You are on page 1of 62

ReferenF:
Prof univ. dr llie Bedescu.directoruldirectorulcentrului de
ceopolitica$i Antropologievizuald al Universitilii Bucurelti
cercetato^r
Negreanu,
Dr. Elisabeta
StiinFficlnstitutulde Studii
MinisterulEducatieili Invilimantului
aleEducatiei,
Dr RodicaNanu,medicpediatru,consultantUNESCU

Dcsdid€a cIP a Aiblioteii

NaFotlre . Ronadei

GHEORGHE,VIRCI U; CRM^IInJ, NICOLETAi
DNiGUUNESCU, ANDRET
Ef€ctele nidlui

e@

sup.a

mintii copilului /

vi.giliu Ghcorghe,Nicoletacriveanu,
Andrei Dragllinescu.

Bucur€$i: kodromos, 2007

rsBN 13 978 973 87900-3.2

2

Note
Adeseoriin ultimul an am fostintrebatdespremotiwl carem-a
determinatse scriu cafteaEfecteleteleviziuniiosupramintii umane.
simplu:o conjuncture,o simPlddiscuie;
in general,respundeam
estegreu de intelesinse cum o intalnireoarecarepoateschimba
intamplarecu gandul
vialaunui om.Voi redaln continuareaceastd
ce ceeace m-adeterminatpe minese'mischimborizontulde preocupiri va face!i pe cititoriiacesteici4i seacordemaimulteatentie
celorcevor uftna.
in urm; cu cinciani am cunoscutun teneramericancaremi a
pe carel_amurmatin strdindtafostcolegla un cursde specializare
petrecut
mult timp impreunepovestind
am
te. imprietenindu-ne,
despreviaganoastrdde pAni atunci cel mai mult m-a impresionat
viala frateluiseuMichaelasupracereiareveneamadeseain discului Michael,renun
liile noastre.Voi reproducepe scurt Povestea
prietenul
$nd la dialogurilecares-auPurtatatunciintre mine !i
meuJohn,pentrua scurtapovestirea.
el - pdrinii lor s-audespe+t.El a
Candavea10 ani - povestea
rSmascu tatil lui, iar frateleseu,careaveaatuncinumai2 ani,a fost
luat de mamasa.insdmameisalenu ii mai rdmaneaaproapedeloc
dmp sa seocupede el, cici iqi petreceaintreagazi la serviciu,qi astfel a fost nevoit; sEangajezeo bonacaresAsteacu Michael Aceasta
insd il Esa pe fratelelui John se steaceasunintregi in faF televizorului. Aceastaera o activitatecarelui ii Ecea foartemareplecere,iar
boneiii convenea,neavandasdeldelocde furce cu el. Mamacunoltea aceasta,insd era multumita,crezandce asdelel va invi,ta o mullime de lucruri, pe care nimeni altcinevanu ar aveatimpul sa i le
spune.Michaeldevenealnsddin ce in ce mai agitatli obrazniccu
toli cei din jur, inclusiv cu mamasa Ea nu putea si-i refuzenici o
la rimPulPecarenu puteasei-l acorde.
plecere,
cao compensalie
Michaelera un copilinteligent,astfelce in primii ani de lcoale
se pirea ca nu va avea problemela invelitura Dar ince de pe

atunci se observala el o aDumit5hiperactivitateqi neaterlfe. Mai
teIziu acestefenomenes-au accentuat.Dupe dasa a IV-a a inceput
se invele din ce in ce mai prost,devenindun elev problemd.Nu putea sta locului, nu se putea concentrala ore, era pe[nanent disEat,
extrem de irascibilSicenere! de$i aveaun suflet foarte bun Mama
a inceput sa I duca la docto , pentru ca in final se constatecA
suferi de ADHD (deficit de aten{iecu hiperactivitate).Pentru ca se
poate sta liniltit in clase,lui Michael i s-a dat si ia talin, un sedadv care se administreazefoarte multor copii in America.Acaseera
destul de liniQtitc6nd se uita la televizorsau cand se juca pe calcu
lator, dar in rest avea un comportamentimposibil. Mai cu seami
cand nu i se ficea pe plac deveneaextrem de irascibil li agresiv
Dupi televizor au urmat jocurile pe calculator care ii ocupau cea
mai mare parte a timpului liber, iar apoi Intemetul. Cum veneade
la scoali se asezala calculator,uitand chiar !i si mai minance.
Doctorii au insistatmult pe l6ngd mama sa se nu-l mai laseatat
de mult in fata ecranului,inse ea nu se putea opune. Era suficient
si se deschidadiscutia pentru ca Michael s5 face o adeveratecrize
de nervi li si devini violent.
Cu mare dificultate a reuQits5 termine qcoala,p eteni nu ptea
avea,iar cu fetele intdmpina multe probleme,in principal din pricind ce s'a ingri$at foane mult qi de aceease simtea comPlexat.De
asemenea,se pare cd privitul la imagini de pe site urile eroiice de
pe Inrerneti-a produs un dezechilibruatAt psihologiccat li organic,
cici nu mai poateintreline relatii sexualenormalecu o fat;.
Acum are 30 de ani (la inceputul anului 2002) Si std acasa.A
incercatde mai multe ori se se angajeze,dar nu rezisti mai mult de
carevazile. Este extrem de nelini$tit si distrat, nu are putere sa se
motivcze $i sA se concentrezela munca pe care o ale de fdcut, nu
poate ascultaSi indeplini ceeace i se spune, deli la prima vedere
pare o pers()anbnormald.
Mama sa estc disperate,fiindc5 i{i de seamace nu estebun de
nimic qi nu qtie ce o sij face in viad duPAce nu o sd mai fie ea ln
4

afard de a sta pe Internet, a manca qi a bea nu-i mai place se faca
nimic altceva. Odate mi-a spus ce nu-i mai vine si piriseasce lu'
mea virtuale, ce lumea realdil plictiseqteqi il oboseqtegrozav.
Nu estesinSurultanir americanin situafialui. Nenumdralicopii
suferl astizi de ADHD, iar America este plina de adolescenti frustrati, incapabilise se descurcein viagi, si \i intemeiezeo familie.
Deqi aceasti povestirem-a marcat mult, la wemea aceea,nici
micar nu benuiam anvergurafenomenului.Totu$i, am inceput se
ma informez, adt din cdrtile de specialitateprovenitein specialdin
psihologisi
America,cat {i prin discuFilepurtate cu psihoPedagogi,
medici.odatd cu trecereatimpului, in mesumin careconltientizam
pericolul am inceput tot mai mult si mi gAndescla scriereaunei
cirti destinate publicului din Romania. Din acestefremanteri, in
urma a peste patru ani de studii a rezultat volumul Efecteie
tele|iziunii asuprc mintii umane.
Dupd apari{iaceqii am fost intrebat de unii dintre cititori cu ce
a$ compara televizorul, pentru a oferi o imagine sintedce Privind
efectele acesteitehnologii asupra omului. Primul lucm care mi-a
venit in minte a fost apamtul roentgcn,cel cu al cdrui ajutor se fac
radiografiile.Catevasecundede expunereala razeleX ne pot oferi
o imagine foarte utile prMnd mptura unui os sau o alti afecfiune
organice,qi, prin urmare, o interventieprecisea doctorului, terapia
opdme. Dar dac5 in fiecarezi ne exPunemcatevaminute razelor X
penmr a ne distra,vizualizandu-neoaseleti organeleinteme, atunci,
nu numai ce nu ne vom vindeca mai rePede,ci, cu si8uran6, vom
muri in caiva ani de o afectiune8rave,cum ar fi canceiul La fel se
intample Qicu ecranulvideo. De{i existeposibilitateaobtinerii unui
real folos de pe urma acesteitehnologii,folosireanejudicioasda sa
s ar putea sA aduce mai tarziu prejudicii incalculabileomului. Cat
timp ar trebui alocat vizionerii, care este Periodicitatea pe care acest
obicei ar trebui se o aibe in viata noastti pentru ca sd nu devini
nociv, sunt intleberi h care ar trebui se gasim noi ln|ine rlspuns,
intr-o lume in careteleviziuneaesteprincipalulmiloc Publicitar.

Prin franareadezvolterii !i chiar prin vetdmareaprodusd de televiziune {i calculator acestei zode esentialein dezvoltareaproceselorde con$tiinle. a carei activitate este inhibatd cdnd privim Ia televizor. video sau calcllator) la una.in cazul in care nu vom cunoasteefeclelepe care noile tehnologii le au asupra vietii noastre. se t se limiteze timpul vizionirii (cumulat televizor.a proceselor mentalesuperioare. recomandi ca pani h doi ani copiii si nu fre lisaF si se uite la televizoi. nu mai rimane nici o indoiale: vizionareaTV si calculatoruldduneazedezvolterii$i func{ionerii creierului uman. iar dupi aceasti versti.Celecatevaceasuri petrecutezilnic de copii in fata televizorului!i a calculatorului.pdn intermediul vizionarii. catevaceasuri. cel mult doui ore p€ zi. shbe$temotivatia {i favorizeazecomPortamentelein stinctive.bulimia. agresivitatea{i pulsiunilesexuale. ceeace va face ca tinerii aceqtia se fie deficienti in ceea ce prive$te Sandirea logica gi analiticd. modul in careva procesainfo[natia.care il deosebeqtepe om de animal.in vorbire. in aceasti perspectivl multe din capi tole pot fi considerateca fiind doar o scund introducerein proble_ maticd. in construireafrazei. Qi am redus la minimum demonstratiile.estetol mai Sreusd Sasim timpul unei lecruri aqezate. se demonstreazain mai multe studii. pe toati perioada varstei gcolare.deoareceactMtatea conica15. s-ar putea ca intregul nostru efort existentialse nu-$i atinge dnta.vizionareaafecteazecapacitateade concentra' re a atenliei.va fi necesarali ceRetareavolu' melor din seriaFatanevdzutea tele-viziuniisaua bibliografieicitate. s a renuntat complet la partea demonstrativaprezentandin doar o sinSurepagini concluziiledemonstralilorrealizatein 3l de pagini in volumul original. la cerereamultora dintre acc$tia ln anexele adeugateciltii au fost cuprinseun capitol dedicat dependenteide intemet precum gi o sintezain numai catevapagini a problematici dezbarutepe parcursulvolumului. dar ne qi intinde numeroase capcane.in cazul dePendenleide televi' zor. EmisferasdnSi a deierului.mai redusi a acesteici4i. Unii autori oPineaza ca micar paoi h 5-6 ad cend se inchei€ prima Perioadd esentiali / . renuntand aproaPecom_ plet la disculia privind cultura nihilismului. Asdel ce s-a ficut compromisulde a pesffa din o ginal numai problemelelegate de efecteletehnologiei audio-videoasupra dezvolterii Qi functionerii mintii umane. estecompletdiferite de aceealntalnita in mod obiqnuitin viaF oamenilor. iar explica$ile chiar Si numai in parte reptodusecrescsemnificativnumerul pagi nilor.arunci cend ne agezemin fata ecmnului. pentru a putea fi mai ulor parcursaSi de cei cSrorale-ar lipsi timpul necesarunei lecturi sistematice. in scris $i citit procese desfeEuratein ariile acestei emisfere Cele mai Srave sunt insa consecintele pe care televiziunea !i jocurile pe calculator le au asupra funclionirii penii din fate a creierului cortexul prefiontal .de neconcentrale !i neganditecare i-a fost indusezilnic. Aceastelucrares-arcalizatin specialpentru uzui cadrelordidactice qi al pirintilor.Spre exemplu. Astfel.Multi dintre cititorii ceqi au solicitat$i o variantl sintetice.Sarcinaa fost destul de dific e. lucru ne_ cesar penmr formarea unei atitudini in abordarea televiziunii qi a tehnologieiaudio-videoin Seneral. fiindci afimaiile fera demonsttatii Pot ap5rea desrul de pu{in credibile.insa Eebuiesi avemin vederecd numai f:cand un efort ne putem smulge din v6rtejul in care ne atrage c[ltura de consum.punandu-nein pericol in primul rand sindtatea mentald. prin gravitatea lor. vor influenta definitoriu modul in care creierul va respundepe viitor la provocirile lumii reale. mintea tinerilor ajunge sA fie dependenti de stareade pasivitate. Astazi. Lumea modemd ne oferd nu numai o multime de facilite$. Pentru cei care doresc si aprofundeze fenomenele.nu se dezvoltenormal. Acestea sunt doar citeva din motivele Pentnr care Academia Americani de Pediatri€ (Reisenberg. 1998).divertismentulqi stresulunei vieli dominate de grija zilei de mAine.telegemqi astfelsAne putem pistra atat pecarear5tde mull o preruim c6tli libertatea sdnararea. Numai de noi depindesi in. Aceasta. 6 Cuvantinainte in urma cercet5rilordesfdsuratein ultimii ani. ince din primii ani de viali.

o pricine permanentede regrete.in scxdereamemodei.fun-. al cdrei debut si-a frcut deja aparitia.incepend cu luna apiilie 2007. Asociatiapentru Apdrarea FamilieiSi Copilului $i-a asumat con' {tientizareacadrelor didactice!i a perinfilor asupra pericolului Pe care ll reprezintl televiziunea asupra dezvoldlii minlii copiilor.estefecomandat ca ln loc si-qi peteace timpul liber in fala micului ecran. copiiino$ri s-arputeasi nu mai aibi nici un viitor. cat !i prin PuDereala dispoziFa pSrinlilor a uflei linii telefoniceunde pot fi pdmite informafii privind preveoireali combatereadeficitului de atenie qi hiperactivi' tate (ADHD) sau ale altor disabilitati mentale dobandite. noi parin{ii !i educatodi. vizionareaconstituieun important factor in inrensificareastarii de nervozitate$i agitatiementald. mai cu seami careau un caracterhipnotic!i caredau dependente. ar trebuise ne Sendimmai intai li la faptul ci dupe 10-15ani petrecutiin fataunui ecmn. copiii sA fie dnuti depaatede televizor ti de calculator. de adoptareaunei atitudini resPonsabile in educareacopiilor no$tri $i in desE urarea vietii de familie depinde viitorul acestorcopii gi al nosmr.dezamegiri. El nu are inci discerndmAntul necesarJ de aceeaesteimportantsi fie apirat de mijloacelecare-i pun in pericolsinitatea mentaleEiviitorul. pe Educaliacopiiloreste.a SeneralizSriila noua Seneratiea infirmitetilol mentale.Stresulgeneratpe parcursul $i in urma viziondrii poate afectain mod se os creierul distrugandcelula nervoasedin zonele conexului prefrontal li ale emisfereistangi. Dar. $i pentru adulti.etecul. Oare n-ar trebui sd asiguramqi copiilor dreptul .estemult mai simplu si-i abandonimin fata unui ecran ca se ne vedemde Eeabe. prin activitetipractice.sau ca se adunemcevabani penmr a le putea asigura viitorul.la mai mult timp petrecut impreunl cu ei.in slibirea capa' citiii de concentrare.54.rispunsde caredepindesoanacopiilorno$ri gi a societe$iin caretreim.a deprcsiilor.95qi 0745. ln primul rand.devenircalui sau.in aparitiasteriide pasivitate qi a plictiselii.A.. putem fi gesiti la telefoanele0211335. un izvor de satisfactii$i bucurie sau o povari. agra' vAndu-li starea. pentm Persoanelecare sunt deja stresate.De inlelegereaacesruilucm. al tururcra.care sunt obositenervos. Altfel vom deveni spectatoriisi victimele unei revirsdri de violentd. Cumar puteaoareun copilsAseprotejezesingurin fata unor tehnologiicaie fascineazi. activitateacarene poateprocuracelemai mari bucuriisau.catevaore pe zi. omul de mainene va puteafi un real sprtin. arat prin publicareaacestuivolum.dimpotriv5.ceamai mareresponsabilitate careo areomul in viaF. mintii qi rupului aceluiaa cirei vialea depinsin ceamaimaremisurede noi.poate. la o stimularenormalea minlii $i trupului. Ne-am propus ince dintru inceput se intelegem adeverul qi se gesimsolutiile cele mai Potrivitepentru a iegi din criza in ne-a adus modul de viala bohav pe care'l impune societateade consum.o mustrarc vie a neglijenlei privind modelareasufletului.de la depresiiPaneIa schizofrenii.033. a unei inrnultiri fard precedent a bolilor mentale.in dezvoltarea creierului.Depindein primul r.dimpotrive. .a anxietelii li tulburer or de personalitate. copilul nu se poate opune. se caute destinderea prin ie{irea in nature.and de noi formareacopilului.prin lecturesauprin comunicareacu cei apropiali.Aladar. pedcolul benuiesc in conditiilein careei nici micar nu {i nu-li pot imaginaconsecintele? Nu acestaesteoare rolul pirinlilo!: de a-i apira li celiuzi pe cei mici penecandvor cepetadiscemAmantul necesarca se se descurcesinguriin viate?Desigur.de la probleme de atenlie Si hiperactivitate PanAh autism.090.. Triim int!-o lume in care se vorbeqtefoarte mult despre dreptui. damental"la mai multi afectivitate.tadar.la a fi pizili in fala ofensiveiunor mijloacecarele pot distrug€mintea? Sunt mai multe intreberi aseminitoare la care ar trebui sd respundem.

cercetStorii hibareaactiviteliiemisfereistanSia creierului.El a descoPerit ci. imediat are loc o creltere a frecventei undelor cerebrale (unde beta). Peper. Un alt fapt constatatde neuropsihologi dintre celedoua emisferecerebrale cursulvizionirii.De exemplu.aPre. rcalizatdprin puDteacorpulcalosesteaproaPe 11 .. specificd. televizorulsti mai mult timp aprins. feri orientare.90% au inFles gretit ce au privit la televizorcu catevaminuteinainte".disparin momentulin careo persoanedd comenzi vizuale (concentrare.pe Par3. .acomodare). indiferentde Cercetirileefecruate conginurulprognmului de televiziuneurmerit.1978) cerebrale". in cadrulunui imponantproiectde cercetare Australia. Jacoby.neintalniti in nici o alti actMtateumanA.2001) esteaceh ca. Urmarindu-se inconstateaPariliauneiaoomaliineurologice: levizor. rispunsurimai degrabeemotionaledein intregulei.s-aajunsla de Statdin Canberra. de emisiealfa. undelecreieruluilncu cet cetinescpanecAndundelealfa ii teta devinpreponderente. . indiferent ce.de relaxareliin hiPnozS Undeletetamaximum 8 Hz.cind are loc un procesde ciuta_ re de informalie. Undele alfa apar ln momenrulln care nu te orientezi spre cevaanume.din 2 700 de oamenitestali. a celor care privescla a creierului (traseeleelectroencefalografice) televizorseschimbidobandind. activitateaelectric.Aladar. cuvantul potrivit pentru stareaalfa este"in afara sPa$ului".inregistratein zonaoccipiiah.care-gireduceexffem de mult activitatea.la Universitatea concluziaci. determinand cet ralionale(logice).(Moore. apar in stdrile de Pasivitate. mai gravepentrudezvoltarea !i sanitateacreierului.televiziunea 10 |l/dl\ Undelebetamaximum 30 Hz caracterizeaza stdrile de activitate mentale Undelealfa maximum 13 Hz. judecatadatelorprimite.dupi numaidoudminutede vizionare.1978) paresi o suspende.cu atat sunt mai lenteundele (Mander. analiza9i emisferastangeesteregiuneacriticdpentruorSanizarea.Caracteristicileactivititii corticale pe parcursulvizionirii TV in ultimeledeceniiarati ce.dupd cum a aratat €i un studiu condusde cercetdtorulJ.Cendo persoanese concentreazevizual sau se odenteazecere ceva.Cerceterilelui Herbert Krugmanau dovedit cd vizionareaTV amo4eqteemisferastangeli lasi emisferadreaptdsi indeplineasce din cele AcestfaPtpoateaveaconsecinte toateactivititilecognitive. Emery. comunicarea intreruPte.o configuragienoue. Prin urmare.. dar e$i intr-o stare cu totul pasivi li nu elti con$ieDtde lumea din afara irnaginilor tale. iar undelealfa dispar.Nu putemtrata ralionalconlinutulemisiuni' emisferastangea creieruluinostrunu esteoperalor ry deoarece tionali pe parcursulvizionirii." active. Orice orientare lnspre lumea exterioa€ cre$e frecvenlaundelor cerebraleli blocheazAemisiaundelor alfa.pdati ce televizorulestepomit. . caractedzeazS stareade somn upr activitateaconical: in timpul Priviruluila te2. Cumsecomporti creierul umanin fala micului ecran? condusde solii f. Poli sA stai pe spate$i se ai niqte imagini in minte.Paneadreaptea creieruluitrateazadatele informalia primitein mod necritic:nu descomPune 9i nu decodeaze informaqia Emisferadreaptdproceseazd in pi4ile ei componente.Modelele ciazedr. ln loc se antlenezeatenlia (Mander.nu estesurprinzdtor faptul ce oameniirareoriinlelegce vid la televizor. !i observeceva in afara sa.

2000) Transferul activitetii creierului de pe emisferastangepe emisfera dreapta. estepus ln situatiade a absorbio cantitateuriaEede informaii.) Rezultatelela matemadce..de €tionare qi organizarea materialului Parcurs. aici se realizeazdsinteza dintre Sandire.tot ceea ce definegteomul ca subiect personal al propriei existen!e.Emisferadreapti inregistreazeimaginile de la televizor. Shanler.doar 440lodintre absolvenliide liceu pot calcula cc ar trebui sI le revini de la 3$ care au fost pleti$ pentru 2 artico' prelelc comandatela o masdde ptenz. 1990) .in conformitate sa liirile NAEP. efectulvizionerii TV asupracreierului? ce mesuri uitatul la televizorpoarcseproducdmodificerifuncfionate li chiar structuralela nivelul creierului.Solii Emery aPreciaze cA . univelsal observate' colegii' uu in""irlt se devini evidente chiar qi in cele mai bune . dar. pot invela efectiv prin metodele nnle de predare.ce cea mai Sravi consecintea vizio nSrii o consdruieafectareadezvolteriiQifunctionerii cortexului Prefrontal..o inlelegereprofunda a textului scris'in matematicd "ui" cu cerce' in Etiinte.ti schimberiin comportamentulumansauin abilitetilementalealenoilorgenerafii? Poatevizionarea TV afecta structural dezvoltarea creierului? in SUA Ia carc nationaledesfbsurare in cadrulunei conlerjnLe ce irtl parlicipat peste300 de profesoriexperimentati.. ) Efecteleacestortendinfe.(. In Careeste.un. (Healy.pe om de animal."nrr"r" atentia este notabil mai micd.a noilot mijloacede investiSare intrebdrile la carerhmAnesa respundemsu : n u"iirritetii "oni*le.'durata pe care elevii sunt capabili capaci.pe care se-l poatecontrola dupe capacitateaei de inlelegere. Faptul ca in timpul vizion5rii TV activitatea corticale este complet modificati devine un lucru incontestabil in urma exPerienlelor prilejuite de dezvoltareatehnologiei.i ccle mai bune". Conexul preftontal estecentrul executival creierului uman' sediultuturor proceselormentalesuperioare.Jizionarea TV se situeazi h nivelul conEtiental somnambulismului.De aici dificultateacelor mai mulli multe dintre lucrurile pe carele'au 11zio[atanterioi' (Large. arati dr. concomitentcu intrerupereaparfiale a punlii dintre cele doui emisfere.doar 200lodintre tinerii rlc 20 de ani pot scriein mod corecto cererede angajare'doar 4vo pot aranja 6 inteleg o mostri de program de autobuzeqi doar 12olo actualii trrrcliicomune in ordinea merimii Doar 20-250/0dintre tradifio.prelungireastirii maladive in care se afl5 conexul prefrontal (Parteacreierului aflate in sPatelefruntii).chiar. 2004) Neuropshihologiiafirmi in mod categoriccA merirea timPului de vizionare inseamne. din moment ce leSaturile incrucigate dintre emisfereau fost partial intrerupte.Recentelerezultate ale Inslirutului (NAEP) Nationalde Evaluarea ProgresuluiEducalicnaldin America privelte au indicat aparitia unot importante deficiente in ceea ce nececapacita{ilecognitivede un nivel superior. cici prin acestase desfE$oard qi se de reflexie. (Muray. cetcetdrile din domeniul neuropsihologieidesfeEurate timii 25 de ani demonstreaz. ceea (Emery' ce va avea gmve consecinteasuPradezvolterii acestuia" 1980).mai cu seamecele qi p"ni. Mintea omului in fala televizorului nu mai este un sublect deplin conStiental procesuluide cunoa{tere.fenomence se manifesti Pe parcutsulviziondrii TV.lcvi. ( ) Dupe Alben Shanker' (lintc al FederatieiAmericanea Prcfesorilor.majontatea s5-$i lor prezenli au afirmat cr. cititul' scrisul Ei in mediile rateade comunicareorale se aratl a fi in declin .sunt foafte deprimantecand studenlilor li se cere il o etapi' de concentrezeatentia la problemecare necesitemai mull restul l)e exemplu. in ul4. conducela o anomalieneurologicdin contextulin carecreierul' aflat intr o stare mentale pasive (inhibitie a activititii emisferei stangi).emotie comportament..(.al atenfiei.pe termenlun8. motivaliei' al controlului comportamentelorQi emotiilor' El il diferentiaze' toate procepractic.acesteimagini cu Sreupot f1 con oamenide ati aminti Itienrizate.

spune dl.Ce se intampla.metodele verificate Ei valabilenu qi mai au efectulscontat"..Ceea ce facecopilul in fiecarezi. deoarecemulli dintre ei urmeazi chiar tratamentemedi' camentoasepentru creltetea succesuluiqcolar.Cealalte8rupi era alciffid din coPii crescutiin sali de spitale. educatori buni qi devotati. oare. au ajuns la un Srad de inapoiere mentale similar I Asadar. care au avut parte de o experienti de viata obisnuitd.oare. in ciuda efortului depus de profesorii $colilor elementareqi ai liceelor pentru imbunAtitirea prcgramei. cu creierul copiilor ti al tinerilor societelii mediatizate?Ce rol au vizionareaTV si calculatorulin aparitia acestuifenomen? T4 ROLUL MEDIULUI iN DEZVOLTARXA A CREIERULUI STRUCTURALA Cercetirile arate ce experientamediului in care cre$tecoPilul ioaceun rol esentialin dezvoltareastructuralAa cortexului..Din prima Brup5 feceauparte copii crescuti in mediul familial.se dezvolti conexiunileneu_ ronale. de a citi.u toate ca la naitere erau normali. jocuri etc.de a raliona in mod logic $i de a gandi analitic.pentru ca nu-i mai ajutl mintea.draSoste. insi.in general?Cum poate fi explicatdprebu$irearuturor indi' cilor ce p vescsuccesulpolar. perintii gi cercetercrijfenomenului. . modul in caregfuideqte.au fost ob' servatedoui grupe de copii Pe o perioadeindelunSatd.felul in care corrunice.Cum putem explica sc.? . prin mainile cerora au trecut zeci de generatii.' .Nu numai ca meto' dele vechi nu mai dau rezultate. creierul se schimbeincontinuu. Nu se poate sustinefaptul cd majoritateacopiilor nu mai vor sd invete.de a gAndi.tunci sevor construiconexiunilePentruacesttip de adivitate. cu noile Seneratii?"se intreabd profeso rii.. schimberilesurvenitein abilitelile intelectualesi reflectemodificeri in inseqidezvoltareacreierului?"se intreabe din nou cerceteto i fenomenului. 1990) O privare de stimulii colespunzetoriva aveaconsecintedrama_ ticc asupramintii tinere uqor maleabilel.dar cauzcazd. ceeace invati.de a vorbi.per dialog."(Healy. elevii nu arate vreun caqtigvizibil in deprinderilede ordin superior. precum $i aqteptbrilein ceea ce priveqteglndirea analitice. de a scrie. 1990) Cevase intampla cu copiii zilelor noastre. 1990) .oPil aloca . afirma J rl(. stimulii care ii atrag atentia.lareaetc.. in cazul in care copiii ili schimbn nodrl de folosire a creierultri..."(Healy.lr.rnmdand asdelnedez' u.Estede neconceputse credem ce majodtatea profesorilorau devenit brusc atat de slabi". Diamond. Observatiilefecute au atatat ce acei copii care au pctrecutcAqivaani in astfel de locuri seracein expedentede viati' ..in orfelinatesau claustratiin camereintunecoase.Mai curdnd. in conditiile unei familii rx)rmale. spuneJaneHealy. tura. declari astizi cu cetitudine cA..if rffucturilenelronalece corespmdaltortiPui de activitar€Dacaun.i coneri uni .contactulcu na_ \r'irnecaresa le acordeatentie..privati de srimulii sau provocirile unui mediu uman {i natural norrnal .de asemenea.Pot.Astfel ce profesorii au gesit de cuviinfi si coboare nivelul sarcinilor pentm scris li citit. urmeazi cursuri specialepentru recuperareadeficiengelor. ei nu mai pot invala $i aveaacelea$irezultate{colare ca ale tinerilor de acum catevageneratii. practic. din punct de vedereneurologic.nrc semnificatili din timPul fiecerei zile p€nrru o atumirn activitate. rlupi cAqivaani.(Healy.' dc rnsouns(la o anumiteactivitatece dureazao marePanea zilei) cu atat cre !rrl vr fi mai purin flexibilPeftru a raspude in alte modun. Spreexemplu. de a rezolvaprcbleme. toate acestea alr putereade a-i modifica structuracreierului. invf. nnrt)nle corticaleseredanjeazaoresPunzator'cu cat srnt folositemai mult anumire 1.de' rea capacititii de a asculta.qi modificdri structuralein sistemeletra' scelorneuronale. Multi dintre aceltia. dar nici cele mai noi inovalii in domeniul metodologiilor de predare nu asiSurdrezultateleaqteptate.ce se intample. Devin coPiii mai pulin inteligenti? . odate cu expe enta qi invdtarea.irlt.Nu numai ce schimbi modul in care creierul este folosit (schimberifunc$onale).' t.insa confiSura ra fi de zr vet alar a ' ' .

nu atat activitateaexterioare. de auz sau de vorbire in perioada opdme au arStatcd aceQtianu au mai putut dobandiniciodateabilitilile de a vedea. Spreexemplu. exisd o Perioadeopdme cand orsanismul este preSnrirsa se octrpe de un anuhit tip de srimuli. ri1 . cuvantul rcstit rar. nu in mod complet.nedezvoltarea mediul.1rtin vedere ce.Mai tarziu. Experienta cuvantului .primeleluni {i ani din viata sunt mai poffivii pentr'] dezvoltareastrucrurilorcorticalece asigurevederea.atuncili creierulva fi mai slabdezvoltat. urechile.Hranacreieruluisuntinsdstimuliimediuhri.saucauzate uneinedezvoltiristructuralea encefalului(congenitala de anumiteboli sauaccidente). provocirile existenlialeEi mentalepe care le intampind omul nu numai din primii ani de viali. Spreexemplu.de a facefale noilor provocdri. rcflexive. auzul.mai mult decat ()ricarealtd experienti. ci si searrofiere'" Prin urmare.s inrr un stadiuinferiord€ dezvolta.stimulii sauexperientele pentrua constiun copilestenecesarsEaibeanumitecaracteristici datdla timpulpotiivit.(lfzvoldndu-qila dnp structurilecorespunzaroare. lipsiti fiind de orice experientdumane. ac€{ti stimlli ntr apar In Perioadadidcn. pentru dezvoltareacreierului' ate importante. Perioadaoptimi pentru dezvoltareacortexului uman Nu oriceperioadddin via[a unui om estela fel de propicedezvol drii creierului'.Dacein acesteperioadespecificelips€scstimulii corespunzetori. unul liniqtit Este necesarde a\. Daceacesteexperienlesuntserace. Creierul. mai corect. mai curdnd.vorbirea copilului cu sine insuli despreuimiroarealume care-linconjoara.SlosolosulJ.epenrruintreaSaviaF 77 .care i-a cercetatpe copiii hrenig de animalepaneh o anumitevarsli.in cele mai multe cazuri.vorbireaetc. incepepedoadadezvoltilii abilitdfilor mentalesup€rioare.constatecI aceqtia.atunci acestestrucrurisaufunclii vor remanen€dezvoltate.sa nl] * denolte. caracterul reflexiv al experientei cercetlrile arad ce mediul in care treie$tecopilul nu trebuie sa fie unul agitat.a auzi si a vorbi ale unui om normal r Aceleali probleme au fost constatateli in cazul coPiilol care au crescutdin primii ani de viatd cu televizorul. niciodatanu au mai putut vorbi caniqteoameninormali.in cazul acestora.de a gandi 9i de a rezolvaproblemelecu careomul se pe caretrebuiesa'i intamPine confruntd. sPunedr' Jane Bemstein cand ins. la dcre. cu inteles.M. observatiilefacute asupraunol oameni privali de de ve' stimulii necesaridezvoltdriiariilor conicalerasPunziitoare (Pana 5-6 ani). construit artificial. b. orgaDelevorbirii erau perfect dezvoltale. Ponti. 2 istazi se erie foane bine c. ci. a. vom expuneln continuarecriteacesruia.dialogul cu proPriii pirinti Perintii constituiecea mai buni ceEuzepe care copilul o poate vea penmr a intelegelumea ilconjuretoare Qipentru a-li dezvolta mintea.dupe ultimele cercetiri.ca qi lntregul organism. atunci €ste foa(e probabil ca structuile crei€' rului careli proceseazi. ocupe. ci chiar din pantecelema' mei.pentrua seasiriile genemlepe caretrebuiesele satisfacd gurao dezvoltarenormalea oeieruluiuman.are nevoiese se hreneasce pentrua sedezvoltanormal. influent5nddezvoltareasau. Experienfa trebuie sA fie interactivi o alte condifie necesard dezvoltdrii normale a creierului este inrplicareasi paniciparea activi a copilului la existentasau expe :l cu toate ci ochii. rolul cel mai important in configurarearelelelor neuronale.netunqtionand. tui hranacorespunzetoare Pentrua intelegemodulin caretelevizorulca mediude experiente modeleazecortexulcopiilor. DialoSulcu aceltia. d.deci incapabilde a se adapta.dificultelile intampinate sunt proportionalecu timPul acordat zilnic vizionerii Foarte 8rcu va putea fi recuperatacesthandicapSi. ribdare {idragoste de cefie perinF.dupd revenireain socletate.cat intensitateaproceselor intenoare. creierul vdzul auzul li vorbireale_atr n.

