INTRODUCERE

FINANŢELE: Într-o accepţiune mai cuprinzătoare, reprezintă totalitatea resurselor (fondurilor) băneşti aflate la dispoziţia colectivităţilor publice şi a unităţilor patrimoniale private şi de stat şi care sunt destinate îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor acestora. În sfera finanţelor se cuprind: - Finanţele publice (de stat şi locale); - Finanţele private. Finanţele publice: reprezintă ansamblul mijloacelor băneşti prelevate la dispoziţia statului şi a colectivităţilor locale pentru acoperirea cheltuielilor publice de interes naţional sau local. Finanţele private reprezintă totalitatea fondurilor băneşti aflate la dispoziţia unităţilor patrimoniale private şi care sunt destinate realizării sarcinilor acestora. 1. Finanţele publice, într-o definiţie deasemeni mai cuprinzătoare, reprezintă: a) Fondurile băneşti (resursele financiare) prelevate la dispoziţia statului şi autorităţilor administraţiei publice locale în vederea îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor acestora; b) Mijloacele de intervenţie ale statului sau ale autorităţilor publice locale în economie, prin intermediul unor pârghii sau instrumente specifice (formate din impozite, taxe, contribuţii, împrumuturi, alocaţii bugetare, subvenţii, bonificaţii şi alte facilităţi fiscale) în vederea stimulării într-un sens sau altul a activităţilor economice; c) Tehnici şi metode concrete de administrare a banului public; d) Acte juridice de dispoziţie autoritară sau contractuală, vizând preluarea la dispoziţia statului a unei părţi din produsul intern brut, în scopul îndeplinirii funcţiilor şi realizării sarcinilor statului; e) Relaţii economice şi financiare ce se manifestă în procesele de constituire şi de repartizare a fondurilor publice de resurse băneşti, în scopul satisfacerii nevoilor generale ale societăţii. În funcţie de nivelul şi structurile organizatorice în cadrul cărora se derulează, finanţele publice cuprind: a) Finanţele generale ale statului reflectate prin: - bugetul public şi trezoreria publică aferentă; - fondurile cu destinaţie specială; - asigurările publice (de bunuri şi persoane);

1

b) Finanţele publice locale, reflectate prin: - bugetele locale (bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrativ teritoriale) şi bugetele de venituri şi cheltuieli ale mijloacelor extrabugetare. c) Finanţele regiilor autonome (de interes naţional şi local); d) Finanţele instituţiilor de stat(organizate la nivel central şi local). Constituirea şi distribuirea resurselor financiare publice se realizează în procesul repartizării produsului intern brut cu ajutorul unor metode şi instrumente specifice, într-un cadru juridic adecvat, în scopul satisfacerii nevoilor sociale şi al influenţării activităţii economice. Prelevările şi redistribuirile resurselor financiare publice au loc între persoane fizice şi juridice prin intermediul autorităţilor publice, astfel încât finanţele publice exprimă relaţiile sociale de natură economică, în expresie bănească ce apar într-un anumit proces şi au un scop bine determinat. Resursele financiare publice ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice se constituie şi se gestionează printr-un anumit sistem unitar de bugete: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului şi bugetele altor instituţii publice cu caracter autonom, iar modul cum se constituie, păstrează şi întrebuinţează este supus controlului Curţii de Conturi, Ministerului Finanţelor Publice şi a altor organe împuternicite de lege. 2. Finanţele private, reprezintă relaţiile financiare care se derulează între persoane fizice şi juridice autonome, altele decât cele de stat sau instituţiile publice, toate în calitate de subiecţi care se află sub incidenţa dreptului comercial. În structura acestui tip de finanţe sunt cuprinse: finanţele agenţilor economico-sociali şi asigurările private; finanţele societăţilor comerciale indiferent de forma de organizare şi proprietate; finanţele asociaţiilor familiale şi ale persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi comerciale în mod independent; finanţele fundaţiilor, finanţele asociaţiilor şi diverselor instituţii cu caracter privat care nu primesc resurse de la bugetul de stat, local sau al asigurărilor sociale de stat; finanţele asigurărilor private. Constituirea şi utilizarea resurselor financiare din acest domeniu se desfăşoară pe baza unor bugete de venituri şi cheltuieli întocmite şi aprobate, în baza statutelor proprii de funcţionare aprobate şi înregistrate la instituţiile abilitate ale statului, iar controlul asupra modului cum se derulează şi se raportează execuţia acestora este precizat de asemenea în statut.

2

Capitolul I.

