Professional Documents
Culture Documents
Mihail Moruzov
si
Frontul secret
CUVNT NAINTE
Nu intrasem n scoala primar, cnd am auzit, pentru ntia oar, numele lui Mihail
Moruzov, ntr-o discutie purtat de printii mei (tata era ofiter). M-a izbit rezonanta
strin a numelui si - cu toate c nu-mi mai amintesc nimic din discutie (probabil, c nici
nu ntelegeam despre ce era vorba) - am rmas cu impresia c Moruzov era cineva
puternic si temut.
Mult mai trziu, cnd am devenit istoric, mi-am dat seama c perceptia din copilrie a
personalittii lui Mihail Moruzov fusese corect. Om din umbr, asa cum se potriveste
sefului unui serviciu de informatii, el a jucat un rol important, mai mult presupus dect
atestat, n luarea unor decizii care au nrurit hotrtor cursul politicii romnesti, att pe
planul intern ct si pe cel extern. Despre Moruzov, s-a vorbit mult si n timpul activittii
sale ca sef al Serviciului Secret de Informatii si dup mpuscarea lui de ctre legionari,
dar deceniile de regim comunist (lsnd la o parte cteva lucrri meritorii) mu au permis
investigarea sistematic a activittii sen'iciilor secrete. Din 1990 a tsnit -acesta este
termenul potrivit n cmpul nedestelenit de cercetare a istoriei SSI, dl Cristian
Troncota, ale crui contributii, numeroase si temeinice, i-au conferit rapid statutul de
specialist de clas n domeniul abordai.
Dl Cristian Troncota are toate nsusirile istoricului de puternic vocatie. Este, nainte de
toate, un explorator neobosit al arhivelor, ceea ce confer cercetrilor sale noutatea de
informatie si baza solid de documentare. Odat stpn pe surse, domnia sa le trece prin
grila unui sever spirit critic; o parte a efortului de cunoastere, mai putin observabil de
cititorul obisnuit, dar care pentru profesionist este lesne de sesizat si... de admirat! Gratie
acestei interpretri critice a izvoarelor, dl Cristian Troncota stie s se orienteze n
labirintul attor informatii contradictorii sau false.
ntr-un domeniu, n care secretul si dezinformarea sunt de rigoare, unde rivalittile si
adversittile rsar la tot pasul, ncurcnd pistele cercetrii, dl Cristian Troncota gseste
calea corect, lmurind enigme, si fcnd lumin.
In labirintul istoriei serviciilor secrete, firul Ariadnei este tesut pentru Domnia Sa din
documentare plus inteligent.
Astzi se poate vorbi n istoriografia romneasc de o adevrat directie de cercetare a
activittii sen'iciilor de informatii, directie ce si gseste n studiile d-lui Cristian Troncot
o ilustrare ce l onoreaz, si onoreaz, n acelasi timp, scoala romneasc de istorie creia
i apartine.
As spune c era firesc, era de asteptat ca dup volumul consacrat lui Eugen Cristescu, dl
Cristian Troncot s-si ndrepte atentia asupra lui Mihail Moruzov. Cred c misiunea
asumat era mult mai anevoioas: sursele erau mai putine, personajul mai umbros, mai
complex si jucnd pe mai multe planuri.
Ceea ce ofer acum dl Cristian Troncot cititorilor si specialisti si marele public
este rezultatul unei anchete de excelent detectiv al istoriei si, n acelasi timp, dosarul"
documentar pe care ea s-a ntemeiat, pus la ndemna lectorului, invitat astfel s ia
Danielopol. Viitorul istoric al religiilor care se astepta, n toamna lui 1940, s primeasc o
functie important (chiar ministru, credea sotia lui!) de la camarazii din Garda de fier, nu
ezitase s colaboreze cu serviciul lui Mihail Moruzov, omul regelui Caro/ al ll-lea,
adversarul de moarte al Legiunii!
Moruzov nsusi a tinut mai multe fiare n foc pentru a se servi de cel potrivit la momentul
oportun. I se potriveste si lui remarca att de su- gestiv a colonelului Erwin Lahousen
care spunea c este sigur c amiralul Canaris fcea un joc dublu, dar nu stie unde sfrsea
primul si unde ncepea cel de al doilea!
Dar, la urma urmei, aceasta este o performant n domeniul serviciilor secrete si ea
trebuie trecut la activul profesionist al lui Mihai Moruzov.
Documentele publicate n volumul de fat pun n lumin amploarea si rigoarea activittii
SSI, capacitatea sa de a observa, analiza si desprinde esentialul din cele constatate. Ne
aflm n fata unui profesionalism de bun calitate.
n celebra sa lucrare Arhipelagul Gulag", Soljenitn relateaz c a ntlnit un fost agent
secret romn - care s-a prezentat drept locotenentul Vladimirescusustinnd c a fost
pregtit de la vrsta de sase ani pentru viitoarea sa activitate de membru al serviciului de
informatii al armatei! Performantele obtinute de acesta -printre altele ar fi distrus ntr-un
depozit 2.000 de parasute, una la fiecare 15 secunde -, dar mai ales, siguranta, nepsarea
si fermitatea personajului l-au impresionat profund pe marele scriitor rus. Un adevrat
James Bond romn sau un simplu fanfaron, gata s se mpuneze cu isprvi
nemaipomenite pn si n lumea de infern a Gulagului? Cred c numai dl Cristian
Troncot va putea, ntr-o zi, s ne lmureasc si n acest nclcit episod.
Ultimul volum al d-lui Cristian Troncot este mrturia pasiunii, a identificrii autorului
cu meseria de istoric creia Marc Bloch, marele medievist francez, i-a nchinat o
apologie. Volumul este, n acelasi timp, o nou si foarte solid contributie la istoria
serviciilor secrete romnesti si, prin multimea si varietatea ramificatiilor acestor servicii,
si la istoria contemporan a Romn iei. Cercettorii autohtoni si strini gsesc n paginile
ce urmeaz o min de informatii valoroase, multumit crora, ei pot cunoaste acum mai
profund perioada interbelic si cea de nceput al celui de-al doilea rzboi mondial.
Am ncheiat citirea acestui volum cu un singur regret: acela de a nu mai putea fi studentul
d-lui Cristian Troncot.
Membru corespondent al Academiei Romne Dr. Florin CONSTANTINII!
INTRODUCERE
Istoria serviciilor secrete e plin de momente de tensiune si dramatism, de succese si de
amare nfrngeri. si unele si celelalte sunt trecute -tot n contul oamenilor, care s-au
ncumetat s poarte povara unor grele misiuni, cu constiinta c-si slujesc tara.
Istoriografia romn a nregistrat - att nainte, ct si dup decembrie 1989 lucrri
referitoare la momente, perioade sau personaje si chiar personalitti din istoria serviciilor
secrete de informatii romnesti, precum si studii, articole si culegeri de documente. Cu
toate acestea, o lucrare de sintez pe aceast tem, elaborat dup criterii, metodologii si
exigente stiintifice, rmne, si pe mai departe, un deziderat, si aceasta din mai multe
motive.
n primul rnd, s-a pus si se va pune permanent problema accesului la surse. Documentele
de arhiv - si am n vedere arhivele secrete - au propria istorie. Conservarea, prelucrarea
si gestionarea lor se face dup alte reguli dect cele din arhivele istorice obisnuite, au un
regim special de acces, termene mult mai lungi n care se interzice publicarea lor si, nu n
ultimul rnd, au constituit de-a lungul timpului obiectul unor distrugeri succesive din
varii motive. Chiar documente importante, cum sunt, spre exemplu, sintezele informative,
cu caracter si circuit special, referitoare la fapte, evenimente sau cazuri deosebite, ce nu
trebuiau cunoscute dect de anumiti factori de putere din stat, aveau pe prima fil, lng
antet, mentiunea expres de a fi distruse imediat dup consultare. Ne scap sau, n orice
caz, e greu de explicat, n actuala faz a cercetrii, motivele pentru care unele din aceste
documente s-au pstrat totusi. E adevrat, astfel de documente constituie o raritate, fapt
pentru care descoperirea lor reprezint un adevrat trofeu pentru cercettorul care, cu
minutie si perseverent, studiaz printre rafturile de arhiv prfuite, unele chiar uitate sau
insuficient evidentiate prin sistemul de nregistrare al cataloagelor.
11
Pe de alt parte, se pune problema criteriilor de abordare. Istoria serviciilor secrete de
informatii romnesti, ca de altfel a oricror institutii de acest gen, poate fi tratat din mai
multe perspective: cronologic; a evolutiei structurilor ce compun o comunitate
informativa; a cadrului legislativ, conceptual sau tehnico-metodologic; a cazuisticii
semnificative; a metodelor, mijloacelor si procedeelor specifice ntrebuintate. La fel de
interesante, n sensul formulrii unor concluzii relevante, se dovedesc si analizele
fluxurilor informationale obtinute de serviciile secrete de informatii si difuzate factorilor
de decizie din stat - mai ales n momentele de criz sau n situatii limit - pentru
fundamentarea strategiei si politicii de aprare n materie de sigurant national.
Sugestive si pline de continut sunt si studiile care urmresc s reliefeze n ce msur
mobilul deciziei politico-diplomatice si militare a tinut cont de informatiile furnizate de
serviciile secrete sau consecintele solutiilor adoptate. Prin urmare, analizele pot pune
problema eficientei unor astfel de structuri si stabilirii rolului si locului lor n ansamblul
institutiilor statului modern, ntr-un anumit context istoric.
Un demers analitic ambitios si poate propune, ca obiect, toate aceste aspecte la un loc, la
care trebuie s adauge si o ncadrare istoric, absolut necesar pentru evidentierea
surselor de pericol interne si externe, ce determin n fond ratiunea existentei si activittii
structurilor informative secrete cu rol de prevenire, nlturare si contracarare a oricror
fapte, actiuni si fenomene, ce pot aduce atingere sistemului imunitar al statului.
si n abordarea activittii sefilor serviciilor secrete sau a oamenilor din preajma lor
e nevoie de obiectivitate, echilibru si mult cumptare. Pentru un asemenea demers, nu o
dat, s-a dovedit c studiul atent al documentelor de arhiv, coroborat cu lucrrile
memorialistice si chiar cu afirmatiile notate n cadrul dialogului purtat cu cei rmasi n
viat, care s-au aflat n mijlocul evenimentelor ori n imediata lor apropiere, pot demonta
legendele create n jurul unor sefi ai serviciilor secrete. si pentru ca monstri sacri" ai
spionajului si contraspionajului s redevin oameni adevrati n constiinta posterittii,
analiza unor astfel de personalitti trebuie fcut cu mult atentie, ca nu cumva s se
creeze n jurul lor o alt mitologie.
Am subliniat toate acestea pentru c ele au constituit esenta ideilor si principiilor care mau cluzit permanent n studiul si eforturile de reconstituire a unor momente, cazuri si
personaje din istoria serviciilor secrete de informatii romnesti, n epoca contemporan.
12
n ultimii ani, am reusit s public o serie de rezultate ale acestor cercetri si s adun n
urma lor o adevrat colectie de documente. Recitindu-le, mi-am dat seama c pot fi
prin care Serviciul Secret aducea la cunostinta autorittilor centrale despre impactul
curentului comunist n rndurile maselor de trani, printre care se rspndea tot mai
intens zvonul c Basarabia urma s fie ocupat de trupele sovietice, iar multi conationali
ncepuser deja s-si vnd pmnturile, n vreme ce minoritarii etnici deveneau si mai
activi . Un alt exemplu edificator ni-1 ofer nota din 7 martie 1940 prin care Serviciul
Secret dovedea c era bine informat despre activitatea Societtii Basarabehilor", care
nfiintase, cu ajutorul agentilor trimisi de Moscova, alte patra centre de propagand n
S.U.A. (la New York, Chicago, Sn Francisco si Saint Louis) . Obiectivul acestei societti
era de a pregti din timp opinia public international pentru eventualitatea unui atac
sovietic contra Romniei si eliberarea" Basarabiei.
ntr-un asemenea context, strdaniile Serviciului Secret romn nu mai trebuiau
concentrate spre identificarea factorului de risc cel mai
1 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (n continuare se va cita sigla Arh. M.A.E.),
fond 71 Romnia, voi. 63., f. 300-3005.
2 Ibidem, f. 544-545.
14
periculos pentru integritatea si suveranitatea national, ntruct el era perceptibil si prea
evident pentru toat lumea. Eforturile au fost directionale spre combinatiile de culise cu
scopul de a racorda interesele romnesti la oricare dintre marile puteri cu exceptia
URSS dispuse si interesate n a ne garanta granitele nationale. Pentru prevenirea
materializrii pericolului reprezentat de bolsevism, cu toate consecintele ce decurgeau
pentru societatea romneasc, Serviciul Secret condus de Mihail Moruzov s-a ncumetat
s bat la portile unor nalte cancelarii politico-diplomatice si militare de la Berlin, Roma,
Paris, Londra dar si de la Praga si Varsovia, pentru a analiza situatia la fata locului, a face
schimb de informatii si de a gsi solutii pentru salvarea situatiei de izolare n care se afla
Romnia. Eforturile au avut succes pn la un anumit punct. Dar lipsa consensului
fortelor politice, situatie acutizat si de nehotrrea unei politici externe clare, a fcut ca
tot ceea ce se cldise pn atunci cu riscuri, sacrificii si compromisuri s se prbuseasc
rapid precum un castel de nisip.
Dac marele pericol de Ia Est nu a putut fi neutralizat, n vara anului 1940, asta nu
nseamn c istoria nvinsilor, n cazul nostru a Serviciului Secret, nu este interesant.
Orice bilant, rezultat n urma unui demers analitic, formuleaz teza cu care e greu s
nu fim de acord potrivit creia, mai tot timpul, n momentele de criz si situatii limit,
serviciile noastre secrete de informatii au gustat din cupa amar a nfrngerii, si nu
ntotdeauna din vina lor, pentru c informatiile de valoare au difuzat, deci si-au justificat
ratiunea de a fi. Vae victis?". Poate! Dar tocmai de aceea e bine s studiem cu mai mult
atentie trecutul pentru a-1 ntelege si a nu-i mai repeta, pe ct posibil, greselile.
Din aceast perspectiv, experienta Moruzov" si a Serviciului Secret de informatii
devine instructiv, cel putin din dou puncte de vedere. Pe de o parte, avem de-a face cu
un serviciu secret de informatii bine conceput, structurat si directionat, care n ctiva ani a
reusit chiar s devin eficient n ce priveste forta" informatiei, adic procurarea,
verificarea si prelucrarea materialului informativ de interes, pe baza cruia se puteau
fundamenta strategiile de aprare si promovare a interesului national. Toate realizrile
incontestabile, ce apartin lui Mihail Moruzov - pentru c au existat si din acestea - s-au
datorat lurii n consideratie a experientei trecutului n materie de informatii. El s-a
inspirat din ceea ce era mai nou pe plan european, inclusiv din modelul intelligence-u\ui
compus din mai multe structuri specializate, fiecare ntr-un anumit domeniu. Influenta
pe care o pot exercita sefii unor astfel de institutii ale regimurilor democratice este mult
limitat de cadrul legislativ. Totusi, istoria dovedeste ca si n situatia unei comunitti
informative, unul dintre servicii joac de obicei rolul de primus inter pares". Raporturile
de colaborare si cooperare n plan informativ putndu-se transforma, n anumite
circumstante, chiar n forme de control sau subordonare. Din atari situatii, a rezultat si
necesitatea crerii unor sisteme de supraveghere asupra activittii serviciilor de
informatii, fie din partea executivului, fie din cea a puterii legislative ori chiar a societtii
civile, prevzute n cadru legislativ, n situatia lui Mihail Moruzov, se poate spune c
acesta a condus Serviciul Secret, n perioada 1924-1938, n conditiile existentei unui
sistem democratic - cu toate limitele epocii , iar n urmtorul interval, l O februarie
1938-5 septembrie 1940, n contextul unui regim politic autoritar, respectiv dictatura
regelui Carol al II-lea. Cu toate acestea, comunitatea informativ romneasc (Serviciul
Secret, Corpul Detectivilor din Sigurant, Sectia a Il-a din M.St.M., Structura informativ
a Jandarmeriei, Serviciul Special de informatii al C.F.R.) a rmas aceeasi, att nainte, ct
si dup instaurarea dictaturii regale. Avnd n vedere experienta lui Moruzov si unele
reusite care 1-au satisfcut pe regele Carol al II-lea (cazul cel mai elocvent l constituie
dejucarea Complotului Precup", prin care s-a prevenit svrsirea unei lovituri de stat
pus la cale de un grup de militari sau schimbul de informatii cu structuri similare din
epoc), putem spune c Serviciul Secret si-a cstigat rolul de solist n cadrul comunittii
informative romnesti. Chiar si n situatia n care nu suntem de acord cu
17
seriozitatea Complotului Precup", va trebui s recunoastem c Mihail Moruzov a
premeditat o astfel de lovitur", al crui efect asupra suveranului si a opiniei publice era
acelasi, adic consolidarea propriei pozitii si a serviciului pe care 1-a condus.
Singurul document, prin care se poate proba, deocamdat, influenta, dar si oportunismul
lui Mihail Moruzov fat de regele Carol al II-lea, este Raportul ntocmit la 7 februarie
1938, prin care propune instaurarea temporar a unui regim autoritar, n scopul de a se
nsntosi prin msuri energice puterea moral a trii si spiritul de disciplin al fiilor ei".
Desigur c acest document venea n ntmpinarea aspiratiilor regelui Carol al Il-lea, dar
nu mai putin adevrat este si faptul c Mihail Moruzov a stiut s procedeze de asa
manier nct s implice si vrfurile armatei n svrsirea acrului politic de instaurare a
regimului autoritar. Documentul are, pe prima fil, ordinele rezolutive si semnturile
olografe ale sefului M.StM., generalul stefanlonescu, si a ministrului Aprrii Nationale,
generalul Ion Antonescu, ceea ce dezvluie o anumit abilitate din partea sefului
Serviciului Secretai a sti s acopere unele luri de pozitie importante, prin care si-a
consolidat rangul de nalt demnitar al starului.
Celelalte documente, si avem n vedere rapoartele despre rezultatele misiunilor
informative ale locotenent-colonelului Gheorghe Petrescu din primvara anului 1940, n
diferite capitale europene (doc. nr. 5-6), ntlnirile directe ntre Moruzov si amiralul
Canaris (doc. nr. 10,11,14, 26) sau vizitele ntreprinse n Germania, Franta si Anglia (doc.
nr.16), ori ntlnirile cu diferiti emisari ai Abwehr-ului sau cu Killinger si alti diplomati
germani etc., ne dezvluie prin continutul lor o informatie obiectiv si rece, menit a
surprinde si analiza realitatea, fr a sugera factorilor constitutionali de decizie orientarea
spre anumite directii politice. O astfel de interpretare este sustinut si de expresia utilizat
n Sinteza informativ privind expansiunea Germaniei n Sud-Estul Europei, din 5
ianuarie 1939 (doc. nr. 4), conform creia rolul Serviciului Secret era de a preveni orice
eventualitate de surprindere si de a da alarma la timp pentru ca celelalte foruri de
rspundere din stat - prevenite si n deplin cunostint de cauza - s avizeze la cele mai
eficace mijloace si s aduc aportul lor salvator fat de eventualittile ce se ntrevd".
Iat, deci, documente bine articulate, produse ale unui serviciu secret condus cu
competent, echidistant si constient de responsabilittile ce-i revin.
Pentru toate calittile si reusitele sale, Mihail Moruzov a fost, probabil, ocrotit de Palat.
Cnd s-a vzut ns abandonat, singurul lu18
cru pe care-1 putea face era s distrug documentele arhivei Serviciului Secret, adic o
mare parte din rezultatele muncii sale. Asa s-ar putea explica si faptul c de la si despre
Mihail Moruzov au rmas putine si disparate documente. Uciderea sa, nainte de
finalizarea anchetei, la care a fost supus dup arestarea din 6 septembrie 1940 - sau poate
tocmai pentru c principalii si adversari, ajunsi la putere (Ion Antonescu si Horia Sima),
se temeau fie de ceea ce putea s declare, fie c procesul se prelungea fr ca Moruzov s
ajung a rspunde n fata Justitiei - a mpiedicat elaborarea si strngerea unor documente
despre adevrata fat a Serviciului Secret.
Desigur c Mihail Moruzov nu constituie o exceptie. Exemple, att pozitive, ct si
negative, se pot gsi din plin si n alte prti ori n alte timpuri. Numai c, pentru noi,
Moruzov nu este un oarecare, ci ntemeietorul Serviciului Secret de informatii romn
modern. Vreau s spun c dup cum a fost asezat piatra de temelie, tot asa s-a ridicat
edificiul si s-au format deprinderile mestesugului. Unele modificri de fatad sau
retusuri, cu valoare estetic, se produc, fr ndoial, n functie de mod, timpuri si
mentalitti. Stlpul de rezistent e cel care conteaz. El este creatorul spiritului de
continuitate si al responsabilittii unui trecut constient asumat.
La fel ca si n cazul lui Eugen Cristescu, lipsa documentelor de arhiv si mai ales a unor
conditii normale de efectuare a cercetrii istorice - fenomen ce s-a prelungit aproape cinci
decenii - a fcut posibil aparitia unor legende, care mai de care mai fanteziste si
contradictorii, despre viata si activitatea lui Mihail Moruzov, ori fat de implicarea lui n
diferite evenimente. S recunoastem c ele au fost alimentate din plin de judectile
subiective, datorate interesului si conjuncturii celor care 1-au cunoscut pe Moruzov ct de
ct si att ct se putea vedea din cealalt parte a baricadei ori prin crpturile usilor
ntredeschise ale cabinetelor ministeriale.
Spre deosebire ns de Eugen Cristescu - un om mult mai calculat si precaut, dispus s-si
acopere orice actiune special prin legi si documente -, care a apucat s-si scrie
memoriile chiar si n conditii de detentie, Mihail Moruzov a czut fulgertor, victima
propriilor lui combinatii, sfrsindu-si viata ntr-un asasinat, n celula nr. l de la
nchisoarea Jilava. A dus cu el n mormnt tainele unui mestesug pe care unii l ridic,
nu fr temei, la rangul de art" a informatiilor -pentru care, alturi de talent, principii si
moral, mai e nevoie si de
19
mult experient. Va trebui s recunoastem c reconstituirea istoric n astfel de cazuri
devine o adevrat aventur.
Ce poate face un istoric preocupat pn la patim de o asemenea problematic? Mi-am
pus de nenumrate ori aceast ntrebare si am ajuns mereu Ia acelasi rspuns. Nu poate
face dect putin mai mult fat de predecesorii si n a edita n conditii de bun calitate si a
4 C. Neagu, D. Marinescu, R. Georgescu, Fapte din umbr, voi. II, Editura politic,
Bucuresti, 1977, p. 176 si urm.; Ion Bodumescu, Ion Rusu-sirianu, Descifrarea unei
istorii necunoscute, Editura Militar, Bucuresti, 1975, voi. III, p. 12 si urm.; Horia
Brestoiu, Actiuni secrete n Romnia, Editura stiintific, Bucuresti, 1973.
5 Paul stefanescu, Istoria serviciilor secrete romnesti, Editura Divers-Pres, Bucuresti,
1994, p. 69-149; Alina lonescu, Formalitatea a devenit asasinat, n Bucuresti-Match", nr.
1/1994; Vasiie Bobocescu, Momente din istoria Ministerului de Interne, voi. l, 18211944, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1996, p. 313-336; Magazin istoric", nr.
4/1995, p. 62-64, 93.
6 Arhiva Ministerului Aprrii Nationale (n continuare se va cita sigla Arh. M.Ap.N.),
fond Microfilme, r. P II c. 415.
21
culeag un citat dintr-un document sau dou), numele lui Moruzov a aprut si n lucrrile
destinate marelui public, nu numai n cele de uz profesional, pentru lucrtorii din
Securitate. Dup 1989, revista Magazin istoric" i-a consacrat un portret realizat de un
fost salariat al SSI, Nicusor D. Stnescu . In publicatia Strict Secret", Ion Pavalescu a
publicat cercetrile sale, pe baza mrturiilor lsate de Veniamin, nepotul lui Mihail
Moruzov, strnse apoi ntr-un volum .
S-au mai publicat documente despre Moruzov si n alte gazete, servite de cei ce le
pescuiser" nainte de 1989 n acelasi ambalaj din lucrrile profesionale"9.
Televiziunea Romn i-a consacrat primul episod al serialului Jocuri periculoase",
realizat de regizorul George Borcescu. Au fost publicate sau republicate lucrri
memorialistice, n care personalitatea lui Mihail Moruzov ocup spatii importante .
Autorii strini, care s-au ocupat de evolutia societtii romnesti, n perioada
premergtoare si n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, au tinut cont, n lucrrile lor,
de actiunile importante initiate si conduse de Mihail Moruzov si Serviciul Secret romn,
precum si de rolul si locul acestora n angrenajul puterii politice11.
Este firesc deci s ne punem ntrebarea: se mai pot spune lucruri necunoscute despre cel
care a fost seful Serviciului de infor7 N.D. Stnescu, 1930-1940. ntmplri si oameni din Serviciul Secret (fragmente de
memorii editate de Marian stefan si GheorgheNeacsu n Magazin istoric", s.n. ianuarieiunie 1991.
8 Veniamin Moruzov, Moruzov despre Moruzov, n Strict-Secret", an II, nr. 35/1990 si
urm; Ion Pavelescu, Enigma Moruzov, Cel mai mare spion din istoria Romniei, Editura
Gaudeamus, Iasi, 1993.
9 Vezi Vasile Bobocescu, Mihail Moruzov un as al serviciilor secrete, n: SpionajContraspionaj", nr. 13/1991; Idem, seful serviciului secret de informatii romn, Minai
Moruzov, despre Pactul secret Germano-Sovietic, n Est-Vest", sept. 1991, p. 2.
10 Eugen Cristescu, Organizarea si activitatea Serviciului Special de Informatii, n:
Cristian Troncot, Eugen Cristescu asul serviciilor secrete romnesti, Memorii 19161944, Editura Roza Vnturilor, Bucuresti, 1995, passim.; Mihail Sturdza, Romnia si
sfrsitul Europei. Amintiri din (ara pierdut, Fronde Aba-Iulia, Paris, 1994 passirn.;
Horia Sima, Era liberttii. Statul national legionar, voi. II, Editura Miscrii Legionare,
Madrid, 1986, passim; Constantin Maimuca, Memorii, n Lumea-Magazin", 3-6/1995.
'' Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol al II-lea si Maresalul Antonescu, Editura
Humanitas, Bucuresti, 1993, passim; Larry L. Watts, O Casandr a Romniei. Ion
fratelui ei, Mihail Moruzov. Pe pmnturile sale, acesta ns construise o cas si o moar
de vnt.
S vedem acum, pe baza relatrii lui Constantin Maimuca, un om care nu l avea la inim
pe Mihail Moruzov, la fel ca si memorialistii legionari, n ce consta averea acestuia la
sfrsitul vietii: La arestarea lui Moruzov s-a descoperit o avere destul de important
cumprat pe nume strine. Asa, palatul [din Bucuresti n. n.] de la sosea era pe numele
unui prieten al su, bulgar de origine, care a mrturisit aceasta. Mobilierul artistic si
covoarele scumpe persiene din palat reprezentau sume serioase. Apoi, ferma din Prahova,
via din Tulcea, cldirile si scolile pe care le construise acolo pentru folosul public,
reprezentau, de asemenea, investitii mari. Mai cumprase unul sau mai multe apartamente
pe numele nepoatei sale, de care se spune c era foarte atasat" . Legat de casa lui
Moruzov, fiica acestuia, Aurora-Florina, i-a relatat domnului Ion Pavelescu o poveste
extrem de interesant, ce se afl n
16 Documentul ne-a fost pus la dispozitie de regretatul Simion Moruzov (nepotul lui
Mihail Moruzov), depozitarul unor documente de inesimabil valoare istoric despre
unchiul su.
17 Arh. S.R.I.. fond y" dosar nr. 73865, voi. I, f. 325.
24
cartea deja mentionat. De altfel, domnul Pavelescu a descoperit si alti urmasi ai lui
Moruzov, ntre care o nepoat cstorit cu un sef de sectie la ziarul Romnia liber", n
anii '50, si alta cstorit cu cunoscutul publicist si realizator de televiziune Emanuel
Valeriu.
Mihail Moruzov s-a cstorit n dou rnduri. Prima sotie se numise Vrara; din cstoria
lor s-a nscut Aurora-Florina, singura fiic a lui Moruzov. Divortat, Moruzov s-a
recstorit cu Teodora Sndulescu, profesoar din Silisrra, dar a divortat si de ea. n
ultimii ani, se amorezase nebuneste de o nepoat, care 1-a nsotit si ntr-o cltorit la
Paris. Colonelul Gheorghe Petrescu, pe atunci atasat militar la Roma, ne-a lsat o
interesant descriere, una dintre putinele n care regsim pe Moruzov omul. Aici [la
Paris ..] gsesc pe Moruzov la Grand Hotel, nu singur, asa cum era cu dou zile mai
nainte, cnd 1-am condus de la Venetia la Milano, ci cu o doamn pe care mi-o
prezentase la Bucuresti, cu o ocazie, ca o nepoat a sa... n cele dou zile ct am stat la
Paris, am avut posibilitatea s observ starea de spirit a lui Moruzov si s constat c era cu
totul alt om dect acela pe care l cunoscusem. Acest om, care nu a avut niciodat nici o
atentie sau slbiciune fat de vreo femeie, care dispretuia femeia, n sensul c o considera
un impediment n viata si activitatea unui om, acest om care spunea c nu cunoscuse
niciodat ce este sentimentul de afectiune pentru o femeie, era obsedat de data aceasta
numai de n-sotitoarea sa de acum. Imposibil s se concentreze asupra unei chestiuni
serioase, distrat si indiferent la chestiuni importante, aproape evita s vorbeasc de ele si
parc nici nu-1 interesau"'8.
Realitatea se mpletea cu legenda"
Lucrurile nu sunt prea clare nici n privinta studiilor fcute de Mihail Moruzov. Gheorghe
Cristescu stia c numirea definitiv a lui Moruzov n fruntea SSI s-a trgnat pentru c
el nu avea studiile superioare pe care le cerea postul. Initial fusese pltit ca diurnist
(angajat temporar). Oricum, Moruzov stia din familie limba rus. Vorbea si ucraineana,
bulgara, turca si ttara", relata acelasi Gheorghe Cristescu.
18 Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 21, f. 40.
25
O descriere a lui Moruzov ne-a lsat N. D. Stnescu: Ca nftisare fizic, Mihail
Moruzov era de statur potrivit, lat n umeri si ndesat, ceea ce determina impresia c era
mai scund dect era n realitate, cu nasul putin turtit si cu o fat aducnd ntr-o msur cu
tipul melancolic, explicabil, poate, prin ncrucisrile ce s-au produs, n decursul
timpurilor, n coltul european din care se trgea.
Desi avea extremittile membrelor mici, era dotat cu o fort fizic superioar si cu toate
c nu prea suplu, putea fugi cu mare vitez.
Ca nftisare general, aducea uneori si ntr-o msur cu Mussolini.
Avea ochii verzi, cu reflectii metalice, umbriti de sprncene stufoase si cu putere de
ptrundere magnetizant, iar cnd te privea cu ncordare, simteai c te ptrund n
strfunduri, ceea ce cred c a contribuit la succesele sale profesionale.
Se mbrca sobru si fr variatie, purtnd acelasi costum cenusiu nchis, ca un desen
discret" .
Despre nceputurile lui Moruzov n munca de culegere a informatiilor s-a vorbit deja. Se
pare c era un om nscut pentru asa ceva. stefan Enescu aprecia c pe Moruzov l ajuta o
extraordinar energie si voint, o capacitate natural si putere de ptrundere uimitoare.
Cazac zaporojan, ntrupa sntate, inteligent, abilitate, voint si ndrznesc s spun c
avea geniu"20.
Horia Sima considera c Mihail Moruzov era un om fr scrupule si de un rafinament
diabolic... simpla evocare a numelui su impunea groaz". Acelasi memorialist
mrturisea c, pn s-1 cunoasc direct n primvara anului 1940 , auzise despre el
multe lucruri, dar nimic precis, astfel nct realitatea se mpletea cu legenda", n orice
caz - continua Horia Sima - pentru legionari ntrupa sistemul organizat de Armnd
Clinescu pentru distrugerea miscrii"21.
Doctorul serban Milcoveanu l apreciaz pe Moruzov ca inteligenta cenusie" si mult
superior n inteligent lui Eugen Cristescu"22.
S prezentm acum descrierea fcut de Gheorghe Cristescu: Scund, vnjos, plesuv,
dinamic si foarte inteligent, poseda ntr-un grad intens abilitatea profesional detectiv...
Ambitios pn la or19 Magazin istoric", s.n., ianuarie 1991, p. 65.
20 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 105 443, f. 87.
21 Horia Sima, op. cit., p. 198.
22 nvierea", nr. 4/1994, p. 162.
26
goliu, poseda un spirit de dominare despotic, neadmitnd replici sau corectri, fapt ce
constituia un mare defect pentru flexibilitatea care se cere sefului unui asemenea serviciu
n raporturile cu subalternii si" 3. S-a spus despre Moruzov c avea nervi de otel si o
capacitate de concentrare iesit din comun. Adevrat, dar era si el om. Am vzut deja ce
ne spune Gheorghe Petrescu despre Moruzov. S mai adugm, n relatarea aceluiasi,
cum 1-a gsit la Venetia, cu cteva zile nainte de a fi arestat: Moruzov era abtut, negru
la fat, complet absent, preocupat n asa fel nct ncepea o vorb si apoi si pierdea sirul
si renunta... mi spune c este obosit, c nervii nu-1 mai sustin si-mi arat minile care
tremurau; mi spune c este ferm hotrt s se retrag din functie, undeva la tar si s nu
mai vad pe nimeni si s nu mai aud de nimic"24. Era si foarte bnuitor, dup cum ne
las s ntelegem medicul su, Andrei Frank, cel care l caracteriza astfel: A fost un om
nchis, inteligent, culant ca client, prietenos cnd voia, vorbea foarte putin". Dar iat ce
mai povestea doctorul Frank: n 1938 am fost chemat la dnsul personal de vreo dou
ori pentru maladii intervenite, n vara acestui an am fost chemat o dat urgent dup
ntoarcerea dumisale de la Mamaia, prezentnd fenomene hepato-gastrice si fiindu-i fric
de o tentativ de otrvire. Internat n spitalul Elias, s-a constatat un calcul biliar care
produsese fenomenele gastrice" . n decembrie 1939, Moruzov a fost operat pentru hernie
ombilical.
Peste ani, Gheorghe Cristescu si amintea de sprijinul pe care i-1 acordase Mihail
Moruzov ntr-o poveste de amor contra fratelui su, Eugen Cristescu. Gheorghe se
ndrgostise de vara sa, fiica unui unchi la care sttea n gazd pe cnd era student la
Facultatea de drept. Familiile s-au opus cstoriei tinerilor. Eugen Cristescu, subdirector
n Directia General a Politiei de Sigurant, si amenint chiar fratele cu arestarea.
Moruzov 1-a ajutat s se cstoreasc cu aleasa inimii lui pe ascuns, la Primria de Verde
din Calea Rahovei, scutindu-i de dispensa legal ce s-ar fi cerut ntre veri. Tot el le-a
fcut rost de pasapoarte si i-a trimis, mpreun cu nepotul lui, Malencu (Veniamin)
Moruzov la Paris. Cltoria de nunt a prevzut si o sptmn la Venetia si alta la
Milano. Dup cinci luni, tinerii cstoriti au revenit la Bucuresti, pu23 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 17474, voi. I, f. 10.
24 Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 21 f. 9. 25Ibidem, f. 110-111.
27
nnd familiile n fata faptului mplinit. Relatiile lui Moruzov cu Eugen Cristescu nu au
avut, evident, de cstigat n urma acestui episod26.
Mihail Moruzov era un om extrem de abil si care se putea usor adapta mediului. Cea mai
bun dovad o constituie isprvile lui din perioada anilor 1917-1918, cnd s-a descurcat,
cu mult curaj, cu comitetele revolutionare rusesti din Dobrogea si sudul Basarabiei,
episod asupra cruia vom reveni, n timp ns, omul Moruzov s-a schimbat. O spunea,
ntr-o manier indirect, si colonelul Gheorghe Petrescu: era si s-a mentinut mult timp
un om extrem de modest, foarte sobru si foarte muncitor"27, ntr-adevr, si alti oameni
care 1-au cunoscut vorbesc despre modificrile petrecute pe msur ce puterea de care
dispunea a sporit. Generalul Ion Gheorghe, care n perioada 1934-1938 a fost atasat
militar la Ankara, a avut ocazia s-1 cunoasc pe seful Serviciului Secret, despre care
consemneaz n lucrarea sa memorialistic: Moruzov a nceput ca agent de informatie de
mna a treia al Statului Major romn. Obraznic si descurcret cum era, a reusit s dea
marea lovitur dup ani de activitate neimportant: 1-a informat pe Carol al II-lea despre
anumiti politicieni romni. Aceasta i-a adus postul de sef al Serviciul Secret romn. L-am
vzut cu prilejul unei serbri din Palatul Regal, n eleganta uniform a Frontului
Renasterii Nationale, dup ce figura sa mi atrsese mai nainte atentia pe culoarele
Statului Major, fiind mbrcat pe atunci n haine modeste"28. Iat ce declara stefan
Enescu, multi ani secretarul su: Moruzov deveni din ce n ce mai nervos si... ftext
neclar- n.n.], iar puterea fat de subalterni tot mai dispretuitoare si mai aspr. Ofiteri
superiori si generali i fceau anticamer; oameni politici l solicitau pn peste puterile
posibile de a-i primi si vorbi cu ei* Pe la serviciu venea din ce n ce mai rar, iar cnd
venea era nervos si grbit"29. Ideea este ntrit si de Gheorghe Cristescu: Din pricina
influentei pe care o avea, toat lumea, att militar, ct si politic, l adula, cutnd a-i
cpta bunvointa si protectia. La Ministerul Aprrii Nationale devenise atotputinte si
cum era din
c aceast colaborare s-a fcut cu stiinta si concursul oamenilor din acest serviciu, ofiteri
si civili, romni necontestati. Nici un material nu se putea confectiona personal de
Moruzov, rar stiinta vreunei persoane din cele mai sus amintite, calificate n materia n
care se colabora. Din contr,
1 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 7702, f. 101. ' Ibidem, f. 103.
1 Ihidem, fond y", dosar nr. 73865, voi. L, f. 316.
34
Moruzov a avut previziuni precise asupra pericolelor care constituie o amenintare
permanent a neamului nostru (pericolul slavo-comunist) si a avut solutii pe care, mult
mai trziu, le-a adoptat nssi Conducerea statului (apropierea de Germania)"45.
Conditiile n care a murit Mihail Moruzov sunt cunoscute. si Horia Sima si Ion
Antonescu (care l ura de moarte, pentru c i strnsese un dosar compromittor) aveau
interesul s se debaraseze de Moruzov. S-a vorbit mult si despre interventia personal a
lui Canaris pentru a-i salva viata. Ne punem ntrebarea n ce msur dorea sincer acest
lucru seful Abwehr-ului, n conditiile n care germanii putuser cpta proba jocului
dublu fcut de Moruzov n relatiile cu ei dup capturarea, n mai 1940, a arhivei
Serviciului de informatii francez. Iat deci c personajul Mihail Moruzov rmne n
continuare o figur , foarte enigmatic, pe care noi cercetri, mai ales n arhivele engleze,
franceze, germane si ruse, ar putea s ne ajute s-o ntelegem si s-o.; descifrm mai bine.
' Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 4, f. 95-96.
MIHAIL MORUZOV sl PRIMELE FORME
MODERNE DE ORGANIZARE sl ACTIVITATE
ALE SERVICIULUI SECRET
'Nevoia de informatii este cu att mai mare cu cat ele trebuie s suplineasc
inferioritatea si slbiciunile de alt ordin. Informatiile trebuie s fie invers proportionale cu
aceste slbiciuni. Vreau s spun c un popor mai slab demografic si cu armat mai putin
numeroas trebuie s apeleze mai mult la iscusinta n conducere, la o /v.; complet si
sigur informatie si la o mai rafinat conirainformatie".
General de divizie (R) TlTUS GRBEA
36
de-amnuntul, noi nu putem face aproape nimic. Cauza, principal a acestei stri de
lucruri a fost si este nc lipsa de mijloace bnesti, cari s permit organizarea serviciului
cum trebuie" .
Un alt document, din 5 octombrie 1911, sublinia si alt aspect: Nu numai att, dar la noi
neexistnd o lege n contra spionajului47, n timp de pace, multi, pentru bani, pot oferi
serviciile lor, fr s se expun la un pericol prea mare"48.
S-au fcut n vara acelui an memorii si proiecte de organizare, fr rezultat, dup cum ne
asigur Mihail Moruzov n raportul mentionat: Pn la rzboiul balcanic din 1913,
armata noastr n-a dispus de un serviciu de informatii propriu-zis". Abia n acel an, cnd
armata romn a naintat n Bulgaria, s-a izbit de lipsa unui asemenea serviciu. si atunci
s-au luat primele msuri pentru organizarea acestui serviciu" (doc. nr. 2). Moruzov
pretinde nu am gsit pn acum confirmarea n alte surse49 - c dup rzboaiele
balcanice s-a pus problema crerii unui organism bine structurat, el fiind nsrcinat cu
aceast problem. Dar de abia a luat serviciul fiint, abia s-au nceput primele recrutri
si formri de elemente, c Sectia II din Marele Stat Major si-a schimbat opinia, prelund
asupr-si si latura tehnic a Serviciului Secret". Efectele au fost negative, tinea s
sublinieze Moruzov, concluzie ce poate fi pus si n legtur cu interesele lui din 1934.
Este adevrat ns c si Gheorghe Cristescu sublinia lipsa de eficient a aparatului de
informatii secret existent n cadrul Marelui Stat Major. S-au petrecut, ntr-adevr, n
prima faz a rzboiului mondial o serie de evenimente cu consecinte tragice pentru noi si
care puteau fi prevenite. S amintim doar cazul cpitanilor Epure si Barcan, rtciti n
1916 din cauza cetii si ajunsi n mijlocul liniilor germane cu planul de operatii al
contraofensivei ncepute de armata romn la Neajlov-Arges, pentru salvarea
Bucurestilor de ocupatie german50. Sau cele declarate lui Moruzov, n 1917, de un ofiter
bulgar, care i s-a
46 Arh. M.Ap.N., fond Microfilme, r. Pil, 1. 513, c. 607.
47 Prima lege romneasc a contraspionajului a fost votat de Parlament si promulgat
de regele Carol I, la 31 ianuarie 1913.
48 Arh. M.Ap.N.), fond Microfilme, r. Pil, 1. 513, c. 621.
49 Din documente rezult c Moruzov a debutat ca agent al Sigurantei, infiltrat ntr-un
cerc socialist, apoi cooptat n cadrul institutiei.
50 Constantin Kiritescu, Istoria rzboiului pentru ntregirea Romniei 1916-1918, editia
a Il-a, voi. II, Editura Casei scoalelor, Bucuresti, p. 216.
37
confesat c la nceputul luptelor din Cadrilatei bulgarii primeau informatii despre noi prin
dou cabluri telefonice51. si aduga locotenentul Gageff: Nu stiu ce fcea Statul vostru
Major, cnd noi concentram trape pe frontul dobrogean. Noi nici acum nu putem pricepe
scopul vostru. Oare credeti c noi eram s asteptm ofensiva voastr? n orice caz, nu noi
v-am btut, ci voi singuri v-ati sinucis". Un document gsit n arhiva S SI atest c
informatiile despre pregtirile si planurile bulgarilor au existat totusi. O structur
informativ, coordonat de comisarul Sigurantei, C. Duca, a obtinut date despre intentia
trupelor germano-bulgare conduse de Mackensen de a ataca n cazul n care armata
romn trecea muntii n Transilvania, dar Marele Stat Major le-a respins ca nefondate .
Trebuie s fim ns obiectivi si s corectm imaginea prea neagr pe care o desena n
1934 Moruzov, cu scopul evident de a-si spori meritele n crearea Serviciului Secret de
ajunsese pn acolo nct la un moment dat infanteristi rusi au amenintat o unitate proprie
de artilerie care
57 Arh. S.R.I., fond d, dosar nr. 7702, f. 27-32.
:;
58Ibidem, f. 108.
59 Ibidem, f. 96.
60 Ibidem, f. 27-32.
o-,..
,
'.....'
3%
deschisese focul mpotriva trupelor bulgare. Prin colaborarea cu comandamentele ruse,
Moruzov a determinat o reactie a ofiterilor mpotriva ideilor rspndite de bulgari. Dar
autoritatea comandamentelor ruse era serios pus n discutie de evenimentele
revolutionare ncepute n februarie 1917. La rndul lui, viceconsulul rus se comporta ca si
cum Dobrogea era deja un teritoriu rusesc. S adugm insuficienta personalului de care
dispunea Moruzov si eterna problem a banilor, n asemenea situatie complex, Moruzov
a fcut din plin dovada capacittilor sale de om de informatii. S l lsm chiar pe el s
fac un bilant al reusitelor serviciului pe care 1-a condus n acei ani grei, asa cum 1-a
prezentat n Raportul din 1934: capturarea colonelului german von Mayer, seful
serviciului de informatii din Dobrogea si de pe trmul Mrii Negre, operatiune
desfsurat Ia 75 km n spatele frontului inamic; arestarea a 156 spioni germani n zon;
mpiedicarea inamicului s distrug vreun depozit al armatei romne; mpiedicarea
ncheierii unui acord ntre Armata Rosie si armatele Puterilor Centrale pe frontul
dobrogean prin ptrunderea lui Moruzov si a altor doi agenti n compunerea delegatiei
ruse si informarea amiralului Ion Coand despre intentia a dou divizii ruse aflate pe
frontul Salonicului de a se preda germanilor; salvarea unor ofiteri si soldati romni din
minile bolsevicilor, n sudul Basarabiei; dejucarea actiunilor armatei ruse din aceeasi
zon. si aduga Mihail Moruzov: Regret un singur lucru si anume: din cauza unei
nentelegeri, luptele de la Vlcov au fost provocate prin surprindere si fr ordin,
neasteptn-du-se realizarea unui aranjament fcut de mine, aranjament n virtutea cruia
organizasem cumprarea cu dou milioane lei a ctorva con-tratorpiloare, canoniere, a
atelierului naval, a o serie de vedete, slepuri cu munitii si alte vase, care formau flota rus
de pe Dunre si Marea Neagr, n punctele Chilia, Vlcov si Sulina". S mai amintim
doar propaganda fcut de unii emisari ucraineni, trimisi de serviciul german de
informatiile grecii favorabili regelui Constantin si germanilor si de evreii care doreau
ncetarea rzboiului.
Am vzut deja n capitolul anterior c spre sfrsitul rzboiului, activitatea lui Moruzov a
fost pus sub semnul ntrebrii, instituin-du-se o comisie de anchet, n 1919 Moruzov
ducea la bun sfrsit afacerea rublelor", prin care se mpiedica introducerea n Romnia,
de ctre serviciile speciale sovietice, a unei mari cantitti de ruble
40
false61. Peste un an ns, Moruzov era arestat, pe baza mandatului cu nr. 2250/13 mai
1920, emis de judectorul de instructie al Tribunalului Constanta, n virtutea art. 14 si
204 combinat cu art. 40 din Codul Penal"62. Era si rezultatul unui conflict dintre
Romulus Voinescu, directorul general al Sigurantei statului, si Mihail Moruzov, ce avea
s se ntind pe mai multi ani, amplificndu-se dup numirea ultimului n fruntea SSL
Dup cum ne spune Gheorghe Cristescu, inspectorul general al Sigurantei din Dobrogea,
stefu, s-a simtit lezat, conside-rndu-se ndrepttit s ocupe postul respectiv. Drept pentru
care a intervenit pe lng Romulus Voinescu. Cum si Moruzov a atras n serviciul su
neglijaser spatiul romnesc. Dac afacerea rublelor esuase, alte operatiuni reusiser.
Astfel, n 1926 (cazul a fost clarificat abia n 1928) serviciul de spionaj sovietic a reusit
s infiltreze o agent pe lng generalul Ludovic Mircescu68 si s
66 Directia Informatii Militare... p. 73-74.
67 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 88301, voi. l, f. 16.
68
8 Generalul Ludovic Mircescu a fost ministru de Rzboi n guvernul prezidat de
generalul Alexandru Averescu, instalat la 30 martie 1926 (vezi Stelian
42
sustrag planul de mobilizare al armatei romne. Documentul de 100 file, cu multe anexe,
continea datele cele mai secrete si mai complete despre armata romn. Generalul
Mircescu s-a sinucis, ceea ce evident nu a rezolvat problema69.
n tot timpul vietii sale Moruzov a fost un dusman declarat al URSS. Mai mult, dup cum
nota colonelul Gheorghe Petrescu (care 1-a cunoscut bine, fiindu-i nas la cea de-a doua
cstorie), Moruzov era unul din cei mai nversunati, nu rusofobi, ci ceva mai mult,
slavo-fob... si-a pstrat aceast linie de conduit si a afisat-o cu mult zgomot. Or, acest
zgomot era prea rsuntor, prea strident; el distona si cu numele su si cu originea sa
etnic si chiar dac el era sincer, ddea de bnuit... Dup prerea mea ns, ca un
observator foarte atent al su, cred c Moruzov ura de moarte regimul sovietic si stia
sigur c era urt de acel regim si c i se promisese pieirea"70.
tinta sa principal - ne spune Gheorghe Cristescu - a fost mereu de a ntri actiunea
contrainformativ ce era ndreptat mai ales mpotriva URSS. De aceea si da o atentie
special agenturii sale din Basarabia... Actiunea informativ mpotriva URSS o conducea
personal si exclusiv si niciodat nu s-a stiut unde-si stabilise centrul de activitate, care
era probabil undeva prin Dobrogea, ntrebuintnd n misiuni informative pe lipovenii si,
printre cari avea ntinse relatiuni. Faptul c adeseori, dup ce ncasa fondul informativ,
pleca la Tulcea cu multi bani asupra sa vine s confirme acest lucru"71.
Ceva mai deschis s-a artat Moruzov n aceast problem - dar foarte trziu - fat de
colonelul Gheorghe Petrescu, cruia i-a dezvluit principalele sale surse de informatii
asupra spatiului sovietic. O prim surs o constituie reteaua din Romnia a Intelligence
Ser-vice-ului britanic, care i asigura practic pe gratis (vom vedea imediat cum) informatii
pe care englezii le plteau cu bani grei. O alt surs? era agentura similar francez, care
ns nu asigura informatii de ace easi calitate. Mai mult, ajunsese s pericliteze agentii
britanici si pe cei ai lui Moruzov, nct acesta i-a ndeprtat pe francezi, blocnd
Neagoe, Istoria guvernelor Romniei de la nceputuri - 1859 - pn n zilele noastre 1995, Editura Machiavelli, Bucuresti, 1995, p. 90).
69 Directia Informatii Militare..., p. 75.
70 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 20954, voi. 21, f. 8-9.
71 Ibidem, dosar nr. 88438, voi. l, f. 6.
^
43;
pentru o vreme colaborarea cu ei si n alte domenii. A treia categorie de surse au
constituit-o organizatiile nationaliste ucrainene, ce-si aveau sediile n diferite capitale ale
Europei si care au avut permanent un om de legtur pe lng Morazov. A patra categorie
o formau organizatiile tariste extremiste. Multi din capii si factorii importanti ai acestei
miscri, care mai trziu au fost victimele asasinatelor si rpirilor sovietice, au trecut si
prin tara noastr, au luat contact cu Moruzov si au fost n slujba lui. De la ei primea un
bogat material informativ, mai ales politic, si cred ca mai trziu, atunci cnd Moruzov a
dispus de fonduri numeroase, a pltit si ntretinut destul de larg pe acesti refugiati
politici". si, aduga Gheorghe Petrescu: Cu aceste mijloace informative si surse
informative a pornit Moruzov..., ca subaltern ntr-un birou din Marele Stat Major, pentru
ca s urce treapt cu treapt si s ajung n ultimii ani o cvasi omniprezent" .
Confidente i-a fcut Moruzov si lui Maimuca, n perioada cnd ncerca s l atrag n
cadrul SSI: M-a pus la curent cu unele situatii pe care eu nu le cunosteam si anume c
Franta si Anglia consider granita Nistrului ca o frontier a Europei si ca o barier pentru
mpiedicarea lrgirii comunismului. C ei conditioneaz acordarea de credite si narmarea
Romniei de modul cum aceast frontier a Europei este pzit. C ntre Starul Major
romn si Statul Major francez si englez si guvernele respective a intervenit o ntelegere
de colaborare informativ, n sensul c frontiera Basarabiei s fie deschis n anumite
sectoare serviciilor informative ale acestor tri, iar autorittile de frontier romne s dea
un concurs neprecupetit pentru ca operatiile de trecere si primire a agentilor s se fac n
conditii ct mai multumitoare, c aceast agentur s nu fie supus nici unui control sau
identificare din partea organelor de paz romne ale frontierei sau a celor din interior"73.
Obiectivul principal: spatiul sovietic
S zbovim putin asupra a dou figuri cu care Moruzov a colaborat. Primul personaj este
Victor Vasilievici Bogomoletz, ras, nscut la Kiev, la 8 mai 1895. Emigrant alb, era medic
de profesie. Din 1920,
72 Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 21, f. 9.
73 Ibidem, dosar nr. 73865, voi. l, f. 313.
44
cnd a prsit Rusia, s-a stabilit la Istanbul. Acolo a nceput s lucreze pentru englezi (a
colaborat ulterior si cu italienii, francezii, portughezii si sovieticii), n 1921 a, sosit la
Bucuresti unde conducea sectia sovietic a rezidenturii britanice din Romnia cu sediul n
Aleea Washington 5, ce avea n frunte pe atasatul comercial Gibson. In martie 1923,
Siguranta i-a fcut o perchezitie acas, gsind informri despre miscarea comunist din
Bulgaria. Poate n urma perchezitiei, poate din nevoia de a obtine colaborarea Sigurantei,
Bogomoletz a figurat ca informator al respectivei institutii, pn n 1928, cnd, n urma
unui conflict, a rupt legturile. La scurt vreme a fost preluat de Moruzov, care i-a
nlesnit din nou trecerea agentilor n URSS. n schimb, Bogomoletz i preda copiile
tuturor rapoartelor pe care le redacta pentru Gibson. n 1931, Gibson era mutat la Riga si
1-a luat cu el si pe Bogomoletz. Peste trei ani, n urma relurii relatiilor diplomatice
romno-sovietice, Bogomoletz revenea la Bucuresti, prelund din nou sectia rus. n
august acelasi an, Intelligence Service-ul renunta la serviciile lui Bogomoletz, pe care l
acuza c lucra mpotriva intereselor statului britanic. Rezidentului Serviciului britanic de
informatii i se ordona s interzic agenturii s mai ia contact cu Bogomoletz. Peste cteva
luni, n 1935, Bogomoletz era la Paris, dndu-se drept reprezentant al statului romn74,
n 1940, potrivit lui Veniamin Moruzov, unchiul su se ntlnea cu Bogomoletz la Paris,
n 1943, refugiat n Portugalia, si oferea din nou serviciile SSI, care ns i-a respins
oferta ca neinteresant. Ulterior, politia portughez i-a cerut s prseasc tara. Se pare c
la interventia Intelligence Service-ului, a primit viz pentru Egipt. Acolo era semnalat
nc, la 15 iulie 1955, ntr-o not a Securittii din care mai aflm c n Portugalia
Bogomoletz tinuse legtura, prin Victor Cdere, fostul ministru al Romniei la Lisabona,
cu Maniu si Antonescu .
suspecteaz"80. Atunci, Moruzov a actionat conform unei tactici pe care avea s o aplice
si n 1934, n cazul Precup. Dduse nc din 1929 peste firul unei organizatii sovietice de
spionaj (Vrzaru-Solomon), dar conform principiilor sale o lsase s functioneze,
urmrind-o de aproape. Acum ns ne spune colonelul Gheorghe Petrescu - Moruzov
declanseaz aceast descoperire cu rsunet mondial, dovedind prin aceasta nu numai ct
de util poate s fie, dar si sentimentele sale antisovietice" . Totodat, a intervenit pe lng
Vaida-Voievod, care i era ndatorat" pentru unele servicii, cerndu-i s l recomande
suveranului. Asa a ajuns Moruzov s cstige ncrederea lui Carol al II-lea si a
principalului su colaborator, Ernest Urdreanu, maresalul Palatului. Moruzov trimitea
informatiile solicitate direct la Palat, prin stefan Enescu, n cea mai mare tain, la nceput.
Apoi, dup vreo sase luni, nu s-a mai ferit. si stefan Enescu si Gheorghe Cristescu i
atribuie lui Moruzov un mare rol n politica de slbire a partidelor istorice pus la cale de
Carol al II-lea.
seful Serviciului Secret devine atotputernic n politica intern ne spune Gheorghe
Cristescu. mpreun cu generalul Gavril Marinescu si alti acoliti din Camaril,
desvrsesc opera de frmitare a partidelor asa-zise istorice, pregtind definitiv
instaurarea dictaturii lui Carol al II-!ea, care pe de o parte nu mai ntmpin opozitia,
fort a politicii interne, iar pe de alt parte, avea ca motiv si dezordinile interne provocate
de impetuozitatea crescnd a legionarismului"82. Pentru realizarea acestor obiective,
Moruzov a primit fonduri speciale de la Palat, n plus, spune Gheorghe Cristescu, de
multe ori Urdreanu i transmitea lui Moruzov ordine ca venind din partea regelui si care
erau, de fapt, dorinte ale camarilei regale. Moruzov a ncercat, fr prea mare succes, s
influenteze o serie de ziaristi strini care s scrie favorabil despre Carol al II-lea. Dup
cum si-a pus serviciul n miscare pentru a recupera cliseele unor fotografii ce circulau la
Paris si o prezentau pe Elena Lupescu, amanta regelui, dezbrcat.