cci mici sunt liPsitide liniqtea$i ligazul necesaredczvoltirii me_ cirnismelorlimbaiuluiintem 5i ale gAndiriireflexive. a le deprindemin19 . Healy slrltilliazi faptul ce: .in care acesta. de stimulareadialogici a Sandirii!i reflecliei pe r'.incat depe$esccapacitatea r rcicrului de a-i controla. a distanplor gi a duratelor reale. Prin urmare. se incerce sd cu' noascalumea.presupuneo experientdpa_ l:r procesulde cunoaqtere. Copilul trebuie se se implice activ in difedte jocuri. iar expedentarespective. a'i introducepe copii in mediul TV.le oferi. de asemenea.or.de structurarea (aseelor neuronale.cunoaQterea plicareain realitate.nrcntali. 18 LUMEATV CAMEDIUDE EXPERIENTA 'leleviziunea. (large. cunoaiterea prin atingere $i intrebuinlare a lucrurilor care'l inconjoarape copil. cum sa inleleaga realitatea. ace!tia nu-i vor folosi copilului la nimic.Pentrua se putea implica in plocesul de explorarea acesteia Cand stimulii sunt excesivde puremici {zSornote.din perspectivadescnseanterior.copiii au nevoie de pirinti. (winn. Stimulii vizuali $i auditivi perceputiin fata micului ecran sunt atat de agresivi. cet li interactivitateaindice acelali lucru: experienta de care trebuie se se impertaseasciun copil este necesa!sa fie una personala. de la televizorsenu mai doreascesi inteleage Copiiiseobiqnuiesc cc sc intimpld in lumea care-i inconjoarS.Copilul trebuie sd aibi controlul realiteFi. dialogul.au rol deosebitde important.). atat h nivelul fizic al atingerii qi jocului. bunicii sau mediul uman.Prin televi/.una dintre conditiiledesf:$uririi procesuluide cunoalrrrc qi. copiii vor aveatendinfade a r5manein aceeaqistarede pasivitate lumii reale Celorcarese uite mult srrLr dc neimplicarein cunoa$terea lir lclcvizor li se sirece$tein mod propoqional capacitateade a imalinr iocuri. necesare tuturor activitdtilor de mai drziu. 1996) J.Efectul inevitabil va fi inhibareaunor imtx. ante procesementale. dimpotriva. le slibeEtedinamismul mental. nu poate fi conr|(l(:ratdpropicepentru edificareastructurilor neurooalecaracteristic(' unui creier normal. joaca.incat se anulezeparticipareacopilului. presiuneastimulilor mediului nu trebuie sA fie atat de mare. 'Ielevizorulnu numai ca nu favorizeazdo participareinteractiva ci. in Seneral. poate fi vezuti ca un mediu saureprimao evoluiiefireascS cc rmpiedicd copilul in fata televizorului nu are parte de expe enla obilrrrritiia limbajului.ca Ei subiect.2000) ExperientavizioneriiTV nu esteuna a spafiului li n rimpului real. care se le celiuzeasci fiecare pas.Experientaspaliului ti real. Neuropsihologiiau constatat faptul ce interaciiuneaactivd cu medid. pasivizantepentru mintea umane Dupe viziooareaprelungi'iv:i $i rir. se multumesc doar cu sen. folosinduconstituie si imaginatia$i interacrionandcu alti coPii. se succedcu o asemenearapiditate. in general. ci. sd le vorbeascd.intrucat in confiSurareasistemelorneuronale. esteesentialapentru dezvoltareanormalea cortexului' Atat reflexiviratea. cat 9i la cel psihological reflecfiei !i imaginafiei. indiferent de natun lor.se se raponezepersonalSicon$tienlla ea' in concluzie.rrcpirintii. in specialde mama.daca se va repeta de mai multe o .miscari bru$te sau putemice etc.iriile.neimplicatin fala unor stimuli.Toareacestea mediul ideal pentru dezvoltareanormald a mintii copilului. r orcxiunile se realizeazaca raspunsla efortul presuptrsde o activi_ t. pentru pr:nereabazelor structurale qi functionale ale creierului. prin urmare. dimpotrivd. ci a unora virtuale' su{cmte sau dod simulate in interiorul tumii televizualului copilului ii lipse{te posibilitatea cunoa{terii Prin atingerea !i manipularea fizice :r nnterialelor.se a timPului gAndeascA li se simte.invefandu-i in' cet-incetcum si foloseascalimba.in general.rienla cotidiana. ace$tiatrebuie interesulsau curiozitateaUn creier normal se doar \a trezeasca stimuleaz5pe el insugiprin interactiuneaacdve cu ceeace gase{te provocatorsau interesantin mediul inconjudtor' Dacd va remane pasiv.rtr. el se poate speria sau inhiba. va putea crea o structur5 neuronale $i imstabild de inhibitie care si impiedice.

in cele ce urmeazi. durata Si intensitateaexperienteivizionirii' Avand in vedere acesteconstatdri. activitate conicali cu care omul se depfinde pe parcursulmiilor de ore petrecuteln faF ecranului.Da.. profesorla Universitateade stat din Pennsylvania. interpersonale Si cognitive? Rispunsul pe care'l dau la aceasteinEebarc cercetdtorirenumiti ca dr. ne aratd cum invata oamenii. si .de fapt. a modela ni{te structuri neurcnale caredeterminacortexul si rispundd la provocerilerealitatii potrivit ripului de experienleprcpus de vizionaleaTV.sd reflecteze. (Healy.plicerea facile a ecranuluivideo"... sd-l facemdependentde . nu realizim ce ceea ce invitem sunt obiceiuri sau deprinderi. A-i invdta pe copii cu televizorul !i a cultiva acest obicei in viata noastrainseamne. si care vor influentaperceperca{i reflectareamentalea realit. william T.ii..a vointei li dispozilieide a ur' miri activ rezolvareaunei Probleme.Din punct de vedereneurolo8ic.din moment ce tinerii sunt atrasi de un alt dp de activitate(prMtul Ia TU decAtcei aPartinandaltor Senerafii.ii slibim abihtetile mentale" obilnuindu-i se nu reflecteze. constatecA vizio[area este un factor important in generareaunui comportamentpasiv. este unul afirmativ: . 2000) 20 Apdar. cercetitorii explici acestfenomenprin aparilia unei dependen t{'de ritmul cerebralalfa.. ceea ce.ci se va cristalizainff_o structurecorticalecareva influen[a semnificativintregul orizont de conitiinte li existenleal telespectatorului.rispurd ei . 1978) Pro p0rrionalcu timpul dedicatvizionSrii.Obt21 ..(Healt 1990) De asemenea. o autoritate recunosclltd in domeniul dezvoltarii corticale.se poa(econstatao micfora_ rc a vigilengeigenerale.sd nu gendeascerealitatea. Lemer. modele care se vor repeta in viala cotidian.E te posibil ca tinerii carepetrec zilnic un timp indelungat in fa!1a televizorului sd aibe creierul dezvoltat diferit fati de al acelora care se implici in activitlli fizice. GreenouShde la Universitateadin lllinois. fie la adulti. Ori de cate ori copiii fac ceva in mod rePetat ar rrebui si ne intreblm: este aceasta o obi{nuinti pe care dorim ca ei sd o aibe 0ucru valabil din punct de vederetunctional gi la adul!i)?" (large. lnseamni sAle obi!nuim creierul cu atitudineapasivi.devinejustificati in[ebarea pe care si-o pun tot mai mulfi cercetetoridin lumea occidentaldatunci cand constatedeclinul prilcipalelor abilitdti intelectualela tinerii noii generalii: Este posibil ca ritmul vietii contemporane. de aldel. sau d!' tuchard M. deprinderileformate prin repetilie determini constituirea unor modeleneuronalespecifice(de rdspunsconical la stimulii de mediu).Noi.) . Astfel. vom lncerca si vedem in ce fel modificirile majore pe care vizionarea TV le induce in conexul tclespectatorilorse rcflectd in structura li functionareacreienrlui tinerilor noii generatii.cAnd multi copii sunt in mod constzrntstimulaf din afare. de fapt. (.cand ei nu mai au timP sa stease gandeasce.se nu dialo' ghezesau se nu se concentrezecu atenlie la problemelepe care le intAmpini. ) CYeierul are tendinla (aqaesteficut el) de a repetaaceea$iexperienle. specialistin dezvoltareamentali a copiilor Qi a tinerilol. atunci qi funcfia.se inregistreazir o scdderevizibile a pe$evetentei.sd vorbeascecu ei in$i$i (limbaj intern) se faci posibil5 aParidaunor schimbdristructurale(morfologice) in creierul noii genera$i?"( . neuronii invata se ieproduc: modelul de rlsPuns deja forrnat. (Mander. fie ce se refere ln copii. 1990) Problema fundamental5 pe care o ridice vizionarea TV in ceea ce pdve{te dezvoltarea structurilor corticale este Sradul ridicat de repelitivitate (zilnic). uitatul la televizornu va constitui numai o obi$nuintd cotidiand. Qistructura creierului lor vor fi alterate.tea cu pEcerea fuc e a viziondrii inseanni sa le punem intr-un risc real dezvoltarea abilitetilor mentale". Primul efect al televiziunii este crearea unei atitudini mentale pasive Toate studiile p vitoare Ia efecteleteleviziunii.

De altfel. scadedispozitiasau plicerea unei impliceri in viata comunitara {i chiar in cea de famfie.dispoziqiagi putereade a lupta pentru a-gi schimbaviata.crashet. mare grirmarical vorbind.Aceastaexplicede ce. pe parcursulvizionerii.prioritar intr-o activitatevizuali.Dareaexcesivea televizoruluiSiprin utilizarcacalculatorului 23 . dacd acesteanu sunt deplin dezvoltate". desiSur. cultive plictiseala. trosnituri (boot1s..bubuituri. analitice Si succesive. (l lealy. in mod principal.analiza $i sinte22 za. 1978) vizionareaTV defavorizeaz5 dezvoltarea emisferei cerebrale stingi Cerceterilefacute de'a lungul anilor au demonstrat faptul ci functiile pe care le coordoneazdcele doua emisfetecerebralein ca_ drul acrelorcognirivesuntcompleldiferiLe.antrenandu_ipe oameni pentru a fi momai (zombi)".de altfel. ceea ce. 1990) Maria winn spune ce .rationamentul procesate de din cele abiliteti cu alte nri|ric li ltiintific. scrierea.ca rcflex al vointei ti reflectieiPersonale. nu se mai pot opune nici unei mesuri politice. Ei nu mai pot lua hoterari singuri. (Mander. impreund r'r isferastAngd. ca timp cheltuit in activititi non verbale.timpul petrecut de copii in fata televizorului. culorile etc.dupd cum sugereazi multi dinoe cercetitori. ilctivitatea emisfereistangi estereduseextem de mult. in principiu.chiar qi la copiii inzestrati.. (Healy.se dovedestea fi mijlocul carc submineazdactivitateati dezvoltareaemisfereicerebralestangi.a ideilor. aqezareacuvintelor in ftazd (sintaxe).qi nu ca unnare a dialogului". prin vizionare cxcesiv.poateduce la o vetemarea cei Ior neuronaleesentialedezvolteriivorbirii. Emisfela stanga se ocupi de procesele liniare.determine pasivitatein planificareaactivitetilor viitoare {i in organizareaprogramului zilnic. socialesau comuni_ tare.Ea mediazdgAndirealogici.. dezinteresulsau apatia. Prin urmare.1990) Prin urmale. preftontal.. oamenii vor fi permanent inclinati sau atragi de activitetile distractive ce introduc mintea ln activitaliicortexului de relaxare. televiziuneaconduce.. gandirea logicS qi analiticd. oamenii gisesc tot mai greu energia. scrisului!i Sandirii cdti cc (ariile emisfereisdngi). dezinteresulsau apatia$i inhibd comportamentelesau iniliative' le de ordin subiectiv.Acest lucru este. televiziuneacultivi plictiseala.Prinafectarea aceeaqi starepasivi4.indice o stimulare preferenlialda emisferei drepte. (winn. Pe termen Iung. Studiile efectuatearate ca .De refeleleemisfereistAngidepinde buna stipenire a Sramaticii. vizionarea TV contribuiein mod esentialla diminuareacontrclului interior al proceselormentale qi la preluareaacestuiade cefte mediu (sti' mulii externi sau mijloacelede manipulare).imaginafa emolile. (Healy. un simptom specific acestei afectiuni.in timp ce. Se pare ci mediul televizual cultivd preferentialli maladiv emisferadreaptd.prin vizi(. Studiile realizatede ei demonsoeazeci . concomitent.de asemenea. propo4ional cu creqtereatimpului Petrecutla televizoi. conducend la nedezvoltareaemisferei stangi. Practic. muzice.o inhibi pe c€a stanga. observatde multi dintre educatoriiterilor occidentale.'suprasti nrulareasistemelornon-verbaleale emisfereidrcpte.cililul.la reducereaactivit5tii voluntare.care afirmi ca ast6zicopiii au un componamentce vizeaza activarea preferenliale a emisferei dlepte. deductivS. exPrimareacorecta. 1990) tnsd lucrurile nu se opresc aici. 1996) Sotii EmeIJ sunt |nult mai fermi. vizionareaTV diminueazeputernic capacitateade implicare in propria existente.sunt pusein crizdin societateamodema. Emisfera dreapti guverneazi procesele ce presupun o Per_ cepere globald!i simultana. televiziunea.oameniiprimesc informatiile de la televizor. Analizeazi qi aranjeazSdetaliilein ordine (de exemplu. submineaz5 dczvoltarealimbajului li a cititului".conceptul de timp sau relatia cauze-efect). prin intermediul actiunii vizuale sau orin sunete non-verbale.nuiti de mici cu aceasti stare mentald.

incat sintagma generalia weak reasoners(.. slinctiv..dupi cei mai multi cercetatori.mai ta!:ziu. Rationamentulmatematic. chimia sau.Si intraemisferice.apreciazi Healy. Majo tatea acestorcopii prezinte dificultii ln ascultarea(urmerirea) cu atentie a unui mesaj. automatin_ Ia un nivelemotional $i reactioneazd indeosebi triiiesc lumii inconjuratoate."(Healy. chiar li elevii cei mai . va fi mult mai dificil si-gi dezvolte caPacittrtile intelectuale. arata insi o reduceredramatice a comunicirii interemisfedce realizateprin puntea interemisferice(corpul calos). ln condi$ile in carenu se va face nimic in vederea eliberariide sub tirania televizualului. 1990) Defrcientele de invltare qi televizorul pot sa asculte .a coase..$colileamericanesunt invadatede elevi cale nu :!ause urmereascao prezentaresimplel.Majoritateaspecialiqtilorin domeniu sustin ce nu Eebuie permis ca vizionareaTV se inlocuiascejocurile fizice (alergarul.1990) hlvad si secoordoneze esteunadintrecau' seracaa puntii intercmisfetice Dezvoltarea lole principaleale scederiicapacitetiiintelectualela mulli dintre tlnerii de astezi. cevacu mainile) sau alte activititi prin care cele doui pirfi ale cor24 lor din creier corespunzatoare qi conexiunile prtltti(stAnga-dreapta) inoe ele.pe perioadavizionerii.o autoritate in domeniul dezvolterii emisferelorcerebrale. in general. nu pot citi nimic din ceeace ei considereplictisitor. Jerre Lely. lucrul de m6ni (a constaui. 1990) Leaming disobilitiesll) (incapaciteti de inv5lare) este afecliunea responsabila.a gAndirii ltiintifice va fi lnci una din prcblemelecu care se vor confrunta generatiileviitoare. El arata ce. care lhe sau tipare comPoftamentale.cale sunt incapabil sArezolveo Problemi elementari.plecum 9i tulburiri de limbaj.urmerindanumitescenariiprestabicare se exprimi in clilee.in conditiile in care creierul rim6ne relativ pasiv in timpul copilSriei 9i adolescentei (prin vizionarea w. care nu pot urmeri o succesiunede date.cand aceastePunteestemai Pu' tin flexib n'. dr. capabili sunt aceiala care puntea interemisferici este foarte bine dezvoltarS. (Healy. li nu si fie privati de primul p n vizionareaTV.a aparitieiproblemelorde invelare 9i ate[tie' shbe dezvoltaiea comuniceriiinteremisfece faceca ei sd Accaste |lr| mai poateprocesasuficientde rapid informala pentrua putea rlcsf5luraun procesde invilare.a intreprinde.careau problemecu memo_ ria. Levy insistese li se ofere copiilor posibilitateade a experimentaun mediu de limbi coordonatcu unul vizual.normali"ajung si intampine mari dificultiti in concentrareamintii pe o sarcini de inv.Asdel. odati cu trecereatimpului. 1990) . corpulcalos poatefi exffemde vulnerabilin conditiilelipseiexercitiuluiAstfel ch. pentrua fi atrali intr-o activitate miculuiecran: ftfflexivi. biopsihologla Universitatea din ChicaSo. jocul pe calculator)..).in general.Fre pe o durate mai lunge de dmP.Oamenii inteligenti. (Healy. CercetetoriiapreciazAcd.la provocerile Din cauzamarurizSriisaletarzii (panala 14 ani). pentru dezvoltareanormali a creierului.inotul etc.. criza gandirii analitice $i chiar capacitatearezolveriilogice a unor probleme de viatd se va adanci extrem de mult. (Healy.Dar mesurareacurentilor cerebmli.sustinedr.sunt ne' cesareaceleexperientecare presupuno angajaresimultani a celor doue emisferepenftu a se intari si consolidaacesteconexiuniinteremisferice. abordareaunor disciplineca fizica.Atat de puternic esredeclinul facultegi de a rationa in America $i in lerile occidentalein general.de aParitia tabloului .a celor care rationeazeshb") a devenit extrem de rdspandite in mediile de specialitate.. Vizionarea TV scadenivelul de inteligente Si performantele intelectuale Inteligeotasau performantaintelectualesunt determinatede o buni !i rapida comunicareinter.Ei vot seminatot mai mult cu personajele o0menicaredoar actioneazi.

de ordin intelectual el se referala tofi copiii care Prezintxdeficienrte probleme semnific^a_ qi care intampini sau emotional.Endansered 27 . aplicandlogicati analiza.Healy. deficienfelese vor evidenlia insi in momentul in care li se va cere se invete ceva in mod organizat. ." (winn.nu pletinde nici un efon.' Diferenta dintre copii li ldulti.sustineDr. coPiii diagnosticai cu LD nu prezinti in viala obi$nuitAsimptomeale afectiunii amintite. insd. 60% din poPulatienu a citit nici o cane niciodat. inir-un studiu fdcut pe un Srup de 500 de copii intre 9 qi 10 a[i.inteleg din continurul acesreiacu mult mai mult dccatpricep tinerii SenerafieiTV. cititul.ln America. situalia generali la nivelul tuturor societalilor occidentale. la momentul maturizerii primei genemtii de tineri crescuti cu televizorul. Aceastaeste. diagnosticatica avind simptomatoloSiaLD. Chiar la un test neuroloSlcei pot aPereanormali. . coordonareaochilor li a mainilor.majoritatea unui text ce nerilor intampini mari dificulteti in inlelegerea 26 depS.abilitatea de a-si concenffaatenlia rapid qi la obiect. memoria. odate cu cregtereain propo4ie geometricaa cazudlor.. atunci (And citesco carte. 80% din Polll*ie Din tineri 50%au alirmai ca (lirrrc .nu-ti pot aminti li dplicatot ceeace au citit. oare. pot fi copiii de pane la 80% din Ecoali America. 1996) De altfel. induzand qi informatiile obfirlute (lir catevatdri sau regiuni unde televiziuneaavea se apar5 pentru 4 .Eebuie se observbmmai intai ca toti copiii care suferade aceasti afectiuneintampind problemeimportante in p!o" cesulde invitare din cauzaunor dificuldti de ordin generalin ceea ce prive$te:ascultareasau urmerirea unei simple prezenteri. i! vial{.rezolvareaproblemelor.simptomatologic descris anterior.intr-un anicol minutios documentat.de fapt. in toate aceste!ari. Pentru a vedeadacd existeweo legiturd intre si.Astezi. Side aceea il preferi. doi celcetalori de la ljni\ersiiatea Leyden din olanda au selectatqi sintetizat datele esenlialeprivind relalia (lintre uitatul la televizor qi citit.eqtenivelul gimnaziului.imaginalia creativasau invetareain Seneral. folosind una sau mai multe din metodele intrebuintate de obicei in qcolile americane" (Healy.publicat in revistaReddrrrt' ReosercftQuotcrly. ci de incapacitateade ir intelegesau a legasensulcuvintelorin ftazi.Atunci el desemnaun numdr mult mai restrans de disfunctii. rapida intelegerea noilot situalii. Termenul a aPSrut la inceputul anilor '70.deloc " ltr Minds.. mai relaxant. de cele mai multe ori. o legetureintre vizionareaTV qi declinul abiltelii de a citi? Maria winn tespunde la aceasti intrebare aritand ce. chiar gi in Romaniaesteu$or de constatatci nici copiii qi nici tinerii crescuficu TV nu mai citesccefti. acestaEi-alergit aria de acoperiresimptomatologica.p.corelareloaleacesteacu viziona_ rea excesivea televizorului? Cititul. toti au declaratce prefere sd se uite la televizor decat sA citeasci. limbajul./zisautnai pu(ini l0% . spun copiii.precum la cei In tive in procesulde Invalaledalorita unor cauzenecunoscute. wang.sd sustineprintr-un efort con$ient acestproces. 1990) Problemaeste ca.Jelevizorul estemai provoca_ tor.. esteins5 semnificativSCu toate cA multi dintre adulti se uite asdzi la televizormai mult decat citesccd4i.r$c 4 rninutepe zi saunaipudn:30qo 2 milutc. in a urmeri punctul de vedereal autorului sau succesiunea unei argumentatii.a4i suntcititede aProximariv100/0 (.Dcci nu t stc vorba de o lipsd de maturizare ideatici. parcurgandaceealicarte.Pot fi. fati de tinerii crescutiin fata micului ecran au avantajulci. ori in a'qi prezenta propriile argumelte' copiii nu pot inlelege (pdtrunde semnificalia). scrierea.dromul LD li uiratul la televizor. intr-o societatein care coPiii preferi sAse uite la televizor tiStudiilerealizatein Ame ca demonstreazica. in a trage concluzii dincolo de fap' tele simple.unde s_a generalizat ritualul zilnic al vizionerii TV.2s hnc 14.oare... Existe. obtnuinta de a cid a fost substituiti cu vizionareaTV $i pentru cei mai multi dintre adulti..

M.lhc?to anumit6tane a conexuluiesredisPonibihlecturii. al lucrurilor citite.Neil Postman in excelentasa carteAmuJingOurselves rlcmonstreazifaptul ce televizoruleste depare de a fi un bun edu(irtor. Cerceterilearate.r5bdare{i tenacitateill decodareasemnificatiilor.ce. urmiri li inteleg€.fiindce nu o mai poaro citi. scadecapacitatea (lc a mai adanciinfelesurileascunsedincolo de randurile parcurse l'cntru omul societe$itehnoloSieivideo.lr. 1990) Obitnuif cu televizo2A rul. in cazul in care o primesc de la televizor. . Neil Postmanciteazaconcluziileobtinute d€ G Compstock$i ({}laboratoriisei. cfl cititul sd fie comod. 1990) Televizoml.se poateajungela con (luzia ca structuracorticalda celor care au crescutcLltelevizorulva (lcfavorizain mod decisivcapacitateade a citi'. RusselHaner. Aceasteacdvitate necesitA regazpentru reflecfie. al relaliei dintr s in acesrsens.ingreuneazesau descurajeazedes_ felurarea unei activiteti precum cititul.." (Healy.vizionareasolicitl un efot mental infe or celui cerut de lectu_ cititul ca fiind prea dificil.roprlarieiaMci Poar' dvealo' o re' carepermitemei altetuncliist devh. Aceqtiaau trecut in reviste 2 800 de studii care cu re[eriri trjrtiruproblemainfluenteiTVasupracomponamentului. Prin prismacelor prezentateanrerior. atenfia nefiind dirijata din intedor. presupuneo experienti complet diferite de ceaa lecturii1) Lectura elibereazdimagina{ia. 1996) 2) Lecturapresupuneun dtm mai incet sau mai rapid.sPunsul la problemelepe care trebuie sa le rezolve$i.care trebuie sd construiascd.iar aceastaparte nu ser \"nr runcrieici('ruIu. ca atare. winn. arati M.Ceicare au vezut povesteala televizor au descrisefectelevizuale qi ac{unea personajelor.l\uri i . in timp ce televiziunea.prima oari. de asemenea. altfel. nar cu seamain Penoad.prin confiuntarcacu o experientecu to_ la altcevasau tuldiferite.impunand un ritm foarte rapid.rela-Yanl !i pasiv.. sustine o atitudine pasive. nai dezvohad" Ibid€m p 209'rrrrizare 29 . Ei au identificat principalelemecanismeprin care tele' viziuneasubmineazelectuta: . depS$eltecapacitateaomului de a procesainformatia.incep se se gAndeasce se pricea qi fere cuvinte. dimpotriva. cici. plrr $i simplu citescalunecAndpestelitele D11 intelesul."(Healy. inlocuind-o cu plecereafacih a micului ecran.un lucru plicticos. oferind imaginile de a gata (deja formate). (winn. Qiasdel inhibe dezvoltareaabilitatilor necesarecitilii.dependentade televizot mictoreazedmpul pe carecopiii sunt dispuli sil petreacespre a gesi r. se-$iimaginezeintelesul cuvintelor. copiii proceseazainfolmatia in mod diferit decat atunci cand o lectureazr: . dezvoltareaatenliei. copiii alteaptd ca lectura se le puna la dispozi$e (sI aducd cu ilne) Qiimaginile. 3) Cititul inseamndconcentareaminfi. a{teaptd ca intelesurilese fie Primite de-a gata.in timp ce gru' pul care a lecturat povesteaa descrismai mult dialogul povestirii$i a dat in mod semnificativmai multe informafii desPreconfinutul textului li despre personaje. arunci se plictisesc. cartea se pare ce va fi un obiectivtot mai indepertat. i{i pierd rabdarea Daca n{tepterilele sunt inqelate. ri. iar televizorul.ca riimul in carese prinrescinformatiile si fie rapid. un cmoscut 'erce6tor subliniaze: de Nord.incapacitatea rc zi atat indisPozitieipe care ei ar ar5ta_ofalS de o activitatecare ccrc un efort mai mare decat vizionareaTV. Televizorul inse blocheazeprocesul imaginativ. ci captivatd $i sustinud pdn stimuli extemi. invitarea si televizorul to Death. ceeace-lva facepe coPilsd Sdseasce . cat mai cu seameunei rx dezvoltiri normale a cortexului fenomencare in8reuneazeintelcSerea!i insulirea semnificatieilucrurilor citite' Proponionalcu timpul acordatvizionldi TV. in func_ tie de capacitateade intelegerea textului (cat de npid). carolina din UniveBitatea de la creieruLli dezvoltarea l. de a citi a copiilorde aslazinu se dato_ A{adat. cel al derulilii imaginilor.televiziuneaanuleazesatisfactiape care o producealectula..

ni se spuneadesea. ceeace i-a determinatpe pirinti. (Healy. de fapt.schimbecanalul".Ace$ticopiis-auaritat mai tarziu in' decepqioneaztr cnpabilide a intelege$i legain mod rationalinformatiiledetinute' problemalor ceamai mareera de a faceconexiuni. la procesele neanu esleun mijlocpotrivit pentruinvetare.a explicfon. in Americas-aconstituito comisiede cercetetori !i specialiltiin domeniuleduca[ieiqi al mediei pentrua crea un programde televiziuneperfectadaptatfunc(iei educative.ll va facepe copil si se multumeasca 31 . in privintainformagiilor.exp€rieoF.pefinanentimaginile.copiiide varsti lcollrtr ajung se se plictiseascirepedein fala paginiide carte. tori. incidenta([llivaani de vizionare. radiosauprin scris. ci solicitd unei povestiri.(Healy.de a nu fi lisate si inleleagll continutul rnesajului transmis.religioase.Dacds-ar atuncicoPiiili adul' morale. bombardamentu. dar viteza de desfdlurarea de imagini $ informalii fac imPosiba inrctiunii. incddin anii'70. . 1996) televiziune.el seplictiselte$i. scolari sau extraqcohre. nu orice program TV poate fi potrivit procesuluide invdgare.1996)Studiilearatdca televiziu' cognitive. se invale cu aceastdatitudine pasive.transferandu-se ntr. Sfreets-a doveditce aceasteaParendPrecocitate l()rii lui Sesdme foartecurand.pentrutelespectapot repioduceca nigtePapagali. se afirmd. repeqelegerea innd in mod frecventaceast. vocabularului.1990)Astfelci."(Postman. Ideeanu estenoui. capacitatea copiiifoartedeltepli.Copiiide varstemici au considele dc a retineo multimede reclamesaucuvinteseparatepe carele Din pacateinse.pozeleexplicative' nu apar.1990) CeseintampE. Problemaestecon$nurul.nuti in mod instinctiv se lnleleagd. corectela intrebdrile a raspunsurilor a gesi!o crelteresemnificative pusein cazul celor care primiserainformaliaprin lecturA Stem investiSalinu puteause-li raporteaze ce 5lolodintretelespectatorii aminteascinici micar un singurtitlu de qtiredintr-unintreg proglam informativurmeritla televizordoarcu cetevaminuteinainte. obi$nuitre$necel mult 20qo wilson a constatatcd un telespectator qtiripe un postobhnuitde de o emisiune de din informaliileoferite (Postman.copilulobignuit (u relevizorulasteaP!.au dobendito seriede cunoltinle sd ili lc. in ascuharea caliilorprofesoruluiln clastrsauin timpul lecturii.analizAndrispunsurileelevilordupe urmirirea unui proSramde ltiri transmisprin TV.collins.Carcau fost rezultatele? sesdme careau fostincurajalicelmai mult de piirintisi urmdreascd (D. Mul(i cred ce.Conlinutulgi forma ar puteaajuta mult. duPe se pareca tinerii telespectalori.li toatelumeas-ar folosigi ar fi mullumitd..cand [ctivitateanu mai esteatat de distraclivS!i de uloari. aruncicu siguranlavor aveaqi cu lectura.in caresesubintelegefaPtulca nu i seceresaunu s€alteapci dc la ea se prindtr lnlelesul a ceeace se intampli pe micul ecran' mai larziu ln experientacotidiaAceastedeprindere.de fapt?UnadintreexplicaliilePecareni le dau ccrcetetoriiesteurmitoarea: atuncicandcopiii vdd cevala televizor. (.deoarece cercetarilearatecd aceiacarevorbescbine limba sunt qi buni citiObilnuili cu in privintacititului suntcalastrofale.Oameniiretin de la televizormult maiputineinformaliidecatin urmalecturii.i{i pier' cAndacestea (l('atentia. transmitelucrurieducative.dar carea fost urmirit cu interesli plecerede copiii copiii americanide toatev6rstele. Rezultatele 30 dlnamicaliterelor$ a cuvintelorde pe miculecran. la momentulrespectiv.Echipalui Stauffer. steet estenumeleprogramuluidestinat. streetau celemai proasterezukatein stepanirea se petrundi in[elesurilecuAnderson.cu efectelespeclalecarele insoteaupenml a le captaatentia.l qi adancircasensuluicelor vezute.Mintea copilului. Sesome copiilorprelcolari.in principal. tii ar aveace inveta. cuvintelein frazegramaticale vintelorli $ organizeze probleme au mari cu vor_ lui SejomeStreet Dacatelespectatorii birea limbii.1988)Ei nu reusesc corecte.de a organiza pe carele posedali de a rage concluzii.AcelticoPiise cunoqtintele in clasa profesorului plictisesc repedecAndlecturasauprezentarea Dusuntinsotitede imagini(cala televizor)li i$i pierdrePedeatenria.