BUGETUL PUBLIC
1.1. CONSIDERAŢII GENERALE
În cadrul sistemului financiar în care se desfăşoară relaţiile financiare, un rol distinct specific îl ocupă relaţiile bugetare care se manifestă în procesul formarii repartizării şi utilizării fondurilor bugetare necesare organelor statului de la nivel naţional şi de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - relaţii ce se derulează în cadrul unui sistem unitar de bugete. În ţara noastră nevoile de resurse la nivelul societăţii şi posibilităţile de acoperire a acestor nevoi sunt reflectate în bugetul consolidat al statului iar gestionarea resurselor financiare publice se realizează prin intermediul: bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, bugetului trezoreriei statului, bugetelor altor instituţii cu caracter autonom, în condiţiile asigurării echilibrului financiar. Bugetul consolidat al statului reflectă fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale şi nefiscale şi de repartizare a acestora pe destinaţii potrivit cu nevoia socială şi cu obiectivele de politică financiară şi economică a guvernului. Conform Legii 72/1996 - Legea finanţelor publice bugetul consolidat cuprinde - bugetul de stat; - bugetul asigurărilor sociale de stat; - bugetele locale; - bugetele fondurilor speciale; - bugetul trezoreriei statului; - bugetul altor instituţii cu caracter autonom în condiţiile asigurării echilibrului financiar.

3

1.2. CONŢINUTUL BUGETULUI PUBLIC NATIONAL
Bugetul public consolidat al statului pe lângă caracterul său statistic asigură şi informaţiile necesare organului executiv - guvernul în cunoaşterea modului cum a decurs execuţia bugetară în exerciţiul financiar expirat, mai contribuie şi la stabilirea de către legislativ, în concordanţă cu programele de guvernare a armonizării politicilor bugetare cu politicile economice corespunzătoare etapelor respective. Bugetul public naţional constituie veriga centrală a sistemului financiar al ţării şi este privit ca un document care prezintă previziunea pentru o anumită perioadă (an, trimestru) atât a veniturilor cât şi a cheltuielilor statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice de interes naţional sau local, aprobat la diferite nivele după care devine un document cu putere de lege, cu caracter operativ şi obligatoriu pentru cei care gestionează şi urmăresc execuţia fiecăruia din bugetele componente. Ca o primă concluzie putem afirma că Bugetul public naţional reprezintă expresia sintetizată a relaţiilor economice ce se manifestă în procesele formării şi utilizării principalului fond centralizat de mijloace băneşti ale statului şi a fondurilor unităţilor administrativ - teritoriale, în vederea finanţării activităţilor social culturale (învăţământ, sănătate, cultură şi artă, sport, protecţie socială şi ecologică, activităţilor de cult; de cercetare ştiinţifică, de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii, de gospodărire comunală, de apărare naţională, de securitate şi a ordinii publice şi de drept; de integrare şi participare la forumurile internaţionale unde statul a aderat sau doreşte să adere). Deşi Bugetul Public Naţional reflectă doar relaţiile ce se manifestă în procesele de formare, repartizare şi utilizare a principalelor fonduri băneşti ale statului la nivelul puterii şi administraţiei centrale de stat şi la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, el se regăseşte numai în sfera finanţelor publice în care statul este în mod obligatoriu unul dintre subiecţii relaţiilor respective, fie în procesul mobilizării (constituirii) resurselor, fie în cel al utilizării lor (distribuirea acestora) şi se caracterizează prin două laturi esenţiale: - latura relaţiilor care se nasc în procesul formării pe baza aprobării legislativului a principalelor fonduri de mijloace băneşti ale statului la nivel central şi la cel a veniturilor bugetare. - latura relaţiilor ce reies din repartizarea fondurilor bugetare, denumite alocaţii bugetare, aprobate de acelaşi for legislativ şi care se materializează în alocaţii bugetare.

1.2. PARTICIPAREA BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL LA REPARTIŢIA PRODUSULUI INTERN BRUT
În teoria economică modernă, bugetul public naţional exprimă relaţiile economice în formă bănească care iau naştere în procesul repartiţiei produsului

4

intern brut, în concordanţă cu obiectivele de politică economică, socială şi financiară ale fiecărei perioade. Produsul intern brut aşa cum acesta este acceptat de teoria economică cuprinde valoarea tuturor bunurilor şi a serviciilor produse în interiorul unei ţări de toţo agenţii economici într-o anumită perioadă de timp dată, de obicei un an din care se scade consumul intermediar. Resursele care alimentează bugetul public îşi au izvorul, în majoritatea lor, în produsul intern brut şi într-o măsură mai mică, în avuţia naţională sau în transferuri primite din străinătate, în împrumuturi primite de la persoane juridice şi fizice, în donaţii, ajutoare, în alte transferuri primite şi în alte venituri. La constituirea resurselor bugetului public naţional participă toate sectoarele sociale: public; privat; mixt; precum şi populaţia în proporţii diferite în raport cu capacitatea lor financiară. Cele mai multe resurse financiare ale Bugetului Public Naţional sunt mobilizate cu titlu definitiv şi fără contraprestaţie, dar sunt şi resurse financiare primite cu titlu rambursabil (ex: titlurile de trezorerie). Relaţiile de mobilizare a resurselor financiare prin bugetul public sunt în principal relaţiile de repartiţie a produsului intern brut în favoarea statului prin intermediul impozitelor, taxelor şi a contribuţiilor. Impozitele trebuiesc înţelese ca o prelevare a unei părţi din veniturile şi din averea persoanelor fizice şi juridice, care este obligatorie, cu titlu nerambursabil şi fără vreo contraprestaţie, între acestea menţionăm: veniturile obţinute din muncă; din capital imobiliar şi mobiliar; din câştig de capital; din antreprenoriat şi din profesii libere. Taxele, reprezintă suma plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă pentru serviciile prestate acesteia de un agent economic, o instituţie sau un serviciu de utilitate publică, între cele mai importante situându-se: taxele vamale, taxe de timbru, taxe de autorizare de orice fel, taxe consulare, taxe judiciare etc. Contribuţiile, reprezintă sumele achitate de un anume segment a! contribuabililor pentru activitatea desfăşurată şi care beneficiază de anumite prestaţii sau utilităţi publice în domenii distincte cum ar fi: contribuţiile pentru fondul de sănătate, contribuţiile pentru pensie suplimentară, contribuţiile pentru fondul de şomaj, contribuţiile pentru fondul de risc şi accidente, contribuţiile pentru fondul de turism, contribuţiile pentru fondul de trecerea frontierei, etc.