80 Ibidem, dosar nr. 88301, voi. 5, f. 13.
81 Ibidem, dosar nr. 20954, voi. 21, f. 8.
82 Ibidem, dosar nr. 88438, f. 22.
49
Vom face referire n capitolul urmtor la un raport semnat de Mihail Moruzov cu cteva
zile nainte de instaurarea dictaturii regale. Dac analiza era corect, solutiile nu fceau
dect s vin n ntmpinarea dorintei regelui Carol al II-lea de a instaura dictatura
personal. si aceasta chiar dac - asa cum vom vedea - presiunile Germaniei mergeau n
directia instaurrii unui regim de dictatur, de extrem dreapt. Angajndu-se n jocurile
politice, Moruzov a angajat si serviciul din subordinea sa. Consecintele au fost
dezastruoase pentru el, dar si pentru serviciu si n final pentru tar. si toate acestea s-au
petrecut pe fondul nruttirii continue a contextului international.
La numai un an dup venirea lui Hitler la putere n Germania, Serviciul Secret de
Informatii a fost reorganizat si mult dezvoltat, pentru a face fat noilor sarcini ce i
stteau n fat, att pe plan intern, ct si extern. Principalul element de noutate l
constituia faptul c ntre cadrele sale intrau si militari, detasati din armat. Sectia
contrain-formatii a primit o organizare national, dup principiile moderne ale
serviciilor de informatii"83. Dup cum spunea tot Gheorghe Cristescu, sectia a preluat de
la Sigurant majoritatea problemelor: contraspionaj, curente subversive, supravegherea
misiunilor diplomatice strine, a hotelurilor, localurilor, altor locuri de ntlnire, a
flotantilor sau a strinilor. O alt noutate a fost crearea postului de consilier juridic,
ce, dar putem bnui c regele Carol al Il-lea cu al crui acord se fcuse, desigur, acel
pas a judecat c nu poate astepta sprijin din partea Germaniei. SSI l informase c, n
martie 1937, Legatia german ncheiase un acord cu cea italian pentru a face schimb de
informatii asupra Romniei. Un acord similar se ncheia ntre Legatia german si cea
japonez, la sfrsitul lunii august 1937. De asemenea, potrivit informatiilor culese de SSI,
germanii erau foarte interesati s stie ce anume discutaser Carol al Il-lea n Polonia
(iunie 1937), generalul Sichitiu, seful Marelui Stat Major, n Franta (iulie) si Gh.
Ttrescu cu primul ministru cehoslovac la Sighetul Marmatiei (septembrie). SSI
intercepta la sfrsitul anului 1937 si o estimare a Legatiei germane n privinta alegerilor
ce urmau s se tin n anul urmtor: nici unul din partidele de dreapta n-au sanse. Solutia
era n acest caz unirea lor sau un guvern nationalist puternic, capabil s orino
'
enteze tara spre Germania" .
Presiunea german devenea si mai puternic n 1938. La Legatia german domina
urmtorul punct de vedere potrivit unui raport SSI - n privinta politicii externe
romnesti: Romnia vrea s fie prieten cu toate trile si cu Rusia si cu Franta, Anglia si
Polonia si cu Italia si Germania. O tar ca Romnia nu-si poate permite luxul s rmn o
insul neutr n mijlocul luptelor pe viat si pe moarte dintre dou ideologii diametral
opuse" .
n urma supravegherii lui Arthur Konradi, presedintele din Romnia a N.S.D.A.P., SSI a
aflat c acesta propusese Berlinului un plan de dezmembrare a Romniei (FruhlingOffensive", Ofensiva de primvar), n care argumenta astfel avantajele pentru Germania:
Sustinnd agitatiile ucrainene pentru formarea unui stat independent, cu regiuni din
nordul Bucovinei, nordul si sud-estul Basarabiei, s-ar obtine pe de o parte un succes de
politic extern, pe de alt parte, crearea unui stat vasal - Ucraina. Prin ajutorul dat
Ungariei n revendicrile asupra unor regiuni ardelene, s-ar putea cstiga simpatia si
receptivitatea la influenta national-socialist a ungurilor. Prin sprijinirea retrocedrii
Cadrilaterului, Bulgaria si-ar arta recunostinta fat de
88 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 229, voi. 558, f. 333-334. 89Ibidem, voi. 577, f. 35-36.
52
Reich, a crui influent n sudul Europei nu ar mai putea fi periclitat de statele
democratice"90.
n preajma izbucnirii crizei cehoslovace, n vara anului 193 8, SSI a intrat n posesia unui
raport al ambasadorului german la Moscova, von Schulenburg, care informa c URSS
nu concentrase nici un fel de trupe la granita cu Polonia si Romnia... c n problema
cehoslovac, cu toate sfortrile ministrului Cehoslovaciei la Moscova de a obtine
promisiuni precise n privinta ajutorului militar, guvernul sovietic a rspuns foarte vag
fr a-si lua obligatii precise"91. Dup acordul de la Miinchen, directia de mars german
era evident chiar si pentru un profan. Deci nu acest lucru l vom retine din ampla analiz
realizat n ianuarie 1939 de SSI (doc. nr. 4), ci ne vom opri asupra ctorva dintre
metodele pe care le anticipau analistii serviciului. Astfel, se atrgea atentia asupra
ntoarcerii pe dos a principiului autodeterminrii popoarelor" - cel care servise ca baz
sistemului de tratate care puseser capt primului rzboi mondial -, el fiind folosit acum
pentru recroirea hrtii politice a Europei. Se atrgea atentia si asupra Institutului de studii
sud-est europene de la Miinchen, care strngea date despre statele din acea parte a
continentului si la care, creznd c este vorba de un institut cu caracter stiintific,
Ceea ce, n mod normal, nu poate fi privit dect ca un fapt divers, este nftisat n
proportiile cele mai grave si, n acelasi timp, cele mai fanteziste.
Astfel, greseala ctorva ofiteri inferiori, implicati ntr-o actiune al crei caracter subversiv
urmeaz a fi deslusit de cercetrile n curs, este prezentat cu amplificri si exagerri pe
de-a-ntregul inventate.
Guvernul socoteste de datoria lui s pun n gard opinia public din tar si din
strintate fat de aceast condamnabil actiune alarmist sustinut de dusmanii
Romniei"101.
Asadar acest comunicat oficial fusese publicat ca urmare a presiunii pe care o exercita
presa strin, ce tiprise reportaje din ce n ce mai ample despre complotul condus de
locotenent-colonelul Victor Precup si descoperit la Bucuresti. Episodul respectiv este
interesant din mai multe motive: mai nti pentru povestea n sine despre care unii meUniversul" din 13 aprilie 1934
58
morialisti au afirmat c a constituit momentul ascensiunii lui Mihail Moruzov, apoi
pentru ecoul pe care 1-a strnit n strintate si care ne arat c, din cnd n cnd, drumul
nostru spre Europa trece si prin Budapesta. Ca urmare, vom nftisa n continuare, cazul
Precup", att ct 1-am putut reconstitui din diverse materiale de arhiv, si ecoul pe care 1a avut el n unele publicatii din strintate. Mai nti, o scurt schit biografic a lui
Victor Precup pn la data complotului.
Victor Precup s-a nscut la 3 aprilie 1889, n comuna Miercurea, judetul Sibiu. Era fiul
lui Dumitru si al Iustinei si nepotul lui stefan Cicio-Pop. La data de 7 noiembrie 1918, era
primit n armata romn, cu gradul de cpitan si vechimea n armat recunoscut din l
noiembrie 1916, cnd intrase ca ofiter n armata austro-ungar. Victor Precup trecuse
muntii n Transilvania, mpreun cu viitorul mitropolit Blan. Ei au mers la Iasi pentru a
informa despre actiunile romnilor ardeleni si a cere ajutorul armatei romne. Precup s-a
rentors cu un avion la Blaj, aducnd celor adunati acolo stirea c romnii de peste munti
sunt alturi de ei.
n timpul revolutiei bolsevice a lui Bela Kun, s-a aflat la Budapesta, ntr-o not a SSI, din
30 august 1932, semnat de Mihail Moruzov, se specifica, n legtur cu prezenta lui n
capitala ungar: Cu toat cunoscuta-i verbozitate, pn n prezent nu s-a putut afla nimic
de la el care s elucideze rostul prezentei sale acolo"102.
O not a Directiei generale a politiei, Corpul Detectivilor, din 3 septembrie 1943, preciza
c numitul a fost suspectat de organele acestei Directiuni generale nc din anul 1921, pe
cnd era maior, fiind bnuit de spionaj" . Nu ni se spune n favoarea cui si dac bnuiala
s-a confirmat, n 1922 era sef al Biroului 2 Informatii al Comandamentului militar
Chisinu. Acelasi document citat mai sus arat c s-a ocupat cu traficul de refugiati din
Rusia Sovietic si a lucrat cu rea credint n cercetri comuniste, punnd n libertate
comunisti periculosi. Totusi, pare a fi fcut aceste lucruri numai pentru c era
afacerist"104. Despre aceeasi perioad vorbea si Constantin Maimuca: aflndu-m ntr-o
chestiune de serviciu n biroul colonelului Dumitru, presedintele Tribunalului Militar de
la Chisinu, am vzut pe o
! Arh. S.R.l. fond y" dosar nr. 175898, voi. 5, f. 17. ' Ibidem, voi. 8, f. 302. 1 Ibidem.
59
canapea mai multe dosare, cea 3-4 volume, intitulate Colonel Precup. L-am ntrebat cei cu ele si mi-a rspuns c i le cere Starul Major si sunt dosarele procesului Precup. Ajuns
la birou, m-am dus direct la arhiv si am ntrebat dac exist ceva lucrri n aceast
chestiune. Mi s-a dat un dosar pe care 1-am luat cu mine si 1-am consultat. Din continutul
lui reiesea c Husrescu avusese repetate conflicte cu Precup, care pe acea vreme era
maior, sef al Biroului 2 la Corpul de armat. Din rapoartele aflate n acest dosar se
desprindea c maiorul Precup exercita o adevrat teroare la frontiera Nistrului si c era
autorul principal a numeroase asasinate si jafuri ndreptate contra refugiatilor rusi, care
treceau frontiera clandestin n Romnia. Acestia, dup ce erau despuiati de valorile pe
care le aveau asupra lor, erau asasinati si aruncati n ap de Precup sau oamenii lui" . n
1923 a fost cercetat de Comandamentul Corpului 3 Armat, dar cauza a fost clasat la 9
decembrie 1925 pentru lips de probe materiale". S mai mentionm c n aceeasi
perioad, ziarul Adevrul l critica pentru faptul c i abona pe evrei la revistele lui A.C.
Cuza. Din 1923 era semnalat printre aderentii unei grupri extremiste.
Peste patru ani, Victor Precup fcea parte din Consiliul de Rzboi care 1-a judecat pe
Mihail Manoilescu. Acesta fusese arestat, n octombrie 1927, de ctre Sigurant, n trenul
care l aducea de la Paris. Avea la el patru scrisori (ctre I.I.C. Brtianu, luliu Maniu,
Nicolae lorga si Alexandru Averescu) semnate de printul Carol, care si manifesta intentia
de a se ntoarce n tar. La achitarea lui Manoilescu a contribuit si Victor Precup prin
votul su. Dup aceea, el s-a deplasat n dou rnduri la Paris, sub pretextul c era
trimisul oficial al guvernului Mamu, ncercnd si reusind s ptrund n anturajul lui
Carol. n iulie 1929, i-a denuntat lui Maniu complotul pus la cale de un grup de ofiteri
superiori si generali, n frunte cu colonelul Stoica.
Rolul lui Precup n actul de restauratie din 1930 este cunoscut106. Dup aceea, el si-a
fcut o publicitate foarte mare, ceea ce a deranjat pe rege. Nemultumit c nu fusese numit
cel putin ministru de Rzboi, Precup a nceput s l frecventeze pe maresalul Averescu,
lundu-si titlul de reprezentant al ardelenilor constienti", care - sustinea el - ve105
Ibidem, dosar nr. 73865, voi. l, f. 329,
106 Vezi Curentul" din 9 iunie 1930; Aron Petric, Criza dinastic (1927--1930) n:
Anale de istorie", nr. 2-3/1968.
60
deau n maresal pe viitorul presedinte al Republicii, n paralel, a organizat si complotul"
pe care l prezentm n continuare.
O actiune premeditat
Cpitanul de jandarmi Mesaros, participant la complot, declara n fata completului de
judecat c n 1931 a primit ordin din partea colonelului Gabriel Marinescu, prefectul
politiei Capitalei, s observe si s raporteze tot ce i s-ar fi prut suspect n activitatea lui
Precup. Un raport al comisarului regal Hotineanu, din 25 aprilie 1934, preciza c S SI
primise primele date despre intentiile lui Precup din partea unui subofiter de la un depozit
de munitii din Cluj, plutonierul tanu. Directia General a Politiei fusese si ea avertizat de
Florian Medrea, colonel n rezerv si fost inspector regional de politie la Cluj, c Precup
i propusese s fac parte din organizatia sa. Chiar ministrul de interne de atunci,
Alexandru Vaida-Voievod, fusese prevenit, dar nu ntreprinsese nimic. Un nou semnal
primiser autorittile din partea locotenent-colonelului Barbu, comandantul unui
regiment de jandarmi, cruia Precup i ceruse n noaptea de 13 spre 14 noiembrie 193 3
s l sprij ine ntr-o preconizat actiune de rsturnare a regimului existent. Ofiterul l
refuzase si raportase superiorilor. Totusi, Precup a fost lsat n libertate, intensificndu-se
supravegherea lui. In februarie 1934, SSI a deplasat forte suplimentare la Cluj, cci acolo
se aflau majoritatea aderentilor lui Precup
Ce urmrea, de fapt, locotenent-colonelul Precup? El a afirmat tot timpul c nu a pus la
cale un complot, ci c a vrut doar s strng n jurul su un grup de prieteni oameni de
ncredere, cu care s i poat sri n ajutor regelui atunci cnd va fi nevoie. Fr a o
recunoaste explicit, a lsat s se nteleag c dorea s o elimine din preajma regelui pe
Elena Lupescu. Manifesta evidente simpatii pentru P.N.t. si Garda de Fier si antipatie fat
de P.N.L. De altfel, la procesul su au depus favorabil att luliu Maniu, ct si Corneliu
Zelea Codreanu. Actul de acuzare si interogatoriile luate la proces au dovedit c
recrutarea colaboratorilor s-a fcut dup criterii foarte precise.
107 Arh. S.R.I. fond y", dosar nr. 20954, voi. 8; vezi documentul Dezbaterile
procesului complotului It. col. Precup si altii", f. 10-74.
61
Aproape toti cei atrasi i-au solicitat, n prealabil, cte un serviciu personal, pe care Precup
s-a strduit s l satisfac, legndu-i astfel de persoana lui si cerndu-le un devotament
deplin, fr a le mprtsi foarte clar scopul actiunii.
n zilele de 26-28 martie 1934, la hotelul New York" din Cluj, sublocotenentul Nstase
cruia i se ntocmiser anterior acte s fie scos din armat - i-a aranjat o ntrevedere cu
noii aderenti recrutati. Fiecare s-a prezentat cu cte o rugminte personal, n plus, ntre
unii complotisti existau si legturi de rudenie: Precup era cumnat cu maiorul Nicoar,
acesta vr cu cpitanul Flesariu, sublocotenentul Nicolae Dordea era vr cu Mndrutiu. n
final, potrivit celor recunoscute de maiorul Nicoar n instant, Precup conta n vederea
executrii loviturii n Bucuresti pe 20-30 ofiteri.
Cu echipa astfel pregtit, Precup a ncercat n patru rnduri -potrivit actului de acuzare
s rstoarne ordinea n stat. Prima oar, la cderea guvernului lorga, n 1932. A doua
oar, de Pasti, acelasi an. A treia ncercare a fost, se pare, ceva mai serioas, cci asupra
ei s-a insistat n cursul dezbaterilor de la proces. Ea trebuia s aib loc n noaptea de 13
spre 14 noiembrie 1933, cnd I.G. Duca prea pe punctul s si depun mandatul
ncredintat de rege pentru a forma un nou guvern, conditionat ns de suveran de
participarea lui Goga si Gh. Brtianu. Cei doi au refuzat si n dimineata zilei de 14
noiembrie 1933, Carol al Il-lea a acceptat formula propus de Duca.
Urmtorul moment ales de Precup pentru a actiona au fost srbtorile de Pasti, din 1934.
Citm din declaratia lui la proces: n Joia si Vinerea Pastilor se vorbea insistent despre o
criz de guvern, n legtur cu sentinta n procesul Grzii de Fier [este vorba de procesul
asasinilor lui I. G. Duca]. Am discutat cu prietenii mei aceste svonuri, deoarece dnsii
cereau s le dau dispozitii"108, a declarat Precup. Pentru a fi siguri c au ales cel mai bun
moment, nevasta lui a consultat chiar si o ghicitoare, cum avea s declare un martor.
Miercuri, 4 aprilie, sublocotenentul Nstase 1-a anuntat pe locotenentul Gligor c pleac
la Bucuresti, cerndu-i s vin si el -aproximativ joi" - si s mai aduc alte grenade
ofensive, petarde, 4-5 rachete, n cazul n care Gligor nu venea, trebuia s l trimit pe
pluto! Ibidem, f. 16.
62
nierul tanu cu valiza. Lui Orban luliu, care avea treab la Bucuresti si trebuia s plece
marti, Nstase i propune s vin cu el, miercuri. S-au oprit o noapte la Brasov, unde
Orban avea o problem de rezolvat, si au ajuns la Bucuresti joi, 5 aprilie, n Gara de Nord
s-au ntlnit cu locotenentul Baciu, venit, potrivit propriei declaratii, fr s fiu chemat".
Au convenit s locuiasc la Cercul Militar, Nstase a mers pn acas la Precup.
Negsindu-1, a lsat valiza n grija servitoarei, nainte de a pleca din casa d-lui It.col.
Precup, am scos ceva din valiz si cu aceast ocazie, probabil, servitoarea a vzut
continutul. Am ncuiat valiza si am plecat, recomandnd servitoarei s fie cu bgare de
seam si s nu trnteasc valiza". Una dintre variantele care circulau afirma c
servitoarei, prndu-i-se curioas valiza respectiv, ar fi semnalat politiei. Pare mai
curnd o versiune menit s acopere pe adevratul informator, dac nu au fost cumva mai
multi. Peste dou ore, Nstase se rentlnea cu Baciu la Cercul Militar, cruia i
transmitea ordinul s se duc la Fericeanu acas. Vineri dup-amiaz, Baciu merge la
Fericeanu acas, nsotit de Orban. Nu l gsesc. Revin peste o or. Baciu intr n cas, iar
Orban rmne afar. Dup o vreme, vznd c Baciu nu mai iese, Orban a plecat.
Fericeanu s-a rentors acas, urmat la scurt timp de Precup. Pe la ora 22.00 Precup pleac
n oras, nsotit de Baciu, ntr-o masin. Baciu s-a rentors la Cercul Militar, unde a avut
surpriza s l gseasc pe Nstase pe care l credea plecat spre Cluj. La ora 24.00 Baciu sa dus la culcare.
ntr-adevr, Nstase plecase spre Cluj. El astepta un nou transport de explozibil din partea
lui Gligor. Vznd c nu mai vine, i-a trimis n dimineata zilei de 6 aprilie o telegram
semnat Costic" n care i solicita s pregteasc valiza, iar el, Nstase, s-a urcat la ora
13.00 n tren. Gligor a fcut rost de 14 grenade defensive, l -2 metri fitil, 6 cutii dinamit
si sase rachete. A cerut de la maistrul armurier si o valiz, ntre timp, Nstase' constatase
c nu are legtur potrivit ca s fie n timp util, a doua zi, smbt, n Bucuresti cu
explozibilul. Asa c la ora 18.00, Gligor a primit o nou telegram, semnat Victoria si
Costic", cu urmtorul text: Mutarea sigur. Vino cu bagajul". Dar Gligor ezita. La ora
21.00 se hotrse s trimit valiza cu un caporal, pentru ca n final s renunte complet.
Dimineata a dus materialele napoi la magazie. Avea s fie arestat n aceeasi zi, smbt,
7 aprilie, la ora 19.00. lat deci, de ce 1-a gsit, spre surprinderea lui, Baciu pe Nstase
vineri
63
noaptea la Cercul Militar, jucnd crti. si ca s ncheiem cu ziua de vineri, 6 aprilie, s
amintim si faptul c Precup a fost vineri seara, potrivit propriei sale declaratii, la Biserica
Domnita Blasa, n tinut obisnuit de strad, dar c nu a intrat nuntru, rmnnd n
strad. De ce nu a actionat vineri seara? Nu stim.
Moruzov prinde itele complotului
Smbt, 7 aprilie, la ora 7.45, Mihail Moruzov, seful Serviciului Secret al Marelui Stat
Major, s-a prezentat acas la comisarul regal Romulus Hotineanu, expunndu-i ntreaga
afacere si cerndu-i concursul n arestarea complotistilor109. Din actul de acuzare,
rezult c actiunea din seara acelei zile urma s se desfsoare astfel: o parte a
complotistilor urma s lanseze petarde si grenade si s deschid focul de la ferestrele
hotelului Bulevard asupra convoiului regal care se ndrepta spre Biserica Domnita Blasa.
n acest scop, doi veri ai locote-nent-colonelului Precup ocupaser deja dou camere cu
vedere spre Calea Victoriei. Desi au fost audiati ca martori la proces, cei doi veri nu au
fost inculpati sau condamnati, n acelasi timp, ceilalti complotisti urmau s atace pe
demnitarii aflati deja la Biserica Domnita Blasa, n asteptarea cortegiului regal. Se pare
c Precup le fixase ca interval de adunare orele 16.00-19.00.
Primii arestati, smbt dimineata, au fost cei de la Cercul Militar. La ora 11.30, Precup
luase sfrsit.
Un singur aspect mai trebuie lmurit: de ce a fost lsat Precup n libertate vreme de doi
ani de zile, desi SSI si Directia General a Politiei stiau de activitatea lui? Explicatia
furnizat att de contemporani, ct si de analistii care s-au aplecat asupra episodului - n
ceea ce l priveste pe Moruzov - este c acesta a amnat cu bun stiint arestarea pn n
momentul care i s-a prut cel mai potrivit: primvara anului 1934, cnd se discuta
adoptarea unui regulament de functionare al SSI si numirea unui director al serviciului,
aflat pn atunci n subordinea Marelui Stat Major. sef al M.St.M. era generalul Ion
Antonescu, cu care Moruzov se afla n relatii proaste. Deci, el avea nevoie de o bomb",
care s l propulseze n atentia regelui ca persoan indispensabil. si i-a oferit complotul
Precup". Nu ntmpltor, comisarul regal Hotineanu nota n raportul su din 25 aprilie
1934: n momentul arestrii... celelalte servicii de informatii si sigurant ale statului nu
aveau absolut nici o cunostint asupra gravelor evenimente care urmau s se produc n
seara zilei de 7 aprilie" . Prin Regulamentul de functionare intrat n vigoare la 20 aprilie
1934, directorul cpta noi puteri, iar serviciul era scos de sub tutela M.St.M. S mai
citm si din memoriile lui Constantin Maimuca, preciznd c el i-a fost dusman personal
lui Moruzov. Faptul c Moruzov trecuse peste Directia General a Politiei, avizase
Palatul si Consiliul de Ministri, aceast problem cu caracter intern era de natur a pune
ntr-o lumin proast conducerea politiei din acea vreme... reiesea din toat procedura
acestuia, c urmrea un dublu scop si anume: a-si consolida situatia la Palat, artndu-si
devotamentul fat de rege, ntr-o form exceptional, a pune n umbr D.G.P. si a o
acapara ncetul cu ncetul. De altfel, acest conflict nu a rmas fr urmri. Moruzov a
supravegheat activitatea lui Eugen Cristescu si pe baza informatiilor date la Palat c
urmreste corespondenta d-nei Lupescu, a fost scos de la conducerea Directiei Sigurantei
si pus la dispozitia Ministerului de Interne. Nu a fost destituit cum era vorba la nceput,
dect gratie interventiilor lui Franasovici, la care Eugen Cristescu apelase"114.
113 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 20954, voi. 13, f. 82.
114 Ibidem, dosar nr. 73865, voi. l, f. 330.
66
Ecouri n presa strin
Cazul Precup are asa cum am spus la nceput si o alt latur. Cea a ecoului pe care
1-a avut n presa strin. Am avut la dispozitie doar extrase mai ample din presa englez,
cteva din presa maghiar, din cteva ziare de limb german, unul francez si unul bulgar
15. Ele sunt ns suficiente pentru a stabili filiera pe care au ajuns informatii despre
complot n Occident, cum au fost denaturate, n mod voit, faptele, pentru a compune acea
imagine dorit.
Presa romn nu a publicat nimic despre evenimentele de la Bucuresti, pn n ziua de 12
aprilie. Dar cititorul avizat descoper n ziarul Universul - datat miercuri, l i aprilie - un
editorial semnat de directorul ziarului, Stelian Popescu. Acesta, rspunznd unor cititori
care i-ar fi imputat c ziarul nu-i tine la curent cu principalele stiri, scria: O spunem si
azi [guvernului], c face o greseal si mai grav mpiedicnd presa s-si fac datoria de a
spune adevrul asupra celor ce se petrec de ctva timp ncoace". Iar a doua zi, n prima
pagin, aprea un articol intitulat Radio Budapesta. Campania mpotriva Romniei, din
care reproducem un pasaj mai amplu. Se spunea c Radio Budapesta transmite zilnic tot
felul de stiri tendentioase sau fantastice, relative la situatia din Ardeal, n scop de
propagand. Cine urmreste activitatea acestui post s-a convins c mpotriva Romniei, a
rea oficial publicat miercuri seara, conform creia noile evenimente din Romnia, nu
reprezint dect o afacere de politie si c stirile rspndite sunt exagerri tendentioase,
trebuie stabilit c sub noile evenimente se ascunde o miscare politic foarte serioas".
Mai mult, Daily Telegraph, din 13 aprilie, publica stirea c a fost arestat si retinut 6 ore
corespondentul din Bucuresti al ziarului New York Times, pentru stirile publicate n
legtur cu complotul. stim din presa romn c ministrul de interne, Inculet, a convocat
la minister pe toti corespondentii strini, atrgndu-le atentia asupra stirilor pe care le
trimit.
Pe fondul acestor gafe ale autorittilor romne, Budapesta si Viena singurele puncte de
unde se pot obtine informatii despre complot, cel putin n faza de nceput - dau drumul
exact la acele stiri care le convin, iar ulterior, presa maghiar le reia citnd drept surs...
presa englez!
Esential este c din sursele Budapesta si Viena, imaginea care se contureaz este cea a
unui complot de mare amploare, n care era implicat armata, ba chiar toat provincia
Transilvania, regiune care de mult vreme este nemultumit de felul cum este tratat de
guvernul romn" (Sunday Times din 15 aprilie, de exemplu). Situatia politic n tar este
confuz, ncordat. La Bucuresti se fac descinderi n hoteluri si biserici (Evening
Standard, 10 aprilie), armata este nesigur (Daily Express, 10 aprilie), regele se afl la
Sinaia unde este pzit de detectivi narmati, cci nu mai are ncredere n armat (Daily
Mail, din 14 aprilie, care citeaz Magyar Saz), sefii partidelor politice i-au cerut regelui so prseasc pe Lupeasca, se duc tratative cu principesa Elena, sotia lui Carol II, care s
revin n tar., Amnunte din Viena arat c Romnia a scpat ca prin minune de
catastrof", scria Manchester Guardian din 11 aprilie, n vreme ce Frankfurter Volksblatt,
din 18 aprilie, era de prere c posibilitatea izbucnirii unui rzboi civil n Romnia se
mentine foarte mare n continuare si Carol al II-lea va pierde, cci armata este contra lui.
La 18 aprilie, 8 Uhr Abendblatt citnd surse din Budapesta, scria: Evenimentele din
Romnia, din zi n zi, iau un curs tot mai dramatic".
De ce acest interes al presei strine pentru un complot din Romnia? Un posibil rspuns l
gsim n dou ziare, Irish Times, din 12 aprilie, si Sunday Express, din 15 aprilie. Iat ce
scria primul: n mprejurri normale, o revolutie n plus sau n minus n Balcani n-ar
putea influenta mult politica european. Astzi ns, Romnia, ca membr de seam a
Micii ntelegeri, ocup o pozitie important n si69
tuatia Europei". Urmeaz un scurt istoric al participrii noastre la primul rzboi mondial,
dup care se continu: mpreun cu Cehoslovacia si Iugoslavia, a format Mica
ntelegere, care joac un rol foarte important nu numai n Balcani, dar si n afacerile
Europei Centrale, astfel nct stabilitatea ei ca stat este un factor vital n politica
european. Nici unul din statele balcanice nu se gseste astzi ntr-o situatie statornic, n
Iugoslavia, regele Alexandru exercit o dictatur sever, n Albania exist o ur mpotriva
Italiei care va izbucni mai devreme sau mai trziu. Bulgaria nc nu si-a revenit din
lovitura primit n urma nfrngerii ei n rzboi. Iar Grecia este ntr-o stare de insurectie
mai mult sau mai putin continu. Fat de planurile germane asupra Austriei si de cele
italiene fat de bazinul Dunrii, este esential ca Mica ntelegere s se mentin la
maximum de stabilitate". Ziarul si continua comentariul, artnd c Romnia era veriga
slab a lantului, din cauza lui Carol al II-lea si a metresei lui, Elena Lupescu. Concluzia
era: n aceste mprejurri, nu se poate ntreprinde nimic pentru salvarea Romniei, ea
considerat doar un oportunist gata s se vnd oricui va da mai mult si cui i va garanta
pentru mai mult buna sa stare"126. Evident c si aceste afirmatii trebuie privite cu
rezerve. Sunt declaratii date dup 1944, cnd autorii lor cutau s se disculpe ct mai
mult, aruncnd vina pe oricine altcineva. Cine era mai bine plasat" dect omul de
legtur al SSI cu Abwehr-ul? Cum s-ti nchipui c lucrase attia ani cu germanii si nu
fusese cumprat de acestia? Sigur, au fost si declaratii favorabile lui (am citat-o deja chiar
pe cea a sefului su, Eugen Cristescu). Astfel, inginerul Haralambie, din cadrul SSI,
declara c 1-a cunoscut din anul 1939, cnd i-a devenit sefia sectia de legtur cu
serviciile de informatii strine. El l considera un ofiter de stat major cu o inteligent vie
si pregtire profesional din cele mai bune; a devenit nc de la sosirea lui n Serviciu
unul din cei mai intimi colaboratori ai lui Moruzov, fiind nsrcinat de acesta cu misiuni
delicate"127. Foarte interesant este si o not din 4 iulie 1947, elaborat de SSI, n
contextul implicrii lui Constantin lonescu Micandru, n contumacie, n procesul de la
Iasi, pentru condamnarea autorilor pogromului antievreiesc din 1941. In respectivul
document se arta c el ndeplinise n fruntea Sectiei III G" doar atributiile normale de
serviciu, c nu desfsurase nici o activitate n interesul germanilor si se excludea
categoric orice implicare a lui n masacrele de la Iasi, zon
178
unde nu putea s se gseasc n acele zile , ntr-o alt not, cu destinatie intern, se
prezentau si persoanele (cel putin o parte) care ntretineau o adevrat actiune de
defimare" la adresa lui: sotia, care avusese numeroase aventuri extraconjugale si
vnduse din cas toate lucrurile, dup ce sotul fusese ridicat, ct si foste cadre din SSI,
care ncercau s-si acopere neglijentele svrsite n depistarea la timp si informarea
autorittilor de stat despre ceea ce se pregtea la Iasi. S mai notm si faptul c unul
dintre cei mai nversunati acuzatori ai lui recunosteau totusi c n martie 1941, folosinduse de legturile ce le avea
unul dintre cei mai buni redactori n limba german. Totdeauna nsotea pe Antonescu n
voiajurile la Hitler si el redacta si traducea memoriile ce se depuneau acolo". (Eugen
Cristescu, op. cit., p. 175.)
126 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 80536, f. 58.
127Ibidem, f. 11.
128 Ibidem, f. 23-24.
75
printre germani, a intervenit energic pe lng Gestapo pentru ca acesta s nu l mai
supravegheze pe Traian Borcescu, suspectat pentru legturile sale cu cercurile filoengleze.
Foarte interesant a fost evolutia lui Constantin lonescu Micandru n preajma si imediat
dup 23 august 1944. La nceputul lunii, mpreun cu locotenent-co Ionelul Ernescu, s-a
deplasat la Geoagiu, unde se afla dislocat arhiva Serviciului, l se punea n seam si
distrugerea unor documente de la locuinta lui Gheorghe Cristescu. La 31 iulie 1944, ns,
i se aprobase deja trecerea n rezerv prin demisie, cu gradul de locotenent-colonel. La 11
august 1944, Eugen Cristescu semna o adres ctre Ministerul Afacerilor Strine, prin
care cerea eliberarea unui pasaport diplomatic pe numele Constantin lonescn, cu vize
pentru Ungaria, Germania, Franta si Spania. Tot directorul general al SSI cerea
rechemarea vice-consulului Dsclescu, ncepnd cu l septembrie, si numirea n locul lui
a lui Constantin lonescu; n cazul n care consulatul din Barcelona nu functiona, urma s
fie la Madrid. Nu a mai apucat s plece la post. Dup 23 august, a fost vzut la barul
Athenee Palace, n compania unor agenti anglo-americani, ntre care era mentionat si
numele lui Gibson [agent al Intelligence Service, corespondent la Bucuresti al ziarului
britanic The Times - n.n.] si altii, cunoscuti ca avnd un trecut de activitate antisovietic"129.
Prin Decizia nr. 50, ncepnd cu ziua de 23 august 1944, a fost angajat temporar n SSI,
ca referent tehnic diurnist, retribuit cu 37500 lei, cu vechime de la l august 1944. Era
trecut pe statele de plat cu numele de G. lorgu. Prin Decizia nr. 72/1 octombrie 1944, a
fost licentiat din Serviciu, pentru economii bugetare. La sfrsitul lunii martie 1945 locuia
nc n strada Nou nr. 8, din cartierul Drumul Srii, n martie anul urmtor, apare
mentionat ca fcnd parte din organizatia Miscarea national de rezistent"130, fiind
subsef al Sectiei Tehnice, cu sarcina de a procura armament si munitii. Activa sub numele
de Ionel Popovici. A controlat mai ales depozitele din zonele Bran si Timisul de Jos. Prin
adresa nr. 80/1946 a Tribunalului Militar al Poporului, se cerea urmrirea, prinderea si
trimiterea lui n judecat. La 8 iunie i se fcea o perchezitie domiciliar, n 1949 era
detinut la Aiud, condamnat la munc silnic pe viat pentru crim de rzboi (masacrele
de la Iasi). Era notat
1 Ibidem, f. 28. ' Ibidem, f. 29.
76
ca avnd o comportare rea. La 28 iunie 1949, era cerut de ctre Directia V din Directia
General a Securittii Statului, cu ordinul nr. 5/75.153. De acolo a mers la SSI, unde
fusese cerut cu adresa nr. 285/2 iulie 1949. Din acel moment, traseul lui este mai greu de
urmrit. Era cutat la M. A.L Serviciul Penitenciarelor si la Directia Lagre si Colonii
de Munc, dar nu aprea n nici o evident, cum c s-ar fi aflat acolo. Am mai gsit doar
un certificat de deces, eliberat de Sfatul Popular al Comunei Jilava, raionul Nicolae
Blcescu, cu nr. 28/13 iulie 1950, pe numele Constantin lonescu, colonel, strada Nou, nr.
8, Bucuresti, n vrst de 52 ani, mort n aceeasi zi n penitenciarul Jilava, moarte
verificat de medicul penitenciarului.
Din documente rezult c nu a avut copii. A fost decorat cu Medalia Comemorativ 19161918, cu Bareta Dobrogea, la 7 iulie 1918, cu Medalia Victoria, la 21 iulie 1921, cu
Steaua Romniei, clasa IV, cu spade si panglic, la 27 februarie 1942, Vulturul german
clasa l, n grad de comandor, la 4 februarie 1941 si clasa cu spade, la 5 ianuarie 1942, n
fine, n timpul vizitei fcute n Germania, mpreun cu Gheorghe Cristescu, n martie
1943, a primit si Crucea de Fier, clasa II. Acesta a fost deci Constantin lonescu Micandru
(acesta din urm era numele lui conspirativ, cu care semna uneori documentele), omul
nsrcinat de Mihail Moruzov, n februarie 1937, ca mpreun cu Niky stefanescu s
stabileasc primul contact pentru schimb de informatii cu Abwehr-ul n problema
sovietic.
* S-a nscut la 20 septembrie 1896, la Galati. Era fiul lui Grigore si al Elisei stefanescu.
Tatl era ofiter, mama casnic. Un om de statur potrivit, robust, cu o privire energic,
si-a fcut studiile la Liceul Vasile Alecsandri", din Galati. Era inteligent si avea nclinatii
spre limbi strine: cunostea la perfectie franceza, rusa, ucraineana si se descurca n
polon, german, italian si srb. A urmat ctiva ani cursurile Faculttile de drept, dar nu
si-a luat licenta. S-a angajat, n 1918, n Siguranta General, ca sub comisar. A fost
repartizat la Tighina, unde a rmas pn n 1919. Avansat subprefect de politie, a fost
trimis la Cetatea Alb. n 1920 s-a rentors la Tighina, iar n 1921 era la Hotin. n 1925 a
fost avansat comisar special si mutat la Inspectoratul de sigurant Chisinu. n 1926 era
din nou la Hotin, revenind n 1928 la Chisinu. A lucrat mai multe cazuri de spionaj
sovietic. La l ianuarie 1931 trece la SSI, unde devine, n 1933, seful Sectiei
contrainformatii, pn n 1938. Atunci, la cererea lui Armnd Clinescu, a fost trecut n
fruntea Corpului Detectivilor. A creat acolo Brigada Special, care avea ca sarcin
urmrirea legionarilor. La fel ca si Moruzov, a czut victim asasinatelor fcute de
legionari la Jilava n noaptea de 26/27 noiembrie 1940.
77
Despre vizita la Berlin ni s-au pstrat dou mrturii: o Not redactat olograf de Niky
stefnescu att n manuscris, pe hrtie cu antetul Hotel Central-Berlin, ct si un exemplar
dactilografiat, semnat N.S., si o Dare de seam asupra cltoriei fcut la Berlin ntre 12
si 24 februarie 1937, redactat si semnat de maiorul Constantin lonescu Micandru. Cea
din urm (doc. nr. 3), este mult mai ampl si mai precis, cum i st bine unui ofiter de
carier. Aflm cnd si la ce or au plecat din Bucuresti (12.02.1937, ora 13.30) si cnd au
ajuns la Berlin (l 3.02.1937, ora 20.30, era o zi de smbt). Delegatia, condus de N.
stefanescu, mai cuprindea si doi cpitani ingineri, cci scopul oficial era procurarea de
aparatur pentru SSL
Luni, 15 februarie, N. stefanescu a stabilit legtura cu maiorul dr. Krienitz, n baza unei
ntelegeri prealabile cu Legatia german din Bucuresti. Un om foarte distins, fcnd
parte din nalta societate prusac de aici. Este ajutorul amiralului Canaris, seful Sectiei a
Il-a din M[arele] St[at] M[ajor] german, desi nu este dect maior si nu face parte din
partid. Se spune c are acces la Goring si Blomberg, unde altii nu pot intra", n
continuare, munca a fost astfel compartimentat: Niky stefanescu a fcut schimb de
informatii pe probleme politice (organizarea Cominternului, provocrile sovietice") cu
seful Sectiei contrainformatiilor din Abwehr. El a fcut si o vizit la sediul Gestapoului,
mpreun cu cei doi cpitani, unde au fost primiti de dr. Best, seful regiunii Berlin, fiind
impresionat si de dotrile institutiei, dar si de faptul c lucrurile sunt astfel organizate
nct pe sli nu vezi pe nimeni; nici functionari si nici usieri"131. Dr. Best i-a invitat la
mas, n sediul Gestapo-ului, exprimndu-si satisfactia pentru acest nceput de
colaborare, avnd n vedere c Romnia avea frontier comun cu URSS. La rndul su,
Niky stefanescu le-a tinut gazdelor o expunere despre istoricul, organizarea si modul de
actiune al Cominternului.
La rndul su, Micandru s-a ntlnit cu maiorul Froelich, specialist n problemele Armatei
Rosii si ulterior cu alti doi ofiteri de aviatie, al cror nume nu l indic. S-a fcut un intens
schimb de informatii, rezultnd c, n general, informatiile Abwehr-ului corespundeau cu
cele ale SSI, ceea ce a demonstrat buna credint si seriozita131 Arh. N.I.C., fond P.C.M. - SSI, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 135136.
78
tea schimbului de informatii pentru ambele prti". Ofiterul romn a obtinut n plus fat de
ceea ce stia deja denumirea si dislocarea tuturor unittilor neindivizionate ale Corpurilor
de Armat, organizarea de detaliu a unei divizii moto-mecanizate, compunerea organic
detaliat a fiecrei brigzi de aviatie. Evident, n afara lui Niky stefnescu, nimeni
altcineva dintre romni - ceilalti doi membri ai delegatiei sau de la Legatie - nu mai stia
cu ce se ocupa maiorul lonescu Micandru.
Partea german a avut grij si de timpul liber al oaspetilor romni. Seara, de obicei, erau
132 Politica extern a Romniei. Dictionar cronologic, Bucuresti, 1986, p. 217. Lucretiu
Ptrscanu a interpretat tendentios acest eveniment, calificndu-1 drept o mascarad" cu
o deosebit semnificatie politic". (Vezi Lucretiu Ptrscanu, Sub trei dictaturi, Editura
100+1 Gramar, Bucuresti, 1996, p. 49). Doctorul serban Milcoveanu, care, la acea dat,
era presedintele U.N.S.C.R. (Uniunea National a Studentilor Crestini Romni), ne
asigur c procesiunea slujbei religioase la Casa Verde din Bucurestii-Noi si
nmormntarea corpurilor nensufletite ale lui Mota si Marin s-au desfsurat n ordine.
Aproximativ 20 000 de legionari, n cmsi verzi, au format un impresionant cortegiu,
care s-a deplasat ntr-o tcere absolut". Probabil c toate acestea au atras invidia multor
politicieni, inclusiv a regelui Carol al II-lea. (Vezi Dr. serban Milcoveanu, CorneliuZ.
Codreanu altceva dect Horia Sima, voi. l, Biblioteca nvierea nr. 7, Bucuresti, 1996, p.
97).
80
noi msuri contra Miscrii Legionare. Iar sprijinul Germaniei pentru aceasta nu era un
secret pentru nimeni. Ca atare, Carol al Il-lea a considerat, probabil, c nu se poate
astepta la vreun sprijin din acea parte si i-a ordonat lui Moruzov s ntrerup contactele
cu Abwehr-ul, chiar dac era un serviciu de informatii al armatei germane, care, nu numai
c nu avea nimic comun cu Gestapo-ul, dar se afla chiar n rivalitate cu acesta.
Ne-am mprietenit cu dracul!"
nainte de a vedea cum a reusit maiorul lonescu Micandru s restabileasc legtura cu
Abwehr-ul, s examinm putin contextul politico-diplomatic, n care s-a produs tentativa
sa.
Dup acordul de la Miinchen (29-30 septembrie 1938), dar mai ales dup ocuparea
Cehoslovaciei, n martie 1939, situatia international a Romniei se modificase
substantial. Principalul pericol extern deveneau revendicrile statelor revizioniste, ce
priveau si spre granitele Romniei. Pe lng strngerea relatiilor cu partenerii din Mica
ntelegere (amputat dup disparitia Cehoslovaciei) si din ntelegerea Balcanic, pe lng
politica traditional de aliant cu Franta si Marea Britanic, pentru diplomatia romneasc
devenise evident necesitatea mbunttirii relatiilor cu Germania.
La 15 martie 1939 - dup ce n Cehoslovacia germanii au difuzat fluturasi redactati n
limba romn - s-a decretat mobilizarea partial a armatei. Dar la 23 martie s-a ncheiat
Tratatul asupra promovrii raporturilor economice ntre Regatul Romniei si Reich-ul
Germaniei" ', considerat ca o subordonare a economiei romnesti intereselor germane. Nu
trebuie s uitm c la 13 aprilie Anglia si Franta au acordat garantii unilaterale privind
frontierele Romniei. Cu toate acestea, la Bucuresti exista un puternic sentiment de
insecuritate. El era alimentat, probabil, si de informatiile venite din Occident. Astfel,
domnul Horia Brestoiu reproducea un raport al unui ofiter superior romn de informatii
(locotenent-colonelul Gheorghe Petrescu, doc. nr. 5-6)134, trimis
133 Gheorghe Gheorghe, Tratatele internationale ale Romniei, Bucuresti, 1980, p. 531532.
134 Vezi si Revista de istorie militar",nr. 2/1995, p. 45-48.
81
din Londra la nceputul lunii aprilie 1939, care vorbea despre schimbarea total de
atitudine pe care servicii importante din cadrul Ministerului Aprrii Nationale [britanic n.n.] au avut-o ulterior [semnrii tratatului economic germano-romn din luna martie n.n.] fat de atasatii nostri militari, navali si aeronautici, de la Londra, crora H s-a pus n
vedere c problema comenzilor de material de rzboi este o chestiune care trebuie tratat
de la guvern la guvern si, n orice caz, mai nti pe teren politic" . Ofiterul romn
ntelegea din discutiile cu britanicii c la Londra se credea c Romnia ncheiase si un
acord politic cu Germania si deci tara noastr era o cauz pierdut pentru Franta si Marea
Britanie. La 3 aprilie, aceeasi surs informa: Din cauz c acordul economic cu
Germania nu este nc complet nteles, iar pe de alt parte, pn la clarificarea situatiei
trii fat ds acordul anglo-francez si, eventual, polonez, se intentioneaz ca livrrile de
armament, pentru tara noastr, s fie amnate. Din contactul pe care 1-am avut cu
oficialittile engleze, se pare c Londra intentioneaz a ne cere s ne clarificm hotrt
pozitia"136. Aceeasi concluzie rezultase si din convorbirile pe care le-a avut cu
reprezentantul Intelligence Service-ului. Trecnd prin Paris, constata o evident rceal
si o rezerv bine marcat", subliniind c francezii pe nedrept, au devenit bnuitori n ce
priveste politica noastr, c nu mai au ncredere n noi si c ei consider neaderarea
noastr la pact ca o alunecare spre o politic germanofil". Dar ajuns n tar, acelasi ofiter
nota: expansiunea german spre est... ar fi chiar dorit de Londra-Paris, dac acest lucru
ar satisface Germania si Italia si prin aceasta si-ar asigura integritatea lor continental si
colonial. Dar Anglia si Franta sunt perfect informate asupra intentiilor italo-germane,
care au veleitti mult mai mari si care caut neaprat declansarea unui rzboi n acest an,
fiind sigure c l vor cstiga.
n aceste conditiuni, Anglia, n special, socoteste absolut necesar pentru pregtirea
rzboiului... s cstige timp prin atragerea spre est a unor importante forte germane..."
Dac mai adugm si confesiunile unui german apropiat lui Hitler si fcute publice n
ziarul New York Herald Tribune, din 8 mai 1939, din care rezult intentia Germaniei de
a-si subordona politic si economic trile baltice, Polonia, Romnia,
135 Horia Brestoiu, Impact la paralela 45, p. 61. 136/6iWem, p. 61-62.
82
Iugoslavia, Ungaria si Cehoslovacia, este de nteles dorinta Bucuresti ului de a stabili
contacte neoficiale cu Berlinul. Nu ne-am propus - si nu credem c este posibil, pe
actuala baz documentar - s judecm dac gestul a fost util sau era mai bine s fi mers
pn la capt, cu orice risc, doar alturi de Anglia si Franta, n general, asemenea discutii
ce ar fi fost dac... nu sunt foarte utile pentru istoric. Dar, n judecarea unei
asemenea ipoteze, credem c nu trebuie s se ignore experienta istoric romneasc,
diferit de cea polonez, iugoslav, cehoslovac, chiar si ungar si bulgar: traditia clasei
politice romnesti de a salva mcar un embrion de organizare statal, prin orice mijloace
si cu orice pret.
Iat, deci, n ce context geo-politic la care trebuie s adugm si presiunile tot mai
evidente dinspre Rsrit, despre care s-a vorbit mai putin la noi - este trimis maiorul
lonescu Micandru, la jumtatea lunii iunie 1939, s bat la usa Abwehr-ului pentru a
rennoda, fr alt pregtire prealabil , firul colaborrii pe linia schimbului de informatii
privind Armata Rosie si propaganda Cominternului. S mai spunem doar c Eugen
Cristescu, urmasul lui Moruzov n fruntea SSI, declara, dup rzboi, c actiunea i-ar fi
fost tinuit si lui Armnd Clinescu, n acel moment prim-ministrul trii, dar s-ar fi fcut
cu stirea lui Ernest Urdreanu, maresalul Palatului138.
Asa cum am vzut deja, pn la urm maiorul lonescu Micandru a fcut apel la colegul
su, maiorul Proca, avnd norocul ca acesta s fie singur la Berlin, atasatul militar,
colonelul Grbea, fiind plecat n Elvetia, unde asista la manevre militare. I-a spus c
venea de la Paris si c avea o scrisoare din partea unui cunoscut, pentru maiorul von
Krienitz. Proca a sunat n ziua de 22 iunie la Biroul atasatilor militari din Marele Stat
Major, de unde i s-a rspuns, dup 3 ore, c persoana respectiv decedase cu cteva luni
n urm. Dup insistente, lonescu Micandru a obtinut o ntlnire cu cpitanul Graf von
Spee, pentru ora 16.00. I-a comunicat acestuia cine era si cu ce scop se afla la Berlin.
Cpitanul german i-a promis c i va comunica rspunsul la hotel,
137 Din raportul redactat la ntoarcerea n tar, rezult c primul contact, cel din 1937,
fusese nlesnit de Parizianu, care n 1939 se afla n penitenciar, executnd o pedeaps de
2 ani pentru homo-sexualitate si trafic de devizie. Se face trimitere si la o not special de
a crei urm nu am reusit s dm (Arh. S.R.I. fond d", dosar nr.3749, f. 58).
138 Eugen Cristescu, op. cit.,'p. 141.
83
pn la 18.30. Exact la acea or a primit o invitatie pentru a doua zi, la 10.00, la Marele
Stat Major german.
La 23 iunie s-a ntlnit cu locotenent-colonelul Hanwaldt si un maior, crora le-a
comunicat c Moruzov considera c relatiile deocamdat doar economice - dintre
trile lor se vor dezvolta n viitor si c inamicul comun era Uniunea Sovietic. Drept
urmare, SSI propunea Abwehr-ului o colaborare concret pentru culegerea de informatii
privind intentiile statului sovietic. Singura conditie, colaborarea s fie tinut n secret
chiar si fat de corpul diplomatic si atasatii militari din Berlin si Bucuresti. Partea
german a cerut o serie de precizri privind natura SSI si persoana sefului su (i
cunosteau si unul dintre pseudonime: inginerul Mihail stefnescu). Cu mult politete,
ludnd exagernd un pic, am zice rezultatele obtinute de Moruzov , ofiterul
superior german i-a promis s-i comunice lui lonescu Micandru punctul de vedere al
Abwehr-ului, n aceeasi zi, la ora 16.30.
Dup-amiaza, locotenet-colonelul Hanwaldt i-a spus c organele superioare din Marele
Stat Major german acceptau colaborarea, n principiu, fr a putea trece la o colaborare la
teren pentru c nemtii -declara el - nu dispuneau de elemente specializate pentru actiunea
informativ direct n URSS ...si aceasta pentru c membrii emigratiei ruse erau n
vrst, iar cei mai tineri nu stpneau limba rus; elementele cehe nu prezentau suficient
ncredere, iar cele ucrainene nu ofereau suficiente garantii" . Drept urmare, lsa s se
nteleag ofiterul german, Abwehr-ul se baza pe retelele SSI, urmnd s contribuie cu
orice sum de bani i s-ar fi cerut. De asemenea, partea german era dispus la un schimb
de informatii privind: aviatia sovietic, unittile motomecanizate, situatia politic intern
si extern a URSS, deplasri si concentrri etc.
Maiorul lonescu Micandru a respins orice subventie din partea Abwehr-ului, artnd c
SSI dispunea de toate mijloacele necesare pentru actiunile informative ce le desfsura n
URSS. Desprtindu-se n cele mai bune relatii de colegii si germani, maiorul lonescu
Micandru a plecat, n ziua de 24 iunie, ora 23.37, spre Helsinki141.
'39 De altfel, pe toat durata ct au fcut schimb de informatii, germanii nu au ratat nici
un prilej de a-1 flata pe Mihail Moruzov.
140 Emigratia ucrainean fusese masiv ajutat si infiltrat de Abwehr, dar dup
ncorporarea Ucrainei Subcarpatice la Ungaria, apruser frictiuni.
141 Arh. M.A.E., fond 71 Romnia, voi. 62, f. 719.
84
La sfrsitul lunii octombrie si nceputul lui noiembrie, maiorul lonescu Micandru s-a
deplasat din nou la Berlin. Ne-a lsat, si de aceast dat, un substantial raport142, din
care vom reproduce doar ideile ce nu si-au aflat locul n cartea domnului Brestoiu, care l
considera, cum am mai spus, drept primul contact dintre Abwehr si SSL nc de la n-
ceput, autorul tinea s sublinieze efectele rzboiului asupra situatiei din Germania:
aparitia cartelelor, fr de care nu puteai obtine vreun aliment; numrul trenurilor era
foarte redus si circulau cu mare ntrziere; lunea si vinerea, n restaurante nu se gseau
dect salate; pe strzi, noaptea, domnea ntunericul si era o mare problem s gsesti un
taxi. A remarcat, de asemenea, si contradictiile existente ntre diferitele componente ale
serviciilor de informatii germane.
n ziua de 30 octombrie, seara, s-a ntlnit cu maiorul Pruck, omologul su din Abwehr
(era seful Frontului de Est), proaspt rentors de la... Bucuresti - venise cu avionul n ziua
de 20 octombrie , unde se interesase de scopul vizitei lui lonescu Micandru. Pruck i-a
mrturisit c propunerea de colaborare pica foarte bine pentru partea german, a crei
situatie politic extern este destul de critic, fiind -la ora actual aproape complet
izolat". Deja, germanii considerau c acordul cu URSS a dat rezultate cu totul
neasteptate, rpind Germaniei initiativa n nord-estul, estul si chiar sud-estul Europei".
Dup cum i-a mrturisit maiorul Pruck, chiar Finlanda devenise un semn de ntrebare
pentru Germania, n Polonia, relatiile cu sovieticii erau foarte ncordate din cauza
zilnicelor incidente de frontier (mi s-a confirmat c, cu ocazia delimitrii frontierei, au
avut loc chiar lupte ntre unittile germane si sovietice, cu pierderi simtitoare de ambele
prti, deoarece soldatii sovietici nu voiau s prseasc unele localitti, cu toate ordinele
date de ofiterii lor)... n fine, se remarc o accentuat nemultumire, datorit faptului c
interventia - neasteptat - a armatei sovietice a fortat ca Reich-ul s renunte momentan,
spune maiorul Pruck, la legtura teritorial direct cu Romnia". si aduga n raportul su
lonescu Micandru: maiorul Pruck s-a exprimat formal: ne-am mprietenit cu dracul!;
expresiune auzit si n cercurile germane din Bucuresti, ceea ce denot c este
generalizat n ntreaga Germanie".
1 Arh. S.R.I. fond d", dosar nr. 3749, f. 41-60.
85
Analiznd o discutie purtat ntre doi reprezentanti ai unor servicii secrete, trebuie s dai
dovad de mult prudent, cci prin nssi natura muncii lor, ei vor cuta s afle mai mult
unul de la cellalt, dnd n schimb ct mai putin. Am fcut aceast afirmatie, nu att n
legtur cu paragraful de mai sus, ct pentru un alt pasaj al discutiei purtate n seara zilei
de 30 octombrie, n ceea ce priveste Romnia-nota maiorul lonescu Micandru n raportul
su dorinta maxim [a prtii germane - n.n.] este aceea ca noi s rmnem n granitele
actuale, n cea mai strict neutralitate, fiind n msur a le asigura aprovizionrile de care
au nevoie. Asupra modului cum se va putea realiza acest deziderat, nu mi-a putut
rspunde. A lsat s se nteleag c, dac noi - bine narmati fiind nu vom ceda
eventualelor pretenti-uni sovietice, URSS - datorit armatei pe care nu poate conta - va
ceda n cele din urm". Este greu de crezut c germanii erau sinceri atunci cnd fceau
asemenea afirmatii - vom vedea c ele se vor repeta cu regularitate - mai ales cnd stim
ce prevedea Pactul Molotov-Ribbentrop143. Dar ei transmiteau, prtii romne exact acel
mesaj pe care ea si-l dorea cel mai mult. Iar oficialittile de la Bucuresti s-au agtat cu
disperarea necatului de acest pai. Este foarte grav cnd un om politic ignor realitatea si
o nlocuieste cu fantasme, cu ceea ce i-ar place lui s fie. Dar, pentru un sef al unui
serviciu de informatii, o asemenea greseal este de-a dreptul mortal.