$tiu ci.Intri direct in memorieqi probabil cAreactionemla ea mai tarziu. iar iu prime€ti.Nu face decet se ifi captezeatenlia.on$ienrului 1ll1m.amortire". in cazul viziondrii TV.qi afa. mdifesta6 de releviziune.in timp ce ne uitim la televizor. nu gande$i cu adeverat. Sendirea ajung si fie lucruri prea dificile. Parteaingrozitoarein cazul televiziunii este ce informatia ajunge Ia noi. fiindca acesteProcesesunt Suvematede cmisferastangi care. sintetic. ce presupune un efort de in{elegere. nu priveqti. fere a mai face efortul intelegedi lor. dar f5re se ltim la ce reaclionemde fapt. foane puin analizabiE. pot se invd! ceva doar dace sunt angajat. Estecevaanormal ca un om se prcduca unde alfa io timp ce citelte. se afle in . 1978) Dr. De exemplu..pe timPul vizionarii. nu se poate spune ce ea favorizeazdinvilarea. Noile cunostintesunt depozitatein memorie.incognitiva.profesorla Univercitateade Stat din San Fmncisco.ne antrenam sli nu reactionem.cercetetoriigasescce elevii cei mai buni sunt aceia care tind se se uire mai pulin la televizor. de fapt. in cazul meu. emotionali sau senzo ald a lucrurilor. se interactionezicu sursadatelor. amime$emai mult de stanb altenre de conqtiinlndecatde stateade veshe 33 . informatia este furnizati direct in subcongtientul riraselor Deqi televiziuneapoate modela componamentele{i mentalitb_ tile.ti esteridicati in sldvi pentru functia sa educationald. cand ne uitem la televizor. invdgarea. enervanteli plictisitoare.aceastecaPacitatede modelare a subconlticntului uman defineqte$i ii conferetelevizoruluifo4a de a influeoUriaF forta de p€netrarca sub.. greu de re_ produs. De fapt. telespectatodipercep qi iqi insu$escin mod io' con{tient.subliniaz6 li el acest fapt: . Prin televizor. unii invale cel mai bine arunci cand iau notite.tehnoloSiateleviziunii {i natura expedenteiviziondrii inhibi. trebui. ala cum esteea conceputede regulS. Iati care sunt rezultatelela care ajung sotii Emery. 1990) invilarea trebrjie se fie un procesrational $i con{tient. (Mander. dar noi nu interactionem. dacese poatevorbi de () invetareprin intermediultelevizorului.cu atat rezultateleqi performanleleqcolare sunt mai slabe. Iere ca telespectatorulsa apucesi controlezeaceainformatie.aceastanu are un caracter logic. Dad despre o invetare con$tientdin faF televizorului nici nu poatefi vorba. (Healy. ln cazul televiziunii.Pentrua invata cu adevaratceva.Mai mult decat atat. mai tarziu.ca in metoda socratici de predare.de organizarea cunoqtinfelorqi de irrtegrarea lor in olizontul rnai larg de cunoa{terea ifrdividului. cititul produceo cantitate mult mai mare de und€ beta. precun !i de perceptiaimaginilor TV intr_un regim c.de unde Pot fi scoase pcntru a fi intrebuintatein procesulgandirii. 6 c{c dePminatdde afrot€ied omcrla alla Pe!dre o gcnffaza viziondFade (mc1erul rnrolioMl ti d.."(Healy. cu cat timpul dedicatvizionerii creste.cea mai bu[e metode de predare este cea intetactive. Erik Peper.(.1990) Prin televiziune. putin bazad pe 8andire". facem lucruri fdrl se $im de ce le facemsi de unde ne-auvenit in minte". Practic.mai simplu fiind sA te multumelti cu imaginileQicu senzatiilepe careacesteale provoaca saucu distracLiape careo presupunevizionarea .) VizionareaTV presupunenumai se primetti .continui el fdri si reactionezi. invatarea care are loc este foane pur. fiindci notitele reprezinteun sistemcu feedback. si constientizezecu adeveratce Ei cum au pitruns acelemesajein memorie.amatic al telsiziunii..mai bine decat prin oricarealt mijloc de comunicare.cercetdtoriin neuropsihologie la Universitateade stat din Canbefia: "in timp ce televiziuneapare se aibe capacitateade a fumiza o informatie utild PrMtorilor ..cercetdtorin domeniul testirii electroencefalografice. deductiv.spiritul generalal unei realititi sau al unei persoane(personajde pe tnicul ecran). lntelegerea. (uno$tintelenu sunt nici Perceputesau sEucturatelogic $ nici min_ tca nu estedeplin conttientdde ele. altcevapoate fi irxi remarcatca fiind propriu aces_ tci tehnoloSii:televiziunease pare ce are capacitateade a-{i trimire mesajeledirect in subconltienf.doar cu percepliavizuali.

Franta.atunci cAnd prive$tila televizor. ferd de care Dici o actMtate.. totu$i acesteani se vor ffansmite $i.ei nul mai aud" (Healy.deoaleceaproapenici o activitatenu poate fi des- .Concentrarea!i mentinerea tentiei a ajuns una dinEe problemeleprincipale de pe oldinea de ri a cercetetorilorfenomenului educational Pemanenta agitatie nlentald. sunrnelini$ti$.fdra se fie conltient.Aceqticopii nu mai asculti. in Seneral.o creqte_ rc feri precedenta acestorprobleme. de asemenea.este boala de care.esteacelaci ei i$i schimbdrapid centrulatentiei. incat s au obitnuit se fie stimulatinuTV. Problemaestetratata cu l|tllta seriozitate.incapacitatea concentririi pe o durati miniml necesarerezolverii unei problemea ajuns se ocupe un loc central.petceputaca plictisitoaresunt doar catevadinrre simptomeleacesteiboli. profesorii sau prietenii.Credce micutii s-audeprinscu obiceiulvizionerii. prin ascultarea nu au nimic in minte.cu spiritul lor.Indiferent ci le vorbescperintii.(. i990) Acesteasunt catevadintremlrturiile pe careProfesoriidin lu' mea occidentalele aduc atuncicand se refereh uriagacrizi din 34 lnvllemant. in America.incapacitateade a sterui in rezolvareaploblemelor. Rapoarteale cercetdtorilor din Anglia. fie ea de invelare sau de alt tip. Dentrucatevasecunde. iar atuncicandprofesorulvorbelte. de a ciri cirli mai dificile sau de a face o munce oarecarc.ale micului ecran. Ei sunt agita$deoarece deprinssefie permanentamuzati. ascunzand-oin memorie. Pur li simplu.. in afari de incapacitatea umeririi cu |tentie a unei activitdi. ADHD .Finlandaetc. nu se poatedesfisun. lumea care il inconjoare.ta cu putere gandirea Ei modul de viate al oamenilor. chiar dace nu suntem pedect de acord cu comportamentulce_ lor de pe micul ecran.IucrusaugAnd.rire interactivi a unei prezentiri). ei tind rapid se piard. indica.aceastafiindu-le furatd foarte re_ pedede alt stimul. intahim la ace$ticoPii Si dificultatea de a-Siaminti ceeace abia au auzit.) Profesorii. se plangfoartemult {i afirml ci eleviinu mai ascukd. iar profesoriinu qtiu ce si mai facapentru a le captivaSi a le mentineaceastaputere a mintii. dintrecopiisuntdiagnosticati situalia nu esteproprie numai Americii. copiii nu mai pot urmAri cu atenlie o prezentareobi{' nuite. un fel de a fi asemeneacu cel pe care il poarti deja inliuntrul subconqtientului sdu. dupe unele statistici realizate in America. aici la noi. privind in gol (spdceoutJ. fdla ca ei str-{i dea seamade acestlucru..mareapate a celor diagnosticaticu incapacitetide invefare (LD) suferdde hiperactivitatesau de a9a-numiteleprobleme de atenfie. in timp.nu mai pot urmeri. Si nu ne mirim vizdnd comportamente anormale la copiii noqtri.mai mult dejumdtate ca hiPeraclivi.) credci nu sepoateinvita seasculfi(ascultaiea vizute qi ca um.pentru ca mai tatziu in mod automat sa adopte. s-au mai din afari. Problemele de atentie .pe careo interiorizeazi. cu modul lor de a fi sau de a gandi.distralide cineva (.Motillll pentru carecopiii noltd nu urmerescsensulunei prezentiri saudiscutii.. ei nu fac decat se reploducefidel modelelefizionomicevestimentaregi componamentaleale eroilor de deseneanimatesau. Omul in fafa televizoiului este Precumco' pilul care observS.inceteazi si se mai gandeascela cevaanurne. ni se vor fixa prin vizionare repetati. in rgenda ConsiliuluiNational al profesorilorde matematicali a Asociatiei de supervizareli dezvoltarecufficulare din America. qirul. mintea fiindu-le fulate de altceva sau.. suferd mai mult de o treimedinBe copiii americani.Aftention Defrcit with or without Hweractivtty Disoraler (Deficit de atentie cu sau fird hiperactivitate) .Estevorba de acei copii carenu pot si urmereasci!i sA se concentrezecu atentie asupra unui subiect oarccate.Ei sunt atat de putemicstimulatiprin vizionarea la cetd.prin imitare.ln unele clase.afirmdprofesoriiamericani.

consecinleledevin mult mai grave-Scddereaatentiei.relatii personaleli comunitaresuperficiale. instabilitate in alegerea obiectivelor.fdsuratA fare o anumite concentnre a mintii qi urmerirea cu atenlie a procesului respectivCu toate ci nu existi o definitie deptin recunosclftAa ADHD-ului.i tehnologiavideo. Insuccesprcfesional.altemarearapidi a unei activitili cu alta. Cea de a doua modalitateeste legati de continutul progranrelorTV urmarite. . majoritatea medicilor li profesorilor Sisesc proprii acesteiboli urmi' toarele componamente: . pentru ca dupe ceti va ani se creascasemnificativprobabilitateaaParilei manifestirilor ADHD.in modul cel nrai probabil. in modul de viald (lipsa de miqcare. Prima vizeazi insd.de activitate fizici). de nedezvoltarea suficienti a centrilor ce apanin cortexuluiprefiontal.atunci aceStia. . activitatecare ocuPain medie aproaPe o pitrime din timpul pe carecoPiii il dediceactivitatii fiecdreizile Nu vom lua in discutie efectele unei alimentaFi toxice sau neDotrivite dezvoltirii normale a creierului gi a organismului. la nivelul cortical. corespunzAtoare) Cercetdrileasuprainfluentei televiziuniiin aparifia $i dezvoltarea sindromului ADHD la tinerii noii Seneratiiidentificl doue modaliteli diferite in care televiziuneacontribuiela producereaacestei fectiuni. prin implicarea copiilor in jocuri !i activiteti fizice corcspunzatoarevarstei este mai importante qi adeseasuficientd penmr a suplini neajunsulprodus de o alimentafielesenetoasi. s-au emis qi verificat mai multe teorii Factorii de dsc au fost identificali in alimentatiachimizatd (prezensedentar !a E-urilor. Pe de alt. pe de o Parte.de nedezvoltarca comuniceiii interemisferice realizate Prin puDtea care leage cele doue emisfere(corpul calos) ti. cat mai cu seatna pentru ce o bune sdmulare a conexului realizate prin dezvoltarea limbajului.experiengd 36 dominata de l'lzionareaTV. s'au desfesumtnenumerate experimente. .a con_ cenrerii.hormoni etc.incapacitalea . lipsa rdbderii.dificultateade a-$ia{teptarendul.pentru tinerii si adulfi noilor generatii.a aclionainainte de a 86ndi. erbicizare.vor conduce. impactul acesteia nsupraminf.a motivati' ei sunt caractensticileADHD-ului ce influenfeazi intreagaexistenF a omului modem.dificultateade a sta concentratsau coneclatla o activi(ate. Dacd nici lirctorii de mediu Einici cei alimedtari nu sunt favorabili unei evolulii normale.dificultateaorgaoizeriili Planificirii aciunilor. atet Pen_ tru cA acest subiect nu intrl in obiectul acestei cirti. . Pentru identficarea cauzeloracesteiboli.Estevorba.). de asculla$i de a urmbri: .complexullipsei de performanle sunt doar catevadintre celemai semnificativeurmari ale acesteiafectiuni. la apa tia unei atrofii (nehrenire prin stimulare saua unei nedezvoltarinormalea creierului. (Healy.insi mai ales in experienF culturali (modut de viale al coPiilor de astdzi). . cum vom vedea. inse cu mult mai mult in cazul intemetului qi a jocurilor video). pafte.ii umane. in stres.Estesuficient ca o persoandsi se uite cateva ceasuri zilnic Ia televizor (lucru valabil li pentru calculator.neputinta de a duce la bun sfariit actMtateaftrcepute.p n cumulare. in diferite studii se demonstreazecd. a tenacitilii $i. existe lnai multe mecanismecare pot conduceIa apari$a problemelorde atentie $i hiperactivitate. indeosebi in lumea occidentaE (unde afectiunea este mult mai vizibile).care se anuntd ca fiind una dinffe cele mai importante maladii ale secolului al nl-lea. 1990) Daca la copii afecliunea lngrijoreazd mai cu seamd datorite problemelor pe care acegtiale intamPine in procesul de invelare sau in alte actMtig extra{colare. mai putin atunci cand esteutilizat Pentru scris qi citit.irascibilitate crescute.

prezentepe micul ecran. Acestrispuns este irNtincrul vizual sau reactia auditive la orice stimul nou sau la un stimul caie se manifestdbrusc. practic. vizionarea TV slibeqte mult controlul intem al ittentiei.De exemplu. Astfel ce. copiii. (Reeves. o alti dovade a aparitiei rdspunsuluide orientareo constituie modificarea ritmului cardiac. in consecinte. (Scientificamerican. Practic.TELEVIZORUL SAU ATENTIA ORTENTATA ce se intample.Acest lcnomen constituieuna dintre cele mai importante cauzea permalcntei agitalii mentale. Ei au constatat ce fonnal features. nu-qi mai pot concentraatentia. se intensficd {i problemelede aten$e.1975) Prin urmare. dacein acesttimp aParc pe ecran un alt stimul (efect special). De mici.in mod anticipat.sunt perceputede creier ca semnaleale unui potential pericol. milcarile rapide ale aparatului de reflexul de a filmat lin in alefte creierul deoareceacesteaagreseazA men{ine. 2002) Primplanurile care se schimbdbrusc.Ia lcoale ei atteap6 ca prezentarea profesoruluisI surprinde. cercetdtoriiau ajuns la concluziace acestetrucuri stilistice provoacd aparitia unui numar foate mare de reactii involuntare care pot duce la orienlareaarentiei prin crelterea sernnificatieinii{cdrii detectate.pe care o induce vizionareaTV.de la Universitateadin Indiaoa (Scientificame can. a aPariliei hipefactivitetii. a scederii vigilenlei 9i deprinderii creierului cu aceastdorientarc a aten{iei din exterior !i. au capacitateade a provoca din partea telespectatoruluiun rdspuns numit reoctie orientatd' care are ca efect menlinerea atentiei fixate Atrac$a se pare ci se datoreazi rispunsului biologic de orientare.atentia orientad sau rispunsul de orientarepe care il provoacdteleviziuneaeste nu numai un resPunsal creiemlui la un stimul ce anunte pericolul. Byron Reews de la Universitateadin stanford. Marea Parte a efectelorspeciale.ceeace arata durata in cale se manifesterdspunsll la stimul.miEcerirapide ale camerei.atenlia este dezactivategandindu-sela alt ccva. ce caractenzeazi oricare emisiuneTV (teieturi de plan. adici o menlinere la acela$inivel a aten{iei orientate. edits. inseamde supunereacreierului sau a sistemuluinervosla o serie continui de rsresiuni sau stimuli ce violeazdordineaintedoarea acestuia. EstherThorson de la Universitateadin Missouri li colegii lor au incercat sd afle care este mecanismulsau modul in care televizorul capteazeatentia. capacitateatinetilor de a-li sustinesau concentraatenlia pilni la finalizareaactivitelii desfa$urate{i. descrispdma oare de Pavlovin anul 1927. ci chiar efectul unei agresiuniPe care sistemulnervoso percepeca atare li reactioneaz. date intre unii li ceilalti.zgomotebrutte). cercetitorii de la Universitateade Stat din Canberra prcvedeauca.(Emery. pemanent.la ea. cand sunt pu$i in fafa realitd[ii (dife' rite activitili zilrfce) care nu $ocheazein nici un fel. .atunci se obtine un rdspuns orientat. avand forma unui spectacol Aqteptarea ncfiindu-le satisfecute. de fapt? in ce constdextraordinaraputere de captivarea atentiei pe care o manifestdteleviziunea? in anul 1986. totul ii plictisette incd din 1975.a dimi_ [uirii controlului intern al atenliei. obifnuindu-se cu astfel de experienie care ii bruscheaziEile seducatenlia.depriode creie|ul si rispundi automat la stimulii extemi cultivAnd o atitudine rlentale pasive. propo4ional cu crelterea timpului dedicat vizionirii 'lv. Lang.un control al spatiului in cate ne aflim. al unei distante stabile.1985) Studiind modul in care variaz5 undele cerebmlein timpul vizionirii. pans. produsi de 38 schimbirile bruste de pe micul ecran.O echipi de cercetatoricondusede Aurie . rotiri ale camereide filmat. fenomen care insolegte totdeauna aceasti reactiela pericol.Un simptom al acesteitendille estefaptul ce ei nu mai gdsesc nimic interesantdin tot ceeace presupuneefort. 2002) a constatatce betdile inimii iqi modifice ritmul pentru o duratd de la 4 la 6 secunde dupe apa jia reacfiei de orientare.

Apoi. Epilepsia TV Pe parcursulcetcetirilor efectuatein anul 1978.in timp ce aten$a mentale a telespectatorului este in alerte. deqi televiziuneaeste folositi de pSrinli pe postul d(.7OOde copii au fost ffansportati de ur' Brnlil la spital cu salveri sau ma$ini de pompieri din cauzadeclantnrii crizelo! de epilePsie. activitateaccelerate. Hiperactivitateadetermini impulsivitateaexcesiv6. (Healy' 1990) Numdrul bolnavilor de epilepsieestemai ridicat astdzica nicio(hrrtrin istorie. in timpul unui cunoscut rfr.J.imaginile de la televizor stimuleazain telespectator impulsul de mi$care. a declanFt la 41 . la scoalenu pot sta lini$ti$ in bance.rdspunzandh aceststimul din punct de vedere psihic sau neurologic ca la un pericol real. dar ned€scercatefizic. tensiuneanu poate fi eliberatl prin respunsulfizic fiindce nu este nevoie de acesta. incat se se permitd desligurareaactivite[ilor $colare.inse reacfia fizici este reprimate nefiind nevoie de ea. Mander des r{)perein arhiva Serviciului de Informatii Cerebraleal Bibliotecii lliomedicalea UCIA-USAci.JaPonia. Pochemon." (Moody. se inregistreazein jur de 8 bolnavi la o mie de locuitori. .Ea estevezute ca o cauzi principah a comportamentuluiimpulsiv la adulti. sedativ.eistau 20 de articole referitoarela stalea numitd rt)ilcpsia ry..ora 10.lcnckyse afli in cenfful unei explozii de lumine. adevdratedrcguri.Peste200 de coPii au t5masin spital pentrrr ingrijire pe o perioad5mai lunge. 40 manifestandu-sein exte or prin crize ale lipsei de sens.mariodu se timpul dedicatviziondrii' arate ei. cu cat inaintcazi televiziunea. reaqtii h{otice.ca qi in alte !. Healy .un somn agitat Ei chiar insomnie. concomitent insd. are loc explozia.arata J. in care se vorbea despre persoane neepileptice care ln trru in crize conwlsive in timpul viziondrii T\r'. conduceautomat la creqrereahiperactividtii.1975) Prin urmare.a constituit un imtn'rritntsemnalde alarrnS. h incheiereavizionerii ace$tia vor fi cu mult mai agitali gi hiperactivi ca inainte. Acest sindrom ii marcheazi pe exEem de mulli copii in {irile dezvoltate(in uflele comunitdti pane la 50% din copii) $i ii determini pe medici sd prescrie celor afectati calmante extrem de puternice. zbanlu_ iall sau miqcarecontinue.qadar. cand aparatulesteinchis. Dar rvcnimentul petrecutin anul 1998. care cauzeazesau se coreleazecu problemelede atenfie. Spre exemplu. NeuropsihologiiEmery gasescci vizionarea TV constituie astllzi una dinBe cauzeleprilrcipale ale hiPeractivititii.in Franla.(Emery. a comportamenruluiantisocial {i a delincvenlei.3in 78 de referinte privitoare la efectclc televiziunii. La data de 16 decembrie1998. se InreSistreazio cre$terea hiperactivitefii. deoareceenergiaflzicI produsd de imagini.ceci pare se-i [niiteasce.creierul inregisEeazd mi$cir e brulte ale camerei video (sau actele de violerlle prezentate).Cercetitorii apreciazi ci aceastdexcitare nervoase in fata unui pericol iminent.scnanimat. in caremonstrul l. 1998) sc prre ce o singurescenedin acestdesenanimat. Fap trrl ci televizorulpoate provocaqi crize de epilepsiesau chiar poate rl((hnqa aceasteboale este un lucru cunoscut de specialilti. pentnr a-i calma suficientde mult. Copiii care suferi de acestsindrom nu-li gesesc locul.. care nu a fost descercatiPrintr_unrespuns fizic (prin participarea.Efectulacesteimanipulari planificateEi atente. deoarece. in Japonia. dar cu riscul de a-i imbolndvi $i mai tare.mi{catea corpului). esteinmagazinat5. irascibilitetii qi ftustririi.lipsa controlului interior Qidetermine o oboseali nervoasdpermanenra.Vizionarea TV.nu pot fi atenli la ce le spui. 1980) A.ri ale lumii dezvolruc. Numai ecranul 'fV ii mai poate liniiti. (Scienceen vie Junior. factor determinant in aparilia hiperactivitetii HiperactMtateaesteaceastarede permanenti agitalie. Aceasteftacasaresenzorialecauzeazi hiperactivitatea. nu este necesarca persoanase reactionezegi fizic.il consdruiesepararea respunsuluinatural al creierului de cel al trupului.

atatia copii crize epilepticesau boli de epilepsie.Faptul cA aceaste
scend a putlrt provoca o reacfie de o asemeneaamploare arate in
fluenfa pe care televizorulo ate in mod obilnuit asuPracreierului.
Desigur,existi persoanecu o sensibilitatemai mare (mai cu seame
copii) {i acestoratelevizorul, cu o mai mare probabilitate, le va
putea declanF boli mai mult sau mai pufin grave, fdre ca aceasta
se insemne cA persoanelor cu un sistem nervos mai rezisteDt,
vizionaieanu le va agresasau afectacreierul.PoatecAbolile nu se
vor manifestacurand, insa nu se poate $d cand efectelecumulate
vor ajungesi infrangd rezistentaorganismului,provocandcirreltie
ce disfuncfiesau boal5 (psihici sau neurologicd).

invitarea limbii qi televizorul
Copiii care se uiti cel mai mult la televizor vorbesc cel mai
prost, intampind cele mai mari probleme in comunicare.Slibirea
capacitetiide a ascultagi de a urmdri un material prezentatoral,
abilitateasc;zute in reflectareaintr-o forme coerente,in vorbire $i
in scris,tendinla de a comunicaprin gesturi odate cu cuvintelesau
in locul acestora,scddereacuno$tinlelorde vocabulat qi prolifera
rea ticurilor verbale sunt doar cAteva din problemele cu care se
confrunti noua generatiein ceeace priveqtestapanireasi intrebuintarealimbiiin procesulde comunicare.
Fenomenuldevinemai vizibil abia dupi clasaa III-a sau a lv-a,
cand devin necesare abiltaF finSvistice de un nivel superior care,
datoriti timpului indelungat petrecutin fata televizoruluiin prlmii
ani de viati, nu s-audezvoltat.
Se pare cA, in misuia in care copiii se uitA h televizor excesiv de mult ince din primii ani de viaF, mai tirziu, vor intempina dificultiti mai man in comunicare.
,,Limbajul bine dezvoltat, ca Si sinapsele p€ care le genereaze, este dobandit numai prin implicarea interactivi. copiii au
42

ncvoie se vorbeasce{i si asculte Ei au nevoie sa se joace cu cuvlntele Si si rationezecu ajutorul lor. Ei Eebuie se discute desPre
problemelepe care le ridice invelatul, planificareali organizarea
comportamentului.Trebuie sd fie receptivi la noile cuvinte Si povc$ti,pentm a construi o bazi Personaha inlelesului semantic Ei
lu nevoiede cihuzirea Personalia adulfilor care se le ofere exem
plc potrMte de Sramadci, pentru ce ordinea cuvintelor 9i sintaxa
cstc mljlocul prin care copiii vor invela sd analizezeidei, sd ralione,(' in legiturd cu relatiile abstracteetc." (Healy, 1990)
ExperienlaTV nu esteuna interactivd,ci, dimpotrive,ea PasM_
r,cazi complet puterile mentale ale omului. Nu este o experienta
vi(', aplicati la situatiile specifice,particulare ale vielii Copilul nu
r\rc provocai sa-SiPunAintrebari. sA se imPlice intr_oconversalie'
(l)municarea cu televizorul este una monologicd qi impersonalS'
Nrmai televiziuneavorbe{te, inse nu noue sau copilului, ci unei
rrirse de oameni, ruturor ii rim5nui in mod special Cei mici au
Insll nevoiede o adresarepersonale,de dialog. in fap televizorului,
((,piii nu ili pun intreberi, nu cautd solutii, nu vorbesc $i, cu
l(lcvirat, nici nu asculte Ei sunt doar absorbiliin inte orul fluxuhri de imagini {i sunetefascinantece ies din cutia ry'
Pirintii sunt cei mai buni pedagogi in invetarea limbii, derrdrcceei sunt capabilisAsesizezesau si intuiasc; tot ce se int6mpli
ill minteacopilului - cu ce viteze $i ce anume poateel si priceapi
p(.ntrua-Siputea adaptadialogul nivelului lui de inteleSereTelevi,irnea ins5, folosind un ritm mult prea rapid sau un nivel de limbaj
(lilcrit de cel Ia carese afl5 copilul,il va obilnui pe acestase nu mai
lficii eforrul d€ a petrunde intelesul cuvintelor care-i sunt adresate'
Ultimele cercetadarate cd, pentru dezvoltareagandirii abstractc, copiii trebuie sI se exersezein folosireacuvintelor neinso{itede
nllSini. Imaginile limiteaze imaginatia $i intuilia doar Ia nivelul
lor primare, determinatede suprafala sau forma lor
N(.D1nificatiei
(oncreta.Ele nu deschid,nu provoacd,nu elibereazi gAndireapre_
r'unro fac cuvintele-

Barkley observe ca omul este fiinta care Poate iDtreprinde activk!!i ample in vedereaunei respleti indepertatein timP: oamenii
muncesco luni pentru salariul primit la sfdr$itulacesteia;tinerii se
pregitescani de zile in qcoli pentru satisfacfiilepe care le vor avea
In practicareaprofesiunii; teranii lucrcaze pimantul cateva luni
Dentrurecolta de anul viitor etc. Acestaeste,de altfel, unul dintre
lucrurile care-l deosebescpe om de animal. EI poate lucra sau suliri o viale intreagA pentru a atinge o tinte indepdrtata, aflata chiar
dupe moartea sa, in rasphta Pe care o p meqtede la Dumnezeu'
efort
a mintii umanede a sivarsi un asemenea
posibilitate
Accasta
ftri o resplati imediate este $i un dat al firii umane,dar este si un
lucru care se dezvolti in timPCopiii de astezi,observedr. Barkley,nu mai dispun de aceaste
cnpacitate.,,ii promiri ce ii duci in parcul de distaclii in luna febru[.ie $i ei tot nu vor wea sa faci lucrul cerut. Ace$ticopii bolnavi de
ADHD sunt ca {i copiii mici, au nevoie de un feed-bock,de o reintdrire, o reimplicareirnediatd5i permanendr."(Healy, 1990) Daca,
de exemplu,li se Promile o sumii de bani sau o prejitura ca premiu
pcntru realizareaurrei activiteti, este Posibil ca ei sX duce la bun
Problemele de atentie Si invdtare,
rfArqit lucrul solicitat.Aceastanumai atunci cand realizareaacelei
cortexul prefrontal $i televiziunea
|lcl|viralinu dureazeprea mult timp saunu cereun efon nejustifi'
gdselte
(0f' de mare pentm recompensaprimitd. ln acestcaz, este nevole
DoctorulRusselBarldey,autoral cdlii Copiiihiperoctivi
explicagiaacestuicomportament.in fapt, arati el, mulf dintre codc o reinterire a atentiei sau a motivatiei prin oferireaunei respldli
ca !a urma 5i o alta'
piii cu problemede atenfieintampioedificulteliin ceeace privelte
acliunii.cu promisiunea
lDaintede incheierea
,,rulegovernedbehavio/',adicein urmareaunor normesaureguli
ttractic,la tinerii noilot Seneratii de altfel, fenomenulpoate fi reProblemele
de ateDtiese manide guvernarea comportamentului.
rDarcatli la mulli dintre adultii de astezi- se poate constataca nu
unor normesau
festdatuncicendmediulcerecopiluluirespectarea
Nuntcapabili se-qiconcenflezeatenlia Pe o sarcini oarecare,sa se
indicatiice presupunun anumit efort. Aqadar,problemaacestor
nxniveze silguri in realizareaunei actiuni panl h finalizarea ei,
copiinu estenumaiaceeaa concentririiatentiei,ci $i incapacitatea (lilcamotivatianu le estesusiinutasau reinleritaperrnanenrde o
urmirii sauasculteriiunor norne sauranduielioarecare.
,,oricum,
r0compensiimediateqi semnificativi.
chiar li acegticopii fac progresein urmerirearegulilor(ascultarea
,,Dr. Barkley sugereazece aceqti copii prezinte o diferente
indicaliilor)in momentulin careli sepromiteo resplateimediate."
fundamentali (fafe de cei din alte generatii)in sistemulde control
(Healy,1990)
nlotivalional al creierului, cale se pare ce nu mai functioneaze
45