1.4. FUNCŢIILE BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL
În cadrul mecanismului de funcţionare a economiei de piaţă, bugetul public naţional îndeplineşte în procesul de constituire a celor mai importante fonduri băneşti la dispoziţia autorităţilor publice, două funcţii de bază: a) funcţia de repartiţie b) funcţia de control a) Funcţia de repartiţie are în vedere constituirea fondurilor bugetare şi alocarea acestora pe destinaţii, potrivit normelor prevăzute în legea anuală de

5

aprobare a bugetului public şi distribuirea acestora.

cuprinde două faze: constituirea fondurilor şi

Constituirea fondurilor bugetare constituie prima fază, la constituirea lor participând agenţii economici, indiferent de forma de organizare şi de proprietate, instituţiile publice şi unităţile din subordinea acestora; contribuabilii persoane fizice; persoanele juridice şi fizice rezidente în străinătate; persoanele fizice străine rezidente sau nerezidente în condiţiile prevederilor convenţiilor de evitarea dublei impuneri. Aşadar, constituirea fondurilor publice se realizează în procesul distribuirii şi redistribuirii produsului intern brut, între diverse persoane juridice şi fizice pe de o parte şi stat pe de altă parte. Distribuirea reprezintă a doua fază a funcţiei de repartiţie a fondurilor băneşti la dispoziţia autorităţilor publice şi constă în distribuirea resurselor financiare publice pe beneficiari persoane fizice şi juridice, respectiv alocarea (repartizarea) pe destinaţii a fondurilor financiare constituite în condiţiile legii. b) Funcţia de control se realizează în strânsă legătură cu cea de repartiţie şi vizează corelaţiile ce se manifestă între bugetul public şi subiecţii care participă la constituirea acestuia, la utilizarea resurselor ce le sunt alocate, la sfera de manifestare funcţia de control fiind mai largă decât cea de repartiţie, deoarece vizează, pe lângă constituirea şi repartizarea fondurilor din bugetul public naţional, şi modul de utilizare a acestora. Necesitatea funcţiei de control este determinată de faptul că fondurile bugetare constituite la dispoziţia statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice, aparţin întregii societăţi, colectivităţilor locale şi care sunt interesate, atât în asigurarea resurselor băneşti necesare satisfacerii nevoilor sociale şi dirijarea lor spre priorităţile stabilite de autorităţile abilitate, cât şi asupra utilizării acestor resurse în condiţii de maximă eficienţă economică, eficacitate socială şi de altă natură. Faptul că resursele bugetare îşi au izvorul în majoritatea lor, în produsul intern brut impune organizarea unui control riguros, asupra modului de constituire, repartizare şi utilizare a fondurilor bugetare publice, asupra păstrării integrităţii şi a bunei gospodăriri a bunurilor proprietate de stat, asupra încasării integrale şi la timp a obligaţiilor bugetare, concomitent cu onorarea plăţilor datorate către furnizori şi diverşi terţi. În ţara noastră, controlul asupra execuţiei bugetare se exercită de : organe ale Curţii de conturi, organe ale Ministerului Finanţelor Publice; organe specializate ale ministerelor, departamentelor, instituţiilor publice centrale, atribuţii de control având şi Parlamentul şi Guvernul României.

6

Capitolul II. SISTEMUL BUGETAR ÎN ROMÂNIA

2.1. STRUCTURA SISTEMULUI BUGETAR
Sistemul bugetar al statului cuprinde ansamblul relaţiilor şi al formelor organizatorice prin care se asigură formarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor bugetare. Structura acestuia este determinată de ierarhizarea dreptului de decizie şi a competenţei de a stabili nivelul impozitelor, taxelor şi altor contribuţii a veniturilor bugetare, instituirea unui sistem unitar de stabilire a acestora la nivelul fiecărei verigi, precum şi a modalităţilor specifice de încasare a veniturilor şi de alocare pe destinaţii a resurselor bugetare. Această ierarhizare, competenţe şi modalităţi sunt stabilite prin legi de organizare şi funcţionare pentru organele centrale şi locale ale puterii şi administraţiei de stat, completate sau modificate prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat şi al bugetului asigurărilor sociale de stat. Potrivit structurii organizatorice a statului structura sistemului bugetar public cuprinde: Bugetul de stat; Bugetul Parlamentului; Bugetul Preşedenţiei; Bugetul Guvernului; Bugetul Autorităţii Judecătoreşti; Bugetul Curţii de Conturi; Bugetul Curţii Constituţionale; Bugetul Consiliului Legislativ; Bugetul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare , Bugetul asigurărilor sociale de stat, Bugetele locale. Această structura suferă modificări de la an la an în funcţie de politica economică financiară şi bugetară a Guvernului desemnat să transpună în practică prevederile legislativului. Cu excepţia bugetului de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, şi bugetele fondurilor speciale, la celelalte bugete nu sunt instituite venituri proprii dar care sunt nominalizate expres ca fiind alimentate din bugetul de stat, bugetul de stat fiind cel care concentrează partea principală din fondul bugetar a! statului, privit ca întreg.

