeze o

revolutie. (Lucretiu Ptrscanu, op. cit., p. 124 si urm.).
1 '8 Vezi pe larg la: Constantin Aioanei, Cristian Troncot, Modelul reeducrii prin
autoanaliz. Aiud si Gherla 1960-1964, n: Arhivele totalitarismului", nr. 2/1994. p. 6073.
120
urma creia s-a produs o voluminoas lucrare n dou volume cu ferecaturi metalice,
scriere olografic si numeroase picturi n acuarel, ce constituie o prezentare
caricaturizat a unor momente si personaje din istoria Grzii de Fier, n care se simte din
plin rolul educatorilor" comunisti. Cu toate acestea, lucrarea - care ncepnd cu luna
martie 1995 este publicat n foileton, sub titlul Legionari despre Legiune", n coloanele
revistei sptmnale Timpul" - contine si unele puncte de vedere despre pozitia lui
Moruzov n structura de putere a regimului carlist. Am considerat necesare aceste
precizri ntruct ne vom referi n continuare de mai multe ori la acest text.
Memorialistii legionari autori ai celor dou volume de la Aiud apreciau c Mihail
Moruzov ar fi fost un regizor" si uneltitor mrsav la porunca Palatului"180, si c
mpreun cu Ernest Urdreanu juca rolul de prime viori n orchestra odioas a regelui",
sau chiar c devenise la un moment dat Conductorul ocultei Palatului". La rndul lui,
Horia Sima mentiona c Moruzov mpreun cu Urdreanu, Elena Lupescu si Carol al IIlea formau permanenta statului", n sensul c rmneau puternici pe pozitiile lor n
vreme ce oamenii politici se succedau la guvern, n opinia aceluiasi memorialist,
Moruzov era un misterios personaj" care ar fi exercitat o imens putere n stat" ', si
unul dintre intimii Palatului"182. Prin sintagma permanentele statului", Horia Sima
ntelegea un cadru imuabil al statului de care depindea angrenajul lui", iar Moruzov era
unul dintre acesti favoriti" , ntr-un alt pasaj Horia Sima revine si precizeaz c n
contextul evenimentelor de la sfrsitul lunii august si nceputul lunii septembrie 1940 s-a
verificat c el [Moruzov - n.n.], mpreun cu Niky stefnescu nu apartineau
permanentelor statului cum si imaginau", ntruct ei triau n lumea zeilor de jos, n
timp ce n Olimp guverna
179 n legtur cu Istoria Miscrii Legionare scris la Aiud de ctre cei aflati n ultimii
ani de detentie, colectivul de coordonare a lucrrii a beneficiat de concursul unui numr
important de colaboratori: 64 redactori, 15 detinuti care au conceput ilustratia, 34
graficieni, 3 corectori (probabil care au stilizat si concentrat textele) si 5 autori ai
basoreliefului de pe copert. Numele lor figureaz n deschiderea crtii, (Timpul", an VI,
nr. 11, 22-29 martie 1995).
180 Timpul", nr. 7/1996, p, 12 si 13.
181 Horia Sima, op. cit., p. 395.
182 Ibidem. p. 338. mlbidem,p.22l.
121
numai treimea R.egele-Urdreanu-Elena Lupescu" . Raporturile dintre Miscarea
Legionar si triada" din conducerea statului mai sunt descrise de Horia Sima n felul
urmtor: Toate permanentele statului, n frunte cu Regele, jucau cu crti msluite.
Voiau s nhame miscarea la carul regimului pentru a-1 scoate din prpastia n care
czuse, fr s se gndeasc la tara si suferintele ei. Cnd ns erau descoperiti, asa cum
procedasem eu cu demisia mea, atunci ddeau napoi, n sinea lor se simteau vinovati si
mi ddeau dreptate, dar nici nu cutezau s fac pasul decisiv, ncredintnd guvernul

miscrii, de team s nu piard controlul puterii" . Mihail Sturdza, cel care a ndeplinit
functia de ministru al Afacerilor Externe n guvernul national - legionar, afirma si el c:
Moruzov era pn la asa punct intim cu Carol, nct beneficia de prerogativa att de rar
acordat, de a-1 ntovrsi la toate vntorile regale"186. Cel mai prolific memorialist
legionar din ultimii sase ani, doctorul serbanMilcoveanu, prezent deseori n publicistic
cu dezvluiri socante", apreciaz c printre permanentele statului" s-au numrat Elena
Lupescu, Ernest Urdreanu, Mihail Moruzov, Gabriel Marinescu si Jean Pangal187.
Se pot considera toate acestea suficiente exemple pentru a reliefa c Mihail Moruzov a
fost perceput de memorialistii legionari ca o personalitate important, dar si de temut, a
regimului carlist, ceea ce corespunde adevrului. Fictiunea s-a cuibrit doar n relatrile
acelora care au cutat cu tot dinadinsul s-i supradimensioneze puterea, plasndu-1
nemeritat pe locul celor care luau sau sugerau deciziile. Desigur c plasarea lui Moruzov
n rndul primelor viori", mai poate fi perceput, fr s se forteze lucrurile, ca avnd mai
degrab un rol consultativ si de executie.
Oricum, interesant este disjungerea pe care Comandantul legionarilor o face ntre
Moruzov, pe de o parte, si Ernest Urdreanu si Elena Lupescu pe de alt parte. Faptul c
n perioada regimului carlist, situatia Elenei Lupescu devenise mai tare dect oricnd", l
remarcase si fruntasul national-trnist Vaier Pop, care, pe acest considerent a si avut cu184 Ibidem, p. 426.
185
186 Mihail Sturdza, op. cit,, p. 175.
187 Vezi Dr. serban Milcoveanu, Corneliu Z. Codreanu altceva dect Horia
Sima, voi. I, p. 110.
122
rajul s-i declare limpede suveranului, n audienta din 23 iulie 1940 c regimul
totalitar n Romnia este numai o form fr continut, mai mult o parodie dect o
realitate"1 8. Moruzov avea o alt opinie despre rolul Elenei Lupescu printre factorii de
putere. Ea rezult din urmtoarea replic pe care seful Serviciului Secret se pare c i-ar fi
servit-o lui Horia Sima, si pare avea, desigur, scopul de a o proteja pe favorita
suveranului: Dac doamna Lupescu nu se amestec n afacerile statului, e o chestiune
particular a Regelui"189.
n ce priveste rolul lui Ernest Urdreanu n angrenajul puterii, mult mai important dect
cel al lui Moruzov, este atestat si documentar. S amintim mai nti nota din 3 mai 1940
ntocmit de Moruzov (doc. nr. 18) n legtur cu ntlnirea si discutiile purtate cu
maiorul dr. Wagner. Cnd ofiterul german 1-a ntrebat pe Moruzov - din nsrcinarea lui
Canaris - dac Romnia va accepta un sprijin armat german n cazul n care anglofrancezii vor distruge zonele si stabilimentele petrolifere, seful Serviciului Secret i
rspunde c problema depseste cadrul atributiilor sale" si nu-si permite s o discute.
Canaris stia prea bine limitele de competent ale unui sef de serviciu secret de informatii,
dar i s-a adresat lui Moruzov n speranta c-1 va ndruma spre acea persoan cu care se
putea discuta problema, si n acelasi timp i oferea garantii de pstrare a secretului. Cu
ocazia celei de a doua vizite la Bucuresti a amiralului Canaris, 28 mai 1940 (doc. nr. 26),
acesta a avut ntrevederi, att cu Moruzov cruia i pune la dispozitie informatii despre
dispozitivele Armatei Rosii la granita cu Romnia (doc. nr. 27) -, dar a discutat si cu
Ernest Urdreanu un set de cu totul alte probleme. Apoi, Canaris 1-a rugat pe Moruzov
s-i transmit maresalului Palatului, ntreaga sa compasiune si s-1 asigure c, ori de cte

ori va veni n Romnia, va discuta separat cu Urdreanu chiar si pentru cteva minute",
ntruct acest lucru este absolut necesar". Din consemnrile zilnice ale regelui Carol al
II-lea, ni se dezvluie c Urdreanu.si Canaris discutau chestiunile ce tineau de noua
orientare politic a Romniei, respectiv apropierea de Germania190. De ase188 Vaier Pop, Btlia pentru Ardeal, Editura Colosseum, Bucuresti, 1991, p. 56.
189 Horia Sima, op. cit., p. 314.
Carol al II-lea, intre datorie fi pasiune, nsemnri zilnice, voi. 2 1939-1940, Editie
ngrijit de Marcel-Dumitru Ciuc si Narcis Dorin Ion, Casa de editur si pres sansa",
Bucuresti. 1996, p. 178-179.
123
menea, din Raportul ntocmit de von Killinger la 28 iunie 1940 (doc. nr. 33) rezult c n
momentul n care emisarul german i-a prezentat lui Moruzov punctul de vedere al Reichului privind atitudinea Romniei - de a ceda - fat de agresiunea sovietic, seful
Serviciului Secret i recomand o ntrevedere cu Urdreanu, confidentul regelui'', ceea
ce nseamn c nu era de competenta sa s se pronunte ntr-o chestiune de maxim
gravitate pentru soarta trii. Mihail Moruzov nu era omul care s paseze problemele
importante de a cror rezolvare putea s profite n consolidarea propriei pozitii, dar
efectiv chestiunea i depsea limitele de competent. E adevrat c acelasi document mai
atest si faptul c von Killinger discutase timp de 4 ore cu Moruzov, cteva probleme
importante, printre care si aceea a constituirii n Romnia a noului Partid al Natiunii191.
Chestiunea era de competenta lui Moruzov, numai n msura n care, n calitate de
director general al Serviciului Secret, trebuia s cunoasc din timp orice demers politic
pentru a fi n msur s analizeze efectele pe plan intern si international, iar pe baza lor
s-si fundamenteze msurile de sigurant. La fel trebuie ntelese toate celelalte demersuri
ale lui Moruzov, cnd l gsim cu un pas naintea diplomatiei. Nu el concepea politica
extern sau intern a Romniei, dar avea calitatea de a anticipa si cunoaste din timp
intentiile politice aie monarhului.
Carol al II-lea recunoaste, la un moment dat, c ntr-o problem de stat - numirea unui
ministru - a adoptat ideea Duduii". Au fost si situatii de mare tensiune politic pe plan
intern si n relatiile internationale, ca de exemplu n ziua de 11 aprilie 1939, cnd, dup ce
a primit rapoartele ministrilor, Carol al II-lea a purtat o lung discutie cu Urdreanu si
Duduia asupra situatiei generale". Urdreanu era de prere c Romnia trebuia s-si
aranjeze situatia fat de Germania pentru a putea rmne neutr ntr-un eventual conflict,
iar n cazul unui atac german armata romn n-ar fi putut rezista mai mult de
191 La 21 iunie se promulgase o lege prin care Frontul Renasterii Nationale se
transforma n partid unic, totalitar. Partidul Natiunii. Circulara nr. l a Partidului Natiunii
mai arta c regele este conductorul suprem al acestui partid, declarat institutie de drept
public. Tot n ziua de 21 iunie Ernest Urdreanu a fost numit seful statului major al
partidului, iar la 5 iulie Ion Gigurtu a devenit e! seful acestui stat major, n aceeasi
circular se prevedea functionarea mai departe a grzilor nationale sub conducerea
generalului Petre Georgescu (Apud Eliza Campus. Criza politic a dictaturii regale, p.
14).
124
dou luni. El era convins c dac germanii nu vor fi atacati direct, nu vor misca". Ct
influent au avut aceste evaluri, tcute de Urd-reanu, ne mrturiseste nsusi Carol al Illea: Duduia si cu mine suntem de alt prere, desi recunoscnd dreptatea premiselor

sale, consider totusi c e ceva ce lipseste si care este peremptoriu pentru rsturnarea
logicii mele. N-o pot formula nc, dar o simt n subconstientul si n sufletul meu si o
simt foarte puternic". Trei zile mai trziu, imediat dup aflarea declaratiilor anglofranceze privind garantarea fr reciprocitate a independentei Romniei, Carol al Il-lea sa consultat mai nti cu ministrii, Armnd Clinescu si Grigore Gafencu, dup care a
analizat situatia si orientarea politicii externe fat de Germania cu Ernest Urdreanu.
ntors la culcare discutia a continuat cu Duduia". Ct competent avea favorita regelui
n probleme de strategie si politic militar e mai putin important, dar cert rmne faptul
c nu numai Carol al Il-lea o consulta, ci si ei i plcea s se amestece uneori n
problemele de stat. Urmtorul pasaj din mrturisirile lui Carol al Il-lea este elocvent: Pe
la 16, Duduia telefoneaz c trebuie neaprat s m vaz. ncepe a discuta despre tema lui
Urdreanu, pare c el a convins-o, att a pisat-o. Discutia devine amar si eu mi-am
pierdut cumptul, mi pare ru. Ei i-a fost team c n Consiliul de astzi [15 aprilie
1939-..], se vor lua hotrri definitive asupra viitorului". Dar pasajul cel mai
semnificativ din nsemnrile zilnice ale regelui Carol al Il-lea, ce atest c Elena Lupescu
si Ernest Urdreanu erau oamenii cei mai apropiati si de ncredere este urmtorul: Dup
mas, (joi 6 iunie - ..], confer nc Duduii si lui Urdreanu Comanderia Pentru
Merit, Duduii, nsemnul special pentru doamne, dar n briliante, foarte frumos lucrat de
Weiss. Am convingerea c din toate decoratiile ce le dau, acestea sunt cele mai meritate.
Ei, pentru nesfrsitul devotament, credinta si dragostea ce mi-a artat-o n acest timp,
fiind stlpul moral de care am putut s m reazem n toate aceste clipe grele. El, pentru
incontestabila munc depus n serviciul meu si al trii"192. si parc n completarea
acestor nsemnri, Pamfil seicaru ne dezvluie: Regele Carol al Il-lea, n afar de
Siguranta general, de Biroul l de la Statul Major, unde elementul cel mai pretios era
Misa Moruzov, dispunea si de un Serviciu Secret personal [condus de Ernest Urdreanu n.n.], asa cum Elena Lupescu si formase un serviciu se192 Ibidem, voi. l, p. 328, 331-332 si voi. 2, p. 182-183.
125
cret de informatii" , n fata acestor atestri documentare, orice ncercare de a-1 plasa pe
Moruzov printre intimii, ori oamenii de ncredere ai regelui Carol al II-lea n sensul c se
implica n luarea deciziilor sau c le putea influenta ori sugera, vor fi total ineficiente n
stabilirea adevrului istoric, iar despre cei care au fcut deja acest lucru, putem afirma c
s-au lsat prea mult sedusi de fictiune.
Crime si atrocitti
O alt problem ce trebuie s ne retin atentia la acest capitol se refer la crimele
svrsite, att de partea legionarilor ct si de cea a puterii, si care a fost pozitia sau
implicarea lui Mihail Moruzov si a Serviciului Secret n astfel de evenimente.
n perioada regimului monarhiei autoritare", pe scena politic romneasc s-au petrecut
ntr-adevr cteva evenimente de o cruzime greu de calificat. La 28 noiembrie o echip
de legionari a ncercat s-1 asasineze pe Florian stefnescu-Goang, rectorul Universittii
din Cluj. n atari mprejurri, regele Carol al II-lea, impresionat si de faptul c Hitler i
sugerase n timpul vizitei de la sfrsitul lunii noiembrie 1938, la Berchtesgadenaducerea legionarilor la putere, ceea ce echivala cu prbusirea regimului instaurat n
februarie 1938, a decis msuri represive contra Grzii de Fier. n noaptea de 29/30
noiembrie 1938 au fost omorti de jandarmi - sub motivul fugii de sub escort" ,
Corneliu Z. Codreanu, asasinii lui I. G. Duca, asa numitii nicodari" si asasinii lui M.

Stelescu, decemvirii", n timp ce erau transportati cu un camion de la nchisoarea

Rmnicu Srat la Penitenciarul Jilava de lng Bucuresti194. Pentru a-si rzbuna
Cpitanul, un grup de legionari condusi de avocatul Miti Dumitrescu -a asasinat n ziua
de 21 septembrie 1939 pe primul ministru Armnd Clinescu195. n replic, regele, dup
ce a numit imediat un nou presedinte de Consiliu, n persoana generalului Gheorghe
Argeseanu, a luat msuri drastice mpotriva Miscrii Legionare, n urma crora au fost
ucise fr judecat njur de 500
193 Pamfil seicara, Istoria Partidelor National, trnesc si Na(ional-trnesc, voi. I,
Madrid, 1966, p. 198-199.
194
Vezi Universul", din 2 decembrie 1948. ' Vezi Universul" din 23 septembrie 1939.
126
de persoane196. Acestea sunt pe scurt faptele, s vedem ce spun izvoarele memorialistice
legionare si ct veridicitate li se poate acorda prin confruntarea cu alte surse, n legtur
cu implicarea Serviciului Secret si al lui Mihail Moruzov.
S consemnm mai nti c despre implicarea sefului Serviciului Secret n asasinarea lui
Corneliu Z. Codreanu, avem, n afara memorialisticii legionare, informatii contradictorii
ce rezult din nssi comportamentul si afirmatiile lui Moruzov. Semnificativ n acest
sens este urmtorul pasaj din declaratia colonelului Gheorghe Petrescu dat la 15
februarie 1941 n fata judectorilor de instructie:
Moruzov a plecat la Londra, nsotind pe fostul Rege Carol al II-lea n vizita oficial
fcut la 29 noiembrie 1938. S-a napoiat la Bucuresti (o zi dup ntoarcerea Regelui),
adic n ziua cnd dup-ami-aza s-a anuntat la radio asasinarea Cpitanului (C.Z.
Codreanu) si a celorlalti legionari. In dup-amiaza zilei, la Serviciu, l gsesc pe Moruzov
extrem de agitat, foarte nervos si-mi spune c oamenii nostri politici de la conducere siau pierdut capul si c asasinatul acesta constituie cea mai mare greseal politic de cnd
exist Romnia. Dup ctva timp, de la un fost sef al meu, care se ntlnise cu Moruzov
ntmpltor, aflu c Moruzov a afirmat c asemenea acte sunt de multe ori necesare si
corpului omenesc, sacrificnd un membru, pentru a salva restul si viata individului
(parafraznd Evanghelia).
Cnd a fost sincer Moruzov? Atunci cnd a fcut afirmatia de mai sus, sau n urm, cnd
a fcut una contrarie? n orice caz, nu cred c el s fi avut un rol direct n hotrrea de
asasinare care se pare c s-a luat n lipsa lui"197.
Deci, nici colonelul Gheorghe Petrescu, unul din intimii colaboratori ai lui Moruzov si cel
ce ndeplinise misiuni informative de extrem dificultate n beneficiul starului romn, nu
stia adevrul. Din relatrile sale fiecare putea s nteleag ce vrea, dup cum le dictau in196 Vezi pe larg stefan Palaghit, Garda de Fier spre renvierea Romniei, Buenos Aires,
1951, p. 110-113; Paul al Romniei, Carol al II-lea, Rege al Romniei, Editura Holding
Reporter, Bucuresti, 1991, p. 202-205; Mihail Sturdza, op. cit., p. 159-160; Legitimitatea
asasinatului n mas, n: Gazeta de Vest", nr. 22/1993, p. 36-37; Legionarii mpuscati la
drumul mare, n: Gazeta de Vest", nr. 26/1993, p. 13-18; Recunoasterea unui masacru, n
Almanah Gazeta de Vest", 1994, p. 99-100.
197 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 20954, voi. 21, f. 24.
127
teresele, cmpul imaginatiei si al fictiunii fiind larg deschis. Eugen Cristescu, cel ce i-a
succedat lui Moruzov la conducerea SS1 si care ne-a lsat cteva pagini critice despre

activitatea si personalitatea fostului sef al Serviciului Secret, s-a situat de partea celor
care nu-1 concepeau n afara evenimentului, n perioada de represiune a Miscrii
Legionare, 1938-1939,- spune Eugen Cristescu-, acestia [Niky stefanescu si Gheorghe
Comsa transferati de la Serviciul Secret la Corpul Detectivilor din Sigurant n.n.], cu
autorizarea si ndemnul lui Moruzov, care urmrea s capteze gratiile lui Clinescu,
ntrebuinteaz violenta sub toate formele, ajungnd pn la suprimarea mai multor
conductori legionari, sub acoperirea evadrii de sub escort sau a sinuciderii prin
strangulare"
Doctorul serban Milcoveanu, unul dintre cei mai importanti memorialisti legionari n
viat desi nu formuleaz clar, sugereaz totusi, n multe din confesiunile si analizele
domniei sale, c o parte din ruttile care s-au petrecut n societatea romneasc din acea
perioad au avut la baz colaborarea dintre Mihail Moruzov si Horia Sima, aspect asupra
cruia vom reveni ntr-un subcapitol separat. Aici ne retine atentia mentiunea c: n
noiembrie 1938, prin dezlntuirea anarhiei n Transilvania, Horia Sima a oferit lui Mihail
Moruzov , justificarea executrii lui Comeliu Z. Codreanu, ca presupus singura solutie
de a stopa asa-zisa ordine public" . Deci o tez foarte apropiat de cea formulat de
Eugen Cristescu. Autorii lucrrii publicate sub titlul Legionarii despre Legiune", se pare
c si-au nsusit" si ei aceiasi viziune: Prin serviciul lui Moruzov, Carol al Il-lea avea
asigurarea c Horia Sima si-a dus la ndeplinire misiunea ce-i fusese ncredintat, de a
provoca conditii favorabile justificrii uciderii lui Codreanu si, c, deocamdat, nu vor
ntreprinde nimic altceva" Editorul acestui text pare si el convins de implicarea lui
Moruzov n asasinarea Cpitanului Grzii de Fier. Ca argument, invoc nota din 11 mai
1949, redactat de un informator a! Securittii, care sttuse n
198 Eugen Cristescu, op. cit., p. 145.
199 n scrierile sale, dl. Milcoveanu foloseste frecvent grafia Morusoff. Ne-am permis
cuvenita corectie ntruct numele de Moruzov este atestat att documentar - n actele de
stare civil - ct si de semntura sa olograf.
200
nvierea", nr. 4/1994, p. 98. Timpul", nr. 5/1996, p. 11.
128
I
W' ceh
celul cu Ion Gigurtu si n care se relata c fostul ministru condamn pe Sima, pe care-1
consider un criminal, ce mpreun cu Moruzov, ar fi omort pe Codreanu, care poate era
cinstit" 2. Prin urmare, afirmatiile lui Ion Gigurtu aflat n detentie par pentru unii
credibile pe considerentul c nu stia cu cine st de vorb, iar n calitatea sa de fost
presedinte al Consiliului de Ministri era ndrepttitfapt pentru care i se acord
credibilitate - s cunoasc multe din culisele puterii. Pentru a pstra echilibrul, s notm
c Horia Sima a negat orice amestec al su n provocarea evenimentelor anarhice din
Transilvania care au fost luate ca pretext de ctre putere pentru asasinarea lui Codreanu.
Intr-o lucrare publicat recent, doctorul serban Milcoveanu reia si analizeaz mai pe larg
conjunctura n care s-a produs asasinarea lui Codreanu si represiunea asupra Miscrii
Legionare. Mai nti, domnia sa precizeaz c: n tabra Puterii de Stat, Armnd
Clinescu, Victor lamandi, Gavril Marinescu, Mihail Moruzov si Niky stef-nescu
concepeau progresia n trei etape: a) etapa lagre-nchisori;
b) etapa asasinrii lui Corneliu Z. Codreanu - Stat Major Legionar;

c) etapa masacrrii n mas a tuturor legionarilor din lagre si din libertate" . Apoi,
autorul fixeaz n timp si data cnd seful Serviciului Secret ar fi conceput planul:
Complotul de uzurpare a conducerii, deci de eliminare a conducerii legionare Corneliu
Z. Codreanu -ing. Gh. Clime era pregtit de Mihail Moruzov mult nainte, dar practic si
concret a nceput n iunie 1938 si a fost identificat si demascat n iulie 1938"204.
Corobornd cele dou texte si tinnd cont de faptul c primele arestri masive n
rndurile Miscrii Legionare si internarea n penitenciarele de la Tismana, Dragomirna si
Miercu-rea-Ciuc s-au fcut la 17 aprilie 1938 - dup cum ne spune acelasi autor205 -,
precum si de condamnarea lui Codreanu prin procesul din 25-27 mai 1938, nseamn c
Mihail Moruzov nu a fost implicat, cel putin n prima secvent a planului de represiune
contra legionarilor, respectiv etapa lagre-nchisori". Exist ns si un alt pasaj din
aceeasi lucrare n care doctorul serban Milcoveanu - reproducnd o in202 Ibidem, nr/1996, p. 13.
203 Dr. serban Milcoveanu, Corneliu Z. Codreanu altceva dect Horia Sima. voi. I, p. 36.
204 Ibidem, p. 90.
205 Ibidem, p. 36.
129
formatie aflat se pare de la un martor ocular ne sugereaz c Moruzov n-ar fi fost
implicat nici n a doua etap a represiunii, respectiv asasinarea lui Codreanu si a Statului
Major Legionar. Iat textul: Aproape patruzeci de ani mai trziu am aflat de la Amedeu
Bdescu de fat la discutie c executarea lui Corneliu Z. Codreanu a fost decis n
dimineata de l octombrie 1938 n imobilul Ministerului de Justitie de Armnd Clinescu
si Victor lamandi, cu justificarea: Englezii i-au dat lui Hitler mn liber n Romnia.
Aceasta nseamn c va trebui s-i dm drumul lui Codreanu si cu popularitatea lui
ajunge la guvern n cteva luni. Codreanu trebuie s dispar nainte ca Acordul de la
Munchen s-si fac efectele n Romnia"206. Dac e s dm credibilitate acestei
afirmatii, nseamn c decizia de asasinare a lui Codreanu poate fi pus n
responsabilitatea lui Armnd Clinescu la acea dat Presedinte al Consiliului de
Ministri -si lui Victor lamandi, ministrul de Justitie, sub presiunea evenimentelor
internationale. Cu toate acestea, autorul revine imediat si, n contextul dezvoltrii tezei
potrivit creia regele Carol II era nu numai un mare imoral, corupt si vicios, dar si un
mare instabil", ajunge la concluzia c Armnd Clinescu, Mihail Moruzov - nu fr
consensul lui Victor lamandi, Gavril Marinescu, Niky stefnescu si poate Jean Pangal au conceput nceperea rzboiului civil dintre Stat si Natiune pentru a-1 obliga pe exregele Carol II s'nu-si schimbe hotrrea si s rmn la executarea lui Corneliu Z.
Codreanu" Plasarea lui Mihail Moruzov n rndul celor care 1-ar fi influentat pe regele
Carol al II-lea s ia decizia eliminrii Cpitanului, ni se pare nejustificat, nu numai
pentru c vine n contradictie cu textele citate anterior, ci mai ales pentru c trebuie s se
tin cont c la acea dat seful Serviciului Secret nu se afla n tar, el reveninddup cum
am vzut c rezult din relatrile de necontestat ale lui Gheorghe Petrescu - abia a doua zi
dup producerea asasinatului.
Dar lucrarea doctorului serban Milcoveanu ne mai ofer si un alt argument - n opinia
noastr cel mai solid - prin care Moruzov ar trebui mai degrab exclus dect implicat n
luarea ori influentarea deciziei de asasinare a lui Codreanu:
206 Ibidem, p. 126.
207 Ibidem, p. 127.

130
n vara 1946, diplomatii Victor Rdulescu-Pogoneanu si Grigore Niculescu-Buzesti miau pus sub ochi s citesc urmtorul pasaj din memoriile lui Armnd Clinescu, gsite la
23 August 1944 n casa de fier a locuintei de la Bneasa a generalului I. Antonescu.
Citez ce-am vzut cu ochii mei:
Gavril la mine: Codreanu si Maniu.
Eu: numai Codreanu, Maniu nu.
Data textului: 28 Noiembrie 1938.
Nu exist dect o singur interpretare si o singur concluzie. Ex-regele Carol II a vrut
asasinarea Iui luliu Maniu odat cu asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu si a ordonat
indirect, sub form de sugestie, prin homo regius, generalul Gavril Marinescu"
Istoricul Florin Constantiniu a atras atentia209, pe bun dreptate, c textul citat de
domnul Milcoveanu se aseamn cu urmtoarea consemnare din jurnalul lui Armnd
Clinescu:
13 noiembrie. Convorbire cu Urdreanu.
Codreanu si Maniu. Eu nu la Maniu"" .
Foarte posibil ca memorialistul legionar s fi confundat data de 13 cu cea de 28
noiembrie si pe Urdreanu cu Gavril Marinescu, de fapt tot un homo regius". Cert
rmne faptul c Armnd Clinescu s-a opus ca liderul P.N.t. luliu Maniu si el un
adversar politic al regelui Carol al II-lea, s fie eliminat fizic mpreun cu Codreanu si c
a tinut s consemneze n Jurnalul su ct mai lapidar o problem secret. Dar ceea ce ne
intereseaz pe noi n primul si n primul rnd este c numele lui Moruzov nu apare.
Se poate spune c ne aflm si n acest caz n fata unor suspiciuni, bazate pe simple
deductii speculative n ce priveste amestecul lui Mihail Moruzov n asasinarea
Cpitanului Miscrii Legionare. Foarte posibil s avem de-a face si cu un reflex al celor
interesati s culpa-bilizeze din orice amnunt pe seful Serviciului Secret de Informatii,
fcndu-1 rspunztor de tot ceea ce se ntmpl ru n societate. Desigur c istoricul
trebuie s evite att postura procurorului ct si pe cea a
20S Ibidem, p. 137.
209 Vezi Florin Constantiniu, A vrut Carol al Il-lea s-l asasineze pe luliu Maniu?, n
CNM", nr. 262/1996, p. 6.
210 Armnd Clinescu, nsemnri politice, Editura Humanitas, Bucuresti, 1990, p. 401.
/
'
131
avocatului aprrii, dar n acest caz, trebuie mentionat c memorialistii anti-Moruzov trec
prea usor peste Declaratia maiorului Dinulescu, fcut n fata Comisiei de anchet
instituit de nalta Curte de Casatie din Bucuresti, n noiembrie 1940, pentru a stabili
adevrul n legtur cu asasinatul din 29/30 noiembrie 1938. n acest document ntlnim
formulat cu claritate: Eu [maior Dinulescu - n.n.] am declarat celor 14 jandarmi [care
luaser parte la executie - n.n.] c ceea ce fcuser fusese dispus de ctre Curtea Martial
si c a fost o datorie patriotic (sic!) important"211. Precizarea este ct se poate de
limpede, si greu contestabil, ceea ce naste o ntrebare fireasc. Dac Moruzov ar fi fost
implicat n vreun fel n asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu, ce a mpiedicat Comisia de
anchet s documenteze acest fapt? Avea totul la dispozitie, inclusiv posibilitatea de a-i
ancheta pe fostii functionari ai Serviciului Secret, si se pare c s-a si fcut acest lucra, dar
n-a rezultat nimic concret. A fost ns implicat Curtea Martial, ceea ce nseamn c
aceast institutie avea capacitatea s-si asume responsabilitatea, ntr-o perioad n care

era ct se poate de comod s se eschiveze si s arunce vina pe Moruzov si pe Serviciul

Secret. Dar n-a fcut-o, din simplul motiv c Moruzov nu a fost creierul" actiunii. De
altfel, la 2 septembrie 1939, Gheorghe Brtianu a oferit lui Goring urmtoarea explicatie
despre lichidarea lui Codreanu: la ntoarcerea regelui n tar, i s-a fcut un raport despre
actiunile Grzii, care 1-a impresionat la extrem si asa s-a ajuns la hotrrea decapitrii
Miscrii Legionare" .
Este cazul s aducem n discutie si un alt izvor memorialistic echilibrat si valoros prin
bogtia de date pe care o pune la dispozitia istoriografiei, si anume, lucrarea Fr
Cpitan" a lui Constantin Papanace, unul dintre cei mai productivi autori legionari din
exil si care a cunoscut cel mai bine mprejurrile si tensiunile din viata politic
romneasc n care s-a produs asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu. Dup arestarea lui
Ion Helgea, n vara anului 1938, Papanace a preluat conducerea Comandamentului de
prigoan.
El a fost si un fel de sef al serviciului informativ al Miscrii Legionare, ntruct a condus
n cadrul Comandamentului sectorul de
211 Din luptele tineretului romn 1919. Culegere de texte, Editura Fundatiei BunaVestire,
Bucuresti, 1993, p. 982.
212 Apud, Livia Dandara, Romnia n vltoarea omului 1939, Editura stiintific si
enciclopedic, Bucuresti, 1985, p. 74.
132
centralizare si coordonare a informatiilor politice, n lucrarea sa memorialistic aminteste
despre desele ciocniri ntre legionari si organele de politie si sigurant, de Niky
stefnescu de la Corpul Detectivilor care conducea metodele brutale n anchetarea
legionarilor arestati, dar nu mentioneaz nicieri despre Moruzov si Serviciul Secret. Cu
exceptia unei fine aluzii de la sfrsitul lucrrii, Constantin Papanace nu-1 face direct
responsabil pe Horia Sima de provocarea evenimentelor din Transilvania, care 1-au
impresionat att de mult pe Carol al II-lea nct a dat dispozitie s fie asasinat Codreanu.
Memorialistul legionar descrie cu lux de amnunte eforturile pe care le-a depus n
temperarea spiritului revolutionar" a lui Alexandru Cantacuzino, Vasile Christescu si
Horia Sima. Acestia, prin tonul foarte dur si ameninttor folosit n redactarea unor
manifeste, circulare si memorii difuzate legionarilor, precum si prin planurile aventuriste
ce aveau ca principal obiectiv rsturnarea regelui printr-o lovitur de stat se abteau de la
tactica politicii de expectativ, ordonat de Codreanu. n opinia lui Papanace un rol
esential n imprimarea unui spirit activ n cadrul miscrii 1-a avut fanatismul ce
cuprinsese pe multi tineri legionari care nu-si gseau nici un rost s supravietuiasc,
Cpitanului" . Iat si o explicatie mai n detaliu pe care ne-o ofer memorialistul:
Cpitanul a rscolit un dinamism n legionari att de puternic nct numai el i putea
stpni. Mereu s-a fcut educatia faptei si a initiativei. Orice stare pe loc era considerat
ca un sacrilegiu pentru legionari. Aceast tendint intrase n snge la toti". Din toate
punctele de vedere ne mai spune C. Papanace , psihoza era dinamic, de multe ori
chiar indiferent de directie" .
Exist deci si argumente fundamentate documentar n baza crora se poate sustine c
Moruzov nu a fost implicat n asasinarea Cpitanului si nu a provocat dezordinile folosite
ca pretext pentru punerea n aplicare a asa-zisului plan progresiv n trei etape" - un
veritabil rzboi civil ntre stat si natiune" - ce avea ca obiectiv exterminarea Miscrii
Legionare.

n legtur cu atentatul din 21 septembrie 1939, a crui victim a czut Armnd

Clinescu, Radu Lobei, fost sef de cabinet al primului
Constantin Papanace, Fr Cpitan. Conducerea n a doua prigoan, Editura Armatolii,
Cetatea Etern. 1984, p. 90.
MIbidem, p. 92-93.
133
ministru romn, si exprima opinia ntr-un articol publicat n ziarul parizian Le Monde"
din 21 septembrie 1969, c Mihail Moruzov ar fi fost implicat. Doctorul Serban
Milcoveanu preia ideea si ncearc s o explice n sensul c evenimentul trebuie pus n
legtur cu colaborarea SSI - Abwehr si interesele Germaniei n Romnia. Cauza
atentatului ar fi constat n intentiile primului ministru romn de a pune n aplicare ordinul
Angliei si Frantei ca Romnia s-si autodistrug ntreaga industrie petrolifer, asa cum
procedase si n primul rzboi mondial . Aceiasi tez este reluat de domnul Milcoveanu
ntr-un alt pasaj n care vine si cu amnunte: Trebuie fcut distinctie net ntre creierul
care a conceput atentatul si mna care a executat atentatul, n opinia domniei sale
creierul" atentatului nu putea fi dect trioul Carol al Il-lea, Urdreanu si Moruzov.
Acestia au pregtit si urmrit n teren executia, dup urmtorul scenariu: scoaterea din
folosint a Cadillac-ului blindat si nlocuirea soferului Ion Drut cu soferul Vasile Joita" .
Ernest Urdreanu s-ar fi aflat n masina nr. 3, n spatele masinii cu legionari care au
executat asasinatul, iar Mihail Moruzov supraveghind terenul cu o lunet de la fereastra
unei case"217. Cu alt ocazie, acelasi memorialist formuleaz transant: La 21
septembrie 1939 Horia Sima a oferit lui Mihail Moruzov echipa Miti Dumitrescu pentru
atentatul mpotriva primului ministru AsTnand Clinescu, care organiza distrugerea
ntregii industrii petrolifere romne si care nu putea fi altfel eliminat, ntruct era omul
politic al Angliei si Frantei, patroanele Romniei. Iar Mihail Moruzov 1-a pltit pe
Horia Sima: primo cu eficace imunitate n raport cu aparatul represiv al Sigurantei,
Politiei si Jandarmeriei si secundo cu vidul n ierarhia Miscrii Legionare si cu
recomandarea la Palatul Regal pentru asa-zisa destindere si colaborare"218.
215 nvierea", nr. 4/1994, p. 7.
21* Ibidem, p. 320.
^' Ibidem.
218 Ibidem, p. 98. Despre o combinatie Carol al Il-lea - Mihail Moruzov n asasinarea lui
Armnd Clinescu a fcut referire si dl general (r) Neagu Cosma, retinnd-o ns ca
ipotez si preciznd c nu exist dovezi: S se fi pus Moruzov de acord cu regele, s
sacrifice principalul pion de rezistent mpotriva legionarilor si, implicit, al nemtilor,
pentru a demonstra Berlinului c el, regele, este gata s fac concesii, dac i se garanteaz
viata si tronul? Se poate ajunge si la o asemenea concluzie, desi dovezi directe nu exist.
Simple supozitii bazate pe
134
Teza Lobei Milcoveanu", potrivit creia regele Carol al II-lea, Ernest Urdreanu si
Mihail Moruzov ar fi fost n spatele atentatului din 21 septembrie 1939 e greu de acceptat
n conditiile confruntrii ei cu alte surse documentare. Sunt si memorialisti care sustin c,
att Carol al II-lea ct si Moruzov au fost surprinsi de atentatul contra lui Armnd
Clinescu. Iat ce ne povesteste Veniamin Moruzov:
Era ora prnzului. M. Moruzov lua masa la locuinta lui din str. Sofiei. La un moment
dat, muzica de la radioul care functiona se ntrerupe brusc si vocea unuia dintre asasinii

legionari, care reusise s se strecoare pn la postul de emisie, anunt asasinarea

premierului romn. Moruzov scap lingura din mn, se repede la telefon si prin firul cu
Siguranta General, Grupul219 Detectivilor, i strig n receptor lui Niky stefnescu: ce
faceti acolo, dormiti? n timp ce n plin zi, sub ochii vostri, legionarii si fac de cap? n
cteva momente ne ntlnim acolo!, spune Moruzov si dintr-un salt si ia plria de pe
cuier, intr n Mercedesul ce stationa n fata casei si dispare n plin vitez"" .
Grigore Gafencu consemneaz reactia regelui la aflarea stirii asasinrii lui Armnd
Clinescu, n felul urmtor: Regele m-a primit numaidect. Era alb, ca si mine, si, ca si
mine pn n fundul sufletului tulburat. - Nu-1 pot nlocui cu nimeni!... au fost cele dinti
cuvinte ale lui"221, n nsemnrile sale zilnice, Carol al II-lea l confirm din plin pe
Grigore Gafencu: Pierderea aceasta a Presedintelui de Consiliu, Armnd Clinescu, este
ireparabil, n-am gsit la noi n tar pe cineva care s fi corespuns mai bine misiunii cu
care fusese nsrcinat. Pentru mine personal este o pierdere de nenlocuit, puteam s fiu
linistit cu el, era energic, capabil, spirit politic clar, care vedea departe si lua msuri
potrivite situatiei lor. Pe lng aceasta, mi va aduce nesfrsite complicatii politice, att
interne ct si externe, nlocuirea lui va fi o problem ntre cele mai grele si delicate" ".
ntmplrile, cel putin bizare, care au avut loc n tragica zi de 21 septembrie 1939".
[NeaguCosma, Culisele Palatului Regal, Un aventurier pe tron. Carolal II-lea (19301940), Editura Globus, Bucuresti, 1990, p. 278].
219 n realitate este vorba despre Corpul Detectivilor.
220 Apud, Ion Pavelescu, Enigma Moruzov. Cel mai mare spion din istoria Romniei, p.
147.
221 Grigore Gafencu, nsemnri politice, Editura Humanitas, Bucuresti. 1991, p. 327.
222 Carol al II-lea, nsemnri zilnice..., voi. 2, p. 4-5.
135
Interesant si de data aceasta, Horia Sima ofer alt explicatie. El porneste de la cele dou
teze contradictorii care au fost formulate si mediatizate n pres si la radio dup
producerea asasinatului. Prima variant, formulat de propaganda englez, fcea
Gennania responsabil de acest atentat cu scopul de a cotropi mai usor Romnia223,
asasinarea lui Armnd Clinescu reprezentnd astfel preludiul invaziei germane n
Romnia. Mentionm fugitiv c aceast explicatie a fost combtut chiar si de Lucretiu
Ptrscanu, primul teoretician care a fcut o evaluare a acelor evenimente, e adevrat, de
pe o pozitie partinic si militant marxist. Argumentul adus este ns valabil. Pentru
simplul motiv c, n momentul n care s-a produs, Germania era n imposibilitate s
provoace sau s sustin n mod efectiv o schimbare de regim n Romnia, n sensul
intereselor ei imediate. Singura explicatie just este c acest asasinat a fost opera
conductorilor gardisti, care aveau rspunderea miscrii" . Dup cum vom vedea imediat,
Horia Sima s-a situat pe o pozitie identic cu cea a lui Ptrscanu.
A doua variant a fost formulat de guvernul german, pentru a contracara efectele
propagandei britanice n Romnia. Potrivit acestei teze complicii Grzii de Fier la
asasinarea primului ministru ar fi fost englezii. La radio s-a anuntat chiar c elemente
din Garda de Fier, agenti ai IntelligenceService-ului au asasinat pe prietenul
Germaniei, Armnd Clinescu", comentariu preluat n zilele urmtoare si de presa
german. Opinia lui Horia Sima este c ambele versiuni sunt false: Nici germanii, nici
englezii nu fuseser amestecati n atentatul contra lui Clinescu. Noi eram victima
rzboiului propagandistic dintre cele dou puteri. Cderea lui Clinescu n-are nimic de-a

face cu situatia international din acel moment. Armnd Clinescu putea s cad tot asa
de bine n februarie 1939, n martie 1939, n vara lui 1939. Era un episod al luptei ce-a
izbucnit ntre miscare si regimul de teroare al Regelui Carol. Nenumrate ncercri de a-1
dobor pe Armnd Clinescu s-au fcut nainte de Miti Dumitrescu, unele cunoscute,
altele mai putin cunoscute. Mai multe echipe de legionari, formate din elemente tot att
de hotrte ca si acelea aflate sub comanda lui Miti Dumitrescu"225.
223 Informatia a fost semnalat n aceast form si de nota Serviciului Secret din 3
octombrie 1939 (Arh. M.A.E. fond 71, Romnia, voi. 66, f. 669).
224 225
Lucretiu Ptrscanu, op. cit., p. 115. Horia Sima, op. cit., p. 25.
136
Concluzia lui Horia Sima este c dup uciderea lui Codreanu, toat lumea se astepta ca
legionarii s-si rzbune Cpitanul, fapt pentru care Miti Dumitrescu n-a fost n serviciul
nici unei puteri strine, ci si-a fcut datoria fat de Neam (sic!) si Legiune pedepsind pe
ucigasul lui Comeliu Codreanu"226.
Aceast explicatie pare a sugera c nu a fost vorba de nici un fel de implicare a lui Mihail
Moruzov si a Serviciului Secret, concluzie formulat s nu uitm de cel mai autorizat si
responsabil om de faptele Miscrii Legionare, care, fr ndoial c dac ar fi stiut ceva
ar fi avut tot interesul s-1 dezvluie. De altfel, Horia Sima si-a asumat responsabilitatea,
recunoscnd c asasinarea lui Armnd Clinescu a fost opera" legionarilor:
Planul de nlturare a lui Armnd Clinescu a fost furit n tar, mpreun cu Vasile
Christescu " , dup asasinarea Cpitanului, care
22653. Ibidem, p. 25-26. [Vezi pe larg la Alina Tudor, Vasile Christescu (l902-J939), n
Arhivele totalitarismului", an III, nr. 2/1995, p. 189-191],
227 Datorit activittii sale politice n Miscarea Legionar Vasile Christescu (1902-1939)
a intrat temporar ntr-un con de umbr pentru istoriografia romneasc. Eminent student
al lui Vasile Prvan, a studiat la Facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti, arheologia
si istoria antic, studii pe care le-a aprofundat ulterior la Berlin prin specializarea n
preistorie. Printre contributiile sale remarcabile n domeniul istoriei antice si arheologiei,
bazate pe o bogat documentare amintim: Viata economic a Daciei romane, Pitesti 1929;
Istoria militar a Daciei romane. Bucuresti, 1937; Les stations prehistorique du lac du
Boian, n Dacia", II (1925), p. 249-303; Les stations prehistorique de Vdastra, n
Dacia", III-VI, (1927 - 1932), p. 167-225, Le tresar de monnaies de Spata de Jos et la
date. du limes roumain de la Valachie, n Istros", 1(1934), l, p 73-83; Dacia sub Hadrian
si Antonius Plus, n Convorbiri literare", LXIX (1936) p. 442-451. Dac sub aspectul
documentrii aceste lucrri sunt depsite astzi, din punct de vedere al interpretrii sunt
nc de actualitate, mpreun cu Alexandru Cantacuzmo a scris lucrarea Adevrul n
Procesul lui Codreanu Z. Corneliu, mai 1938. ntre 25 iunie si 4 iulie a fost judecat
mpreun cu alti fruntasi legionari la Tribunalul Militar al Corpului II Armat din
Bucuresti si condamnat la 9 ani nchisoare. In ziua de 18 iunie a reusit s evadeze
mpreun cu Alexandru Cantacuzmo, intrnd n clandestinitate. La 3 noiembrie 1938 i s-a
ncredintat de ctre C. Papanace conducerea Comandamentului de Prigoan, devenind
astfel Comandant al Miscrii Legionare pn n ianuarie 1939. si-a gsit sfrsitul n
mprejurri tragice. La 29 ianuarie 1939, n urma descinderii inopinate a Sigurantei,
pentru a se apra s-a lansat ntr-un schimb de focuri cu politistii, reusind s omoare doi.
dar fiind rpus de un al treilea, pe nume Otto Reiner. energicul politist de la Prefectura

Politiei Capitalei. Presa carlist a relatat cu lux de amnunte

137
prevedea un mare atac asupra Capitalei, cu toate fortele disponibile din provincie.
Actiunea conceput de comandamentul de prigoan, nu se limita la Capital, ci trebuia s
se desfsoare n mai toate orasele unde Miscarea dispunea de suficiente concentrri. Pe
de alt parte se urmrea ca revolta s aib un caracter national. Impresia asupra Regelui si
guvernului ar fi fost mult mai puternic, cnd s-ar fi aflat c focul s-a aprins din mai
multe prti deodat si toat tara s-ar fi ridicat mpotriva lui. Atacul era proiectat s se
desfsoare n trei valuri succesive, la scurte intervale: mai nti grupuri restrnse de
legionari pregtite n mare tain, trebuia s-si fac prima bres n autoritatea regimului,
pe urmele lor s nvleasc multimea legionar si n cele din urm, atmosfera
revolutionar o dat creat, nssi masele populare s
T7S
fie antrenate n lupt"""" .
Dup cum se poate constata, a existat ntr-adevr un plan bine pus la punct, numai c el a
vizat o tint politic foarte clar, si anume, rsturnarea regimului carlist, ceea ce exclude
prezenta lui Carol al II-lea, Ernest Urdreanu si a lui Mihail Moruzov printre initiatorii
lui. De asemenea, nu trebuie omis din vedere nici faptul c n asasinarea lui Armnd
Clinescu, un rol important 1-a jucat fanatismul ce cuprinsese ntreaga Miscare
Legionar, si n primul rnd echipa numit Rzbuntorii ce a executat atentatul, n acest
sens, Constantin Papanace, figur important a intelectualittii legionarismului din epoc,
consemna: Nu cred s fi fost vreodat atta senintate n acceptarea mortii. Nici o
slbiciune, nici o tresrire a instinctului de viat. Arma lor - propria lor cenus,
preconizat de [Ion -n.n.] Mota s-a dovedit mai puternic dect toate tancurile si
mitralierele. Pozitia ofensiv era bine fixat de jertfa lui Miti Dumitrescu, si a
camarazilor si"229. Acelasi fanatism, ntlnit, de regul, la grupurile ce execut atentate
teroriste cu tint politic si n scop de rzbunare, rezult si din relatrile autorului
legionar Nicu Crcea. Acesta ne asigur c din echipa care a executat atentatul erau
prezenti numai 8, al 9-lea a venit singur si s-a
predat, ca s fie solitar cu cei care 1-au rzbunat pe Cpitan" . E bine
mprejurrile mortii sale, pentru a-i impresiona pe legionarii care urmreau o eventual
lovitur de stat.
228 Ibidem, p. 25.
229 Apud Nicu Crcea, Dezvluiri legionare, Editura Fundatiei Buna Vestire",
Bucuresti. 1995, p. 268.
230 Ibidem, p. 246.
138
cunoscut c cei 9 legionari, dintre care 2 avocati, 2 muncitori si 5 studenti, s-au predat de
bun voie Prefecturii Politiei Capitalei, dup care au fost executati la locul crimei si
expusi privirii trectorilor timp de 3 zile. Cert este c fanatismul legionarilor se
amplificase nc din mai 1938 odat cu condamnarea la 10 ani temnit grea a lui Corneliu
Z. Codreanu si a atins cote paroxistice la aflarea stirii c fusese mpuscat. Vestea
asasinrii Cpitanului - ne spune C. Papanace - a zguduit profund lumea si, binenteles,
cu deosebire pe legionari. Multi nu au mai vzut alt sens pentru existenta lor, dect
rzbunarea"23 . Chiar si cerebralul C. Papanace, mpreun cu prietenii si colaboratorii si
apropiati dintre legionarii cuminti, la aflarea vestii despre asasinarea lui Codreanu, au

izbucnit: Ne venea s urlm, s iesim pe strad, s tragem n oricine ne iesea n cale. In

aceast tar, n care n-a putut tri Cpitanul, nimeni nu mai merit s triasc" .
n noaptea de 21-22 septembrie 1939, sub presedintia noului prim-ministru, generalul
Gheorghe Argesanu, poreclit Ghit Ostasul", s-a desfsurat sedinta Consiliului de
Ministri. Grigore Gafencu, n calitate de ministru de Externe a sftuit Consiliul s nu se
fac fapte de sngeroas rzbunare" si s nu se mai verse snge ntre Rege si tar".
Rzbunarea cerea din nou rzbunare si alunecam astfel pe calea unui mcel ntre
romni". Cu ndrepttire aprecia diplomatul romn c statul nu poate face dect
dreptate", n cadrul legii233. Din pcate opiniile sale erau fie tardiv exprimate, fie c nu
au fost luate n consideratie, ntruct, dup cum precizeaz acelasi Grigore Gafencu,
generalul Marinescu ne-a lsat s ntelegem, fr a ne cere de altfel, nici sfatul, nici
aprobarea, c represiunea va fi strasnic"234.
Memorialistii legionari care s-au reeducat" la Aiud, sustin c n cadrul Consiliului s-ar fi
prezentat si o list cu personalittile din conducerea Miscrii Legionare care urinau s fie
executate fr judecat si c aceast list ar fi fost ntocmit de nsusi Horia Sima si
Mihail Moruzov. tinta politic a unei astfel de relatri, este prea strvezie. Totusi se aduce
urmtorul argument: Faptul c Moruzov, mpreun cu Horia Sima, a ntocmit lista 1-a
relatat unul din colaboConstantin Papanace, op. cit., p. 119.
231
232Ibidem, p. 116.
233 Grigore Gafencu, op. cit., p. 338.
234 Ibidem, p. 337.
139
ratorii lui Moruzov, iar existenta ei la Palat au certificat-o declaratiile lui Ionel
Dumitrescu, fostul secretar al macabrei sedinte tinut de acest Consiliu"2 5.
Dac este s acceptm aceste argumente - trecnd evident peste substratul politic al
rfuielii ntre simisti" si codrenisti" va trebui s recunoastem c Mihail Moruzov ne
apare cum e si firesc, ca un simplu executant. I s-a cerut s prezinte o list cu legionarii
marcanti si s-a supus. Oricum, nu el avea competenta de a hotr efectuarea represaliilor,
iar n calitate de sef al Serviciului Secret, singura contributie nu putea fi alta dect s
pun la dispozitia factorilor decizionali, informatiile de care dispunea. Se pare ns c
Serviciul Secret condus de Mihail Moruzov nu a fost singura institutie care a dirijat un
flux informativ consistent despre fruntasii Miscrii Legionare ctre factorii de decizie
constitutionali ai statului. Spre exemplificare, autorul legionar Nicu Crcea - vorbind
despre noul prim-ministru, generalul Gheorghe Argeseanu, nsrcinat cu represaliile
asupra fruntasilor legionari aflati n lagre si spitale, precum si cu executarea a cte 3-5
legionari de fiecare judet - ne dezvluie c aceast actiune s-a realizat dup listele ce
fuseser ntocmite dinainte de Armnd Clinescu si
l~)'\f\
Gabriel Marinescu" . Fr intentia de a-i scuza, se poate spune c generalii Gheorghe
Argeseanu si Gabriel Marinescu, au fost la rndul lor simpli executanti ai deciziei luate
de rege. Fiind un regim autoritar, vointa suveranului era lege. Carol al 11-lea a fost cel
care a hotrt represiunea, aspect ce rezult din urmtorul pasaj al nsemnrilor zilnice:
Aceast stare de lucruri nu se poate tolera, vor trebui luate niste msuri drastice s se
curme aceast chestie. Lupta s-a deschis din nou, e o lupt pe viat si pe moarte, este

momentul de a hotr cine pe cine... (sic!)"237. Se poate afirma c prin aceast

consemnare. Carol al II-lea si-a asumat ntreaga responsabilitate n fata posterittii n ce
priveste represariile nelegale contra Miscrii Legionare. Astfel de procedee, prin care s-a
ncercat stoparea ascensiunii legionarilor la putere, au avut mai degrab un efect contrar.
Pe de o parte, s-a adncit si mai mult prpastia ntre tron si oponentii politici purttori ai
martiriului Cpitanului, ceea ce a fcut ca orice ncercare de a se realiza o apropi' Timpul", nr. 7/1996, p. 13. 5 Nicu Crcea, op. cit., p. 246.
Carol al II-lea, op. cit., p. 4.
140
ere de perspectiv s fie sortit de la nceput esecului, cum de altfel aveau s se petreac
evenimentele n primvara anului 1940, cnd perfidia si lipsa de sinceritate din partea
ambelor tabere a iesit din nou la iveal. Asa-zisa ntelegere dintre Carol al II-lea si Horia
Sima a fost perceput doar ca un moment de armistitiu, n functie de evolutia situatiei
internationale, fiecare n parte asteptnd doar momentul oportun ca s loveasc decisiv pe
la spate. Pe de alt parte, represiunea n afara legii patronat de Carol al II-lea a contribuit
la martirizarea Grzii de Fier n general, precum si a multor legionari n particular
membrii marcanti sau simpatizanti ai Miscrii , care de altfel, judecati fiecare n parte
dup faptele si crezul lor, poate c n-ar fi meritat o asemenea aureol.
Memorialistii legionari, n special cei antisimisti" s-au strduit cu obstinatie s-1
prezinte pe Moruzov ca un odios" personaj, implicat n toate grozviile petrecute n
societatea romneasc din timpul regimului carlist. De exemplu, doctorul serban
Milcoveanu - care merit desigur consideratie pentru strdaniile domniei sale de a aduce
la lumin multe din tenebrele vietii politice romnesti, dar care recurge din nefericire prea
des la fictiune, ceea ce mai mult ngreuneaz misiunea istoricului fr probe
documentare, afirma c profesorul Nae lonescu ar fi czut victim, n ziua de 15 martie
1940, gratie tot unui complot pus la cale de Moruzov. Cu argumente demne de tematica
unui roman politist, memorialistul ne ofer urmtoarele amnunte:
Profesorul Nae lonescu, care la acea dat era unanim recunoscut drept seful politic al
Miscrii Legionare si concurentul lui Mihail Moruzov n posibilitatea obtinerii aliantei cu
Reichul III. Profesorul Nae lonescu suferea de cardiopatie ischemic dureroas si a fost
asasinat de agentul secret Nicolae Terianu, cu dou tigri hipernicotinizate oferite la
sfrsitul unei mese drept denicotinizate, deci inofensive. Asasinatul a fost organizat de
Mihail Moruzov si nu cu certitudine, dar cu probabilitate a avut aprobarea ex-regelui
Carol al II-lea, care vedea n el o piedic la manipularea legionarilor si la
)) Q
anexarea Miscrii" .
n paginile acestei lucrri, precum si n anex am adus suficiente probe documentare ce
atest fr dubii c Mihail Moruzov si Serviciul Secret realizase o apropiere de Germania
nc din februarie 1937,
1 nvierea", nr. 4/1994, p. 10-11.
141
prin efectuarea schimbului de informatii cu Abwehr-ul, ceea ce exclude orice fel de
suspiciune privind o eventual rivalitate sau gelozie fat de un profesor universitar, fie el
si de talia unui Nae lonescu, de asa natur nct s se ajung la un asasinat. Deci nu
asasinatul n sine e contestabil - care la drept vorbind, pn la proba contrarie, i se poate
da credibilitate , ci motivatia prin care se ncearc implicarea lui Moruzov si a

Serviciului Secret.
O alt fictiune pe care doctoral serban Milcoveanu o medi-atizeaz ori de cte ori are
ocazia se refer la asa-zisul testament politic" al lui Mihail Moruzov. Continutul acestui
testament" - dictat de Moruzov domnului Milcoveanu ntr-una din zilele cnd seful
Serviciului Secret se afla arestat la Prefectura Politiei Capitalei - s-ar rezuma la faptul c
Antonescu ucide numai din plcerea de a ucide" si c v va ucide si pe voi legionarii",
sfatul su fiind ca legionarii s se duc la Berlin si s se nteleag cu Hitler nainte ca
Antonescu s o fac. Nemtii nu au nici un fel de interes n politica intern a trii. Nu-i
intereseaz dect exporturile si politica extern. V veti putea ntelege cu ei perfect", ar
mai f spus Moruzov n testamentul" su dictat domnului Milcoveanu239. Teza este
desigur contestabil din multe puncte de vedere. Am mai spus c rolul istoricului nu este
de a polemiza cu un izvor memorialistic. El poate s-1 accepte sau nu dup ce l supune
verificrilor, n atari conditii ne rezumm a spune doar c e greu de crezut c Mihail
Moruzov, care, n timpul arestrii si pn la asasinarea sa n noaptea de 26-27 noiembrie
1940 n celula nr. l de la nchisoarea Jilava, a refuzat s fac vreo declaratie scris sau
verbal n fata Comisiei de anchet, s-ar fi destinuit unui tnr necunoscut. El a cerut n
timpul anchetei s aib o ntrevedere cu Conductorul statului, respectiv cu generalul Ion
Antonescu, ceea ce nu i s-a permis. Ca urmare, destinuirile lui Moruzov n fata uni tnr
legionar -serban Milcoveanu - care probabil fcea de gard n fata celulei, si pe care,
evident c nu avea de unde s-l cunoasc, pentru a-i cpta ncrederea, pare greu
credibil.
Despre afirmatia c germanii n-ar fi fost interesati n politica intern a Romniei, probabil
c nici domnul Milcoveanu nu crede n ea. Fat de cele prezentate n capitolul III al
acestei lucrri si de documen1 Vezi Arhivele totalitarismului", an II, nr. 4/ 1994, p. 291.
142
tele anexei, mai putem aduga si alte aspecte. Istoricul german Andreas Hillgruber, bazat
pe surse memorialistice (relatrile fcute n 28 octombrie 1952 si respectiv la 10
octombrie 1953 de fostul ministru plenipotentiar la Bucuresti, dr. Wilhelm Fabricius, si
de fostul nsrcinat special cu probleme economice la Legatia German, dr. Herman
Neubacher) a artat c al III-lea Reich a intervenit prin oficialittile din capitala
Romniei pe lng regele Carol al II-lea pentru ca generalului Ion Antonescu s nu i se
ntmple vreun accident", ntruct ar face o impresie foarte proast la Cartierul General
german240. Dup numirea n functia de Conductor al statului, prin nalt Decret Regal,
primul lucra pe care generalul Ion Antonescu 1-a fcut a fost s le multumeasc celor doi
ministri germani, ntruct fr interventia lor putea s fi avut un sfrsit identic cu cel al
lui Corneliu Zelea Codreanu241.
Deci al III-lea Reich urmrea cu atentie evenimentele din Romnia, iar prin diferite
metode intervenea pentru a influenta cursul politicii interne n sensul dorit de regimul de
la Berlin. Semnificativ n acest sens este urmtorul eveniment relatat de Lucretiu
Ptrscanu:
In luna iulie 1938, n urma unor perchezitii efectuate de sigurant n birourile
reprezentantilor comerciali ale cunoscutei firme germane LG. Farbenindustrie - la
Romanii si Bayer - a fost descoperit o bogat arhiv. Au fost gsite cteva dosare,
cu o serie de chitante si copii de scrisori, toate relative la finantarea presei antisemite si a
organizatiilor de extrem dreapt din Romnia de ctre centrele de propagand national-

socialiste din Germania. Totalul sumelor distribuite n curs de cteva luni prin intermediul
acestor reprezentanti se ridic la peste 4 000 000 lei.
ntre documentele confiscate se afl si copia unei scrisori trimise la Berlin din Bucuresti,
n luna martie, de ctre unul din directorii de la Romanii prin care se cerea mrirea
subventiei acordat Grzii de Fier, ntruct organizatia avea s treac o epoc plin de
greutti"242.
240 Andreas Hillgruber, op. cit., p. 110-111.
241 Ibidem.
242 Lucretiu Ptrscanu, op. cit., p. 49. ntruct L. Ptrscanu nu a indicat sursa e greu
de stabilit de unde detinea informatiile respective, cu att mai mult cu ct mentioneaz c
datorit interventiei Legatiei germane, cenzura din Romnia a mpiedicat s apar vreo
stire, iar presa strin a trecut si ea sub tcere chestiunea, n ciuda faptului c agentia
Havas de la Bucuresti ntocmise o lung telegram cu toate amnuntele despre rezultatul
perchezitiei. Ceea ce stim este c
143
si pentru a nu lsa impresia c admitem teza potrivit creia, generalul Ion Antonescu,
devenit din august 1941 maresal, ar fi un vampir" nsetat de snge, precum legendarul
Dracula, dup cum ni-1
primele indicii despre finantarea organizatiilor de extrem dreapta din Romnia de ctre
cercuri politice interesate de la Berlin au iesit la iveal nc din martie 1937 (vezi Carol
II, op. cit., p. 151) si s-au amplificat n timpul procesului din mai 1938 a lui Codreanu
(vezi Kurt W. Treptow, Gheorghe Buzatu,,,Procesul" lui Comeliu Zelea Codreanu - Mai
1938, Iasi, 1994, passim). n fata strinilor, Carol al Il-lea lua aprarea Grzii de Fier. n
nsemnrile zilnice (voi. l, p. 171), povesteste c n ziua de 17 aprilie 1937 1-a primit n
audient pe Arthur Cummings, redactor sef al ziarului News Chronicle", om inteligent si
ca toti occidentalii, foarte interesat despre chestiunea Grzilor de Fier, pe care le acuz
de a fi stipendiate de Germania". Suveranul i-a oferit explicatii despre originea Miscrii
Legionare si bunul ei fundament moral", chiar dac avea o not antisemit din cauza
ovreiului specific de la noi". Tot cu acea ocazie, Carol al Il-lea a dezmintit n fata
ziaristului britanic c Garda de Fier ar fi stipendiat de germani (ibidem). Octavian Goga,
n calitate de Presedinte al Consiliului de Ministri, s-a pronuntat la 3 ianuarie 1938 - ntro convorbire cu Ministrul plenipotentiar german, n numele Guvernului romn - c
solicit sistarea oricrui sprijin din partea Reichuiui ctre Garda de Fier (Mircea Musat,
Ion Ardeleanu, Romnia dup Marea Unire, voi. II, partea a Il-a, noiembrie 1933 septembrie 1940, p. 1426). La 20 mai 1938, dr. W. Fabricius raportase la Berlin
secretarului de stat Weizcker: Procesul mpotriva lui Codreanu ca si a altor conductori
ai Grzii de Fier este pentru noi de-a dreptul penibil, pe de o parte din cauza
documentelor gsite la Codreanu, artnd legturile cu Furierul, pe de alt parte din cauz
c n Garda de Fier sunt urmriti aceia care ne stau alturi din punct de vedere ideologic"
(Eliza Campus, op. cit., p. 18). La 26 aprilie 1939, Grigore Gafencu aflase din cele mai
nalte cercuri politice ale regimului de la Berlin c Garda e nmormntat la ei" (Carol al
Il-lea, op. cit., voi. l, p. 340). n lucrarea sa memorialistic, Radu Lecca menti ona c stia
de la Friederich Weber, atasat de pres la Bucuresti al ziarului Wolkischer Beobachter c
partidul legionar, renscut dup dizolvarea sub firma Totul pentru tar, continu s
primeasc ajutoare de la Himmler, Goebbels si Streicher" (Radu Lecca, Eu i-am salvat pe
evreii din Romnia, Editura Roza Vnturilor, Bucuresti, 1994, p. 100). n schimb,

istoricul german Armin Heinen, autorul unei consistente monografii consacrat istoriei
Miscrii Legionare, sustine inexistenta finantrii de ctre Hitler a Grzii de Fier, atta
timp ct Codreanu s-a aflat la conducerea ei (Vezi Armin Hainen, Die Legion Erzengel
Michael" in Rumnien. Sozia/i Ht-wgungundpolitische Orga-nization. Ein Beitrag Zum
Problem des internatii nHilen Faschismus, Munchen. R. Oldenborg Verlag, 1986,
passim). Pe o pozitia asemntoare se situeaz si istoricul spaniol Francisco Veiga, care
consider c protectorii strini, Partidul National Fascist italian si Partidul NationalSoaalist german, i-au ocolit pe legionari, unele sume fiind dirijate prin diferite firme spre
Partidul National Crestin al lui Octavian Goga si A.C. Cuza (Vezi Francisco Veiga, Istoria
Grzii
144
prezint domnul Milcoveanu, va trebui s amintim c n Memoriul adresat Tribunalului
Poporului, cel care a ndeplinit functia de Conductor al statului romn n perioada 6
septembrie 1941 -23 august 1944, si-a asumat ntreaga responsabilitate a guvernrii, cu
exceptia crimelor243. Mai mult, maresalul Ion Antonescu nu a fost deferit Tribunalului
international de la Niirenberg spre a fi judecat pentru crime de rzboi. El a fost judecat de
un Tribunal national", asa-zis al poporului, n realitate un tribunal marionet al
regimului comunist instaurat la 6 martie 1945 cu ajutorul ocupantului sovietic. Lipsa
probelor a fost att de evident, nct editorii Procesului marii trdri nationale, publicat
sub form de volum la Editura Eminescu n noiembrie 1946, au fost nevoiti s recurg la
amputri de texte si falsuri grosolane, pentru a convinge" pe cititori244. Acum, cnd s-a
realizat publicarea integral n editie critic a documentelor procesului din mai 1946", ne
putem da seama de netemeinicia capetelor de acuzare, deopotriv cu sentinta care 1-a
condamnat pe Ion Antonescu la moarte pentru asa-zise crime de rzboi" si un asa-zis
dezastru al trii" . S mai amintim c o dat cu sfrsitul rzboiului rece, numeroase scoli
isto-riografice cu traditie, att din Est ct si din Vest, au abandonat maniera ideologizant
de a reproduce tezele formulate de Marii nvingtori" care i-au judecat pe cei nvinsi,
ceea ce nu exclude ci dimpotriv implic accentele critice dar de pe pozitii obiective.
Exist desigur si exceptii de partea unora care au rmas convinsi de vechile teze,
de Fier 1919-1941. Mistica ultra-nationalismului, Editura Humanitas, Bucuresti, p. 251
-255). Istoricul american de origine romn, Radu loanid, desi nu a acordat un spatiu mai
larg acestei probleme a mentionat-fugitiv c influenta nazist (ideologic si financiar)
asupra fenomenului fascist romnesc a fost puternic", dar ea a fost aproape nul la
aparitia acestei miscri si a devenit puternic abia dup venirea lui Hitler la putere si, mai
ales, dup ntoarcerea n Romnia a legionarilor fugiti n Germania n urma asasinrii lui
Armnd Clinescu" (Radu loanid, Sabia Arhanghelului Mihail. Ideologia fascist n
Romnia, Editura Diogene, Bucuresti, f.a., p. 54).
43 Vezi Memoriul depus onor Tribunalului poporului la 15. V. 1946 de Ion Antonescu, n
Revista istoric", tom 4, 7-87 iulie-august, 1993, p. 757-769.
244 Lucrarea a fost retiprit - din motive greu de nteles - sub titlul Procesul lui
Ion Antonescu, Editie ngrijit de Ioana Crac, Editura Eminescu, Bucuresti, 1995.
Vezi Procesul Maresalului Antonescu. Documente, Editie prefatat si
ngrijit de Marcel Dumitru Ciuc, cuvnt nainte de Iosif Constantin Drgan,
Editura Saeculum, 1.0. si Europa Nova, Bucuresti, 1995, 2 voi.
145
documentele publicate dup 1990 neavnd pentru ei o alt semnificatie dect c ar

ascunde un obscur interes politic de sorginte nationalist si cu un vdit caracter

diversionist24 .
Revenind, putem spune c Mihail Moruzov a avut desigur pcatele lui de care nu-1 poate
absolvi nimeni. Asa cum am mai spus la locul potrivit, a ntocmit dosare despre viata
intim a unor personalitti politice care se situau pe o pozitie contrar, sau incomod
Palatului, pentru a le folosi ca element de santaj n momentele de oportunitate, ceea ce a
fcut s-si depseasc n acest fel atributiile sale de sef al Serviciului Secret, fixate prin
regulamente . E adevrat c faptele lui Moruzov, din acest punct de vedere nu sunt
singulare, istoria serviciilor secrete de informatii oferindu-ne si de data aceasta exemple
suficiente. Dar de aici, si pn la a-1 face rspunztor pe Moruzov de crimele svrsite n
societatea romneasc fie de partea legionarilor, fie de cea a puterii, este un drum foarte
lung, si care nu poate fi parcurs dect apelnd la fictiune. La fel ca si Eugen Cristescu,
Mihail Moruzov si-a fcut de-a lungul timpului numerosi adversari, care ulterior, n
functie de interese conjuncturale, au avut posibilitatea ori au fost fortati s spun vrute si
nevrute, n vreme ce oamenii lor de ncredere din SSI care cunosteau realitatea au fost
mpiedicati s-si exprime liber opiniile, iar atunci cnd au apucat s-o fac n scris,
documentele ncpute pe mna autorittilor au fost bine ferecate ori mprstiate n diverse
unitti arhivistice, ntr-un sistem care si astzi ngreuneaz nespus de mult aducerea lor la
lumin spre a fi puse la dispozitia cercetrii, n lipsa lor, memorialistica interesat politic
sau care urmreste s plteasc polite, ori s recupereze ce se mai poate din prestigiul
unei organizatii politice, face mari deservicii istoriografiei, si de ce nu chiar memoriei
unor
246 De exemplu, chiar n Romnia, domnu! Zigu Ornea, ele altfel un reputat autor pe
trmul istoriografiei, percepe pn si publicarea n editie romneasc a lucrrii
memorialistice ntocmit n anii '50 de generalul Ion Gheorghe (Calea Romniei spre
statul satelit, dar cu titlul schimbat. Un dictator nefericit Maresalul Ion Anionescu, editie
si studiu introductiv de Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, 1996), ca o reabilitare" a
lui Ion Antonescu, ceea ce n opinia domniei sale ar fi un lucru grav" (vezi Romnia
literar", 14-20 august 1996, p. 9). Dar pozitia cea mai stngist o ntlnim n lucrarea
regretatului Eduard Mezincescu, Maresalul Antonescu si catastrofa Romniei, Editura
Artemis, Bucuresti, 1993.
247 Vezi Regulamentele de organizare si functionare a Serviciului Secret (Arh. S.R.I.,
fond d", dosarele: nr. 8010, f. 3-4; si f. 10-13; nr. 8371, f. 19-22.
146
personalitti politice atasate sincer acelei ideologii, atunci cnd printre relatrile veridice
strecoar cu subtilitate fictiuni.
Agentul dublu
O alt tez ntlnit des n memorialistica legionar se refer la asa-zisul rol de agent
dublu jucat de Mihail Moruzov. Doctorul serban Milcoveanu evalueaz acest aspect ca
avnd consecinte extrem de grave pentru statul romn: Moartea natiunilor si disparitia
statelor sunt spionii dubli si cum s nu cad Romnia cnd Mihail Moruzov, setul SSI
colabora egal de distrugtor cu N.K.V.D., Abwehr si Intelligence Service"248, n lucrarea
Legionarii despre Legiune", ntlnim teza formulat astfel: nsusi Moruzov era un
agent dublu, care lucra deopotriv, att cu Gestapo-ul, ct si cu serviciul englez"" . Nu e
greu de constatat pentru cei avizati c astfel de formulri dezvluie confuzia care se face
ntre agentul dublu, de obicei o persoan care datorit constrngerii la care e supus ori n

schimbul unor mari avantaje materiale transmite informatii la dou servicii secrete aflate
conjunctural ntr-o pozitie de adversitate, cu schimbul de informatii, practic veche si des
uzitat n activitatea unor astfel de institutii. Schimbul de informatii intr, de regul, n
competenta direct a sefului unui serviciu secret si se realizeaz m domenii de interes
reciproc cu aprobarea factorilor decizionali ai statului. Fr a strui asupra acestui aspect,
ne vom limita a sublinia doar c SSI-ul a fcut schimb de informatii mai nti cu
serviciile specializate din Anglia si Franta, apoi cu cele germane si italiene. De asemenea,
avnd n vedere tratatele politico-militare ale Romniei cu statele din Mica ntelegere si
ntelegerea Balcanic, SSI a realizat schimburi de informatii cu servicii similare din
Cehoslovacia, Polonia si Iugoslavia. Documente de arhiv atest c SSI a mai fcut
schimb de informatii si cu serviciul finlandez si chiar cu cel japonez. Turcia si-a organizat
serviciile secrete de informatii n acea perioad, lund ca model Serviciul Secret de
Informatii al armatei romne, ceea ce presupune existenta unor relatii de colaborare n
domeniu, bazate pe ncredere. Deci nu poate fi vorba de trdare, ci de o practic ce im248 nvierea", nr. 4/1994, p. 162.
249 Timpul", nr. 6/1996, p. 12.
147
plic o colaborare ntre servicii secrete de informatii, n probleme de interes comun. Mai
mult, faptul c Serviciul Secret de informatii romn a fost solicitat n schimbul de
informatii, nseamn nainte de toate c dispunea de un flux informativ de interes sub
aspect valoric. Ca urmare, va trebui s recunoastem cu obiectivitate c ne aflm n fata
unei experiente a activittii SSI, care n mod normal, fr ur si prtinire, ar trebui nu
blamat, ci dimpotriv valorificat din plin, n prtile ei pozitive, att sub aspect teoretic,
ct si practic.
Colaborarea distrugtoare" a lui Morazov cu N.K.V.D-ul sovietic, rmne o afirmatie,
neputnd fi acoperit documentar sau sustinut piin argumente logice, l se poate opune
tot o surs memorialistic. Este vorba de relatrile lui Gheorghe Kintescu, despre care N.
D. Stnescu fost sef al Sectiei a Il-a Contrainformatii din Serviciul Secret si devenit n
martie 1945 director general al SSI, spunea c fusese folosit de Moruzov cu bune
rezultate n problema francmasoneriei" . In declaratia dat la 18 februarie 1941 n fata judectorului de instructie - Al. M.
lonescu , ntrebat dac stie ceva n legtur cu activitatea lui Moruzov n calitate de
spion sovietic", Kintescu rspunde: Nu am fost asa [de intim n.n.] n apropierea lui
Moruzov pentru a putea s trag o concluzie. Ce pot s spun ns este c am auzit uneori
(subl. - n.n.) vorbindu-se c ar fi agent sovietic, ns prin faptul c dovezi nu auzisem c
ar exista, nu am dat important. Cu aceast ocazie mi vine n minte urmtorul lucru.
Colonelul Aronovici din cavalerie, care a murit mai mult sau mai putin curios, n legtur
cu moartea sa, s-a spus c ar fi fost omort de oamenii lui Moruzov, pentru c
colonelul Aronovici ar fi avut dovezi de vinovtie mpotriva lui Moruzov"251.
Deci si aceast declaratie, formulat ntr-o atmosfer de vdit ostilitate contra lui
Moruzov, nu iese din sfera zvonurilor si a suspiciunii. Dac e s aducem n discutie
documentele de informare ale Serviciului Secret n legtur cu actiunile Partidului
Comunist din Romnia252, si relatiile cu Cominternul, presiunile fcute de Armata Rosie
la frontiera
250 Vezi Magazin Istoric", nr. 1/1991.
251 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 20954, voi. 21, f. 92 verso.

