You are on page 1of 28

ECOSISTEMUL ACVATIC TROTUS

CUPRINS

1

ARGUMENT…………………………………………………………………….…4
I.

CARACTERIZARE GEOGRAFICA…………………………………………….5

II.

POLUAREA RAULUI TROTUS……………………………………………7

III.

ORASE STRABATUTE DE RAUL TROTUS………………………………….10

IV.

POTENTIALUL TURISTIC AL VAII TROTUSULUI………………………..13
CONCLUZII……………………………………………………………………….20
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………...21
ANEXE……………………………………………………………………………...22

ARGUMENT

2

sociale şi culturale.9% din suprafata bazinului hidrografic Siret. În aceşti termeni trebuie asigurată o eficienţă corespunzătoare pentru fiecare folosire a resurselor de apă şi. Apa modelează cadrul geografic şi condiţiile de viaţă şi reprezintă. O strategie de gospodărire a resurselor de apă nu este posibilă fără o cunoaştere cât mai exactă a acestora. care. economice. cantitativ şi calitativ. un echilibru consistent între diversele cerinţe şi utilizăr ale apei.Bazinul hidrografic al râului Trotuş însumează o suprafată de 4456 Km2 . publici şi privaţi. numeroase studii şi cercetări arată că tendinta generală a resurselor de apă. în spaţiu şi în timp. factorul determinant în asigurarea vieţii şi dezvoltării. este condiţionată de existenţa şi posibilitatea utilizării resurselor de apă. s-a ales ca studiu de caz bazinul hidrografic al râului Trotuş. Pentru aceasta e necesară concilierea unui mare număr de factori interesaţi. Până în prezent. Apar modificări sesizabile cu caracter local şi chiar regional şi acestea sunt de natură diferită. cea mai mare parte a activităţilor umane. ceea ce reprezintă 9. deşi s-a aflat în atentia a numeroşi oameni de ştiintă (istorici. ce caracterizează dezvoltarea durabilă. cu mari eforturi şi cheltuieli. 1 CARACTERIZARE GEOGRAFICA POZITIA GEOGRAFICA A BAZINULUI HIDROGRAFIC TROTUS 3 . nu este deloc optimistă. a unor sisteme hidrotehnice complexe pentru satisfacerea condiţiilor de dezvoltare a societăţii. Resursă vitală. Din acest motiv.În zilele noastre. geologi. apa superficială şi subterană trebuie să facă obiectul unei gestiuni globale. resursele de apă şi mediul înconjurător. care reprezintă partea cea mai intim legată de materia vie şi constituie vectorul principal al schimbărilor cu mediul extern. totodată. ca o componentă a amenajării teritoriului în perspectivă pe termen lung. în care se integrează şi circa 1. adesea contradictorii. împreună cu solul şi atmosfera. cât şi calitativ. geografi) nu a constituit până în prezent subiectul unui studiu hidrologic complex. cu interese sectoriale deosebite şi diverse. Situaţia actuală şi experienţa trecută configurează o repartiţie inegală a resurselor de apă.87% din suprafata Tării. Dintotdeauna. din ce în ce mai multi oameni percep o serie de fenomene care arată că ceva deosebit se întâmplă cu clima. interdependente. dar totdeauna. Iată de ce comunitatea ştiintifică este din ce în ce mai mult interesată în mai buna cunoaştere şi predictia acestor fenomene cu care se confruntă umanitatea. Evaluarea cât mai corectă a resurselor de apă de pe un anumit teritoriu şi a distributiei sale în timp şi spatiu prezintă o mare importantă pentru activitatea de gospodărire a apelor. I. atât din punctul de vedere cantitativ. ceea ce implică realizarea.

poate absorbi cantităţi mari de apa infiltrate. În afara Culmii Pietricica. Slănic. Râul Trotuş cu o suprafaţa a bazinului de recepţie de 4456 kmp şi o altitudine medie de 708 m.1 m/km in defileul de la Targul Ocna si pana la 7. din care 4 sunt automate iar 10 au program de aluviuni. Tazlău. Această reţea hidrografică este relativ densă (0. care condiţioneaza altitudinea şi masivitatea reliefului precum si posibilitatile de infiltatie si coeficientul de scurgere. debutul mediu al raului Trotus este de 37. Local cuvertura de alterare cu grosimi mai mari. Caşin. subcarpaţii sunt reprezentaţi printr-o depresiune extinsă. nivale si subterane.La varsarea in Siret. c) Zona de molasă. în apropierea curburii acestora. Bazinul hidrografic Trotuş reprezinta arealul de pe care acest rau impreuna cu toti afluentii sai se alimenteaza din surse pluviale. Poziţia geografică a bazinului hidrografic Trotuş prezintă o importanţă deosebită.Bazinul hidrografic al raului Trotuş (anexa 1) este situat in partea de Sud-Est a Carpaţilor Orientali. împreună cu subcarpaţii Tazlăului. Structura este puternic cutata in pânze de şariaj care se încalecă succesiv de la V-E.0 mc/m. de la E. respectiv 7.. Structura petrografica a permis largirea de bazine si modelarea unor adevarate “campulunguri’. 3 GEOLOGIA Geologia zonei. atât datorită lipsei precipitaţiilor (nuanţe climatice de silvostepa ). Oituz. cu deosebire în depresiunea Tazlău-Caşin şi în aval de Borzeşti unde sunt prezente şi fenomene de secare. pantele variind de la 6. foehnizare pe versanţi. situat în partea centralestică a Carpaţilor Orientali în apropierea curburii acestora. 2 RETEAUA HIDROGRAFICA Reţeaua hidrografică a bazinului hidrografic Trotuş cuprinde 119 cursuri de apă codificate şi 234 de afluenţi necodificaţi din care 31 sunt direcţi. Pantele râurilor se datorează neomogenităţii rocilor sau tectonicii. Cei mai importanţi afluenţi ai Trotuşului sunt: Şulta. Uz. cât şi din cauza infiltraţiilor în patul albiilor.7 km/kmp).Ciobănuş. 4 . practic impermeabile. b) Zona flişului ocupă cea mai mare parte a unităţii muntoase din bazin. este ca marime al patrulea afluent al Siretului. Coeficienţii de scurgere se păstrează totuşi ridicaţi din cauza lipsei vegetaţiei forestiere. Uz şi este alcătuită din şisturi cristaline dure.2 m/km pe valea Uzului. ocupând culmile sale exterioare. nisipuri şi mai rar gresii şi conglomerate) au favorizat o fragmentare accentuată a reliefului şi o erodare a acestuia. cu relief domol şi lunci largi unde infiltraţiile sunt mai mari. Rocile mai moi din alcătuire (marne. prezintă importanţă prin structura şi alcătuirea litologică a teritoriului. deasemeni puţin permeabile. adăpostire sau inversiuni termice în depresiuni şi văi. Principalele zone geologice desfăşurate de la Vest la Est sunt : a) Zona cristalino-mezozoică de la extremitatea de N-V a bazinului.4 m/km pe valea Oituzului in sectiunea Lupchianului unde traverseaza gresia de Tarcau. Activitatea de monitorizare hidrometrica este asigurata de cele 21 de statii hidrometrice. ceea ce implică o mare varietate a tuturor factorilor genetici Aceasta poziţie il plasează în plină zonă temperata Variaţia temperaturii aerului din bazinul hidrografic Trotuş se înscrie în contextul condiţiilor de climat alpin pe culmile cele mai inalte. la obârşia subbazinelor Şulta. pentru că de aceasta depinde evoluţia generală a majorităţii fenomenelor şi zonalitatea acestora.6-0. argile. iar in litologie predomina gresiile şi marnele.