2.2. BUGETUL DE STAT
2.2.1. Conţinut şi caracteristici

7

Bugetul de stat, reprezintă actul juridic în care sunt prevăzute şi autorizate în formă legislativă veniturile şi cheltuielile anuale ale statului, are aprobarea parlamentară sub forma indicatorilor bugetari, ceea ce îi dă un caracter obligatoriu, şi este aprobat prin legea anuală. Bugetul de stat se elaborează pe o perioadă de un an calendaristic dar între prevederile înscrise în legea bugetului de stat şi pe parcursul execuţiei acestuia pot interveni unele neconcordanţe între veniturile realizate (ce pot fi mai mici sau mai mari) şi cheltuielile realizate (care dease-meni pot fi mai mari sau mai mici) ceea ce impune rectificarea acestuia de către Guvern şi aprobarea de către puterea legislativă, dar numai în cadrul aceluiaşi exerciţiu bugetar. Bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziţia statului şi repartizarea acestora în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economică şi socială a ţării, precum şi pentru funcţionarea autorităţilor publice centrale şi locale. Constituirea resurselor financiare se face pe seama impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a veniturilor nefiscale, prelevate de la persoane juridice şi fizice, cu luarea în consideraţie a potenţialului lor economic şi a altor criterii stabilite de lege. Dimensionarea cheltuielilor bugetare şi repartizarea acestora pe destinaţii şi beneficiarii de resurse financiare alocate se efectuează în concordanţă cu obiectivele strategiei de dezvoltare economico-sociaiă cu priorităţile imediate stabilite de autorităţile publice competente. Nivelul resurselor (veniturilor), cât şi dimensionarea cheltuielilor sunt stabilite prin legi bugetare anuale în concordanţă cu evoluţia economiei.

2.2.2.Principiile de bază ale elaborării bugetului de stat.
Atât prin Constituţie, cât şi prin Legea Finanţelor Publice sunt stabilite principiile în baza cărora se elaborează şi se execută bugetul de stat, principii valabile şi pentru celelalte bugete ce compun bugetul public naţional. Principiile acceptate de literatura financiar-fiscală sunt: 2.2.2.1 principiul unicităţii constă în însuşirea bugetului de a fi unic, atât din punct de vedere al aprobării, cât şi al gestionării, printr-un sistem unitar de indicatori şi corelaţii. Astfel, bugetul de sfat se aprobă prin legea anuală de către Parlament; bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat se aprobă de organul ierarhic superior al acestora, dacă legea nu prevede altfel. Principiul unicităţii stă la baza constituirii resurselor de finanţare şi utilizare într-un sistem pe bază de legi, la nivelul întregii ţări şi se aprobă pentru o perioadă de un an calendaristic (un exerciţiu financiar). Principiul unicităţii presupune înscrierea tuturor veniturilor şi cheltuielilor statului, în sumele lor globale, într-un singur document care oferă informaţii de ansamblu privind resursele publice şi utilizarea lor, înlesnind Parlamentului să aprecieze corect structura şi volumul cheltuielilor propuse de Guvern, dând posibilitatea puterii legislative de a lua unele decizii de anulare sau respingere a anumitor cheltuieli, iar după aprobare să poată exercita un control riguros asupra execuţiei veniturilor şi cheltuielilor publice.