252 Vezi si Arh. M.A.E., fond 71 Romnia, dosar nr. 63, f. 300-305; 392-294; 474; 531;
544-545; dosar nr. 64, f. 698; Arh. S.R.I., fond d", dosar nr.6319, f. 74-75.
148
de est a trii, dar mai ales concluziile din Expozeul lui Moruzov prezentat lui Canaris
(doc. nr. 9), se contureaz teza c pe Frontul de Est, existau n problema sovietic surse si
agenti bine plasati, iar pe baza informatiilor furnizate se puteau face evaluri de interes
pentru politica si strategia de aprare a trii. Dac Mihail Moruzov ar fi fost spion
sovietic, notele, rapoartele, buletinele si sintezele informative ale Serviciului Secret
romn n legtur cu spatiul si actiunea URSS contra Romniei ar mai fi avut
consistent? S-i fi pus N.K.V.D.-ul pe tav lui Moruzov toate informatiile de care
Romnia avea nevoie pentru a-si fundamenta politica de aprare pe frontiera de Est?
Faptul c factorii decizionali ai statului romn nu au gsit mijloace preventive si solutii
politico-diplomatice si militare de asa natur nct s neutralizeze sursele de risc ce se
conturau dinspre spatiul sovietic nainte de a se ajunge la agresiunea din 26 iunie 1940 si
pierderea Basarabiei, nordul Bucovinei si a tinutului Herta, este o problem care nu mai
tine de competentele Serviciului Secret, ca s nu mai vorbim de asa zisa trdare" a lui
Moruzov n calitate de spion sovietic.
In ce priveste raporturile lui Moruzov cu Gestapo-ul, avem la dispozitie pn acum doar
cteva documente. Raportul ntocmit de Niky stefnescu n legtur cu vizita fcut la
sediul Gestapo-ului n februarie 1937, este un document ce ne dezvluie c ne aflm n
fata unei actiuni de acoperire a misiunii lui lonescu Micandru . Un alt document este
Raportul ntocmit de Mihail Moruzov despre rezultatele vizitei ntreprinse n Germania n
perioada 25 februarie-5 martie 1940, si care face referire la atentia care i s-a acordat din
partea Politiei Sociale a Reichului, adic Gestapo-ul (doc. nr. 14). In continuare, Moruzov
a ntocmit si nota din 11 martie 1940 (doc. nr. 15) n care precizeaz c n timpul vizitei
n Germania a avut o ntrevedere cu dr. Best, seful Gestapo-ului din sectorul Berlin.
Acesta din urm i-a atras atentia sefului Serviciului Secret romn c ministrul romn la
Berlin nu era agreat de cercurile oficiale germane din cauza sentimentelor sale francofile,
manifestate n mod pronuntat", ceea ce era n detrimentul bunelor relatii pe care
Germania dorea s le aibe cu Romnia", n schimb, dr. Best i atrage atentia lui Moruzov
c locote253 Arh. N.I.C., fond P.C.M.-S.S.I. Politica extern a Romniei, dosar nr.
2/1937.
149
nent-co Ionelul Octav Vorobchievici - atasatul militar romn la Berlin - crease o
excelent impresie". si tot n legtur cu Gestapo-ul mai poate fi luat n discutie si un alt
document. Astfel, Nota Serviciului Secret din 6 octombrie 1939 fusese obtinut pe baza
informatiilor primite de la elementul nostru de legtur cu Serviciul de informatii al
Japoniei, cu sediul la Bucuresti". Agentul de legtur japonez atrsese atentia Serviciului
Secret romn c ziarista german Edith von Colier avea n realitate misiunea de a
informa Gestapo-ul asupra activittii diferitelor legatii din Capital si de a supraveghea
pe ct posibil activitatea diplomatic a trilor aliate si prietene Reichului"254. Singura
surs memorialistic despre relatiile lui Moruzov cu Gestapo-ul apartine lui Eugen
Cristescu. Acesta ne spune c: ntre Gestapo (Geheine Stats Polizei) si Abwehr existau
mari frictiuni si ele se resimteau si pe teritoriul romn. Moruzov colaborase cu Abwerh-ul
si deci era ru privit de Geissler, care avea strnse legturi cu legionarii"255.

In fata acestor atestri documentare se poate formula si sustine teza c Moruzov a

colaborat distrugtor cu Gestapo-ul? Personal consider c e greu de rspuns afirmativ la o
astfel de ntrebare.
Colaborarea dintre Moruzov si Horia Sima
n legtur cu raporturile dintre Mihail Moruzov si Horia Sima, se poate afirma c
memorialistica legionar le-a acordat, de asemenea, spatii largi. Doctorul serban
Milcoveanu apreciaz c Horia Sima nu a fost agent sau subaltern al lui Moruzov, ci un
ambitios, lacom de putere, care, fr scrupule morale a intrat n colaborare reciproc
avantajoas"256. Este exemplul cel mai elocvent ce ne dezvluie, pe de o parte, interesul
unui memorialist de a reconstitui adevrul istoric, si, pe de alt parte, perspectiva din care
priveste lucrurile.
S precizm mai nti c a-ti ajuta tara prin colaborare cu Serviciul Secret nu e p prob de
decdere moral, ci dimpotriv, n toate timpurile si n toate statele - dup cum dovedeste
istoria serviciilor secrete - o astfel de fapt este privit fie ca un exemplu de patriotism,
254 Arh. M.A.E., fond 71 Romnia, dosar nr. 62, f. 681. i55 Eugen Cristescu, op. cit., p.
146.
256 '
nvierea", nr. 4/1994, p. 98.
150
fie ca o atitudine de loialitate fat de interesele statului. Chiar si cei care, n functie de
propriile convingeri politice ori de conjunctur, nu au agreat un anumit regim sau form
de organizare statal, au recunoscut c sprijinul acordat serviciilor secrete de informatii se
poate baza nainte de toate pe ndatoririle morale ale bunilor cetteni. Despre o decdere
moral se poate vorbi doar n cazul n care nu se manifest sinceritate n respectarea
acestor principii sau cnd nu se asigur confidentialitatea legturii, att din partea
serviciului de informatii, ct si din cea a onorabilului cettean. Tot astfel mai poate fi
caracterizat si colaborarea cu serviciile secrete cnd se urmreste realizarea propriilor
scopuri, prin victimizarea altora.
Despre relatiile cu seful Serviciului Secret, Horia Sima sustine c ele dateaz din
primvara anului 1940, cnd, aflat n arestul Politiei Capitalei, Moruzov 1-a contactat din
nsrcinarea Palatului pentru a-i propune un post ministerial n scopul de a se pune capt
conflictelor sngeroase ntre Miscarea Legionar si regimul lui Carol al H-lea257.
Afirmatiile fostului comandant al Miscrii Legionare se confirm si documentar. Este
vorba despre Referatul din 31 august 1940 ntocmit de Mihail Moruzov (doc. nr. 39),
privind clarificarea situatiei militare a 12 membri de frunte ai Miscrii Legionare, printre
care si Horia Sima, ce apare primul pe list. Documentul atest c pentru aranjarea
situatiei militare Ministerul Aprrii Nationale a ordonat detasarea acestor elemente la
Cabinet si, apoi n mod secret repartizati la Serviciul S.", ncadrat n timp, acest
eveniment s-a petrecut dup napoierea domnului Horia Sima n tar [deci n mai 1940 n.n.], n urma unor aranjamente luate fat de Forul Conductor al statului [regele Carol al
II-lea - ..]", ocazie cu care s-a ordonat s fie pus n libertate" si s se ntreprind prin
elemente fost legionare indicate de d-sa si pe rspunderea d-sale o propagand n tar,
rspndindu-se formula: Credint pentru Rege si n slujba intereselor trii". Paralel cu
aceast misiune, celor 12 legionari ncadrati n Serviciul S li s-a dat si nsrcinarea s
culeag informatii prin legturile ce au n toate straturile sociale, n ce priveste
propaganda comunist, terorist, iredentist". Deosebit de interesant este si precizarea c

rezultatul activittii lor se afla consemnat ntr-un dosar alturat Referatului", dosar
' Horia Sima, op. cit., p. 212-234.
151
care din nefericire nu se identific n unitatea arhivistic respectiv, ceea ce presupune c
a fost distrus sau sustras n mprejurri greu de reconstituit, n fine, concluzia Referatului
ntocmit de directorul general al Serviciului Secret este c toat actiunea s-a executat
conform ordinelor primite si s-a raportat locului n drept", si c este de nenteles cum
dintr-o actiune ordonat n interes de stat se interpreteaz si [se ncearc - ..] s se fac
deductii". Argumentele lui Mihail Moruzov se pare c nu au convins, ntruct cei care
interpretau" si fceau deductii" erau n orice caz mai influenti pe lng rege. In acest fel
ne putem explica si urmtorul pasaj din nsemnrile zilnice ale regelui Carol al II-lea,
pentru ziua de 2 septembrie 1940, cnd suveranul si aducea aminte pentru prima oar de
Moruzov: S-au fcut schimbri la Politie, unde s-a constatat c Moruzov si Niky
steianescu sustineau pe legionari si, n special, pe Horia Sima; au fost ambii retrasi la
M.StM."258. Iat deci un aspect fundamentat documentar ce vine s sustin c ntr-un fel
este privit realitatea faptelor din interiorul unui serviciu secret de informatii si cu totul
altfel din afara lui, respectiv, n cazul de fat din punctul de vedere al factorului de putere.
Acceptarea colaborrii cu Mihail Moruzov a fost explicat de Horia Sima n felul
urmtor: El [Moruzov - n.n.] vedea n mine elementul indispensabil pentru garantarea
Regelui de loialitatea miscrii, fiind legat de el prin recunostinta ce i-o datoram c tn-a
scpat de la moarte"259.
Adevrul e c n activitatea de informatii, pe lng actiunile pozitive, eficiente si
revelatorii se strecoar si o grmad de erori. Una dintre ele, n cazul analizat, se pare c
a fost diagnosticul pe care Mihail Moruzov 1-a pus n legtur cu colaborarea sa cu Horia
Sima. Dup opinia doctorului serban Milcoveanu, greseala ar fi constat n primul rnd
pentru c i-a ignorat ambitia de a deveni el dictatorul Statului Romn, n plus de seful
Miscrii Legionare, si n al doilea rnd pentru c i-a subevaluat viclenia de a prea
unealt subordonat pn reuseste s-i nfig mortal cutitul n spate"260. Probabil c
acest din urm aspect 1-a avut n vedere memorialistul citat, atunci cnd vorbea despre
decderea moral a lui Horia Sima.
M8 Regele Carol al II-lea, op. cit., p. 253. 159 Horia Sima, op, cit., p. 228. ;6(l
nvierea", nr. 4/1994, p. 8.
152
Colaborarea ntre Horia Sima si Mihail Moruzov s-a fcut n primul rnd pe considerente
politice, urmrite de Palat si ntr-unplan secundar s-a urmrit si activitatea de informatii
specific Serviciului Secret. Ca om politic, reprezentant de frunte al unei organizatii cu o
ideologie ultranationalist si practici teroriste, Horia Sima s-a dovedit incapabil de a-si
respecta contractul" politic cu Palatul. Ca agent de informatii ns nu avem date din care
s rezulte c si-a nclcat contractul cu Serviciul Secret. Nu ne putem pronunta nici
asupra calittii informatiilor furnizate de el si ceilalti 11 fruntasi legionari ncadrati n
Serviciul Secret, ntruct documentele s-au pierdut, sau n orice caz nu au fost identificate
pn n prezent. Dar faptul c Moruzov le invoc drept argument - ntr-un document
oficial, pentru a-si dovedi loialitatea fat de factorul de putere constitutional - las
impresia c materialele informative respective prezentau interes.
Faptul c Horia Sima nu i-a salvat viata lui Moruzov constituie o alt problem ce
necesit un comentariu separat, n primul rnd nu era de datoria lui ca agent al Serviciului

Secret s ncerce o astfel de tentativ. Datoria lui era s ofere informatii de calitate si n
domeniile stabilite, n al doilea rnd, ajuns vicepresedinte al Consiliului de Ministri n
guvernul national - legionar instaurat prin nalt Decret Regal, la 14 septembrie 1940,
Horia Sima dispunea totusi de posibilitti limitate de manevr pentru a lua pe cont
propriu o astfel de actiune delicat, dar si periculoas avnd n vedere adversittile greu
de reconciliat, ntre Moruzov si Ion Antonescu. seful Serviciului Secret ntocmise un
dosar compromittor despre doamna Lit Baranga, mama generalului Ion Antonescu, si-i
regizase asa-numitul proces de bigamie doamnei Mria Antonescu. Se pare ns c nici
generalul Ion Antonescu nu rmsese pasiv n fata manevrelor oculte ale lui Moruzov.
Dup cum ne informeaz istoricul american Larry Watts pledoaria lui Antonescu
mpotriva lui Moruzov era inatacabil, ntruct Antonescu strngea de un deceniu dovezi
despre delictele sale"261. Ion Antonescu dorea astfe! s-1 aduc pe Moruzov n fata
justitiei pentru a da socoteal de nclcarea atributiilor sale n calitate de sef al Serviciului
Secret, n al treilea rnd nici Antonescu si nici Horia Sima nu reuseau n toamna anului
1940, cu toate eforturile depuse s domoVezi Larry L. Watts, op. cit., p. 305-306.
153
leasc fanatismul legionar. Unii legionari cutau s se rzbune sngeros pe toti oamenii
devotati fostului regim carlist, printre care si Mihail Moruzov. Pentru a-1 salva pe
Moruzov, Horia Sima nu putea invoca dect colaborarea sa cu Serviciul Secret, ceea ce
era periculos n sensul c-1 situa ntr-o postur dificil att fat de Ion Antonescu ct si
fat de masa de rnd a legionarilor. Oricum, un astfel de demers nu putea fi realizat, chiar
dac ar fi depsit riscurile de circumstant, fr deconspirarea contractului cu Serviciul
Secret. Toate acestea au constituit motivele care 1-au determinat pe Horia Sima la o
atitudine pasiv, sau n ori si ce caz destul de rezervat fat de arestarea si ulterior
asasinarea lui Moruzov. n al patrulea rnd, un ghimpe" mpotriva lui Moruzov avea si
amiralul Canaris, seful Abwehrului, nemultumit de faptul c seful Serviciului Secret
romn s-a dovedit neasculttor atunci cnd, la Venetia, n ziua de 4 septembrie 1940
fusese avertizat s nu se rentoarc n tar pn nu se limpezeste situatia262. Demnitarul
german cunostea la acea dat si continutul documentelor descoperite de germani n iunie
1940 la Charite sur Loire - datorit neglijentei condamnabile a serviciilor secrete franceze
printre care se aflau si planurile de incendiere a zonei petrolifere din Romnia
elaborate de specialisti anglo-francezi cu acordul M.St.M. al armatei romne, pentru
sabotarea masinii de rzboi germane, aspect asupra cruia Moruzov pstrase tcerea dup cum era si normal - n relatiile cu Abwehrul. Dovada, c la 8 septembrie Canaris a
venit la Bucuresti, a luat legtura direct cu generalul Ion Antonescu, perfectnd cile de
continuare a colaborrii ntre Abwehr si SS1, dar fr s se intereseze de Moruzov. Acest
aspect rezult din nota de convorbire263 ntre amiralul Canaris si generalul Ion
Antonescu, ntocmit de colonelul N. Vldescu, cel care-1 nlocuia temporar pe Moruzov
la comanda Serviciului Secret. E adevrat c surse memorialistice legionare, n speciai
Mihail Srurdza" si Horia Sima ' , demonstreaz exact contrariul, si anume c amiralul
Canaris s-a interesat fie direct fie prin oamenii de ncredere despre viata lui Moruzov,
urmrind s-1
262 Vezi Mihail Sturdza, op. cit,, p. 171.
263 Arh. S.R.I. fond d", dosar nr. 3717, f. 31.
264 Mihail Sturdza. op. cit., p. 173-175.

265 Horia Sima, Era liberttii. Statul national legionar, voi. II, Editura Miscrii
Legionare, Madrid, 1986, p. 168-169.
154
salveze. E foarte greu de crezut c dac amiralul Canaris, prin influenta si prestigiul de
care se bucura atunci, ar fi fost sincer interesat s-i salveze viata lui Moruzov, n-ar fi
reusit. Oricum, n toamna anului 1940 a existat o concentrare de interese mai degrab
contrar dect favorabil lui Moruzov. Multi i doreau pieirea. Cel mai responsabil estensusi Moruzov care, n activitatea sa informativ, si-a depsit uneori atributiile de sef al
Serviciului Secret, lansndu-se n complicate jocuri politice. Orgoliul su nemsurat, ca si
aerele de vedet a frontului secret, i-au creat falsa impresie c este de nenlocuit si c
dintr-o astfel de postur si poate permite orice. Cu o astfel de mentalitate n-ar fi reusit s
se impun nici n conditii normale de pace si ntr-un regim stabil. Vremurile i-au fost si
din acest punct de vedere potrivnice. Romnia trecea printr-o profund criz manifestat
att pe plan intern, ct si n raporturile diplomatice, iar Europa se afla n plin rzboi.
Moruzov a ncercat s ntrebuinteze la maximum mijloacele ce i-au stat la ndemn,
precum si ntreaga sa experient acumulat nc din timpul primului rzboi mondial, si
chiar prestigiul su si al Serviciului cldite cu atta trud, dar n-a reusit s cstige
confruntarea final cu fortele ostile, pentru a depsi criza. Asa se explic si sfrsitul su
fr glorie, desi pentru tot ceea ce realizase n beneficiul institutiei si al statului romn ar
fi meritat o soart mai bun.
Grava eroare a lui Mihail Moruzov a fost c s-a lsat prea mult preocupat de jocurile de
culise, de cstigarea favorurilor Casei Regale, de compromiterea adversarilor politici ai
regelui Carol al 11-lea. Prea ndrgostit de operatiile pur tehnice ale Serviciului Secret
(recrutarea, dirijarea si infiltrarea agentilor, combinatiile si legendele informative,
contrapropaganda si dezinformarea, interceptrile de nscrisuri si convorbiri etc. n care
s recunoastem era un maestru), Moruzov a neglijat tocmai menirea fundamental a unui
sef al Intelligence-ului: preocuparea pentru analiza profund si obiectiv a situatiei
geostrategice si geopolitice a trii si elaborarea prognozelor pe termen scurt, mediu si
ndeprtat pe care s le supun atentiei factorilor politici constitutionali, responsabili de
soarta trii, iar activitatea ntregului aparat de informatii s fie directionat spre un
asemenea obiectiv. C n-a realizat acest lucru, cea mai bun dovad o constituie nssi
sfrsitul lui Moruzov. Eugen Cristescu a surprins cu realism acest aspect: Moruzov se
ncurcase de mult n reteaua de in155
trigi politice interne. Conducnd serviciul numai pe baze experimentale si neavnd nici
cultur politic, nici profesional, confundase informatia politic cu politica propriu-zis
si jocul informatiilor cu jocul politic. El cade astfel si n cascada de intrigi dintre
serviciile strine de informatii ce-si disputau influenta n tara noastr"266.
Prevalndu-se permanent de necesitatea pstrrii secretului n activitatea de informatii,
ceea ce a fost un lucru bun si de absolut utilitate pentru institutia pe care a fondat-o si
condus-o, dar coroborat cu comportamentul etalat ori de cte ori i se ivea ocazia de a-si
da important cu aceea ce stie si ar putea s realizeze, Mihail Moruzov a creat celor din
jur mai mult derut dect claritate. De aici si cmpul larg lsat interpretrilor, precum si
felul diversificat n care a fost perceput si analizat. De asemenea, nu i se poate ierta nici
haosul n care a lsat Serviciu! Secret odat cu arestarea sa. Un adevrat director general
al serviciului de informatii, preocupat si grijuliu de soarta institutiei, ar fi trebuit s-o

pregteasc din timp pentru a face fat sau a se adapta rapid la orice situatie. Or, dup
Moruzov, multe aspecte fundamentale din activitatea de informatii au trebuit regndite si
reorganizate pe alte baze. Toate acestea au alimentat din plin imaginatia adversarilor si si
ai Serviciului Secret, care au cutat s-i proiecteze personalitatea ntr-o lumin dintre cele
mai sumbre si misterioase. A fost criticat cu asprime pentru nereusitele lui, dar i s-au pus
n sarcin si alte grozvii" de care ns nu poate fi fcut rspunztor, cel putin cu baza
documentar pe care o aveam la dispozitie.
' Eugen Cristescu, loc cit., p. 146.
COORDONATE ALE STRATEGIEI REVIZIONISTE
SOVIETICE CONTRA ROMNIEI DEZVLUITE
DE SERVICIUL SECRET
., Dar secretele cele mai importante fuseser obtinute n cea mai mare parte de un om si
agentii pe care i dirija. Expertii care i cunosc munca l considerau cel mai mare spion ce
a lucrat vreodat pentru Romnia. Avea peste 200 de agenti activi n Rusia, att nainte,
ct si dup rzboi, si nu exista portiune din aceast tar, inclusiv bine pzit zon a
Uralilor, n care s nu fi ptruns ".
(ROBERT BISHOP, E. S. CRAYFIELD)
Pierderea Basarabiei si a nordului Bucovinei n urma notelor ultimative sovietice din 2627 iunie 1940 a fost precedat de puternice actiuni de spionaj, diversiune si propagand
contra Romniei, initiate de organele specializate ale URSS n baza unui scenariu bine
articulat. Studiul atent al fluxului informational obtinut de Serviciul Secret de informatii
al armatei romne demonstreaz, n mod incontestabil, c forurile de conducere politic si
militar de la Bucuresti au cunoscut din timp coordonatele scenariului sovietic, precum si
intentiile agresive ale marelui vecin de la rsrit.
Primejdia sovietic si reactiile factorilor de decizie
Serviciul Secret s-a dovedit bine informat n legtur cu tratativele germano-sovietice de
la Moscova. Prin Nota din 22 august 1939 (doc. 8), Serviciul Secret a informat Ministerul
de Externe romn, n baza unor informatii culese din mediul Legatiei germane de la
Bucuresti, c semnarea pactului de neagresiune ntre Rusia sovietic si Germania
national-socialist poate fi considerat deja un fapt mplinit". Despre intentiile germanosovietice privind teritoriul polonez, documentul informativ mentiona c Germania va
recurge la anexarea Danzing-ului prin orice mijloc dup care va urma ocuparea
Coridorului, precum si regiunea Pomeraniei si Sileziei superioare. La dislo157
carea Poloniei urma s ia parte si Rusia sovietic, ce si va atribui provincia polon care
a fcut parte din Galitia de pe vremea imperiului rusesc, precum si toate localittile de la
frontiera estic, unde populatia dominant este ruseasc". Situatia Romniei devenea
foarte critic, ntruct din informatiile obtinute de Serviciul Secret rezulta c n temeiul
pactului germano-sovietic urma s se reinstaureze fosta Republic a Ucrainei Mari,
nglobndu-se si nordul Bucovinei, pe o linie pn la siret si orasul Cernuti". Atitudinea
Germaniei fat de Romnia nu va suferi nici un fel de modificare, mrginindu-se s
intensifice propaganda national-socialist n toate domeniile".
Ceea ce considerm deosebit de interesant este c Mihail Moruzov va mentiona ntr-un
raport c informatiile obtinute de Serviciul Secret despre continutul pactului sovietonazist, chiar nainte de a fi parafat, au fost difuzate si Serviciului secret de informatii
britanic. La rndul lui, Intelligence Service-ul ntocmise, pe baza acestor informatii, un

referat pe care 1-a naintat guvernului englez, dar fr s i se acorde importanta necesar .
Iat, deci, c nu numai Serviciul Secret de informatii al armatei romne s-a confruntat cu
situatia paradoxal si nu de putine ori ntlnit n activitatea de informatii. Pe de o parte,
serviciile secrete obtin si difuzeaz oportun informatii de valoare (ntruct n aceasta
const si ratiunea existentei lor), iar factorii de decizie, n loc s-si fundamenteze
msurile de aprare si contracarare n fata pericolelor, rmn impasibili, sau refuz pur si
simplu s dea girul de ncredere informatiilor primite, n astfel de situatii, survine,
inevitabil, ntrebarea: ce s-ar fi ntmplat dac...? Numai c formularea rspunsului nu
tine de competenta istoricului. Poate doar operatorii analisti ai serviciilor secrete s
ntreprind ceva. Oricum, concluzia nu poate fi alta dect necesitatea pentru asemenea
institutii de a ncerca prin orice mijloace s se fac credibile n fata guvernelor. Poate c
Moruzov a nteles acest lucru, ceea ce ar explica multe din initiativele sale, unele mai
mult, altele mai putin reusite. Din nefericire, el rmne, din acest punct de vedere, acel
sef autoritar al serviciului secret care a confundat informatiile despre jocul politic cu
politica pro-priu-zis. O tez de maxim actualitate, numai c pentru fundamentarea ei,
va trebui s recunoastem, a fost nevoie de experienta Moruzov. Experient pe care multi
o ignor, fr s-si dea seama c necunoaste' Arh. S.R.I., fond d", dosar nr.3717, f. 159/165.
158
rea sau nentelegerea ei risc repetarea unor erori, care, n momente conjuncturale de
criz, pot avea grave consecinte asupra destinelor trii. Ceva asemntor s-a petrecut,
dup cum vom vedea n continuare n perioada pe care o analizm.
Declansarea rzboiului n Europa prin agresiunea Germaniei contra Poloniei,-la l
septembrie 1939, gsise Romnia promovnd o politic de neutralitate si echilibru. Astzi
stim c izbucnirea rzboiului fusese n fond o prim consecint a semnrii Pactului
Molotov-Ribbentrop, la 23 august 1939, si ratificat simultan de Reichstag si de Sovietul
Suprem, la l septembrie268, eveniment care la rndul lui czuse ca un trsnet peste
ntreaga lume politic, diplomatic si militar, naltele cancelarii ncremeniser parc la
aceast senzational stire fr ca mcar s-i bnuiasc dedesubturile. Germania urmrea
s-si asigure flancul estic pentru a cpta mn liber n vestul Europei, n vreme ce
URSS tintea planuri de viitor: ntr-o prim faz dominarea Europei cu ajutorul masinii de
rzboi a lui Hitler si, ulterior, a doua faz, eliminarea celui de-al treilea Reich ca rival
pentru hegemonia deplin asupra continentului259.
Romnia, nu numai c fusese surprins, dar i s-a pus n fat o situatie de o gravitate fr
precedent, ntruct i modifica pozitia poli-tico-militar si i anula practic sistemul de
aliante si acorduri pe care se sprijinea securitatea national. Ministrul de externe romn
Grigore
'6S Protocolul secret al pactului de neagresiune sovieto-nazist, a rmas pn n martie
1946, cnd a fost dezvluit n cadrul procesului de la Nurnberg. ntrebat despre
consecintele lui, Ribbentrop a apucat s declare: Nu ncape nici o ndoial c Stalin nu-i
poate reprosa Germaniei un rzboi de agresiune, date fiind cele ntmplate n Polonia,
cci, dac e vorba de o agresiune, ea a fost comis de ambele prti" (Joe J. Heydeker.
Johannes Leeb, Procesul de la Nurnberg, editie necenzurat, Bucuresti, f.a., p. 271).
269 n cuvntarea tinut la sedinta secret a Biroului Politic, din 19 august 1939, Stalin a
mentionat la un moment dat: Repet, este interesul nostru s izbucneasc rzboiul dintre
Reich si blocul anglo-francez. Pentru noi este esential ca rzboiul s dureze ct mai mult,

pentru ca ambele grupri s se epuizeze, ntre timp trebuie s intensificm munca politic
n trile beligerante, pentru ca noi s fim pregtiti atunci cnd se va apropia de sfrsit"
(Joe J. Heydeker. Johannes Leeb, op. cit., p. 279). Conceptia lui Stalin a fost mult
deasupra tuturor rationamentelor fcute la Londra si Paris, n schimb, la Berlin, Fiihrer-ul
gndea la fel de diabolic ca si Stalin, aspect rezultat din declaratia fcut, fr nconjur,
comandantilor armatei germane, la 23 noiembrie 1939, n legtur cu pactul sovietogerman: Tratatele se respect doar att ct sunt oportune" (Ibidem, p. 307).
159
Gafencu mrturisea n acest sens: Potrivit politicii noastre de echilibru, ne-am ferit s ne
legm, fie de Germania mpotriva Rusiei, fie de Rusia mpotriva Germaniei. Iat ns c
ambele puteri rstoarn vechiul echilibru. Ele se nteleg ntre ele si se nvoiesc s impuie
vointa lor tuturor statelor rsritene, ca singura lege hotrtoare. Neutralitatea noastr,
n fata ndoitei primejdii, trebuie urmrit cu att mai mult strictete. Politica noastr de
echilibru, la care nu putem renunta fr a pune n primejdie fiinta si neatrnarea noastr,
are nevoie ns
s-i revizuim toate elementele pe care se sprijin pn azi" . Numai c politica de
neutralitate adoptat de regimul autoritar al regelui Carol al II-lea - dup cum observa pe
bun dreptate istoricul Nagy-Talavera - se nclina vizibil ctre Paris si Londra271.
Guvernul prezidat de Armnd Clinescu a dat publicittii, dup sedinta Consiliului de
Ministri din 4 septembrie 1939, un comunicat care arta c tara si pstreaz atitudinea
ei pasnic de pn acum si si urmeaz actiunea de destindere fat de vecini". Premierul
romn a mai afirmat c Romnia urma s promoveze o linie de echilibru". La 5
septembrie, Grigore Gafencu a trimis misiunilor diplomatice ale Romniei din capitalele
trilor componente ale ntelegerii Balcanice o telegram cuprinznd explicarea sensului
declaratiei Consiliului de Ministri din ziua precedent: tara noastr ntelege a pstra
minile libere pentru a strnge legturile si a-si tine angajamentele fat de prietenii din
ntelegerea Balcanic. Dorim intensificarea sentimentelor de solidaritate"272. Pozitia
guvernului pornea de la urmtorul considerent dat ca directiv a politicii externe: n
cazul n care o agresiune se produce mpotriva Romniei ne vom apra cu toate fortele;
dac nu se produce, cutm s nu fim atrasi n vltoare si s pstrm aceast situatie ct
mai mult pentru ca la momentul oportun, dac suntem atacati, s rspundem mpreun cu
aliatii nostri" 73.
Pentru o revizuire a elementelor strategice de baz, absolut necesare continurii politicii
de neutralitate si echilibru, autorittile romnesti aveau nevoie de informatii ct mai
ample, veridice si opor270 Grigore Gafencu, nsemnri politice, 1929-1939, Bucuresti, 1991, p. 341.
271 Nicolas M. Nagy-Talavera, Fascismul in Ungaria si Romnia, Bucuresti, 1996, p.
413.
272 Apud Cristian Popisteanu, Romnia si Antanta Balcanic. Momente si semnificatii
de istorie diplomatic, editia a Il-a, Bucuresti, 1971, p. 273.
^Ib'idem, p. 275.
160
tune despre actiunile si intentiile revizioniste ale potentialilor inamici, n aceeasi msur
interesau si orientrile strategice ale potentialilor aliati, vizndu-se cu precdere
Germania. Asa se face c dup evenimentele de la sfrsitul lunii august si nceputul lunii
septembrie 1939, Serviciul Secret si-a directionat tot mai mult activitatea spre culegerea

de informatii n baza crora s poat identifica politica si intentiile URSS fat de

Romnia, n privinta cunoasterii ct mai n detaliu a potentialului Armatei Rosii, un prim
nceput l fcuse n februarie 1937 prin schimbul de informatii cu Abwehr-ul, dar
contactul fusese abandonat, dup cum am artat la locul potrivit. Acum trebuiau reluate
eforturile n directia Frontului de Est, aspect rezultat si din confesiunile lui Grigore
Gafencu. Rusia a iesit din amorteala n care a stat mai bine de 20 de ani - spunea
ministrul de externe romn, naintarea ei spre Marea Baltic, spre Bug si spre Carpatii
galitieni poate nsemna ocuparea unor pozitii ofensive, dup cum poate fi nceputul unei
actiuni de expansiune national, n amndou cazurile, primejdia ruseasc ntrece, din
nou, n ce ne priveste, pe toate celelalte. A fost de ajuns ca Rusia s se miste, pentru ca
problema Basarabiei - care nu a fost niciodat dezlegat - s fie asezat, printr-un consens
european si fr ca guvernul sovietic s fi struit cu privire la ea, la ordinea zilei"
Putin nainte ca Romnia s-si declare neutralitatea, hotrre luat n urma Consiliului de
Coroan, convocat la Cotroceni , la 6 septembrie 1939, regele Carol al II-lea 1-a trimis pe
Ion Gigurtu la Berlin pentru a transmite guvernului german acceptarea neutralittii cerut
de Reich276. ntr-o convorbire avut cu Goring, emisarul romn si-a exprimat
ngrijorarea fat de msurile de ordin militar adoptate de vecinii Romniei, n privinta
guvernului sovietic, L Gigurtu preciza c acesta si dezvluie din ce n ce mai mult
intentiile agresive fat de noi". Goring a rspuns trimisului regal c: atta timp ct
Reich-ul va fi n relatii prietenesti cu Sovietele nu trebuie s ne temem de Rusia"277, n
ciuda acestor asigurri, guvernul romn a procedat la noi msuri de ap274 Grigore Gafencu, op. cit., p. 342.
275 Monitorul oficial", nr. 206, partea I, din 7 septembrie 1939.
276 Al. Gh. Savu, Aspecte ale politicii externe a Romniei n preajma declansrii celui
de-al doilea rzboi mondial, n Anale", nr. 1/1966, p. 81.
277 Arh. M. A.E., fond 71, Germania, voi. 78, f. 97-99, vezi Raportul privind cltoria lui
I. Gigurtu n Germania.
161
rare cu caracter militar la frontiera rsritean. Prin Directiva Operativ nr. 6 din 10
septembrie 1939 a Marelui Stat Major s-a constituit Armata a 3-a cu misiunea: s
mpiedice trecerea Nistrului de ctre unittile inamice, s ntrzie naintarea spre vest a
fortelor sovietice, n cazul unui atac mai important. De asemenea, Armatei a 3-a i
revenea misiunea ca, n retragerea spre sud, s bareze treptat trectorile spre vest de
Carpati, cu scopul de a mpiedica ptrunderea fortelor germane n Basarabia, ceea ce
nseamn c autorittile de la Bucuresti se temeau de un atac
'
.778
concomitent germano-sovietic asupra Romniei .
Cu ncepere de la jumtatea lunii septembrie 1939, Serviciul Secret a obtinut si alte
informatii mai consistente despre intentiile URS S. Astfel, un agent al Serviciului Secret,
infiltrat n cercurile bine informate din Ungaria, trimitea Centralei de la Bucuresti - la 16
septembrie 1939 un Raport n care mentiona printre altele: Informatiile mele de
foarte mare ncredere par s ntreasc ceea ce nc n iunie am raportat n legtur cu
relatiile germano-sovietice, c Rusia este mult mai aproape de Germania ca de Anglia si
Franta. E lucru stiut c Rusia concentreaz trupe n regiunea Minsk si deplaseaz trupe
spre Basarabia"279. O zi mai trziu, deci chiar n momentul n care Armata Rosie ocupa
Polonia rsritean, seful diplomatiei romnesti, Grigore Gafencu, ddea instructiuni

ministrului romn la Moscova, Gheorghe Davidescu, s sondeze posibilitatea ncheierii

unui tratat de neagresiune ntre Romnia si Uniunea Sovietic, fr a face ns propuneri
concrete n acest sens nainte de a se cunoaste intentiile Rusiei, pentru a nu ne expune la
un refuz sau la conditii care nu ar putea fi primite280.
Prin ocuparea prtii rsritene a Poloniei de ctre Armata Rosie, sovieticilor le revenise
mai mult de jumtate din teritoriul polonez de 386 000 kmp, iar granita Romniei cu
URSS s-a extins de la 812 km la 1158 km. La 18 septembrie 1939, Germania si URSS au
dat o declaratie comun care atesta comunitatea de interese ale celor dou state si vointa
de a instaura n Polonia ordinea revolutionar prin distrugerea starului polonez"281.
Toate acestea 1-au determinat pe pri278 Arh. M.Ap.N.-M.St.M, dosar nr. 143, f. 162-165, vezi Nota Marelui Stat Major cu
privire la constituirea Armatei a 3-a.
279 Arh. S.R.I., fond d", nr. 10518, voi. l, f. 251.
280 Politica extern a Romniei. Dictionar cronologic, p. 231.
281 ,
I.B. Dwo?,e\\s,Histoirediplomatiquede 1919anousjours, Paris, 1962, p. 293.
162
mul ministru romn, Armnd Clinescu s noteze o zi mai trziu: naintarea rusilor
schimb situatia. Pericolul german se ndeprteaz. Semne nelinistitoare din partea
rusilor. Modificarea dispozitivelor militare si hotrm s concentrm trupele n Valea
siretului" .
Premierul romn fcea referire la continuarea msurilor de restructurare a ntregului
dispozitiv strategic, fortele militare romnesti fiind concentrate la est de Carpatii
Orientali, unde a fost deplasat Comandamentul Grupului de armate nr. l si Armata 4.
Concentrrile s-au finalizat odat cu crearea dispozitivului de aprare la nceputul lunii
octombrie 1939283. Despre faptul c Romnia rmsese fr nici o protectie n fata
Uniunii Sovietice, situatie n care se deschidea posibilitatea de a fi transformat n vasala
URSS, raportase la Washington si Franklin Mott Gunther, ministrul S.U.A. la
Bucuresti284. Precaut, dar si pentru a linisti temerile sovietice fat de Romnia, n sensul
mentinerii n neutralitate, Grigore Gafencu a transmis o telegram la Moscova, care se
ncheia astfel: n tar domneste cea mai deplin liniste si ordine. Guvernul care
reprezint, n aceste mprejurri, opinia public n ntregimea ei este hotrt s pstreze
mai departe, o strict neutralitate, s se abtin de la orice act de ostilitate sau de agresiune
si s ntretin cu toti vecinii raporturi ct mai pasnice"285.
Declaratia ministrului de externe romn era necesar, ntruct n acel moment survenise
si o stare tensionat n relatiile cu Germania, datorit refugierii pe teritoriul romn a
guvernului polonez. La 20 septembrie Bucurestiul a informat guvernul francez c Reichul ameninta cu interventia imediat a 30 de divizii germane dac guvernul polonez
primea permisiunea s prseasc teritoriul Romniei. Amenintarea nu a influentat ns
asupra deciziei de internare a guvernului polonez, cnd a aprut problema succesiunii.
Demersurile ntreprinse de Ignacy Moscicki au fost considerate de partea german ca acte
contrare cu principiul neutralittii n conflictul polono-german adoptat de Romnia.
Problema, creia n perioada urmtoare i s-a adugat cea
282 Armnd Clinescu, nsemnri politice 1916-1939, Bucuresti, 1990, p. 432.
283 Colonel dr. Petre Ottu, Aspecte ale activittii Serviciului de Informatii al Armatei n
primul an al celui de-al doilea rzboi mondial, n voi. Istoriografia n tranzitie, Editura

I.N.I., Bucuresti, 1996, p. 114.

284 Vezi Ion Constantin, Romnia, Marile Puteri si problema Basarabiei, Bucuresti,
1995, p. 45.
285 Grigore Gafencu, op. cit., p. 336.
163
a plecrii presedintelui Moscicki, avea s se rsfrng asupra raporturilor romnogermane, pn n luna decembrie 1939286.
n ziua de 21 septembrie 1939, opinia public din Romnia, ca si cea international, a fost
zguduit de aflarea vestii asasinrii primului ministru, Armnd Clinescu. S-a declansat dup cum am vzut - si un adevrat rzboi de pres ntre Germania si Anglia. Cele dou
tri, aflate deja n confruntarea militar, se acuzau reciproc de actiuni oculte implicate n
asasinarea premierului romn. Toate s-au dovedit n cele din urm simple speculatii cu
caracter diversionist si propagandistic, ntruct tragicul eveniment a fost n realitate
opera" legionarilor. Odiosul asasinat a creat ns si un nou moment de tensiune ntre
Romnia si marele vecin de la rsrit. Grigore Gafencu struise n sedinta Consiliului de
Ministri s nu se recurg la represiune dect n cadrul legii. Diplomatul romn insistase n
adoptarea unei solutii legale, pentru a nu se da impresia n strintate" c ne aflm n
fata unei rzvrtiri", ceea ce putea deschide calea rusilor pentru a intra n tar"287.
Opinia ministrului de externe nu a fost ascultat, ceea ce a dus la o sngeroas represiune
contra Miscrii Legionare. E drept ns c nici armatele sovietice n-au intrat n Basarabia,
si aceasta nu pentru c URSS promova o politic pacifist", de neamestec n afacerile
interne ale trilor limitrofe", dup cum se nsela Lucretiu Ptrscanu288, ci din simplul
motiv c pregtirile pentru momentul agresiunii revizioniste nc nu fuseser finalizate.
URSS urma punct cu punct - ntelegerile cu Germania
Mai nti s-a ncheiat la 28 septembrie 1939, la Moscova, Tratatul de prietenie si frontier
ntre URSS si Germania, conform cruia granita dintre cele dou tri urma cursurile
rurilor Sn si Bug. Totodat, se produsese si o modificare a actului aditional secret al
Pactului Molotov-Ribbentrop, n sensul c Germania accepta ca Lituania, plasat initial
n zona ei de influent, s treac n cea sovietic, Reichul
286 Andrezej Pankoviecz, Relatiile romno-germane oglindite n rapoartele diplomatilor
americani, 1937-1941, n Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie A.D.
Xenopol", XXIV, 1987/2, p. 289.
287 Grigore Gafencu, op. cit., p. 338.
288 Lucretiu Ptrscanu, op. cit., p. 113.
164
primind n schimb din zona sovietic regiunea Lubln si un teritoriu la Vest de
Varsovia289. Din punct de vedere sovietic, principalul obiectiv al acestor modificri era
de a se obtine controlul total asupra celor trei tri baltice de ctre sovietici si a se ceda
Germaniei teritorii cu o populatie polonez care se afla ntr-o stare de tulburent
endemic" 90. Noul contract diplomatic germano-sovietic de la Moscova, ncheiat si cu o
fastuoas receptie dat la Kremlin n onoarea naltelor personalitti ale Reich-ului, a
produs o si mai mare ngrijorare n opinia public din Romnia. Aceasta cu att mai mult
cu ct chiar n ziua de 28 septembrie, URSS a reusit s smulg Estoniei un pact de
asistent mutual, prin care trupele sovietice obtineau dreptul de a stationa n limitele
unor baze navale si aeriene pe teritoriul eston. Celelalte dou state baltice, Letonia si
Lituania, au semnat imediat tratate similare cu Uniunea Sovietic, ceea ce dovedea c

prin actiuni revizioniste camuflate sub scutul unor asa-zise msuri protectioniste sau
pacte mutuale, guvernul de la Kremlin urma n realitate punct cu punct ntelegerile
secrete cu Germania. Dup cum rezult din documentele ger289 Gen. Oleg Sarin, Col. Lev Dvoretsky, Rzboi contra speciei umane. Agresiunea
Uniunii Sovietice mpotriva lumii 1919-1989, Bucuresti, 1997, p. 73.
290 Florin Constantinul, ntre Hitler si Stalin. Romnia si Pactul Molotov-Ribbentrop,
Bucuresti, 1991, p. 70. Winston Churchill relateaz ntr-una din lucrrile sale
memorialistice modalitatea n care URSS a nghitit micile state baltice ferm
anticomuniste: Prima msur pe care a luat-o Rusia, dup ce mprtise Polonia cu
Germania, a fost s ncheie trei pacte de asistent mutual cu Estonia (28 septembrie
1939 - n.n.), Letonia (5 octombrie - n.n.) si Lituania (l l octombrie - n.n.). Aceste trei tri
erau cele mai violent antibolsevice din Europa. Toate trei iesiser de sub autoritatea
guvernului sovietic n cursul rzboiului civil din 1919 si 1920, si constituiser n maniera
dur n care fuseser conduse revolutiile n aceste regiuni un fel de societate si de
guvernmnt ai cror principiu esential era ostilitatea fat de comunism si fat de Rusia.
De 20 de ani, Riga, n mod special, rspndea n lume un val de propagand violent
antibol-sevic prin radio si prin toate celelalte mijloace... Aceste trei state fcuser parte
din Imperiul tarist, ele reprezentau vechile cuceriri ale lui Petru cel Mare. Numeroase
trupe rusesti le-au ocupat, imediat, contra lor nefiind nici un mijloc de a rezista eficient.
Toate elementele anticomuniste si antirusesti au fost lichidate cu ferocitate, dup
metodele obisnuite. Numerosi oameni, care triser n libertate n tara lor natal si
reprezentau clasa dominant a populatiei, au disprut. Ei au fost n mare parte deportati n
Siberia. Ct despre ceilalti, au fost trimisi si mai departe, n ceruri. Aceast manier de a
proceda se numeste pact de asistent mutual"(W. Churchiil, L'orageapproche. La
drolede Guerre, apudNicolael. Arnutu, 12 invazii rusesti in Romnia, Bucuresti, 1996, p.
157).
165
mane provenite din arhiva lui von den Schulenburg - pstrate n castelul Falkenberg - si
publicate de cercettoarea german Ingeborg Fleischhauer , la 28 septembrie, cu ocazia
ntrevederii dintre Ribbentrop si Stalin, s-a discutat si problema Romniei, ntrebat ce
intentii are fat de Romnia, Stalin a rspuns c deocamdat guvernul sovietic nu avea
nici o intentie de a se atinge de Romnia. Dar liderul de la Kremlin nu a ezitat s mai
adauge, cu ironie, c n acel moment nu se ntrezrea nici un fel de escapad nici din
partea Romniei, nici a statelor baltice, deoarece tuturor acestor state le-a intrat frica n
oase"292, ceea ce, s recunoastem, nu era departe de adevr.
Cu frica n oase", autorittile politico-militare romnesti au luat noi msuri de
concentrare a grosului fortelor pe frontul de nord-est. Cu ncepere din 23 septembrie
1939, dispozitivul strategic de aprare a Romniei destinat a face fat unui eventual atac
sovietic era de 5 corpuri de armat cu 16 divizii de infanterie, 2 divizii de cavalerie si o
brigad mixt munte, ceea ce reprezenta aproximativ 42% din cuantumul fortelor militare
disponibile ale Romniei . Probabil c la aceste msuri se gndea Lucretiu Ptrscanu,
atunci cnd afirma c regele Carol si oamenii politici care l nconjurau si-au permis n
tot cursul iernii anului 1939/40 o politic de permanent provocare, de ftis dusmnie
mpotriva Uniunii Sovietice" . Documentele informative ale Serviciului Secret, dup cum
vom vedea imediat, contrazic afirmatiile lui L. Ptrscanu, n sensul c nu autorittile
romnesti recurseser la provocri ci dimpotriv guvernul de la Kremlin. Pe de alt parte,

trebuie mentionat c Romnia, desi aflat ntr-un context geopolitic total nefavorabil, nu
si-a schimbat doctrina militar de aprare - fundamental defensiv -, conform creia
aprarea teritoriului se fcea prin trupe de acoperire, concentrate proportional cu
291 Este vorba despre dou note de conversatie ntocmite de consilierul Gus-tav Hilger,
privind negocierile dintre Stalin, secondat de Molotov si Ribbentrop, cu prilejul celei de a
doua vizite a'ministrului de externe german la Moscova (27-29 septembrie 1939), cnd sa semnat tratatul de frontier si prietenie sovieto-german. (Ingeborg Fleischhauer. Der
.deutsch-sowietische Granz und Fraundschaftsvertrag vom 28 September 1939. Die
deutschen Aufzeichmungen liber die Verhandlungen zwischen Stalin, Molotov und
Ribbentrop inMoskau. n Vierteljahreshefte fur Zeitgeschichte", 39, 1991, 3. Heft, p.
464 si urm).
292 Apud Florin Constantiniu, op. cit., p. 132.
293 Arh. M.Ap.N., fond 948, dosarele nr. 1062, 1064 si 1066.
294 Lucretiu Ptrscanu, op. cit., p. 113.
166
factorii de risc si dup principiile artei militare, pe cele trei fronturi (de Vest, Sud si Est),
iar priorittile se stabileau n functie de intentiile agresive ale unui potential inamic
revizionist, asa cum se conturau
O
c
*
' ")Qt
prin informatiile obtinute de Marele Stat Major .
Nelinistile si starea de spirit ncordat din Romnia, manifestate ndeosebi printre
locuitorii Basarabiei, erau explicate n nota Serviciului Secret, din 3 octombrie 1939296,
ca fiind produse de comunicrile fcute de Radio Londra n zilele de 25 si 29 septembrie,
cu care ocazie se afirmase c URS S are mn liber de la Reich de a ocupa Basarabia".
Tot n ziua de 3 octombrie 1939, Serviciul Secret ntocmise o alt not297n care sintetiza
informatiile obtinute din cercurile ucrainene din Cernuti, si care contura concluzia c:
Uniunea Sovietic ar fi n asteptarea unor pretexte pe care le-ar putea utiliza pentru a
ordona intrarea armatei sale n Basarabia si Bucovina". Documentul dezvluie si
procedeul pe care guvernul din Moscova urma s-1 ntrebuinteze: n curnd urmeaz a fi
trimisi n tar de ctre Centrala Cominternului agenti ucraineni care s agite populatia
contra URS S, formnd nuclee de propagand, iar activitatea acestora s fie luat de
conducerea Uniunii Sovietice ca pretext de imixtiune n Romnia".
Structurile specializate ale Serviciului Secret culegeau informatii si din mediile apropiate
Ambasadei franceze din Bucuresti. Pe aceast cale se putuse obtine informatii potrivit
crora n timpul vizitei ministrului de externe turc, Sarageoglu, la Moscova, M.V.
Molotqv ar fi fcut unele sugestii pentru a sftui guvernul romn s accepte o eventual
propunere sovietic de a proceda la o rectificare de frontier n nordul Bucovinei si n
Basarabia n favoarea URS S - n special regiunile cu populatie ucrainean - ct si de a
consimti la cedarea Cadrila-terului ctre Bulgaria. Nota Serviciului Secret din 6
octombrie 1939298 aducea la cunostinta Ministerului de Externe romn c, n legtur cu
sugestiile lui Molotov, guvernele din Londra si Paris au fost ntrebate dac si mentin
asigurrile date cu privire la integritatea teritoriului romnesc, la care ntrebri, cele dou
guverne au rspuns afir95 Vezi pe larg la Petre Otu, Situatia geopolitic a Romniei n anii 1939-1940:
Consideratii de ordin militar, n Geopolitica", voi. I, 1994, Iasi, p. 4-75-481.
296 Arh. M.A.E., fond 71 Romnia, voi. nr. 66, f. 668.

297 Ibidem, voi. 62, f. 666.

298 Ibidem, f. 689-690.
167
mativ", si c aceste rspunsuri au fost de natur a determina URSS s nu mai struie n
proiectul su". In mediul diplomatilor francezi de la Bucuresti se comenta c Uniunea
Sovietic nu putea strui n proiectele sale revizioniste pe seama Romniei deoarece -pe
de o parte - s-ar gsi n situatia de agresor si prin aceasta ar intra n conflict armat cu
Anglia si Franta, iar - pe de alt parte -, intrnd n functiune garantiile reciproce romnogreco-turce, rzboiul s-ar generaliza n Balcani, ceea ce, lundu-se n consideratie dorinta
si interesul Italiei de a se mentine ordinea si pacea n Peninsula Balcanic, rzboiul din
aceast parte a lumii s-ar generaliza asupra ntregii Europe". Aceleasi cercuri diplomatice
franceze opinau c Uniunea Sovietic n-ar fi dorit ca printr-un atac mpotriva Romniei
s indispun Reich-ul sau s apar n fata proletariatului mondial ca provocatoare direct
a unei conflagratii europene. Documentul informativ al Serviciului Secret contine si
sugestiile diplomatilor francezi prin care guvernul romn era ndemnat la o atitudine
intransigent", n msur s nlture pretentiile revizioniste, fr ca astfel s se
pericliteze pacea n Balcani". Tot din surse franceze, este vorba despre atasatul militar al
Frantei la Moscova, se confirmau informatiile detinute de Marele Stat Major al armatei
romne despre concentrarea a trei grupuri de armat n apropierea frontierei romnosovietice, primul la nord de Cernuti, al doilea, cu 6 divizii si alte unitti, la 140 km la est
de acelasi oras si al treilea n lungimea cii ferate Tiraspol-Odessa .
Un set de informatii valoroase, despre intentiile revizioniste sovietice contra Romniei,
fusese obtinut de Serviciul Secret la 17 octombrie 1939, cnd agentul Radu", trimisese
pe adresa Centralei de la Bucuresti un amplu raport informativ. Sunt n fericita situatie raporta agentul Radu - s cunosc exact scopurile politice de viitor. Acestea, din partea
germano-sovietic se concentreaz n dou puncte: 1) destrmarea imperialismului
englez; 2) cldirea unor noi sisteme de dominatie mondiale", ntelegerile dintre Germania
si URSS se ntemeiau pe faptul c sistemul actual colonial si european de grupare a
fortelor nu se mai poate sustine si din acest motiv, nu numai din cauze politice, ci din
cauza sistemului economic ce a corespuns n trecut, n mare, trebuiesc restabilite acele
granite care au fost nainte de 1914". Agentul Radu" stia, si afirma cu cea mai mare
sigurant,
' Apud Ion Constantin, op. cit., p. 46.
168
c URSS ntr-un viitor apropiat urma s pretind Romniei cedarea Basarabiei si a
Bucovinei. Basarabia pentru motivul c a apartinut Rusiei tariste, iar Bucovina pentru
faptul c a apartinut Austriei, a cror prti orientale le-a primit Rusia din Polonia. Se pare
c agentul Radu" avea cunostinte, sau poate doar le intuia din coroborarea informatiilor
procurate, despre continutul actului aditional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop, n ce
priveste stabilirea sferelor de influent ntre cele dou puteri cu regimuri totalitare. El
raporta c granitele de interese germano-sovietice se afl n nord, acolo unde trupele
respective deja se gsesc, pe cnd n Europa sud-estic vor fi trasate, potrivit Conventiei,
acolo unde sunt hotarele vestice ale Bucovinei si Basarabiei actuale"300.
Serviciul Secret obtinuse si alte informatii n legtur cu continutul actului aditional
secret al Pactului Molotov-Ribbentrop, care ns nu corespundea cu realitatea. Astfel, prin
nota din 20 octombrie 1939, se informa Ministerul de Externe romn c una din clauzele

secrete ale acordului germano-sovietic prevede renuntarea din partea Reich-ului la

agitatia sub orice form a problemei ucrainene si recunoasterea Ucrainei Sovietice drept
singurul stat legal al poporului ucrainean" . Dup cum se stie, aceste probleme nu s-au
pus n discutiile sovieto-germane.
La 26 octombrie 1939, o not302 a Serviciului Secret reproducea declaratiile fcute de
Vladimir Vladimirov - consulul interimar al URSS la Bucuresti , n cercurile
diplomatilor sovietici, n legtur cu panica ce cuprinsese populatia din Basarabia.
Diplomatul sovietic precizase c atitudinea Uniunii Sovietice fat de Romnia rezult din
cele dou demersuri ale lui M. V. Molotov, unul n scris ctre guvernul din Bucuresti,
precum c Sovietele rmn neutre fat de Romnia", si al doilea verbal ctre ministrul
Davidescu, n sensul c Uniunea Sovietic n-are nici o tendint agresiv contra
Romniei". Numai c o zi mai trziu, la 27 octombrie 1939, ministrul romn la Londra,
Viorel V. Tilea, obtinuse informatii confidentiale din anturajul Ambasadei URSS din
capitala britanic, privind intentia guvernului de la Kremlin de a ncepe tratativele cu
Romnia pentru aranjarea definitiv a chestiunii
300 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 10518, voi. I, f. 242.
301 Arh. M.A.E., fond 71 Romnia, voi. 62, f. 743.
302 Ibidem, f. 804.
169
Basarabiei" . Se atest astfel ipocrizia guvernului de la Moscova, care una declara oficial
pe cale diplomatic si cu totul altceva gndea si intentiona s fac. Acest aspect fusese
dezvluit nc din 1936 de Gheorghe Brtianu, care, ntr-un discurs rostit n Parlamentul
Romniei n legtur cu nesinceritatea URS S precizase c cineva nu poate fi
antirevizionist la Geneva si revizionist la Moscova si Kiev"304.
Avem acum si mai clar conturat fluxul informativ si perceptia politic ce au stat la baza
Expozeului (doc. 9) pe care Mihail Moruzov 1-a ntocmit si trimis spre informare lui
Canaris la sfrsitul lunii octombrie 1939, cu ocazia vizitei la Berlin a maiorului lonescu
Micandru. Prin acest document, seful Serviciului Secret tinea s-i transmit omologului
su german c este profund ngrijorat" fat de intentiile reale ale URSS si c avea
convingerea ferm" c lucrurile stteau cu torul altfel dect se ncerca de ctre
diplomatia sovietic s se acrediteze oficial. Ca un adnc cunosctor al problemei
panslave si al doctrinei comuniste", ambele altoite pe acelasi trup al misticismului",
Mihail Moruzov si exprima deschis opinia n fata lui Canaris si a forurilor responsabile
de la Berlin c dac Germania putea avea cele mai bune sperante fat de URSS, totusi n
rusi, indiferent de culoare" nu trebuia s se aib ncredere, deoarece rusii de ieri, ca si
cei de azi, una gndesc, altceva vorbesc si altceva fac". Pentru Moruzov care n fond
exprima modul n care Uniunea Sovietic era perceput la Bucuresti -, marele vecin de la
rsrit nu reprezenta dect o hien mbrcat n piele de oaie", care readus pe Vistula
si Carpati a ridicat din nou steagul ipocriziei panslave". Intr-un alt pasaj din Expozeu,
Moruzov atentiona liderii de la Berlin c tendintele panslaviste de ieri sunt urmrite
astzi cu aceeasi asiduitate de ctre comunistii rusi". Penetratia bolsevic n Balcani urma
s distaig - n opinia sefului Seviciului Secret - posibilittile de aprovizionare ale
Germaniei din aceast parte a Europei", n fata unei atari perspective urma ca Germania
s reflecteze dac strile actuale i convin".
303 Ion Constantin, op. cit., p. 48-49.
304 Gheorghe I. Brtianu, Basarabia drepturi nationale si istorice, Bucuresti 1995, p. 75.

