You are on page 1of 3

www.mateinfo.

ro

Numere complexe
Mulþimea numerelor complexe
Ecuaþia x2 + 1 = 0 nu are soluþie în mulþimea numerelor reale. Considerãm cea
mai micã mulþime care include Z, în care aceastã ecuaþie are soluþii. În acest caz,
notãm cu i o soluþie a ecuaþiei date ºi o numim unitate imaginarã; i2 = –1.

Pentru orice pereche de numere reale (a, b), z = a + ib se numeºte numãr complex;
a = Rez este partea realã a lui z ºi b = Imz este partea imaginarã a lui z; z = Re z + i Im z .
Mulþimea ³ = {z | z = a + ib , a, b ∈ Z} se numeºte mulþimea numerelor complexe. Dacã
Im z = 0, numãrul complex z este real; dacã Re z = 0, numãrul complex z este imaginar.
Operaþii cu numere complexe
Pentru z = a + ib, z1 = a1 + ib1 ºi z 2 = a2 + ib2 avem:
z1 + z2 = (a1 + a2 ) + i (b1 + b2 ) ; z1 z2 = ( a1a2 − b1b2 ) + i ( a1b2 + a2 b1 ) ;
1 a b z2 a1a2 + b1b2 ab −a b
= −i 2 ; = 2 − i 1 22 22 1 .
z a2 + b2 a + b2 z1 a1 + b12
a1 + b1

Numere complexe conjugate


Conjugatul numãrului complex z = a + ib este numãrul complex z = a + ib = a − ib .

Pentru orice numere complexe z ºi z′ avem:


z+z z−z
a= ; ib = ; αz = α ⋅ z , µ α i Z; z + z ' = z + z '; z × z' = z × z ' .
2 2
Modulul unui numãr complex
Se numeºte modulul numãrului complex z, z = a + ib, numãrul real z = a 2 + b 2 .

Oricare ar fi numerele complexe z, z′, unde z = a + ib ºi z′ = a′ + ib′,avem:


2
1) z U0; 2) z = 0 ⇔ z = 0; 3) z ⋅ z = z ; 4) z = z .

z z z z z′
5) z × z ¢ = z × z ¢ ; 6) = , z¢ ¹ 0 ; 7) = , z′ ≠ 0 .
z¢ z¢ z ′ | z ′ |2

8) Inegalitatea triunghiului: z − z′ T z + z′ T z + z′ .

Forma trigonometricã a unui numãr complex


Pentru orice numãr complex nenul z = a + ib, existã ºi este unic numãrul ϕ∈ [0, 2π)
a b
cu z = | z | (cos ϕ + i sin ϕ); cos ϕ = , sin ϕ = ; ϕ se numeºte argumentul redus
|z| |z|
al numãrului z ºi se noteazã ϕ = arg z.

20
Dacã în scrierea trigonometricã a unui numãr complex, z = ρ(cosϕ + isinϕ),
înlocuim ϕ cu ϕ + 2kπ, k i m, scrierea rãmâne valabilã: z = ρ[cos(ϕ + 2kπ) + i sin(ϕ
+2kπ)]. Aºadar, existã mai multe valori Φ pentru care z = ρ(cosΦ + i sinΦ).

b g b g
Numerele complexe z1 = ρ1 cos ϕ1 + i sin ϕ1 ºi z 2 = ρ 2 cos ϕ 2 + i sin ϕ 2 sunt egale
dacã ºi numai dacã au acelaºi modul (ρ1 = ρ2) ºi existã k i m astfel încât ϕ1 – ϕ2 = 2kπ.

Utilizarea formei trigonometrice în operaþii


Oricare ar fi numerele complexe nenule z1 = ρ1 (cos ϕ1 + i sin ϕ1 ) ,
z2 = ρ2 (cos ϕ2 + i sin ϕ2 ) avem:
1 1
z1 z2 = ρ1ρ 2 [cos(ϕ1 + ϕ2 ) + i sin(ϕ1 + ϕ2 )] = [cos(−ϕ1 ) + i sin(−ϕ1 )]
z1 ρ1
z2 ρ 2
= [cos(ϕ2 − ϕ1 ) + i sin(ϕ 2 − ϕ1 )] z1n = ρ1n (cos nϕ1 + i sin nϕ1 )
z1 ρ1
b g n
Formula lui Moivre: cos ϕ + i sin ϕ = cos nϕ + i sin nϕ , n i q*.