înăltimea de 80 m şi un volum de apă de 90 mil.A.N. Bacău. Dărmăneşti. Depresiunea Tazlău –Caşin. Apele subterane freatice prezintă valori ale modulului de exploatare cuprinse între 0.G. Acumularea Poiana Uzului a fost pusă în functiune în anul 1972. o lungime de 500 m.H. iar cea de adăncime la 580. Din categoria lacurilor antropice se remarcă lacul de acumulare Poiana Uzului (anexa 2) situat pe râul Uz. adâncimea maximă de 64. (în anul 2008). 6 LACURILE Lacurile detin în prezent o pondere redusă pentru resursa de apă din bazinul hidrografic Trotuş. respectiv: Unitatea montană cuprinde culmi şi masive muntoase situate de o parte şi de alta a râului Trotuş. Este o vale specifică versantului de est a Carpatilor Orientali care taie pieziş şi succesiv mai multe aliniamente de culmi aparţinând zonei flişului. se bazează pe delimitarea corpurilor de ape subterane freatice în conformitate cu principiile Directivei Cadru a Apei 2000/60/EEC (DCA) şi a Directivei Apelor Subterane 2006/118/CE (DAS). O actualizare recentă a resurselor de ape subterane elaborată în cadrul Laboratorului de Hidrogeologie a I. Resursa de apă subterană freatică (conform studiilor realizate de INMH.4 PRINCIPALELE FORME DE RELIEF Principalele forme de relief aparţin unităţilor montane şi subcarpatice şi numai o mică suprafaţă din sectorul de confluenţă cu Siretul se suprapune peste Câmpia Siretului inferior. Comăneşti. iar folosinta secundară este producerea de energie electrică. 1 POLUAREA RAULUI TROTUS CALITATEA APELOR DIN BAZINUL HIDROGRAFIC TROTUS 5 . părtile de est ale munţilor Nemirei. începind cu obârşia acestuia şi până la Târgu Ocna-Oneşti. Tarcăului şi Goşmanului.8 l/s. Târgu Ocna. are o suprafată de 334 ha.01 l/s/Km2 şi 3 l/s/km2 .9 l/s. Subcarpaţii sunt reprezentaţi prin subcarpaţii Tazlăului şi se situează la est de Carpaţi până la Siret. 5 APELE SUBTERANE Resursele de ape subterane din bazinul Trotuş sunt relativ limitate datorită slabei dezvoltări a aluvionarului şi prezentei miocenului salifer care ocupă o arie destul de extinsă şi influentează negativ calitatea apei. Folosinta principală a lacului este de alimentare cu apă a oraşelor Oneşti. munţii Berzunţi. Mai importante sunt lacurile antropice. II. în timp ce lacurile naturale sunt nesemnificative. 1995) a fost estimată la 1337 l/s. Se pot totuşi delimita trei forme de refief. m3 .7 m. Valea Trotuşului prin dimensiunile sale poate fi considerată o unitate deosebită de relief. este reprezentată prin dealuri joase. Conform acestor Directive. resursa este diminuată fată de abordarea initială estimându-se pentru bazinul Trotuş o resursă de apă subterană de 949. terase şi lunci largi şi Culmea Pietricica care o închide la est. Râul Trotuş şi afluenţii săi drenează părţile sudice ale munţilor Ciucului. lungă de 78 km şi largă de 25 km. Oituzului şi Caşinului.

în categoria a III-a pentru grupa „ionilor generali” şi în grupa a II-a din punct de vedere a „micropoluantilor organici şi anorganici”. Râul Tazlăul Sărat. Râurile din bazinul hidrografic Trotuş reprezintă principala resursă de apă. ca urmare a trecerii prin zone cu roci solubile (zăcăminte de sare). dacă nu chiar imposibilă. sodiu şi reziduu filtrabil. prezintă concentratii mari de sodiu şi cloruri. corespunde categoriei I-a de calitate la toate grupele de 6 indicatori. Deoarece apa râurilor este vulnerabilă la sursele de poluare (în special. În perioada analizată. în bazinul hidrografic al râului Trotuş au fost delimitate patru “zone de protectie” aferente captărilor de apă de suprafată. de la un cartier de blocuri din municipiul Moineşti care nu este racordat la reteaua de canalizare. Ciobănuş). Groza). Acestea sunt amplasate pe râurile Ciobănuş. motiv pentru care a fost încadrată în clasa a III-a de calitate la grupa ionilor generali şi în clasa a II-a de calitate din punct de vedere a grupei metalelor. cel mai adesea. în sectorul superior. Depoluarea surselor de apă din pânza freatică este extrem de anevoioasă. Caracteristicile hidrologice ale cursurilor de apă influentează utilizarea lor în diferite scopuri şi domenii de activitate. precum şi râul Uz cu afuentii săi (Plop. Caşin. cât şi de cei antropici. Biomasa fitoplanctonică a încadrat apa lacului în categoria mezotrofă. în general.În ceea ce priveşte calitatea organismelor fluviatile. se încadrează în categoria I de calitate la toate grupele de indicatori. Aproape de vărsarea în Siret (în sectiunea aval Adjud). Râul Urmeniş este cel mai poluat râu din cadrul bazinului. Râul Tazlău. Poluarea freaticului este. Râul Trotuş. Râul Caşin se încadrează în clasa a II-a de calitate la aprope toate grupele. iar în a III-a clasă de calitate au fost încadrati parametrii ce fac parte din grupa ionilor generali şi grupa micropoluantilor organici şi anorganici. apa râului se degradează şi se încadrează în categoria a II-a de calitate la majoritatea grupelor de indicatori. iar într-o proportie mai mică pentru irigatii. pescuit şi turism. Izvorul Alb. iar aceasta este utilizată în diverse domenii. apa râului se încadrează în categoria a III-a de calitate la grupa „ionilor generali”. Totuşi. Această situatie se datorează apelor uzate menajere receptate de către acesta. un fenomen aproape ireversibil şi are consecinte grave asupra folosirii rezervei subterne la 7 alimentarea cu apă potabilă. dar cu un grad ridicat de salinitate. fiind încadrat în clasa a III-a de calitate la grupa ionilor generali. Râul Slănic prezintă în sectiunea captare Slănic o calitate bună a apei. aceasta este variabilă de la un sector la altul şi este influentată atât de factorii naturali. Valorile medii globale ale consumului biochimic de oxigen (CBO5). ca urmare a indicatorilor ce fac parte din grupa nutrientilor şi metalelor. corespunde clasei I-a de calitate. în categoria a II-a pentru grupa oxigenului. ale amoniului (NH4+ ) şi a unor micropoluanti oganici au depăşit pe acest râu limitele clasei a V-a de calitate. 6 . în sectiunea Helegiu. Principala utilizare a apei provenită din râuri este de alimentare a populatiei (consumului casnic) şi a industriei. iar în sectiunea amplasată aval de oraşul Slănic Moldova apa râului prezintă un grad mai ridicat de cloruri. Uz şi Tazlăul Sărat. În anul 2007. calitatea apelor subterane a corespuns. din punct de vedere al potabilitătii. colectarea apelor uzate menajere şi industriale din localităti). Râul Oituz prezintă ape putin poluate. au fost înregistrate impurificări ale pânzei freatice în zona platformelor industriale. apa râului Urmeniş a fost încadrată în categoria a IV-a de calitate pentru grupa „regimul oxigenului” şi a „nutrientilor”. iar pe măsură ce colectează apele uzate de la diferite societăti comerciale şi apele menajere insuficient epurate. Valorile pH-ului au imprimat apei un caracter neutru – slab alcalin. Afluentii din sectorul superior ai Trotuşului (Asău. În ceea ce priveşte calitatea apei Lacului Poiana Uzului aceasta s-a încadrat în clasa I-a de calitate la toate grupele de indicatori.

