You are on page 1of 20

;)


)f'.

''l

*ii

um

Lij' ' ■*1'
Vr

i f •. ;

rÂ\ y>

, OBSERVATORUL ASTRONOMIC BATTHYANEUM i , •
:
?
DE LA ALBA IULIA: 1 '
/ /
. UN PROGRAM DECORATIV PUŢIN CUNOSCUT
rf

K O V A C SA N D R A S

U(

ri

i ir .o

*b / v
Hf .i !
ţ , fj r ,
GVT f > ‘r.

1. is
.tk
‘ ! ' r•
O istorie a iluminismului clin Transilvania nu poate fi concepută
fără aprecierea cuvenită a rolului pe care l-au jucat prin exemplul per­
sonal, prin actul'cultural conştient şi, nu în ultimul rînd, prin sacrificiul
material cei trei mari întemeietori de aşezăminte culturale: Ignaţie:
Batthyâny, Samuel von Brukenthal şi Samuel Teleki. Dacă este cazul să
mai Comparăm activitatea lor, Ignaţie Batthyâny se remarcă prin activi­
tatea ştiinţifică proprie, la nivelul cerinţelor contemporane, prin acţiunea
consecventă şi conştientă prin care căuta să pună bazele materiale ale
unei vieţi ştiinţifice elevate în Transilvania, realizînd pas cu pas „labo­
ratorul^ fără care un asemenea proiect era sortit eşecului: biblioteca, co­
lecţiile de *antichităţi şi de ştiinţele naturii, tipografia, moara de îiîrtîe
pentru deservirea acestuia şi, în sfîrşit, observatorul astronomic1. Inten­
ţiile Sale se oglindesc şi în testamentul său redactat la 31 iulie 1793, prin
care lăsa instituţia înfiinţată de el diecezei romano-Catolice din Tran-:
silvania cu condiţia: „Bibliotheca statuis horis cuivis pateat. . . Ipsiim
autern- institutum astronomîcum seu cisttonomiăm cuivis absque ăiscrimine feîigidnis discendî copia sit, utqiie discere possîni, director instruat
quamvis discendi cupidum*-.
E ' ’<
! . . jl o

' . ••
;■ * ■
-.
•' •
■ '
v\ 1'
;•
Cu aceleaşi trăsături putem caracteriza şi activitatea sa de mecena
pe plan artistic. Incepînd cu palatul prepositurii din Eger (1774—1776)3,
continuînd cu înfrumuseţarea catedralei de la Alba Iulia (stranele mem­
brilor capitlului, 1783; tabernacolul altarului principal, 1783; amvonul,,
1783—1784)4, cu refacerea palatului episcopal (1786) şi cu cea, ^ clădirii
fostei rmănăstiri trinitariene — Baţthyaneumul şi Institutul Teologic de
•"V
A f MY
^ V eszely Râroly, A B a ţth yă n i intezet, în „Gyulafejervâri Fuzetek11, I. 1861,
p. 92—96'; Varju Elemer, A g yu la feh ervâ ri B a tth yâ n y -ko n y v tă r, în „Magyâr K Sayvszemle* Vil, 1899, p. 134—175 şi extras; Szentivânyi, Robertus, Catalocpis concinm is
llb m n im m a n u scrip to ru m B ibliothecae B atthyânyanae, Szeged, 1958;
Jako Zsigmomi, B a tth yâ n y Ignăc, a frudos es tudom ânyszervezo, în EM, MW, 1991, P> 76—99.
- r 2 Veszely Kâroly; Op. cit., p. 92— 96) Varjă, op. tit., p. 37— 40.
( .1 * ,
1r ' ’ Ger& Lâşzloj Eger, Budapest, l957,
54.
.r ’: ; . . ■ ; * , * < . Ud
4 Entz Gâza, A g yu la feh ervâ ri szik e seg y h a z, JBudapest, 1958, p. 208/173, 209/177,
............
• .. Nagy Margjt, ţţp ffm a y& r Şim
210/181, 183: B
jSir, Q h szpbrâsz ţle te . i s munfyăssăga, în:
113SUlusok, m uvek, mesterek, Şukareat, 1977, p •.. ;,9Y—

i t }Y. ..-OOÎV:
A R S TRANSSILVANIAE, Tom. II, Bucureşti, p. 29—48, 1992.