O interpretare asemntoare o ntlnim si la omul politic cehoslovac, Thomas Masaryk:

Bolsevismul nu este altceva dect cmasa tarist ntoars pe dos" (Virgil Rdulescu,
Politica extern a Romniei, iulie 1936, n nvierea", nr. 1/1993, Bucuresti, p. 44).
170
Continutul Expozeului a fost apreciat att de amiralul Canaris, ct si de generalul
KLeitel, iar prin demersul su, de la sfrsitul lunii octombrie 1939, Mihail Moruzov a
reusit s reia schimbul de informatii cu Abwehr-ul ntrerupt imediat dup primul contact
din februarie 1937. Prin schimbul de informatii cu caracter militar serviciile secrete
romnesti si germane urmau s-si ntregeasc baza documentar privind pregtirile
militare sovietice pentru punerea n aplicare a obiectivelor expansioniste ale Moscovei.
Deosebit de interesant este si faptul c schimbul de informatii ntre Abwehr si Serviciul
Secret romn avea si consimtmntul Fiihrerului, dar care a dispus ca orice actiuni
informative asupra armatei sovietice s nceteze, continun-du-se ns actiunea
informativ asupra activittii comuniste a Uniunii Sovietice n trile ce intereseaz"305.
Amiralul Canaris a tinut s-i transmit lui Moruzov c si domeniul militar va fi prioritar,
numai c acest lucru trebuia s se realizeze de ctre cele dou servicii secrete cu foarte
mare precautie si discretie. A fost de altfel si singurul ajutor pe care Germania l putea
acorda Romniei n acele circumstante, fr s indispun Moscova. Se pare c Stalin
luase si el o msur identic. Pentru a evita provocrile care-l puteau nemultumi pe Hitler
si ar fi putut pune n pericol tratatul sovieto-nazist, Stalin a impus restrictii asupra
culegerii de informatii secrete din Germania. Una din priorittile stabilite de liderul de la
Kremlin, att pentru rezidentaNKVD, ct si pentru rezidenta GPU din Berlin a constat
doar n descoperirea secretului Fiihrerului: Ce face ca s actioneze Partidul Nazist, cum
a putut s ncalce n picioare aproape ntreaga Europ"306.
Rezistenta finlandez a amnat agresiunea sovietic contra Romniei
Initiativa sefului Serviciului Secret al armatei romne se dovedise oportun, ntr-o
perioad n care guvernul de la Kremlin actiona intens pe frontul secret. Nota Serviciului
Secret din l noiembrie 1939 informa c autorittile sovietice recruteaz printre localnici
numerosi
306 Apud, Christopher Andrew, Oleg Gordievski, KGB Istoria secret a
1 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 3749, f. 41-60. ' Apud, Christopher Andrew, Oleg
Gordievski operatiilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov, Bucuresti, 1995, p. 179.
171
informatori pltiti, n timp ce tinerii ucraineni fugiti din Romnia sunt printre cei trimisi
n URS S, unde urmeaz a fi instruiti pentru a deveni
ulterior propagandisti si spioni sovietici" . Trei zile mai trziu, nsrcinatul romn cu
afaceri la Riga, Grigore Niculescu-Buzesti, comunica la Bucuresti pe adresa Ministerului
de Externe, informatii deosebit de grave: n timpul negocierilor pentru tratatul militar
ruso-le-ton, seful delegatiei sovietice, vice-comisarul pentru marina de rzboi, Isakoff, a
declarat sefului Statului Major al armatei letone c, la terminarea negocierilor cu
Finlanda, se va produce o actiune sovietic n contra Basarabiei si c, n acest scop, se
gsesc deja importante contingente concentrate n zonele militare Harkov si Odessa" .
Pentru a facilita realizarea unui asemenea obiectiv, guvernul de la Kremlin si-a
intensificat actiunile de diversiune si propagand. Nota Serviciului Secret, din 10
noiembrie 1939, informa c propaganda sovietic n rndurile ucrainenilor de la
frontiera Bucovinei continu prin cele mai

variate mijloace" . Se oferea si un exemplu edificator: In apropierea satului Crisciatic,

din judetul Cernuti, chiar lng frontier, autorittile sovietice au instalat un puternic
megafon, cu ajutorul cruia difuzeaz informatii n limba ucrainean destinate
minoritarilor ucraineni de pe teritoriul Romniei. Instalarea megafonului s-a fcut n asa
fel, nct stirile tendentioase s poat fi ascultate de ct mai mult lume, tinndu-se seama
c n apropierea punctului respectiv functioneaz o fabric de zahr, la care zilnic vin
numerosi lucrtori si trani din mprejurimi, aducnd sfecla necesar zahrului". De
interes se dovedea si o alt informatie subliniat n document, anume c soldatii
sovietici caut s aib convorbiri cu ucrainenii de pe teritoriul romn afirmnd c vor
veni ntr-o zi s-i elibereze si pe acestia, dar c trebuie s mai rabde pan n primvara
urmtoare".
Posibilitatea unei actiuni n fort a sovieticilor pentru revendicarea Basarabiei frmnta
din plin cercurile politice si militare romnesti, ntr-o conferint cu comandantii armatei,
primul ministru Constantin Argetoianu a examinat putinta unor invazii rusesti si
germane", ntrebndu-se cu ndrepttire, dar si n disperare de cauz
Arh. M.A.E., fond 71, Romnia, voi. 62, f. 858.
307
308 Apud, Gheorghe Buzatu, Romnia cu si fr Antonescu, Iasi, 1991, p. 61.
309 Arh. M.A.E., fond 71, Romnia, voi. 62, f. 948.
172
fiind pus s aleag ntre dou rele -, dac nu cumva pentru a scpa de ocupatia
ruseasc ar trebui s ne mpcm cu ideea unei ocupatii germane"310.
n ziua de 17 noiembrie 1939, regele Carol al II-lea 1-a primit, pe Lloyd Georges, fost
premier britanic, trimis de Foreign Office cu o misiune special de informare n Romnia.
Suveranul romn a avut ocazia s-i precizeze demnitarului englez pozitia Romniei fat
de pericolul sovietic. I-am artat mrturisea Carol al II-lea - cum, n liniile mari,
situatia noastr este influentat de teama de URSS. Astzi ei au reluat vechea politic
imperialist, ajutat si agravat de propaganda comunist, c toat teama mea nu este
astzi, nici att timp ct Germania va reprezenta o oarecare putere, ci pe urm, cnd
poftele bolsevicilor se vor putea declansa fr nici o team. I-am afirmat c hotrrea
noastr de a ne apra fr nici o sovire mpotriva unui atac este definitiv si c dac eu
am subscris cu hotrre la politica noastr de neutralitate, nu este att ca s fim neutri, ci
n credinta c pentru a doua faz a dezvoltrii conflictului, s am la ndemn o fort
puternic si intact, cci eu cred c dup rzboiul actual va ncepe un altul, mult mai greu
mpotriva comunismului ntruchipat n Rusia sovietic"311.
Pentru aprarea frontierelor trii, la baza creia punea tot mai mult propriul su efort, dar
care implica noi cerinte de ordin financiar, guvernul romn a lansat, la sfrsitul lunii
noiembrie 1939, un al doilea mprumut de stat pentru nzestrarea armatei pe timp de 3-5
ani. De la nceputul lunii decembrie 1939 si pn la 10 februarie 1940, populatia trii a
rspuns la mprumutul pentru nzestrarea armatei cu suma de 10252 321 000 lei. Valoarea
subscriptiilor, n proportie de 94%, provenea de la populatia care nu era salariat fapt ce
atest larga adeziune de mas a actiunii respective312, precum si starea de spirit total
favorabil rezistentei armate fat de orice revizuire teritorial pe seama Romniei.
310 Grigore Gafencu, op. cit., p. 339.
311 Carol al II-lea, ntre datorie si pasiune, nsemnri zilnice, voi. 2. Bucuresti, 1996, p.
48.

312 Vezi pe larg Vasile T. Ciubcan, Aprarea frontierei de Vest a Romniei, deziderat
national. Adeziuni clujene interbelice, (II), Acta Musei Napocensis". XIX, 1982, p. 216.
17?
La 22 noiembrie 1939, maiorul Pruck din Abwehr a sosit la Bucuresti sub acoperirea de
pictor specialist n afisajul de propagand si sub numele conspirativ de Ervin Kampf313.
Scopul vizitei era ntrevederea cu Mihail Moruzov si autorittile militare romnesti
pentru perfectarea planului de aprare a zonei petrolifere din Valea Prahovei. Dar ofiterul
german a adus si primul set de informatii trimis de amiralul Canaris despre dispozitivul
Armatei Rosii la granita de est a Romniei314. Conform acestor informatii, Armata Rosie
deplasase n Galitia 8 divizii de infanterie si 9 divizii de cavalerie, n general trupe
active si n mai mic msur trupe de rezerv", n Ucraina se aflau urmtoarele trupe:
Corpul 6 Armat cu 3 divizii de infanterie, la Odessa; Corpul 17 Armat, cu 3 divizii de
infanterie, la Vinita; Corpul 2 Cavalerie, cu 3 divizii, la Kamenetz Podolsk; Corpul 7
Armat, cu 3 divizii de infanterie, la Kirovo; Corpul 8 Armat, cu 3 divizii de infanterie
si o divizie motomecanizat, la Jitomir; Corpul 15 Armat, cu 3 divizii de infanterie, la
Cernigov. n total, un dispozitiv n apropierea granitelor cu Romnia format din 5 corpuri
de armat, cu 35 de divizii, din care 23 de infanterie, 11 de cavalerie si una
motomecanizat. n ce priveste fortificatiile construite de sovietici, din informatiile
oferite de Abwehr Serviciului Secret romn rezult c nu erau la nltimea celor
anuntate de autorittile sovietice". De interes pentru Marele Stat Major al armatei romne
era si descrierea fortificatiilor sovietice: Sunt trei linii fortificate, ns acestea nu sunt
continue, n general, fortificatiile se compun din centre de rezistent betonat, ns
neunite ntre ele. Betonul folosit la fortificatii nu este de bun calitate. Zidurile care se fac
la lizierele satelor de la frontier nu au scopul de a ascunde lucrrile fortificate, ci
activitatea din aceste sate". Probabil c astfel de informatii au fost comunicate si
Ministerului de Externe, ceea ce ar explica declaratia fcut de Grigore Gafencu, la 29
noiembrie, n Senat c trebuie s lmurim relatiile cu URS S. Trupele lor ne-au ncercuit
tot hotarul nordic de la Nistru pn la Carpati"3 5. n lunile urmtoare, acest dispozitiv al
fortelor armate sovietice dislocate la granita cu Romnia a fost mult sporit, ceea ce a
determinat ngrijorarea si mai mare a guvernului romn.
y3 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 3749, f. 55-62
314 Ibidem, f. 65-72.
315 Apud, Nicolae Ciachir, Marile Puteri fi Romnia 1856-1947, Bucuresti. 1996, p. 243.
'74
n ziua de 2 decembrie 1939, maiorul dr. Wagner ofiterul de legtur al Abwehr-ului
cu Serviciul Secret romn a avut o ntrevedere cu Mihail Moruzov316. Cu aceast
ocazie seful Serviciului Secret romn a rugat pe ofiterul german s-i transmit amiralului
Canaris c prevederile din Expozeul prezentat n octombrie au nceput s se realizeze".
Moruzov a subliniat c actiunea actual a URSS cuprinde n germene propagarea ideilor
comuniste n vederea sovietizrii popoarelor cu care vine n contact". De asemenea, seful
Serviciului Secret a rugat s se transmit maresalului Goring, care luase si el la cunostint
despre continutul Expozeului, c trebuie s nu se neglijeze pericolul rus, care rmne
permanent, att pentru Romnia, ct si pentru Germania". Prerea lui era c n acel stadiu
al relatiilor sovieto-germane, de absolut necesitate si posibil de nfptuit ar fi fost un
demers al Germaniei fat de URSS pentru garantarea integrittii teritoriale a Romniei",
ceea ce venea si n aprarea intereselor germane.

Demersurile de la Berlin ale sefului Serviciului Secret romn nu i-au putut ndupleca pe
demnitarii nazisti s intervin n favoarea Romniei, ntruct Basarabia fusese cedat
zonei sovietice. Guvernul de la Kremlin era hotrt s rezolve chiar la nceputul lunii
decembrie problema Basarabiei, numai c prelungirea rzboiului de agresiune colonial
dezlntuit de Uniunea Sovietic mpotriva Finlandei la 30 noiembrie 1939 n urma
refuzului guvernului de la Helsinki de a ceda teritoriile solicitate de sovietici ca zon de
aprare - a rsturnat aceste planuri. Elocvente n acest sens sunt consemnrile fcute de
celebrul ziarist si istoric american Wiliam L. Schirer, aflat pe atunci la Berlin: Toat
lumea la Moscova, de la Stalin n jos, si nchipuia c Armata Rosie va fi la Helsinki ntro sptmn de la nceperea atacului. Erau ntr-att de siguri nct fixaser data de 6
decembrie n vederea atacului n Basarabia, dar 1-au contramandat n ultimul
moment"317. Desigur c la acea dat autorittile romnesti nu au cunoscut aceste
consemnri din Jurnalul lui Wiliam L. Schirer - care de altfel au fost fcute publice abia
n 1954 cu ocazia unei conferinte tinut ia Paris de Alexandru Cretzianu -, dar cu
certitudine cunosteau continutul documentelor informative ale Serviciului Secret al
armatei romne, din analiza crora se putea ajunge fr prea mare osteneal la intentiile
316 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 3749, f. 76-95.
317 Gh. Buzatu, op. cit., p. 61-62.
175
sovietice, ceea ce a determinat si reactia lor public. Grigore Gafencu a declarat la 8
decembrie nsrcinatului cu afaceri sovietic la Bucuresti, Pavel Kukoliev, c guvernul
romn, fiind convins c URSS nu vrea s tulbure pacea ntre cele dou tri, nu va intra n
nici o aliant cu o alt mare putere ndreptat contra Uniunii Sovietice318.
Prin Raportul Serviciului Secret din 9 decembrie 1939 se informa c rusii se pregtesc
s invadeze Basarabia", si c n urma panicei ce se crease din aceast cauz, n mai
multe orase din Basarabia, intelectuali - n majoritate evrei , suspecti de mult vreme
pentru sentimente comuniste, s-au grupat n comitete de initiativ pentru protectia
teritoriului basarabean n timpul evacurii din partea romnilor" . Astfel de comitete de
initiativ" fuseser deja identificate n orasele Chisinu si Orhei, iar pentru Tighina si
Cetatea Alb, investigatiile informative erau n plin desfsurare n momentul ntocmirii
raportului, n legtur cu comitetele deja organizate, documentul Serviciului Secret
mentiona: S-au distribuit printre membrii organizatiilor comuniste si printre membrii
organizatiei Amicii URSS o insign de metal, reprezentnd stema sovietic n cinci
colturi, care s serveasc la recunoasterea ntre ei. Aceast insign urmeaz a fi purtat
vizibil de membrii batalioanelor de executie narmate, n perioada evacurii trupelor
noastre". Rezult deci, c pe lng comitetele de initiativ" se creaser si formatiuni
paramilitare cu rol de a interveni n cazuri deosebite sau de a face presiuni asupra
autorittilor romnesti si armatei. C asa stteau lucrurile, ne demonstreaz si urmtorul
pasaj al raportului Serviciului Secret n care se precizeaz misiunile ce fuseser fixate
comitetelor de initiativ": 1) evacuarea edificiilor publice s se fac fr stricciuni si
absolut intacte; 2) populatia s fie crutat de cruzimi; 3) avutiile sechestrate (zis
rechizitionate) s fie napoiate; 4) s nu se opun rezistent n orase, spre a se evita
bombardarea si distrugerea lor, iar n caz de neexecutare se amenint c se vor pune n
miscare batalioanele narmate"320.
Dac toate aceste planuri nu s-au concretizat n decembrie 1939, datorit prelungirii
rzboiului sovieto-finlandez - care se va ncheia abia n martie 1940 - nu nseamn c

sovieticii renuntaser la princi318 Politica extern a Romniei. Dictionar cronologic, p. 232.

319 Arh. S.R.I., fond d" dosar nr. 7336, f. 74.
320
Ibidem, f. 75.
176
palul lor obiectiv revizionist asupra Romniei, ci doar au amnat data realizrii lui. Pn
la rezolvarea conflictului cu Finlanda, guvernul de la Kremlin a continuat s exercite alte
presiuni, amenintri si provocri.
Spionaj si diversiune sovietic mpotriva intereselor romnesti
In paralel cu organizarea comitetelor de initiativ" pe teritoriul Basarabiei si Bucovinei,
sovieticii si-au intensificat actiunile de spionaj. Un raport confidential primit de Centrala
Serviciului Secret de la structurile informative ale Frontului de Est, mentiona c Rusia
sovietic ar fi trimis n Basarabia un mare numr de agenti de spionaj, cu misiunea de a
culege date si informatii asupra miscrii trupelor noastre, a fortificatiilor ce se fac sau se
vor face de-a lungul Prutului, a existentei nodurilor de comunicatie si a podurilor de peste
Prut, cu obligatia de a si le fotografia, precum si obtinerea altor date care intereseaz
aprarea national" ~ . Informatiile se dovedeau veridice si deosebit de interesante,
ntruct aduceau detalii noi n legtur cu dotarea si modul de actiune al agentilor
sovietici. Acestia erau dotati cu acte false (livrete militare, acte de nationalitate, buletine
de populatie, adeverinte c serviser la diferite ntreprinderi etc.) cu ante-tele, stampilele
si semnturile diferitelor institutii politienesti si comunale din orasele din Basarabia,
Bucovina sau Transilvania. De asemenea, documentul Serviciului Secret atrgea atentia
c agentii de spionaj sovietici poart asupra lor mici aparate fotografice, geamantane de
mn, au asupra lor sume mari de bani n moned romneasc si se dau drept turisti,
circul prin comunele de pe malul Prutului, ncepnd de la Cernuti spre lasi-Leova,
Cahul-Galati"322. Acest set de informatii a ntrit convingerea regelui Carol al II-lea, seful statului romn si principalul utilizator al fluxului informativ obtinut si difuzat de
Serviciul Secret - c miscarea comunist din Romnia trebuia supravegheat si dominat
cu toat energia", iar n ce priveste Basarabia, i-a dat credinta c nemtii au abandonat
aceast parte a trii URSS-ului"323. Recomandrile fcute de suveran organelor militare
au
321
Ibidem, dosar nr. 7731, f. 74. ! Ibidem. ' Carol al II-lea, op. cit., p. 74-75.
177
fost c trebuie mai mult ca oricnd ca aprarea noastr s nu se fixeze de la nceput pe
Prut, ci chiar n inima Basarabiei, care, dac noi n-o aprm, nimeni, absolut nimeni nu
ne-o va apra"324.
La 22 decembrie 1939, Serviciul Secret a ntocmit Sinteza informativ intitulat
Duplicitatea imperialismului rusesc si agresiunea contra Finlandei"325. Pentru factorii
de decizie politic si militar ai statului romn prezenta un deosebit interes concluzia
final a documentului: Procedeul sovietizrii lente, ca prefat a.unei anexri ulterioare,
prezint o primejdie pentru toate statele vecine cu URSS, printre care, n primul rnd
Romnia, fat de care Uniunea Sovietic a dus n permanent o politic de notorie
duplicitate, ncheind - pe de o parte - pacte de neagresiune si fcnd declaratii formale
de bun vecintate, n timp ce - pe de alt parte - nu a ncetat nici un moment de a

sustine, prin bani si agenti miscarea comunist din tara noastr si de a cere pe toate cile
restituirea Basarabiei".
Maiorul Constantin lonescu Micandru, ofiter de legtur al Serviciului Secret romn cu
Abwehr-ul, a ntocmit la 26 decembrie 1939, un amplu Raport privind rezultatele vizitei
sale la Berlin326. Documentul atest c ofiterul romn a naintat maiorului german
Pruck, un set de informatii despre URSS grupate n trei categorii: 1) propaganda
comunist cu trile din Estul Europei si Peninsula Balcanic, prin intermediul
organizatiilor Cominternului; 2) activitatea diplomatic a URSS n trile slave si ndeosebi - n Bulgaria; 3) situatia actuala a Armatei Rosii (deblocri, stare de spirit etc.,
pentru armatele de uscat, aer si ap)". In acelasi timp, ofiterul romn a tinut s transmit
forurilor competente de la Berlin cteva consideratii ale autorittilor de la Bucuresti
privind subtilittile politicii sovietice: Tendinta actualilor conductori ai URSS de a
apropia elementele emigratiei ruse de pretutindeni sub motivul c viitoarea Rusie va avea
nevoie de toti fii si, ceea ce nseamn c emigratia rus va cuta s profite de asemenea
ocazie pentru a-si reface situatia", n cadrul schimbului de informatii, maiorul Pruck i-a
pus la dispozitie maiorului lonescu Micandru cteva documente n limba rus fotocopiate
privind: organizarea Directiei Principale a Sigurantei de Stat a URSS (GOGUBEZ");
324 Ibidem, p. 75-76.
325 Arh. S.R.I., fond d" dosar nr. 7201, f. 60/62.
326 Ibidem, dosar nr. 2946, f.201-213.
178
dislocarea depozitelor de armament; harta cu deblocarea unittilor tereste n Rusia
european. Din punct de vedere politic, maiorul Pruck a fcut cteva aprecieri personale
privind atitudinea Angliei n cazul unei actiuni a URSS contra Romniei, afirmnd c
aceast mare putere nu s-ar opune unei ocupri a Romniei cu scopul de a priva
Germania de resursele romnesti, n opinia ofiterului german, Anglia se putea opune cu
orice pret doar pentru aprarea Strmtorilor. Germania - mai aprecia maiorul Pruck - a
fost n mod imperios obligat s devin aliata URSS, altfel Uniunea Sovietic ar fi trecut,
fr ndoial, de partea Angliei si Frantei, ceea ce ar fi constituit un mare pericol pentru
Germania, n orice caz, Uniunea Sovietic nu este considerat ca un aliat loial, ea cutnd
a submina chiar Germania".
Un alt document de sintez a fost ntocmit de Serviciul Secret la 15 februarie 1940327
despre Activitatea regionalei din Basarabia a Partidului Comunist din Romnia n
intervalul de timp 9 ianuarie - 9 februarie 1940". Documentul informa printre altele c n
comuna Ttresti (fost Ttar Bunar), judetul Cetatea Alb, minoritarii rusi si evrei
manifestau o oarecare rceal fat de populatia romneasc, atitudine ce trebuia pus n
legtur cu zvonurile despre eventualitatea ocuprii regiunii de ctre trupele sovietice,
cnd acesti minoritari doresc s nu poat fi acuzati de ctre organele sovietice de
fraternizare cu romnii". Propaganda fcut de comunisti fusese dirijata mai mult la sate
din cauza lipsei unui proletariat urban organizat". Consecintele acestei propagande au
constat n vnzrile de pmnturi agricole la preturi foarte sczute, (de la 18 000 la 4-5
000 lei un hectar). Un alt fenomen evidentiat de documentul informativ al Serviciului
Secret l constituia sporirea procentului trecerilor nelegale peste frontiera din Romnia n
URSS a tinerilor premilitari si chiar a soldatilor concentrati. Un procent de aproximativ
50% din trecerile clandestine s-ar fi datorat propagandei comuniste despre iminenta
invaziei trupelor sovietice n Basarabia.

Desigur c nu ntreaga minoritate evreiasc din Basarabia si Bucovina de Nord - care la

acea vreme numra cu aproximatie njur de 200 000 de suflete - fusese contaminat de
ideile comuniste sau se manifesta dusmnos fat de regimul de la Bucuresti. La acea dat
era n vigoare Decretul-lege din 21 ianuarie 1938 privind revizuirea cet327 Arh. M.A.E., fond 71 Romnia, voi. 63. F. 300-3005.
179
teniei romne care la data elaborrii viza mai ales evrei de unde si anumite rezerve
justificate din partea comunittii evreiesti, dar despre o atitudine n mas antiromneasc
si prosovietic nu poate fi vorba. Elocvente n acest sens au fost explicatiile ziaristei
Paulina Appenschlak, care n ianuarie 1940 scria n ziarul Haboker" de la Tel Aviv: Nu
voi exagera dac voi spune c, din toti cettenii Romniei, minoritatea evreiasc se teme
cel mai mult de pierderea independentei romnesti. De aceea sunt legati evreii de tar si,
n acelasi timp se tem de orice schimbare, cci orice schimbare loveste nti n evrei. De
aceste dou realitti, care reprezint baza loialittii evreiesti n fiecare tar, nu au tinut
seama Germania si Polonia. Astzi, nu tine
*
"OS
'
seama de ele guvernul romn" . O pozitie asemntoare avea s o ia si noul sef rabin al
comunittilor evreiesti din Romnia, n zilele imediat urmtoare ultimatumurilor
sovietice, ntr-o atmosfer voit ostil, antisemit si incandescent - n care romnii
ddeau vina pe oricine, fr s-si vad propriile erori -, dr. Alexandru Safran a declarat n
Parlament c evreii nu puteau fi tinuti rspunztori pentru
TOQ
'
situatia dramatic a trii" .
Cu toate acestea, autorittile de la Bucuresti se strduiser s tin seama de toate detaliile,
ntruct politica de echilibru nu permitea excesele sau tratarea diferentiat a minorittilor.
Dovad c regele Carol al II-lea - temtor c anul 1940 i putea aduce o agresiune
sovietic -a ntreprins o vizit oficial la Chisinu330, la 6 ianuarie 1940, unde
reprezentantii tuturor minorittilor 1-au asigurat pe monarh de loialitatea si atasamentul
lor la cauza independentei si integrittii trii si c erau gata s o apere n orice
mprejurare. Fiind o procesiune religioas ortodox ziua Bobotezei evreii nu au fost
prezenti, dar n numele lor ar fi dat asigurri de loialitate reprezentantul minorittilor ruse
331
328 Apuci Mihai Pelin, Legend si adevr, Bucuresti, 1994, p. 21. Totusi, autorittile
romnesti au dat dovad de tolerant, pennitand evreilor emigrarea, din si prin Romnia,
acelor care doreau s se stabileasc n Eretz-Israel (Palestina). Din 1939, principalele
baze de plecare a navelor cu emigranti evrei - chiar si clandestini - din Europa deveniser
porturile Constanta si Sulina. (Eugen Gliick, Evreii originari din Romnia n Israel, n
Revista istoric", tom VI, nr. 1-2, 1995, p. 127).
Alexandru Safran, Un tciune smuls flcrilor. Mentorii, Bucuresti 1996, p. 54.
330 Caro! al II-lea, op. cit., p. 83.
331 Ibidem, p, 85.
180
n ciuda acestor asigurri, Serviciul Secret continua s adune informatii privind actiunea
de influentare a minorittilor din Basarabia si Bucovina, precum si despre actiunile
diversioniste cu caracter propagandistic si provocator ntreprinse de sovietici. Astfel, prin
Nota din 21 februarie 1940332, se informa c autorittile (sovietice din Ucraina de Vest)

ncurajeaz rspndirea zvonurilor agresive sau calomnioase la adresa Romniei,

afirmnd c aceast tar pregteste un atac contra URSS si c, din aceast cauz, va fi
eliberat de fortele sovietice de sub jugul asupririi capitaliste, fcndu-se astfel s
esueze planurile imperialiste ale Londrei si Parisului".
n zilele de 2-4 februarie 1940 s-au desfsurat n capitala Iugoslaviei lucrrile sesiunii
Consiliului permanent al ntelegerii Balcanice, sub presedintia lui Grigore Gafencu. Avea
s fie si ultima reuniune n scurta istorie a Pactului de Ia Atena. La sesiunea de a Belgrad
s-a acordat o atentie special problemelor ntririi Pactului n domeniul msurilor
militare, precum si al dezvoltrii colaborrii economice. Statele majore ale armatelor
celor patru tri au hotrt s se nceap de ndat lucrri care s prevad variantele tuturor
agresiunilor posibile n Balcani . n acest timp, ochii vigilenti ai Moscovei si Berlinului se
aflau atintiti spre Belgrad, aspect dovedit si de reactiile lor prompte. Dup relatrile
agentiei TASS, care prelua stirile transmise de Biroul german de informatii, n zilele
conferintei de la Belgrad, cnd se credea c ntelegerea Balcanic va lua hotrri net
prooccidentale, Izvestia" a publicat un comentariu n care releva c Antanta Balcanic
nu s-a lsat atras n actiuni periculoase", adic antisovietice sau antigermane, ceea ce
evidentiaz c oamenii politici de la Kremlin erau foarte atenti fat de orice demers
diplomatic sau militar al Bucurestiului. n schimb, la Berlin, demnitarii celui de-al treilea
Reich, la fel de pragmatici, definitivau planul atasrii totale a Romniei la statele Axei pe
calea sprijinirii revizionismului maghiar si bulgar334.
ntruct pe timpul desfsurrii rzboiului sovieto-fmlandez opinia public din Romnia,
orientat de pres, si manifestase simpatia pentru eroicul popor finlandez, o dat ce
balanta ncepuse s se ncline tot mai mult de partea sovieticilor, tonul diplomatilor
Moscovei
332 Arh. M.A.E., fond. 71, Romnia, voi. 63, f. 375.
3j3 Vezi pe larg Cristian Popisteanu, op. cit., p. 290-294.
334 Vezi Andrezej Pankowiecz, op. cit., p. 289-290.
181
ncepuse s devin si mai ameninttor. Pavel Kukoliev, nsrcinatul cu afaceri al URSS n
capitala Romniei, aflndu-se ntr-un cerc fat de care nu avea rezerve, a declarat - dup
cum informa Nota Serviciului Secret din 21 februarie 1940 - c problema finlandez o
dat lmurit, se vor gsi atunci unii oameni de stat din Romnia, care vor regreta
profund atitudinea lor antisovietic de astzi". Dou zile mai trziu, o alt not a
Serviciului Secret informa Ministerul de Externe romn c elevii din Galitia au nceput
s nvete geografia URSS n scoal, unde li s-a adus harta Uniunii Sovietice, n care este
ncadrat Basarabia si Finlanda"335.
n perioada 2-8 martie 1940 s-a desfsurat vizita mi Mihail Moruzov n Germania (doc.
14). seful Serviciului Secret a avut ntrevederi cu mai multe oficialitti ale Reich-ului,
printre care cu omologul su, amiralul Canaris. Acesta din urm i-a fcut cteva
comunicri din partea generalului Keitel: Comandamentul german are continuu n
vedere tendintele URSS care au ca prim scop propagarea ideii revolutionare, pe care
deocamdat ntelege s o exploateze sub forma ideal a panslavismului n Polonia,
Boemia, Moravia, Ucraina Carpatic si, apoi, n Balcani unde - mai ales n Bulgaria si
Iugoslavia - a nceput s desfsoare deja actiuni pregtitoare". Expansiunea sovietic n
Balcani constituia n opinia autorittilor Reich-ului un act pe care Germania nu-1 poate
admite", n consecint, Canaris a sugerat din partea generalului Keitel c n acea

conjunctur interesul Romniei era s fie ct mai corect fat de Germania". Temerile
germane, c Romnia nu putea fi sincer, obligau Reich-ul la o pozitie rezervat, ntruct
n momentul cnd Germania va fi antrenat ntr-un rzboi, [Romnia -..] si va
schimba atitudinea fcndjocul francezilor". De aici putem deduce c vizita lui Moruzov
n Germania s-a soldat cu obtinerea a dou mesaje clare: revizionismul sovietic era
perceput si la Berlin ca o revitalizare a ideologiei panslave, iar n fata acestui pericol care
atingea si interesele Reich-ului n Balcani, Germania, desi rmnea vigilent, totusi nu
era nc dispus s ajute Romnia. Numai c temerile germane fat de o eventual lips
de loialitate a Romniei constituiau n fond doar o simpl acoperire diplomatic a
interesului Germaniei de a nu deranja Moscova, adic de a rmne n limitele stricte ale
Pactului din 23 august 1939. Mesaje ase' Arh. M.A.E., fond 71, Romnia, voi. 63, f. 383.
182
mntoare a mai primit Serviciul Secret si n sptmnile urmtoare. La 9 aprilie 1940,
cnd maiorul german dr. Wagner 1-a ntrebat pe Killinger, din partea lui Moruzov, ce
atitudine va lua Germania n cazul n care e atacat de URSS, ofiterul german nu numai
c nu a primit rspuns, dar a suportat si o admonestare336. Asemntor si Ia 18 aprilie,
cnd colonelul Gerstenberg, ntors de la Berlin, i-a comunicat lui Moruzov din partea
maresalului Goring c cel putin fat de relatiile actuale, Uniunea Sovietic nu va
ntreprinde nici o actiune fr ca Germania s fie n prealabil, avizat"337.
Propaganda sovietic si actiunile de intimidare
Pe lng neutralizarea Germaniei, scenariul sovietic proiectat n vederea realizrii
obiectivelor revizioniste ale Kremlinului, inclusiv ncorporarea Basarabiei si a Bucovinei,
cuprindea si o vast actiune de pregtire a opiniei publice internationale, n acest scop au
fost folosite asa numitele Societti ale Basarabenilor", n fond oficine de spionaj,
propagand si influent, constituite nc din decembrie 1939 n ntreaga lume. Nota
Serviciului Secret din 7 martie 1940 informa c luaser nastere n Statele Unite patru
mari centre de actiune [la New York, Sn Francisco, Chicago si Saint Louis - n.n.], care
au primit misiunea de a organiza propaganda n favoarea autodeterminrii poporului
basarabean"338. Documentul sublinia c elementul evreiesc predomin n propaganda
Societtii Basarabenilor pe teritoriul Statelor Unite, actiune care are drept scop
eliminarea Basarabiei de sub jugul ocupatiei romnesti, ncercnd s pregteasc
opinia public american pentru eventualitatea unui atac sovietic contra Romniei".
Astfel de societti" reusiser s organizeze la New York si Chicago mai multe ntruniri,
cu care ocazie se rspndiser manifeste intitulate Tragedia Basarabiei", iar oratorii au
vorbit despre ndobitocirea si asuprirea poporului basarabean". Pancardele agitate la
asemenea ntruniri contineau lozinci incitante precum: Basarabia moare de foame si de
boli", RegresulBasarabiei sub ocupatie
336 Arh. N..C., fonf P.C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1940, f. 212214. 337lbidem, f. 215. 338 Arh. M.A.E., fond 71, Romnia, voi. 63, f. 544-545.
183
romneasc" si altele de acest gen. n orasul New York, delegatia Societtii
Basarabenilor" s-a prezentat primarului si i-a nmnat un iung memoriu despre situatia
din Basarabia n care se cerea printre altele ca populatia acestei provincii s
dobndeasc dreptul de a-si hotr singur soarta pe cale de plebiscit si sub garantia unor
Puteri neutre". Acelasi memoriu atrgea atentia autorittilor orasului New York, c

membru Societtii Basarabenilor" nu sunt comunisti, ci democrati si partizani ai

autodeterminrii poporului si crerii Republicii Democratice Basarabia". Serviciul Secret
detinea informatii potrivit crora la mijlocul lunii martie 1940 urmau s se desfsoare
mari ntruniri n diferite centre ain Statele Unite spre a se actualiza problema
basarabean, unde se vor rosti discursuri n limba englez si se va proceda la colectarea
unui fond pentru libertatea Basarabiei".Toate acestea se petreceau dup cum i se
raportase regelui Carol al II-lea de un emisar romn ntors din SUA - pe fondul unei
lipse totale de propagand romneasc" n acest spatiu339.
Prin nota din 8 martie 1940, Serviciul Secret informa Ministerul de Externe romn c n
urma ocuprii Galitiei de nord de trupele sovietice elementele de stnga din Bucovina si
Basarabia, n special cele de origin etnic evreiasc si ucrainean, ncepuser s
desfsoare o sustinut activitate comunist" . Autorittile romnesti au trecut la arestri,
fiind neutralizate 3 organizatii comuniste: una cu sediul la Nepolcuti, condus de dr.
Denber Mendel; a doua din comuna Nemtesti, condus de Latec Wilhelm; a treia din
comuna Dubuti, condus de Moisiuc Cornel. Toate aceste organizatii aveau ramificatii si
celule n mai multe comune basarabene. Cu ocazia arestrilor efectuate -mentiona
documentul - si n urma cercetrilor ntreprinse s-a mai descoperit c elementele
comuniste, scontnd pe o eventual prsire de ctre autorittile romnesti a Bucovinei si
Basarabiei, plnuiser din rndurile lor un ntreg aparat administrativ pentru nlocuirea
celui romnesc". Un rol important n miscarea comunist din Bucovina si Basarabia l
joac voiajorii comerciali evrei, care sunt folositi pentru ntretinerea legturilor ntre
diferitele organizatii si pentru trimiterea materialului de propagand".
339 Carol al II-lea, op. cit., voi. 2, p. 100.
340 Arh. M.A.E., fond 71, Romnia, voi. 63, f. 567-569.
184
Actiunile, cu caracter revizionist, sovietice contra Romniei au fost impulsionate si prin
cuvntarea comisarului poporului pentru Afacerile Externe al URSS, V.M. Molotov, din
29 martie 1940, cnd a mentionat la un moment dat c ntre Romnia si URSS nu exist
un tratat de neagresiune datorit existentei unei chestiuni litigioase nerezolvate", si c nu
poate numi un ministru n Romnia din pricina cazului Butenko"j4'. n fata acutizrii
actiunilor revizioniste care cptau acum sl girul oficialittilor de la Kremlin, Grigore
Gafencu a prezentat un Expozeu n cadrul sedintei secrete a Comisiei externe a
Parlamentului. S-a recurs la sedinta secret, deoarece guvernul Romniei evita s ia
pozitie public n legtur cu aceast problem. Gafencu a artat c Romnia si-a asigurat
si promovat ntotdeauna interesele sale, folosind n mod abil contradictiile existente ntre
marile puteri. Diplomatul romn aprecia c partea referitoare la Romnia din cuvntarea
lui Molotov nu trebuia luat prea tragic", ntruct nu constituia nimic mai mult dect o
rezervare de drept n care n-ar exista de altfel nimic nou". Bazndu-se pe faptul c
Pactul Briand-Kellog si Conventia cu privire la definirea agresorului erau n vigoare,
Gafencu aprecia c Romnia nu este amenintat de un atac armat", n opinia lui
aprarea intereselor romnesti era asigurat de relatiile externe valoroase ale trii"342.
Contrar declaratiilor linistitoare ale ministrului de externe romn, deputatii basarabeni
care au luat cuvntul au artat
34' Asa-ztsul caz Butenko" a fost provocat de faptul c Theodor C. Butcnko, nsrcinat
cu afaceri ad-interim la Legatia sovietic din Bucuresti, dispruse la 6 februarie 1938 din
Romnia si se stabilise la Roma, unde prin declaratii si publicatii a demascat crimele si

atrocittile comise de regimul bolsevic din URSS. Sovieticii au protestat fat de modul
nesatisfactor" n care autorittile romnesti conduseser cercetrile, ntr-un articol din
Pravda" se afirma c Butenko czuse victim fascistilor romni ajutati de puteri strine,
n momentul cnd Butenko a reaprut la Roma, presa sovietic a afirmat c sub acest
nume se ascunde un escroc alb". seful diplomatiei italiene, Galezzo Ciano, a afirmat
ntr-o discutie cu ministrul romn la Roma, Rul V. Bossy, c pentru Moscova disparitia
lui Butenko este un pretext ridicol de-a cuta cearta cu lumnarea" (Basarabia 1940,
Documente., Chisinu, 1991, p. 16-17). Suspiciunile fat de guvernul romn s-au
mentinut pn n iunie 1940 cnd URSS si-a numit un nou ministru plenipotentiar, n
persoana lui Anatoli Lavrentie (Miha Pelin, Disparitia si reaparitia lui Theodor Butenko,
mAntonescu, Maresalul Romniei si rzboaiele de rentregire, voi. 3, Venetia, 1987, p.
31-44).
342 23 August 1944. Documente, Bucuresti, 1984, voi. I, doc. nr. 44, p. 58-59.
185
c in rndul populatiei din Basarabia exist o neliniste extraordinar", care s-a amplificat
dup cuvntarea lui Molotov. Minoritarii rusi si ucraineni se agitau mai tot timpul peste
hotare". Romnii basarabeni erau terorizati de pericolul nceperii atacului Armatei Rosii.
Intr-o asemenea atmosfer, viata nu putea decurge normal, fapt pentru care deputatii
basarabeni au cerut guvernului s gseasc modalitatea linistirii populatiei si restabilirii
ncrederii 4 .
ngrijorarea romnilor basarabeni era ndrepttit. Serviciul Secret obtinea noi informatii
privind actiunile puse la cale contra Romniei, n Nota din 5 aprilie 1940 se afirm c
Rusia sovietic a hotrt s intensifice la maximum serviciul de spionaj si propagand
comunist n statele din Balcani si n special n Romnia, Bulgaria si Iugoslavia". Din
informatiile Serviciului Secret rezulta c la Bucuresti functiona Biroul Interbalcanic de
Agitatie al Minoritarilor", condus de comunistul Bremmer. Acesta tinea legtura cu
agentii comunisti rezidenti Strafcovici din Balcic, Foos si Gregorof din Ankara, si Naghi
din Cluj. Bremmer mai tinea legtura si cu Moscova prin agentii Ilieff si Cavacoff de la
care primea instructiuni si directive. Serviciul Secret aflase c pentru Romnia au
instructiuni s provoace nemultumiri si agitatii printre locuitorii ntreprinderilor si
fabricilor care lucreaz pentru armat"344. Erau vizate n special obiectivele de
important strategic, adic porturile Constanta si Galati, Valea Prahovei, Valea Jiului,
uzinele din Resita, Brasov si Cugir, precum si atelierele C.F.R. din Bucuresti.
Un moment important n descifrarea politicii URSS fat de Romnia 1-a constituit vizita
lui Mihail Moruzov n Anglia, n zilele de 31 martie - 3 aprilie 1940), la invitatia
Intelligence-Service-lui345. Vizita a avut un caracter strict secret, iar patru din cele cinci
probleme examinate de Moruzov cu seful Serviciului de informatii britanic vizau
Uniunea Sovietic: 1) actiunea URSS n legtur cu problema panslav; 2) rolul
Internationalei a Ill-a n conlucrarea dintre Germania si URSS; 3) Germania si URSS sub
raportul ideologiei politice; 4) scopurile urmrite de Germania n URSS si de URSS n
Germania. La ntoarcere, Moruzov a ntocmit un amplu raport pentru informarea
343 Ibidem, p. 59.
344 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 10623, voi. 4, f. 130.
345 Ibidem, dosar nr. 3717, f. 159-165.
186
factorilor de conducere politic si militar de la Bucuresti, n care a prezentat principalele

concluzii rezultate din discutiile" si materialul informativ examinat". Cei doi sefi ai
serviciilor secrete romn si englez czuser de acord asupra urmtoarelor aspecte: 1)
problema panslav trebuia nglobat n actiunea politic a URSS, ceea ce constituia o
prim etap a expansiunii sovietice n Europa, fapt ce constituia n privinta Romniei
obiectul unei atentii deosebite; 2) Internationala a Ill-a si pstra structura din trecut si
obiectivul strategic, adic revolutia mondial si dictatura proletariatului, dar pentru a nu
pierde ncrederea maselor si a da o aparent de sinceritate n colaborarea cu Germania,
recurgea la o vast actiune de propagand pentru lmurirea rusilor de pretutindeni c
acordul dintre Germania si URSS a fost o necesitate impus de rzboiul dintre grupul
statelor revolutionare si cel al statelor conservatoare; 3) din punctul de vedere al
ideologiei politice nu se manifesta nici un fel de tendint de unificare ntre nationalsocialism si bolsevism, ambele state cu regimuri politice bazate pe ideologii totalitare Germania si URSS - cutau s se menajeze reciproc oficial, dar fr sinceritate; 4) prin
Pactul de neagresiune si politica de menajare reciproc, Germania urmrea s aib spatele
acoperit pentru actiunile n Vest, iar URSS s capete libertatea de a-si dobndi teritoriile
pierdute n urma primului rzboi mondial, n plus fat de aceste concluzii, Moruzov a
consemnat n raportul su c Anglia urma s realizeze o concentrare maxim de forte abia
ncepnd cu primvara anului 1941, ceea ce nsemna c pentru ea rzboiul abia
ncepuse". Cu alte cuvinte, doctrinei germane a rzboiului fulger, britanicii urmau s-i
opun doctrina rzboiului de durat", cu posibilitti reale de a realiza nu numai o
concentrare progresiv de forte si mijloace de lupt, ci si noi aranjamente politicodiplomatice pentru nvluirea Germaniei, principalul ei inamic. Relatiile nesincere"
dintre Germania si URSS constituiau desigur o sperant pentru englezi n reusita unei
astfel de doctrine politico-militare, dar ngreunau nespus pozitia statului romn, pentru
c, n ciuda presiunilor revizioniste sovietice, Romnia nu se putea arunca n bratele
Germaniei, ntruct ar fi devenit adversara Angliei. Avem n acest fel si explicatia pozitiei
guvernului de la Bucuresti n mentinerea Romniei pe o linie de echilibru si neutralitate,
dar cu o vigilent sporit la granita de est, ntruct n cazul unei agresiuni nu se putea
baza dect pe fortele proprii.
187
Interesant este c doar la cteva zile dup ce Moruzov prsise Londra, Foreign Office a
organizat, ntre 8 si 11 aprilie, o discutie mpreun cu conductorii misiunilor diplomatice
din trile Europei de sud-est pe tema posibilittii extinderii garantiei britanice fat de
Romnia n cazul unui atac sovietic. Consftuirea a formulat concluzia c Anglia va
acorda ajutor Romniei dup posibilitti, dar c gradul si caracterul ajutorului vor
depinde de atitudinea Turciei, Italiei si Bulgariei", numai c astfel de conditii erau greu
de realizat346.
Informatii ngrijortoare despre actiunile sovietice mpotriva Romniei au fost aduse si de
atasatul militar italian ce fusese mutat de la Moscova la Bucuresti, si pe care le-a pus la
dispozitia Marelui Stat Major romn cu care promitea o colaborare sincer si cald", n
cadrul ntrevederii pe care a avut-o la 9 aprilie cu regele Carol al II-lea, ofiterul italian a
afirmat c URSS duce n Romnia si mai ales n Basarabia o actiune de spionaj si de
propagand n proportii planetare si c cea mai mare primejdie o reprezenta Armata
Rosie care ar fi putut mobiliza usor la acea dat 12 000 000 de oameni perfect armati".
Conductorul URSS, LV. Stalin, era apreciat ca un sef incontestabil, urmat fr sovire
de tineret". Problema era, n opinia ofiterului italian, c nimeni nu poate fi sigur de

politica lui [Stalin n.n.], care, cu imensa lui inteligent si completa lips de scrupule, o
poate schimba dintr-o clip n alta". URSS ncepuse s fie tot mai mult receptat ca un
stat nationalist, iar marele merit al lui Stalin ar fi constat n faptul c redase poporului un
simt patriotic" si c s-a atasat vechii politici a lui Petru cel Mare si a Ecaterinei a II-a".
Concluzia atasatului militar italian, subliniat n fata suveranului romn, era c totusi
conductorii [sovietici - n.n.] nu uit niciodat scopul lor final: bolsevizarea lumii"347.
Astfel de informatii nu aduceau nimic nou, ele constituiau doar o confirmare a
buletinelor, notelor, rapoartelor si analizelor informative difuzate de Serviciul Secret
Marelui Stat Major al armatei romne.
La 10 aprilie 1940, Molotov 1-a convocat la orele 22,30 pe Gheorghe Davidescu, seful
misiunii diplomatice a Romniei n capitala URSS, pentru a-i nmna o list cu 15 cazuri
de incidente provocate -n opinia guvernului sovietic - de trupele romne care ar fi tras
peste
146 Apud, V.F1. Dobrinescu, Btlia diplomatic pentru Basarabia, 1991,p. 146. 347
Carol al II-lea, op. cit., p. 139.
188
frontier". Astfel de incidente preciza diplomatul sovietic nu trebuie s se repete.
Nimic bun nu poate rezulta din ele"348. O alt surs memorialistic dezvluie c
Molotov i-ar fi spus ministrului romn c incidentele depsesc orice limit", iar
guvernul sovietic nu va tolera repetarea unor asemenea cazuri"349. Gheorghe Ttrescu
avea s precizeze c o parte din aceste incidente erau provocate de nsisi soldatii
sovietici, o parte era inventat pe de-a ntregul si o alt parte nu erau dect exagerri
tendentioase ale unor acte cu caracter politienesc, perfect legale ale grnicerilor si
trupelor noastre"350.
Posibil ca avertismentul oficialittilor sovietice - bazat pe actiuni de provocare s nu fi
fost ntmpltor. El poate fi pus n legtur cu intensificarea propagandei comuniste n
teritoriile din stnga Nistrului cu scopul de a influenta opinia public spre o directie
favorabil viitoarelor demersuri politico-diplomatice utile Kremlinului. Astfel, prin Nota
din 19 aprilie 1940, Serviciul Secret informa c elementele comuniste rspndiser
zvonul pentru a crea o stare de agitatie n rndul populatiei romnesti - potrivit cruia
n urma finalizrii rzboiului cu Finlanda, URSS urma s revendice Basarabia. Avndu-se
n vedere forta militar covrsitoare a sovieticilor, Romnia urma s fie pus n situatia de
a ceda teritorii Iar lupt351.
Populatia Basarabiei continua s fie stpnit de fric si panic. Nota Serviciului Secret
din 25 aprilie 1940 inform despre starea de spirit a basarabenilor provocat de discursul
Iui Molotov, care ar fi dus la aparitia tendintei de lichidare a bunurilor, spre a se stabili n
Vechiul Regat, iar tranii agricultori ezitau chiar a face culturi de primvar352. La fel de
pesimisti se dovedeau si minoritarii rusi din Basarabia, n rndurile lor se acreditase ideea
c situatia economic precar a provinciei basarabene favorizeaz propaganda
comunist", iar n caz de conflict armat cu Uniunea Sovietic, trupele romne se vor
retrage pe linia Prutului pentru a evita o ncercuire din partea trupelor sovietice
48 Gheorghe Ttrescu, Memoriu privind politica extern a Romniei n perioada
septembrie 1939 iunie 1940 (redactat Poiana Gorj, l mai 1943) n V.F1. Dobrinescu, op.
cit., p. 177-178.
349 Nicolae 1. Arnutu, op. cit., p. 158.
350 V.FL Dobrinescu, op. cit., p. 178.

351 Arh. M.A.E., fond 71, Romnia, voi. 64, f. 474.

352Ibidem, f. 531.
189
din directia Galitiei Orientale si a litoralului Mrii Negre, ntre limanul Nistrului si
Dunre"353.
Din buletinele informative ntocmite de Serviciul Secret, rezult c n luna aprilie,
sovieticii concentrau trupe la frontierele cu Romnia, socotite la 300 000 soldati, plus 100
000 lucrtori la fortificatii, n luna mai, fortele sovietice se compuneau din 28 divizii de
infanterie, 9 divizii de cavalerie si 10 brigzi mecanizate. Flota sovietic din Marea
Neagr se afla n stare de veghe, iar avioanele si bombele" erau gata de a intra n
actiune"354. Din surse italiene rezult c dup rzboiul cu Finlanda, URSS ncepuse s
maseze forte apreciate la nivelul a 28-30 divizii de infanterie, 7-8 divizii de cavalerie si
de la 6 la 8 divizii motorizate355.
La nceputul lunii mai, strategii de la Moscova au cutat s actioneze si prin retelele
comuniste din Romnia. Astfel, n Directivele din 8 mai 1940 ale Cominternului pentru
Partidul Comunist din Romnia", se arta c n fata poporului romn, a clasei muncitoare
si a Partidului Comunist st sarcina de a nu admite transformarea Romniei ntr-un cap
de pod al Angliei si Frantei pentru un rzboi mpotriva Germaniei si URSS"356, cernduse ca lozinca aprrii granitelor" s fve demascat ca o continuare a politicii de
apropiere de Anglia si Franta si a rzboiului mpotriva Germaniei si URSS". Aceast
ncercare de a impulsiona activitatea comunistilor romni este confirmat si de Beria,
seful serviciilor secrete sovietice, care, la 27 iunie 1940 l informa pe Stalin c n
Basarabia avea loc o activizare a partidului comunist", artnd c n diferite orase se
rspndeau foi volante ce cheam la lupt mpotriva guvernului romn si la stabilirea de
relatii prietenesti cu Uniunea Sovietic" . Este greu de spus dac ntr-adevr sovieticii se
asteptau la rezultate spectaculoase de pe urma acestei manevre diversioniste, avnd n
vedere c asa-zisul Partid Comunist din Romnia - dup cum rezult din documentele
Cominternului puse recent n circuitul cercetrii - n acea perioad trecea prin momentele
cele mai grele, din toate punctele de vedere:
353 Ibidem, f. 530.
354 Arh. N.I.C., fond P.C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1940, f. 279,
280.
355 Ion Constantin, op. cit., p. 56.
336 Apud Cristian Popisteanu, op. cit., p. 268-269.
357 Ion siscanu, Raptul Basarabiei 1940, Chisinu, 1993, p. 23.
190
lipsa unei baze sociale de mas, lipsa de fonduri, lipsa de credibilitate si audient n
rndurile poporului romn, reducerea efectivelor ca urmare a masivelor arestri efectuate
de Sigurant, manifestarea unor curente care sustineau trecerea la activitatea diversionistconspirativ ceea ce-i apropia pe comunisti de legionari. Existau si deosebiri de vederi
ntre comunistii din Romnia si cei de la Moscova, fapt pentru care Kremlinul manifesta
o atitudine prudent358.
O not a Serviciului Secret, din 9 mai 1940, informa Ministerul de Externe romn despre
declaratia lui Pavel Kukoliev fcut unui grup de functionari ai Legatiei sovietice n care
s-a subliniat printre altele c Uniunea Sovietic tine mult la pstrarea statu-quo-ului n
Romnia si pentru acest motiv nu a ridicat chestiunea Basarabiei, n acesta privint,

URSS a rbdat 20 de ani si mai poate avea rbdare 20 sau 30 de ani"359. Desigur c o
astfel de declaratie nu mai linistea pe nimeni. Sovieticii se dovedeau asa cum i
caracterizase Moruzov: una spun, alta gndesc si cu totul alta fac.
O dat ce primejdia sovietic devenise iminent, autorittile politice si militare de la
Bucuresti au ntocmit, n mai 1940, planurile de evacuare a teritoriilor revendicate de
rusi, intitulate codificat Tudor" si Mircea". Ele au fost naintate principalelor institutii
publice din tinuturile si judetele periclitate, pan la nivelul primriilor locale. Ambele
planuri - din care cel dinti era de baz, al doilea continnd prevederi suplimentare pentru
evacuarea pe timp de noapte - preconizau c n principiu, organele militare si
administrative nu prsesc teritoriul lor dect atunci cnd trupele operative sunt pe
punctul de a-1
" ~

360
evacua in ntregime
Msurile erau de oportunitate, ntruct pe filierele Serviciului Secret continuau s se
obtin informatii despre noi concentrri de unitti militare la granita de nord-est a
Romniei. Din alte informatii trimise de amiralul Canaris lui Moruzov rezulta c la
nceputul lunii iunie 1940 (doc. 27), totalul fortelor Armatei Rosii din vecintatea
frontierelor cu Romnia erau: 30 divizii infanterie, 12 divizii cavalerie si 6 brigzi
mecanizate, n Districtul Militar Special Kiev; 7 divizii in358 Vezi pe largTatiana A. Pokivailova, 1939-1940 Cominternul si Partidul Comunist din
Romnia, n Magazin istoric", s.n., martie 1997, p. 4548.
359 Arh. M.A.E., fond 71, Romnia, voi. 64, f. 698.
360 Apud Mihai Pelin, Legend si Adevr, p. 25.
191
fanterie si 2 brigzi mecanizate, n Districtul Militar Odessa; 4 divizii infanterie si 2
brigzi mecanizate, n Districtul Militar Harkov. Deci, un total de 42 divizii infanterie, 12
divizii cavalerie si 10 brigzi mecanizate. Dup cum atest documentele militare
provenite din arhivele sovietice, dispozitivul Armatei Rosii la granita cu Romnia era
compus n lunile mai-iunie din 40 de divizii, 14 brigzi blindate, 30 de regimente si
4 divizioane de artilerie361. Un astfel de dispozitiv ntrecea cuantumul total al fortelor
romnesti pe ntreaga tar (32 divizii de infanterie, 41/3 divizii de cavalerie, 4 brigzi
mixte munte, o brigad motorizat si o brigad fortificatii)362. Ceea ce este si mai
interesant, concentrarea de forte sovietice la granita cu Romnia nu constituia nici un
secret, ntruct sovieticii nu luaser msuri ca actiunile s se petreac n ascuns, fapt ce
ne duce cu gndul c urmreau prin aceasta s-si descurajeze adversarul. Concludent n
acest sens este raportul generalului V. Melikov trimis comisarului adjunct al aprrii
URSS, E. Sciadenko: Concentrarea si desfsurarea trupelor si mijloacelor de atac pe
linia de plecare, linia Nistrului, a decurs fr nici un fel de camuflaj; armonicile,
cntecele cu glas tare, zgomotul, iar noaptea farurile miilor de masini de toate tipurile, le
comunicau clar romnilor pe cellalt mal c noi aduceam la Nistru, zi si noapte, forte
colosale. De aceea n-a existat elementul surpriz, totul a decurs n mod deschis"363. O
astfel de concentrare de forte armate sovietice la granita cu Romnia, mult sporit la
nceputul lunii iunie 1940, fat de perioada anterioar, fusese semnalat si de raportul lui
Dan Telemac, seful sectiei consulare a Legatiei romne din Moscova364. Mai mult,
intensificarea actiunilor de recunoastere si cercetare a terenului pe malul Nistrului,
efectuarea de lucrri pregtitoare pentru fortarea fluviului, nclcarea spatiului aerian

romnesc prin zboruri ilegale ale aviatiei sovietice fuseser semnalate Marelui Stat Major
al armatei romne prin materialele informative ntocmite de structurile specializate ale
Frontului de Est. Intensele pregtiri militare ale URSS
361 Vezi pe larg la Ion Siscanu, Ocuparea Basarabiei, Hertei si Nordului Bucovinei, n
Revista de istorie militar", nr. 4(10)/1991, p. 17-19.
362 Arh. M.Ap.N., fond M.St.M, Sectia 3, dosar nr. 1591, f. 335; doar nr. 1685, f. 27 si
31-32.
363 Ion Siscanu, op. cit., p. 19.
364 loan Scurtu, Constantin Hlihor, Complot mpotriva Romniei, 1930-1047, Bucuresti
1994, p. 14; Ion Constantin, op. cit., p. 59.
192
fuseser observate si de consulul american la Moscova, M. Ward, care, n drumul su spre
Lvow, aflase c ofiterii sovietici se pregteau pentru eliberarea Basarabiei"365.
Planificarea strategic a invaziei Armatei Rosii
Ceea ce n-au stiut factorii de decizie de la Bucuresti si nici Serviciul Secret nu a informat
- asa cum rezult cel putin din stadiul actual al cercetrilor- este c la nivelul
Comandamentului sovietic al Frontului de Sud, aflat sub comanda generalului Jukov, s-au
ntocmit dou variante ale planului de operatii: prima, la 17 iunie 1940 (si prezentat
Stavki, la 22 iunie 1940), iar cea de a doua ulterior. Ambele variante aveau n vedere
cele dou ipoteze, adic acceptarea sau respingerea de ctre Romnia a pretentiilor
sovietice . Prima variant se aplica n eventualitatea n care Romnia nu ar fi consimtit
s-si retrag trupele peste Prut. ntr-o atare situatie, Directivele Comandamentului
sovietic al Frontului de Sud prevedeau o actiune ofensiv energic, n cadrul creia
armatele a 12-a si a 9-a, sustinute de lovitura auxiliar a Armatei a 5-a, cu directia
efortului principal orientat spre orasul Iasi, urmau s nimiceasc gruparea principal de
nord a trupelor romne. Armata a 9-a avea fixat ca misiune ocuparea sectorului
Chisinu, apoi mpreun cu armatele a 12-a si a 5-a trebuia s definitiveze ncercuirea
unittilor romne n Basarabia de nord. Varianta a doua prevedea rezolvarea pe cale
pasnic a ncorporrii Basarabiei si nordului Bucovinei, prevzndu-se doar o introducere
rapid a unei prti a trupelor sovietice concentrate pe Nistru, n scopul iesirii neamnate
pe rul Prut, pentru a controla retragerea romnilor, n ambele variante, planul sovietic
prevzuse parasutarea unittilor de desant, care aveau misiunea de a ncercui inamicul si
a organiza diversiuni n spatele frontului romn367. Desi nu au fost cunoscute planurile
sovietice, Marele Stat Major romn a apreciat corect, n baza informatiilor obtinute,
valoarea fortelor adverse. Asa se explic faptul c
365 Ibidem.
Gh. Buzatu, Rolul f actorului geopolitic n determinarea optiunii Romniei privind
evacuarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord in 1940. n Geopolitica", voi. l, Iasi, 1995,
p, 490.
367 Ion Siscanu. op. cit., p. 18.
193
planurile de aprare au fost adaptate, prevzndu-se pe forise variate de teren, evitarea
ncercuirii unor forte n nord-estul Basarabiei. S-a remarcat c, la nivel strategic si tactic,
dispozitivul prevzut a fi realizat era n acord cu principiile artei militare statuate n aCel
timp.
Autorittile de la Kremlin nu asteptau practic dect ivirea unui moment favorabil pentru a

transmite ordinul de declansare a Planului de ocupare a Basarabiei si Bucovinei de Nord.

