You are on page 1of 8

Liceul “Charles Laugier”

Școala Postliceală Sanitară
Clasa III-A AMG
Godeanu Nicușor Bogdan

Organizarea sistemului sanitar din România
1.1. Obiectivele sistemului sanitar
Sistemul sanitar din România are următoarele obiective:
- să ia toate măsurile pentru combaterea bolilor transmisibile şi netransmisibile;
- să asigure asistenţă sanitară, înalt calificată, la momentul oportun pentru îngrijirea populaţiei;
- să asigure dezvoltarea echilibrată şi sănătoasă a naţiunii printr-o politică demografică pertinentă, de planificare familială;
- să asigure asistenţa sanitară completă, a mamei, copilului şi tineretului;
- să identifice şi să înlăture factorii de risc, care influenţează negativ sănătatea;
- să antreneze toate categoriile de cetăţeni la acţiunile de combatere a îmbolnăvirilor.
1.2. Structura sistemului sanitar naţional
1.2.1. Sistemul medical
Principalele organizaţii din sistemul medical sunt:
1.2.1.1. Ministerul Sănătăţii
Este participant activ la schimbul de informaţii de sănătate şi are misiunea de
a implementa strategia şi politica guvernului în domeniul asigurării sănătăţii şi a
reformei în sectorul sanitar.
Atribuţiile Ministerului Sănătăţii în domeniul informaţiilor de sănătate sunt:
1

2. ca şi medicina sportivă şi medicina legală.1.4.1.2. 1. de recuperare. al sănătăţii publice şi a modului de raportare a datelor de către unităţile medicale. Această direcţie coordonează programele de sănătate din domeniu. Centrul de Calcul. curativă. Statistică Sanitară şi Documentare Medicală (CCSSDM) Această instituţie are următoarele atribuţii în organizarea sistemului informaţional al activităţii de îngrijiri de sănătate: .3. Instituţii subordonate. ocupaţională.organizarea sistemului informaţional al îngrijirilor de sănătate.1.1. cât şi prezentarea către Guvern a unor rapoarte periodice privind starea de sănătate a populaţiei.2.2. sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii a.elaborează indicatorii de evaluare a stării de sănătate a populaţiei. Direcţia Generală de Buget şi Achiziţii Această direcţie stabileşte necesarul de resurse financiare pentru îngrijirile de sănătate ale populaţiei şi supervizează utilizarea lor. 2 .5.analiza şi evaluarea periodică a indicatorilor stării de sănătate şi a criteriilor de performanţă a unităţilor medicale. . care se ocupă de sănătatea mamei şi copilului. Există o echipă separată.. pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei. 1. 1. promovarea sănătăţii şi medicină preventivă şi de asemenea coordonează programele de sănătate publică în teritoriu.2. 1. Direcţia Generală de Asistenţă Medicală Această instituţie coordonează întreaga activitate de asistenţă medicală: de urgenţă. eficienţei activităţii reţelei sanitare şi acordă asistenţă tehnică şi metodologică către serviciile de statistică judeţene. furnizată atât de unităţile publice. cât şi de cele private. Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţie Sanitară de Stat Această direcţie coordonează şi controlează activităţile de sănătate publică.

întocmesc rapoarte care sunt puse la dispoziţia Ministerului Sănătăţii şi autorităţilor locale.. supervizează în teritoriu activitatea de statistică sanitară efectuată de Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică şi de către diferite unităţi medicale privind colectarea. Biroul de Statistică este subor- 3 . Acesta participă la implementare sistemului informaţional în spitale şi în alte unităţi medicale. Acestea implementează strategia Ministerului Sănătăţii şi anume politica şi programele naţionale de sănătate publică. monitorizarea stării de sănătate şi organizarea statisticii sanitare. care lucrează în birourile de statistică din Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică şi din spitale.la nevoie. Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică (DJSP) Cele 41 Direcţii Judeţene de Sănătate Publică şi a Municipiului Bucureşti sunt unităţi descentralizate ale Ministerului Sănătăţii. . Biroul de Statistică din DJSP organizează baza de date la nivel judeţean. UNICEF şi UE. Ele reprezintă autoritatea de sănătate publică la nivel local. de evaluare a activităţii. Institutul Naţional de Statistică.asigură formarea personalului. de estimare a nevoilor de tehnologie medicală şi necesităţilor de prevenţie primară. b. stocarea şi transmisia datelor. culege şi codifică datele pentru introducerea lor în bază. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. cât şi planificarea şi realizarea investiţiilor financiare din bugetul de stat în sectorul sanitar. .este direct subordonat Ministerului Sănătăţii şi asigură în mod regulat schimb de informaţii cu toate Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică. Ele organizează culegerea şi prelucrarea informaţiilor statistice medicale.realizează şi trimite periodic rapoarte privind principalele aspecte ale stării de sănătate a populaţiei.elaborează sistemul de evidenţă primară. proiectează şi realizează studii în domeniul demografiei. . activităţile de medicină preventivă şi inspecţia sanitară de stat. Colegiul Naţional al Medicilor din România şi colaborează cu instituţii internaţionale cum ar fi OMS. controlul. .