Scanned by Cam Scanner

HA
i <14 t i

30

Kovâcs Andrâs

2

azi (în perioada 1792—1798)3 dovedeşte aceeaşi consecvenţă şi înţelegere
pentru arta în plină schimbare a epocii sale. Cu atît mai mare este de­
cepţia vizitatorului bibliotecii generată de rafturile rudimentare, acope­
rite cu panouri pictate în stilul clasicismului, de cartoanele purtînd efigiile
marilor cărturari ai istoriei, toate realizate la nivel de bilei. Contrastul
se explică prin decesul prematur al ctitorului şi realizarea mult mai tîrzie, în anii ’20 ai secolului următor, a mobilierului bibliotecii de către
moştenitorii care nu mai dispuneau nici de resursele financiare ale epis­
copului, nici de bogatele venituri ale fundaţiei decimată de inflaţia de
după războaiele napoleoniene.
Lipsei de exigenţă constatată în bibliotecă îi putem opune programul
decorativ al observatorului, realizat înaintea stingerii din viaţă a ctito­
rului său şi materializat, în linii mari, de asemenea înaintea anului 1798.
Chiar dacă în lipsa unor cercetări arhivistice amănunţite nu vom putea
reconstitui realizarea pas cu pas a intenţiilor şi vom rămîne datori cu
conturarea ambianţei artistice în care s-a născut acest ansamblu, consi­
derăm totuşi că merită să atragem atenţia asupra acestui monument al
perioadei iluministe în esenţă necunoscut istoricilor de artă.
Cel mai important izvor în privinţa înfăţişării de odinioară a obser­
vatorului îl constituie lucrarea lui Anton Mărtonffy intitulată Iniţia astro­
nomica speculae Batthyanianae Albensis in Transilvania, un fel de carte
de vizită a observatorului întocmită de primul său astronom, fost elev
al lui Maximilian Hell la observatorul din' Viena6.
Iniţia astronomica conţine pe lingă o amplă descriere a observatorului
(v. Anexa) şi o serie de douăsprezece gravuri, dintre care patru şi vinieta
foii de titlu redau înfăţişarea proiectată şi, în mare parte realizată înainte
de 1798 a observatorului. Exceptînd gravura reprezentînd faţada princi­
pală a clădirii, reprodusă în mai toate lucrările care se ocupămde Batthyaneum, restul gravurilor nu au fost publicate niciodată după 1798,
i; ,
Prima gravură7 reprezintă faţada principală, sudipă a fostei biserici
trinitariene. Desenat (delineavit) de Michael Gros şi gravat (sculpsit)
de Johann Baptist Simon la Cluj în 1796, este intitulat Specula astrono­
mica Batthyaniana / Carolinae. in Transilvania. A. MDCCXClV. Nive­
lele faţadei sînt marcate de inscripţii, ,.âpticew reprezentînd. placi de pia­
tră cu crăpături. Deasupra portalului din axul central este înscris: TYPOGRAPIÎIA; to.t la parter, portalul mănăstirii este încoronat cu inscripţia:
INSTITVTIONf / CLER* IVNrOR(is) / J794;' în axul central între etajul
I şi II Se citeşte.*1BIBLld’ÎHECA; îii acelaşi ax aticul1observatorului co­
prinde inscripţia :JVRANLÂE / POSVIT / C(omes) IG(natius) DE BATTHYAN / EPISC(opus) TRANSILV(aniensis sau -aniae) 1794.
Clădirea observatorului se ridică pe acoperişul plat al bisericii,, în­
conjurat . de un parapet compus din baluştri; şi postamente decorate'cu
panouri adîncite. în ax paramentul arcuit formeazărun balconaş. Locul
celor două turnuri-demontate ale fostei mănăstiri este ocupat de obser­
vatorul flancat de cîfe un- turnuleţ cU pihiori triunghiular şi acoperiş mon in două ape. Atît faţada observatorului cît şi cea a turnuleţelor sînt
t ■' . .
, ■• •• r v.; r; .<
A vi;,:, ^
trinitarte^f^mnfc* p*
^ ban ioan,' beşpre ărTiUşctiita;fostei biserici

din Albă Iuliaf4n Â, Xm,‘Ms; p. 373-383.
; ft1
8
b^
5
arolinaem
d
c
c
x
c
v
i
i
i
178X122 mm.
, f Kl
:/ r*f
i i.
«VAI!
Scanned by Cam Scanner

Observatorul astronomic de la Batthyaneum

TABULA I.

•î5

S, > Ţ

a

j_:ii
J

H

•l

h

in
xM Sros'dtl . _
Fig.

1,

'/titwtjc Cloudioij rj(j

— Faţada principală a observatorului din Alba lulia.
Gravură. 1796.

Scanned by C am Scanner

31

32

j «. "I;l

Kovăcs Andrâs
j< JŞ

Fig.

Scanned by Cam Scanner

2.

— Planul observatorului. Gravură.

Observatorul astronomic de ta Batthyaneum

5

3?:

tratate în rustica. Faţada sudică a observatorului este compartimentată
de Ieşene care susţin antablamentul compus dintr-o arhitravă profilată,
dublată în linia lesenelor, o friză de arcade oarbe, ritmate de triglife în
linia lesenelor şi o cornişă mai simplă încoronată de un atic compus din
panouri decorate cu împletituri cuprinse între postamente care susţin
urne (?). Potrivit textului din Iniţia, postamentele unuia dintre atici erau
decorate cu statuile şi însemnele planetelor. în axul compoziţiei, simţitor
mai în spate, poate fi observat coiful conic al turnuleţului giruetei. Pa­
nourile delimitate de lesenele faţadei conţin cîte-o fereastră înaltă, înche­
iată la partea superioară în arc semicircular. Faţadele laterale ale clădirii
erau compartimentate la fel.
.

în momentul de faţă lipseşte aticul observatorului, acoperişul în
două ape fiind delimitat spre sud de un fronton arcuit, decorat cu o
luminatoare ovală şi cu inscripţia URANIAE încadrată de un captuş8.
Friza antablamentului este decorată cu striuri paralele verticale.
Colţurile observatorului sînt decorate cu Ieşene în rustica care delimi­
tează panourile încadrate de Ieşene plate.
Cea de-a doua gravură, nesemnată, reprezintă planul nivelului
obsevatorului9. Observatorul se înalţă pe un plan pătrat cu laturile de
13,23 m în interior, cu cîte trei axe de goluri pe /fiecare dintre laturi.
Spre sud, în ax se află camera obscură (O), spre nord accesul spre scara
spiralică (D). Cele două turnuleţe (B, C) aveau accesul dinspre extremi­
tăţile terasei pavată cu plăci de două culori alţernînde dispuse în diagonală. De la scara spiralică deasupra căreia se ridica turnuleţul, se ajungea
prin coridorul I în spaţiile F, 6 şi H destinate observaţiilor meteorolo­
gice şi protejate de un acoperiş în două ape. Scările N şi K asigurau
alte căi de acces pe terasă observatorului. în interiorul sălii *un spaţiu
de 5,67X5,67 m era delimitat de stîlpii marcaţi cu a care susţineau tava­
nul mobil. Azi încăperea are o podea din scînduri, lipsesc stîlpii care
susţineau tavanul şi este blocat accesul spre D,

I

Cea de-a treia gravură, de asemenea nesemnată şi nedatată repre­
zintă peretele vestic al acesţei încăperi10. Desenul îngrijit executat pedă
un bogat decor plastic: ferestrele franţuzeşti sînt încadrate de şiruri de
rozete vegetale stilizate, de împletituri delimitate de astragaţi şi şînt
încoronate cu ramuri de palmier încrucişate susţinute de console decorate
cu 'ciucuri atîrnaţi şi âşezate la nivelul naşterii arcurilor. In spaţiile
astfel delimitate, în panouri imitînd marmora5, se află cîte un medaliorf
— patru pe fiecare dintre laturi — reprezentînd efigii umane afrentate
cîte două, îrP profil. între ferestre se află postamente clasicizante care*
Susţin cîte uri bust. Din inscripţii aflăm câ este vorbă de Nicolae Co-c
peniic, Clăudiu Ptolemeu, Joahries Kepler şi Tychb Brahe. Cbmpejrfţia
se îricheie priritr-0^ cornişă interioară decorată Cri o friza de discuri şi- un
şir de volute legate între ele de ghirlande. La maqgînea.planşei, marcat
cu AB, este redat profilul u n u istîlp d e susţinere. ;- *
v ii, I