Dr. Gordon well observAce acei copii care au petrecut mai
mult timp in perioadapielcohre ascultandpove$ti,vor fi mai buni
la qcoaldmai terziu, Qi asta pentru ce pove$tilenu sunt legate de
imagini deja existenteqi stimuleazi asdel gendirea $i imaginalia.
Televiziunea,in aceasteperspective,arata Rice si Haight, ftaneaz;
dezvoltareagandirii, a imaginaliei, a abilite,tilor{i strategiilorverbale, deoarece,in timpul vizionerii, imaginile sunt punctul axial al
comunicelii,qi nu cuvantul.
in raport cu receptareacuvintelor,separatde imaSini,ca mijloc
optim de dezvoltarea gandirii, vizionareaTV se afle intr'ufl punct
diamerralopus.Uidndu-tela televizor.nu numaic; nu auzi cuvin
tele neinsotire de imaSini, ci, mai mult, imaginile devin punctul
axial al comunic)rii. Televiziuneanu dezvolti, dupi cum arati J.
Rice li Haight, abilitilile $i strategiileverbale,ci mai curind le reprimi. Did aceastdcauzd televizorul nu va putea ajuta la elabomrea gendirii abstracte,ci mai cudnd va incetini sau va bloca acest
proces.(tuce, HaiSht,1986)

normal. Ei au nevoie de un impuls mult mai putcrnic pentru a se
concentraasupraunei sarcini. Pur !i simplu ci nu rispund la ordinea sociale ca toti ceilalti copii. Din punct de vedere neurologic,
praSul respietii necesarepentru a se inserit inlr-o activitate este
mult prea mare. Este nevoie de o restimularemult mai puternicS
pentru a i facese indeplineascitot ce ]i se spnnc,de aceeaei soljcii; bani, mancare,jucarii. privilegii pentru a munci. Recompensele
subtile.precumdragostea
de a invdta,laudele,bunivointaprofeso
rilor nu i mai motiveazi deloc. Ei inteleg ccea ce le spui, prind
mesajul,dar nu mai actioneazi."(Healy.1990)
Aqadar,se vede ci o parte din problemeleADHD se datoreazd
sau sllnt coreiate$i cLlo disfunctiea sistemulli <iecontrol motivational.Tinerii (multi dintre aceqtiasunt deja adLrlti)au probleme
atet in a qi mentineatcntia,urm6ndun procesanume,cat $i in a sc
motiva in urm6rirea cu voint5 a unui obiectiv.Durata de timp mini
mE intre doud rccompensepentru ca procesulsi sc continue Qini!elul minim necesaral recompensei
dcpinddircctde gradulin care
cstc afeclatsistcmulmotivational.Adicd,pentru cei cu probleme
gravese impune o risplata mai mare sau un intcwal mai scun intre
doui recompensepentru a asiSuracontinuareasau finalizareaacti
vitetii incredintate.
Incadrareamolivatieiin tabloul sinptomatologicprezentla copiii
cu proble e de ateDtieli hiperactivitare,tablou cc vizeazbo disfunctie la nivelul proceselormentalesupedoare,i-a f:cut pe cercetitorisa
corelezeaparitjaaccsiuisindromcu o afeclir.rne
sau o atrofierea arii
lor .one.rrluiprelrollil. cclecaregu!pme.r/Jjr(c.rpploce.e,
Ariile prefrontalc,dupe cum sugereazali numele,se aflA unde
va in zona din fatd a lobiLorfronrali (a celor doui cmisferecerebrale). Aici se afli executivulcreierului, locul dc Lrndese organizeazi
\r se conducenu numaiproce,ulgandirii., i 1rirl,roapclodreproceselesupe oare, ata-ziselefunctii de control, celc privind invetarea,
gendirea, planillcarea comportameDtului,nrclivatia, atentia, con
trolul emotional,organizarea,
lectura,rezolvarcaproblemelorqi

multe altele. Toate acesteadepind dr'bunrr lLUxlionirrcil ariiior

cortexuluiprefaontal.
Maturizarea
tezie a ilriilor prc{rorrl.lc p:ir)iilpr()apcde versta de 21 de ani - faceca nccstcl sii flc firartc sr:nsibilcla experien{a de mediu.Lucrulacestar constituitun alt nlotiv pentrucares a
suspectat
o posibilSnedezvoltare
a lor la tinerii noii gcneratii.Suspiciuneaa fost intSritl insii atunci cand s a constatalci ,,aceioa
meni care suferiseravirimirj ale coftexului prefrontal manifestau
ilcecalisimptomatologie
s.u intAmpinauacelea$iproblemecu cei
la careapdreasindromulAl)liD (delicientede atentieli hiperacti'
vitate)".(Healy,1990)
,,Totmai mulli cercet;ir()ri,obseNdJ. Healy, suspecteaziastizi
faptul ci prea multe ore pelrecutein fata ecranului ('lv sau compirlcr) pot compromitedezvoltareaceDtrilorcreierului cxecutiv,a aliilor cortexului prefrontal. (...) PetrecAndtimpul cu o activitatecare
nu stimuleazS,nu antreneazi r^nmod adecvat lunclionarea cteierului (cum ar fi vizionarca lv), poate fi influentati semnificativ
dezvoltareafunctiilorprefrontalului
controlulgindirii, atcntiaQi,
general,
in mod
abilit5tile cc tin de planificare- afirmii dr. Sid Se
galowitz, o autoritatein cercet6rileprivind dezvoharcilcmisferelor
cerebrale."(Healy, 1990)
ECRANUL
TV DAUNEAZA
DEZVOLTiRII
CORTEXULUI
PREFRONTAL
Existi mai multe mecanismcprin care vizionareary vatimi
ccntreleexecutiveale crcierului uman.
l. Rapiditatea succesiLlniisecventelorpe micuL ecran inhibi
functionareacortexului prefrontal, deoarecepentru ca informatia
sii poaiSfi preiucratdreflexiv in ariile acestuiaeste nevoiede circa
5-10 secunde(Scheidler,1995), insi vitezaschimb.irjlorde plan
siru a tot ceea ce insemndcfect tehnic este in medie de 12lmi[ut
;rdic5unul la 5 secunde,ajunSSndin cazul programelorcomerciale
47

estetotal nepotriviti dezvoltirii preftontalului' pen_ ru ce nu constituie o exp€riend interactivd. a$a cum au fteit-o oamenii dintotdeauna.fdre ca pelsoanase fie capabih se inhibe manifestareaacelui act. indeosebiin ariile sistemuluilimbic. la adulrii care de d se. leq nr unorr i pdt oloSicc zaror..inlesneacu prisosintadezvoltareanormald a proceselormentale superioare li. r aquenr ancsr u€ 1r r n'1ior at "' r '{r i ' n r ' .3 ani cre{te cu 280loprobabilitateaaparitiei problemelorde atentie in perioada de varsti 1'7 ani. 1990) Televizorulnu favorizeazdconvenatia sau implicareacopilului in rezolvareaunor probleme.e rnbdaref 'u teMcr tare a o€.vot sl abrdna l a nrvel ul sc de'oPiii sunt nenoti. 1980) Experimentelerealizatede Cristakis.prin conlnurul programelor TV existi posibilitateacontroldrii gradului de implicare a prefrontalului. demonstreaz5ce fiecare ori petrecut5zihric de copil in fata televizoruluigi a calculatoruluiin perioadade varstd 1. prin care s ar cultiva confiSurareaqi hrSirea ariilor corticale ale cortexului prefrontal'.(Emery. de a fi foane uqol distrasde oricarestimul exterior. acestase va arrofia" Pii' urmare. 2004) A"$adar. in ge_ neral. inci din primii ani de viati.indiferent de mesajeletransmisepe micul ecran relevizorul (Si calculatorul intrd in discutie) constituie un facror de sc pentru dezvoltareapirtii superioarea crcierului uman.la 3o.Ardilla.nici vorbirea intemi (refleqia.at 'l fic PemenL rrmuld( $u anrrenrrin Pl'ce "creierul sul onoa5terii. nici una din' tre modaltefile.prin imitare. neuronalenormardezvoltate. cum ar fi ajutorul la bucitdrie. in fata televizoruluieste inexistenta)9i. Prin dozareatensiunii emotionale.. Televiziuneatinde se focalizezetotul asupra solutiilor magice !i asupra efectelorvizuale care contrazlc logicaadevirate. Dodorul ohuluieqc asrf'l radr in.hinut adicd unul la 2 secunde.astezila tot mai mulli dintre tinerii noii generatii(Noava. rimP.Zuimmerman. (Cristakis. Incapacitateade a qi controlacomportamentul-Orice impuls interior se manifesti raPidin componament. d€ii Prezenhreade Phn' acum 1a avur nl 7 obiectivmai alespe copii9i efedeleteleviziu. la ma.bi ceiuluit at uluiI a r Pr ev'zor din chicago. IatA care sunt problemele Pe care le intampine persoanelecu vitdmiri ale ariilor Preftontale. Creieruleste La fel cn nuqchiii daca nu_iere6'zi.impulsivi." (Healy.intAmpinareaunor problemereale sau situatii de viati. prin urmare. Mccarry. gredin5. observandu-$ipSrintii Si exersandanumite activiteti.a vitezei de desfdiurarea actiunii $i.Diciuseppe. Trebuiefidt Preizarea ca. 2. in general. d€ ali orsaniza Prosrantrl de aJi Plati8ca ziua sau viitorul Acste probtemepot fi intalnitela tot mai nul! adulli' A'€asradata ca tib ielespccta' Momali a conexuluiPrefrontal rorii n.Vizionarea TV. Viata obiqnuiti.. l r odnr Fl'r'l umane pe (a. acdvidii.'P m ar r le{. in fapt. lncapacitateade concentrarea atentiei. gazin sau in alte forme de activitate dcsfiQurateimpreune cu un 48 adult.iace nu-l exersezicreierul. s€ veltejesc'se atrcfiaa.Po e\et. acele exersate strficient. Copilul. a cortexului prefrontal. anumire srrategiide gandire gi de comportament. din contre. spune J. cortexul prefrontal neavanddmpul necesarca s. a actividtii creierului uman pe parcu$ul viziondrii TV.incaDabilidc a qi controlacomportamentul' ' concenrra!i a semotivasuffcientPenrruu. Rezultatelecerceterilorefectuatein domeniul neuropsihologiei ii fac pe doctorii Emery se afirme in mod categoriccd merirea rimpului de vizionarelnseamne. . Healy.tendinta de a fi legat de stimul. 1987): 1. afirlni: la Universnarea biopsiholog rrry. 2. D€rioadacoDii5riei.iiasuPradezvoltiriicon'xului acenora' rrebui psa subl i nrm l apruli . iSi insu$eau.chiardaci oresPun neanlrenate pe l€ m€diaza.Pdn urmare. Jerre toate vastele.mernead atentie.ili insoreamai intai mama qi pe urmd tatel in activitetile pe care ace{tia le intrcprindeau li in acestfel. nascibili. carc abiliriti i. constituieo bazi a dezvoltirii ariilor Prefrontale. btrcura suficientde PEcereatulsizioneriiio n-auawt timPulsarlposibilitatea acesteanefi atr sistenel.rr. Factoml emotionalsau afectiv ocup6 locul al treilea in ierarhia cauzelor ce determine procesareamesajelorTV.Zuimmerman$i colaborato i. in arelier.estescosdin ci-rcuir.prelungireastirii maladivein care se aflb conexul prefrontal.ci tinde sA suprime tendinla de a vorbi desPreproblemesau de a pune iotrebdd asupra lucrurilor care se intampli. ind {! t AuI nu num ai m r n. prin natura conditiilor sociale. dificultdti intalnite. procesezereflexiv in-formafiapri mita de la relevizor. din Pecate.i in vasti dsine posib a tunciionarea 40 . ceea ce va avea grave consecinleasupra dezvolteriiacestuia".

. :JJ:ril1T ."iTi::1T ".t:lTiiilil"t"'ltJ# u.'1: ... #1...:.'"':1"*liffi::ii"' :.:il1.'"'.f liiJl'11"'ll.ll'l "."u::'": Xll':"T'iif f::T"TJll::il:ff 3Jiffi . ".:11:.:J*fi* il":'3':#IJHltrilT#*".'# :r::ni: :I'-:*T:l''TlJi'T.ii".*n"'oun'tr T:.l''T'ii"i'ilJl.*"1T:i"#':il":.Tl.irt{:ff *t**+#--. :x :l"poui" *::. qr ""'"o.t""n*"u'lp"' i+#*::::'':ffi "lif.:T:if :'*'11''J.f[":"T1fr.:"'i:".*n..rasplaB' muocind in amaoa a de DificulEtea 3...i1*tff. atenlie' ilr. ''"HT"""*.1':"i#"::y:':T:.ili ot"n".i" miiti:i*i::"m: .{+ ""TI:'ilil... un p'odu'" l:T:".':jl.:::""-'iY ll'i'-l""ji.. *:1J.il:':ffi1"il":::".""'.. u"ru'u.. Tfilt.:l.]:"1:l."..."''l#iJTfi*lilllH.Tffi::i::ii:':#1il :''l socieBte.:l'l".."""''sresivitatea' flHlffi HffiT :rr:.:'l"-:: ero.:::.:"iH'I#:ff*':ff ..:' :iilT'"Yi"ii:fi **.l".:nllr::nffi''ilil1."ledarea j:t1l" Io-t*.u'uur"'ao' #.ir:# dace sunt a!'r nelor de dp hipnotic il:iti{-:q+*ril'."0.:'tl'*].#l*xl'.1 ""t::Tilflt : vizionirii TV Caracterul hipnotic al : ''"f*ii****t*i'. ':tl:1ltii#.* i:"hi{*...ffi .HlHilkT:f s0 <r .I. vedereaulrm ca urmare a pierderii creEtereaagresivitilii con$olului asupracom' *":?:l#:":.o" .:.' :trlliJil #.1ru::...':i:il1'J "::.*55t* 'J"^TI"T'['"". ".i1i!1...::1 lll"iii i.+ u""'l1'.*L:il tiliTi111*'.n'm:l.::::f.o.

Cevaasemenetorse intemple !i in cazul televiziunii". (Mander. cu agendamediatice. 1978) Functiade agendda mass-mediei.televiziuneane coacordaatentiacorespunzdtoare. fire orientareain afara razei de actiune a aparatuluiTV este capabileea insSti de a-i determina pe oameni se se pozifionezein afara realitetii obilnuite. 1978) 5. prin aceasta. 1978) .meDitesd dne ffeaza aten$a. Poqideveni atar de implicat imaginativ.n ca !i in cazul viziondrii TV) esteal unui individ pasiv. Toate acesteevenimentetehnice. altemandu-i centrul atentiei cu rapiditate.orientatdin mod specialspreceeace spuneQifacehipnotizatorul". nei (minlii) atat de mult de lucru.acestanu mai poate face altcevadecat sd le urmereasce.soa carea fost experimentata . efectul de Cultivareqi spirala tecerii Acesteasunt trei dintre cele mai importante efecteale televizi_ unii. de putelnica implicareemolionali. incat alternativeledispar temporar. F eda Morris arati cii. dar mai ctr seamd.intr-o camereintunecoase." (Holdevici.gedereain linilte..1995) b) ln ambele cazuri atentia este captivatd din afari {i este . Mander' (Mander.subliniazeJ. . in cazulnostru televizorul. aJ. au darul de a intensfica legitura hipnotice..sub raport tehnic.asta linigtit. (Mander. intt. permifand substitufiacu o alte rcaltate pe care televiziuneao poate oferi. de viteza cu care se deplaseazecamera video. arunci hipnotizatorul intervine cu cevacare poate stimula relaxarearli atunci pa_ cientul intre in transahipnotice.viteza uriaq5. c) in cadrul hipnozeise reducecontrolul realitetii $i apareo tolerante crescute pentru dislorsionareaacesteia.Cu alte cuvinte' mass-media sau televiziuneane spunela ce se ne gandim cu preponderenle in fiecarezi. Emest Hilgard spuneca televizorulPoatefoarte ulor se'i aducepe oameni intr-o starede tip hipnotic..hipnotice li perfectalor asemdnalecu st5rile mentaletrdite de te' lespectatorin fata televizorului. suprasolicitandfunctiile coSnitive. in funclie de aceasteierarhizarc. Dr.ti. pentru ca. 52 intensificAfenomenul de inhibitic rr cntisli lt i stiinsi li miresc su gestibilitatea. El arate ce .ii dri pe.Estevorba de un procesrapid li continuuin care se cele subiectuluisAse ocupesuccesiv de diverse lucruri.IoSicdfrcrltei conform cireia subiectulacceptdca fiind logice situatii pe care in starenaturalenu le-ar considelaca atare.confuzie'.1995) 4. nenaturalede schimbarea imaginilor nu lasd posibilitateaanalizei sau a reflectiei asupra imaginilor.privind fix !i pasivo sursede lumind pe o anumite perioadesunt primele componenteal€ indu_ cerii hipnozei". de schimbirile unghiurilor de filmare sau ale planurilor.se ne o entem in a le Prin acestefect.rcarea este atinsi." (Holdevici. fire alte impulsuri senzorialein afari de ecmn. o alti cauzein generareastirii semihipnoticein fata televizorului estedatd de cantitateaimensede informatii Pe care o trans_ mite un program TV. tinzand sd-ii decuplezealenlia.. consacratein majoritatea studiilor de sociologieqi teorie a comuniceriimediatice. Morris aminteqtede o tehnici de inducere hipnotice numite de M.Aspectulexterior al persoaneihipnotizate (n. iar pacientul de semnede oboseali.. astfel cd ele vor sffebatemintea. relaxat. Ea ne arati care sunt problemelecele mai importante. in timp ce gandireacritice esteblocati Dr. Dr. Atunci subieclii se lase dugi de hipnozi (plutesc)". incat sd nu'i laqi posibilitateade a mai intreprinde nimic ea inse$ica subiect.. Functiade agenddprrnein evidenld faptul ce agendasau harta principalelorpreocupi mentale ale publicului este asemenetoare sau chiar identic. ln momentul in care supralnc. Ele marescsffesul sistemrrlui neros.care reactioneazedoar la comenzivenite din afare.llcil imilsirlilc]V sc miqci mai repede decet este capabil telespectatorulsii procesezeinformatia penfiu a reactiona. Erikon: .

.in postura de preot qi educatoral societilii amedcane.in anul 1974. in esentd. majoritatea oamenilor au tendinla de a-qi alinia punctul de vedere opiniei publice indiferent de pozitia acesteia.Elisabeth Moelle Neumann. miturile $i lectiile mo rale ale acesteisocietiti."(Dregan.dace o minoritatede opinie estereprezenta ii ca majoritare. tpre exemplu aceeace homosexualitateaeste un comportament nonnal.la fel cum. Efectulde cultivare. articolul arata care sunt mecanismele prin carc se creeazi $i se difuzeazi opinia publicein societate. dace toati lumea cre$tecu televizorul.Ionizeaza.in masapublicului opinii. 55 . Ne face se crcdem ce existi in primul rand sau exclusivceeace estemediatizat. iar utilizareateleviziunii estepentru cea mai maie parte a telespectatorilornonselective. televiziuneacultivd valorile.Ia-rdaci mass_media care creeaze opinia Publce.gandind identic realitatea.mo dul in cale mass-mediapoate genera. interpretiri impend$te de un numer din ce in ce mai mare de oameni.rolurile.aproape tualice. directoarea Institutului de Demoscopiedin Allebach (Germania). Dicrcturoopiniei publicesou spircla lo'cerii.. cerbner. experientamentale a realitefii. un mediu simbolic $i cuhural ce nu corespunderealitilii qi care are puterea de a cultiva .Mai alesci expunerease realizeazdmai multe ore pe zi. adicd(eseturi regulatein ceeace privelte decorurile. Televiziunea este instrumentul acestei omogenizeri.Cercetirile realizatede GeorgeGerbner$i grup de colegi de la AnneabergSchoolof Comfiunication a\r un aretat ce televiziuneana$teo lume iluzorie.Personajeleau un set de preocupiri $i tinte comune.ajunge si creezeconceptiape care membrii audienlei !i-o construiescdespre rcalitate generdnd un mediu cultural. (Drigan. sinlbolicS. tipu rile de relatii !i de actiuni prezentatecu o anumiti liecvenld. o lume iluzorie..publica articolul Spirdl of Silence:4 Theory of Pubtic opinion.apreciazi G. aborderi.expulerea la mesajetransmisein mod regulat Sicu un grad inalt de repctitivitate. Spiralatdcerii aratd cA. Ceeace cultivi conceptiicomune li stabile despre realitate sunt regularitelile care pot fi identificate de-a lungul unei perioadede timp semnificativein programeleTV. impune sau consolida un esteaceea curent de opinie in lumea modernE. atunci ea este cea care va configurea gi dirija $i punctelede vedere individuale. BargSoanu.practic. dar qi acestiavor tacea. acelea$imodaliteti de rezolvare a conflictelor {i situariilor existentiale. concepJiiii credinfe. 1996) Studiul GrowinS up with Telerision arati ce. dupd cum se va putea observain continuale) sunt cele care influenteazd. ilr mod constant acelealiregularitdti li tresAturicaracteristice.se aratd in diferite studii. agricultorul iti culdve pimentul".1996) .efectelemici cumulatepe o perioadi mare de timp duc nu numai la efectemari.. Telespectatoi se nascin aceast5lume simbolicdqi nu au cum si ocoleasc. Numai 20olodin oameni iQi vor pestra opinia. de fapt.2001) 54 Prin urmare. atitudinile qi olizontul de exPerientd mentah al auditoriului. Aceastadeoarece. mass-media.fapte gi relafi.privind diferitele probleme ale societilii sau anumite mentalitei. ideoloSii.Acestestereotipiicare pot fi u{or integmte unui anumit spirit (al culturii nihilismului.in specialteleviziunea." (Dobrescu. de{i pe micul ecran apar o divenitate de fapte 9i comportamentertoate acesteaprezinte. Prin inaermediulacestortreseturi rcgulate. ci li la o sumedeniede concephi.ln mod esential. atunci acea minodtate se va transforma in majoritate. Comparatiaintre televiziuneli religie se bazeazetocmai pe faptul ci ambele prezintd in flux continuu mi turi.sunt manaF de dorinle ase menetoare.

Televiziuneainducepereri eronatedesprelume ti viate' Anumite principii de viate.se apeleazi h inlocuitori cum ar fi alte activiteti media sau de divertisment ( Kubey. Telespectatoruliti propunesa vizionezenumai un program. .plictisealS.ne influenteazi modul de a gandi (Mander. s7 . Munca nu este vezuti ca o vifiute.maSiculsunt insu_ gite mult mai repedeEimai profund decatmesajulcarese impuneca motiv princiPalal comrrnicSrii. BANII.furtul. . deti se desfeloari alrc activitEriin paralel. AUToRlriTn coNTESTAREA Televiziuneacultivi o atitudine rezvrStite copiii sunt indrepteliti se se revolteimpotriva perinlilor. Trisdturi precumviolenta. 1978). determinate de psihologii americani Kubey Si csikszentmihalyi: .cei mai mulli me(urisesc ce nu pot reducetimpul alocat televizorului. Televiziuneaare capacitateade a ne modelacomportamen' tul sau a ne forma atitudinile dorite de arhiteclii lumii media . sinSuramesuri a satisfaciei$i a demnita[ii.ivitului la TV.nihilism.de diminead televizorulestepus in functiune. Nu se maipoate adormidec6t cu televizoruldeschis. 1978). arxietate.Dependenta de televizor criterii de diagnosticare. fiindu-ne ino culate in subcon$ient.la activiteli sociale si recreative in favoarea televizorului. . a educatorilor li a $colii. la trezireadin somn. impotriva oricarei norme sau principiu care se impuneca autoritate. escrocheria. PIiCEREA 9I PT.consumatorism.nervozitateexcesivi. Banii devin sensuloricdrei activiteti. scopulsi sensulomului ln lume . pe caretenerul o ia drept reah (Poplawski. divenisment (Setzer.cerii li a exerciteriiputerii. sistemede valori.totul se invane in jurul banilot. etc. intoarcereade la $oald sau de la serviciu. . se deschidetelevizorul. deqi sfArqeqte prin a vizionamai multe. Cu toate ci dorescsd alocemai mult timp altor activiteli decatp.sexualitatea. Educatia prin televizor - - - Prin televizornu se poate realizao invetarecon{tien6. 1996). iluzorie. aSresivitate.2001)' Genereaz.televiziunea contribuind din plin la fomarea acestei mentalitili de tip nihilist. intentionald(Mander. datoriti viziondrii plelunSite. sunt prcmovate afacenle. Televizorul rim6ne deschis. r . Sunt promovategijustificatecomportamenteanorrnale. o . Omul se comporte ca ti cum nu mai poate trdi fdri prezentatelevizorului. Atunci cand se renuntd brusc la televizor apar simptome specificedependenteide drog cum ar fi: irascibilitate. De asemenea.TEREA Pe micul ecran.o lume simbolici. 56 DeEise constati apadtia unor problemede narura fizice sau psihic.1998). . al dobandirii pl. Imediat dup. . oamenii se declardneputincioii in a mic{oratimpuldedicatvizionSrii: Persoaneledependentededici mult timp televizorului 3-5 ore/zi: Apare renuntareala ocupatiilefamiliale.

O statisticeficutd pe programelepopularein randul tineretului arate ce in 83% din acestease face referire la sexuali tate.\lc\.). la responsabilitatea unei vieti sexuale $i la riscul unei boli cu ffansmitere sexuali genereazi mentalitatea ci fecioria sau abstinenta sunt extrem de rare in zilele noasffe Si. studii care au avut in vedere cAtevamii de programe de televiziune. in 75o0din videoclipurileprezentatepe MTV sunt prezenteimagini erotice. Abelman qi Neuendod. lg8al {.emotional. Eroul este fiecvent porffetizat ca fiind impersonal. arate ce 640/0din programelede televiziune ale unui canal american contin materiale privind sexualitatea (4.rii unei atitudini anarhiceestescoatereaomului de sub autoritatea {i protectia familiei. Cerceterilestatistice publicate de Fundafia Kaiser. 1986)." astfelde boale (GreenberS. avandir medie 5. in comparatie.1981).exploatatorfati de persoanapartenerului sau fati de femeiein general (Sprafkinqi Silverman. relatiile sexuale nu implici o responsabilitate deosebiti in afara satisfacerii plicerii.insi credemci este destul de limpede atmosferageneralein care este tratat5 sexualitateape micul ecran. in 61010 apar discutii despresexualitate(3. qi in B0% din timp pot fi intehite amdndoudgenurile combinate:erotic !i violenta impotriva femeilor (Sheiman& Dominik. iat riscul contaminirii cu o boali cu transmisiune sexuali este aproape inexis_ tent.. se arate ce telenoveleleconducdeta$atcu 96010.relatiile sexuale intre persoanenecdsato te sunt de 24 de o mai frecvente decarcele intle soti rLowry ti Io\. Exemplelepot continua.faptul ci erosul la televizor este de 24 de ori rnai probabil si se manifeste intre pelsoane necisitorite decit intre soti ne sugereazi ce relatiile sexuale intre Persoanele . cu toate ci in realitate una din $asepersoanerisce se contactezeo Abelmanqi Neuendorf. a riscului contaminerii cu o boaH cu transmitere sexuali (BTS) sau a responsabitetii ce o presupune relaFa sexuali.. 58 (Harrys& Associates.apaftinand tuturor genurilor. ERoTIcUL In ultimele decenii. Cei mai multi cercetAtodconsiderxcI telenovelelereprezinte cel mai senzational..cel mai inexact (fals) qi generator de dependente proSram.1982) (.). cele 150 de refednte la vilginitate. Dintre genuri. iar la urme se afli programelecu continut realist din care. 940lodin indmplerile erotice infiti$ate in telenovele se desfeqoariintre persoanecare nu sunt cisetorite (GreenberS.in America.Teoboale cu (ansmisie sexualS. la abstinenti...1998) (.5 scenepe ori). .) ilr cazul telenovelelor.aluzii sau comportamente$i mai pulin de 150 de referinte privind tratarea pozitive a abstin€nfeili virginititii. 1981) (. violenti..Relatiile sexuale in afara cdseto ei sunt portretizatea fi de 8 o mai obi$nuitedecat celeintre soti.4 scenepe orI).).8 scenepe ori) li in 3270apar prczentateexplicit relatii sexuale(2. Aceasta indice o atractiea tineretului cdtre genu le ti progmmelece contin materialeerotice.in mai mult de jumitate.2 scenepe ora).desemneazeerosul drePt cenffu obsesional al existentei.aluzii sau comportamente sexuale . care sunt trisiturile generale ale mesajelor erotice continute in programele Tv? . Aproape niciodate personajeleimplicate in relatii sexualepe micul ecrannu se imbolnivesc de \.1 scenepe ori..in anul 2002. a Bisericii !i a valorilor traditionale pentru a fi victime uqoare ale propagandei consumismului sau a malipulirii.. De asemenea. in programele televiziunilor din America sau din lumea occidentali in general s-a putut constatao creqtere continui a ponderii materialelorcu continut erotic. demodate. in B0% se vorbeqtedespre aceastdproblemi gi in 49o/oapar explicit prezentate comportamente sau relatii sexuale.. Cele 14 000 de referinte la sexualitate .scopul propag.doar"28oloconlin materiale sexuale(4. prin referintelelui la sexualitate.copiii sau tioerii ved anual la televizor in jur de 14 000 de refednte la sex .. prin urmare.

necisetorite sunt cele mai ffecvente Si. divortul.) in num5rul celor de vdrsta urma vizionirii ry dnerii suptaestlmeaza (Zobin. Hirsch. redefineasce Relatiile sexuale inaintea cesetoriei. Aceq 61 . intr-un alr sludiu se aiate cd tinerii de liceu ca re urmerescintensiv telenoveleleestimeazdca fiind mult mai ftare numirul persoanelordivortate sau al celor care au copil nelegitim in lumea reali.iar tinerii. la o scederegradatS. oa menii au tendinta de a se aliniala oPiniapublicA.Rorhfussli Mayer.'uale (.nornalitate". prin intermediul lumii Tv? . ne putem da seamacare va fi efecrulacesteifalse viziuni asuprarealitetii pe care televiziuneao foroeazein mintile tinerilor $i ale adultilor.in randul lumii) se-i determine pe fete qi pe beie$ se afirme mai curand ce nu sunt virgini.1985). 5e ascundedoar dorinta de placere sexuale..1995) Aceastase intampli pentru ce astfel de personajesunt pusein_ totdeaunaintr-o lumine pozitivi pe micul ecran.).a emotionalului sentimentalist. care s au evidenliat printr o atirudine sexual5extrem de permisivi Si cu o foarte mare frecventd a relatiilor sexuale (Fabes si strausse. este un fapt curent in lumea TV.sa o noui. decat estimeazicei care se uite mai putin la T1/' (Buerkel. 1987). Lumea TV ajunge.. 1976. in colectiveletinerilor de astdzi(9coli.reducandu-semai mult la satisfacereaunei dorinte s€xuale decAt la o relatie profunde. de lume.dar consranrdra varstei la care beiedi Si fetele au primul act sexual (Bravelmaoti SBasburger. insi totodate este foarre pufin Personal. $tiind cA.adicd areo viat.Ceicare se uiti la televizor cred cd relatiile sexualeinaintea sau in afara cisdtoriei. 1981. in general.. 1994). Couringht gi Baran. ca atzre..Carveth$i Alexander. prin intrepdffundereaei cu realitatea.. copiii nelegitimi sunt vezute. acesteadevin astfel repere sau modele de comportamentpentru noile geneialii." (Strasburger.Adolescedtii care se identifici indeaproape cu petsonaje de la televizor mirturisesc ci se simt nesatisfdcuSde faptul cd sunt virgini sau de experienta sexuali pe care au avut-o (in cazul in care intretin deja relatii sexuale).a ajuns in zilele noastre. iar aceastaa con_ tribuit.. Cum €ste percepute 5""lalitatea de citre public. in ultimii 20 de ani.respectiv normale qi. lor care intretin deja rela$i se). sexuali. (.prin intermediul televiziunii. la comportamentul consideratdezirabilin societatela un moment dat. 1977. cele mai obiqnuite astezi. Smith Si Hardy.cand elevii de colegiuau fost puli se identificecatevapersoane pe care ei le consideremodel peotru comportamentulpersonal. Care sunt consecinteleidentifi cirii telespectatorilor cu personajele micului ecran? .pdn intervenSaTv. s-a ajuns ca 60 rugnea (de a nu fi precum ceilalti . (Batofi.. care inainte ii oprea pe tineri sa adopte comportamenteimorale.1993).se teconfigurezevalorile societelii. Dincolo de miqcitoarele sentimenteafi$ateca pretext. 1980) Expunerearegulati la mesajeleerotice ale micului ecranafecteaziimagineatinerilor despreei inqi{i. Prin urmare.tot ce aparepe micul ecranlegat de sexualitateeste imbrdcat in haina senzationalului.la mod5. Astfel cA ruqineade ceilalti.pofta pe carelumeatelevizualuluio cultivd in mod obsesiv. chiar dace adevirul estealtul. potrivir studiilor referitoarela efectul de spirali.). Ex ploatareaceluilalt ca obiect ser(ual. nu fac decatsA-Qi . se devine piedicdin afirmarea curetiei $i chiar instrument persuasival impficirii celorlalti in discurii $i chiar in relalii elotice. tinerilor 1984) sentimentul ca Vizionarea TV accentueazd (toate lumea a f5cut-o". drept comportamentesau realitei dezirabile. insuqeasce modelelecare li se propun. astfel. ei au selectatin primul r6nd personajedin lumea TV.ca instrument pentruobtinerea plicerii. in fond.licee etc.dar gi in afata acesteia (adulterul). violul €i prostitutia sunt mult mai llecvente sau comune decat sunt ele in realitare (creenberg.