Romnesti si dac atentiunea ei a fost mai vigilent, a fost numai atunci cnd mprejurri
tragice impuneau". Subliniindu-i omologului su francez simpatia de care se bucura
Franta n Romnia, Moruzov i-a reprosat dezinteresul acesteia fat de nevoile de
narmare ale Romniei. Timp de circa 18 ani am solicitat Franta s nfiinteze, pe
teritoriul nostru, industrii de rzboi care puteau constitui un quasi monopol pentru
capitalul francez, dar constituia, mai ales, o necesitate vital pentru interesele ambelor
tri, dar n-am fost ascultati". si aduga Moruzov: n fata acestei situatiuni este cazul a nu
se mai pune Romniei ntrebarea jignitoare: Ce intentiuni are, ci ntrebarea: Ce
trebuie s fac Franta ca s repare toate greselile din trecut". Evident ns, Franta avea n
acel moment
Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 20954, voi. 21, f. 53,
92
alte griji. Ofiteri superiori francezi i-au declarat lui Moruzov: Rzboiul ne-a surprins
nepregtiti... nepsarea oamenilor politici si amestecul lor la Departamentul aviatiei
trebuie considerat ca o crim de nalt trdare. Rzboiul ne-a surprins cu 600 avioane de
lupt, cu un numr redus de piloti, n schimb cu 82 generali de aviatie".
Mult mai optimist s-a ntors Moruzov dup o vizit fcut pe front, timp de dou zile,
desi recunostea: nota caracteristic a situatiei din Franta o constituie ns o criz, o lips
de personalitti, de energii, de oameni de conceptie care s stpneasc si s dirijeze
evenimentele, nu s fie dirijati de ele"152.
Vizita n Anglia a ntreprins-o Moruzov la solicitarea unui delegat al Intelligence Serviceului, trimis special la Paris pentru a-1 invita. Ea a durat din 31 martie pn la 3 aprilie.
Englezii erau, ca de obicei, mult mai realisti: actualul rzboi, pe care l consider ca un
rzboi de durat, abia a nceput"153.
A urmat apoi incidentul de pe Dunre, provocat de slepul Termode, pe care britanicii au
vrut s l scufunde n zona Portile de Fier pentru a bloca navigatia pe fluviu, implicit
aprovizionarea pe acea cale a Germaniei cu petrol. Nemtii, care aflaser nc din
septembrie 1939 de intentia Aliatilor, au obligat guvernul romn s adopte msuri care au
zdrnicit actiunea. Oricum, SSI avea propriul om infiltrat n grupul englez, tinnd tot
timpul evenimentele sub control154.
Episodul a contribuit ns - alturi de tergiversrile prtii romne n a ndeplini toate
cerintele economice ale germanilor la instaurarea unei rceli n relatiile romnogermane. Se adugau si zvonurile despre concentrri de trupe sovietice la granita cu
Romnia. Iar atunci cnd maiorul dr. Wagner 1-a ntrebat pe von Killinger ce va face
Germania n cazul unui atac sovietic asupra Romniei, acesta a zmbit si nu i-a rspuns.
Pe de alt parte, maiorul Stransky l asigura pe lonescu Micandru c Goring afirmase c
Germania avea s sprijine Romnia contra oricrui atac. Din documentele pe care le-am
consultat nu rezult ns c s-ar fi instalat o pauz n relatiile dintre SSI si Abwehr (notele
si rapoartele se succed
152 Arh. N.I.C., fond P.C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f.
146-163.
153 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 3717, f. 159-165.
154 Ibidem, dosar nr. 4452, f. 28 si 47-48.
93
normal n toat luna aprilie), asa cum afirm domnul Horia Brestoiu n cartea sa Impact la
paralela 45155.
Dup vizita generalului von Tippelskirsch dornic s se conving si el care urma s fie
atitudinea Romniei n viitor - a sosit, la 3 mai, maiorul dr. Wagner care aducea, din
partea lui Canaris, o ntrebare direct: cum va reactiona Romnia n cazul unui atac
anglo-francez asupra terenurilor sale petrolifere? Moruzov i-a replicat c un asemenea
rspuns l putea da doar suveranul statului.
- La 12 mai, colonelul Gerstenberg revenea cu aceeasi ntrebare, n sfrsit, la 23 mai el l
informa - abia ntors de la Berlin pe Moruzov c n capitala Germaniei sporea starea
de nencredere, n urma absentei unui rspuns din partea romnilor la ntrebarea de mai
sus. Gerstenberg afirma c Germania urma s si asume obligatii precise privind
integritatea Romniei, n cazul unui rspuns pozitiv. El respingea tergiversrile, prin
trimiterea la Berlin a unor personalitti, precum Gheorghe Brtianu, dar care nu aveau un
mandat precis.
Tensiunea a sporit si prin descoperirea, n noaptea de 23 spre 24 mai, la rafinria
Standard, n dou vagoane germane, a unor lzi cu arme si munitii. Partea german a
pretextat c ele erau destinate exclusiv aprrii personalului german.
ntr-o ntrevedere avut cu colonelul Gerstenberg, maresalul palatului, Urdreanu, i-a
acuzat pe germani c aprovizionau cu arme pe membrii Grzii de Fier, ceea ce a provocat
reactia violent a Legatiei. La rndul su, von Killinger avea o ntrevedere de cinci ore
(pn la 11 noaptea) cu Moruzov, n cursul creia i reprosa atitudinea ostil a populatiei
fat de Germania si-i atrgea atentia c Romnia era nconjurat de dusmani: Ungaria,
Bulgaria si URSS. Dac contra primelor dou [Romnia - n.n.] va putea face fat cu
propriile sale mijloace, contra pericolului bolsevic n nici un caz nu". Concluzia: Nu
rmne altceva dect a se perfecta, n mod oficial, o legtur corect si sigur cu
Germania, singura n msur a-i garanta n mod absolut integritatea teritorial. Totul
depinde, deci, de hotrrea Romniei. Trebuie s se tin seama ca s nu fie prea trziu,
deoarece URSS odat pornit, nu va mai putea fi oprit prin interventia Germaniei dect
declarndu-i rzboi, ceea ce nu este de dorit..."
' Horia Brestoiu, op. cit., p. 194.
94
Mesaj mai clar nici c se putea. El era usor ndulcit de Canaris, sosit la 28 mai la
Bucuresti (doc. nr. 26). sefiil Abwehr-ului informa c el asigurase naltul Comandament
german c poate declansa n liniste operatiunile pe frontul de Vest, avnd asigurate
aprovizionrile din Romnia. si spunea: Germania nu va uita niciodat aceast
comportare a Romniei, n momentele hotrtoare prin care trece". Cu ocazia acelei
vizite, s-a fcut si primul schimb oficial de informatii privind Armata Rosie. Se prea,
deci, c Germania considera definitiv Romnia n sfera ei de influent.
Un eveniment nefericit avea s dea peste cap toate eforturile depuse pn atunci. La 19
iunie 1940, ntr-un vagon de cale ferat rtcit de naltul Comandament francez, n timpul
retragerii sale precipitate, germanii descopereau ntreaga arhiv, intact, a serviciului
francez de informatii136, inclusiv dovada clar a colaborrii - si jocului dublu - fcut de
Mihail Moruzov.
Orice intentie ar fi avut germanii de a proteja Romnia n fata presiunilor Moscovei dac ar fi avut asa ceva - s-a spulberat. Iat deci de ce toate eforturile disperate ale
Bucurestiului de a obtine sprijin din partea Germaniei mpotriva agresiunii URss s-au
izbit de un zid.
Mai mult, colonelul Gerstenberg asigura c pretentiile Ungariei si Bulgariei nu se puteau
rezolva dect prin Berlin, deci Romnia putea s stea linistit. Gerstenberg mai sugera c
cu ocazia deschiderii Parlamentului, Romnia trebuie s declare n mod oficial c
renunt la garantia dat de Anglia, care n-a ajutat-o n contra agresiunii sovietice n
Basarabia". De altfel, germanii au sustinut - invocnd un articol de fond aprut n ziarul
Times din 29 iunie 1940, ct si informatii culese din cercul Legatiei britanice la Bucuresti
- c Anglia sprijinise URSS n pretentiile sale teritoriale pentru a lovi n interesele
germane din Romnia. Iar Gerstenberg i declara lui Moruzov: n concluzie, sunt
convins c pentru binele Romniei n viitor, singura chestiune important este pregtirea
pentru rzboiul care va veni n Est, n care scop este necesar s se realizeze ct mai
curnd o legtur militar romno-german".
156 Pierre Accoce et Pierre Quet, La guere a ete gagnee en Suisse, Librairie Academique,
Paris, 1966, p. 43 si urm.; Vezi si Horia Brestoiu, Actiuni secrete n Romnia, p. 239-242.
95
Desi ntr-o ntrevedere avut cu von Killinger la 27 iunie, Carol al H-lea care si
anuntase atunci intentia de a rezista cu arma n mn agresiunii URSS cerndu-i
emisarului german s obtin acordul Fiihrerului, pentru ca Ungaria si Bulgaria s nu atace
simultan cu URSS - afirmase c dac eu as fi refuzat garantiile oferite de Anglia, este
foarte posibil ca, pn acum, Romnia s fi fost complet distrus". La 3 iulie guvernul
romn fcea totusi acest pas, renuntnd unilateral la garantiile anglo-saxone.
Pe de alt parte, Moruzov 1-a rugat pe dr. Wagner s mearg la Berlin si s i aduc un
rspuns clar n privinta intentiilor viitoare ale Germaniei fat de Romnia. Rspunsul
adus la 12 iulie, din partea sefului Marelui Stat Major german, Keitel, era: pot afirma c
99% Ungaria si Bulgaria nu vor actiona contra Romniei, deoarece interesele Germaniei
si Italiei impun mentinerea pcii n Balcani". Iar Killinger, aflat la Berlin, transmitea:
Problema ungaro-romn trebuie s fie solutionat pe cale pasnic... Rog pe domnul
Moruzov s comunice att M.S. Regelui, ct si domnului ministru Urdreanu c baza
tratativelor cu Ungaria trebuie s fie a i se ceda ct mai putin teritoriu si, n schimb, s se
retrag ntreaga populatie maghiar de pe teritoriul Romniei".
Ce a urmat se stie. S mai spunem doar c la l septembrie Mihail Moruzov pleca la
Venetia pentru o ultim ntrevedere cu Canaris. Era nsotit de locotenent-colonelul
lonescu Micandru. La rentoarcerea n tar, Moruzov era arestat. La 7 septembrie sosea la
Bucuresti amiralul Canaris. Scopul acestei vizite nu-mi este nc cunoscut", nota lonescu
Micandru. S fi venit oare Canaris ca s se asigure personal c Moruzov nu avea s scape
nepedepsit pentru jocul dublu fcut? Pentru a rspunde la o astfel de ntrebare
provocatoare, va trebui s parcurgem, n continuare, si alte aspecte din activitatea SSlului ori a lui Mihail Moruzov.
OPORTUNISMUL POLITIC IA PROPORtII NGRIJORTOARE'
Moruzov era un tip destul de circumspect n actele sale 'si, n tot jocul lui politic, primul
obiectiv era s-si apere spatele si s-si protejeze retragerea ".
(EUGEN CRISTESCU)
Regele Carol al II-lea a urmrit, nc din momentul revenirii lui n tar, n iunie 1930,
instaurarea unui regim de autoritate personal. I-au fost necesari opt ani pentru a-si pune
planul n aplicare. Perioad n care, profitnd si de slbiciunile clasei politice romnesti,
exploatnd cu inteligent contextul politic international, a reusit s creeze imaginea unei
tri imposibil de guvernat printr-un sistem parlamentar, singura solutie fiind instaurarea
dictaturii. O dictatur ce avea s-si schimbe apoi titularul si coloratura, dar care s-a
98
n linia I pe luliu Maniu si P.N.t. si n linia II pe Corneliu Z. Codreanu si M.L. (Miscarea
Legionar - n.n.) pentru eventualitatea c Reich-ul III devine realitatea n Europa"161.
Pe de alt parte, guvernul a luat msuri drastice de restrngere a liberttii de ntrunire si a
manifestatiilor de strad. Totusi, pentru prima oar n istoria Romniei, guvernul aflat la
putere a pierdut alegerile. Dictonul lui P.P. Carp Dati-mi guvernul, v dau Parlamentul"
si pierduse valabilitatea, ceea ce reflecta puternica opozitie popular fat de proiectele
lui Carol al II-lea. n acelasi timp, n urma alegerilor devenise imposibil crearea unei
majoritti parlamentare capabil s desemneze un guvern. Drumul spre dictatura regal
era deschis, dar Carol al II-lea nu ajunsese la captul lui. Continuarea jocului democratic
se impunea pentru nc o scurt perioad.
Suveranul stia c Berlinul ar fi fost foarte multumit dac ar fi venit la putere n Romnia
extrema dreapt. Asa c a ales din spectrul politic respectiv gruparea care reprezenta cele
mai putine pericole pentru el: Partidul National Crestin, desemnndu-1 pe Octavian Goga
s formeze noul guvern . Iat si pasajul din nsemnrile zilnice ale regelui Carol al II-lea,
n care se explic cum s-a ajuns la numirea lui Octavian Goga n fruntea guvernului dup ce national-trnistii refuzaser o combinatie cu liberalii -, ce s-a urmrit prin
aceast solutie politic si conditiile puse: Normal, dup tabloul prezentei (sic!)
electorale, ar fi trebuit s chem pe Codreanu; nimeni, n afar de legionari, n-ar fi aprobat
acest act. Pentru mine era o total si absolut imposibilitate. Metodele teroriste ce le
adoptase, antisemitismul violent, ideile lor vdit hotrte n politica extern, rsturnarea
aliantelor, legtura antinational de a se apropia numai de Germania, n general toate
metodele lor radicale si antisociale.
Mi-a rmas deci o singur solutie constitutional, aceea de a face apel NationalCrestinilor lui Goga si Cuza. Este desigur o solutie proast, dar totusi cea mai putin.
Sunt perfect constient c o guvernare cu aceste elemente, destul de hotrt antisemite, nu
va putea fi una de lung durat si c dup
162 Rezultatele procentuale au fost urmtoarele: PN.L. - 35,9%; P.N.t. Ibidem, p. 107. l2 Rezultatele pr 20,4%; Garda de Fier- 15,5% si Partidul NationalCrestin - 9,1%.
99
aceea voi fi liber s pot lua msuri mai forte, msuri care s desctuseze att tara, ct si
pe mine, de tirania, adesea att de nepatriotic, a meschinelor interese de partid"163.
Goga era un dusman de moarte al gardistilor. Carol al II-lea a manevrat n continuare cu
mult abilitate. Astfel, generalul Ion Antonescu a mers la Predeal - unde Codreanu se
dusese s schieze -si i-a propus, din partea lui Goga, un pact de neagresiune. Codreanu a
acceptat, rupnd astfel ntelegerea similar si anterioar cu luliu Maniu. Apoi, Carol al IIlea a acceptat pe Antonescu ca ministru de rzboi. Era o garantie n plus pentru
neinterventia lui Codreanu, dar si o garantie n ochii Angliei si Frantei, unde Antonescu
se bucura de un bun renume, n acelasi timp, regele i-a plasat n coaste pe generalii Paul
Teodorescu si Alexandru Glatz, oamenii lui devotati.
La 18 ianuarie 1938, guvernul Goga a hotrt dizolvarea Parlamentului si alegeri pentru
data de 2 martie. S-au luat noi msuri de restrngere a liberttilor democratice, ntre timp
ns, a survenit un aspect foarte grav. Situatia extern - sau, ca s folosim un cuvnt mai
apropiat nou, imaginea extern - a Romniei s-a deteriorat grav. Franta si Marea Britanic
au protestat n mod public - precedate si urmate de presa international - fat de
iar cea de a doua s-a pierdut. Dar s urmrim documentul, pe care 1-am transcris cu
respectarea originalului.
Serviciul de informatii ctre MARELE STAT MAJOR
Am onoarea a raporta:
Din materialul informativ primit de acest serviciu, reiese c situatia n tar se prezint n
asa fel, nct guvernul nu dispune de conjunctura favorabil care s-i asigure succesul n
alegeri.
Deductiunea de mai sus se bazeaz pe analiza situatiei pn la 3 februarie a. c. orele 16.
Motivele sunt diferite:
1. Lipsa de omogenitate n sens doctrinar politic;
2. Lipsa unui program studiat si a unui sistem de aplicare practic, care s nu creeze
complicatii;
3. Lipsa de cadre proprii n micile orase si mai ales la sate;
4. Lipsa de prestigiu si de bun credint a cadrelor improvizate, parte din ele provenind
chiar din organizatiuni cu alte scopuri politice.
Aducnd la cunostint cele de mai sus, nu socotim c este lipsit de interes s expunem si
situatia - din punct de vedere general care dinuieste n tar de ctva timp.
Ea este urmtoarea:
Din cauza, multiplelor grupri politice, mpnate cu elemente cu veleitti personale si
propovduind programe lipsite de claritate si mai ales ru ntelese si ru interpretate de
mase, s-a ivit si s-a dezvoltat oportunismul politic care ia proportii din ce n ce mai
ngrijortoare.
Aceast stare de lucruri a dus la consecinte din cele mai duntoare: Preotii, nvttorii si
functionarii n general, care constituiau n trecut elementul de disciplin si moral si
expresiunea constiintei cettenesti, si-au prsit ndatoririle lor, nregistrndu-se n
diverse
Acest caracter de liter s-a folosit pentru sublinierile din textul original.
102
grupri politice, si transformndu-se n complet contradictie cu misiunea lor de
slujitori ai statului n instrumente de propagand n serviciul unor persoane sau grupri
politice.
Odat cu aceasta s-a acreditat credinta n sufletul celor mai multi c mijlocul de a-si crea
o situatie este de azi nainte numai protectoratul politic si nu capacitatea sau
devotamentul n ndeplinirea ndatoririlor ctre stat.
Paralel cu demoralizarea aparatului de stat, s-a reusit s se strecoare n sufletul
locuitorilor trii si mai ales a elementelor fragile nenumrate axiome, care, fie din cauz
ca au fost gresit transmise maselor, fie c au fost ru ntelese n fond, au produs o
complet dezorientare n spirite si o mentalitate din cele mai periculoase.
n opozitie cu aceast stare, elementele de ordine, de munc si constiente de datoriile lor
cettenesti, ncep s fie ngrijorate de nesiguranta care se asterne asupra trii, nesigurant
care mpiedic libera dezvoltare a muncii si productivittii lor si amenint s zguduie
chiar temeliile statului.
Pesimismul unora sau optimismul altora, nu schimb ns nimic din acest adevr si
anume convingerea general c o stare de lucruri destul de grav frmnt sufletele
tuturor locuitorilor acestei tri si c n asemenea momente trebuie s intervin ceva
salvator.
Dup prerea multora, chiar dac s-ar presupune c acest guvern, prin anumite sfortri, ar
putea s obtin majoritatea n alegeri, acest rezultat nu va putea crea o situatie clar si de
liniste si nu este exclus ca lupta s continute si cu mai mare nversunare.
Astfel de temeri si de credinte ncep s se nasc n gndul multora ideea c o perioad de
pacificare trebuie s fie ntronat ct mai grabnic.
Urmnd acestui gnd, au nceput s se emit o serie de preri, care coroborate, tind n
esent la urmtoarele:
Rzboaiele au creat ntotdeauna n statele nvingtoare o stare de indolent. Datorit
acestui fapt, ct si curentelor si luptelor politice care s-au abtut asupra trii noastre, fie
de la Est, fie de la Vest, nu s-a putut realiza pn n prezent o perioad de deplin liniste
si de perfect ntelegere, n care timp s se lucreze la consolidarea trii n noile sale
granite si la rezolvarea tuturor marilor probleme de care statul are nevoie dup unificare
si care trebuie s rmn deasupra oricror interese ale partidelor politice.
103
nceputurile de realizri ale diverselor guverne n-au putut satisface interesele totale ale
trii, sub toate raporturile, si credinta multora este c, fr aceast epoc, nu se va putea
da statului tria de care are nevoie pentru a-si asigura [linistea n.n.J.
Ceea ce pledeaz ns n plus pentru realizarea acestei perioade de liniste, pentru
redresarea si consolidarea trii, este si situatia grav din punct de vedere extern, nu att
sub raportul legturilor noastre generale si traditionale, ct fat de statele cu aspiratii
teritoriale si tendinte sociale asupra trii noastre.
Pentru a ilustra acest adevr, bazat pe realitti cunoscute de toat lumea, dm cteva date
din care se constat cum n realizarea aspiratiilor lor, aceste state conteaz tocmai pe o
stare de tulburri ce s-ar provoca la noi.
Din anexele Nr. l, 2 si 3 se vede cum pentru pregtirea anumitor situatii, trile vizate fac
sacrificii materiale considerabile, concentrnd toate eforturile pentru ca lovitura ce
urmeaz a se da la momentul oportun, s fie ct mai sigur.
n fata acestor realitti, credem c ne este permis s amintim formula: Este mai usor a
cuceri dect a pstra ceea ce s-a cucerit".
Avndu-se n vedere situatia ngrijortoare intern, precum si aceea si mai ngrijortoare
extern, s-a ajuns la convingerea c este neaprat nevoie de realizarea unui armistitiu
politic, a unei pacificri si reculegeri a spiritelor, n care timp indiferent deforma, s se
treac la actiunea de consolidare a trii sub toate raporturile, pentru ca apoi dup
aceast consolidare bazat pe o conlucrare unanim s se revin la viata politic
normal.
In perioada de armistitiu politic si de reculegere, dorit de ntreaga tar, ar urma s se
realizeze un program de nfptuiri bazat pe urmtoarele obiective:
Consolidarea aprrii nationale;
Progresul economic si Progresul cultural.
Aprarea national.
S se realizeze n total dotarea armatei cu materialul si mijloacele necesare, n asa fel
nct armata s fie pus, att din punct de vedere calitativ, ct si cantitativ, n cele mai
bune conditii de lupt ntr-un eventual rzboi.
' Nu se public n aceast lucrare.
Aceast nzestrare s se bazeze pe organizarea unei temeinici industrii, care s poat
produce si n timp de rzboi armamentul si cele necesare alimentrii lui.
Progresul economic.
S aib n vedere organizarea nvtmntului n legtur cu agricultura si ou toate anexele
ei ca: cresterea vitelor, pomicultura, apicultura, sericicultura, horticultura, etc.,
nvtmnt care s contribuie la ridicarea material a populatiei noastre rurale.
Educatia agricol va trebui s tind mereu la mbunttirea calitativ a produselor
agricole.
S se nfiinteze scoli tehnice care s pregteasc elementele specializate necesare
organizrii industriei nationale si care n prezent ne lipsesc aproape complect.
Acestor scoli s H se dea un caracter pur practic, deoarece asa cum functioneaz n
prezent, ele au ajuns s produc n loc de specialisti, functionari.
S se creeze o industrie pentru valorificarea produselor agriculturii noastre si anexelor ei.
S se ndrumeze organizatiunilor si ntreprinderilor cooperatiste n sensul strict al
valorificrii produselor si ridicrii nivelului productorilor directi, prin nlturarea din
aceste institutii a elementelor intermediare strine de aceast ramur, care au format
aceste organizatiuni n mijloace de exploatare n interes personal.
Progresul cultural.
S se readuc clerul si corpul didactic la apostolatul lor din trecut cnd instructia
maselor se fcea numai pe baza dragostei si iubirii de Patrie, Rege si Credinta
strmoseasc, factori care n toate timpurile au constituit garantia cea mai sigur a
existentei noastre ca natiune si stat.
In cadrul,, Strjii trii" s se dezvolte n sufletul copiilor si tineretului romn, dragostea
de munc, cinstea si spiritul de sacrificiu pentru tar si pentru binele obstesc.
Toate sacrificiile f acute pentru nzestrarea material a armatei, nu vor avea valoare, dac
paralel nu se va ntri puterea moral a trii si spiritul de disciplin al fiilor ei. In toate
scolile si n cadrul tuturor organizatiunilor tineretului romn, trebuie s se renvie
mndria de alt dat, devotamentul si spiritul de jertf pentru binele si aprarea Patriei si
Tronului.
105
Toate aceste puncte cardinale trebuie s constituie baza nu numai n educarea copiilor si
tineretului, dar chiar si n aceea a tuturor cettenilor trii, nceput att de strlucit de ,,
Straja trii".
Tot n aceast perioad de pacificare si de reconstructie general, s se procedeze si la
asanarea moral a corpului functionarilor publici, cutnd a se restabilii n snul acestui
important corp, principiile de cinste, disciplin, devotament si abnegatie, pentru interesele
generale si binele obstesc.
Trebuie s li se creeze tuturor slujbasilor trii convingerea c promovarea si naintarea lor
nu va mai depinde n viitor de diferite influente att de duntoare statului si cettenilor
si, ci numai de capacitatea, devotamentul si randamentul propriei lor munci, ndatoriri
conform jurmntului depus.
seful serviciului MIHAIL MORUZOV*
Semntur olograf cu tus negru.
NOIEMBRIE 1938 S.S.I. INFORMEAZ: MAI NTI A FOST CEHOSLOVACIA
Moruzov a avut previziuni precise asupraperi-colelor care constituie o amenintare
permanent a neamului nostru si a avut solutii pe care mult mai trziu le-a adoptat nssi
conducerea statului".
(Locotenent-colonel ION DUMITRESCU)
La 30 august 1940 avea loc la Viena cel de al doilea arbitraj" (sau dictat), prin care o
mare parte a Transilvaniei era cedat Ungariei de ctre ministrii de externe ai Germaniei,
Joachim von Ribbentrop, si Italiei, Galeazzo Ciano. Era al doilea arbitraj" pronuntat de
cei doi diplomati. Primul avusese loc cu un an, nou luni si 28 de zile mai devreme. Ce se
ntmplase deci la Viena, la 2 noiembrie 1938 si mai ales cum se ajunsese la primul
arbitraj"? Cine i czuse victim, pentru c beneficiarul fusese acelasi.
La sugestia puterilor semnatare ale Acordului de la Miinchen din 30 septembrie 1938,
ntre 9 si 13 octombrie 1938 s-au desfsurat, la Komarom, tratativele ungaro-cehoslovace
pentru rezolvarea litigiilor teritoriale dintre cele dou state166. Diplomatii maghiari
pretindeau ca Cehoslovacia s cedeze neconditionat Ungariei un teritoriu ce se ntindea
pn la linia Bratislava-Nitra-Levice-Rimarska-Sobota-Roznova-Uzhe-rod-Mukacevo, n
timp ce delegatia guvernului de la Praga era de acord doar cu cedarea unei regiuni
restrnse aproximativ 11 % din Slovacia -, cu o populatie de 400 000 locuitori, n cele
din urm, ambele delegatii au convenit ca problema s fie rezolvat cu sprijinul unui
arbitraj al Angliei, Frantei, Italiei si Germaniei.
ntruct primele dou state si-au declinat participarea la o nou conferint international
ce avea ca obiect o alt rectificare a frontierelor cehoslovace, misiunea de arbitraj" si-au
asumat-o ministrii de externe ai Germaniei si Italiei. Prin sentinta pronuntat la Viena la
' Vezi Magazin istoric", s.n. februarie 1991.
107
2 noiembrie 1938 (eveniment cunoscut n istorie si sub numele de primul dictat de la
Viena), Cehoslovacia a fost obligat s cedeze Ungariei partea de sud a Slovaciei cu un
teritoriu de 12 400 kmp si o populatie de l 100 000 oameni.
Primind informatii din teritoriu c rezultatele obtinute de unguri n Cehoslovacia au
repercursiuni negative asupra strii de spirit din Transilvania, analistii Serviciului Secret
de Informatii romn, condus de Mihail Moruzov, au ntocmit la 22 noiembrie 1938 un
amplu Raport , n care sunt reflectate toate detaliile scenariului ce a dus la amputarea
teritorial a unui stat vecin, prieten si aliat Romniei. Bazat pe un imens material
documentar si informativ obtinut de Frontul de Vest" (una dintre sectiile de informatii
externe ale SSl-ului). Raportul demonstreaz c ofensiva diplomatic a guvernului ungar
contra Cehoslovaciei a fost secondat de o intens actiune defetist desfsurat n
teritoriile revendicate si s-a manifestat printr-o propagand subversiv, de nuant
iredentist, prin numeroase actiuni teroriste conduse de pe teritoriul Ungariei si cu
concursul efectiv al oficialittilor politice de la Budapesta.
Ceea ce este interesant - si prin aceasta Raportul ca document istoric, capt n
perspectiva timpului o semnificatie aparte , n partea final se atrage atentia cercurilor
guvernante de la Bucuresti c se impun msuri energice la granita de vest, ntruct un
scenariu similar celui aplicat Cehoslovaciei se pregteste si Romniei.
In continuare, redm pasajele mai semnificative din acest document ce ne dezvluie
faptul c amputarea teritorial a Cehoslovaciei din noiembrie 1938, precum si cea a
Romniei din august 1940, ambele n favoarea Ungariei, s-au fcut dup unul si acelasi
plan, devenit, de altfel, o modalitate tipic de actiune a iredentismului maghiar".
,,lnc de la nceputul lunii mai a.c. [1938 - n.n.J, n regiunile locuite n majoritate de
maghiari [din Slovacia si Rusia Subcarpaticii n.n.] si-au fcut aparitia numerosi
indivizi venind din Ungaria, cu scopul mrturisit de a vinde si distribui crti de literatur,
brosuri, reviste, etc.
Este de remarcat c tot acest material nu continea nimic subversiv, nimic compromittor,
ci crti obisnuite de literatur si, pentru a nu da nimic de bnuit, literatura a fost aleas
potrivit gra67 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 5513, f. 8-36.
108
dului de cultur si pregtire a populatiei n snul creia urma s fie difuzat.
n acest scop, nselnd vigilenta autorittilor si organelor de sigurant cehoslovace, acesti
vnztori ambulanti - n realitate nu erau altceva dect agenti iredentisti initiati n
metodele de propagand si instruiti n desvrsirea actelor de terorism si sabotaj - au
putut s ia contact cu populatia maghiar, slovac si rutean de pe teritoriul
Cehoslovaciei.
Din contactul cu masele, acesti agenti si-au putut da seama, pe de o parte, de atmosfera
care ncepuse s se creeze n jurul ideii de revizuire a hotarelor statului cehoslovac, iar pe
de alt parte, s recruteze elementele de ncredere pentru desvrsirea propagandei si
actiunii de subminare a statului.
Propagand subversiv
Datorit legturilor ntinse pe care unii din acesti agenti n majoritate studenti, preoti,
nvttori, ziaristi - le aveau peste granit, au izbutit chiar de la nceput s solidarizeze o
parte apopulatiei rutene si slovace mpotriva cehilor.
Odat ce elementele de ncredere au fost recrutate, s-a nceput si difuzarea din Ungaria n
Cehoslovacia a materialului de propagand subversiv propriu-zis. Astfel, la nceputul
lunii septembrie, sunt rspndite n principalele centre din Slovacia si Rusia Subcarpatic
foi de propagand cu continut subversiv.
S-a observat c n urma instructiunilor date, tot acest material de propagand nu a fost
mprtit de agentii recrutati, ci aruncat de ei n jurul comunelor locuite de maghiari si
slovaci.
Este usor de nteles ratiunea pentru care s-a adoptat acest procedeu de lucru; pentru ca
agentii recrutati s nu poat fi demascati de organele politienesti si de sigurant cehe, ca
fiind elemente puse n slujba intereselor Budapestei.
Din automobile anume nchiriate s-au aruncat numeroase manifeste n districtele RimaSobota si Feledence, semnate de organizatia denumit Uniunea pentru aprarea
granitelor slovace locuite de maghiari".
In regiunea Khust au fost rspndite numeroase manifeste prin care se ndemna populatia
s se rzvrteasc mpotriva autorittilor
109
cehoslovace, cu urmtorul continut: Frati slovaci! Visurile noastre nationale s-au
ndeplinit. Am creat Slovacia Autonom. Jos cu cehii! n lturi cu Praga! Proclamm
independenta noastr! Noi nu vom mai suferi tirania ceh".
n regiunea Uzhorod, pe stlpii de telegraf a fost arborat tricolorul maghiar, n localitatea
Tajti, agentii Budapestei au ridicat arcuri de triumf pentru a ntmpina armata maghiar,
n localitatea Vcz, la nvttor, organele politienesti au gsit drapele maghiare. Din
acelasi timp intrau adnc pe teritoriul Slovaciei avioanele, la fel ca si n Rusia
Subcarpatic aruncnd material de propagand cu urmtorul continut:
,, Frati slovaci!
Distrugeti cile ferate!, distrugeti oficiile postale! Luptati pentru Slovacia independent!
Dati foc depozitelor militare! Nu este timp, trebuie s v realizati independenta voastr.
In adevr, ntreaga opinie public din Ungaria si chiar unele cercuri conductoare nu ezit
s afirme c, de ndat ce se va ter114
mina ocuparea teritoriilor cedate prin acordul de la Viena, ntregul efort diplomatic al
Ungariei va fi ndreptat mpotriva Romniei, n scopul retrocedrii Ardealului.
De asemenea, s-a acreditat prerea c,, lupta pentru recucerirea Ardealului, fie pe cale
diplomatic, fie n extremis " pe calea armelor , va fi cu mult mai usoar dect aceea
dat mpotriva Cehoslovaciei. si aceasta pentru c n Romnia ,,elementul etnic maghiar
este mult mai numeros, locuieste n mase compacte n unele judete si este mult mai
nemultumit din cauza regimului de opresiune exercitat de ctre autorittile romnesti".
In acest sens, persoane venite din strintate si care au trecut prin Budapesta afirm c
ungurii - n toate manifestatiile lor-prin pres, brosuri, expuneri de hrti, fac cunoscute
revendicrile lor asupra celor patru judete romnesti de la granit, ce urmeaz s lise
atribuie fr conditii, si asupra altor trei, a cror soart trebuie s o hotrasc plebiscitul.
Se pretinde, de asemenea, autonomia politic si administrativ n acele regiuni din
Ardeal, care sunt locurile de mase compacte de unguri. Numeroase hrti, concretiznd
toate aceste revendicri, sunt expuse nu numai n Ungaria, ci si n numeroase vitrine ale
marilor librrii vieneze.
Fr ndoial c, adoptnd aceleasi metode de lucru ntrebuintate n Cehoslovacia,
propaganda maghiar sper s se poat servi chiar cu mult mai mult folos de elementele
iredentiste si revizioniste ce locuiesc n Ardeal, n special de cele originare din judetele
locuite de secui.
Este de stiut ca toate aceste elemente au pus n Ungaria bazele unor numeroase
organizatii iredentiste, camuflate caftind asociatii studentesti ce poart denumirea
judetelor de origine. De exemplu: ,, Grupul din judetul Trei Scaune ",,, Grupul din judetul
Mures " ele.
Una din cele mai importante organizatii iredentiste identificate este,, Asociatia secuiasc
si a studentilor secui" (Szekely Egyctemi es Foikolai Halgatok Egyesulet) cu sediul la
Budapesta, format, dup cum nsusi titlul arat, din studenti ce-si desvrsesc studiile
superioare n capitala Ungariei si ai cror conductori stau ntr-o continu si strns
legtur cu cercurile conductoare maghiare ale Budapestei.
115
ntreaga atentie a acestor cercuri se ndreapt n special ctre studentimea pe care o
cultiv, o/analizeaz si o pregteste la lupta ce se va da pentru nfptuirea,, Ungariei
Mari", pentru retrocedarea tuturor teritoriilor ce au apartinut odinioar Coroanei
Sfntului stefan ".
Studentimea, preotii si nvttorii vor fi elementele cele mai utile pentru desfsurarea
propagandei revizioniste si actiunii defetiste n snul maselor maghiare si secuiesti din
Ardeal.
Toti studentii, crora, desigur, n cazul unui conflict armat, le vor veni n ajutor
deopotriv masele minoritare din Ardeal si elementele instruite, trecute fraudulos peste
frontier, la noi, vor constitui primele grupe de asalt n vederea dezlntuirii actelor de
sabotaj si terorism, distrugeri de poduri, ci ferate, aruncarea n aer a depozitelor de
munitii, distrugerea oficiilor postale si a retelelor telefonice.
Se afirm c, att la Budapesta, ct si n provincii, se lucreaz cu febrilitate la organizarea
lor. Astfel, s-au pus bazele primelor grupe de radiotehnicieni formate din studenti sau
absolventi ai scolilor politehnice, care datorit pregtirii tehnice cptate vor putea fi
imediat utilizati.
De asemenea, ntruct multi dintre acestia nu au satisfcut legea recrutrii, fiind amnati
pentru continuarea de studii, se purcede n prezent la instruirea lor pe baze militare.
Avnd aceste edificatoare exemple este o imperioas datorie de a lua din timp - adic ct
mai nentrziat - msurile de a stvili propaganda subversiv si a organiza
prentmpinarea cu toat energia, dintru nceput, a oricrei ncercri teroriste la granita de
vest a trii.
Astzi, mai mult ca oricnd, la frontiera de vest a trii, n toate posturile de conducere,
trebuie s fie pusi oameni de mare energie, ncredere si spirit de prevedere".
MIHAIL MORUZOV N MEMORIALISTICA LEGIONAR. NTRE FICtIUNE sl
ADEVR
Un singur om nu si-a pierdut capul n aceast tulburare general: Moruzov. El spera ca
prin capacitatea lui de manevr pe mai multe planuri s poat face tranzitia de la un regim
compromis la un regim viabil. Cum? Realiznd tocmai sudura extremelor, integrnd ntrun nou sistem ce-a rmas din miscare si ce-a rmas din regim, dar pstrnd n fruntea lui
pe Rege, ca garant al permanentelor statului. "
(HORIA SIMA)
La l O februarie 193 8 a fost instaurat n Romnia un regim politic,
1 fR
numit initial n istoriografie de dictatur regal" , si mai recent de autoritate monarhic
sau al monarhiei active" , care a durat pn la 6 septembrie 1940. In opinia profesorului
loan Scurtu, acest regim a avut un caracter antidemocratic, hibrid, n care regele era
figura dominant, intervenind efectiv n activitatea de guvernare"170. Pe aceste
considerente regimul instaurat de Carol al II-lea nu poate fi numit de autentic
dictatur, n care regele proclamat capul statului decide, iar ministrii execut", n
perioada celor 31 de luni ct a durat acest regim, s-a desfsurat un proces de consultare
n care, de regul, punctul de vedere al lui Carol al II-lea era acceptat de guvern"171.
n demersul nostru ne intereseaz rolul si locul lui Mihail Moruzov si al Serviciului
Secret n angrenajul puterii, pozitia fat de
168 Vezi: Lucretiu Ptrscanu, op. cit., p. 7-146; Eliza Campus, Criza politic a dictaturii
regale, n Studii si articole de istorie", voi. IV, 1962, p. 3-33; Al. Gh. Savu, Dictatura
regal (1933-1940), Editura politic, Bucuresti, 1970; Florea Nedelcu, Viata politic din
Romnia n preajma instaurrii dictaturii regale, Editura Dacia, Cluj, 1973.
169 loan Scurtu, Istoria Romniei n anii 1918-1940 Evolutia regimului politic de la
democratie la dictatur, Editura didactic si pedagogic, R.A., Bucuresti, 1996, p. 164.
170 r
Ibidem. 171 Ibidem.
117
Miscarea Legionar - cel mai temut adversar politic al regimului carlist si cum s-a
ajuns la sfrsitul fr glorie al celui care timp de mai bine de 16 ani fusese eminenta
cenusie" a frontului secret din Romnia.
Permanentele statului
Studiind cu atentie memorialistica legionar, att cea elaborat nainte de 1989 ct si
dup, constatm c numele lui Mihail Moruzov apare frecvent. si este normal s fie asa,
avnd n vedere c nsusi Comandantul Miscrii Legionare, Horia Sima, recunoscuse de
cercetarea infractiunilor de drept comun (n special furturi, tlhrii, falsuri etc.). Grupa a
IlI-a supraveghea organizatiile si partidele politice ale minorittilor nationale (maghiar,
german, bulgar, ucrainean, rus, evreiasc etc.) suspecte c desfsoar actiuni contra
intereselor statului. Grupa a IV-a urmrea miscrile si partidele politice de stnga si
extrema stng. Grupa a V-a avea atributii exclusive de filaj. Grupa a Vl-a avea n
preocupri paza familiei regale si a naltilor demnitari. C. D. a mai avut n schema de
organizare si dou echipe speciale: una care se ocupa de problemele economice si a doua
autorizat cu interceptrile telefonice. Aceast din urm echip a functionat n localul
Societtii Anonime a Telefoanelor, iar interceptrile erau solicitate de Directia General a
Politiei, Directia Politiei de Sigurant. Serviciul Secret, Marele Stat Major, Parchetul
Militar si Civil.
175 Monitorul Oficial", nr. 75 din 31 martie 1938.
176 Arh. N.I.C., fond P.C.M. - S.S.I., Politica intern, dosar nr. 12/1938, f. 349.
119
1940 la distrugerea unor materiale. Ne gndim c ele contineau probabil listele cu agenti
speciali sau surse ocazionale din rndul legionarilor, eventual date compromittoare
despre membrii marcanti ai Grzii de Fier. Nu i-a fost greu lui Moruzov s intuiasc
faptul c evenimentele din 3-5 septembrie 1940, care au contribuit decisiv la prbusirea
regimului carlist, si numite de principalii protagonsti - generalul Ion Antonescu si Horia
Sima - revolutie legionar"177, vor duce la instalarea unui guvern cu participarea unor
reprezentanti ai Miscrii, ntr-o atare situatie, Mihail Moruzov a rationat si apoi a actionat
n consecint: documentele care-i punea pe legionari ntr-o postur incomod trebuiau
distruse.
Pentru a avea o imagine ct mai apropiat de adevrul istoric asupra raporturilor dintre
Mihail Moruzov si Miscarea Legionar, dar si pentru a ncerca o delimitare a fictiunii de
adevr, va trebui s apelm, pe de o parte, la izvoarele memorialistice legionare chiar
dac acestea sunt uneori contradictorii si tendentioase sau suspecte de a ascunde un
interes politic, iar pe de alt parte va trebui s le coroborm si s le confruntm cu alte
surse memorialistice si date atestate documentar. Memorialistica legionar este bogat
reprezentat, ca de altfel si istoriografia problemei, fapt pentru care nu emitem pretentii
de exhaustivitate. Vom avea n atentie, ns, doar lucrrile cele mai semnificative si recent
aprute.
nainte de a intra n fondul problemei s mai amintim c legionarii arestati de regimul
comunist si internati n penitenciarul Aiud au
'
>
A
fost supusi n timpul detentiei la reeducarea prin autoanaliz" , n
177 9. Vezi: Maresalul Ion Antonescu, Istoria m va judeca, Scrieri inedite, studiu
introductiv de general-maior Mircea Agapie. Documente selectate si pregtite pentru tipar
de maior Constantin Hlihor, Bucuresti, 1993, p. 163; Horia Sima, op. cit., p. 434.
Lucretiu Ptrscanu, primul teoretician care a analizat, e adevrat dintr-o perspectiv
marxist, regimul de dictatur regal, aprecia c evenimentele din 3-5 septembrie 1940
nu pot fi considerate ca o revolutie legionar", ntruct a fost n realitate o ridicare
spontan de protest a unor largi categorii sociale nemultumite de politica regelui Carol al
II-lea, iar generalul Ion Antonescu si ctiva legionari s-au insinuat n calitate de
conductori ai acestor revolte. Miscarea Legionar - n opinia aceluiasi autor - era la acea
miscrii, de team s nu piard controlul puterii" . Mihail Sturdza, cel care a ndeplinit
functia de ministru al Afacerilor Externe n guvernul national - legionar, afirma si el c:
Moruzov era pn la asa punct intim cu Carol, nct beneficia de prerogativa att de rar
acordat, de a-1 ntovrsi la toate vntorile regale"186. Cel mai prolific memorialist
legionar din ultimii sase ani, doctorul serbanMilcoveanu, prezent deseori n publicistic
cu dezvluiri socante", apreciaz c printre permanentele statului" s-au numrat Elena
Lupescu, Ernest Urdreanu, Mihail Moruzov, Gabriel Marinescu si Jean Pangal187.
Se pot considera toate acestea suficiente exemple pentru a reliefa c Mihail Moruzov a
fost perceput de memorialistii legionari ca o personalitate important, dar si de temut, a
regimului carlist, ceea ce corespunde adevrului. Fictiunea s-a cuibrit doar n relatrile
acelora care au cutat cu tot dinadinsul s-i supradimensioneze puterea, plasndu-1
nemeritat pe locul celor care luau sau sugerau deciziile. Desigur c plasarea lui Moruzov
n rndul primelor viori", mai poate fi perceput, fr s se forteze lucrurile, ca avnd mai
degrab un rol consultativ si de executie.
Oricum, interesant este disjungerea pe care Comandantul legionarilor o face ntre
Moruzov, pe de o parte, si Ernest Urdreanu si Elena Lupescu pe de alt parte. Faptul c
n perioada regimului carlist, situatia Elenei Lupescu devenise mai tare dect oricnd", l
remarcase si fruntasul national-trnist Vaier Pop, care, pe acest considerent a si avut cu184 Ibidem, p. 426.
185
186 Mihail Sturdza, op. cit,, p. 175.
187 Vezi Dr. serban Milcoveanu, Corneliu Z. Codreanu altceva dect Horia
Sima, voi. I, p. 110.
122
rajul s-i declare limpede suveranului, n audienta din 23 iulie 1940 c regimul
totalitar n Romnia este numai o form fr continut, mai mult o parodie dect o
realitate"1 8. Moruzov avea o alt opinie despre rolul Elenei Lupescu printre factorii de
putere. Ea rezult din urmtoarea replic pe care seful Serviciului Secret se pare c i-ar fi
servit-o lui Horia Sima, si pare avea, desigur, scopul de a o proteja pe favorita
suveranului: Dac doamna Lupescu nu se amestec n afacerile statului, e o chestiune
particular a Regelui"189.
n ce priveste rolul lui Ernest Urdreanu n angrenajul puterii, mult mai important dect
cel al lui Moruzov, este atestat si documentar. S amintim mai nti nota din 3 mai 1940
ntocmit de Moruzov (doc. nr. 18) n legtur cu ntlnirea si discutiile purtate cu
maiorul dr. Wagner. Cnd ofiterul german 1-a ntrebat pe Moruzov - din nsrcinarea lui
Canaris - dac Romnia va accepta un sprijin armat german n cazul n care anglofrancezii vor distruge zonele si stabilimentele petrolifere, seful Serviciului Secret i
rspunde c problema depseste cadrul atributiilor sale" si nu-si permite s o discute.
Canaris stia prea bine limitele de competent ale unui sef de serviciu secret de informatii,
dar i s-a adresat lui Moruzov n speranta c-1 va ndruma spre acea persoan cu care se
putea discuta problema, si n acelasi timp i oferea garantii de pstrare a secretului. Cu
ocazia celei de a doua vizite la Bucuresti a amiralului Canaris, 28 mai 1940 (doc. nr. 26),
acesta a avut ntrevederi, att cu Moruzov cruia i pune la dispozitie informatii despre
dispozitivele Armatei Rosii la granita cu Romnia (doc. nr. 27) -, dar a discutat si cu
Ernest Urdreanu un set de cu totul alte probleme. Apoi, Canaris 1-a rugat pe Moruzov
s-i transmit maresalului Palatului, ntreaga sa compasiune si s-1 asigure c, ori de cte
ori va veni n Romnia, va discuta separat cu Urdreanu chiar si pentru cteva minute",
ntruct acest lucru este absolut necesar". Din consemnrile zilnice ale regelui Carol al
II-lea, ni se dezvluie c Urdreanu.si Canaris discutau chestiunile ce tineau de noua
orientare politic a Romniei, respectiv apropierea de Germania190. De ase188 Vaier Pop, Btlia pentru Ardeal, Editura Colosseum, Bucuresti, 1991, p. 56.
189 Horia Sima, op. cit., p. 314.
Carol al II-lea, intre datorie fi pasiune, nsemnri zilnice, voi. 2 1939-1940, Editie
ngrijit de Marcel-Dumitru Ciuc si Narcis Dorin Ion, Casa de editur si pres sansa",
Bucuresti. 1996, p. 178-179.
123
menea, din Raportul ntocmit de von Killinger la 28 iunie 1940 (doc. nr. 33) rezult c n
momentul n care emisarul german i-a prezentat lui Moruzov punctul de vedere al Reichului privind atitudinea Romniei - de a ceda - fat de agresiunea sovietic, seful
Serviciului Secret i recomand o ntrevedere cu Urdreanu, confidentul regelui'', ceea
ce nseamn c nu era de competenta sa s se pronunte ntr-o chestiune de maxim
gravitate pentru soarta trii. Mihail Moruzov nu era omul care s paseze problemele
importante de a cror rezolvare putea s profite n consolidarea propriei pozitii, dar
efectiv chestiunea i depsea limitele de competent. E adevrat c acelasi document mai
atest si faptul c von Killinger discutase timp de 4 ore cu Moruzov, cteva probleme
importante, printre care si aceea a constituirii n Romnia a noului Partid al Natiunii191.
Chestiunea era de competenta lui Moruzov, numai n msura n care, n calitate de
director general al Serviciului Secret, trebuia s cunoasc din timp orice demers politic
pentru a fi n msur s analizeze efectele pe plan intern si international, iar pe baza lor
s-si fundamenteze msurile de sigurant. La fel trebuie ntelese toate celelalte demersuri
ale lui Moruzov, cnd l gsim cu un pas naintea diplomatiei. Nu el concepea politica
extern sau intern a Romniei, dar avea calitatea de a anticipa si cunoaste din timp
intentiile politice aie monarhului.
Carol al II-lea recunoaste, la un moment dat, c ntr-o problem de stat - numirea unui
ministru - a adoptat ideea Duduii". Au fost si situatii de mare tensiune politic pe plan
intern si n relatiile internationale, ca de exemplu n ziua de 11 aprilie 1939, cnd, dup ce
a primit rapoartele ministrilor, Carol al II-lea a purtat o lung discutie cu Urdreanu si
Duduia asupra situatiei generale". Urdreanu era de prere c Romnia trebuia s-si
aranjeze situatia fat de Germania pentru a putea rmne neutr ntr-un eventual conflict,
iar n cazul unui atac german armata romn n-ar fi putut rezista mai mult de
191 La 21 iunie se promulgase o lege prin care Frontul Renasterii Nationale se
transforma n partid unic, totalitar. Partidul Natiunii. Circulara nr. l a Partidului Natiunii
mai arta c regele este conductorul suprem al acestui partid, declarat institutie de drept
public. Tot n ziua de 21 iunie Ernest Urdreanu a fost numit seful statului major al
partidului, iar la 5 iulie Ion Gigurtu a devenit e! seful acestui stat major, n aceeasi
circular se prevedea functionarea mai departe a grzilor nationale sub conducerea
generalului Petre Georgescu (Apud Eliza Campus. Criza politic a dictaturii regale, p.
14).
124
dou luni. El era convins c dac germanii nu vor fi atacati direct, nu vor misca". Ct
influent au avut aceste evaluri, tcute de Urd-reanu, ne mrturiseste nsusi Carol al Illea: Duduia si cu mine suntem de alt prere, desi recunoscnd dreptatea premiselor
sale, consider totusi c e ceva ce lipseste si care este peremptoriu pentru rsturnarea
logicii mele. N-o pot formula nc, dar o simt n subconstientul si n sufletul meu si o
simt foarte puternic". Trei zile mai trziu, imediat dup aflarea declaratiilor anglofranceze privind garantarea fr reciprocitate a independentei Romniei, Carol al Il-lea sa consultat mai nti cu ministrii, Armnd Clinescu si Grigore Gafencu, dup care a
analizat situatia si orientarea politicii externe fat de Germania cu Ernest Urdreanu.
ntors la culcare discutia a continuat cu Duduia". Ct competent avea favorita regelui
n probleme de strategie si politic militar e mai putin important, dar cert rmne faptul
c nu numai Carol al Il-lea o consulta, ci si ei i plcea s se amestece uneori n
problemele de stat. Urmtorul pasaj din mrturisirile lui Carol al Il-lea este elocvent: Pe
la 16, Duduia telefoneaz c trebuie neaprat s m vaz. ncepe a discuta despre tema lui
Urdreanu, pare c el a convins-o, att a pisat-o. Discutia devine amar si eu mi-am
pierdut cumptul, mi pare ru. Ei i-a fost team c n Consiliul de astzi [15 aprilie
1939-..], se vor lua hotrri definitive asupra viitorului". Dar pasajul cel mai
semnificativ din nsemnrile zilnice ale regelui Carol al Il-lea, ce atest c Elena Lupescu
si Ernest Urdreanu erau oamenii cei mai apropiati si de ncredere este urmtorul: Dup
mas, (joi 6 iunie - ..], confer nc Duduii si lui Urdreanu Comanderia Pentru
Merit, Duduii, nsemnul special pentru doamne, dar n briliante, foarte frumos lucrat de
Weiss. Am convingerea c din toate decoratiile ce le dau, acestea sunt cele mai meritate.
Ei, pentru nesfrsitul devotament, credinta si dragostea ce mi-a artat-o n acest timp,
fiind stlpul moral de care am putut s m reazem n toate aceste clipe grele. El, pentru
incontestabila munc depus n serviciul meu si al trii"192. si parc n completarea
acestor nsemnri, Pamfil seicaru ne dezvluie: Regele Carol al Il-lea, n afar de
Siguranta general, de Biroul l de la Statul Major, unde elementul cel mai pretios era
Misa Moruzov, dispunea si de un Serviciu Secret personal [condus de Ernest Urdreanu n.n.], asa cum Elena Lupescu si formase un serviciu se192 Ibidem, voi. l, p. 328, 331-332 si voi. 2, p. 182-183.
125
cret de informatii" , n fata acestor atestri documentare, orice ncercare de a-1 plasa pe
Moruzov printre intimii, ori oamenii de ncredere ai regelui Carol al II-lea n sensul c se
implica n luarea deciziilor sau c le putea influenta ori sugera, vor fi total ineficiente n
stabilirea adevrului istoric, iar despre cei care au fcut deja acest lucru, putem afirma c
s-au lsat prea mult sedusi de fictiune.
Crime si atrocitti
O alt problem ce trebuie s ne retin atentia la acest capitol se refer la crimele
svrsite, att de partea legionarilor ct si de cea a puterii, si care a fost pozitia sau
implicarea lui Mihail Moruzov si a Serviciului Secret n astfel de evenimente.
n perioada regimului monarhiei autoritare", pe scena politic romneasc s-au petrecut
ntr-adevr cteva evenimente de o cruzime greu de calificat. La 28 noiembrie o echip
de legionari a ncercat s-1 asasineze pe Florian stefnescu-Goang, rectorul Universittii
din Cluj. n atari mprejurri, regele Carol al II-lea, impresionat si de faptul c Hitler i
sugerase n timpul vizitei de la sfrsitul lunii noiembrie 1938, la Berchtesgadenaducerea legionarilor la putere, ceea ce echivala cu prbusirea regimului instaurat n
februarie 1938, a decis msuri represive contra Grzii de Fier. n noaptea de 29/30
noiembrie 1938 au fost omorti de jandarmi - sub motivul fugii de sub escort" ,
Corneliu Z. Codreanu, asasinii lui I. G. Duca, asa numitii nicodari" si asasinii lui M.
activitatea si personalitatea fostului sef al Serviciului Secret, s-a situat de partea celor
care nu-1 concepeau n afara evenimentului, n perioada de represiune a Miscrii
Legionare, 1938-1939,- spune Eugen Cristescu-, acestia [Niky stefanescu si Gheorghe
Comsa transferati de la Serviciul Secret la Corpul Detectivilor din Sigurant n.n.], cu
autorizarea si ndemnul lui Moruzov, care urmrea s capteze gratiile lui Clinescu,
ntrebuinteaz violenta sub toate formele, ajungnd pn la suprimarea mai multor
conductori legionari, sub acoperirea evadrii de sub escort sau a sinuciderii prin
strangulare"
Doctorul serban Milcoveanu, unul dintre cei mai importanti memorialisti legionari n
viat desi nu formuleaz clar, sugereaz totusi, n multe din confesiunile si analizele
domniei sale, c o parte din ruttile care s-au petrecut n societatea romneasc din acea
perioad au avut la baz colaborarea dintre Mihail Moruzov si Horia Sima, aspect asupra
cruia vom reveni ntr-un subcapitol separat. Aici ne retine atentia mentiunea c: n
noiembrie 1938, prin dezlntuirea anarhiei n Transilvania, Horia Sima a oferit lui Mihail
Moruzov , justificarea executrii lui Comeliu Z. Codreanu, ca presupus singura solutie
de a stopa asa-zisa ordine public" . Deci o tez foarte apropiat de cea formulat de
Eugen Cristescu. Autorii lucrrii publicate sub titlul Legionarii despre Legiune", se pare
c si-au nsusit" si ei aceiasi viziune: Prin serviciul lui Moruzov, Carol al Il-lea avea
asigurarea c Horia Sima si-a dus la ndeplinire misiunea ce-i fusese ncredintat, de a
provoca conditii favorabile justificrii uciderii lui Codreanu si, c, deocamdat, nu vor
ntreprinde nimic altceva" Editorul acestui text pare si el convins de implicarea lui
Moruzov n asasinarea Cpitanului Grzii de Fier. Ca argument, invoc nota din 11 mai
1949, redactat de un informator a! Securittii, care sttuse n
198 Eugen Cristescu, op. cit., p. 145.
199 n scrierile sale, dl. Milcoveanu foloseste frecvent grafia Morusoff. Ne-am permis
cuvenita corectie ntruct numele de Moruzov este atestat att documentar - n actele de
stare civil - ct si de semntura sa olograf.