Sala observatorului a fost decorată într-*adeVăr conform acestei pl&nşe'
dar execuţia decorului este mult mai modestă. întregul decor este pictat;4
’ "Osturile „părinţilor nemuritori» ăi astronomiei precum şi cele ale „celor
fv- *jb

* Şerban,
I

op. cit.,

1... - i s s a r t ’*

Scanned by C am Scanner

o; ’’ A;

' o îvn- ' .-i

** .{rivib'b

i

p. 380—381.
-rcTa jh- 1* ^

^

34

Kovăes Andrâs

i 11

mjc Clau^iop.ncjT - ; “i ; *r; :■ )
.

r ■y.(

Fig. 3. — V inieta foii de titlu. Gravură. 1797.
.'/!■

'■ '

1 ,, . -

.

■■■</'■•

:

J

• .<

.

,

.

mai străluciţi astronomi ai Europei de a z i,., care au adus astronomia
la aceea culme a perfecţiunii în pare intr-adevăr se află ea“ — cum se
exprimă Anton Mârtonffy, au fost înlocuite cu panouri pictate încadrate
de, medalioanele' pictate susţinute de postamente în rustică şi colonete
c u caneluri, de asemenea pictate. Exceptând portretele lui Ptolemeu,
Kepler şi Tycho Brahe,; identificate c.u ajutorul gravurii, .celelalte zece.
portrete nu au pUtuf fi nominalizate. Este, cert că gle reprezintă astro­
nomi şi fiziciepi din secolele al X^II-lea şi al XVIII-lea, deseori citaţi
de Iniţia, astronomica (Halley,. Newton, Lagrange etc.) dar autorul por­
tretelor, un pictor/mediocru. Sra fploşit de modele iconografice necunoscute
noua, diferite, de portretele îndeobşte reproduse în dicţionarele biografice
moderne.11, ;
«jţmuteuit
i Tjimîm ub itum /i i,n
-.no- ^
. Deasupra medalioaoelor; delimitînd portretele, pot fi observate apoi
o serile de compoziţii în grisville foarte deteriorate,; reprezentînd perso­
nificări ale planetelor,; ale ;eonstela!ţiilor -(Mercur; fcuna, Ganimedp) şau
alegorii animate de puţii rrr, compoziţii, de o ,prospeţime ;Şi delicateţe re­
marcabilă^ inspirate din modele caracteristice trocpcpului, probabil, aceste
compoziţii erau menite vsă înlocuiască însemnele, şi reprezentările,\pla­
netelor14 amintite /de* Mârtonffy; 'înjjlegăfură,CU faţada) clădirii, fHeaîizarea
lor* prin urmare, a avut dpc abia' după(redactarea ţestului. î otuiov ■;>.; n:
Medalioanele de sub' 'tavaft, foârte prost.i conservate, reprezintă .un
nivel i calitativ mult, scăzut faţă de cele anterioare, Efigiile în profil au
fost conturate, cu, ocru pe u n . fond: închis> frigurile pot ;fi identificate cu
ajutorul inscripţiilor, în care numele personaj ului apare dej obicei fo*
cazul dativ(!). Se observă o singură diferenţă faţă de enumerarea din
q ,.!)*> .(ţO AUl >«
-.

XI. 4 5 ^ S j P° ziţii ovale în ulei ** Plnză. Dim. 65X45 cm. Nr. înv. B&tthyadeum
j ‘î im:

Wnu
Scanned by Cam Scanner

* %

*yt*

Observatorul astronomic de la Batthyaneum

35

Fig.

4.

— Interiorul observatorului. Latura vestică. Gravură.

7

*1

i

r .. r\

Scanned by Cam Scanner

1
36

Kovă'es Antfrâs

text şi anuirnc ca efigia lui Hipparh din Bithinia a fost înlocuită ccu cea
a lui Platon1-.
pictate^ tUVan S° Pastreaza Pe alocuri fragmente ale cornişei interioare
,V?a c!llbla dc acces sPre scara D, coronamentul căreia a fost decorat
S i S
iîepir pal sculptat al lui Ignaţie Batthyâny, încadrat de o
rin n n a f atlrnata caracteristică curentului zopf făcea parte din tîmplăria originala a clădirii.

-

-

j

1

w nC°? i°~a P?tra 8ravilră reprezentînd tavanul sălii a fost realizată de
ic ael Ciros (jccit) şi de Quirin Mark fsculpsit).13 Printr-un sistem de
ru menţi şi scripete, casetele tavanului, fiecare în parte puteau fi. 'înlă-

Vi

^ A ^F
|

. _

4'.. i

| ’’4' >A.»
■'' ; ifrtf;••*5.
V;‘ ' *"

'h.

— Tavanul observatorului. Gravură.

>

fii '

,

** încQjbînd dihişoalţitl sttd^estjc în senwil mişcâfri .idelor ce^orpitului, nied^r
Următoarele inscrfptffd jS.-VICTORE;
GUJLIEIjMO; C¥R§RM>; ABRA h AMO; RABBI ^ ^ I I X U G ^ B E G H ,
A?T A^ CHO; ENDlMlOMT; CALIPPO; TIMOCHÂftlDI; m n f f c A E ; V.BEDAb,
a t l a n t i ; ARCHAZEL.
243X2G3 mm.