3 l/s. Dat fiind faptul ca achizitionarea unei noi statii de epurare costa enorm de mult. a turbulentei si debitului mare al raului Trotus.Un rol important în alimentarea cu apă a populatiei.  “Poluatorul Plateste” – RAFO Onesti sanctionata pentru poluarea raului Trotus In data de 27 iulie 2010 a fost semnalata o poluare cu produs petrolier pe raul Trotus. Poluarea cu aluviuni a raului Trotus a fost diminuata. Georgiana Draghinda. apele uzate orasenesti sunt colectate in statie si sunt epurate intr-un procent satisfacator. pe o latime cuprinsa intre 5 si 20 metri. Si asta pentru ca in urma inundatiilor care au avut loc anul trecut. Pana atunci insa. insa colectorul final nu mai poate fi utilizat. Reprezentantii Administatiei Bazinale de Apa (ABA) Siret. statia de epurare a orasului Targu Ocna a fost scoasa din functiune. La verificarile efectuate in seara zilei de 27. Însemnate rezerve de apă minerală se găsesc la Slănic Moldova. Principalii utilizatori de apă subterană sunt din diferite domenii. intre timp statia de epurare a fost partial decolmatata. acestea trebuiau conduse printr-o conducta. “Pentru ca apele sa ajunga in treptele statiei de epurare. în producerea de energie electrică şi în industrie îl detine şi apa Lacului Poiana Uzului. insa aceasta este o masura de provizorat care va trebui rezolvata in timp”. impreuna cu Sistemul de Gospodarire a Apelor Bacau. s-a constatat ca pe malul drept. apele uzate ale orasului Targu Ocna vor fi partial epurate”. Garda de Mediu Bacau si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al Judetului Bacau s-au deplasat in zona. am adoptat o masura provizorie pentru ca apele sa nu mai fie deversate direct in Trotus.07. 2 POLUAREA ACCIDENTALA  Raul Trotus continua sa fie poluat Dupa ce luni intregi apele menajere din Tg Ocna au fost deversate direct in raul Trotus. cât şi în industrie sau agricultură. volumul de aluviuni ce trebuia indepartat fiind de circa 30. La verificarea efectuata a doua zi in jurul orei 6. nu s-a putut constata impactul asupra cursului de apa. Apele subterane din bazinul hidrografic al râului Trotuş sunt utilizate într-o proportie destul de redusă atât în alimentarea cu apă a populatiei. Nu s-a inregistrat mortalitate piscicola. 7 . cu doar 0. fara sa fie tratate.7 l/s) şi de industrie. pe o lungime de 3 kilometri aval de gura de deversare a canalului de avarie. din cauza intunericului. Târgu Ocna şi Moineşti. apele fecaloid – menajere din colectorul final al circuitelor de canalizare oraseneasca fiind dirijate direct in rau. cel mai important. S-a instalat o conducta care ocoleste practic colectorul final. Dupa indelungi discutii. constatand faptul ca statia de epurare mecano-chimica din incinta rafinariei apartinand SC RAFO SA Onesti (anexa 3) a fost inundata in urma precipitatiilor abundente. atât pentru locuitorii zonei cât şi pentru turişti. acum epurarea apelor se face doar partial.2010. purtator de cuvant la Directia Apelor Siret a afirmat ca “prin restabilirea treptei mecanice. În bazinul hidrografic al râului Trotuş o importantă deosebită prezintă apele minerale.000 de metri cubi. si care directioneaza apele in treptele statiei de apurare. raul Trotus continua sa fie poluat. Reprezentantii ABA Siret au prelevat probe din raul Trotus. Pana cand vor fi aprobate fonduri pentru modernizarea statiei de epurare. autoritatile locale impreuna cu specialistii de la Directia Apelor Siret au reusit sa gaseasca o masura provizorie pentru ca apele sa treaca prin treapta mecanica. urmat de zootehnie (0. Practic statia a fost colmatata in intregime. din punct de vedere al consumului fiind “populatia” cu peste 15 l/s consumul mediu anual.

000 lei.vegetatia existenta si solul prezentau urme vizibile de produs petrolier. III. Raportul realizat de specialistii ARPM Bacau arata ca principalele surse care conduc la aparitia unor zone critice sunt RAFO Onesti. Carom Onesti. ORASE STRABATUTE DE RAUL TROTUS 1. „Toate investitiile care se fac pentru rezolvarea problemelor de mediu trebuie cuprinse in planul regional de actiune pentru mediu. conform articolului 87. prezenta platformei petrochimice Borzesti face ca riscul poluarii aerului sa fie foarte ridicat. amenajarea de baraje de retinere a produsului petrolier pe malul Trotusului. mai spune consilierul Ana Maria Turbatu. dar care se intinde pe o arie mai mare de raspandire. colectarea manuala cu lopeti a produsului ramas pe mal si curatarea vegetatiei infestate. Letea Bacau sau Sofert Bacau. Lista potentialelor riscuri nu se opreste insa aici si. cele mai mari probleme se inregistreaza la capitolul poluarii apelor subterane. Sofert si Petrom Onesti. Masurile imediate dispuse in vederea stoparii scurgerii de produs petrolier in rau au constat in montarea de pompe. In zona Onesti. consilier superior in cadrul Agentiei Regionale de Protectie a Mediului (ARPM) Bacau. o constituie activitatea de extractie si transport produse petroliere. Toate obiectivele de mediu care trebuie rezolvate trebuie sa fie transparente. a precizat Iulian Movila. la acest capitol trebuie luate in calcul dejectiile de animale de la complexele de crestere a animalelor. care din cauza lipsei amenajarilor pot conduce la afectarea surselor de alimentare cu apa a gospodariilor individuale din mediul rural”. Concluzia finala a verificarilor a fost ca SC RAFO SA Onesti nu a luat masurile operative pentru evitarea poluarii raului Trotus. pentru ca ulterior finantarea postaderare se va face pe baza necesitatilor din planul regional”. In raul Siret sunt deversate apele uzate cu specific menajer de la RAGC Bacau.  Produsele petroliere afecteaza solul In Onesti. „In plus. ramase in urma scaderii nivelului raului Trotus. sucursala Moinesti”. cu modificarile si completarile ulterioare. directorul ARPM Bacau. dar si dejectiile de porci ale fermei Agricola International. Chimcomplex Onesti si Apa Canal. a precizat Ana Maria Turbatu. de departe. COMANESTI (anexa 4) 8 . Chimcomplex Onesti.Nici in ce priveste poluarea apelor de suprafata lucrurile nu sunt mai bune. activitate care este desfasurata de catre Petrom SA. RAFO Onesti. „O alta sursa ce ar putea fi considerata zona critica. Specialistii in domeniu au cazut de acord ca planul regional de actiune in domeniul mediului trebuie sa cuprinda toate punctele critice in ce priveste poluarea mediului. punct 27 din Legea Apelor 107/1996. motiv pentru care Sistemul de Gospodarire a Apelor Bacau a aplicat agentului economic o amenda in valoare de 40. folosirea de produs absorbant tip spill-sorb pe sol si in apa. raul Trotus poate fi poluat din deversarile de la Carom Onesti.