Un astfel de Htoment s-a ivit la jumtatea lunii iunie 1940, o dat cu ocuparea Parisulei
de ctre trupele germane. Profitnd de conjunctura creat, guvermft."sovietic a adresat
mai nti guvernelor Lituaniei, Letoniei (la 14 iunie) si Estoniei (la 16 iunie) cererea de a
permite Armatei Rosii s intre pe teritoriul lor. O astfel de cerere urma s fie adresat si
Romniei, asa cum avea s sublinieze si Marele Stat Major, la 19 iunie, pe baza
inforn^ipior primite de la structurile informative din subordine, inclusiv de la Cele ale
Serviciul Secret, n lucrarea Consideratiuni politico-strategicsprivind situatia Romniei
dup capitularea Frantei"368. Deci, dup 22 iunie 1940, agresiunea sovietic contra
Romniei nu mai era dect o chestiune de zile si ore. Initial, URS S voia s anexeze toat
Bucovina, la 23 iunie, apoi fat de pozitia Germaniei, a cerut numai nordul provinciei.
n seara zilei de miercuri, 26 iunie 1940, cu cteva ore ftainte de primirea ultimatumului
sovietic, regele Carol al II-iea ItM& p% la Marele Stat Major a fost panic, ntruct se
astepta ct i^s;g^H(iia un atac din partea Sovietelor". Panica fusese creat de*eSl|St||
i8rea fcut de Fabricius la ora 12,50 primului ministru rom&t^1^(rf>rgbe Ttrescu,
potrivit creia Molotov i declarase lui Schulb|^ ct trupele sovietice vor trece a doua zi
granita Romniei, dar e^Jtjsasth nu va rspunde afirmativ la cererile sovietice. De
aceeftrt-4ff4Hni precizat demnitarul german - este n interesul Roma fr rezerv
conditiile rusesti" . Se confirm astfel venite prin filiera Serviciului Secret. La 25 iunie
1940,
368 Vezi Revista de istorie militar", nr. 4(lO)/l991, p. 15: fcea o remarcabil analiz a
intentiilor sovietice, apreciind c anexarea Basarabiei si nordul Bucovinei nainte ca
Germania s-si fortele de pe frontul de vest. Autorii (autorul) documentului apr ntelegere
germano-sovietic privind anexarea Basarabiei de ctre.. ea va rmne probabil n
vigoare chiar dac Berlinul nu mai dotw (Colonel dr. Petre Otu, Aspecte ale activittii
Serviciului de Infoi
n primul an al celui de-al doilea rzboi mondial, p. 118).
369 Nicolae Ciachir, op. cit., p. 252.
194
sese o ntrevedere cu von Killinger. ntrebat de seful Serviciului Secret romn Ce
atitudine va lua Germania dac Romnia va fi atacat?", diplomatul german ar fi rspuns:
Germania nu va putea face altceva dect s exprime unele deziderate [fat de n.n.]
URSS, o actiune militar n est fiind pentru moment imposibil, armata german trebuind
s termine rzboiul contra Angliei"370.
Dup sosirea primei note ultimative sovietice, s-a decis mobilizarea si realizarea
dispozitivului, n vederea primirii btliei pe Nistru". Desi marile unitti romne au
nceput deplasrile, la scurt timp, pe baza hotrrii adoptate n Consiliul de Coroan, s-a
dispus evacuarea371. Ceea ce a urmat se stie. Romnia si-a retras armata si administratia
din Basarabia si nordul Bucovinei, iar Uniunea Sovietic a anexat un teritoriu romnesc
de aproximativ 50 000 kmp, cu o populatie de circa 3,4 milioane locuitori, din care
majoritatea erau romni372.
Documentele Serviciului Secret de informatii al armatei romne, prin care s-a realizat
informarea operativ curent, desi contin infor370 Este vorba despre Raportul din 28 iunie 1940 ntocmit de Killinger pentru informarea
demnitarilor de la Berlin, intitulat Criza rus fi ntrevederile de la Bucuresti" identificat
n Arh. N.I.C., fond P.C.M.-S.S.I.', Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1927, f. 279-

288. Acest document a fost publicat n Documents on German Foreign Policy, 19181945, voi. X, doc. 67. Pasajul privind rspunsul dat de Killinger lui Moruzov a fost tradus
si folosit de A. Simion astfel: Eu nu i-am putut rspunde dect c noi nu putem avea nici
o pretentie de la rusi, care n acest rzboi ne-au protejat n spate; noi nu putem dect s ne
exprimm anumite dorinte fat de ei. Un ajutor direct mpotriva Rusiei ar fi o prostie.
Noi... nu dorim deloc s ne descoperim spatele si s renuntm la protectie de dragul
'Romniei" (A. Simion, Dictatul de la Viena, editia a Il-a, Bucuresti, 1996, p. 147).
Oricum, mesajul lui Killinger era foarte clar: Germania nu era dispus s ajute Romnia
n cazul unei agresiuni sovietice.
371 Colonel dr. Petre Otu, op. cit., p. 120.
372 Teritoriul anexat de URSS reprezenta 50 762 km2 (dup Anton Golo-pentia,
Populatia teritoriilor romnesti desprinse n 1940, n Geopolitica si geoistoria", 1/1941,
p. 35-49) si 50 135 km2 (dup dr. Sabin Manuil, Studiu etnografic asupra populatiei
Romniei, Bucuresti, 1940). Numrul populatiei se ridica la 3 409 669 locuitori, din care
l 787 364 (52%) erau romni, 899 667 (26%) rusi si ucraineni, 275 419 (8,1%) evrei, 163
828 (4,8%) bulgari, 111 342 (3,3%) germani si 172 048 alte nationalitti. Ca teritoriu,
acesta nsemna toate cele 9 judete ale Basarabiei, judetele Cernuti si Storojinet, la care
se adaug o parte din judetul Rduti plus tinutul Herta. Apud Acad. Vladimir Trebici,
Pierderile teritoriale ale Romniei n vara anului 1940: bilant demografic, n Studii si
cercetri socio-umane", nr. l, Editura I.N.I., Bucuresti, 1996, p. 22.
195
matii valoroase despre actiunile revizioniste sovietice, nu au fcut evaluri potrivit crora
n situatia n care Romnia ar fi ncercai o rezistent armat la est, ar fi fost atacat
concomitent la vest de Ungaria si la sud de Bulgaria, asa cum a prezentat situatia la
Consiliul de Coroan, din 27 iunie 1940, generalul Florea tenescu, seful Marelui Stat
Major, si care se pare c a avut o influent decisiv asupra solutiei adoptat de guvernul
romn. Germania, la remorca creia se aflau si cele dou state revizioniste mai mici,
Ungaria si Bulgaria - care singure sau amndou concomitent, nu se puteau ncumeta la
un atac contra Romniei -, era prea mult interesat de petrolul romnesc pentru a permite
transformarea Romniei n teatru de rzboi373. Dup cum s-a afirmat n istoriografia
romn, n urma unei minutioase analize a situatiei Romniei din perspectiv geopolitic,
solutia aleas atunci a fost pstorea fiintei de stat si implicit putinta redobndirii
teritoriilor pierdute .
n baza acestor atestri documentare, n care un rol important revine documentelor
ntocmite de Serviciul Secret de informatii al armatei romne, confirmate pe deplin si de
alte surse diplomatice si memorialistice interne si externe, se poate reconstitui n prtile
esentiale strategia guvernului de la Kremlin n realizarea politicii revizioniste, adic
intrarea n stpnire, sau luarea sub control, a unor teritorii ce fuseser nglobate cndva
Imperiului tarist: 1) revitalizrea ideologiei panslaviste care s atrag colaborarea si
sprijinul rusilor din exteriorul URSS; 2) remprtirea sferelor de influent cu Germania,
ceea'. ce s-a realizat prin pactul Molotov-Ribbentrop si Tratatul de prietenie si stabilire a
frontierei sovieto-germane; 3) pregtirea opiniei publice prin actiuni de propagand si
influent; 4) activizarea comunittilor minoritare din teritoriile revendicate, ndeosebi a
ucrainenilor, rusilor si evreilor, prin organizarea lor politic n comitete si asociatii de
initiativ precum si atragerea lor la ideologia comunist n vederea crerii unor baze de
sprijin (obiective realizate prin actiuni de spionaj si diversiune); 5) deplasarea treptat si

neacoperit a unei puternice forte armate n apropierea granitelor teritoriilor ce erau

revendicate, att pentru ocuparea unui dispozitiv strategic ofensiv ct si pentru
descurajarea adversarului; 6) perfectarea unor planuri de actiune mili373
Vezi pe larg la Gh. Buzatu, op. cit., p. 482-503.
374 Petre Otu, Situatia geopolitic a Romniei n anii 1939-1940. Consideratii de ordin
militar, p. 481.
196
tar pentru orice ipotez (rezistent sau acceptarea cedrii teritoriale); 7) declansarea
operatiilor militare ntr-un context international favorabil si coordonat cu actiunile
Reichului n Europa occidental, n fata unui asemenea scenariu, realizat punct cu punct,
se poate spune c dup formularea celor dou note ultimative adresate Romniei, armatei
sovietice nu i-a mai rmas altceva de fcut dect s ndeplineasc o simpl formalitate.
Reusita unui asemenea scenariu pe seama Romniei a fost posibil datorit a dou cauze
fundamentale: situatia geopolitic total nefavorabil intereselor romnesti si criza intern
de sistem. Astfel, pe plan extern, prin promovarea unei politici de neutralitate si echilibru,
dar nclinat spre Anglia si Franta", Romnia s-a aflat izolat ntre cei doi colosi
revizionisti, Germania si URS S, niciodat mpcati cu clauzele sistemului Versailles.
Orice, ncercare de rezistent armat din partea Romniei putea avea consecinte dintre
cele mai tragice. Nu erau ntrunite conditiile si elementele pentru o rezistent de tip
finlandez, iar o schimbare a politicii si strategiei militare romnesti n domeniul aprrii
independentei, suveranittii si integrittii teritoriale nsemna n fond a alege ntre dou
rele: 1) alianta cu Germania, care, nainte de a se cunoaste deznodmntul operatiilor
militare n Europa occidental si nordic, punea Romnia n postura deloc dorit de a fi
adversara Angliei si Frantei, cele dou mari puteri care ne sprijiniser n formarea si
recunoasterea unittii national-statale si ne oferiser garantii de securitate; 2) alianta cu
URSS prin care se risca pierderea de jure si definitiv a teritoriilor revendicate de
sovietici si nerecunoscute de diplomatia Kremlinului n perioada interbelic, precum si
deschiderea drumului spre bolsevizarea Romniei. Pe plan intern marile carente n
nzestrarea si pregtirea militar, desele remanieri si schimbri de guvern n perioada
regimului dictaturii regale, recurgerea la msurile de represiune n afara cadrului legal,
precum si mentinerea legilor antisemite demonstreaz laolalt slbiciunile regimului
politic din Romnia, incapabil de msuri prin care s mobilizeze ntregul potential
national la o politic coerent de aprare. Chiar Frontul Renasterii Nationale, organizatie
politic menit a mobiliza toate energiile nationale n jurul tronului, a reprezentat pentru
suveran o mare deziluzie, fapt pentru care din 22 iunie 1940 a fost nlocuit cu Partidul
Natiunii, care se dorea organizat, cum dovedesc documentele Serviciului Secret, dup
modelul nazist (doc. 33). A fost ns si trziu si inutil. Desi au cunoscut din timp intentiile
197
revizioniste sovietice si mij loacele folosite pentru realizarea lor, precum si atitudinea
rezervat a Germaniei de a ne veni n ajutor, n cazul unei agresiuni sovietice, autorittile
romnesti au dovedit imobilism, asteptnd parc implacabil deznodmntul operatiilor
din Europa occidental. Regele Carol al II-lea, n jurul cruia gravita fundamentarea
oricrei decizii politico-diplomatice si militare, a sperat prea multntr-o victorie anglofrancez, cum singur a mrturisit. Cderea Parisului la 14 iunie 1940, apoi capitularea
Frantei peste opt zile, a nsemnat un strigt de durere" si pentru Romnia3 5. Cel mai

bine a explicat acest lucru Alexandru Cretzianu, secretar de stat la Ministerul de Externe:
n Romnia, ca si n multe alte prti din Europa, invincibilitatea armatei franceze a fost
mult vreme o dogm, o axiom, un element fundamental n orice discutie politic. Chiar
si putinii germanofili din mijlocul nostru n-au presupus niciodat posibilitatea c fortele
fui Gamelin vor fi zdrobite si puse pe fug de ctre Wehrmacht n numai cteva zile de
lupt. Nu voi ncerca s descriu aici msura influentei nspimnttoare pe care a avut-o
prbusirea Frantei asupra noastr"376. Deci, Romnia, care din februarie 1938 recursese
la un regim politic totalitar dictatura regelui Carol al II-lea - mai spera nc, n
primvara anului 1940, ntr-un sprijin al Angliei si Frantei, dou tri traditional
democratice. Cu ndrepttire se poate reprosa oamenilor politici romni aflati atunci la
conducerea trii c nu au mizat pe cartea petrolului" si nu au tinut seama n mod serios
de starea de spirit generalizat n rndul maselor, de a se rezista n fata oricror pretentii
teritoriale. Mai mult, ei nu si-au dat seama c o cedare teritorial fr rezistent armat
poate aduce dup sine, n mod firesc, alte compromisuri de acelasi fel. Ocuparea tinutului
Herta de ctre sovietici, teritoriu nespecificat n notele ultimative din 26-27 iunie 940,
apoi cedarea nord-vestului Transilvaniei prin arbitrajul de la Viena (din 30 august 1940),
a Cadrilaterului (judetele Durostor si Caliacra din sudul Dobrogei) n urma tratativelor de
la Craiova din 16 august-7 septembrie 1940, precum si ocuparea unor insule de pe Bratul
Chilia al Dunrii de ctre Armata Rosie nu constituie altceva dect consecintele primului
compromis fcut n iunie 1940, de a ceda teritorii fr lupt.
375
Carol al II-lea, op. cit., p. 191.
Apud Al. Cretzianu, The Lost Opportunity, London, 1957, p. 24-25.
Dup prbusirea regimului autoritar al regelui Carol al Il-lea, la 6 septembrie 1940,
Romnia s-a orientat spre Germania, putere politic si militar care controla autoritar la
acea dat situatia din Europa occidental, garantase frontierele statului romn (prin
arbitrajul de la Viena din 30 august 1940), iar n eventualitatea ruperii pactului cu URSS
se deschidea perspectiva participrii armatei romne alturi de puterile Axei la eliberarea
Basarabiei si a Bucovinei de Nord. n contextul unei politici ct mai coerente si obtinerii
victoriei ntr-o astfel de campanie devenea posibil renegocierea teritoriului cedat
Ungariei la 30 august 1940. Era singura solutie strategic si politico-militar bazat si pe
un fierbinte patriotism ce putea permite Romniei refacerea tuturor granitelor trii. Ea a
fost ncercat, dar nu si realizat de generalul Ion Antonescu, Conductorul statului
romn n perioada 6 septembrie 1940-23 august 1944.
n acest context, credem c nu este lipsit de interes precizarea c nici Carol al 11-lea si
nici generalul Ion Antonescu n-au ratificat arbitrajul de la Viena, iar textul nu a fost
publicat n Monitorul Oficial".
ANEX
DE DOCUMENTE
Lista documentelor
1. 1930 martie 9, Bucuresti. Memoriu ntocmit de Mihail Moruzov privind situatia din
Basarabia rezuhat n urma cercetrilor efectuate de Serviciul Secret
2. 1934, Bucuresti. Raport ntocmit de Mihail Moruzov privind istoricul si importanta
Serviciului Secret de informatii al armatei 3.1937februarie 26, Berlin-Bucuresti. Dare de
seam ntocmit de maiorul Constantin Gh.
lonescu Micandru privind cltoria la Berlin si rezultatele obtinute n urma schimbului

de informatii cu Abwehrul 4.1939 ianuarie 5, Bucuresti. Studiu ntocmit de Serviciul

secret de Informatii al Marelui
Stat Major, intitulat Expansiunea german n sud^estul Europei ctre gurile Dunrii"
5. 1939 martie, 21 Bucuresti. Not a Serviciului Secret privind misiunea locotenentcolonelului Gheorghe Petrescu ntreprins n Germania, Anglia si Franta
6. 1939 martie 21, Bucuresti. Raportul locotenent-colonelului Gheorghe Petrescu n
legtur cu rezultatele misiunii informative ntreprins n Polonia, Cehoslovacia,
Germania si Franta
7. 1939 iunie 24, Berlin. Raport informativ ntocmit de maiorul Constantin Gh. lonescu
Micandru despre rezultatele misiunii sale la Berlin
8. 1939 august 22, Bucuresti. Not a Serviciului Secret prin care se informeaz despre
pactul de neagresiune gennano-sovietic si consecintele ce pot decurge pe plan intern si
international
9. 1939 octombrie, Bucuresti, Berlin. Expozeu ntocmit de Mihail Moruzov pentru
informarea amiralului Canaris, privind raporturile romno-germane n perspectiva
intensificrii pericolului sovietic
10.1939 decembrie 11, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov despre primul
contact direct cu amiralul Canaris
11. J939 decembrie 12, Bucuresti. Raport ntocmit de Mihail Moruzov privind
problemele discutate si msurile examinate cu ocazia vizitei la Bucuresti a amiralului
Canaris
12.1940 ianuarie 16, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov privind discutiile
avute cu colonelul german Gerstenberg
13. 1940 ianuarie 19, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov n legtur cu cele
discutate mpreun cu colonelul Gerstenberg, n cadnil celei de a treia ntlniri
14.1940 martie 9, Berlin-Bucuresti. Raport ntocmit de Mihail Moruzov privind
rezultatele vizitei ntreprinse n Germania, n perioada 29 februarie - 5 martie 1940
15.1940 martie 11, Berlin-Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov privind
comunicrile fcute de dr. Best, seful Gestapoului din zona Berlin
16.1940 aprilie, Bucuresti. Raport ntocmit de Mihail Moruzov privind concluziile
rezultate din vizitele ntreprinse n Germania, Franta si Anglia
17.1940 mai 2, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov privind vizita la Bucuresti a
generalului Kurt von Tippelskirch
18. / 940 mai 3, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov privind discutiile cu
maiorul dr. Wagner, cu ocazia ntoarcerii acestuia de la Berlin
19. 1940 mai 5, Bucuresti. Not ntocmit de maiorul Constantin Gh. lonescu Micandru
prin care-! informeaz pe Mihail Moruzov despre mesajul venit de la amiralul Canaris
203
20. 1040 mai 12, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov privind rezultatele
ntrevederii cu colonelul Alfred Gerstemberg
21. 1940 mai 14, bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov privind rezultatele
ntrevederii cu colonelul Wahle
22.1940 mai 16, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov privind rezultatele
ntlnirii cu colonelul Alfred Gerstenberg
23. 1940 mai 16, Bucuresti. Anex a notei ntocmit de Mihail Moruzov cu msurile de
aprare a zonei Ploiesti

24. 1940 mai 24, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov privind convorbirea cu
colonelul Alfred Gertenberg
25.1940 mai 25, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov despre ntrevederea cu
von Killinger
26. 1940 mai 29, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov referitoare la vizita
efectuat la Bucuresti de amiralul Canaris
27. 1940 iunie l, Bucuresti. Not, nsotit de trei anexe, ntocmit de Mihail Moruzov,
referitoare la continutul schimbului de informatii cu amiralul Canaris, despre unittile
militare sovietice din vecintatea frontierelor cu Romnia
28. 1940 iunie 8, Bucuresti-Berlin. Not ntocmit de Mihail Moruzov, cu dou anexe,
privind continutul scrisorilor primite din partea doamnei si domnului amiral Canaris
29. / 940 iunie 11, Bucuresti-Berlin. Not ntocmit de Mihail Moruzov, nsotit de o
anex, referitoare la scrisoarea primit din partea generalului Keitel
30.1940 iunie 15, Bucuresti. Raport ntocmit de Mihail Moruzov prin care propune
decorarea amiralului Canaris si a maiorului dr. Wagner pentru serviciile aduse Romniei
31. 1940 iunie. 28, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov despre continutul
discutiilor avute cu colonelul Gerstenberg
32.1040 iunie 28, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov despre continutul
convorbirilor avute cu ministrul german la Bucuresti, von Killinger
33. 1940 iunie 28, Bucuresti. Raport ntocmit de von Killinger despre continutul
ntrevederilor avute cu Mihail Moruzov si Regele Carol al Il-lea
34.1940 iunie 29, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov despre pretentiile lui
Horia Sima si necesitatea clarificrii raporturilor romno-germane
35. 1940 iulie 12, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov cu privire la expunerea
fcut de maiorul dr. Wagner
36.1940 iulie 24, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov despre continutul
convorbirii cu maiorul dr. Wagner
37.1940 iulie 29, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov despre comunicarea
fcut de dr. Wagner
38.1940 august 31, Bucuresti. Raport ntocmit de Mihail Moruzov n care explic situatia
lui Niky stefnescu si propune reabilitarea sa
39. 1940 august 31, Bucuresti. Referat ntocmit de Mihail Moruzov despre clarificarea
situatiei militare a 12 membri de frunte ai Miscrii Legionare
40. 1940 septembrie 6, Venetia-Bucuresti. Raport ntocmit de locotenent-colonelul
Constantin Gh. lonescu Micandru despre rezultatele ntrevederii de la Venetia ntre
Moruzov si Canaris
41.1940 septembrie 7, Bucuresti. Raport ntocmit de colonelul N. Vldescu despre
anuntarea vizitei amiralului Canaris
42.1940 septembrie 11, Bucuresti. Not privind continutul discutiilor ntre amiralul
Canaris si generalul Ion Antonescu
43. 1940 decembrie 4, Bucuresti. Declaratia lui Constantin Gh. lonescu Micandru n
legtur cu activitatea sa n Serviciul Secret si relatiile cu Moruzov
204
l
9 manie 1930
Mfarele] Sftat] M[ajor] S[erviciul] S[ecret]

Am onoare a depune alturat memoriul asupra situatiei din Basarabia, ca rezultat al

cercetrilor fScute n aceast parte a trii.
seful Serviciului Secret M. Moruzov
Asupra situatiei din Basarabia au aprut n ultimul timp diverse comentarii, unele cu
caracter destul de alarmant, ca s provoace ngrijorare n toate cercurile din tar si
anumite impresii n strintate.
Pentru lmurirea acestei chestiuni am ntreprins personal cercetri pe ntreg teritoriul
acestei prti de tar, ajutat de o echip format din cei mai buni agenti ai acestui serviciu
si ca cercetarea s fie ct mai complet am apelat la toate sursele informative, viznd n
Special elernentele si gruprile locale n posibilitatea de a ne furniza datele netsesare
acestei cercetri.
Astfel, am luat conttet cu membrii mai importanti ai partidelor din opozitie, cu elemente a
diferitelor categorii sociale, ca proprietari, industriasi, negustori, ct si cu corespsondeBtu
de ziare. O atentie deosebit am dat si functionarilor publici, preotilor, otjittftii didactic,
magistratilor ct si organelor informative civile si militare, ndeosebi ale Sigurantei
statului.
Cele obtinute din.,tse^e aceste surse au fost verificate de ctre echipa special si fiecare
caz n parte, mod suplimentar, controlat personal si de mine.
n cercetarea ntreprins nu m-am mrginit numai s nregistrez cele constatate, ci am
cutat'sa aprofundez chestiunile, studiind faptele ct si cauzele n toat complexitatea lor.
Bazat pe acest material informativ verificat, situatia din Basarabia se prezint astfel:
De la realipirea actstei provincii, au urmat trei faze bine distincte:
I-a) a entuziasmului national, care a tinut pn la nfptuirea actului unirii;
a 2-a) a organizrii sdministrative, nfptuite la adpostul strii de asediu;
si a 3-a), actuala, a trecerii la situatia normal prin ridicarea strii de asediu.
Asupra fazei l-a,,nu este nimic de comentat, dect ca act istoric.
Faza a 2-a trebuie s fie examinat cu toat obiectivitatea, pentru ca s ne putem da
seama de ^percursiunile si asupra populatiei locale, deoarece n Basarabia, aceast
perioad de reorganizare si consolidare administrativ, asa
205
cum s-a fcut, ne-a adus cel mai marc ru, cci n acest timp, prin cele petrecute acolo, sa spat o prpastie ntre noi si basarabeni.
Explic:
Guvernele care s-au succedat, preocupate de chestiuni fundamentale n reorganizarea
noastr ca stat, au neglijat starea de fapt ce se crea, fr stirea lor, n aceast provincie,
creia I se cereau numai majoritti n alegeri, n urma crora localnicii comunicau doar
stiri linistitoare asupra strilor din aceast provincie, pe cnd n realitate se petreceau
urmtoarele:
La realipirea acestei provincii, n Basarabia au fost trimisi - la ntmplare -ca functionari,
oricine.
Fcnd o statistic a acestor elemente, am fi foarte multumiti dac 10% din ei si-ar fi
ndeplinit n mod constiincios datoria. Restul ns, n unire cu elemente locale, de aceeiasi
categorie, au format pur si simplu asociatii, si abuznd prin functiile ce detineau, au
comis abuzuri, au discreditat si pe cei din restul regatului, lsnd si urme adnci de
nemultumire n populatie.
Nu e locul s nsir tot ce s-a comis, readu doar cteva cazuri tipice, unul constatat acum la

Ismail:
Un perceptor a fost prins opernd cu dou feluri de registre. Unul cu chitantiere de
control, oficiale, altele false. Dup un timp, pe baz de garantii, a fost pus n libertate.
Actulmente, el colinda satele si amenint pe locuitorii care au reclamat s revin asupra
unor declaratii, cci, zice el, n curnd se va aplica din nou starea de asediu, el va reveni
la postul su si i va aranja asa cum stie el.
Un alt caz:
Actualul atasat militar la Constantinopol, maiorul Chiriacescu, mi-a istorisit urmtoarele
n 1928, n prezenta domnului colonel Glatz377:
Am fost cstorit cu o basarabeanc, fiica unui fost nalt demnitar la Curtea Imperial
Rus, care trieste acum la proprietatea sa din judetul Soroca. Cu ocazia unei vizite fcute
acestuia, mi s-a plns c jandarmii I-au ridicat, din curtea propriettii, cantitti mari de
finete, fr nici o discutie si plat, napoindu-m la Bucuresti, am adus cazul la cunostinta
ministerului, care a ordonat o anchet. Cu o zi nainte de a se trece la cercetri, s-au
prezentat jandarmii noaptea la d-sa, spunndu-i: dac nu va retrage declaratia, i se va da
foc casei si nici d-sa nu va scpa cu viat. A doua zi, naintea autorittii a renuntat nu
numai la reclamatie, dar ceva mai mult, a fcut apel la mine ca s nu mai fac demersuri,
cci l expun la consecinte distrugtoare".
Ce a determinat pe jandarmii, grade inferioare, s fac abuzuri nu stiu, dar stiu c
comandantul companiei de pe atunci al judetului Soroca, dispune azi de cteva milioane si
bazat pe faptul c am fost colegi de liceu, mi-a oferit 500 000 lei, ca s intervin pentru
avansarea sa, n mod exceptional, la gradul de maior.
Un alt caz:
O cunostiint de-a mea, dup o sedere de 2 ani ca preceptor n Basarabia, s-a napoiat cu
o avere care m-a minunat.
377 Este vorba despre colonelul Alexandru Glatz (1882-1952), seful Sectiei a II-a
Informatii din Marele Stat Major.
206
Cazului de la Ttar Bunar378 s-a dat numai o important unilateral, trecn-du-se peste
cauze care si ele prezentau o deosebit important. Expun aici informatii care evidentiaz
si o latur a abuzurilor comise n aceast mprejurare, tolerat si acoperit deci, la mijloc
fiind si altele mai mari, care nu permiteau evidentierea lor.
n chestia abuzurilor svrsite n Basarabia, Marele Stat Major n diferite rnduri, a fost
nevoit s intervin ca s pun capt unor anumite fapte abuzive.
De exemplu:
Locuitorii riverani nu-si puteau adap caii n Nistru pentru c ntrziaser s are zeci de
hectare pentru comandantii companiilor de grniceri; nu puteau muia cnepa, pn cnd
nu isprveau de treierat pentru aceiasi comandanti; nimeni nu avea posibilitatea s
viziteze cetatea de la Soroca, cci acolo tot comandantii grnicerilor tineau cresctorii de
ramatori; pescarii de la Vlcov si din ntreaga regiune nu mai puteau pescui deoarece nu
mai erau n stare s satisfac nenumratele cereri ale comandantului plutonului de
grniceri local, care nu se multumea cteodat nici prin a primi munimum 50-60 000 lei
lunar ce se stabilise. Dup ce ofiterul a fost mutat si trimis naintea judectii, s-a constatat
c i s-a dat l 560 000 lei ntr-un singur an, bani storsi prun diverse sisteme, de la pescari.
Mi-a fost penibil s asist cnd presedintele Cooperativei Morun" din Vlcov
(cooperativ care dispunea de un capital de 22 000 000 lei), s-a dezbrcat si mi-a artat

urmele adnci lsate de btile siferite atunci cnd a ncercat s reclame cazul expus celor
n drept. Ca ncheiere asupra acestui capitol, mai e de relevat si urmtoarea chestiune
important:
Serviciul de Sigurant al Statului din Basarabia a crui menire era, mai ales aici, s
vegheze asupra ntregii situatii din aceast provincie, a abandonat nalta sa menire si
invidios de afacerile rentabile ale altora a ncercat s bat recordul n aceast materie.
Insinurile, ticluirile, provocrile au luat proportii fantastice, a cror faim a trecut si
peste hotare, cu deosebire n cazul tipic cu proclamarea Marelui Duce Chirii, ca mprat
al Rusiei.
Faptul s-a petrecut astfel:
La Chisinu s-a njghebat o grup de provocatori, n frunte cu refugiatul rus Acatatov.
Siguranta local a emis un act, urmtor cruia, acestia ar fi venit din Rusia n secret si ar
apartine unei mari organizatii nationaliste locale, cu scop de a proclama pe Marele
Ducele ca mprat al Rusiei.
narmati cu actele Sigurantei, aceast grupare, pe lng care s-a atasat si un preot originar
din Basarabia, purttorul unei icoane zis fctoare de minuni si
378 Evenimentele petrecute n perioada 12-18 septembrie 1924, cunoscute fie sub numele
de revolutia din sudul Basarabiei" sau atacul terorist al bandelor bolsevice", prin care sa ncercat nlturarea autorittilor romnesti si instaurarea unui nucleu de conducere
comunist (Vezi pe larg la dr. Anton Moraru, ttar Bunar, rscoal sau export de revolutie?,
n Revista de istorie militar", nr. 6/1990, p. 40-45; Totalitarismul de dreapta n
Romnia, origini, manifestri, evolutie, 1919-1927, Bucuresti, 1996, doc. 89, p.432-437.
207
adus special din Rusia, n realitate ns sustras din casa unei vdive din Chisinu, au
plecat la Nisa, unde s-a citit Marelui Duce proclamarea ticluit, de mprat al Rusiei,
ncredintndu-i-se si icoana n chestiune, obtinndu-se cu aceast ocazie o nsemnat
sum de bani.
n posesia acestui document, Marele Duce s-a adresat Curtii Regale a Marii Britanii,
cernd sprijin pentru o eventual nfptuire. Curtea britanic a cerut informatii la
Intelligence Service, care, procednd la verificare, a constatat cele de mai sus.
Oricine a avut nevoie s procure acte, aranjri de refugiati, de traficat refugiatii sau s
ndeplineasc vreo misiune n interesul altor state, s-a adresat Sigurantei din Basarabia,
de care a fost servit cu prisosint.
Ca s evidentiez modul cum a functionat centrala acestui serviciu din Chisinu, adic
Inspectoratului General de Sigurant de sub conducerea dlui Husrescu, redau si
urmtoarele date, de extrem important:
Cu ocazia prinderii spionului Tibacu, de ctre grniceri, acesta a declarat:
Inspectoratul de Sigurant din Basarabia, de fapt, a fost condus de G.P.U. din Odessa, iar
activitatea acestui serviciu se expunea n scris si de regul n trei exemplare: unul se
trimitea la Bucuresti, altul pentru arhiv si al treilea se trimitea la G.P.U. din Odessa".
Din cercetrile ntreprinse s-a constatat c:
Spionul Caraman ndeplinea functia de subsef al biroului de informatii pentru Rusia la
acest Inspectorat;
Cernah, un nsemnat functionar al G .P.U. din Odessa, figura ca agent la Chisinu;
Crainic, subseful Serviciului de spionaj al frontului de Est, depinznd de G.P.U. din
Odessa, a venit la Chisinu conducnd personal serviciul su din chiar biroul

Inspectoratului de Sigurant din localitate si asta n calitate de functionar al statului

nostru.
S-a constatat c tot G.P.U. din Odessa scotea la Chisinu un ziar Ultro", figurnd aici
sub tutela altora, dar care de fapt era oficiosul lor condus de Stainhaus, tot de la G.P.U.
Acesta, dup verificrile fcute, a figurat si el ca functionar al Sigurantei din Chisinu.
S-a mai constatat c secretarul comisiei mixte, comisarul Angica de la acelasi inspectorat,
era tot agentul lui G.P.U., nu mai notez alte elemente ca dactilografi etc., recrutati la
Chisinu, apoi rspnditi si n alte regiuni, asa cum a fost trimis Tibacu la Bucuresti,
socotit ca de prisos la Chisinu.
Rezult deci, c aproape n total, personalul de Sigurant din Basarabia, desi salarizat de
statul nostru, nu era n realitate dect o sectie a G.P.U. organizat solid pe teritoriul
nostru.
Din dosarele Marelui Stat Major ar reiesi acum explicatia faptelor c oamenii urmriti de
serviciile de informatii militare, la care s-au gsit arme explozibile, conductori de case
de spioni, curieri, etc., gseau ocrotirea la acel Inspectorat. Mentionez ntre altele cazul
de la Jarova, unde cei urmriti s-au napoiat cu acte de la Sigurant, astfel c de ei s nu
se mai poat atinge nimeni.
208
Ani de zile trupele noastre din Basarabia nu s-au putut bucura de concedii, ba chiar am
fost nevoiti s recurgem si la concentrri si chiar la mobilizri deghizate, bazati pe
anumite stiri alarmante, date de acest inspectorat de sigurant, sigur emanate de la G.P.U.
si transmise prin acest organ informativ al statului, cu scop:
S ne tin sub o continu ncordare, provocnd nemultumire printre trupe si corpul
ofiteresc, care nu s-a putut bucura de concedii, ani de zile;
S se influenteze masele pentru formarea unui anumit spirit n snul populatiei, prin
aplicarea msurilor exceptionale; n fine
S se formeze o anumit opinie n cercurile externe - cu consecinte dezastruoase, mai ales
din punct de vedere al creditului nostru extern si al ntregii noastre vieti economice, n
general.
Actuala faz, prin care trece Basarabia, dup ridicarea strii de asediu, o putem denumi faza lichidrii trecutului - prin trecerea la starea normal, sub toate raporturile.
Odat cu aceast faz, era firesc s se ridice dou chestiuni:
Reactia maselor din cauza faptelor petrecute;
Ca toate organizatiile conspirative s ias la iveal si s treac la actiuni ftise.
n legtur cu prima chestiune, au urmat unele incidente, care au fost, cred date uitrii, c
desi pmntul Basarabiei a fcut parte din teritoriul pe care s-a desfsurat o actiune
revolutionar, totusi, exceptnd elementul minoritar, moldoveanul basarabean a pstrat si
pstreaz aceleasi mari calitti mostenite de la strmosi, ntre altele, plcerea de a se rfui
la timp cu cei ce I-au fcut vreun ru, ca apoi, repede, s uite modul cum s-au desfsurat
aceste manifestatii, ele aproape n-au prezentat o important deosebit.
Am fost miscat vznd cum tinerii moldoveni din Basarabia, n cntece si urale, nsotiti
de printii lor, se prezentau cu zile ntregi rnai nainte la cercurile de recrutare, pentru ca
s-si fac datoria de ostasi ai trii; n toate grile mici sau mari, o lume imens era
adunat, att ziua ct si noaptea, ca s-si petreac copiii, rudele ori pe prietenii lor, care
plecau s-si dea, fr sovial, tributul pentru aprarea trii.
n ceea ce priveste partea a doua, chestiunea trebuie s fie examinat cu toat seriozitatea

si s i se dea toat importanta cuvenit, cci tot rul real ce-1 reprezint pericolul de
astzi rezid tocmai aici.
Este vorba de actiunea comunist.
Din cercetrile ntreprinse, pot afirma c, sub acest raport, n Basarabia nu exist
comunism, cci dac ar exista, aceasta ar nsemna c ideea principal comunist este
predominant si n jurul ei se d lupta pentru realizarea acestui principiu, ori, aceasta nu
exist.
Exist ns altceva si anume, comunistii, de diferite categorii, pe care i voi enumera si
care dac deocamdat nu reprezint o mare fort, dar prin forma n care actioneaz, ct si
prin sistemele la care recurg, pot provoca actiuni din cele mai duntoare n ceea ce
priveste ordinea si siguranta nssi a statului nostru.
n Basarabia exist trei categorii de comunisti:
209
1. Comunistii huligani, produs, ndeosebi al vietii din trecut a stpnirii rusesti si prtasi
activi n actiunile din perioada revolutionar;
2. Muncitorii propriu-zisi de la orase, care sunt mbibati de aceste idei; si
3. Cea mai important categorie a tineretului comunist, format, ndeosebi, din evrei de
ambele sexe care, prin modul de organizare, prin ndrumarea sistematic, cu care sunt
pregtiti, ct si prin modul cum se manifest, reprezint o fort capabil s se dezvolte si
s nfptuiasc anumite actiuni n conformitate cu programul revolutionar al
Internationalei a Hl-a, influentat de principiile lui Buharin.
Categoria I-a este format din trntori, din cei certati cu justitia sub diferite forme ca:
participanti la actiuni revolutionare, agitatori, spioni tlhari etc., iar numrul acestora se
ridic la circa 2 000, n ntreaga Basarabie.
Categoria a Il-a e alctuit din muncitori, n snul crora a predominat ntotdeauna
anumite idei de nuante socialiste si al cror numr se ridic n Basarabia la circa 3 000.
Categoria a IlI-a, a tineretului comunist, e reprezentat din punct de vedere numeric, prin
circa 10 000.
Att huliganii, muncitorii, ct si tineretul comunist sunt recrutati din elementul orsenesc.
Elementul de la sate ns nu este contagiat si cu greu se poate acapara, date fiind nssi
conditiile de viat caracteristice elementului stesc, care sunt n contradictie complet cu
ideologia bolsevic si au ca dovad lupta ce se d n Rusia ntre ideea comunist si
principiul conservativ de viat ai stenilor.
Urmeaz deci, s descriu activitatea comunistilor ia orase, n situatia de astzi.
Programul lor de activitate si transpunerea n practic a ideilor lor pe teritoriul Basarabiei,
evolutiv, este urmtorul:
La nceput, aceast activitate consta n njghebarea la orase de nuclee comuniste, sub
orice form si cu efecte diverse, n ultimul timp ns, s-a trecut la sistematizarea acestor
organizatii, n care se instruiesc, conform celor mai perfecte sisteme, contingente ntregi
de lupttori, pentru promovarea programului integral comunist.
Cea mai mare important ce o d tehnica de organizare a partidului comunist const n
acapararea tineretului, care, prin flexibilitatea si usurinta judectii, constituie elementul
cel mai necesar pentru a lupta cu entuziasm ntru desfsurarea ideilor bolsevice.
Elementul predominant, care formeaz tineretul comunist, l dau evreii, cu 85%.
Explicatia acestui fapt este c tot acest element n Rusia actual reprezint factorul de
cpetenie, n ce priveste rolul de conducere al noului stat sovietic si cum multi din evreii

basarabeni au rude si prieteni n Rusia, cu care se gsesc n corespondent, acestia le

trimit stiri din cele mai optimiste de acolo, nsotite de fotografii reprezentndu-I n marile
lor functii, ca militari superiori etc., avnd alturati si nelipsiti dolari, pusi ia ndemn de
serviciul de propagand sovietic. Aceasta a fcut s se trezeasc n snul elementului
tnr, n opozitie cu cei btrni, speranta c ntr-o zi vor deveni si ei viitori comandanti,
comisari.
210
diplomati etc., deci iluzii care prind si sunt usor de mentinut, n fata realittii deja
nfptuite n statul sovietic.
scolile secundare evreiesti din Basarabia, sub ndrumarea unora din profesori, constituie
adevrate pepiniere pentru recrutarea acestor elemente si nu la putini din ei aceast idee
ncepe s ia formele fanatismului. Tot din rndul acestor tineri, ai tineretului comunist, se
recruteaz si cei mai abili spioni, n slijba statului sovietic. Dau ca exemplu cele petrecute
acum doi ani, cnd s-a descoperit o organizatie vast de spionaj si din cercetrile fcute sa constatat urmtoarele:
Nisim Boi, student evreu, nsotit de un specialist trimis de Serviciul de spionaj militar din
Moscova, n prejma ncorporrii contingentului, au sosit la Chisinu si au ales din snul
tineretului comunist cele mai bune si devotate elemente. Acestia, n momentul repartizrii
la diferite unitti, au primit anumite nsrcinri n materie de spionaj si prin acestea au
reusit s procure acestui serviciu de spionaj, interesante informatii cu caracter militar.
Deci, pe lng pericolul c acest tineret comunist erecrutorul elementelor noi de
propagandisti, de atttori etc., el mai constituie, paralel cu aceasta si o adevrat armat
de spioni, fanatici, care au misiunea de a procura orice informatii pentru nevoile statului
sovietic.
Sistemul de propagand prin radio constituie nc un mijloc de peopagand si de attare.
Comunistii, pentru ca s-si valorifice existenta si ca o ncurajare a altor elemente
ndoielnice - au trecut la fapte - n ultimul timp prin demonstratii la Chisinu, Ismail,
Blti si Soroca. A rezultat deci, c nucleele lor principale se afl la orase si la aceste
miscri au participat numai dintre orseni, lipsind elementul stesc.
In programul lor de actiune, este prevzut ca aceste nuclee s se rspndeasc treptat n
trgurile din Basarabia, de unde apoi s-si ntind antenele si la tar; sub diferite forme,
care desi n fond sunt n contradictie cu ideologia comunismului, totusi s provoace, cu
orice pret si la momentul oportun, actiuni pentru anumite scopuri urmrite de URSS.
n primul rnd, prin toat actiunea tacticii emanate de la serviciul de propagand al
Internationalei a III-a, sunt vizate regiunile locuite de minoritari, de preferint cele cu
element rusesc, ucrainean, ct si cele cu elementul bulgresc, masat n sudul Basarabiei.
Manifestrile desfsurate n orasele mai principale, prin forma luat, au indignat n mod
firesc opinia public si mai ales acolo unde autorittile locale n-auprocedat cu severitate
impus n asemenea mprejurri. A impresionat adnc faptul c la Soroca, prefectul
judetului a struit ca cei doi elevi ai liceului israelit s nu fie dati n judecat, prinsi lipind
afise revolutionare prin oras.
Presa a nceput s descrie pericolul aprut.
n mod surprinztor, ns, n momentul cnd se dezbtea chestiunea, ziarele au nceput s
publice, din surse oculte si stiri alarmiste, iar concomitent cu ele, basarabia a fost
inundat de manifeste incendiare. Presa a interpretat aceste manifestatii ale comunistilor
n sensul c ele ar fi premergtoare unui atac

211
iminent al satului sovietic, care, n acest scop a si nceput s-si concentreze spre Nistru
trupe numeroase.
Deci, pe cnd nucleele comuniste din Basarabia porneau la demonstratii -bazate pe
propriile lor forte - desigur mpinse la acest atac si de ctre Soviete, au avut ocazia s
profite si de campania electoral, si mai ales prin aparitia stirilor alarmiste. Aceste nuclee
au gsit, astfel, momentul cel mai prielnic ca s ntreprind imediat cea mai viguroas
actiune pentru a putea acapara ct mai multi partizani.
Redau un fapt:
Un muncitor din Ismail, originar din Tulcea, ntlnindu-m aici si cum n fond este un om
corect sufleteste, mi-a mrturisit c, ntr-o zi, a fost ntlnit de un comunist localnic, care
avnd cu sine o serie de ziare ce contineau articole despre un inevitabil atac sovietic, i-a
spus: Iat ce scriu ziarele burgheze. Peste cteva zile, deci, Basarabia va fi eliberat de
Armatele Rosii. Tu ce faci? Esti cu noi sau contra noastr si n acest caz, s te scriu pe
lista neagr".
n urma stirilor alarmiste publicate prin ziare, a urmat o adevrat panic printre
elementele productive, proprietari, comercianti si industriasi si dat fiind c n aceste
locuri s-a mai desfsurat nu de mult un atac revolutionar, cu toate grozviile inerente lui,
aceast panic a produs, cum era firesc, adevrate dezastre bnesti care au zdruncinat
adnc ntreaga viat economic a acestei provincii; efectele ei, ncep s se resimt acum
si n restul trii.
In Basarabia, multi proprietari, negustori, industriasi, au nceput s lichideze grbit
afacerile lor, iar de la bnci s-si ridice depunerile.
La Bucuresti chiar, au nceput s se resimt grav urmrile acestui fapt. Mai nainte de el
chiar, ndeosebi la noi, se resimtea lipsa unui credit larg si pe termen lung. Acum, aceast
panic a provocat o nou lovitur, o nou stagnare n dezvoltarea economic, cu tot
cortegiul ei de nenorociri.
Banca Marmoros Blank a fost asediat de deponenti, restituind peste 700 000 000 lei. La
fel se face si la alte bnci.
Nu stiu dac Siguranta sau alte organe informative au stabilit de unde si curn a pornit
semnalul acestei alarme, n orice caz ns, credem c dac n-a fost la mijloc si tactica
statului sovietic, n mod precis ns, de pe urma acestui sistem de panic, au putut s
profite trile, care sunt interesate n a ne lovi ndeosebi din punct de vedere economic si
politic.
Mai e de relevat c pe teritoriul Basarabiei se dau acum lupte electorale. De cteva luni se
succed alegerile si cum era si firesc, s-a ivit prilejul s se rscoleasc durerile trecutului,
ct si marile nevoi actuale. S-au scos la iveal si s-au exploatat de ctre gruprile politice,
toate abuzurile, toate nedrepttile, justificate sau nu; dar mai ales, a fost attat populatia
pe baza noilor impozite; si a accentuat, prm aceasta, starea grea n care se gseste
populatia de peste Prut, care ani de zile a suferit de secet, se afl plin de datorii si, din
cauza scderii actuale de preturi la cereale, ea nu s-a putut nc vindeca attor ani vitregi.
Cu aceast ocazie, unele grupri politice pe seama crora s-a aruncat, cu drept sau fr, o
serie de nvinuiri, n-au putut s-si desfsoare propaganda electoral.
212
Au avut loc incidente numeroase ca: izgonirea din sate, de la sectiile de votare etc.,
incidente obisnuite n luptele electorale, care ns, n loc s fie luate ca atare, au fost

denaturate, n sensul c ele ar fi fost efectul actiunii comuniste etc.

Redau un fapt:
seful unui partid politic din Ismail mi-a afirmat c, n satul Vaisal, locuitorii cu steagul
rosu ar fi manifestat prin sat si la sectia de votare, clamnd lozincile revolutionare. Acest
lucru mi 1-au afirmat si cei de la siguranta local.
Aceast chestiune important, cercetnd-o la fata locului, am constatat c locuitorii si-au
fcut un steag lipind afise de culoare rosie, pe care au desenat steagul Partidului Nationaltrnesc, un cerc (roat), cu care au manifestat n adevr prin sat strignd ns Triasc
Partidul National-trnesc etc. C asa a fost, reiese chiar din expunerea magistratului care
a prezidat alegerile. Acesta mai arat c a fost impresionat de modul cum s-au desfsurat
alegerile din raza sa, ca liniste si ordine.
ntrebnd apoi att pe seful partidului local, ct si seful sigurantei pe ce si-au bazat
afirmatia lor, dac a asistat vreun agent sau cineva la aceste afirmatii etc., s-a rspuns c
nu, si c totul se mrgineste la: asa am auzit vorbindu-se".
Tot stirile alarmiste au dat loc s se rspndeasc pe ntregul tinut al Basarabiei tot felul
de versiuni cu caracter de actualitate, fie semnnd ngrijorare, fie ca s se impresioneze
anumite cercuri, asupra unor tendinte periculoase.
Astfel, la Clrasi (Lpusna) s-a spus c o femeie ar fi mrturisit stpnului su, c ea s-a
nscris la comunisti si c n fruntea listei ntocmite de acestia printre persoanele ce
urmeaz s fie executate la venirea lor, ar fi si el. Din cercetrile fcute a reiesit c acest
fapt a fost comunicat de preotul din localitate, Nico, din acel trg, unui proprietar, si c
totul se reduce la aceasta.
S-a mai rspndit stirea c n Basarabia au nceput s se organizeze grupri ateiste si c
un membru al acestei organizatii, Andrei Feodorov, fost ofiter tarist, a ncercat ca un act
demonstrativ s aprind o tigar de la o lumnare n biseric. Din cercetrile fcute s-a
constatat c Feodorov este de meserie brutar, alcoolic, fost condamnat pentru diferite
infractiuni, n stare de ebrietate a intrat n biseric, a ncercat s-si aprind tigarea de la o
lumnare si c toat ntmplarea este faptul izolat al unui huligan, ce nu apartine nici unei
organizatii.
Pentru acest fapt a fost judecat si condamnat la o lun de zile nchisoare.
CONCLUZII
Din toate cele expuse apare n mod evident c:
n Basarabia nu exist comunism, dar exist comunisti, care se consolideaz prin nucleele
lor; si a cror tendint evident este, ca s-si ntind activitatea de la orase spre trguri si
prin aceasta s ptrund si n masa steasc.
C n Basarabia s-a provocat o panic, venit de aiurea prin rspndirea de stiri alarmiste,
stiri care au dat prilejul cel mai favorabil acestor nuclee comuniste s-si dezvolte actiunea
lor n modul cel mai larg si cu o ndrzneal menit s impresioneze adnc masele
productive ale acestei provincii.
213
O imperioas necesitate de stat impune s se examineze cu toat atentia cuvenit acestei
chestiuni importante.
E neaprat nevoie s se pun capt comunistilor atttori din Basarabia, recrutate din
elementele neproductoare si distructive si s se mpiedice ca acest curent s infecteze
populatia de la sate, care, date fiind anumite greutti pe care le mai are de suportat, ar
putea dac nu constient de ideologia si consecintele acestei propagande, s fie mpins

totusi, prin amgiri prielnice si adaptate nevoilor, la acte nedorite;

Sa se pun stavil sistemului alarmist, care a devenit o obisnuint fr restrictii, ntruct,
lsat asa, acest sistem provoac continuu nu numai panic si piedici n dezvoltarea
economic si intern a trii, dar si anumite impresii n strintate care ne pericliteaz
creditul, ceea ce e firesc cu aceast stare de nesigurant continu, ce mereu se trmbiteaz
n orice mprejurare;
S se concentreze toate fortele vii ale acestui stat, ca tocmai acolo unde dusmanul cel mai
nversunat caut s sdeasc si s exploateze ura n constiintele cettenesti, s se ia
msuri nentrziate ca att cultul, instructia, ct si aparatul administrativ s-si
ndeplineasc datoria n mod ct mai constiincios; rezultatul ar fi ca prin aceste msuri,
minciuna, ura si calomnia - s-ar zdrobi de zidul format de acesti buni fii ai trii.
Acolo e nevoie ca si bisericile si scolile s se transforme n adevrate focare de apostolat,
acolo se simte nevoie ca administratia, justitia s fie un exemplu si o garantie pentru
cettean, c bunul si viata lui sunt bine pzite; acolo se simte nevoie ca consilierii agricoli
s dezvolte ct mai larg activitatea, pentru ca s se pun n valoare pmntul att de
productiv al acestei regiuni, s se dezvolte grdinritul, pomicultura etc., s se fac
mpduriri, cci impresioneaz destul de dureros pe oricine strbate sute de km, ndeosebi
n sudul Basarabiei, fr a putea gsi adpostul unui ct mai nensemnat pomisor; acolo
se simte nevoie de o serioas si folositoare propagand dusmnoas si nefolositoare a
altora.
Ca ncheiere, si n legtur cu expunerile fcute, e de relevat si faptul c dac timpul a
cerut ca si acestei provincii s se acorde toate liberttile, fr vreo deosebire de restul
trii, fctorii rspunztori nu pot lsa la voia ntmplrii actiunile clandestine sau cele
abuzive svrsite de unele organe ale sale; de aceea, s-ar impune imperios ca n aceast
parte a trii s se organizeze de urgent un serviciu informativ, cu conceptii moderne, cu
noi elemente, a crui menire s fie de a urmri si descoperi toate uneltirile ce se urzesc de
elementele mai sus mentionate, sub influenta ndeosebi a Rusiei Sovietice; de a aduce la
cunostint toate actele abuzive svrsite de organele sale; iar naltul guvern, la rndul su,
tinut n curent n continuu de acest aparat, n deplin cunostint asupra realittilor, n
toate domeniile, s poat aviza la timp si sever asupra tuturor acestor fapte, ca astfel s se
poat realiza o oper national de consolidare temeinic, avnd la baz, dreptatea si
sanctiuni pentru toti.
seful Serviciului S. Mihail Moruzov
Biblioteca Arh. S.R.l. dosar nr. 4/311, f. 15-37.
214
Ministerul Aprrii Nationale
[1934]
Serviciul S
EXPUNERE ASUPRA SERVICIILOR DE INFORMAtII
l
ALE ARMATEI
- Istoric Pn la rzboiul balcanic din 1913, armata noastr n-a dispus de un Serviciu de informatii
propriu-zis, din motivul c pe lng factorul tactic n-a existat si un aparat tehnic
specializat n materie de informatii, asa cum exista pe lng alte armate, n anul 1913,
cnd armatele noastre au trecut n Bulgaria, s-a simtit pentru prima oar necesitatea unui
asemenea serviciu, att pentru operatiile noastre din Bulgaria, ct si pentru cunoasterea
situatiei armatelor celorlalte tri si atunci s-au luat primele msuri pentru organizarea

acestui serviciu, att n Bulgaria ct si spre Rusia, dar cu toate sfortrile depuse de
subsemnatul, nu s-a putut atinge nici mcar n parte scopul urmrit, din motive c:
Un serviciu tehnic de informatii nu se poate improviza.
Dup terminarea rzboiului balcanic, s-a reluat n studiu aceast problem. Ministerul de
Rzboi a destinat n acest scop o sum de 600 000 lei (circa 24 000 000 de astzi) si s-a
psit la realizarea aparatului tehnic, subsemnatul fiind nsrcinat cu nfiintarea lui. Dar
de-abia a luat serviciul fiint, abia s-au nceput primele recrutri si formri de elemente,
c Sectia a 11-a din Marele Stat Major si-a schimbat opinia, prelund asupra sa si latura
tehnic a Serviciului S.
Rezultatul:
Neputndu-se crea un aparat tehnic de specialitate n sensul stric profesional s-a ajuns n
scurt [timp] la inactivitate si la nevoia de a se recurge la cooperarea cu Siguranta
General a statului, unde se nfiinteaz Biroul mixt.
Rezultatul acestei colaborri a fost nul.
Motivul:
In loc s se creeze elementele proprii n aceast materie, s-a recurs la elemente de ocazie,
fr nici un fel de pregtire si fr experient n materie, si n momentul cnd am intrat n
rzboiul din 1916, acest Serviciu s-a dovedit inexistent. Multi au fost nevoiti s trag
consecintele, ndeosebi generalul Nicoleanu379, care si asumase rspunderea n ce
priveste agentura.
Dup primele operatiuni, s-a recurs la adoptarea proiectului conceput n 1913, adic:
Crearea unui aparat tehnic de informatii.
Subsemnatul ns, chemat s-1 nfptuiasc, nu mi-am putut asuma ntreaga rspundere,
pentru c dup cum am artat mai sus, un asemenea aparat nu se poate
379 Este vorba despre generalul Eraclie Nicoleanu, viitorul prefect al Capitalei n
perioada 1918-1930.
215
improviza, n schimb, am primit s njghebez un aparat tehnic pe frontul dobrogean si
trmul Mrii Negre, cu sediul la Ismail-Sulina. Multumit faptului c n aceast regiune
am putut concentra elementele abandonate n anii 1914-1915 s-au putut realiza actiuni
care pot constitui una din paginile cele mai frumoase ale Serviciului de Informatii de pe
toate fronturile, n primvara anului 1917380 va fi gata lucrarea complet asupra
activittii acestui Serviciu, n acea penoad.
Redm pe scurt cteva fapte din care se poate aprecia activitatea si eficacitatea acestui
serviciu tehnic:
S-au organizat dou incursiuni mai principale: prima, pentru capturarea colonelului
german Friederich von Mayer, care conducea aparatul informativ german pe frontul
dobrogean si trmul Mrii Negre, la 78 km napoia frontului. Operatiunea a reusit si acest
ofiter a fost adus viu n zona noastr de operatii. S-a acordat Virtutea Militar celor care
au participat la aceast ntreprindere.
A doua: s-a capturat si distrus un punct ntrit la Murighiol, prin strecurarea printre liniile
de aprare ale frontului inamic; idem la Bestepe, etc.
S-au artat381156 spioni din 178 cti au fost trimisi de serviciul de informatii germane n
aceast zon.
Inamicul n-a reusit s distrug nici un depozit de munitii, de aprovizionare, nici case,
cum s-au petrecut lucrurile n zona celorlalte fronturi.

n perioada de armistitiu, acest aparat a ndeplinit, cu deplin succes, misiuni grele si

riscante ca:
l) Executnd un ordin al Marelui Cartier, s-a putut mpiedica ncheierea unui acord ntre
Armata Rosie si Armatele Centrale de pe frontul dobrogean prin faptul c subsemnatul si
cu alte dou elemente din acest serviciu am izbutit s intrm n compunerea delegatiei
ruse si, prin diferite uneltiri, am zdrnicit stabilirea acordului. Prin aceasta s-a adus un
real serviciu Armatelor Aliate de pe frontul Salonicului la care se referea acordul ce unna
s se ncheie, deoarece comandantul Statelor Centrale stabilise ntelegerea cu delegatia
Annatei Rosii, ca aceasta din unna s trimit delegati pe frontul Salonicului, unde se aflau
dou divizii rusesti care se nvoise deja cu comandamentul Statelor Centrale s se predea
n ntregime, dar asteptau numai sosirea delegatilor Armatei Rosii. Prin tot felul de
tergiversri nscenate de subsemnatul si de elementele tehnice ale Serviciului, nainte de
sosirea delegatilor de la Moscova, s-a putut telegrafia Marelui Cartier General romn,
prin amiralul Coand, pe arunci comisar al guvernului pe lng fortele ruse de pe Dunre
si Marea Neagr, la Marele Cartier al nostru, anuntnd la rndul su Marele Cartier Aliat,
cele dou divizii au fost retrase la timp si lovitura pus la cale de Comandamentul
Armatelor Centrale prin defectiunea ce organizase a putut fi dejucat n timp util.
n perioada relurii Basarabiei, acest Serviciu a adus un aport nsemnat actiunii armatei
noastre prin aceia c s-au putut salva: ofiteri, trupe si demnitari ai trii czuti n minile
bolsevicilor;
380 f
In textul original era trecut gresit anul 1915. Are nteles de neutralizat.
216
2) S-au putut dejuca toate actiunile armatei bolsevice si acapara toate depozitele rusesti,
subsemnatul reusind, din Ordinul Marelui Cartier, ca prin diferite masinatii s devin
comandant al trupelor rosii, care au fost apoi dizolvate.
n legtur cu aceast optiune, se ataseaz, pe lng actele care confirm n toate
amnuntele, un singur raport al Comandamentului Detasamentului de Sud, care justific
n totul cele expuse (A se vedea anexa)382.
Regret un singur lucru si anume:
Din cauza unei ntelegeri, luptele de la Vlcov au fost provocate prin surprindere si prin
ordin, neasteptndu-se realizarea unui aranjament fcut de mine, aranjament n virtutea
cruia organizasem cumprarea cu dou milioane lei a ctorva contratorpiloare,
canoniere, a atelierului naval, a o serie de vedete, slepuri cu munitii si alte vase care
formau flota rus de pe Dunre si Marea Neagr, n punctele Chilia, Vlcov si Sulina.
Prin dezlntuirea luptelor, acest aranjament a fost zdrnicit. Dac as fi fost lsat s duc
la bun sfrsit combinatia mea cu comisarul flotei Cumkov, pe care-1 recrutasem pentru
serviciul meu, astzi flota noastr ar fi putut dispune de acele vase.
Ca ncheiere, n ce priveste aportul adus de Serviciul S. n aceast regiune, este suficient
s adaog c si celelalte servicii de pe lng celelalte armate, s-au oferit s lucreze sub
directivele noastre. A se vedea rapoartele de pe acele vremuri.
*
Imediat dup terminarea rzboiului mondial Ministerul Aprrii Nationale si Marele Stat
Major reiau n studiu crearea Serviciului tehnic de informatii al armatei, de data aceasta
n mod hotrt pentru fixarea lui pe o baz definitiv, n care scop am fost nsrcinat cu
organizarea acestui serviciu.

Aceast hotrre a fost luat n urma nevoilor rezultate n perioada rzboiului, ct si dup
rzboi, cnd, din lipsa unui aparat informativ tehnic, nu se avea posibilitatea de a se
verifica o stare de alarmism si ncordare, mai ales n regiunea de Est, din care. cauz ani
de zile armata nu s-a putut bucura de o viat normal, n comandamente domnea
ngrijorarea, iar n rndurile populatiei o stare de nesigurant cu grave consecinte
economice.
Este stiut faptul c din lipsa de informatii precise nu o dat a fost nevoie s se recurg la
anumite msuri cu caracter militar, care sporeau alarmismul si provocau un surplus de
cheltuieli initiale.
Dup nfiintarea Serviciului Secret si activitatea desfsurat de el, starea de alarmism a
ncetat imediat, redndu-i armatei putinta de a cunoaste situatiile reale si trii linistea
necesar.
Principii de organizare.
In urma studiilor si experientelor fcute n decurs de ani de zile, s-au stabilit urmtoarele
principii, care vor constitui doctrina n materie informativ, si anume:
I. Crearea serviciilor secrete de informatii operative, la frontiere, care s fie conduse, din
punct de vedere tactic de ofiteri dup directivele Marelui Stat
382 Nu se public n aceast anex de dcumente.
217
Major, Serviciul ,,S" purtnd numai rspunderea elementelor de agentur, din punct de
vedere tehnic.
Aceste servicii urmeaz a fi conduse dup directivele si pe rspunderea direct a Marelui
Stat Major, avnd urmtoarele misiuni:
1) Studiul ofensiv si defensiv al zonelor ce li s-au destinat.
2) Semnalarea imediat a oricror miscri din zonele respective.
3) Pregtirea elementelor din corpul ofiteresc, capabile s constituie aportul Serviciului
de Informatii operativ, n caz de rzboi.
II. Crearea unui Serviciu de contrainformatii operative, sub conducerea direct si pe
rspunderea M.St.M., cu trei Centre: Est, Vest si Sud, avnd misiunea s pregteasc
aparatul de contrainformatii necesar armatelor de operatiuni n caz de rzboi.
III. Crearea unui Serviciu S" de Informatii nuntrul statelor ce ne intereseaz, dincolo
de zonele informative din raza Centrelor ce tin direct de Marele Stat Major, avnd
misiunea s procure att n timp de pace ct si n timp de rzboi materialul de informatii
cu caracter general, necesar armatei.
IV. Crearea unui Serviciu de contrainformatii care s procure informatii asupra oricror
chestiuni tot cu caracter general, interesnd armata.
Asadar, pe viitor Serviciul de Informatii al Armatei va fi alctuit din dou grupe:
Prima grup apartinnd M. St. M. ca element operativ, creia i vor fi subordonate
serviciile secrete de informatii si contrainformatii operative, pe lng celelalte servicii de
informatii si contrainformatii, ca: Serviciul de informatii desfsurat de Aliatii Militari si
Serviciul [de] contrainformatii inferior, excortnd, conform regulamentelor, pe lng
comandamente.
A doua grup va fi format de Serviciul S. de informatii si contrainformatii, cu caracter
general, apartinnd Ministerului Aprrii Nationale.
Sub raportul conlucrrii, Serviciul Secret Central, ca un corp de specialitate va ndeplini
n mod obligatoriu si la cerere, un rol consultativ pe lng Serviciile de informatii si

contrainformatii apartinnd direct de M.St.M., n care scop va avea un delegat permanent

acolo. Pe lng Serviciul Secret Central se va atasa un delegat tehnic cu rol consultativ n
chestiuni pur militare, numit de Ministerul Aprrii Nationale (n schita din Anexa 2 se
poate vedea structura acestor servicii), iar pentru ca s nu se produc perturbri n
directivele stabilite de acest serviciu, n urma dezvoltrii stabilite de acest Serviciu, n
urma dezvoltrii pe care a luat-o, s-a redactat si un regulament de functionare (A se vedea
Anexa 3)383.
Realizri
Din programul conceput, s-au realizat urmtoarele:
I.
La Marele Stat Major:
Serviciile secrete operative pe fronturile de Est si Vest.
n ce priveste frontul de Sud, acest serviciu functioneaz ca experient dup o alt form,
ale crei rezultate se afl toate n posesia M.St.M., si dac acesta crede
1 Nu se public n aceast anex de dcumente.
218
c este necesar existenta unui Serviciu Secret operativ si pe frontul de Sud, aparatul
tehnic este gata si poate intra n actiune imediat. Asupra acestor Centre de informatii,
expunem urmtoarele:
1) Serviciul secret operativ pe frontul de Est:
a) Centrul A, unde s-a aplicat cu titlu de experient sistemul de lucru n sensul ca seful
Centrului s ndeplineasc si misiunea tehnic, dup cum se constat din raportul nostru
nr. 1426 din 11 septembrie (A se vedea Anexa nr. 4)384 ctre M.St.M., n-a corespuns
scopului si valoarea sa este astzi aproape inexistent.
b) Centrul B, unde s-a mentinut principiul fundamental stabilit, a dat rezultate din cele
mai bune.
2) Serviciul secret operativ pe frontul de Vest:
si activitatea acestui Centru, unde, de asemenea, s-a mentinut principiul de baz, a dat
rezultate bune, mai ales n ultimul timp.
n ce priveste Serviciul secret operativ de contrainformatii tehnic, s-au terminat toate
studiile nc din toamna anului 1933 si Serviciul Secret a raportat despre aceasta M.St.M,
Sectia a Il-a, cerndu-se s se destineze ofiteri care s preia conducerea acestor Centre si
s lucreze dup directivele M.St.M.
Asupra necesittii completrii serviciilor de informatii sub ordinele directe ale M.St.M.,
evidentiem urmtoarele:
Din experientele celor dou rzboaie^85, n timpul crora subsemnatul am avut un rol
important n materie de informatii, reiese neaprat si urgenta nevoie ca Serviciul secret
operativ de contrainformatii s ia fiint ct mai curnd, cu att mai mult cu ct Ministerul
Aprrii Nationale a si destinat fonduri pentru functionarea acestui serviciu, deoarece sub
acest [aspect]386 suntem complet neorganizati.
n discutiile avute cu Sectia a Il-a a M.St.M., Serviciul Secret de Informatii si-a expus
punctul su de vedere n ce priveste misiunea sa, care n principiu este:
Pregtirea Serviciului de contrainformatii pe frontierele respective, gata s intre n
actiune n caz de rzboi. Ca detaliu, Serviciul S. a scos n relief faptul c pe lng studiile
ce trebuie fcute n zonele respective din toate punctele de vedere operative, potrivit
nvtmintelor trase din experientele rzboiului trecut, mai trebuie examinat si o serie

ntreag de probleme si anume: grupurile etnice, din punct de vedere iredentist, de clas
etc; aparatul administrativ al statului; industriile etc., tinndu-se seama de planurile si
doctrina statelor adverse, stabilite n vederea operatiunilor din spatele frontului, n acest
scop Serviciul secret Central tine la dispozitia Serviciului operativ de contrainformatii
ntregul material informativ necesar.
n general, este necesar s se ntocmeasc planul de mobilizare al tuturor fortelor care vor
fi chemate s contracareze si s mpiedice actiunea inamicului n spatele frontului.
384
Idem.
385 Este vorba despre al doilea rzboi balcanic (1913) si primul rzboi mondial (l9141918).
386 n textul original era cuvntul raport.
219
Simultan cu ntocmirea acestui plan de mobilizare trebuie stabilit din timp att metoda
de lucru, ct si alegerea si perfectionarea elementelor chemate s ndeplineasc aceast
misiune. Este stiut c aceste elemente prezint o important, cel putin egal cu aceea a
elementelor combatante, si c n sarcina lor cade greaua misiune de a asigura armatei
combatante desfsurarea nestingherit a operatiunilor.
De asemenea, cred necesar s evidentiez si urmtoarele:
Acest serviciu a intervenit n nenumrate rnduri la M.St.M. s intervin la rndul su
pentru ca Serviciul secret de informatii operativ s obtin si contributia tehnic de
specialitate s fie adic nzestrat cu aparatele necesare de ascultare, de transmisiune, de
semnalizare, de fotografiat etc., spre a fi pus n situatia de a experimenta toate sistemele
noi n aceste domenii.
Sub acest raport nu s-a fcut nimic.
Cu prilejul ntocmirii bugetului anului n curs, am evidentiat aceste lipsuri naintate
Comisiei bugetare, am fcut propuneri, insistnd din nou asupra acestei chestiuni, astfel
c s-a prevzut suma, urmnd ca M. St.M. s treac la nzestrarea Serviciului cu cele
necesare.
n alt ordine de idei:
Ofiterii trimisi la centre si subcentre trebuie s fie obligati a nvta ct mai temeinic
limbile respective ale fronturilor, ca s nu fim nevoiti n toate mprejurrile, si mai ales la
traducerea actelor secrete, s recurgem la elementele care nu pot prezenta aceeasi
garantie.
S se treac la organizarea Serviciului secret de contrainformatii, un gol pe care Marele
Stat Major este dator s-1 completeze de urgent. Dup cum am artat, fondul respectiv
este deja destinat.
II.
La Ministerul Aprrii Nationale
Informatii
Serviciul Secret Central de pe lng Ministerul Aprrii Nationale a realizat conform
planului conceput, recrutarea elementelor informative dincolo de zonele serviciilor
secrete operative, dup cum urmeaz:
La Sud - Organizarea este complet, rezidentii sunt fixati si randamentul activittii lor
este satisfctor.
La Est - Mai ales n ultimul timp si dup sfortri de ani de zile, s-a ajuns la recrutarea

unor elemente de valoare, capabile s furnizeze materialul informativ necesar armatei,

din toate punctele de vedere.
La Vest - Serviciul Secret a ntmpinat foarte mari greutti pentru dezvoltarea
elementelor valoroase si continu s fac eforturi pentru ca acest front s ajung la acelasi
grad de dezvoltare n materie informativ, ca si celelalte fronturi. Sistemul de recrutare al
rezidentilor, punerea la ncercare si ndrumarea lor a constituit prima faz a problemei,
cea mai grea de care este preocupat acest Serviciu actualmente, este trecerea la faza doua,
adic:
Stabilirea bazelor si a sistemului de legtur n caz de rzboi. Dup calculele fcute de
Serviciu, aceste operatiuni nu vor putea fi realizate n total dect n in220
r
terval de circa doi ani, n care timp va trebui s se lucreze struitor, dar cu tact, prudent,
rbdare, n deplin liniste, pentru ca problema informativ s fie realizat n punctul ei
culminant.
n ce priveste problema tactic si tehnic: La Marele Stat Major
Serviciul secret operativ, fiind condus, dup principiile stabilite, de elemente tehnice, ca o
completare de ordin tactic, Ministerul Aprrii Nationale i-a atasat un personal compus
din ofiteri, deocamdat trei ofiteri superiori si doi inferiori, care urmeaz a fi completat,
conform cererilor noastre, cu nc patru ofiteri.
Contrainformatii
Acest aparat cu caracter general a cptat structura necesar si n ultimul timp, fat de
reluarea raporturilor cu URSS387, se lucreaz la crearea unei echipe aparte, care va avea
misiunea s supravegheze activitatea acestei reprezentante, mai ales n ce priveste
propaganda n rndurile Armatei.
Concluzii
Din expunerea fcut, se evidentiaz faptul c problema informativ a fost tratat pe toate
laturile dup cele mai moderne conceptii, valabile astzi n aceast materie, ajungndu-se
dup o lung perioad de frmntri, studii si experiente, dup cum s-a mentionat mai
sus, la urmtoarea doctrin:
1) Marele Stat Major, reprezentnd, att n timp de pace ct si n timp de rzboi
elementul operativ al fortelor armate, va avea sub ordinele sale directe:
- Serviciul secret de informatii si Contrainformatii operativ,
- Aportul informativ al atasatilor militari si
- Serviciile de Contrainformatii interioare existente pe lng unitti si comandamente.
2) Ministerul Aprrii Nationale:
- Serviciul Secret Central de agentur n materie de informatii si
Contrainformatii cu caracter general
Aceast doctrin oglindeste necesitatea impus de experient, precum si principiul
fundamental care e la baza organizrii structurii de stat, adic:
- Armatei de operatiuni, Ministerului Aprrii Nationale i pune la dispozitie o parte din
fortele sale de care dispune, precum si mijloacele necesare pentru a-si ndeplini misiunea,
conform conceptiilor si capacittii conductorilor ei, care actioneaz pe rspunderea lor
direct n zonele aferente.
Aceast conceptie justific n total punerea Serviciului secret de informatii si
Contrainformatii operativ, sub ordinele directe ale Marelui Stat Major.

Ministerului Aprrii Nationale i rmne sarcina de a studia necesittile armatei sub

toate aspectele, de a le satisface dup posibilitti si mprejurri, avnd
387 n 3 iulie 1933, la Londra, a fost semnat un pact regional de neagresiune ntre URSS
si Romnia, Polonia, Letonia, Estonia, Persia, Turcia si Afganistan, iar o zi mai trziu, un
pact general de neagresiune ntre URSS, Mica ntelegere si Turcia (vezi pe larg la I.M.
Oprea, O etap rodnic din istoria relatiilor diplomatice romno-sovietice, 1928-1936,
Editura politic, Bucuresti, 1967, p. 32-46).
221
nevoia de a dispune separat de un aparat tehnic n materie de informatii si contrainformatii, pentru a cunoaste ntru totul anumite situatii interne si externe, care sunt de
resortul si cad n rspunderea conceptiei reprezentate n guvern si care sub acest raport nu
poate rmne descoperit.
De altfel, acelasi fapt se petrece si n materie de informatii si la Ministerul de Interne.
In timp de pace, Siguranta General a Statului conlucreaz la procurarea de informatii
interesnd si armata, ca n caz de rzboi, pune o parte din personalul su politienesc la
dispozitia Marelui Stat Major (armatei operative).
Siguranta General si pstreaz structura ei, pe lng Ministerul de Interne, avnd
misiunea de a-i procura acestuia informatii cu caracter general, tinnd de
responsabilitatea acestui departament n cadrul responsabilittii generale fat de guvern.
Din acelasi motiv, aceeasi structur o pstreaz si Corpul Jandarmeriei, n mprejurri
analoage.
Urmeaz deci ca:
Ambele Servicii s-si dezvolte activittile pe baza principiilor stabilite, fiecare depunnd
un surplus de activitate pentru completarea ct mai curnd a golurilor spre a nu fi
surprinsi de evenimentele n curs, dup cum s-a ntmplat n 1916, cnd din cauza luptei
pentru preponderent si a necompartimentrii atributiilor, am fost surprinsi nepregtiti.
Pentru a evidentia realitatea, mentionm urmtoarele:
Fr contributia tehnic, fr existenta unui serviciu tehnic n materie de informatii,
armata noastr nu a putut avea un serviciu de informatii, si atunci cnd s-a abtut de la
principiul compartimentrii atributiilor, am avut de nregistrat efectul catastrofal din
prima perioad a ultimului rzboi, dup cum arn artat n cele de mai sus, iar n ultimul
timp semnalam insuccesele de la Centrul A, expuse n raportul nr. 1426 din 11 septembrie
a.c. ctre Marele Stat Major.
Din toate acestea, rezult [c] principiul compartimentrii atributiilor constituie n
materie informativ o necesitate absolut, n ce priveste existenta a dou servicii paralele,
ea se ntemeiaz pe principiul existentei a ct mai multor surse [si] asigurarea verificrii
informatiilor.
*
Ca ncheiere, mi permit a aduga si o not personal:
Serviciul Secret al armatei este opera subsemnatului, pentru crui realizare a fost nevoie
de timp ndelungat si eu nu pot dect s am deplin satisfactie c dup 24 de ani de
eforturi continui, n care timp n-am beneficiat de nici un concediu, nici mcar de cel legal
de o lun pe an, aceast oper constructiv aduce un serviciu real, corespunztor
necesittilor armatei si statului.
Opera noastr este azi imitat de Bulgaria. Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, la care
se va aduga ct de curnd si Franta.