Scanned by C am Scanner

9

Observatorul astronom ie de la Batthyaneum

37

turate împreună cu acoperişul care le proteja ca să se facă posibile obser­
vaţiile în unghiuri mai înalte decît 60° — ne asigură textul destul de con­
fuz al lui Anton Mârtonffy. în caseta centrală, într-o cupolă pictată se
afla muza astronomiei, Urania. Atribuţiile ei erau explicate de compozi­
ţiile aflate în casetele dispuse lateral: ea luminează coloana amintirii în
alegoria reprezentînd Chronologici; pe această coloană îşi gravează lite­
rele Saturn; statuia lui Ianus Bifrons, clepsidra înaripată şi geniul care
consemnează evenimentele completează compoziţia (A). în caseta mar­
cată cu B, o alegorie a Geografiei aceeaşi muză, dezvelind globul pămîntesa, permite descoperirea Americii; cele două personaje centrale ale
compoziţiei sînt flancate de busturi reprezentînd continentele: Europa -—
o figură încoronată cu lauri, America — un indian, Asia — un cap de
turc şi Africa *— un maur; o busolă şi o lunetă completează compoziţia,
în caseta marcată cu litera C Urania îl învaţă pe Apolon „drumul obişnuit
mai scurt*. In D, reprezentînd un vas naufragiat şi marinari care îşi sal­
vează viaţa, muza, de această dată ocrotitoarea Navigaţiei îi învaţă pe
marinari să se călăuzească după stele şi nu după punctele de pe uscat.
Geniile care populează compoziţia intitulată Optica sau Dioptria se
joacă cu instrumente optice. în scena simbolizînd Astrologia Urania este
cea care .alungă personificările pseudoştiinţelor legate de stele. Zeul
Mercur meditînd asupra unui barometru simbolizează, în concepţia auto­
rului compoziţiei, Meteorologia (G). Ultima dintre compoziţii (H) simbo­
lizînd Arhitectura, se desfăşoară într-un cadru arhitectonic în fundalul
căruia se înalţă clădirea instituţiei întemeiate de Batthypny, consacrată
Athenei (Palladi); Urania face să fie consemnt numele întemeietorul pe
0 placa de marmoră: Com(es)/g(natius).
,Ki,
;.
Scanned by C am Scanner

Knvac'S Andnis

38

10

Ultima gravura care prezintă interes din punctul nostru de vedere
este vinicta foii de titlu.14 Iconografic ea amplifică tema formulată în
compoziţia ultimei casete a tavanului, prezentînd un şir de obiecte care
simbolizează principalele direcţii de cercetare îmbrăţişate de instituţie,
sediul căreia apare şi aici în fundalul imaginii. în prim plan observăm
o hartă înfăţişînd valea Mureşului — Maros fl(umen) —, desfăşurată pe

Fig. 7. — F aţad a sudică a o b servatorului.

Fig-

8.

n 52X80 mm.
Scanned by C am Scanner

Interiorul observatorului. Latura nordică.
ăăi â

Ainrfrfai n

11

Observatorul astronomic (Je la Batthyaneum

3a

o stîncă (mineralogia?); pe hartă observăm simbolurile celebrităţii (?),
o liră, o tubă şi nişte note muzicale; stînca este flancată de un putto
înfăţişîndu-ne blazonul întemeietorului, o plantă sălbatică (botanica?,
ştiinţele naturii?), o coloană frîntă (antichitatea), două volume, un desen
astronomic, un compas şi o sferă cerească. Gravura este semnată: Simon
sc(ulpsit) Claudiop(oii) 1797.
Celelalte gravuri ale volumului redau instrumente astronomice din
dotarea observatorului. Cu excepţia ultimei, care este semnată: S(imon)
sc(ulpsit) Claudiop(oii) 1798, ele nu sînt semnate.
*

>*

*

Tema observatorului era cu totul nouă pentru arta transilvăneană a
epocii. Este evident că s-au urmat modele străine în elaborarea- proiec­
tului vizînd organizarea spaţiului şi programul decorativ. Este cert de
asemenea că nici episcopul, nici astronomul .său nu au fost în stare sa
elaboreze aceste proiecte. Măi mult decît atît, în textul elaborat de Anton
Mârtonffy observăm formulări confuze sau evazive cum ar fi de exemplu
cea referitoare la Astrologia în care afirmă că în această alegorie Urania
„Horoscopia, Annos fatidicos, Ariolos non scio quid tumultuantibus
profligat“.
. . .
.
Diferenţele remarcate dintre gravuri şi realitate, ca şi originea ete­
rogenă a gravurilor realizate între 1796 şi 1798, demonstrează că cei doi
gravori cunoscuţi nouă, clujeanul originar din Niirnberg, Johann Baptist
Simonls şi vienezul Quirin Mark (1753—1811),16 au lucrat după proiec­
tele gata elaborate ale observatorului. Pe, baza celor două semnături ale
sale, numai complet necunoscutul Michâei Gros putea să aibă un rol în
elaborarea proiectelor observatorului. Problemele legate .de atribuire se
complică prin gravurile nesemnate. Mai ales gravura reprezentînd pere­
tele vestic al sălii pare a fi de o calitate sensibil mai bună decît decorul
tavanului.
'
Y
'•
O altă serie de probleme ridică diferenţele constatate dintre gravuri
—• proiectul — şi elementele păstrate ale decorului realizat. Descrierea
lui Mârtonffy Vorbeşte de exemplu despre tavanul casetat existent la
data redactării textului, dar nu se păstrează nici-o urmă a acestuia cum
nu există nici-o menţiune deşpre natura avariei.suferite de monument
în cursul asediului din 1849, remediată în preajma anului 185217. Cu
aceste rezerve care nu pot fi Spulberate decît prin cercetări în arhiva
personală a întemeietorului şi în, cea a episcopiei, credem totuşi că în
anii imediat premergători ,tipăririi ilustraţiilor, observatorul funcţiona
şi în linii mari proiectele au fost transpuse in viaţă. Decorarea interioară
a sălii a fost în ichimb realizată în etape şi, probabil, de meşteri diferiţi
în condiţiile renunţării.la detaliile prea costisitoare,
1
\
;

I
I
!

Y ;

*

î i

¥

*

15 Bielz, Julius, Die G raphik in Siebenbilrgen, Sibiu-Hermarinstadt, 1947, p. 15;
B. Nagy Margit, R eneszânsz es b arokk E rd^lyben, Bukarest, 1970, p. 322—323.
16 Nagler, K iinstler-L exikon, Bd. 9., Leipzig, p. 346-r347; Garas Klâra, M agyarorszâgi festeszet a XVIII. szâzadban, 1955, p. 223, 226—227, 246.
17 MDCCCLII: fragmentul lizibil al unei inscripţii parţi&l acoperite p e o uşă
a laturii vestice; Varju, op. cit., p. 43— 44 aminteşte de refacerea observatorului în
timpul episcopului Ldnhart Perene lntr€£ âoii 1882—1896.

Scanned by Cam Scanner

40

Kovâc.s Andrâs

Fig. 9. — C o ro n am en t de uşă cu blazo n u l lui Ig n a ţie
B atth y ăn y .