200
nvierea", nr. 4/1994, p. 98. Timpul", nr. 5/1996, p. 11.
128
I
W' ceh
celul cu Ion Gigurtu si n care se relata c fostul ministru condamn pe Sima, pe care-1
consider un criminal, ce mpreun cu Moruzov, ar fi omort pe Codreanu, care poate era
cinstit" 2. Prin urmare, afirmatiile lui Ion Gigurtu aflat n detentie par pentru unii
credibile pe considerentul c nu stia cu cine st de vorb, iar n calitatea sa de fost
presedinte al Consiliului de Ministri era ndrepttitfapt pentru care i se acord
credibilitate - s cunoasc multe din culisele puterii. Pentru a pstra echilibrul, s notm
c Horia Sima a negat orice amestec al su n provocarea evenimentelor anarhice din
Transilvania care au fost luate ca pretext de ctre putere pentru asasinarea lui Codreanu.
Intr-o lucrare publicat recent, doctorul serban Milcoveanu reia si analizeaz mai pe larg
conjunctura n care s-a produs asasinarea lui Codreanu si represiunea asupra Miscrii
Legionare. Mai nti, domnia sa precizeaz c: n tabra Puterii de Stat, Armnd
Clinescu, Victor lamandi, Gavril Marinescu, Mihail Moruzov si Niky stef-nescu
concepeau progresia n trei etape: a) etapa lagre-nchisori;
b) etapa asasinrii lui Corneliu Z. Codreanu - Stat Major Legionar;
c) etapa masacrrii n mas a tuturor legionarilor din lagre si din libertate" . Apoi,
autorul fixeaz n timp si data cnd seful Serviciului Secret ar fi conceput planul:
Complotul de uzurpare a conducerii, deci de eliminare a conducerii legionare Corneliu
Z. Codreanu -ing. Gh. Clime era pregtit de Mihail Moruzov mult nainte, dar practic si
concret a nceput n iunie 1938 si a fost identificat si demascat n iulie 1938"204.
Corobornd cele dou texte si tinnd cont de faptul c primele arestri masive n
rndurile Miscrii Legionare si internarea n penitenciarele de la Tismana, Dragomirna si
Miercu-rea-Ciuc s-au fcut la 17 aprilie 1938 - dup cum ne spune acelasi autor205 -,
precum si de condamnarea lui Codreanu prin procesul din 25-27 mai 1938, nseamn c
Mihail Moruzov nu a fost implicat, cel putin n prima secvent a planului de represiune
contra legionarilor, respectiv etapa lagre-nchisori". Exist ns si un alt pasaj din
aceeasi lucrare n care doctorul serban Milcoveanu - reproducnd o in202 Ibidem, nr/1996, p. 13.
203 Dr. serban Milcoveanu, Corneliu Z. Codreanu altceva dect Horia Sima. voi. I, p. 36.
204 Ibidem, p. 90.
205 Ibidem, p. 36.
129
formatie aflat se pare de la un martor ocular ne sugereaz c Moruzov n-ar fi fost
implicat nici n a doua etap a represiunii, respectiv asasinarea lui Codreanu si a Statului
Major Legionar. Iat textul: Aproape patruzeci de ani mai trziu am aflat de la Amedeu
Bdescu de fat la discutie c executarea lui Corneliu Z. Codreanu a fost decis n
dimineata de l octombrie 1938 n imobilul Ministerului de Justitie de Armnd Clinescu
si Victor lamandi, cu justificarea: Englezii i-au dat lui Hitler mn liber n Romnia.
Aceasta nseamn c va trebui s-i dm drumul lui Codreanu si cu popularitatea lui
ajunge la guvern n cteva luni. Codreanu trebuie s dispar nainte ca Acordul de la
Munchen s-si fac efectele n Romnia"206. Dac e s dm credibilitate acestei
afirmatii, nseamn c decizia de asasinare a lui Codreanu poate fi pus n
responsabilitatea lui Armnd Clinescu la acea dat Presedinte al Consiliului de
Ministri -si lui Victor lamandi, ministrul de Justitie, sub presiunea evenimentelor
internationale. Cu toate acestea, autorul revine imediat si, n contextul dezvoltrii tezei
potrivit creia regele Carol II era nu numai un mare imoral, corupt si vicios, dar si un
mare instabil", ajunge la concluzia c Armnd Clinescu, Mihail Moruzov - nu fr
consensul lui Victor lamandi, Gavril Marinescu, Niky stefnescu si poate Jean Pangal au conceput nceperea rzboiului civil dintre Stat si Natiune pentru a-1 obliga pe exregele Carol II s'nu-si schimbe hotrrea si s rmn la executarea lui Corneliu Z.
Codreanu" Plasarea lui Mihail Moruzov n rndul celor care 1-ar fi influentat pe regele
Carol al II-lea s ia decizia eliminrii Cpitanului, ni se pare nejustificat, nu numai
pentru c vine n contradictie cu textele citate anterior, ci mai ales pentru c trebuie s se
tin cont c la acea dat seful Serviciului Secret nu se afla n tar, el reveninddup cum
am vzut c rezult din relatrile de necontestat ale lui Gheorghe Petrescu - abia a doua zi
dup producerea asasinatului.
Dar lucrarea doctorului serban Milcoveanu ne mai ofer si un alt argument - n opinia
noastr cel mai solid - prin care Moruzov ar trebui mai degrab exclus dect implicat n
luarea ori influentarea deciziei de asasinare a lui Codreanu:
206 Ibidem, p. 126.
207 Ibidem, p. 127.
130
n vara 1946, diplomatii Victor Rdulescu-Pogoneanu si Grigore Niculescu-Buzesti miau pus sub ochi s citesc urmtorul pasaj din memoriile lui Armnd Clinescu, gsite la
23 August 1944 n casa de fier a locuintei de la Bneasa a generalului I. Antonescu.
Citez ce-am vzut cu ochii mei:
Gavril la mine: Codreanu si Maniu.
Eu: numai Codreanu, Maniu nu.
Data textului: 28 Noiembrie 1938.
Nu exist dect o singur interpretare si o singur concluzie. Ex-regele Carol II a vrut
asasinarea Iui luliu Maniu odat cu asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu si a ordonat
indirect, sub form de sugestie, prin homo regius, generalul Gavril Marinescu"
Istoricul Florin Constantiniu a atras atentia209, pe bun dreptate, c textul citat de
domnul Milcoveanu se aseamn cu urmtoarea consemnare din jurnalul lui Armnd
Clinescu:
13 noiembrie. Convorbire cu Urdreanu.
Codreanu si Maniu. Eu nu la Maniu"" .
Foarte posibil ca memorialistul legionar s fi confundat data de 13 cu cea de 28
noiembrie si pe Urdreanu cu Gavril Marinescu, de fapt tot un homo regius". Cert
rmne faptul c Armnd Clinescu s-a opus ca liderul P.N.t. luliu Maniu si el un
adversar politic al regelui Carol al II-lea, s fie eliminat fizic mpreun cu Codreanu si c
a tinut s consemneze n Jurnalul su ct mai lapidar o problem secret. Dar ceea ce ne
intereseaz pe noi n primul si n primul rnd este c numele lui Moruzov nu apare.
Se poate spune c ne aflm si n acest caz n fata unor suspiciuni, bazate pe simple
deductii speculative n ce priveste amestecul lui Mihail Moruzov n asasinarea
Cpitanului Miscrii Legionare. Foarte posibil s avem de-a face si cu un reflex al celor
interesati s culpa-bilizeze din orice amnunt pe seful Serviciului Secret de Informatii,
fcndu-1 rspunztor de tot ceea ce se ntmpl ru n societate. Desigur c istoricul
trebuie s evite att postura procurorului ct si pe cea a
20S Ibidem, p. 137.
209 Vezi Florin Constantiniu, A vrut Carol al Il-lea s-l asasineze pe luliu Maniu?, n
CNM", nr. 262/1996, p. 6.
210 Armnd Clinescu, nsemnri politice, Editura Humanitas, Bucuresti, 1990, p. 401.
/
'
131
avocatului aprrii, dar n acest caz, trebuie mentionat c memorialistii anti-Moruzov trec
prea usor peste Declaratia maiorului Dinulescu, fcut n fata Comisiei de anchet
instituit de nalta Curte de Casatie din Bucuresti, n noiembrie 1940, pentru a stabili
adevrul n legtur cu asasinatul din 29/30 noiembrie 1938. n acest document ntlnim
formulat cu claritate: Eu [maior Dinulescu - n.n.] am declarat celor 14 jandarmi [care
luaser parte la executie - n.n.] c ceea ce fcuser fusese dispus de ctre Curtea Martial
si c a fost o datorie patriotic (sic!) important"211. Precizarea este ct se poate de
limpede, si greu contestabil, ceea ce naste o ntrebare fireasc. Dac Moruzov ar fi fost
implicat n vreun fel n asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu, ce a mpiedicat Comisia de
anchet s documenteze acest fapt? Avea totul la dispozitie, inclusiv posibilitatea de a-i
ancheta pe fostii functionari ai Serviciului Secret, si se pare c s-a si fcut acest lucra, dar
n-a rezultat nimic concret. A fost ns implicat Curtea Martial, ceea ce nseamn c
aceast institutie avea capacitatea s-si asume responsabilitatea, ntr-o perioad n care
face cu situatia international din acel moment. Armnd Clinescu putea s cad tot asa
de bine n februarie 1939, n martie 1939, n vara lui 1939. Era un episod al luptei ce-a
izbucnit ntre miscare si regimul de teroare al Regelui Carol. Nenumrate ncercri de a-1
dobor pe Armnd Clinescu s-au fcut nainte de Miti Dumitrescu, unele cunoscute,
altele mai putin cunoscute. Mai multe echipe de legionari, formate din elemente tot att
de hotrte ca si acelea aflate sub comanda lui Miti Dumitrescu"225.
223 Informatia a fost semnalat n aceast form si de nota Serviciului Secret din 3
octombrie 1939 (Arh. M.A.E. fond 71, Romnia, voi. 66, f. 669).
224 225
Lucretiu Ptrscanu, op. cit., p. 115. Horia Sima, op. cit., p. 25.
136
Concluzia lui Horia Sima este c dup uciderea lui Codreanu, toat lumea se astepta ca
legionarii s-si rzbune Cpitanul, fapt pentru care Miti Dumitrescu n-a fost n serviciul
nici unei puteri strine, ci si-a fcut datoria fat de Neam (sic!) si Legiune pedepsind pe
ucigasul lui Comeliu Codreanu"226.
Aceast explicatie pare a sugera c nu a fost vorba de nici un fel de implicare a lui Mihail
Moruzov si a Serviciului Secret, concluzie formulat s nu uitm de cel mai autorizat si
responsabil om de faptele Miscrii Legionare, care, fr ndoial c dac ar fi stiut ceva
ar fi avut tot interesul s-1 dezvluie. De altfel, Horia Sima si-a asumat responsabilitatea,
recunoscnd c asasinarea lui Armnd Clinescu a fost opera" legionarilor:
Planul de nlturare a lui Armnd Clinescu a fost furit n tar, mpreun cu Vasile
Christescu " , dup asasinarea Cpitanului, care
22653. Ibidem, p. 25-26. [Vezi pe larg la Alina Tudor, Vasile Christescu (l902-J939), n
Arhivele totalitarismului", an III, nr. 2/1995, p. 189-191],
227 Datorit activittii sale politice n Miscarea Legionar Vasile Christescu (1902-1939)
a intrat temporar ntr-un con de umbr pentru istoriografia romneasc. Eminent student
al lui Vasile Prvan, a studiat la Facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti, arheologia
si istoria antic, studii pe care le-a aprofundat ulterior la Berlin prin specializarea n
preistorie. Printre contributiile sale remarcabile n domeniul istoriei antice si arheologiei,
bazate pe o bogat documentare amintim: Viata economic a Daciei romane, Pitesti 1929;
Istoria militar a Daciei romane. Bucuresti, 1937; Les stations prehistorique du lac du
Boian, n Dacia", II (1925), p. 249-303; Les stations prehistorique de Vdastra, n
Dacia", III-VI, (1927 - 1932), p. 167-225, Le tresar de monnaies de Spata de Jos et la
date. du limes roumain de la Valachie, n Istros", 1(1934), l, p 73-83; Dacia sub Hadrian
si Antonius Plus, n Convorbiri literare", LXIX (1936) p. 442-451. Dac sub aspectul
documentrii aceste lucrri sunt depsite astzi, din punct de vedere al interpretrii sunt
nc de actualitate, mpreun cu Alexandru Cantacuzmo a scris lucrarea Adevrul n
Procesul lui Codreanu Z. Corneliu, mai 1938. ntre 25 iunie si 4 iulie a fost judecat
mpreun cu alti fruntasi legionari la Tribunalul Militar al Corpului II Armat din
Bucuresti si condamnat la 9 ani nchisoare. In ziua de 18 iunie a reusit s evadeze
mpreun cu Alexandru Cantacuzmo, intrnd n clandestinitate. La 3 noiembrie 1938 i s-a
ncredintat de ctre C. Papanace conducerea Comandamentului de Prigoan, devenind
astfel Comandant al Miscrii Legionare pn n ianuarie 1939. si-a gsit sfrsitul n
mprejurri tragice. La 29 ianuarie 1939, n urma descinderii inopinate a Sigurantei,
pentru a se apra s-a lansat ntr-un schimb de focuri cu politistii, reusind s omoare doi.
dar fiind rpus de un al treilea, pe nume Otto Reiner. energicul politist de la Prefectura
Serviciului Secret.
O alt fictiune pe care doctoral serban Milcoveanu o medi-atizeaz ori de cte ori are
ocazia se refer la asa-zisul testament politic" al lui Mihail Moruzov. Continutul acestui
testament" - dictat de Moruzov domnului Milcoveanu ntr-una din zilele cnd seful
Serviciului Secret se afla arestat la Prefectura Politiei Capitalei - s-ar rezuma la faptul c
Antonescu ucide numai din plcerea de a ucide" si c v va ucide si pe voi legionarii",
sfatul su fiind ca legionarii s se duc la Berlin si s se nteleag cu Hitler nainte ca
Antonescu s o fac. Nemtii nu au nici un fel de interes n politica intern a trii. Nu-i
intereseaz dect exporturile si politica extern. V veti putea ntelege cu ei perfect", ar
mai f spus Moruzov n testamentul" su dictat domnului Milcoveanu239. Teza este
desigur contestabil din multe puncte de vedere. Am mai spus c rolul istoricului nu este
de a polemiza cu un izvor memorialistic. El poate s-1 accepte sau nu dup ce l supune
verificrilor, n atari conditii ne rezumm a spune doar c e greu de crezut c Mihail
Moruzov, care, n timpul arestrii si pn la asasinarea sa n noaptea de 26-27 noiembrie
1940 n celula nr. l de la nchisoarea Jilava, a refuzat s fac vreo declaratie scris sau
verbal n fata Comisiei de anchet, s-ar fi destinuit unui tnr necunoscut. El a cerut n
timpul anchetei s aib o ntrevedere cu Conductorul statului, respectiv cu generalul Ion
Antonescu, ceea ce nu i s-a permis. Ca urmare, destinuirile lui Moruzov n fata uni tnr
legionar -serban Milcoveanu - care probabil fcea de gard n fata celulei, si pe care,
evident c nu avea de unde s-l cunoasc, pentru a-i cpta ncrederea, pare greu
credibil.
Despre afirmatia c germanii n-ar fi fost interesati n politica intern a Romniei, probabil
c nici domnul Milcoveanu nu crede n ea. Fat de cele prezentate n capitolul III al
acestei lucrri si de documen1 Vezi Arhivele totalitarismului", an II, nr. 4/ 1994, p. 291.
142
tele anexei, mai putem aduga si alte aspecte. Istoricul german Andreas Hillgruber, bazat
pe surse memorialistice (relatrile fcute n 28 octombrie 1952 si respectiv la 10
octombrie 1953 de fostul ministru plenipotentiar la Bucuresti, dr. Wilhelm Fabricius, si
de fostul nsrcinat special cu probleme economice la Legatia German, dr. Herman
Neubacher) a artat c al III-lea Reich a intervenit prin oficialittile din capitala
Romniei pe lng regele Carol al II-lea pentru ca generalului Ion Antonescu s nu i se
ntmple vreun accident", ntruct ar face o impresie foarte proast la Cartierul General
german240. Dup numirea n functia de Conductor al statului, prin nalt Decret Regal,
primul lucra pe care generalul Ion Antonescu 1-a fcut a fost s le multumeasc celor doi
ministri germani, ntruct fr interventia lor putea s fi avut un sfrsit identic cu cel al
lui Corneliu Zelea Codreanu241.
Deci al III-lea Reich urmrea cu atentie evenimentele din Romnia, iar prin diferite
metode intervenea pentru a influenta cursul politicii interne n sensul dorit de regimul de
la Berlin. Semnificativ n acest sens este urmtorul eveniment relatat de Lucretiu
Ptrscanu:
In luna iulie 1938, n urma unor perchezitii efectuate de sigurant n birourile
reprezentantilor comerciali ale cunoscutei firme germane LG. Farbenindustrie - la
Romanii si Bayer - a fost descoperit o bogat arhiv. Au fost gsite cteva dosare,
cu o serie de chitante si copii de scrisori, toate relative la finantarea presei antisemite si a
organizatiilor de extrem dreapt din Romnia de ctre centrele de propagand national-
socialiste din Germania. Totalul sumelor distribuite n curs de cteva luni prin intermediul
acestor reprezentanti se ridic la peste 4 000 000 lei.
ntre documentele confiscate se afl si copia unei scrisori trimise la Berlin din Bucuresti,
n luna martie, de ctre unul din directorii de la Romanii prin care se cerea mrirea
subventiei acordat Grzii de Fier, ntruct organizatia avea s treac o epoc plin de
greutti"242.
240 Andreas Hillgruber, op. cit., p. 110-111.
241 Ibidem.
242 Lucretiu Ptrscanu, op. cit., p. 49. ntruct L. Ptrscanu nu a indicat sursa e greu
de stabilit de unde detinea informatiile respective, cu att mai mult cu ct mentioneaz c
datorit interventiei Legatiei germane, cenzura din Romnia a mpiedicat s apar vreo
stire, iar presa strin a trecut si ea sub tcere chestiunea, n ciuda faptului c agentia
Havas de la Bucuresti ntocmise o lung telegram cu toate amnuntele despre rezultatul
perchezitiei. Ceea ce stim este c
143
si pentru a nu lsa impresia c admitem teza potrivit creia, generalul Ion Antonescu,
devenit din august 1941 maresal, ar fi un vampir" nsetat de snge, precum legendarul
Dracula, dup cum ni-1
primele indicii despre finantarea organizatiilor de extrem dreapta din Romnia de ctre
cercuri politice interesate de la Berlin au iesit la iveal nc din martie 1937 (vezi Carol
II, op. cit., p. 151) si s-au amplificat n timpul procesului din mai 1938 a lui Codreanu
(vezi Kurt W. Treptow, Gheorghe Buzatu,,,Procesul" lui Comeliu Zelea Codreanu - Mai
1938, Iasi, 1994, passim). n fata strinilor, Carol al Il-lea lua aprarea Grzii de Fier. n
nsemnrile zilnice (voi. l, p. 171), povesteste c n ziua de 17 aprilie 1937 1-a primit n
audient pe Arthur Cummings, redactor sef al ziarului News Chronicle", om inteligent si
ca toti occidentalii, foarte interesat despre chestiunea Grzilor de Fier, pe care le acuz
de a fi stipendiate de Germania". Suveranul i-a oferit explicatii despre originea Miscrii
Legionare si bunul ei fundament moral", chiar dac avea o not antisemit din cauza
ovreiului specific de la noi". Tot cu acea ocazie, Carol al Il-lea a dezmintit n fata
ziaristului britanic c Garda de Fier ar fi stipendiat de germani (ibidem). Octavian Goga,
n calitate de Presedinte al Consiliului de Ministri, s-a pronuntat la 3 ianuarie 1938 - ntro convorbire cu Ministrul plenipotentiar german, n numele Guvernului romn - c
solicit sistarea oricrui sprijin din partea Reichuiui ctre Garda de Fier (Mircea Musat,
Ion Ardeleanu, Romnia dup Marea Unire, voi. II, partea a Il-a, noiembrie 1933 septembrie 1940, p. 1426). La 20 mai 1938, dr. W. Fabricius raportase la Berlin
secretarului de stat Weizcker: Procesul mpotriva lui Codreanu ca si a altor conductori
ai Grzii de Fier este pentru noi de-a dreptul penibil, pe de o parte din cauza
documentelor gsite la Codreanu, artnd legturile cu Furierul, pe de alt parte din cauz
c n Garda de Fier sunt urmriti aceia care ne stau alturi din punct de vedere ideologic"
(Eliza Campus, op. cit., p. 18). La 26 aprilie 1939, Grigore Gafencu aflase din cele mai
nalte cercuri politice ale regimului de la Berlin c Garda e nmormntat la ei" (Carol al
Il-lea, op. cit., voi. l, p. 340). n lucrarea sa memorialistic, Radu Lecca menti ona c stia
de la Friederich Weber, atasat de pres la Bucuresti al ziarului Wolkischer Beobachter c
partidul legionar, renscut dup dizolvarea sub firma Totul pentru tar, continu s
primeasc ajutoare de la Himmler, Goebbels si Streicher" (Radu Lecca, Eu i-am salvat pe
evreii din Romnia, Editura Roza Vnturilor, Bucuresti, 1994, p. 100). n schimb,
istoricul german Armin Heinen, autorul unei consistente monografii consacrat istoriei
Miscrii Legionare, sustine inexistenta finantrii de ctre Hitler a Grzii de Fier, atta
timp ct Codreanu s-a aflat la conducerea ei (Vezi Armin Hainen, Die Legion Erzengel
Michael" in Rumnien. Sozia/i Ht-wgungundpolitische Orga-nization. Ein Beitrag Zum
Problem des internatii nHilen Faschismus, Munchen. R. Oldenborg Verlag, 1986,
passim). Pe o pozitia asemntoare se situeaz si istoricul spaniol Francisco Veiga, care
consider c protectorii strini, Partidul National Fascist italian si Partidul NationalSoaalist german, i-au ocolit pe legionari, unele sume fiind dirijate prin diferite firme spre
Partidul National Crestin al lui Octavian Goga si A.C. Cuza (Vezi Francisco Veiga, Istoria
Grzii
144
prezint domnul Milcoveanu, va trebui s amintim c n Memoriul adresat Tribunalului
Poporului, cel care a ndeplinit functia de Conductor al statului romn n perioada 6
septembrie 1941 -23 august 1944, si-a asumat ntreaga responsabilitate a guvernrii, cu
exceptia crimelor243. Mai mult, maresalul Ion Antonescu nu a fost deferit Tribunalului
international de la Niirenberg spre a fi judecat pentru crime de rzboi. El a fost judecat de
un Tribunal national", asa-zis al poporului, n realitate un tribunal marionet al
regimului comunist instaurat la 6 martie 1945 cu ajutorul ocupantului sovietic. Lipsa
probelor a fost att de evident, nct editorii Procesului marii trdri nationale, publicat
sub form de volum la Editura Eminescu n noiembrie 1946, au fost nevoiti s recurg la
amputri de texte si falsuri grosolane, pentru a convinge" pe cititori244. Acum, cnd s-a
realizat publicarea integral n editie critic a documentelor procesului din mai 1946", ne
putem da seama de netemeinicia capetelor de acuzare, deopotriv cu sentinta care 1-a
condamnat pe Ion Antonescu la moarte pentru asa-zise crime de rzboi" si un asa-zis
dezastru al trii" . S mai amintim c o dat cu sfrsitul rzboiului rece, numeroase scoli
isto-riografice cu traditie, att din Est ct si din Vest, au abandonat maniera ideologizant
de a reproduce tezele formulate de Marii nvingtori" care i-au judecat pe cei nvinsi,
ceea ce nu exclude ci dimpotriv implic accentele critice dar de pe pozitii obiective.
Exist desigur si exceptii de partea unora care au rmas convinsi de vechile teze,
de Fier 1919-1941. Mistica ultra-nationalismului, Editura Humanitas, Bucuresti, p. 251
-255). Istoricul american de origine romn, Radu loanid, desi nu a acordat un spatiu mai
larg acestei probleme a mentionat-fugitiv c influenta nazist (ideologic si financiar)
asupra fenomenului fascist romnesc a fost puternic", dar ea a fost aproape nul la
aparitia acestei miscri si a devenit puternic abia dup venirea lui Hitler la putere si, mai
ales, dup ntoarcerea n Romnia a legionarilor fugiti n Germania n urma asasinrii lui
Armnd Clinescu" (Radu loanid, Sabia Arhanghelului Mihail. Ideologia fascist n
Romnia, Editura Diogene, Bucuresti, f.a., p. 54).
43 Vezi Memoriul depus onor Tribunalului poporului la 15. V. 1946 de Ion Antonescu, n
Revista istoric", tom 4, 7-87 iulie-august, 1993, p. 757-769.
244 Lucrarea a fost retiprit - din motive greu de nteles - sub titlul Procesul lui
Ion Antonescu, Editie ngrijit de Ioana Crac, Editura Eminescu, Bucuresti, 1995.
Vezi Procesul Maresalului Antonescu. Documente, Editie prefatat si
ngrijit de Marcel Dumitru Ciuc, cuvnt nainte de Iosif Constantin Drgan,
Editura Saeculum, 1.0. si Europa Nova, Bucuresti, 1995, 2 voi.
145
documentele publicate dup 1990 neavnd pentru ei o alt semnificatie dect c ar
schimbul unor mari avantaje materiale transmite informatii la dou servicii secrete aflate
conjunctural ntr-o pozitie de adversitate, cu schimbul de informatii, practic veche si des
uzitat n activitatea unor astfel de institutii. Schimbul de informatii intr, de regul, n
competenta direct a sefului unui serviciu secret si se realizeaz m domenii de interes
reciproc cu aprobarea factorilor decizionali ai statului. Fr a strui asupra acestui aspect,
ne vom limita a sublinia doar c SSI-ul a fcut schimb de informatii mai nti cu
serviciile specializate din Anglia si Franta, apoi cu cele germane si italiene. De asemenea,
avnd n vedere tratatele politico-militare ale Romniei cu statele din Mica ntelegere si
ntelegerea Balcanic, SSI a realizat schimburi de informatii cu servicii similare din
Cehoslovacia, Polonia si Iugoslavia. Documente de arhiv atest c SSI a mai fcut
schimb de informatii si cu serviciul finlandez si chiar cu cel japonez. Turcia si-a organizat
serviciile secrete de informatii n acea perioad, lund ca model Serviciul Secret de
Informatii al armatei romne, ceea ce presupune existenta unor relatii de colaborare n
domeniu, bazate pe ncredere. Deci nu poate fi vorba de trdare, ci de o practic ce im248 nvierea", nr. 4/1994, p. 162.
249 Timpul", nr. 6/1996, p. 12.
147
plic o colaborare ntre servicii secrete de informatii, n probleme de interes comun. Mai
mult, faptul c Serviciul Secret de informatii romn a fost solicitat n schimbul de
informatii, nseamn nainte de toate c dispunea de un flux informativ de interes sub
aspect valoric. Ca urmare, va trebui s recunoastem cu obiectivitate c ne aflm n fata
unei experiente a activittii SSI, care n mod normal, fr ur si prtinire, ar trebui nu
blamat, ci dimpotriv valorificat din plin, n prtile ei pozitive, att sub aspect teoretic,
ct si practic.
Colaborarea distrugtoare" a lui Morazov cu N.K.V.D-ul sovietic, rmne o afirmatie,
neputnd fi acoperit documentar sau sustinut piin argumente logice, l se poate opune
tot o surs memorialistic. Este vorba de relatrile lui Gheorghe Kintescu, despre care N.
D. Stnescu fost sef al Sectiei a Il-a Contrainformatii din Serviciul Secret si devenit n
martie 1945 director general al SSI, spunea c fusese folosit de Moruzov cu bune
rezultate n problema francmasoneriei" . In declaratia dat la 18 februarie 1941 n fata judectorului de instructie - Al. M.
lonescu , ntrebat dac stie ceva n legtur cu activitatea lui Moruzov n calitate de
spion sovietic", Kintescu rspunde: Nu am fost asa [de intim n.n.] n apropierea lui
Moruzov pentru a putea s trag o concluzie. Ce pot s spun ns este c am auzit uneori
(subl. - n.n.) vorbindu-se c ar fi agent sovietic, ns prin faptul c dovezi nu auzisem c
ar exista, nu am dat important. Cu aceast ocazie mi vine n minte urmtorul lucru.
Colonelul Aronovici din cavalerie, care a murit mai mult sau mai putin curios, n legtur
cu moartea sa, s-a spus c ar fi fost omort de oamenii lui Moruzov, pentru c
colonelul Aronovici ar fi avut dovezi de vinovtie mpotriva lui Moruzov"251.
Deci si aceast declaratie, formulat ntr-o atmosfer de vdit ostilitate contra lui
Moruzov, nu iese din sfera zvonurilor si a suspiciunii. Dac e s aducem n discutie
documentele de informare ale Serviciului Secret n legtur cu actiunile Partidului
Comunist din Romnia252, si relatiile cu Cominternul, presiunile fcute de Armata Rosie
la frontiera
250 Vezi Magazin Istoric", nr. 1/1991.
251 Arh. S.R.I., fond y", dosar nr. 20954, voi. 21, f. 92 verso.
252 Vezi si Arh. M.A.E., fond 71 Romnia, dosar nr. 63, f. 300-305; 392-294; 474; 531;
544-545; dosar nr. 64, f. 698; Arh. S.R.I., fond d", dosar nr.6319, f. 74-75.
148
de est a trii, dar mai ales concluziile din Expozeul lui Moruzov prezentat lui Canaris
(doc. nr. 9), se contureaz teza c pe Frontul de Est, existau n problema sovietic surse si
agenti bine plasati, iar pe baza informatiilor furnizate se puteau face evaluri de interes
pentru politica si strategia de aprare a trii. Dac Mihail Moruzov ar fi fost spion
sovietic, notele, rapoartele, buletinele si sintezele informative ale Serviciului Secret
romn n legtur cu spatiul si actiunea URSS contra Romniei ar mai fi avut
consistent? S-i fi pus N.K.V.D.-ul pe tav lui Moruzov toate informatiile de care
Romnia avea nevoie pentru a-si fundamenta politica de aprare pe frontiera de Est?
Faptul c factorii decizionali ai statului romn nu au gsit mijloace preventive si solutii
politico-diplomatice si militare de asa natur nct s neutralizeze sursele de risc ce se
conturau dinspre spatiul sovietic nainte de a se ajunge la agresiunea din 26 iunie 1940 si
pierderea Basarabiei, nordul Bucovinei si a tinutului Herta, este o problem care nu mai
tine de competentele Serviciului Secret, ca s nu mai vorbim de asa zisa trdare" a lui
Moruzov n calitate de spion sovietic.
In ce priveste raporturile lui Moruzov cu Gestapo-ul, avem la dispozitie pn acum doar
cteva documente. Raportul ntocmit de Niky stefnescu n legtur cu vizita fcut la
sediul Gestapo-ului n februarie 1937, este un document ce ne dezvluie c ne aflm n
fata unei actiuni de acoperire a misiunii lui lonescu Micandru . Un alt document este
Raportul ntocmit de Mihail Moruzov despre rezultatele vizitei ntreprinse n Germania n
perioada 25 februarie-5 martie 1940, si care face referire la atentia care i s-a acordat din
partea Politiei Sociale a Reichului, adic Gestapo-ul (doc. nr. 14). In continuare, Moruzov
a ntocmit si nota din 11 martie 1940 (doc. nr. 15) n care precizeaz c n timpul vizitei
n Germania a avut o ntrevedere cu dr. Best, seful Gestapo-ului din sectorul Berlin.
Acesta din urm i-a atras atentia sefului Serviciului Secret romn c ministrul romn la
Berlin nu era agreat de cercurile oficiale germane din cauza sentimentelor sale francofile,
manifestate n mod pronuntat", ceea ce era n detrimentul bunelor relatii pe care
Germania dorea s le aibe cu Romnia", n schimb, dr. Best i atrage atentia lui Moruzov
c locote253 Arh. N.I.C., fond P.C.M.-S.S.I. Politica extern a Romniei, dosar nr.
2/1937.
149
nent-co Ionelul Octav Vorobchievici - atasatul militar romn la Berlin - crease o
excelent impresie". si tot n legtur cu Gestapo-ul mai poate fi luat n discutie si un alt
document. Astfel, Nota Serviciului Secret din 6 octombrie 1939 fusese obtinut pe baza
informatiilor primite de la elementul nostru de legtur cu Serviciul de informatii al
Japoniei, cu sediul la Bucuresti". Agentul de legtur japonez atrsese atentia Serviciului
Secret romn c ziarista german Edith von Colier avea n realitate misiunea de a
informa Gestapo-ul asupra activittii diferitelor legatii din Capital si de a supraveghea
pe ct posibil activitatea diplomatic a trilor aliate si prietene Reichului"254. Singura
surs memorialistic despre relatiile lui Moruzov cu Gestapo-ul apartine lui Eugen
Cristescu. Acesta ne spune c: ntre Gestapo (Geheine Stats Polizei) si Abwehr existau
mari frictiuni si ele se resimteau si pe teritoriul romn. Moruzov colaborase cu Abwerh-ul
si deci era ru privit de Geissler, care avea strnse legturi cu legionarii"255.
rezultatul activittii lor se afla consemnat ntr-un dosar alturat Referatului", dosar
' Horia Sima, op. cit., p. 212-234.
151
care din nefericire nu se identific n unitatea arhivistic respectiv, ceea ce presupune c
a fost distrus sau sustras n mprejurri greu de reconstituit, n fine, concluzia Referatului
ntocmit de directorul general al Serviciului Secret este c toat actiunea s-a executat
conform ordinelor primite si s-a raportat locului n drept", si c este de nenteles cum
dintr-o actiune ordonat n interes de stat se interpreteaz si [se ncearc - ..] s se fac
deductii". Argumentele lui Mihail Moruzov se pare c nu au convins, ntruct cei care
interpretau" si fceau deductii" erau n orice caz mai influenti pe lng rege. In acest fel
ne putem explica si urmtorul pasaj din nsemnrile zilnice ale regelui Carol al II-lea,
pentru ziua de 2 septembrie 1940, cnd suveranul si aducea aminte pentru prima oar de
Moruzov: S-au fcut schimbri la Politie, unde s-a constatat c Moruzov si Niky
steianescu sustineau pe legionari si, n special, pe Horia Sima; au fost ambii retrasi la
M.StM."258. Iat deci un aspect fundamentat documentar ce vine s sustin c ntr-un fel
este privit realitatea faptelor din interiorul unui serviciu secret de informatii si cu totul
altfel din afara lui, respectiv, n cazul de fat din punctul de vedere al factorului de putere.
Acceptarea colaborrii cu Mihail Moruzov a fost explicat de Horia Sima n felul
urmtor: El [Moruzov - n.n.] vedea n mine elementul indispensabil pentru garantarea
Regelui de loialitatea miscrii, fiind legat de el prin recunostinta ce i-o datoram c tn-a
scpat de la moarte"259.
Adevrul e c n activitatea de informatii, pe lng actiunile pozitive, eficiente si
revelatorii se strecoar si o grmad de erori. Una dintre ele, n cazul analizat, se pare c
a fost diagnosticul pe care Mihail Moruzov 1-a pus n legtur cu colaborarea sa cu Horia
Sima. Dup opinia doctorului serban Milcoveanu, greseala ar fi constat n primul rnd
pentru c i-a ignorat ambitia de a deveni el dictatorul Statului Romn, n plus de seful
Miscrii Legionare, si n al doilea rnd pentru c i-a subevaluat viclenia de a prea
unealt subordonat pn reuseste s-i nfig mortal cutitul n spate"260. Probabil c
acest din urm aspect 1-a avut n vedere memorialistul citat, atunci cnd vorbea despre
decderea moral a lui Horia Sima.
M8 Regele Carol al II-lea, op. cit., p. 253. 159 Horia Sima, op, cit., p. 228. ;6(l
nvierea", nr. 4/1994, p. 8.
152
Colaborarea ntre Horia Sima si Mihail Moruzov s-a fcut n primul rnd pe considerente
politice, urmrite de Palat si ntr-unplan secundar s-a urmrit si activitatea de informatii
specific Serviciului Secret. Ca om politic, reprezentant de frunte al unei organizatii cu o
ideologie ultranationalist si practici teroriste, Horia Sima s-a dovedit incapabil de a-si
respecta contractul" politic cu Palatul. Ca agent de informatii ns nu avem date din care
s rezulte c si-a nclcat contractul cu Serviciul Secret. Nu ne putem pronunta nici
asupra calittii informatiilor furnizate de el si ceilalti 11 fruntasi legionari ncadrati n
Serviciul Secret, ntruct documentele s-au pierdut, sau n orice caz nu au fost identificate
pn n prezent. Dar faptul c Moruzov le invoc drept argument - ntr-un document
oficial, pentru a-si dovedi loialitatea fat de factorul de putere constitutional - las
impresia c materialele informative respective prezentau interes.
Faptul c Horia Sima nu i-a salvat viata lui Moruzov constituie o alt problem ce
necesit un comentariu separat, n primul rnd nu era de datoria lui ca agent al Serviciului
Secret s ncerce o astfel de tentativ. Datoria lui era s ofere informatii de calitate si n
domeniile stabilite, n al doilea rnd, ajuns vicepresedinte al Consiliului de Ministri n
guvernul national - legionar instaurat prin nalt Decret Regal, la 14 septembrie 1940,
Horia Sima dispunea totusi de posibilitti limitate de manevr pentru a lua pe cont
propriu o astfel de actiune delicat, dar si periculoas avnd n vedere adversittile greu
de reconciliat, ntre Moruzov si Ion Antonescu. seful Serviciului Secret ntocmise un
dosar compromittor despre doamna Lit Baranga, mama generalului Ion Antonescu, si-i
regizase asa-numitul proces de bigamie doamnei Mria Antonescu. Se pare ns c nici
generalul Ion Antonescu nu rmsese pasiv n fata manevrelor oculte ale lui Moruzov.
Dup cum ne informeaz istoricul american Larry Watts pledoaria lui Antonescu
mpotriva lui Moruzov era inatacabil, ntruct Antonescu strngea de un deceniu dovezi
despre delictele sale"261. Ion Antonescu dorea astfe! s-1 aduc pe Moruzov n fata
justitiei pentru a da socoteal de nclcarea atributiilor sale n calitate de sef al Serviciului
Secret, n al treilea rnd nici Antonescu si nici Horia Sima nu reuseau n toamna anului
1940, cu toate eforturile depuse s domoVezi Larry L. Watts, op. cit., p. 305-306.
153
leasc fanatismul legionar. Unii legionari cutau s se rzbune sngeros pe toti oamenii
devotati fostului regim carlist, printre care si Mihail Moruzov. Pentru a-1 salva pe
Moruzov, Horia Sima nu putea invoca dect colaborarea sa cu Serviciul Secret, ceea ce
era periculos n sensul c-1 situa ntr-o postur dificil att fat de Ion Antonescu ct si
fat de masa de rnd a legionarilor. Oricum, un astfel de demers nu putea fi realizat, chiar
dac ar fi depsit riscurile de circumstant, fr deconspirarea contractului cu Serviciul
Secret. Toate acestea au constituit motivele care 1-au determinat pe Horia Sima la o
atitudine pasiv, sau n ori si ce caz destul de rezervat fat de arestarea si ulterior
asasinarea lui Moruzov. n al patrulea rnd, un ghimpe" mpotriva lui Moruzov avea si
amiralul Canaris, seful Abwehrului, nemultumit de faptul c seful Serviciului Secret
romn s-a dovedit neasculttor atunci cnd, la Venetia, n ziua de 4 septembrie 1940
fusese avertizat s nu se rentoarc n tar pn nu se limpezeste situatia262. Demnitarul
german cunostea la acea dat si continutul documentelor descoperite de germani n iunie
1940 la Charite sur Loire - datorit neglijentei condamnabile a serviciilor secrete franceze
printre care se aflau si planurile de incendiere a zonei petrolifere din Romnia
elaborate de specialisti anglo-francezi cu acordul M.St.M. al armatei romne, pentru
sabotarea masinii de rzboi germane, aspect asupra cruia Moruzov pstrase tcerea dup cum era si normal - n relatiile cu Abwehrul. Dovada, c la 8 septembrie Canaris a
venit la Bucuresti, a luat legtura direct cu generalul Ion Antonescu, perfectnd cile de
continuare a colaborrii ntre Abwehr si SS1, dar fr s se intereseze de Moruzov. Acest
aspect rezult din nota de convorbire263 ntre amiralul Canaris si generalul Ion
Antonescu, ntocmit de colonelul N. Vldescu, cel care-1 nlocuia temporar pe Moruzov
la comanda Serviciului Secret. E adevrat c surse memorialistice legionare, n speciai
Mihail Srurdza" si Horia Sima ' , demonstreaz exact contrariul, si anume c amiralul
Canaris s-a interesat fie direct fie prin oamenii de ncredere despre viata lui Moruzov,
urmrind s-1
262 Vezi Mihail Sturdza, op. cit,, p. 171.
263 Arh. S.R.I. fond d", dosar nr. 3717, f. 31.
264 Mihail Sturdza. op. cit., p. 173-175.
265 Horia Sima, Era liberttii. Statul national legionar, voi. II, Editura Miscrii
Legionare, Madrid, 1986, p. 168-169.
154
salveze. E foarte greu de crezut c dac amiralul Canaris, prin influenta si prestigiul de
care se bucura atunci, ar fi fost sincer interesat s-i salveze viata lui Moruzov, n-ar fi
reusit. Oricum, n toamna anului 1940 a existat o concentrare de interese mai degrab
contrar dect favorabil lui Moruzov. Multi i doreau pieirea. Cel mai responsabil estensusi Moruzov care, n activitatea sa informativ, si-a depsit uneori atributiile de sef al
Serviciului Secret, lansndu-se n complicate jocuri politice. Orgoliul su nemsurat, ca si
aerele de vedet a frontului secret, i-au creat falsa impresie c este de nenlocuit si c
dintr-o astfel de postur si poate permite orice. Cu o astfel de mentalitate n-ar fi reusit s
se impun nici n conditii normale de pace si ntr-un regim stabil. Vremurile i-au fost si
din acest punct de vedere potrivnice. Romnia trecea printr-o profund criz manifestat
att pe plan intern, ct si n raporturile diplomatice, iar Europa se afla n plin rzboi.
Moruzov a ncercat s ntrebuinteze la maximum mijloacele ce i-au stat la ndemn,
precum si ntreaga sa experient acumulat nc din timpul primului rzboi mondial, si
chiar prestigiul su si al Serviciului cldite cu atta trud, dar n-a reusit s cstige
confruntarea final cu fortele ostile, pentru a depsi criza. Asa se explic si sfrsitul su
fr glorie, desi pentru tot ceea ce realizase n beneficiul institutiei si al statului romn ar
fi meritat o soart mai bun.
Grava eroare a lui Mihail Moruzov a fost c s-a lsat prea mult preocupat de jocurile de
culise, de cstigarea favorurilor Casei Regale, de compromiterea adversarilor politici ai
regelui Carol al 11-lea. Prea ndrgostit de operatiile pur tehnice ale Serviciului Secret
(recrutarea, dirijarea si infiltrarea agentilor, combinatiile si legendele informative,
contrapropaganda si dezinformarea, interceptrile de nscrisuri si convorbiri etc. n care
s recunoastem era un maestru), Moruzov a neglijat tocmai menirea fundamental a unui
sef al Intelligence-ului: preocuparea pentru analiza profund si obiectiv a situatiei
geostrategice si geopolitice a trii si elaborarea prognozelor pe termen scurt, mediu si
ndeprtat pe care s le supun atentiei factorilor politici constitutionali, responsabili de
soarta trii, iar activitatea ntregului aparat de informatii s fie directionat spre un
asemenea obiectiv. C n-a realizat acest lucru, cea mai bun dovad o constituie nssi
sfrsitul lui Moruzov. Eugen Cristescu a surprins cu realism acest aspect: Moruzov se
ncurcase de mult n reteaua de in155
trigi politice interne. Conducnd serviciul numai pe baze experimentale si neavnd nici
cultur politic, nici profesional, confundase informatia politic cu politica propriu-zis
si jocul informatiilor cu jocul politic. El cade astfel si n cascada de intrigi dintre
serviciile strine de informatii ce-si disputau influenta n tara noastr"266.
Prevalndu-se permanent de necesitatea pstrrii secretului n activitatea de informatii,
ceea ce a fost un lucru bun si de absolut utilitate pentru institutia pe care a fondat-o si
condus-o, dar coroborat cu comportamentul etalat ori de cte ori i se ivea ocazia de a-si
da important cu aceea ce stie si ar putea s realizeze, Mihail Moruzov a creat celor din
jur mai mult derut dect claritate. De aici si cmpul larg lsat interpretrilor, precum si
felul diversificat n care a fost perceput si analizat. De asemenea, nu i se poate ierta nici
haosul n care a lsat Serviciu! Secret odat cu arestarea sa. Un adevrat director general
al serviciului de informatii, preocupat si grijuliu de soarta institutiei, ar fi trebuit s-o
pregteasc din timp pentru a face fat sau a se adapta rapid la orice situatie. Or, dup
Moruzov, multe aspecte fundamentale din activitatea de informatii au trebuit regndite si
reorganizate pe alte baze. Toate acestea au alimentat din plin imaginatia adversarilor si si
ai Serviciului Secret, care au cutat s-i proiecteze personalitatea ntr-o lumin dintre cele
mai sumbre si misterioase. A fost criticat cu asprime pentru nereusitele lui, dar i s-au pus
n sarcin si alte grozvii" de care ns nu poate fi fcut rspunztor, cel putin cu baza
documentar pe care o aveam la dispozitie.
' Eugen Cristescu, loc cit., p. 146.
COORDONATE ALE STRATEGIEI REVIZIONISTE
SOVIETICE CONTRA ROMNIEI DEZVLUITE
DE SERVICIUL SECRET
., Dar secretele cele mai importante fuseser obtinute n cea mai mare parte de un om si
agentii pe care i dirija. Expertii care i cunosc munca l considerau cel mai mare spion ce
a lucrat vreodat pentru Romnia. Avea peste 200 de agenti activi n Rusia, att nainte,
ct si dup rzboi, si nu exista portiune din aceast tar, inclusiv bine pzit zon a
Uralilor, n care s nu fi ptruns ".
(ROBERT BISHOP, E. S. CRAYFIELD)
Pierderea Basarabiei si a nordului Bucovinei n urma notelor ultimative sovietice din 2627 iunie 1940 a fost precedat de puternice actiuni de spionaj, diversiune si propagand
contra Romniei, initiate de organele specializate ale URSS n baza unui scenariu bine
articulat. Studiul atent al fluxului informational obtinut de Serviciul Secret de informatii
al armatei romne demonstreaz, n mod incontestabil, c forurile de conducere politic si
militar de la Bucuresti au cunoscut din timp coordonatele scenariului sovietic, precum si
intentiile agresive ale marelui vecin de la rsrit.
Primejdia sovietic si reactiile factorilor de decizie
Serviciul Secret s-a dovedit bine informat n legtur cu tratativele germano-sovietice de
la Moscova. Prin Nota din 22 august 1939 (doc. 8), Serviciul Secret a informat Ministerul
de Externe romn, n baza unor informatii culese din mediul Legatiei germane de la
Bucuresti, c semnarea pactului de neagresiune ntre Rusia sovietic si Germania
national-socialist poate fi considerat deja un fapt mplinit". Despre intentiile germanosovietice privind teritoriul polonez, documentul informativ mentiona c Germania va
recurge la anexarea Danzing-ului prin orice mijloc dup care va urma ocuparea
Coridorului, precum si regiunea Pomeraniei si Sileziei superioare. La dislo157
carea Poloniei urma s ia parte si Rusia sovietic, ce si va atribui provincia polon care
a fcut parte din Galitia de pe vremea imperiului rusesc, precum si toate localittile de la
frontiera estic, unde populatia dominant este ruseasc". Situatia Romniei devenea
foarte critic, ntruct din informatiile obtinute de Serviciul Secret rezulta c n temeiul
pactului germano-sovietic urma s se reinstaureze fosta Republic a Ucrainei Mari,
nglobndu-se si nordul Bucovinei, pe o linie pn la siret si orasul Cernuti". Atitudinea
Germaniei fat de Romnia nu va suferi nici un fel de modificare, mrginindu-se s
intensifice propaganda national-socialist n toate domeniile".
Ceea ce considerm deosebit de interesant este c Mihail Moruzov va mentiona ntr-un
raport c informatiile obtinute de Serviciul Secret despre continutul pactului sovietonazist, chiar nainte de a fi parafat, au fost difuzate si Serviciului secret de informatii
britanic. La rndul lui, Intelligence Service-ul ntocmise, pe baza acestor informatii, un
referat pe care 1-a naintat guvernului englez, dar fr s i se acorde importanta necesar .
Iat, deci, c nu numai Serviciul Secret de informatii al armatei romne s-a confruntat cu
situatia paradoxal si nu de putine ori ntlnit n activitatea de informatii. Pe de o parte,
serviciile secrete obtin si difuzeaz oportun informatii de valoare (ntruct n aceasta
const si ratiunea existentei lor), iar factorii de decizie, n loc s-si fundamenteze
msurile de aprare si contracarare n fata pericolelor, rmn impasibili, sau refuz pur si
simplu s dea girul de ncredere informatiilor primite, n astfel de situatii, survine,
inevitabil, ntrebarea: ce s-ar fi ntmplat dac...? Numai c formularea rspunsului nu
tine de competenta istoricului. Poate doar operatorii analisti ai serviciilor secrete s
ntreprind ceva. Oricum, concluzia nu poate fi alta dect necesitatea pentru asemenea
institutii de a ncerca prin orice mijloace s se fac credibile n fata guvernelor. Poate c
Moruzov a nteles acest lucru, ceea ce ar explica multe din initiativele sale, unele mai
mult, altele mai putin reusite. Din nefericire, el rmne, din acest punct de vedere, acel
sef autoritar al serviciului secret care a confundat informatiile despre jocul politic cu
politica pro-priu-zis. O tez de maxim actualitate, numai c pentru fundamentarea ei,
va trebui s recunoastem, a fost nevoie de experienta Moruzov. Experient pe care multi
o ignor, fr s-si dea seama c necunoaste' Arh. S.R.I., fond d", dosar nr.3717, f. 159/165.
158
rea sau nentelegerea ei risc repetarea unor erori, care, n momente conjuncturale de
criz, pot avea grave consecinte asupra destinelor trii. Ceva asemntor s-a petrecut,
dup cum vom vedea n continuare n perioada pe care o analizm.
Declansarea rzboiului n Europa prin agresiunea Germaniei contra Poloniei,-la l
septembrie 1939, gsise Romnia promovnd o politic de neutralitate si echilibru. Astzi
stim c izbucnirea rzboiului fusese n fond o prim consecint a semnrii Pactului
Molotov-Ribbentrop, la 23 august 1939, si ratificat simultan de Reichstag si de Sovietul
Suprem, la l septembrie268, eveniment care la rndul lui czuse ca un trsnet peste
ntreaga lume politic, diplomatic si militar, naltele cancelarii ncremeniser parc la
aceast senzational stire fr ca mcar s-i bnuiasc dedesubturile. Germania urmrea
s-si asigure flancul estic pentru a cpta mn liber n vestul Europei, n vreme ce
URSS tintea planuri de viitor: ntr-o prim faz dominarea Europei cu ajutorul masinii de
rzboi a lui Hitler si, ulterior, a doua faz, eliminarea celui de-al treilea Reich ca rival
pentru hegemonia deplin asupra continentului259.
Romnia, nu numai c fusese surprins, dar i s-a pus n fat o situatie de o gravitate fr
precedent, ntruct i modifica pozitia poli-tico-militar si i anula practic sistemul de
aliante si acorduri pe care se sprijinea securitatea national. Ministrul de externe romn
Grigore
'6S Protocolul secret al pactului de neagresiune sovieto-nazist, a rmas pn n martie
1946, cnd a fost dezvluit n cadrul procesului de la Nurnberg. ntrebat despre
consecintele lui, Ribbentrop a apucat s declare: Nu ncape nici o ndoial c Stalin nu-i
poate reprosa Germaniei un rzboi de agresiune, date fiind cele ntmplate n Polonia,
cci, dac e vorba de o agresiune, ea a fost comis de ambele prti" (Joe J. Heydeker.
Johannes Leeb, Procesul de la Nurnberg, editie necenzurat, Bucuresti, f.a., p. 271).
269 n cuvntarea tinut la sedinta secret a Biroului Politic, din 19 august 1939, Stalin a
mentionat la un moment dat: Repet, este interesul nostru s izbucneasc rzboiul dintre
Reich si blocul anglo-francez. Pentru noi este esential ca rzboiul s dureze ct mai mult,
pentru ca ambele grupri s se epuizeze, ntre timp trebuie s intensificm munca politic
n trile beligerante, pentru ca noi s fim pregtiti atunci cnd se va apropia de sfrsit"
(Joe J. Heydeker. Johannes Leeb, op. cit., p. 279). Conceptia lui Stalin a fost mult
deasupra tuturor rationamentelor fcute la Londra si Paris, n schimb, la Berlin, Fiihrer-ul
gndea la fel de diabolic ca si Stalin, aspect rezultat din declaratia fcut, fr nconjur,
comandantilor armatei germane, la 23 noiembrie 1939, n legtur cu pactul sovietogerman: Tratatele se respect doar att ct sunt oportune" (Ibidem, p. 307).
159
Gafencu mrturisea n acest sens: Potrivit politicii noastre de echilibru, ne-am ferit s ne
legm, fie de Germania mpotriva Rusiei, fie de Rusia mpotriva Germaniei. Iat ns c
ambele puteri rstoarn vechiul echilibru. Ele se nteleg ntre ele si se nvoiesc s impuie
vointa lor tuturor statelor rsritene, ca singura lege hotrtoare. Neutralitatea noastr,
n fata ndoitei primejdii, trebuie urmrit cu att mai mult strictete. Politica noastr de
echilibru, la care nu putem renunta fr a pune n primejdie fiinta si neatrnarea noastr,
are nevoie ns
s-i revizuim toate elementele pe care se sprijin pn azi" . Numai c politica de
neutralitate adoptat de regimul autoritar al regelui Carol al II-lea - dup cum observa pe
bun dreptate istoricul Nagy-Talavera - se nclina vizibil ctre Paris si Londra271.
Guvernul prezidat de Armnd Clinescu a dat publicittii, dup sedinta Consiliului de
Ministri din 4 septembrie 1939, un comunicat care arta c tara si pstreaz atitudinea
ei pasnic de pn acum si si urmeaz actiunea de destindere fat de vecini". Premierul
romn a mai afirmat c Romnia urma s promoveze o linie de echilibru". La 5
septembrie, Grigore Gafencu a trimis misiunilor diplomatice ale Romniei din capitalele
trilor componente ale ntelegerii Balcanice o telegram cuprinznd explicarea sensului
declaratiei Consiliului de Ministri din ziua precedent: tara noastr ntelege a pstra
minile libere pentru a strnge legturile si a-si tine angajamentele fat de prietenii din
ntelegerea Balcanic. Dorim intensificarea sentimentelor de solidaritate"272. Pozitia
guvernului pornea de la urmtorul considerent dat ca directiv a politicii externe: n
cazul n care o agresiune se produce mpotriva Romniei ne vom apra cu toate fortele;
dac nu se produce, cutm s nu fim atrasi n vltoare si s pstrm aceast situatie ct
mai mult pentru ca la momentul oportun, dac suntem atacati, s rspundem mpreun cu
aliatii nostri" 73.
Pentru o revizuire a elementelor strategice de baz, absolut necesare continurii politicii
de neutralitate si echilibru, autorittile romnesti aveau nevoie de informatii ct mai
ample, veridice si opor270 Grigore Gafencu, nsemnri politice, 1929-1939, Bucuresti, 1991, p. 341.
271 Nicolas M. Nagy-Talavera, Fascismul in Ungaria si Romnia, Bucuresti, 1996, p.
413.
272 Apud Cristian Popisteanu, Romnia si Antanta Balcanic. Momente si semnificatii
de istorie diplomatic, editia a Il-a, Bucuresti, 1971, p. 273.
^Ib'idem, p. 275.