Nu vorbesc de Anglia, de la care eu nsumi m-am inspirat. Este necesar s accentuez c

Franta a fcut eforturi mari pentru a crea la noi un serviciu de infor222
rnatii pe Frontul de Est, trimitnd n disperare de cauz pe cpitanul Cury, un excelent
element informativ, dar care din lipsa elementului tehnic, a fost nevoit s-si lichideze
actiunea si apoi s existe si productivitatea aparatului nostru tehnic.
Cu real satisfactie subliniez faptul c n mod exceptional s-a acordat attor ofiteri de la
Sectia a Il-a Legiunea de Onoare pn si fostului cpitan Moraru, binenteles afar de
subsemnatul, care m-am retras de la aceast onoare, pentru a nu avea nici un fel de
obligatie, fie si moral, fat de oricine, cu toate ofertele ce mi s-au fcut.
Cu completrile propuse si pe baza principiilor stabilite, n deplin ntelegere si armonie
se poate psi la ct mai desvrsit faz de dezvoltare si perfectionare a acestor servicii,
impuse mai mult dect oricnd ca o necesitate cerut de interese trii.
seful Serviciului S. [M. Moruzov]
Arh. S.R.l.Jond d" dosar m. 8097, f. 6-22.
Dare de seam asupra
Cltorie fcut la Berlin ntre 12 si 24. 02. 1937
I. Sumarul cltoriei
Plecarea din Bucuresti: 12. 02. 1937, ora 13, 30. Sosirea la Berlin: 13. 02. 1937, ora 20,
30. Locuinta la Berlin: Hotel Central (camera Nr. 175). Plecarea din Berlin: 22. 02. 1937,
ora 23, 55. Sosirea n Bucuresti: 24. 02. 1937, ora 16, 50.
n aceast cltorie am nsotit pe domnul N. stefnescu-subseful Serviciului Secret si
seful Sectiei Contrainformatii - n calitate de functionar civil, specialist n chestiuni
militare ale Frontului de Est (pasaportul a indicat numai functionar de stat").
Au mai executat deplasarea pentru procurarea de aparate tehnice necesare serviciului:
cpitanii ing. Son si ing. serbnescu.
Documentele luate la Berlin si aduse napoi la servicm, n valiz diplomatic":
- Tabel si schita cuprinznd dislocarea Marilor Unitti ale Armatei Rosii;
- Tabel cu informatiile care ar mai fi necesare asupra Armatei Rosii;
- Dosar cu chestiunea Dorman.
II. Activitatea pe timpul sederii la Berlin Luni 15.02. 1937
1. Dimineata pn la ora 12.
223
Am fost la dl. locotenent-colonel [Constantin] Antonescu, atasatul militar romn la
Berlin, cruia i-am remis scrisoarea din partea sefului Serviciului, prin care era rugat a-mi
pune la dispozitie suma de 400 R. M. si i-am comunicat ca am venit la Berlin, mpreun
cu alti doi ofiteri, pentru procurarea de aparate tehnice pentru serviciu.
Domnul locotenent-colonel Antonescu n-a mai cerut alte detalii si a promis c - dac va fi
nevoie - poate face demersurile necesare pentru vizitarea fabricilor de specialitate. M-a
rugat ns ca, pentru primirea banilor, s trec n ziua urmtoare (16 februarie), n care
timp va scoate banii de la banc.
n acest timp, dl. stefnescu, dup cum mi-a comunicat ulterior, a luat contact cu maiorul
Krienitz, ajutorul amiralului Canaris, seful Sectiei Informatii din Marele Stat Major
german, cu care a stabilit ca n dup-amiaza zilei:
a) S vin la mine n camer un ofiter de la Frontul de Est din Sectia Informativ a
Marelui Stat Major german, pentru un schimb de informatii cu caracter militar asupra

URSS, despre care schimb ns, nu trebuia s aib absolut nimeni cunostint, afar de
domnul stefnescu, maiorul Krienitz, subsemnatul si ofiterii germani cu care va lua
contactul special n acest scop.
De altfel, aceast restrictie a fost pstrat tot timpul, iar la reuniunile care au avut loc, nu
s-a pus niciodat n discutie schimbul de informatii".
b) S se prezinte la domnul stefnescu, doi ofiteri germani specialisti n aparate tehnice,
cu care cpitanii Son si serbnescu vor vizita n dimineata urmtoare (16 februarie)
cteva fabrici de specialitate.
La masa de prnz, pe care am luat-o numai noi la restaurantul hotelului, domnul
stefnescu mi-a prezentat pe domnul Parizianu, functionar la reprezentanta comercial
romn din Berlin, care cunostea perfect limba german si care urma s nlesneasc, cnd
va fi nevoie, discutiile cu caracter deschis. Domnul Parizianu nu a avut ns cunostint
nici de situatia subsem-antului si nici de activitatea mea n ceea ce priveste informatiile
cu caracter militar.
2. Dup-amiaza, pn la ora 19
La ora 15, n camer la dl. stefnescu, mi-a fost prezentat dr. Froelich (ulterior am aflat c
este maior activ cu serviciul la Sectia Informatii din Marele Stat Major german, Frontul
de Est), cu care voi lucra toate chestiunile privitoare la Armata Rosie (infanterie,
cavalerie, artilerie si unitti mecanizate). Trecnd apoi, n camera subsemnatului, numai
cu ofiterul german si dup ce am luat mpreun cu acesta toate precautiile ca discutiile
care vor avea loc s nu fie auzite n afar de camer, am nceput lucrul, care a constat pn la ora 19 din compararea denumirii si dislocrii marilor unitti ale Armatei Rosii
(districtele militare, corpurile de armat si diviziile de infanterie).
Sistemul de lucru a fost: ofiterul german -- citea informatiile pe care le avea (datate 1. 01.
1937), iar subsemnatul relevam nepotrivirile, pe care le notam amndoi.
n general, n mare majoritate, informatiile noastre au corespuns cu cele germane, ceea ce
a demonstrat buna credint si seriozitatea schimbului de informatii pentru ambele prti.
224
Pentm masa de sear am fost invitat de maiorul Krienitz la restaurantul Ewest" - unul
dintre cele mai alese restaurante din Berlin - ntr-o camer complet separat de restul
localului. La mas, n afar de dl. stefnescu, cpitanul Son. cpitanul serbnescu, dl.
Parizianu si subsemnatul, au luat parte: dr. Krienitz (maior), dr. Schreiber (colonel, seful
Frontului de Est din Marele Stat Major german), dr. Froelich (maior, cu care lucrasem n
dup-amiaza zilei), locotenent Kinger si locotenent Salzbrun (ofiteri tehnicieni specialisti
cu care vor lucra cpitanii Son si serbnescu).
Masa a decurs ntr-o atmosfer de amabilitate din partea ofiterilor germani amintindu-si
cu mult plcere de tara noastr, pe care o cunoscuser n timpul rzboiului.
Ctre sfrsitul mesei, maiorul Krienitz ne-a salutat n numele amiralului Canaris - seful
Sectiei de Informatii din M.St.M. german - care a regretat c, nefiind n Berlin, nu a putut
veni personal pentru a ne cunoaste. A adugat c colaborarea cu serviciul nostru
corespunde intereselor ambelor tri, pentru lupta contra dusmanului comun: URSS.
Domnul stefnescu a multumit pentru modul cum au fost primiti si pentru ncrederea
acordat, ncheind c spera ca acest prim contact - desi complet neoficial - s duc la
rezultate pozitive necesare sigurantei ambelor tri.
Masa s-a terminat la ora 23.
Marti 16.02. 1937

1. Dimineata, pn la ora 12.

Subsemnatul, am fost la atasatul militar romn din Berlin, de unde am ridicat suma de
bani. Dup aceea am aranjat documentele pentru lucru de dup-amiaza.
Dl. stefnescu, cpitanii Son si serbnescu, dl. Parizianu (translatorul) nsotiti de cei doi
ofiteri germani - care le-au pus la dispozitie dou masini particulare - au vizitat cteva
fabrici cu aparate tehnice.
2. Dup-amiaza, pn la ora 19
Cu ncepere de la ora 15, am lucrat - dup acelasi sistem - cu acelasi ofiter german (maior
Froelich), n ceea ce priveste compunerea organica a Corpurilor de Armat ale Armatei
Rosii, dndu-mi n plus denumirea si dislocarea tuturor unittilor nendivizionate ale
Corpurilor de Armat.
n ceea ce priveste informatiile, aceiasi impresie de bun credint.
Pentru masa de sear am fost invitati la restaurantul Schmitter - un local aristocratic,
specific berlinez -, iar discutiile angajate au fost de ordin general ( or) ct a durat masa.
Dintre ofiterii germani, au luat parte maiorul Krienitz si maiorul Froelich.
Dup mas am fost condusi la teatrul Scala" unde oferindu-ni-se cele rnai bune locuri
am asistat la un spectacol de varietti.
Miercuri 17.02. 1937
l. Dimineata pn la ora 12
Subsemnatul am aranj at documentele pentru ntlnirea de dup mas cu ofiterul german
specialist n aviatie, iar ceilalti au continuat vizitarea fabricilor cu aparate tehnice.
225
2. Dup-amiaz, pn la ora 19
La ora 15 am fost anuntat c ofiterul specialist n aviatie, fiind retinut Ia serviciu, nu va
putea veni, fixndu-se viitoarea ntlnire pentru vineri (20 februarie) dup-amiaz.
Joi 18.02. 1937
Ziua a fost consacrat unei excursii la Postdam. La ora 8, maiorul Krienitz a venit la hotel
si cu o masin particular - foarte elegant - ne-a condus la Postdam, unde am vizitat
Sans Sowei-ul si toate palatele si cldirile istorice din mprejurimi.
Cu o extrem amabilitate, maiorul Kreintz ne-a dat toate explicatiile necesare, remarcnd
c poporul german, desi a trecut printr-o revolutie, a stiut s respecte monumentele
istorice, care sunt mrturia unui trecut glorios si cu stimulent pentru tinerele generatii.
Masa de prnz ne-a fost servit la restaurantul Mognart",
'(
un local de elit.
'*"
La ora 18 am fost adusi la hotel.
Vineri 19. 02. 1937
1. Dimineata, pn la ora 12
Subsemnatul am lucrat, n camera de la hotel, cu maiorul Froelich, chestiunile privitoare
la derularea, dislocarea si compunerea corpurilor de cavalerie si a unittilor motorizate si
mecanizate ale Armatei Rosii.
n afar de verificarea informatiilor noastre, care n general au corespuns cu cele
germane, mi s-a dai n plus, organizarea de detaliu a unei divizii moto-meca-nizat, pies
extrem de interesant.
n acest timp, dl. stefnescu, mpreun cu cpitanii Son si serbnescu, au fost invitati s
viziteze localul Gestapo-uhii si n special aparatele tehnice cu care este nzestrat. Dup
cum mi-a comunicat ulterior dl. stefnescu, la Gestapo, au fost primiti de dr. Best -

asimilat cu gradul de general de divizie - seful regiunii Berlinului si mprejurimi, si de

ajutorul acestuia.
Localul si toate instalatiile - dup prerea celor de fat - au fost artate, descrise si puse n
functiune, fr nici o restrictie. S-a remarcat, c n tot timpul vizitei, n ntreg localul
domnea cea mai perfect liniste si nu s-a vzut absolut nici un functionar, usier. etc.
La masa care s-a servit chiar n localul Gestapo-ului, dr. Best si-a artat deplina satisfactie
pentru acest nceput de colaborare, avnd mai ales n vedere c Romnia are frontier cu
URSS.
Dl. stefnescu a rspuns apoi fcnd un scurt istoric al organizrii si modului de actiune
al Cominternului, expunere care a impresionat pe cei de fat.
La sfrsit, dr. Best a propus ca, pe timpul lunii n care cpitanii Son ti serbnescu vor sta
la Berlin, acestia s fac practic chiar n localul Gestapo-ului, folosind aparatele
existente. 2. Dup-amiaz, pn la ora 19
ncepnd de la ora 15, am lucrat n camera de la hotel cu doi ofiteri germani, n privinta
aviatiei militare sovietice.
226
Dup verificarea denumirii si dislocrii Brigzilor de aviatie, mi s-a dat n plus
compunerea organic detaliat a fiecrei brigzi, amnunte foarte interesante pe care noi
nu le aveam dect n parte.
Smbt 20. 02. 1937
Dimineata, a fost rezervat pentru pregtirile de plecare, care n-au putut fi perfectate
datorit lipsei din Berlin a atasatului nostru militar.
Dup-arniaz - punndu-mi-se la dispozitie dou masini particulare si doi functionari ai
Gestapo-ului -, am vizitat autostrada si o instalatie ultramodern pentru navigabilitatea
Oderului.
Duminic 21.02. 1937
Am asistat la solemnitatea si parada, cu ocazia comemorrii zilei eroilor, conform
propunerii maiorului Krienitz, care a fcut eforturi considerabile pentru obtinerea
locurilor de la Oper si tribun.
La ora 11 am fost luati de la hotel de doi ofiteri germani - care vorbeau bine limba
francez - si condusi la Oper unde urma s aib loc o solemnitate n prezenta
cancelarului Hitler.
Sala Operei era arhiplin, remarcndu-se atasatii militari ai tuturor trilor si ofiterii
germani de toate gradele, care n-au luat loc si au stat tot timpul cu fata ctre loja
Cancelarului Hitler pn la sosirea acestuia.
La aparitia Cancelarului toat asistenta a salutat ntr-o tcere impresionant, dup care
Hitler a luat loc avnd la dreapta pe maresalul Mackensen, iar la stnga pe generalul
Blomberg. Solemnitatea a fost simpl dar profund de impresionant. Generalul Blomberg
a tinut o cuvntare ocazional.
Orchestra filarmonic a cntat Eroica" de Beethoven, apoi n tot acest timp, pe scena
creia 40 de subofiteri n tinut de campanie si purtnd drapelele care au luat parte n
rzboiul mondial au stat nemiscati timp de 45 [minute]. Pe fundalul scenei era crucea de
rzboi german, foarte mrit.
Parada, de asemenea, a fost extrem de simpl. N-a constat dect din trecerea n revist de
ctre Hitler - nsotit tot timpul de maresalul Makensen - a publicului din tribune, a
trupelor de partid si a marilor mutilati care erau asezati imediat n stnga estradei de pe

care Cancelarul a primit defilarea unei companii de infanterie.

De remarcat faptul, care a impresionat ntreaga asistent, c Hitler a dat mna cu
majoritatea marilor mutilati. Luni 22. 02. 1937
Am fost la atasatul nostru militar, care a sigilat plicul cu informatiile obtinute, fr ns a
avea cunostint de continut.
Dup-amiaz la ora 17, am asteptat pe maiorul Krienitz care lipsea de 3 zile din Berlin pentru a ne lua rmas bun.
La aceast or, am primit o telegram expediat din avionul cu care cltorea maiorul
Krienitz, prin care eram anuntati c, din cauza timpului cu totul nefavorabil, nu va putea
veni nainte de ora 20.
Intr-adevr, la ora 20, maiorul Krienitz apare rugndu-ne s-1 scuzm de ntrziere care
se datora numai vremii defavorabile, din care cauz a trebuit s zboare peste 100 km, fr
vizibilitate.
227
La masa ce i-am oferit la restaurantul hotelului si care a decurs ntr-o perfect atmosfer
de ncredere si camaraderie, maiorul Krienitz a accentuat din nou deosebita sa multumire
n ceea ce priveste acest nceput de colaborare si spera ca ntr-un viitor apropiat s ne
vedem fie la Bucuresti, fie tot la Berlin.
La ora 23, ne-am ridicat de la mas, iar la ora 23, 55 subsemnatul am luat trenul spre
Polonia.
II. Cteva consideratii.
Din discutiile care au avut loc, am putut constata:
1. Colaborarea n ceea ce priveste informatiile asupra URSS, a fost primit cu mult
nsufletire si ncredere de ctre Marele Stat Major german.
2. Schimbul de informatii militare privitoare la URSS -fcut n cel mai strict secret - a
fost sincer si fr rezerve, fiind cu totul multumitor pentru nceput.
Desigur c n viitor, cantitatea si calitatea informatiilor ar putea fi considerabil sporit.
3. Cred c autorittile germane, pentru a avea informatii ct mai multe asupra URSS, ar fi
dispuse la un aranjament precis si durabil.
4. Serviciul de cutare al Marelui Stat Major german este ncadrat cu un personal
numeros, care - \n spet - cunoaste foarte bine limba rus si chiar polon, iar la baza de
lucru st specializarea.
5. n ceea ce priveste modul cum sunt vzute anumite probleme: a. Armata Rosie
Este o armat foarte bine utilat. Materialul, desi de constructie foarte bun, nu are ns
durat din cauza materialului pus de calitate inferioar.
Se lucreaz intens la dotarea armatei, n special cu material de aviatie si mecanizat.
Este un punct de ntrebare, cum vor rspunde masele de trani ntr-un viitor rzboi.
De aceea se preconizeaz, ca n caz de rzboi, s se obtin initial succese rsuntoare prin
ntrebuintarea n mas a aviatiei si carelor de lupt, trupelor de infanterie rmnndu-le
numai cucerirea si stpnirea terenului.
Personalul de comand, momentan, insuficient pregtit, se fac sfortri uriase pentru a
ridica nivelul intelectual al corpului ofiteresc.
b) Evenimentele din Spania.
Maiorul Krienitz, care a fcut n Spania peste 100 de cltorii cu avionul, prezint astfel
situatia.
Conducerea ambelor partide, extrem de slab. Franco este un idealist, un poet, dar nu un

conductor de trupe.
Trupele si populatia n-au nici un ideal, fiindu-le complet indiferent cine va nvinge;
numai pacea s revin ct de curnd .
Trupele marocane nu lupt dect pentru a jefui.
388 Este vorba despre rzboiul civil din Spania ntre republicani si franchisti (iulie 1936martie 1939).
228
n asemenea conditii luptele vor fi duse fr decizie nc mult timp dac, binenteles, nu
vor interveni italienii care s decid definitiv situatia.
Arh. N.I.C.,fondP.C.M.-S. S. I, Politica extern a Romniei, dosar m: 2/1937/. 26-34.
1939 ianuarie [Bucuresti] Expansiunea german n sud-estul Europei ctre Gurile Dunrii
n conjunctura politic deazi, expansiunea spre sud-estul Europei este considerat de
Berlin ca cea mai usoar si mai favorabil.
Realizarea ei ns se va desfsura dup un program limitat mrginindu-se ntr-o prim
faz numai pn la gurile Dunrii.
Factorii care fac nsusi Statul Major al armatei germane s ncline pentru o actiune, n
primul rnd pe aceast directie, sunt urmtorii:
1. Pe aceast directie nu s-ar putea opune expansiunii germane dect Ungaria si
Romnia.
Ungaria poate fi usor atras de partea Germaniei pe chestiunea revendicrilor teritoriale
pretinse de la Romnia.
Astfel, ntr-o actiune contra Romniei, revendicrile maghiare vor masca, fat de celelalte
mari puteri europene, adevratele tendinte ale Germaniei, armata ungar, narmat si
sustinut de unitti germane, formnd n realitate avangarda armatei Reich-ului.
2. Romnia, dup prerea german, incomplet narmat astzi, va capitula usor n fata
unui puternic atac dat prin surprindere de ctre armata maghiar, sustinut de cea
german.
3. Romnia, cu bogatele sale resurse n produse agicole, petrol si vite, va constitui cea
mai bun, sigur si imediat baz de aprovizionare pentru continuarea expansiunii
germane spre est sau spre sud.
4. Pentru o actiune ctre est (Ucraina), Germania va deschide prin Romnia o poart mult
mai larg dect gtul strmt al Ucrainei subcarpatice, strbtut pe ntreaga lungime
numai de o singur autostrad.
5. Nu provoac direct nici Polonia si nici URSS, ale cror armate, bine dotate, ar putea da
mai mult de lucru armatei germane.
Pregtirea expansiunii germane ctre sud-est
Experientele ncercate cu ocazia anexrii Austriei389 si a Regiunilor sudete390 au dat
actualilor conductori ai Germaniei posibilitatea de a verifica si perfectiona o nou
metod n politica de expansiune pe continent.
389 Austria a fost anexat de Germania la 13 martie 1938.
390 Regiunile sudete au fost ocupate de Germania la l octombrie 1938, n urma
acordului de la Munchen (30 septembrie 1938).
229
Pe de alt parte, s-a adoptat principiul autodeterminrii popoarelor", care a servit ca baz
marilor puteri aliate la ncheierea tratatelor de pace din 1919-1920 pe care Germania l
lanseaz astzi, sustinnd dreptul minorittilor etnice germane ti de alt nationalitate, de a

hotr singure de soarta lor.

Acest procedeu este ntrebuintat cu scopul de a-si atrage simpatia statelor cu revendicri
teritoriale si a provoca dezordini n statele vizate, prin agitarea minorittilor
conlocuitoare.
Pe de alt parte, printr-o intens propagand si subventii bine sustinute, s-a nlesnit
infiltrarea n aceste state a ideilor si principiilor naziste, determinnd curente si miscri
extremiste de dreapta, favorabile Germaniei.
Astfel:
n Ungaria
A venit s njghebeze organizatia national-socialist" de sub conducerea maiorului
Szalasi (Organizarea si programul n Anexa nr. IO391).
Aceast grupare, desi a fost dizolvat si conductorul su nchis, subzist totusi si astzi,
sub conducerea colonelului de rezerv Hubay.
Ea tinde, n prezent, s grupeze n jurul su ntreg tineretul intelectual ma-.ghiar
neutralizat nc de ctre stat si majoritatea trnimii maghiare lipsite de pmnt.
Dirijarea maselor trnesti ctre aceast grupare, care sustine o radical reform n
folosul maselor trnesti, s-a produs n special dup anexarea regiunilor ocupate de
Cehoslovacia, cnd actualul guvern maghiar, sub influenta puternicei opozitii fcute n
parlament de ctre marii latifundiari ai Ungariei, a redus aproape complet aceste reforme.
n Romnia
Utiliznd aceleasi metode, a stabilit strnse legturi cu gruprile extremiste de dreapta:
Partidul National Crestin si Miscarea legionar, favorabile unei apropieri si chiar unei
aliante cu Germania.
Din informatiile primite la acest serviciu, rezult c Germania a trimis n ultimul an,
pentru organizatiile de mai sus si pentru Partidul German din Romnia, o subventie de 20
milioane mrci (circa 800 000 lei).
Cu ajutorul minorittii germane din Romnia si a numerosilor agenti speciali formati si
trimisi n tara noastr ca turisti, oameni de afaceri, specialisti etc, Germania adun
informatii foarte detaliate asupra resurselor din Romnia, ntreprinderilor industriale,
comertului si activittii starului nostru pe orice teren, ntocmind statistici, hrti si dri de
seam.
La Miinchen functioneaz un institut care se ocup cu strngerea a tot felul de date
asupra statelor din Europa Central si oriental, la care, creznd c este vorba de un
institut cu caracter stiintific, colaboreaz si numerosi specialisti de la noi.
In cadrul politicii externe
Germania urmreste ndeaproape politica si relatiile statelor vizate cu alte puteri,
intervenind ori de cte ori acestea ntreprind vreo actiune defavorabil politicii sale.
1 Nu se public n aceast anex de documente.
23U
Exemplu:
Cu ocazia solutionrii problemei cehoslovace, Germania a mpiedicat de a ocupa Ucraina
subcarpatic si de a realiza frontiera comun cu Polonia 92. Germaniei nu-i convenea
acest lucru, din urmtoarele motive:
a) Ungaria si Polonia, prin realizarea unei frontiere comune, urmreau constituirea unui
bloc ungaro-polon care s se opun unei eventuale actiuni germane ctre sud si est.
b) Prin anexarea Ucrainei subcarpatice si eventual a Slovaciei, Ungaria si mrea

populatia de la 8 la 13 milioane locuitori n aceast situatie, probabil c nu i-ar fi convenit

s devin satelitul politicii si intereselor germane.
c) Prin anexarea Ucrainei subcarpatice si Slovaciei, Ungaria ar fi nchis n granitele sale 5
milioane minoritari. Acestia i-ar fi complicat situatia intern si i-ar fi rpit o mare parte
din libertatea de actiune, de care are nevoie pentru realizarea celorlalte scopuri.
n aceast situatie nu este exclus ca Ungaria s fi ncercat s se nteleag si s se apropie
mai mult de vecinii si Iugoslavia si Romnia, perspectiv ce nu poate fi pe placul
Germaniei.
d) Prin crearea Ucrainei subcarpatice, Germania si-a asigurat o baz de actiune n vederea
expansiunii sale ctre est.
Cu privire la Cehoslovacia, Germania lucreaz asiduu la nfeudarea sa la Reich.
n ceea ce priveste Romnia si Polonia, Germania lucreaz la izolarea lor de marile puteri
din Apus.
n legtur cu aceasta, subliniem diligentele depuse pe lng Marea Britanie si Franta,
pentru a obtine direct sau indirect libertatea de actiune n estul si sud-estul Europei.
Pe de alt parte, Germania depune toate strduintele pentru o ct mai strns apropiere de
Iugoslavia si n vederea unei colaborri viitoare cu Bulgaria n contra Romniei.
Nu de mult, s-a anuntat c n curnd va avea loc o conferint ntre sefii Statelor Majore
germane si bulgar, posibil pentru stabilirea conditiilor acestei colaborri.
Pe teren economic
Germania intensific legturile sale comerciale, n special cu statele din bazinul
dunrean, restabilind treptat n aceste regiuni influenta economic dinainte de 1914 (a se
vedea anexa 11)393.
Marile lucrri cu caracter economic, n curs de executie astzi, cum este canalul RhinMein-Dunre, ce va strbate ntreaga Germanie, legnd Marea Nordului cu Marea Neagr
si pentru care cel de-al III-lea Reich face enorme sacrificii materiale, nu are alt menire
dect aceea de a grbi restabilirea hegemoniei economice germane asupra regiunilor
grupate n jurul acestui [fluviu]
392 Prin hotrrea de arbitraj a Germaniei si Italiei, din 3 martie 1938 (Viena), s-a cedat
Ungarie o parte din teritoriile Ucrainei subcarpatice si Slovaciei.
393 Nu se public n aceast anex de dcumente.
394 n textul original era cuvntul canal, ceea ce considerm c este gresit, ntruct nu
este n concordant cu teza geopolitic a frazei.
231
Este interesant si ngrijortor n acelasi timp faptul c, n legtur cu organizarea
bazinului dunrean, economistii germani, n frunte cu actualul ministru al economiei
Reich-ului, au lansat nu de mult principiul spatiului unitar economic ", cu semnificatia
urmtoare:
Nici un alt amestec n bazinul dunrean, dect al statelor grupate n jurul su, deoarece
numai aceste state mpreun formeaz spatiul unitar economic.
Pe plan cultural
De mult vreme Germania ntreprinde o vast activitate, n special n Ungaria, Bulgaria,
Iugoslavia si Turcia, pe acest teren. Studentii acestor tri sunt primiti cu simpatie n
universittile germane si chiar sprijiniti de ctre starul german, prin acordarea de burse si
alte avantaje.
Acestia, ntorsi n trile lor, devin pionii culturii germane si ai simpatiilor fat de

Germania.
Pe teren militar
Contribuie la narmarea statelor cu care ntrevede o colaborare militar n actiunile sale
viitoare (Bulgaria si Ungaria), iar asupra statelor vizate se informeaz pentru a le
cunoaste ct mai bine sub toate raporturile.
n concluzie:
Expansiunea Germaniei n sud-eslul Europei este cu mult zel pregtit, nu numai pe
teritoriul su, ci chiar pe teritoriul statelor vizate de aceast expansiune.
Aceast pregtire se face:
Pe teren politic-intern
Prin infiltrarea ideilor si principiilor naziste, cu scopul de a spori, pe de o parte, simpatiile
politice n favoarea sa, iar pe de alt parte, de a crea agitatii si [a] dezagrega fortele de
rezistent ale acestor natiuni (exemplu: Austria, Cehoslovacia, Ungaria si Romnia).
Aceste tendinte au fost demascate mai cu seam cu ocazia desfiintrii Grzii de fier", cu
care [prilej]395 presa german a atacat Romnia n forma cea mai violent.
Pe teren politic-extem
Urmreste ndeaproape relatiile dintre state, intervenind direct ori de cte ori se ncearc
o combinatie care s-ar putea opune tendintelor sale de expansiune pe aceast directie.
Pe teren economic
Struie prin toate mijloacele de a restabili n cel mai scurt timp, n bazinul dunrean,
influenta sa categoric si exclusiv.
Pe teren cultural
Printr-o activitate bine dirijat, face ca spiritul si cultura german s precedeze si s ajute
expansiunea sa economic si politic n aceste state.
Pe teren militar
Adun informatii asupra statelor din sud-estul Europei:
395 n textul original era cuvntul ocazie, pe care 1-am nlocuit printr-un sinonim pentru
c se repeta n fraz.
23?
narmeaz pe prieteni si
Pregteste proiectele si conditiile de conlucrare cu acestea, n vederea expansiunii sale n
sud-estul Europei ctre gurile Dunrii.
CONCLUZII GENERALE
Realizarea expansiunii germane spre est formeaz obiectul a dou conceptii diferite n
cercurile conductoare germane:
1. Conceptia politic, definit de cancelarul Hitlern Mein Kampf' si pus pe planul
international imediat dup executarea acordului de la Miinchen si anume: expansiunea
imediat si direct german n Ucraina, prin formarea sub protectoratul german, a unui
stat fictiune a Ucrainei.
2. Conceptia strategic a Starului Major german, care opune penetratiei directe n
Ucraina, ca prim etap de realizat, o alt etap premergtoare conceptiei politice si
anume: penetratie spre gurile Dunrii, pentru a realiza o puternic baz strategic n
vederea expansiunii ulterioare, fie spre est, fie spre sud.
Germania nu s-a pronuntat nc hotrt, care din aceste dou conceptii va constitui primul
su obiectiv, rezervnd pentru sine surpriza pe care o va desfsura cu aceeasi energie,
vitez si fort, ca si n celelalte trei actiuni din trecutul apropiat.

In orice caz, oricare ar fi hotrrea sa, este sigur ns c Germania nu va putea ntrzia
punerea n aplicare a planului su expansionist spre est si mpingerea persistent a italiei
spre un conflict armat cu Franta n Mediterana, nu este altceva, de fapt, dect o iscusit
manevr german, tocmai pentru ca, servindu-se de Italia, s-si asigure spatele si s-i dea
mn liber n actiunea sa din acest an spre est si spre sud-est. Italia nu joac dect mi rol
de briliant second" la remorca politicii pangermaniste.
Dac informatia nu poate s discrimineze nc intentia german n aceast primvar,
logica si bunul simt [pot] descoperi usor directia pe care expansiunea german o va urma,
n prima sa etap.
Afirmm c:
Cea mai probabil intentie a Germaniei, n acest an, este s realizeze etapa cea mai usoar
si mai sigur, adic penetratia spre sud-est prin Romnia, pentru a stpni gurile Dunrii,
a-si amenaja o baz puternic la Marea Neagr si a-si crea o puternic si larg baz de
operatii (strategic si economic), pentru ca s poat trece apoi la ultima si cea mai grea
etap n expansiunea sa spre est si spre sud.
Deci, obiectivul principal si imediat al Germaniei va fi Romnia, Bazm aceast
informatie att pe o informatie foarte secret pe care o posedm, ct si pe urmtoarele
consideratii:
l. Crearea statului Ucrainean sub protectoratul Germaniei, ndreptnd imediat si direct
penetratia german spre est, nu se poate face dect prin fort, prin rzboi.
n adevr:
233
Statul ucrainean, dup cum am artat mai sus, presupune defalcri masive din teritoriile
astzi n stpnirea Poloniei si Rusiei Sovietice.
Niciodat Polonia nu va accepta, fr rzboi, sugrumarea sa printr-o amputare att de
sngeroas a teritoriului su, iar ptrunderea Germaniei cu fortele armate, prin Galitia,
este o operatiune riscant pentru fortele germane, dac n aceast actiune n-ar izbuti s
antreneze si armata cehoslovac.
Deci, realizarea expansiunii germane spre Ucraina nu se poate ncepe fr decapitarea n
primul rnd a Poloniei si aceasta pentru motivele c numai astfel armatele germane si
vor asigura mai nti spatiul de ptrundere, multiple Unii de operatii si apoi flancul lor
stng.
Niciodat Rusia Sovietic nu va accepta, fr rzboi, crearea unui stat ucrainean,
deoarece aceasta ar nsemna n primul rnd lichidarea definitiv a regimului comunist din
Rusia.
Deci, Germania va gsi n actiunea sa de penetratie direct spre est, fie succesiv armatele
Poloniei si Rusiei Sovietice, fie simultan, unite, pentru aprarea aceleiasi cauze.
2. Rzboiul pentru realizarea statului ucrainean (stat fictiune) angajeaz aproape
totalitatea fortelor germane spre est ntr-un rzboi lung, costisitor si nesigur, Germania
gsindu-se n fata a circa 100- 125 divizii polono-sovietice.
3. Germania nu [va] avea spatele asigurat pentru ca s poat duce pn la sfrsit,
victorios, un rzboi, care din cauza fortelor n prezent si a spatiului enorm, s-ar prelungi
dincolo de o limit scontat pentru imposibilitatea interventiei franco-engleze.
Deci, n cazul cnd se va angaja n aceast actiune, ea nu o va ntreprinde n deplin sigur
ant, fr o ntelegere mutual cu Franta si Anglia.
4. Angajarea Germaniei cu totalitatea sau marea majoritate a fortelor sale spre est ar

constitui o definitiv zdruncinare a axei Roma-Berlin, Italia rmnnd izolat,

descoperit si nselat n sperantele ei de sprijin din partea Germaniei, a revendicrilor ei
n Mediterana si Africa.
5. Situatia financiar si economic a Germaniei este de asa natur, c nu-i permite a se
aventura ntr-un rzboi de lung durat.
Deci, excludem aceast perspectiv pentru acest an.
Desi este adevrat c Hitler a anuntat n mod teoretic aceast etap n Mein Kampf,
totusi el nu a deta Hat ns practic etapele anterioare pn a ajunge la ea, iar amenintarea
si actele pe care deja le-a initiat n aceast directie, nu pot fi dect simple diversiuni
strategice pentru realizarea surprinderii n directia artat de noi.
Penetratia spre sud-est la gurile Dunrii si MareaNeagr este nc considerat de Marele
Stat Major german ca mult mai usoar, mai sigur si mai bogat n rezultate, pentru c:
1. Ungaria, sprijinit n revendicrile ei revizioniste, va fi un aliat care va accepta pn la
urm, mrit chiar, o tutel german, spernd ca mai trziu s-si capete, poate, libertatea
de actiune.
2. Romnia, chiar dac se va opune cu forta armat, nu va putea s reziste pn la sfrsit,
izolat fiind, f artelor germane.
234
3. Germania sipstreaz, chiar n eventualitatea unei actiuni armate, majoritatea fortelor
sale n interior (peste 100 divizii) si nu va fi nevoita s ntreprind aceast actiune dect
cu maximum 20 divizii infanterie, diviziile motorizate si o important parte din aviatia sa.
4. Germania, pstrndu-si majoritatea fortelor n interior, este capabil s sprijine, printro amenintare direct dorintele de expansiune italiene n Mediterana si prin aceasta s
satisfac exigentele si prestigiul Axei.
5. Romnia, intrat sub dependenta Germaniei, constituie, prin bogtiile sale, cerealepetrol, si prin situatia frontierei sale de est, n prelungirea frontierei cehoslovace, baza de
operatie strategico-economic, n vederea desfsurrii sigure a celei mai grele etape, spre
est si spre sud.
Din ultimele informatii pe care le avem de la serviciul nostru de informatii din Polonia,
colonelul Beck, foarte dezorientat si ngrijorat din cauza insuccesului din ultimul timp al
politicii sale, precum si din cauza perspectivelor sacrificrii integrittii Poloniei n fata
expansiunii germane spre est, prin crearea statului ucrainean, pregteste s joace ultima
carte, care s salveze statul polon.
Ministrul de externe polon separe c pregteste o nou schimbare apoliticii sale externe,
n sensul de a ajunge la o ntelegere cu Germania n ceea ce priveste expansiunea spre est.
Colonelul Beck, n acest scop, va avea zilele acestea o ntrevedere la Miinchen cu
cancelarul Hitler.
Se pare c sunt mai multe variante pe care colonelul Beck le va expune ca baze ale
acestei ntelegeri. Cea mai verosimil si pe care o va sustine, ndeosebi, fat de cancelarul
Hitler, este urmtoarea:
Polonia va sprijini actiunea expansionist spre est a Germaniei, fcnd minimum de
sacrificii din teritoriul su si primind compensatii n alt directie.
Astfel:
Polonia va ceda chiar Danzingul si o parte din Galitia in schimbul unei iesiri la Marea
Baltic printr-unul din statele baltice, care ar intra sub zona de influent polonez si a
unor compensatii teritoriale n Bielorusia.

Polonia va sprijini actiunea Germaniei n contra Rusiei Sovietice, concentrnd fortele sale
pe frontiera estic.
Germania si va dirija actiunea saprin Romnia, pe care o va lua sub influenta sa politic
si va ptrunde n Ucraina sudic.
Prin aceast schimbare de politic, Polonia urmreste de a dirija actiunea german spre
sud-est prin Romnia, ocolind astfel calea direct de penetratie spre est, sacrificnd
Romnia, pentru a se salva pe sine.
NCHEIERE
Studiul de fat este produsul organelor informative ale acestui serviciu, studiu care se
mrgineste numai la consideratii reci si reale, acest serviciu ntelegnd a-si ndeplini rolul
su de a preveni orice eventualitti de surprindere si de a da alarma la timp, pentru ca
celelalte foruri de rspundere n stat, prevenite si n de235
plin cunostint de cauz, s avizeze la cele mai eficace mijloace si s-si aduc aportul
lor salvator fat de eventualittile ce se ntrevd.
Totusi:
n nemrginita dorint ca aportul acestui serviciu de informatie, n asemenea momente, s
aduc contributia cea mai larg n serviciul trii, ne permitem s mentionm si simple
preri care, coroborate cu altele, poate mai complete, s constituie elemente de meditatie
pentru gsirea celei mai bune solutii n multiplele variante de ndrumare a actiunilor
noastre.
si anume credem c:
1. Romnia, continund s-si pstreze aceeasi atitudine corect fat de toate statele n
contra crora niciodat nu a conspirat si nu a rvnit nimic, s provoace n atitudinea lor
aceeasi lealitate, aceeasi sinceritate si acelasi rsunet al simtmintelor sale de pace si de
bun ntelegere.
2. ndeosebi fat de Germania, asa cum a procedat si n trecut, tot astfel si astzi s i se
deschid posibilitti de cea mai larg si mai sigur colaborare pe teren economic, fapt
care s satisfac pe de aparte necesittile Germaniei si pe de alt parte s duc la o
nflorire a statului nostru.
3. Dac n Germania, asa dup cum istoria a nregistrat evolutia sistemelor de expansiune
a diferitelor state, va ntelege c expansiunea economic nseamn hegemonia politic si
deci stpnirea noastr, Romnia s pregteasc din vreme barajul care s se opun fortei
brutale a cotropitorului.
Dac expansiunea german are nevoie neaprat de bogtiile imense ale Romniei, trebuie
s facem s nteleag lumea ntreag si n special statele amenintate c, cotropirea astzi a
Romniei si asezarea Germaniei la gurile Dunrii nseamn mine asezarea ei la Triest si
imediat apoi stpnirea Peninsulei Balcanice si calea deschis spre Asia.
Aceast eventualitate trebuie privit cu cea mai mare vigilent si urgent, pentru c
realizarea ei ne este confirmat astzi 5 ianuarie 1939, de o comunicare, din surs oficial
italian asupra unor noi manevre politice germane, comunicare care prezint urmtoarele:
a) Italia ntmpin foarte mari greutti n exercitarea unei influente n Ungaria si o
consider pierdut, aceast tar fiind n ajun de a trece cu totul n bratele Germaniei.
b) Mediafiunea Italiei ntre Ungaria si Iugoslavia pare a fi dejucat de Germania, fie
direct, fie prin noi exigente ale Ungariei, sub influenta presant a Germaniei.
c) Italia este prevenit c Germania, prin sprijinul pe care l acord astzi platonic

exigentelor italiene n Africa si Mediterana, ca rezultat al planului de cooperare al Axei

Roma-Berlin, nu urmreste altceva dect o deplasare a unui conflict n sudul Europei cu
scopul ascuns ca, profitnd de aceast ncordare, s ntreprind actiuni decisive la est.
Aceste actiuni, odat desvrsite, vor constitui un pericol iremediabil si fatal, n primul
rnd, pentru interesele Italiei.
Din aceste motive, pare c n urma unui schimb de conciliabule ntre Londra si Roma n
vederea ntrevederii de la 11 ianuarie de ia Roma, s-ar fi ajuns la o destindere n sensul c
Mussolini, condus de acest pericol si n dorinta de a nu-si periclita
236
situatia de mine, a ajuns la ntelegerea ca revendicrile sale fat de Franta s fie reduse
numai la un aspect pur economic.
4. fat de aceast nou conjunctur politic favorabil, Romnia trebuie s caute s
manevreze pentru realizarea barajului de care am vorbit mai sus.
5. n acest scop, si dac pericolul nu va putea fi nlturat prin mijloace obisnuite, ar fi
cazul, poate, ca un numr important de personaje, de o mare suprafat n Romnia, s fie
trimise n strintate, n Franta, Anglia, Italia, Iugoslavia, Turcia si eventual Polonia, care
s dea alarma asupra pericolului german, n asa fel ca s trezeasc constiinta tuturor
natiunilor pentru a se ajunge la un front comun.
Pn arunci:
6. Este neaprat nevoie ca n tar s nceap imediat o actiune puternic de trezire a
natiunii, care las impresia astzi c este pe punctul de a nclina spre o psihoz
periculoas de dezintegrare si de capitulare.
O actiune puternic de dezvoltare a spiritului patriotic, a iubirii de tar, a formrii
sufletelor pentru sacrificiu, a dezvoltrii si exaltrii spiritului rzboinic si de ncredere n
puterea de viat a natiunii romne. O actiune de otelire a sufletelor, a dorintei de lupt si
de a nvinge, o exaltare a datoriei ce avem de a pstra prin sacrificii si jertfe patrimoniul
national etern si existenta noastr ca stat ntreg liber396.
Arh. M.A.P.N., fond 948, dosar nr. 149, f. 1-15.
Not/1939 martie 21 [Bucuresti]
In ziua de 5 ianuarie a.c., acest Serviciu, concentrnd ntregul material informativ asupra
situatiei la ordinea zilei, a ntocmit lucrarea: Expansiunea german spre Estul si SudEstul Europei".
Asupra continutului nu avem nimic de adugat deoarece astzi - dup aproape 3 luni suntem n fata evenimentelor expuse n aceast lucrare.
396 n referatul nr. 34 596 din 27 ianuarie 1939, al sefului Marelui Stat Major, general de
divizie stefan lonescu, care a naintat acest material ministrului Aprrii Nationale,
general de divizie Nicolae Ciuperc, seful M.St.M. a scris: Raportnd cele de mai sus,
am onoarea a v ruga s binevoiti a aproba ca aceast chestiune s fie supus aprecierii
forurilor noastre competente, pentru a decide, n cazul cnd aceste foruri si nsusesc ntru
totul concluziile la care a ajuns Serviciul Secret, v rog a dispune s se comunice aceasta
Marelui Stat Major pentru a face propuneri concrete destinate a prentmpina
evenimentele semnalate de ctre Serviciul Secret". Pe marginea referatului, ministrul
Aprrii Nationale a scris: Am prezentat chestiunea M.S.Regelui astzi 30 ianuarie, cu
care ocazie am raportat si rezultatul convorbirii ce am avut cu dl ministru de externe
(Grigore Gafencu-H.n.). M.S.Regele cunoaste acest studiu si concluziile lui. Este posibil
c ca convoca un Consiliu de Ministri pentru a fixa linia de conduit a noastr (directiva).

M.S. a binevoit s anticipeze totusi c are ferma credint c o astfel de actiune din partea
Germaniei nu se va produce pe calea armelor, ci pe cale politic si economic", (ss)
General de divizie N. Ciuperc.
237
Totusi, avnd n vedere gravitatea evenimentelor, acest Serviciu - cu aprobarea
Ministerului Aprrii Nationale - a ncredintat Domnului locotenent-colonel Petrescu
Gheorghe - ofiter de Stat Major, atasat tactic al Ministerului Aprrii Nationale si al
Marelui Stat Major pe lng acest Serviciu - misiunea special ca, personal, s examineze
la fata locului ipotezele asupra urmrilor acestor evenimente, ajutat- pe de o parte - de
reprezentantii nostri diplomati si militari acreditati pe lng statele respective, ct si - pe
de alt parte - prin luarea contactului direct cu serviciile secrete de informatii ale
armatelor respective.
n ziua de 20 martie a.c., ora 21,45, domnul locotenent-colonel Petrescu s-a napoiat,
prezentnd alturatul raport din care- fatade ansamblul informatiilor -reiese n mod precis
faptul c Germania, n expansiunea sa ctre Sud-Estul Europei, vizeaz n mod direct si
imediat Romnia.
Din informatiile care au rezultat din convorbirile avute ndeosebi n Germania, Anglia si
Franta - care coroborate si cu informatiile suplimentare pe care le posedm - n special
cele rezultate din convorbirile zilnice avute cu delegatul Intelligence Ser-vice-ului, cu
resedinta Sa Bucuresti, care se ocup n mod deosebit de situatia politic de ia noi rezult urmtoarele:
1. Germania, datorit atitudini adoptate fat de Cehoslovacia a pierdut ncrederea total n
ceea ce priveste motivele sub care a actionat pn n prezent, adic principiul de libertate
si de autodeterminare a tuturor nationalittilor, demascndu-si astfel, n fata omenirii
scopurile reale pe care le urmreste astzi, prin anexarea fortat a teritoriului
Cehoslovaciei, ceea ce constituie o flagrant clcare a principiilor enuntate de nssi
conductorii si, mai ales n ultimul act de la Miinchen.
2. Fat de aceast demascare, Germania a nceput s devin odioas si o revolt unanim
se ridic mpotriva imperialismului german.
3. Scopul urmrit, prin expansiunea n Romnia, nu este numai acapararea petrolului si
grnelor, ci si realizarea unei situatii strategice favorabile, care s-i permit s ntreprind
actiuni mpotriva altor state.
4. Atitudinea Romniei care, n fata acestei primejdii a luat msuri preventive, a produs o
impresie ct se poate de favorabil, evidentiind c poporul romn a nteles - pe de o parte
- acest pericol, iar - pe de alt parte - a dovedit c este hotrt s actioneze pentru
pstrarea independentei sale.
Personalitatea M.S. Regelui n concertul mondial a cptat astzi un prestigiu si o
ncredere de asa natur nct, cunoscndu-se si sentimentele manifestate de natiune cu
ocazia concentrrilor actuale, va da posibilitatea s se poat obtine -mai mult dect
oricnd - un sprijin imediat si real, att sub raportul moral ct si material, pentru a fi n
msur s corespundem situatiei de fat.
Rmne deci ca forurile de rspundere n Stat s studieze aceast situatie.
Probabil cu aceasta, se simte nevoia ca, deosebit de actiunile diplomatic si militar, s se
ntreprind o puternic actiune de propagand, n strintate, pentru formarea unui curent
n favoarea Romniei si n interior pentru dezvoltarea sentimentului constiintei nationale,
deocamdat, fr a se aduce prejudicii sau s se lezeze vreun stat strin.

Arh M. A. E., fond 71, Romnia, voi. 62, f. 201-203,

238
Raport/1939 martie 21 Locotenent-colonel GH. PETRESCU ctre SERVICIUL SECRET
n urma studiului fcut de Serviciul Secret, la nceputul lunii ianuarie a.c., prin care se
arta n mod precis si categoric c germanii vor continua penetratia n Europa Central si
spre Sud-Est, chiar de la nceputul lunii martie - si consecvent celor afirmate - am fost
chiar nsrcinat de acest Serviciu s plec n strintate, s urmresc evenimentele care se
vor desfsura si s coroborez informatiile noastre cu informatiile serviciilor de informatii
secrete din anumite tri.
n acest scop, m-am deplasat - cu ncepere de la 3 martie a.c. - la Varsovia, Praga, Berlin,
Londra si Paris.
Am luat contact n toate aceste capitale, att cu atasatii nostri militari navali si
aeronautici, ct si cu ministri respectivi, cu sefii birourilor 2 din Marile State Majore
respective, cu sefii serviciilor secrete din Praga, Anglia si Franta si cu diferite
personalitti care aveau posibilitatea, prin situatia lor, s aduc o contributie la opera de
lmurire pe care o cutm. Rezultatul investigatiilor mele sunt urmtoarele: l. La
Varsovia m-am gsit de la 4 la 7 martie a.c., adic tocmai n timpul vizitei domnului
Gafencu - ministrul Afacerilor Strine al Romniei - si cteva zile dup plecarea
domnului Ciano. n rezumat, am gsit la Varsovia o atmosfer de pregtire de rzboi, o
atmosfer deocamdat - foarte putin binevoitoare pentru noi, de nencredere n puterea
armatei noastre, o atmosfer de surjectare a ofiterilor nostri trimisi pentru stagiu n armata
polon. Am cerut locotenent-colonelu-lui Peliman - atasatul nostru militar - s m pun n
contact cu seful Biroului 2 din Marele Stat Major polon, dar am ntmpinat rezistent din
partea acestuia, spunndu-mi c seful Biroului 2 este nou n functie, c este greu
abordabil si c nu as putea obtine nimic de la el. Din impresiile totale pe care le-am
dobndit n aceast capital, am dedus c nu se poate conta, n mod eficace, Polonia, ntrun conflict n care Romnia ar fi angajat fat de Ungaria si Germania.
2. La Praga am stat de la 8 la 11 martiea.c., adic numai cteva zile nainte de pregtirea
evenimentelor care au sters Cehoslovacia de pe harta Europei.
Am luat contact, n afar de atasatul militar si domnul ministru Leca, cu seful Sectiei
Informatiilor din Marele Stat Major si cu seful Serviciului Secret ceh, cu colonelul Pika,
fostul atasat militar cehoslovac la Bucuresti - atunci seful Biroului Industrial si al
Comenzilor militare din Marele Stat Major ceh - precum si cu domnul Zwek, directorul
general al uzinelor Zbrojovska.
Din discutiile avute, a reiesit o atmosfer de mare descurajare care exist n
Cehoslovacia, din cauza amestecului continuu si exigentelor din ce n ce mai mari ale
germanilor n aceast tar. Nici un moment ns nu au lsat s se nteleag c le-ar fi
team de o actiune att de apropiat n contra lor, din partea Germaniei. Din contr, seful
Biroului 2 mi-a atras atentia asupra informatiilor precise pe care le are serviciul lor secret
c, n curnd Ungaria si Bulgaria - sprijinite de Germania - vor revendica teritorii din
Romnia si c vor fi mpinsi la o actiune armat chiar, n scopul
239
ca Germania s pun, n fond, stpnire pe tara noastr. Mi-a atras atentia c, dup
informatiile lor, 400 de teroristi unguri au fost trimisi n tara noastr pentru a se ncepe de
minare, forare si dezagregare n teritoriul trii noastre.
Atrgnd atentia sefului Biroului 2 ceh asupra tulburrilor care, dup cunostintele mele

erau urmarea amestecului manevrelor germane si ungare n aceast parte a trii lor, m-a
asigurat c n acea zi (lOmartiea.c.) au trimis 4000 jandarmi n automobile care, fr
mult greutate, vor restabili ordinea.
Dup aceea am stabilit, cu seful Biroului 2, o foarte strns colaborare a serviciilor
noastre secrete de informatii att n materie de agentur, ct si n directia schimbului de
informatii, nlocuind vechile conferinte dintre Statele Majore respective, cu ocazia
vizitelor oficiale, care - n mprejurrile actuale - nu mai puteau avea loc.
n convorbirile pe care le-am avut cu colonelul Pika si cu domnul Zwek, ambii si-au
artat mirarea si nelinistea asupra ncetinelii cu care statul romn si Comisiile nsrcinate
procedeaz la luarea n primire a materialului de rzboi (arme si mitraliere) care ne
fuseser cedat si m-au rugat insistent s intervin urgent n tar ca s se accelereze
primirea acestui material.
Fcnd investigatii n nsusi snul Comisiilor de receptie, am constatat c comisiile si f
ac pe deplin datoria, lucrnd cte 16-20 ore pe zi pentru luarea n primire a acestui
material de rzboi, dar c din cauza exigentelor caietelor de sarcini, scrupulozittii
Comisiilor precum si insuficientei personalului trimis pentru aceast receptie, era
imposibil s fac mai mult.
Cred c dac s-arfi tinut seama de alarma dat la timp de Serviciul S", asupra intentiilor
agresive ale Germaniei, chiar la nceputul primverii, astzi, cu un efort n personal si cu
o ntelegere mai just a situatiei, renuntnd la prea mult scrupulozitate pentru un
material cunoscut ca excelent, am fi avut n tar tot materialul de infanterie cu care am fi
putut dota la perfectie armata noastr.
Ceva mai mult, colonelul Pika si domnul Zwek ne-au afirmat c statul cehoslovac era
dispus s ne cedeze o cantitate enorm de material de rzboi (obuziere grele, armament
anticar, care de lupt, aviatie) si c, n acest scop colonelul Pika fusese cu o zi nainte cu
avionul la Londra si Paris ca s trateze cu aceste tri finantarea comenzii n vederea
obtinerii unor garantii, necesare si eventual credite puse la dispozitia noastr.
Reiese, din toate acestea, marea bunvoint pe care cehii au avut-opentru a ne narma si a
ne ceda ct mai mult din materialul lor de rzboi.
Am pierdut, ns, aceast ocazie fericit si unic.
3. n zilele de 11 -l 6 martie a.c., m-am gsit la Berlin, adic tocmai n momentele cnd sa pregtit si s-a executat actiunea contra Cehoslovaciei.
n Berlin am constatat c populatia este foarte amrt, foarte putin dornic de rzboi, cu
totul nfometat - din cauza diferitelor msuri de restrictie luate de autoritti - si c
germanii nu vd o iesire din acest cerc vicios dect prin rzboi.
Cu ocazia acestei serbri, a comemorrii mortilor din rzboi, am asistat la o parad la
mormntul eroului necunoscut, pe Unter den Linden. La sosirea lui Hitler. desi venit cu
mare pomp si anuntat prin tot felul de mijloace, populatia nu a manifestat nici un fel de entuziasm, nu a ovationat, ci a stat ntr-o rezerv semnificativ. Paza
era, ntr-adevr extraordinar.
n ziua n care trupele germane au intrat n Cehoslovacia, s-a dat ordin s se arboreze
drapele, pentru ase srb tori evenimentul si - desi n Germania ordinele se execut cu
destul scrupuloziate - foarte putine drapele au fost scoase pe strzile Berlinului.
Panica produs n Corpul Diplomatic si surpriza creat au fost din cele mai mari. Nimeni
nu a stiut nimic despre aceast surpriz strategic a lui Hitler. Concomitent cu intrarea
germanilor n Cehoslovacia, s-a rspndit - din surs german - n tot Berlinul, stirea c

n aceeasi zi italienii au atacat pe francezi n Tunis, ceea ce a produs o panic de nedescris

n Corpul Diplomatic. De-abia seara trziu s-a simtit acest zvon si s-au linistit spiritele.
Am luat contact cu diferiti atasati militari din Berlin si unanimitatea prerilor lor era c
rzboiul general nu mai poate fi oprit, c Hitler este angajat asa de mult nct o dare
napoi este nssi prbusirea lui si c, dac nu face rzboiul n acest an, n viitor nu are
absolut nici o sans s-1 mai cstige.
Toti au opinat c tactica pe care o va urma este asigurarea spatelui si a unei bune baze de
aprovizionare, ocupnd prin surprindere si repede Romnia, pentru ca apoi, cu toate
fortele si n unire cu Italia, s atace Franta, izolnd Anglia printr-un rzboi bacteriologic.
Atasatii militari strini considerau, totusi, pe Hitler ca un nebun, c ntreprinde aceast
actiune care-i va fi fatal sau c stiinta german a descoperit un instrument de rzboi nou,
cruia nu i se poate opune nimic.
4. Din atmosfera de nfrigurare de la Berlin, am plecat la Londra, unde am gsit o
atmosfer destul de calm.
Am luat contact cu atasatii navali si aeronautici si cu ajutorul de atasat militar, cu domnul
ministru Tilea, precum si cu un reprezentant al Intelligence-Servi-ceului din Ministerul de
Rzboi englez.
Din convorbirea pe care am avut-o cu domnul Tilea a reiesit c Domnia Sa este convins
de ctre cercurile engleze c rzboiul este inevitabil si c prima tint a germanilor este
Romnia.
Din convorbirea pe care am avul-o cu delegatul Intelligen-ce-Service-uhli din Ministerul
de Rzboi englez, precum si din convorbirea pe care a avut-o domnul ministru Tilea cu
seful Marelui Stat Major si cu Ministrul de Rzboi englez, rezult c actiunea german se
va desfsura astfel'.
t a) Germania va continua ptrunderea ctre Est, pentru apune stpnire pe Romnia, a
face astfel o sprtur n blocul slav si a-si asigura aprovizionarea necesar n petrol si
grne, n vederea rzboiului la Vest.
b) Germania va deplasa unittile sale mobilizate, din Cehoslovacia (circa 20 divizii
infanterie si 5 divizii motorizate) nspre Ungaria, pe care o va capta si o va sili s
mobilizeze, dup un sistem de mobilizare secret, uzitat de mai multe ori n Germania.
In cel mult dou sptmni, aceast operatiune va fi terminat, adic n jurul datei de 29
martie, Germania si Ungaria vor avea la frontiera noastr 35 divizii infanterie si 5-6
divizii motorizate, care vor ataca prin surprindere.
c) Germania va lansa, din prima zi a atacului, circa 5000 avioane de bombardament si
vntoare, care vor distruge - dup un plan foarte amnuntit - toate nodurile noastre de
comunicatie, fcnd absolut imposibil mobilizarea si concentrarea armatei noastre.
d) Concomitent cu un atac germano-ungar, vom fi atacati, la Sud, si de Bulgaria, n
Dobrogea.
e) Germania sper c, ntrebuintnd aceast strategie nou - a surprinderii totale - s
termine cu Romnia n cel mult 3 sptmni.
Romnia - sper Germania - se va gsi n aceeasi situatie ca si Cehoslovacia, adic n
imposibilitatea de a face cel mai mic gest de mpotrivire.
seful Statului Major englez consiliaz cu insistent Romnia s-si ia msuri urgente
militare, astfel ca armata romn s se poat gsi toat la frontier, nainte de a se
declansa atacul german.
Ministrul de Rzboi si seful Marelui Stat Major englez, n convorbirea pe care au avut-o

cu domnul Tilea si cu atasatul militar naval, au ndemnat Romnia la rezistent ndrjit,

pentru c este un fapt sigur c n jurul ei se va dezlntui conflagratia general. Romnia
va face sacrificii mari, dar rzboiul total va fi cstigat, cu sigurant, de aliati si, de aceast
dat, Germania va nceta s mai existe.
Ministrul de Rzboi englez a afirmat categoric c n aceast mprejurare consider
frontiera englez la frontierele Romniei" si c de atitudinea Romniei depinde nssi
atitudinea Angliei.
n scopul ajutorrii noastre, seful Marelui Stat Major englez a cerut domnului Tiea ca
guvernul romn s fac o interventie urgent telegrafic oficial asupra materialului de
tot felul de care are nevoie n arme, tunuri, care de lupt, armament antitanc etc. si
Anglia, fr s negocieze acum chestiunea finantrii (poate nu o vom plti niciodat), va
ncrca imediat vapoare care s ne trimit urgent acest material.
n ceea ce priveste aviatia, ministrul de Rzboi englez este gata s cedeze, de ndat, 200
avioane de bombardament, cu o mare cantitate de bombe si lansatoare de bombe si 150
avioane de vntoare, trimitndu-ne totodat pieseie de schimb, mecanici si piloti pentru
scoal.
Aceste transporturi pot pleca din Anglia chiar n cursul sptmnii viitoare,
Totodat, n actiunea de simulare pe care am ntreprins-o pe lng atasatii nostri - naval,
aeronautic si militar-, am insistat s se fac s nteleag Anglia c este n interesul ei s ne
cedeze maximum de material, expunnd situatia noastr, din acest punct de vedere fat de
ocuparea Cehoslovaciei.
n acelasi timp, am sugerat domnului Tilea s insiste pe lng Lordul Halifax si domnul
Maiski - ambasadorul Sovietelor la Londra - s intervin pe lng guvernul Sovietelor ca,
mpreun cu Polonia si cu noi, s realizeze un bloc, pe care s-1 opun actiunii de
ptrundere spre Est a Germaniei, sub forma garantrii frontierelor noastre si recunoasterii
alipirii Basarabiei la Romnia, din partea Sovietelor.
Acest bloc, astfel constituit, s se manifeste n mod public, ca atare nainte de a se
produce atacul german, fapt care ar putea s opreasc aventura german.
242
Domnul ambasador Maiski, n convorbirile avute cu domnul Tilea, a primit cu mult
bunvoint o asemenea propunere. Apoi, am plecat din Londra la Paris cu impresia cert
c Anglia este hotrt s fac rzboiul, c este sigur c va cstiga si c ne va sprijini la
maximum cu tot ceea ce i este posibil, dar cere din partea noastr hotrre, rezistent
economic si rezistent militar si toat armata imediat la frontier.
5. n Franta arii luat contact cu domnul ambasador [Gheorghe] Ttrescu, cu atasatul
militar - colonel Teodorini - si cu seful Serviciului Secret din Marele Stat Major francez.
Am expus domnului ambasador Ttrescu cele cunoscute de la Berlin si Londra si
lucrurile initiate acolo.
Domnia Sa este cu totul de acord c rzboiul general nu mai poate fi evitat si c stie
precis c noi vom fi obiectul primei agresiuni dintr-un moment n altul.
Domnia Sa a fcut oarecare rezerve n ceea ce priveste posibilitatea realizrii unui bloc la
Est, cuprinznd URSS, Polonia, Romnia si eventual Iugoslavia, artnd c nu vede ca
URSS s fie n stare a duce un rzboi, crede n sentimentele antigermane poloneze si face
rezerve asupra politicii Iugoslaviei.
Va ncerca s tatoneze n aceast directie.
Domnul Ttrescu nu vede nici Domnia Sa alt solutie dect rezistenta noastr, n cazul

cnd vom fi atacati si crede c, n mod aproape sigur, rzboiul general se va dezlntui n
jurul acestei agresiuni.
Din convorbirea avut cu seful Serviciului Secret din Marele Stat Major francez a reiesit
c - informatii foarte bune - fac s se cread c Italia, n czu! cnd rzboiul va fi
dezlntuit din cauza agresiunii Germaniei contra noastr, nu va urma pe germani, c
italienii au nceput deja s simt prea mult plumbul german deasupra capului si c, pn
la urm, se va ntelege cu Franta. Este sigur c rzboiul va fi cstigat de Anglia si Franta,
la care - este probabil - se va asocia si America si c pacea pe care o vor avea germanii nu
va mai fi cea de la Versailles, ci cea de la Tilsit.
In ceea ce ne priveste pe noi, colonelul Malraison, seful Serviciului Secret francez, mi-a
confirmat n totul informatiile obtinute la Berlin si Londra. Atacul n contra noastr este
inevitabil. Ceva mai mult, seful Serviciului Secret francez mi-a afirmat c tratativele
economice care se duc la Bucuresti, vor avea o form acceptabil, tocmai pentru ca ele s
fie prelungite, s adoarm vigilenta noastr si s nu lum msurile militare necesare cu
care s facem fat actiunilor strategice de total respingere.
Mi-a a tras atentia, n special, asupra acestui amnunt foarte important: dezmintirea dat
de agentia german D.N.B. si pe care am citit-o mpreun chiar n seara de 18 martie
1939 n ziarele franceze, privitor la un ultimatum economic adresat Romniei, a
interpretat-o ca cea mai iscusit manevr german fcut n vederea acelui scop:
surprinderea.
seful Serviciului Secret francez a fcut apel la Serviciul nostru Secret pentru ca s
stabilim o baz de perfect conlucrare care, eventual, s se extind
243
si n caz de rzboi, n acest scop, este dispus s trimit, imediat, n Romnia un ofiter care
s fac aceast strns legtur, rspunznd si noi cu aceeasi msur.
Cu acest bagaj de informatii am plecat cu primul tren la Bucuresti.
Concluzii:
1. Agresiunea Germaniei ndreptat contra noastr este cert si nu va ntrzia mai mult
dect 10 zile de a se produce.
2. n cazul cnd armata noastr sau marea ei majoritate nu se va gsi la acea dat la
frontiere, nu vom mai putea mobiliza si concentra si soarta noastr va fi similar cu aceea
a Cehoslovaciei, sau ne vom multumi cu un simulacru de rezistent.
Germanii vor putea termina cu noi, conform pianului, n circa 3 sptmni.
3. Mobilizarea general a armatei este singura solutie de curaj care se impune n aceste
momente tragice.
Arh. M. A. E., fond 71, Romnia, voi. 61, f. 204-214
Raport informativ/24 iunie 1939
n seara de 19 iunie a.c. ora 20.50, am sosit n Berlin.
Nimeni de la Legatia noastr n-a avut cunostint de sosirea mea.
n prima zi, adic 20 iunie, am cercetat n amnuntime cartea de telefon a orasului Berlin,
dar mi-a fost imposibil s gsesc mcar unul din numele ofiterilor germani pe care i
cunoscusem n anul 1937.
A doua zi, 21 iunie, m-am prezentat, la ora 10. 30, direct la Marele Stat Major german,
unde, nmnnd portarului cartea de vizit - alturat - am cerut s vorbesc cu maiorul
von Krienitz, cruia i sunt vechi cunoscut. Dup aproape de o or de asteptare, mi s-a
adus la cunostint c n M.St.M. german nu exist nici un maior cu acest nume.

Am rugat apoi, s fie anuntat colonelul Schreiber, cu care lucrasem rndul trecut, dar dup o asteptare de nc o jumtate de or - mi s-a rspuns c a decedat acum un an.
Rugnd s fiu anuntat nlocuitorului maiorului von Krienitz, mi s-a fcut cunoscut c cel
solicitat trebuie s fie pus n cunostint cu scopul audientei.
Pentru a nu mpinge lucrurile prea departe, am renuntat, pentru moment, spunnd c voi
reveni a doua zi.
Nevoind s renunt la ndeplinirea misiunii primite, m-am hotrt s recurg la ultima cale
de a lua contactul cu organele competente din M.StM. german, adic de a folosi o
persoan care s aib acces n aceast institutie.
Persoana care nlesnise contactul n anul 1937 se afla n nchisoare, executnd o pedeaps
de 2 ani (a se vedea nota special).
244
Nu rmnea dect s fac apel la persoana cea mai de ncredere de la Legatia noastr,
adic maiorul Proca, fr ca acesta s cunoasc ns scopul urmrit de mine.
n ziua de 22 iunie, m-am dus la biroul atasatului nostru militar. Aici, am avut sansa de a
nu gsi dect pe maiorul Proca, deoarece colonelul Grbea era plecat n Elvetia, pentru a
asista la manevrele care aveau loc acolo.
Fr a pune la curent pe maiorul Proca cu demersurile fcute n zilele precedente, i-am
comunicat c, venind de la Paris, sunt n trecere prin Berlin, si c am o scrisoare din
partea unui cunoscut, pentru maiorul von Krienitz din Marele Stat Major german.
L-am rugat deci s telefoneze la M.St.M. german pentru a anunta pe cel interesat.
Telefonul 1-a dat la M.St.M., Biroul Att. Gruppe, de unde i s-a rspuns c i se va
comunica imediat rezultatul.
A trecut mai bine de 3 ore si rspunsul a fost c maiorul von Krienitz a decedat acum
cteva luni. Insistnd s fie primit de nlocuitorul acestuia, s-a rspuns - iarsi dup mai
bine de o or - ca s m prezint la ora 16 cpitanului Graf von Spee.
La ora fixat, am fost primit de ctre cel indicat mai sus.
I-am comunicat din ce serviciu fac parte, dac am mai lucrat n 1937 cu unele organe din
M.St.M. german (colonelul Schreiber, maiorul von Krienitz), si c doresc a lua contactul
cu persoana din M.St.M. german care se ocup n prezent cu chestiunile informative din
Estul Europei, pentru a-i face o comunicare din partea serviciului meu.
M-a asigurat c va aduce la cunostint celor n drept cele solicitate de mine, iar rezultatul
mi-1 va comunica la hotel, n jurul orei 18. 30.
Exact la ora 18. 30, am primit un telefon de la cpitanul Graf von Spee, prin care mi
fcea cunoscut c a doua zi, la ora 10, s fiu din nou la el, pentru a m prezenta persoanei
creia s-i fac comunicarea de care vorbisem.
n ziua de 23 iunie, la ora 10, m-am dus la M.St.M. german, am fost condus la cpitanul
Graf von Spee, unde am gsit si am fost prezentat locotenent-colonelu-lui Hauswaldt si
unui maior al crui nume nu 1-am putut retine.
Am ntrebat dac pot expune comunicarea mea - care are un caracter strict confidential n fata celor prezenti.
Primind rspuns afirmativ, am artat - folosind limba francez - c sunt maiorul lonescu,
ofiter de stat major, din cadrele Serviciului de Informatii al armatei romne, din partea
cruia am misiunea de a expune urmtoarele:
Credinta sefului Serviciului nostru fiind aceea c relatiile germano-romne, care
actualmente sunt de ordin economic, se vor dezvolta n viitor, din ce n ce mai accentuat

si n alte directii, singura tar fat de care va trebui s fie atenti va rmne numai Uniunea
Sovietic.
Avnd n vedere c aceast tar a fost si este ndrumat n directii cu totul opuse
intereselor, n specia! ale Germaniei, precum si faptul c n Romnia se gsesc elemente
mai numeroase si mai obligate fat de actualul regim (emigratia rus, emigratia
ucrainean si unele elemente cehe), care ar putea fi folosite pentru
245
obtinerea de informatii n ceea ce priveste XJRSS, seful Serviciului de Informatii al
armatei romne crede c ar fi n interesul ambelor prti dac s-ar putea realiza o
colaborare efectiv la teren cu Serviciul respectiv german, pe care l consider ca unul din
cele mai experimentate servicii de informatii din Europa.
n acest scop, Serviciul de Informatii aJ armatei romne ar oferi celui german frontiera
comun cu Uniunea Sovietic, precum si experienta sa asupra modalittilor de procurare
a informatiilor din URSS.
Binenteles c, toate chestiunile de detaliu vor putea fi stabilite, la Bucuresti sau Berlin,
dup ce organele germane si vor fi dat avizul de principiu.
Totodat, Serviciul de Informatii al armatei romne aduce la cunostint c, oricare ar fi
rezultatul acestor sugestii, acesta nu va influenta cu nimic relatiile pe care doreste a le
avea cu serviciul respectiv german.
De asemenea, roag ca aceste sugestii, ct si discutiile care vor avea loc, s fie pstrate n
mod absolut secret, att fat de organele Legatiei noastre din Berlin (corpul diplomatic si
atasatii militari), ct si fat de organele legatiei germane din Bucuresti, considernd c
ntre dou servicii de informatii orice chestiune trebuie s fie tratat direct si n acest
mod.
Dup ce am fost ascultat, fr a fi ntrerupt n tot timpul expunerii, locote-nent-colonelul
Hauswaldt - folosind pe cpitanul Graf von Spee ca translator -mi-a pus urmtoarele
ntrebri:
Dac Serviciul de Informatii al armatei romne este un
organ al M.St.M.;
Dac acest serviciu este condus de dl. Moruzov;
',
Dac dl. Moruzov este aceeasi persoan cu inginerul Mihail stefnescu.
La prima ntrebare am rspuns c Serviciul de Informatii al armatei romne este un organ
independent care procur informatii, de orice natur, tuturor organelor de conducere ale
statului.
La ntrebrile urmtoare, am rspuns c dl. Moruzov este seful acestui serviciu si este
aceeasi persoan cu inginerul Mihail stefnescu.
Apoi, locotenent-colonelul Hauswaldt mi-a comunicat urmtoarele: C, n primul rnd,
este plcut impresionat c Serviciul de Informatii al armatei romne, despre a crui
puternic activitate are de mult cunostint, face o propunere de colaborare Serviciului de
Informatii german.
C, n al doilea rnd, este surprins c dl. Moruzov, seful Serviciului de Informatii al
armatei romne, a crui excelent competent este unanim recunoscut, crede c aportul
Serviciului de Informatii german i-ar putea fi folositor.
C, n ceea ce priveste pstrarea secretului, aceasta este si prerea sa.
n fine, c va supune cu convingere chestiunea organelor sale superioare, iar rezultatul
mi-1 va comunica dup mas la ora 16.30, tot n acelasi loc.