în care se precizează că traseul dinspre Dunăre spre Transilvania este cel mai sigur prin Comănești. Șupanu. N. părți de moșii fiind de ținute și de principele Al. 4 izvoare cu apă minerală. Conform Dicționarului geografic din anul 1895 în Comăne ști func ționau 5 biserici ortodoxe. Anuarul Socec din 1925 o consemnează drept re ședin ță a plă șii Comăne ști. La Comănești. prin deschiderea exploatării industriale a resurselor lemnoase din munții învecinați (peste 15 gatere înainte de 1900). pe care este deservit de stația Comănești. între Munții Goșmanu. În urma unor cercetări arhivistice. Palatul Ghica. dar și a minelor Galion. Asău. Este străbătut de șoseaua națională DN12A. Șeptilici. cărbuni și ozocherită. Ghica și G. când se înregistraseră 23. Leloaia. 1 biserică catolică. populația orașului Comănești se ridică la 19.568 locuitori. Are o populație de 19.  Istorie Zona orașului Comănești a fost locuită încă din perioada neolitică. care duce la Moinești și Bacău. cu sufixul ești. Ghica. mai multe fierăstraie de apă. Podina. La sfârșitul secolului al XIX-lea. Căile pe care le urmau refugiații nu erau cele obișnuite de comunicație. În afara localității urbane de re ședin ță. Rela ția cu neamul cumanilor este improbabilă.Comănești (în maghiară Kománfalva) este un oraș din județul Bacău. Asău și Lunca Asău). Podeiu. Localitatea a fost o zonă de primă destina ție a refugia ților sau emigranților din Transilvania ca urmare a persecu țiilor stăpânirii austro-ungare. în scădere față de recensământul anterior din 2002. Munții Nemira și Munții Ciucului. având 3920 de locuitori în satele Comănești. Ghica și G. România. care astăzi sunt vestite pentru practicarea turismului montan. având în total 3486 de locuitori ce trăiau în 915 case. iar principalii proprietari de pământ erau D. care și-au menținut prezența în zonă până la jumătatea secolului XX. Știrbei. Leloaia și Gura Ciobănușului.568 de locuitori. Lunca-Asău. Lăloaia. Ghica. Șupanu. Rămășițe din această perioadă au fost găsite în satul aparținător Vermești. Construirea căii ferate Adjud-Palanca. a condus la o creștere semnificativă a economiei.[4] Prin oraș trece și calea ferată Adjud– Comănești–Siculeni. Lăloaia.679 de locuitori. Conform recensământului efectuat în 2011.  Geografie Orașul este amplasat pe ambele maluri ale râului Trotuș. după ce 9 . ci veneau peste plaiuri și locuri dosite. Acest tip de derivare indică faptul că locul era ocina (mo ștenirea) urma șilor unui Coman. Moldova. În comună func ționau două școli mixte cu 51 de elevi (dintre care 7 fete) — una deschisă la Comănești în 1866 și una deschisă în 1890 la Asău — și cinci biserici (la Comănești. în perioada domniei lui Alexandru cel Bun. din acest drum se ramifică șoseaua națională DN2G. 2 școli mixte. cumanii ocupând alte regiuni ale țării. Padinele și Șupanu. Eug. ora șul mai cuprinde și localitățile Podei și Vermești. parcul din fa ța muzeului și gara sunt câteva din mărturiile lăsate în urmă de familia Ghica. o fabrică de cherestea cu aburi. Munții Berzunți. Numele orașului vine de la antroponimul Coman. Comăne ști era o comună rurală în plasa Muntelui a județului Bacău și era formată din satele Comănești. cel mai vechi document referitor la localitatea Comăne ști ar fi o scrisoare din 23 iunie 1606. orașul a fost domeniul familiei de boieri Ghica. Asău. care leagă Oneștiulde Miercurea-Ciuc. Prima atestare documentară a orașului Comănești este din anul 1409. În anul 1864 prin Legea Administrației Locale s-a înființat Comuna Comăne ști formată din 7 cătune cu 3486 locuitori. care face mai departe legătura dintre Moldova și Transilvania. Începând cu sfârșitul secolului XVIII. în Depresiunea Comănești din Carpații Orientali. Lunca de Jos. a căpitanului Ioan Matireș către căpitanul Ion Pettky.

așadar. iar în 1952 a fost declarat oraș raional în cadrul acestui raion. Aproape acela și scenariu s-a întâmplat în 2010. În 1950. Satul Onești a fost atestat documentar pe 14 decembrie1458. poduri pietonale etc.172 de locuitori. când. Șipoteni și Verme ști ale fostei comune Văsâe ști. În vara anului 2005. Maru șca. Așezarea de pe Trotuș apare. tot atunci s-au desființat și satele Gloduri (comasat cu Verme ști). cu 51. reînființat. fata lui Andrieș Slujăscul. noi Ștefan Voievod și credin ța mitropolitului nostru Teoctist.). iar din 1990. prin decizia Consiliului de Miniștri. domn țarei Moldaviei. orașul Comăne ști a revenit la județul Bacău. Iar hotarul numitelor sate să le fie pe unde din vechi s’au stăpânit. după revoluția anticomunistă.  Istorie Numele său se trage de la „Seliștea lui Oană la Trotu ș”. mari și mici. [ 2. Cu mila lui dumnezeu. fără pagube însă. Orașul modern a luat naștere pe vatra vechiului sat în 1952.416 locuitori era al 45-lea oraș din țară după numărul de locuitori (clasându-se între orașele Slobozia șiAlexandria). într-o scădere mare față de recensământul anterior. unde au fost curtea tatălui ei. Leorda. comuna a trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău. Din martie1965 orașul se numește Gheorghe Gheorghiu-Dej (după liderul comunist al României). consemnată într-un act de danie emis la 14 decembrie 1458 de cancelaria voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt din Suceava. nivelul apei a atins și 40 cm în unele zone din One ști. ci și’au împărțit. revine la vechea denumire (prin lege adoptată în 1996). comunei Comănești i sau alipit și satele Gloduri. noi Ștefan Voievod. Pre care este credința a domniei mele. atunci când. numele satelor: giumătate de Slujești. ca viind înainte noastră și înainte boerilor no ștri. și fântâna Horgăi. iar mai multe construcții au fost luate de apă (magazii. desfiin țată. cu frații sei și cu surorile sale și au dat mănăstirei Bistriții. Larecensământul populației din 2011 avea o populație de 39. În 1956 comuna Onești primește statutul de oraș. giupâneasa lui Negrilă. Leorda. În dulcele grai moldovenesc. descoperite de arheologi pe aceste meleaguri. Lunca. Documentul se află expus la Muzeul de Istorie al municipiului One ști alături de obiecte și arme datând din acea vreme. Șupan. unde este hramul Adormirea preasfintei născătoarii de dumnezeu. râurile Trotuș și Cașin au ie șit din matcă.[7] În 1931. Astfel. s-au înființat primele colonii și a început construc ția primelor blocuri. și giumătate de moară și din tot venitul. și credința tuturor boerilor noștri. 10 . apoi desființat și comasat cu localitatea Comăne ști. parte a ei. înainte noastră și înainte boierilor noștri. unde au fost mănăstirea tătânesau ca să fie sfintei mănăstiri Bistriții cu tot venitul. giumătate. inundând orașul și blocând canalizarea. după 2 săptămâni de ploi puternice.satele Asău și Lunca-Asău s-au separat pentru a forma comuna Asău. Lăloaia. a fost dispusă construirea Grupului Industrial Borze ști și a ora șului muncitoresc aferent Onești.[3] Ca urmare a acestei decizii. Moldova. de a sa buna voie și’au dat satele și moara. în vreme ce satul Sub Lăloaia din comuna Asău a fost transferat orașului Comănești. Facem înștiințare cu această carte domniei mele. Șipoteni și Zăvoi (comasate cu Comăne ști). tuturor cine o va vide. Ștefan cel Mare și Sfânt poroncea cancelarului să scrie următoarele rânduri: “Malurile. ținutu Bacău . mari și mici”. În 1968. Între 1952-1960 se construiesc cartierele Cașin și Tineretului. sau cetindu-se o va auzi. ONESTI (anexa 4) Onești (maghiară: Ónfalva sau Onyest) este un municipiu de rangul 2 din județul Bacău. Podina (comasat cu Podei). și la Maluri amândouă coturi Oneștii și Labășeștii. România.