Scanned by Cam Scanner

Î2

Fig. 11. — Clauditis Ptolerneusv *'— ................

Fig. 12. — Johannes Kepler.

13
Observatorul astronomic de la Batthyaneum

Scanned by Cam Scanner
41

Scanned by CamScanner
Kovâcs A ndrâs

Flg. 13

A stronom din secolul al XVII-lea

Fig. 14. — A stro n o m clin secolul al X V IIl-lea

Observatorul astronomie de la Batthyaneum

15

43

. Înfiinţarea, observatoarelor astronomice a devenit o modă în cursul
celei de-a doua jumătăţi a secolului luminii1^. întemeietorul Batthyaneumului, format la Universitatea din Tîrnavia (Trnava) în anii 1760—1763,
putea să vadă acolo observatorul proiectat şi realizat în deceniul ante­
rior, de Maximilian Hell19; în perioada cînd Batthyâny a fost imai întîi
canonic, apoi preposit de Eger (1766—1780), putea asista la instalarea
observatorului proiectat de acelaşi Maximilian Hell — devenit între timp
primul director al observatorului vienez — în jurul anului 1776, realizat
la comanda şi cu cheltuiala prietenului şi mentorului viitorului episcop
transilvănean, Carol Esterhâzy, episcopul de Eger20. învăţatul iezuit a
supravegheat şi instalarea observatorului universităţii mutate de la Tîr­
navia la Buda, terminat în 1780.
_
Către sfîrşitul anului 1786 a devenit evident pentru Ignaţie Bat­
thyâny că Societas Litteraria Assiduorum întemeiată de el şi care funcţiona
în casa sa din Sibiu, e pe cale să se stingă din lipsa de interes din partea
colaboratorilor săi21. în aceste condiţii a luat hotărîrea să înfiinţeze în
casa sa sibiană un observator astronomic. îndemnat şi de prietenul său
losif Mârtonffy, l-a trimis pe Anton, fratele acestuia la Viena să studieze
sub îndrumarea lui Maximilian Hell. Reîntors după trei ani de studii în
1792, sarcina organizării observatorului îi revenea acestuia. în acel mo­
ment, după mutarea guberniului din Sibiu în Cluj, episcopul a obţinut
de la autorităţile militare ansamblul de clădiri al fostei mănăstiri trinitariene din Alba Iulia.2? Abia după această dată au putut să fie conturate
proiectele de transformare ale clădirilor. Către 1794 — data inscripţiilor
planşei reprezentînd faţada clădirii
au putut fi terminate lucrările de
construcţie şi S-a putut trece la instalarea observatorului.
în aceste condiţii putem să presupunem că atît proiectele de in­
stalare, cît şi cele privind înfăţişarea clădirii, au fost inspirate de modelul
observatorului din Viena. Acolo trebuie să căutăm analogiile unuia din­
tre cele mai interesante ctitorii transilvănene din epoca luminilor, y
-f y

y

y»)

■-

\j

, y

■■

)

r' V

• •}

* ■ .•

T

Î j T.

.

1 . '

*

.iV ’h

' : ' i V -^ ifrn '

i

■V

'lli

'

i/

• /•

* •• -

r / ■r vn biH

'

X

J :l î l

i. ,)

> l\ î
■i n

')

f

:■ ; y

>
; ' ANEXA ’ ;
- ' • • ‘' ’ ;- . »‘noi
«ir :U ■. . ţ ■> , '.yn o : j /\ i jOi . > f.yhyy'Y’*. . >
.1 y t ■fînn
hn.n-Y v? «•’: yy
e/h
m y

•o

(p. 12) Aedes, et Structura Speculae Astronomicae
-

r » :■< y ’ r •

f <1f") r '

v

^ v*ţ. T.’ 1’ .*

1 • ‘

‘ .

*V

' 1 ■■

' ’ - ' 1 j

.

*

'

>>

I

Y ' J ' . f

hi1, . Quem in Architectura Firmitatis, Commoditatis, et Venustatis tenen^
dum esse modum Vitruvius proposuit, eum Uranicis^ maxime in aedibus.
curari, res ipsa postit, et necessitas. FirmitaS cum ăbest, ex uSU brevi;
luxationum, subsultuumque casu, provenit saepenuftiero, ut Instrumenta*,
Observationes, Tabulae, ipsus adeo Observator âedium loco temere dăm■

-

.•

18 Kosâry Domokos, [Muvelddes a X V III, szăzadi M agyarorszâgon, Budapest,
19832, p. 625.
t
;
19 Szinnyei Jozsef, M agyar iro k elete es m unkăi, v o i IV, Budapest, 1896, col.
659—664; Heinrich Lăszlo, A z d s o kolozsvari csillagda, Bukarest, 1978, p. 76—78.
on
»<
am
..
20
Jako^ op*f cit., p,. 98.
t îA r
21Idem , p. 96—t99
.
\ 3a
;t' "•.-2
2’'1Varju,
« t op. citi, p. 33; Şerbanj-oi>. c it , p. 380; Jaki6, l. c i t
-*

Scanned by C am Scanner

vj

Kovdcs Andrâs

44

1(

netur, et praepostere. Nuper quiddam taxatum est in CaiUeo immortali,
cujus ego caussam, quam mallem in aedibus ipsis potius fuisse quaerendam, quam in Observatore: Ticho magnus, saepe minutus est intactis
Aedibus Uranoburgicis, sic Ptolemeus, sic Babilonii, cum forte in ipso
ÎPyramidum, Obeliscorumque situ, umbrarumque, quas inde captabant,
errore latere vitia potuerint. At inquis, (p. 13) interesse modicum, Aedis,
an Astronomi naevo laborent observationes? Nibil inquam, si per Astronomum steterit aedibus tribuere modum, et firmitatem. Plurimum autem
interest ad defensionem tum, cum Dynastae vim inferentes, e Veterum
centonibus Deorum volunt consui tectum immortalium. ^
Indicia Infirmitatis crunt in observatorio 1. Rimae, si a primo ae îficii subsultu pergant augeri. Malum hoc, praeterquam quod peraegre
curetur, adfert necessitatem explorandi crebriuis fidem Instrumentorum
praecipue fixorum. 2. Organorum effectus subito mutati. Exempli gratia.
Si Aseensiones rectae, siderum in iis captae, cum Tabulis, cum Calcu o,
cum Caelo jugiter conveniant; continuo autem omnes incipiant discrepare. Noevorum quidem hujusmodi correctio directis solis ipsis Instrunientis procurări poterit, dubias tamen plerasque reddit observationes.
De indicibus, signis Luxaţi fortassis Observatorii dicetur cap. II.
(6)
>.-V.
Firmitas Speculae Astronomicae.