8

Unicitatea este asigurată de sistemul conturilor naţionale, în cadrul căruia conturile administraţiei publice grupează atât veniturile, cât şi cheltuielile statului. 2.2.2.2 principiul universalităţii potrivit căruia elaborarea şi execuţia bugetului se realizează într-un sistem de norme obligatorii prevăzute de legea finanţelor publice, norme ce sunt obligatorii la elaborarea şi aprobarea prin legile anuale de adoptare a bugetului de stat, norme recunoscute pe plan internaţional şi acceptate ca valabile de către instituţiile internaţionale (Fondul monetar internaţional; Banca mondială; Uniunea europeană) şi în relaţiile interstatale. Universalitatea presupune că atât veniturile, cât şi cheltuielile publice vor fi înscrise în buget în sumele lor totale, fără omisiuni şi fără compensări între cheltuieli şi venituri proprii, pentru a facilita ca în buget, veniturile să figureze cu sumele lor brute, iar cheltuielile cu sumele lor totale, oferind puterii legislative posibilitatea de a cunoaşte veniturile pe care executivul urmează să le încaseze în cursul anului, precum şi a destinaţiei ce va fi dată acestora. În unele situaţii sunt necesare şi acceptarea unor excepţii de ia principiul universalităţii, cum ar fi: - donaţiile acordate cu o destinaţie specială de către cei care o face, dar care nu majorează resursele publice totale şi sunt utilizate numai pentru realizarea acelor acţiuni dorite de cel care efectuează donaţia; - fondurile de sprijin ce se constituie din resurse financiare acordate de diverse persoane juridice sau fizice şi puse la dispoziţia administraţiilor publice în scopul realizării numai a anumitor lucrări publice sau prestaţii bine delimitate de care va beneficia o anumită colectivitate locală sau umană; - reconstituirea creditelor bugetare urmarea restituirii către buget a unor sume necuvenite acordate din bugetele anilor precedenţi, constatate de către organele de control financiar ale Curţii de conturi, ale Guvernului sau ale Ministerului Finanţelor Publice. Respectarea prevederilor Legii finanţelor publice şi ale legilor anuale constituie elementul esenţial al principiului universalităţii atât în faza adoptării cât şi pe parcursul execuţiei bugetului de stat, ca de altfel şi a celorlalte bugete (bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat bugetele fondurilor speciale). 2.2.2.3. principiul echilibrului potrivit căruia pentru ca un buget să fie valabil veniturile prevăzute a se realiza trebuie să asigure acoperirea cheltuielilor propuse a se efectua în perioada de referinţă, respectiv pentru un an calendaristic (fiscal). Potrivit unei norme constituţionale, nici o cheltuială nu poate fi aprobată fără stabilirea resurselor de finanţare, ca urmare bugetul trebuie să fie echilibrat sub forma unei balanţe unde veniturile trebuie să acopere cheltuielile. Echilibrul bugetar trebuie asigurat atât anual cât şi pe trimestre, eventual veniturile pot depăşi cheltuielile cumulate de la începutul anului până la finele perioadei de raportare. 2.2.2.4. principiul realităţii acţionează mai ales în perioada de fundamentare a proiectului de buget presupune evaluarea realistă a veniturilor şi dimensionarea judicioasă şi în conformitate cu prevederile legale a cheltuielilor bugetare şi care vizează mobilizarea tuturor veniturilor ce pot fi atrase la bugetul

9

statului şi stabilirea obiectivă a priorităţilor la cheltuielile ce pot fi finanţate din veniturile bugetare. Pentru a elabora un proiect de buget realist şi mai ales modern, care să satisfacă cerinţele rezultate din Programul de guvernare, este necesară folosirea unor tehnici de previziune şi de analiză la nivel macroeconomic care să permită evidenţierea impactului economico-social şi politic determinate de modul de procurare a veniturilor bugetare şi de nivelul şi destinaţia cheltuielilor bugetare. Metodele (tehnicile) de previzionare a cuantumului veniturilor ce se pot realiza, depind de modul de înţelegere şi stadiul de funcţionare a economiei de piaţă şi instrumentele fiscale prin care statul doreşte să acţioneze, prin promovarea de acte normative în domeniul fiscal. La determinarea şi previzionarea cheltuielilor bugetare metodele folosite trebuie să aibă în vedere sarcinile asumate de Guvern, prin Programul de guvernare, pentru stimularea dezvoltării econornico-sociale, asigurarea unei protecţii sociale sau asumarea unei situaţii de austeritate, cu consecinţe care pot corecta sau agrava dezechilibrele economice şi deficitele bugetare. Pentru determinarea cuantumului veniturilor ce urmează a fi prevăzute în bugetul de stat (ce reprezintă necesităţile de resurse financiare) şi nivelul cheltuielilor ce pot îi finanţate din bugetul de stat, în practica financiar-bugetară se folosesc metode clasice, cât şi metode moderne bazate pe analiza cost-avantaje, finanţarea pe bază de programe şi alte studii de eficienţă. Între metodele clasice ce se pot folosi se pot enumera: - metoda automată, care presupune ca la întocmirea bugetului pe anul următor, la stabilirea prevederilor de venituri şi cheltuieli, se ţine seama de execuţia anului încheiat anterior celui în care se fac propunerile pentru anul următor. Având în vedere că propunerile pentru anul următor se fac în anul curent, iar datele privind execuţia bugetară, luată ca nivel de orientare, se referă la anul precedent, fără a ţine seama de evoluţia economică a anului în care se fac propunerile de proiect de buget pentru anul următor, este dezavantajoasă şi anacronică mai ales într-o economie instabilă: - metoda majorării (diminuării) care ia în considerare rezultatele exerciţiilor bugetare pe un interval mai lung sau mai scurt premergătoare anului pentru care se elaborează proiectul de buget, prin care se determină ritmul mediu anual de creştere (sau descreştere) a veniturilor şi cheltuielilor bugetare. Aplicându-se acest ritm se determină nivelul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor, iar prin extrapolarea tendinţelor rezultate din evoluţia indicatorilor aferente perioadei considerate drept bază, se determină nivelul veniturilor şi cheltuielilor ce urmează a fi prevăzute în proiectul bugetului de stat; - metoda evaluării directe ce presupune efectuarea de calcule concrete pentru fiecare sursă de venit, estimarea făcându-se ţinând seama atât de execuţia preliminată pe anul în curs, dar şi de previziunile în domeniul economic şi social în anul următor şi de propunerile făcute de executiv către legislativ cu privire la necesarul de resurse financiare pentru finanţarea acţiunilor şi activităţilor economicosociale prevăzute în programul de guvernare pe anul următor. Dimensionarea prevederilor indicatorilor bugetari trebuie să se realizeze în directă corelaţie cu nivelul produsului intern brut previzionat pentru anul următor,