Perfecti" sau nu corespunde alteptlrilor.comercial. Permanentafiustrare pe care o creeazeteleviziuneain sufletul telespectatorilornu va putea fi inl5turate atata dmp cat nu va inceta hrenirea imaginatieicu fantasmeletelevizualului.se simt frustrai de faptul ci sunt prea graqi (in America.stilul de viala al celor de pe micul ecran. deoareccmodelul de 62 viati impus de televiziune nu este unul viabil. cu urcugurile qi cobordqurileei. nefiind senzationali. In acestcontext.atitudineaprofund egoiste. dimpotriva.peste600/0din popllaFe este supraponderale)..ci estedoar un construct cu scop seducetor. 63 . erotice Niciodati omul nu va putea respundepeffectaQtePti:rilor ale celuilalt.1995) Frustrerile legatede viata sexualeli nu numai. Lumea TV esteuna a viselor frumoasesau a colmarurilor. Ea va deveni o sursi perma nentd de tensiuneli de nemultumire fatd de persoanaceluilalt sau fagi de propria persoand.cAt nu vor fi ceutatein viata reale modeleleqi resurseledobandirii implinirii su fletetti.O lume cu partened ideali.).da nu mai sunt satisfacu$de viala lor sexualesau au altepteli prea mari de la actualii sau potentialii lor parteneri (Greenberg. Adolescentiicare au vizionat doar 10 videoclipuri au devenit mult mai deschigiin a privi ca acceptabilerela (iile sexualeinainte de cdsetode(. perversiunilesexuale sau unele afec[iunipsihicevor deveoitot mai probabile. cdroranu li s'au proiectatfilmele respective) (Zillmann. direct propo4ionalecu timpul alocatviziol1irii..lucruri pe care.determinandu-ise le considerenormale (Bryant gi Rockwell.o lunrc a cSoismului-.in specialfemeile. lumea reale.de altfel. in care plAcereabituie pane la urme' unde consecintelelibeninajului sexual sau ale iresponsabilitetiinu existe.ca nu au ince banii. unul dintre motiVele principalepentru carein fiecarealr nriljoanede americanisuferede anorexie.ca trase prin inel".1994).atunci cand se vor intoarcedin lumea TV la viata obisnuita.se vor simti foarte nefericili.Adulterul.dacenu le vor putea dobdndi. dorintei celuilalt de a I trata ca pe un obicct. divonul. care sunt modificerile de atitudine privind sexualitatea. remanand doar se visezein fala televizorului. de slSbiciunilesau de imperfectiunileunui om obignuit. Acestaeste. paradisiacesau afrodisiaca. Pentru elecul pe careI au in dragosteanncd vina o pe partenerii lor.tinerii nu pot dobandi iubirea dupi care dnjelte sufletul lor.se aratd ci expunereaintensi a tinerilor la materialelece vizeazi relatiile sexuale dinaintea sau in afara cesetoriei ii desensibilizeaza. fiind prea discrete sau prea nuantateca sa poali fi redati la televizorErotismul TV estedefinit in termenii acesteilumi idealizatein care domine happy end-ul.. De asemenea.Eleviide liceu cerorali s au proiectatfilrne cu continut sexual explicit accepte cu o mai mare u$urinli infidelitatea sexuale li promiscuitateadecat gn-rpulde control (grup format din tineri provenind din acelaSimediu. el nu provine din expedenlade via[i a oamenilorobiqnuiti. In cea mai mare parte a filmelor $i emisiunilor.ci. a fericirii in ultimd instante. ca rod al con_ flictului dintre a$teptirile formate prin prisma televizorului $i realitate.. formulate de. Seneratede televiziune? . cei mai multi americani.remanandconectatila aceaatmosferdideall.. puternici. nu apate pe micul ecran. ori se amagesccA nu au incercat toate tehnicile de in' frumusetare.falsulsentimentalism. cu un fizic atrigitor. firii il [la in seame a{teptSrilesale suflete$ti.in condifiile in care personajelede pe micul ecran sunt. 1994).chiar exploatatoarefati de persoala celuilalt .Imitend comportamentuleroilor mi cului ecran.realitatea"TV . plini de qalm si totdeauna siSuri pe ei." (Strasburger. stau la baza numetoaselorafecliuni psihice ale noilor gene ratii.. cu bucuriile gi durenle inerente.1994).Criza este incvjtabilSqi dimcnsiunile ei.se vor simti frustmti ce Partenerullol de viati sau dragostealor nu este . hainele. relespectatorii.reducind dragosteala relatiasexuale. liPsiti de bolile' de nePu tintele.

A.iar tinedi care se uite h televizor sepatat de familia lor (avend un aparat TV in propriacamere)au o rati a relatiilorsexualede 3 paneh 6 ori mai mare decataceiacare se uita h televizorimpreuni cu perinlii. in ultimii ani. Cerceterile (J.isti o legiturl intre expunereala pornografie{i .Dateleprovenitede la NationalSurveysof childrcn puo in evidentefaptul ca barbatii care dedici cel mai hult timp televiziunii au cea mai marc prevalentea relaliilor sexuale.Un studiu fecut pe 391 de elevi ai unui liceudin carolinade Nord a Sesitce pentruaceiacarcau vizionat vietii in mod selectivmai multe sexualitatela televizorinceperea sexualein anul respectiva devenitmult mai probabile@rownli 1995) Newcomer.Aparitia dezvolSi tarea acestui gen in mass-media contemporane. FurstenberS. de explozia pomografiei TV.Doctorul DsihiatruReed formuleazacetevacriteriicare. in 4 din ele s-a gdsit c.."(pavlu.Din aceste studii."(Strasburger. studiul evidentiazi o rela$e de propo4ionalitateirtre probabilitatea ca un tandr sa inceapdviaF sexuale{i cantitatea de programecu continut sexualvizionatela televizor. iar in 11 s-a scosin evident5 faptd ce berbatii care vizionerze pornografie accepte mai ugor vio)enraindrepta_ td impotriva femeilor$i barjocorireaacesrora.a unor filme nota[ecu R'ratedsaudupi vizionareaa 5 ore de filme cu continutexplicitsexual(Brown. Aceasteduritate include agresMtatecrescutdasuprafcrneilor." (strasburger.pe o Peri oadi de 6 sdptimeni.rorii sd-{i diversifice obiectivele. in acela{itimp s a obseruatce aceicopiicarediscuteirnpreuna cu perinlii materialelecu cootinutsexualvezutela televizorincep viata sexualamai taiziu decat cei care le interpreteazdsinguri 1991).lul promovat de televiziunesau o imagidatieer(rem de erotizati prin vizionar€aTV duc adeseala vizionareamaterialelorpornogtafice.). Biietii $i feteleunui colegiudupdce au vizionatzilnic. El aratd ca parafilii (deviatii sexual cu sau fdri manifesteriviolente) utilizeazeqi colefieazi in mod fiecvent mate-o5 . frusEerile si esecurile determinarede o viara sexuaE desfiqurarbdupe mod..violul $i-au in alte doudstudii. mai cu seami in televiziune. . Peterson.F. a atras atentia cercetetorilor datoritd efectelor semnificahve pe care materialele pomografice s-a dovedit ca le au asuDra psihicului uman.Childers. cazurile de viol. Larry Hoo din Hong Kong analizeazein anul 1986 rezulrarelea 35 de cercetiri privind efecteleexpunerii la pomografie.pe o perioadide 6 saptemaniun filrn cu subiectercticau mdrturisitce sesimtmai putin satisf:culide cei cu care intretin o relalie intima decAtlnainte de experiment(Zillmann gi Bryant.in opiniasa.fiind introdusetot mai des in filmele care nu au acestspecific.1991). scenelepornograficeau inceput sd capete un accentde normalitate.. totodati.De altmint€ri.timp de o ore. Unul dintre cele mai grave lucruri descoperite este faptul c. ar indicadependenra de pomografie.dup5 numai 9 minute de vizionarezilnice.L.devenindmai deschiqi portament.Cauzase gese$te$i in faptd cA sexualitateaim_ persooali pe care o promoveazi televiziunea_ sex pentru Dlicerea in sine . o semnificative ca primul act sexualseaibe primuluicontactsexual. Moon si F. 1995) cretteefectivactivitateasexualela tineri li la co Televiziunea a vfustei descreqtere pii. Dependenta de pornogiafie Debutul vietii sexualela o virstd timpurie. 64 efectuatede Weaverau aritilt cii pornografiacrelte componamentul sexualdur cu femeile(Wcrvcr.1990) (. 2002) Dupi 1990.K. vizio_ nalea de pomogtafie creeazi dependentd. Studiilearat:.are drepr consecintelogicepomografia.1982). video {i intemet a frcur ca cercet.20 aratd ce pomogtafra mere{te agtesivitatea..waszak.eleviide liceucaredezaprobau accepta acestcomin a schimbatatitudinea.probabilitatea propo4ional cu numinl oreloc la o vlrsri mai timpurie crescand lor de vizionareTV. cazuisticaprilejuit.ca qi o insensibilizareIa renile pe careviolenta $i atacurilc$exualele provoace. 1994). er.

dovezi ce violatorii $i molestatorii de copii utilizeaze materiale pornograficeexplicite atat inainte cat $i in timpul unor atacuri cu caractersexual.Huston 1998) Cu alte cuvinte.in al rreileasradiu.ci existeo legeture intre utilizarea frecventd a pornografiei qi deregldrile cu caracter sexual. Bryant. na revine in mod repetatdupe mai mult material deoareceacestaii furnizeazi un foarte puternic stimulent sexual.. (Kubey.). 1996) Zilmarrnqi Bryarrt(1998) demonstreazlexperimentalfaptul ci expunereaprelungiti la pomografie duce la scddercanivelului satisfaceriisexualeintre parteneri (in viata lor intimd)...observ. din punct de vedere al intimitetii sexuale.Primuleste-efecrulde dependenlA.. vinte sistemul nervos devine dependent (precum narcomaoul de 67 . tratand sute de persoanecu dereglari sexuale. Cu alte cuvinte. Reed aratd cA procesulinvitarii. prin urmare.. pot alimcnta nemultumiri $i o inclinatie spre comparalii individuale la un spect. 1996) Toate acesteasugereaze. conduc nu la o stin.prezentatela televiziunesau oriunde in mass-mediacontemporan... in al Datruleastad iu . ." (Zilmann. 1996) Prin urmare. (Zilmann. Cline adaugi faprul cd.avind un efect afro_ disiac (. Lucrurile care odati pdreaupcante sunt din ce in ce mai putin {o cante qi.cu expedentaerotica pe care o vor simri tot mai necesard.Acestematedale . mai cu seami cand el se rezume doar Ia satisfacerea plecerii sexualesau la incitareaimaginarda do rintei. Cercetitorii sunt de acord cu faptul ca eroticul constituie .Dr. Existe. Cline continue cu descriereaunui in "efect de creStere>. Kubey." (Kubey. Plecand de Ia efectul de dependenre.pot generao anumite legeturi de dependentS. ci la o amplificarea dorinrei.desensibiLzarea . Huston 1998) Astfel se poate constataaparitia unui adevirat cerc vicios. devin legitime cu timpul.doctorul Cline. tZilmann.. gere.Kubey!i Bryanrau de' monstrat cd gi materialele.neurotransmitetorii stimulati de ma (ri ncuralesjmilarecelor dctivate rerialelepornoSrattce activeazA de heroine li cocaini".Bryant. ca bazi a fenomenuluide dependente. colectii private de materiale pornografice sunt gisite de 'Vaste autoriteti in locuintele persoaneloraresratepentru c me sexuale.foarteromantice{i stimulative sexual".lj mult mai larg de populatie dccAt era cazul inainte". incet per soanaeste nevoitAse recurgi la un consumsporit de pornografie. Bryant.(Kubey. Vizionareamaterialelorpomograficenu numai ca determina creQterea dorintei sexuale.dar face ca nemulturnireaprivind panenerul.nevinovate"telenovelecu continut erotic conducein timp Ia un anumit tip de depcndentiide emisiuni de acesttip. daroriri emotiei puternice pe care o genereaz6materialeleerotice.adici necesiteintotdeaunaun con sum sporit.).in sDecialcele pornografice.de asemenea... materialele erotice. pfin intermediul aceluiali mecanism.riale pomografice (Reed. El prezinte 13 cazuri de perverli sexuali qi arata ce legiture au ace$tiacu utilizarea pomografiei. in carepersoa...prezinti un procesin patru pali al implicerii in consumulde materiale sexuale. n d Ad e a o u n e i n practicacomponamenrul vazurin matetialelepornografice.arata Ziumann. . Legaura estecu atat mai putemice cu cALvizionareaeste 66 mai fiecvente {i cu cAt gradul de erotism al programelorvizionate estemai ridicat..apare. Clin ec o n s ra t dc a e x i 5 r a .cu ceea ce pornografia le spune cd ar pulea {i trebuie se aibi.. 1994).pornografiasau mesa_ jele eroticecreeazi dependcnte.. concomitent cu satis faclia sexuali (produsdin planul jmaginativ).un puternic factor de amplificare". insatisfactiasexualdsA se adAnceasciatat de mult. care esteresimtitd "o nevoiecrescutede mai mult stimulent pentru a oblineacelaiiefecr.. aceste experientese fixeazdcu putere in memorie$i astfel oamenii invate cu u$ufintd sau se obi$nuiesccu un asemeneacomportament. poate aveaca temei faptul ci . conduce la o noue expunere la pornografie (. o r e n d l n r dc r e s c . in specialpedofili. vizionarearegulata a unei .. deoarececonsumato i compare ceea ce au.Huston 199g) Cu alte cu. Cu toate cd fenomenul dependentei se manifeste mult mai pregnantin cazul materialelorpornografice.Darnesatisfacereasexuald..

la materialecare au un grad ridicat de erotism.dorinta intemeierii unei familii li de a avea copii P mele efecte ale vizionerii pornografiei. marcheazacu Dutere vi a t at i men talitar eomului a modern.pentru cd estedificild cercetareamodificeriloi de mentalitale produse printr. iar pe mesurece promtsculrareaesreconstderatd a fi normale. la intrebarea:"Credeti cA institutia cdsdtoriei este esentialapentm buna functionarea societetii?". Zrllmann apreciazec. cat !i la femei. Aceastadeoareceporno.ptopoflion acl u g ra d u ld e e x _ punere la mesajeleerotice ale massmediei. un grup experimentalde adulti este expus la materiale video pomografice pe o perioadi de ceteva sept5mani(de obicei 6).realizati experimental.a lungul vremij . 6delitateafati de panenerii de viar5 sexuali se diminueazemult fare de cazul adultilor din grupul martor (de control). o noud atirudine privind sexualitateaqi viata de familie. pe cei care ajudg la un consum obsesivde pomografie $i care triiesc intr-un mediu ce favorizeazb comportamenteleamintite. este afectateintreaqa popularre. Vizionarea materialelor erotice submineazd fi delitatea iD cAsnicie.superlative.duce la o mai mare acceptarea promiscuitdtiiatet la berbati.rdspunsurile grupului la intrebdrile puse sunt comparatecu cele ale unui Srupde control care nu a fost expusStudiile arati ce expunereaprelungiti la pomografie.ce merge piAni Ia pornografie.au oprit cercetetoriide..afecteali zA un grup mai restransde indivizi.fdrd sacrificareatimpului $i a eforrului. satisfactiicare sunt disponibile fird investitii emorionale.un efect cumulativ De o De. firi obligatii economice. mai putin sesizabilepe terrnen scurr. de-a lungul anilor.dar inrense. Subiectiiparticipanriraporteaze.generdndu se. Nu trebuie sEajungi dependentde pornograficsau de un mate rial cu continut sentimental-erotic.rii materialelorcu contrnut erotic Si pornografic.'.8% in cazul persoanelor expuse la pornografie.aqacum sunr telenovelele.bdrbafi saufemei. in lecrura lui Kubev.ce ar accepta mult mai uqor o intimitate sexualSneexclusivepentru ei inQiqi. in afaraacestora.600/odin persoaneledin grupul de control au rispuns afirmativ.1996) 69 . 68 .de$i par a 6 cu mult mai slabe.violenta $i deviatijle sexuale grave-.. mai existeo seamdde alte consecinteale vizion.unereaIa pornografiereducedorinta porticipantilor la studiu. ci este suficienrca de mic copjl. In acela$istudiu. aceasteconstatarepoate sustine ideea: consumulprelungit de pornografieface ca faptul de a avea copii qi a intemeia o familie sA apard drept inconvenientecare nu sunt necesarepentru obtinerea plecerii.Den_ rru ca menralitalea scu perceptiaprivind sexualilalea sA se modi_ fice. cercelarorii au ptcfcralsa investiehize fenomenulprin e\puneri scune.srudenfiti neslldenri dc d avea copii. rioadAde crlevazeclde ani.pc perioadac5-torva saptimani.Aria de manifestarea acestuiaesteuna semnificativd!i esteconsideratde cetre cercetitori drept un efect putemic al vizioniiriimarenalelor eroricesi pornografice. La o sipramand dupa expunere. in rimp.drog) de acea canritatede endorfine ce este emisa-inorsanism in urma vizionirii marerialelorerotice.de asemenea. o noua perceprie.Iera in gridire sociali. comparativcu 38. Efectul de dependentd consdtuie un stadiu intermediar.Acestea. si fi fosr expus Ia astfel de mesaje. Zillmann $i Bryant au ardtat cd exl. concluziile unui astfelde experiment. Din aceasreperspectivS.In acestestudii.satisfactiaimediari pe care televiziunea comercialeo oferd $i o promoveazdatat de frecvent poate fi. in conflicr cu valorile de stabilitate $i angajament ata! de necesare function5rii vietii de familie. asupra cbrora s. deSiapar ca foarte putemice deosebitde grave. graia inlesnelte accesul facil la satisfactii sexuale . in inse$i esentaei.res_ pectiv relatii sexualein afara vietii conjugale. (Kubey.IatA care au fost.Zillmain $i Bryant sunt inrercsatide gradul in care "pomografia intri in conflict cu valorile familiale" {i ne oferi din nou dovezi expe mentale.

. se miqoreaz.crescAndresponsabilir5rile). a devenit foarte sensibil. de manipulat sau de desrabilizatdin aqezareape care o are. senzual6qi. srare socjali sau spirituale. cu toate cA este mai {colit decetcel din trecut.tot mai nemuliumiii de ei. vom deveni tot mai libertini in conceptiilenoasrreprivind relariile dinrre bdrbar si femeie. mai nervoli. un mediu cate. Spunemsingur {i nefericit. deoareceea o cautd in mod inconQtient. 1997) Cu cat oamenii se expun mai mult la bombardamentulcu erotism.mene ascunseundevain zonelede ad6ncimeqi de mare intimitate ale sufletului.erotici a realititii. estemult mai uqor de influentat.Baudriard .in func tie de frecventa$i de timpul acordatvizion5rii ry.imodeleazii sisremulde valori $i atjtudini dupi cel al lumii micului ecran. proponional cu num5rul copiilor. din ce in ce mai deschisiin a ourta o discuriecu caractereroric{de la aluziipanala afirmareaexplicitaI qi chiar in a ne lisa prinQiintr-o relatie scxuali oarecare.iar mesajulerotic insuEieste foarte bine adaptatme. intelectualisau clerici. ca Ei eroricul.spafiul vital al omului modern.elevi. Sexualirarea devineimportanti pentu cE industria de coDsumare nevoiede ea. nihilismul o promoveazS. Expus la mesajulpreponderenterotic al televiziunii sau Dur sj simplurreind in mijloculunei lumi care-.comportamentulEimodul lor de viata va fi marcat mai putemic de obsesiasexului. tot mai purin dispuqisd avem un copil sau mai mulri (dar fiind faptul ce. mai sinSur Ei mai nefericit. pentru ci in lumea in care s-a ndscut televiziunea(lumea occidentalS)peste70% dintre cesniciiequeazi in divort. indiferent de varsti. in ulrim5 instanre. Acestemateriale inse vor [ebui se fie tot mai incitante pentru a putea raspundenoilor a$tept5ri.inteligenta sau discernemantulnostru. fica tirul mesajelorerotice.ftAind intr'o perpetui .muncitori. chiar daci a$tep70 tirile.omul moden. Mintea telespectatorilor. atata timp cat nu purem obtine ufor plicerile dorite. mai nemultumit de ceilalti qi de el insu$i. e limpede care sunt dimensiunileefectului de influente al televiziuniiin formareaatitudinilor.in care oamenii nu vor intelegegravitatea acestuifenomenpentru a nu se mai expune bombardamentului cotidian (micar car le sti in putinte). mai artegoqi. studenti.omul modern nu se mai poate raporta la relatia de dragostesau la tema sexualititii ca acelade dinainlede era relevizorului.ci vor r. cu atat imaginatia. rendinlele$i frustrerilenoastrenu vor fi exprimatela nivelul codstiintei.tor mai ingaduirorifata de un componamenr. cu care s-a indulcit $i s-a obiqnuit. tor mai plltin atenti cu sorul. Toate acestease vor intSmph. diului TV. mai frustrat. posibilitareadobendiriipldcerilor.in filme. sotia sau prietenii. la momealaplecerii. divertismentetc.are capaciiateade a inhiba reflexia rationalSqi de a modela o percepriesenziriv. (simtuali).cSsatorie de probi" (concubinaj)! in conditiile in care mijloacelevideo ili vor continua $j intensi.hrinite cu fantasmeledorintei. in felul acesta. Chiar daci ne considerim infailibili prin educaria. atunci familia va deveni cu adeverato raritate in urmetorii 20 de ani. comprimate mai mult sau mai pulin subtil in tot ceeace inseamni pu blicitate.Ne vom simti rot mai putin legati de familie sau de ideea de a inremeia o familie.are nevoie sau estedependentdde aceastehrane cu care a crescutde-a lungul anilor prin miile de ore de vizionarery. Si se nu uitam ce tot mai multi nici mecarnu se mai ca sdtoresc.cu atat mai mult erotismul va domina mediul social. iar oamenii vor simti nevoia de a se reintoarcecitre consumulmaterialelor erotice pentru a-$i hrini o imaSinatie!i ni{te a$tepterigreu de sadsfecut in lumea reala.concluzii Daci dupA numai catevaseptemanide vizionare a unor materiale cu continut sexual sau pornografic se pot observamodificdd vizibile de atitudine.exualnf. in modelareacom portamentuluisexualal omului contemporan. iar sexualitateava tinde intr-o misure tot mai mare se se rezume doar la satisfacerea mecanicea plecerii sexuale dupi cum observaMcluhan ince din perioadaanilor '70. (Mcluhan. potrivit unei varste anume.

(.(1) Faciliteazdagresivitateagi comportamentulantisocial. 1992).devin ror mai probabile pentru omul pe care televiziunea.pe canaleleTV din intreaga lume. (Strasburger. caute cu aviditate acesteproSrame. Africa de sud a fost folositeca termen de comparatie. 72 torii acestei metaanalizesubliniazi ce acest efect nu reprezintd influenfa totah pe care televiziuneao are in producereaviolentei.1995) Dar inlili au.cultura nihilismului sau societateade consum l-au inrobit unei existenteobsedatede fantas mele eroticului.(Baudriard. VToLENTA Care este contributia violentei TV la amplificarea violentei din lumea reale? Alituri de mesajulerotic. dupe aproximativ 15 ani de la introducerea releviziunii in America li in canada.dupa aproximativ 15 ani de la aparitia televizorului. Gerber. astfel.. (Strasburger. $i in Africa de Sud rata criminalitetii a inceput sa urce in acelaqiritm ca in Occident. A. cu .Canadali Africa de Sud.1991.(Strasburger. iat telespectatoriidin toate lumea. ca pondere.. Comstockqi Strasburger.dar li pentru ce aici televizorul a fost introdus abia in anul 1973.televiziuneacontinudsA transmiti din ce in ce mai multe violente. cercetdrileintreprinsede centerwall demonstreazecd expunerea pe termen lunS la televiziune este un factor care cauzeazi aproapejumdtate din omucideri in SUA.crilici qi sanctiuni. in randul populaliei albe de aceea$icondilie socio-culturah {i economice. Studiile lui Centerwall au mai gesitci: a) rata omucide lor a crescutmai intei la oraQqi mai apoi in comunitdtilerurale (televiziuneaa fost introdusi pentru prima oari la oral li mai t6rzius-aexlins!i la sate) b) rata omuciderilor a crescut intai in rAndul albilor (mino rititile nu-li permiteaula inceput s5-li cumperetelevizor).rezult6 ce violenta de la televizor aie urmetoareleefecte: . DeSiin ultimii 50 de ani fenomenul violentei pe micul ecran a atras cele mai multe dezbateripublice.in Seneral. in homosexualitateti lesbianism. (3) Intensificeperceptiatelespectatorilorci trdiescinrr-o lume periculoasi in care ei pot deveni victime (Comstock. ca hipnotizati.) In 22 de studii care au in vedere efecrelepe rermen scurt ale violentei.in urma studiilor lui Centerwall.Accleaqirezultates-auconstatatli in l905 | cazulfunului. 1998) Sese{tece finalul acestui efect de cascaddnu este altul decat eliminarea completa a sentimentului.. circa 10 000 de omorud ar putea fi preveniteanual dace televiziuneaar transmite emisiuni cu mai putini violenle. Faptul ce violenta din media constituieuna dintre cele mai importante cauze ale violentei in lumea reale este dovedit in peste 1000 de studii !i articole. violenta ocupi unul dinrre pdmele lo.in cazul nostru cea crescutecu televizorul. c) rata criminalititii a crescutmai intAi in acele regiuni unde televiziuneafuseseintrodusdcu mai mult timp in urme. mai ales tinerii. se poare constata dublarea ratei omuciderilor qi a furturilor. Centerwall a descoperitce.deoarece se asemenamult cu (erile occidentale. in final. O ima8inecompletbne-oo[erb\l diile pe lennen]un8. unde televizorul a fost introdus mult mai tarziu (in anul 1973). in Africa de Sud. (2) Dezvoltainsensibilitatea la violentasaula victimeleviolentei.1986.1990)".degenerareain perversiunigi.rata s-a mentinut aproape constante. .dezaSregareamentaleEibolile psihice.1995) Din majoritareacerceterilor efectuate.se stabilelteci intre 5% qi 150/0din violenta rea15estecauzatdde influenF direcd a televjziunii (Comstock.Fenomenula fost constatatmai tarziu si in alte teri din Occident.lacum se anticipa.De ce 15 ani? Atat dmp e nevoiesAtreacepentru a se matudza o generalie.Tulburdrile de personalitate. in aceeaqiperioad!.a umanului din relatia de dragoste. Examinand rata omorurilor qi a furturilor fiptuite de albi in America.

1972) Bandura (Bandura. Ross.acestcaau fost mpoftate la rata sinuciderilordin aceastitari pe o perioadi de 6 ani. intre vizionarea scenelor de violente h varsta de g ani {i comportam€n_ tul interpersonal criminal la versta de 30 de ani.(Huesmann. l972t Win urm6rireacompo a_ mentuluj unui grup de copii pe o pcrioadi de l0 ani. Eron. Rezultatelela care s-a ajuns. O alti echipi de ccrcetetoria continuar acesrstudtu pentru a deter_ mina efecteleviolentei TV pe o perioadi mult mai lunsb _ 22 de ani. 199B) in privinta sinuciderii. l n " t* qrn claseleI $i a lll a. laprul ca frecventiacestor cazuri cre{te de Ia un an la altul arati ci este vorba de ceva mai mult decetatet. . ^ LerKow[r$t colegiilui (Lefkowitz . fie de scurti durati la acte de violenti televizati. cat {i intensitatea cu care au fost urmdrite erau strans legate de ni_ velul comportamentului agresiv al coDilului.Walder.Cu toate ca presaarunce.precum Centerwall.iar 40oodintreei au declararcAau copialexacr crimelepe carc Ie vizuseri mai inainte pe micul ecran. Din ltudiilc expelimenrale realizarede Hcpkie\aitz$i Roden (1971) (Liebert.am"l" oe leleviljuneStalre mii.existbmai multe studii caredemonstrea. zd o legdturesFanseinue vizionatul fV $i actelesinuciga{e.a constatatalterior fenomenulinfluentei violentei TV asupra comportamentului$i valorilor tinerilor pe o perioadi scurtd. Lefkowirz. Bacon.1l .pur simplu sub in $i fluenta unor scenariimentalepreluatede pe micul ecran. valodle comportamentele Si agresive.Qadar.1963) re_ iese cu cla tate ci se poate produce un comportament agresiv tot mai pronuntat.om_ " portamentului agresiv gi antisocial cand copilul devine matur.o.a constatatcd 900/0 dintre ei invdtau trucu criminale qi qi imbuniriteau tehnicile privindla lelevizor. torii il gisesc cd se afl. intre 1944 ti 1992.O seame de cercetitori ins6.esreun fenomenpe care cerceti.Vizionarea{i preferinta pentru televiziuneaviolenti sunt le_ g€te de adrudinile. Lefkowirz. (Huesmann. adicd pe perioada marurizirii unei generatii. pe o perioadade 3 dni.indicau ca preferinta pentru violenta televizati la varsta de B ani era intr_o sffansi corelatiecauzald cu agresivitatea la varslade lB ani. Grant Handrick. in urma unei cer cet5ri intreprinseasupraa 208 detinuti federali. Belson. Legirura dinoe criminalitate Si violenra de pe micul ecran ir fost dovediti li prin alte studii. intr. El a ajuns la concluzii cA pentru grupul de copii de virste mai mari.".u i. 1998) Intr-o cercetarece a avut in vedere 1 565 de elevi care locuiau in Londra.in general. Cre$tereanumerului crimelor comise de copii in SUA. de la 987 la 2 3OO.o sffanse corelatie cu violenta de De micul ecran. Concluzia? .63.og.Walder. acum in clasele a III-a 9i a V-a..txislA nenumArale cizuri in ccre copiii ucid f6rb irn mobil seriossau lipsiti complet de motivarie.ju1"nr" un focrorg"ne. ca urmare a unei expuneri fie prelungiie. a ajuns la concluzia cd telespectarorii actelor cu un grad ridicat de violentd erau mult mai implicati in comportamenteviolente glave. Concluzlaa fost ca existd o legaturd semnificativ. pteferinlalimpule pent. Eron.pentru a fi investigateefecteleviziondrii actelor sinucigaSeprezentein telenovelelede pe canaleleamcricane. atat numArul scenelor de violenti privite.vina asuprasensibilitdtiicopiilor sau a insrabililatiipsihicea unora dtnLreei. s. A.Efectele violentei TV asupra copiilor $i adolescentilor .Robinson (7972) au gesit o relatie mtre numdrul ii B_achman orelor in care au fost urmarite programery cu continut violent $i declaratiileficute de adolescentiprivind propda implicare in comportamentul agresivsau antisocial.au srudiat efecteleaces tei influente pe o perioadi de cetevazeci de ani.". .comparlnd comportamentulbiietilor care se ex puseseramai mult la violenta de pe micul ecran cu al aceloracarc se expuseseramai putin. I19 8 3 )a urmiirirdouaS rupuride c o p rid in A u s rra lia . Efectelepe rermenlung ale violenteiry au fosr determinate de .