pentru bolile considerate probleme de sănătate publică. Preşedintele CNAS este secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. promovării şi ocrotirii sănătăţii. d. Ele efectuează studii în domeniul sănătăţii publice. Institutele Medicale Spitaliceşti Sunt unităţi medicale cu paturi. ele asigură coordonarea metodologică şi implementarea la nivel naţional a programelor de sănătate. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) Este o instituţie publică autonomă de interes naţional. c. întocmesc rapoarte şi coordonează o parte din programele naţionale de sănătate publică. CNAS 4 . CNAS stabileşte strategia generală a sistemului de îngrijiri de sănătate. curative şi de recuperare). administrează şi controlează utilizarea fondurilor asigurărilor socialle de sănătate. Este o unitate legală care asigură funcţionarea unitară a sistemului de asigurări sociale de sănătate în România. Institutele şi Centrele de Sănătate Publică Aceste unităţi sanitare asigură fundamentarea ştiinţifică a politicii sanitare şi strategiilor din domeniul prevenirii. activităţi de screening şi realizarea de registre naţionale şi / sau teritoriale. de evidenţă a asiguraţilor şi pentru administrarea fondului de asigurări sociale de sănătate. în scopul implementării politicilor şi programelor de sănătate. elaborează norme şi metodologii. e. CNAS asigură organizarea şi funcţionarea unui sistem de informaţii unitar şi integrat.donat metodologic Ministerului Sănătăţii şi Centrului de Calcul. ceea ce include: . conduce şi administrează sistemului de asigurări sociale de sănătate. împreună cu casele teritoriale de asigurări de sănătate. Statistică Sanitară şi Documentare Medicală.monitorizarea unor categorii de bolnavi. CNAS este coordonată de către Ministerul Sănătăţii. De asemenea. care au personalitate juridică şi acordă servicii terţiare de îngrijiri de sănătate (preventive. În domeniul informaţiilor. Ministerul Sănătăţii prin consultare cu CNAS şi Colegiul Naţional al Medicilor stabileşte indicatorii de raportare a activităţii şi a stării de sănătate.

f. proceduri de culegere şi raportare a datelor. cele două case independente: Casa de Asigurări a Ministerului Lucrărilor Publice. cu personalitate juridică cu buget propriu. nevoi şi interese. asigurând funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local. g. cu Colegiul Farmaciştilor şi cu Ordinul Asistenţilor. de utilitate publică. şi Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării. cu Colegiile Judeţene ale Medicilor şi Farmaciştilor şi cu Ordinul Asistenţilor şi are relaţii contractuale cu furnizorii de servicii de sănătate. Furnizorii de servicii de sănătate şi produse medicale. dezvoltare tehnologică. h. Transporturilor şi Locuinţei. Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti. coordonare metodologică şi activitate de formare continuă medicală. Spitalele Sunt unităţi medicale cu paturi. CJAS are dreptul de a dezvolta. de recuperare şi paliative).se consultă. Atribuţiile în domeniul informaţiilor constau în realizarea unui sistem informaţional unic şi integrat de evidenţă a asiguraţilor şi pentru administrarea şi gestionarea fondului de asigurări sociale de sănătate. CJAS colectează contribuţiile şi realizează execuţia bugetului aprobat. Opţional.Dezvoltare Aceste institute desfăşoară cercetare ştiinţifică. CNAS are în componenţa sa cele 42 Case Judeţene de Asgurări de Sănătate. în funcţie de propriile probleme. Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti. publici sau privaţi de servicii medicale (preventive. ambulatorul de specialitate poate face parte din structura spitalului. CJAS colaborează cu celelalte CJAS. Institute Naţionale de Cercetare . 5 . cu personalitate juridică. Ordinii Publice. de asemenea. care au relaţii contractuale cu Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate h. Ele sunt furnizori. curative. consultanţă. Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Este o instituţie publică. Ea coordonează Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate.1. subordonată CNAS.