10

în condiţiile unei rate estimate a inflaţiei şi a unui curs de schimb previzibil al monedei naţionale. La evaluarea cheltuielilor din fondurile bugetare nu trebuie urmărit în special, creşterea acestora în funcţie de influenţa ratei inflaţiei sau a scăderii cursului de schimb a monedei ci trebuiesc avute în vedere reducerea acestora la nivelul strict necesar, creşterea eficienţei şi economicităţii lor, precum şi la suportarea acestora pe seama altor surse de finanţare. Folosirea acestor metode clasice de elaborare şi aprobare a bugetului de stat implică sau mai mult impun rectificări periodice în funcţie de realizarea indicatorilor bugetari nivelul realizării veniturilor şi stadiul efectuării cheltuielilor pe parcursul execuţiei bugetului de stat, rectificări ce trebuiesc supuse aprobării puterii legislative, iar până la aprobare efectul este deja înregistrat. Toate cele trei metode clasice sunt folosite în perioadele de tranziţie la economia de piaţă, prin care se încearcă rezolvarea problemelor curente cu care se confruntă guvernele aflate ia putere, pentru a asigura suportabilitatea la presiunile economico-sociale la care sunt supuse. Metodele moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari: După cum am văzut metodele clasice de evaluare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare prezintă limitele determinate de volumul insuficient de informaţii şi de imposibilitatea previzionării şi cuantificării nivelului veniturilor şi a cheltuielilor bugetare pentru o perioadă de timp şi mai ales care nu vizează eficienţa acţiunilor ce ar urma să se realizeze prin acordarea de mijloace bugetare acordate. Drept urmare se impune renunţarea la aceste metode clasice folosite la elaborarea bugetelor în favoarea unor metode moderne, practicate de către ţările cu state vechi în aplicarea economiei de piaţă. Metodele moderne de raţionalizare a opţiunilor bugetare se bazează, în principal, pe analiza cost - avantaje sau cost - eficacitate, a căror aplicabilitate este condiţionată de existenţa a cel puţin două sau mai multe variante pentru realizarea unei acţiuni sau a unui obiectiv, cu costuri diferite şi rezultate diferite. Metoda de analiză cost - avantaje, presupune utilizarea unui set întreg de tehnici care să asigure alocarea eficientă a resurselor limitate între cele două sectoare privat şi public, precum şi între diferitele proiecte ale sectorului public. în formă simplificată metoda cost - avantaje reprezintă un mod practic de a alege acea variantă care maximizează rezultatele ce se pot obţine cu un anumit nivel al costurilor sau conduce la obţinerea aceloraşi efecte cu costuri minime. Această metodă este folosită, în special, pentru selectarea obiectivelor de investiţii ale sectorului public în domeniile: infrastructurii, al asigurării securităţii energetice, alimentare sau protecţiei mediului şi al protecţiei sociale (construcţii de locuinţe sociale, cămine de protecţia copilului şi a bătrânilor, cămine - spital, etc), obiective ce urmează să satisfacă nevoia unei largi colectivităţi regionale sau chiar naţionale. Şi această metodă are anumite limite, ea confruntându-se cu o serie de dificultăţi legate de dimensionarea reală a costurilor totale, având în vedere că unele obiective nu se pot realiza într-un singur an bugetar, cât şi cu privire la acoperirea efectelor ce se pot obţine în timp, fără a mai considera şi o serie de factori de influenţă - rata inflaţiei, cursul de schimb al monedei naţionale faţă de alte monede
11

convertibile, situaţia politică internă, situaţia internaţională şi relaţiile cu organele financiare internaţionale. Metoda de planificare, programare, bugetizare care se referă tot la identificarea obiectivelor ce trebuie finanţate pe termen lung şi cuantificarea valorii costurilor, cu determinarea mărimii creditelor bugetare ce urmează a fi înscrise anual în bugetul de stat. Finanţarea se va asigura numai după analizarea mai multor variante de programe întocmite pentru acelaşi obiectiv, după criterii comune de eficacitate, valabile pentru toţi ordonatorii principali de credite. Fazele metodei planificare, programare, bugetizare sunt: - Planificarea prin care se stabileşte în urma unor studii prospective, obiectivele ce urmează a se analiza pe termen lung şi căile de realizarea acestora cu integrarea în procesul administrativ de elaborare a bugetului, cu posibilitatea ca acestea să fie supuse unor revizuiri periodice în funcţie de condiţiile economice, sociale şi politice nou apărute. - Programarea ce presupune definirea clară a obiectivelor ce urmează a fi realizate, după alegerea unuia dintre programele alternative propuse care răspunde cel mai bine obiectivelor de perspectivă şi care maximizează rezultatele la acelaşi efort bugetar şi care corespunde politicii administrative în domeniul asumat. - Bugetizarea care reprezintă, înscrierea în bugetul de stat a tranşei anuale din creditul bugetar corespunzător realizării obiectivelor de program prevăzute pentru anul de referinţă după ce programul a fost ales prin finanţarea pe parcursul mai multor execuţii bugetare. Această metodă ce funcţionează pe criterii uneori strict tehnocratice, limitează într-o oarecare măsură libertatea deciziei politice de a se pronunţa asupra unor programe întocmite pe criterii ştiinţifice, dar este eficientă în cazul asumării responsabilităţii administratorului de a realiza obiective pe termen mijlociu sau lung, cu consecinţe asupra realizării opţiunilor strategice privind dezvoltarea economico socială.
-