i". .". rduintri in conflictcu al altora'sunt i"ti-ai*oto a". ca.'. anydndtorul de cerbi.lnr.de mari' sc'rt consecintele il. sunt cu atat mal Srave cu cit violenla TV activeazi atat zona corticalSa memoriei de lun_ gi duratS.". erau activate aceleali retele neuronaleca la Persoaneleimplicate in acte de violente in lumea reali Cu alte cu vinte.l. frlm terior.. urmiriseri la televizor filmul a care prezenta o lun8e."i." fu"" pe micul ecran se lmpun ranau re ta televizor..rile sunt uQorde sa .#t' cand cineva i'ti sti in calea sit cAnd ioreqti cu ardoare ceva sau mai cu seamape fondul . involuntarS. cu rtiurinta in u..ioc" sinucigaq.u."'.ut" interesul reladve.se arate in studiu.orniort" uiol"nt lrnpotriva altora.'."r".) Autorititile federale din funerica au declarat ci 28 de persoane s-au sinucis inti-o singura septamane. ce personajelede eficacitatein rezolvareapro' *ln rriot"tt.. dupd ce. inrerminabilS $i aSonizand sceni acestui. ::-1':]::T-*" mai glave conseclntee J. ."orii jrrstific.aQidobandesco anumite invala astfel ca violenla poate fi folositi ."r" -.''n"pJ"p.".".tl.t sau adultii noilor Senelatiinu mai in special. 76 o dA noilor generalrl care este lec.in acelcqifel precumactelece ttirumatizeazS psihiculuman."iiaisunt indrepta\iti sa se n" .. 'I'\/ Efectele neuropsihologice ale violentei in cadrul unui imponant desfilurat in USA.il in.ur"Inii'ui '".John P Murray de la KansasState Universityimpreune cu colaboratoriisdi de la alte nou6 universititi americane'vizuatzand prin metoda Rezonantej MagneticeNucleareactivitateacorticalApe parcursulvizionirii TV' o.tirnelor esteestompatde vina care cinEilnta ae dneni' cu aceastaviolenta care depersonalizeaza' percepcu atata acui"ai"U"ta".unt nesemnificative'daca' arunci tteptat' dm incadrati intr-un context comic li impersonal' atat de telespecta(oriise obiQnuicsc r. (Murray. decintelor nesativepe termen lung ..4"n tung .jucand ruleta ruseasci. .t r..J#.cii gi pe aceeaimplicatdin stresulpost traumatic Astfel' imaginile violente de pe micul ecran se vor inscrie in memo a cu putere individului.i.i.ori de cate ori un Personaj princiPal dintl-o telenoveli se sinucidea.#:: cele deaunade ale violen.Efectele.t -rl.Oj""iipiJ "aolescenld. impersonal Victi violenta de pe micul ecran are un caracter lor nu iil . timp de trei zile exista o cregtere semnifrcadvi a sinuciderilor in randul femeilor din SUA (Philips.u.ornpoaament' incat ajung s5_ladopte ". ateta li se auibuie at vi.irir."ntnt aceasta.. 1983... mintea umand nu diferentiazeviolenla fictionali a micului ecrande violenta reale.ernr. la Persoanelecare urmireau matenale video cu continut violent. 2006) Concluziastudiului a fost cA once aci violent vezut pe micul ecran antreneazecreierutsa raspundi violent la stimulii m€dit ui' conditionandastfelun comportamentimpulsiv.. crelte qi posibilitatea sI adopte componamente seamecei care au crescutcu televizontl' problem5' cand nu li f" rn.ou*"o' . -ai adesea'violenta este p"'.iar .tfui {i a Placerii Aceasta grani unde i"oiloualismului'in fond'a egoismului' """t'""ntti. '"'-oiitrnuur"u durere qi conqtiintei cd violenta I ate produce o.purt" nirni"'Cu alte cuvinte' oamenii timp cat orizontul petsonal . o agresivitatelefle xe.tia pe care violenta TV de violenti TV f5ptaEula Faptul ce in 73olodin toate scenele ca telespectatorii'mai cu .rn**t in care intempini vreo "i"i"*" p" pfr" sau nu obtin ceeace vor' Ei au inteles' in timp' ul.:jiffi::"jil)J. contin\ iolenta) i"i race+eaapardoar in l60' dintremateliJlelcce \iolenrei nu sunt arir." te pedeapsa'iar suferinlasau-durerea . anumiteconjuncturi.

a". gAndirealogice qi analiticd ProbletiJ a" i"f". Nu numai ca experienlaviolentei TV nu le-a fol mat o con$tiinteprivind suferinta produsade violenle."t*i ceni. a egoismuluiqi a aSresivitdtiiin ca. in Seneral ci chiar le-a desensibilizat$i acea intuitie fundamentaldinerenl l oncerui om.nr.onale.ve Doatefi definitorie Pcntrll dezvoltareamintii' cAi gi psihologic Este perioada cand se confiSu1i".tot intereselor'pentru doo"n* . ale acesteiviolente care.tangipune in crlzaIallonamcnlul ca fizica' matemaoca' eazi dificultati in abotdareaunor discipline . in consecinte. Televiziuneadevine."u problemelorqi impunerea 1 LAndireapllcerii sau a confortului do Copiii.t".e celdlalt nu este privil ca un posibil p eten.n.*r. "-'-i. dure' (4) Apare o desensibilizarea oamenilorin fala violenlei' mai mult' un mijloc dezirabil . in cet incet..tate durerea altor oameni.t ti " "aoAni tineri in incapacitateaexpn. prin umare.Necompdtimind. echiPamentulcortical nccesar .l5nesccu sangerecepe cineva sunt.pirinte Si educatoram urmeaza' vom incerca sd rezumam ioi"r" -e o. Prin aceasta."f" a" ttlnot pot fi sesizatela aceqti defectuoasaa gramancq ln mdrii cu claritate a ideilor. se side$tein inima telespectatolor o anumiti insensibili tate sau chiar nesimtire sufleteascifati de soartasau suferinta se menilor."roluu. in folosirea a expresiilor de prezenta din abundenli a stereotipiilor verbale' "". in cele ce unitar'i portrctul tanarului acesteefecte. o 5coa15a individualis muluj. penorl suferintape cate o poi produceceluilalt. in lcgitimi ap6rare. mai irascibili. in firmi sufletelte.**.la un even tual atac. ci ca un potentialdr':qman Care sunt. tinerii qi televizorul.draSosteafatd de ceilalti oameni. ecmnului.*" Toater'ldescsaracialimbaJuluia Sendirii retelelor ".lovesc. (2) Triind permanent sentimentul unei agresiuni Potentiale oamenii nu numai ce devin mai stresati.ca cunl aceQtia!i-ar merita pedeapsaEi astfelar fi justificatl violenta impo triva lor. acea constiinld care nu te lasd sa faci reul. prin vizionare.nu al cum si simti durerea celorlalti ca pe propria durere $i astfel.trria" cre_ logico_malematlc emisferei. SporeQtesentimentul fricii.ui"'rio. inft un fel. in contextulculturii nihiliste vizionarii TV ii au Ccle mai multe studii referitoarela efectele Ia acestevarsteexperlenta in vederepe copii Qipe dneri' pentru ci atit din punct de-."t"tJrl"u. 7B legi(3) Indivizii percep aceasd violenta ca pe o componenta socialeLrrmeain r-aretISim esteuna rimASiimplicitaa instilutiilor Violen(ade\inedeci mijlocsi necestlste violentS. slebe$tecapacitateaindividului de competimire {i. al insecurititii in fata peri colului vSzutca iminent."l. prin urmare. efecteleacestuibombardamentcu me saje violentc. Ei nu au capacitateade a intui Ei de a anticipa dLl rereape care aproapelelui o suferein urma unei aSresiuniAceastir tratarc a victimelor violentei intr-un context impersonal. dar se Qi preg.ii li . aQacum se intampla cu cei de acum ci'r teva zeci de ani. "-"**r.conturend intr o imagine in faLa o mare parle din coPilirie !i adolescenti .devine expe rienta cotidiani a omului modern? (1) Oamenii ajung sA supraestimezeprezenta violenlei in lu mea reali.componamentul violcnt sc insinueazain imaSinatiaindividului care se indrepteteEtesil'l foloscascepentfl'la preintempinariscul.itescsA rispundi cu violenl5. strateSiilot de p. se dezvolt5 si compoflamenrele in viari si sc formeazadePrinderile lclevizi!neaa se intamplacu minteacopiilorpentru care aritat in mai multe drn capl_ fost bobysirter. violenta derTne. AceQticopii."-""t-tt".l"r' inrelectudleNedez\oltarea Preocupari l.rf rand' vizionarea inhibi dezvoltarea abili prejudicii ooerareale emisfereistengi' lucru care ad[ce Erave limba. i.rti'it I n". tineri sau adulli care se trezescin zilele noastre(il omoara.

O boali ciudata." rereuzualnu-numaicEagraveazisimptomatologia descris6 anterior.nerebditorin tot ceeace face $i agirat.se plictisesc repedeSirenunteu$orla ceau de ficut.lc.de asemenea.rzuatutut.nabditategicreeazisenzatie contribuieIa formareaunui indivirl puunreflexiv.. dictatulactiunii. fald de adevir in general. autorii postmodemigasescca ideeade spectacol a 80 profund in viagatinerilor careajung si-Ei construiasceiden in Iuprin insulireaunuia dintre rolurilepusein circulagie Tv...memoriade scunadura6.sunrdelil saron. aceqtiasunt !i vectorii care trebuie (in versiulea consumatorismului) sel mobilizezepe omul societetiide consum. mijloc al dob6ndirii plicerii qi confortului. devinei in$\i actori.* OenaruraproSramelor *" TV. 81 ..r.Leqtiape care o p mesc copiii de la televizorpoate fi sintetizatdin sentintaPrin cale surprindeesentanihilismului:.nu_$ipor conrrolaem.a merodei$i a rationamentului griinrific. a tlansformi-rii tuturor valorilor qi idealurilor in marfd.cu toateci in realitateesteexrem de pasiv.Ptin televiziune dorinlele $i. in societatea rere\. De fapt. In prezentareade pAndacum am luat in discutie doar problc mele?e care le creeazeexpunereaiodelungati h mediul audio-vj. Aceaste afectjune il ariilor prefaonrale se rasfrange cu purerein comporum"". orre-ll ln iintregulmod de viat5 al tinerilorcareau acumulatf. fafd de orice ideal. Invitarea!i procesele mentalesuperioare in generalsunt infl enfatesemnificativde televizot plin vatemareape care comunjcarcil audio-video o produce cortexului prefrontal.estespiritul in care seedifica sinele!i identitatea .de neinlelespenffu cei din vechile genentii.nu mai estestareabsolutia lucrurilor". NIHILISMUL ESTESPIRTTULTNCARE PRIN TELEVIZOR.Capacirarea dr. irascibiliqi hiperacrivi.OMULUTNOU'' Nihilismul. ..DTFICASIND... Lumeadevine o scena. emon e putemice.prin inhibarea comunicAriiintrir !i interemisferice. agresivitatesau pulsiuni sexuale.*..i. Continurulmediutui !:::. Unul dintre princiPalii viruti de carese contamineazamintea micilor telespectatodesterelativizareaadevirului. in tot ceeace presupune efon. trdsdturacaracteristicea programelorTV $i.Tinerii acegtia Tut* :l: sunr incapabili sd se concenrezecu atentie pe o perioadi mai iungd 1 sa se motivezein urm5rirea unei actiuDrpijnd la finatizarea ei. CAndnu sunrtelespectatori."1iona"gi.chimia.trnegtUenri. este manifestareala tinerii de astezia indifereltei fate de credinF..accentulpusnumaipe ceeacc are...Obj$nuirjcu lr"iuA" n".. ii vedempe tinerii de astazici nu semai intereseaze credinter deoarece nu mai au puteresalupte penmtun idealsauo nu-i mai motiveazadecat interesul material !i phcerea. a culturii modeme.lncepandsb .. obiceiul de a cumperasau conttiinla de a fi prin a avea vizionarea TV ii introduce pe copii in atmosfera mercificSrii.Numai existaadevir ab' Nietzsche solut. c|tr {t a scne. Pe toate se puneun prelJtoatesunt echivalatein bani.copiilorle suntconditionate Qinwoile. $I IDENTITATEA .. de altfel. lnterprelezerolurileinvitate de la televizor. . Nll pot s5-Siplanificeqi se-giorganizeze programulli viata.1990) de nimic. criteriu al puterii $ eficienlei. BanulestePersonajul principal pe micul eqan. d" vizionarede_alungul copileriei. procesul de invimre surrr defavorizate.-acelri clpii invatadsesteain fatatelevizorului sc angajeazd cu greuintr-oactivitate. pune ln pericol dezvoltare:l inteligentei. prin imitareauneia dintre vedetelesauvip-urileacestei lo-realiteti.De fapr.pe care fiecare i1i azumi rol li incearcdsi-Si promovezesau se-li vende cat mai bine tnaginea. oar $radauganoi EAseturila intregireaportretului omuluimediatic. prin vizionareaTV. rrre lt pot aveaun comportamenr instincdvexacerbat_ bulimif... vizionareaTV pasivizeazd procesele i"telec.SE f.plin publicitate.(culianu. reactiile gi componarnentulindivizilor.pmului nou". umamlsmutexcesiv.ln special.

in pererile.televiziuneadezvoltednedlor o sensibi litate sexualeanormalf. ii.s5 nll ne inchipujmcii un astfclde om va fi capabilsi gi construiascdrationamentulsau valorile pe un de' merslogic sau rational.desigur.teoriilor Stiintifice"in propria viati.. Totodare. foane probabil. dividualisre lt egoisre. continuend se creadein Slasul.Stiinrific".El dis Etiintifice. de tradi' liile $i experienla inaintaqilor. rizvritite.. sd refuzi tot cc este dat ca arare prin revelatie. Aceastase puteaintamph in secolulirecut. hrenindu-ti orgoliul cu o multime de curioziteli qi nimicuri mediatice.in care omul iQi l und i mcn le a z.sisle mulde valori.O alti consecinti a expunerii la mesajeleprogramelorde tele viziune esteformareaunei atitudini nihiliste.gtiintific"la toate. rn principal.adaugdQialte cateva treseturi orizontului de valori si de 3rndirn al omului cresculla $coalaleleviziunii.iubesc"pe om.. Un astfel de om.. In realirate.sisliilxitu. exprimat implicit li explicir in programelede televiziune. se primeascaincredereanoastri deplini.El esrecel care define$teaceamentalita!escientisti sau pozitivisra.prin credint5 Qitraditie sau tot ce este primit printr-o relatie personali.ideologiamediariceil invat5 pe copil sau pc ranir si se iDcreadein el insuli.pe obiectivitateademe6ului .cand ti ncrri nu . cdci aceaste ideologie (darwinismul) este bine reprezentati pe micul ecran.. preoti sau prieteni). chiar daca qtiintific aceastaipotezS a fost respinsi definitiv..convrngetile \ a u .nu.obiectiv" pe orice masure sau ideoloSie popularizati de cei care construiescastdzimentalit5tile. Criteriile principale pe care este indemnat omul modem si-$i intemeieze punctul de vedere sunt obiectivirarea. Reticentla tot ce este moltenit de la inaintaqi... la tot ce poate insemnaun sprijin sau un reper real in viata sa $i si se tncreadain aceiacareau inreressa imanipulezegjnd rile.El te invati sE te opui. prin vizionareaTV..va credeci se trage din maimute. telespectatorllnu va deznidajdui. A$adar.SA nu ne rnlir8in:intci pritr aceastase va edifica penonalitatca unui posibil onr dc lliinli. rn u lt ima in stilntii...deli in realitate nu Eia dezvoltat capacitateade a urmeri sau construi un ra_ tionamentlogic. Mesajulerotic. in Seneral. sattex. In ciuda tuturor deziluziilor.modelateprin vizionareary.copilul sau tenirul este inverat sb spuni. celormai varsrniL.prin persua:iunea mesdielorn. Spiritul negatiei sau al revoltei se insinueazeSi ajunge sa pund sdpanire pe con$tiintatelespectatorilor. caci aceastaexprimd glasul celor care-l .Brsericii..De-a lungul miilor de ore de vizionare. omul destinatde familie Si de societate sb fie telespectatoreste foarte increzitor in tot ce poarti ambalajulde Etiintific..Aceastaesrede fapt cre' dinta pe care i-a format o televiziuneasau ideologianihilisti.caresunt.sd manifestereticenrasau sEcontestecredinta. cr(:dinta. ploateze potentialul de consumator.lriinrifice.qi chiar de adevSrataqtiintd. cit qi in identitateatanirului de astlzi. Vitalismul estecurentul nihilist cel mai bine reprezentatatAt in massmedia.in ceeace estecomplicatQisavant.obiceiu rile li valotile tradirionalc.qtiintei". putcrilccognilivesaumotivitrlird( ir cunoir$lc.de$i mai tarziu se dovedelte stupid $i nociv.la tot ce estedat prin credin(esau prin experienti. a problemelorqi chiar a bolilor pe care i le va produceaplicarea.{tiintific" sau . Acest om. deoareceeste fbarte uqor de manipulat prin aplicareaeticheteide .de credinti.ce numal lnsranracare se exDrl ma prin lelevizoresreautorizara.gese{teun rSspuns. Ceea ce realismul nihilisr modeleazeeste perconalitateaunui individ care {i intemeiazesuficientade sine pe o culturi pseudoculturii de popularizare.. mesajul violentei gi al magiculni sunt dimensiunile principale ale acestuicurent atet de bine adaptat mediului televizual. Se subintelege. Acest om este un ceteteansau un consumatorideal.apiri" drepturile {i liberrdtile de toti cej care ar atenta la acestea(pirinti. {i opinia publica.pe pseudoargumentele pretuie$tetot ceeace este legat de revelatie. Realismulnihilist.un comportamentQiun orizont erotic bol83 . bunici. in senzatiilesi dorintele lui in. Televiziuneaii indeamnepe copii 5a se opunaautotila i parinrilor.

mi$cirj sau gestud lascive. a evenimentelorsau a oamenilorcare apar pe micul ecmn. in spiritul acesteiatmosfere. fidelitatea devine de circumstantS.in contextullectiei care ni se tine in majoritateaemisiunilorTV. practic.{i lirgi orizontulexpe entei.m cu dorinlA. Violenta TV. in coordonateleceruia publicitatea imprime amprenta eroticului asupra intregii lumi.ca qi comportamentulerotic obsesiv. Dependentide materialeleeroticevizionatela televizor.televiziuneaeduceo perceptieero tici qi simtuald care il invate pe om inci din pdmii ani ai vierii si asociezela nivel perceptivlucrurile sau oameniiintahiti de satisface rea unei pleceri sau a unui interes.aduiterul$i divonul .S-a dovedit ce materialeleerotice.nav. virSinitateaeste demodateii mlinoase.sunt mult mai agresividecat cei din gene' 85 . de asemenea. dezvoltareanormalS a ariilor prefrontale.desfrinarea in general. il pasivizeaz5pe individ Si. O vestimentatiecare atrage atentia asupra trupului {i a for melor sale. a obiectelorde consum. a unei imaSinatii marcate de fantasmeleerosului poate juca un rol important in secretiahormonilor sexualicare. viata sexualeajungepincipala preocuparea oamenilof mijloc al dobandirii placerii {i scop in sine. poate crea dependenti de comporta' mentul careil produce.care se uite mult la televizor.ii sEbe$recon. Cultivarea dorintei sexuale. Nu sunt deloc nesemnificativetransformdrile in str ctura qi functionareaconexului produsede educatiasexualepe care televiziunea. o face copiilor Qitinerilor.joaci un rol deosebitde important in modelarea comportamentuluicopiilor $i al rinerilor.Legaturacare existd intre o functionarecorecte a cortexului prefrontal li comportamentulsexualse vede li din faptul ci vitimarea celui dintAi are ca urmare exacerbareapulsiunii sexuale. Ia randul lor. De la divertismentpane la programelede $riri. Potrivit studiilor mai recente.cdci fantasmeleerosului le agiti incontinuu imaginatia.sA apuceli se posede cu neinfienare. este afectate functionarea lj.ace$ti tineri care incep sI fie preocupati de problema sexuali din primii ani de Ecoal5Qi care ajung sa intretini relarii sexualeince inaintea terminirii gimnaziului ajung foarte repede la epuizare sufleteascd$i trupeasce. cultivarea emotiilor intensesunt factod care submineazl o atitudine reflexive privind existenLaQiposibilitateacopilului sau dnerului de a.creeaz.Televiziuneane obilnuie$tede mici se ciut.. O asemeneapreocuparemaladivd in ceea ce p veqte erosul mic$oreazecapacitateade concentrareqi motivatia implicerii in alte activitiiti.priviri aprinse de dorinti care promit cu subintelesplScereasunt doar catevadintre elementele erotice ale mediului ry.un alt efect al vizionerii materiaIelor erotice este aparitia fenomenuluide dependenld.care actioneazeasupra centrilor pldcerii li care.scuzabilegi chiar recomandabile. eroticul esteprezent$i chiar dominant.Transformarea sexului in centru obsesival preocuparilor individului. trolul comportamentuluili al emotiilor prin dezinhibareatuturor 84 comportamentelorce vizeaz: dobAndireaplScerii. deviatiile produse in comporaamentulsexual se rdsfring cu putere in functionareaariilor prefrontale.Prin toate aces' tea.necuviinlS Einerulinarela fereletila trupurileoamenilor.sd atingS.in timp ce fericireapromisi se arat5 a fi una iluzorie. dependenti. Ultimul aspect privind transformerile fiziologice generate de cultura eroticului mediatizatapnn televizoreste cel legat de activitatea hormonal.la frustr5ai$i perversiuni. poatecel mai liecvent mesajin perimetrul proSra melor de televiziune. produsa in cantitate mare ti regulat.angoasasau o stare de nervozitateexcesivi. Se pare ce plecereaprodusede vizionareamaterialeloreroticese reflectela nivel corticalin emisiade endorfini . Copiii de astezi. ca amplificator al tendintelor mediului cllltuml contempo ran.a situatiilor.dc un comportament sexual pdtimaQ. qi anume cer un consum sporit.peruersiunile. pot acceleramaturizarea unei sensibilitdti {i a unui componament sexual nepotrivit varstei. iar in lips5 provoace irascibilitate.un hormon cu stmcture opioide . Mai mult decat in cazul altor comportamente.

educaqiape care o formeazdteleviziuneain timp este una liberale (in sens nihilist) si sincredce. romanul Horry l\ttt t . senzafionalsau chiar {arlatanii. perintii i-ar fi oprit pe copii se citeascbanumite cirti coNiderate periculoasepentru educaliaacestora Cd4ile care contineauinvalalurimincinoasesau eroliceerau primele in fruntea listei lectu lor interzise. Ideile darwinistesunt amestecatecu credintain extratereqtri.deschisi sugestiilortelevizualuluiqi influenfelor venite din subcon$tient. le recomandepentru lectura obliSatorie?Cum poate fi explicat entuziasmulgeneral. a pirinlilor de $coalacare in mulle ca_ carele cumparacenilc !t a Prolesorilol zuri. de dragoste. nnscuti J.bazate pe o pseudoculturdreliSioasa.individualist. ii indrume pe copii pe calea dezagregirii mentale Ei sufleteQti?Este cunoscut deja sindromul Harry Potter: putemicc dureri de cap suferite de copii ln urma citi_ sau problemele psihice nu rii ci4ii.De la credinlele orientale pane la cre{tinism.toa_ te sunt amestecatein creuzetulemisiunilorde televiziune.cat de practicilevrijitoreQtideja consacrate.cu canea ttadusadcja in 47 de linbia dePaqir 8 roati lumea in vandut. Fenomenele.Astdziinsa..Pe termen scurt.in acesteconditii.neomenoase. contribuie la creareaunei atitudini nemi loase. de exeDPl.VizionareaTV dezvolti insensibilita tea la durerea celuilalt. Prin aceasta.Esteo minte care cautd cu aviditate pldce_ rea. metodele. Cum poatefi elucidat acestmister.in fond.intregul peisajeste inspirat nu atat de fantezia autoarei. Poate majoritatea dintre ei se afie acum in fata primei ce4j parcursepane la sfarlit'' Pane nu demult.de indiferente fatd de suferinta aproapelui. O consecintela fel de semnificativ5a violenlei TV o constjtuieforma rea unui componamentegoist. ceea ce cuidve televiziuneaeste o credinte sincretistd. iar actiunease inverte in jurul unei icoli de vrSjitorie' de catrecopii n unol praflici ma urmdrind.ratiile anterioare. pane la violenqeverbalegi fizice Pe o perioadi lungd.in pu teri $i fenomenesupranaturale.rti. in mod vddit.lpranaturale" produse de tecturacdftii lnsuqi lipsescdin repertoriul consecintelor interpretul rolului principal al filmului a fost internat PeDtruun rn' terval de timp intr-un spital de boli psihice Modelareaprin vizionarea TV a unei con$tiintedeschise. familiarizarea cu lucrarea fo4elor demonice Motivele.se constati brusc cd un roman ce descrie atmosfera magicd din jurul unei Ecoli de wajitorie este citit din scoa4.lipsit de altruism !i. un fapt editorial cel Dutill ciu(ht t)cntru cititorul inceputului de secolXX. mintea tine lor devine foarte pasive.bhericii hi S'ttn' cireia i a donal nai mulrdejumatdtedir venitlrilc sale vczi ta'T rlrerimcsco uk a7 .intrerupt pe alocuri de catevavoci razlete.de la mistica reseriteanepane la pietismulapusean. 200 mult (1965l declaranrFun inter' Anslia h Eristol. atitudinea deschis..curiozitili.u a$ulinteresmanifestatde copii pentru citirea acesteic. efecteleinreSistrateevolueaza de la simpla manifestarea dorintei de a I deranja sau supira pe celilalt. in ultime instantd. pentru un mesaj care.zincci cnc menbri a .rc peste de milioan.televiziuneapregete$teun adolescentdeschisca_ trc expericntadrogurilor.Hdrry Porterestescrisa de o membre a bisericii sataniste. care simte cii trAiette Plenarmai cu seamesau exclusivpe par cursul expericnlelorevazioniste(in imaSinar). orizontul de culture li perceptiedezvoltat prin viziona' rea TV este unul de tip magic. in privinta aspectuluireliSios. in scoaftede sute de milioane de pu$ti.sr. deprlnderea gice. 10 20 de ani. violenta TV se dovedeqtea fi un factor semnificativin determinarea comportamentului infractional Si chiar criminal. Prin vizionare. iir {) irDploarede neimaginatin randul icolarilor con_ tenrporirni irrrr o cPocd definiti tocmai prin absentalecturii din 86 programul adolescentilor. a sterilor alterate de conttiinte obdnute prin diferite pfacticiorientalesau confiSureazdun orizont perceptrv dc tip schizolfeni(in care imaginilede la televizor$i cele din minte ajung s:i contrirziciirealitatea.dupd cum declari ins5Eiautoa' rea cdrrii'. simbolurile. Rowlitrg.preS5titese primeascdexpenenta magic[lui este poate cea mai plauzibil5 explicatiea aces(li feno_ toat' recordudled' vanzlte.o adevirad infirmitate sufleteasce. Xathleen 9 viu prbiicat in TimesMaS.

.:ffi . rrrarnre vor marcain ::". "olnpoaurll"n.fl::J. drog.:l:'ff UN PoSIBILPoRTRIT AL COPILULUITETEVIZORULUI in_acest capitol ceteva dintre efectete pe care .:"*ifi il.'il .'i"1r+:k:I#mlt:fiiil.il."i'ri"i..:J.1" lisar *.u? ryt anirnalele.:TT1:*. este labil emo_ lional..rlr-. din primjiani de viard.t" '.r'i:llchonarea rirarii indiviziror *.T r" rndepenarprin toate acestepractici.t x:.-. * anare i-n. _ sensibilitareaDsih H.#.lipsit O" inreteSerep" Si care oricarecopitde ta 1"..":'.ururn."'irl"*"'""*"ii"" j':: l"J::.. are rispunsla _ toare.^1:-f-". moo toarteprobabilidentitatea Ei minreacopitului.'--"-.devine nu-qidau seama. Tanen careli-a formatprin televizor o perceptiefalsedesprelume si despre sineeste..precum .aEactiape care o simt oamenii "tsterile " 9u-y.practic.puruiri.dit de televizi_ une in duhul culturii nihilistese supune i.medicamente euforizalteS* L"""'i".::'"1""i:": ::::Til:'ili"'.ffi ill:'.l*#i saodu-liacest . irnponartln educatie."..Tlii.u..Aviind ln veB8 i'..lii?i*.:"::il..Iij:aif:t*". r-** .l'a_ .rificariv de ore in fnto t"teuiroruhri 1l]lt-.*t*#F:"::J.datoritenedezvolterii normale a ariilor prefiontale este foarte rmpulsiv."*'".::f. c. invitatse facanumai.."...in..planrelesau renomenele fizice cele mai :lld obilnuire."i. amaimurtom dinre .indrEznet pani 'Ti:::H$'"i:'J:'..:x#11i.!:"1ri""-Oe vdzut pe cei de la televizor. precum gi in definirea "".n". .:::H:::**reici*i.nsecu docilitatecoman89 ::.pracdciorientale..nu are-cunostinre elementare pri]"rl"i n:." u.""T:'jJ...illL?ff :ilj::JTf:"lT:.ll1T ff..rrj::r*"r: vlaonaiea TV le are in dezvoltarea !i conexuiui.: * ::1:Xlt ffi i.'J:. Iatdcum ar arita mdividulpe careteleviziu_ neail pregirettepentrulumeade mAine: Egoisl{i individualisr.copiluleste _."u. saua cl]_ rf:r1:tl :tffi:"fitf::.*#' ":..il':#..Nu se pdcepela nici ulr me$e$ug{i nu Stiesi se des_ curceintr-o siruatieoarecare.incapabijsa-$iconrroleze componamenrul Si se-ti infianeze dorintele."0"" .j oucare terevizionare" u'*'..."fa{e. posibi... ffi ..men.Minreacopiilor a omului c( $i ... "unoq.:::H::1iilf:T:1::.ffi aruncirr5s5rurilepr"r"n.. Crescutintr-o camerAde bloc. tandrulpl6m.:il: il.i'Jjff .. Shidarnumai de propriile interese .ilH :T'#.durul".|j:l * "us^r"i" "" ..... ."ti1""]..^n***. mai cu seamide pdrinrisauprofesori. unei existente .""".i'. "l llTr_.."Ti'::1'il:fi1T"""1'fi:#:"sau vizio"urir rvraic-inlrl ."":ffi h"T:Jr:::.." rarasaudin Feculilavea in mod normal.i'##1$:l#:: programevizionare.Tiraniccu Dr( odrirti.".ilil: gice. ff. "ffi.acestcopil.d€ alteratede coortrinleprodusede ::tezi biuture. il.::':l"Tli"iff Acesttaner carehs! impresiad Stietotul.T][ Jjjff:T.cunoscand sdclamiculuiecran..."":lTli:. :"Til:fl:n'i. runclent5o inculturl crasi.*J..":r:..singur^"*r:ur qesculce in viat5.ru nu asculte de nimeni. mascheazide fapt in spatelepseudoculrurii unqu. in fara micullr ecranesreincapabil 9i sa se llY:_. aritandu_se sigurpe sine..ffi:: :"ilf.o"Ottt1]" in care.

a$adar. Acesttanir.culturii me 90 diatice sau nihiliste decet pdrintilor $i lumii reale. el insusi suferind pennu infirmiririle pe care le are.orizontul de intelegere_ foarte ingust. etenie.Pasiv.care. vorbeqtedespreprieteai$i pri. afective ti abilitirile practicepe caretot releviziuneai le-amodelat. 91 .Traielledoar clipade fardprin senzaLiile pe careaceaslai le lurnizeazdrincapabilse se delaiezereflexjv pentru a_ri da seama ce se intamph cu el. ii estegreu si se obiqnuiasci cu munca$i sAfaceuo lucrude caresi fie multumir{i el.nu $tiemai nimic desprece inseamnlcu adeveiardragostea.nu a apucarsi_$i formeze!i s{-9i dezvolteforul de con$riinte.Acest tanir.esteincapabilsi-li asumeo activitateceprcsupune un anumit efort. nemultumitEi frustat de propriileoeputinte.sd-l competimeasci pe ceElalt.t6neruluiobi{nuitcu comportamentul pasiv$i comodal telespectatorului. se-gievaluezeactiunile.o prietenje de durati care sd presupune fidelitate{i seriozitate.acesttanlr estepernanent deziluzionatde persoanaceluilalt li de propria persoane.in adAnculsufletuluise simtecomplexarde sltrbiciunile pe carele are. aceastaestedrarmaceamare a copiluluisaua taneruluiculturii mediatice:discrepanta urialAdintre Pretentiilesaudrepturilepe carereleviziunea l-a invetatsi Sile revendiceEicapacir5tile mentale.amnezice$i anesrezice pusela dispozi$ede culturadivertismentului.delesetor$i neglijent. eSoist9i indMdualisr. careapartineprin cregtere mai mulr releviziunii. se se jertfeascd. Siceilalri.si-gi planifice viitorul.emotiile actiunile ii Si sunt dictate li dirijate de altcineva.sentimentele. Cu toatece'Sicheltuieqte o mare parte a tineretiicu aceasteproblemd. ln privintarelatieide dragoste.Asdel.Crezandcd dragostease reducela po vesteasentimentale lncheiati cu o relatiesexuah. sA se conce[tleze cu atentie asupraunei lucreri oarecare.ii estegreusddezvolteo profundi comunicareinterpersonald.poate sA fac6 rau celorlald.la distractieqj plecere.si-i asume neputintele$i s5-lsprijin€.si cheltuiascebanii pe diferitelucruri.disponibilitetile emotionale. se ierte.estedeschissuperstiriilor. gata oricand si se disrreze. chiar dacd pe ceilaltireu$eltese-ipicileasci intr-oanumittrmesure.Raportulsiu cu lumea reale esteredus.un om bolnav.deli chiar pe el insu$ise minte incontinuu.lucrurilestaucu mult mai reu. Gandurile. pen_ tru faptul ce nu se poate realiza in mod desivar$it ca om.Este.De fapt. ne_ putincios. Acesthandicapil resimtein rot ceeace face.damentelor impusede mode. Deli cautdpemanentcoledivitatea.folosindu-se de mijloaceleeuforizante. Nu este ca_ pabil se se descurcein viari. mai mult sau mai putin con{tient. rcclamelor publicitare $i urmeazecu fidelitate modelul eroilor de pe micul ecran. Nu gtie practic sa iubeasci penmr ce nu a lnvdtat sd raMe.