• •
.. ■>;
y o'/. ,■
oî<
î( , • : ,

E Saxo, et cocto latere, opere revincto totum est conflatum observatorium. Nititur ftmdamento (p. 14);denis, et quinque [pedibus in terram
vivam depresso, lato septenis. Cum eimergit e solo arctatur sesquipede.
Qua deinceps lege tributis in quatuor partes decrementi vicibus, abit in
fastigium pedem unum supra centum. Ichnograpbiam tractus supremi, in
quo ipsum observatorium adsurgit, exhibet Tabul. IL Anticae alae murorum cardinalium fulciuntur Turribus binis, ad orientem CN. ad occidentem BM. muro itidem hexapedali innitentibus. In parte postica tenetur
erismatibus ZZ, oportuit haec addi ad ferendam Observatorii Fornituram.
Mortario e calce et sabulo communi vinctus, illitusque murus totus est,
nec ferro parcitum, ubi vinculum ejus e re futurum esse videbatur. Dum
onus fornicis totius impositum est, fecit Aedes rimas operi novo similiares quas idcirco inter pericula referendas esse non credidi.
Operis lignarii firmitatem quod adtinet, duplicatum illud ubique fuit
unius trabis in aliam incisione solită. Visum est autem plurimum esse
profuturum, si suprema laquearia quâtuOr fiiilcris interrils u a a a Tab. III
per AB. expressis succolentur. Pautis: Si firmitas a tempore, per quod
destinato usui servire debebit,. aestimanda est, uti perte est, ex ipsa hujus
aedis constructione, aliorumque similium >veterum moliminum suffragio
spes est futurum, ut nostrum hoc Observatorium Uraniae suae conse^
nescat.
(7)

v

(p. 15) Speculae Commoditas.

’ •

.

,

Haec in aedibus adesse censetur, si citra in pedimentum, jet tâedium
in iis illa peragi queant, ad quae sunt a Fundatore destinata^ (ad rem
Scanned by Cam Scanner

17

Observatorul a&tnaaAmic ţie ia Batthyaneura

A5

noştram propius qpod adtwat) si nullum ©mnino phoeja©menpn yidan<ium in semeţ otfferat, quod nun postit observări non exact©.
Phoenomena intra 60 caeli gradum dificultate Ql^rvationuiin Jninprf
laborant, majori verticalii, et pene verticalia, cum ’tarnen eorum usum
in novis potissimum observatoriis, nemo nescit esse praecipuum, Hac,
ajont, ex caussa pergulas et belcosnas obşervaţoriis adjjci, ut ad eelebrandas observationes sublimiores commodiitatem praestent- EiP rinqtiam jnqn
repugnabo, dummodo versus, ©mnem coeli regionem aspectum iiberum
aperiant, ventos aliaque observationum imppdimenta eoerceant• Qd^ro
curam equidem i-llam, qua laquearia, tectaque observatorium tfacili iquadam machinatione aperiri, claudique possint, haud unquam robur esse
deponendam.
..-i
; ■*. i
!.
1
Aedis hujus tributio haec est: Tra.etus infimus- Typographiae, et
mechanicorum usibus (p. 16) inservit, inde primus, jMjUsaeo rerum ad
Histpriam naturalem p.ertinentipm; mediuş Bibliothaecae, Ot Aşţronomorum incolatui; şupremus est Observatorium aştronomieum. De alias dicore
nbn adtipet. .Observatorivim ita.b4bet:;
> •
> ■)
r
~ Fabula II. Mure ţripedaH eingitur gpatium. A, paulo majus J296.
pedibus quadratis, adeoque' longum pedibus 36. totidemque latym.: Alţi-*
ludo interna pedibus 20. eomplectiţiuy q.uod totum exercpndis Muds, et
mobilibus Instrumentis deservit. Utrinque adjacent ,ti^£ri.eulae H ;pt C.
media paulo humilieres,, HH tectum est decjussatum, EE Pergufae solares
quodrato lapide stratae, ad conclavia FF. nam ad G. deducit I. In Tecti.
fastigio itidpm ambulacrum solare. R Communicationem aperit.Fractuum
inferiorum infra ooronam aedifjci<i:\mediem .desinentiura, qqi proinde
prospectum ex observatorio utpote adj uncii ş super eminenţi havţd limitet.
" Observatorium tfropte R ţfr; jîeşpipit #pşridiem proxime
.proinde Fumcula Cv alam orientasem, ^B. occidentalem, reliqvfi borpales
occupant............ J " ......... ^ ‘
’"" *" “ ‘ * * 1
prient^U
p b ^ o ^ . ^ p ^ ^ ^ g i ţ ^ scala rcocJl{ g ^ ',0quae
apprta, m T
' ...............J..... ...... "" ........ *
“..' .............' '
^w djtoaru
p p rro
p er^
f ’a J c /IU ^ *vv.» • . I li • J .. • ^
f.*-*
y > ţ^vn iui» JWVU . J.v- Jt
Turn commoditatis, cum secuntatis causa in parte etiam sep^ptriouali ponitur altera scala, supqnţe in K. şei solaHum .E hin<^
ipsum
«bşeryatpripm desueta. In' D. opere. Cratitio, eţ pr^ticp ponitur Turticula,
/v/\*rvU^d-« «»/1.riwiilQmi.t.thkj
im ^ ^blâfiUin ^înclO
ddcat.r Î3e âce^sjam mcrum est. <sumrmaeb >3ftihiâ' ’şeeCO^Tapidd
costrata plano in Aedibus clausis, destuo •autenfi1m1
cabali Sakeo, sirfkientis aquĂP ratioejus xisiim requirat.!tă
1 t\ .n