160
tune despre actiunile si intentiile revizioniste ale potentialilor inamici, n aceeasi msur
interesau si orientrile strategice ale potentialilor aliati, vizndu-se cu precdere
Germania. Asa se face c dup evenimentele de la sfrsitul lunii august si nceputul lunii
septembrie 1939, Serviciul Secret si-a directionat tot mai mult activitatea spre culegerea
prin actiuni revizioniste camuflate sub scutul unor asa-zise msuri protectioniste sau
pacte mutuale, guvernul de la Kremlin urma n realitate punct cu punct ntelegerile
secrete cu Germania. Dup cum rezult din documentele ger289 Gen. Oleg Sarin, Col. Lev Dvoretsky, Rzboi contra speciei umane. Agresiunea
Uniunii Sovietice mpotriva lumii 1919-1989, Bucuresti, 1997, p. 73.
290 Florin Constantinul, ntre Hitler si Stalin. Romnia si Pactul Molotov-Ribbentrop,
Bucuresti, 1991, p. 70. Winston Churchill relateaz ntr-una din lucrrile sale
memorialistice modalitatea n care URSS a nghitit micile state baltice ferm
anticomuniste: Prima msur pe care a luat-o Rusia, dup ce mprtise Polonia cu
Germania, a fost s ncheie trei pacte de asistent mutual cu Estonia (28 septembrie
1939 - n.n.), Letonia (5 octombrie - n.n.) si Lituania (l l octombrie - n.n.). Aceste trei tri
erau cele mai violent antibolsevice din Europa. Toate trei iesiser de sub autoritatea
guvernului sovietic n cursul rzboiului civil din 1919 si 1920, si constituiser n maniera
dur n care fuseser conduse revolutiile n aceste regiuni un fel de societate si de
guvernmnt ai cror principiu esential era ostilitatea fat de comunism si fat de Rusia.
De 20 de ani, Riga, n mod special, rspndea n lume un val de propagand violent
antibol-sevic prin radio si prin toate celelalte mijloace... Aceste trei state fcuser parte
din Imperiul tarist, ele reprezentau vechile cuceriri ale lui Petru cel Mare. Numeroase
trupe rusesti le-au ocupat, imediat, contra lor nefiind nici un mijloc de a rezista eficient.
Toate elementele anticomuniste si antirusesti au fost lichidate cu ferocitate, dup
metodele obisnuite. Numerosi oameni, care triser n libertate n tara lor natal si
reprezentau clasa dominant a populatiei, au disprut. Ei au fost n mare parte deportati n
Siberia. Ct despre ceilalti, au fost trimisi si mai departe, n ceruri. Aceast manier de a
proceda se numeste pact de asistent mutual"(W. Churchiil, L'orageapproche. La
drolede Guerre, apudNicolael. Arnutu, 12 invazii rusesti in Romnia, Bucuresti, 1996, p.
157).
165
mane provenite din arhiva lui von den Schulenburg - pstrate n castelul Falkenberg - si
publicate de cercettoarea german Ingeborg Fleischhauer , la 28 septembrie, cu ocazia
ntrevederii dintre Ribbentrop si Stalin, s-a discutat si problema Romniei, ntrebat ce
intentii are fat de Romnia, Stalin a rspuns c deocamdat guvernul sovietic nu avea
nici o intentie de a se atinge de Romnia. Dar liderul de la Kremlin nu a ezitat s mai
adauge, cu ironie, c n acel moment nu se ntrezrea nici un fel de escapad nici din
partea Romniei, nici a statelor baltice, deoarece tuturor acestor state le-a intrat frica n
oase"292, ceea ce, s recunoastem, nu era departe de adevr.
Cu frica n oase", autorittile politico-militare romnesti au luat noi msuri de
concentrare a grosului fortelor pe frontul de nord-est. Cu ncepere din 23 septembrie
1939, dispozitivul strategic de aprare a Romniei destinat a face fat unui eventual atac
sovietic era de 5 corpuri de armat cu 16 divizii de infanterie, 2 divizii de cavalerie si o
brigad mixt munte, ceea ce reprezenta aproximativ 42% din cuantumul fortelor militare
disponibile ale Romniei . Probabil c la aceste msuri se gndea Lucretiu Ptrscanu,
atunci cnd afirma c regele Carol si oamenii politici care l nconjurau si-au permis n
tot cursul iernii anului 1939/40 o politic de permanent provocare, de ftis dusmnie
mpotriva Uniunii Sovietice" . Documentele informative ale Serviciului Secret, dup cum
vom vedea imediat, contrazic afirmatiile lui L. Ptrscanu, n sensul c nu autorittile
romnesti recurseser la provocri ci dimpotriv guvernul de la Kremlin. Pe de alt parte,
trebuie mentionat c Romnia, desi aflat ntr-un context geopolitic total nefavorabil, nu
si-a schimbat doctrina militar de aprare - fundamental defensiv -, conform creia
aprarea teritoriului se fcea prin trupe de acoperire, concentrate proportional cu
291 Este vorba despre dou note de conversatie ntocmite de consilierul Gus-tav Hilger,
privind negocierile dintre Stalin, secondat de Molotov si Ribbentrop, cu prilejul celei de a
doua vizite a'ministrului de externe german la Moscova (27-29 septembrie 1939), cnd sa semnat tratatul de frontier si prietenie sovieto-german. (Ingeborg Fleischhauer. Der
.deutsch-sowietische Granz und Fraundschaftsvertrag vom 28 September 1939. Die
deutschen Aufzeichmungen liber die Verhandlungen zwischen Stalin, Molotov und
Ribbentrop inMoskau. n Vierteljahreshefte fur Zeitgeschichte", 39, 1991, 3. Heft, p.
464 si urm).
292 Apud Florin Constantiniu, op. cit., p. 132.
293 Arh. M.Ap.N., fond 948, dosarele nr. 1062, 1064 si 1066.
294 Lucretiu Ptrscanu, op. cit., p. 113.
166
factorii de risc si dup principiile artei militare, pe cele trei fronturi (de Vest, Sud si Est),
iar priorittile se stabileau n functie de intentiile agresive ale unui potential inamic
revizionist, asa cum se conturau
O
c
*
' ")Qt
prin informatiile obtinute de Marele Stat Major .
Nelinistile si starea de spirit ncordat din Romnia, manifestate ndeosebi printre
locuitorii Basarabiei, erau explicate n nota Serviciului Secret, din 3 octombrie 1939296,
ca fiind produse de comunicrile fcute de Radio Londra n zilele de 25 si 29 septembrie,
cu care ocazie se afirmase c URS S are mn liber de la Reich de a ocupa Basarabia".
Tot n ziua de 3 octombrie 1939, Serviciul Secret ntocmise o alt not297n care sintetiza
informatiile obtinute din cercurile ucrainene din Cernuti, si care contura concluzia c:
Uniunea Sovietic ar fi n asteptarea unor pretexte pe care le-ar putea utiliza pentru a
ordona intrarea armatei sale n Basarabia si Bucovina". Documentul dezvluie si
procedeul pe care guvernul din Moscova urma s-1 ntrebuinteze: n curnd urmeaz a fi
trimisi n tar de ctre Centrala Cominternului agenti ucraineni care s agite populatia
contra URS S, formnd nuclee de propagand, iar activitatea acestora s fie luat de
conducerea Uniunii Sovietice ca pretext de imixtiune n Romnia".
Structurile specializate ale Serviciului Secret culegeau informatii si din mediile apropiate
Ambasadei franceze din Bucuresti. Pe aceast cale se putuse obtine informatii potrivit
crora n timpul vizitei ministrului de externe turc, Sarageoglu, la Moscova, M.V.
Molotqv ar fi fcut unele sugestii pentru a sftui guvernul romn s accepte o eventual
propunere sovietic de a proceda la o rectificare de frontier n nordul Bucovinei si n
Basarabia n favoarea URS S - n special regiunile cu populatie ucrainean - ct si de a
consimti la cedarea Cadrila-terului ctre Bulgaria. Nota Serviciului Secret din 6
octombrie 1939298 aducea la cunostinta Ministerului de Externe romn c, n legtur cu
sugestiile lui Molotov, guvernele din Londra si Paris au fost ntrebate dac si mentin
asigurrile date cu privire la integritatea teritoriului romnesc, la care ntrebri, cele dou
guverne au rspuns afir95 Vezi pe larg la Petre Otu, Situatia geopolitic a Romniei n anii 1939-1940:
Consideratii de ordin militar, n Geopolitica", voi. I, 1994, Iasi, p. 4-75-481.
296 Arh. M.A.E., fond 71 Romnia, voi. nr. 66, f. 668.
312 Vezi pe larg Vasile T. Ciubcan, Aprarea frontierei de Vest a Romniei, deziderat
national. Adeziuni clujene interbelice, (II), Acta Musei Napocensis". XIX, 1982, p. 216.
17?
La 22 noiembrie 1939, maiorul Pruck din Abwehr a sosit la Bucuresti sub acoperirea de
pictor specialist n afisajul de propagand si sub numele conspirativ de Ervin Kampf313.
Scopul vizitei era ntrevederea cu Mihail Moruzov si autorittile militare romnesti
pentru perfectarea planului de aprare a zonei petrolifere din Valea Prahovei. Dar ofiterul
german a adus si primul set de informatii trimis de amiralul Canaris despre dispozitivul
Armatei Rosii la granita de est a Romniei314. Conform acestor informatii, Armata Rosie
deplasase n Galitia 8 divizii de infanterie si 9 divizii de cavalerie, n general trupe
active si n mai mic msur trupe de rezerv", n Ucraina se aflau urmtoarele trupe:
Corpul 6 Armat cu 3 divizii de infanterie, la Odessa; Corpul 17 Armat, cu 3 divizii de
infanterie, la Vinita; Corpul 2 Cavalerie, cu 3 divizii, la Kamenetz Podolsk; Corpul 7
Armat, cu 3 divizii de infanterie, la Kirovo; Corpul 8 Armat, cu 3 divizii de infanterie
si o divizie motomecanizat, la Jitomir; Corpul 15 Armat, cu 3 divizii de infanterie, la
Cernigov. n total, un dispozitiv n apropierea granitelor cu Romnia format din 5 corpuri
de armat, cu 35 de divizii, din care 23 de infanterie, 11 de cavalerie si una
motomecanizat. n ce priveste fortificatiile construite de sovietici, din informatiile
oferite de Abwehr Serviciului Secret romn rezult c nu erau la nltimea celor
anuntate de autorittile sovietice". De interes pentru Marele Stat Major al armatei romne
era si descrierea fortificatiilor sovietice: Sunt trei linii fortificate, ns acestea nu sunt
continue, n general, fortificatiile se compun din centre de rezistent betonat, ns
neunite ntre ele. Betonul folosit la fortificatii nu este de bun calitate. Zidurile care se fac
la lizierele satelor de la frontier nu au scopul de a ascunde lucrrile fortificate, ci
activitatea din aceste sate". Probabil c astfel de informatii au fost comunicate si
Ministerului de Externe, ceea ce ar explica declaratia fcut de Grigore Gafencu, la 29
noiembrie, n Senat c trebuie s lmurim relatiile cu URS S. Trupele lor ne-au ncercuit
tot hotarul nordic de la Nistru pn la Carpati"3 5. n lunile urmtoare, acest dispozitiv al
fortelor armate sovietice dislocate la granita cu Romnia a fost mult sporit, ceea ce a
determinat ngrijorarea si mai mare a guvernului romn.
y3 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 3749, f. 55-62
314 Ibidem, f. 65-72.
315 Apud, Nicolae Ciachir, Marile Puteri fi Romnia 1856-1947, Bucuresti. 1996, p. 243.
'74
n ziua de 2 decembrie 1939, maiorul dr. Wagner ofiterul de legtur al Abwehr-ului
cu Serviciul Secret romn a avut o ntrevedere cu Mihail Moruzov316. Cu aceast
ocazie seful Serviciului Secret romn a rugat pe ofiterul german s-i transmit amiralului
Canaris c prevederile din Expozeul prezentat n octombrie au nceput s se realizeze".
Moruzov a subliniat c actiunea actual a URSS cuprinde n germene propagarea ideilor
comuniste n vederea sovietizrii popoarelor cu care vine n contact". De asemenea, seful
Serviciului Secret a rugat s se transmit maresalului Goring, care luase si el la cunostint
despre continutul Expozeului, c trebuie s nu se neglijeze pericolul rus, care rmne
permanent, att pentru Romnia, ct si pentru Germania". Prerea lui era c n acel stadiu
al relatiilor sovieto-germane, de absolut necesitate si posibil de nfptuit ar fi fost un
demers al Germaniei fat de URSS pentru garantarea integrittii teritoriale a Romniei",
ceea ce venea si n aprarea intereselor germane.
Demersurile de la Berlin ale sefului Serviciului Secret romn nu i-au putut ndupleca pe
demnitarii nazisti s intervin n favoarea Romniei, ntruct Basarabia fusese cedat
zonei sovietice. Guvernul de la Kremlin era hotrt s rezolve chiar la nceputul lunii
decembrie problema Basarabiei, numai c prelungirea rzboiului de agresiune colonial
dezlntuit de Uniunea Sovietic mpotriva Finlandei la 30 noiembrie 1939 n urma
refuzului guvernului de la Helsinki de a ceda teritoriile solicitate de sovietici ca zon de
aprare - a rsturnat aceste planuri. Elocvente n acest sens sunt consemnrile fcute de
celebrul ziarist si istoric american Wiliam L. Schirer, aflat pe atunci la Berlin: Toat
lumea la Moscova, de la Stalin n jos, si nchipuia c Armata Rosie va fi la Helsinki ntro sptmn de la nceperea atacului. Erau ntr-att de siguri nct fixaser data de 6
decembrie n vederea atacului n Basarabia, dar 1-au contramandat n ultimul
moment"317. Desigur c la acea dat autorittile romnesti nu au cunoscut aceste
consemnri din Jurnalul lui Wiliam L. Schirer - care de altfel au fost fcute publice abia
n 1954 cu ocazia unei conferinte tinut ia Paris de Alexandru Cretzianu -, dar cu
certitudine cunosteau continutul documentelor informative ale Serviciului Secret al
armatei romne, din analiza crora se putea ajunge fr prea mare osteneal la intentiile
316 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 3749, f. 76-95.
317 Gh. Buzatu, op. cit., p. 61-62.
175
sovietice, ceea ce a determinat si reactia lor public. Grigore Gafencu a declarat la 8
decembrie nsrcinatului cu afaceri sovietic la Bucuresti, Pavel Kukoliev, c guvernul
romn, fiind convins c URSS nu vrea s tulbure pacea ntre cele dou tri, nu va intra n
nici o aliant cu o alt mare putere ndreptat contra Uniunii Sovietice318.
Prin Raportul Serviciului Secret din 9 decembrie 1939 se informa c rusii se pregtesc
s invadeze Basarabia", si c n urma panicei ce se crease din aceast cauz, n mai
multe orase din Basarabia, intelectuali - n majoritate evrei , suspecti de mult vreme
pentru sentimente comuniste, s-au grupat n comitete de initiativ pentru protectia
teritoriului basarabean n timpul evacurii din partea romnilor" . Astfel de comitete de
initiativ" fuseser deja identificate n orasele Chisinu si Orhei, iar pentru Tighina si
Cetatea Alb, investigatiile informative erau n plin desfsurare n momentul ntocmirii
raportului, n legtur cu comitetele deja organizate, documentul Serviciului Secret
mentiona: S-au distribuit printre membrii organizatiilor comuniste si printre membrii
organizatiei Amicii URSS o insign de metal, reprezentnd stema sovietic n cinci
colturi, care s serveasc la recunoasterea ntre ei. Aceast insign urmeaz a fi purtat
vizibil de membrii batalioanelor de executie narmate, n perioada evacurii trupelor
noastre". Rezult deci, c pe lng comitetele de initiativ" se creaser si formatiuni
paramilitare cu rol de a interveni n cazuri deosebite sau de a face presiuni asupra
autorittilor romnesti si armatei. C asa stteau lucrurile, ne demonstreaz si urmtorul
pasaj al raportului Serviciului Secret n care se precizeaz misiunile ce fuseser fixate
comitetelor de initiativ": 1) evacuarea edificiilor publice s se fac fr stricciuni si
absolut intacte; 2) populatia s fie crutat de cruzimi; 3) avutiile sechestrate (zis
rechizitionate) s fie napoiate; 4) s nu se opun rezistent n orase, spre a se evita
bombardarea si distrugerea lor, iar n caz de neexecutare se amenint c se vor pune n
miscare batalioanele narmate"320.
Dac toate aceste planuri nu s-au concretizat n decembrie 1939, datorit prelungirii
rzboiului sovieto-finlandez - care se va ncheia abia n martie 1940 - nu nseamn c
sustine, prin bani si agenti miscarea comunist din tara noastr si de a cere pe toate cile
restituirea Basarabiei".
Maiorul Constantin lonescu Micandru, ofiter de legtur al Serviciului Secret romn cu
Abwehr-ul, a ntocmit la 26 decembrie 1939, un amplu Raport privind rezultatele vizitei
sale la Berlin326. Documentul atest c ofiterul romn a naintat maiorului german
Pruck, un set de informatii despre URSS grupate n trei categorii: 1) propaganda
comunist cu trile din Estul Europei si Peninsula Balcanic, prin intermediul
organizatiilor Cominternului; 2) activitatea diplomatic a URSS n trile slave si ndeosebi - n Bulgaria; 3) situatia actuala a Armatei Rosii (deblocri, stare de spirit etc.,
pentru armatele de uscat, aer si ap)". In acelasi timp, ofiterul romn a tinut s transmit
forurilor competente de la Berlin cteva consideratii ale autorittilor de la Bucuresti
privind subtilittile politicii sovietice: Tendinta actualilor conductori ai URSS de a
apropia elementele emigratiei ruse de pretutindeni sub motivul c viitoarea Rusie va avea
nevoie de toti fii si, ceea ce nseamn c emigratia rus va cuta s profite de asemenea
ocazie pentru a-si reface situatia", n cadrul schimbului de informatii, maiorul Pruck i-a
pus la dispozitie maiorului lonescu Micandru cteva documente n limba rus fotocopiate
privind: organizarea Directiei Principale a Sigurantei de Stat a URSS (GOGUBEZ");
324 Ibidem, p. 75-76.
325 Arh. S.R.I., fond d" dosar nr. 7201, f. 60/62.
326 Ibidem, dosar nr. 2946, f.201-213.
178
dislocarea depozitelor de armament; harta cu deblocarea unittilor tereste n Rusia
european. Din punct de vedere politic, maiorul Pruck a fcut cteva aprecieri personale
privind atitudinea Angliei n cazul unei actiuni a URSS contra Romniei, afirmnd c
aceast mare putere nu s-ar opune unei ocupri a Romniei cu scopul de a priva
Germania de resursele romnesti, n opinia ofiterului german, Anglia se putea opune cu
orice pret doar pentru aprarea Strmtorilor. Germania - mai aprecia maiorul Pruck - a
fost n mod imperios obligat s devin aliata URSS, altfel Uniunea Sovietic ar fi trecut,
fr ndoial, de partea Angliei si Frantei, ceea ce ar fi constituit un mare pericol pentru
Germania, n orice caz, Uniunea Sovietic nu este considerat ca un aliat loial, ea cutnd
a submina chiar Germania".
Un alt document de sintez a fost ntocmit de Serviciul Secret la 15 februarie 1940327
despre Activitatea regionalei din Basarabia a Partidului Comunist din Romnia n
intervalul de timp 9 ianuarie - 9 februarie 1940". Documentul informa printre altele c n
comuna Ttresti (fost Ttar Bunar), judetul Cetatea Alb, minoritarii rusi si evrei
manifestau o oarecare rceal fat de populatia romneasc, atitudine ce trebuia pus n
legtur cu zvonurile despre eventualitatea ocuprii regiunii de ctre trupele sovietice,
cnd acesti minoritari doresc s nu poat fi acuzati de ctre organele sovietice de
fraternizare cu romnii". Propaganda fcut de comunisti fusese dirijata mai mult la sate
din cauza lipsei unui proletariat urban organizat". Consecintele acestei propagande au
constat n vnzrile de pmnturi agricole la preturi foarte sczute, (de la 18 000 la 4-5
000 lei un hectar). Un alt fenomen evidentiat de documentul informativ al Serviciului
Secret l constituia sporirea procentului trecerilor nelegale peste frontiera din Romnia n
URSS a tinerilor premilitari si chiar a soldatilor concentrati. Un procent de aproximativ
50% din trecerile clandestine s-ar fi datorat propagandei comuniste despre iminenta
invaziei trupelor sovietice n Basarabia.
conjunctur interesul Romniei era s fie ct mai corect fat de Germania". Temerile
germane, c Romnia nu putea fi sincer, obligau Reich-ul la o pozitie rezervat, ntruct
n momentul cnd Germania va fi antrenat ntr-un rzboi, [Romnia -..] si va
schimba atitudinea fcndjocul francezilor". De aici putem deduce c vizita lui Moruzov
n Germania s-a soldat cu obtinerea a dou mesaje clare: revizionismul sovietic era
perceput si la Berlin ca o revitalizare a ideologiei panslave, iar n fata acestui pericol care
atingea si interesele Reich-ului n Balcani, Germania, desi rmnea vigilent, totusi nu
era nc dispus s ajute Romnia. Numai c temerile germane fat de o eventual lips
de loialitate a Romniei constituiau n fond doar o simpl acoperire diplomatic a
interesului Germaniei de a nu deranja Moscova, adic de a rmne n limitele stricte ale
Pactului din 23 august 1939. Mesaje ase' Arh. M.A.E., fond 71, Romnia, voi. 63, f. 383.
182
mntoare a mai primit Serviciul Secret si n sptmnile urmtoare. La 9 aprilie 1940,
cnd maiorul german dr. Wagner 1-a ntrebat pe Killinger, din partea lui Moruzov, ce
atitudine va lua Germania n cazul n care e atacat de URSS, ofiterul german nu numai
c nu a primit rspuns, dar a suportat si o admonestare336. Asemntor si Ia 18 aprilie,
cnd colonelul Gerstenberg, ntors de la Berlin, i-a comunicat lui Moruzov din partea
maresalului Goring c cel putin fat de relatiile actuale, Uniunea Sovietic nu va
ntreprinde nici o actiune fr ca Germania s fie n prealabil, avizat"337.
Propaganda sovietic si actiunile de intimidare
Pe lng neutralizarea Germaniei, scenariul sovietic proiectat n vederea realizrii
obiectivelor revizioniste ale Kremlinului, inclusiv ncorporarea Basarabiei si a Bucovinei,
cuprindea si o vast actiune de pregtire a opiniei publice internationale, n acest scop au
fost folosite asa numitele Societti ale Basarabenilor", n fond oficine de spionaj,
propagand si influent, constituite nc din decembrie 1939 n ntreaga lume. Nota
Serviciului Secret din 7 martie 1940 informa c luaser nastere n Statele Unite patru
mari centre de actiune [la New York, Sn Francisco, Chicago si Saint Louis - n.n.], care
au primit misiunea de a organiza propaganda n favoarea autodeterminrii poporului
basarabean"338. Documentul sublinia c elementul evreiesc predomin n propaganda
Societtii Basarabenilor pe teritoriul Statelor Unite, actiune care are drept scop
eliminarea Basarabiei de sub jugul ocupatiei romnesti, ncercnd s pregteasc
opinia public american pentru eventualitatea unui atac sovietic contra Romniei".
Astfel de societti" reusiser s organizeze la New York si Chicago mai multe ntruniri,
cu care ocazie se rspndiser manifeste intitulate Tragedia Basarabiei", iar oratorii au
vorbit despre ndobitocirea si asuprirea poporului basarabean". Pancardele agitate la
asemenea ntruniri contineau lozinci incitante precum: Basarabia moare de foame si de
boli", RegresulBasarabiei sub ocupatie
336 Arh. N..C., fonf P.C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1940, f. 212214. 337lbidem, f. 215. 338 Arh. M.A.E., fond 71, Romnia, voi. 63, f. 544-545.
183
romneasc" si altele de acest gen. n orasul New York, delegatia Societtii
Basarabenilor" s-a prezentat primarului si i-a nmnat un iung memoriu despre situatia
din Basarabia n care se cerea printre altele ca populatia acestei provincii s
dobndeasc dreptul de a-si hotr singur soarta pe cale de plebiscit si sub garantia unor
Puteri neutre". Acelasi memoriu atrgea atentia autorittilor orasului New York, c
atrocittile comise de regimul bolsevic din URSS. Sovieticii au protestat fat de modul
nesatisfactor" n care autorittile romnesti conduseser cercetrile, ntr-un articol din
Pravda" se afirma c Butenko czuse victim fascistilor romni ajutati de puteri strine,
n momentul cnd Butenko a reaprut la Roma, presa sovietic a afirmat c sub acest
nume se ascunde un escroc alb". seful diplomatiei italiene, Galezzo Ciano, a afirmat
ntr-o discutie cu ministrul romn la Roma, Rul V. Bossy, c pentru Moscova disparitia
lui Butenko este un pretext ridicol de-a cuta cearta cu lumnarea" (Basarabia 1940,
Documente., Chisinu, 1991, p. 16-17). Suspiciunile fat de guvernul romn s-au
mentinut pn n iunie 1940 cnd URSS si-a numit un nou ministru plenipotentiar, n
persoana lui Anatoli Lavrentie (Miha Pelin, Disparitia si reaparitia lui Theodor Butenko,
mAntonescu, Maresalul Romniei si rzboaiele de rentregire, voi. 3, Venetia, 1987, p.
31-44).
342 23 August 1944. Documente, Bucuresti, 1984, voi. I, doc. nr. 44, p. 58-59.
185
c in rndul populatiei din Basarabia exist o neliniste extraordinar", care s-a amplificat
dup cuvntarea lui Molotov. Minoritarii rusi si ucraineni se agitau mai tot timpul peste
hotare". Romnii basarabeni erau terorizati de pericolul nceperii atacului Armatei Rosii.
Intr-o asemenea atmosfer, viata nu putea decurge normal, fapt pentru care deputatii
basarabeni au cerut guvernului s gseasc modalitatea linistirii populatiei si restabilirii
ncrederii 4 .
ngrijorarea romnilor basarabeni era ndrepttit. Serviciul Secret obtinea noi informatii
privind actiunile puse la cale contra Romniei, n Nota din 5 aprilie 1940 se afirm c
Rusia sovietic a hotrt s intensifice la maximum serviciul de spionaj si propagand
comunist n statele din Balcani si n special n Romnia, Bulgaria si Iugoslavia". Din
informatiile Serviciului Secret rezulta c la Bucuresti functiona Biroul Interbalcanic de
Agitatie al Minoritarilor", condus de comunistul Bremmer. Acesta tinea legtura cu
agentii comunisti rezidenti Strafcovici din Balcic, Foos si Gregorof din Ankara, si Naghi
din Cluj. Bremmer mai tinea legtura si cu Moscova prin agentii Ilieff si Cavacoff de la
care primea instructiuni si directive. Serviciul Secret aflase c pentru Romnia au
instructiuni s provoace nemultumiri si agitatii printre locuitorii ntreprinderilor si
fabricilor care lucreaz pentru armat"344. Erau vizate n special obiectivele de
important strategic, adic porturile Constanta si Galati, Valea Prahovei, Valea Jiului,
uzinele din Resita, Brasov si Cugir, precum si atelierele C.F.R. din Bucuresti.
Un moment important n descifrarea politicii URSS fat de Romnia 1-a constituit vizita
lui Mihail Moruzov n Anglia, n zilele de 31 martie - 3 aprilie 1940), la invitatia
Intelligence-Service-lui345. Vizita a avut un caracter strict secret, iar patru din cele cinci
probleme examinate de Moruzov cu seful Serviciului de informatii britanic vizau
Uniunea Sovietic: 1) actiunea URSS n legtur cu problema panslav; 2) rolul
Internationalei a Ill-a n conlucrarea dintre Germania si URSS; 3) Germania si URSS sub
raportul ideologiei politice; 4) scopurile urmrite de Germania n URSS si de URSS n
Germania. La ntoarcere, Moruzov a ntocmit un amplu raport pentru informarea
343 Ibidem, p. 59.
344 Arh. S.R.I., fond d", dosar nr. 10623, voi. 4, f. 130.
345 Ibidem, dosar nr. 3717, f. 159-165.
186
factorilor de conducere politic si militar de la Bucuresti, n care a prezentat principalele
concluzii rezultate din discutiile" si materialul informativ examinat". Cei doi sefi ai
serviciilor secrete romn si englez czuser de acord asupra urmtoarelor aspecte: 1)
problema panslav trebuia nglobat n actiunea politic a URSS, ceea ce constituia o
prim etap a expansiunii sovietice n Europa, fapt ce constituia n privinta Romniei
obiectul unei atentii deosebite; 2) Internationala a Ill-a si pstra structura din trecut si
obiectivul strategic, adic revolutia mondial si dictatura proletariatului, dar pentru a nu
pierde ncrederea maselor si a da o aparent de sinceritate n colaborarea cu Germania,
recurgea la o vast actiune de propagand pentru lmurirea rusilor de pretutindeni c
acordul dintre Germania si URSS a fost o necesitate impus de rzboiul dintre grupul
statelor revolutionare si cel al statelor conservatoare; 3) din punctul de vedere al
ideologiei politice nu se manifesta nici un fel de tendint de unificare ntre nationalsocialism si bolsevism, ambele state cu regimuri politice bazate pe ideologii totalitare Germania si URSS - cutau s se menajeze reciproc oficial, dar fr sinceritate; 4) prin
Pactul de neagresiune si politica de menajare reciproc, Germania urmrea s aib spatele
acoperit pentru actiunile n Vest, iar URSS s capete libertatea de a-si dobndi teritoriile
pierdute n urma primului rzboi mondial, n plus fat de aceste concluzii, Moruzov a
consemnat n raportul su c Anglia urma s realizeze o concentrare maxim de forte abia
ncepnd cu primvara anului 1941, ceea ce nsemna c pentru ea rzboiul abia
ncepuse". Cu alte cuvinte, doctrinei germane a rzboiului fulger, britanicii urmau s-i
opun doctrina rzboiului de durat", cu posibilitti reale de a realiza nu numai o
concentrare progresiv de forte si mijloace de lupt, ci si noi aranjamente politicodiplomatice pentru nvluirea Germaniei, principalul ei inamic. Relatiile nesincere"
dintre Germania si URSS constituiau desigur o sperant pentru englezi n reusita unei
astfel de doctrine politico-militare, dar ngreunau nespus pozitia statului romn, pentru
c, n ciuda presiunilor revizioniste sovietice, Romnia nu se putea arunca n bratele
Germaniei, ntruct ar fi devenit adversara Angliei. Avem n acest fel si explicatia pozitiei
guvernului de la Bucuresti n mentinerea Romniei pe o linie de echilibru si neutralitate,
dar cu o vigilent sporit la granita de est, ntruct n cazul unei agresiuni nu se putea
baza dect pe fortele proprii.
187
Interesant este c doar la cteva zile dup ce Moruzov prsise Londra, Foreign Office a
organizat, ntre 8 si 11 aprilie, o discutie mpreun cu conductorii misiunilor diplomatice
din trile Europei de sud-est pe tema posibilittii extinderii garantiei britanice fat de
Romnia n cazul unui atac sovietic. Consftuirea a formulat concluzia c Anglia va
acorda ajutor Romniei dup posibilitti, dar c gradul si caracterul ajutorului vor
depinde de atitudinea Turciei, Italiei si Bulgariei", numai c astfel de conditii erau greu
de realizat346.
Informatii ngrijortoare despre actiunile sovietice mpotriva Romniei au fost aduse si de
atasatul militar italian ce fusese mutat de la Moscova la Bucuresti, si pe care le-a pus la
dispozitia Marelui Stat Major romn cu care promitea o colaborare sincer si cald", n
cadrul ntrevederii pe care a avut-o la 9 aprilie cu regele Carol al II-lea, ofiterul italian a
afirmat c URSS duce n Romnia si mai ales n Basarabia o actiune de spionaj si de
propagand n proportii planetare si c cea mai mare primejdie o reprezenta Armata
Rosie care ar fi putut mobiliza usor la acea dat 12 000 000 de oameni perfect armati".
Conductorul URSS, LV. Stalin, era apreciat ca un sef incontestabil, urmat fr sovire
de tineret". Problema era, n opinia ofiterului italian, c nimeni nu poate fi sigur de
politica lui [Stalin n.n.], care, cu imensa lui inteligent si completa lips de scrupule, o
poate schimba dintr-o clip n alta". URSS ncepuse s fie tot mai mult receptat ca un
stat nationalist, iar marele merit al lui Stalin ar fi constat n faptul c redase poporului un
simt patriotic" si c s-a atasat vechii politici a lui Petru cel Mare si a Ecaterinei a II-a".
Concluzia atasatului militar italian, subliniat n fata suveranului romn, era c totusi
conductorii [sovietici - n.n.] nu uit niciodat scopul lor final: bolsevizarea lumii"347.
Astfel de informatii nu aduceau nimic nou, ele constituiau doar o confirmare a
buletinelor, notelor, rapoartelor si analizelor informative difuzate de Serviciul Secret
Marelui Stat Major al armatei romne.
La 10 aprilie 1940, Molotov 1-a convocat la orele 22,30 pe Gheorghe Davidescu, seful
misiunii diplomatice a Romniei n capitala URSS, pentru a-i nmna o list cu 15 cazuri
de incidente provocate -n opinia guvernului sovietic - de trupele romne care ar fi tras
peste
146 Apud, V.F1. Dobrinescu, Btlia diplomatic pentru Basarabia, 1991,p. 146. 347
Carol al II-lea, op. cit., p. 139.
188
frontier". Astfel de incidente preciza diplomatul sovietic nu trebuie s se repete.
Nimic bun nu poate rezulta din ele"348. O alt surs memorialistic dezvluie c
Molotov i-ar fi spus ministrului romn c incidentele depsesc orice limit", iar
guvernul sovietic nu va tolera repetarea unor asemenea cazuri"349. Gheorghe Ttrescu
avea s precizeze c o parte din aceste incidente erau provocate de nsisi soldatii
sovietici, o parte era inventat pe de-a ntregul si o alt parte nu erau dect exagerri
tendentioase ale unor acte cu caracter politienesc, perfect legale ale grnicerilor si
trupelor noastre"350.
Posibil ca avertismentul oficialittilor sovietice - bazat pe actiuni de provocare s nu fi
fost ntmpltor. El poate fi pus n legtur cu intensificarea propagandei comuniste n
teritoriile din stnga Nistrului cu scopul de a influenta opinia public spre o directie
favorabil viitoarelor demersuri politico-diplomatice utile Kremlinului. Astfel, prin Nota
din 19 aprilie 1940, Serviciul Secret informa c elementele comuniste rspndiser
zvonul pentru a crea o stare de agitatie n rndul populatiei romnesti - potrivit cruia
n urma finalizrii rzboiului cu Finlanda, URSS urma s revendice Basarabia. Avndu-se
n vedere forta militar covrsitoare a sovieticilor, Romnia urma s fie pus n situatia de
a ceda teritorii Iar lupt351.
Populatia Basarabiei continua s fie stpnit de fric si panic. Nota Serviciului Secret
din 25 aprilie 1940 inform despre starea de spirit a basarabenilor provocat de discursul
Iui Molotov, care ar fi dus la aparitia tendintei de lichidare a bunurilor, spre a se stabili n
Vechiul Regat, iar tranii agricultori ezitau chiar a face culturi de primvar352. La fel de
pesimisti se dovedeau si minoritarii rusi din Basarabia, n rndurile lor se acreditase ideea
c situatia economic precar a provinciei basarabene favorizeaz propaganda
comunist", iar n caz de conflict armat cu Uniunea Sovietic, trupele romne se vor
retrage pe linia Prutului pentru a evita o ncercuire din partea trupelor sovietice
48 Gheorghe Ttrescu, Memoriu privind politica extern a Romniei n perioada
septembrie 1939 iunie 1940 (redactat Poiana Gorj, l mai 1943) n V.F1. Dobrinescu, op.
cit., p. 177-178.
349 Nicolae 1. Arnutu, op. cit., p. 158.
350 V.FL Dobrinescu, op. cit., p. 178.
URSS a rbdat 20 de ani si mai poate avea rbdare 20 sau 30 de ani"359. Desigur c o
astfel de declaratie nu mai linistea pe nimeni. Sovieticii se dovedeau asa cum i
caracterizase Moruzov: una spun, alta gndesc si cu totul alta fac.
O dat ce primejdia sovietic devenise iminent, autorittile politice si militare de la
Bucuresti au ntocmit, n mai 1940, planurile de evacuare a teritoriilor revendicate de
rusi, intitulate codificat Tudor" si Mircea". Ele au fost naintate principalelor institutii
publice din tinuturile si judetele periclitate, pan la nivelul primriilor locale. Ambele
planuri - din care cel dinti era de baz, al doilea continnd prevederi suplimentare pentru
evacuarea pe timp de noapte - preconizau c n principiu, organele militare si
administrative nu prsesc teritoriul lor dect atunci cnd trupele operative sunt pe
punctul de a-1
" ~
360
evacua in ntregime
Msurile erau de oportunitate, ntruct pe filierele Serviciului Secret continuau s se
obtin informatii despre noi concentrri de unitti militare la granita de nord-est a
Romniei. Din alte informatii trimise de amiralul Canaris lui Moruzov rezulta c la
nceputul lunii iunie 1940 (doc. 27), totalul fortelor Armatei Rosii din vecintatea
frontierelor cu Romnia erau: 30 divizii infanterie, 12 divizii cavalerie si 6 brigzi
mecanizate, n Districtul Militar Special Kiev; 7 divizii in358 Vezi pe largTatiana A. Pokivailova, 1939-1940 Cominternul si Partidul Comunist din
Romnia, n Magazin istoric", s.n., martie 1997, p. 4548.
359 Arh. M.A.E., fond 71, Romnia, voi. 64, f. 698.
360 Apud Mihai Pelin, Legend si Adevr, p. 25.
191
fanterie si 2 brigzi mecanizate, n Districtul Militar Odessa; 4 divizii infanterie si 2
brigzi mecanizate, n Districtul Militar Harkov. Deci, un total de 42 divizii infanterie, 12
divizii cavalerie si 10 brigzi mecanizate. Dup cum atest documentele militare
provenite din arhivele sovietice, dispozitivul Armatei Rosii la granita cu Romnia era
compus n lunile mai-iunie din 40 de divizii, 14 brigzi blindate, 30 de regimente si
4 divizioane de artilerie361. Un astfel de dispozitiv ntrecea cuantumul total al fortelor
romnesti pe ntreaga tar (32 divizii de infanterie, 41/3 divizii de cavalerie, 4 brigzi
mixte munte, o brigad motorizat si o brigad fortificatii)362. Ceea ce este si mai
interesant, concentrarea de forte sovietice la granita cu Romnia nu constituia nici un
secret, ntruct sovieticii nu luaser msuri ca actiunile s se petreac n ascuns, fapt ce
ne duce cu gndul c urmreau prin aceasta s-si descurajeze adversarul. Concludent n
acest sens este raportul generalului V. Melikov trimis comisarului adjunct al aprrii
URSS, E. Sciadenko: Concentrarea si desfsurarea trupelor si mijloacelor de atac pe
linia de plecare, linia Nistrului, a decurs fr nici un fel de camuflaj; armonicile,
cntecele cu glas tare, zgomotul, iar noaptea farurile miilor de masini de toate tipurile, le
comunicau clar romnilor pe cellalt mal c noi aduceam la Nistru, zi si noapte, forte
colosale. De aceea n-a existat elementul surpriz, totul a decurs n mod deschis"363. O
astfel de concentrare de forte armate sovietice la granita cu Romnia, mult sporit la
nceputul lunii iunie 1940, fat de perioada anterioar, fusese semnalat si de raportul lui
Dan Telemac, seful sectiei consulare a Legatiei romne din Moscova364. Mai mult,
intensificarea actiunilor de recunoastere si cercetare a terenului pe malul Nistrului,
efectuarea de lucrri pregtitoare pentru fortarea fluviului, nclcarea spatiului aerian
romnesc prin zboruri ilegale ale aviatiei sovietice fuseser semnalate Marelui Stat Major
al armatei romne prin materialele informative ntocmite de structurile specializate ale
Frontului de Est. Intensele pregtiri militare ale URSS
361 Vezi pe larg la Ion Siscanu, Ocuparea Basarabiei, Hertei si Nordului Bucovinei, n
Revista de istorie militar", nr. 4(10)/1991, p. 17-19.
362 Arh. M.Ap.N., fond M.St.M, Sectia 3, dosar nr. 1591, f. 335; doar nr. 1685, f. 27 si
31-32.
363 Ion Siscanu, op. cit., p. 19.
364 loan Scurtu, Constantin Hlihor, Complot mpotriva Romniei, 1930-1047, Bucuresti
1994, p. 14; Ion Constantin, op. cit., p. 59.
192
fuseser observate si de consulul american la Moscova, M. Ward, care, n drumul su spre
Lvow, aflase c ofiterii sovietici se pregteau pentru eliberarea Basarabiei"365.
Planificarea strategic a invaziei Armatei Rosii
Ceea ce n-au stiut factorii de decizie de la Bucuresti si nici Serviciul Secret nu a informat
- asa cum rezult cel putin din stadiul actual al cercetrilor- este c la nivelul
Comandamentului sovietic al Frontului de Sud, aflat sub comanda generalului Jukov, s-au
ntocmit dou variante ale planului de operatii: prima, la 17 iunie 1940 (si prezentat
Stavki, la 22 iunie 1940), iar cea de a doua ulterior. Ambele variante aveau n vedere
cele dou ipoteze, adic acceptarea sau respingerea de ctre Romnia a pretentiilor
sovietice . Prima variant se aplica n eventualitatea n care Romnia nu ar fi consimtit
s-si retrag trupele peste Prut. ntr-o atare situatie, Directivele Comandamentului
sovietic al Frontului de Sud prevedeau o actiune ofensiv energic, n cadrul creia
armatele a 12-a si a 9-a, sustinute de lovitura auxiliar a Armatei a 5-a, cu directia
efortului principal orientat spre orasul Iasi, urmau s nimiceasc gruparea principal de
nord a trupelor romne. Armata a 9-a avea fixat ca misiune ocuparea sectorului
Chisinu, apoi mpreun cu armatele a 12-a si a 5-a trebuia s definitiveze ncercuirea
unittilor romne n Basarabia de nord. Varianta a doua prevedea rezolvarea pe cale
pasnic a ncorporrii Basarabiei si nordului Bucovinei, prevzndu-se doar o introducere
rapid a unei prti a trupelor sovietice concentrate pe Nistru, n scopul iesirii neamnate
pe rul Prut, pentru a controla retragerea romnilor, n ambele variante, planul sovietic
prevzuse parasutarea unittilor de desant, care aveau misiunea de a ncercui inamicul si
a organiza diversiuni n spatele frontului romn367. Desi nu au fost cunoscute planurile
sovietice, Marele Stat Major romn a apreciat corect, n baza informatiilor obtinute,
valoarea fortelor adverse. Asa se explic faptul c
365 Ibidem.
Gh. Buzatu, Rolul f actorului geopolitic n determinarea optiunii Romniei privind
evacuarea Basarabiei si a Bucovinei de Nord in 1940. n Geopolitica", voi. l, Iasi, 1995,
p, 490.
367 Ion Siscanu. op. cit., p. 18.
193
planurile de aprare au fost adaptate, prevzndu-se pe forise variate de teren, evitarea
ncercuirii unor forte n nord-estul Basarabiei. S-a remarcat c, la nivel strategic si tactic,
dispozitivul prevzut a fi realizat era n acord cu principiile artei militare statuate n aCel
timp.
Autorittile de la Kremlin nu asteptau practic dect ivirea unui moment favorabil pentru a
288. Acest document a fost publicat n Documents on German Foreign Policy, 19181945, voi. X, doc. 67. Pasajul privind rspunsul dat de Killinger lui Moruzov a fost tradus
si folosit de A. Simion astfel: Eu nu i-am putut rspunde dect c noi nu putem avea nici
o pretentie de la rusi, care n acest rzboi ne-au protejat n spate; noi nu putem dect s ne
exprimm anumite dorinte fat de ei. Un ajutor direct mpotriva Rusiei ar fi o prostie.
Noi... nu dorim deloc s ne descoperim spatele si s renuntm la protectie de dragul
'Romniei" (A. Simion, Dictatul de la Viena, editia a Il-a, Bucuresti, 1996, p. 147).
Oricum, mesajul lui Killinger era foarte clar: Germania nu era dispus s ajute Romnia
n cazul unei agresiuni sovietice.
371 Colonel dr. Petre Otu, op. cit., p. 120.
372 Teritoriul anexat de URSS reprezenta 50 762 km2 (dup Anton Golo-pentia,
Populatia teritoriilor romnesti desprinse n 1940, n Geopolitica si geoistoria", 1/1941,
p. 35-49) si 50 135 km2 (dup dr. Sabin Manuil, Studiu etnografic asupra populatiei
Romniei, Bucuresti, 1940). Numrul populatiei se ridica la 3 409 669 locuitori, din care
l 787 364 (52%) erau romni, 899 667 (26%) rusi si ucraineni, 275 419 (8,1%) evrei, 163
828 (4,8%) bulgari, 111 342 (3,3%) germani si 172 048 alte nationalitti. Ca teritoriu,
acesta nsemna toate cele 9 judete ale Basarabiei, judetele Cernuti si Storojinet, la care
se adaug o parte din judetul Rduti plus tinutul Herta. Apud Acad. Vladimir Trebici,
Pierderile teritoriale ale Romniei n vara anului 1940: bilant demografic, n Studii si
cercetri socio-umane", nr. l, Editura I.N.I., Bucuresti, 1996, p. 22.
195
matii valoroase despre actiunile revizioniste sovietice, nu au fcut evaluri potrivit crora
n situatia n care Romnia ar fi ncercai o rezistent armat la est, ar fi fost atacat
concomitent la vest de Ungaria si la sud de Bulgaria, asa cum a prezentat situatia la
Consiliul de Coroan, din 27 iunie 1940, generalul Florea tenescu, seful Marelui Stat
Major, si care se pare c a avut o influent decisiv asupra solutiei adoptat de guvernul
romn. Germania, la remorca creia se aflau si cele dou state revizioniste mai mici,
Ungaria si Bulgaria - care singure sau amndou concomitent, nu se puteau ncumeta la
un atac contra Romniei -, era prea mult interesat de petrolul romnesc pentru a permite
transformarea Romniei n teatru de rzboi373. Dup cum s-a afirmat n istoriografia
romn, n urma unei minutioase analize a situatiei Romniei din perspectiv geopolitic,
solutia aleas atunci a fost pstorea fiintei de stat si implicit putinta redobndirii
teritoriilor pierdute .
n baza acestor atestri documentare, n care un rol important revine documentelor
ntocmite de Serviciul Secret de informatii al armatei romne, confirmate pe deplin si de
alte surse diplomatice si memorialistice interne si externe, se poate reconstitui n prtile
esentiale strategia guvernului de la Kremlin n realizarea politicii revizioniste, adic
intrarea n stpnire, sau luarea sub control, a unor teritorii ce fuseser nglobate cndva
Imperiului tarist: 1) revitalizrea ideologiei panslaviste care s atrag colaborarea si
sprijinul rusilor din exteriorul URSS; 2) remprtirea sferelor de influent cu Germania,
ceea'. ce s-a realizat prin pactul Molotov-Ribbentrop si Tratatul de prietenie si stabilire a
frontierei sovieto-germane; 3) pregtirea opiniei publice prin actiuni de propagand si
influent; 4) activizarea comunittilor minoritare din teritoriile revendicate, ndeosebi a
ucrainenilor, rusilor si evreilor, prin organizarea lor politic n comitete si asociatii de
initiativ precum si atragerea lor la ideologia comunist n vederea crerii unor baze de
sprijin (obiective realizate prin actiuni de spionaj si diversiune); 5) deplasarea treptat si
bine a explicat acest lucru Alexandru Cretzianu, secretar de stat la Ministerul de Externe:
n Romnia, ca si n multe alte prti din Europa, invincibilitatea armatei franceze a fost
mult vreme o dogm, o axiom, un element fundamental n orice discutie politic. Chiar
si putinii germanofili din mijlocul nostru n-au presupus niciodat posibilitatea c fortele
fui Gamelin vor fi zdrobite si puse pe fug de ctre Wehrmacht n numai cteva zile de
lupt. Nu voi ncerca s descriu aici msura influentei nspimnttoare pe care a avut-o
prbusirea Frantei asupra noastr"376. Deci, Romnia, care din februarie 1938 recursese
la un regim politic totalitar dictatura regelui Carol al II-lea - mai spera nc, n
primvara anului 1940, ntr-un sprijin al Angliei si Frantei, dou tri traditional
democratice. Cu ndrepttire se poate reprosa oamenilor politici romni aflati atunci la
conducerea trii c nu au mizat pe cartea petrolului" si nu au tinut seama n mod serios
de starea de spirit generalizat n rndul maselor, de a se rezista n fata oricror pretentii
teritoriale. Mai mult, ei nu si-au dat seama c o cedare teritorial fr rezistent armat
poate aduce dup sine, n mod firesc, alte compromisuri de acelasi fel. Ocuparea tinutului
Herta de ctre sovietici, teritoriu nespecificat n notele ultimative din 26-27 iunie 940,
apoi cedarea nord-vestului Transilvaniei prin arbitrajul de la Viena (din 30 august 1940),
a Cadrilaterului (judetele Durostor si Caliacra din sudul Dobrogei) n urma tratativelor de
la Craiova din 16 august-7 septembrie 1940, precum si ocuparea unor insule de pe Bratul
Chilia al Dunrii de ctre Armata Rosie nu constituie altceva dect consecintele primului
compromis fcut n iunie 1940, de a ceda teritorii fr lupt.
375
Carol al II-lea, op. cit., p. 191.
Apud Al. Cretzianu, The Lost Opportunity, London, 1957, p. 24-25.
Dup prbusirea regimului autoritar al regelui Carol al Il-lea, la 6 septembrie 1940,
Romnia s-a orientat spre Germania, putere politic si militar care controla autoritar la
acea dat situatia din Europa occidental, garantase frontierele statului romn (prin
arbitrajul de la Viena din 30 august 1940), iar n eventualitatea ruperii pactului cu URSS
se deschidea perspectiva participrii armatei romne alturi de puterile Axei la eliberarea
Basarabiei si a Bucovinei de Nord. n contextul unei politici ct mai coerente si obtinerii
victoriei ntr-o astfel de campanie devenea posibil renegocierea teritoriului cedat
Ungariei la 30 august 1940. Era singura solutie strategic si politico-militar bazat si pe
un fierbinte patriotism ce putea permite Romniei refacerea tuturor granitelor trii. Ea a
fost ncercat, dar nu si realizat de generalul Ion Antonescu, Conductorul statului
romn n perioada 6 septembrie 1940-23 august 1944.
n acest context, credem c nu este lipsit de interes precizarea c nici Carol al 11-lea si
nici generalul Ion Antonescu n-au ratificat arbitrajul de la Viena, iar textul nu a fost
publicat n Monitorul Oficial".
ANEX
DE DOCUMENTE
Lista documentelor
1. 1930 martie 9, Bucuresti. Memoriu ntocmit de Mihail Moruzov privind situatia din
Basarabia rezuhat n urma cercetrilor efectuate de Serviciul Secret
2. 1934, Bucuresti. Raport ntocmit de Mihail Moruzov privind istoricul si importanta
Serviciului Secret de informatii al armatei 3.1937februarie 26, Berlin-Bucuresti. Dare de
seam ntocmit de maiorul Constantin Gh.
lonescu Micandru privind cltoria la Berlin si rezultatele obtinute n urma schimbului
24. 1940 mai 24, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov privind convorbirea cu
colonelul Alfred Gertenberg
25.1940 mai 25, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov despre ntrevederea cu
von Killinger
26. 1940 mai 29, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov referitoare la vizita
efectuat la Bucuresti de amiralul Canaris
27. 1940 iunie l, Bucuresti. Not, nsotit de trei anexe, ntocmit de Mihail Moruzov,
referitoare la continutul schimbului de informatii cu amiralul Canaris, despre unittile
militare sovietice din vecintatea frontierelor cu Romnia
28. 1940 iunie 8, Bucuresti-Berlin. Not ntocmit de Mihail Moruzov, cu dou anexe,
privind continutul scrisorilor primite din partea doamnei si domnului amiral Canaris
29. / 940 iunie 11, Bucuresti-Berlin. Not ntocmit de Mihail Moruzov, nsotit de o
anex, referitoare la scrisoarea primit din partea generalului Keitel
30.1940 iunie 15, Bucuresti. Raport ntocmit de Mihail Moruzov prin care propune
decorarea amiralului Canaris si a maiorului dr. Wagner pentru serviciile aduse Romniei
31. 1940 iunie. 28, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov despre continutul
discutiilor avute cu colonelul Gerstenberg
32.1040 iunie 28, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov despre continutul
convorbirilor avute cu ministrul german la Bucuresti, von Killinger
33. 1940 iunie 28, Bucuresti. Raport ntocmit de von Killinger despre continutul
ntrevederilor avute cu Mihail Moruzov si Regele Carol al Il-lea
34.1940 iunie 29, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov despre pretentiile lui
Horia Sima si necesitatea clarificrii raporturilor romno-germane
35. 1940 iulie 12, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov cu privire la expunerea
fcut de maiorul dr. Wagner
36.1940 iulie 24, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov despre continutul
convorbirii cu maiorul dr. Wagner
37.1940 iulie 29, Bucuresti. Not ntocmit de Mihail Moruzov despre comunicarea
fcut de dr. Wagner
38.1940 august 31, Bucuresti. Raport ntocmit de Mihail Moruzov n care explic situatia
lui Niky stefnescu si propune reabilitarea sa
39. 1940 august 31, Bucuresti. Referat ntocmit de Mihail Moruzov despre clarificarea
situatiei militare a 12 membri de frunte ai Miscrii Legionare
40. 1940 septembrie 6, Venetia-Bucuresti. Raport ntocmit de locotenent-colonelul
Constantin Gh. lonescu Micandru despre rezultatele ntrevederii de la Venetia ntre
Moruzov si Canaris
41.1940 septembrie 7, Bucuresti. Raport ntocmit de colonelul N. Vldescu despre
anuntarea vizitei amiralului Canaris
42.1940 septembrie 11, Bucuresti. Not privind continutul discutiilor ntre amiralul
Canaris si generalul Ion Antonescu
43. 1940 decembrie 4, Bucuresti. Declaratia lui Constantin Gh. lonescu Micandru n
legtur cu activitatea sa n Serviciul Secret si relatiile cu Moruzov
204
l
9 manie 1930
Mfarele] Sftat] M[ajor] S[erviciul] S[ecret]
Ismail:
Un perceptor a fost prins opernd cu dou feluri de registre. Unul cu chitantiere de
control, oficiale, altele false. Dup un timp, pe baz de garantii, a fost pus n libertate.
Actulmente, el colinda satele si amenint pe locuitorii care au reclamat s revin asupra
unor declaratii, cci, zice el, n curnd se va aplica din nou starea de asediu, el va reveni
la postul su si i va aranja asa cum stie el.
Un alt caz:
Actualul atasat militar la Constantinopol, maiorul Chiriacescu, mi-a istorisit urmtoarele
n 1928, n prezenta domnului colonel Glatz377:
Am fost cstorit cu o basarabeanc, fiica unui fost nalt demnitar la Curtea Imperial
Rus, care trieste acum la proprietatea sa din judetul Soroca. Cu ocazia unei vizite fcute
acestuia, mi s-a plns c jandarmii I-au ridicat, din curtea propriettii, cantitti mari de
finete, fr nici o discutie si plat, napoindu-m la Bucuresti, am adus cazul la cunostinta
ministerului, care a ordonat o anchet. Cu o zi nainte de a se trece la cercetri, s-au
prezentat jandarmii noaptea la d-sa, spunndu-i: dac nu va retrage declaratia, i se va da
foc casei si nici d-sa nu va scpa cu viat. A doua zi, naintea autorittii a renuntat nu
numai la reclamatie, dar ceva mai mult, a fcut apel la mine ca s nu mai fac demersuri,
cci l expun la consecinte distrugtoare".
Ce a determinat pe jandarmii, grade inferioare, s fac abuzuri nu stiu, dar stiu c
comandantul companiei de pe atunci al judetului Soroca, dispune azi de cteva milioane si
bazat pe faptul c am fost colegi de liceu, mi-a oferit 500 000 lei, ca s intervin pentru
avansarea sa, n mod exceptional, la gradul de maior.
Un alt caz:
O cunostiint de-a mea, dup o sedere de 2 ani ca preceptor n Basarabia, s-a napoiat cu
o avere care m-a minunat.
377 Este vorba despre colonelul Alexandru Glatz (1882-1952), seful Sectiei a II-a
Informatii din Marele Stat Major.
206
Cazului de la Ttar Bunar378 s-a dat numai o important unilateral, trecn-du-se peste
cauze care si ele prezentau o deosebit important. Expun aici informatii care evidentiaz
si o latur a abuzurilor comise n aceast mprejurare, tolerat si acoperit deci, la mijloc
fiind si altele mai mari, care nu permiteau evidentierea lor.
n chestia abuzurilor svrsite n Basarabia, Marele Stat Major n diferite rnduri, a fost
nevoit s intervin ca s pun capt unor anumite fapte abuzive.