În afara localității principale. este și astăzi un important nod feroviar și rutier. 3. Tazlău și Cașin cu râul Trotuș. Terenul pe care se află orașul Adjud este. în general. și +35 grade Celsius.  Geografie Adjudul se află în nordul județului. Vegetația este specifică zonei temperat-continentale: conifere. la vărsarea Trotușului în Siret. Cunoscut din vechime pentru așezarea sa la intersec ția dintre provinciile românești Moldova. ADJUD (anexa 4) Adjud (în trecut.911 ha. Siret și de precipitațiile atmosferice directe. REZERVATIA NATURALA NEMIRA (anexa 5)  Constituire 11 . România.045 de locuitori (2011). fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înăl țimi până la 400 m. corespunde condițiilor de construit și are pânza de apă potabilă sub 10 m adâncime. cu temperatură medie anuală de 8-10 °C. Poziția geografică este 46° 13'N (latitudine) și 26° 47'E (longitudine). municipiul cuprinde și localitatea componentă Burcioaia și satele Adjudu Vechi și Șișcani. Clima este temperat-continentală. La Adjud. Climatul temperat corespunde așezării sale și se caracterizează prin vânturi predominante din nord cu alternanță în sezonul cald dinspre sud și sud-est. la circa 60 km SV de municipiul reședință Bacău. acest drum se intersectează cu șoseaua națională DN11A. plante urcătoare dar și plante rare care se află în rezerva ția "Perchiu". pe timpul verii. Orașul este traversat de șoseaua națională DN2. care leagă Focșaniul de Bacău. temperaturile fiind cuprinse între -25 grade Celsius. media precipitațiilor fiind de 500 mm/m² într-un an. Orașul Onești este poziționat în zona de confluență a râurilor Oituz. Cel mai înalt este la 240 m pe dealul Cuciur. Adjudu Nou) este un municipiu din județul Vrancea.Dealul Perchiu. Altitudinea generală medie a municipiului este de circa 100 m față de nivelul mării. IV. la o altitudine medie de 210 m. pe timpul iernii. care duce spre nord-vest la Onești și spre est la Bârlad. formând. Cel mai jos punct al orașului este la 180 m pe valea Trotușului. aflat la nord de punctul în care se întâlnesc râurile Siret și Trotuș. Moldova. POTENTIALUL TURISTIC AL VAII TROTUSULUI 1. din punct de vedere hidrologic depozite acvifere însemnate alimentate de râurile Trotuș. Terenul este favorabil culturilor agricole. Geografie Oneștiul este situat în Depresiunea Tazlău-Cașin. arie naturală protejată inclusă în situl de importanță comunitară . Din cercetările geologice rezultă că subsolul municipiului prezintă straturi de pietri șuri și nisipuri levantine și cuaternare. Țara Românească și Transilvania. din care ocupată de clădiri și curți . foioase. Are o populație de 16.105 ha. plan. Suprafața municipiului era în anul 1997 de 5.

la o altitudine între 400 şi 1. are o suprafaţă de 46.639 de metri.G. şorecarul. Arboretul de tisa de la Izvorul Alb. Munţii Nemira situându-se la contactiul pânzelor Tarcău şi Vrancea. Nemira Mare. Evolutia geomorfologica se realizeaza in special prin eroziunea de suprafata. lupul. cuprinzand mai multi proprietari. cerbul. Nici reptilele nu sunt de neglijat: şopârlele de munte. nu numai datorită izvoarelor. cu păduri de molid. căprioara. reptile. Rezervatia Naturala Nemira. 5 specii de nevertebrate. păduri de conifere. de aici dezvoltându-se podzoluri. în cadrul Rezervaţiei Naturale Nemira se află sub protecţie aproximativ 103 specii de păsări.20 ha. Rezervatia prezinta importanta pentru peisajul oferit de culmile Nemirei si Sandrului. 19 specii de mamifere. Regimul hidrografic este bogat. Potrivit Convenţiei de la Berna.Rezervatia Naturala Nemira s-a constituit ca arie naturala protejata prin H. pajişti subalpine şi stânci. huhurezul mic sau piţigoiul moţat. realizată prin eroziunea de suprafaţă. Aici putem găsi minunatele Floare de Colţ şi Floarea Reginei. a dat naştere astăzi peisajului minunat: culmile Nemirei şi Şandrului. 12 . dar şi soluri fertile. este situata la intrepatrunderea panzelor de Tarcau si Vrancea cu maxima dezvoltare in zona gresiei de Kliwa. din punct de vedere geomorfologic este situata in zona flisului extern al Carpatilor Orientali si reprezinta o insumare a unor suprafete a ariilor naturale protejate intre raurile OITUZ SI UZ. Datorită diferenţei mari de altitudine. Speciile de plante. jderul de copac etc. vulpea. Datorită straturilor de roci dure traversate de pârâuri s-au format mici cascade. Şandru Mare. cuprinzând etajul montan de molid. poţi întâlni raţa sălbatică.491. buha.2151/2004 incadrata prin OUD nr. spinul. specii ocrotite prin lege. mamifere. Şi ciupercile au o gamă diversă de reprezentare. dintre care crucea voinicului. Aceasta litologie ofera masivitatea sectoarelor de culme si o declivitate ridicata a versantilor. Fauna este diversă. cu vârfurile Farcu Mic. particularităţi ale rezervaţiei Nemira. Evoluţia geologică. astfel: Plaiurile şi stâncăriile Nemirei.57/2007 in categoria IV IUCN-rezervatie naturala cu caracter floristic si forestier. Nemira. 12 specii de amfibieni şi 4 specii de plante.5 ha.    Relief Rezervația Naturală Nemira se întinde pe 3. Aici există 18 specii endemice de faună şi 19 specii endemice de floră. cuprinde o vegetaţie variată. ci şi precipitaţilor însemnate. Dintre speciile păsărilor. situată pe pârâul cu acelaşi nume. cuprinzând Depresiunea Dărmăneştilor. Această diversitate a fost posibilă datorită cadrului fizico-geografic specific. situată pe culmea principală a Munţilor Nemirei. cocoşul de munte. Suprafaţa extinsă a Rezervaţiei Naturale Nemira a făcut posibilă diviziunea sa în mai multe rezervaţii. aici locuind ursul brun. piciorul-cocoşului. extremitatea sudică a Carpaţilor Moldovei şi partea estică a Munţilor Nemirei. 9 specii de reptile. corbul. amfibieni şi nevertebrate fac din rezervaţie un loc interesant. montan de amestecături şi premontan de făgete. Prezenta gresiei de Kliwa in contactul cu Subcarpatii face ca local sa se dezvolte podzoluri humicoferiiluviale la altitudini absolute si de 800m. Ţiganca. mierla. se întinde pe o suprafaţă de 671 ha. viperele şi salamandrele de munte. păsări. Sit NATURA 2000.  Geologie Din punct de vedere geologic.