Cabinetele medicale Sunt unităţi cu sau fără personalitate juridică. acreditaţi şi autorizaţi să acorde îngrijiri primare de sănătate pacienţilor înscrişi pe listele proprii. curative. şi primesc asistenţă metodologică din partea Colegiului Medicilor. Unele aspecte ale funcţionării spitalului sunt subordonate. h. h. laboratoare etc.2. chimişti. Acestea sunt fie integrate în structura spitalelor. h. medici de familie. psihologi. Serviciile de sănătate sunt furnizate de medicii de medicină generală. Medicii de familie Sunt absolvenţi ai Facultăţilor de Medicină. Medicii de familie colaborează cu alţi furnizori de îngrijiri de sănătate care au contract.5.Spitalul are relaţii contractuale cu CJAS. Policlinicile. Ele pot fi private sau publice. fie unităţi independente. ca de exemplu: spitale.). Farmaciile Sunt organizaţii cu personalitate juridică sau fără. autorităţilor locale. În acelaşi timp. Aceştia încheie anual contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. de asemenea. care furnizează servicii farmaceutice în sistem public sau privat. de recuperare şi de urgenţă. de recuperare şi de urgenţă. furnizând servicii medicale ambulatorii preventive. medici specialişti şi alt personal medical şi nemedical (biologi. în care se stipulează obligaţia transmiterii de date şi informaţii către Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică. serviciile ambulatorii de specialitate sau centrele de diagnostic Sunt unităţi cu sau fără personalitate juridică. spitalul este subordonat Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică şi Ministerului Sănătăţii. h.4. respectiv Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti sau cele două case de asigurări independente. 6 . fizicieni etc. curative. respectiv primăriilor. Ele pot fi publice sau private şi furnizează servicii medicale ambulatorii de specialitate preventive.3.

Casa de Asigurări de Sănătate a Ministerului Lucrărilor Publice. d.1. 1. de urgenţă. b. îndrumă şi controlează activitatea unităţilor de ocrotire şi asistenţă medicală a mamei şi copilului. Ele au regim de Casă Judeţeană de Asigurări de Sănătate.6. care organizează şi reglementează exerciţiul profesiei.2. .şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării. Ordinii Publice.3. controlul şi supravegherea exercitării profesiunii de medic. Cele două Case de Asigurări de Sănătate independente de Ministerul Sănătăţii: . Colegiul Naţional al Medicilor din România. Atributiile Ministerului Sănătăţii Ministerul sănătăţii are următoarele atribuţii: . Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti. Colegiul Farmaciştilor din România este echivalentul asociaţiei pentru farmacişti şi are aceleaşi atribuţii.asigură şi răspunde de organizarea activităţii de asistenţă medicală preventivă. Organizaţii independente a. .1.coordonează. curativă şi de recuperare medicală ce se acordă prin unităţile sanitare. Transporturilor şi Locuinţei. c. în domeniul asigurării sănătăţii populaţiei şi al reformei în sectorul sanitar. 7 . Această organizaţie profesională are ca principal obiect de activitate apărarea. .îndrumă şi controlează modul de aplicare a normelor de igiena şi sanitaroantiepidemice în mediul de viaţă al populaţiei şi la locul de muncă.stabileşte principalele obiective de etapă şi pe termen lung. . asistenţă medicală de urgenţă şi la locul de muncă. Ordinul Asistenţilor Medicali din România Este echivalentul asociaţiei pentru asistenţii medicali şi are aceleaşi atribuţii. precum şi aplicarea legilor şi regulamentelor.

Partea nr. Ordonanţa Guvernului nr. BIBLIOGRAFIE 1. . 33 din 29 ianuarie 1998. Legea nr. republicată in Monitorul Oficial al Rominiei. 95/2006 .coordonează şi supraveghează regimul substanţelor şi al produselor stupefiante. 152/1999 4. aprobată şi modificată prin Legea nr.152/1999. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr..organizează. prin inspecţia de farmacie.Legea privind reforma în domeniul sãnãtãtii. 31/1990 privind societăţile comerciale. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 336/2002 3. îndrumă şi controlează. nr.întocmeşte anual Nomenclatorul de medicamente şi produse biologice de uz uman. . Legii nr. 372 din 28 aprilie 2006 2. activitatea în reţeaua farmaceutică.125/1998 8 . I. psihotrope şi toxice. nr. publicatã în M. în conformitate cu prevederile legale.Of.