De exemplu:
Locuitorii riverani nu-si puteau adap caii n Nistru pentru c ntrziaser s are zeci de
hectare pentru comandantii companiilor de grniceri; nu puteau muia cnepa, pn cnd
nu isprveau de treierat pentru aceiasi comandanti; nimeni nu avea posibilitatea s
viziteze cetatea de la Soroca, cci acolo tot comandantii grnicerilor tineau cresctorii de
ramatori; pescarii de la Vlcov si din ntreaga regiune nu mai puteau pescui deoarece nu
mai erau n stare s satisfac nenumratele cereri ale comandantului plutonului de
grniceri local, care nu se multumea cteodat nici prin a primi munimum 50-60 000 lei
lunar ce se stabilise. Dup ce ofiterul a fost mutat si trimis naintea judectii, s-a constatat
c i s-a dat l 560 000 lei ntr-un singur an, bani storsi prun diverse sisteme, de la pescari.
Mi-a fost penibil s asist cnd presedintele Cooperativei Morun" din Vlcov
(cooperativ care dispunea de un capital de 22 000 000 lei), s-a dezbrcat si mi-a artat
urmele adnci lsate de btile siferite atunci cnd a ncercat s reclame cazul expus celor
n drept. Ca ncheiere asupra acestui capitol, mai e de relevat si urmtoarea chestiune
important:
Serviciul de Sigurant al Statului din Basarabia a crui menire era, mai ales aici, s
vegheze asupra ntregii situatii din aceast provincie, a abandonat nalta sa menire si
invidios de afacerile rentabile ale altora a ncercat s bat recordul n aceast materie.
Insinurile, ticluirile, provocrile au luat proportii fantastice, a cror faim a trecut si
peste hotare, cu deosebire n cazul tipic cu proclamarea Marelui Duce Chirii, ca mprat
al Rusiei.
Faptul s-a petrecut astfel:
La Chisinu s-a njghebat o grup de provocatori, n frunte cu refugiatul rus Acatatov.
Siguranta local a emis un act, urmtor cruia, acestia ar fi venit din Rusia n secret si ar
apartine unei mari organizatii nationaliste locale, cu scop de a proclama pe Marele
Ducele ca mprat al Rusiei.
narmati cu actele Sigurantei, aceast grupare, pe lng care s-a atasat si un preot originar
din Basarabia, purttorul unei icoane zis fctoare de minuni si
378 Evenimentele petrecute n perioada 12-18 septembrie 1924, cunoscute fie sub numele
de revolutia din sudul Basarabiei" sau atacul terorist al bandelor bolsevice", prin care sa ncercat nlturarea autorittilor romnesti si instaurarea unui nucleu de conducere
comunist (Vezi pe larg la dr. Anton Moraru, ttar Bunar, rscoal sau export de revolutie?,
n Revista de istorie militar", nr. 6/1990, p. 40-45; Totalitarismul de dreapta n
Romnia, origini, manifestri, evolutie, 1919-1927, Bucuresti, 1996, doc. 89, p.432-437.
207
adus special din Rusia, n realitate ns sustras din casa unei vdive din Chisinu, au
plecat la Nisa, unde s-a citit Marelui Duce proclamarea ticluit, de mprat al Rusiei,
ncredintndu-i-se si icoana n chestiune, obtinndu-se cu aceast ocazie o nsemnat
sum de bani.
n posesia acestui document, Marele Duce s-a adresat Curtii Regale a Marii Britanii,
cernd sprijin pentru o eventual nfptuire. Curtea britanic a cerut informatii la
Intelligence Service, care, procednd la verificare, a constatat cele de mai sus.
Oricine a avut nevoie s procure acte, aranjri de refugiati, de traficat refugiatii sau s
ndeplineasc vreo misiune n interesul altor state, s-a adresat Sigurantei din Basarabia,
de care a fost servit cu prisosint.
Ca s evidentiez modul cum a functionat centrala acestui serviciu din Chisinu, adic
Inspectoratului General de Sigurant de sub conducerea dlui Husrescu, redau si
urmtoarele date, de extrem important:
Cu ocazia prinderii spionului Tibacu, de ctre grniceri, acesta a declarat:
Inspectoratul de Sigurant din Basarabia, de fapt, a fost condus de G.P.U. din Odessa, iar
activitatea acestui serviciu se expunea n scris si de regul n trei exemplare: unul se
trimitea la Bucuresti, altul pentru arhiv si al treilea se trimitea la G.P.U. din Odessa".
Din cercetrile ntreprinse s-a constatat c:
Spionul Caraman ndeplinea functia de subsef al biroului de informatii pentru Rusia la
acest Inspectorat;
Cernah, un nsemnat functionar al G .P.U. din Odessa, figura ca agent la Chisinu;
Crainic, subseful Serviciului de spionaj al frontului de Est, depinznd de G.P.U. din
Odessa, a venit la Chisinu conducnd personal serviciul su din chiar biroul
si s i se dea toat importanta cuvenit, cci tot rul real ce-1 reprezint pericolul de
astzi rezid tocmai aici.
Este vorba de actiunea comunist.
Din cercetrile ntreprinse, pot afirma c, sub acest raport, n Basarabia nu exist
comunism, cci dac ar exista, aceasta ar nsemna c ideea principal comunist este
predominant si n jurul ei se d lupta pentru realizarea acestui principiu, ori, aceasta nu
exist.
Exist ns altceva si anume, comunistii, de diferite categorii, pe care i voi enumera si
care dac deocamdat nu reprezint o mare fort, dar prin forma n care actioneaz, ct si
prin sistemele la care recurg, pot provoca actiuni din cele mai duntoare n ceea ce
priveste ordinea si siguranta nssi a statului nostru.
n Basarabia exist trei categorii de comunisti:
209
1. Comunistii huligani, produs, ndeosebi al vietii din trecut a stpnirii rusesti si prtasi
activi n actiunile din perioada revolutionar;
2. Muncitorii propriu-zisi de la orase, care sunt mbibati de aceste idei; si
3. Cea mai important categorie a tineretului comunist, format, ndeosebi, din evrei de
ambele sexe care, prin modul de organizare, prin ndrumarea sistematic, cu care sunt
pregtiti, ct si prin modul cum se manifest, reprezint o fort capabil s se dezvolte si
s nfptuiasc anumite actiuni n conformitate cu programul revolutionar al
Internationalei a Hl-a, influentat de principiile lui Buharin.
Categoria I-a este format din trntori, din cei certati cu justitia sub diferite forme ca:
participanti la actiuni revolutionare, agitatori, spioni tlhari etc., iar numrul acestora se
ridic la circa 2 000, n ntreaga Basarabie.
Categoria a Il-a e alctuit din muncitori, n snul crora a predominat ntotdeauna
anumite idei de nuante socialiste si al cror numr se ridic n Basarabia la circa 3 000.
Categoria a IlI-a, a tineretului comunist, e reprezentat din punct de vedere numeric, prin
circa 10 000.
Att huliganii, muncitorii, ct si tineretul comunist sunt recrutati din elementul orsenesc.
Elementul de la sate ns nu este contagiat si cu greu se poate acapara, date fiind nssi
conditiile de viat caracteristice elementului stesc, care sunt n contradictie complet cu
ideologia bolsevic si au ca dovad lupta ce se d n Rusia ntre ideea comunist si
principiul conservativ de viat ai stenilor.
Urmeaz deci, s descriu activitatea comunistilor ia orase, n situatia de astzi.
Programul lor de activitate si transpunerea n practic a ideilor lor pe teritoriul Basarabiei,
evolutiv, este urmtorul:
La nceput, aceast activitate consta n njghebarea la orase de nuclee comuniste, sub
orice form si cu efecte diverse, n ultimul timp ns, s-a trecut la sistematizarea acestor
organizatii, n care se instruiesc, conform celor mai perfecte sisteme, contingente ntregi
de lupttori, pentru promovarea programului integral comunist.
Cea mai mare important ce o d tehnica de organizare a partidului comunist const n
acapararea tineretului, care, prin flexibilitatea si usurinta judectii, constituie elementul
cel mai necesar pentru a lupta cu entuziasm ntru desfsurarea ideilor bolsevice.
Elementul predominant, care formeaz tineretul comunist, l dau evreii, cu 85%.
Explicatia acestui fapt este c tot acest element n Rusia actual reprezint factorul de
cpetenie, n ce priveste rolul de conducere al noului stat sovietic si cum multi din evreii
211
iminent al satului sovietic, care, n acest scop a si nceput s-si concentreze spre Nistru
trupe numeroase.
Deci, pe cnd nucleele comuniste din Basarabia porneau la demonstratii -bazate pe
propriile lor forte - desigur mpinse la acest atac si de ctre Soviete, au avut ocazia s
profite si de campania electoral, si mai ales prin aparitia stirilor alarmiste. Aceste nuclee
au gsit, astfel, momentul cel mai prielnic ca s ntreprind imediat cea mai viguroas
actiune pentru a putea acapara ct mai multi partizani.
Redau un fapt:
Un muncitor din Ismail, originar din Tulcea, ntlnindu-m aici si cum n fond este un om
corect sufleteste, mi-a mrturisit c, ntr-o zi, a fost ntlnit de un comunist localnic, care
avnd cu sine o serie de ziare ce contineau articole despre un inevitabil atac sovietic, i-a
spus: Iat ce scriu ziarele burgheze. Peste cteva zile, deci, Basarabia va fi eliberat de
Armatele Rosii. Tu ce faci? Esti cu noi sau contra noastr si n acest caz, s te scriu pe
lista neagr".
n urma stirilor alarmiste publicate prin ziare, a urmat o adevrat panic printre
elementele productive, proprietari, comercianti si industriasi si dat fiind c n aceste
locuri s-a mai desfsurat nu de mult un atac revolutionar, cu toate grozviile inerente lui,
aceast panic a produs, cum era firesc, adevrate dezastre bnesti care au zdruncinat
adnc ntreaga viat economic a acestei provincii; efectele ei, ncep s se resimt acum
si n restul trii.
In Basarabia, multi proprietari, negustori, industriasi, au nceput s lichideze grbit
afacerile lor, iar de la bnci s-si ridice depunerile.
La Bucuresti chiar, au nceput s se resimt grav urmrile acestui fapt. Mai nainte de el
chiar, ndeosebi la noi, se resimtea lipsa unui credit larg si pe termen lung. Acum, aceast
panic a provocat o nou lovitur, o nou stagnare n dezvoltarea economic, cu tot
cortegiul ei de nenorociri.
Banca Marmoros Blank a fost asediat de deponenti, restituind peste 700 000 000 lei. La
fel se face si la alte bnci.
Nu stiu dac Siguranta sau alte organe informative au stabilit de unde si curn a pornit
semnalul acestei alarme, n orice caz ns, credem c dac n-a fost la mijloc si tactica
statului sovietic, n mod precis ns, de pe urma acestui sistem de panic, au putut s
profite trile, care sunt interesate n a ne lovi ndeosebi din punct de vedere economic si
politic.
Mai e de relevat c pe teritoriul Basarabiei se dau acum lupte electorale. De cteva luni se
succed alegerile si cum era si firesc, s-a ivit prilejul s se rscoleasc durerile trecutului,
ct si marile nevoi actuale. S-au scos la iveal si s-au exploatat de ctre gruprile politice,
toate abuzurile, toate nedrepttile, justificate sau nu; dar mai ales, a fost attat populatia
pe baza noilor impozite; si a accentuat, prm aceasta, starea grea n care se gseste
populatia de peste Prut, care ani de zile a suferit de secet, se afl plin de datorii si, din
cauza scderii actuale de preturi la cereale, ea nu s-a putut nc vindeca attor ani vitregi.
Cu aceast ocazie, unele grupri politice pe seama crora s-a aruncat, cu drept sau fr, o
serie de nvinuiri, n-au putut s-si desfsoare propaganda electoral.
212
Au avut loc incidente numeroase ca: izgonirea din sate, de la sectiile de votare etc.,
incidente obisnuite n luptele electorale, care ns, n loc s fie luate ca atare, au fost
acestui serviciu, att n Bulgaria ct si spre Rusia, dar cu toate sfortrile depuse de
subsemnatul, nu s-a putut atinge nici mcar n parte scopul urmrit, din motive c:
Un serviciu tehnic de informatii nu se poate improviza.
Dup terminarea rzboiului balcanic, s-a reluat n studiu aceast problem. Ministerul de
Rzboi a destinat n acest scop o sum de 600 000 lei (circa 24 000 000 de astzi) si s-a
psit la realizarea aparatului tehnic, subsemnatul fiind nsrcinat cu nfiintarea lui. Dar
de-abia a luat serviciul fiint, abia s-au nceput primele recrutri si formri de elemente,
c Sectia a 11-a din Marele Stat Major si-a schimbat opinia, prelund asupra sa si latura
tehnic a Serviciului S.
Rezultatul:
Neputndu-se crea un aparat tehnic de specialitate n sensul stric profesional s-a ajuns n
scurt [timp] la inactivitate si la nevoia de a se recurge la cooperarea cu Siguranta
General a statului, unde se nfiinteaz Biroul mixt.
Rezultatul acestei colaborri a fost nul.
Motivul:
In loc s se creeze elementele proprii n aceast materie, s-a recurs la elemente de ocazie,
fr nici un fel de pregtire si fr experient n materie, si n momentul cnd am intrat n
rzboiul din 1916, acest Serviciu s-a dovedit inexistent. Multi au fost nevoiti s trag
consecintele, ndeosebi generalul Nicoleanu379, care si asumase rspunderea n ce
priveste agentura.
Dup primele operatiuni, s-a recurs la adoptarea proiectului conceput n 1913, adic:
Crearea unui aparat tehnic de informatii.
Subsemnatul ns, chemat s-1 nfptuiasc, nu mi-am putut asuma ntreaga rspundere,
pentru c dup cum am artat mai sus, un asemenea aparat nu se poate
379 Este vorba despre generalul Eraclie Nicoleanu, viitorul prefect al Capitalei n
perioada 1918-1930.
215
improviza, n schimb, am primit s njghebez un aparat tehnic pe frontul dobrogean si
trmul Mrii Negre, cu sediul la Ismail-Sulina. Multumit faptului c n aceast regiune
am putut concentra elementele abandonate n anii 1914-1915 s-au putut realiza actiuni
care pot constitui una din paginile cele mai frumoase ale Serviciului de Informatii de pe
toate fronturile, n primvara anului 1917380 va fi gata lucrarea complet asupra
activittii acestui Serviciu, n acea penoad.
Redm pe scurt cteva fapte din care se poate aprecia activitatea si eficacitatea acestui
serviciu tehnic:
S-au organizat dou incursiuni mai principale: prima, pentru capturarea colonelului
german Friederich von Mayer, care conducea aparatul informativ german pe frontul
dobrogean si trmul Mrii Negre, la 78 km napoia frontului. Operatiunea a reusit si acest
ofiter a fost adus viu n zona noastr de operatii. S-a acordat Virtutea Militar celor care
au participat la aceast ntreprindere.
A doua: s-a capturat si distrus un punct ntrit la Murighiol, prin strecurarea printre liniile
de aprare ale frontului inamic; idem la Bestepe, etc.
S-au artat381156 spioni din 178 cti au fost trimisi de serviciul de informatii germane n
aceast zon.
Inamicul n-a reusit s distrug nici un depozit de munitii, de aprovizionare, nici case,
cum s-au petrecut lucrurile n zona celorlalte fronturi.
Aceast hotrre a fost luat n urma nevoilor rezultate n perioada rzboiului, ct si dup
rzboi, cnd, din lipsa unui aparat informativ tehnic, nu se avea posibilitatea de a se
verifica o stare de alarmism si ncordare, mai ales n regiunea de Est, din care. cauz ani
de zile armata nu s-a putut bucura de o viat normal, n comandamente domnea
ngrijorarea, iar n rndurile populatiei o stare de nesigurant cu grave consecinte
economice.
Este stiut faptul c din lipsa de informatii precise nu o dat a fost nevoie s se recurg la
anumite msuri cu caracter militar, care sporeau alarmismul si provocau un surplus de
cheltuieli initiale.
Dup nfiintarea Serviciului Secret si activitatea desfsurat de el, starea de alarmism a
ncetat imediat, redndu-i armatei putinta de a cunoaste situatiile reale si trii linistea
necesar.
Principii de organizare.
In urma studiilor si experientelor fcute n decurs de ani de zile, s-au stabilit urmtoarele
principii, care vor constitui doctrina n materie informativ, si anume:
I. Crearea serviciilor secrete de informatii operative, la frontiere, care s fie conduse, din
punct de vedere tactic de ofiteri dup directivele Marelui Stat
382 Nu se public n aceast anex de dcumente.
217
Major, Serviciul ,,S" purtnd numai rspunderea elementelor de agentur, din punct de
vedere tehnic.
Aceste servicii urmeaz a fi conduse dup directivele si pe rspunderea direct a Marelui
Stat Major, avnd urmtoarele misiuni:
1) Studiul ofensiv si defensiv al zonelor ce li s-au destinat.
2) Semnalarea imediat a oricror miscri din zonele respective.
3) Pregtirea elementelor din corpul ofiteresc, capabile s constituie aportul Serviciului
de Informatii operativ, n caz de rzboi.
II. Crearea unui Serviciu de contrainformatii operative, sub conducerea direct si pe
rspunderea M.St.M., cu trei Centre: Est, Vest si Sud, avnd misiunea s pregteasc
aparatul de contrainformatii necesar armatelor de operatiuni n caz de rzboi.
III. Crearea unui Serviciu S" de Informatii nuntrul statelor ce ne intereseaz, dincolo
de zonele informative din raza Centrelor ce tin direct de Marele Stat Major, avnd
misiunea s procure att n timp de pace ct si n timp de rzboi materialul de informatii
cu caracter general, necesar armatei.
IV. Crearea unui Serviciu de contrainformatii care s procure informatii asupra oricror
chestiuni tot cu caracter general, interesnd armata.
Asadar, pe viitor Serviciul de Informatii al Armatei va fi alctuit din dou grupe:
Prima grup apartinnd M. St. M. ca element operativ, creia i vor fi subordonate
serviciile secrete de informatii si contrainformatii operative, pe lng celelalte servicii de
informatii si contrainformatii, ca: Serviciul de informatii desfsurat de Aliatii Militari si
Serviciul [de] contrainformatii inferior, excortnd, conform regulamentelor, pe lng
comandamente.
A doua grup va fi format de Serviciul S. de informatii si contrainformatii, cu caracter
general, apartinnd Ministerului Aprrii Nationale.
Sub raportul conlucrrii, Serviciul Secret Central, ca un corp de specialitate va ndeplini
n mod obligatoriu si la cerere, un rol consultativ pe lng Serviciile de informatii si
ntreag de probleme si anume: grupurile etnice, din punct de vedere iredentist, de clas
etc; aparatul administrativ al statului; industriile etc., tinndu-se seama de planurile si
doctrina statelor adverse, stabilite n vederea operatiunilor din spatele frontului, n acest
scop Serviciul secret Central tine la dispozitia Serviciului operativ de contrainformatii
ntregul material informativ necesar.
n general, este necesar s se ntocmeasc planul de mobilizare al tuturor fortelor care vor
fi chemate s contracareze si s mpiedice actiunea inamicului n spatele frontului.
384
Idem.
385 Este vorba despre al doilea rzboi balcanic (1913) si primul rzboi mondial (l9141918).
386 n textul original era cuvntul raport.
219
Simultan cu ntocmirea acestui plan de mobilizare trebuie stabilit din timp att metoda
de lucru, ct si alegerea si perfectionarea elementelor chemate s ndeplineasc aceast
misiune. Este stiut c aceste elemente prezint o important, cel putin egal cu aceea a
elementelor combatante, si c n sarcina lor cade greaua misiune de a asigura armatei
combatante desfsurarea nestingherit a operatiunilor.
De asemenea, cred necesar s evidentiez si urmtoarele:
Acest serviciu a intervenit n nenumrate rnduri la M.St.M. s intervin la rndul su
pentru ca Serviciul secret de informatii operativ s obtin si contributia tehnic de
specialitate s fie adic nzestrat cu aparatele necesare de ascultare, de transmisiune, de
semnalizare, de fotografiat etc., spre a fi pus n situatia de a experimenta toate sistemele
noi n aceste domenii.
Sub acest raport nu s-a fcut nimic.
Cu prilejul ntocmirii bugetului anului n curs, am evidentiat aceste lipsuri naintate
Comisiei bugetare, am fcut propuneri, insistnd din nou asupra acestei chestiuni, astfel
c s-a prevzut suma, urmnd ca M. St.M. s treac la nzestrarea Serviciului cu cele
necesare.
n alt ordine de idei:
Ofiterii trimisi la centre si subcentre trebuie s fie obligati a nvta ct mai temeinic
limbile respective ale fronturilor, ca s nu fim nevoiti n toate mprejurrile, si mai ales la
traducerea actelor secrete, s recurgem la elementele care nu pot prezenta aceeasi
garantie.
S se treac la organizarea Serviciului secret de contrainformatii, un gol pe care Marele
Stat Major este dator s-1 completeze de urgent. Dup cum am artat, fondul respectiv
este deja destinat.
II.
La Ministerul Aprrii Nationale
Informatii
Serviciul Secret Central de pe lng Ministerul Aprrii Nationale a realizat conform
planului conceput, recrutarea elementelor informative dincolo de zonele serviciilor
secrete operative, dup cum urmeaz:
La Sud - Organizarea este complet, rezidentii sunt fixati si randamentul activittii lor
este satisfctor.
La Est - Mai ales n ultimul timp si dup sfortri de ani de zile, s-a ajuns la recrutarea
URSS, despre care schimb ns, nu trebuia s aib absolut nimeni cunostint, afar de
domnul stefnescu, maiorul Krienitz, subsemnatul si ofiterii germani cu care va lua
contactul special n acest scop.
De altfel, aceast restrictie a fost pstrat tot timpul, iar la reuniunile care au avut loc, nu
s-a pus niciodat n discutie schimbul de informatii".
b) S se prezinte la domnul stefnescu, doi ofiteri germani specialisti n aparate tehnice,
cu care cpitanii Son si serbnescu vor vizita n dimineata urmtoare (16 februarie)
cteva fabrici de specialitate.
La masa de prnz, pe care am luat-o numai noi la restaurantul hotelului, domnul
stefnescu mi-a prezentat pe domnul Parizianu, functionar la reprezentanta comercial
romn din Berlin, care cunostea perfect limba german si care urma s nlesneasc, cnd
va fi nevoie, discutiile cu caracter deschis. Domnul Parizianu nu a avut ns cunostint
nici de situatia subsem-antului si nici de activitatea mea n ceea ce priveste informatiile
cu caracter militar.
2. Dup-amiaza, pn la ora 19
La ora 15, n camer la dl. stefnescu, mi-a fost prezentat dr. Froelich (ulterior am aflat c
este maior activ cu serviciul la Sectia Informatii din Marele Stat Major german, Frontul
de Est), cu care voi lucra toate chestiunile privitoare la Armata Rosie (infanterie,
cavalerie, artilerie si unitti mecanizate). Trecnd apoi, n camera subsemnatului, numai
cu ofiterul german si dup ce am luat mpreun cu acesta toate precautiile ca discutiile
care vor avea loc s nu fie auzite n afar de camer, am nceput lucrul, care a constat pn la ora 19 din compararea denumirii si dislocrii marilor unitti ale Armatei Rosii
(districtele militare, corpurile de armat si diviziile de infanterie).
Sistemul de lucru a fost: ofiterul german -- citea informatiile pe care le avea (datate 1. 01.
1937), iar subsemnatul relevam nepotrivirile, pe care le notam amndoi.
n general, n mare majoritate, informatiile noastre au corespuns cu cele germane, ceea ce
a demonstrat buna credint si seriozitatea schimbului de informatii pentru ambele prti.
224
Pentm masa de sear am fost invitat de maiorul Krienitz la restaurantul Ewest" - unul
dintre cele mai alese restaurante din Berlin - ntr-o camer complet separat de restul
localului. La mas, n afar de dl. stefnescu, cpitanul Son. cpitanul serbnescu, dl.
Parizianu si subsemnatul, au luat parte: dr. Krienitz (maior), dr. Schreiber (colonel, seful
Frontului de Est din Marele Stat Major german), dr. Froelich (maior, cu care lucrasem n
dup-amiaza zilei), locotenent Kinger si locotenent Salzbrun (ofiteri tehnicieni specialisti
cu care vor lucra cpitanii Son si serbnescu).
Masa a decurs ntr-o atmosfer de amabilitate din partea ofiterilor germani amintindu-si
cu mult plcere de tara noastr, pe care o cunoscuser n timpul rzboiului.
Ctre sfrsitul mesei, maiorul Krienitz ne-a salutat n numele amiralului Canaris - seful
Sectiei de Informatii din M.St.M. german - care a regretat c, nefiind n Berlin, nu a putut
veni personal pentru a ne cunoaste. A adugat c colaborarea cu serviciul nostru
corespunde intereselor ambelor tri, pentru lupta contra dusmanului comun: URSS.
Domnul stefnescu a multumit pentru modul cum au fost primiti si pentru ncrederea
acordat, ncheind c spera ca acest prim contact - desi complet neoficial - s duc la
rezultate pozitive necesare sigurantei ambelor tri.
Masa s-a terminat la ora 23.
Marti 16.02. 1937
conductor de trupe.
Trupele si populatia n-au nici un ideal, fiindu-le complet indiferent cine va nvinge;
numai pacea s revin ct de curnd .
Trupele marocane nu lupt dect pentru a jefui.
388 Este vorba despre rzboiul civil din Spania ntre republicani si franchisti (iulie 1936martie 1939).
228
n asemenea conditii luptele vor fi duse fr decizie nc mult timp dac, binenteles, nu
vor interveni italienii care s decid definitiv situatia.
Arh. N.I.C.,fondP.C.M.-S. S. I, Politica extern a Romniei, dosar m: 2/1937/. 26-34.
1939 ianuarie [Bucuresti] Expansiunea german n sud-estul Europei ctre Gurile Dunrii
n conjunctura politic deazi, expansiunea spre sud-estul Europei este considerat de
Berlin ca cea mai usoar si mai favorabil.
Realizarea ei ns se va desfsura dup un program limitat mrginindu-se ntr-o prim
faz numai pn la gurile Dunrii.
Factorii care fac nsusi Statul Major al armatei germane s ncline pentru o actiune, n
primul rnd pe aceast directie, sunt urmtorii:
1. Pe aceast directie nu s-ar putea opune expansiunii germane dect Ungaria si
Romnia.
Ungaria poate fi usor atras de partea Germaniei pe chestiunea revendicrilor teritoriale
pretinse de la Romnia.
Astfel, ntr-o actiune contra Romniei, revendicrile maghiare vor masca, fat de celelalte
mari puteri europene, adevratele tendinte ale Germaniei, armata ungar, narmat si
sustinut de unitti germane, formnd n realitate avangarda armatei Reich-ului.
2. Romnia, dup prerea german, incomplet narmat astzi, va capitula usor n fata
unui puternic atac dat prin surprindere de ctre armata maghiar, sustinut de cea
german.
3. Romnia, cu bogatele sale resurse n produse agicole, petrol si vite, va constitui cea
mai bun, sigur si imediat baz de aprovizionare pentru continuarea expansiunii
germane spre est sau spre sud.
4. Pentru o actiune ctre est (Ucraina), Germania va deschide prin Romnia o poart mult
mai larg dect gtul strmt al Ucrainei subcarpatice, strbtut pe ntreaga lungime
numai de o singur autostrad.
5. Nu provoac direct nici Polonia si nici URSS, ale cror armate, bine dotate, ar putea da
mai mult de lucru armatei germane.
Pregtirea expansiunii germane ctre sud-est
Experientele ncercate cu ocazia anexrii Austriei389 si a Regiunilor sudete390 au dat
actualilor conductori ai Germaniei posibilitatea de a verifica si perfectiona o nou
metod n politica de expansiune pe continent.
389 Austria a fost anexat de Germania la 13 martie 1938.
390 Regiunile sudete au fost ocupate de Germania la l octombrie 1938, n urma
acordului de la Munchen (30 septembrie 1938).
229
Pe de alt parte, s-a adoptat principiul autodeterminrii popoarelor", care a servit ca baz
marilor puteri aliate la ncheierea tratatelor de pace din 1919-1920 pe care Germania l
lanseaz astzi, sustinnd dreptul minorittilor etnice germane ti de alt nationalitate, de a
Germania.
Pe teren militar
Contribuie la narmarea statelor cu care ntrevede o colaborare militar n actiunile sale
viitoare (Bulgaria si Ungaria), iar asupra statelor vizate se informeaz pentru a le
cunoaste ct mai bine sub toate raporturile.
n concluzie:
Expansiunea Germaniei n sud-eslul Europei este cu mult zel pregtit, nu numai pe
teritoriul su, ci chiar pe teritoriul statelor vizate de aceast expansiune.
Aceast pregtire se face:
Pe teren politic-intern
Prin infiltrarea ideilor si principiilor naziste, cu scopul de a spori, pe de o parte, simpatiile
politice n favoarea sa, iar pe de alt parte, de a crea agitatii si [a] dezagrega fortele de
rezistent ale acestor natiuni (exemplu: Austria, Cehoslovacia, Ungaria si Romnia).
Aceste tendinte au fost demascate mai cu seam cu ocazia desfiintrii Grzii de fier", cu
care [prilej]395 presa german a atacat Romnia n forma cea mai violent.
Pe teren politic-extem
Urmreste ndeaproape relatiile dintre state, intervenind direct ori de cte ori se ncearc
o combinatie care s-ar putea opune tendintelor sale de expansiune pe aceast directie.
Pe teren economic
Struie prin toate mijloacele de a restabili n cel mai scurt timp, n bazinul dunrean,
influenta sa categoric si exclusiv.
Pe teren cultural
Printr-o activitate bine dirijat, face ca spiritul si cultura german s precedeze si s ajute
expansiunea sa economic si politic n aceste state.
Pe teren militar
Adun informatii asupra statelor din sud-estul Europei:
395 n textul original era cuvntul ocazie, pe care 1-am nlocuit printr-un sinonim pentru
c se repeta n fraz.
23?
narmeaz pe prieteni si
Pregteste proiectele si conditiile de conlucrare cu acestea, n vederea expansiunii sale n
sud-estul Europei ctre gurile Dunrii.
CONCLUZII GENERALE
Realizarea expansiunii germane spre est formeaz obiectul a dou conceptii diferite n
cercurile conductoare germane:
1. Conceptia politic, definit de cancelarul Hitlern Mein Kampf' si pus pe planul
international imediat dup executarea acordului de la Miinchen si anume: expansiunea
imediat si direct german n Ucraina, prin formarea sub protectoratul german, a unui
stat fictiune a Ucrainei.
2. Conceptia strategic a Starului Major german, care opune penetratiei directe n
Ucraina, ca prim etap de realizat, o alt etap premergtoare conceptiei politice si
anume: penetratie spre gurile Dunrii, pentru a realiza o puternic baz strategic n
vederea expansiunii ulterioare, fie spre est, fie spre sud.
Germania nu s-a pronuntat nc hotrt, care din aceste dou conceptii va constitui primul
su obiectiv, rezervnd pentru sine surpriza pe care o va desfsura cu aceeasi energie,
vitez si fort, ca si n celelalte trei actiuni din trecutul apropiat.
In orice caz, oricare ar fi hotrrea sa, este sigur ns c Germania nu va putea ntrzia
punerea n aplicare a planului su expansionist spre est si mpingerea persistent a italiei
spre un conflict armat cu Franta n Mediterana, nu este altceva, de fapt, dect o iscusit
manevr german, tocmai pentru ca, servindu-se de Italia, s-si asigure spatele si s-i dea
mn liber n actiunea sa din acest an spre est si spre sud-est. Italia nu joac dect mi rol
de briliant second" la remorca politicii pangermaniste.
Dac informatia nu poate s discrimineze nc intentia german n aceast primvar,
logica si bunul simt [pot] descoperi usor directia pe care expansiunea german o va urma,
n prima sa etap.
Afirmm c:
Cea mai probabil intentie a Germaniei, n acest an, este s realizeze etapa cea mai usoar
si mai sigur, adic penetratia spre sud-est prin Romnia, pentru a stpni gurile Dunrii,
a-si amenaja o baz puternic la Marea Neagr si a-si crea o puternic si larg baz de
operatii (strategic si economic), pentru ca s poat trece apoi la ultima si cea mai grea
etap n expansiunea sa spre est si spre sud.
Deci, obiectivul principal si imediat al Germaniei va fi Romnia, Bazm aceast
informatie att pe o informatie foarte secret pe care o posedm, ct si pe urmtoarele
consideratii:
l. Crearea statului Ucrainean sub protectoratul Germaniei, ndreptnd imediat si direct
penetratia german spre est, nu se poate face dect prin fort, prin rzboi.
n adevr:
233
Statul ucrainean, dup cum am artat mai sus, presupune defalcri masive din teritoriile
astzi n stpnirea Poloniei si Rusiei Sovietice.
Niciodat Polonia nu va accepta, fr rzboi, sugrumarea sa printr-o amputare att de
sngeroas a teritoriului su, iar ptrunderea Germaniei cu fortele armate, prin Galitia,
este o operatiune riscant pentru fortele germane, dac n aceast actiune n-ar izbuti s
antreneze si armata cehoslovac.
Deci, realizarea expansiunii germane spre Ucraina nu se poate ncepe fr decapitarea n
primul rnd a Poloniei si aceasta pentru motivele c numai astfel armatele germane si
vor asigura mai nti spatiul de ptrundere, multiple Unii de operatii si apoi flancul lor
stng.
Niciodat Rusia Sovietic nu va accepta, fr rzboi, crearea unui stat ucrainean,
deoarece aceasta ar nsemna n primul rnd lichidarea definitiv a regimului comunist din
Rusia.
Deci, Germania va gsi n actiunea sa de penetratie direct spre est, fie succesiv armatele
Poloniei si Rusiei Sovietice, fie simultan, unite, pentru aprarea aceleiasi cauze.
2. Rzboiul pentru realizarea statului ucrainean (stat fictiune) angajeaz aproape
totalitatea fortelor germane spre est ntr-un rzboi lung, costisitor si nesigur, Germania
gsindu-se n fata a circa 100- 125 divizii polono-sovietice.
3. Germania nu [va] avea spatele asigurat pentru ca s poat duce pn la sfrsit,
victorios, un rzboi, care din cauza fortelor n prezent si a spatiului enorm, s-ar prelungi
dincolo de o limit scontat pentru imposibilitatea interventiei franco-engleze.
Deci, n cazul cnd se va angaja n aceast actiune, ea nu o va ntreprinde n deplin sigur
ant, fr o ntelegere mutual cu Franta si Anglia.
4. Angajarea Germaniei cu totalitatea sau marea majoritate a fortelor sale spre est ar
Polonia va sprijini actiunea Germaniei n contra Rusiei Sovietice, concentrnd fortele sale
pe frontiera estic.
Germania si va dirija actiunea saprin Romnia, pe care o va lua sub influenta sa politic
si va ptrunde n Ucraina sudic.
Prin aceast schimbare de politic, Polonia urmreste de a dirija actiunea german spre
sud-est prin Romnia, ocolind astfel calea direct de penetratie spre est, sacrificnd
Romnia, pentru a se salva pe sine.
NCHEIERE
Studiul de fat este produsul organelor informative ale acestui serviciu, studiu care se
mrgineste numai la consideratii reci si reale, acest serviciu ntelegnd a-si ndeplini rolul
su de a preveni orice eventualitti de surprindere si de a da alarma la timp, pentru ca
celelalte foruri de rspundere n stat, prevenite si n de235
plin cunostint de cauz, s avizeze la cele mai eficace mijloace si s-si aduc aportul
lor salvator fat de eventualittile ce se ntrevd.
Totusi:
n nemrginita dorint ca aportul acestui serviciu de informatie, n asemenea momente, s
aduc contributia cea mai larg n serviciul trii, ne permitem s mentionm si simple
preri care, coroborate cu altele, poate mai complete, s constituie elemente de meditatie
pentru gsirea celei mai bune solutii n multiplele variante de ndrumare a actiunilor
noastre.
si anume credem c:
1. Romnia, continund s-si pstreze aceeasi atitudine corect fat de toate statele n
contra crora niciodat nu a conspirat si nu a rvnit nimic, s provoace n atitudinea lor
aceeasi lealitate, aceeasi sinceritate si acelasi rsunet al simtmintelor sale de pace si de
bun ntelegere.
2. ndeosebi fat de Germania, asa cum a procedat si n trecut, tot astfel si astzi s i se
deschid posibilitti de cea mai larg si mai sigur colaborare pe teren economic, fapt
care s satisfac pe de aparte necesittile Germaniei si pe de alt parte s duc la o
nflorire a statului nostru.
3. Dac n Germania, asa dup cum istoria a nregistrat evolutia sistemelor de expansiune
a diferitelor state, va ntelege c expansiunea economic nseamn hegemonia politic si
deci stpnirea noastr, Romnia s pregteasc din vreme barajul care s se opun fortei
brutale a cotropitorului.
Dac expansiunea german are nevoie neaprat de bogtiile imense ale Romniei, trebuie
s facem s nteleag lumea ntreag si n special statele amenintate c, cotropirea astzi a
Romniei si asezarea Germaniei la gurile Dunrii nseamn mine asezarea ei la Triest si
imediat apoi stpnirea Peninsulei Balcanice si calea deschis spre Asia.
Aceast eventualitate trebuie privit cu cea mai mare vigilent si urgent, pentru c
realizarea ei ne este confirmat astzi 5 ianuarie 1939, de o comunicare, din surs oficial
italian asupra unor noi manevre politice germane, comunicare care prezint urmtoarele:
a) Italia ntmpin foarte mari greutti n exercitarea unei influente n Ungaria si o
consider pierdut, aceast tar fiind n ajun de a trece cu totul n bratele Germaniei.
b) Mediafiunea Italiei ntre Ungaria si Iugoslavia pare a fi dejucat de Germania, fie
direct, fie prin noi exigente ale Ungariei, sub influenta presant a Germaniei.
c) Italia este prevenit c Germania, prin sprijinul pe care l acord astzi platonic
M.S. a binevoit s anticipeze totusi c are ferma credint c o astfel de actiune din partea
Germaniei nu se va produce pe calea armelor, ci pe cale politic si economic", (ss)
General de divizie N. Ciuperc.
237
Totusi, avnd n vedere gravitatea evenimentelor, acest Serviciu - cu aprobarea
Ministerului Aprrii Nationale - a ncredintat Domnului locotenent-colonel Petrescu
Gheorghe - ofiter de Stat Major, atasat tactic al Ministerului Aprrii Nationale si al
Marelui Stat Major pe lng acest Serviciu - misiunea special ca, personal, s examineze
la fata locului ipotezele asupra urmrilor acestor evenimente, ajutat- pe de o parte - de
reprezentantii nostri diplomati si militari acreditati pe lng statele respective, ct si - pe
de alt parte - prin luarea contactului direct cu serviciile secrete de informatii ale
armatelor respective.
n ziua de 20 martie a.c., ora 21,45, domnul locotenent-colonel Petrescu s-a napoiat,
prezentnd alturatul raport din care- fatade ansamblul informatiilor -reiese n mod precis
faptul c Germania, n expansiunea sa ctre Sud-Estul Europei, vizeaz n mod direct si
imediat Romnia.
Din informatiile care au rezultat din convorbirile avute ndeosebi n Germania, Anglia si
Franta - care coroborate si cu informatiile suplimentare pe care le posedm - n special
cele rezultate din convorbirile zilnice avute cu delegatul Intelligence Ser-vice-ului, cu
resedinta Sa Bucuresti, care se ocup n mod deosebit de situatia politic de ia noi rezult urmtoarele:
1. Germania, datorit atitudini adoptate fat de Cehoslovacia a pierdut ncrederea total n
ceea ce priveste motivele sub care a actionat pn n prezent, adic principiul de libertate
si de autodeterminare a tuturor nationalittilor, demascndu-si astfel, n fata omenirii
scopurile reale pe care le urmreste astzi, prin anexarea fortat a teritoriului
Cehoslovaciei, ceea ce constituie o flagrant clcare a principiilor enuntate de nssi
conductorii si, mai ales n ultimul act de la Miinchen.
2. Fat de aceast demascare, Germania a nceput s devin odioas si o revolt unanim
se ridic mpotriva imperialismului german.
3. Scopul urmrit, prin expansiunea n Romnia, nu este numai acapararea petrolului si
grnelor, ci si realizarea unei situatii strategice favorabile, care s-i permit s ntreprind
actiuni mpotriva altor state.
4. Atitudinea Romniei care, n fata acestei primejdii a luat msuri preventive, a produs o
impresie ct se poate de favorabil, evidentiind c poporul romn a nteles - pe de o parte
- acest pericol, iar - pe de alt parte - a dovedit c este hotrt s actioneze pentru
pstrarea independentei sale.
Personalitatea M.S. Regelui n concertul mondial a cptat astzi un prestigiu si o
ncredere de asa natur nct, cunoscndu-se si sentimentele manifestate de natiune cu
ocazia concentrrilor actuale, va da posibilitatea s se poat obtine -mai mult dect
oricnd - un sprijin imediat si real, att sub raportul moral ct si material, pentru a fi n
msur s corespundem situatiei de fat.
Rmne deci ca forurile de rspundere n Stat s studieze aceast situatie.
Probabil cu aceasta, se simte nevoia ca, deosebit de actiunile diplomatic si militar, s se
ntreprind o puternic actiune de propagand, n strintate, pentru formarea unui curent
n favoarea Romniei si n interior pentru dezvoltarea sentimentului constiintei nationale,
deocamdat, fr a se aduce prejudicii sau s se lezeze vreun stat strin.
erau urmarea amestecului manevrelor germane si ungare n aceast parte a trii lor, m-a
asigurat c n acea zi (lOmartiea.c.) au trimis 4000 jandarmi n automobile care, fr
mult greutate, vor restabili ordinea.
Dup aceea am stabilit, cu seful Biroului 2, o foarte strns colaborare a serviciilor
noastre secrete de informatii att n materie de agentur, ct si n directia schimbului de
informatii, nlocuind vechile conferinte dintre Statele Majore respective, cu ocazia
vizitelor oficiale, care - n mprejurrile actuale - nu mai puteau avea loc.
n convorbirile pe care le-am avut cu colonelul Pika si cu domnul Zwek, ambii si-au
artat mirarea si nelinistea asupra ncetinelii cu care statul romn si Comisiile nsrcinate
procedeaz la luarea n primire a materialului de rzboi (arme si mitraliere) care ne
fuseser cedat si m-au rugat insistent s intervin urgent n tar ca s se accelereze
primirea acestui material.
Fcnd investigatii n nsusi snul Comisiilor de receptie, am constatat c comisiile si f
ac pe deplin datoria, lucrnd cte 16-20 ore pe zi pentru luarea n primire a acestui
material de rzboi, dar c din cauza exigentelor caietelor de sarcini, scrupulozittii
Comisiilor precum si insuficientei personalului trimis pentru aceast receptie, era
imposibil s fac mai mult.
Cred c dac s-arfi tinut seama de alarma dat la timp de Serviciul S", asupra intentiilor
agresive ale Germaniei, chiar la nceputul primverii, astzi, cu un efort n personal si cu
o ntelegere mai just a situatiei, renuntnd la prea mult scrupulozitate pentru un
material cunoscut ca excelent, am fi avut n tar tot materialul de infanterie cu care am fi
putut dota la perfectie armata noastr.
Ceva mai mult, colonelul Pika si domnul Zwek ne-au afirmat c statul cehoslovac era
dispus s ne cedeze o cantitate enorm de material de rzboi (obuziere grele, armament
anticar, care de lupt, aviatie) si c, n acest scop colonelul Pika fusese cu o zi nainte cu
avionul la Londra si Paris ca s trateze cu aceste tri finantarea comenzii n vederea
obtinerii unor garantii, necesare si eventual credite puse la dispozitia noastr.
Reiese, din toate acestea, marea bunvoint pe care cehii au avut-opentru a ne narma si a
ne ceda ct mai mult din materialul lor de rzboi.
Am pierdut, ns, aceast ocazie fericit si unic.
3. n zilele de 11 -l 6 martie a.c., m-am gsit la Berlin, adic tocmai n momentele cnd sa pregtit si s-a executat actiunea contra Cehoslovaciei.
n Berlin am constatat c populatia este foarte amrt, foarte putin dornic de rzboi, cu
totul nfometat - din cauza diferitelor msuri de restrictie luate de autoritti - si c
germanii nu vd o iesire din acest cerc vicios dect prin rzboi.
Cu ocazia acestei serbri, a comemorrii mortilor din rzboi, am asistat la o parad la
mormntul eroului necunoscut, pe Unter den Linden. La sosirea lui Hitler. desi venit cu
mare pomp si anuntat prin tot felul de mijloace, populatia nu a manifestat nici un fel de entuziasm, nu a ovationat, ci a stat ntr-o rezerv semnificativ. Paza
era, ntr-adevr extraordinar.
n ziua n care trupele germane au intrat n Cehoslovacia, s-a dat ordin s se arboreze
drapele, pentru ase srb tori evenimentul si - desi n Germania ordinele se execut cu
destul scrupuloziate - foarte putine drapele au fost scoase pe strzile Berlinului.
Panica produs n Corpul Diplomatic si surpriza creat au fost din cele mai mari. Nimeni
nu a stiut nimic despre aceast surpriz strategic a lui Hitler. Concomitent cu intrarea
germanilor n Cehoslovacia, s-a rspndit - din surs german - n tot Berlinul, stirea c
cnd vom fi atacati si crede c, n mod aproape sigur, rzboiul general se va dezlntui n
jurul acestei agresiuni.
Din convorbirea avut cu seful Serviciului Secret din Marele Stat Major francez a reiesit
c - informatii foarte bune - fac s se cread c Italia, n czu! cnd rzboiul va fi
dezlntuit din cauza agresiunii Germaniei contra noastr, nu va urma pe germani, c
italienii au nceput deja s simt prea mult plumbul german deasupra capului si c, pn
la urm, se va ntelege cu Franta. Este sigur c rzboiul va fi cstigat de Anglia si Franta,
la care - este probabil - se va asocia si America si c pacea pe care o vor avea germanii nu
va mai fi cea de la Versailles, ci cea de la Tilsit.
In ceea ce ne priveste pe noi, colonelul Malraison, seful Serviciului Secret francez, mi-a
confirmat n totul informatiile obtinute la Berlin si Londra. Atacul n contra noastr este
inevitabil. Ceva mai mult, seful Serviciului Secret francez mi-a afirmat c tratativele
economice care se duc la Bucuresti, vor avea o form acceptabil, tocmai pentru ca ele s
fie prelungite, s adoarm vigilenta noastr si s nu lum msurile militare necesare cu
care s facem fat actiunilor strategice de total respingere.
Mi-a a tras atentia, n special, asupra acestui amnunt foarte important: dezmintirea dat
de agentia german D.N.B. si pe care am citit-o mpreun chiar n seara de 18 martie
1939 n ziarele franceze, privitor la un ultimatum economic adresat Romniei, a
interpretat-o ca cea mai iscusit manevr german fcut n vederea acelui scop:
surprinderea.
seful Serviciului Secret francez a fcut apel la Serviciul nostru Secret pentru ca s
stabilim o baz de perfect conlucrare care, eventual, s se extind
243
si n caz de rzboi, n acest scop, este dispus s trimit, imediat, n Romnia un ofiter care
s fac aceast strns legtur, rspunznd si noi cu aceeasi msur.
Cu acest bagaj de informatii am plecat cu primul tren la Bucuresti.
Concluzii:
1. Agresiunea Germaniei ndreptat contra noastr este cert si nu va ntrzia mai mult
dect 10 zile de a se produce.
2. n cazul cnd armata noastr sau marea ei majoritate nu se va gsi la acea dat la
frontiere, nu vom mai putea mobiliza si concentra si soarta noastr va fi similar cu aceea
a Cehoslovaciei, sau ne vom multumi cu un simulacru de rezistent.
Germanii vor putea termina cu noi, conform pianului, n circa 3 sptmni.
3. Mobilizarea general a armatei este singura solutie de curaj care se impune n aceste
momente tragice.
Arh. M. A. E., fond 71, Romnia, voi. 61, f. 204-214
Raport informativ/24 iunie 1939
n seara de 19 iunie a.c. ora 20.50, am sosit n Berlin.
Nimeni de la Legatia noastr n-a avut cunostint de sosirea mea.
n prima zi, adic 20 iunie, am cercetat n amnuntime cartea de telefon a orasului Berlin,
dar mi-a fost imposibil s gsesc mcar unul din numele ofiterilor germani pe care i
cunoscusem n anul 1937.
A doua zi, 21 iunie, m-am prezentat, la ora 10. 30, direct la Marele Stat Major german,
unde, nmnnd portarului cartea de vizit - alturat - am cerut s vorbesc cu maiorul
von Krienitz, cruia i sunt vechi cunoscut. Dup aproape de o or de asteptare, mi s-a
adus la cunostint c n M.St.M. german nu exist nici un maior cu acest nume.
Am rugat apoi, s fie anuntat colonelul Schreiber, cu care lucrasem rndul trecut, dar dup o asteptare de nc o jumtate de or - mi s-a rspuns c a decedat acum un an.
Rugnd s fiu anuntat nlocuitorului maiorului von Krienitz, mi s-a fcut cunoscut c cel
solicitat trebuie s fie pus n cunostint cu scopul audientei.
Pentru a nu mpinge lucrurile prea departe, am renuntat, pentru moment, spunnd c voi
reveni a doua zi.
Nevoind s renunt la ndeplinirea misiunii primite, m-am hotrt s recurg la ultima cale
de a lua contactul cu organele competente din M.StM. german, adic de a folosi o
persoan care s aib acces n aceast institutie.
Persoana care nlesnise contactul n anul 1937 se afla n nchisoare, executnd o pedeaps
de 2 ani (a se vedea nota special).
244
Nu rmnea dect s fac apel la persoana cea mai de ncredere de la Legatia noastr,
adic maiorul Proca, fr ca acesta s cunoasc ns scopul urmrit de mine.
n ziua de 22 iunie, m-am dus la biroul atasatului nostru militar. Aici, am avut sansa de a
nu gsi dect pe maiorul Proca, deoarece colonelul Grbea era plecat n Elvetia, pentru a
asista la manevrele care aveau loc acolo.
Fr a pune la curent pe maiorul Proca cu demersurile fcute n zilele precedente, i-am
comunicat c, venind de la Paris, sunt n trecere prin Berlin, si c am o scrisoare din
partea unui cunoscut, pentru maiorul von Krienitz din Marele Stat Major german.
L-am rugat deci s telefoneze la M.St.M. german pentru a anunta pe cel interesat.
Telefonul 1-a dat la M.St.M., Biroul Att. Gruppe, de unde i s-a rspuns c i se va
comunica imediat rezultatul.
A trecut mai bine de 3 ore si rspunsul a fost c maiorul von Krienitz a decedat acum
cteva luni. Insistnd s fie primit de nlocuitorul acestuia, s-a rspuns - iarsi dup mai
bine de o or - ca s m prezint la ora 16 cpitanului Graf von Spee.
La ora fixat, am fost primit de ctre cel indicat mai sus.
I-am comunicat din ce serviciu fac parte, dac am mai lucrat n 1937 cu unele organe din
M.St.M. german (colonelul Schreiber, maiorul von Krienitz), si c doresc a lua contactul
cu persoana din M.St.M. german care se ocup n prezent cu chestiunile informative din
Estul Europei, pentru a-i face o comunicare din partea serviciului meu.
M-a asigurat c va aduce la cunostint celor n drept cele solicitate de mine, iar rezultatul
mi-1 va comunica la hotel, n jurul orei 18. 30.
Exact la ora 18. 30, am primit un telefon de la cpitanul Graf von Spee, prin care mi
fcea cunoscut c a doua zi, la ora 10, s fiu din nou la el, pentru a m prezenta persoanei
creia s-i fac comunicarea de care vorbisem.
n ziua de 23 iunie, la ora 10, m-am dus la M.St.M. german, am fost condus la cpitanul
Graf von Spee, unde am gsit si am fost prezentat locotenent-colonelu-lui Hauswaldt si
unui maior al crui nume nu 1-am putut retine.
Am ntrebat dac pot expune comunicarea mea - care are un caracter strict confidential n fata celor prezenti.
Primind rspuns afirmativ, am artat - folosind limba francez - c sunt maiorul lonescu,
ofiter de stat major, din cadrele Serviciului de Informatii al armatei romne, din partea
cruia am misiunea de a expune urmtoarele:
Credinta sefului Serviciului nostru fiind aceea c relatiile germano-romne, care
actualmente sunt de ordin economic, se vor dezvolta n viitor, din ce n ce mai accentuat
si n alte directii, singura tar fat de care va trebui s fie atenti va rmne numai Uniunea
Sovietic.
Avnd n vedere c aceast tar a fost si este ndrumat n directii cu totul opuse
intereselor, n specia! ale Germaniei, precum si faptul c n Romnia se gsesc elemente
mai numeroase si mai obligate fat de actualul regim (emigratia rus, emigratia
ucrainean si unele elemente cehe), care ar putea fi folosite pentru
245
obtinerea de informatii n ceea ce priveste XJRSS, seful Serviciului de Informatii al
armatei romne crede c ar fi n interesul ambelor prti dac s-ar putea realiza o
colaborare efectiv la teren cu Serviciul respectiv german, pe care l consider ca unul din
cele mai experimentate servicii de informatii din Europa.
n acest scop, Serviciul de Informatii aJ armatei romne ar oferi celui german frontiera
comun cu Uniunea Sovietic, precum si experienta sa asupra modalittilor de procurare
a informatiilor din URSS.
Binenteles c, toate chestiunile de detaliu vor putea fi stabilite, la Bucuresti sau Berlin,
dup ce organele germane si vor fi dat avizul de principiu.
Totodat, Serviciul de Informatii al armatei romne aduce la cunostint c, oricare ar fi
rezultatul acestor sugestii, acesta nu va influenta cu nimic relatiile pe care doreste a le
avea cu serviciul respectiv german.
De asemenea, roag ca aceste sugestii, ct si discutiile care vor avea loc, s fie pstrate n
mod absolut secret, att fat de organele Legatiei noastre din Berlin (corpul diplomatic si
atasatii militari), ct si fat de organele legatiei germane din Bucuresti, considernd c
ntre dou servicii de informatii orice chestiune trebuie s fie tratat direct si n acest
mod.
Dup ce am fost ascultat, fr a fi ntrerupt n tot timpul expunerii, locote-nent-colonelul
Hauswaldt - folosind pe cpitanul Graf von Spee ca translator -mi-a pus urmtoarele
ntrebri:
Dac Serviciul de Informatii al armatei romne este un
organ al M.St.M.;
Dac acest serviciu este condus de dl. Moruzov;
',
Dac dl. Moruzov este aceeasi persoan cu inginerul Mihail stefnescu.
La prima ntrebare am rspuns c Serviciul de Informatii al armatei romne este un organ
independent care procur informatii, de orice natur, tuturor organelor de conducere ale
statului.
La ntrebrile urmtoare, am rspuns c dl. Moruzov este seful acestui serviciu si este
aceeasi persoan cu inginerul Mihail stefnescu.
Apoi, locotenent-colonelul Hauswaldt mi-a comunicat urmtoarele: C, n primul rnd,
este plcut impresionat c Serviciul de Informatii al armatei romne, despre a crui
puternic activitate are de mult cunostint, face o propunere de colaborare Serviciului de
Informatii german.
C, n al doilea rnd, este surprins c dl. Moruzov, seful Serviciului de Informatii al
armatei romne, a crui excelent competent este unanim recunoscut, crede c aportul
Serviciului de Informatii german i-ar putea fi folositor.
C, n ceea ce priveste pstrarea secretului, aceasta este si prerea sa.
n fine, c va supune cu convingere chestiunea organelor sale superioare, iar rezultatul
mi-1 va comunica dup mas la ora 16.30, tot n acelasi loc.
La aceast or, m-am prezentat la M.St.M. german (Bir. Att. Gruppe), unde am fost
condus ntr-o ncpere n care se afla - n afar de cei cu care discutasem dimineat - si un
civil care mi-a fost prezentat ca translator de limba romn. Am fost nigat de locotenentcolonelul Hauswaldt s repet n limba romn cele expuse la ntlnirea precedent,
deoarece n-ar dori ca, din cauza necunoasterii suficiente a limbii franceze, expunerea mea
s nu fi fost bine interpretat.
246
M-am conformat, translatorul depunnd o vdit grij de a traduce, fraz cu fraz si ct
mai exact cele ce expuneam. Dup ce am terminat, locotenent-colo-nelul Hauswaldt - tot
prin intermediul translatorului - mi-a spus c cele pe care le expusesem le-a interpretat n
mod just si rn-a rugat a transmite domnului sef al Serviciului de Informatii al armatei
romne, pe ct posibil mai exact, urmtoarele:
1. Organele superioare din M.St.M. german accept n principiu sugestiile Serviciului de
Informatiuni al armatei romne.
2. Pentru moment, trecerea la fapte nu va putea fi realizat, ntruct- trebuie s
recunoasc - Serviciul de Informatii german nu dispune de elemente specializate pentru
actiunea informativ direct n URSS, deoarece:
Elementele emigratiei ruse, care ar putea fi folosite, sunt astzi mbtrnite si deci inapte
pentru o actiune att de dificil, iar elementele tinere din aceast emigratie aproape nu
mai cunosc limba rus.
n prezent, n elementele cehe nu au ncredere, oricare ar fi sentimentele pe care le
manifest; urmeaz a se face investigatii n acest scop.
n ceea ce priveste elementele ucrainene, chestiunea este la fel de delicat, acestea
neoferind suficient garantie n actuala situatie politic din Europa. (Se referea probabil
la slbirea ncrederii cercurilor ucrainene n sprijinul Germaniei, de cnd cu ncorporarea
Ucrainei Carpatice la Ungaria).