La aceast or, m-am prezentat la M.St.M. german (Bir. Att. Gruppe), unde am fost
condus ntr-o ncpere n care se afla - n afar de cei cu care discutasem dimineat - si un
civil care mi-a fost prezentat ca translator de limba romn. Am fost nigat de locotenentcolonelul Hauswaldt s repet n limba romn cele expuse la ntlnirea precedent,
deoarece n-ar dori ca, din cauza necunoasterii suficiente a limbii franceze, expunerea mea
s nu fi fost bine interpretat.
246
M-am conformat, translatorul depunnd o vdit grij de a traduce, fraz cu fraz si ct
mai exact cele ce expuneam. Dup ce am terminat, locotenent-colo-nelul Hauswaldt - tot
prin intermediul translatorului - mi-a spus c cele pe care le expusesem le-a interpretat n
mod just si rn-a rugat a transmite domnului sef al Serviciului de Informatii al armatei
romne, pe ct posibil mai exact, urmtoarele:
1. Organele superioare din M.St.M. german accept n principiu sugestiile Serviciului de
Informatiuni al armatei romne.
2. Pentru moment, trecerea la fapte nu va putea fi realizat, ntruct- trebuie s
recunoasc - Serviciul de Informatii german nu dispune de elemente specializate pentru
actiunea informativ direct n URSS, deoarece:
Elementele emigratiei ruse, care ar putea fi folosite, sunt astzi mbtrnite si deci inapte
pentru o actiune att de dificil, iar elementele tinere din aceast emigratie aproape nu
mai cunosc limba rus.
n prezent, n elementele cehe nu au ncredere, oricare ar fi sentimentele pe care le
manifest; urmeaz a se face investigatii n acest scop.
n ceea ce priveste elementele ucrainene, chestiunea este la fel de delicat, acestea
neoferind suficient garantie n actuala situatie politic din Europa. (Se referea probabil
la slbirea ncrederii cercurilor ucrainene n sprijinul Germaniei, de cnd cu ncorporarea
Ucrainei Carpatice la Ungaria).
3. Dac Serviciul de Informatii al armatei romne ar accepta, Serviciul de Informatii
german ar putea contribui, pn n momentul trecerii la actiunea informativ la teren, cu
orice sum de bani ar fi necesar.
4. Pn atunci, Serviciul de Informatii german socoteste c un schimb de informatii ar fi
util, mai ales n ceea ce priveste: Problema aviatiei sovietice;
Unittile motomecanizate sovietice;
Chestiunile curente privitoare la: situatia politic intern si extern a URSS, deplasri si
concentrri de trupe etc. Am rspuns c:
a) Sunt fericit c Serviciul de Informatii german a acceptat sugestiile de colaborare ale
Serviciului de Informatii al armatei romne.
b) Desi nu am sentimentul Serviciului nostru, sunt ns foarte sigur c acesta are la
dispozitie fonduri suficiente pentru orice actiune informativ.
c) n ceea ce priveste schimbul de informatii, voi supune chestiunea d-lui sef al
Serviciului de Informatii al armatei romne, urmnd a comunica rezultatul n cel mai
scurt timp.
d) n privinta legturii, ntre Serviciul nostru si cel german, propun a se folosi urmtoarea
cale:
Orice comunicare din partea Serviciului de Informatii german, nchis n plic sigilat si cu
adresa C. lonescu", se va preda atasatului militar romn din Berlin, care - prin curierii
diplomatici - o va preda Serviciului nostru:

La fel, orice comunicare pentru Serviciul de Informatii german va fi transmis - prin

atasatul militar romn - la Marele Stat Major german (Att. Gruppe) cu adresa Lt. Col.
Hauswaldt".
Locotenent-colonelul Hauswaldt a fost de acord cu cele de mai sus.
247
nainte de terminarea ntrevederii, am artat locotenent-colonelului Hauswaldt chestiunea
Herbert Lorenz, rugndu-1 s ne comunice - ct de curnd - daca acest individ este un om
al Serviciului de Informatii german, pentru ca Serviciu! nostru s ia msurile care se
impun.
Locotenent-colonelul Hauswaldt, care a luat cu toat atentia not de relatiile pe care i leam dat, mi-a promis c n cel mult 10 zile vom avea rezultatul.
La desprtire, ofiterii germani, foarte afectuosi, mi-auurat bun voiaj si mi-au zis n mod
semnificativ La revedere".
Locotenent-colonelul Hauswaldt m-a rugat ca oricnd voi trece prin Berlin, chiar ntr-un
voiaj de agrement, va fi fericit s m vad.
Fat de posibilitatea de a realiza o legtur mai urgent, fr a fi obligati a astepta curierii
diplomatici, cred c ar fi cazul s solutionm problema, folosind cursele de avioane.
La 24 iunie, ora 23.37, am prsit Berlinul, plecnd ctre Helsinki.
Maior[C. Gh. lonescu Micandru] Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 3749, f. 33-40.
Not/1939 august 22
De la Legatia german din Capital s-au aflat urmtoarele:
Semnarea Pactului de neagresiune germano-rus este un fapt mplinit, n ceea ce priveste
viitoarele relatii ce vor rezulta din ncheierea aliantei celor dou ideologii se spune despre
cancelarul Hitler c are deplin aprobare din partea Italiei si cu asigurarea c mai trziu,
adic dup constatarea efectului practic al aliantei germano-ruse va adera si ea la aceast
nou combinatie german.
Dup semnarea acestui acord, planul de actiune al guvernului german fat de Polonia este
de pe acum bine stabilit si se rezum n urmtoarele: In primul rnd anexarea
Danzingului prin orice mijloc la care va urma ocuparea Coridorului, precum si regiunea
Pomeraniei si Silezia Superioar.
La dislocarea Poloniei va lua parte si Rusia, care si va atribui provincia polon, care a
fcut parte din Galitia de pe vremea imperiului rusesc, precum si toate localittile de la
frontiera estic, unde populatia dominant este ruseasc.
Pentru restul se va rentemeia fosta republic a Ucrainei Mari, nglobndu-se si nordul
Bucovinei pe o linie pn la siret si orasul Cernuti.
Noul stat ucrainean va fi independent sub o tutel mascat germano-rus, fiind posesiune
german numai teritoriile petrolifere din regiunea Drohabeci, precum si toate celelalte
bogtii subpmntene ale Ucrainei.
De asemenea, se spune c soarta Ungariei este de pe acum lmurit, deoarece Germania
este hotrt s-o ocupe militreste, crend pentru aceasta un fel de protectorat dup
modelul ceh.
248
n ceea ce priveste atitudinea Germaniei fat de Romnia, se spune c aceasta nu va suferi
nici un fel de modificare, mrgmindu-se s intensifice propaganda national-socialist n
toate domeniile.
Legatia german din Capital a primit ordin de la Berlin ca s raporteze de urgent

atitudinea opiniei publice romne, si n general, a presei fat de noua ntorstur pe care a
luat-o situatia international, si ndeosebi s-a cerut s se raporteze toate miscrile
plenipotentialilor englez, francez si polon din Bucuresti.
De asemenea, se precizeaz c guvernul german a nsrcinat anumite personalitti din
Capital s se intereseze n ce stadiu se gseste fosta organizatie Garda de Fier, dac mai
activeaz, programul si s intre n contact cu sustintorii ei.
Arh. M. A. E., fond 71, Romnia, voi. 62, f. 436-437.
octombrie J 939
EXPOZEU
seful Serviciului de Informatii al armatei romne ctre domnul sef al Serviciului de
Informatii al armatelor germane
Avnd n vedere faptul c, si pentru Germania si pentru Romnia, situatia din Estul
Europei prezint aceeasi important, att sub raportul primejdiei panslave, ct si - mai
ales - sub raportul extinderii agitatiilor comuniste, s-a cutat - n mai multe rnduri - a se
stabili legturi ct mai strnse n vederea unui schimb de informatii.
Reamintesc urmtoarele trei mprejurri:
a) n 1937, Serviciul Secret de Informatii al armatei romne a sesizat Serviciul de
Informatii german de modul prin care organele URSS au reusit s expedieze din
Germania materiale de rzboi pentru Armata Rosie spaniol. Informatiile date au
contribuit la cunoasterea acestor operatiuni si la identificarea altor organizatii si elemente,
care lucrau n folosul Uniunii Sovietice si a propagandei comuniste, pe teritoriul german.
b) Din 1938, Serviciu! Secret de Informatii al armatei romne a sesizat Serviciul de
informatii german asupra unor anumite infiltratii efectuate de ctre serviciile de
informatii ale URSS n diversele organe de informatii germane (cazul Urban).
c) In 1939, Serviciiil Secret de informatii al armatei romne a pus, mai ales n ultimul
timp, la dispozitia Serviciului de Informatii german, serii de informatii din care reiesea n
mod precis faptul c scopul real urmrit de Uniunea Sovietic a fost si este realizarea n
asa fel a rzboiului actual nct finalul s aduc triumful revolutiei comuniste n Europa.
Cu ocazia ntrevederilor, citate mai sus, ambele servicii nu au avut dect de cstigat,
deoarece informatiile procurate au servit reciproc la clarificarea multor informatii si
probleme care interesau n aceeasi msur ambele state. Nu cunosc n totul dedesubturile
acordului intervenit ntre Germania si URSS397.
397 Este vorba despre Tratatul de neagresiune dintre Germania si URSS", n 7 articole,
semnat la Moscova la 23 august 1939, de Joachim von Ribbentrop si
249
Pe mine, ns, in-au impresionat primele efecte ale acestui acord.
Modul cum aceste efecte se manifest astzi, m fac s fiu ngrijorat n cel mai nalt grad,
n ceea ce priveste consecintele finale ale acordului germano-sovietic. Pe lng faptul c
Germania - dup cum ncepe dej a s se constate - are de suportat, fr a putea reactiona,
multe neajunsuri din partea Uniunii Sovietice, dar se poate afirma cu trie c, profitnd
de acordul cu Germania, URSS va cuta s atace Romnia.
Repet, nc odat, nu cunosc dedesubturile acordului dintre Germania si URSS.
Ceea ce ns pot s v afirm, bazat pe dovezi de netgduit este faptu! c, astzi,
comumsmul - nfrnt pn ieri, pretutindeni, sub raportul doctrinar- a reaprut sub
auspiciile Germaniei pe arena Europei si mai ales a Europei Centrale.
Aceast hien, mbrcat n piele de oaie, readus pe Vistula si Carpati, aridicat din nou

steagul ipocriziei panslave si, ndreptndu-si privirea ctre popoarele slave, URSS ntinde
astzi un brat ctre Polonia, Ucraina [SubJCarpatic, Slovacia, Moravia si Boemia si un
alt brat ctre Bulgaria, Serbia, Dalmatia si Croatia.
De Vest nu mai vorbim. Dup calculele lor, vor fi nghitite pe nemestecate Romnia,
Bulgaria etc.
Deci, n necunostint de cauz asupra finalului acordului germano-sovietic, eu nu pot
spune dect s dea Dumnezeu ca din aceast situatie s cstige numai civilizatia. Sunt
ns profund ngrijorat de convingerea ferm pe care o am, c lucrurile stau cu totul altfel
si, ca un adnc cunosctor al problemei panslave si al doctrinei comuniste, n cazul de
fat ambele altoite pe acelasi trup al misticismului, pot s afirm:
Dac Germania poate avea cele mai bune sperante fat de Rusia de azi, eu ns mi permit
a evidentia faptul c niciodat n-am avut ncredere n rusi, indiferent de culoare, deoarece
rusii - de ieri, ca si cei de azi - una gndesc, alta vorbesc si altceva fac.
Pentru a motiva oferta pe care Serviciul Secret de Informatii al armatei romne a facut-o
celui german, n ceea ce priveste o colaborare informativ n Estul Europei, mi permit s
exprim, cu toat claritatea, urmtoarele consideratii:
Romnia, prin asezarea ei geografic, a constituit pentru Germania, ntotdeauna o
preocupare de prim ordin.
Datele istorice ne dovedesc aceast afirmatie, n primul rnd, este de mentionat aducerea
n Romnia a dinastiei Hohenzollern.
Apoi, n 1877-78, Germania a impus Romniei punctul su de vedere n ceea ce priveste
Dohrogea39'.
V.M. Molotov. Tratatul avea si un Protocol aditional secret", n care, privitor la Romnia
se specifica: din partea sovietic este subliniat interesul pentru Basarabia. Partea
german declar totalul dezinteres pentru aceste regiuni"(vezi Florin Constantiniu, ntre
Hitler si Stalin. Romnia fi pactul Ribhentrop-Molotov, Editura Danubius, Bucuresti,
1991).
398 Prin art.45 al Tratatului de la Berlin, semnat la 1/13 iulie 1878 - de reprezentantii
Austro-Ungariei, Frantei, Germaniei, Italiei, Marii Britanii, Rusiei
250
n 1913, tot Germania lrgeste stpnirea Dobrogei, prin anexarea Cadri, -399
laterulin .
n fine n 1918, pe cnd eram sub controlul german (pacea de la Bucuresti), tot Germania
a urmrit mrirea teritorial a Romniei, dndu-i-se la Nord-Est, Basarabia400.
Aceste date istorice dovedesc c Germania a urmrit, n toate timpurile, ca Romnia s
devin un stat puternic pentru a contracara nzuintele de expansiune ale slavilor.
n acest sens, Germania a dorit, ntotdeauna, ca teritoriul Romniei s fie lrgit ct mai
mult, cnd la Sud, cnd la Nord, spre a mpiedica grupurile slave s se uneasc adic de a
stvili realizarea idealului lui Petru cel Mare401 de la Danzig la Fiume.
si acum, socotesc c este nevoie s clarific o chestiune care trebuie s stea la baza
conlucrrii ambelor noastre Servicii, Germania este invadat de o serie de rapoarte
trimise din Romnia, continnd fel de fel de informatii, pe care le cunosc n cele mai mici
amnunte, pe care le-am clasat n dou categorii: unele fanteziste, altele tendentioase.
Ambele categorii, ns, sunt produsul cafenelelor si deservesc interesele ambelor state.
Asupra acestei chestiuni doresc s insist putin. Romnia se afl astzi n granitele sale

etnice. Romnia nu are de revendicat teritorii si nici nu este n firea romnului de a se

asocia actiunilor de aventur.
Romnia, cel mult, pentru a da dovad de cele mai bune intentii fat de statele nvecinate,
s-ar putea asocia - printr-un acord oarecare - cu celelalte state, n
si Imperiului Otoman - Dobrogea, Delta Dunrii si Insula sepilor au fost reunite
Romniei.
399 ntre 16/29 iulie - 28iulie/l O august s-a desfsurat la Bucuresti Conferinta de Pace
prin care se ncheia al doilea rzboi balcanic. Prin Tratatul semnat, Romniei i revenea
judetele Durostor si Caliacra (Cadrilaterul") din sudul Dobrogei, pn la linia Tiirk Smil - Ekrene.
400 Interpretarea este fortat. Tratativele dintre Romnia si Puterile Centrale, ncepute la
9/22 martie 1918, s-au ncheiat la 24 aprilie/7 mai, prin semnareaunei pci" drastice.
Romnia pierdea Dobrogea, teritprii din Carpati (131 sate si comune cu o suprafat de 5
600 kmp si 724 957 locuitori); demobilizarea armatei romne, mentinndu-se numai 4
divizii cu efective de pace; monopolul german asupra comertului cu cereale romnesti la
preturi inferioare pietei mondiale; monopolul Germaniei asupra exploatrii si prelucrrii
lemnului; controlul german asupra navigatiei pe Dunre; trecerea santierelor navale
romnesti n proprietatea statului german; monopolul german asupra exploatrii
petrolului pe o perioad de 90 de ani. Acest Tratat nu a fost ratificat de regele Ferdinand,
astfel c la 28 ociombrie/10 noiembrie 1918, Romnia a reintrat n rzboi contra Puterilor
Centrale (Germania si Austro-Ungaria).
401 Petru cel Mare (1672-1725), tar al Rusiei (1682-1721) si mprat al tuturor Rusilor"
(1721-1725).
251
scopul de a se readuce pe teritoriul Romniei, toti romnii care triesc azi n alte tri cum
ar fi: URSS, Bulgaria, Ungaria, etc.
si aceasta pentru ca, pe de o parte, s se termine multe frictiuni cu statele nvecinate, iar
pe de alt parte, pentru ca s se stie de toat lumea c populatia de pe teritoriul Romniei
este format dintr-o mas compact de romni asezati din timpurile cele mai ndeprtate
si c celelalte minoritti nu sunt dect infiltratii.
Din calculele precise rezult c avem mai multi romni peste frontiere, dect minoritari la
noi .
Aceasta este singura problem la care Romnia s-ar putea asocia, desi nu cred s existe
azi o tar n lume unde minoritarii s fie mai bine tratati ca n Rom. 403
m __ .
n unele rapoarte pe care le posedati, dar al cror continut l cunosteam nainte de a fi
sosit la Berlin, se gseste - n mod permanent - urmtoarea fraz:
S nu credem n Romnia, cci aceast tar va face ceea ce a fcut n 1916.
As fi putut s iau anumite msuri contra acestor informatori care - prin exces de zel - fac
afirmati; lipsite cu totul de simtul realittii.
n 1916 Romnia n-a dus rzboi contra Germaniei ci, a fcut ceea ce face astzi
Germania, adic: Ieri, a luptat pentru integritatea teritorial bazat pe principiul etnic, iar
astzi lupt pentru pstrarea acestei integritti.
De asemenea, pe chestia acordului economic s-au produs fel de fel de comentarii.
si din acest punct de vedere, situatia se prezint astfel:

Romnia este o tar agricol, si, n mod firesc, are nevoie s fie n legtur cu un stat
puternic industrial, unde s-si poat desface produsele sale si n acelasi timp s se
aprovizioneze cu produse industriale de cea mai bun calitate.
Din punct de vedere economic trecutul spune ndeajuns.
Pn n 1916, Romnia a fost un terrafelix, datorit numai faptului c ntre Germania si
Romnia existau raporturi economi ce, care - pe de o parte - asigurau desfacerea total a
produselor agricole si a celor ale subsolului Romniei, iar pe de alt parte - nlesnea
importul din Germania a produselor industriale de cea mai bun calitate, pltibile pe
termen lung (patru ani), conditie absolut necesar unui stat agricol.
Este adevrat c dup 1918 aceste raporturi economice au avut de suferit. Dar, de aceast
situatie nu poate fi fcut vinovat nici Romnia si nici Germania.
Romnia, avnd nevoie de bani pentru refacerea sa, a fost nevoit s devin tributar
Frantei si Angliei, deoarece Germania - n acele timpuri -nu era n msur s poat face
ceva n aceast privint.
402 Conform rencensmntului din 1930, romnii reprezentau 71,9% din totalul
populatiei (aproximativ 18 milioane), maghiarii 7,9%, germanii 4,1%, evreii 4%, rutenii
si ucrainenii 3,2%, rusii 2,3%, bulgarii 2%, tiganii 1,5%, turcii 0,9% etc.
403 n Constitutia Romniei, intrat n vigoare la 23 martie 1923, la art. 7 se stipula:
deosebirile de credinte religioase si confesiuni, de origine etnic si de limb nu
constituie n Romnia o piedic spre a dobndi drepturile civile si politice si ale exercita".
252
Acordul economic, ncheiat n primvara acestui an404, nu este altceva dect revenirea la
o situatie fireasc si nicidecum datorit altor cauze.
si nici nu se poate socoti altfel, pentru c Franta si Anglia au suficiente produse pe care le
posedm si noi, si, ca urmare, raporturile economice cu aceste tri n-ar putea da rezultate
dorite pentru Romnia.
Romnia, sub raportul economic, are neaprat nevoie s ntreasc ct mai mult acordul
economic cu Germania pentru a avea siguranta desfacerii produselor sale n mod
permanent, si, n nici un caz, nu-si poate neglija interesele, pentru a ncheia acorduri de
moment cu Franta si Anglia, pentru ca apoi tara s fie supus unor grave consecinte
economice, dup trecerea acestui moment.
*
Ca ncheiere, cred c expunerile de mai sus n-au nevoie de nici un decor si de nici un fel
de sustineri, pentru c ele, n mod indiscutabil, reprezint temelia pe care se bazeaz
interesele comune ale Germaniei si Romniei.
Serviciul nostru care vegheaz la Est, simte de pe acum, amenintarea expansiunii
comuniste, n Balcani, Internationala a IlI-a, dup cum se vede din alturatul manifest, si
pregteste avangarda.
Este deci cert c, dac Nistrul va fi strpuns, hoardele bolsevice nu se vor opri nici la
Pmt, nici pe siret, nici pe Carpati, nici pe Dunre, ci la Portile vechilor teluri: Fiume si
Istanbul.
Penetratia bolsevic n aceast tar si n Balcani va distruge posibilittile de
aprovizionare ale Germaniei din aceast parte a Europei.
Uniunea Sovietic va obtine astfel monopolul aprovizionrilor Germaniei.
Tendintele panslaviste de ieri sunt urmrite astzi cu aceeasi asiduitate de ctre
comunistii rusi. C este asa reamintim c bolsevicii de astzi afirmau c mpratul Petru

cel Mare a fost primul proletar panslav.

De aceea, realizarea visului plmdit de acesta, de la Danzig la Fiume, va fi folosit de
bolsevicii de astzi pentru revolutio-narea Europei.
n fata acestei situatii rmne ca Germania s reflecteze dac strile actuale i convin.
n cariera mea, de peste treizeci de ani, n rnod permanent la acest Serviciu, niciodat nu
m-am ncrezut n rusi. Ei au fost totdeauna aceia pe care i-am descris mai sus: una
gndesc, alta vorbesc si cu totul alta fac.
Arh. S.R.L,fondd", dosar nr. 3694, f. 13-20.
404 Este vorba despre Tratatul supra promovrii raporturilor economice ntre Romnia
si Germania" semnat la Bucuresti n ziua de 23 martie 1939. Tratatul prevedea elaborarea
unui plan economic pe mai multi ani, avnd la baz principiul echilibrrii schimburilor
economice si care trebuia s tin cont de: cerintele de import german, posibilittile de
dezvoltare ale productiei romne, necesittile romne, nevoile schimbului economic al
Romniei cu alte tri.
253
10
Not/11 decembrie 1939
n ziua de 8 decembrie a.c., am fost nstiintat, telefonic, din Berlin c la data de 10
decembrie a.c. va sosi n Bucuresti maiorul dr. Wagner - delegatul Serviciului de
Informatii al armatei germane - nsotit de dou persoane, solicitnd, n acelas timp, o
imediat ntrevedere.
Sosirea a avut loc n Gara de Nord, la ora 20, 15, subsemnatul fiind de fat.
Spre marea mea surprindere am recunoscut - printre primele persoane prezentate - chiar
pe domnul amiral Canaris, seful Serviciului de Informatii al armatei germane, care mi-a
comunicat:
Am tinut mult s fac acest voiaj )a Bucuresti, n scopul ca - pe de o parte -s v salut
personal, iar - pe de alt parte - s examinez, la fata locuim, problema sabotajului,
ntruct naltul Comandament si guvernul german se afl ntr-o stare de extrem enervare
datorit proportiilor ce se acord actiunii de sabotaj din Romnia. Dat fiind gravitatea
extrem a acestei chestiuni, am socotit c este foarte necesar s-mi dau seama personal,
dac msurile luate pentru prevenirea actelor de sabotaj sunt sincere si suficiente, astfel
nct s poat oferi Germaniei siguranta si linistea necesar, urmnd ca - n caz contrar Germania s-si spun cuvntul.
n orice caz, pentru mine persoana Domniei Voastre, ca sef al Serviciului Secret de
Informatii al armatei romne, ct si organizarea Serviciului pe care l conduceti prezint o
deplin sigurant, totusi, avnd n vedere c alimentarea Germaniei cu cele necesare,
conform acordului economic, este de extrem important, am fost delegat s fac un
surplus de constatri asupra acestei chestiuni, si, ca urmare, apelez la Domnia Voastr smi acordati sprijinul colegial, atrgndu-v atentia c aceast problem intereseaz n
mod egal ambele state".
Asupra chestiunilor enuntate mai sus, s-a discutat n dou ntrevederi.
Prima, n noaptea de 10 decembrie a.c. de la ora 22,10 la ora 0,30.
A doua, n ziua de 11 decembrie a.c., ntre orele 13-16, cu care ocazie s-a luat si dejunul
la subsemnatul.
Chestiunile discutate si msurile examinate le voi raporta detaliat mine.
Cu ocazia ultimei ntrevederi, domnul amiral Canaris - dup ce a avut convorbiri cu

domnul ministru Fabricius, n asistenta colonelului Wahle si a colonelului Gerstenberg mi-a adus o comunicare cu urmtorul continut:
Sunt nsrcinat a v transmite salutri din partea reprezentantului guvernului german domnul ministru Fabricius - pentru concursul pe care ni 1-ati acordat n chestiunea
sabotajului.
De asemenea, v transmit si salutrile colonelului Wahle".
[M. Moruzov]
Arh. S.R.l.Jondd", dosar 2946,f. 13-14.
254
11
Not/12 decembrie 1939
Deosebit de liniile generale ale vizitei la Bucuresti a amiralului Canaris - seful Serviciului
de Informatii al armatei germane - raportate prin nota din 11 decembrie a.c., expun, n
mod detaliat, urmtoarele:
I. CAUZELE sl SCOPUL VIZITEI
Cteva din declaratiile textuale ale amiralului Canaris sunt suficiente pentru a preciza
cauzele si scopul vizitei sale la Bucuresti:
n primul rnd, naltul Comandament si guvernul german sunt ntr-o stare de extrem
enervare datorit importantei considerabile ce se acord eventualelor actiuni de sabotaj n
Romnia, avndu-se n vedere c aceast tar - la ora actual -este singura si sigura surs
de aprovizionare a celui de al III-lea Reich, n special, cu petrol.
n al doilea rnd, am socotit ca foarte necesar s-mi dau seama personal, dac msurile
luate de autorittile romnesti pentru prevenirea actelor de sabotaj sunt sincere si
suficiente, spre a oferi Germaniei siguranta si linistea necesare n aceasta privint.
n fine n al treilea rnd, am tinut, ndeosebi s cunosc personal pe domnul sef al
Serviciului Secret de Informatii al armatei romne, a crui competent n materie
informativ si, mai ales, profunda cunoastere a problemei panslave sunt ndeobste
cunoscute.
Serviciul meu a urmrit ncontinuu activitatea, att a sefului Serviciului Secret de
Informatii al armatei romne, ct si a Serviciului ce conduce si nu-mi pot exprima dect
intensa mea admiratie pentru varietatea domeniilor n care se activeaz.
Repet, nc odat, c expozeul pe care mi 1-ati trimis, - prin domnul maior lonescu
Micandru - la Berlin a fost predat naltului Comandant german si domnului maresal
Goring405, care i-au acordat o deosebit important. Expozeul n chestiune se anexeaz
n copie).
n orice caz, pentru mine, desi att persoana domniei voastre, ct si organizarea
Serviciului pe care l conduceti, prezint deplin sigurant, totusi - avnd n vedere c
alimentarea Germaniei cu cele necesare, conform acordului economic, este de o extrem
important - am fost delegat s fac un surplus de constatri asupra acestei chestiuni si, ca
urmare, apelez la Domnia Voastr s-mi acordati sprijinul colegial, atrgndu-v atentia
c aceast problem intereseaz n mod egal ambele state.
405 Herman Goring (1893-1946) om politic german, ultimul comandant al faimoasei
escadrile aeriene von Richthofen" din primul rzboi mondial, principalul colaborator
(din 1921) al lui Adolf Hitler, deputat, presedinte al Reichstagului (1933). ministrul
Aviatiei, feldmaresal si comisar al Planului de patru ani", condamnat la moarte de
Tribunalul de la Niirenberg. S-a sinucis n nchisoare.

255
Pentru a documenta aceast ultim afirmatie, tin s relev faptul c sunteti primul sef al
unui Serviciu de Informatii pe care 1-am vizitat, dup rzboiul mondial. Contactul cu
ceilalti - spre exemplu cu cel italian - 1-am avut numai prin adjunctul meu.
Dac, spre a v vizita, am lsat - pentru moment - operatiile mele cu privire la rzboiul pe
care l ducem, v puteti nchipui c aceasta se datoreaz gravittii acordat de forurile
superioare problemei sabotajului n Romnia. Pun ntreaga mea sperant n persoana
Domniei Voastre, pentru ca, ajutndu-m n mod efectiv, s putem gsi o solutionare
echilibrat a acestei probleme".
II. CHESTIUNILE DISCUTATE
Discutiile au nceput direct cu problema sabotajului n ce priveste: rafinriile si
stabilimentele petrolifere; transporturile feroviare; transporturile pe Dunre.
n privinta sabotajului n regiunile petrolifere, au fost discutate cele 3 cazuri petrecute n
aceste regiuni si anume: incendiul de la rafinria Orion a Societtii Urarea din Ploiesti;
incendiul de la rafinria Apolon din Trgoviste, si incendiul de la rafinria Noris din
Ploiesti.
Cercetrile ntreprinse de autorittile romne au dedus c nu s-au putut constata probe
evidente c aceste incendii ar putea fi considerate ca acte de sabotaj.
n privinta ultimelor dou incendii s-a convenit, de la nceput, c pot fi considerate ca
simple accidente.
n ceea ce priveste incendiul de la rafinria Orion, nurnai dup lungi dezbateri, s-a ajuns
la concluzia c si acest caz poate fi considerat un accident, desi nu este exclus a fi un act
de sabotaj.
[n legtur cu] sabotajul transporturilor feroviare, au fost examinate urmtoarele cazuri:
Ciocnirea trenurilor petrolifere de la Bicoi, si deteriorarea frnelor de la vagoanele de
marfa si - n special - de la cisternele petrolifere.
Din documentele prezentate s-a constatat c cercetrile autorittilor romne n-au dus la
concluzia c ar fi cazul ca aceste chestiuni s fie socotite ca acte de sabotaj, totusi indiferent de provenienta lor- datorit faptului c aceste accidente sunt n detrimentul
transporturilor, ele au fost clasificate tot n categoria actelor de sabotaj.
Pentru chestiunea sabotajului transporturilor danubiene s-a remarcat faptul c - pn n
prezent - nu s-a semnalat absolut nici un caz care ar putea fi interpretat ca un act de
sabotaj, desi sunt [indicii]406 pozitive c problema sabotajului constituie astzi
preocuparea de cpetenie n Romnia a Serviciului de Informatii englez, asa cum se va
arta ntr-un raport aparte.
III. MSURILE EXAMINATE
Trecndu-se la examinarea msurilor luate s-a ajuns la concluzia c, cu toate constatrile
de mai sus, totusi autorittile romne - spre a realiza o deplin sigu' n textul original era cuvntul indicatiuni.
256
cnt n problema sabotajului -- au recurs n mod preventiv la msuri eficace de paz si
sigurant. Astfel:
1. Pentru paza si siguranta regiunilor petrolifere, n ziua de 11 decembrie a.c., autorittile
romne au declarat regiunile petrolifere ca regiuni de interes militar, ceea ce a avut ca
urmare c o mare unitate, sub comanda unui general, a preluat paza efectiv a acestor
regiuni.

Biroului 2 din Statul Major al acestei mari unitti i s-a dat o organizare special, adecvat
situatiei si misiunii:
a. Un subbirou tehnic, condus de un ofiter inginer si ncadrat cu personal specialist
romn; concentrat din regiunile petrolifere (ingineri, chimisti, maistri, etc.), a crui
misiune este de a studia si propune unde, cnd si cum trebuie s se execute paza.
b. Un subbirou de agentur, condus de un ofiter specialist n informatii, care are sub
ordine un grup de agenti secreti - recrutati din personalul societtilor petrolifere -, a crui
misiune este de a procura informatii asupra diferitilor agenti care ar urmri comiterea de
acte de sabotaj.
c. Un subbirou de paz special, condus de un ofiter superior de jandarmi, avnd trupa
necesar la dispozitie, cu misiunea
de a efectua paza - deosebit de cea efectuat de celelalte autoritti - n punctele principale
din regiunile petrolifere.
n ceea ce priveste instructiunile de ordin tehnic s-a artat c s-a tinut seam -n mare
parte - de sugestiile inginerului H. Gonningen, trimis de Serviciul de Informatii al armatei
germane, pentru care Serviciul Secret de Informatii al armatei romne rmne foarte
recunosctor.
2. Pentru paza si siguranta transporturilor pe Dunre.
S-a artat c, tinndu-se seam si de sugestiile locotenent-comandorului Weiss din
Serviciul de Informatii al armatei germane, ntregul curs al Dunrii a fost mprtit ntr-un
numr de sectoare, paza si siguranta transporturilor si instalatiilor din fiecare sector
revenind unui. sef responsabil. S-a realizat astfel o conlucrare direct ntre toate
autorittile militare si civile pentru a prentmpina eventualele acte de sabotaj.
Pentru exercitarea politiei de control pe Dunre s-a convenit c ar fi necesar existenta
unor ambarcatiuni (salupe) rapide. S-a hotrt ca acestea s se procure din Germania,
livrndu-se imediat dac sunt gata, sau a se comanda si construi n cel mai scurt timp.
3. Pentru paza si siguranta transporturilor feroviare. Autorittile romne au luat, n
aceast privint, urmtoarele msuri;
a. S-a constituit o legiune de escort a transporturilor pe calea ferat, creia i revine paza
garniturilor de la statia de mbarcare pn la iesirea acestora din tar.
b. Deosebit, un grup de agenti acoperiti ai Serviciului Secret de Informatii al armatei
romne va completa si controla paza efectuat de legiunea de escort.
c. Un delegat german, n contact cu un reprezentant al Serviciului Secret de Informatii al
armatei romne, va tine evidenta zilnic a transporturilor.
257
d. La statiile de frontier (ungar si sovietic), transporturile destinate Germaniei vor fi
predate unui delegat german, pentru a exclude posibilitatea ca unele defectiuni produse
pe timpul tranzitului n alte tri s cad n sarcina autorittilor romne.
S-a gsit c este necesar ca - si aici - Serviciul de Informatii al armatei germane s-si
ofere concursul prin trimiterea a sase agenti acoperiti, care s conlucreze paralel cu
agentii Serviciului Secret de Informatii al armatei romne.
, n prezenta colonelului
n urma conferintei avut cu ministrul Fabricius70
Wahle si - n parte - a colonelului Gerstenberg , cu care ocazie au fost consultate toate
organizatiile si serviciile de informatii ale Germaniei pe teritoriul Romniei, amiralul
Canaris mi-a transmis urmtoarele:

Sunt nsrcinat a v transmite salutri din partea reprezentantului guvernului german domnul ministru Fabricius - pentru concursul pe care ni I-ati acordat n chestiunea
sabotajului.
De asemenea, v transmit si salutrile colonelului Wahle. Ambii au deplin ncredere n
realismul si eficacitatea msurilor luate de ctre autorittile romne, dup indicatiile
Domniei Voastre si propunerile noastre.
Constatrile mele le voi aduce la cunostinta naltului Comandament si guvernului
german, dup care v voi transmite rezultatul definitiv.
Este necesar ca vizita mea si a locotenent-colonelumi Bentivegni s fie pstrat n cel mai
strict secret si, n acelasi timp, s fie considerat ca vizit amical ntre doi sefi de servicii
de informtii".
Profitnd de aceast ocazie, am cutat s evidentiez amiralului Canaris, urmtoarele:
Att n aceast mprejurare, ct si n oricare alta, Germania va avea prilejul s se
conving din ce n ce mai mult de loialitatea Romniei.
n schimb, este de dorit ca Germania s tin seama de urmtoarele:
a. S sprijine actiunea de perfect ordine si disciplin a Romniei.
b. S ajute urgent Romnia prin trimiterea de armament si materiale de rzboi.
c. S pun cap protectiei acordat teroristilor gardisti407 aflati n Germania, ceea ce a
produs pn acum indignarea ntregii tri.
d. Pentru ca s se poat aproviziona din Romnia este imperios necesar s pun fru
tendintelor Uniunii Sovietice, care nu urmreste ocuparea Basarabiei ci revolutionarea
ntregii Peninsule Balcanice".
Amiralul Canaris mi-a rspuns:
Am luat act de toate cele ce mi-ati expus si v asigur c vor fi raportate naltului
Comandament german, maresalului Goring si Fuhreruhii".
IV. PLECAREA
Plecarea a avut loc n ziua de 12 decembrie a.c. de la aeroportul Bneasa, la ora 8,30.
407 Referire la grupul de legionari, n frunte cu Horia Sima, refugiati la berlin dup
asasinarea la 21 septembrie 1939 a primului ministru Armnd Clinescu.
258
nainte de plecare, amiralul Canaris mi-a multumit nc o dat pentru concursul ce 1-am
dat n problema sabotajului.
Mi-a comunicat apoi c asteapt sosirea la Berlin a maiorului lonescu Micandru - din
acest Serviciu - ntre 15-20 decembrie, pentru a conlucra cu serul Agenturii Frontului de
Est din Serviciul de Informatii al armatei germane, iar neste 15-20 zile ar dori s m vad
la Berlin, cnd se vor putea discuta si chestiuni de alt ordin.
[M. Moruzov] Arh. S.R.I.,fondd", dosar nr. 3711, f. 16-24.
12
Not/l6 Ianuarie 1940
Ca urmare a dorintei de a m vizita a colonelului Gerstenberg - atasatul militar aeronautic
al Germaniei, Bucuresti - exprimat cu ocazia felicitrilor ce mi-a transmis Anul Nou
(Nota din 11 ianuarie a.c.) i-am comunicat c i stau la dispozitie pentru a fixa data cnd
ntrevederea ar putea avea loc.
Conform rspunsului primit, prima ntrevedere a avut loc n ziua de smbt 13 ianuarie
a.c., ora 11, iar a doua n ziua de marti 16 ianuarie 1940, la aceeasi or.
Redau mai jos sinteza celor discutate la aceste ntrevederi.

PRIMA NTREVEDERE (13 IANUARIE 1940)

A nceput la ora 11 si a durat 17 ore.
Aceast ntrevedere a fost rezervat numai prezentrilor si unui schimb obisnuit de
vederi.
Totusi, este de retinut c, pe timpul voiajului su la Berlin, colonelul Gerstenberg a fost
primit n audient o dat de Fuhrer si de trei ori de maresalul Goring, al crui bun prieten
este nc de pe timpul Marelui Rzboi408.
Fr a intra n detalii, colonelul Gerstenberg a spus c, cu ocazia acestor ntre-vederi,
forurile cele mai nalte ale Germaniei si-au format convingerea c Romnia constituie
pentru Germania o surs, vital de aprovizionare si c -pn n prezent - aceasta s-a
achitat n mod desvrsit de obligatiile pe care si le-a luat.
La plecare, colonelul Gerstenberg s-a interesat de data cnd M.S. Regele se va ntoarce n
Capital si a fixat ntrevederea viitoare pentru marti 16 ianuarie a.c.
A DOUA NTREVEDERE (16 IANUARIE 1940)
A nceput la ora 11 si a durat o or si 20 minute.
n discutiile avute cu ocazia acestei ntrevederi, colonelul Gerstenberg a expus anumite
consideratii privitoare la Romnia, asa cum - probabil - au rezultat din convorbirile de la
Berlin.
n primul rnd a cutat s evidentiem c Germania doreste o Romnie liber, o Romnie a
romnilor.
408 Este vorba despre primul rzboi mondial (1914-1918).
259
Acesta fiind adevratul punct de vedere al Germaniei, forurile conductoare germane vor
cuta a-l dezvolta si cu perseverent n relatiile pe care le va avea cu Romnia, avnd
totdeauna n vedere serviciile reale de ordin economic pe care le-a avut din partea
Romniei, n timpul ultimelor evenimente.
Dac Romnia va continua pe aceast cale va putea fi sigur de integritatea sa national.
n calitate de sef al Serviciului Secret de Informatii al armatei romne, cutnd s
evidentiez lacuna care exist, n prezent, n relatiile dintre Germania si Romnia, am
exprimat colonelului Gerstenberg nedumerirea mea fat de faptul c autorittile tolereaz
si chiar sustin elementele teroriste din fosta Gard de Fier, refugiate pe teritoriul
Germaniei.
Pentru bunele raporturi dintre trile noastre, am artat c prerea mea este -asa cum i-am
mrturisit deja prin colonelul Wahle si maiorul dr. Wagner - c Germania ar trebui s
lmureasc, ct de curnd, aceast chestiune.
Colonelul Gerstenberg mi-a comunicat c, n timpul unei audiente la maresalul Goring,
acesta a ordonat:
a. S se interzic difuzarea ~pe orice cale - n public a activittii fostei Grzi de Fier n
Romnia;
b. Sase interzic, n mod oficial, orice raporturi ntre autorittile germane si elementele
fostei Grzi de Fier, aflate n Germania, acestea urmnd a fi socotite, n viitor, ca simpli
emigranti, sub controlul sever al politiei.
n tot cursul discutiilor a reiesit c, colonelul Gerstenberg nutreste cele mai alese
sentimente de admiratie si devotament fat de M. S. Regele si c, n misiunea pe care o
are de a pstra contactul direct ntre maresalul Goring si M,S. Regele, va cuta - asa cum
ajacut ntotdeauna, dar mai ales acum - s serveasc ambele tri n ntelesul cel mai larg

al cuvntului. Colonelul Gerstenberg a accentuat, n mai multe rnduri, c, din aceast

legtur, Romnia are foarte mult ' de cstigat, mai ales c maresalul Goring a manifestat
totdeauna o vdit admiratie pentru M.S. Regele.
Este foarte important de retinut c, n continuare, colonelul Gerstenberg a tinut s-si
precizeze convingerea c cele de mai sus vor aduce, n mod pozitiv, garantarea integrittii
teritoriale a Romniei, fat de orice uneltiri din afar.
Colonelul Gerstenberg a manifestat, de asemenea, o deosebit afectiune pentru domnul
Urdreanu - ministrul Casei Regale -, pe care l consider ca un element de mare rol n
viitorul Romniei si de mult ndejde pentru Germania.
Colonelul Gerstenberg este convins c domnul ministru Urdreanu, nsusindu-si n mod
profund toate problemele care trebuiesc solutionate n interesul ambelor tri, depune toat
strduinta pentru desvrsita lor realizare si, ca urmare, l consider ca cel mai de seam
simpatizant al Germaniei, n care aceasta si pune toate sperantele.
In ceea ce priveste modul cum s-a asigurat colaborarea dintre Serviciul S" de Informatii
al armatei romne si Serviciul de Informatii al armatei germane, colonelul Gerstenberg a
artat c att Hitler ct si maresalul Goring au fost extrem de impresionati de loialitatea
pe care se bazeaz aceast colaborare, unic n raporturile cu celelalte state, fapt care a contribuit n cel mai nalt grad, la spulberarea unor
suspiciuni din trecut.
La terminarea ntrevederii, colonelul Gerstenberg s-a exprimat c asteapt s fie primit n
audient de M.S. Regele, pentru a-i face comunicri foarte importante.
ntrevederea viitoare a fost fixat pentru miercuri 17 ianuarie 1940, ora 11.
[M. Moruzov]
Arh. S.R.I.,fondd", dosar nr. 3701, p. 187-190.
13
Nota/19 ianuarie 1940
n ziua de miercuri 17 ianuarie 1940, a avut loc a treia ntrevedere cu colonelul
Gerstenberg - atasatul militar aeronautic al Germaniei la Bucuresti.
La nceput, s-au discutat diferite chestiuni de ordin informativ.
Apoi, trecndu-se la chestiuni de ordin economic, colonelul Gerstenberg a comunicat c,
n audientele pe care le-a avut la maresalul Goring, acesta s-a artat foarte multumit de
atmosfera de deplin sinceritate n care s-a desfsurat relatiile de pn acum si a dispus
trimiterea imediat ~ la Bucuresti - a unui delegat, specialist n chestiunile economice ~
nsotit de colaboratorii tehnici necesari pentru a lucra n vederea organizrii practice a
conventiei economice.
n ceea ce priveste teama Romniei fat de o eventual actiune a Uniunii Sovietice,
colonel Gerstenberg a comunicat c Germania nu asteapt dect o interventie oficial din
partea Romniei, prin care s se solicite sprijinul Germaniei n aceast chestiune,
Germania obligndu-se - n acest caz - a satisface n ntregime dezideratele Romniei.
Este de remarcat c, colonelul Gerstenberg a repetat c, ndeplinirea ntocmai a
conditiilor economice cuprinse n conventia dintre Romnia si Germania, va garanta
integritatea frontierelor Romniei.
[M. Moruzov]
Arh. N.I.C., fond P.C.M.-S.S.I. Politica extern a Romniei, dosarnr. 2/1940,p. 210.
14
Not/9 martie 1940

Vizita la Serviciul de Informatii al armatei germane

Ca urmare a invitatiei primite din partea amiralului Canaris - seful Serviciului de
Informatii al armatei germane -, am plecat din Bucuresti n ziua de 29 februarie a.c.,
urmnd itinerariul: Bucuresti-Zagreb-Verona-Munchen-Berlin.
261
Sosirea la Berlin a avut loc n ziua de 2 martie a.c., la ora 19,30.
Timpul petrecut la Berlin, pe toat durata acestei vizite, este acel prevzut n programul anexat n fotocopie* - care s-a desfsurat fr nici o modificare.
n general, att din partea Serviciului de Informatii al armatei germane, ct si din partea
Politiei Sociale a Reich-ului (Gestapo-ul), m-am bucurat de o deosebit atentie datorit pe de o parte - aprecierilor foarte favorabile de ordin profesional - pe care amiralul
Canaris le are fat de subsemnatul, iar - pe de alt parte -rezultatului de pn acum, cu
totul satisfctor, al colaborrii dintre serviciile de informatii german si romn,
conlucrare stabilit cu ocazia vizitei la Bucuresti a amiralului Canaris si care s-a
desfsurat ntr-o perfect armonie n interesul ambelor state.
Cu ocazia acestei vizite au avut loc si o serie de convorbiri:
a. Convorbiri de serviciu, ntre amiralul Canaris - asistat de colaboratorii si - si
subsemnatul, nsotit de un delegat al Serviciul Secret de informatii al armatei romne,
pentru examinarea activittii de pn acum a ambelor servicii de informatii,
b. Convorbiri, de ordin personal, ntre amiralul Canaris si subsemnatul.
c. Convorbiri, de prezentare, ntre generalul Keitel - Chefs des Oberkomando der
Wehrmacht - si subsemnatul.
n ceea ce priveste convorbirile de serviciu, s-au examinat msurile preventive luate n
[legtur cu] siguranta regiunilor petrolifere din Romnia si a transporturilor feroviare si
pe Dunre destinate Germaniei, ajungndu-se la concluzia c, Serviciul de Informatii al
armatei germane este complet satisfcut de aceste msuri luate de Serviciul Secret de
Informatii al armatei romne, msuri care sunt considerate a oferi momentan toate
garantiile necesare.
Serviciul de Informatii al armatei germane crede ns c ar fi nevoie s se pregteasc si
msurile impuse de:
Ipoteza a II-a: acte de sabotaj de anvergur asupra regiunilor petrolifere si transporturilor
destinate Germaniei, ct si de Ipoteza a IlI-a: acte de sabotaj generalizate asupra
aprovizionrilor de orice fel din Romnia pentru Germania. Modul cum este organizat
colaborarea dintre serviciile de informatii german si romn, se arat n schema anexat .
Aceast colaborare mai comport ns si un schimb zilnic de informatii n ceea ce
priveste organizatiile anglo-franceze, al cror scop este ca, prin comiterea de acte de
sabotaj, s mpiedice aprovizionarea Germaniei cu produse romnesti.
Audienta de prezentare la generalul Keitel - Chefs des Oberkomando der Wehrmacht - s-a
desfsurat astfel:
1. Convorbirea cu amiralul Canaris, nainte de prezentare
n aceast convorbire, amiralul Canaris - care, dup cum am artat mai sus, a manifestat
fat de subsemnatul o deosebit atentie sub raport profesional - mi-a confiat urmtoarele,
pe care le redau textual:
* Nu se public n aceast anex de documente.
262
Comandamentul german de astzi nu se afl n dezacord cu actualii conductori politici

ai Germaniei, dar exist anumite susceptibilitti pe care dvs., ca un om [cu] excelent

spirit de ptrundere, l ntelegeti foarte bine.
De aceea se impune s lum anumite msuri de prudent fat de unele persoane, care fac
parte chiar din Serviciul meu. Astfel, maiorul dr. Wagner tiu este produsul Serviciului
meu. Este un element infiltrat n Serviciu, ca invalid, prin interventia direct a
maresalului Goering. Desigur c este, din fericire, mai putin periculos dect altii.
Dvs., care v bucurati de nalta ncredere, avnd sprijinul Majesttii Sale Regelui Carol
II, dvs. care aveti posibilitatea de a avea colaboratori cu un trecut si cu mult pregtire,
sunteti mai fericit dect mine, deoarece eu trebuie s colaborez cu persoane ale cror
procedee nu gsesc necesar a vi le expune.
De aceea, la audienta de prezentare pe care o veti avea la generalul Keitel -Chefs des
Oberkomando der Wehrmacht - va asista si maiorul dr. Wagner, cum de altfel se
procedeaz mai cu toate persoanele care se prezint n audient.
Ca urmare, deoarece dvs. trebuie s aduceti o comunicare importanta trii dvs., este
necesar ca, la audienta pe care o veti avea la generalul Keitel - asa cum am aranjat ieri dvs. s lsati s vorbeasc numai generalul si s rspundeti n cadrul discutiei pe care eu
o voi traduce - n calitate de translator-, urmnd ca celelalte chestiuni la care dvs. ati dori
un rspuns s i le comunic, iar rezultatul s vi-1 aduc eu personal".
2. Audienta de prezentare la generalul Keitel - Chefs des Oberkomando der Wehrmacht.
Redau textual cele spuse de generalul Keitel:
M bucur foarte mult c v pot vedea si s v multumesc personal pentru spiritul de
complet loialitate n care se desfsoar colaborarea dintre serviciile de informatii
german si romn, n ceea ce priveste problema sigurantei regiunilor petrolifere si
transporturilor din Romnia si Germania". Apoi, oferindu-mi loc, a continuat:
Comandamentul meu a primit att din partea Serviciului nostru de Informatii, ct si din
partea Ministerului de Externe, informatii - ntr-o form neclar dar ca indicatii sigure c inamicii nostri de azi - ndeosebi Anglia - au nceput s saboteze aprovizionarea
Germaniei cu cele necesare si mai ales cu produse petroliere. Ca urmare, seful statului si
guvernul german au delegat pe domnul amiral Canaris s plece imediat la Bucuresti, unde
s examineze situatia real si s refere pentru ca Comandamentul meu s gseasc
solutionarea cea mai nimerit pentru asigurarea aprovizionrilor absolut necesare
Germaniei. Cunoscnd modul cum se desfsoar conlucrarea ce exist ntre cele dou
servicii de informatii, si, n ceea ce v priveste, demnitatea si competenta cu care
conduceti Serviciul dvs., dup cum mi-a vorbit n special colonelul Wahle - atasatul
nostru militar la Bucuresti -, domnul amiral Canaris sosind la Bucuresti a venit direct la
dvs., chestiunea fiind de o important capital pentru Germania.
Urmare a convorbirilor noastre, domnul amiral Canaris mi-a prezentat raportul su, clar si
linistitor, datorit att explicatiilor date de dvs., ct si a modului
763
precis si clar cum s-a stabilit conlucrarea n viitor, pentru care eu, n calitatea mea, v
multumesc foarte mult si v pot afirma c toate acestea au fost apreciate asa cum trebuie
de toate forurile noastre politice si militare.
De altfel, suntem fericiti c ambele servicii de informatii si bazeaz conlucrarea pe
realitti si o perfect loialitate. Att timp ct aceast colaborare se va desfsura n
asemenea conditii, pentru noi, ni se va crea o stare de garantie suficient.
Germania are neaprat nevoie de aprovizionri pe care nu le poate obtine dect din

Romnia si atta timp ct Romnia va satisface n mod loial aceast necesitate a

Germaniei, noi nu vom uita niciodat c n grele momente ne-am bucurat de sprijinul dvs.
Eu m simt foarte multumit s constat c atitudinea de pn acum a Romniei a fost ntradevr loial si c, n ultimul timp, raporturile dintre trile noastre sunt destul de bune.
Att domnul amiral Canaris, ct si colonelul Wahle care este un foarte bun ofiter,
precum si colonelul Gerstenberg, simpatia maresalului Goring, ne dau stiri linistitoare, n
orice caz, faptul cel mai important este loialitatea conlucrrii dintre cele dou servicii de
informatii, desi mai exist nc - n unele cercuri - prerea c Romnia va repeta ceea ce a
fcut n 1916".
Am rspuns generalului Keitel urmtoarele:
V multumesc mult, domnule general, att pentru bunvointa ce mi-ati acordat de a fi
prezentat domniei voastre, ct si pentru aprecierile pe care le-ati artat Serviciului Secret
de Informatii al armatei romne si v rog s-mi permiteti a v exprima cele ce urmeaz.
Rolul meu este ca, printr-o strns colaborare cu Serviciul de Informatii al armatei
germane s pot mpiedica svrsirea unor acte de sabotaj pe teritoriul Romniei, care ar
avea de scop distrugerea aprovizionrilor de tot felul destinate Germaniei, tara mea
putndu-si astfel ndeplini obligatia stipulat n acordurile economice existente.
Pentru ndeplinirea acestor msuri, v pot afirma c ambele servicii de informatii
lucreaz n cea mai deplin loialitate, n ceea ce priveste latura politic, dup cum mi
este cunoscut, pot s afirm c atitudinea de azi a Romniei nu poate fi n nici un caz cea
din 1916. si v rog s-mi permiteti a justifica aceast afirmatie.
n 1916, Romnia a urmrit ceea ce urmreste astzi Germania: a luptat pentru realizarea
frontierelor sale etnice. Astzi, Romnia nu are nimic de revendicat, dup cum nu are
nimic de cedat.
Romnia este singurul stat care nu conspir mpotriva Germaniei, asa cum fac unele state,
asa-zise aliate, cum este astzi Ungaria si desigur mine Uniunea Sovietic.
Romnia nu se poate lsa mpins n actiuni de aventur sau s fac jocul intereselor
ocazionale ale altor tri. Romnia doreste s aib raporturi ct mai apropiate cu
Gerrnania, raporturi bazate pe sinceritate reciproc. De aceea, Romnia face totul pentru
a asigura aprovizionrile Germaniei, nfruntnd greutti pe care numai ea le stie".
La cele de mai sus, generalul Keitel mi-a rspuns:
264
n acest sens este si raportul amiralului Canaris, raport pe care l am chiar pe biroul meu.
Am luat, cu plcere, act de faptul c Romnia ofer sprijinul su Germaniei n aceste
momente critice".
Apoi, audienta de prezentare lund sfrsit, generalul Keitel, fiind n picioare, mi-a
multumit nc o dat att pentru vizita ce am fcut-o n Germania, ct si pentru
colaborarea strns si loial cu Serviciul de Informatii al armatei germane, adugnd:
Puteti comunica guvernului dvs. prerile mele: dac si pe teren politico-eco-nomic s-ar
putea realiza o colaborare att de frumoas ca si pe teren informativ am fi foarte fericiti".
La desprtire, generalul Keitel, artnd spre amiralul Canaris, mi-a spus:
Veti primi rspuns si la celelalte chestiuni pe care le-am discutat cu amiralul Canaris".
Convorbirile personale avute cu amiralul Canaris s-au referit la:
a. Chestiunea URS S.
b. Situatia Romniei.
n privinta URSS, amiralul Canaris mi-a comunicat urmtoarele, din partea generalului

Keitel:
Despre tendintele Uniunii Sovietice am luat deja cunostint din convorbirile avute si din
comunicarea scris ce mi-ati trimis prin delegatul Serviciului Secret de Informatii al
armatei romne, maiorul de stat major lonescu Micandru.
Aceste consideratii au fost mult apreciate de noi.
Comandamentul german are continuu n vedere tendintele URSS, care au [ca] prim scop
propagarea ideii revolutionare, pe care - deocamdat - ntelege s o exploateze sub forma
ideal a panslavismului n Polonia, Boemia, Moravia, Ucraina Carpatic si, apoi, n
Balcani, unde - mai ales n Bulgaria si Iugoslavia - a nceput s desfsoare deja actiuni
premergtoare.
De asemenea, Comandamentul german mai are n vedere si faptul c penetratia n Balcani
a URSS permite acesteia de a detine monopolul aprovizionrilor Germaniei din aceast
parte a Europei - ndeosebi cu produse petroliere -, ceea ce ar duce la cataclismul
revolutiei mondiale.
De aceea, expansiunea Uniunii Sovietice n Balcani este un act pe care Germania nu-1
poate admite si, n consecint, interesul Romniei este s fie ct mai corect fat de
Germania si s nu fac ceea ce face azi Ungaria".
n ceea ce priveste situatia Romniei, amiralul Canaris, tot din partea generalului Keitel,
s-a exprimat astfel:
Romnia trebuie s fie atent asupra faptului c n Germania mai exist persoane
politice care cred c atitudinea trii dvs. nu este sincer si c, n momentul cnd
Germania va fi antrenat ntr-un rzboi decisiv, si va schimba atitudinea, fcnd jocul
anglo-francezilor.
Prerea general ns este c Romnia este condus de un rege ntelept, care conduce tara
pe dramul cel bun. Trebuie sase recurg la toate mij loacele pentru a se evita ca, n
momentul de ncordare, Romnia s joace un rol dubios, cci din o asemenea situatie nu
va avea dect s sufere consecinte iremediabile.
265
Romnia trebuie s continue, n mod rapid, cu narmarea, ca s fie tare pentru orice
eventualitate. Aceast idee a fost sugerat Romniei si de von Seckt, dar Romnia nu a
ascultat-o".
Odat cu redarea acestor convorbiri, mai adaug constatrile urmtoare, fcute n diferitele
ocazii pe timpul vizitei n Germania.
1. Constatri de ordin politic
Comandamentul german se simte atins n orgoliul su de atitudinea de azi a
conductorilor politici si, mai ales, de faptul c nu a fost si nu este consultat n chestiunile
importante de ordin intern si extern. Comandamentul german, intelectualittile, precum si
marii industriasi, sunt mult ngrijorati de eventualitatea ca Hitler, ntr-un moment de
disperare, s nu se arunce n bratele lui Stalin, indiferent de ce va urma.
De aceea, datorit acestor suspiciuni, Comandamentul german este prudent si se fereste
de infiltrarea unor elemente, produse de conceptia oamenilor politici de azi ai Germaniei.
Aceasta s-a putut observa cu ocazia mesei dat de amiralul Canaris la el acas, cnd dr.
Best - seful Gestapoului - desi foarte tnr, i s-a dat loc naintea ofiterilor cu gradul de
colonel. si aceasta se ntmpl n toate ocaziile. Armata le suport azi, dar pe viitor
reflecteaz.
2. Chestiuni de ordin economic

Datorit spiritului de disciplin si de jertf n interesul starului, populatia Germaniei

suport cu resemnare toate privatiunile de ordin economic.
Succesele de pn acum n-au avut darul s provoace entuziasm, fiindc toti si dau seama
c rzboiul contra Angliei si Frantei nu se poate compara cu cel care a dus la zdrobirea
Poloniei.
Datorit unei perfecte organizri, Germaniei nu-i lipseste astzi nimic.
Grija predominant este fat de armat, apoi muncitorimea. Restului populatiei nu i se d
nici o important, fiindu-i asigurat numai strictul necesar pentru a nu muri de foame.
Desi se trmbiteaz peste tot c aprovizionarea Germaniei este asigurat pe 2 ani si c se
fac studii pentru a gsi posibilitti de aprovizionare pe 6 ani, totusi, populatia Germaniei
cunoaste realitatea: Germania face sfortri uriase pentru a se aproviziona, iar suferintele
vor fi din zi n zi mai mari.
Conductorii Reich-ului, n lupta pentru asigurarea aprovizionrilor de tot felul, sunt
hotrti s duc lupta cu toat perseverenta si n aceast lupt, de ndat ce vor ntlni o
piedic, vor ntrebuinta chiar forta. Deocamdat, piata cea mai sigur de aprovizionare o
formeaz Romnia.
n privinta URSS, problema aprovizionrii este nc n studiu si - dup prerile
economistilor germani - aprovizionarea ar consta mai mult din materii prime, iar nu din
alimente, n orice caz, se crede c Uniunea Sovietic va specula la maximum problema
aprovizionrii Germaniei. Dat fiind importanta contributiei Romniei n aprovizionarea
Germaniei, dat fiind atitudinea cunoscut a Romniei n aceast problem, curentul de
pn acum ostil Romniei ncepe s dispar, att n
266
masele populare ct si n cercurile conductorilor Germaniei, accentundu-se din ce n ce
mai mult tendinta de o apropiere ct mai strns, n viitor, de Romnia.
3. Constatri de ordin militar
Conductorii Reich-ului, fiind n situatia de a dispune de toate resursele sale, n ceea ce
priveste finantele, industria, bogtiile solului si subsolului i-a fost foarte usor s
transforme Germania ntr-un mecanism care s satisfac toate nevoile armatei.
Astfel, de exemplu, atunci cnd armata a avut nevoie de postav, s-a suspendat la un
moment dat toat activitatea particular a fabricilor de postav, care au nceput s lucreze
numai pentru armat. La fel s-a procedat att cu toate industriile, ct si cu toate materiile
prime aflate pe teritoriul Germaniei, iar a se face vreo exceptie. Deviza este: torul pentru
armat.
n ceea ce priveste populatia, aceasta crede n fortele militare ale Reich-ului, face
sacrificii pentru ele, dar fr nici un elan. Pentru a verifica aceast stare de spirit, am
cutat - cu ocazia vizitei - s m opresc n diferite centre ale Germaniei, unde am
constatat c cetteanul german de azi este nc disciplinat si un executant indiscutabil. El
crede n forta sa, dar nu este entuziast.
Intelectualii ca si economistii au ns o atitudine foarte rezervat, n corpul ofiterilor si,
mai ales, n cercurile ofiterilor superiori, se constat oarecare deprimri din cauz c,
conductorilor ostirii nu li se acord nici atentia si nici ncrederea desvrsit. Astzi, un
ofiter nu mai are o situatie de invidiat. Sub cele mai multe raporturi, poate, anumiti
muncitori sunt mai privilegiati.
n general, baza armatei o formeaz tineretul, crescut si educat de regim, care este ns
departe de realitti si nu cunoaste consecintele imediate sau viitoare ale rzboiului pe

care-1 duce azi Germania,

Aceasta fiind situatia, propagandistii regimului caut s infiltreze n spiritul armatei si
populatiei urmtoarele idei:
Germania dispune de tot ce-i trebuie pentru ca, n curnd, s dea lovitura decisiv,
nvingnd n mod sigur si zdrobind pe inamici.
Ppcea se va ncheia n cteva luni (se spune chiar la toamn), iar Germania va obtine
suprematia n Europa, asigurndu-si din plin toate cele necesare pentru traiul mbelsugat
al ntregii populatii.
Cutnd n cercurile militare s aprofundez - pe ct mi-a fost posibil - dac Germania este
ntr-adevr gata pentru a fi n msur s zdrobeasc prin forta militar pe adversari, n-am
putut obtine dect informatii cu totul vagi.
Dup unele informatii ar rezulta c lovitura decisiv va fi dat de aviatie si marin, care,
izolnd complet Anglia si Franta, va determina pe aceasta din urm s cear pacea.
Alte informatii indic pentru lovitura decisiv o actiune terestr, prin violarea unora din
trile neutre, fie de la Nord, fie de la Sud, fie pe ambele directii.
n fine, informatii mai putin demne de luat n considerare arat c lovitura decisiv se va
da cu ajutorul unor mijloace de lupt cu totul necunoscute pn acum.
Plecarea din Berlin a avut loc n ziua de 5 martie a.c. la ora 22,05. nainte de plecare,
amiralul Canaris mi-a fcut cunoscut c va fi fericit s poat vizita peste
267
dou luni Romnia si c ceea ce trebuie s retin, este faptul c, pn n prezent,
colaborarea dintre serviciile de informatii german si romn a avut ca urmare sporirea n
mod considerabil a ncrederii forurilor conductoare ale Reich-ului.
La Bucuresti, am sosit n ziua de 8 martie a.c., la ora 23, urmnd acelasi itinerar ca la
plecare, adic Berlin-Munchen-Verona-Venetia-Zagreb-Jimbolia-Bucuresti.
Cltoria a decurs n bune conditii.
[M. Moruzov]
Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 3717, f. 78-91.
15
Not/11 mcr-tie 1940
Cu ocazia vizitei mele n Germania, dr. Best - seful Gestapo-ului - mi-a atras atentia c
ministrul nostru la Berlin83 nu este agreat de cercurile oficiale germane, din cauza
sentimentelor sale francofile, manifestate n mod foarte pronuntat, ceea ce este vdit n
detrimentul bunelor relatii pe care Germania doreste s le aib cu Romnia.
Dr. Best a lsat s se nteleag c, n actuala situatie, numai o persoan animat de
anumite sentimente, care ar conduce reprezentanta diplomatic a Romniei la Berlin ar
putea contribui n mod efectiv la dezvoltarea n bune conditii a relatiilor dintre Romnia
si Germania.
n schimb ns, seful Gestapoului a tinut s evidentieze excelenta impresie pe care
locotenent-colonel Vorobchievici - atasatul nostru la Berlin - a fcut-o n toate cercurile
oficiale germane, reusind - n scurtul timp de cnd se afl n capitala Reich-ului - s
creeze o atmosfer exceptional de favorabil intereselor noastre n Germania.
Numai datorit activittii de pn acum a acestui distins ofiter, livrrile comenzilor
noastre de armament n Germania au cptat un ritm foarte accelerat.
[M. Moruzov]
Arh. N.I.C.JbndP.C.M.-S.S.I. Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1940, f. 145.