Ad commoditaterti rqbd^ue ^e¥^rî
qUbd in bob Observâtoiio
primo perfectUm esse!videtur^ ^eogitanti nernpe, quo maklme modo injectas superius .VefttidâliWiM'- .^se^atîpi^m '-;i^ flbul6a^ 8 4bVâre ^pbfteretj
oc«MTi.t ctendque cdrandum, ut (observatorii jLaquearii^tlMiulrata, Tebfaque
^si adsint, ferente^^ casa ^eciirii irjiirsqmquel ^pp^săjntp ţiataHir *^odud igim
Scanned by Cam Scanner

46

H

tt

i »i Kovacs Andrâs

1&

Turrium parallacticarum tecta girantur, cumprimis pretiosus, minusque
expeditus esse videbatur;* Si toti laqueari adplicetur; (p. 18) Si parti duntaxat, votis equidem haud posse satisfieri,
»
f o ,
Quare Tabulatum medium A. Tab. III, in raedio secundum BAC.
bifariatum est; Marginibus ejus suppositae rotulae versatileş, quaruni
ope supra Transtra LM. et NO. dimi'dium Tabulari A versus orientem
ad D. alterum dimidium versus occidentem ad E, defluente funiculo ad
aetum digiti reconditur infra Tectum, que sit, ut 9. quadratarum orgiarum
spatium in laqueari aperiatur.
Ut similis, imo paulo etiam major apertura in incubo Tecto )fiat,
hoc cum alioquin sit depressum adeo, ut ob loricas solarii ne quidem
eminus videri possit, facile admittebat apices cantheriorum medios dividi,
partemque unam orientem versus, alteram in occidentem secundum
reliquum tectum demitti quae reipsa casu poscente demittuntur, alias
sublatae clanduntur machinatione priori persimili. Caeterum omne illud
tectum, ColumnibUs et cruribus trabeis firmiter retinetur. Quadri autem
mobilis cardines defixi pilis insulariis ad rectum angulum a a a a Tab. II.
Conjunctis sustentantur sUpernis earum partibus anconis instar exporrectis, et supine rotulis numariis exornatis. Oportuit autem omnia haec
fingere casu, vel necessitate esse subjecta, ne secus aliquod ex hoc decore
ingenio suffragium videatur esse quâesitum.
(p. 19) Mirum sane, quam egregio observaţionum successu, commodoque nostro Tecta illa referentur, claudanturque. Observatori certe, quin
pluribus etiam in observatOrio, extra ventum positis omnes Caeli partes
a vertice usque grâdum 40. hiatu illo referantur, humiliores autem e
fenestris ipsis percommode videntur.
i
>“ Areas porro, et spâtia, Observatorii tribuere sic placuit:
1. Totum spatium A. Tab. TI.' relinquere tractandiS instrumenris
liberis.. . rf „. , . t - r .
, ., «\ ... . .
, r• - ( •
,
.
2. Mu.ro, e lâpide quadro sectili, pone O. crasso quindenos polices, alto
Centum viginti, Quadrantem adfigere muralem; scrobem autem ad pedem
commode capiat, ne Secus. supinum, aut contortum corpore illas excipere
oporteat n 11 'J ij ■'
;
r uJO phi ]\ : *•' Mi'ffJO} fi IJ .
3. M uroparjinâliâd T. Sectorem adplicare. r‘
, * *. ' . '
;• 4. Turriculae B ,:Culminaţorium instrumentam. Alteri ad C Sectorem aequatorjalem. Utriusque Turriculae tectum, aperitur secundam Cir­
culi meridiani positum spatio, quanţum sufficit ad videndum exstantis
Hemisphaerii, semicirculum. ,‘r', ; , ş - b C

5. Ad SS. Meridianam filarem, cujus quippe apices hac solum colo-r
catione vjdebunţur extra (p. 20) luxationis periculum esse positi,, contra
scilicet, quam sim uro adverso alicului ad D. fuissent excepti.
.;
.r ; 6. ; Horologium unum ad; angulum propre S. alterum illi adversum
adpendere, ut scilieet ad,observatores ih utraque Turricula simul positos
,ab codem hprologio sonus osciliationum deferri possit. hih i , r
7
7. Camera obscura supra O. in Solario medium Frontis meridionali
pccupat. Opposita altera illi supra D; gerit Anemometrum,’1
-, - / >
Machinâe1 Meteorologicae, Hygrometricae, &c. l&c. usu suo, ţcredo
mqnebuht; quo sint, qualiqug loco oportuniore adplicandae.
^
f"
Scanned by Cam Scanner

19

Observatorul astronomic de la Batthyaneum

47

( 8)

Venustas Speculae.
Venustas in aedibus loco tertio, a Vitruvio requisita, si ex ipsa
membrorum simetria nascatur, mire capit, et delectat. Studiose contra,
et ex ingenio quaesita, vereor ut placeat potissimum Uraniae, quae modicis aedibus contenta, easdem mavult esse stadia laborum, quam Theatra voluptatum.
.n
,
(p. 21) Quantilla haec in aedibus his nostris est, in sola compagis
harmonia sita est; unice Pictura quaedam, et haec scite moderata fuit
addita a mânu peregrina.
. . .
Ornatum ejus externum refert Tab. 1. Ordini scilicet Dorico proprium. Medium in Fastigio Propileum lapidem gerit memorialem cum
Inscriptione litteris aureis URANIAE POSUIT Corn. IGNATIUS BATTHYANI, EPISCOPUS TRANSILVANIAE 1794. Loricarie solarii supremi,
secundum Pilastrorum situm, et numerum, Planetarum, constellationum
que partim symbola, partim simulacra sustinent.
Internum decorem auxit illitum parieti marmor colore oblitum pario,
et corinthio, quod apud supremas fenestras insulas efformat circulares,
veterum Astronomiae Patrum memoriae dedicatas. Nimirum.
■Abrahami. In proferenda corporum Caelestium scientia Gentium
omnium Momothetae, primo certe Loco, merito nominandi.
Atlantis, qui siderum Orbes in Sphaeris primus effinxit, primus de
iis disputavit, ex Inventione tam praeclara dictus etiam caelifer Atlas,
Axern humeris torqnens Stellis ardentibus aptum. Virgil. Aeneid. 4.
(p. 22) Endimionis. Vigilantissimi, ob indefessam, quam observandis
Lunae phasibus primus navavit operam.
Pitheae Unius ad Gnomonem aestivi solstiţii Observatoris antesignani, quaeque gliscebant indidem, mutabilium Eclipticae posituum Doctoris eximii. •