3. Dac Serviciul de Informatii al armatei romne ar accepta, Serviciul de Informatii
german ar putea contribui, pn n momentul trecerii la actiunea informativ la teren, cu
orice sum de bani ar fi necesar.
4. Pn atunci, Serviciul de Informatii german socoteste c un schimb de informatii ar fi
util, mai ales n ceea ce priveste: Problema aviatiei sovietice;
Unittile motomecanizate sovietice;
Chestiunile curente privitoare la: situatia politic intern si extern a URSS, deplasri si
concentrri de trupe etc. Am rspuns c:
a) Sunt fericit c Serviciul de Informatii german a acceptat sugestiile de colaborare ale
Serviciului de Informatii al armatei romne.
b) Desi nu am sentimentul Serviciului nostru, sunt ns foarte sigur c acesta are la
dispozitie fonduri suficiente pentru orice actiune informativ.
c) n ceea ce priveste schimbul de informatii, voi supune chestiunea d-lui sef al
Serviciului de Informatii al armatei romne, urmnd a comunica rezultatul n cel mai
scurt timp.
d) n privinta legturii, ntre Serviciul nostru si cel german, propun a se folosi urmtoarea
cale:
Orice comunicare din partea Serviciului de Informatii german, nchis n plic sigilat si cu
adresa C. lonescu", se va preda atasatului militar romn din Berlin, care - prin curierii
diplomatici - o va preda Serviciului nostru:
atitudinea opiniei publice romne, si n general, a presei fat de noua ntorstur pe care a
luat-o situatia international, si ndeosebi s-a cerut s se raporteze toate miscrile
plenipotentialilor englez, francez si polon din Bucuresti.
De asemenea, se precizeaz c guvernul german a nsrcinat anumite personalitti din
Capital s se intereseze n ce stadiu se gseste fosta organizatie Garda de Fier, dac mai
activeaz, programul si s intre n contact cu sustintorii ei.
Arh. M. A. E., fond 71, Romnia, voi. 62, f. 436-437.
octombrie J 939
EXPOZEU
seful Serviciului de Informatii al armatei romne ctre domnul sef al Serviciului de
Informatii al armatelor germane
Avnd n vedere faptul c, si pentru Germania si pentru Romnia, situatia din Estul
Europei prezint aceeasi important, att sub raportul primejdiei panslave, ct si - mai
ales - sub raportul extinderii agitatiilor comuniste, s-a cutat - n mai multe rnduri - a se
stabili legturi ct mai strnse n vederea unui schimb de informatii.
Reamintesc urmtoarele trei mprejurri:
a) n 1937, Serviciul Secret de Informatii al armatei romne a sesizat Serviciul de
Informatii german de modul prin care organele URSS au reusit s expedieze din
Germania materiale de rzboi pentru Armata Rosie spaniol. Informatiile date au
contribuit la cunoasterea acestor operatiuni si la identificarea altor organizatii si elemente,
care lucrau n folosul Uniunii Sovietice si a propagandei comuniste, pe teritoriul german.
b) Din 1938, Serviciu! Secret de Informatii al armatei romne a sesizat Serviciul de
informatii german asupra unor anumite infiltratii efectuate de ctre serviciile de
informatii ale URSS n diversele organe de informatii germane (cazul Urban).
c) In 1939, Serviciiil Secret de informatii al armatei romne a pus, mai ales n ultimul
timp, la dispozitia Serviciului de Informatii german, serii de informatii din care reiesea n
mod precis faptul c scopul real urmrit de Uniunea Sovietic a fost si este realizarea n
asa fel a rzboiului actual nct finalul s aduc triumful revolutiei comuniste n Europa.
Cu ocazia ntrevederilor, citate mai sus, ambele servicii nu au avut dect de cstigat,
deoarece informatiile procurate au servit reciproc la clarificarea multor informatii si
probleme care interesau n aceeasi msur ambele state. Nu cunosc n totul dedesubturile
acordului intervenit ntre Germania si URSS397.
397 Este vorba despre Tratatul de neagresiune dintre Germania si URSS", n 7 articole,
semnat la Moscova la 23 august 1939, de Joachim von Ribbentrop si
249
Pe mine, ns, in-au impresionat primele efecte ale acestui acord.
Modul cum aceste efecte se manifest astzi, m fac s fiu ngrijorat n cel mai nalt grad,
n ceea ce priveste consecintele finale ale acordului germano-sovietic. Pe lng faptul c
Germania - dup cum ncepe dej a s se constate - are de suportat, fr a putea reactiona,
multe neajunsuri din partea Uniunii Sovietice, dar se poate afirma cu trie c, profitnd
de acordul cu Germania, URSS va cuta s atace Romnia.
Repet, nc odat, nu cunosc dedesubturile acordului dintre Germania si URSS.
Ceea ce ns pot s v afirm, bazat pe dovezi de netgduit este faptu! c, astzi,
comumsmul - nfrnt pn ieri, pretutindeni, sub raportul doctrinar- a reaprut sub
auspiciile Germaniei pe arena Europei si mai ales a Europei Centrale.
Aceast hien, mbrcat n piele de oaie, readus pe Vistula si Carpati, aridicat din nou
steagul ipocriziei panslave si, ndreptndu-si privirea ctre popoarele slave, URSS ntinde
astzi un brat ctre Polonia, Ucraina [SubJCarpatic, Slovacia, Moravia si Boemia si un
alt brat ctre Bulgaria, Serbia, Dalmatia si Croatia.
De Vest nu mai vorbim. Dup calculele lor, vor fi nghitite pe nemestecate Romnia,
Bulgaria etc.
Deci, n necunostint de cauz asupra finalului acordului germano-sovietic, eu nu pot
spune dect s dea Dumnezeu ca din aceast situatie s cstige numai civilizatia. Sunt
ns profund ngrijorat de convingerea ferm pe care o am, c lucrurile stau cu totul altfel
si, ca un adnc cunosctor al problemei panslave si al doctrinei comuniste, n cazul de
fat ambele altoite pe acelasi trup al misticismului, pot s afirm:
Dac Germania poate avea cele mai bune sperante fat de Rusia de azi, eu ns mi permit
a evidentia faptul c niciodat n-am avut ncredere n rusi, indiferent de culoare, deoarece
rusii - de ieri, ca si cei de azi - una gndesc, alta vorbesc si altceva fac.
Pentru a motiva oferta pe care Serviciul Secret de Informatii al armatei romne a facut-o
celui german, n ceea ce priveste o colaborare informativ n Estul Europei, mi permit s
exprim, cu toat claritatea, urmtoarele consideratii:
Romnia, prin asezarea ei geografic, a constituit pentru Germania, ntotdeauna o
preocupare de prim ordin.
Datele istorice ne dovedesc aceast afirmatie, n primul rnd, este de mentionat aducerea
n Romnia a dinastiei Hohenzollern.
Apoi, n 1877-78, Germania a impus Romniei punctul su de vedere n ceea ce priveste
Dohrogea39'.
V.M. Molotov. Tratatul avea si un Protocol aditional secret", n care, privitor la Romnia
se specifica: din partea sovietic este subliniat interesul pentru Basarabia. Partea
german declar totalul dezinteres pentru aceste regiuni"(vezi Florin Constantiniu, ntre
Hitler si Stalin. Romnia fi pactul Ribhentrop-Molotov, Editura Danubius, Bucuresti,
1991).
398 Prin art.45 al Tratatului de la Berlin, semnat la 1/13 iulie 1878 - de reprezentantii
Austro-Ungariei, Frantei, Germaniei, Italiei, Marii Britanii, Rusiei
250
n 1913, tot Germania lrgeste stpnirea Dobrogei, prin anexarea Cadri, -399
laterulin .
n fine n 1918, pe cnd eram sub controlul german (pacea de la Bucuresti), tot Germania
a urmrit mrirea teritorial a Romniei, dndu-i-se la Nord-Est, Basarabia400.
Aceste date istorice dovedesc c Germania a urmrit, n toate timpurile, ca Romnia s
devin un stat puternic pentru a contracara nzuintele de expansiune ale slavilor.
n acest sens, Germania a dorit, ntotdeauna, ca teritoriul Romniei s fie lrgit ct mai
mult, cnd la Sud, cnd la Nord, spre a mpiedica grupurile slave s se uneasc adic de a
stvili realizarea idealului lui Petru cel Mare401 de la Danzig la Fiume.
si acum, socotesc c este nevoie s clarific o chestiune care trebuie s stea la baza
conlucrrii ambelor noastre Servicii, Germania este invadat de o serie de rapoarte
trimise din Romnia, continnd fel de fel de informatii, pe care le cunosc n cele mai mici
amnunte, pe care le-am clasat n dou categorii: unele fanteziste, altele tendentioase.
Ambele categorii, ns, sunt produsul cafenelelor si deservesc interesele ambelor state.
Asupra acestei chestiuni doresc s insist putin. Romnia se afl astzi n granitele sale
Romnia este o tar agricol, si, n mod firesc, are nevoie s fie n legtur cu un stat
puternic industrial, unde s-si poat desface produsele sale si n acelasi timp s se
aprovizioneze cu produse industriale de cea mai bun calitate.
Din punct de vedere economic trecutul spune ndeajuns.
Pn n 1916, Romnia a fost un terrafelix, datorit numai faptului c ntre Germania si
Romnia existau raporturi economi ce, care - pe de o parte - asigurau desfacerea total a
produselor agricole si a celor ale subsolului Romniei, iar pe de alt parte - nlesnea
importul din Germania a produselor industriale de cea mai bun calitate, pltibile pe
termen lung (patru ani), conditie absolut necesar unui stat agricol.
Este adevrat c dup 1918 aceste raporturi economice au avut de suferit. Dar, de aceast
situatie nu poate fi fcut vinovat nici Romnia si nici Germania.
Romnia, avnd nevoie de bani pentru refacerea sa, a fost nevoit s devin tributar
Frantei si Angliei, deoarece Germania - n acele timpuri -nu era n msur s poat face
ceva n aceast privint.
402 Conform rencensmntului din 1930, romnii reprezentau 71,9% din totalul
populatiei (aproximativ 18 milioane), maghiarii 7,9%, germanii 4,1%, evreii 4%, rutenii
si ucrainenii 3,2%, rusii 2,3%, bulgarii 2%, tiganii 1,5%, turcii 0,9% etc.
403 n Constitutia Romniei, intrat n vigoare la 23 martie 1923, la art. 7 se stipula:
deosebirile de credinte religioase si confesiuni, de origine etnic si de limb nu
constituie n Romnia o piedic spre a dobndi drepturile civile si politice si ale exercita".
252
Acordul economic, ncheiat n primvara acestui an404, nu este altceva dect revenirea la
o situatie fireasc si nicidecum datorit altor cauze.
si nici nu se poate socoti altfel, pentru c Franta si Anglia au suficiente produse pe care le
posedm si noi, si, ca urmare, raporturile economice cu aceste tri n-ar putea da rezultate
dorite pentru Romnia.
Romnia, sub raportul economic, are neaprat nevoie s ntreasc ct mai mult acordul
economic cu Germania pentru a avea siguranta desfacerii produselor sale n mod
permanent, si, n nici un caz, nu-si poate neglija interesele, pentru a ncheia acorduri de
moment cu Franta si Anglia, pentru ca apoi tara s fie supus unor grave consecinte
economice, dup trecerea acestui moment.
*
Ca ncheiere, cred c expunerile de mai sus n-au nevoie de nici un decor si de nici un fel
de sustineri, pentru c ele, n mod indiscutabil, reprezint temelia pe care se bazeaz
interesele comune ale Germaniei si Romniei.
Serviciul nostru care vegheaz la Est, simte de pe acum, amenintarea expansiunii
comuniste, n Balcani, Internationala a IlI-a, dup cum se vede din alturatul manifest, si
pregteste avangarda.
Este deci cert c, dac Nistrul va fi strpuns, hoardele bolsevice nu se vor opri nici la
Pmt, nici pe siret, nici pe Carpati, nici pe Dunre, ci la Portile vechilor teluri: Fiume si
Istanbul.
Penetratia bolsevic n aceast tar si n Balcani va distruge posibilittile de
aprovizionare ale Germaniei din aceast parte a Europei.
Uniunea Sovietic va obtine astfel monopolul aprovizionrilor Germaniei.
Tendintele panslaviste de ieri sunt urmrite astzi cu aceeasi asiduitate de ctre
comunistii rusi. C este asa reamintim c bolsevicii de astzi afirmau c mpratul Petru
domnul ministru Fabricius, n asistenta colonelului Wahle si a colonelului Gerstenberg mi-a adus o comunicare cu urmtorul continut:
Sunt nsrcinat a v transmite salutri din partea reprezentantului guvernului german domnul ministru Fabricius - pentru concursul pe care ni 1-ati acordat n chestiunea
sabotajului.
De asemenea, v transmit si salutrile colonelului Wahle".
[M. Moruzov]
Arh. S.R.l.Jondd", dosar 2946,f. 13-14.
254
11
Not/12 decembrie 1939
Deosebit de liniile generale ale vizitei la Bucuresti a amiralului Canaris - seful Serviciului
de Informatii al armatei germane - raportate prin nota din 11 decembrie a.c., expun, n
mod detaliat, urmtoarele:
I. CAUZELE sl SCOPUL VIZITEI
Cteva din declaratiile textuale ale amiralului Canaris sunt suficiente pentru a preciza
cauzele si scopul vizitei sale la Bucuresti:
n primul rnd, naltul Comandament si guvernul german sunt ntr-o stare de extrem
enervare datorit importantei considerabile ce se acord eventualelor actiuni de sabotaj n
Romnia, avndu-se n vedere c aceast tar - la ora actual -este singura si sigura surs
de aprovizionare a celui de al III-lea Reich, n special, cu petrol.
n al doilea rnd, am socotit ca foarte necesar s-mi dau seama personal, dac msurile
luate de autorittile romnesti pentru prevenirea actelor de sabotaj sunt sincere si
suficiente, spre a oferi Germaniei siguranta si linistea necesare n aceasta privint.
n fine n al treilea rnd, am tinut, ndeosebi s cunosc personal pe domnul sef al
Serviciului Secret de Informatii al armatei romne, a crui competent n materie
informativ si, mai ales, profunda cunoastere a problemei panslave sunt ndeobste
cunoscute.
Serviciul meu a urmrit ncontinuu activitatea, att a sefului Serviciului Secret de
Informatii al armatei romne, ct si a Serviciului ce conduce si nu-mi pot exprima dect
intensa mea admiratie pentru varietatea domeniilor n care se activeaz.
Repet, nc odat, c expozeul pe care mi 1-ati trimis, - prin domnul maior lonescu
Micandru - la Berlin a fost predat naltului Comandant german si domnului maresal
Goring405, care i-au acordat o deosebit important. Expozeul n chestiune se anexeaz
n copie).
n orice caz, pentru mine, desi att persoana domniei voastre, ct si organizarea
Serviciului pe care l conduceti, prezint deplin sigurant, totusi - avnd n vedere c
alimentarea Germaniei cu cele necesare, conform acordului economic, este de o extrem
important - am fost delegat s fac un surplus de constatri asupra acestei chestiuni si, ca
urmare, apelez la Domnia Voastr s-mi acordati sprijinul colegial, atrgndu-v atentia
c aceast problem intereseaz n mod egal ambele state.
405 Herman Goring (1893-1946) om politic german, ultimul comandant al faimoasei
escadrile aeriene von Richthofen" din primul rzboi mondial, principalul colaborator
(din 1921) al lui Adolf Hitler, deputat, presedinte al Reichstagului (1933). ministrul
Aviatiei, feldmaresal si comisar al Planului de patru ani", condamnat la moarte de
Tribunalul de la Niirenberg. S-a sinucis n nchisoare.
255
Pentru a documenta aceast ultim afirmatie, tin s relev faptul c sunteti primul sef al
unui Serviciu de Informatii pe care 1-am vizitat, dup rzboiul mondial. Contactul cu
ceilalti - spre exemplu cu cel italian - 1-am avut numai prin adjunctul meu.
Dac, spre a v vizita, am lsat - pentru moment - operatiile mele cu privire la rzboiul pe
care l ducem, v puteti nchipui c aceasta se datoreaz gravittii acordat de forurile
superioare problemei sabotajului n Romnia. Pun ntreaga mea sperant n persoana
Domniei Voastre, pentru ca, ajutndu-m n mod efectiv, s putem gsi o solutionare
echilibrat a acestei probleme".
II. CHESTIUNILE DISCUTATE
Discutiile au nceput direct cu problema sabotajului n ce priveste: rafinriile si
stabilimentele petrolifere; transporturile feroviare; transporturile pe Dunre.
n privinta sabotajului n regiunile petrolifere, au fost discutate cele 3 cazuri petrecute n
aceste regiuni si anume: incendiul de la rafinria Orion a Societtii Urarea din Ploiesti;
incendiul de la rafinria Apolon din Trgoviste, si incendiul de la rafinria Noris din
Ploiesti.
Cercetrile ntreprinse de autorittile romne au dedus c nu s-au putut constata probe
evidente c aceste incendii ar putea fi considerate ca acte de sabotaj.
n privinta ultimelor dou incendii s-a convenit, de la nceput, c pot fi considerate ca
simple accidente.
n ceea ce priveste incendiul de la rafinria Orion, nurnai dup lungi dezbateri, s-a ajuns
la concluzia c si acest caz poate fi considerat un accident, desi nu este exclus a fi un act
de sabotaj.
[n legtur cu] sabotajul transporturilor feroviare, au fost examinate urmtoarele cazuri:
Ciocnirea trenurilor petrolifere de la Bicoi, si deteriorarea frnelor de la vagoanele de
marfa si - n special - de la cisternele petrolifere.
Din documentele prezentate s-a constatat c cercetrile autorittilor romne n-au dus la
concluzia c ar fi cazul ca aceste chestiuni s fie socotite ca acte de sabotaj, totusi indiferent de provenienta lor- datorit faptului c aceste accidente sunt n detrimentul
transporturilor, ele au fost clasificate tot n categoria actelor de sabotaj.
Pentru chestiunea sabotajului transporturilor danubiene s-a remarcat faptul c - pn n
prezent - nu s-a semnalat absolut nici un caz care ar putea fi interpretat ca un act de
sabotaj, desi sunt [indicii]406 pozitive c problema sabotajului constituie astzi
preocuparea de cpetenie n Romnia a Serviciului de Informatii englez, asa cum se va
arta ntr-un raport aparte.
III. MSURILE EXAMINATE
Trecndu-se la examinarea msurilor luate s-a ajuns la concluzia c, cu toate constatrile
de mai sus, totusi autorittile romne - spre a realiza o deplin sigu' n textul original era cuvntul indicatiuni.
256
cnt n problema sabotajului -- au recurs n mod preventiv la msuri eficace de paz si
sigurant. Astfel:
1. Pentru paza si siguranta regiunilor petrolifere, n ziua de 11 decembrie a.c., autorittile
romne au declarat regiunile petrolifere ca regiuni de interes militar, ceea ce a avut ca
urmare c o mare unitate, sub comanda unui general, a preluat paza efectiv a acestor
regiuni.
Biroului 2 din Statul Major al acestei mari unitti i s-a dat o organizare special, adecvat
situatiei si misiunii:
a. Un subbirou tehnic, condus de un ofiter inginer si ncadrat cu personal specialist
romn; concentrat din regiunile petrolifere (ingineri, chimisti, maistri, etc.), a crui
misiune este de a studia si propune unde, cnd si cum trebuie s se execute paza.
b. Un subbirou de agentur, condus de un ofiter specialist n informatii, care are sub
ordine un grup de agenti secreti - recrutati din personalul societtilor petrolifere -, a crui
misiune este de a procura informatii asupra diferitilor agenti care ar urmri comiterea de
acte de sabotaj.
c. Un subbirou de paz special, condus de un ofiter superior de jandarmi, avnd trupa
necesar la dispozitie, cu misiunea
de a efectua paza - deosebit de cea efectuat de celelalte autoritti - n punctele principale
din regiunile petrolifere.
n ceea ce priveste instructiunile de ordin tehnic s-a artat c s-a tinut seam -n mare
parte - de sugestiile inginerului H. Gonningen, trimis de Serviciul de Informatii al armatei
germane, pentru care Serviciul Secret de Informatii al armatei romne rmne foarte
recunosctor.
2. Pentru paza si siguranta transporturilor pe Dunre.
S-a artat c, tinndu-se seam si de sugestiile locotenent-comandorului Weiss din
Serviciul de Informatii al armatei germane, ntregul curs al Dunrii a fost mprtit ntr-un
numr de sectoare, paza si siguranta transporturilor si instalatiilor din fiecare sector
revenind unui. sef responsabil. S-a realizat astfel o conlucrare direct ntre toate
autorittile militare si civile pentru a prentmpina eventualele acte de sabotaj.
Pentru exercitarea politiei de control pe Dunre s-a convenit c ar fi necesar existenta
unor ambarcatiuni (salupe) rapide. S-a hotrt ca acestea s se procure din Germania,
livrndu-se imediat dac sunt gata, sau a se comanda si construi n cel mai scurt timp.
3. Pentru paza si siguranta transporturilor feroviare. Autorittile romne au luat, n
aceast privint, urmtoarele msuri;
a. S-a constituit o legiune de escort a transporturilor pe calea ferat, creia i revine paza
garniturilor de la statia de mbarcare pn la iesirea acestora din tar.
b. Deosebit, un grup de agenti acoperiti ai Serviciului Secret de Informatii al armatei
romne va completa si controla paza efectuat de legiunea de escort.
c. Un delegat german, n contact cu un reprezentant al Serviciului Secret de Informatii al
armatei romne, va tine evidenta zilnic a transporturilor.
257
d. La statiile de frontier (ungar si sovietic), transporturile destinate Germaniei vor fi
predate unui delegat german, pentru a exclude posibilitatea ca unele defectiuni produse
pe timpul tranzitului n alte tri s cad n sarcina autorittilor romne.
S-a gsit c este necesar ca - si aici - Serviciul de Informatii al armatei germane s-si
ofere concursul prin trimiterea a sase agenti acoperiti, care s conlucreze paralel cu
agentii Serviciului Secret de Informatii al armatei romne.
, n prezenta colonelului
n urma conferintei avut cu ministrul Fabricius70
Wahle si - n parte - a colonelului Gerstenberg , cu care ocazie au fost consultate toate
organizatiile si serviciile de informatii ale Germaniei pe teritoriul Romniei, amiralul
Canaris mi-a transmis urmtoarele:
Sunt nsrcinat a v transmite salutri din partea reprezentantului guvernului german domnul ministru Fabricius - pentru concursul pe care ni I-ati acordat n chestiunea
sabotajului.
De asemenea, v transmit si salutrile colonelului Wahle. Ambii au deplin ncredere n
realismul si eficacitatea msurilor luate de ctre autorittile romne, dup indicatiile
Domniei Voastre si propunerile noastre.
Constatrile mele le voi aduce la cunostinta naltului Comandament si guvernului
german, dup care v voi transmite rezultatul definitiv.
Este necesar ca vizita mea si a locotenent-colonelumi Bentivegni s fie pstrat n cel mai
strict secret si, n acelasi timp, s fie considerat ca vizit amical ntre doi sefi de servicii
de informtii".
Profitnd de aceast ocazie, am cutat s evidentiez amiralului Canaris, urmtoarele:
Att n aceast mprejurare, ct si n oricare alta, Germania va avea prilejul s se
conving din ce n ce mai mult de loialitatea Romniei.
n schimb, este de dorit ca Germania s tin seama de urmtoarele:
a. S sprijine actiunea de perfect ordine si disciplin a Romniei.
b. S ajute urgent Romnia prin trimiterea de armament si materiale de rzboi.
c. S pun cap protectiei acordat teroristilor gardisti407 aflati n Germania, ceea ce a
produs pn acum indignarea ntregii tri.
d. Pentru ca s se poat aproviziona din Romnia este imperios necesar s pun fru
tendintelor Uniunii Sovietice, care nu urmreste ocuparea Basarabiei ci revolutionarea
ntregii Peninsule Balcanice".
Amiralul Canaris mi-a rspuns:
Am luat act de toate cele ce mi-ati expus si v asigur c vor fi raportate naltului
Comandament german, maresalului Goring si Fuhreruhii".
IV. PLECAREA
Plecarea a avut loc n ziua de 12 decembrie a.c. de la aeroportul Bneasa, la ora 8,30.
407 Referire la grupul de legionari, n frunte cu Horia Sima, refugiati la berlin dup
asasinarea la 21 septembrie 1939 a primului ministru Armnd Clinescu.
258
nainte de plecare, amiralul Canaris mi-a multumit nc o dat pentru concursul ce 1-am
dat n problema sabotajului.
Mi-a comunicat apoi c asteapt sosirea la Berlin a maiorului lonescu Micandru - din
acest Serviciu - ntre 15-20 decembrie, pentru a conlucra cu serul Agenturii Frontului de
Est din Serviciul de Informatii al armatei germane, iar neste 15-20 zile ar dori s m vad
la Berlin, cnd se vor putea discuta si chestiuni de alt ordin.
[M. Moruzov] Arh. S.R.I.,fondd", dosar nr. 3711, f. 16-24.
12
Not/l6 Ianuarie 1940
Ca urmare a dorintei de a m vizita a colonelului Gerstenberg - atasatul militar aeronautic
al Germaniei, Bucuresti - exprimat cu ocazia felicitrilor ce mi-a transmis Anul Nou
(Nota din 11 ianuarie a.c.) i-am comunicat c i stau la dispozitie pentru a fixa data cnd
ntrevederea ar putea avea loc.
Conform rspunsului primit, prima ntrevedere a avut loc n ziua de smbt 13 ianuarie
a.c., ora 11, iar a doua n ziua de marti 16 ianuarie 1940, la aceeasi or.
Redau mai jos sinteza celor discutate la aceste ntrevederi.
Keitel:
Despre tendintele Uniunii Sovietice am luat deja cunostint din convorbirile avute si din
comunicarea scris ce mi-ati trimis prin delegatul Serviciului Secret de Informatii al
armatei romne, maiorul de stat major lonescu Micandru.
Aceste consideratii au fost mult apreciate de noi.
Comandamentul german are continuu n vedere tendintele URSS, care au [ca] prim scop
propagarea ideii revolutionare, pe care - deocamdat - ntelege s o exploateze sub forma
ideal a panslavismului n Polonia, Boemia, Moravia, Ucraina Carpatic si, apoi, n
Balcani, unde - mai ales n Bulgaria si Iugoslavia - a nceput s desfsoare deja actiuni
premergtoare.
De asemenea, Comandamentul german mai are n vedere si faptul c penetratia n Balcani
a URSS permite acesteia de a detine monopolul aprovizionrilor Germaniei din aceast
parte a Europei - ndeosebi cu produse petroliere -, ceea ce ar duce la cataclismul
revolutiei mondiale.
De aceea, expansiunea Uniunii Sovietice n Balcani este un act pe care Germania nu-1
poate admite si, n consecint, interesul Romniei este s fie ct mai corect fat de
Germania si s nu fac ceea ce face azi Ungaria".
n ceea ce priveste situatia Romniei, amiralul Canaris, tot din partea generalului Keitel,
s-a exprimat astfel:
Romnia trebuie s fie atent asupra faptului c n Germania mai exist persoane
politice care cred c atitudinea trii dvs. nu este sincer si c, n momentul cnd
Germania va fi antrenat ntr-un rzboi decisiv, si va schimba atitudinea, fcnd jocul
anglo-francezilor.
Prerea general ns este c Romnia este condus de un rege ntelept, care conduce tara
pe dramul cel bun. Trebuie sase recurg la toate mij loacele pentru a se evita ca, n
momentul de ncordare, Romnia s joace un rol dubios, cci din o asemenea situatie nu
va avea dect s sufere consecinte iremediabile.
265
Romnia trebuie s continue, n mod rapid, cu narmarea, ca s fie tare pentru orice
eventualitate. Aceast idee a fost sugerat Romniei si de von Seckt, dar Romnia nu a
ascultat-o".
Odat cu redarea acestor convorbiri, mai adaug constatrile urmtoare, fcute n diferitele
ocazii pe timpul vizitei n Germania.
1. Constatri de ordin politic
Comandamentul german se simte atins n orgoliul su de atitudinea de azi a
conductorilor politici si, mai ales, de faptul c nu a fost si nu este consultat n chestiunile
importante de ordin intern si extern. Comandamentul german, intelectualittile, precum si
marii industriasi, sunt mult ngrijorati de eventualitatea ca Hitler, ntr-un moment de
disperare, s nu se arunce n bratele lui Stalin, indiferent de ce va urma.
De aceea, datorit acestor suspiciuni, Comandamentul german este prudent si se fereste
de infiltrarea unor elemente, produse de conceptia oamenilor politici de azi ai Germaniei.
Aceasta s-a putut observa cu ocazia mesei dat de amiralul Canaris la el acas, cnd dr.
Best - seful Gestapoului - desi foarte tnr, i s-a dat loc naintea ofiterilor cu gradul de
colonel. si aceasta se ntmpl n toate ocaziile. Armata le suport azi, dar pe viitor
reflecteaz.
2. Chestiuni de ordin economic
16
RAPORT
privind vizita n Germania, Anglia si Franta
Germania
Politic
Poporul german, n actuala situatie, se prezint numai n aparent unitar. Aceast unitate
se mentine datorit urmtoarelor cauze: Organizarea perfect a partidului nationalsocialist;
268
Disciplina nnscut a poporului german;
O serie de succese - relativ usoare - realizate pn acum de conducerea german.
Actualul rzboi, prin importanta lui, a sporit ngrijorrile, a accentuat greuttile si
nemultumirile si a determinat anumite curente care se mresc n proportii nebnuite.
n aceast ordine de idei, si n mare, se pot remarca urmtoarele grupri:
a. Masa poporului - n general - este lipsit de entuziasm si stul de attea privatiuni si
sacrificii. Elementul esential de coeziune l constituie disciplina si organizarea, impuse de
partidul national-socialist, n general ns, masele germane sunt nedumerite de scopurile
rzboiului si nencreztoare n sfrsitul lui.
b. Intelectualitatea si corpul ofiteresc se simt jignite si ignorate cu att mai mult cu ct
ocup situatii sau grade mai mari. Desi ca germani nteleg c trebuie s fie solidari n
asemenea mprejurri, privesc cu ur actualul regim din Germania, care-i ignoreaz, dar i
exploateaz si care a angajat Germania pe o cale primejdioas.
Cu toate succesele repurtate pn n prezent, rezultatul rzboiului si mai ales propaganda
fcut de partidul national socialist, c rzboiul se va termina n toamna aceasta, le
privesc cu scepticism. Din desfsurarea evenimentelor de pn acum ei vd c rzboiul
abia a nceput.
Acordul cu URSS nu e privit cu ncredere. Se ndoiesc c Rusia va merge alturi de o
Germanie victorioas, pn la sfrsit. Ei cred c rusii i vor trda asa cum au facut-o n
toate mprejurrile, fie alturndu-se aliatilor, fie a ntinde regimul comunist si n
Germania.
c. Partidul national-socialist a crui activitate este dominat de grija rzboiului nceput si
de obtinerea si mentinerea unui efort maxim, exercit o presiune nenchipuit asupra
poporului german. Torul pentru muncitorul si soldatul german, acesta este cuvntul de
ordine. Restul populatiei este exploatat sau abandonat nevoilor din ce n ce mai mari.
Economic
Germania s-a angajat n actualul conflict cu credinta c Franta si Anglia nu i vor declara
rzboi. Prevederile si acumulrile de materii prime si alimentare s-au dovedit
insuficiente.
Iarna trecut a marcat pentru populatia din Germania o perioad de foarte mari lipsuri.
Teritoriile ocupate au fost repede sectuite, complicnd si mai mult situatia economic a
Germaniei.
Toate aceste tinuturi - deficitare din punct de vedere al materiilor prime si alimentare si
care triau din import - au sporit grijile si sarcinile Germaniei.
n afar de aceasta- din informatii de toat ncrederea - reiese c n aceste tinuturi exist
un sabotaj sau o pasivitate organizat, ale cror efecte si eficacitate se vor constata mai
trziu.
Gratie unei perfecte organizri si a unei subordonri totale nevoilor statului -nimeni
nemaiputnd dispune de ceea ce-i apartine - locuitorului german, egali269
zat n drepturi pe baz de cartele, nu-i lipseste posibilitatea existentei. Aceast situatie
ns nu constituie o ndestulare si mai ales o posibilitate favorabil unui rzboi de durat.
n ce priveste materiile prime, pentru moment, sunt suficiente gratie rezervelor acumulate
si celor luate din trile ocupate. Aceast situatie este la limit si nu poate fi mentinut.
Efectele blocadei ncep s fie resimtite din ce n ce mai mult.
Sperantele unor aprovizionri masive din Rusia s-au dovedit exagerate, deoarece:
Fie c Rusia nu posed tot ce-i trebuie Germaniei;
Fie c si din ceea ce posed nu-i d dect cu o extrem zgrcenie, ceea ce constituie n
realitate o sabotare a acordului economic dintre cele dou tri.
Militar
Germania, cu toate eforturile fcute n ce priveste narmarea si pregtirea de rzboi, a
intrat n actualul rzboi n conditii mai putin favorabile ca n 1914.
Efortul militar reprezint, n cifre, urmtoarele: 3,5-4 milioane de ostasi combatanti,
perfect instruiti, perfect narmati, perfect educati; 6-7 lucrtori, de fiecare soldat
combatant, la cmp sau n uzine, pentru ntretinerea si alimentarea cu mijloace
exceptionale de lupt, cerute de actualul rzboi.
Acest efort ns nu reprezint dect o parte a potentialului de rzboi ?1 Germaniei. Toate
actiunile militare realizate de Germania pn acum sunt importante, fr a fi decisive
pentru soarta rzboiului. Ele au fost ndreptate n directii secundare si slabe, fat de care
au putut realiza o superioritate numeric de oameni si materiale.
Actiunile contra adversarului principal au fost evitate, tocmai pentru c au putut realiza
superioritatea necesar care s le asigure oarecari sanse de succes.
n general, cu toate succesele de pn acum, armata german nu a luat nc contactul cu
inamicul principal, armata franco-englez.
Politic
Franta
Ideile care au dominat n ultimul timp politica Frantei au avut la baz:
Umanismul, egalitatea, fraternitatea si libertatea pentru toate popoarele, pe care a cutat
s le imprime prin Liga Natiunilor;
Ideea dezarmrii, ca o consecint logic a ideilor de mai sus si ca un efect al revolutiei
tusesti.
Aceste idei si ca o consecint a lor, comunismul, care la un moment dat si fixase sediul
real al Internationalei IlI-a la Paris, au contribuit la o total lips de vigilent si de reactie
oportun a Frantei contra pregtirii de revanse a Germaniei. Abia cnd a nceput s
devin evident pericolul german si consecintele acestei politici, tradus prin nglobarea
Austriei409, Sudorilor410, Cehoslovaciei4 de ctre Germania - s-a trecut la o politic mai
realist.
409 La 11-12 martie 1938 trupele germane au invadat Austria, nfptuind Anschluss-ul".
'
270
Prima redresare a fost guvernul Daladier. Evenimentele care s-au succedat si mai ales
ntelegerea germano-rus, a trezit constiintele si s-a vzut, n lumina faptelor c,
comunismul presupus ca suprem form de progres a umanittii, este o amgire, o
aceasta rzboiul.
Ea va rmne angajat ntr-un rzboi de durat.
Perspectiva unui rzboi de durat, n actualele conditii interne din Germania, nu poate fi
mprtsit cu entuziasm de poporul german. El are nevoie de o nou doz de oxigen care
s-i mentin moralul si s-i dea sperante noi. Aceast actiune trebuie s precead intrarea
ntr-o nou iarn.
Dup unele informatii, priviri le germane sunt atintite spre o directie bine definit, relativ
usor de realizat: Sud-Estul Europei, si care le-ar aduce:
Posibilitti de reaprovizionare cu alimente si importante materii prime;
Ocuparea acestor tinuturi nainte ca franco-englezii s-si poat realiza planurile de a
cstiga politiceste aceste popoare, a le narma si a le nchega ntr-o armat de 3-4
milioane soldati.
In fata acestui pericol, ce apare din ce n ce mai evident, Iugoslavia a fost nevoit s
alerge la Moscova ca, n schimbul relurii raporturilor economico-politice s obtin
sprijinul URSS, ca stat slav, contra unui eventual atac german spre Balcani.
(M. Moruzov]
Arh. S.R.I.Jbnd d", dosar nr. 3717, f. 168-179.
17
Not/[2] mai 1940
VIZITA LA BUCUREsTI A GENERALULUI MAIOR TIPPELSKIRCH
n ziua de 28 aprilie a.c. atasatul nostru militar la Berlin mi-a comunicat telefonic c
generalul maior Kurt von Tippelskirch- Oberquartiermeistern Marele Stat Major german
- nsotit de cpitanul von Ziehlberg, adjutantul su personal,
273
vor sosi la Bucuresti cu avionul n ziua de 29 aprilie a.c. pentru a se infonna asupra
situatiei de la atasatul militar german la Bucuresti, cu care ocazie urmeaz a lua contactul
cu colonelul Cretzulescu Ilie - seful Sectiei a Il-a din Marele Stat Major - si cu generalul
adjutant tenescu412 - sefiil Marelui Stat Major.
In ziua de 30 aprilie a.c. a avut loc ntrevederea cu seful Marelui Stat Major si subsefii
Marelui Stat Major.
Cele discutate au fost raportate direct de seful Marelui Stat Major.
Dup terminarea audientei generalul Tippelskirch si-a exprimat dorinta c, n
conformitate cu instructiunile primite la Berlin, doreste s ia contactul cu mine.
n dup-amiaza aceleiasi zile, generalul Tippelskirch a fcut o plimbare pe Valea Prahovei
pn la Cmpina.
Seara, la ora 19, conform cererii sale, Serviciul Secret de Informatii al armatei romne i-a
aranjat asistarea la un spectacol la Cinema Aro, n timpul cruia s-a interesat n special de
jurnalul franco-englez.
n ziua de l mai a.c. ntlnirea a avut loc la mine acas, la care au luat parte si colonelul
Wahle - atasatul militar german la Bucuresti -, colonelul Cretzulescu-seful Sectiei Il-a din
Marele Stat Major - si maiorul de stat major lonescu Micandru din Serviciul Secret de
Informatii al armatei romne.
Cu aceast ocazie s-a servit si dejunul.
Pe timpul discutiilor, generalul Tippelskirch mi-a comunicat:
Sunt foarte fericit c am avut ocazia s v cunosc si s v transmit salutri din partea
generalului Keitel103, chefs des Oberkomando der Wermacht, ct si din partea amiralului
S-a trecut, apoi, la chestiunea sigurantei transporturilor pe Dunre, maiorul dr. Wagner
facndu-mi cunoscut c Berlinul ar dori ca pe ntregul parcurs al Dunrii s se realizeze o
cooperare informativ ntre toate statele riverane cu scopul de a preveni, n cele mai bune
conditii, orice ncercri de sabotaj n viitor.
Maiorul dr. Wagner a precizat c detalii asupra acestui sistem de supravegheri se va
supune spre cunostint, ct de curnd.
[Mihail Moruzov]
Arh. N.I.C.JondP.C.M.-S. S.I., Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1940, f. 238-239.
276
19
Not/5 mai 1940
Astzi, al ora 10,45, am fost chemat de maiorul dr. Wagner, care mi-a adus la cunostint
urmtoarele:
Asear am fost chemat la telefon de Berlin, care mi-a comunicat c dl amiral Canaris a
fost extrem de multumit de spiritul de ntelegere de care dl sef al Serviciului de Informatii
al armatei romne a dat dovad, artndu-se dispus a lua n consideratie chestiunea unei
cooperri a statelor riverane pentru siguranta transporturilor pe Dunre. Chestiunea ns
fusese deja solutionat, n sedinta care a avut loc la Berlin, n dimineata zilei de 3 mai, n
sensul c s-au respins propunerile Ungariei, sub motivul c ar fi tendentioase".
De altfel, a continuat maiorul dr. Wagner, colonelul Wahle - atasatul militar german n
Romnia - n discutiile avute nainte de a sti solutionarea care se va da la Berlin a fost de
prere c propunerile Ungariei ascund ceva suspect.
Cu aceast ocazie, conform dispozitiilor dvs., am comunicat maiorului dr. Wagner c
doriti s-1 vedeti mine, luni 6 mai a.c., la ora 10. (Pentru ora 9 este fixat audienta lui
Stransky).
Arh. N.I.C.,fondP.C.M.-S.S.l. Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1940, f. 240.
20
Nota/12 mai 1940
NTREVEDEREA CU COLONELUL GERSTENBERG
Conform dorintei exprimat de colonelul Gerstenberg - mai a.c., ora 11 - am avut o
ntrevedere cu acesta.
n primul rnd, colonelul Gerstenberg mi-a comunicat:
Cu ocazia ultimului voiaj la Viena si Berlin am fost primit n mod special - de ctre
maresalul Gcring care s-a interesat, cu toat atentia, despre situatia din Romnia, n
timpul acestei audiente, maresalul Goring, a afirmat, n repetate rnduri, c att el ct si
Fiihrerul doresc ca la Gurile Dunrii s fie un Regat national, ct mai puternic, pentru a
mpiedica tendintele de expansiune ale slavilor de la Nord la Sud.
De asemenea, maresalul Goring mi-a ncredintat cu aceast ocazie, o scrisoare ctre M.S.
Regele Carol II, n care a sugerat necesitatea unei asigurri personale din partea M.S.
Regelui, c se va accepta ajutorul Germaniei n cazul cnd fortele aliate ar intentiona s
atace Romnia pentru a face posibil aprovizionarea Germaniei, n special cu produse
petroliere, n schimbul acestei asigurri, Germania se oblig s garanteze integritatea
Romniei fat de orice agresiune.
Am predat aceast scrisoare M.S. Regelui, n audienta ce mi s-a acordat acum trei
sptmni si astept ca M.S. Regele s m cheme din nou pentru a-mi da rspunsul su,
deoarece la 20 mai a.c. sunt chemat din nou la Berlin.
277
tin s adaog c maresalul Goring pune mari sperate n legtura personal cu M.S. Regele
Carol II, iar mie mi s-a ncredintat misiunea de curier special n aceast chestiune pentru
perfecta pstrare a secretului".
n al doilea rnd, colonelul Gerstenberg mi-a comunicat c' aprarea zonelor petrolifere
contra unor eventuale atacuri aeriene din partea Aliatilor este o chestiune care intereseaz
n cel mai nalt grad Germania.
Datele scoase mi le va aduce la cunostint cu ocazia ntrevederii fixat pentru miercuri 15
mai a.c. ora 11.
[Mihail Moruzov]
Arh. N.I. C., fond P. C.M.-S.S.l., Politica extern a Romniei 1934-1940, dosarnr. 2/1937,
f. 243-244.
21
Not/14 mai 1940
Pentru a verifica informatiile primite n ultimul timp cu privire la unele chemri sub arme
n Ungaria am avut o ntrevedere cu colonelul Wahle - atasatul militar al Germaniei la
Bucuresti. Cu aceast ocazie, colonelul Wahle mi-a comunicat:
Este just c, n ultimul timp, au circulat foarte multe zvonuri cu privire la unele chemri
sub arme n Ungaria. Pn n prezent n-am nici o informatie n acest sens; v promit,
ns, c, imediat ce le vom obtine, vi le voi pune imediat la dispozitie".
L-am rugat ca, pe baza prieteniei ce ne leag, s-mi dea, dac este posibil, informatiile pe
care le are asupra armatei ungare. Colonelul Wahle mi-a rspuns:
Sentimentele mele de perfect stim si profund afectiune fat de dvs. m determin s
v ncredintez, fr nici o restrictie, datele cele mai recente primite n mod oficial de la
Berlin privitoare la armata ungar. V rog ns ca acest act, pe care l svrsesc numai
pentru persoana dvs. s constituie cel mai desvrsit secret, pentru unguri, pentru sefii
mei, ct si pentru cei ai dvs., putnd - n caz contrariu - s sufr consecinte destul de
grave. Pentru viitor, tot ce voi avea n aceast privint, va fi, de asemenea, la dispozitia
dvs."
Apoi, colonelul Wahle a scos din casa de fier documentul original primit de la Berlin,
dndu-mi urmtoarele date generale asupra armatei ungare:
Armata ungar, n prezent, nu are nici o unitate de rezerv. Cele existente azi, sunt
numai unitti active.
Compunerea actual: 8 corpuri de armat, 16 brigzi mixte (efectivele comparabile cu
cele ale diviziilor); l brigad de munte; l divizie de cavalerie; 2 brigzi motorizate; 34
batalioane de grniceri; 150 care de lupt; 200 avioane.
Efectiv total: 200 000 oameni".
[M. Moruzov]
Arh. N.LC.,fondP.C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 243-244.
278
22
Not/16 mai 1940
n ntrevederile avute pn n prezent cu colonelul Gerstenberg - atasatul militar
aeronautic al Germaniei la Bucuresti -, acesta a ridicat mereu problema unui eventual atac
al aviatiei anglo-franceze asupra zonelor petrolifere, evidentiind c aceast posibilitate
ngrijoreaz, n cel mai nalt grad, Germania.
Escadrila a 3-a:
.
Post de comand: Titu.
Zon: Valea Trgoviste.
[M. Moruzov]
Arh. N.I. C., fond P. C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1940, f. 249250.
24
Not/24 mai 1940
n ziua de 22 mai a.c. colonelul Gerstenberg - atasatul militar aeronautic al Germaniei la
Bucuresti - s-a napoiat cu avionul de la Berlin si si-a exprimat dorinta de a avea o
ntrevedere cu mine.
n ziua de 23 mai a.c., la ora 18, a avut loc ntrevederea, care a durat pn la ora 20,30. n
general, colonelul Gerstenberg mi-a expus urmtoarele: A urmat o convorbire telefonic.
Prima ntrebare a domnului maresal Goring a fost dac am adus rspunsul pe care-1
astepta Fuhrerul. Rspunsul meu negativ a produs ngrijorare si aprecieri n legtur cu
anumite supozitii si atitudini, ce privesc direct situatia Romniei. Explicatiile mele au fost
primite cu toat rezerva si n-amputut nltura suspiciunea care a nceput din nou s se
adnceasc n cercurile conductoare ale Germaniei, n frunte cu Ftihrerul".
Din concluzia care s-a tras din aceast ndelungat convorbire a reiesit faptul c
Germania, prin mijlocirea direct a colonelului Gerstenberg, a vrut solutionarea urgent si
sigur a dou probleme.
1. Asigurarea integrittii teritoriale a Romniei si,
,.
280
2. Asigurarea de fapt a aprovizionrilor ndeosebi cu produse petroliere la care nu poate
renunta"- sub nici un cuvnt -, fiind gata s recurg la orice mijloace pentru a putea
dispune de ele.
De asemenea, colonelul Gerstenberg a tinut s accentueze c si Germania si va lua
obligatii precise c, odat cu obligatia de a garanta integritatea teritorial, nu se va
amesteca n chestiunile interne ale Romniei.
n ceea ce priveste problema productiei petroliere, Romnia - fat de serviciile care i se
ofer - va trebui, neaprat, s devin stpna de fapt a tuturor acestor produse si s
dispun de ele asa cum doreste, iar nu cum dicteaz Anglia, a crei activitate de sabotaj
att n ceea ce priveste cantitatea, ct si n aceea a diminurii exploatrii - prin nepunerea
intentionat n functiune a noi sonde - constituie pentm Germania o stare ngrijortoare
permanent. De aceea, Germania ntelege s rezolve aceast chestiune n timpul cel mai
scurt si n modul cel mai precis.
Colonelul Gerstenberg mi-a mai comunicat c sistemul pe care Romnia intentioneaz s1 utilizeze pentru tratarea unor asemenea chestiuni, prin trimiterea unor personalitti la
Berlin, cum ar fi George Brtianu sau altii, este considerat de conductorii starului
german ca inoportun, ntruct n aceast chestiune Fuhrerul si maresalul Goring si-au
trimis mandatarul direct. Fat de metodele folosite de Fiihrer, sistemul mentionat nu este
de natur s duc la bun sfrsit, ci -dimpotriv - la enervri care ar aduce Romniei grave
prejudicii.
[Mihail Moruzov]
Arh. N.I. C., fond P. C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 253.
25
Germania, singura n msur a-i garanta n mod absolut integritatea teritorial. Totul
depinde deci de hotrrea Romniei.
Trebuie ns s se tin seama ca s nu fie prea trziu, deoarece URSS odat pornit, nu va
mai putea fi oprit prin interventia Germaniei dect declarndu-i rzboi, ceea ce nu este
de dorit, iar atacul aerian angio-francez, dup ce-si va fi ndeplinit misiunea, adic
distrugerea zonelor petrolifere, va avea ca urmare o dezinteresare a Germaniei.
De asemenea, socotesc c aceast hotrre trebuie s se produc ct mai curnd, adic
acum cnd victoria final a armatelor germane nu este nc perfect definit si pentru
faptul c Fuhrer-ul si poporul german s aprecieze la
282
justa lor valoare sentimentele cu care Romnia doreste s perfecteze legtura cu
Germania.
Ca unul care cunosc, n mod profund, ideile de care este cluzit Fiirireral, v pot afirma
c singura sa dorint este ca la Gurile Dunrii s se gseasc o Romnie tare, de ale crei
bogtii naturale s se bucure numai poporul romn, izgonindu-se toti strinii - fr
exceptie - care pn acum au acaparat si exploatat aproape n ntregime, aceste bogtii.
Germania nu voieste s se amestece n chestiunile interne ale Romniei. Cine afirm c
conductorii Germaniei au legtur cu emigrantii fortei organizate a Grzii de Fier nu
face altceva dect s submineze interesele ambelor tri.
n aceast privint v comunic n mod categoric c Fiihrer-ul a dat ordin foarte strict, prin
care a interzis autorittilor - de orice fel - din Germania de a avea legturi cu acesti
emigranti.
V rog n mod struitor, s ne dati dovezi serioase c ar exista orice fel de relatii ntre
autorittile germane si emigrantii Grzii de Fier, pe care m oblig a le prezenta
personal Fuhrer-ului.
De altfel, dac n situatia de azi acesti emigranti pot gsi azil n Germania, ca refugiati
politici, v asigur ns c n momentul cnd relatiile romno-germane vor fi perfectate n
mod oficial ne vom obliga a vi-i preda fr nici o discutie.
n ceea ce priveste armele descoperite la rafinria Standard din Ploiesti, v promit c vom
aduce cazul la cunostinta Fiihrer-ului si sunt convins c asemenea acte nu se vor mai
repeta, n orice caz, scopul acestor arme nu a fost pentru actiuni contra statului romn, ci
pentru aprarea rafinriei fat de eventualele atacuri anglo-franceze din celelalte rafinrii.
Ca ncheiere, tin s adaug c doresc n mod sincer ca relatiile care exist azi ntre
Romnia si Germania s ia o form oficial deoarece numai asa se vor putea apra
interesele ambelor tri.
Mine plec la Berlin, pentru a preda raportul meu Fiihrer-ului".
[Mihail Moruzov]
Arh. N. L CJondP.C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1938, f. 264-265.
26
Not/29 mai 1940
VIZITA LA BUCUREsTI A AMIRALULUI CANARIS
seful Serviciului de Informatii al armatei germane
n ziua de 28 mai a.c., la ora 18,15 au sosit cu avionul pe aeroportul Bneasa, venind de
la Berlin: amiralul Canaris, colonelul Piekenbrok - seful Agenturii Frontului de Est din S.
I. A. G413; locotenent-colonelul Bentivegni - seful Sectiei Contrainformatii Ofensive din
S.I.A.G.
serviciile noastre de informatii, sub iscusita d-voastr conducere, mi-am luat ntreaga
rspundere, fat de Fiihrer si naltul Comandament, c operatiile n Vest pot fi ncepute,
pulndu-se consta, n mod sigur, pe loialitatea Romniei n ceea ce priveste asigurarea
continuittii productiei si transportului - pe uscat si Dunre - a produselor petroliere.
De aceea, am fost extrem de fericit de faptul c mi s-a oferit ocazia de a v exprima,
personal, ntreaga mea admiratie si recunostint, n care scop mi-am prsit - pentru o
clip - postul de pe Frontul de Vest, unde am urmat, de la nceputul actiunii, armatelor
operative.
Tot cu aceast ocazie v mai confirm primirea importantei d-voastr comunicri din 16
mai a.c. pe care am adus-o imediat la cunostinta Fuhrerului.
Aceast comunicare a avut darul s adnceasc si mai mult convingerea c Romnia si-a
hotrt n mod definitiv si cuprecizie atitudinea n ce priveste relatiile cu Germania, ceea
ce a produs n cercurile conductorilor nostri nfrunte cu Fuhrerul cea mai deplin
satisfactie.
n fine, mai am de clarificat chestiunea armelor descoperite la rafinria Standard din
Ploiesti. Aceast chestiune, v pot afirma, a indispus foarte net pe Fiihrer, care m-a
nsrcinat s v asigur c, pe viitor, nu se vor mai repeta astfel de cazuri, care aduc
serioase prejudicii relatiilor dintre trile noastre, n care scop, a dat ordin ca orice
chestiune de asemenea natur s-i fie adus nentrziat la cunostint pentru a sanctiona
drastic si imediat pe vinovati.
nainte de a ncheia, v voi mai face cunoscut cape timpul ct vom sta aici, voi mai
solutiona nc o chestiune, care se refer ns numai la organele noastre de aci
reprezentantii Serviciului de Informatii al armatei germane si ostasii nostri militari si
anume la unele frictiuni si imixtiuni. "
*
n Conferinta care a avut loc, sub presedintia subsemnatului, n ziua de 29 mai a.c., ntre
orele 18,40 - 19,30, amiralul Canaris a expus urmtoarele:
Referindu-m la rezultatul de pn acum al colaborrii serviciilor noastre, n ceea ce
priveste prevenirea si mpiedicarea eventualelor acte de sabotaj, m simt obligat s
recunosc, de la nceput, sprijinul nepretuit ce a fost dat trii noastre de Majestatea Sa
Regele Carol 11 si guvernul roman, care au determinat cstigarea deplinei ncrederi a
conductorilor Germaniei, deoarece astzi Romnia, avnd o form de conducere
totalitar, orice actiuni si atitudini sunt primite direct de la Majestatea Sa Regele.
V prezint mentiunile nu numai ale Fuhrerului ci ale Germaniei ntregi. La msurile luate
de domnul sef al Serviciului Secret de informatii al armatei romne nu se mai poate
aduga nimic, deoarece nimeni altul nu este n msur s cunoasc, n profunzime, toate
necesittile.
Astfel:
285
Asigurarea transporturilor pe Dunre o considerm complet solutionat. Msurile de paz
dictate,, la care Serviciul de Informatii al armatei germane a contribuit prin trimiterea
celor 7 salupe, ne ofer complet sigurant.
Siguranta transporturilor pe cale ferat este realizat n mod perfect. Gratie minutiozittii
msurilor luate si perseverentei aplicrii lor, au disprut n ultimul timp chiar micile
defectri normale. Deci, transporturile pe Dunre si cale ferat s-au efectuat n gradul de
sigurant ca si pe teritoriul Germaniei.
convorbirea de ieri. Acum, nu fac dect s v afirm n modul cel mai categoric: nu se va
mai repeta. Ordinul dat n aceast privint de Fuhrer este categoric, iar eu l voi aplica cu
toat strictetea, condus de principiul de baz: n Romnia nu se va lucra dect cu oamenii
indicati de mine si cunoscuti de dvs. Nu avem nevoie de acte de patriotism exagerat din
partea unor organizatii care, fr a fi solicitate actioneaz din proprie initiativ - asa zic ei
- pentru Germania.
De aceea, v rog foarte mult ca, prin delegatul meu de aci, maiorul dr. Wagner, s-mi
transmiteti imediat orice chestiune de acest gen si v asigur c le voi reprima cu toat
strictetea. Fiihrerul nu va ngdui, sub nici un motiv, orice actiune privat care s duneze
bunelor relatii cu Romnia, pe care le doreste att de mult.
Pentru chestiunea imixtiunii supusilor germani n politica intern a germanilor care
formeaz o minoritate n Romnia, ct si cazul celor 1500 tineri germani - cetteni
romni - din Bucovina, vom pleca imediat la Legatie pentru a da dispozitii ministrului
nostru. Voi raporta Fiihrerului, imediat la ntoarcerea mea la Berlin, aceste cazuri.
Pn atunci, v pot afirma, n mod categoric, c Fiihrerul nu va tolera sub nici un motiv
asemenea abateri de la directivele date, adic interzicerea absolut a oricrui amestec
oficial sau nu n chestiunile interne ale Romniei".
4. Plecarea a avut loc n ziua de 30 mai a.c., ora 8, de pe Aeroportul Bneasa.
La plecare au asistat, din partea romn, generalul Cretzulescu, subsemnatul si maior
lonescu Micandru.
nainte de plecare, amiralul Canaris a tinut s-mi repete directivele ce au fixat ministrului
si atasatilor militari germani n ceea ce priveste modul de comportare aci si de informare
la Berlin.