Daca temperature medie anuala. viteza acestora atinge valori mari iarna. Media temperaturii in sezonul de vegetatie ( aprilie-septembrie)este de 14. este interzisă degradarea sau distrugerea marcajelor. aceeasi culme reprezinta limita de vest de manifestare a crivatului. Lacul Balătău. în acelaşi mod. Are o lungime de un kilometru.3-7. cu antrenare de aer rece din zona anticiclonului Siberian. Se situează la izvorul pârâului Apa Roşie. în special a celor ocrotite.N-V. panourilor informative şi indicatoarelor. cu influiente in dezvoltarea biocenozelor( prezenta tinoavelor doar la vest de culme). in axul Depresiunii Darmanesti este mai mare de 8 grade C. un lac de baraj natural.  Descrierea mediului biologic 13 .V. Vanturile de vest. Îl găsim la altitudinea de 530 de metri. 5 hectare ca suprafaţă şi o adâncime maximă de 3 metri. Media precipitatiilor pe anotimpuri este: " Primavara 183mm " Vara292mm " Toamna 163mm " Iarna 100mm " In sezonul de vegetatie media este de 490mm Vanturile predominante sunt cele din N. este pe valea Dofteanei. pe versantii cu orientare E-SE. ca si mentinerea altitudinii acesteia in jurul valorii de 1600m. cu exemplare vegetale aparte. Rezervaţia Nemira are reguli stricte pentru turişti: vizitarea rezervaţiei este permisă doar pe potecile special marcate. este interzis accesul cu vehicule motorizate. în 1837 Tinovul Apa Roşie.cu o frecventa medie de 65-85% si viteze medii cuprinse intre 2. toamna si primavera.  Climatologie Conditiile de clima si relief au favorizat o larga dezvoltare a proceselor de pseudogleizare din soluri si pe suprafete plane. In anotimpul rece. pe culmea Nemira media multianuala este de 2-4gradeC. pe un platou la 370 de metri altitudine. o mlaştină de turbă cu vegetaţie tipică şi cu pini. la o altitudine de 1040 de metri şi are 20 de hectare.7 grade C. a apărut în urma alunecărilor de teren de pe versantul drept al pârâului Izvorul Negru. este interzisă tăierea şi ruperea plantelor.  Hidrologie Apartine in totalitate bazinului hidrografic al Trotusului. deplasare maselor de aer dinspre E si NVgenereaza o nuanta climatic de tip Fohon cu cresteri locale ale temperaturii aerului.. monument al naturii. este interzis să aprinzi focul. Conditiile pluviometrice prezinta o variatie importanta.8grade C. este interzisa abandonarea gunoaielor pe teritoriul rezervaţiei.   Parcul dendrologic Haghiac..4 m/s. de la 600-700mm annual pe terasele Trotusului la 1000-1200mm annual pe Culmea Nemira. după formarea Lacului Roşu. Pozitia N-S a culmii principale. acesta se face în locurile special amenajate. iar pluviozitatea ridicata asigura un regim de scurgere permanent pentru toti afluientii Trotusului de rang I Si II. datorita efectului de bariera orografica pe care il are. Acesta a luat naştere în 1883. determina precipitatii mai abundente pe versantul vestic. Vara . cu aporturi de apa si de pe versanti se dezvolta frecvent solurile pseudogleice. Prezenta straturilor de roci dure traversate de paraie permite local formarea de mici cascade. fata de cel estic. Amplitudinea temperaturii medii anuale este de 22. au o influienta mare asupra circulatiei generale.

Valea Şupanului este străbătută de un drum forestier. CASCADA ŞUPANU (anexa 6) Cascada Șupanu este situată în apropierea oraşului Comăneşti. caracterizat prin paduri de conifer unde speciile representative sunt cu stabilitate redusa. 103 specii de pasari. Triturus alpestris. amfibieni. situat aproape de centrul oraşului Comăneşti. majoritatea fiind migratoare. Vipera berus. consta in prezenta specie Saxifraga cymbalaria. accesibil auto. Insecte: Orchestes fagi. a careii arie de dezvoltare in Romania se suprapune doar acestei rezervatii. Sunt 19 specii endemice de flora din care amintim: Achillea schiurii. Reptile si batracieni:Lacerta vivipara. cu 14 . asociatiile vegetale representative sunt molidisurile cu Vaccinium. după ieşirea din Poieni – localitate inclusă în ora șul Târgu Ocna. impresionantă prin aspect şi sonoră prin denumire. Conform Conventiei de la Berna in Rezervatia Naturala Nemira sunt protejate: 19 specii de mamifere. Ultimii 700 de metri îi vom parcurge prin albie. După ce trecem al patrulea pod. O particularitate a Rezervatiei Naturale Nemira. (din dreapta în sensul nostru de deplasare). presărat cu stânci. trebuie să străbatem valea Şupanului cale de 5 km de la podul peste râul Trotuş. Oxalis si Luzula. Ciupercile au o gama diversa de reprezentare. Buteo buteo. 2. Nevertebrate: Ips Typographus. reptile. etajul nemoral care este cel mai extins si se suprapune fagetelor cu specific ierunca. din râul Trotuş spre culmile domoale ale Munţilor Berzunţi. De asemenea prezenta specie Leontopodium alpinum(Floarea de colt) in zona de culme inalta reprezinta o particularitate demna demna pentru care este necesara protejarea ariei respective. Ranunculus carpaticus si Rubus subvillicaulis si 18 specii endemice de fauna. 12 specii de anfibieni. având astfel drumului forestier. circa 10 metri. justifica biodiversitatea zonei si cuprinde o diversitate de specii de plante. Un spate de dinozaur. inabordabilă. Scires Vulgares. Cervus elaphus. Montan de amestecuri si Premontan de fagete. Capreolus Capreolus. cu expozitia predominant N-E. Pasari: Tetrao urogallus. la est de DN 12A. Cecidomya pini. Rezervatia Nemira apartine de etajele: boreal. 9specii de reptile. Este rezervaţia geologică Hogbackul Drăcoaia. mai mergem 150 de metri pe drum. se înalţă ameţitor peste 350 de metri. de o creastă ascuţită ce pare. nevertebrate. Mamifere: Ursus arctos. la prima vedere. Bubo bubo. Hepatica transilvanica. Martes Martes. Canis lupus. Parus ater. bradeto-fagete cu Vaccinium si amestecuri de rasinoase si fag. Flora din rezervatie. Lyns lyns. 3. Vulpes Vulpes. peste un afluent de stânga al Şupanului. ajungem la căderea principală ce însumează. Mergând dinspre Târgu Ocna către Dărmăneşti. Corvus corax. Phylapsis fagi. după care îl vom părăsi. tipul de padure predominant este caracteristic etajului Montan de molidisuri. mai frecvente sunt cele din clasa Basidiomicetes si din clasa Pyrenomycetes. Monticola saxatilis. Carpocapsa grossana. In cadru rezervatiei. 5 specii de nevertebrate si 4 specii de plante. Strix aluco. Pentru a o găsi şi a ne bucura de spectacolul pe care-l oferă.Padurea din Rezervatia Naturala Nemira este situate altitudinal intre 400-1639m. pasri. Lymantrya Monacha. mamifere. DEALUL DRĂCOAIA Graniţa dintre oraşul Târgu Ocna şi comuna Dofteana este marcată. din mai multe trepte.