iui.rintii ioactrun rol deosebitde important. Mesajulvioleolei. Cemrriledin familie. observa inainte de a aclio' naniiulsepe ei lnEiti ca model. proce"oioceoute.comulinistit. al erctismuluili compoftamentul rezvrtrtitsuntex$emde nocive' .oferd cadnrl tundamentalde (Healy' 1990)' executiv(cortexulprefrontal)" u fon.elit" iractice.mijloacelecele mai de atentie tlu vindecareaProblemelorde invitare {i a deficientelor toc' cultivarea * hip"ru"tiuitut" .deoarece h h pi"i" f""t inconEtient.rnai cu seamea genurilorviolente .cum sAfoloseascilimbajul ca pe un mijloc ideal in exenare sd ie fndire $ planificare.joace un rol fundamental in structurareanormalAa cortexuluiprefrontal' Este important sa-i invetam pe copii "cum sa pun5 intrebarile sephnificedinainte'qi la problematiz6nd. divorful Perinlilor' sAU DIMINUAREA PRTVIND cAfivA oBSERVATII EUMINAREA EFECTELORNOCIVE AI..desfelurarea de teti casniceetc. DeprivaleasenzoriaHoferita de camerade bloc' .i familiei.lipsa lin(tii atat de flecesaredezvolteriilimbajului intem Sia reflexivitetii' . dupe neuropsihologi.nul societeFiurbanizate.ru. Un modelnegativoferit de pirinfi' .lectura poate constitui o inun importantmUlocpentruErgirea semnatesursi de exPeriente."iu*tui Stimularea gandirii psihice Ei al Gendirea. corttolul comportamentelorEi de a rcsPecta deorinierea de a asculta de o anumita autoritate' norme qi valori sunt esentiale' alurnite in natura' L. ctm str foloseasci. corect.modul in care acestiase rela[ioneaza lume. mai cu seamdcele desfegurate necesare' efortulfizic si lini{teasunt. 93 .de asemenea' 92 O anumid armonieli intelegereintre perins.um savorbeascd gen"rut. jocudle pe calculator.'la{A.alituri de controlul conltient al actelor comDortamennui.-.e seintdmpleinjui.Mediul ce putem face? EuMINAREAPAcroRlLoRDERJsc produse Factorl de risc privitrd agravareatulburirilor de vizionarea Tv: .(sindroameleLD ti ADHD) sunt caresunl afectate' maia acelorcomponamenie muncain general'un proSram-sa' Asumarearesponsabittelii.ascultareaexcesivia muzicii la ceqti.. Stresul.Atunci cand adultii le arate copiilor. liPsaunor normein viala acesteta. . al emoliilor' natos I sabil de . un mediuordonat{i organizatajuti extrem mult la recuperareadeficienlelorADHD (Barkley'1986)' Rolul pArinlilor cei pe P. alituri de toli el iii va insuli' chiardace carecopiiulii are dreptmodel. cum si gAndeasce i t-an" . a luptapentmdezvoltarea umane' c€ sunt tresiturile fundamentaleale experienlei d fiifltei sunt esentialepentru dezvoltareacreierului' penuu o. Lipsadialogului cu parinlii Eia afectivitetii acestora' .caracterizat in comuna unoractiviJcare" inue memb. un cadrufamilial de o viatd interioarebogatasi intense.E TEI'EVIZORIJLUI PrinciPii Senerale eficientepenConfomstudiilor intrePrinse."ntot ". J' Healy' proPu.e"plata p6ni la ducereala bun sfarlit a lucririi .se interPune[mba Gi Sandirea (ln fond' -odui *oliuail intl" iapnrsurile pe care le au 9i comportament a con{heflcum si-$i controlezeraFonal impulsMtatea)"' A Sandi' forului interior tiza.

daci cerem progresivtot mai mult. gereaunui scopviitor.ajutorin bucitirie.fie cAestevorbade vizionarea TV.iar o minreintoxicar5de-alungul anilor cu fantasmele culturii de consum.cu toate miiloaceledisoluriveale culruriide consumcarene invadeazA viaintr-o socierare tradirionalS.Ei trebuiesustinutisau chiar constranliintr-o formd anume str urmireascdlucrarealnceputi pandb finalizarea ei. se rabde. .srufiurareainhibe restrucrurarea corticale". pe propriilereactii.si Stiede ce vor se fac5un lucru anume.aproapeintregulmodde viare promovarprin culturaoficialSseopunedezvoltdriinormalea minlii umane.1987). La inceput. Copiii trebuieinvilali se integrezeorice initiative.Aceastanu neapamrpentruca ne-arfi ater de necesarajutorul lor. in ce fel qi n! altfels.copiiitrebuiearragiln diferiteactiviteli . in gredind.a. De aceeatrebuiesA renuntemcat se poatede mult la comodititile. fie de folosirea mijloacelorevazionisre. du-l cu controlulemoliilorii al dorintelor. in mod responsabil..ariilor neuronale(brain lateralizotion).m. Desigur. dupi cum observdneuropsihologii.ce efectepoatese aibi.cdcilumeaera intemeiatepe bazauneimo.minteali trupul. terilenaoraleale mintii Sialetrupuluiuman.deoarece.1990) Estenecesarse-iinvAfempe copiii no$ri sd se implicede mici.cu minciuna$i inqeltrroria ideologieinihilistenu sepoatedezintoxica firtr durereli lupti. treptat. ci penrru ci numai a{a vor invdtaei sdmunceasce.Trebuie insi p:ziti minrea de acelelecturisauexperiente carestimuleazireveriile. cum ar trebuise procedeze.Ceeace trebuie sacaracterizeze inseeducatiade astezisauaceaste terapiecomportamentaleesteconltientizarea procesului.(Healy.ceciacestea il pot readucepe individ pe drumuldisolu!ieimentale.sentimente li comportamenre.Fiecareprotezdpoateconstirui cauzadobandiriiunei infirmitiri ti a ampurAriiuneiadintrepu. esreabsolurobligatoriusd fie con$ientizat{i contracarat in mod lucidataculla caresuntemexpuli prin viala tn lumeacontemporani. in zilelenoastreinse.Trebuiese le formdm copiilordeprindereade a-5iinfrAnaimpulsurilesau manifesterile carepot sAle faci rau lor saucelorlalqi.acrivitetilegi viarasimplape carele propuneasocietateaSi educatiatraditionalisunridealepentrurecupemrea defic! entelordatorateexperienteinihilismului.ale nihilismuluiin esente.pentru tinerii sauadultii careconstieDtizeazd ca au fost victimeleculrurii audio-video. 95 . sesedescurce singuri.actiuneli comportament intr-un conrextreflexiv. sedevindasdelstipani. lucrurileevoluauaproapede la sine !a. intr-o direcfiepozitive.punandu-$i in lucrarepotenrialirerile naturale. 94 In geneEl.in felul acestalgi vor construireleleleneuronale ce rispund de acesteprocese.procesulnormalizdriinu va 6 nici scun gi nici ufor. in rreburilecasei.astfelc.asumarea cu seriozitate a acestuimod de via!5 $i o luprdpermanenrd cu inertia.rrebuieplecatde la putin.Toateabilitetilemenraleli procesele psihicesaufiziologiceseinterescnumaidacdsuntcuhivarepermanent. Activititi necesarepentru educareaatentiei Pentrua li seeducaatenlia. Prin urmare.motivatiacu motivatie.d.sdluptepeDtruatin.vor dobandirot mai multe putere.ribdarea cu rebdareetc. Controlul comportameotului Cerceterileintreprinsearati ci terapia cea mai bune estede a invelape copii de mici s5-ii controlezecomponamenrul. ralesdnEtoase. sa-li infianezedorinteleli impulsurile. penrruca mai apoisi se avanseze progresiv. se-li planificeactivitatea. daceestebinesdaclioneze. deoarece.Vointasehreneltecu vointa.la protezeleinutile pe care ni le oferdln prezentsocietatea de consum.s5 nu fie lesati$ facAdbar ceeacevor ei (Wells.evaziunile in imaginar. Controlulcomponamentului nu se poarerealizadecAtcorelAn.in atelieretc.

Altfel. tinerii qi adultii 1. in primd rand. Copiii devin cu uqurinte victimele fortei hipnotice pe carc o exercite televiziunea.ial proceselemenralesupelioale sunt inhibate cu Putere. aceasteactivitate poate cauza o anumite atofiere corticala. pe parcursul vizionirii TV.si aceastacu nscun ma pentru sinetatea cortexului Creierul uman nu a fost dotat cu un sd faci posibili perceptia qi prelucrarca sufrcient de . nu numai pentru ce efectele televizorului qi ale calculatorului se manifesti cel mai putemic pe perioada vArstei pre{colare qi lcolare.atunci vizionareaexagerateva creain primul rAnd probleme de naturi functionald. trebuie sd ingelegemce exemplul personal estecel mai important in educatiacelor mici..ne poatefi foate utile pentru intelegerea efectelor negative ale televizionerii. prin mic$orareatimpului vizionirii sau renuntareala ea. sprc exem $i pdn presiunea inhibanti pe care vizionarea plu. Cu toate acestea. adiutatea emisfereistangi se diminueazeextrem de mult.de care(ln creiersanaros 96 Dacd vizionareaincepe la o virstd la care retelele neuronale sunt deja configurate.iar. Cea mai mare parte a materialelor incluse in aceasti bro$urd ii vizeazd pe copii. mai cu seamedace intervine $i stresul ca factor de risc. precum SUA.ceci numai a$ale vom putea asigura o dezvoltare mentale normaE.atrofia corticale. dar care pot fi remediateprin revenirca la o viate normalS. Conduzii Televizionarea este o activitate cu totul improprie functionerii si dezvoltariicreierului. vor recurgela o terapie medicamentoasd. din cauza faptului ce ei nu au discememantulnecesarpentru a se pezi singuri.r care s-a manifesiatacestfenomenriscese nu-Simai poate dezvolrii weodata creierul corespunzitor(poate doal in cazu specialeli ctr eforturi extrem de mari). inlocuindu le cu ceeace a fost validat de creqtinism$i de experienta societeliitradifionale. Ca pdrinti ti bunici. probleme care vizeazdacelea$i abiliteti ca $i in cazul anterior.aceasteculRrd $ansavindecirii $i dezvolteriiacelorabilitili de care deprinderi cu vechile ia viduvit este ca ei si pomeasceun rezboi pentru a elimina mertudile $i obiceiu le nihiliste din propria viaIa.aclivitaleelectricace indicii inlrareainlr'o starede semi_ adormirc de tip hipnotic cand vizionarca intensive se desfdioarede la verste fragede' (2-5 ani si mai tarziu 5-14 ani) perioadein cale. indifercnt cate lucruri sau posibilitrli materialear avea. cortexul renunte partial sau total la anumite funcfii qj procesecare-i caracterizeaziin mod obiqnuit activitatea Astfel.Se pare ca mintea umana se adaPleazd doar panial acestui tip de comunicare. Dacenoi vom petrece cea mai mare parte a timpului nostru liber in fala televizorului. in final. ci. Mai curand ar trebui sa ne facem timp pentru a-l dedica 1or."rapidiia"*"imaginilorin miicareprecumo lace de exemplu'compu terul. asuprafuncqionirii emisfereistAIlSi Copiii.conform unor cercetbri recente. vom fi nevoiti se acceptdmce iubitul nostru copil este marcat de o seamdde inabilititi mentale.creieml uecand intr-un ritm predominant alfa .vor ajungese cercetezetot mai des psihologul sau psihiatrul. comunicareaintere misfericdslSbestesemnificaliv. de tulbureri psihicesau neurologice{i ca esteincapabilsi se descurcesingur in viala. Nu este intemphtor faptul cd majoritatea studiilor dedicate televiziunii $i calculatorului au fost 97 . se manifesteqi in cazul adullilor.i. o dezvoltale insuficiente a unor arii nc uronale li aceastaatat prin privareade stimulii necesarivAtstei' cil o exetcite. va fi greu sd-i impiedicim pe copii se face acelaQilucru. neuropsihologii constati ce. duce inevitabil la o degtadarea relelelor neuronalecarear tebui se le proceseze. o ma$ine perfect adaptati acesteifunctii Fiindu-i depeqite capacitifile. creierul copilului se dezvolti !i se structuleazi. Alterarea functiilor cerebmle prin vizionareazilnice pe o pedoadi lunge de timp. adicd vor fi lipsili de anumite abilitill dispuneln mod normal' menlale. Experienla unor liri avansate din punctul de vedete al tehno' logiei video.

realizatein America. procu un consummull mai cesulgandirii ra fie mult lnSreunat. nu acela{i lucru este si citelti un te.profesorsi cercetbtorin cadrul Depanamentuluide ttiinge InJormatice al Universitelii din SaoPaulo. Brazilia. ecrflrul imagidea de calculatorului.autor Virgiliu Gheor8he.ca $i cel 5l televizorului. calculatorul. ln momentul in analitice sau. valdemar Setzer. mai degabe a deformirii minFi acestora.easta face ca. A. rezultateleunor cerceteridesfaluratepe o perioadede catevadecenii. putem lua aminte la experienlalor negativa. llomo idens sau Inlbecilizd. Avantajul nostru putembeneficiade ln acestcontextesteacelaci.$ aceashpene de nu estepreatarziu. atunci cand ne afl. fadorii agravanti sunt schimbarea rapide a mdrelor $i suscitaleacu Puterc a emotiilor $i instinctelor. parte gandirea active solcitd unde beta. Din aceast.desfa$urandu_se mpide a creierului' mult mai mare d€ energienervoaseli cu riscul epuizirii indiferent de utilizarea sa' Prin urmsr€. ca !i tel€vizorul. Brc{ura de faF nu ofed decat schematiccatevareperepeotm inlelegereaefectelorteleviziunii. constituie un imponant factor de stres p€ntru creierul uman.Revrdiirealumii .Dejala orelede $coaE. lisandu_te absorbit in spatiul virtual al jocurilor video' Fenomeneledescrke anterior pot avea o intensitate mai mice decat in cazul televizorului atunci cand calculatorul este folosit. a conexului preFontal Si sHbelte comunicareainteremis_ ferice realizata prin puntea corPul calos. jocurile video Ei internetul Dirtru tnceput trebuie f:cuta observalia ca cea mai mare Part€ a affrmasunt valabile li in cazul Filor privind efecteleteleviziunii asuPraminfii umane printr_o actiune de pe monitorului.r:tpe €cran cu a uita de sin€. Pe parcursul folosirii computerului. in general. rom apela in cele ce urmeaze la unul din autorii consacraiiln domeniu. ca !i pentru aprofundareamijloacelorunei terapii comportamentaleadecvaterecomandimlectura volumelor:Efectele televiziuniiasuprd minlii utnane. Sandireaactiv:. spreexemplu. face un efort muk mai mare decat in mod obignuii rui inertiahipnoticSin carell introducirnaginilede pe ecran Pede o pane vizionarea genercazAunde alfa {i pe de alt. De fapt. D€ exemplu. atJtot ciovani SartoriQiirlimba endeze bibliografiaciEta. in cazul computerului.la nivelulcabinetelor vdd se psihiatrie din Romania. 98 99 . impinge creierul gandirii logice {i proces€le concomit€nt.$i d€ tip alfa' subminand' stare elecaica htr o natur: hipnotici. gandirea' creierul llecare ut izem caldrlatorul penmr un proces ce solicid pentru a putea bibuie !.iD fala televizorului. Calculatorul. intrucat in c€rcetareanoastra ne'am ocupat indeosebi de televizor.o lari a cdrei populatieseafla de catevagene ralii in contactcu tehnologiavideo $i cultura TV. Pentm aceia care dorescsA in{eleagemai deplin mecanismeleprio car€televiziulea vatime mintea omului modem.m cu ochii lipiti de ecran. in schimb' favorizeazi deschider€a ponilor subconqtientului 9i inscri€rea cu putere a imaginilor transmise in adancurile acestuia. rirmul cerebral beta ce caracterizeazi cauzi.-eaprin televitor. informindu_ne. analiza trebuie particularizatSin funclie de modul in care este utilizat. pentru tehno r€dactare sau pot fi mult mai pro€minente cand sunt aP€latejoctrile video sau anumite locatii pe internet. psihologie sau a clinicilor de consecinteleformarii copiilor lro$tri sau. ecranul acestuia. Anexa 1. inhibe adivita_ tea emisferei st6ngi.

i de 14 ani a intrat inrr o claseqi a tras 8 focuri de arme in caDd si in roracehvictjmelor. cunoscandce in jucdtori sentimentele sunt celemai active.in rnodnormal. invafiabil urmate de violentd qi provociri.Aceastaexplid moturl pentru care copiiijoaci mult mai uqorti cu mult mai mult succesacestejocuri: ei nu au ince formate gandirea proprie $i con$tiinta..adultii gendescinainte se faca cevarcercetandcu ajutorul reprezenririlor menrateurn5rile actiunilor lor.EDUCATIA PRrNcALcuI-\ToR Din studiile intreprins€. il antreneazir pejuraror saexeculeanumileacriuni.producetorij de jocuri electronice procedeazn.Ca o consecinte a acesrorrepr€zenteriinterioarc. precum cele cerute de orice maEine. am ajunsla concluziad varstaideah a tinerilorpentrua incepeseutilizezeun calculatoreste16 ani. Si nu flintelor umaneaduhe. punctele pe care Ie ca$ige jucatorul depind de viteza sa -intr-un d€ r€actie. Toruqi. creand in ffnat o situatie jenante{i a{a mai depane. tot atat de dezvoltateca la oamenii maturi.in care conditionareafi antrenmentul realizate de jocuriie electronrceau provocat actiuni violente rragiceintreprinse de rineri utilizatori. jocu.numaidecatin tunctiede impulsuri Eicondjtiilede rn€diu.Televizorulinregistreaze in con{tiintaspectatorutui imagin e vezute Eisiiratiile. Jocu le elec doniceseimporrivesc acesruiobiectivqi produco. Jucitorul jocurilor electroniceirvat5 cum se e. Acest lucru nu se intAmpli in cazulanimaleior:eteacrioneaz.jucitorul este ac tiv intr-un mod foane limitat. calculatoarele fo4eazd utilizarea unor ganduri 9i rafionamente formale de un tip special cele care pot fi introduse in maqine sub forme de co menzi $i instncttuni. ce ar purea se tipe.ile elecrronice. de stres sau de conttiinti confuz5.care lucreaz: la un ni vel mental strict formal. Educalia ar trebui si aibe ca unul din cele rnai inalte obiective ale sale dezvoltarea inceatea capacititiide gandirelogiceqi obiectivd.a \azur.pe HnSd aceeaginregistrrJe. berbatul se controleazeAi nu acdoneazi dupi impulsuri.nu ar faceasra. . facedin copii si tineri fiintemai umaneri maipurinanimale. conlinunn jocurilor este o consecinlea caract€risticilor aparatului{i a stEriimintaleindusejucatorului.odna nimenndioarc rtnrele.atuncicandcopilul trebuiese qi dezvolte modul de a gandi.Naisbirr 101 .a $i cei din televiztune: prezint siiualii in care sunt suscitate sentimeDte puternice.deoarecearticipeazefaprul cA ea nu il place. Jocurile €lectronice $i educatia Unul dinrre cele mai imponante obiecrive ale educatiei este si dezvolte capacitarea de luarca unordccizircon\rienre corccre.robotizeazd" pe jucetori. jucab.. dar mane lTand ceea ce este real drept ceva artificial.iar actiunileacesteasunt mecanice.ul trebuie se reactiorcze fere sd gandeasca.Cu alte cu' vinte. 100 Esteinteresantde retinut ci reactiileautomaresunt caracreristice anima lelor.\eftte activitjri foarte spe cialilare.cale un fo.animalizare" a omului. in acest sens. pref€mbil17. in recentasa cartej John Naisbitr. Cu alte cuvinte.asdellncet sa devine fibere !i oeative h varsta adulte. gandirea utilizatorului erte rcdusdla cceace poatefi interpretalde ma)ine.sd p'esupunemca un b6rbar\FilF pe srradao iemeiefoade frumoa sEQisimtedorinras. Valdemar Setzerajunge la concluziacd utilizarea calculatoruluidin perioadagimnaziului.jocurile sunt rnult mai rele decattelevizoml.in cazuljocunlor €lectronice. este foarte important de evidenfiat ce.se poatespuneca jucitorul esteredusla o maQinicaredetedeazemici impulsurivizualelimitate si efec tueazamitceri mici qi limitatecu degetele.animalizeaze"pe jucetori_ Pe de alt.. parre. eu le numesc<gandudrna$imle.perrecutin 1998: un ten..Un aninal nu se gende$te la consecintete actiunilorlui. De exemplu. mentioneazdtragedii petlecnte in unele Qcoliamericane. Un cazimpresionantest€cel din oratul paducah.Kentucky.s.Eimult mai mult de computere... jucAtorul s-ar purea sA reactionezeca in joc. in fapt. animalelearJioneazidrpi insrincteqi situatie. conducela o defornare a gandiii acestuiasau la deprind€reaunei gandiri ma$nale. candirea conqtiend ffind un procesfoane lent.dar oameniinu.Dar ceeace inv?ranu poatefi aphcardec:jrlajocut respectiv. in situatii de urgenta. Sepoate spunedeci cajocurile electroniceii .in geDeral.este contrarunuia din obie.Din pnnct de vedereeducaional. Aceastanu se poate intampla dace gandirea este incadrad prea deweme in forme rigide qi moarte. de a percepeqi a-Eireprczentarealitatea. jocurile determinn reaclii automat€. Ca Sila televizor. Dupacum \. deoarecejocul impnne a€tiuni rnotorii de mice amDlitu dine Qiautomare." JoGURILE PE cALcULAToR joc tipic. Datorid tipurilor de gandireqi limbaj fornal impusede utilizar€acalcuiatoarelor si datodta autocontrolului enorm pe care il cer Ei bazat pe experi' enfameapersonaHcu eleviide lice!. dar de asemeneaf:re se gandeasce. de pcr.se poatespuneci iocu_ rile ii . o serute.tivelesupremeale educatiei. aceasti dezvoltare face ca elimharea gandidi se fie mult mai dificild atunci cAndtreb ie ex€cutati o actilrne reflexd.inJ poate fi ttilizat in viata reah.

Aceasteconvingere se inremeiazi mai mult pe un curent de opinie irtretinut d€ cei care cattige miliarde de dolari din vanzareajocurilor. concomitent cn scdderea din a treia gruLa cei componamentul agresiv$i incapacitateade socializare. Japonia. D€sigur ci un rol imponantjoaca $i stresulla caresunr supu$ perinlii in societarea de astezi. cel mai mult a fost gesit afectat cortexul prcfiontal. conexul prefrontal'oqi. in timp ce exerciliilematematicestimuleazi func. iar instinctul de conservare este compl€t anulat F p€rioada vizion:rii.Se ttie.i 8rave. de exemplu.rise in acestvolum. 9i ne gandim indeosebi la jocurile video. Prin metoda el€cboencefalograficd. ci $ din cauzavitemirii seierului prefiontal ln urma vizionerii excesive. se miqoreazi irascibilitatea.ea creierului copilului precum o face calculato. profesor d€ neuropsihologie la UniversitateaNihon din Japonia. mai reu chiar. altfel. sbeseaz: ti obosett€ pane h epuizare. in diverse momente ale zilei. Activitatea corticali a c€lor din a tl€ia Srupd €ste identici cu aceea a celor suferinzi de demen!.slibe$e creativitatea $ distruge relele neuro nal€.Estemai facil sAcumperi un calculator qi se-l bqi pe copil sd{i petreaci timpul in fata acestuia.tadar. citati s€ observec5 un politist utilizeaza rareori arma. ecranul esre dutai fi iubit de copii $ adul!. est€ falsi credinta ci utilizarea calculatorului dezvoke g5ndirea Ei'l face pe copil mai inteligem. in The Ob*der. El ajunge la conduzia ci violenta la copii apare nu numai din cauza mesajelorviolente transmisepe micul ccran. a publicat rezultatele unui vast studiu ln ca_ drul c6.A. Deti stdci mintea. Sunt extrem de irascibili o rclaFe de prietenie.icu percepFati miScarea. lO Comflrtcr 8am6 slunt te€n bEins.copiiiuciSaliau actionatca animalelesa!. (are Par_ la de activitat€a undelor b€ta este apropiat de zero. tea Tohulo. in jocul elecEorfc. a programelor de calculator sau a tehnicii de calcul in general. ii inl be dezvoltarea.ul. Atata dmp cat mpiii sllnt captii?ti hipnotic in fata ecranului. indiferent pot s5-li nu mai nicidecam dcipn de-a lungul ull€i zile. Cu alt€ c{vinte. 2001.re$€ in general 20'16din lnte. la cei dinrhi sunt activate zonele din creier care se ocnp. Ti_ neni au fost impa4ifiin ffei Srupe:cei din prima grupi sejucau rar Ia calculator. p€ de ahe Parte. Akio Mori (Mori. r€fle. 103 . Dar faPtul incredibil €stecA dnerul nu a mai folosit niciodad o arnA inaint€: s a anfienat in utilizarea armei numai cu ajurorul iocului electronic.ce p€rsoanelecare au suferit In urma unui accidento afecliun€a ac€steipi4i a creierului devin exPrin unnare. Autur 19.jocllrile eleclronic€ nu au nici un efeft educational' Din contre.iar cei din ultimagrupi seocupauzilnicintre doui nejucendu-se au aratatc: proponionalcu ti gapreore cu jocurilepe calcularor. sunt d:unetoare educafiei qi educ. rezultatelesunt mai mult decAtingrijordtoale. curent 8en€rat ln contextul entuziasmului generatde aparitia Ai dezvoltarca exploziva a tehnicii de calcul in ultimn 20 de ani. comparAnd prin metoda rezonanf€imaSneticenuclearcactivitateacorticaHa tinerilor care se ocupau cu jocurile Ninaendocu aceiaa celor care rczolvau Fobleme dc 102 matemeticS.2oo4). Copin sunr mai pulin vinovali. Akio Mori mai constatacd' Prin intermediul si$emului nerios centrdl. o viala marcate de suferinla neimplintuii. cat $i pe parcursul altor activitdli.mendoneazao analza a cazului in care se sPuneci un bun PoliFst sau soldat nim.. in and 2ooo. in analiz. exp€rt ln vizualizar€a activititii creierului.fir: nici un fel de compasiune.a observatc. pe mesuradragosteice le-o purtim qi a congtientidrii fenomenelo.a deveni mai de$teptti mai competitiv in societate.yivitatea.mai cu seamecand exista $ prezumFaca astfel r. afectezetot atat de putemic dezvolta.des.In exemplelemenionatede Naisbitt.rii creierului uman.jocurile Pe calculatorProducmodificiri semificativc in consumuld€ oxigen. doar un sing r foc pentru fi€carevicdme etc. qi sii mai sus$oi incapabili concentreze mintea. creier.punctelesunt pierdute. cei din a doua petreceauintre una Qitr€i ore de doue'trei ori pe septamajocuri video. candnu mai au timpul necesarpentrua-€ieducacopiii. plrinlji ti profesorii lor. atat atunci cand se jucau pe calculator. Ei nu ltiu ind se s€ ap€re. televizorul $ calclrlatorul tind s. nu trage niciodat. puterii cre$e de concenuare. impiedic: gandirea liberr. in timp.Rezultatele undelor beta din intmsitatea timpul perecut in faF ecranului. greqit"tun l6sat la urmd prezentareaa dou: studii semnificadvepent intelege_ rea efectetorpe car€jocurile Pe calculator le au asupra dezvolterii Qifunclion. Remeneca noi.cu fantastid precizie$i sengerece. imediat dup.uia a ulmerit pe o p€doadi de catevaluni peste 250 de tineri cu var_ stete cuprinseintre 6 qi 29 d€ ani. devird agr€sorii ideali.a maqinile.€l a de_ terminat activitatea conicah a celor investiga!.tionarealobilor prefrontali. nu au penpectiva a ceeace inseamni o inffrmitate mentah. Pomireajocului este necesarsi incepisi tragi Ei s: nu te oprefti. Kawaschimademonstreazece jocuril€ pe cal('|llator vadmi. inhibd dezvoltar€a creierului. sAlncerdm se"i pezim de tentatia evazi unii in spaFul realitiFi vinuale. in general.conducla cre{terearitmului cardiacai a tensiunii de la Universita_ in anul2001ProfesorulR)rta Kawashima De asemenea. cA nivelul la ei s'a constatat pe.Cafi dintre pirinli {riu insl ci esregr€u de gisir un alr mtloc care s. iar aceastapen: nu este prea tArziu.inci nu sunt corytieng de c€ li se inrAmph.

rintii tind sAconsiderece folosirea Intemetului reprezinte o modalitate pozitivi p. aceastedependenlede Internet l006) . RamaionI'neun rimpmailungdecariti propuseseti tn semnificarive oporiunrGri b. Intemetul ntr esre de a Aaadar.rir a fost ""r.DE TNTERNET DEPENDENTA Kimb€rly Young.un studiu nafional efectuat prin telefon lnrerne al victimelor ca grupullinreprincipal asuoraa ls0l tineri.dizabilitdfi tunctionale 9i rulbureri psi hiatrice. Defrnirea problemei Dependentade lnternet poate fi definite ca o utilizare necontrolate a In_ tem€tului.. Accesul utor Cu apasareaunui buton. S U A ' observainca intr un din 1996ce . qi care creeazeo stare de conqtiinle aLerati.ctivita'ri scolare.judicios. sinti ne.pHcutd (ex. .uniiutilizatononline au devenitdepeMenlide Intem€t de dro_ dependente devenit mod aseminitor cu cel in care alte persoaneau a o deteriorare la ducend curi sau alealcool. Mere11se poate gdsi o alte legetud care se fie ap. P.i socialeEi irtelectuale. 1998) de Intemetinclud: de avenizare(simptome)ale dependentei Semnalele .vinovafie'depresie)?. Goung.7 zi'lepe septemaneNu exisHo lmiH a informatiei disponibile. adolescenlisa stea treji pana dupd miezul noplii $ se tezesc cu Sreutatedimineafa? Intarzi€ la {coa' Ie? Adorm in timpul zilei? 105 .sate!i un alt sitede vizitat.qi poate fi aqa. . copiii folosir€aInternetuhidc supraveghea Puterea Internetului d t]dsdsugereaze virtudl.*ru a a"ciaeaacaun subieflestesaunu dFpendenr DroDusun chestionarcu opt intreb. ideaH.iotuqi. deprimar sau iritat atunci cand incerci sa intierupi sau se opreqtiutilizaiea lntemetului? initial? 5. Evident.Dr..ri: line ante. cat qi ca obseruatori. Stimularea .extenuare. Ei pot fi oricine vor se fie. atat ca panici_ panti.a conchrs a 8a in sus Srudiul l4 ani de la ain. Dace udizatorii sunt neferici{ in viaF reald. DavidGre€nJield in caneasaocpendentc unice ale lnternetuluiPot contribuila tendinlelede dez turile caracteristice includ: Acestecaracteristici voltarea deDendentei. . utilizatofi se pot con€cta la site'uri din intreagalume 24 de ore pe zi. Poate6 folosit in multe mo duri utile.sentimentede neajutomre.sociale)i profesronalerYoung de ln(emer'a fost p.. rnulli pirinti nu cunosccun .ntru tineri de a'si petrecetimpul .experieltele care te fac sA uili cine eqti $i unde eati. . rolot"ati r. Pierderea noFunii timpului Cei mai mulli utilizatori de Intemet au mirturisit ci pierd notiunea timpului atunci cand navigheazepe Intemet.ui'-ii "on"ti. conducand h .daci este folosit tunclioneazdu]l computer lvsau . 1998) In conformitate cu creenfield." (Young..i.oia sd utilizezi Intemetul pe perioade de timp din ce in mai lungi pentru a putea obfine satisfacfie? a re 3. viteza mare. parintii trebuie siQi excrcilc drcptul ti responsabilitatea (iitft' lor.oa' la cinci sau mai multe dinn€ acesteintrebiri utilizatori ca iar ceila\i fost clasificali ca uiillzatori dependenli de Intem€t. T€ simri neliniEtit." (Young.l'tarea rnajoritatea €venimentelorau apArutin timp ce ni au spus nu aceqti tine'i utiliza.lt"rll. prost dispus. Ai mintit pe membrii familiei.care deseori sunt suprrvcsh('rrtedc pArinF. . Tirlb riri ale somnrlui: Obiqnuiesccopiii dvs. insi pe de alti pane lntemetulpoatedeveni. Simti cA te preocupi Internetul (te gande$tila activitatea on rioare sau anticipezi urmetoareasesiuneonline)? ce 2. ugurinta de folosire 9i calitdlile inreractive transformi Intemetul intr-o experiente incitanti Utilizatorii pot interactiona pentni a stimula schinbu.dolescentijcu ve-rste ." (shriner 2002) Cum Pot sd-!i dea seamaparintii dace copilul lor a devenit dependent de lnternet? La fel ca in cazul altor probleme comportamertale. au Cei care au rispuns .unsubstituentpentnl ce n-ai alut sall n-ai putut gesi in viala rcaH. Ai pFriclikr sau ai riscarpieldereaunei Intemetului? din cauza profesionaln ceeace priveqteo relagiesauo cariere penuu 7. membrii faniliei qi prietenii recunoscdeseori ce ceva nu este in re g{li cu peffoaradependente... computerul lor de acase Jumitate dintre nEnui de acesteincidente.nn * pe un mod de a tugi de problemesau de a-li €li mina o staren. ei pot crea o viaF virtual. de la Unive6itatea din Pittsbnrgh.Culoile v . Ai fecut de repetate ori eforturi fird succespentnr a modera sau abtine de Ia utilizarea Intemetului? 4.1. pe terapeuli sau pe alte p€tsoane a ascundeproportiile imptcarii tale ir interner? e. Intem€tul este o unealte putemice. 1996) Youth rnterrct saJerl iuruev . normali de lntemet.u aloce timp pentrr supraveghereafolosirii Internetului de citre copiii lor' (ea jocuri video' TV' Spre aleosebired€ alte form€ de disEaqi€ ale copiilor 104 rnuzice). sunt destul de putemice". Anonimatul Inhibitiile simtite in viata reale sunt inldturate d€oarece utilizatodi nu se cunosc lnl]e ei. din 4 1 sexuah' !i sii ce aproximati" r din s tinen a primii o solicitare in dec1llsul putin o date cel pe expusir moalnedorit la matenal sexual Iatem€t tinerii anrnui precedent.

