You are on page 1of 3

In aceasta lucrare clasica, Dr.

Gareth Morgan, profesor de comportament
organizational la Schulich School of Business de la Universitatea York, in Toronto,
sugereaza ca este esential sa gandim structura organizatiile prin intermediul mai
multor imagini-metafora, in scopul de a le intelege mai bine functionarea. Autorul
remarca faptul ca leaderii si managerii eficienti sunt aceia care au capacitatea de a
aborda situatiile complexe gandind novator. De asemeni, se subliniaza contributiile
pe care teoria haosului si a complexitatii le-au adus la intelgerea schimbarilor din
organizatii, si chiar elaboreaza masuri practice pe care leaderii le pot lua beneficiind
de acestea .
Imaginile structurilor organizationale actuale sunt de fapt imagini ale noilor
organizatii care sunt adaptate progresului si schimbarii din societatea bazata pe
cunostinte intr-o era a progresului tehnologic. ( Modelul Shamrock (trifoi) - cu trei
parti: managementul, furnizorii de servicii si forta de munca; Starfish (steaua de
mare)- care se distinge de Spider (paianjen) prin externalizarea sistemului neural,
ceea ce permite o regenerare rapida, spre deosebire de structurea Spider
(organizare ierarhica, centralizata).
Morgan subliniaza ca modul in care vizualizam structura unei organizatii ne
influenteaza modul in care abordam rezolvarea situatiilor din interiorul acesteia.
Schimbarea imaginii prin intermediul careia vizualizam organizatia atrage dupa sine
schimbarea modului de abordare a problemelor, asadar cresterea sanselor de
succes a procesului de gasire a solutiilor.
Prima editie a lucrarii este structurata in trei parti: o scurta introducere, prezentarea
difertelor metafore si a treia parte, in care se explica valoarea practica a exploatarii
acestor metafore .
In capitolul introductiv autorul avanseaza cateva imagini ale organizatiilor:
1.masina, 2.organism, 3. creier, 4.cultura, 5. sistem politic, 6. inchisoare a mintii
(blocaj psihic), 7.flux (schimbare) si transformare, 8. instrumente de dominare.
Vizualizarea diverselor organizatii prin intermediul acestor imagini ajuta la
intelegerea si solutionarea problemelor in moduri pe care nu le-am fi anticipat.
Capitolul 2- organizatia ca masinarie - in care fiecare componenta este specializata
si conectata cu celelalte. Acest model clasic de organizatie aplicabil cazurilor unde
mecanizarea si rutina sunt incurajate si sustinute de existenta masinilor, mai
concret, in situatiile de franciza si de productie cu costuri reduse din tarile in curs de
dezvoltare. Modelul este, in ciuda eficientei de necontestat, criticabil pentru lipsa de
umanism a viziunii pe care o cultiva.
Capitolul 3-organizatiile ca organisme - concepute in termeni de 'nevoi' si 'relatii' ale
organizatiei cu mediul. De asemeni, modelul are in vedere similaritatea dintre
etapele din evolutia unui organism viu, si necesitatea de a se adapta la mediu, ceea
ce atrage dupa sine necesitatea modelelor de tip 24/7.

Capitolulele 10 .unde procesarea de informatii.logica schimbarii . conflicte si putere .invatarea si autoreglajul .care sunt totusi constructe artificiale.in care se evidentiaza valenta de pozitie de potentiala divizare a organizatiilor.12 . atat ca model cat si ca resursa.organizatiile ca schimbare si transformare . utilizeaza pana la epuizare si apoi expulzeaza forta de munca. 2)sublinierea modului in care organizatia a luat nastere ca urmare a feedback-ului pozitiv sau negativ in cursul evolutiei sale 3) organizatia este orientata spre un rezultat (scop) care deriva dintr-o logica dialectica a interactiunii dintr-un spatiu unde actioneaza aceleasi cauze pot duce la efecte diametral opuse. si modelele de practici existente in cadrul organizatiei. 2) modul in care perseveram in exploatarea metaforelor ne ajuta sa gasim solutii novatoare. in care legaturile cu esalonul superior din guvernamant si-a avut contributia. valorile. Capitolul 9 .unde psihicul este tinut in captivitate de anxietate. De aici deriva necesitatea capacitatii de auto-organizare. se desprind doua mari tipuri de metafore.ajuta la abordarea organizatiilor prin intermediul legitimarii unor reguli si criterii valabile in interiorul acestora. flexibilitatii si caracterului inovativ. celalalt la masini.fata intunecata . convingerile. Problemele care apar in acest caz se pot rezolva daca managementul ajuta restul membrilor sa evite caderea in aceste capcane si sunt constienti si vigilenti ei insisi in fata acestor pericole. Internetul. si anume : 1) concentrarea pe modul in care organizatia se creeaza si remodeleaza ea insasi dupa propriile deziderate.organizatiile ca inchisoare a mintii .crearea unei realitati sociale . care poate explica esecuri rasunatoare cum a fost cel al firmei Enron. invatarea si inteligenta (ca adaptare) sunt esentiale. si incheie lucrarea cu un alt studiu de caz.modelul este argumentat de trei fundamente logice. ispirate de schimbarea aspectului vietii in societete.evidentierea logicii transformarii . Capitolul 7 .pune accentul pe ideile. Polularitatea modelului este in continua crestere inca de la aparitia sa in anii 1990. riturile.organizatiile similare culturilor . Capitolul 5 .organizatiile ca instrument de dominatie .organizatiile ca sisteme politice . care preiau. Capitolul 6 . unul facand referire la lumea vie. In focus este rolul si aspectul violent si agresiv al managementului si motivatiei. Autorul a folosit pe parcursul lucrarii studii de caz pe care le-a supus investigatiei prin metodele 'citirii diagnostice' si .organizatii similare creierului .interese. sustine oportunitatea si viabilitatea acestui model . acest model exploateaza consistent contributia teoriei haosului si a complexitatii la intelegerea si luarea deciziilor intr-o organizatie. stress sau frica de alti membri ai organizatiei.subliniaza limitele pe care metaforele. 3) .in spiritul pesterii lui Platon.evaluarii critice'. normele.le au in reflectarea fidela a realitatii. Asadar. Capitolul 8 . prejudecati. Concluziile la care atorul ajunge in acest fel sunt: 1.Capitolul 4 .

metaforele pot fi folosite ca instrument de diagnosticare a problemelor 4) analiza prin intermediul metaforei e un mijloc de a descoperi sensuri implicite intr-o organizatie. deschiderea spre constructia de noi metafore este un instrumet extrem de util pentru cei implicati in procesele de conducere. cu toate ca limitata de imposibilitatea de a se mula perfect realititii. in sensul ca nu pretinde ca modelele prezentate sunt singurele posibile. asadar. Ceea ce afirma este rolul determinant al abilitatii managerului de a sesiza si exploata metaforele in procesul de analiza si decizie. . Autorul a scris lucrarea din punctul de vedere al consultantului. metafora este un instrument extrem de util in conceptualizarea si managerierea problemelor in organizatii. In concluzie. asa ca aceasta are o viziune realista.