Fie z un numãr complex nenul, z = ρ(cosϕ + i sinϕ) ºi n i q, n U 2. Se numeºte


rãdãcinã de ordinul n a lui z orice numãr complex ω care verificã relaþia ω n = z.
n
Existã n numere complexe z0, z1, z2, ..., zn–1, cu z k = z ºi anume:
 2k π + ϕ 2k π + ϕ 
zk = n ρ  cos + i sin  , 0T k T n − 1 .
 n n 
Interpretarea geometricã a operaþiilor în ³
Fie xOy un reper în plan. Asociem punctului M(x; y) numãrul complex zM = x + iy,
numit afixul lui M.
Pentru oricare trei puncte M, N, P din planul complex ºi orice numãr real λ, avem
uuuur uuur uuur
echivalenþele: 1° z M ± z N = zP ⇔ OM ± ON = OP
uuur uuuur
2° z N = λz M ⇔ ON = λOM .

Fie z i ³*, z = r(cosα + isinα) ºi z′ i ³* cu |z′| = 1,


z′ = cosθ + isinθ. Imaginea geometricã a numãrului com-
plex z · z′ se obþine din imaginea geometricã a lui z prin
rotaþia de centru O ºi unghi θ.

21
Fie a i ³*. Rãdãcinile de ordinul n ale lui a au ca
imagini geometrice vârfurile unui poligon regulat cu
centrul în O.

Aplicaþii ale numerelor complexe în geometrie


• Distanþa dintre douã puncte.
Fie A ºi B puncte în plan. Atunci AB = |zB – zA|.
• Ecuaþia cercului
Ecuaþia cercului de centru M 0 ( z 0 ) ºi razã r > 0 este z − z0 = r .
• Mãsura unui unghi
·
Fie punctele M1(z1) ºi M2(z2). Mãsura unghiului orientat M 2 OM 1 este
z
m(rM 2OM1 ) = arg 2 .
z1
z3 − z1
Fie punctele distincte M1(z1), M2(z2), M3(z3). Atunci m(rM 3 M1 M 2 ) = arg
z2 − z1
(se translateazã originea în punctul M1 ºi se aplicã metoda precedentã).
• Condiþia ca un triunghi sã fie echilateral
Fie A, B, C trei puncte în plan. Triunghiul ABC este echilateral dacã
2π 2π
zA + εzB + ε2zC = 0, unde ε = cos + i sin .
3 3

Elemente de geometrie în plan ºi în spaþiu


Transformãri geometrice
Se numeºte transformare geometricã în spaþiu o aplicaþie bijectivã a spaþiului, T : S « S.
l q
Figura F ′ = T( A ) s A ∈ F se numeºte transformata figurii F prin T.

Punctul P se numeºte invariant (sau punct fix) pentru transformarea T dacã T(P) = P.

O aplicaþie bijectivã T : S « S a spaþiului S în el însuºi se numeºte izometrie dacã


pãstreazã distanþa, adicã pentru orice puncte A, B i S avem AB = T(A)T(B).
r r
Fie v un vector în spaþiul S. uuuuuuu r r de vector v este aplicaþia tv :S → S
Translaþia r

definitã pentru orice A i S prin Atvr ( A) = v .

Fie C un punct al spaþiului S. Simetria de centru C este transformarea sC: S « S care


asociazã oricãrui punct M din S acel punct sC(M) = M′ astfel încât C este mijlocul
segmentului [MM′]. C se numeºte centru de simetrie.

Fie d o dreaptã în spaþiul S. Numim simetrie de axã d, transformarea sd : S « S


definitã astfel: pentru M i S \ d, sd(M) = M′ dacã MM′ u d ºi mijlocul segmentului MM′
aparþine lui d; pentru M i d, sd(M) = M.
O figurã F din spaþiu se spune cã are axã de simetrie (sau cã este invariantã în raport
cu o axã de simetrie) dacã existã o dreaptã d astfel încât sd(F) = F.
22