Metoda managmentului prin obiective (MMO)

Dimensionarea indicatorilor cuprinşi în bugetul de stat care să satisfacă necesităţile reale ale economiei la un moment dat a impus căutarea de soluţii noi bazate pe calcule ştiinţifice, folosind tehnica de calcul, care să permită cuantificarea cât mai exactă a efortului bugetar, urmărirea obţinerii veniturilor ce urmează a se realiza din aplicarea politicii fiscale promovate, şi a efectului ce s-ar obţine din alocarea fondurilor constituite. Metoda managmentului prin obiective, se poate utiliza la nivelul ordonatorilor principali de credite (ministere, organe ale administraţiei de stat), unde pentru fiecare domeniu de activitate cel care gestionează resursele financiare publice îşi defineşte propriile sale obiective şi contribuţia la finalizarea acţiunilor. - Metoda raţionalizării opţiunilor bugetare se bazează pe o analiză sisternică, ce vizează dimensionarea indicatorilor bugetari în contextul gestiuni prin obiective a resurselor publice. Analiza sisternică urmăreşte ca prin interaţii succesive să reformuleze obiectivele şi mijloacele utilizate pentru atingerea lor, dând posibilitatea celor care decid să aleagă un mod de acţiune preferenţial dintre mai multe alternative.

12

Raţionalizarea opţiunilor bugetare este considerată ca fiind o metodă coerentă de elaborare a bugetului, de execuţie a acestuia şi de control. Principalele faze ale metodei raţionalizării opţiunilor bugetare sunt: a) Studiul unde se realizează: - formularea problemei; - identificarea obiectivelor şi a mijloacelor de realizarea lor; - confruntarea soluţiilor de realizare a obiectivelor; - elaborarea programelor alternative sau - redefinirea obiectivelor. b) Decizia când se realizează: - alegerea programului care maximizează efectele; - elaborarea bugetului - program; - includerea în bugetul anual. c) Execuţia când se urmăreşte: - realizarea programului; - efectuarea cheltuielilor; - identificarea efectelor obţinute
d

d) Controlul care are drept scop: - verificarea modului cum s-a realizat determinarea indicatorilor de gestionare a resurselor şi de execuţie a acestora; - reevaluarea opţiunilor, în urma cunoaşterii rezultatului controlului; - reajustarea programelor, în funcţie de noile informaţii deţinute.

e

Metoda raţionalizării opţiunilor bugetare porneşte de la comensurarea cheltuielilor generate de realizarea unui program şi de la identificarea resurselor ce pot fi mobilizate şi afectate. La aprobarea bugetului practic se votează varianta optimă ce a rezultat, cea ce reduce la minimum decizia politică pe de o parte. Pe de altă parte pe parcursul execuţiei bugetare ordonatorii principali de credite nu mai au libertatea gestionării resurselor, ci îşi asumă obligaţia de a realiza obiectivul într-o anumită cantitate, la un anumit nivel calitativ şi într-un interval de timp strict delimitat. 2.2.2.5 principiul anuaiităţii prevăzut de Legea finanţelor publice, şi de Constituţia României presupune ca fundamentarea, echilibrarea şi analiza execuţiei bugetare să aibă drept criterii de referinţă anul ca durată a exerciţiului financiar, bugetul întocmit ca proiect de către Guvern, aprobat de către Parlament şi raportat anual prin dările de seamă ce cuprind conturile anuale şi raportul de gestiune privind exerciţiul bugetar încheiat. Anualitatea bugetului are două semnificaţii distincte: prima se referă la perioada de timp pentru care se întocmeşte şi se aprobă bugetul, iar cea de a doua, la perioada de timp în care se încasează veniturile şi se efectuează cheltuielile aferente unui buget, conform autorizaţiei date de către Parlament Guvernului.