Apoi, a tinut din nou ca, n mod expres, s exprim imediat recunostinta si admiratia sa
domnului ministru Urdreanu, care i-a dat posibilitatea s cunoasc realitatea si c
imediat ce va ajunge la Berlin, va face la postul de comand al naltului Comandament
german, pentru a raporta Fiihrerului, cele comunicate de dl. ministru Urdreanu si mai
ales modul cum Romnia a procedat cu armele gsite la Ploiesti.
n sfrsit, mi-a multumit pentru primirea fcut si, n special, pentru rezultatele acestei
vizite care dup prerea sa au contribuit cu nc ceva la cimentarea raporturilor dintre
Germania si Romnia.
[Mihail Moruzov]
Arh. N.I.C.JondP.C.M.-S.S.L,
Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937,/. 269-278.
287
27
Not/1 iunie 1940
Este de remarcat c, cu ocazia vizitei la Bucuresti din zilele de 28 si 29 mai a.c. a
amiralului Canaris - seful S.I. A.G. - am avut pentru prima dat un schimb oficial de
informatii asupra armatei sovietice.
Informatiile primite din partea S.I.A.G. sunt cele din Anexele l, 2 n reproducere.
n acelasi timp, s-a stabilit ca schimbul de informatii asupra armatei sovietice s se fac n
viitor periodic, la intervale scurte, att n scris, ct si prin contact personal.
Anexa 1/URSS
Totalul fortelor Armatei Rosii din vecintatea frontierelor cu Romnia
Districtul Militar Special Kiev
30 Divizii Infanterie
12 Divizii Cavalerie
6 Brigzi Mecanizate Districtul Militar Odessa
7 Divizii Infanterie
2 Brigzi Mecanizate
Districtul Militar Harkov
4 Divizii infanterie
2 Brigzi Mecanizate
Anexa 2
ncordrile din sud-estul Europei
Romnia: Forte sovietice la granitele Basarabiei.
Informatii primite n luna aprilie arat c la frontiera de nord a Romniei se afl
concentrate importante trupe sovietice. Numrul fortelor sovietice concentrate la frontiera
romneasc e socotit la 300 000 soldati, plus 100 000 lucrtori de fortificatii.
Dup stirile primite n luna mai, aceste forte s-ar compune din 28 divizii de infanterie, 9
divizii de cavalerie si 10 brigzi mecanizate.
Flota Mrii Negre se afl n stare de veghe. Avioanele si bombele sunt gata de a intra n
actiune.
Fostul District Militar Kiev, dup ce i-a fost anexat Galitia de Est, n urma extinderii sale,
a fost mprtit n dou Districte Militare (Districtul Militar Kiev si Odessa). Aceste stiri
sunt considerate ca cele mai demne de ncredere.
Frontul din Kaucaz
naintri de trupe au fost constatate att n aceast regiune ct si n Crimeea. Numrul
trupelor afltoare n momentul de fat in Kaucaz e socotit la 12 divizii de infanterie, 4
divizii cavalerie si 2 brigzi mecanizate.
Ca o reactie mpotriva acestor [trupe] concentrate, se semnaleaz intense miscri de trupe
turcesti la frontiera de est a Bulgariei.
288
Dl. Molotov a declarat de curnd ambasadorului german, contele von Sculenburg, c
toate aceste zvonuri sunt nentemeiate.
Ambasadorul nostru afirm c aceste ntriri sunt ntr-adevr reale, dar c ele par a avea
numai un caracter defensiv.
[Mihail Moruzov]
Arh. N.I. C, fond P. C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 279280.
28
Not/8 iunie 1940
Alturat se nainteaz - n traducere si fotocopie - scrisorile primite din partea doamnei si
domnului amiral Canaris - seful Serviciului de Informatii al armatei germane.
[Mihail Moruzov]
/. 06. 1940
Mult onorate Domnule Moruzov,
As vrea s v exprim multe si amabile multumiri pentru toate lucrurile minunat de
frumoase pe care le-ati dat sotului meu pentru mine; n special pentru fata de mas, cu
custuri romnesti, care mi-a fcut o plcere deosebit, mai mare dect as putea-o
exprima prin cuvinte.
Sper c ne veti vizita n curnd aici ca s pot inaugura frumoasa fat de mas.
Primiti nc o dat multumirile amabile si cele mai bune salutri de la a Dvs.
Erika Canaris
Mult onorate Domnule Moruzov
Ieri m-am napoiat cu Piekenbrok si Bentivegni din cltoria noastr. V multumesc din
inim pentru primirea fcut si convorbirea sincer ce am avut, care, desigur, a contribuit
s fac mai eficient colaborarea noastr. Cu totii ne-am simtit la Dvs. foarte bine si ne
vom gndi adesea la timpul ct am stat mpreun cu Dvs. si cu ofiterii Dvs.
A fost o deosebit de mare onoare pentru mine c am avut ocazia s vorbesc cu domnul sef
al Marelui Stat Major si cu domnul ministru al Palatului. Mine plec spre Vest si atunci
voi avea ocazia s informez pe generalul Keitel despre toate. Sunt sigur c si el va fi
ncntat de rezultatul bun al cltoriei mele.
Am fost foarte surprins de darurile pe care mi le-ati dat. V multumesc din inim pentru
ele.
289
Am toat speranta c n curnd ne vom revedea. M bucur c n ceea ce priveste
colaborarea noastr n Romnia pot fi complet linistit si v rog ca ncrederea reciproc s
se mentin tot astfel si n viitor.
nc odat, multe multumiri pentru toate amabilittile
Cu salutri cordiale Al dvs. devotat Canaris
Arh. S.R.I.,fondd", dosar nr. 3749, f. 215-217.
29
Not/11 iunie 1940
Se nainteaz, alturat, n traducere si fotocopie, scrisoarea primit de la generalul Keitel
- seful suprem al armatei germane.
[Mihail Moruzov]
GENERAL DE CORP DE ARMAT KEITEL
Cartierul General al Fiihrerului
3 iunie 1940
Mult stimate Domnule Director General Moruzov
Consider ca o nalt datorie de a v exprima, personal, multumirile mele, att pentru
activitatea Dvs. fr odihn, depus n interesul relatiilor romno-germane, ct si pentru,
consecintele economice si succesele colaborrii Dvs. cu amiralul Canaris.
Pentru amabilele Dvs. salutri, pe care mi le-ati trimis de curnd, ct si pentru atentia ce
mi-ati acordat prin trimiterea acelor buntti, v multumesc mult.
Am socotit c este bine ca de icrele negre, care sunt att de rare n Germania, s se bucure
si camarazii mei de la Cartierul General al Fiihrerului.
Asigurndu-v de ntreaga mea consideratie si stim si n speranta ca strdania Dvs. va
avea si n viitor acelasi succes, am onoare a rmne al Dvs. devotat,
Keitel General de Corp de Armat
Arh. S.R.I.fondd", dosar nr. 3749, f. 219.
30
Not/15 iunie 1940
Serviciul de Informatii a avut n trecut si are nc strnse legturi de colaborare cu
Serviciul de Informatii al armatei germane, baza acestor legturi fiind schimbul de
informatii asupra diferitelor state.
ndat dup izbucnirea rzboiului, aceast colaborare a devenit si mai strns, prin
dezvoltarea paralel si a legturilor economice dintre ambele state
290
n tot acest timp amiralul Canaris - seful Serviciul de Informatii al armatei germane - a
adus trii noastre importante servicii.
Prin actiunea sa personal a nlturat treptat suspiciunile si tot ceea ce se colporta pe
socoteala trii noastre, reusind s creeze preri linistitoare si de ncredere n loialitatea
raporturilor noastre cu Germania.
n plus, relevm faptul c marina noastr avnd nevoie pentru paza transporturilor pe
Dunre, de salupe rapide si narmate, vase ce nu se livrau nimnui de ctre Germania, am
apelat la bunele sentimente fat de noi si concursul amiralului Canaris.
Amiralul a intervenit imediat cu toat influenta sa, determinnd guvernul Reich-ului s ne
pun la dispozitie numaidect si fr plata imediat sapte salupe din cele mai modeme si
bine dotate.
Fat de aceste servicii att de pretioase aduse trii noastre propunem ca amiralul Wilhelm
Canaris - seful Serviciului de Informatii al armatei germane - si colaboratorul su,
maiorul dr. Wagner Hans, acreditat pe lng Legatia Reich-ului din Bucuresti, pentru
asigurarea legturilor cu Serviciul Secret de Informatii romn, s fie decorati cu unul din
ordinele romnesti corespunztoare gradului si potrivit serviciilor aduse Romniei.
Aceast distinctie va contribui pe viitor si mai mult la strngerea legturilor reciproce.
[Mihail Moruzov]
Arh. S.R.L,fondd", dosar nr. 3746, f. 223-224.
31
Not/28 iunie 1940
Astzi, ntre orele 18-20, am avut la mine acas o ntrevedere cu colonelul Gerstenberg atasatul aeronautic al Germaniei la Bucuresti.
Cu aceast ocazie, colonelul Gerstenberg mi-a comunicat: n primul rnd, referindu-m
la actiunile desfsurate de URSS, n ultimul timp n trile Baltice si mai ales agresiunea
contra Romniei, pot s afirm n mod categoric c acestea se datoreaz unor combinatii
cu Anglia, ndreptat, exclusiv, contra Germaniei.
Aceast afirmatie rog a fi pstrat numai de domnia voastr, avnd n vedere relatiile
oficilale ce mai exist nc ntre Germania si URSS.
Pentru a dezvolta afirmatia de mai sus v pot preciza c actiunea de apropiere anglosovietic a fost dus de Staford Cripps si, dup cum puteti constata, a avut consecintele la
care asistm astzi.
De asemenea, un american, cu care am vorbit cu putin timp nainte, mi-a comunicat c
englezii din Romnia, n special cei de la Ambasada englez (Walter Durantysi Claive
Kallingsworth) au comunicat, cu o sptmn nainte, ultimatumul pe care URSS l va
adresa Romniei.
Acelasi american mi-a mai afirmat c Diana Eisenberg si Walter Duranty au primit
misiunea de a conduce actiunea de sabotaj din regiunile petrolifere ale Ro7QI
mniei pentru a priva Germania de aceste produse care-i sunt att de necesare pentru
continuarea actiunii contra Angliei.
De aceea v rog a lua toate msurile pentru a mpiedica asemenea acte, asa cum ati fcut
pn acum si pentru care Germania va rmne recunosctoare Romniei.
cu Fuhre-rul, drum pe care maresalul Goring nu-l crede c este cel mai nimerit.
Acum, pentru a clarifica situatia, cred c, cu ocazia deschiderii Parlamentului, Romnia
trebuie s declare n mod oficial c renunt la garantia dat de Anglia care n-a ajutat-o n
contra agresiunii sovietice n Basarabia.
Deosebit, socotesc ca absolut necesar ca s reiau chestiunea legturii propus de
maresalul Goring.
Ar fi cazul ca M.S. Regele s vorbeasc direct, fr intersectri, cu Fiihrerul.
La asemenea legturi personale, Fiihrerul line foarte mult, deoarece, el doreste totdeauna
de a trata numai cu conductorii de tri, asa cum l consider pe M.S. Regele ca primul
om al Romniei.
In concluzie, sunt convins c pentru binele Romniei, n viitor, singura chestiune
important este pregtirea pentra rzboiul care va veni n Est, n care scop, este necesar s
se realizeze, ct mai curnd o legtur militar romno-german.
Pn atunci, toate chestiunile, oricare ar fi situatia, trebuiesc solutionate n asa fel nct s
se cstige timp, pn ce Germania va termina n Vest, ceea ce se va produce cel mult, n
trei sptmni.
Pe deasupra tuturor, ns, este imperios necesar de a nu se trece din nou peste partea cea
mai important, adic legtura direct ntre M.S. Regele si maresalul Goring sau Fiihrer".
Terminnd, colonelul Gerstenberg s-a artat foarte afectat c M.S. Regelenu 1-a primit,
de mult, n audient.
[M. Moruzov]
Arh. N.I. C., fond P. C.M.-S.S.L, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 303307.
32
Not/28 iunie 1940
NTREVEDEREA CU MINISTRUL KILLINGER
(Extras)415
n primul rnd ministrul Killinger a spus c regret c, telegrama trimis de domnul sef al
Serviciului de Informatii al armatei romne a primit-o foarte trziu, fiind n Vest.
' Selectia a fost fcut de chiar autorul acestei note, respectiv Mihail Moruzov.
293
Chiar asa, desi are o misiune important n Belgia, a tinut, totusi s dea ascultare
telegramei primite si a venit cu tot interesul la ntrevederea solicitat.
Ministrul Killinger a precizat c misiunea pe care o are n Belgia, nu e de durat si c,
dup putin timp, va reveni la vechea sa misiune n Sud-Estul Europei.
Apoi, trecnd la alt ordine de idei, ministrul Killinger a afirmat categoric c, cu ocazia
vizitei la Ribbentrop a ntrebat pe acesta dac are vreo cunostint despre Horia Sima.
Ribbentrop, dup toate cercetrile ntregului aparat de stat al Reichului, a fcut cunoscut
lui Killinger c Horia Sima n-a avut nici un ordin, nici o dispozitie din partea autorittilor
germane de a veni n Romnia. Dac Horia Sima a zis altfel, nseamn c minte. Oamenii
cu care Horia Sima a avut legturi n Germania au fost numai oameni simpli si fr nici
un contact cu autorittile germane.
n privinta noului Partid, Partidul Natiunii din Romnia, ministrul Killinger a afirmat c
primejdiile determinate pentru reusita acestui partid trebuie: a) s aib la baz o idee, care
- dup prerea sa - exist; b) s existe un sef al propagandei, capabil si ptruns profund de
ideea de baz a partidului. Acest sef s aib la dispozitie o veritabil armat de
propagandisti pn la cel din urm sat - care n afar de cerinta de a fi fanatici ai ideii de
baza a partidului, trebuie s fie st excelenti oratori, deoarece propaganda din pres nu are
un rezultat decisiv; c) s se creeze o trup a partidului, cu subunitti pn la cel din urm
sat. Cei alesi s constituie aceast trup, trebuie s fie animati de ideea de partid, cu
spiritul de disciplina militar foarte dezvoltat si uniti ntre ei, care s serveasc, sub toate
raporturile, drept exemplu tuturor cettenilor. Uniforma, cea mai simpl.
Pentru a se folosi experienta N.S.D.A.P.-ului, ministrul Killinger propune a se trimite, din
Germania, la centrala Partidului Natiunii din Romnia, trei specialisti: unul pentru
organizare, unul pentru propagand, unul pentru organizarea grzii partidului. Acesti
specialisti vor fi camuflati venind la centrala partidului pentru consultatii si observatii.
n orice caz, ministrul Killinger a asigurat c cei care vor fi trimisi sunt veritabili experti
care au lucrat, de la nceput, pentru triumful N.S.D.A.P. -ului.
[M. Moruzov]
Arh. N.I.C.,fondP.CM.-S.S.I., rolitica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 295-296.
33
RAPORT ASUPRA ROMNIEI
(Criza rus si ntrevederile de la Bucuresti)
28 iunie 1940
Prin telegrama din..., am fost rugat de domnul director general Moruzov, seful Serviciului
Secret de Informatii al armatei romne, s vin la Bucuresti, pentru
a lua n discutie chestiuni foarte importante. Cu permisiunea domnului ministru
Ribbentrop, am plecat la Bucuresti.
Cnd am sosit, 25 iunie 1940, am gsit o atmosfer de enervare datorit ultimelor
provocri din partea URSS (numeroase nclcri de frontier cu avioanele, concentrri de
care de lupt de-a lungul frontierei, etc.)
Primul contact 1-am luat cu domnul ministru Fabricius. Apoi, am avut o ntrevedere de 4
ore cu domnul director general Moruzov.
n prima parte a ntrevederii, s-a discutat asupra diferitelor chestiuni cu privire la
constituirea n Romnia a noului Partid al Natiunii, fiind solicitat s fac obiectiile pe care
le cred de cuviint fat de experienta mea n N.S.D.A.P.
Dup o expunere sumar, am propus domnului Moruzov trimiterea n Romnia, din
partea N.S.D.A.P., a 4 experti, care s fie consultati pentru urmtoarele probleme:
propaganda, organizarea, unitti de partid, frontul muncii. Domnul director general
Moruzov a fost foarte multumit de aceast propunere, urmnd ca Romnia s trimit la
Berlin invitatiile respective.
Pe timpul ntrevederii, s-a primit o informatie prin care se arta c 5 avioane sovietice au
trecut peste frontier, zburnd pn la Cernuti.
Cu aceast ocazie, discutia a trecut asupra problemei ruse si am constatat c ideile d-lui
Moruzov, n aceast privint, au rmas aceleasi pe care le-am raportat anterior. Trecnd la
situatia prezent, domnul Moruzov mi-a comunicat urmtoarele'.
Romnia a adoptat, de la nceput, neutralitatea. Este ns fapt constatat c aceast
neutralitate a fost absolut n favoarea Germaniei, creia Romnia i-a dat petrol, att ct a
avut nevoie. Cred c, fat de eventualul atac din partea URSS. contra Romniei,
Germania ar putea interveni cu succes la Moscova pentru a mpiedica svrsirea unui
astfel de atac. Chestiunea Ungariei si Bulgariei, privit aparte, nu va produce neliniste.
Totul se rezum deci la ntrebarea: ce atitudine va lua Germania dac Romnia va fi
Ins, trebuie s aveti n vedere c Romnia este o tar mic, cu resurse foarte necesare
pentru a duce rzboiul si numai prin garantiile Angliei a fost posibil de a mpiedica
rzboiul n Romnia si s pstrm o neutralitate strict, care a fost n favoarea Germaniei.
Dac eu as fi refuzat garantiile oferite de Anglia, este foarte posibil ca, pn acum,
Romnia ar fi fost complet distrus. Pe timpul cnd Germania era angajat n Vest, eu am
onorat continuu toate obligatiile fat de Germania.
Faptul c, n lunile de iarn, cantitatea de petrol expediat n Germania nu a fost att de
mare cum a-ti fi dorit, se datoreaz exclusiv nghetului prelungit ai Dunrii si inundrii
pipe-line-urilor4'6, iar organizarea transporturilor pe cale ferat revenea Germaniei nu
Romniei.
' Conducte care transport petrol prin pompare (cuvnt din limba englez).
296
Romnia a combtut toate actele de sabotaj engleze. Trebuie ns s apreciez c, n ceea
ce m priveste, eu am fcut totul pentru a ajuta Germania. Eu am permis s se sechestreze
tot materialul de rzboi (tunuri, explozive, mine magnetice) pe care englezii intentionau
s-1 transporte pe Termode, pentru a executa distrugeri pe Dunre. Eu am ajutat ca
organizatia Canaris417 s lucreze, n bune conditii, aci n Romnia. Eu am ordonat s se
lichideze, cu cea mai mare discretie, chestiunea armelor germane descoperite la rafinria
Standard din Ploiesti.
Dumneavoastr nu mi puteti face reprosuri c n-am lucrat n mod loial. si, n acest
moment, rusii vor s atace Romnia, de o manier pe care numai bandele de jefuitori o
pot folosi, ns, eu vreau s o apr.
Eu vd, n mod foarte clar, c Germania, n situatia de astzi nu poate s acorde Romniei
un ajutor efectiv contra Rusiei sovietice, ns Germania poate s fac un contraserviciu
amical Romniei, pentru faptul c i-a pus la dispozitie petrolul necesar pentru rzboiul
contra Frantei, oblignd Ungaria si Bulgaria, ca n acest moment, s nu ntreprind nici o
actiune contra Romniei.
La Salzburg, eu am promis Fiihrerului si domnului maresal Goring, dndu-le mna, c
voi lupta, cu toate mijloacele mele, contra bolsevismului. M-am conformat ntocmai
acestei promisiuni. Cnd situatia s-a schimbat si Aliatii au declarat rzboi Germaniei, eu
mi-am pstrat perfect clar aceeasi linie de conduit contra bolsevismului.
Trebuie ns s aveti n vedere c n Balcani a nceput o puternic propagand comunist,
n Bulgaria nu s-a luat nici o msur contra acestei propagande ci, din contr, se caut o
aliant cu Uniunea Sovietic pe baza ideilor panslaviste. n Iugoslavia, situatia este de asa
natur, nct iugoslavii, datorit temerii de Italia, se vor arunca n bratele URSS. De
asemenea, miscarea panslavist Mafia, nu e altceva dect o organizatie care apartine
Cominternului. Pericolul ca ntreaga Peninsul Balcanic s fie bolsevizat este enorm.
Dumneavoastr, domnule Killinger, aveti cunostint ca si mine despre toate acestea,
deoarece v-ati ocupat foarte rnult de asemenea chestiuni. Este n interesul Germaniei ca
n Peninsula Balcanic s domneasc comunismul? n acest caz, baza economic a
Germaniei va fi pierdut pentru totdeauna, ne mai fiind posibil efectuarea
transporturilor, cu tot felul de produse, n Germania.
Dumneavoastr sunteti informati c URSS si ceilalti - care fac o politic favorabil
penetratiei ruse n Balcani - lucreaz, n acelasi timp, si n interesul Angliei? Cunoasteti
faptul c, n momentul cnd au aflat de ultimatumul adresat Romniei, inginerii de la
Astra Romn s-au exprimat c: n prezent Anglia a obtinut un succes? De asemenea,
propuneri, din care cauz forurile conductoare ale Romniei se gsesc n situatia de a nu
sti crora s le dea crezare.
De aceea, pentru clarificarea complet a situatiei domnul sef al Serviciului Secret de
Informatii al armatei romne a adresat scrisorile domniei sale si domnului amiral Canaris,
fiind convins c acesta este drumul cel mai scurt si cel mai precis. Am explicat domnului
general Keite c s-a folosit aceast cale, deoarece pe cale politica s-ar fi pierdut mult mai
mult timp.
Apoi, am fcut domnului general Keitel o sumar expunere asupra situatiei din Romnia,
prin care am artat c Romnia se consider astzi prietena Germaniei, c forul
conductor al statului romn are cunostint, de acest demers al domnului sef al
Serviciului Secret de Informatii al armatei romne, cruia i acord o mare important si
c sunt sigur c dezideratele Germaniei, oricare ar fi ele, vor fi luate n considerare de
Romnia.
Domnul general Keitel, lund cunostint de cuprinsul scrisorii si de cele expuse de mine,
s-a artat foarte miscat de amabilitatea acordat si mai ales de modul franc cu care
domnul sef al Serviciuui Secret de Informatii al arrjiatei romne i s-a adresat - asa cum l
cunoaste si i-a fcut impresia de la prima ntrevedere - si a afirmat c misiunea ce mi s-a
ncredintat este de o foarte mare important pentru interesele Germaniei.
La nceput, domnul general Keitel a ordonat ca domnul amiral Canaris s-si ntrerup
imediat voiajul pentru executarea misiunii ce i se ncredintase, dar apoi a spus c - dup
ce va discuta la Cartier continutul scrisorii domnului sef al Serviciului Secret de
Informatii al armatei romne - va comunica prin domnul amiral Canaris, Ministerului de
Externe german, punctul de vedere al Cartierului.
Ca urmare, am primit ordinul din partea domnului general Keitel s plec la Berlin, unde
s rmn pn ce voi primi rspunsul Germaniei, ct si o scrisoare personal din partea
sa, pentru domnul sef al Serviciului Secret de Informatii al armatei romne.
3CO
Pe timpul audientei, am cutat s expun domnului general Keitel situatia serioas n care
se afl Romnia, fat de ocuparea Basarabiei de ctre Uniunea Sovietic, de atacurile
nesfrsite de la frontiera de Vest din partea Ungariei si de amenintrile continui ale
Bulgariei, situatie care ar pune n pericol siguranta zonelor petrolifere si a transporturilor
feroviare si pe Dunre, pentru Germania.
Cu aceast ocazie am artat domnului general Keitel activitatea hotrtoare a domnului
sef al Serviciului Secret de Informatii al armatei romne, n ceea ce priveste interesele
vitale ale Germaniei n Romnia: chestiunea sechestrrii vaselor olandeze, franceze si
engleze; afacerea de la Giurgiu; protectia minorittii germane din Bucovina, Basarabia,
Ardeal si Banat; expulzarea recent a englezilor suspecti etc.; activitate pe care seful
statului romn a aprobat-o si a sustinut-o n ntregime.
Domnul general Keitel mi-a afirmat c are deja cunostint nc de acum sapte luni, de
sprijinul exceptional dat de domnul sef al Serviciului Secret de Informatii al armatei
romne si a tinut s-si exprime satisfactia c, datorit acestui sprijin, n Romnia nu s-a
produs nici un act de sabotaj contra intereselor Germaniei si si-a manifestat admiratia
pentru modul cum s-a descoperit afacerea de la Giurgiu.
Fcnd o digresiune, domnul general Keitel m-a ntrebat crui fapt se datoreaz c, pe
timpul iernii, transporturile de petrol pentru Germania au fost mult reduse. I-am explicat
c aceasta se datoreaz exclusiv faptului c Dunrea a fost nghetat, la care domnul
cele nou create n conceptia politic de azi a Romniei si ncurajati, n schimb, n mod ct
mai evident, justificrile si chiar ziarele cu caracter cultural, stiintific, economic, etc.
pentru educarea maselor populare, ndeprtati din pres pe toti evreii care produc n
Germania o impresie de tolerant discutabil.
n alt ordine de idei, consider c Romnia trebuie s aib un guvern de durat,
remprosptndu-si - din timp n timp - numai cadrele, deoarece interminabilele
schimbri de guvern fac s se conchid c n Romnia domneste o stare haotic si de
nesigurant.
Pe de alt parte, este cazul ca un program de politic intern sau externa, odat anuntat,
s fie nfptuit cu punctualitate. N-as vrea s credeti c exagerez, cnd v voi spune c, n
Germania, exista prerea c n Romnia se vorbeste mult si se face putin.
Printre informatiile primite chiar zilele acestea, ca urmare a scrisorii primit de la dvs.,
mi s-a adus la cunostint c n actualul guvern au intrat oameni slabi si chiar suspe' ' n
ceea ce priveste prezenta lor la noile departamente
Sunt un prea bun prieten al Romniei si foarte recunosctor, n ceea ce priveste modul
cum s-a lucrat pe teren informativ si, as dori din toat inima s contribui si eu prin dvs.,
att ct vom putea, ca Romnia s profite n actualele mprejurri, asa cum si Germania a
profitat de pe urma activittii dvs.
Din rapoartele si din constatrile mele personale, am tras concluzia c Romnia are la
dispozitie elemente excelente si m mir faptul c acestea nu sunt puse n slujba operei de
redresare a Romniei, n special, sub raportul cultural si trebuie, pentru a se atrage, n
mod evident, atentia asupra progreselor Romniei.
n aceast ordine de idei, ntrebnd pe domnul amiral Canaris, dac nu ar fi cazul ca n
Romnia s se formeze un guvern din membrii fostei organizatii Garda de Fier, domnia
sa mi-a rspuns textual:
Studiind situatia intern a Romniei, cu ocazia mesajului trimis de domnul Moruzov, am
constatat c, n Germania, elementele acestei organizatii nu prea sunt cunoscute si nici nu
li se d o atentie deosebit.
Cel de al treilea Reich, datorit ideilor Fiihrerului, fiind un dusman nenfricat al evreilor,
apreciaz curentele cu caracter national-socialist. De aceea, a produs o foarte bun
impresie faptul c M. S. Regele a fost primul monarh care a cobort n mijlocul poporului
su, pentru o redresare a trii n spiritul national-socialist.
Folosind aceast'situatie si cu ajutorul elementelor celor mai valoroase -ferindu-v ns
de aventurieri si elemente negative - Romnia se va redresa nenchipuit de repede n
spiritul national-socialist, consolidnd astfel, prin proprie initiativ, atasamentul fat de
Germania. V asigur c nu veti regreta.
Apoi, cu putin nainte de plecare, domnul amiral Canaris m-a rugat s mai adaug pentru
domnul sef al Serviciului Secret de Informatii al armatei romne si urmtoarele, pe care
le redau dup notele mele stenografice:
Te rog s ncredintezi pe prietenul meu, domnul Moruzov, c Germania nu a uitat si tine
cont de aportul adus de Serviciul Secret de Informatii al armatei romne, condus de d-sa,
n momente att de grele pentru Germania si dac mi-am permis s-mi exprim cteva
preri, ele s fie considerate ca venind de la un prieten, care ntelege astfel s aduc un
contraserviciu trii Romnesti, M.S. Regelui si d-sale personal.
nainte, de a termina expunerea mea, tin s adaog c, cu ocazia cltoriei la Berlin, am
ntlnit si pe domnul ministru Killinger, care mi-a comunicat urmtoarele:
Ati transmis domnului Moruzov c, comunicarea ce mi-a fcut, a avut ca prim rezultat,
conform dispozitiilor Fiihremlui, atragerea atentiei Ungariei si Bulgariei, s se
astmpere", care erau pe cale s fac greseli din propria initiativ?.
I-am rspuns afirmativ, dup care domnul ministru Killinger a adugat:
Urmare a convorbirilor avute att cu M.S. Regele, ct si cu domnul ministru Urdreanu,
am expus forurilor din Germania toate punctele discutate si cred c am avut posibilitatea
s aduc un serviciu real Romniei si M.S. Regelui.
Te rog s mai aduci la cunostint domnului Moruzov, pe care l consider ca un lupttor
national-socialist romn, copia de pe raportul pe care 1-am prezentat Fuhrerului. (Acest
raport, va fi naintat, imediat ce va fi tradus).
Domnul ministru Killinger a binevoit a fi prezent si pe aerodromul din Berlin, pentru ami face si urmtoarea comunicare:
304
Problema ungaro-romn trebuie s fie solutionat pe cale pasnic. Pretentiile Ungariei,
prezentate Fuhrerului, nu au fost acceptate si i s-a recomandat neaderare si cumintenie.
Italia a consimtit, de asemenea, la acest punct de vedere al Germaniei.
Rog pe domnul Moruzov s comunice att M.S. Regelui, ct si domnului ministru
Urdreanu c, baza tratativelor cu Ungaria, trebuie s fie: a se ceda ct mai putin teritoriu
si, n schimb, s se retrag ntreaga populatie maghiar de pe teritoriul Romniei.
n cazul cnd se vor ivi dificultti, voi fi gata s vin la prima chemare - la Bucuresti,
pentru a interveni la Berlin, n scopul de a modera pretentiile Ungariei
fat de Romnia".
*
Expunerea maiorului dr. Wagner s-a terminat la ora 22,30.
[Mihail Moruzov]
Arh. N.l.C.,fondP.C.M.-S.S.L, Politica externa a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 325-337.
36
Not/24 iulie 1940
Astzi, la ora 23, maiorul dr. Wagner ne-a adus la cunostint c, vizitnd pe ministrul
Fabricius, nainte de plecarea la Salzburg, acesta 1-a rugat s-mi transmit urmtoarele:
Plec, mpreun cu ministrii romni la Salzburg1", cu credinta ferm c se va gsi o
solutie agreabil pentru Romnia, n care sens vom depune toate eforturile.
Am la mine documente suficiente, hrti si statistici, pentru a-mi servi ca sprijin, deosebit
de convingerea pe care o am n dreptatea cauzei romnesti.
nainte de a pleca, cred ns nimerit a da domnului sef al Serviciului Secret de Informatii
al armatei romne o sugestie, n aceste momente, cnd la Salzburg urmeaz a se lua
hotrri att de importante n ceea ce priveste situatia Romniei, socotesc c este cazul a
se profita de publicarea n presa romn a documentelor (nr. 30 si 31) privitoare la
planurile ntocmite de anglo-francezi pentru distrugeri n zonele petrolifere si de la
Dunre si, n scopul de a se crea o atmosfer favorabil Romniei, dovedindu-se prin
fapte hotrrea ferm de complet integrare la politica Axei, se impune ca, nainte chiar
de a se ncepe discutiile de la Salzburg, guvernul romn s ia urmtoarele msuri:
a) Expulzarea nentrziat din Romnia a tuturor persoanelor indicate n documentele de
mai sus.
b) O larg si urgent publicitate prin pres si radio."
Fat de aceast sugestie a ministrului Fabricius s-au luat urmtoarele msuri: n cursul
noptii de 24/25 iulie, s-au identificat persoanele specificate n documentele 30 si 31, iar
pentru cele aflate actualmente n Romnia, s-au stabilit datele necesare pentru executarea
expulzrii lor din tar.
[Mihail Moruzov]
Arh. N.l.C.JondP.C.M.-S.S.I.,
Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 338-339.
305
37
Not/29 iulie 1940
Astzi la ora 23, 30 maiorul dr. Wagner mi-a comunicat urmtoarele:
n cursul zilei de azi consilierul dr. Stelzer - de la Legatia german - a avut o convorbire
cu ministrul Romniei la Berlin, domnul Romalo. Convorbirea s-a referit, n general,
asupra ntrevederilor de la Salzburg, domnul Romalo artndu-se foarte satisfcut de
rezultatele acestor ntrevederi.
Din convorbiri a rezultat c situatia extern a Romniei nu inspir, n prezent, nici o
ngrijorare, deoarece divergentele cu Ungaria si Bulgaria se vor solutiona pe cale de
tratative, ajungndu-se chiar la o Uniune Balcanic, iar URSS nu va depsi, sub nici un
motiv actualele frontiere cu Romnia.
Dr. Stelzer a fost de acord cu domnul Romalo c o deosebit atentie trebuie s fie
acordat ns situatiei interne din Romnia si anume, lupta contra pericolului comunist,
mai ales c englezii aflati n Romnia activeaz puternic n aceast directie.
n aceast ordine de idei, dr. Stelzer a fost de prere c pentru a combate comunismul,
este necesar ca s se nceap, ct de curnd, demobilizarea armatei romne. Situatia
extern, asa cum se prezint actualmente, permite - fr nici un pericol - aceast
operatiune.
De altfel, chestiunea demobilizrii armatei romne va fi discutat de domnul Romalo cu
domnul ministru Fabricius, care soseste mine sear (30 iulie a.c.) cu avionul de la
Berlin".
[Mihail Moruzov]
Arh. N.I.C., FondP.C.M.-S.S.L,
Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f. 345-346.
Confidential
38
RAPORT
Stimate Domnule Ministru420,
La aceast or sunt n posesia tuturor dovezilor prin care s elucidez c toat acuzatia
ridicat mpotriva domnului Niky stefnescu este complet nentemeiat.
419 Scris cursiv de mn, cu tus negru, de ctre cel care semneaz nota, adic Mihail
Moruzov.
420 Foarte posibil ca acest raport s fi fost adresat lui Ernest urdreanu, care n perioada
27 martie 1938-4 septembrie 1940 a foast ministru al Casei Regale. Avnd n vedere
legturile foarte strnse ntre urdreanu si Moruzov s-ar explica n acesta interpretare si
expresiile folosite n raport: sunt legat de excelenta voastr trup si suflet", sau
Excelenta Voastr care ati fost protectorul si ocrotitorul meu". Un alt argument n acest
sens este si faptul c moruzov precizeaz c pleac s se ntlneasc cu amiralul Canaris,
aspect pe care nu-1 putea raporta oricrui ministru.
306
n aceast chestiune pot s v dau un rspuns categoric si n deplin cunostint c totul nu
se reduce dect la induceri n eroare.
Sunt legat de Excelenta Voastr cu trup si suflet, fapt pe care 1-ati ncercat nu odat,
attia ani de-a rndul, si ar fi pentru mine cea mai mare durere pe care as avea-o de
suportat, dac lucrurile ar rmne asa, dup cum mi-a spus domnul prim-ministru , pentru
c dorinta mea este s se aplice sanctiuni mpotriva tuturor acelora care au indus n
eroare.
Excelenta Voastr care ati fost protectorul si ocrotitorul meu, iar eu devotatul Excelentei
Voastre de ieri si de rnine, ntelege c este neaprat nevoie ca Iu- crurile s intre n
normal, iar domnul Niky stefnescu, care a dat dovad cu viata sa n attea rnduri de
credint si devotament, s fie repus la postul su, mai ales c nc s-a dat o decizie
formal.
Nu trebuie s se dea ocazia dusmanilor nostri, n aceste momente, s se bucure si s
comenteze cu amploarea obisnuit Bucurestiului, crendu-se murdrii al cror efect s-ar
rsfrnge n dauna tuturor.
Mine, duminic, plec s m ntlnesc cu Canaris si apoi joi seara voi fi la Bucuresti.
Ca si alt dat, cnd mi-ati ascultat rugmintea si a fost bine, v rog din tot sufletul si n
acest rnd s mi-o ascultati si s reveniti la msurile care nc nu au fost aplicate, pentru a
se putea intra n normal. Este vorba si de prestigiu si de necesitti absolute.
Timpul va dovedi si de data aceasta care este adevrul, lucru pentru care eu v asigur cu
capul meu.
Personalul vizat a fost chemat, iar la cercetri, [cei interogati] au declarat c sunt cu totul
strini de acuzatiile ce li se aduc si rspund oricnd n fata oricui, c ei sunt cu totul
strini de cele ce li se imput.
31 august 1940
Sntate M. Moruzov421
Arh. S.R.I.,fondd", dosar nr. l, f. 239-240.
39 REFERAT
Dup napoierea domnului Horia Sima n tar, n urma unor aranjamente luate fat de
Forul Conductor al starului s-a ordonat urmtoarele:
1. S fie pus n libertate.
2. S se ntreprind prin elemente foste legionare indicate de d-sa si pe rspunderea dsale, o propagand n tar, rspndindu-se formula: Credint pentru Rege si n slujba
intereselor trii".
421 Semntur olograf cu tus negru.
307
n executarea acestui ordin, domnul Horia Sima mi-a prezentat o list de 11 persoane, din
40 cti am ceruf22, n frunte cu d-sa pentru a li se clarifica situatia militar si a fi pusi n
posibilitatea de a executa aceste ordine.
Acestia sunt: Horia Gh. Sima, Augustin Bidianu, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu,
Ilie Colhon, Mile Lefter, Emil Popa, Constantin Stoicnescu, Semn B. Traian, Simion
Lefter, Ion I. Brsan.
n ceea ce priveste partea juridic, n legtur cu latura penal, s-a hotrt acordarea
amnistiei, ceea ce s-a fcut.
Pentru aranjarea situatiei militare, Ministerul Aprrii Nationale a ordonat detasarea
acestor elemente la Cabinet si, apoi - n mod secret - repartizati la Serviciul Secret.
La prezentarea n serviciul ordonat, am ndeplinit forma disciplinar, nsrcinnd cu
aceasta pe domnul colonel N. Vldescu, fr ca personal s-i cunosc sau s vorbesc cu ei,
pentru executarea misiunilor pe care s-au angajat, pe cuvnt de onoare, iar pentru orice
abateri vor primi sanctiuni legale.
Paralel cu misiunea de mai sus, acestora li s-a mai dat si nsrcinarea s culeag
informatii, prin legturile ce au n toate straturile sociale, n ce priveste propaganda
comunist, terorist, iredentist. Rezultatul activittii lor se afl consemnat n alturatul
dosar.
n legtur cu lotul de la Berlin, domnul Ghelmegeanu423 mi-s spus c este neaprat
nevoie ca s se clarifice situatia lor. Cum demersurile fcute nu au dat rezultate, cei
vizati, ezitnd a avea contact cu Legatia noastr din capitala Reich-ului, s-au exprimat c
singurul element n care au ncredere este cel militar.
Domnul Victor Moldovanu, secretar general, a apelat la domnul colonel Vorobchievici,
atasatul nostru militar de la Berlin, care i-a adunat n jurul su si a reusit s-i aduc la
simtmntul de constiint national, reusind s li se schimbe atitudinea, cu exceptia a trei
dintre ei.
Profitnd de ocazia venirii n tar a d-lui colonel Vorobchievici, s-a cerut d-lui Horia
Sima s-si dea prerea, ce este de fcut cu grupa separatist. Consftuirea a avut loc la
domnul general Coroam. Rezultatul a fost c separatistii s fie abandonati deocamdat,
neprezentnd important, cci nici d-sa nu-i poate convinge.
n concluzie:
Toat actiunea s-a executat conform ordinelor primite si s-a raportat locului n drept. Este
nenteles cum dintr-o actiune ordonat n interes de stat, se interpreteaz si se fac
deductii.
422 Ceea ce este scris cursiv a fost adugat peste textul dactilografiat de autorul notei,
adic Mihail Moruzov.
423 Mihail Ghelmegeanu (1896-1983), doctor n stiinte juridice la Paris, deputat de
ismail (1928-1931); subsecretar de stat la Agricultur s Domenii (7 iunie 1932-14 iunie
19339 si la Finante (14 iunie-14 noiembrie 1933); ministrul Lucrrilor Publice si
comunicatiilor (30 noiembrie 1939-3 iulie 1940).
308
O singur explicatie poate s fie: Ori ne aflm n fata unei actiuni de provocare, ori de
necunoastere a realittilor.
n orice caz, trebuie s se ancheteze cu toat severitatea aceste cazuri, s se dea satisfactii
pentru cei nevinovati si s se aplice cele mai severe sanctiuni pentru oricare ar fi
vinovatul.
31 august 1940
Director General, M. Moruzov424
Arh. S.R.I.,fondd", dosar nr. l, f. 241-243.
40
Raport/6 septembrie 1940
Conform comunicrii fcut prin maiorul dr. Wagner, delegatul permanent al Serviciului
de Informatii al armatei germane seful Serviciului Secret [romn - n.n.] a fost chemat de
amiralul Canaris - seful Serviciului de Informatii al armatei germane - la Venetia pentru
ziua de 3 septembrie a.c.
Dup luarea aprobrii de la M.S. Regele si domnul general [Gheorghe] Mihail, seful
Serviciului Secret mi-a comunicat c l voi nsoti ca expert tehnic, plecarea avnd loc la l
septembrie, ora 9,30. Sosirea la Venetia a fost n ziua de 2 septembrie, ora 14, descinznd
la Hotel Danieli (conform indicatiilor primite de la amiralul Canaris).
La Venetia era deja, cpitanul von Stransky, unul din ofiterii germani aflati la Bucuresti
care stia romneste si locotenent- colonelul Bentivegni din Serviciul de Informatii al
armatei germane.
Amiralul Canaris anuntase c va ntrzia cu putin, sosind la Venetia n ziua de 3
septembrie, ora 12.
Pn la aceast dat n-a avut loc nici o ntrevedere.
La ora 12,30 amiralul Canaris a sosit si imediat a avut loc prima ntrevedere.
La aceast ntrevedere s-au discutat:
a) Pericolul rus
- actiunea militar (am prezentat o hart cu dispozitivul fortelor rusesti executat de
Frontul de Est);
- actiunea comunist n Romnia;
- actiunea comunist n Bulgaria si Iugoslavia. S-a ajuns la urmtoarele concluzii:
Actiunea de ordin militar a URSS pare a mai fi sczut din intensitate (pregtiri,
concentrri, etc.), totusi o actiune bruscat nu este exclus, la un moment critic att n
Romnia ct si n Peninsu\a Balcanic.
424 Semntur olografa cu tus negru.
309
Actiunea comunist n Romnia a fost intensificat, ns msurile luate de autorittile
militare si civile sunt de natur a nltura orice pericol comunist.
Actiunea comunist n Bulgaria si Iugoslavia, mai putin intens, n prima -unde armata si
guvernul stpnesc situatia - si poate accentuat n ultima, este mbinat si cu ideea
panslav.
n aceast directie, ambele servicii trebuie s-si ndrepte toate eforturile pentru a avea
informatii la timp.
b) Siguranta zonelor petrolifere si a transporturilor pe cile ferate si Dunre.
Din discutiile avute, s-a ajuns la concluzia c Serviciul Secret romn si autorittile civile
si militare romne au luat toate msurile pentru a mpiedica orice act de sabotaj.
Totusi amiralul Canaris a rugat s se permit instalarea la Breaza a unui numr de 160
specialisti narmati, pentru aprarea terestr si aducerea de material A.C. A. si specialisti
necesari pentru aprarea aerian.
S-a rspuns c se va supune chestiunea organelor superioare romne, care vor accepta
propuneri. Dup aceasta, s-a trecut la masa oferit de amiralul Canaris care a durat pn
a ora 15, cnd s-au discutat lucruri fr nici o important. S-a hotrt ntrevederea
urmtoare pentru ora 17.
La ora 17, n holul hotelului, unde era prevzut ntlnirea, amiralul Canaris a fost gsit
mpreun cu generalul Carboni - seful Serviciului de Informatii al armatei italiene - si
colonelul Emanoil.
Dup prezentrile de rigoare, cei trei sefi ai serviciilor de informatii, s-au retras n grup
aparte si au discutat circa 15-20 de minute. Asupra celor discutate n-a transpirat nimic; mi
s-a spus ns c s-au aranjat chestiuni de agentur.
Apoi s-au discutat:
Obisnuit, cnd dl. amiral Canaris venea la Bucuresti, era ntmpinat la aeroport de seful
Serviciului Secret romn, de ofiterul romn de legtur cu organizatia german din
Bucuresti si de o parte din personalul acestei organizatii.
Dup ce dl. amiral Canaris era condus la hotel, si ncepea imediat activitatea, dup o
scurt vizit la Legatia german. Pe tot timpul ct rmnea la Bucuresti, era oaspetele
Serviciului Secret romn.
Astzi, am raportat domnului prim-ministru [general Ion Antonescu - n.n.] despre aceast
sosire, iar domnia sa mi-a ordonat ca dl. amiral Canaris s nu ia contact cu nimeni dect
cu domnia sa.
311
Fat de cele de mai sus, am onoarea a v ruga s binevoiti a ordona dac se mai mentin
uzantele expuse mai sus.
seful Serviciului Secret Col. N. Vldescu Rezolutie
Va fi primit de col. Vldescu, care-1 va conduce la domnul prim-ministru, cernd n
prealabil a-i fixa ora de primire. Col. Vldescu l va nsoti si va lua msuri de gzduire,
paz etc.
General loanitiu
Arh. S.R.l.Jond d", dosar nr. 3717J. 30.
42
Not/7/ septembrie 1940
Despre convorbirea d-lui amiral Canaris cu dl prim-ministru, general Ion Antonescu
n timpul convorbirilor, dl. general Ion Antonescu a accentuat c dl. locotenent-colonel
lonescu Micandru va primi toate cererile ofiterului german de legtur, von Stransky, si
c e va sustine spre deplina noastr multumire.
n timpul discutiilor, dl. general Ion Antonescu a accentuat de mai multe ori c din partea
organelor romnesti se va face totul pentru a satisface sut la sut interesele germane.
Noul regim din Romnia s-a alturat Axei Berin-Roma si va continua aceast cale, fr a
se lsa abtut de la ea.
Mai departe, primul ministru a spus textual: Generalul Antonescu este soldat si merge
drept nainte fr a privi la dreapta sau la stnga. Este de la sine nteles c noua conducere
a Serviciului de Informatii ia asupr-si toate obligatiile asupra crora s-a fcut ntelegerea
de la Venetia".
Arh. S.R.l,fondd". dosar nr. 3717, f. 31.
43
Declaratie/4 decembrie 1940
Subsemnatul locotenenet-colonel lonescu Micandru de la Serviciul Special de Informatii,
domiciliat n Bucuresti, str. Aviator Caranda nr. 62, Cartier Drumul Srii-Cotroceni,
declar urmtoarele:
Am fost mutat n Serviciul Special de Informatii la l octombrie 1936 o dat cu
reorganizarea acestui serviciu. Pn la aceast dat am contat n Marele Stat Major Serviciul Adjutanturii. Cu ocazia discutiei mutrii la Serviciul Secret a trei ofiteri de stat
major, s-a cerut si avizul Adjutanturii M.St.M., cnd am primit propunerea maiorului
Cristea Nicolae (actualmente locotenent-colonel) c, dac
312
consimt, m poate propune nominal. Am acceptat, mai ales c nu s-a spus c ofiterii
detasati la Serviciul Secret au si o diurn lunar. La Serviciul Special de Informatii am
ndeplinit:
a) De la l noiembrie 1936 - la l septembrie 1939, [functia] de sef al Frontului de Est
(biroul evidentei informatiilor din trile din Estul Europei)
b) De la l septembrie 1939 pn n prezent, [functia] de sef al Biroului de colaborare cu
Serviciul de Informatii al anualei germane.
n strintate am avut urmtoarele misiuni:
- La Helsinki (dou cltorii) pentru legtura n vederea colaborrii cu Serviciul de
Informatii al armatei finlandeze.
- La Ankara (o cltorie) pentru angajarea unui agent propus de atasatul nostru militar
din acest oras.
- La Sofia (o cltorie) pentru aducerea unor fotografii dup anumite documente
procurate de un agent informator.
- La Lisabona (o cltorie) pentru a aduce materialul strns de observatorul Serviciului
S" n rzboiul spaniol si a-i transmite instructiuni.
- La Varsovia (6-7 cltorii) pentru colaborarea cu Serviciul de Informatii al armatei
poloneze.
- La Berlin (7-8 cltorii) pentru colaborarea cu Serviciul de Informatii al armatei
germane.
Ultima cltorie a fost la Venetia, n urma invitatiei Serviciului de Informatii al armatei
germane, si a avut loc ntre 1-5 septembrie 1940. La aceast ntrevedere au avut loc dou
conferinte:
- prima, la care a luat parte seful Serviciului de Informatii al armatei germane si doi
ofiteri ai si (ntre care si delegatul la Bucuresti al Serviciului de Informatii german, care
a venit si el la Venetia), discutndu-se chestiuni n legtur cu sabotajul n Romnia.
- a doua, la care a luat parte numai seful Serviciului de Informatii al armatei germane,
seful Serviciului de informatii al armatei italiene si Moruzov; nu am asistat, ns mi s-a
spus de [ctre] Moruzov c s-au discutat chestiuni de agentur".
Detalii asupra acestor ntrevederi se gsesc n raportul pe care 1-am ntocmit la
napoierea de la Venetia4""5.
Despre cele ce se petreceau n tar, n timpul de la l -5 septembrie, s-a aflat n mod cu
totul ocazional.
n ziua de 4 septembrie 1940, cam pe la ora 13,30, pe cnd se gseau la mas, seful
Serviciului de Informatii al armatei germane a fost chemat la telefon de la Berlin.
La napoiere a spus lui Moruzov c au informatii despre unele dezordini la Brasov si
Ploiesti si c l roag s verifice dac este adevrat. Moruzov m-a rugat s dau un telefon
la Bucuresti, la Serviciu, pentru a controla.
425 Documentul 39.
313
La telefonul de la Serviciului Secret am gsit pe functionarul Serbu care mi-a comunicat
c dl general [Ion] Antonescu a fost nsrcinat cu formarea guvernului, dar c nu-mi
poate da relatii despre miscrile de la Brasov si Ploiesti. Mi-a dat legtura cu dr.
Georgescu426 - seful Sectiei Contrainformatii - care mi-a spus c ntr-adevr au fost
unele miscri, dar de mic important.
Am comunicat lui Moruzov cele de mai sus, care la rndu-i a spus sefului Serviciului de
Informatii al armatei germane s nu fie ngrijorat de zona petrolifer pentru c miscrile
nu au un caracter grav. De asemenea, i-a mai comunicat c dl general Antonescu a fost
nsrcinat cu formarea noului guvern si c - desi stie c nu este agreat de Domnia Sa totusi este un om foarte hotrt si energic, astfel c dezordinele nu vor lua n nici un caz o
dezvoltare periculoas.
Dup mas, Moruzov era foarte nervos si abtut, dar si-a exprimat credinta c nu i se
poate ntmpia nimic, fiindc n-a gresit cu nimic fat de interesele trii.
n jurul orei 17 am prsit Venetia ndreptndu-ne cu trenul spre Bucuresti. Pn la
Jimbolia, [Moruzov] a rmas n compartimentul su si nici nu a luat parte la masa de
sear, desi era prezent si delegatul permanent la Bucuresti al Serviciului de Informatii al
armatei germane.
n ziua de 5 septembrie 1940 am intrat n tar, la Jimbolia, unde am fost ntmpinati de
curierul Serviciului, Rscanu. Acesta i-a predat o serviet foarte grea, cu lucrrile mai
importante ale Seviciului.
La Jimbolia am aflat si de faptul c Regele Carol al II-lea a ncredintat d-lui general
Antonescu toate puterile n stat.
Pn la masa de prnz, Moruzov a citit corespondenta din serviet, iar subsemnatul si
delegatul Serviciului de Informatii al armatei germane am stat mai tot timpul n vagonul
de dormit.
Masa de prnz a decurs fr discutii, Moruzov continund a fi foarte preocupat.
La Pitesti am fost ntmpinati de Niky stefnescu si serbu, care veniser cu dou masini
pentru a-1 duce pe Moruzov la Bucuresti, asa cum fcea de obicei. Moruzov a refuzat si a
trecut cu Niky stefnescu n compartimentul din vagonul de dormit, unde am discutat
pn la sosirea la Bucuresti.
La Bucuresti, Moruzov si stefnescu au plecat mpreun, iar subsemnatul -dup ce am
condus acas pe delegatul Serviciului de Informatii al armatei germane - m-am dus la
domiciliul meu.
Cu Moruzov n-am avut absolut nici o legtur n afar de serviciu. Dac s-ar prea c am
fost mai apropiat de el, aceasta se datoreaz exclusiv faptului c i-am adus servicii reale,
att n misiunile pe care le-am avut n strintate, ct mai ales n colaborarea cu Serviciul
de Informatii al armatei germane.
n afar de indemnizatia lunar acordat tuturor ofiterilor din Serviciul Secret, Moruzov
nu mi-a dat absolut nici o alt sum de bani.
' Este vorba despre Florin Becescu (conspirativ Georgescu).
314
Pentru verificarea celor de mai sus mai adaug c, nainte de plecarea din Venetia,
Moruzov a ncercat s mai cear la telefon Serviciul din Bucuresti, dar nu a reusit.
Prezenta declaratie scris si subscris de mine contine 5 (cinci) pagini.
4 decembrie 1940 Dat n fata noastr colonel s. s. indesc.
locotenent-colonelul C. Gh. lonescu [Micandru]
Arh. S.R.L,fondy", dosar nr. 20954, voi. 4, f. 323-325.
NOT ASUPRA EDItIEI
Lucrarea de fat reprezint a treia editie a monografiei dedicat lui Mihail Moruzov, seful
Serviciului Secret de Informatie al Armatei Romne n perioada 1924-1940. Prima editie
a cunoscut lumina tiparului n 1996 la Editura Academiei Nationale de Informatii, iar cea
de a doua, mult mbunttit si adugit, cu un substantial capitol despre coordonatele
strategiei revizioniste sovietice contra Romniei, dezvluite de Serviciul Secret, a fost
publicat n 1997, la Editura Evenimentul romnesc. Apreciat de critica istoriografic de
specialitate, fiind citat n numeroase lucrri si studii, dar mai ales n urina solicitrilor
venite din partea studentilor si cursantilor de la formele de pregtire postuniversitare, am
acceptat cu deosebit satisfactie oferta Editurii Elion pentru publicarea unei noi editii.
Cu aceast ocazie am purces la unele mici retusuri fat de editia a doua. Cel mai dificil a
fost, datorit spatiului pus la dispozitie, s selectionez pentru anex doar 43 de
documente din cele 136 publicate initial. Am renuntat, n primul rnd, la documentele
referitoare la perioada 1917-1919, cnd Mihai Moruzov a activat ca sef al echipei de
sigurant din Delta Dunrii, n speranta c ele si vor gsi locul ntr-o viitoare lucrare
dedicat frontului secret n timpul rzboiului de ntregire national-statal. Pentru a facilita
lectura si a veni n ajutorul cercettorilor care sunt interesati n urmrirea atestrilor
documentare, am revenit la sistemul aparatului critic n subsolul paginii. si aici a fost
nevoie de serioase adaptri. Pentru documentele citate n editia precedent, care nu si-au
mai gsit spatiu n anex, am fcut trimiteri la cotele arhivistice.
Rennoiesc multumirile adresate tuturor celor care mi-ai acordat un ajutor substantial la
publicarea primelor dou editii, crora le adaug sincera pretuire fat de distinsa doamn
Virginia Carianopol, directoarea
317
Editurii Elion, pentru struintele si strduintele domniei sale, care au contribuit n mod
esential la reusita prezentei editii. Aceeasi recunostint si fat de domnul Constantin Nit,
ntruct s-a artat extrem de minutios si rbdtor n tehnoredactarea computerizat a
lucrrii.
Sunt la fel de constient c am contractat astfel noi si mari datorii de respect fat de toti cei
care au contribuit ntr-un fel sau altul la aparitia acestei lucrri, prilej cu care i asigur de
profunda mea gratitudine.
Autorul 29 februarie 2004
CUPRINS
CUVNT NAINTE.........................................................................................5
INTRODUCERE............................................................................................11
DATE DESPRE^IOGRAFIA sI PERSONALITATEA LUI MIHAIL
MORUZOV................................................................................................21
n atentia posterittii...................................................................................21
Familia........................................................................................................23
Realitatea se mpletea cu legenda"...........................................................25
Conceptia despre intelligence.....................................................................29
si-a iubit tara..............................................................................................33
MIHAIL MORUZOV sI PRIMELE FORME MODERNE DE
ORGANIZARE sI ACTIVITATE ALE SERVICIULUI SECRET..........36
Un serviciu secret nu se poate improviza"................................................36
Serviciul de sigurant al Deltei...................................................................39
Nistrul - o frontier a Europei....................................................................42
Obiectivul principal: spatiul sovietic..........................................................44
ASPECTE ALE INFORMRII OPERATIVE CURENTE N
ACTIVITATEA SERVICIULUI SECRET................................................48
Reorganizarea Serviciului Secret................................................................48
Germania caut s izoleze Romnia si Polonia..........................................51
Avertismente neluate n seam...................................................................54