în locul unde aceasta face o curbă de 90 de grade spre dreapta. pârâul se despletește în mai multe fire care. de la intersecția din Valea Rece. pentru ca la baza cascadei să se reunească.și găsesc locul prin care să depă șească blocul de piatră de 10 m înălțime. pe valea pârâului Iavardi. întro zonă deosebit de sălbatică succesiunea de cascade. Se spune despre el că este un lac fără fund. Trecând de la legendă la realitate. Lângă penultima se poate admira un cub de piatră. ce leagă Târgu Ocna de Slănic Moldova și la aproximativ 30 de minute de mers pe jos. traseul să fie parcurs cu piciorul. Punctul de plecare spre cascade este situat la 850 de metri de limita oraşului Târgu Ocna. dar peisajul ce poate fi admirat este încântător. 4. pe un drum de căruţe ce coboară în albia Slănicului. De și drumul este accesibil auto cu excep ția ultimilor 300 de metri. după aproape trei km ajungem la Cascada Zogo. suspendat între doi pereți stânco și. că toate vietățile sunt atrase în lac și sfâr șesc prin înec. la doar 650 de metri după intrarea în județul Harghita. După ce se traversează cariera de piatră. care face legătura cu satul Cucuie ți. Drumul forestier pătrunde în pădure. LACUL TARNIŢA (anexa 7) Lacul Tarnița. cât și prin perspectiva pe care o avem către valea Trotușului. către Verme ști. în centrul localității Valea Rece. iar apoi pe prima uli ță spre stânga. La 6. Altitudinea vârfului Drăcoaia este de 666 de metri! Urcu șul este dificil. pentru a putea admira peisajul specific munților vulcanici. care vor putea descoperi. 6. pe strada Cire șoaia. Lacul Tarnița este o destina ție turistică ce încântă vizitatorii prin frumusețea aparte a peisajului. a dat na ștere multor legende. până la baza dealului. CANIONUL DOFTEANA (anexa 8) Punctul de reper pentru vizitarea canionului este intersec ția dintre DN 12A. CASCADELE DE LA CARIERĂ Salba de cascade se află la doar 800 de metri de DN 12B. 7. Urmând acest drum. recomandăm ca.7 km. ba chiar că în lac ar putea fi văzut catargul unei corăbii. iar spre stânga o succesiune de patru cascade. 5. numit de localnici și Lacul Bălătău. aproximativ 1 ½ ore de mers pe jos. se ajunge la o confluență: spre dreapta (în sensul de deplasare) se află o cascadă în două trepte ce însumează aproximativ 13 metri. un alt drum (DJ 127B) se desprinde spre stânga. un drum (DJ 127A) ne conduce în localitatea Valea Rece.aproximativ 200 de metri înainte de a intra în satul Bogata. găsim un drum în dreapta ce traversează calea ferată și ne conduce la un pod peste râul Trotuş. Din DN 2G avem de parcurs până la lac o distanță de 4. CASCADA ZOGO Parcurgând DN 12A dinspre Comănești către Miercurea Ciuc. De la intersec ție ne vom deplasa 350 15 . între localită țile Bogata și Dofteana și DJ 116.2 km de la părăsirea drumului național. iar în continuare. Pentru a ajunge la acest lac vom părăsi DN 2G. în apropierea limitei dintre orașele Comănești și Moinești. Aici. Şoseaua se părăseşte spre stânga. apoi se transformă în potecă și ne conduce la lac pe direc ția E-NE. atât prin stâncile ce-i conferă dealului aspectul de hogback. Valea din stânga se poate parcurge doar de către turiștii experimentați și echipa ți corespunzător. una mai frumoasă ca cealaltă.

vom întâlni o a doua stâncă interesantă care pare a fi un străvechi altar de sacrificii. din dreptul unei troițe. Revenirea se poate face pe drumul forestier dacă. pe raza localității Poiana Sărată. declarată rezerva ție naturală. vom merge spre dreapta pe un drum accesibil autoturismelor de teren. pe cumpăna de ape dintre Tazlăul Sărat și Tazlăul Mare. În capătul din amonte vom găsi o frumoasă cascadă.3 km. nouă ni s-a părut mai potrivită denumirea “Carpul”.5 km) ajungem la cea mai mare și mai frumoasă cascadă din jude țul Bacău. După nici 50 de metri ajungem la prima cădere de apă și. 11. situată pe pârâul Cernica. Canionul. până la întâlnirea unui pode ț peste un pârâu (secat în perioadele secetoase). urcând o pantă abruptă și alunecoasă pe timp ploios. iar după 1. CARPUL SI ALTARUL (ANEXA 9) Două interesante alcătuiri de piatră înfrumuse țează Munceii Uture. iar după încă 500 de metri drumul face o serpentină spre stânga. la 400 de metri de la intrarea în localitatea Poiana Sărată dinspre Onești. este spectaculos și trebuie parcurs cu deosebită atenție din cauza terenului nisipos. În această zonă. mai spectaculoase. adânc de aproximativ 30 de metri și având o lungime de 400 de metri. Din păcate majoritatea turi știlor – din cei foarte pu țini care ajung în această zonă – se opresc aici. câteva dintre acestea fiind amintite de Ioan Missir în volumul „Fata Moartă”. și-au găsit adăpost câteva capre negre (singurele din județ). După încă 4. În aceste locuri istoria se împletește cu legendele. Pentru a le vizita vom parcurge DJ 117 între Moine ști și Bolătău. după doar 40 de minute (2. Continuând deplasarea în amonte. Pe valea acestui pârâu se află două cascade de o frumusețe rară. vom urma o uli ță spre dreapta care se transformă. Stânca este deosebit de interesantă privită din orice unghi. ajungem la Cascada Fata Moartă. după alți 2. 9. După 800 de metri de la părăsirea drumului european vom întâlni pe stânga un izvor cu apă sulfuroasă.2 km.2 km descoperim prima “operă de artă”. CASCADELE BUCIAŞULUI Pârâul Buciaș este un afluent de stânga al râului Ca șin. denumit Stogul de Piatră. Pornind de la cantonul silvic Bucia ș spre amonte. CHEILE CAŞINULUI 16 . De aici vom urma drumul forestier spre dreapta.3 km parcurși pe drumul din stânga. Recomandăm ca vizitarea să se facă într-o perioadă secetoasă. după aproape 2 km ajungem la o intersec ție de la care. până în cel mai înalt vârf din zona și apoi 800 de metri spre dreapta. Aici părăsim drumul național spre V și ne deplasăm pe lângă acest pârâia ș 400 de metri până la intrarea în canion. 8. după ultima cascadă. Din acest loc părăsim drumul mergând tot înainte pe lângă pârâu. în drum forestier. Cascada Buciaș. APA PE PIATRĂ Apa pe Piatră este o succesiune de patru cascade ce însumează o diferen ță de nivel de peste 20 de metri.de metri către localitatea Dofteana. la următoarele trepte. pe valea acestui pârâu. 10. mai ales din cauza pericolului prăbușirii unor părți din pereții nisipoși ai canionului. Continuând deplasarea pe creastă încă 1. Din E574. Traseul propriu-zis începe lângă biserica din Bolătău. continuăm urcu șul încă 100 de metri. la ie șirea din sat. pe o culme secundară. un uria ș profil de dac.