16
RAPORT
privind vizita n Germania, Anglia si Franta
Germania
Politic
Poporul german, n actuala situatie, se prezint numai n aparent unitar. Aceast unitate
se mentine datorit urmtoarelor cauze: Organizarea perfect a partidului nationalsocialist;
268
Disciplina nnscut a poporului german;
O serie de succese - relativ usoare - realizate pn acum de conducerea german.
Actualul rzboi, prin importanta lui, a sporit ngrijorrile, a accentuat greuttile si
nemultumirile si a determinat anumite curente care se mresc n proportii nebnuite.
n aceast ordine de idei, si n mare, se pot remarca urmtoarele grupri:
a. Masa poporului - n general - este lipsit de entuziasm si stul de attea privatiuni si
sacrificii. Elementul esential de coeziune l constituie disciplina si organizarea, impuse de
partidul national-socialist, n general ns, masele germane sunt nedumerite de scopurile
rzboiului si nencreztoare n sfrsitul lui.
b. Intelectualitatea si corpul ofiteresc se simt jignite si ignorate cu att mai mult cu ct
ocup situatii sau grade mai mari. Desi ca germani nteleg c trebuie s fie solidari n
asemenea mprejurri, privesc cu ur actualul regim din Germania, care-i ignoreaz, dar i
exploateaz si care a angajat Germania pe o cale primejdioas.
Cu toate succesele repurtate pn n prezent, rezultatul rzboiului si mai ales propaganda
fcut de partidul national socialist, c rzboiul se va termina n toamna aceasta, le
privesc cu scepticism. Din desfsurarea evenimentelor de pn acum ei vd c rzboiul
abia a nceput.
Acordul cu URSS nu e privit cu ncredere. Se ndoiesc c Rusia va merge alturi de o
Germanie victorioas, pn la sfrsit. Ei cred c rusii i vor trda asa cum au facut-o n
toate mprejurrile, fie alturndu-se aliatilor, fie a ntinde regimul comunist si n
Germania.
c. Partidul national-socialist a crui activitate este dominat de grija rzboiului nceput si
de obtinerea si mentinerea unui efort maxim, exercit o presiune nenchipuit asupra
poporului german. Torul pentru muncitorul si soldatul german, acesta este cuvntul de
ordine. Restul populatiei este exploatat sau abandonat nevoilor din ce n ce mai mari.
Economic
Germania s-a angajat n actualul conflict cu credinta c Franta si Anglia nu i vor declara
rzboi. Prevederile si acumulrile de materii prime si alimentare s-au dovedit
insuficiente.
Iarna trecut a marcat pentru populatia din Germania o perioad de foarte mari lipsuri.
Teritoriile ocupate au fost repede sectuite, complicnd si mai mult situatia economic a
Germaniei.
Toate aceste tinuturi - deficitare din punct de vedere al materiilor prime si alimentare si
care triau din import - au sporit grijile si sarcinile Germaniei.
n afar de aceasta- din informatii de toat ncrederea - reiese c n aceste tinuturi exist
un sabotaj sau o pasivitate organizat, ale cror efecte si eficacitate se vor constata mai
trziu.

Gratie unei perfecte organizri si a unei subordonri totale nevoilor statului -nimeni
nemaiputnd dispune de ceea ce-i apartine - locuitorului german, egali269
zat n drepturi pe baz de cartele, nu-i lipseste posibilitatea existentei. Aceast situatie
ns nu constituie o ndestulare si mai ales o posibilitate favorabil unui rzboi de durat.
n ce priveste materiile prime, pentru moment, sunt suficiente gratie rezervelor acumulate
si celor luate din trile ocupate. Aceast situatie este la limit si nu poate fi mentinut.
Efectele blocadei ncep s fie resimtite din ce n ce mai mult.
Sperantele unor aprovizionri masive din Rusia s-au dovedit exagerate, deoarece:
Fie c Rusia nu posed tot ce-i trebuie Germaniei;
Fie c si din ceea ce posed nu-i d dect cu o extrem zgrcenie, ceea ce constituie n
realitate o sabotare a acordului economic dintre cele dou tri.
Militar
Germania, cu toate eforturile fcute n ce priveste narmarea si pregtirea de rzboi, a
intrat n actualul rzboi n conditii mai putin favorabile ca n 1914.
Efortul militar reprezint, n cifre, urmtoarele: 3,5-4 milioane de ostasi combatanti,
perfect instruiti, perfect narmati, perfect educati; 6-7 lucrtori, de fiecare soldat
combatant, la cmp sau n uzine, pentru ntretinerea si alimentarea cu mijloace
exceptionale de lupt, cerute de actualul rzboi.
Acest efort ns nu reprezint dect o parte a potentialului de rzboi ?1 Germaniei. Toate
actiunile militare realizate de Germania pn acum sunt importante, fr a fi decisive
pentru soarta rzboiului. Ele au fost ndreptate n directii secundare si slabe, fat de care
au putut realiza o superioritate numeric de oameni si materiale.
Actiunile contra adversarului principal au fost evitate, tocmai pentru c au putut realiza
superioritatea necesar care s le asigure oarecari sanse de succes.
n general, cu toate succesele de pn acum, armata german nu a luat nc contactul cu
inamicul principal, armata franco-englez.
Politic
Franta
Ideile care au dominat n ultimul timp politica Frantei au avut la baz:
Umanismul, egalitatea, fraternitatea si libertatea pentru toate popoarele, pe care a cutat
s le imprime prin Liga Natiunilor;
Ideea dezarmrii, ca o consecint logic a ideilor de mai sus si ca un efect al revolutiei
tusesti.
Aceste idei si ca o consecint a lor, comunismul, care la un moment dat si fixase sediul
real al Internationalei IlI-a la Paris, au contribuit la o total lips de vigilent si de reactie
oportun a Frantei contra pregtirii de revanse a Germaniei. Abia cnd a nceput s
devin evident pericolul german si consecintele acestei politici, tradus prin nglobarea
Austriei409, Sudorilor410, Cehoslovaciei4 de ctre Germania - s-a trecut la o politic mai
realist.
409 La 11-12 martie 1938 trupele germane au invadat Austria, nfptuind Anschluss-ul".
'
270
Prima redresare a fost guvernul Daladier. Evenimentele care s-au succedat si mai ales
ntelegerea germano-rus, a trezit constiintele si s-a vzut, n lumina faptelor c,
comunismul presupus ca suprem form de progres a umanittii, este o amgire, o

nseltorie care nu ezit a trece la remorca Germaniei, ajutnd-o s distrug si s subjuge

alte natiuni libere.
n fata acestor crude realitti constiinta poporului francez s-a trezit si n mod tragic s-a
regrupat n jurul ideii de patrie. Toate ideologiile au fost abandonate si spontan si unitar
au pus mna pe arme pentru aprarea Frantei si a umanittii de nvala si distrugerile
barbarilor moderni.
Din acest moment Franta si-a croit drumul de la care n-o poate abate cu nimic uriasa
propagand comunist sau german, n aceeasi ordine de idei tin s remarc strnsa,
sincera si indestructibila colaborare si aliant pe toate trmurile cu Anglia.
Economic
Franta dispune, att sub raportul alimentar ct si ca materii prime, de resurse suficiente
pentru a face fat cerintelor actualului rzboi.
Pierderea de timp din trecut n ce priveste pregtirile de rzboi este compensat printr-o
activitate si posibilitti sporite.
Din acest punct de vedere, eforturile ce se fac sunt uriase si ndrepttite cele mai bune
sperante.
Militar
Cu toate frmntrile interne, care au adus Franta n situatia ngrijortoare de azi, ea a
realizat totusi un singur lucru bun: Linia Maginot (sic!).
Sub scutul acestei linii fortificate Franta a avut posibilitatea s-si mobilizeze armata si s
realizeze redresarea sufleteasc.
n plus, gratie obligativittii serviciului militar, cu toate frmntrile sociale si politice
care au precedat rzboiul, Franta nu si-a neglijat armata, astfel c are toate contingentele
instruite si cadre suficiente care s pun n actiune ntregul su potential de rzboi uman.
Armatele franco-engleze prin imensele posibilitti pe care le au la dispozitie sunt n
situatia de a avea pentru fiecare soldat combatant cel putin 16 oameni cave lucreaz n
cmp sau n uzine pentru ntretinerea si alimentarea armatelor cu tot ce le este necesar n
acest rzboi.
Anglia
Politic
Rzboiul actual este pentru poporul britanic o problem de viat sau de moarte. Este cel
mai important moment din toat istoria Angliei.
n fata acestei realitti, a tri sau a muri, poporul englez se prezint perfect unitar si
hotrt. Nu exist nici un fel de conflicte interne.
410 La l-IO octombrie 1938 trupele germane au ocupat regiunea sudet din
Cehoslovacia.
411 La 15 martie 193 9 Germania a ocupat Cehoslovacia, crend pe teritoriul ei
Protectoratul Cehiei si Moraviei".
271
Economic
Anglia dispune de toate mijloacele pentru un rzboi orict de greu si orict de lung.
Militar
Niciodat Anglia nu a lucrat cu mai mult febrilitate, cu mai mult energie si cu mai mult
spor ca acum pentru formarea celei mai formidabile armate proprii.
CONCLUZII GENERALE
Credem c, dac omenirea are si poate avea speranta ndrepttit ntr-o victorie mpotriva

Germaniei, aceasta se datoreaz unei fundamentale greseli comis de conductorii

germani, aceea de a fi atacat initial Polonia, obiectiv secundar, ncredintat c Franta si
Anglia nu vor interveni, n loc de a fi atacat de la nceput Franta cu toate fortele si cu
toate mijloacele, ntruct constituia inamicul principal, menit a hotr soarta rzboiului.
Aceast cale se impunea cu att mai mult cu ct se stia c Franta era nepregtit si
nenzestrat mai ales n ce priveste aviatia si aprarea antiaerian.
Astzi situatia este cu totul schimbat.
Franta si Anglia au avut timpul necesar s se redreseze si s repare n bun parte toate
greselile comise de politica lor si de frmntrile sociale interne. Din punct de vedere
militar situatia pe frontul de vest se prezint ntreit si mptrit superioar celei din
septembrie 1939. Franta dispunea, la nceputul rzboiului, de 600 avioane capabile s fie
ntrebuintate pentru rzboi; azi Franta dispune, pn acum, cel putin de cinci ori, de mai
multe avioane.
Granitele lor sunt astzi fortrete peste care nu se mai poate trece, la adpostul crora cele
dou popoare, n cel mai perfect acord si cu mijloace uriase, pregtesc rzboiul de mine,
n ceea. ce priveste Franta, lunile septembrie - octombrie ale acestui an marcheaz
apogeul pregtirii lor de rzboi, iar pentru Anglia primvara anului 1941.
Abia atunci vor putea aceste dou tri s-si spun cuvntul. Fat de aceast situatie,
Germania, vrnd nevrnd, este antrenat ntr-un rzboi de durat.
n situatia actual un atac contra Frantei nu mai prezint garantii de succes deoarece:
Strpungerea liniei Maginot ar costa pierderea a cel putin un milion de oameni, fr a
aduce decizia, ntruct Franta a avut suficient timp s pregteasc alte rezistente care vor
cere alte sacrificii.
Nimeni si mai ales o conducere dictatorial, care are nevoie numai de succese pentru a se
mentine, nu poate angaja armata german ntr-o asemenea aventur nedorit de poporul
german si Ia asemenea pierderi nejustificate.
Dac totusi va fi fcut, ea va antrena cu sigurant prbusirea tuturor sperantelor lor.
Un atac german prin Belgia sau Elvetia este socotit de francezi c va cauza armatei
germane sacrificii si rezultate asemntoare.
272
n afar de aceast situatie local mai pot surveni si alte evenimente pe care le-am putut
deduce din examinarea si coordonarea unor informatii de ansamblu. Astfel:
Se spune c America dezvolt o vie activitate la Moscova n scopul de a convinge URSS
c un sprij in nelimitat dat Germaniei nu corespunde intereselor Rusiei ci mai degrab iar putea fi fatal ca si statelor cucerite pn acum de Germania.
nfrngerea Frantei si Angliei va nsemna atotputernicia Germaniei, pe care Rusia singur
nu o va putea nfrunta. De altfel, actiunea german n Scandinavia nelinisteste profund
Moscova, n legtur cu aceasta exist informatii c rusii sunt hotrti a ocupa Suedia si
Norvegia de Nord, n scopul de a pune mna pe regiunile miniere si a-si asigura o iesire,
prin portul Narvik, la marea liber, iesirea din Baltica fiind complet comandat de
Germania.
n aceeasi ordine de idei - deturnarea Rusiei de la alianta ei nefireasc cu Germania - se
examineaz la Moscova, din initiativa Angliei ajutat de America, pericolul galben
reprezentat prin expansivitatea japonez n. China si se sugereaz o cooperare ct mai
nentrziat ntre America, Anglia, Franta si Rusia. Din toate acestea reies greuttile si
imposibilitatea pentru Germania de a termina, asa cum promite poporului su, n toamna

aceasta rzboiul.
Ea va rmne angajat ntr-un rzboi de durat.
Perspectiva unui rzboi de durat, n actualele conditii interne din Germania, nu poate fi
mprtsit cu entuziasm de poporul german. El are nevoie de o nou doz de oxigen care
s-i mentin moralul si s-i dea sperante noi. Aceast actiune trebuie s precead intrarea
ntr-o nou iarn.
Dup unele informatii, priviri le germane sunt atintite spre o directie bine definit, relativ
usor de realizat: Sud-Estul Europei, si care le-ar aduce:
Posibilitti de reaprovizionare cu alimente si importante materii prime;
Ocuparea acestor tinuturi nainte ca franco-englezii s-si poat realiza planurile de a
cstiga politiceste aceste popoare, a le narma si a le nchega ntr-o armat de 3-4
milioane soldati.
In fata acestui pericol, ce apare din ce n ce mai evident, Iugoslavia a fost nevoit s
alerge la Moscova ca, n schimbul relurii raporturilor economico-politice s obtin
sprijinul URSS, ca stat slav, contra unui eventual atac german spre Balcani.
(M. Moruzov]
Arh. S.R.I.Jbnd d", dosar nr. 3717, f. 168-179.
17
Not/[2] mai 1940
VIZITA LA BUCUREsTI A GENERALULUI MAIOR TIPPELSKIRCH
n ziua de 28 aprilie a.c. atasatul nostru militar la Berlin mi-a comunicat telefonic c
generalul maior Kurt von Tippelskirch- Oberquartiermeistern Marele Stat Major german
- nsotit de cpitanul von Ziehlberg, adjutantul su personal,
273
vor sosi la Bucuresti cu avionul n ziua de 29 aprilie a.c. pentru a se infonna asupra
situatiei de la atasatul militar german la Bucuresti, cu care ocazie urmeaz a lua contactul
cu colonelul Cretzulescu Ilie - seful Sectiei a Il-a din Marele Stat Major - si cu generalul
adjutant tenescu412 - sefiil Marelui Stat Major.
In ziua de 30 aprilie a.c. a avut loc ntrevederea cu seful Marelui Stat Major si subsefii
Marelui Stat Major.
Cele discutate au fost raportate direct de seful Marelui Stat Major.
Dup terminarea audientei generalul Tippelskirch si-a exprimat dorinta c, n
conformitate cu instructiunile primite la Berlin, doreste s ia contactul cu mine.
n dup-amiaza aceleiasi zile, generalul Tippelskirch a fcut o plimbare pe Valea Prahovei
pn la Cmpina.
Seara, la ora 19, conform cererii sale, Serviciul Secret de Informatii al armatei romne i-a
aranjat asistarea la un spectacol la Cinema Aro, n timpul cruia s-a interesat n special de
jurnalul franco-englez.
n ziua de l mai a.c. ntlnirea a avut loc la mine acas, la care au luat parte si colonelul
Wahle - atasatul militar german la Bucuresti -, colonelul Cretzulescu-seful Sectiei Il-a din
Marele Stat Major - si maiorul de stat major lonescu Micandru din Serviciul Secret de
Informatii al armatei romne.
Cu aceast ocazie s-a servit si dejunul.
Pe timpul discutiilor, generalul Tippelskirch mi-a comunicat:
Sunt foarte fericit c am avut ocazia s v cunosc si s v transmit salutri din partea
generalului Keitel103, chefs des Oberkomando der Wermacht, ct si din partea amiralului

Canaris - seful Serviciului Secret de Informatii al armatei germane. Am venit n Romnia

pentru a inspecta pe atasatul militar - colonelul Wahle - si totodat pentru a m
documenta la fata locului asupra situatiei de aci.
Sunt multumit de cele constatate si pot s m bucur c am ocazia a v comunica c
Berlinul este din ce n ce mai multumit de modul cum Romnia ntelege s-si respecte
neutralitatea ct si angajamentele fat de noi.
Cazul de la Giurgiu a constituit un examen prin care Romnia a cstigat mult n fata
Germaniei, care a apreciat n mod cu totul favorabil, loialitatea si bunele sentimente pe
care le nutriti fat de noi.
Ieri am fcut o vizit protocolar sefului Sectiei a Il-a si sefului Marelui Stat Major si am
fost fericit s cunosc att pe generalul tenescu - care a urmat diferite scoli n Germania ct si pe subsefii Marelui Stat Major - generalul Popescu David si Steflea Ilie104.
Fat de acestia, repet, am avut de ndeplinit o cerint strict protocolar.
n ceea ce m priveste am tinut n mod special s v vd spre a v multumi din partea
sefilor mei pentru modul cum conlucrati cu organele noastre.
V rog s luati cunostint c pentru aceast conlucrare avem cea mai desvrsit
admiratie si cea mai deplin ncredere, deoarece a contribuit ntr-o larg msur la
dezvoltarea relatiilor dintre Germania si Romnia.
2 Generalul Florea tenescu a fost seful M.St.M. n perioada februarie 1939-^
23 august 1940.
274
tin s v spun c dac n ultimul timp s-a acordat Romniei mai mult bunvoint n ce
priveste narmarea, aceasta se datoreaz modului cum se desfsoar conlucrarea ntre
ambele servicii de informatii, dndu-ne posibilitatea de a primi n mod nestirbit
aprovizionrile destinate Germaniei, conform Conventiei dintre trile noastre. .
n interesul dumneavoastr v rog s continuati n aceast atitudine de loialitate, absolut
necesar, deoarece orice suspiciune ar fi regretabil si pentru noi si pentru
dumneavoastr.
nteleg sentimentele poporului romn, dar credem c nsusi poporul romn si d perfect
de bine seama c ntre sentimente si interese, astzi este nevoie de o anumit atitudine
fat de Germania.
Am tinut mult, conform instructiunilor primite, s iau contactul cu dumneavoastr si s
putem sta ct mai mult de vorb.
De aceea am renuntat la dejunul la care fusesem invitat de ministrul Fabricius".
Pe timpul dejunului, generalul Tippelskirch a toastat pentru M.S. Regele Carol al II-lea, a
crui oper o admir si pentru care poporul romn trebuie s aib cel mai mare respect si
cea mai profund dragoste, deoarece, asa cum am avut ocazia s m conving personal, a
avut mult de cstigat".
Profitnd de amabilitatea generalului Tippelskirch si de atitudinea deschis pe care o avea
fat de mine, n momentul cnd atmosfera era din cele mai cordiale, i-am pus urmtoarea
ntrebare:
V-as ruga, foarte mult, dac s-ar putea s-mi spuneti, n mod deschis, asa cum m-am
comportat si eu fat de dumneavoastr, dac Germania are vreo nemultumire, deoarece n
asemenea momente se urzesc destule intrigi pe seama noastr".
Generalul Tippelskirch mi-a rspuns:
V mrturisesc, foarte deschis, fat de amabilitatea cu care m-ati primit c Germania

este actualmente foarte nemultumit de atitudinea Romniei. Berlinul este ns preocupat

de faptul dac, n cazul cnd Germania se va angaja ntr-un rzboi decisiv, Romnia va
avea aceeasi atitudine de pn acum. n aceasta const totul".
La plecare, generalul Tippelskirch ne~a rugat ca s fie condus la Giurgiu, repectndu-se
toate instructiunile intrrii ntr-o zon de interes militar, dorind ca prin aceast atitudine
s dea dovada unui ct mai mare respect fat de msurile luate de autorittile noastre.
mpreun cu colonelul Wahle, colonelul Cretzulescu si maiorul lonescu Micandru am
plecat la Giurgiu, unde, n mod foarte corect, a trecut n sala de asteptare si apoi pe vapor.
Cu ocazia voiajului pn Va Giurgiu, generalul Tippelskirch s-a artat extrem de
impresionat de msurile de sever paz luate, declarnd c este foarte multumit de toate
acestea.
Generalul Tippelskirch a plecat spre Sofia, de unde - prin Belgrad - se va napoia la
Berlin.
[Mihail Moruzov]
Arh. S.R.l, fond d", dosar nr. 3717, f. 18-22
275
18
Not/3 mai 1940
In dimineata zilei de 3 mai a.c. s-a napoiat de la Berlin maiorul dr. Wagner -delegatul
permanent al Serviciului de Informatii al armatei germane pe lng Serviciul Secret de
informatii al armatei noastre, solicitnd imediat o audient pentru a-mi comunica o
chestiune strict confidential si absolut personal.
La ora 10 am primit pe maiorul dr. Wagner, care mi-a adus la cunostint urmtoarele:
Sunt nsrcinat de ctre amiralul Canaris - seful Serviciului de Informatii al armatei
germane ca s transmit cele ce urmeaz:
n cazul cnd anglo-francezii, nemultumiti de neutralitatea Romniei, o vor ataca, n
scopul de a distruge zonele si stabilimentele petrolifere, Romnia va accepta sprijinul
amical armat al Germaniei pentru aprarea teritorial?".
La aceast ntrebare, am rspuns:
Chestiunea pe care ati pus-o depseste cadrul atributiilor mele si nu-mi permit a o
discuta".
Maiorul dr. Wagner a adugat:
Cnd domnul amiral Canaris mi-a ncredintat aceast misiune, stia acest lucru, iar
ntrebarea nefiind formulat de domnia sa, a ales aceast cale numai n scopul de a pstra
cel mai strict secret.
Domnul amiral Canaris a lsat la latitudinea domnului sef al Serviciului Secret de
Informatii al armatei romne, cui urmeaz a se supune aceast ntrebare, exprimndu-si
ns dorinta de a avea un rspuns n cel mai strict secret!"
Discutia acestei chestiuni s-a terminat, maiorul dr. Wagner tinnd s accentueze:
Suntem n asteptarea rspunsului dvs.".
Apoi, discutiile au luat un caracter general, asupra urmtoarelor chestiuni.
Dac Serviciul Secret de Informatii al armatei romne este organizat n asa fel nct s
fie informat la timp asupra unor eventuale debarcri de trupe n Peninsula Balcanic, n
scopul de a ataca Romnia.
Dac Serviciul Secret de Informatii al armatei romne are nevoie de un sprijin informativ
n acest sens".

S-a trecut, apoi, la chestiunea sigurantei transporturilor pe Dunre, maiorul dr. Wagner
facndu-mi cunoscut c Berlinul ar dori ca pe ntregul parcurs al Dunrii s se realizeze o
cooperare informativ ntre toate statele riverane cu scopul de a preveni, n cele mai bune
conditii, orice ncercri de sabotaj n viitor.
Maiorul dr. Wagner a precizat c detalii asupra acestui sistem de supravegheri se va
supune spre cunostint, ct de curnd.
[Mihail Moruzov]
Arh. N.I.C.JondP.C.M.-S. S.I., Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1940, f. 238-239.
276
19
Not/5 mai 1940
Astzi, al ora 10,45, am fost chemat de maiorul dr. Wagner, care mi-a adus la cunostint
urmtoarele:
Asear am fost chemat la telefon de Berlin, care mi-a comunicat c dl amiral Canaris a
fost extrem de multumit de spiritul de ntelegere de care dl sef al Serviciului de Informatii
al armatei romne a dat dovad, artndu-se dispus a lua n consideratie chestiunea unei
cooperri a statelor riverane pentru siguranta transporturilor pe Dunre. Chestiunea ns
fusese deja solutionat, n sedinta care a avut loc la Berlin, n dimineata zilei de 3 mai, n
sensul c s-au respins propunerile Ungariei, sub motivul c ar fi tendentioase".
De altfel, a continuat maiorul dr. Wagner, colonelul Wahle - atasatul militar german n
Romnia - n discutiile avute nainte de a sti solutionarea care se va da la Berlin a fost de
prere c propunerile Ungariei ascund ceva suspect.
Cu aceast ocazie, conform dispozitiilor dvs., am comunicat maiorului dr. Wagner c
doriti s-1 vedeti mine, luni 6 mai a.c., la ora 10. (Pentru ora 9 este fixat audienta lui
Stransky).
Arh. N.I.C.,fondP.C.M.-S.S.l. Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1940, f. 240.
20
Nota/12 mai 1940
NTREVEDEREA CU COLONELUL GERSTENBERG
Conform dorintei exprimat de colonelul Gerstenberg - mai a.c., ora 11 - am avut o
ntrevedere cu acesta.
n primul rnd, colonelul Gerstenberg mi-a comunicat:
Cu ocazia ultimului voiaj la Viena si Berlin am fost primit n mod special - de ctre
maresalul Gcring care s-a interesat, cu toat atentia, despre situatia din Romnia, n
timpul acestei audiente, maresalul Goring, a afirmat, n repetate rnduri, c att el ct si
Fiihrerul doresc ca la Gurile Dunrii s fie un Regat national, ct mai puternic, pentru a
mpiedica tendintele de expansiune ale slavilor de la Nord la Sud.
De asemenea, maresalul Goring mi-a ncredintat cu aceast ocazie, o scrisoare ctre M.S.
Regele Carol II, n care a sugerat necesitatea unei asigurri personale din partea M.S.
Regelui, c se va accepta ajutorul Germaniei n cazul cnd fortele aliate ar intentiona s
atace Romnia pentru a face posibil aprovizionarea Germaniei, n special cu produse
petroliere, n schimbul acestei asigurri, Germania se oblig s garanteze integritatea
Romniei fat de orice agresiune.
Am predat aceast scrisoare M.S. Regelui, n audienta ce mi s-a acordat acum trei
sptmni si astept ca M.S. Regele s m cheme din nou pentru a-mi da rspunsul su,
deoarece la 20 mai a.c. sunt chemat din nou la Berlin.

277
tin s adaog c maresalul Goring pune mari sperate n legtura personal cu M.S. Regele
Carol II, iar mie mi s-a ncredintat misiunea de curier special n aceast chestiune pentru
perfecta pstrare a secretului".
n al doilea rnd, colonelul Gerstenberg mi-a comunicat c' aprarea zonelor petrolifere
contra unor eventuale atacuri aeriene din partea Aliatilor este o chestiune care intereseaz
n cel mai nalt grad Germania.
Datele scoase mi le va aduce la cunostint cu ocazia ntrevederii fixat pentru miercuri 15
mai a.c. ora 11.
[Mihail Moruzov]
Arh. N.I. C., fond P. C.M.-S.S.l., Politica extern a Romniei 1934-1940, dosarnr. 2/1937,
f. 243-244.
21
Not/14 mai 1940
Pentru a verifica informatiile primite n ultimul timp cu privire la unele chemri sub arme
n Ungaria am avut o ntrevedere cu colonelul Wahle - atasatul militar al Germaniei la
Bucuresti. Cu aceast ocazie, colonelul Wahle mi-a comunicat:
Este just c, n ultimul timp, au circulat foarte multe zvonuri cu privire la unele chemri
sub arme n Ungaria. Pn n prezent n-am nici o informatie n acest sens; v promit,
ns, c, imediat ce le vom obtine, vi le voi pune imediat la dispozitie".
L-am rugat ca, pe baza prieteniei ce ne leag, s-mi dea, dac este posibil, informatiile pe
care le are asupra armatei ungare. Colonelul Wahle mi-a rspuns:
Sentimentele mele de perfect stim si profund afectiune fat de dvs. m determin s
v ncredintez, fr nici o restrictie, datele cele mai recente primite n mod oficial de la
Berlin privitoare la armata ungar. V rog ns ca acest act, pe care l svrsesc numai
pentru persoana dvs. s constituie cel mai desvrsit secret, pentru unguri, pentru sefii
mei, ct si pentru cei ai dvs., putnd - n caz contrariu - s sufr consecinte destul de
grave. Pentru viitor, tot ce voi avea n aceast privint, va fi, de asemenea, la dispozitia
dvs."
Apoi, colonelul Wahle a scos din casa de fier documentul original primit de la Berlin,
dndu-mi urmtoarele date generale asupra armatei ungare:
Armata ungar, n prezent, nu are nici o unitate de rezerv. Cele existente azi, sunt
numai unitti active.
Compunerea actual: 8 corpuri de armat, 16 brigzi mixte (efectivele comparabile cu
cele ale diviziilor); l brigad de munte; l divizie de cavalerie; 2 brigzi motorizate; 34
batalioane de grniceri; 150 care de lupt; 200 avioane.
Efectiv total: 200 000 oameni".
[M. Moruzov]
Arh. N.LC.,fondP.C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 243-244.
278
22
Not/16 mai 1940
n ntrevederile avute pn n prezent cu colonelul Gerstenberg - atasatul militar
aeronautic al Germaniei la Bucuresti -, acesta a ridicat mereu problema unui eventual atac
al aviatiei anglo-franceze asupra zonelor petrolifere, evidentiind c aceast posibilitate
ngrijoreaz, n cel mai nalt grad, Germania.

n legtur cu aceast chestiune, colonelul Gerstenberg a artat c, pe lng msurile de

paz si de politie ce s-au luat pentru prevenirea, n zonele petrolifere, a tuturor
ncercrilor de sabotaj, este absolut nevoie s se organizeze, n mod ct mai serios si
aprarea antiaerian, oferindu-se chiar a contribui - folosind cunostintele sale de
specialitate - la solutionarea problemei.
Pentru a satisface dorinta exprimat de colonelul Gerstenberg, 1-am rugat s prezinte si
domnia sa un sistem de aprare antiaerian a zonelor petrolifere.
Astzi, 15 mai a.c., ora 12, colonelul Gerstenberg mi-a prezentat alturatele
propuneri.107
Cu aceast ocazie, mi-a reamintit c ziua de 20 mai a.c. este fixat pentru plecarea sa la
Berlin si a tinut ca, nainte de aceast dat, s m vad din nou.
Anexe. Armamentul necesar aprrii zonei aeriene Ploiesti:
7 Escadrile de vntoare; artilerie antiaerian; 7 baterii de 8, 8 cm; 14 baterii de 4 cm; 30
baterii de 2 cm.
Baloane de protectie: Este aproape imposibil realizarea unui sistem de aprare aerian
printr-un baraj de baloane de protectie.
Serviciul de informatii al aprrii antiaeriene: Va fi adaptat terenului.
Limita de Sud: aproximativ la Dunre.
Limita de Nord: Sibiu-Odorhei.
Limita de Est: Prutul.
Limita de Vest: Alba-lulia-Turnu Severin.
7 Baterii de proiectare.
[M. Moruzov]
Arh. N.I.C.,fondP.C.M.~S.S.l., Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1940, f. 245.
23
Not/16 mai 1940
Dispozitivul de aprare al zonei Ploiesti
Aprarea zonei la Ploiesti prin aviatia de vntoare n combinatie cu artileria antiaerian
(vezi schema).108 Zona de Nord: Post de comand: Brasov 3 escadrile de vntoare
279
Escadrila 1:
Zona Brasov - Satu Mare - Valea spre Vlenii de Munte - Podeni Noi -Urlati - Boldesti Brasov.
Escadrila a 2-a: s.
Zona: Brasov - Valea Prahovei - Cmpina - Nidelea - Brasov.
Escadrila a 3-a:
.
Zon: Brasov - Rsnov - Valea spre Dragoslavele - Trgoviste - Brasov.-:
Zona Central:
Post de comand: Bicoi.
,1
Zona de Sud:
a
3 escadrile de vntoare.
,1
Escadrila 1-a:
!
Post de comand: Adncat.
Zon: Adncata-Urlati-Surani-Mgurele-Lignesti-Ploiesti-Adncata.
(i
Escadrila a 2-a:
Post de comand: Tncbesti.
Zon: Tncbesti-Ploiesti-Cmpina-Nedelea-Tncbesti.

Escadrila a 3-a:
.
Post de comand: Titu.
Zon: Valea Trgoviste.
[M. Moruzov]
Arh. N.I. C., fond P. C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1940, f. 249250.
24
Not/24 mai 1940
n ziua de 22 mai a.c. colonelul Gerstenberg - atasatul militar aeronautic al Germaniei la
Bucuresti - s-a napoiat cu avionul de la Berlin si si-a exprimat dorinta de a avea o
ntrevedere cu mine.
n ziua de 23 mai a.c., la ora 18, a avut loc ntrevederea, care a durat pn la ora 20,30. n
general, colonelul Gerstenberg mi-a expus urmtoarele: A urmat o convorbire telefonic.
Prima ntrebare a domnului maresal Goring a fost dac am adus rspunsul pe care-1
astepta Fuhrerul. Rspunsul meu negativ a produs ngrijorare si aprecieri n legtur cu
anumite supozitii si atitudini, ce privesc direct situatia Romniei. Explicatiile mele au fost
primite cu toat rezerva si n-amputut nltura suspiciunea care a nceput din nou s se
adnceasc n cercurile conductoare ale Germaniei, n frunte cu Ftihrerul".
Din concluzia care s-a tras din aceast ndelungat convorbire a reiesit faptul c
Germania, prin mijlocirea direct a colonelului Gerstenberg, a vrut solutionarea urgent si
sigur a dou probleme.
1. Asigurarea integrittii teritoriale a Romniei si,
,.
280
2. Asigurarea de fapt a aprovizionrilor ndeosebi cu produse petroliere la care nu poate
renunta"- sub nici un cuvnt -, fiind gata s recurg la orice mijloace pentru a putea
dispune de ele.
De asemenea, colonelul Gerstenberg a tinut s accentueze c si Germania si va lua
obligatii precise c, odat cu obligatia de a garanta integritatea teritorial, nu se va
amesteca n chestiunile interne ale Romniei.
n ceea ce priveste problema productiei petroliere, Romnia - fat de serviciile care i se
ofer - va trebui, neaprat, s devin stpna de fapt a tuturor acestor produse si s
dispun de ele asa cum doreste, iar nu cum dicteaz Anglia, a crei activitate de sabotaj
att n ceea ce priveste cantitatea, ct si n aceea a diminurii exploatrii - prin nepunerea
intentionat n functiune a noi sonde - constituie pentm Germania o stare ngrijortoare
permanent. De aceea, Germania ntelege s rezolve aceast chestiune n timpul cel mai
scurt si n modul cel mai precis.
Colonelul Gerstenberg mi-a mai comunicat c sistemul pe care Romnia intentioneaz s1 utilizeze pentru tratarea unor asemenea chestiuni, prin trimiterea unor personalitti la
Berlin, cum ar fi George Brtianu sau altii, este considerat de conductorii starului
german ca inoportun, ntruct n aceast chestiune Fuhrerul si maresalul Goring si-au
trimis mandatarul direct. Fat de metodele folosite de Fiihrer, sistemul mentionat nu este
de natur s duc la bun sfrsit, ci -dimpotriv - la enervri care ar aduce Romniei grave
prejudicii.
[Mihail Moruzov]
Arh. N.I. C., fond P. C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 253.
25

Nota/25 mai 1940

NTREVEDEREA CD VON KILLINGER
Conform dorintei exprimat de von Killinger - trimisul special al Ftihreruiui la Bucuresti
- a avut loc o ntrevedere, n ziua de 24 mai a.c. ntrevederea a avut loc la ora 18 si a durat
pn la ora 23. Cu aceast ocazie, von Killinger mi-a comunicat:
n primul rnd, tin s v aduc la cunostint c sunt un convins adept si devotat prieten al
Fuhrerului nc de acum 21 de ani si un fanatic lupttor al natio-nal-socialismului. Fiind
soldat (este comandor de marin) si un diplomat, voi fi scurt, clar si precis, n expunerea
pe care o voi face".
I-am rspuns, Ia rndu-mi, c mi iubesc tara si regele, pentru care nteleg s lupt pn la
sacrificiul vietii. De asemenea, c sunt si eu soldat, asa c voi fi tot clar si precis n
rspunsuri. La aceste cuvinte, von Killinger s-a ridicat n picioare si, ntinzndu-mi mna,
mi-a rspuns:
Atunci ne vom ntelege de minune, n interesul ambelor noastre tri".
281
Apoi Killinger a comunicat:
Am primit din partea Fiihrerului misiunea de observator n Romnia, Ungaria,
Iugoslavia si Bulgaria. Pot s v afirm c, din nenumratele cltorii si observatii n
aceste tri, sunt n msur s-mi dau perfect de bine seama de situatia real - economic
si politic - a tuturor acestor tri. Trebuie ns s mrturisesc c tara d-voastr m-a atras
mult, asa c am depus si suflet n rapoartele mele naintate la Berlin. De altfel, faptul c
mi-am ales resedinta la Bucuresti vorbeste de la sine...
n Romnia exist - pe de o parte - un curent foarte favorabil Angliei si Frantei, dominnd
convingerea c - si n viitor - soarta Romniei va fi tot n minile Aliatilor, iar - pe de alt
parte - o atmosfer neprielnic unor strnse relatii cu Germania, fie din cauza unor
anumite reminiscente din rzboiul trecut, fie din cauza unor anumite intentii care se
atribuie azi Germaniei. Sunt convins ns c realitatea este alta.
n primul rnd, Anglia si Franta, desi n trecut au contribuit poate la satisfacerea
revendicrilor nationale ale Romniei, astzi ns, nu vd nici o posibilitate de ajutorare a
Romniei din partea acestora, dimpotriv, intrnd ntr-un rzboi alturi de Aliati,
Romnia nu va avea dect de pierdut.
Romnia este azi, nconjurat de dusmani: Ungaria, Bulgaria si URSS. Dac contra
primelor dou va putea face fat cu propriile sale mijloace, contra puhoiului bolsevic n
nici un caz.
Germania, ca si Romnia, doreste ca n aceast tar s domneasc linistea, adic s se
exclud posibilitatea unui rzboi pentru ca s se poat aproviziona -ca si pn acum - cu
produsele solului si n special ale subsolului.
Dar, mpotriva acestei tendinte comune, Germania consider c exist doi inamici:
Inamicul nr. l: Aliatii care pentru distrugerea zonelor si industriilor petrolifere, din
Romnia, vor ntreprinde atacuri aeriene - pornind din Grecia sau Turcia - de la distant
de 2-3 ore de zbor.
Inamicul nr. 2: URSS care, pentru a traduce n fapt ideea panslav, va ataca Romnia, nu
numai pentru a-si relua Basarabia, ci pentru a se uni cu slavii din Peninsula Balcanic. si
n aceast eventualitate teritoriul Romniei va fi devastat, inclusiv zonele si industriile
petrolifere, binenteles dac acestea nu vor fi distrase de ctre Romnia.
Desigur c, n ambele eventualitti, n mod oficial, o legtur corect si sigur cu

Germania, singura n msur a-i garanta n mod absolut integritatea teritorial. Totul
depinde deci de hotrrea Romniei.
Trebuie ns s se tin seama ca s nu fie prea trziu, deoarece URSS odat pornit, nu va
mai putea fi oprit prin interventia Germaniei dect declarndu-i rzboi, ceea ce nu este
de dorit, iar atacul aerian angio-francez, dup ce-si va fi ndeplinit misiunea, adic
distrugerea zonelor petrolifere, va avea ca urmare o dezinteresare a Germaniei.
De asemenea, socotesc c aceast hotrre trebuie s se produc ct mai curnd, adic
acum cnd victoria final a armatelor germane nu este nc perfect definit si pentru
faptul c Fuhrer-ul si poporul german s aprecieze la
282
justa lor valoare sentimentele cu care Romnia doreste s perfecteze legtura cu
Germania.
Ca unul care cunosc, n mod profund, ideile de care este cluzit Fiirireral, v pot afirma
c singura sa dorint este ca la Gurile Dunrii s se gseasc o Romnie tare, de ale crei
bogtii naturale s se bucure numai poporul romn, izgonindu-se toti strinii - fr
exceptie - care pn acum au acaparat si exploatat aproape n ntregime, aceste bogtii.
Germania nu voieste s se amestece n chestiunile interne ale Romniei. Cine afirm c
conductorii Germaniei au legtur cu emigrantii fortei organizate a Grzii de Fier nu
face altceva dect s submineze interesele ambelor tri.
n aceast privint v comunic n mod categoric c Fiihrer-ul a dat ordin foarte strict, prin
care a interzis autorittilor - de orice fel - din Germania de a avea legturi cu acesti
emigranti.
V rog n mod struitor, s ne dati dovezi serioase c ar exista orice fel de relatii ntre
autorittile germane si emigrantii Grzii de Fier, pe care m oblig a le prezenta
personal Fuhrer-ului.
De altfel, dac n situatia de azi acesti emigranti pot gsi azil n Germania, ca refugiati
politici, v asigur ns c n momentul cnd relatiile romno-germane vor fi perfectate n
mod oficial ne vom obliga a vi-i preda fr nici o discutie.
n ceea ce priveste armele descoperite la rafinria Standard din Ploiesti, v promit c vom
aduce cazul la cunostinta Fiihrer-ului si sunt convins c asemenea acte nu se vor mai
repeta, n orice caz, scopul acestor arme nu a fost pentru actiuni contra statului romn, ci
pentru aprarea rafinriei fat de eventualele atacuri anglo-franceze din celelalte rafinrii.
Ca ncheiere, tin s adaug c doresc n mod sincer ca relatiile care exist azi ntre
Romnia si Germania s ia o form oficial deoarece numai asa se vor putea apra
interesele ambelor tri.
Mine plec la Berlin, pentru a preda raportul meu Fiihrer-ului".
[Mihail Moruzov]
Arh. N. L CJondP.C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1938, f. 264-265.
26
Not/29 mai 1940
VIZITA LA BUCUREsTI A AMIRALULUI CANARIS
seful Serviciului de Informatii al armatei germane
n ziua de 28 mai a.c., la ora 18,15 au sosit cu avionul pe aeroportul Bneasa, venind de
la Berlin: amiralul Canaris, colonelul Piekenbrok - seful Agenturii Frontului de Est din S.
I. A. G413; locotenent-colonelul Bentivegni - seful Sectiei Contrainformatii Ofensive din
S.I.A.G.

413 Sigl pentru serviciul de Informatii al Armatei Germane (Abwehr).

283
1. Scopul vizitei
a) A examina rezultatele colaborrii dintre serviciile de informatii ale armatelor germane
si romne, n ceea ce priveste asigurarea productiei si transporturile pe cale ferat si
Dunre, a produselor si n special cele petroliere.
b) A cerceta consecintele descoperirii armelor de la rafinria Standard din Ploiesti asupra
raporturilor romno-germane.
2. Programul vizitei a) Ziua de 28 mai a. c.
18,15-19- Primirea la aeroport si conducerea la Hotelul Ambasador. La primire au fost
prezenti: maiorul dr. Wagner - delegatul permanent al S.I.A.G.; subsemnatul si mr.
lonescu Micandru de la Serviciul Secret de Informatii al armatei romne.
19-20 - Conferinta la Legatia german (noi cei sositi de la Berlin).
20, 15-21, 15 - Discutii la domiciliul ambasadorului. Au luat parte: amiralul Canaris;
colonel Pieckenbrock, colonel Bentivegni, maiorul dr. Wagner si von Stransky - delegatul
permanent al S.I.A.G. - si maiorul lonescu Micandru.
21,15-24 - Dineu la domiciliul subsemnatului. Au luat parte aceleasi persoane.
b. Ziua de 29 mai a.c.
9-12 Conferinta la Legatia german (cei sositi de la Berlin, mai putin colonelul
Piekenbrok); Schimb de informatii asupra armatei sovietice. Au luat parte colonelul
Piekenbrok, maiorul lonescu Micandru.
12. 15-15 Dejun la ministrul Fabricius;
16-17 - La dispozitia oaspetilor.
17, 15-17,30- Audienta la seful Marelui Stat Major. Au luat parte: amiralul Canaris,
colonelul Piekenbrok, colonelul Bentivegni, maiorul dr. Wagner, subsemnatul si maior
lonescu Micandru;
18-18, 30 - Audient la domnul ministru al Palatului.
18,40-19,30 - Conferint sub presedentia subsemnatului, n localul Serviciului Secret de
Informatii al armatei romne. Au luat parte: amiralul Canaris, colonelul Piekenbrok,
colonelul Bentivegni, maiorul dr. Wagner, von Stranky, maiorul lonescu Micandru;
20-23 - Dineu la restaurantul Pescrus. Au luat parte: Canaris, Piekenbrok, Bentivegni,
dr. Wagner, von Stransky, general Liteanu - directorul general al Sigurantei Statului, N.
stefnescu - director la Siguranta statului - general Cretzulescu, seful Sectiei a Il-a din
Marele Stat Major, colonel Vldescu de la Serviciul Secret, maior lonescu Micandru si
nc 4 ofiteri si functionari superiori de la Serviciul Secret.
3. Rezultatul celor discutate n convorbirile avute n timpul vizitei.
n prima convorbire care a avut loc (28 mai a.c. ntre orele 20, 15-21, 15) amiralul
Canaris a tinut s-mi aduc la cunostint urmtoarele:
Am primit din partea Fuhrerului si naltului Comandament al armatei germane misiunea
de a v transmite multumirile lor pentru rezultatele, mai presus de orice critic, ale
colaborrii dintre serviciile de informatii ale armatelor romne si germane, mai ales n
ceea ce priveste asigurarea, n momentele actuale de criz, a
284
aprovizionrilor Germaniei din Romnia, n general cu produse de tot felul si n special
cu cele petroliere.
Pot afirma c, datorit deplinei ncrederi ce am acordat, de la nceput, colaborrii dintre

serviciile noastre de informatii, sub iscusita d-voastr conducere, mi-am luat ntreaga
rspundere, fat de Fiihrer si naltul Comandament, c operatiile n Vest pot fi ncepute,
pulndu-se consta, n mod sigur, pe loialitatea Romniei n ceea ce priveste asigurarea
continuittii productiei si transportului - pe uscat si Dunre - a produselor petroliere.
De aceea, am fost extrem de fericit de faptul c mi s-a oferit ocazia de a v exprima,
personal, ntreaga mea admiratie si recunostint, n care scop mi-am prsit - pentru o
clip - postul de pe Frontul de Vest, unde am urmat, de la nceputul actiunii, armatelor
operative.
Tot cu aceast ocazie v mai confirm primirea importantei d-voastr comunicri din 16
mai a.c. pe care am adus-o imediat la cunostinta Fuhrerului.
Aceast comunicare a avut darul s adnceasc si mai mult convingerea c Romnia si-a
hotrt n mod definitiv si cuprecizie atitudinea n ce priveste relatiile cu Germania, ceea
ce a produs n cercurile conductorilor nostri nfrunte cu Fuhrerul cea mai deplin
satisfactie.
n fine, mai am de clarificat chestiunea armelor descoperite la rafinria Standard din
Ploiesti. Aceast chestiune, v pot afirma, a indispus foarte net pe Fiihrer, care m-a
nsrcinat s v asigur c, pe viitor, nu se vor mai repeta astfel de cazuri, care aduc
serioase prejudicii relatiilor dintre trile noastre, n care scop, a dat ordin ca orice
chestiune de asemenea natur s-i fie adus nentrziat la cunostint pentru a sanctiona
drastic si imediat pe vinovati.
nainte de a ncheia, v voi mai face cunoscut cape timpul ct vom sta aici, voi mai
solutiona nc o chestiune, care se refer ns numai la organele noastre de aci
reprezentantii Serviciului de Informatii al armatei germane si ostasii nostri militari si
anume la unele frictiuni si imixtiuni. "
*
n Conferinta care a avut loc, sub presedintia subsemnatului, n ziua de 29 mai a.c., ntre
orele 18,40 - 19,30, amiralul Canaris a expus urmtoarele:
Referindu-m la rezultatul de pn acum al colaborrii serviciilor noastre, n ceea ce
priveste prevenirea si mpiedicarea eventualelor acte de sabotaj, m simt obligat s
recunosc, de la nceput, sprijinul nepretuit ce a fost dat trii noastre de Majestatea Sa
Regele Carol 11 si guvernul roman, care au determinat cstigarea deplinei ncrederi a
conductorilor Germaniei, deoarece astzi Romnia, avnd o form de conducere
totalitar, orice actiuni si atitudini sunt primite direct de la Majestatea Sa Regele.
V prezint mentiunile nu numai ale Fuhrerului ci ale Germaniei ntregi. La msurile luate
de domnul sef al Serviciului Secret de informatii al armatei romne nu se mai poate
aduga nimic, deoarece nimeni altul nu este n msur s cunoasc, n profunzime, toate
necesittile.
Astfel:
285
Asigurarea transporturilor pe Dunre o considerm complet solutionat. Msurile de paz
dictate,, la care Serviciul de Informatii al armatei germane a contribuit prin trimiterea
celor 7 salupe, ne ofer complet sigurant.
Siguranta transporturilor pe cale ferat este realizat n mod perfect. Gratie minutiozittii
msurilor luate si perseverentei aplicrii lor, au disprut n ultimul timp chiar micile
defectri normale. Deci, transporturile pe Dunre si cale ferat s-au efectuat n gradul de
sigurant ca si pe teritoriul Germaniei.

Paza ntreprinderilor si instalatiilor din zonele petrolifere a fost perfectionat, din ce n

ce, asa c astzi, pot spune, nu mai este nimic de adugat. Ar rmne numai aprarea
contra unor eventuale atacuri aeriene.
stiu c ati studiat si aceast problem - la care ati cerat si propunerile atasatului nostru
aeronautic - si am luat act, nc de cnd eram la Berlin, de dezideratul d-voastr de a v
ajuta cu armament antiaerian si aviatie, asa cum am procedat si cu salupele pentru
Dunre.
Desi, n momentul de fat, armata noastr are nevoie de asemenea materiale, totusi, v
promit c vom face personal toate diligentele necesare pentru a completa si aceast lips
n aprarea zonelor petrolifere.
n concluzie deci, colaborarea serviciilor noastre, ndrumat de domnul sef al Serviciului
Secret de Informatii al armatei romne a dat rezultate excelente, care au avut ca urmare,
pe de o parte, asigurarea aprovizionrilor armatei noastre cu produse petroliere, dndu-i
astfel siguranta n operatiile ntreprinse n Vest, iar -pe de alt parte - dezvoltarea
pronuntat n sufletul conductorilor Germaniei a sentimentului de deplin ncredere n
loialitatea si corectitudinea Romniei fat de Germania. Germania nu va uita niciodat
aceast comportare a Romniei n momentele hotrtoare prin care trece.
nainte de a trece la chestiunile pe care mai am a vi le expune, simt necesitatea de a v
mprtsi acum, dup consumarea faptului, sentimentele ce am ncercat cu ocazia
audientei la domnul ministru Urdreanu. Atitudinea, tonul si fermitatea expunerii
domnului ministru m-au entuziasmat si, n acelasi timp, m-au edificat perfect n anumite
chestiuni.
n primul rnd, mi-a adncit convingerea - pe care mi-o fcusem deja - c, n fond,
relatiile dintre Romnia si Germania nu se bazeaz dect pe aceleasi principii pe care
Fuhrerul si ceilalti conductori ai Germaniei le-au dorit, rmnnd numai a se gsi forma
cea mai adecvat pentru perfectarea lor, ceea ce, pentru mine, ct si pentru cei de la
Berlin este de important secundar.
Din convorbirea cu domnul ministru Urdreanu am mai avut ocazia s constat modul
cum reprezentantii nostri oficiali interpreteaz anumite chestiuni, rapor-tndu-ie, fie
exagerat, fie inexact la Berlin.
V promit c, dup terminarea acestei conferinte, voi clca programul stabilit, cu cteva
minute, pentru a m duce la Legatie, unde tin s vorbesc, n aceast privint, cu ministrul
si atasatii nostri militari la Bucuresti. V afirm ns, c voi sti spun lucrurile la punct asa
cum trebuie, altfel voi fi nevoit s solicit Fuhrerului nlocuirea lor.
Ceea ce am discutat cu domnul ministru Urdreanu vi le va comunica domnia sa. V rog
a-i transmite ntreaga mea admiratie si stiind si - dac nu cer prea mult
286
s-mi acorde onoarea de a-1 vizita, chiar pentru cteva minute, ori de cte ori voi
vizita Romnia, pentru c consider c aceasta este absolut necesar.
De asemenea, s-mi exprim frumoasa impresie ce mi-a lsat domnul sef al Marelui Stat
Major romn. Faptul c domnia sa a studiat att de mult n Germania m-a miscat mult.
Desi audienta acordat a avut un caracter protocolar, totusi cuvintele ce mi-a adresat m-au
asigurat c si aci Germania are un bun prieten. Am lsat la sfrsitul expunerii sale tocmai
chestiunile cele mai delicate, care mi-au fost prezentate de domnul sef al Serviciului
Secret de Informatii al armatei romne.
La prima chestiune, aceea a armelor aflate la rafinria Standard, am rspuns n parte, n

convorbirea de ieri. Acum, nu fac dect s v afirm n modul cel mai categoric: nu se va
mai repeta. Ordinul dat n aceast privint de Fuhrer este categoric, iar eu l voi aplica cu
toat strictetea, condus de principiul de baz: n Romnia nu se va lucra dect cu oamenii
indicati de mine si cunoscuti de dvs. Nu avem nevoie de acte de patriotism exagerat din
partea unor organizatii care, fr a fi solicitate actioneaz din proprie initiativ - asa zic ei
- pentru Germania.
De aceea, v rog foarte mult ca, prin delegatul meu de aci, maiorul dr. Wagner, s-mi
transmiteti imediat orice chestiune de acest gen si v asigur c le voi reprima cu toat
strictetea. Fiihrerul nu va ngdui, sub nici un motiv, orice actiune privat care s duneze
bunelor relatii cu Romnia, pe care le doreste att de mult.
Pentru chestiunea imixtiunii supusilor germani n politica intern a germanilor care
formeaz o minoritate n Romnia, ct si cazul celor 1500 tineri germani - cetteni
romni - din Bucovina, vom pleca imediat la Legatie pentru a da dispozitii ministrului
nostru. Voi raporta Fiihrerului, imediat la ntoarcerea mea la Berlin, aceste cazuri.
Pn atunci, v pot afirma, n mod categoric, c Fiihrerul nu va tolera sub nici un motiv
asemenea abateri de la directivele date, adic interzicerea absolut a oricrui amestec
oficial sau nu n chestiunile interne ale Romniei".
4. Plecarea a avut loc n ziua de 30 mai a.c., ora 8, de pe Aeroportul Bneasa.
La plecare au asistat, din partea romn, generalul Cretzulescu, subsemnatul si maior
lonescu Micandru.
nainte de plecare, amiralul Canaris a tinut s-mi repete directivele ce au fixat ministrului
si atasatilor militari germani n ceea ce priveste modul de comportare aci si de informare
la Berlin.
Apoi, a tinut din nou ca, n mod expres, s exprim imediat recunostinta si admiratia sa
domnului ministru Urdreanu, care i-a dat posibilitatea s cunoasc realitatea si c
imediat ce va ajunge la Berlin, va face la postul de comand al naltului Comandament
german, pentru a raporta Fiihrerului, cele comunicate de dl. ministru Urdreanu si mai
ales modul cum Romnia a procedat cu armele gsite la Ploiesti.
n sfrsit, mi-a multumit pentru primirea fcut si, n special, pentru rezultatele acestei
vizite care dup prerea sa au contribuit cu nc ceva la cimentarea raporturilor dintre
Germania si Romnia.
[Mihail Moruzov]
Arh. N.I.C.JondP.C.M.-S.S.L,
Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937,/. 269-278.
287
27
Not/1 iunie 1940
Este de remarcat c, cu ocazia vizitei la Bucuresti din zilele de 28 si 29 mai a.c. a
amiralului Canaris - seful S.I. A.G. - am avut pentru prima dat un schimb oficial de
informatii asupra armatei sovietice.
Informatiile primite din partea S.I.A.G. sunt cele din Anexele l, 2 n reproducere.
n acelasi timp, s-a stabilit ca schimbul de informatii asupra armatei sovietice s se fac n
viitor periodic, la intervale scurte, att n scris, ct si prin contact personal.
Anexa 1/URSS
Totalul fortelor Armatei Rosii din vecintatea frontierelor cu Romnia
Districtul Militar Special Kiev

30 Divizii Infanterie
12 Divizii Cavalerie
6 Brigzi Mecanizate Districtul Militar Odessa
7 Divizii Infanterie
2 Brigzi Mecanizate
Districtul Militar Harkov
4 Divizii infanterie
2 Brigzi Mecanizate
Anexa 2
ncordrile din sud-estul Europei
Romnia: Forte sovietice la granitele Basarabiei.
Informatii primite n luna aprilie arat c la frontiera de nord a Romniei se afl
concentrate importante trupe sovietice. Numrul fortelor sovietice concentrate la frontiera
romneasc e socotit la 300 000 soldati, plus 100 000 lucrtori de fortificatii.
Dup stirile primite n luna mai, aceste forte s-ar compune din 28 divizii de infanterie, 9
divizii de cavalerie si 10 brigzi mecanizate.
Flota Mrii Negre se afl n stare de veghe. Avioanele si bombele sunt gata de a intra n
actiune.
Fostul District Militar Kiev, dup ce i-a fost anexat Galitia de Est, n urma extinderii sale,
a fost mprtit n dou Districte Militare (Districtul Militar Kiev si Odessa). Aceste stiri
sunt considerate ca cele mai demne de ncredere.
Frontul din Kaucaz
naintri de trupe au fost constatate att n aceast regiune ct si n Crimeea. Numrul
trupelor afltoare n momentul de fat in Kaucaz e socotit la 12 divizii de infanterie, 4
divizii cavalerie si 2 brigzi mecanizate.
Ca o reactie mpotriva acestor [trupe] concentrate, se semnaleaz intense miscri de trupe
turcesti la frontiera de est a Bulgariei.
288
Dl. Molotov a declarat de curnd ambasadorului german, contele von Sculenburg, c
toate aceste zvonuri sunt nentemeiate.
Ambasadorul nostru afirm c aceste ntriri sunt ntr-adevr reale, dar c ele par a avea
numai un caracter defensiv.
[Mihail Moruzov]
Arh. N.I. C, fond P. C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 279280.
28
Not/8 iunie 1940
Alturat se nainteaz - n traducere si fotocopie - scrisorile primite din partea doamnei si
domnului amiral Canaris - seful Serviciului de Informatii al armatei germane.
[Mihail Moruzov]
/. 06. 1940
Mult onorate Domnule Moruzov,
As vrea s v exprim multe si amabile multumiri pentru toate lucrurile minunat de
frumoase pe care le-ati dat sotului meu pentru mine; n special pentru fata de mas, cu
custuri romnesti, care mi-a fcut o plcere deosebit, mai mare dect as putea-o
exprima prin cuvinte.

Sper c ne veti vizita n curnd aici ca s pot inaugura frumoasa fat de mas.
Primiti nc o dat multumirile amabile si cele mai bune salutri de la a Dvs.
Erika Canaris
Mult onorate Domnule Moruzov
Ieri m-am napoiat cu Piekenbrok si Bentivegni din cltoria noastr. V multumesc din
inim pentru primirea fcut si convorbirea sincer ce am avut, care, desigur, a contribuit
s fac mai eficient colaborarea noastr. Cu totii ne-am simtit la Dvs. foarte bine si ne
vom gndi adesea la timpul ct am stat mpreun cu Dvs. si cu ofiterii Dvs.
A fost o deosebit de mare onoare pentru mine c am avut ocazia s vorbesc cu domnul sef
al Marelui Stat Major si cu domnul ministru al Palatului. Mine plec spre Vest si atunci
voi avea ocazia s informez pe generalul Keitel despre toate. Sunt sigur c si el va fi
ncntat de rezultatul bun al cltoriei mele.
Am fost foarte surprins de darurile pe care mi le-ati dat. V multumesc din inim pentru
ele.
289
Am toat speranta c n curnd ne vom revedea. M bucur c n ceea ce priveste
colaborarea noastr n Romnia pot fi complet linistit si v rog ca ncrederea reciproc s
se mentin tot astfel si n viitor.
nc odat, multe multumiri pentru toate amabilittile
Cu salutri cordiale Al dvs. devotat Canaris
Arh. S.R.I.,fondd", dosar nr. 3749, f. 215-217.
29
Not/11 iunie 1940
Se nainteaz, alturat, n traducere si fotocopie, scrisoarea primit de la generalul Keitel
- seful suprem al armatei germane.
[Mihail Moruzov]
GENERAL DE CORP DE ARMAT KEITEL
Cartierul General al Fiihrerului
3 iunie 1940
Mult stimate Domnule Director General Moruzov
Consider ca o nalt datorie de a v exprima, personal, multumirile mele, att pentru
activitatea Dvs. fr odihn, depus n interesul relatiilor romno-germane, ct si pentru,
consecintele economice si succesele colaborrii Dvs. cu amiralul Canaris.
Pentru amabilele Dvs. salutri, pe care mi le-ati trimis de curnd, ct si pentru atentia ce
mi-ati acordat prin trimiterea acelor buntti, v multumesc mult.
Am socotit c este bine ca de icrele negre, care sunt att de rare n Germania, s se bucure
si camarazii mei de la Cartierul General al Fiihrerului.
Asigurndu-v de ntreaga mea consideratie si stim si n speranta ca strdania Dvs. va
avea si n viitor acelasi succes, am onoare a rmne al Dvs. devotat,
Keitel General de Corp de Armat
Arh. S.R.I.fondd", dosar nr. 3749, f. 219.
30
Not/15 iunie 1940
Serviciul de Informatii a avut n trecut si are nc strnse legturi de colaborare cu
Serviciul de Informatii al armatei germane, baza acestor legturi fiind schimbul de
informatii asupra diferitelor state.

ndat dup izbucnirea rzboiului, aceast colaborare a devenit si mai strns, prin
dezvoltarea paralel si a legturilor economice dintre ambele state
290
n tot acest timp amiralul Canaris - seful Serviciul de Informatii al armatei germane - a
adus trii noastre importante servicii.
Prin actiunea sa personal a nlturat treptat suspiciunile si tot ceea ce se colporta pe
socoteala trii noastre, reusind s creeze preri linistitoare si de ncredere n loialitatea
raporturilor noastre cu Germania.
n plus, relevm faptul c marina noastr avnd nevoie pentru paza transporturilor pe
Dunre, de salupe rapide si narmate, vase ce nu se livrau nimnui de ctre Germania, am
apelat la bunele sentimente fat de noi si concursul amiralului Canaris.
Amiralul a intervenit imediat cu toat influenta sa, determinnd guvernul Reich-ului s ne
pun la dispozitie numaidect si fr plata imediat sapte salupe din cele mai modeme si
bine dotate.
Fat de aceste servicii att de pretioase aduse trii noastre propunem ca amiralul Wilhelm
Canaris - seful Serviciului de Informatii al armatei germane - si colaboratorul su,
maiorul dr. Wagner Hans, acreditat pe lng Legatia Reich-ului din Bucuresti, pentru
asigurarea legturilor cu Serviciul Secret de Informatii romn, s fie decorati cu unul din
ordinele romnesti corespunztoare gradului si potrivit serviciilor aduse Romniei.
Aceast distinctie va contribui pe viitor si mai mult la strngerea legturilor reciproce.
[Mihail Moruzov]
Arh. S.R.L,fondd", dosar nr. 3746, f. 223-224.
31
Not/28 iunie 1940
Astzi, ntre orele 18-20, am avut la mine acas o ntrevedere cu colonelul Gerstenberg atasatul aeronautic al Germaniei la Bucuresti.
Cu aceast ocazie, colonelul Gerstenberg mi-a comunicat: n primul rnd, referindu-m
la actiunile desfsurate de URSS, n ultimul timp n trile Baltice si mai ales agresiunea
contra Romniei, pot s afirm n mod categoric c acestea se datoreaz unor combinatii
cu Anglia, ndreptat, exclusiv, contra Germaniei.
Aceast afirmatie rog a fi pstrat numai de domnia voastr, avnd n vedere relatiile
oficilale ce mai exist nc ntre Germania si URSS.
Pentru a dezvolta afirmatia de mai sus v pot preciza c actiunea de apropiere anglosovietic a fost dus de Staford Cripps si, dup cum puteti constata, a avut consecintele la
care asistm astzi.
De asemenea, un american, cu care am vorbit cu putin timp nainte, mi-a comunicat c
englezii din Romnia, n special cei de la Ambasada englez (Walter Durantysi Claive
Kallingsworth) au comunicat, cu o sptmn nainte, ultimatumul pe care URSS l va
adresa Romniei.
Acelasi american mi-a mai afirmat c Diana Eisenberg si Walter Duranty au primit
misiunea de a conduce actiunea de sabotaj din regiunile petrolifere ale Ro7QI
mniei pentru a priva Germania de aceste produse care-i sunt att de necesare pentru
continuarea actiunii contra Angliei.
De aceea v rog a lua toate msurile pentru a mpiedica asemenea acte, asa cum ati fcut
pn acum si pentru care Germania va rmne recunosctoare Romniei.

n ceea ce priveste situatia actual a Romniei cred c aceasta nu trebuie s o determine la

declansarea unui rzboi cu URSS, dat fiind disproportia de forte fat de armata sovietic
si faptul c n spate se afl comunistii de la Sud.
Romnia trebuie s astepte pn cnd Germania va termina rzboiul n Vest. Asa va face
si Ungaria fat de unele revendicri din URSS.
Uniunea Sovietic merge la moarte sigur. Ea are un cont deschis fat de Germania.
Pentru Reich, chestiunea URSS nu prezint o problem militar. Pentru aceasta, ns, este
nevoie ca Germania s termine cu inamicul nr. l, adic Anglia.
Germania urmreste s creeze o Europ nou, avndu-se n vedere faptul c pentru viitor
directia din punct de vedere economic a Germaniei va fi numai n Estul Europei. De
aceea, n momentul cnd Anglia va fi distrus, actiunea Germaniei se va ndrepta, n mod
hotrtor, n Est, fiindc baza ei de aprovizionare va fi n viitor URSS.
n acest moment va veni si timpul Romniei. Pentru acest moment, Romnia trebuie s se
pregteasc, chiar cu ncepere de azi:
a) S resping, fr nici o ntrziere, garantiile414 oferite de Anglia, deoarece sunt
suspiciuni c Romnia pe baza acestor garantii ar avea anumite angajamente fat de
Anglia;
b) S se ia msura de expulzare a englezilor suspecti si agenti provocatori din Romnia;
c) S se foc apel la o misiune militar german, care s vin n Romnia spre a organiza
si pregti armata romn pentru rzboiul de mine.
Aceast misiune va fi format din 3 ofiteri: la Marele Stat Major, la Ministerul Aprrii
Nationale si la Ministerul Aerului.
Astfel se vor ndrepta greselile de pn acum, care ns sunt convins c vor avea numai
consecinte de moment.
n privinta Ungariei si Bulgariei se va hotr numai prin Berlin, de care ambele ascult cu
toat docilitatea.
nainte de a termina, simt nevoia de a reaminti cteva fapte din trecut.
Atunci cnd am venit de la Varsovia unde am functionat tot ca atasat aeronautic - am
fost primit n audient de M 5. Regele Carol II, cruia i-am raportat c a venit timpul ca
Romnia si Germania s aranjeze chestiunea Estului, n care scop am solicitat s mi se
spun de ce armament are nevoie armata romn si dac este posibil s se fac apel la o
misiune militar german, care s-si ofere experienta dobndit n ultimul rzboi.
Romnia, declarndu-si oficial neutralitatea, M.S. Regele nu a putut s-mi dea un
rspuns. Domnul ministru Argentoianu, ns, m-a sftuit s m duc la maresalul Goring si
s tratez chestiunea pe care am spus-o M.S. Regelui.
La l iulie 1940 guvernul romn a declarat c renunt la garantiile anglo-franceze din 13
aprilie 1939.
292
Din nefericire ns, cndni-am napoiat de la Berlin, am gsit n Romnia un guvern nou
si nu am putut f ace nimic. Ultima dat cnd am fost la Berlin, nefiind chemat n audient
la M.S. Regele, n-am putut aduce la cunostinta maresalului Goring, nimic nou, desi
acesta s-a interesat foarte atent asupra hotrrii M.S. Regelui n cazul unei agresiuni din
partea URSS.
n situatia actual a Romniei, regret din tot sufletul, c dorinta maresalului Goring,
transmis prin mine, de a stabili o legtur direct cu M.S. Regele nu s-a putut realiza.
Este drept ca M.S. Regele a fcut apel la organele diplomatice pentru a intra n legtur

cu Fuhre-rul, drum pe care maresalul Goring nu-l crede c este cel mai nimerit.
Acum, pentru a clarifica situatia, cred c, cu ocazia deschiderii Parlamentului, Romnia
trebuie s declare n mod oficial c renunt la garantia dat de Anglia care n-a ajutat-o n
contra agresiunii sovietice n Basarabia.
Deosebit, socotesc ca absolut necesar ca s reiau chestiunea legturii propus de
maresalul Goring.
Ar fi cazul ca M.S. Regele s vorbeasc direct, fr intersectri, cu Fiihrerul.
La asemenea legturi personale, Fiihrerul line foarte mult, deoarece, el doreste totdeauna
de a trata numai cu conductorii de tri, asa cum l consider pe M.S. Regele ca primul
om al Romniei.
In concluzie, sunt convins c pentru binele Romniei, n viitor, singura chestiune
important este pregtirea pentra rzboiul care va veni n Est, n care scop, este necesar s
se realizeze, ct mai curnd o legtur militar romno-german.
Pn atunci, toate chestiunile, oricare ar fi situatia, trebuiesc solutionate n asa fel nct s
se cstige timp, pn ce Germania va termina n Vest, ceea ce se va produce cel mult, n
trei sptmni.
Pe deasupra tuturor, ns, este imperios necesar de a nu se trece din nou peste partea cea
mai important, adic legtura direct ntre M.S. Regele si maresalul Goring sau Fiihrer".
Terminnd, colonelul Gerstenberg s-a artat foarte afectat c M.S. Regelenu 1-a primit,
de mult, n audient.
[M. Moruzov]
Arh. N.I. C., fond P. C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 303307.
32
Not/28 iunie 1940
NTREVEDEREA CU MINISTRUL KILLINGER
(Extras)415
n primul rnd ministrul Killinger a spus c regret c, telegrama trimis de domnul sef al
Serviciului de Informatii al armatei romne a primit-o foarte trziu, fiind n Vest.
' Selectia a fost fcut de chiar autorul acestei note, respectiv Mihail Moruzov.
293
Chiar asa, desi are o misiune important n Belgia, a tinut, totusi s dea ascultare
telegramei primite si a venit cu tot interesul la ntrevederea solicitat.
Ministrul Killinger a precizat c misiunea pe care o are n Belgia, nu e de durat si c,
dup putin timp, va reveni la vechea sa misiune n Sud-Estul Europei.
Apoi, trecnd la alt ordine de idei, ministrul Killinger a afirmat categoric c, cu ocazia
vizitei la Ribbentrop a ntrebat pe acesta dac are vreo cunostint despre Horia Sima.
Ribbentrop, dup toate cercetrile ntregului aparat de stat al Reichului, a fcut cunoscut
lui Killinger c Horia Sima n-a avut nici un ordin, nici o dispozitie din partea autorittilor
germane de a veni n Romnia. Dac Horia Sima a zis altfel, nseamn c minte. Oamenii
cu care Horia Sima a avut legturi n Germania au fost numai oameni simpli si fr nici
un contact cu autorittile germane.
n privinta noului Partid, Partidul Natiunii din Romnia, ministrul Killinger a afirmat c
primejdiile determinate pentru reusita acestui partid trebuie: a) s aib la baz o idee, care
- dup prerea sa - exist; b) s existe un sef al propagandei, capabil si ptruns profund de
ideea de baz a partidului. Acest sef s aib la dispozitie o veritabil armat de

propagandisti pn la cel din urm sat - care n afar de cerinta de a fi fanatici ai ideii de
baza a partidului, trebuie s fie st excelenti oratori, deoarece propaganda din pres nu are
un rezultat decisiv; c) s se creeze o trup a partidului, cu subunitti pn la cel din urm
sat. Cei alesi s constituie aceast trup, trebuie s fie animati de ideea de partid, cu
spiritul de disciplina militar foarte dezvoltat si uniti ntre ei, care s serveasc, sub toate
raporturile, drept exemplu tuturor cettenilor. Uniforma, cea mai simpl.
Pentru a se folosi experienta N.S.D.A.P.-ului, ministrul Killinger propune a se trimite, din
Germania, la centrala Partidului Natiunii din Romnia, trei specialisti: unul pentru
organizare, unul pentru propagand, unul pentru organizarea grzii partidului. Acesti
specialisti vor fi camuflati venind la centrala partidului pentru consultatii si observatii.
n orice caz, ministrul Killinger a asigurat c cei care vor fi trimisi sunt veritabili experti
care au lucrat, de la nceput, pentru triumful N.S.D.A.P. -ului.
[M. Moruzov]
Arh. N.I.C.,fondP.CM.-S.S.I., rolitica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 295-296.
33
RAPORT ASUPRA ROMNIEI
(Criza rus si ntrevederile de la Bucuresti)
28 iunie 1940
Prin telegrama din..., am fost rugat de domnul director general Moruzov, seful Serviciului
Secret de Informatii al armatei romne, s vin la Bucuresti, pentru
a lua n discutie chestiuni foarte importante. Cu permisiunea domnului ministru
Ribbentrop, am plecat la Bucuresti.
Cnd am sosit, 25 iunie 1940, am gsit o atmosfer de enervare datorit ultimelor
provocri din partea URSS (numeroase nclcri de frontier cu avioanele, concentrri de
care de lupt de-a lungul frontierei, etc.)
Primul contact 1-am luat cu domnul ministru Fabricius. Apoi, am avut o ntrevedere de 4
ore cu domnul director general Moruzov.
n prima parte a ntrevederii, s-a discutat asupra diferitelor chestiuni cu privire la
constituirea n Romnia a noului Partid al Natiunii, fiind solicitat s fac obiectiile pe care
le cred de cuviint fat de experienta mea n N.S.D.A.P.
Dup o expunere sumar, am propus domnului Moruzov trimiterea n Romnia, din
partea N.S.D.A.P., a 4 experti, care s fie consultati pentru urmtoarele probleme:
propaganda, organizarea, unitti de partid, frontul muncii. Domnul director general
Moruzov a fost foarte multumit de aceast propunere, urmnd ca Romnia s trimit la
Berlin invitatiile respective.
Pe timpul ntrevederii, s-a primit o informatie prin care se arta c 5 avioane sovietice au
trecut peste frontier, zburnd pn la Cernuti.
Cu aceast ocazie, discutia a trecut asupra problemei ruse si am constatat c ideile d-lui
Moruzov, n aceast privint, au rmas aceleasi pe care le-am raportat anterior. Trecnd la
situatia prezent, domnul Moruzov mi-a comunicat urmtoarele'.
Romnia a adoptat, de la nceput, neutralitatea. Este ns fapt constatat c aceast
neutralitate a fost absolut n favoarea Germaniei, creia Romnia i-a dat petrol, att ct a
avut nevoie. Cred c, fat de eventualul atac din partea URSS. contra Romniei,
Germania ar putea interveni cu succes la Moscova pentru a mpiedica svrsirea unui
astfel de atac. Chestiunea Ungariei si Bulgariei, privit aparte, nu va produce neliniste.
Totul se rezum deci la ntrebarea: ce atitudine va lua Germania dac Romnia va fi

atacat de Uniunea Sovietic?"