’■ • • .
■*
,
Timocharidis, Qui stellae cujusdam in Fronte ScoFpionis per Lunam
praetervectam occupatione observata primus monuit: aliis certe, quam
vulgo crederetur system a hoc universum inniti fundamentis, dări item
quaedam in Caelo Phaenomena ad usum geographicum multo praetiosissima illis, qui constituendis Locorum Longitudinibus geographîcis suam
adplicare vellent operam.
Aristarchi, Quod Leges Georrletriae maximo sane cum Astronomiae
profectu, hujus Canonibus Caeperiţ adplicare.
Hipparchi Bithini, Qui Menses Gentium, Dies, et Horas, Situsque
i
Locorum, Vicos Populorum complexus, in ipsos, adeo Caelos sublatus
Inaequalitates Planetarum, EXcentricitateS Orbitarum vocare in consum,
Catalogum denique Stellarum fixarum orsus est componere.'
(p. 23) Arechazelis Magni scilicet illius, et incomparabilis interi Arabes Astronomi, potissimum ab aperto condendarum Tâbularum Astrondtaicarum
Projudio honbrandi. J ; ■V' ; . V ,
%
•A

Illug-Beghii Magni Tamerlani Nepotis ultro citroquae Gihum Bactrianorum Regis potentissimî, a Tabulis Longitudinum, et Lafitudinum
Stellarum Fixarum, GeographîtaiT^ itehif aetate^ sua. cumprimis quoque
audandi Principis.
^ • .?
wfRvjv.'-n rjx.-ti.'i.-'&x'* uh «:‘ r -.h1 l%

Scanned by Cam Scanner

20

Kovacs And ras

48

Guilielmi. Hassiae Landgravii, Astronomiae aevo suo primi RestauJulii Caesaris, Cyrilli, Vittori», V. Badad, Rabbi ^ . . e t i a m dezbat
Inlerrc memoriam, ob singularem scilicet, quam in
Temporum Dlvisionc, Calendariorum correctione, O b eri humano, opeiam
collocavere pcrutilem.
.
ReliqUo Fenestras inter defluenti parieti decorcm pracbet P.lastns
alveatis inducta illorum memoria.
.
n .
!',:mnri
Primo. Qui ab insignioribus SystemaUbus Normna I aţrum immortalium jure merito gerunt. (vide Tab. III).
■ . .
Demum, Florentium hodie in Europa Astronomorum arissimo
.
Debuit hoc illis, retributionis (p. 24) nostrae quantulum c^que c
Monumentum; turn pro «fficiorum, qua nos complectunturc j n _
singulari, cum, eit praecipuae, pro suo di vino, quo ad pequliarem q
dam Seculorum Epooham, in eum, in quo certe est, Astronomiam e
xere fastigium perfectionis.
«" 1
.
Tabula IV. Exhibet Orophegraphiam part.is lacunatae diviso Laquean
in areas octonas secundum cursum Transtrorum summum tectum gerentitlm. In Area A Chronologiae symbolum Saturno, et Cercope J ano exp c,
sum est. In B. Geograpbiae, in C. Geometriae m D. N;auticae m E. Dioptricae, et Opticae. In F. Astrologiae. In C. Meteorologiae. In H. Archi
tecturae, praecipuam ubiquae ducente fructionem Urania.
Lucet iîia apud Chronologiam Saturno ad columnam Aeternitatis
scribenti. Apud Geographiam abducto velo Globi terraquei, ;Amencam
aperit Apud Geometriam docet Apollinem Geometriae viam solitam breviorem Apud Nauticam, Neptunum illesa foede naVi periclitantem monet: non in Saxo sed coeli sideribus navigiorum Ducem esse quarendum.
Apud Dioptricam, et Opticam, tisum Instrumentbrum Genios instruit.
Apud Astrologiam, Horoscopia, Annos fatidicos, Ariolos, Diis, ndn scio
quid tumultuantibus profligat. Apud Meteorologiam Mercurium^d ^Baroscopia meditasem Sustinet. Apud Arcftitecturam oblatis his Aedibus,
Faladi BAT’THYA^II mbriâtn -ititidit filici martndreo.'
> Ol
•f
i i ' «>fl u ■>• vru!.....
>ri»: j i[, f••. .
r;
’î
l
r
h
f
.
rn
r.nS oJbr/J n i ( X ' / j
)\\
o Mrrrr rrn fviru-nMr*
îgno> ion /.'/.li
i
ii
r-; b
rrioi
L’OBSERVATOIRE ASTRONOMIQUE BATTHYANEyjVI ,# E AI4BA IULIA?^
.
,
UN.PROGRAMME DECORAŢIF MQINS CON^tJ
>

iof O / / 1 1< <i fLUO: : ■
I, I, r( ? r •r-,
Ui f XVf
' aro 'Hb
fi En pi^Sentanti
gravures <*+- inconnues }usq’ici par; îds iiîsto/iens cfart -4l’auteur essaie a recenstituer
presentaţion orţgiqale .anţşriw ire du bo*nbai;dement ck> 1849, de l'observatoire astronoţnique de Alba. fi glia fonde p a r l’eveque de
T ra n sy lv a n ie , I^nabe lBatthyartV ‘(1741— 1798).
1 '
,
' I jc. dâbdTIjxetiiîb'da plafond ddttniiit ifftoblle'de la sa lle id e ; il -observaţtwre.Bd eoni*
ppsait de sednes aîldRoriques groupees asqtour de la m use y r a n ia e ţ elles repr&~
sentaient ses attributions. Les m ureş de la salle dtaien l dqeoreji,avec
des images des grands astronom es et des prdcourSetiTS q e i^ ţrO T b im ^ /C d S images.
diff^rentes
polftt de vue qualltatif, sAarqiient des iphases sucdessîves d i^ e re ntes
entre 1792“ 179R ta-y
b- fie-''"
V / *, , :;trio. j re; îi
Le modele de eq dbcpr devaiţ £tre celui dc l ’obsei'vatoufe .de yâeqne. •
De V6îe de Mtchael CSroS, Jqm signe cJdtfx lde ees IgiraVUreş' ii-esţe rinCdbbU
^laboration du programme ddeoratif de Alba Iulia.
.. .qioui i . ;i : j V'

Scanned by C am Scanner

^

"