asezata pe valea Trotusului la confluenta cu Slanicul.Cheile Cașinului sunt situate la o distanță de 2 km de capătul DJ 115 (asfaltat) One ști – Mănăstirea Cașin – Scutaru. Obiceiurile de iarna in special cele de Anul Nou. ginecologice cronice. marturie a luptelor pentru eliberare din primul razboi mondial. La poalele dealului Magura sunt 7 izvoarele de apa minerala indicate in tratarea unor afectiuni gastrice. 17 . Iubitorii de natura trebuie sa stie ca pe muntele Magura se afla intr-o rezervatie naturala. Manastirea Magura Ocnei de pe muntele Magura. Daca esti amator de drumetii poti urca circa jumatate de ora pe muntele Magura pana la Monumentul Eroilor. In interiorul monumentului este gazduit un mic muzeu cu marturii ale acelor evenimente. iar pentru a le vedea în întregime este necesară traversarea râului Ca șin de mai multe ori (din acest motiv recomandăm o perioadă secetoasă ca fiind optimă pentru vizitare). Statiunea poate fi frecventata in tot cursul anului. la poalele muntilor Berzunti si Nemira este recunoscuta ca statiune balneo climaterica de mai bine de un secol datorita izvoarelor minerale si mai ales datorita zacamintelor de sare din mina Salina care dispune in prezent de o moderna baza de tratament pentru afectiunile respiratorii. Padurea este impanzita cu foiase si rasinoase in special molizi care prin fitoncidele pe care le emana distrug virusii si bacteriile din aerul din apropiere incat este o binefacere sa te odihnesti la umbra unui molid sau brad si apoi sa cobori pe drumul ingust ce serpuieste prin padure pana in Parcul Magura. Statiunea dispune de numeroase monumente de cult si commemorative dintre care amintim Biserica Sfanta Varvara din interiorul minei de sare. inconjurata de ziduri groase ce strajuiesc mormantul lui C.dovada sacrificiului suprem al locuitorilor acestor meleaguri in primul razboi mondial. daramata de comunisti. Monumentul are in interior scari care te vor duce pana sus unde vei avea o privire de ansamblu asupra statiunii si a zonei in general. hepato-biliare si respiratorii(aerosoli). La circa 300m mai sus te poti reculege in incintaManastirii Magura Ocnei reconstruita dupa 1990 pe locul unde a existat in urma cu aproape trei secole o manastire de maici care a fost. In imediata apropiere este crucea caporalului Constantin Musat. sunt deosebite. Negri.In statiune se ajunge pe DN12A de la Adjud. pe DN11 de la Bacau sau pe calea ferata Adjud – Ciceu. halta Salina sau Targu Ocna (Gara Mare). In Ajunul Anului nou vin “cete de uratori” din comunele limitrofe in piata primariei si ofera un “spectacol” cum numai in aceasta zona poti vedea. In chiliile acestei manastiri si-au gasit alinarea multi raniti care au luptat in primul razboi mondial. ca atatea altele. Statiunea ofera conditii excelente pentru odihna. Cheile nu sunt vizibile din drumul forestier. Traseul pana la monument este o adevarata lectie de istorie. Această distanță poate fi parcursă cu autoturismul pe drumul forestier Scutaru – Cabana Buciaș. STATIUNEA TARGU OCNA (anexa 10) Localitatea Targu Ocna. Biserica Raducanu de pe malul Trotusului. locuri de joaca pentru copii si izvoarele cu apa minerala. 12. recreere si tratament. Zona este plina de verdeata cu aer curat care te relaxeaza si te reconforteaza. pentru a le vizita trebuie coborâtă o pantă abruptă. In Parcul Magura s-a amenajat recent un strand modern. reumatismale.

la aproximativ 35 km este barajul de la Valea Uzului. Pe parcursul drumului esti acompaniat de zgomotul tumultos al apei Slanicului care se grabeste la intalnirea cu Trotusul. La 12 km distanta pe DN 12A. Biserica Sfantul Nicolae. la 16 km distanta de Targu Ocna este situataStatiunea Slanic Moldova. un loc minunat de recreere si pescuit. Biserica Armeneasca cea care se vede pe fundal. Daca te duci inspre Adjud. Din curtea Casei se vede Monumentul Eroilor si Manastirea Magura Ocnei.In amonte pe valea Slanicului. multe dintre ele monumente istorice. in Municipiul Onesti. Statiunea este impanzita de lacasuri de cult . De la Targu Ocna pe DN 12 A spre Darmanesti si apoi la stanga. CONCLUZII 18 . Daca te-ai incarcat spiritual poti sa-ti continui drumul in Statiunea Slanic Moldova prin parcul central. la poalele muntelui Nemira. ucis de tatari. pastravarie sau la cascada. dupa aproximativ 6 km ajungi la Complexul Muzeal si Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzesti ctitorita de Stefan cel Mare in amintirea prietenului lui din copilarie Gheorhita. te intampina cu ospitalitatea specifica locului statuia lui Stefan cel Mare care te priveste din orice directie ai veni si te urmareste cu privirea oriunde te-ai duce. situate in apropiere la mai putin de 500 m: Biserica Domneasca. spre izvoare. Din Satul Cerdac pe care-l intalnesti in drum spre statiune te poti abate 6 km pe un drum pietruit pana laManastirea lui Stefan cel Mare si Sfant ridicata dupa anul 2000 de o familie de americani plecati de prin partea locului.

BIBLIOGRAFIE 19 .

 Internet.  Trasee turistice . RAUL TROTUS 20 .Geografia apelor României. Ed.  Újvari.Economic Mechanism in Water Management.Rîurile României .  Institutul de Meteorologie și Hidrologie . Științifică. 1972. București.Cadastrul Apelor – București. ANEXE ANEXA 1.județul Bacău.  Ovidiu Gabor .București 1971. Iosif . Administrația Națională Apelor Române .

LACUL POIANA UZULUI 21 .ANEXA 2.

ANEXA 3. RAFO ONESTI 22 .

ORASE STRABATUTE DE TROTUS 23 .ANEXA 4.

COMANESTI ONESTI 24 .

CASCADA SUPANU 25 . REZERVATIA NATURALA NEMIRA ANEXA 6.ANEXA 5.

LACUL TARNITA ANEXA 8.ANEXA 7. CANIONUL DOFTEANA 26 .

CARPUL SI ALTARUL ANEXA 10. STATIUNEA TARGU OCNA 27 .ANEXA 9.

28 .