sau r€fuzi se asfllte sugestiile de mai sus. $ vorbeascadespreconlinutul . oboseala9i lipsa de la cursuri au fost de asemenea intercorelate cu mportarea dizabilititilor cauzatede Internet Dependenlade Intemet !i sciderea performantelor gcolar€au fost asociat€cu crEterea utili_ ro7 ... aceasteIste mesafolosirca tivite! e lfirePrinse (ex: vorbir€ pe chat.sau incurajaFi sa ca' ute preocupiri noi. 2OO2) Riscuri potentiale ale utilizdrii Internetului de cdtre adolescenti statisticile au ar:tat ca Intemeiul are cea mai mare popularibre printre rineri (spre exemplu. obo6€ala). dace adolescenrul ajunge acasi inaintea dvs nopfii putEi gne modemul in canreradvs.] A fost ef€ctuat un studiu asupraa 572 de srudenti de la una dintre marile univeEiteli publice. cu deP€nden{ade lnternet.te !cola6: Au scezutnotele lor? Temele sunt predate Ia timp? Au dificulteti de concentrare? . o lis' Sotatag-t un p-ogram al orelor petreqrte p€ lnt€met: cere$-i se hcluda ac' tii scrisii a orelol pe care le petrece zilnic online. itt t-l"ti a"uf".." (JoyceShriner. in Noua Zeelandi 76% dintre tinerii cu varste flprinse cu 60% din popuint]e 10 $i 17 ani sunt utilizatoride Internet. adolescenii se reia legaturile cu Srupurile pe care inainte Ie agreau. sunt online pentru ca ei sl $i€ ca sunt suPravegh€aliTinefi asemenea' De P€ omPul dvs.ont p.in comParatie latia totaH a Frii) (Bullen.. stabilili ltmtte clare: Stsbilis reguli refe'itoare Ia numard de ore reguli' aceste carecopiii d!s. stiiere de e_mailuri' a jelor insta anee) Nu-i permiteF fiului dvs sl steargdlisb de istorie computerului./caaloudpersonaledin Paltea unor persoanepe care dvs nu scrisorivpachetului? nste dispus coPilul &s. performan_ tele gcolareale elevilor 9i studentilor pot sddea din cauzafolosirii exc€sivea Intemetuloi.": surpnns de Ati fost taxati pentru apeluri cetre numere necunoscut€?Suntefi nunarul de minute d€ folosire a liniei tel€fonic€? .pe penoaoa Dad ati obserat trei sau mai multe dintre acestesemne o de ajutor' mai lungi de timp.. la cuient cu orice leclii sau t€me pen' tru acasece necesitefolositeaInternetului. EfecteleneSativeal€ expunerii la pomografie nesolicitate ApariliaSief€ctelesolicitdriisexuale. esterccomandatse reclrrgeli Ia arumit€ mesuri Mijloace de ajirtor qi exprirnali'va Atunci €and vorbi! cu coPilul dvs. pe . Rezultateleau aritat o corelaie intle folosi' rea in exc€sa Intemetului si sciderea P€rfornanlelor *olare Sinsuratatea. Tineti comDuterul intr_o zoDii comuni: ce copiii de zi siu in sufragerie. . Timp petrecut on-line: Cel dmp petrec on'line? .son"i protejat cu parold? inchid n site atunci cand apropiali de comPurer? ' Taxele telefonice sunt nai mari decat de obicei? .cercetiri recenteefectuatela lice€ si universit !i au aritat c. Dacacopilul dvs. Harre.. Hand. neag: ci are o problem. 2000): Caracterul necenzurat al Internetului 9i dificultatik indmpinate de in e€luarea criticea i orrnafieila caresuntexpuli. 2000). [. Efecteleexpuneriila site-uri care incitd la urd ai violente" (Bullen. scrisorvcadouri personal€: coPilul dvs adolescent prime$e scn_ le cunoa{tefi? sori. adolescenli pericole asociate cu of€rirea de detalii personaLesau cn Pot€ntialele stabilirea unor intahiri personalecu indivizi intalnili on-line. Harr€. 2000) Utilizarea Internetului ti scaderea performantelor gcolare .. amintifi-i d it iubili (€x scedereanote' preocuparealegate de schimberib pe care le-afi observat de sugestiip€ntru prezendm o listl ior. Activi. statul noapteapene drziu.: inpandqifi vn preocuparik cu profesorii copilului di6. proastadispozilie. de dormit' 106 o lnorrajati activitn$e in timp real: Ajuta$-i pe copiii dvs. Ei pot fi de ajutor pnn urmerirea oricaror modificiri ale componamentului copilului.Marjos pe adolesc€ft si redobandeascicoturolul' a-l ajuta '. Siscurile pe care le infrund tinerii utilizatori de Intemet pot fi grupate in cinci cat€gorii (Bullen. Activititi ertra-drrridlat€: $i au pierdut inter€sul fale de activitali careinainte le phceau? r Folosiria computeruluii Inshta se fie Esa(i singuri atunci c6nd folo sesccomputerul?StergistoriaIntetnetului(o listd a site-uriloruzitate)?9i-au dvs ve t5"ut un . le pot p€trec€on'line Dacaace$ia nu ascl t! de act€sul' penmr le conrmla a parola puteti 6 nevoit se modificali plasa$ computerul in camera .qi treceti P€ acolo de mai multe ori in timp modemul la dvs. puteti aPela la ajutor Profesionist. Vorbiti cu prof$orii copilului &{. prin supraveghereafolosirii de carre copil a Internetului la lcoah {i prin tinerea dvs.

#rru ffi generaleale folosirii patolor _Cauze p-*r*-****.li# .1:ffi : 109 .#r*#ffi ffiffif ffiffiffil*$*#fij.*.jr#ffi*"tl.i:r*t'#ilr.

(19) absenteadde la qcoaHnemotivat. propoziliile intercalate ti sftucturile $amaticale mai mmplexe. de a sta singur. accident€. (3. (32) are un somn agitat. oboseaH. (6) are dificultei in a unna instrucfiunile (nu datorite Lnui comporta ment opoziiionistsauliPseid€ inleleg€re) .adeseadd din maini saudin pi' (2) are dificuttili in a ramaneaFzat cand i se cere sAface astfel (daci de senzaliade nelinitte). (13) pieide lucruri necesareactivitdfilor $colareqi extralcolare (iucdrii. Ac€astdafecliune ar putea fi: D tulburare hiperchinetid sau hip€mctivism O tulburare de atentie B tulbuare de invelare n tulburdri de conduitvcomportanent tr tulbusri de limbaj El dificultiti de scris/citit tr tulbuiri de somn ! tulbuare anxioasd D timiditate sociali tr lipsa motiverii tr lipsa voinfei 111 . romane. reme)r (14) esteiritabil. (s)da dspunsul inainte ca intrebarea se fie complet formulad. (8) rrecede la o a(tivilare la ahafaraa o reminape nicjuna: (9) ii esredifi€ilsi sejoacelini{tit. (3s) are coqmaruri: (34) manifesd ftice de intuneric. (28) scriecu greteliEidezordonat.in scdsti in oral. manifesti un slab interes pentru lecturit il intereseazemai pufin si citeascepovesti.foloseqt€ un Limbajvioletrtsauobscen. (29) diffculdti la citit.Anexa 2.limirat. (27) esteintarziat in dezvoltarealimbii. (36) renunfi u$orin faJaobstacolelor.injuri. (11) ii intrerup€ sauii deranjeazepe ceilalli. (16i minte adesea. anxiosi 110 (22) aredificuldti in a infelegeEia-$iamintiun materialprezentatoral.n r. (21) esteemotiv. c. bleme a copilului dvs.timid. manifesti tolerante scizuti la frustrare: (1s) are tendinla de a aveaun anturd negatrv.moane. inhibat.A NEGATIVE TELEVIZoRULSI EFECTELE _ CUMLE PUTEMCONTRACARA CRESTERII COPTILOR Pentru inceput. am putea spunecd vi aflali ir fala unei pro. cuvinte de umplutur. (7) ii estegreuse qi menlindatentiaconcentrate la temesaujoc. (3s) tuge de efortul individual. (17) estecertEre!. se amesteci in activitilil€ [12) parea nu ascultace i se spune. la dase: (r) sefoie$teexcesivde mult pe scaun. (31) adoarmegre si tarziupentruvarstalui. fie d sunteli parinte sau educator. (25) folos€{te ticuri verbale. esteplictisit apatic. pentru varsta lui. sau la elevii dvs. (30) intampini dificultatea de a inlelege frazele lungi.parcurgeli €u atenFe aceasti [sta Sibifafi comportamentelepe carele ali observatacas: la copilul dvs. carenu spun nimig gesturi ln locul cuvintelor. sub nivelul lui de v6rste. de monqtri. est€adolescent (3) estedistrascu uturirle de stimuliiextemi (zgomote. (38) acuzeadeseadurerc de cap. In tunclie de punctelebifate. (18) esteagfesiv. (10) vorbeqteexcesivde mult.reviste. creioane. Ghid pentru pirinti Si educatori AsuPB.greutifilor.seffibil. cutremure.lumini). (20) esteretras. (23) ig exprirni ideile cu dificultate qi fira coerenfe. (4) are dificulteli in a 9i aAteptarandul la joc. (24) vocabularuleste sdrac. (26) cu dificultate pronunti cuvintel€ qi le silabise$e.

actividgile in care se impfice: tectura.. influenlafi in mod op dm.altele mai acc€ntuate Poate ca pentru Bnele dintre acesteasuntefi deja cu copilul in evidenla unui pedopsiiiatru (psihiatrude copii)saua unui psilologd€ copii' Pentru unele manifestiri poat€ copilul dvs.ndcu ani: " comunicareasociaE in grupul c€ior de aceea{ivarstdca deprin derede baz. . calculatorul. concrete. posibilitateade a acfiona. . . toate acestea au puterea de a-i modfica structura creierului. neuropsihologia celecareil structureaze . Iar printre aceqtia. de a experimenta.. explorareapdn simluri. . cultura adullilor dinjur. in schimb. Pentru a pleca spre orizo[tul maturiteFi. manipularealor activi (d€ la 1 la 3 ani).medic)i instrucfia. . Limba s: i sevorbeascide cetrep. forma dupa carc se modeleazemintea qi sufletul acestuia.de socia_ lizare. de asemenea.a obiectelor dinjlrd seu. modr in caie gande$te.ceea ce hce copilul in frecare zi. dar cauzeazS. ' anturajur. Nu numai cA schimbe modul in care creierul este folosit (schimberi functionale).de o s€de de factori FACTORII IMPLICATI iN DEZVOLTAREA MENTATAA COPILULUI Dacdereditateaofe(. care sunt factorii de mediu? . 113 172 . c€eace dorim sd semnaEmeste ci existe o sefe de factori im plicati in apanlia afeqiunilor mai sus'amintite. rolurile adullilor (P. stimulii care ii atrag atedtia.jocul.de stimulare. ' cat de desfi cum ia contact copilul cu . . . . iocul frind munca qi activitatea copilului: inveFtura. climaEl afectiv familial. educator. ceea ce invali. comrnicare €molionald. premisele geneticeale d€zvoltirii mentale.: timelordeceniidemonstreaza ... ei au nevoie $ fie modelali. diversificareajocudlor de la 3 Ia 7 ani.vizionarea TV. . 1990). inci din primele luni de viat5. $i modificari slructurale in siitemele tlaseelor neuronale (Healy. Nu este scopul acesteibrosuri d€ a se lansa in stabilirea de diagnostice' acestease realizeazedoar personalizatd€ cetre cadrele nedicale de specialita te. Interactivitatea.dobandireainifiativei. igiena fizicd.confortul. a responsabilt6riincep. se dezvoitdqi limba jul intem piin vorbirea copilului cu el insuqi.rinte. mediul h randd seq oferi cadrul in care se na$e Sitraielte copilul. urmeazi un tratament psiho terapeutic qi in acestsensexiste o diversitate de inteNenlii psihologice:cogm' tiv comportamentale. muzica pe careo asftltd. felul in care comunicd. . adecvai. Psihologia dezvoldii accentueazi faptul ce rehtiiie qi activitatile sunt ulpsihicpe copil. implicarea creative.televizorul poate fi socotit ca unul dintre cei mai importanli Pentru a €vita aparilia urcr tulbureri Si penBu a asigura o dezvoltare ar monioasaa copiilor no$ai. igiena mentali. refl€xivitatea se aibe perman€ntposibilitateade a cunoa€teti experimentareflexiv lumea inconjur:toare. pentruviatamatud d€ mai tarziu. in specialde mamd. caldura.rinti. prin joc. In primii ani. copilul ar€ nevoie de cinci activititi conducetoare: . de suslineie. de desensibilizare. desensau chiar teatru' De cele mai multe ori insi' o modifi_ care aalecvatea metodei educativeaducebeneficii nea{tePtateSirea tate sur pdnzitoare. adultul.Unele dinEe tulbudri pot fi mai uqoare.hrana.Si chiar mai mult.participareacopilului trebuie sa fie tna acdve. . Limbajoace lln rol esentialin shucturarcacreieruluitman. afectivdnemijlocire cu cei dinjur. Trei caracteristici fundamentale trebuie se defineasce expedenta copilului: . adepostul. in specialcu mama(esenlialpani h varstade 1 an).

8 Hz)' 114 dreaptdestestimulat: maladiv.rinfii. prin atingereaqi manipularea cunoaqterii tr estelipsjt de posibilitatea fizici a lucrurilor. intr_lln glad semnifi_ catii pot vit caracteristicilorac€stuitip de actMtate .LI.ptntea de leg:ture dintre cele 2 emisf€re. apetenfapentru lecturi {i inv:Fre .duratdSiintensilaieaexperienleivizrcnariil Un lucru esteesenlialde r€tinut: AbilitiFle mentale caie rim6n nefolosite de_a lunSul vizionirii vor pierde. de a fi foane ulor distns de oricarc stimul exterior: 115 . gandirealogice{i analitici exprimarecor€cti' gramaticah .1990). Incapacitatea de concentrare stimul. potentialitatea.similara celor din timpul hipnozei sau a visului' (max .IMEATV CA MEDTUDE EX}BruENTA copilul. specilici $irii de activim mental' in stareapredominant alfa (max.sediulcentrilor erecutivi ai creierului.arati J. deprinzand omul cu condi+iade spectator'il seinteleag:ce seintemph in lumealn obisnuieitesEnu mai doreascd a caretriieste.i9i intrerupe partial activitatead€ asigurarea conunicirii inter€misferice(Scheidler. scrisuluiEi Sandiriicririce iQi diminueazeextrem de mult activilatea. 1.sdzand ai Sradulde conltientizare (Healy.eezi fig. a tuturor Pro seafle iotr_ostaremaladivepe toatdperioada ceselormentalesuperioare (Buzzell. bunicii' alli copii. citirul . in evaziunile reveriei. 3 -.dar pasivsa imaSinilor(Buzzell'1998). atat de necesardezvoltdrii intelectului' nemaiputandu-sesmrctura. penrru lumea retudulin lavoriz€aza.rii excesiv€ a atenfiei. in fala televizorului tr estelipsit de experienlacontactului emotional direct cu persoaneleimportante din viala sa: p. ' - - iti ACTIVITATEACORTICA1A PE PARCURSULUZTONiRII TV Dup: numai 2 minute de vizionare. D estelipsitde stimulareaprin dialoga insuti limbajului$i a gandirii'sti parinlii' mulare absolut necesara$i pe care doar intemqiunea directi cu buniciisaumedrulumano poateofen. tr ca urmare a num:rului mare de ore pelrecut zilnic in fata televizorului' conexiunile neuronaleale coPilului sevor srmctura.vizionar€aTV s. sediul centrilorvorbirii. Problemeintalnite tot mai des saualeculturiiTV: astAzi. randamentulwolar Prin shbirea comunidrii inrerconicale r€alizareprinpunLeacorpulca' los.esteprivat de experi€ntas€nzoriaEi tr esrelipsrrde erperien!3vorbiriicu sineinsuli desprelumeacareJ inconjoard. indiferent de coninutul Programului de televiziune urmerit.la victimelevizion. exPrimareacursivd a ideilor .13 Hz) $i teta (max. patologicE sprc sediminu€aziimaginatiacreative. Emi:fera*Angd. trecanddin stareabeta 30 Hz). Undelecercbraleltireduc ftec. ln timp.vizionareaTV -' aceasd configurare a structurilor conicale fiind corekte cu gradul d€ re petitivilaie. limbajd int€rior.Healy'o a emisfereistangi vezifig 2 _ ceeace aJectezi: subdezvoltare .sd nu mai aclion€ze'sAfi€ Ipsit de iniliativeti # doreasca primi totul de-agata. Corpul catos. ralionarnentul matematic$i $tiinffic .Apareo d€schidere le ce pentru sau componamentele substantele imaginar.limitanduqi activitatea EmisferacerebruId la o receptareintensivd. 1998). deprindecreierulcu stareade pasivitatementali (Large. 3 4 ore petrecutezilnicprivindla televizordetermini. scrErea . 1997). O televiziuneapasivizead. tmseele electroencefalograficecapate o conliguratie noue .tendinfade a fi legatde ./enla.adenivelulde hteliSenle9i perfomanleleintelec' Iaia caresunt problemelepe carele intalnpin5 persoanelecu vetemeri ale ariilor prehontale. vizionarii ' vizionareaTV se situeazeh nivelul constient al somnambulisnului vezi fi8. CortexulpreJrontal. 1994).

a discernementului li a prev€derii. citir . 117 .de a 9i susrinemotivatia peni h definirivarea acesteia.inscibilirate.ADHD(AttentionDefi cit with or h. Anumite arii ale emisferei cerebrale stangi. comparativcu Lndele cu frecventt inalta de tip beta.ajudecdtii. de pasivitatepe care o cultive vizionarea TV. a programdrii componamentului $i a planifi cerii: in planul viefi cotidiene. Efecrhipnotic qi dependenli Ca urmare a vizion5rii TV inc5 din primii ani de viati.. pierzandu-se posibilitatea dezvoltirii ulterioare (Healy.ori raman impasibili. Problemede ateniie cu sau ftire hiperadivitate . se manifesd prin n€slijenF 9i deHsare. Afectareacapacititii de memorareJa imaginati€i. in milivolti. Deficienle de inviFre . pierderea initiatir€i. cele mai reduse performante intelectuale. Alterareaflexibiltefi mentale.. 1987).Od s€emotioneazd foarte uEor. Consumde materialeeroticeqi pseudomaturizarc psihosexual: . in organizareaideilor !i in conceptualizare.de a-$i adapta rapid moLrvaria in funcriede irnprejurariri cerinre: problerne .In Geamed Disabilitie:) . Consecintele vizionirii TV asupravietii mentale a omului . Lipsa orCanizerii.. sirecie verbaH. Incapacitateade a-!i conrrola comportamenrul. este minimA In grafic se poate observacA u €le alfa ti reta pr€domin.Mania. (Nova qi Ardilh. dimpotriv. Apare o exacerbarea comporramenruluiifftinctiv agresivitatea.depresiaAi exaltarea pot altema cu uqurinte sau.e$ereagradului de agresivirate. Apatie Sidezinterespentru lectur. Studiile demonstreazd ce: acei copii care se uici cel mai mult la televizor au cele mai slabe rezultate $colare. amplificareaanrdedtii Eia gtudidi catasiofice . . deseffibiliza. Aceste persoane sunt incapabile sA-Si controleze pulsiunile instinctive. se poate produce un blocaj enofionai.erotismul {i bulirnia. qeierul tinerilor noii generatii se dovede$te a fi organizat diferit faG de al celor apartinand dnerilol generatiilor anterioare. ale puntii corpului calos qi ale cortexului prefrontal rimAn nedezvoltate sau chiar se atrofiaz5. Pmblem€ in exprimarc.Orice impuls interior se manifesti rapid in comportament. cirit. Tulbudri de limbaj: sclis. vointei. . in intensitate. C.ea fate de violend. dificuldti in evocareacuvintelor Si stere otipii verbal€. Fis.ithout Htpe. . Izotare socialvemotionaH p. slabirea creativir:tii qi a curiozitatii. Incapa€iratea de a se motivain realizareaun€i activit5fi. Tulbureri de somn.sctiyitr Disofier) . Siafedarea capacitdtii decizionale. . . ceeace irdici stareade inactivitate mentale. Pasivitatementald . . in timp. impulsivitare. durere . vorbit 116 . Vo$e$te $i aclioneazeinainte sAgandeascdj .f:r: ca p€rsoanase fi€ capabilEsd inhibe manifestareaacelui act. in corrrolul rispunsuluiemotional. 1990).in tuga in realitateavirtuale . 1 Varfuri alfa < 13HZ Pentru zona de frecventi beta 1+30H2 intensiratea undelor. Atunci cand muncesc in v€derea atingerii unui scop viitor intampini dificultatea d€ a amanar:splata. motivatiei .

(An8eli.cet de mult folosesccopiii televizorul qi calculatorulsaucat de mult qi ar don s.de asemenea.ceea. Daci se va colora cu ne8!r anumite felii. 118 Portocalatimpului esteunjoc didacticcarepoatefi utilizatca instrument de evaluare qi.e i-arplacea5afacain aceaorA. dar ai aversiunile lor.tadar. cun iqi foloseEte copilul timpul in prezen! cum arati o zi obianuitadin viara lui. Pe o altd foaie se va desenaa doua po. intre 7 si 8 mEtrezesc. cum ar wea sd-ti foloseasce dnpul. O vom n mi portocdid rin pului ideal (sau inaginar) sau cum i-ar pHcea copiluld s: qi petreaci fiecare ore. pentru a avea o inagine mai chre.ocale. Vor fi desenatein total 3 poftocale.intre 9 $ 10 am qcoau"qi aqr mai depaftepe toat€feliile..copilul va rrece aceasd portocaid. Poatefi uqor de aplicat intregii clase. ca un ceasomiccu 24 de or€. Aceastava fi impiniti in 24 de felii. prezintd avantajul de a fi utor de administat. dacear dispunein mod liber de el.Mod de lucru: Copiiivor desenaun cercpe careI vor consideraojumdtatede portocal. Cortexulprefrontaleste partea creieruluicea mai pnternic af€ctati in urma vizionerii.. cauzi-efect Se poate cofftata upr cd imagineavideo.m: sp.l.un neSativism. intr un timp scurt 9i sub o forme phcuta si accesibilepentru copil.qi aceasta intr o manierdsinpE qi eficiend. atractlile.aceastaar puteainsemnao teami saupoateun aftmit grad de respingere.tig. de exemplu. precum$oala.diferenlele apai mai aor. Daci dispmern de oeioane colorare sau carioca. timpul petrecutin natud sauin a€r liber.lei. I {olos€asciin d€trimentulaltor ac dviteti. vom €onstatacat de dezechilibrat poate fi uneori programul de via!.Neuropsihologii constati asdzi ca abilititile mentalesupe rioare procesatein ac€asri zoni r5man nedezvoltatenormal la copii crescuti cu mult televizor Sicalculator.2000) Analiza conlinutului celor trei portocale va scoate in evidenli ponderea pe care o au in viata copilului qcoalaqi lectura. de interventie. Chiar qi culoarea utilizate poate fi un bun indjcator. timpul petrecut in fami' lie in comuniunecu periltii.irtre 6 €i 7 dimineata dorm. fiecare felie insernnando ore a zilei. In felul ac€asta.COREIATIACU SUCCESUL !COI"qR Emisterr dreaptn proceseleimaginarire naraliunile sinlaxalimbiivorbite succesiunea auditivn holisticn secvenlialA. adice. pe fi€care f€lie corespunzatoare uneiore a 7. Vom constata asdel preocupirile Si interesele copiilor nogtri.2 Emisferastnngn losica MODULUIDE PETRECERE A TESTPENIRUEVATUAREA TIMPULUI.copiii vor fi lesati si coloreze fiecare activitate in mod difedt. 3 conholul comport fr enlelor c o nlt ululin\tin Lkld al h rrnin i. fig. al unui copil. jocul. Vom put€a constata. iihiband in acelaSitimp ac tivitateaemisfereistangi. pe A. Pe o foaie seva desenaportocala timpului dctual (sdureal). Pe fiecare felie copiii vor scie ce fac la ora aceea:. timpul 119 . adicd imagineain mi$carecare nu hse regazul necesarreflexiei $ incite cu putere irnaginalia qi enoliile este procesatdpreponderentin ariile emisfereidrepte. o altd portocah ar putea fi destinati sfargitului de siptdmane pentru a vedea cum iqi petreccopiisambateon duminice. in acelaaitimp. intre 8 $i 9 plecla {coale.

Corelar€aponderii awre de diferite ocrpaFi in viata copilului cu parametrii activjdtii mentale enumerati anterior va oferi cadrului didactic Ai perintilor un material extrem de relevant penrru intelegereaatat a efectelorpe caie televiziunea Qi calcuiarorul le au in viata copilului. r?ri. in: Innovations in Clinical pracrice: v. u.la telefoanele:02133ss495 {i 0745033090Cenrrudc prc'. CP Bncurctti conduziile sau chiar formularele rezultate.R. De vorbd cu Pltlochio.i\ Journdl of the AmencanAssociation. 2001. Flonda. Unirenrnq1.A. 1997. 2000. in cftitdren.?e/eriltunandthe 4nen. Daley.6. f. t686.pdca oblrgon?. 120 Bibliografie selectivi Amencan PsychiatricAssociation. a sociabiLititii 9i bineintelesa srccesuluisau insuccesnlui$colarin cadrul druia trebuie urmirite in mod specialdezvoltarea lmbajului qi a exprirnerii corecte din punct de vedere gramarical {i gAndirea logico matenradce.A. Etalonareapoateaveaca reper ori nivelul sup€rior pe care I atingeau tinerii unor generatii anterioare.tidgnorrfu dnd SrltkticaL Manuatof Mental Dlsorders. NouaZe€landa. Eucuresri. CenrerwellB S. pubtice.199:1.tongman. rea L tsrunp. Essayson Media.e and Eleryday LiJe. MaJ*mpdro _ FdiruraSNSPA {i (o.!€rfeelings. Arthur Asa. P..Chiar $i nu mai jocul cu .and rtrect.. DeFleur. Acjdemi. rhe lnternet: rtsEffect:on SafetyEndBeia|iour _ tnplications for AdolesccnqDeparramentutde psihologieat Universidtii din iucklaad. Cadrele didactice caie vor realiza restr sunt ruSare sd ne transmiti poQratpe adresa Oficiul pottal nr.E.2).k. A. $i P.pre$.lops: The rnJluenceof rele\tisionviewina on the DeyelopingHuman Br\in. LucianaMarin. Ielevsionond Violcnce:thp scateot the probtprnondwhere to gofrom here.F. Barldry.Washinsron.Newyork. Corllslocl& Paik. 4D.oaCh d. 1996. Bergcr. aucurerri. p. De asemenea..1988. 17. Ang€li. Media and E\rerydayLiJe.2000. D. 708-773.dimpotrive. Diamond M. el nu esregreu de realizat de invdtito rii $ dirigintii cu experiente. succesul Deqi restul poate perea complicat.2004. Eraluation and Trcatment.. capacitareade control a componamentelorti emoriilor. Fnachri4 Herediry. The tmpact on (Ai]drcn's Education:Tetevisions InJluenceon CognitiyeDeyelopentnt.dedicat activit5tilor sporrivesau pracriceqi.53. concentrarea.1. 7999. La acesr€atrebuie adiugad notar€a agresivit:tii. 2001. 11 maftie 1997. Anderson. Office of EducationalResearchand Improvement.. penfir a conrribui asdel la studiul pe care asociatia noastreil desfisoard.267OD.oms. The chiwren oJ cy. bineintel€s.t999. 127 .portocala"poare oferi informarii semniffcativeprivind nocivita tea unei activititi ca vizionareaTV sau. bineinteles.A. Tearii ale comunicdrii de ndr4 potirom. tt3.Iq93. N€r: EducationalVatue euesdone4 in: USA Today. 1gg9.. Barber.Fc. Cristakis. Sarasora..\ew york. 199t.1.. Dobres.EdituaraArc. Melvin Sandra Ball.P'orcs.. rree prF\\ Ncw yo. Paulri AiinaBirSaoanr. Zuimmerman.. 1978.. CuLturadiv?ttknpnruLLri. Facultatea de Comunicare Relatii Bucureqti.a!ud: Kimberly young. 1998. Bulen. motivatia.pediatrics. Chi$tniu.l/14r{!tr r}rcRoleaJpar?ntCrcupTraimnein thc treorne oJADD ChiLdcn?i^JoumalolChildrpnin LonempororySortcD19 (1.MpdioUSA. Iati care sunt abilititile mental€ a ceror monitorizare este relevanti: Atentia. Constanrlnesfu. C. ori nivelul de astizi al celor mai buni elevi din chse.gan. 4i edition.Francois. absentaafectividrii pjnn tilor sau a altor activiteti esentialepentru dezvoltareaarmonioasea mintii co pilului.Bucurelri.i{. cat Si a actiitetilor care favorizeaze o dezvoltare menral. t988. potftom. Transaction Books.Anhur Ara..i. armonioasi qi.ienire a boliLormentuLe din cadrulArocidrieipentruApdrarea Si combatere Familiei ti Copilul i poate fi apelat p€ntru consulrarii pfvind problemele d€ atentie Si hiperadivitate sau pentru afte disabiketi memale dobandite.. Baudriard.Srrate8lifatale. Diciuseppe.care iqi cunoscbine copiii din clasd. Ieith.& Mccarty. New Bruffwick 1980.D. ThousandOals: SagePublications. Berger. memoria de scud durate. Collins..hiperactivitatea. California: AWSNA. Internet Addiction: 'Swp. Televrsionds an tnstnment oJ Tetor. Brzzel.J. Pop lar Cuk . Pos(p^nmodprnsrrut.Paradigmeale com nicdni de ndr4 Casade Editure si presn Sansa. Urmitorul pas care ar purea fi ficut pentru a aveao imagire clard a efec t€lor mediei audio video in viata mentald a copiilor ar fi intocmirea unei fiSe de observatiein carc se fie rrecute cetevadintre principalele abiltitih men tale supefoare!notatecu un punctajde la I la 10.jerdled. Narrattues in poputar Cutture. Haft. 1.t.drt relevrsr'on exposurea d subsequentattentionatprobten. Sagetondon.timpul afecratvizionirii TV ri calculatorului. Jean. Depanmentof Education. ra$i. ai Dr.diruraTrei. Mihaelj. Berg€r Arthur Asa.