Am rspuns c, ntr-o asemenea eventualitate, Germania nu va putea face altceva dect s
exprime unele deziderate [fat de] URSS, o actiune militar n Est fiind pentru moment
imposibil, armata german trebuind s termine rzboiul contra Angliei.
Domnul Moruzov a adogat.
Dac Romnia va trebui s se bat?".
I-am rspuns csunt de prere a se intra n tratative cu URSS, pentru a-i cunoaste
pretentiile, tinndu-se seam si de faptul c interesele Germaniei impun a nu se ncepe un
rzboi n Balcani.
La sfrsitul ntrevederii, domnul Moruzov m-a ntrebat dac as consimti s vorbesc si cu
domnul ministru Urdreanu - care este confidentul M.S. Regelui pentru a-i face
cunoscute ideile mele asupra atitudinii Romniei n cazul unei agresiuni din partea
URSS, deoarece n Romnia domina n unanimitate prerea de a se lupta contra rusilor.
I-am rspuns afirmativ.
Audienta la dl ministru Urdreanu a avut loc. Discutiile s-au refent la aceleasi probleme
din ntrevederea cu domnul director general Moruzov. De data aceasta ns.
295
ntr-o form precis, am comunicat d-lui ministru Urdreanu c, n conditiile actuale, narfi bine ca Romnia s nceap un rzboi cu URSS, Ca urmare a acestei afirmatii
categorice, dl ministru Urdreanu mi-a cerut permisiunea de a prsi cabinetul pentru
cteva minute.
La napoiere, m-a ntrebat dac asi dori s fiu prezentat si M.S. Regelui. Rspunznd c
aceasta ar fi constituit o nenchipuit de mare onoare pentru mine, audienta la M.S. Regele
a fost fixat pentru 27 iunie, ora 17.
In dimineata zilei de 27 iunie, am fost informat de ministrul Fabricius, c URSS a adresat
Romniei un ultimatum si [c] din partea ministrului de Externe german s-a primit
sugestia: Germania sftuieste Romnia de a accepta cererile URSS.
n cursul acestei zile au avut loc la Bucuresti mai multe Consilii de Coroan la Palatul
Regal si cteva sedinte la Marele Stat Major. La ora 17, am fost primit de M.S. Regele
Caro! II. Am fost profund impresionat de persoana M.S. Regelui. Prestanta, n adevr,
regeasc, calm desvrsit n aceste grele momente pentru tara sa, ideile clare si precise,
perfect cunosctor al tuturor problemelor, energie debordant.
De la nceput, discutiile s-au referit la ultimatumul adresat de URSS si la atitudinea pe
care urmeaz a o adopta Romnia. M.S. Regele mi-a comunicat urmtoarele:
V-am rugat s veniti la mine pentru a v cunoaste si a v ruga s transmiteti domnului
ministru Ribbentrop si Fiihrerului urmtoarele:
Uniunea Sovietic a adresat Romniei un ultimatum, care este att de strict, nct eu nu
pot s-1 primesc. Poporul romn are onoarea sa, care este si onoarea mea. Natural,
rzboiul contra Uniunii Sovietice va fi foarte greu, ns eu nu pot s fac altfel, ca soldat si
ca un Hohenzollern. Am numai dorinta ca Ungaria si Bulgaria s nu atace n spate armata
romn angajat contra rusilor si s am la dispozitie trupele care se gsesc acum la
frontierele cu aceste tri. Astfel, as fi n msur s rezist armatei sovietice.
V rog deci, s exprimati Fiihrerului si ministrului de externe german, rugmintea mea de
a nu permite Ungariei si Bulgariei ca, n situatia actual, s atace Romnia. Eu stiu foarte
bine c mi se aduc reprosuri c am primit garantiile Angliei. Aceast garantie a fost
oferit si nu angajeaz dect Anglia, Romnia rmnnd deci liber pe actiunile sale.

Ins, trebuie s aveti n vedere c Romnia este o tar mic, cu resurse foarte necesare
pentru a duce rzboiul si numai prin garantiile Angliei a fost posibil de a mpiedica
rzboiul n Romnia si s pstrm o neutralitate strict, care a fost n favoarea Germaniei.
Dac eu as fi refuzat garantiile oferite de Anglia, este foarte posibil ca, pn acum,
Romnia ar fi fost complet distrus. Pe timpul cnd Germania era angajat n Vest, eu am
onorat continuu toate obligatiile fat de Germania.
Faptul c, n lunile de iarn, cantitatea de petrol expediat n Germania nu a fost att de
mare cum a-ti fi dorit, se datoreaz exclusiv nghetului prelungit ai Dunrii si inundrii
pipe-line-urilor4'6, iar organizarea transporturilor pe cale ferat revenea Germaniei nu
Romniei.
' Conducte care transport petrol prin pompare (cuvnt din limba englez).
296
Romnia a combtut toate actele de sabotaj engleze. Trebuie ns s apreciez c, n ceea
ce m priveste, eu am fcut totul pentru a ajuta Germania. Eu am permis s se sechestreze
tot materialul de rzboi (tunuri, explozive, mine magnetice) pe care englezii intentionau
s-1 transporte pe Termode, pentru a executa distrugeri pe Dunre. Eu am ajutat ca
organizatia Canaris417 s lucreze, n bune conditii, aci n Romnia. Eu am ordonat s se
lichideze, cu cea mai mare discretie, chestiunea armelor germane descoperite la rafinria
Standard din Ploiesti.
Dumneavoastr nu mi puteti face reprosuri c n-am lucrat n mod loial. si, n acest
moment, rusii vor s atace Romnia, de o manier pe care numai bandele de jefuitori o
pot folosi, ns, eu vreau s o apr.
Eu vd, n mod foarte clar, c Germania, n situatia de astzi nu poate s acorde Romniei
un ajutor efectiv contra Rusiei sovietice, ns Germania poate s fac un contraserviciu
amical Romniei, pentru faptul c i-a pus la dispozitie petrolul necesar pentru rzboiul
contra Frantei, oblignd Ungaria si Bulgaria, ca n acest moment, s nu ntreprind nici o
actiune contra Romniei.
La Salzburg, eu am promis Fiihrerului si domnului maresal Goring, dndu-le mna, c
voi lupta, cu toate mijloacele mele, contra bolsevismului. M-am conformat ntocmai
acestei promisiuni. Cnd situatia s-a schimbat si Aliatii au declarat rzboi Germaniei, eu
mi-am pstrat perfect clar aceeasi linie de conduit contra bolsevismului.
Trebuie ns s aveti n vedere c n Balcani a nceput o puternic propagand comunist,
n Bulgaria nu s-a luat nici o msur contra acestei propagande ci, din contr, se caut o
aliant cu Uniunea Sovietic pe baza ideilor panslaviste. n Iugoslavia, situatia este de asa
natur, nct iugoslavii, datorit temerii de Italia, se vor arunca n bratele URSS. De
asemenea, miscarea panslavist Mafia, nu e altceva dect o organizatie care apartine
Cominternului. Pericolul ca ntreaga Peninsul Balcanic s fie bolsevizat este enorm.
Dumneavoastr, domnule Killinger, aveti cunostint ca si mine despre toate acestea,
deoarece v-ati ocupat foarte rnult de asemenea chestiuni. Este n interesul Germaniei ca
n Peninsula Balcanic s domneasc comunismul? n acest caz, baza economic a
Germaniei va fi pierdut pentru totdeauna, ne mai fiind posibil efectuarea
transporturilor, cu tot felul de produse, n Germania.
Dumneavoastr sunteti informati c URSS si ceilalti - care fac o politic favorabil
penetratiei ruse n Balcani - lucreaz, n acelasi timp, si n interesul Angliei? Cunoasteti
faptul c, n momentul cnd au aflat de ultimatumul adresat Romniei, inginerii de la
Astra Romn s-au exprimat c: n prezent Anglia a obtinut un succes? De asemenea,

cunoasteti c acesti ingineri au fcut o serbare semnificativ, nainte ca dumneavoastr s

fi stiut c URSS va adresa Romniei un ultimatum?"
417 Face referire la Abwehr, adic Serviciul de informatii al armatei germane care
colabora cu Serviciul Secret romn.
297
n acest moment, am ntrebat pe M.S. Regele ce a hotrt fat de ultimatumul adresat de
Uniunea Sovietic. M.S. Regele mi-a rspuns:
Eu am informat pe rusi c sunt gata a intra n tratative. As fi dispus s fac unele concesii,
dac pretentiile URSS nu vor fi prea exagerate".
Am rspuns M.S. Regelui urmtoarele:
Maiestatea Voastr priveste chestiunea ca un soldat si ca un veritabil nationalist. si eu
am fost si sunt soldat si de aceea nteleg revolta Majesttii Voastre, ns ca politician, eu
nu pot s fiu de acord cu ideile Majesttii Voastre, n situatia de azi, nu poate fi vorba de
ru sau de bine, cinstit sau necinstit, curajos sau fricos, ci numai de tare sau slab.
Eu nu m ndoiesc de bravura ostasilor Majesttii Voastre, stiu c soldatul romn este
excelent, ns, cei mai buni soldati nu pot s fac nimic dac le lipsesc materialele.
Colosul rus v va distruge, n cele din urm.
n cazul declansrii rzboiului cu Uniunea Sovietic, veti pierde, dup prerea mea, nu
numai Basarabia, ci mai mult. foarte probabil, teritoriile petrolifere vor fi distruse. Sursa
bogtiei Romniei va fi atunci pierdut. Noi nu avem interesul ca teritoriul Romniei s
fie distrus.
Pentru toate acestea, eu v fac propunerea ca, din consideratii de ordin politic, s urmati
sfatul de a nu ncepe un rzboi cu Uniunea Sovietic ".
M.S. Regele, dup ce a reflectat cteva clipe, mi-a rspuns:
Nu, imposibil. V rog s v duceti, ct mai repede, n Germania si ncercati a lua - ct
mai nentrziat - legtura cu domnul Ribbentrop si - prin intermediul su - cu Fiihrerul,
cruia s-i prezentati rugmintea mea.
Eu voi dispune livrarea - si n viitor - a ntregii cantitti de petrol de cate aveti nevoie,
ns aranjati, fr ntrziere, ca Ungaria si Bulgaria s nu atace Romnia pe la spate si, n
acelasi timp, s ni se acorde si mai departe, cele necesare din Germania".
Am rspuns M.S. Regelui c, fr ca acum s pot da un rspuns afirmativ sau negativ, voi
pleca ns imediat la Berlin, unde voi depune toate sfortrile pentru aducerea la
ndeplinire a dorintei M.S. Regelui.
Aducnd la cunostinta M.S. Regelui c, datorit mobilizrii generale nu vom putea
cltorii cu avionul, Majestatea Sa a ordonat ca un avion, cu personalul necesar, s-mi fie
pus Ja dispozitie. Cu aceasta, audienta a luat sfrsit.
Am continuat voiajul cu avionul pn la Berlin, unde imediat, am telefonat la Ministerul
de Externe si subsecretarului de stat Weizcker, comunicnd c Majestatea Sa Regele
Carol II mi-a cerut a prezenta rugmintea Sa, Fuhrerului. Mi s-a cerut ca, n acest scop,
trebuie s fac prezentul raport, pentru a fi prezentat Fuhrerului. L-am ntocmit si predat
imediat.
- Killinger Arh. N.l.C.fond P.C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 279-288
34
Not/29 iunie 1940
Din multiplele surse informative ale acestui Serviciu, care ne procur informatii n ceea

ce priveste punctul de vedere al Germaniei n Romnia, reiese c este pe cale de a se crea

o situatie haotic din cele mai periculoase. Aceasta s-ar datora urmtoarelor cauze-.
Prea multe persoane se erijeaz n a fi exponentii Germaniei, fiecare avnd punctul su de
vedere si, lipsa de previziuni asupra adevrului real, n ceea ce priveste adevrata
atitudine si adevratele cerinte ale Gemaniei. Astfel, toate informatiile trimise de cteva
zile de acest Serviciu, pun n evident cele de mai sus.
Ca exemplu:
Astzi, subsecretarul de stat Horia Sima418 mi-a spus categoric c Germania ar dori un
guvern sub presedintia d-sale, ncadrat de personalitti si specialisti.
Din cele expuse mai sus, reiese c suntem n situatia de a nu putea fi orientati precis ntro chestiune att de urgent necesar.
Credem c e cazul ca s plece, n cel mai scurt timp, n Germania, o personalitate, care s
ia contact direct cu factorul conductor al Reich-ului, stabilind precis si clar, punctul de
vedere al Germaniei, ncepndu-se apoi opera de redresare a starului, n toate domeniile
si nlocuind astfel situatia de astzi, care poate duce din moment n moment la consecinte
din cele mai grave.
IMihail Moruzovl
Arh. N.I.C.,fondP.C.M.~S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, p. 308-309.
35
Not/12 iulie 1940
Expunerea maiorului dr. Wagner ca urmare a cltoriei la Berlin (2-11 iulie 1940)
Maiorul dr. Wagner, plecat la Berlin la 2 iulie a.c., s-a ntors tot cu avionul, n ziua de 11
iulie, ora 18,30. La ora 20,30, am primit pe maiorul dr. Wagner care mi-a fcut
urmtoarea expunere:
Sosind la Berlin, n dup-amiaza zilei de 2 iulie a.c., nu am gsit acolo nici pe domnul
amiral Canaris si nici pe domnul general Keitel.
418 Horia Sima a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Educatiei Nationale la 28
iunie 1940 n guvernul prezidat de Gheorghe Ttrscu (11 mai-3 iulie 1940). n guvernul
prezidat de Ion Gigurtu (4 iulie-4 septembrie 1940). Horia Sima a numit ministrul
Cultelor si Artelor, dar a demisionat dup cteva zile, al 8 iulie.
29
Am luat imediat contactul cu comandorul Briickner - ajutorul domnului amiral Canaris cruia comunicndu-i c am a remite o scrisoare si a face o comunicare verbal din partea
domnului sef al Serviciului Secret de Informatii al armatei romne, urmeaz a fi
prezentat, nentrziat, domnului general Keitel.
Scrisoarea a fost expediat cu un avion curier si ca urmare, n ziua de 3 iulie a.c., am
primit ordin de a pleca, imediat, cu avionul, la Cartierul General al Fiihrerului. Dup
cteva ore de voiaj cu avionul si apoi cu automobilul, am ajuns la ora 21 la Cartierul
General al Fiihrerului. Aici am fost primit de seful Sectiei Operatii, care mi-a comunicat
c va anunta imediat pe domnul general Keitel, care se gseste la mas cu Fiihrerul. La
ora 21,15 am fost primit de domnul general Keitel, iar audienta a durat pn la ora 22,45.
n primul rnd, am adus la cunostinta domnului general Keitel c sunt trimis de domnul
sef al Serviciului Secret de Informatii al armatei romne la domnia sa si la domnul amiral
Canaris cu cte o scrisoare personal, prin care roag a-i face cunoscut. - dac este posibil
- n mod precis si clar, dezideratele Germaniei n ceea ce priveste Romnia, deoarece la
Bucuresti sunt prea multe persoane care vorbesc n numele Germaniei, fcnd diferite

propuneri, din care cauz forurile conductoare ale Romniei se gsesc n situatia de a nu
sti crora s le dea crezare.
De aceea, pentru clarificarea complet a situatiei domnul sef al Serviciului Secret de
Informatii al armatei romne a adresat scrisorile domniei sale si domnului amiral Canaris,
fiind convins c acesta este drumul cel mai scurt si cel mai precis. Am explicat domnului
general Keite c s-a folosit aceast cale, deoarece pe cale politica s-ar fi pierdut mult mai
mult timp.
Apoi, am fcut domnului general Keitel o sumar expunere asupra situatiei din Romnia,
prin care am artat c Romnia se consider astzi prietena Germaniei, c forul
conductor al statului romn are cunostint, de acest demers al domnului sef al
Serviciului Secret de Informatii al armatei romne, cruia i acord o mare important si
c sunt sigur c dezideratele Germaniei, oricare ar fi ele, vor fi luate n considerare de
Romnia.
Domnul general Keitel, lund cunostint de cuprinsul scrisorii si de cele expuse de mine,
s-a artat foarte miscat de amabilitatea acordat si mai ales de modul franc cu care
domnul sef al Serviciuui Secret de Informatii al arrjiatei romne i s-a adresat - asa cum l
cunoaste si i-a fcut impresia de la prima ntrevedere - si a afirmat c misiunea ce mi s-a
ncredintat este de o foarte mare important pentru interesele Germaniei.
La nceput, domnul general Keitel a ordonat ca domnul amiral Canaris s-si ntrerup
imediat voiajul pentru executarea misiunii ce i se ncredintase, dar apoi a spus c - dup
ce va discuta la Cartier continutul scrisorii domnului sef al Serviciului Secret de
Informatii al armatei romne - va comunica prin domnul amiral Canaris, Ministerului de
Externe german, punctul de vedere al Cartierului.
Ca urmare, am primit ordinul din partea domnului general Keitel s plec la Berlin, unde
s rmn pn ce voi primi rspunsul Germaniei, ct si o scrisoare personal din partea
sa, pentru domnul sef al Serviciului Secret de Informatii al armatei romne.
3CO
Pe timpul audientei, am cutat s expun domnului general Keitel situatia serioas n care
se afl Romnia, fat de ocuparea Basarabiei de ctre Uniunea Sovietic, de atacurile
nesfrsite de la frontiera de Vest din partea Ungariei si de amenintrile continui ale
Bulgariei, situatie care ar pune n pericol siguranta zonelor petrolifere si a transporturilor
feroviare si pe Dunre, pentru Germania.
Cu aceast ocazie am artat domnului general Keitel activitatea hotrtoare a domnului
sef al Serviciului Secret de Informatii al armatei romne, n ceea ce priveste interesele
vitale ale Germaniei n Romnia: chestiunea sechestrrii vaselor olandeze, franceze si
engleze; afacerea de la Giurgiu; protectia minorittii germane din Bucovina, Basarabia,
Ardeal si Banat; expulzarea recent a englezilor suspecti etc.; activitate pe care seful
statului romn a aprobat-o si a sustinut-o n ntregime.
Domnul general Keitel mi-a afirmat c are deja cunostint nc de acum sapte luni, de
sprijinul exceptional dat de domnul sef al Serviciului Secret de Informatii al armatei
romne si a tinut s-si exprime satisfactia c, datorit acestui sprijin, n Romnia nu s-a
produs nici un act de sabotaj contra intereselor Germaniei si si-a manifestat admiratia
pentru modul cum s-a descoperit afacerea de la Giurgiu.
Fcnd o digresiune, domnul general Keitel m-a ntrebat crui fapt se datoreaz c, pe
timpul iernii, transporturile de petrol pentru Germania au fost mult reduse. I-am explicat
c aceasta se datoreaz exclusiv faptului c Dunrea a fost nghetat, la care domnul

genera) Keitel a rspuns: arunci nu a fost de vin Romnia, ci natura.

Apoi, am cutat s aflu ideile domnului general Keitel cu privire la modul cum priveste
situatia Romniei, din punct de vedere militar. Fr nici o rezerv, domnul general Keitel
m-a nsrcinat s comunic personal domnului Moruzov, spre a fi comunicat numai
Majesttii Sale Regelui Carol al II-lea, urmtoarele:
n privinta Ungariei si Bulgariei, ca urmare si a interventiei domnului ministru Killinger,
Germania a adus la cunostinta acestora c, n cazul cnd va ataca Romnia, nu vor putea
conta nici pe ajutorul moral si nici pe cel material al Germaniei.
Dac Ungaria nu va asculta de acest sfat, armata ungar va fi btut, n mod sigur, de
ctre armata romn mult superioar, iar n ceea ce priveste Bulgaria, aceasta, datorit
acelorasi cauze, n orice caz, nu se va misca. De altfel, conform dispozitiilor Ministerului
nostru de Externe (acum 8 zile, 3 iulie a.c.), Ungaria a retras o parte din unittile sale de
la granita cu Romnia.
n concluzie, pot afirma c 99%, Ungaria si Bulgaria nu vor actiona contra Romniei,
deoarece interesele Germaniei si Italiei impun mentinerea pcii n Balcani.
n ceea ce priveste URSS, sunt sigur c Armata Rosie nu va depsi actualele limite, ca
urmare a interventiei recent fcut de noi la Moscova si a rspunsului primit din partea
Uniunii Sovietice.
n ziua de 7 iulie 1940 m-am prezentat domnului amiral Canaris, napoiat la Berlin n
dimineata aceleiasi zile, care a fost extrem de afectat si fericit c are ocazia s fac un
contraserviciu domnului sef al Serviciului Secret de Informatii al armatei romne, prin
sprijinul ce-1 va da n obtinerea rspunsului solicitat.
301
I-am expus modul cum a decurs audienta la domnul general Keitel si dispozitiile pe care
le-a dat acesta si i-am raportat c sunt n asteptarea rspunsului.
n ziua de 8 Mie 1940 am fost, mpreun cu domnul amiral Canaris, la domnul von
Weizcker - loctiitorul lui von Ribbentrop - si, dup unele discutii, am primit urmtorul
rspuns, privitor la dezideratele Germaniei, care s constituie baza pentru relatiile viitoare
cu Romnia, pe care l redau textual. (Maiorul dr. Wagner a citit dup o not scris la
masin n limba german):
l. n ceea ce priveste relatiile romno-engleze, Germania a luat cunostint c Romnia a
renuntat la garantiile Angliei.
Presupunem ns c guvernul romn stie c problema englez n Romnia nu s-a terminai
cu aceast declaratie. Este deci important pentru viitor de a se evidentia prin fapte vointa
Romniei pentru adoptarea unei politici noi si precise, alturi de Germania.
ntrebnd dac n ceea ce priveste alte chestiuni, cum ar fi compunerea sau nuanta
guvernului, problema evreiasc - care s-a constatat c se gseste deja pe linia vederilor
noastre - nationalizarea industriei, etc. am primit rspunsul categoric c Germania nu se
va amesteca n destinele interne ale Romniei.
*
nainte de plecare, domnul amiral Canaris mi-a ncredintat, pentru a fi remis domnului
sef al Serviciului de Informatii al Armatei romne, o scrisoare din partea domnului
general Keitel si una din partea domniei sale (se anexeaz n traducere si fotocopie)118 si
mi-a dat dispozitii ca, la sosirea n Bucuresti, s aduc si la cunostinta domnului ministru
Fabricius, cele dou propuneri ale Germaniei fat de Romnia.
Sosind la Bucuresti, am executat dispozitia domnului amiral Canaris, aducnd la

cunostinta domnului Fabricius dezideratele de ordin politic ale Germaniei. Cu aceast

ocazie, domnul ministru Fabricius mi-a comunicat c aceste deziderate vor fi aduse si de
domnia sa, personal, la cunostinta M.S. Regelui.
n ceea ce priveste tratativele cu Ungaria, domnul ministru Fabricius crede c ar fi
necesar ca, n primul rnd si ct mai curnd, s se nceap tratativele cu Ungaria, prin
trimiterea a dou persoane la Budapesta, evidentiindu-se astfel dorinta Romniei de a da
curs dezideratelor Germaniei. Odat cu remiterea scrisorilor pe care domnul Canaris le-a
adus personal de la Cartierul Ftihrerului, domnia sa m-a nsrcinat s transmit domnului
ministru Urdreanu, odat cu distinsele sale salutri, si urmtoarele:
Conversatiile avute cu ocazia ultimei cltorii, au contribuit - ntr-o mare msur - la
schimbarea atitudinii Germaniei fat de Romnia, care este privit acum ca perfect loial
si prompt n raporturile cu Germania. De asemenea, pe lng rspunsul su scris,
domnul amiral Canaris a dispus s aduc la cunostinta domnului sef al Serviciului de
Informatii al armatei romne, cele de mai jos, pe care le redau, dup notele mele
stenografe:
Te rog s transmiti prietenului si colegului meu domnul Morazov urmtoarele:
Rspunsul ce s-a dat, constituie prima faz a colaborrii dintre Germania si Romnia.
Dac atitudinea prezent a Germaniei nu este nc formal, aceasta se
302
datoreaz faptului c nu doreste a se constata, n mod oficial, protectia sa asupra
Romniei si mai ales influenta sa n destinele interne ale acesteia, pentru c o asemenea
constatare ar putea avea ca urmare si amestecul URSS, pe care Germania caut s-1 evite
si n trile balcanice. Dup terminarea rzboiului cu Anglia se vor putea aranja n mod
deschis si asemenea chestiuni de o foarte mare important.
Pn atunci, se impune ca Romnia s fie prudent, categoric n aprarea intereselor
sale, fr ns a da dovad de rea voint n ceea ce priveste recomandrile de moment ale
Germaniei.
ntre timp, eu voi activa continuu att pe lng Fiihrer, ct si pe lng domnul general
Keitel, pentru a crea o atmosfer ct mai favorabil Romniei si M.S. Regelui, cci eu am
avut grij s accentuez n toate mprejurrile, faptul c, dac actiunea Serviciului meu n
Romnia a avut atta succes, aceasta se datoreaz n primul rnd M.S. Regelui, din al
crui ordin mi s-a dat sprijinul necesar.
Paralel cu aceasta, este neaprat nevoie s se trimit, la Berlin si chiar la Roma, o serie
de personalitti valoroase, adepti ai ideilor de dreapta, care, fr s poarte denumirea de
trimisi speciali, s ntreprind o propagand intens pentru a informa Germania, n
mod oficial, pe linia de partid si prin pres, asupra realittii, n ceea ce priveste relatiile
germano-romne.
n aceeasi ordine de idei, ar fi de dorit s nceteze transmisiunea la radio a telegramelor si
stirilor provenite din Londra sau a acelora din alte surse favorabile Angliei si s se dea o
atentie deosebit comunicatelor germane ct si problemelor n legtur cu relatiile
romno-germane. Aceasta cu att mai mult cu ct n Germania - unde se tine seama de
toate acestea, iar Fiihrerul personal se intereseaz de ele - o asemenea actiune ar produce
o impresie extrem de favorabil. Cu acesta ocazie, simt nevoia de a v ruga s cercetati
dac Societatea Romn de Radiodifuziune nu este cumva sub influenta Francmasoneriei.
Am constatat c Romnia este astzi un stat totalitar. De aceea cred c este momentul s
aplicati si n pres sistemul german, suprimnd ziarele politice de mare tiraj si dirijnd pe

cele nou create n conceptia politic de azi a Romniei si ncurajati, n schimb, n mod ct
mai evident, justificrile si chiar ziarele cu caracter cultural, stiintific, economic, etc.
pentru educarea maselor populare, ndeprtati din pres pe toti evreii care produc n
Germania o impresie de tolerant discutabil.
n alt ordine de idei, consider c Romnia trebuie s aib un guvern de durat,
remprosptndu-si - din timp n timp - numai cadrele, deoarece interminabilele
schimbri de guvern fac s se conchid c n Romnia domneste o stare haotic si de
nesigurant.
Pe de alt parte, este cazul ca un program de politic intern sau externa, odat anuntat,
s fie nfptuit cu punctualitate. N-as vrea s credeti c exagerez, cnd v voi spune c, n
Germania, exista prerea c n Romnia se vorbeste mult si se face putin.
Printre informatiile primite chiar zilele acestea, ca urmare a scrisorii primit de la dvs.,
mi s-a adus la cunostint c n actualul guvern au intrat oameni slabi si chiar suspe' ' n
ceea ce priveste prezenta lor la noile departamente
Sunt un prea bun prieten al Romniei si foarte recunosctor, n ceea ce priveste modul
cum s-a lucrat pe teren informativ si, as dori din toat inima s contribui si eu prin dvs.,
att ct vom putea, ca Romnia s profite n actualele mprejurri, asa cum si Germania a
profitat de pe urma activittii dvs.
Din rapoartele si din constatrile mele personale, am tras concluzia c Romnia are la
dispozitie elemente excelente si m mir faptul c acestea nu sunt puse n slujba operei de
redresare a Romniei, n special, sub raportul cultural si trebuie, pentru a se atrage, n
mod evident, atentia asupra progreselor Romniei.
n aceast ordine de idei, ntrebnd pe domnul amiral Canaris, dac nu ar fi cazul ca n
Romnia s se formeze un guvern din membrii fostei organizatii Garda de Fier, domnia
sa mi-a rspuns textual:
Studiind situatia intern a Romniei, cu ocazia mesajului trimis de domnul Moruzov, am
constatat c, n Germania, elementele acestei organizatii nu prea sunt cunoscute si nici nu
li se d o atentie deosebit.
Cel de al treilea Reich, datorit ideilor Fiihrerului, fiind un dusman nenfricat al evreilor,
apreciaz curentele cu caracter national-socialist. De aceea, a produs o foarte bun
impresie faptul c M. S. Regele a fost primul monarh care a cobort n mijlocul poporului
su, pentru o redresare a trii n spiritul national-socialist.
Folosind aceast'situatie si cu ajutorul elementelor celor mai valoroase -ferindu-v ns
de aventurieri si elemente negative - Romnia se va redresa nenchipuit de repede n
spiritul national-socialist, consolidnd astfel, prin proprie initiativ, atasamentul fat de
Germania. V asigur c nu veti regreta.
Apoi, cu putin nainte de plecare, domnul amiral Canaris m-a rugat s mai adaug pentru
domnul sef al Serviciului Secret de Informatii al armatei romne si urmtoarele, pe care
le redau dup notele mele stenografice:
Te rog s ncredintezi pe prietenul meu, domnul Moruzov, c Germania nu a uitat si tine
cont de aportul adus de Serviciul Secret de Informatii al armatei romne, condus de d-sa,
n momente att de grele pentru Germania si dac mi-am permis s-mi exprim cteva
preri, ele s fie considerate ca venind de la un prieten, care ntelege astfel s aduc un
contraserviciu trii Romnesti, M.S. Regelui si d-sale personal.
nainte, de a termina expunerea mea, tin s adaog c, cu ocazia cltoriei la Berlin, am
ntlnit si pe domnul ministru Killinger, care mi-a comunicat urmtoarele:

Ati transmis domnului Moruzov c, comunicarea ce mi-a fcut, a avut ca prim rezultat,
conform dispozitiilor Fiihremlui, atragerea atentiei Ungariei si Bulgariei, s se
astmpere", care erau pe cale s fac greseli din propria initiativ?.
I-am rspuns afirmativ, dup care domnul ministru Killinger a adugat:
Urmare a convorbirilor avute att cu M.S. Regele, ct si cu domnul ministru Urdreanu,
am expus forurilor din Germania toate punctele discutate si cred c am avut posibilitatea
s aduc un serviciu real Romniei si M.S. Regelui.
Te rog s mai aduci la cunostint domnului Moruzov, pe care l consider ca un lupttor
national-socialist romn, copia de pe raportul pe care 1-am prezentat Fuhrerului. (Acest
raport, va fi naintat, imediat ce va fi tradus).
Domnul ministru Killinger a binevoit a fi prezent si pe aerodromul din Berlin, pentru ami face si urmtoarea comunicare:
304
Problema ungaro-romn trebuie s fie solutionat pe cale pasnic. Pretentiile Ungariei,
prezentate Fuhrerului, nu au fost acceptate si i s-a recomandat neaderare si cumintenie.
Italia a consimtit, de asemenea, la acest punct de vedere al Germaniei.
Rog pe domnul Moruzov s comunice att M.S. Regelui, ct si domnului ministru
Urdreanu c, baza tratativelor cu Ungaria, trebuie s fie: a se ceda ct mai putin teritoriu
si, n schimb, s se retrag ntreaga populatie maghiar de pe teritoriul Romniei.
n cazul cnd se vor ivi dificultti, voi fi gata s vin la prima chemare - la Bucuresti,
pentru a interveni la Berlin, n scopul de a modera pretentiile Ungariei
fat de Romnia".
*
Expunerea maiorului dr. Wagner s-a terminat la ora 22,30.
[Mihail Moruzov]
Arh. N.l.C.,fondP.C.M.-S.S.L, Politica externa a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 325-337.
36
Not/24 iulie 1940
Astzi, la ora 23, maiorul dr. Wagner ne-a adus la cunostint c, vizitnd pe ministrul
Fabricius, nainte de plecarea la Salzburg, acesta 1-a rugat s-mi transmit urmtoarele:
Plec, mpreun cu ministrii romni la Salzburg1", cu credinta ferm c se va gsi o
solutie agreabil pentru Romnia, n care sens vom depune toate eforturile.
Am la mine documente suficiente, hrti si statistici, pentru a-mi servi ca sprijin, deosebit
de convingerea pe care o am n dreptatea cauzei romnesti.
nainte de a pleca, cred ns nimerit a da domnului sef al Serviciului Secret de Informatii
al armatei romne o sugestie, n aceste momente, cnd la Salzburg urmeaz a se lua
hotrri att de importante n ceea ce priveste situatia Romniei, socotesc c este cazul a
se profita de publicarea n presa romn a documentelor (nr. 30 si 31) privitoare la
planurile ntocmite de anglo-francezi pentru distrugeri n zonele petrolifere si de la
Dunre si, n scopul de a se crea o atmosfer favorabil Romniei, dovedindu-se prin
fapte hotrrea ferm de complet integrare la politica Axei, se impune ca, nainte chiar
de a se ncepe discutiile de la Salzburg, guvernul romn s ia urmtoarele msuri:
a) Expulzarea nentrziat din Romnia a tuturor persoanelor indicate n documentele de
mai sus.
b) O larg si urgent publicitate prin pres si radio."
Fat de aceast sugestie a ministrului Fabricius s-au luat urmtoarele msuri: n cursul

noptii de 24/25 iulie, s-au identificat persoanele specificate n documentele 30 si 31, iar
pentru cele aflate actualmente n Romnia, s-au stabilit datele necesare pentru executarea
expulzrii lor din tar.
[Mihail Moruzov]
Arh. N.l.C.JondP.C.M.-S.S.I.,
Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 338-339.
305
37
Not/29 iulie 1940
Astzi la ora 23, 30 maiorul dr. Wagner mi-a comunicat urmtoarele:
n cursul zilei de azi consilierul dr. Stelzer - de la Legatia german - a avut o convorbire
cu ministrul Romniei la Berlin, domnul Romalo. Convorbirea s-a referit, n general,
asupra ntrevederilor de la Salzburg, domnul Romalo artndu-se foarte satisfcut de
rezultatele acestor ntrevederi.
Din convorbiri a rezultat c situatia extern a Romniei nu inspir, n prezent, nici o
ngrijorare, deoarece divergentele cu Ungaria si Bulgaria se vor solutiona pe cale de
tratative, ajungndu-se chiar la o Uniune Balcanic, iar URSS nu va depsi, sub nici un
motiv actualele frontiere cu Romnia.
Dr. Stelzer a fost de acord cu domnul Romalo c o deosebit atentie trebuie s fie
acordat ns situatiei interne din Romnia si anume, lupta contra pericolului comunist,
mai ales c englezii aflati n Romnia activeaz puternic n aceast directie.
n aceast ordine de idei, dr. Stelzer a fost de prere c pentru a combate comunismul,
este necesar ca s se nceap, ct de curnd, demobilizarea armatei romne. Situatia
extern, asa cum se prezint actualmente, permite - fr nici un pericol - aceast
operatiune.
De altfel, chestiunea demobilizrii armatei romne va fi discutat de domnul Romalo cu
domnul ministru Fabricius, care soseste mine sear (30 iulie a.c.) cu avionul de la
Berlin".
[Mihail Moruzov]
Arh. N.I.C., FondP.C.M.-S.S.L,
Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 345-346.
Confidential
38
RAPORT
Stimate Domnule Ministru420,
La aceast or sunt n posesia tuturor dovezilor prin care s elucidez c toat acuzatia
ridicat mpotriva domnului Niky stefnescu este complet nentemeiat.
419 Scris cursiv de mn, cu tus negru, de ctre cel care semneaz nota, adic Mihail
Moruzov.
420 Foarte posibil ca acest raport s fi fost adresat lui Ernest urdreanu, care n perioada
27 martie 1938-4 septembrie 1940 a foast ministru al Casei Regale. Avnd n vedere
legturile foarte strnse ntre urdreanu si Moruzov s-ar explica n acesta interpretare si
expresiile folosite n raport: sunt legat de excelenta voastr trup si suflet", sau
Excelenta Voastr care ati fost protectorul si ocrotitorul meu". Un alt argument n acest
sens este si faptul c moruzov precizeaz c pleac s se ntlneasc cu amiralul Canaris,
aspect pe care nu-1 putea raporta oricrui ministru.

306
n aceast chestiune pot s v dau un rspuns categoric si n deplin cunostint c totul nu
se reduce dect la induceri n eroare.
Sunt legat de Excelenta Voastr cu trup si suflet, fapt pe care 1-ati ncercat nu odat,
attia ani de-a rndul, si ar fi pentru mine cea mai mare durere pe care as avea-o de
suportat, dac lucrurile ar rmne asa, dup cum mi-a spus domnul prim-ministru , pentru
c dorinta mea este s se aplice sanctiuni mpotriva tuturor acelora care au indus n
eroare.
Excelenta Voastr care ati fost protectorul si ocrotitorul meu, iar eu devotatul Excelentei
Voastre de ieri si de rnine, ntelege c este neaprat nevoie ca Iu- crurile s intre n
normal, iar domnul Niky stefnescu, care a dat dovad cu viata sa n attea rnduri de
credint si devotament, s fie repus la postul su, mai ales c nc s-a dat o decizie
formal.
Nu trebuie s se dea ocazia dusmanilor nostri, n aceste momente, s se bucure si s
comenteze cu amploarea obisnuit Bucurestiului, crendu-se murdrii al cror efect s-ar
rsfrnge n dauna tuturor.
Mine, duminic, plec s m ntlnesc cu Canaris si apoi joi seara voi fi la Bucuresti.
Ca si alt dat, cnd mi-ati ascultat rugmintea si a fost bine, v rog din tot sufletul si n
acest rnd s mi-o ascultati si s reveniti la msurile care nc nu au fost aplicate, pentru a
se putea intra n normal. Este vorba si de prestigiu si de necesitti absolute.
Timpul va dovedi si de data aceasta care este adevrul, lucru pentru care eu v asigur cu
capul meu.
Personalul vizat a fost chemat, iar la cercetri, [cei interogati] au declarat c sunt cu totul
strini de acuzatiile ce li se aduc si rspund oricnd n fata oricui, c ei sunt cu totul
strini de cele ce li se imput.
31 august 1940
Sntate M. Moruzov421
Arh. S.R.I.,fondd", dosar nr. l, f. 239-240.
39 REFERAT
Dup napoierea domnului Horia Sima n tar, n urma unor aranjamente luate fat de
Forul Conductor al starului s-a ordonat urmtoarele:
1. S fie pus n libertate.
2. S se ntreprind prin elemente foste legionare indicate de d-sa si pe rspunderea dsale, o propagand n tar, rspndindu-se formula: Credint pentru Rege si n slujba
intereselor trii".
421 Semntur olograf cu tus negru.
307
n executarea acestui ordin, domnul Horia Sima mi-a prezentat o list de 11 persoane, din
40 cti am ceruf22, n frunte cu d-sa pentru a li se clarifica situatia militar si a fi pusi n
posibilitatea de a executa aceste ordine.
Acestia sunt: Horia Gh. Sima, Augustin Bidianu, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu,
Ilie Colhon, Mile Lefter, Emil Popa, Constantin Stoicnescu, Semn B. Traian, Simion
Lefter, Ion I. Brsan.
n ceea ce priveste partea juridic, n legtur cu latura penal, s-a hotrt acordarea
amnistiei, ceea ce s-a fcut.
Pentru aranjarea situatiei militare, Ministerul Aprrii Nationale a ordonat detasarea

acestor elemente la Cabinet si, apoi - n mod secret - repartizati la Serviciul Secret.
La prezentarea n serviciul ordonat, am ndeplinit forma disciplinar, nsrcinnd cu
aceasta pe domnul colonel N. Vldescu, fr ca personal s-i cunosc sau s vorbesc cu ei,
pentru executarea misiunilor pe care s-au angajat, pe cuvnt de onoare, iar pentru orice
abateri vor primi sanctiuni legale.
Paralel cu misiunea de mai sus, acestora li s-a mai dat si nsrcinarea s culeag
informatii, prin legturile ce au n toate straturile sociale, n ce priveste propaganda
comunist, terorist, iredentist. Rezultatul activittii lor se afl consemnat n alturatul
dosar.
n legtur cu lotul de la Berlin, domnul Ghelmegeanu423 mi-s spus c este neaprat
nevoie ca s se clarifice situatia lor. Cum demersurile fcute nu au dat rezultate, cei
vizati, ezitnd a avea contact cu Legatia noastr din capitala Reich-ului, s-au exprimat c
singurul element n care au ncredere este cel militar.
Domnul Victor Moldovanu, secretar general, a apelat la domnul colonel Vorobchievici,
atasatul nostru militar de la Berlin, care i-a adunat n jurul su si a reusit s-i aduc la
simtmntul de constiint national, reusind s li se schimbe atitudinea, cu exceptia a trei
dintre ei.
Profitnd de ocazia venirii n tar a d-lui colonel Vorobchievici, s-a cerut d-lui Horia
Sima s-si dea prerea, ce este de fcut cu grupa separatist. Consftuirea a avut loc la
domnul general Coroam. Rezultatul a fost c separatistii s fie abandonati deocamdat,
neprezentnd important, cci nici d-sa nu-i poate convinge.
n concluzie:
Toat actiunea s-a executat conform ordinelor primite si s-a raportat locului n drept. Este
nenteles cum dintr-o actiune ordonat n interes de stat, se interpreteaz si se fac
deductii.
422 Ceea ce este scris cursiv a fost adugat peste textul dactilografiat de autorul notei,
adic Mihail Moruzov.
423 Mihail Ghelmegeanu (1896-1983), doctor n stiinte juridice la Paris, deputat de
ismail (1928-1931); subsecretar de stat la Agricultur s Domenii (7 iunie 1932-14 iunie
19339 si la Finante (14 iunie-14 noiembrie 1933); ministrul Lucrrilor Publice si
comunicatiilor (30 noiembrie 1939-3 iulie 1940).
308
O singur explicatie poate s fie: Ori ne aflm n fata unei actiuni de provocare, ori de
necunoastere a realittilor.
n orice caz, trebuie s se ancheteze cu toat severitatea aceste cazuri, s se dea satisfactii
pentru cei nevinovati si s se aplice cele mai severe sanctiuni pentru oricare ar fi
vinovatul.
31 august 1940
Director General, M. Moruzov424
Arh. S.R.I.,fondd", dosar nr. l, f. 241-243.
40
Raport/6 septembrie 1940
Conform comunicrii fcut prin maiorul dr. Wagner, delegatul permanent al Serviciului
de Informatii al armatei germane seful Serviciului Secret [romn - n.n.] a fost chemat de
amiralul Canaris - seful Serviciului de Informatii al armatei germane - la Venetia pentru
ziua de 3 septembrie a.c.

Dup luarea aprobrii de la M.S. Regele si domnul general [Gheorghe] Mihail, seful
Serviciului Secret mi-a comunicat c l voi nsoti ca expert tehnic, plecarea avnd loc la l
septembrie, ora 9,30. Sosirea la Venetia a fost n ziua de 2 septembrie, ora 14, descinznd
la Hotel Danieli (conform indicatiilor primite de la amiralul Canaris).
La Venetia era deja, cpitanul von Stransky, unul din ofiterii germani aflati la Bucuresti
care stia romneste si locotenent- colonelul Bentivegni din Serviciul de Informatii al
armatei germane.
Amiralul Canaris anuntase c va ntrzia cu putin, sosind la Venetia n ziua de 3
septembrie, ora 12.
Pn la aceast dat n-a avut loc nici o ntrevedere.
La ora 12,30 amiralul Canaris a sosit si imediat a avut loc prima ntrevedere.
La aceast ntrevedere s-au discutat:
a) Pericolul rus
- actiunea militar (am prezentat o hart cu dispozitivul fortelor rusesti executat de
Frontul de Est);
- actiunea comunist n Romnia;
- actiunea comunist n Bulgaria si Iugoslavia. S-a ajuns la urmtoarele concluzii:
Actiunea de ordin militar a URSS pare a mai fi sczut din intensitate (pregtiri,
concentrri, etc.), totusi o actiune bruscat nu este exclus, la un moment critic att n
Romnia ct si n Peninsu\a Balcanic.
424 Semntur olografa cu tus negru.
309
Actiunea comunist n Romnia a fost intensificat, ns msurile luate de autorittile
militare si civile sunt de natur a nltura orice pericol comunist.
Actiunea comunist n Bulgaria si Iugoslavia, mai putin intens, n prima -unde armata si
guvernul stpnesc situatia - si poate accentuat n ultima, este mbinat si cu ideea
panslav.
n aceast directie, ambele servicii trebuie s-si ndrepte toate eforturile pentru a avea
informatii la timp.
b) Siguranta zonelor petrolifere si a transporturilor pe cile ferate si Dunre.
Din discutiile avute, s-a ajuns la concluzia c Serviciul Secret romn si autorittile civile
si militare romne au luat toate msurile pentru a mpiedica orice act de sabotaj.
Totusi amiralul Canaris a rugat s se permit instalarea la Breaza a unui numr de 160
specialisti narmati, pentru aprarea terestr si aducerea de material A.C. A. si specialisti
necesari pentru aprarea aerian.
S-a rspuns c se va supune chestiunea organelor superioare romne, care vor accepta
propuneri. Dup aceasta, s-a trecut la masa oferit de amiralul Canaris care a durat pn
a ora 15, cnd s-au discutat lucruri fr nici o important. S-a hotrt ntrevederea
urmtoare pentru ora 17.
La ora 17, n holul hotelului, unde era prevzut ntlnirea, amiralul Canaris a fost gsit
mpreun cu generalul Carboni - seful Serviciului de Informatii al armatei italiene - si
colonelul Emanoil.
Dup prezentrile de rigoare, cei trei sefi ai serviciilor de informatii, s-au retras n grup
aparte si au discutat circa 15-20 de minute. Asupra celor discutate n-a transpirat nimic; mi
s-a spus ns c s-au aranjat chestiuni de agentur.
Apoi s-au discutat:

a. Chestiunea crerii unui birou comun pentru problema ucrainean Serviciul de

Informatii al armatei romne a artat c pe teritoriul Romniei au
fost identificate un numr mare de organizatii secrete care ar lucra n numele Germaniei,
fie pentru procurarea de informatii, fie pentru propagand n favoarea realizrii unei
Ucraine independente.
Pentru ca lucrul n aceast chestiune s fie dirijat si pentru a nu se da posibilitatea ca
unele din aceste organizatii s activeze
n favoarea URSS, Serviciul de Informatii al armatei romne a propus crearea unui singur
birou comun germano-romn, urmnd ca celelalte organizatii s fie treptat lichidate.
Amiralul Canaris a rspuns c va da o solutie dup ce va consulta specialistul su pentru
problema ucrainean.
b. Chestiunea celor doi ofiteri aviatori romni care procurau infor-matii unor organizatii
de spionaj maghiare si germane
Amiralul Canaris a propus ca acesti ofiteri s fie predati, pentru a fi cercetati cu ce organe
de spionaj lucrau si pentru a nu da loc la un proces care ar fi n detrimentul relatiilor
germano-romne. Serviciul de Informatii al armatei romne a promis satisfacerea cererii,
dup ce se va lua si avizul autorittilor superioare
',10
c. Chestiunea General Rozin
Amiralul Canaris a artat c are unele informatii din care rezult c generalul Rozin noul atasat militar romn la Berlin si presedintele comisiei de aprovizionare cu armament
ar fi de origine evreu. Ar dori s stie cu precizie acest lucru, ntruct se vorbeste foarte
mult la Berlin asupra acestei chestiuni. S-a rspuns c si n rndurile ofiterilor romni
exist aceast prere, dar rspunsul precis se va da dup ce se vor face cercetri
amnuntite.
Masa de sear a fost oferit de seful Serviciului Secret romn, la care a luat parte numai
amiralul Canaris si cei doi ofiteri ai si.
n ziua de 4 septembrie, dimineata, amiralul Canaris a avut convorbiri cu generalul
Carboni. seful Serviciului Secret romn, n-a avut nici o ntrevedere.
La prnz, pe cnd seful Serviciului Secret romn era la mas, amiralul Canaris - care lua
masa cu generalul Carboni si cu ofiterii italieni -, terminnd a trecut pe la masa noastr si
si-a luat rmas bun.
La ora 17,17 am prsit Venetia, iar n ziua de 5 septembrie ora 23 am sosit la Bucuresti,
nsotiti numai de cpitanul von Stransky care va continua atributiile sale.
Locotenent-colonel Gh. lonescu [Micandru]
Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 3714, f. 23-27.
41
Strict Secret
.
Raport/7 septembrie 1940
Nr. 5347
Serviciul Secret ctre Marele Stat Major
Am onoarea a raporta:
Astzi, la ora 17,55, urmeaz a sosi la Aeroportul Bneasa dl. amiral Canaris, seful
Serviciului de Informatii al armatei germane, care - dup unele informatii -ar rmne trei
zile la Bucuresti.
Domnia sa este o personalitate cu foarte mare influent n Reich si unul dintre cei mai
apropiati colaboratori ai Fuhrerului.

Obisnuit, cnd dl. amiral Canaris venea la Bucuresti, era ntmpinat la aeroport de seful
Serviciului Secret romn, de ofiterul romn de legtur cu organizatia german din
Bucuresti si de o parte din personalul acestei organizatii.
Dup ce dl. amiral Canaris era condus la hotel, si ncepea imediat activitatea, dup o
scurt vizit la Legatia german. Pe tot timpul ct rmnea la Bucuresti, era oaspetele
Serviciului Secret romn.
Astzi, am raportat domnului prim-ministru [general Ion Antonescu - n.n.] despre aceast
sosire, iar domnia sa mi-a ordonat ca dl. amiral Canaris s nu ia contact cu nimeni dect
cu domnia sa.
311
Fat de cele de mai sus, am onoarea a v ruga s binevoiti a ordona dac se mai mentin
uzantele expuse mai sus.
seful Serviciului Secret Col. N. Vldescu Rezolutie
Va fi primit de col. Vldescu, care-1 va conduce la domnul prim-ministru, cernd n
prealabil a-i fixa ora de primire. Col. Vldescu l va nsoti si va lua msuri de gzduire,
paz etc.
General loanitiu
Arh. S.R.l.Jond d", dosar nr. 3717J. 30.
42
Not/7/ septembrie 1940
Despre convorbirea d-lui amiral Canaris cu dl prim-ministru, general Ion Antonescu
n timpul convorbirilor, dl. general Ion Antonescu a accentuat c dl. locotenent-colonel
lonescu Micandru va primi toate cererile ofiterului german de legtur, von Stransky, si
c e va sustine spre deplina noastr multumire.
n timpul discutiilor, dl. general Ion Antonescu a accentuat de mai multe ori c din partea
organelor romnesti se va face totul pentru a satisface sut la sut interesele germane.
Noul regim din Romnia s-a alturat Axei Berin-Roma si va continua aceast cale, fr a
se lsa abtut de la ea.
Mai departe, primul ministru a spus textual: Generalul Antonescu este soldat si merge
drept nainte fr a privi la dreapta sau la stnga. Este de la sine nteles c noua conducere
a Serviciului de Informatii ia asupr-si toate obligatiile asupra crora s-a fcut ntelegerea
de la Venetia".
Arh. S.R.l,fondd". dosar nr. 3717, f. 31.
43
Declaratie/4 decembrie 1940
Subsemnatul locotenenet-colonel lonescu Micandru de la Serviciul Special de Informatii,
domiciliat n Bucuresti, str. Aviator Caranda nr. 62, Cartier Drumul Srii-Cotroceni,
declar urmtoarele:
Am fost mutat n Serviciul Special de Informatii la l octombrie 1936 o dat cu
reorganizarea acestui serviciu. Pn la aceast dat am contat n Marele Stat Major Serviciul Adjutanturii. Cu ocazia discutiei mutrii la Serviciul Secret a trei ofiteri de stat
major, s-a cerut si avizul Adjutanturii M.St.M., cnd am primit propunerea maiorului
Cristea Nicolae (actualmente locotenent-colonel) c, dac
312
consimt, m poate propune nominal. Am acceptat, mai ales c nu s-a spus c ofiterii
detasati la Serviciul Secret au si o diurn lunar. La Serviciul Special de Informatii am

ndeplinit:
a) De la l noiembrie 1936 - la l septembrie 1939, [functia] de sef al Frontului de Est
(biroul evidentei informatiilor din trile din Estul Europei)
b) De la l septembrie 1939 pn n prezent, [functia] de sef al Biroului de colaborare cu
Serviciul de Informatii al anualei germane.
n strintate am avut urmtoarele misiuni:
- La Helsinki (dou cltorii) pentru legtura n vederea colaborrii cu Serviciul de
Informatii al armatei finlandeze.
- La Ankara (o cltorie) pentru angajarea unui agent propus de atasatul nostru militar
din acest oras.
- La Sofia (o cltorie) pentru aducerea unor fotografii dup anumite documente
procurate de un agent informator.
- La Lisabona (o cltorie) pentru a aduce materialul strns de observatorul Serviciului
S" n rzboiul spaniol si a-i transmite instructiuni.
- La Varsovia (6-7 cltorii) pentru colaborarea cu Serviciul de Informatii al armatei
poloneze.
- La Berlin (7-8 cltorii) pentru colaborarea cu Serviciul de Informatii al armatei
germane.
Ultima cltorie a fost la Venetia, n urma invitatiei Serviciului de Informatii al armatei
germane, si a avut loc ntre 1-5 septembrie 1940. La aceast ntrevedere au avut loc dou
conferinte:
- prima, la care a luat parte seful Serviciului de Informatii al armatei germane si doi
ofiteri ai si (ntre care si delegatul la Bucuresti al Serviciului de Informatii german, care
a venit si el la Venetia), discutndu-se chestiuni n legtur cu sabotajul n Romnia.
- a doua, la care a luat parte numai seful Serviciului de Informatii al armatei germane,
seful Serviciului de informatii al armatei italiene si Moruzov; nu am asistat, ns mi s-a
spus de [ctre] Moruzov c s-au discutat chestiuni de agentur".
Detalii asupra acestor ntrevederi se gsesc n raportul pe care 1-am ntocmit la
napoierea de la Venetia4""5.
Despre cele ce se petreceau n tar, n timpul de la l -5 septembrie, s-a aflat n mod cu
totul ocazional.
n ziua de 4 septembrie 1940, cam pe la ora 13,30, pe cnd se gseau la mas, seful
Serviciului de Informatii al armatei germane a fost chemat la telefon de la Berlin.
La napoiere a spus lui Moruzov c au informatii despre unele dezordini la Brasov si
Ploiesti si c l roag s verifice dac este adevrat. Moruzov m-a rugat s dau un telefon
la Bucuresti, la Serviciu, pentru a controla.
425 Documentul 39.
313
La telefonul de la Serviciului Secret am gsit pe functionarul Serbu care mi-a comunicat
c dl general [Ion] Antonescu a fost nsrcinat cu formarea guvernului, dar c nu-mi
poate da relatii despre miscrile de la Brasov si Ploiesti. Mi-a dat legtura cu dr.
Georgescu426 - seful Sectiei Contrainformatii - care mi-a spus c ntr-adevr au fost
unele miscri, dar de mic important.
Am comunicat lui Moruzov cele de mai sus, care la rndu-i a spus sefului Serviciului de
Informatii al armatei germane s nu fie ngrijorat de zona petrolifer pentru c miscrile
nu au un caracter grav. De asemenea, i-a mai comunicat c dl general Antonescu a fost

nsrcinat cu formarea noului guvern si c - desi stie c nu este agreat de Domnia Sa totusi este un om foarte hotrt si energic, astfel c dezordinele nu vor lua n nici un caz o
dezvoltare periculoas.
Dup mas, Moruzov era foarte nervos si abtut, dar si-a exprimat credinta c nu i se
poate ntmpia nimic, fiindc n-a gresit cu nimic fat de interesele trii.
n jurul orei 17 am prsit Venetia ndreptndu-ne cu trenul spre Bucuresti. Pn la
Jimbolia, [Moruzov] a rmas n compartimentul su si nici nu a luat parte la masa de
sear, desi era prezent si delegatul permanent la Bucuresti al Serviciului de Informatii al
armatei germane.
n ziua de 5 septembrie 1940 am intrat n tar, la Jimbolia, unde am fost ntmpinati de
curierul Serviciului, Rscanu. Acesta i-a predat o serviet foarte grea, cu lucrrile mai
importante ale Seviciului.
La Jimbolia am aflat si de faptul c Regele Carol al II-lea a ncredintat d-lui general
Antonescu toate puterile n stat.
Pn la masa de prnz, Moruzov a citit corespondenta din serviet, iar subsemnatul si
delegatul Serviciului de Informatii al armatei germane am stat mai tot timpul n vagonul
de dormit.
Masa de prnz a decurs fr discutii, Moruzov continund a fi foarte preocupat.
La Pitesti am fost ntmpinati de Niky stefnescu si serbu, care veniser cu dou masini
pentru a-1 duce pe Moruzov la Bucuresti, asa cum fcea de obicei. Moruzov a refuzat si a
trecut cu Niky stefnescu n compartimentul din vagonul de dormit, unde am discutat
pn la sosirea la Bucuresti.
La Bucuresti, Moruzov si stefnescu au plecat mpreun, iar subsemnatul -dup ce am
condus acas pe delegatul Serviciului de Informatii al armatei germane - m-am dus la
domiciliul meu.
Cu Moruzov n-am avut absolut nici o legtur n afar de serviciu. Dac s-ar prea c am
fost mai apropiat de el, aceasta se datoreaz exclusiv faptului c i-am adus servicii reale,
att n misiunile pe care le-am avut n strintate, ct mai ales n colaborarea cu Serviciul
de Informatii al armatei germane.
n afar de indemnizatia lunar acordat tuturor ofiterilor din Serviciul Secret, Moruzov
nu mi-a dat absolut nici o alt sum de bani.
' Este vorba despre Florin Becescu (conspirativ Georgescu).
314
Pentru verificarea celor de mai sus mai adaug c, nainte de plecarea din Venetia,
Moruzov a ncercat s mai cear la telefon Serviciul din Bucuresti, dar nu a reusit.
Prezenta declaratie scris si subscris de mine contine 5 (cinci) pagini.
4 decembrie 1940 Dat n fata noastr colonel s. s. indesc.
locotenent-colonelul C. Gh. lonescu [Micandru]
Arh. S.R.L,fondy", dosar nr. 20954, voi. 4, f. 323-325.
NOT ASUPRA EDItIEI
Lucrarea de fat reprezint a treia editie a monografiei dedicat lui Mihail Moruzov, seful
Serviciului Secret de Informatie al Armatei Romne n perioada 1924-1940. Prima editie
a cunoscut lumina tiparului n 1996 la Editura Academiei Nationale de Informatii, iar cea
de a doua, mult mbunttit si adugit, cu un substantial capitol despre coordonatele
strategiei revizioniste sovietice contra Romniei, dezvluite de Serviciul Secret, a fost
publicat n 1997, la Editura Evenimentul romnesc. Apreciat de critica istoriografic de

specialitate, fiind citat n numeroase lucrri si studii, dar mai ales n urina solicitrilor
venite din partea studentilor si cursantilor de la formele de pregtire postuniversitare, am
acceptat cu deosebit satisfactie oferta Editurii Elion pentru publicarea unei noi editii.
Cu aceast ocazie am purces la unele mici retusuri fat de editia a doua. Cel mai dificil a
fost, datorit spatiului pus la dispozitie, s selectionez pentru anex doar 43 de
documente din cele 136 publicate initial. Am renuntat, n primul rnd, la documentele
referitoare la perioada 1917-1919, cnd Mihai Moruzov a activat ca sef al echipei de
sigurant din Delta Dunrii, n speranta c ele si vor gsi locul ntr-o viitoare lucrare
dedicat frontului secret n timpul rzboiului de ntregire national-statal. Pentru a facilita
lectura si a veni n ajutorul cercettorilor care sunt interesati n urmrirea atestrilor
documentare, am revenit la sistemul aparatului critic n subsolul paginii. si aici a fost
nevoie de serioase adaptri. Pentru documentele citate n editia precedent, care nu si-au
mai gsit spatiu n anex, am fcut trimiteri la cotele arhivistice.
Rennoiesc multumirile adresate tuturor celor care mi-ai acordat un ajutor substantial la
publicarea primelor dou editii, crora le adaug sincera pretuire fat de distinsa doamn
Virginia Carianopol, directoarea
317
Editurii Elion, pentru struintele si strduintele domniei sale, care au contribuit n mod
esential la reusita prezentei editii. Aceeasi recunostint si fat de domnul Constantin Nit,
ntruct s-a artat extrem de minutios si rbdtor n tehnoredactarea computerizat a
lucrrii.
Sunt la fel de constient c am contractat astfel noi si mari datorii de respect fat de toti cei
care au contribuit ntr-un fel sau altul la aparitia acestei lucrri, prilej cu care i asigur de
profunda mea gratitudine.
Autorul 29 februarie 2004
CUPRINS
CUVNT NAINTE.........................................................................................5
INTRODUCERE............................................................................................11
DATE DESPRE^IOGRAFIA sI PERSONALITATEA LUI MIHAIL
MORUZOV................................................................................................21
n atentia posterittii...................................................................................21
Familia........................................................................................................23
Realitatea se mpletea cu legenda"...........................................................25
Conceptia despre intelligence.....................................................................29
si-a iubit tara..............................................................................................33
MIHAIL MORUZOV sI PRIMELE FORME MODERNE DE
ORGANIZARE sI ACTIVITATE ALE SERVICIULUI SECRET..........36
Un serviciu secret nu se poate improviza"................................................36
Serviciul de sigurant al Deltei...................................................................39
Nistrul - o frontier a Europei....................................................................42
Obiectivul principal: spatiul sovietic..........................................................44
ASPECTE ALE INFORMRII OPERATIVE CURENTE N
ACTIVITATEA SERVICIULUI SECRET................................................48
Reorganizarea Serviciului Secret................................................................48
Germania caut s izoleze Romnia si Polonia..........................................51
Avertismente neluate n seam...................................................................54

CAZUL PRECUP sl ASCENSIUNEA LUI MIHAIL MORUZOV..............58

Un ofiter nemultumit..................................................................................58
O actiune premeditat.................................................................................61
Morazov prinde itele complotului..............................................................64
Ecouri n presa strin................................................................................67
DIN ISTORIA COLABORRII S.S.I.-ABWEHR 1937*1940......................71
Un ofiter de ncredere pentru Momzov......................................................71
Ne-am mprietenit cu dracul!"..................................................................81
URSS, odat pornit, nu va mai putea f) oprit".......................................90
OPORTUNISMUL POLITIC IA PROPORtII NGRIJORTOARE"........97
Conjunctura politic...................................................................................97
Serviciul de informatii ctre MARELE STAT MAJOR...........................102
319