13

Apreciindu-se că eficacitatea controlului parlamentar asupra activităţii de gestionare a resurselor publice a Guvernului este reală doar în condiţiile autorizaţiei efectuării de cheltuieli publice pentru perioade nu prea îndelungate, din raţiuni de ordin politic s-a ales durata de un an, de obicei anul calendaristic. Orice venit şi orice cheltuială neefectuată până la 31 decembrie, se va încasa sau se va plăti în contul bugetului anului următor, iar creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt nule de drept, (potrivit sistemului de gestiune de stabilire a operaţiunilor bugetare). 2.2.2.6 principiul publicităţii, potrivit căruia, după aprobarea bugetului de stat anual de către Parlament acesta trebuie publicat în Monitorul Oficial, dată de la care începe execuţia acestuia. Pentru o bună informare a cetăţenilor cu privire la cifrele înscrise în bugetul de stat şi informare a contribuabililor cu privire la nivelul fiscalităţii şi la evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare, printr-o formă cât mai simplă, clară şi precisă, publicitatea este asigurată prin mass media, în presa scrisă şi audio-vizuală. În contextul participării ţării la relaţiile economice, financiare şi monetare internaţionale, sau în calitate de membră al unor organisme sau instituţii internaţionale, mondiale sau regionale, publicitatea cu privire la situaţia finanţelor publice, evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare, starea de echilibru sau dezechilibru, evoluţia datoriei publice, disponibilităţile din contul trezoreriei statului, se realizează şi prin diverse studii întocmite de organele financiare de specialitate, publicate în reviste de specialitate şi transmise organelor financiar-bancare interesate interne sau externe. Având în vedere că, pentru a intra în relaţii economice, financiare şi monetare, cu diverse ţări, organisme internaţionale, investitori străini, etc. pentru desfăşurarea activităţilor de export, de comerţ exterior, este necesar stabilirea gradului de bonitate şi de risc al ţării, publicitatea cu privire la cele menţionate mai sus trebuie asigurată şi prin mijloace moderne şi rapide de informare, ca de exemplu: deschiderea unei pagini pe internet prin care se va prezenta permanent evoluţia indicatorilor bugetari şi financiari.

2.2.3.Conţinutul fazelor procesului bugetar
Înainte de a descrie conţinutul fazelor procesului bugetar, se impune a defini anumiţi termeni şi anumite expresii ce sunt utilizate în practica financiar - bugetară, expresii ce de fapt reprezintă instrumente de operare în toate fazele procesului bugetar. 1. Venituri bugetare - resurse băneşti care se cuvin bugetului, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe şi alte vărsăminte. 2. Cheltuieli bugetare - alocaţii aprobate şi efectuate în limita şi cu destinaţiile stabilite prin bugetul aprobat 3. Clasificaţia bugetară - gruparea, într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare, precis determinate, a veniturilor şi cheltuielilor cuprinse în buget, ce se utilizează atât în faza de elaborare şi aprobare a bugetului, cât şi în execuţia acestuia, servind la înscrierea în buget a veniturilor în funcţie de provenienţa lor şi a cheltuielilor în raport cu obiectivul sau cu funcţia căreia îi sunt destinate aceste cheltuieli şi cu caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează
14

4. Articol bugetar- subdiviziune a clasificaţiei bugetare deschis în funcţie de caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează şi care desemnează natura unei cheltuieli, indiferent de acţiunea la care se referă. 5. Ordonator de credite - conducător al administraţiei centrale, locale sau al instituţiilor publice din subordinea acestora mandat prin lege să contribuie la proiectarea bugetului şi la executarea acestuia după aprobare. Ordonatorii de credite sunt ierarhizaţi pe trei nivele: - ordonatorii principali de credite din această categorie fac parte miniştrii şi conducătorii organelor centrale finanţaţi din bugetul de stat; ordonatorii secundari de credite, din această categorie fac parte conducătorii instituţiilor de stat care au în subordine instituţii de stat cu personalitate juridică (Direcţia de Sănătate, Direcţia de Finanţe Publice, Inspectorate Şcolare, Direcţia de Muncă şi Solidaritate Socială); - ordonatorii terţiari de credite, conducătorii instituţiilor de stat care nu au în subordine unităţi cu personalitate juridică, aceştiş fiind răspunzători numai de folosirea creditelor repartizate; 6. Credit bugetar - suma aprobată prin buget reprezentând limita maximă până la care se pot angaja şi efectua cheltuieli; 7. Echilibru bugetar - egalitatea dintre veniturile bugetare şi cheltuielile bugetare în cadrul unui exerciţiu bugetar; 8. Exerciţiu bugetar- activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget; 9. Execuţia de casă a bugetului - complexul de operaţiuni care se referă la încasarea, păstrarea şi eliberarea de resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor publice; 10. Vărsământ - plata unei sume, efectuată de un agent economic, o instituţie publică, sau financiară în vederea stingerii unei obligaţii legale; 11. Impozit - prelevarea unei părţi din veniturile şi averea persoanelor fizice şi juridice, obligatorie, cu titlu nerambursabil şi fără contra-prestaţie; 12. Taxă - suma plătită de o persoană fizică sau juridică de regulă pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic, o instituţie sau un serviciu de utilitate publică; 13 Împrumut - suma acordată de un creditor unei autorităţi a administraţiei publice, rambursabilă ia un anumit termen (scadenţă) cu obţinerea unei sume în plus (dobândă) în favoarea creditorului; 14. Dobândă - preţul folosirii temporare a capitalului împrumutat; 15. Trezorerie - totalitatea operaţiunilor băneşti financiare şi bugetare, efectuate de către autorităţile executive pentru mobilizarea mijloacelor băneşti necesare îndeplinirii sarcinilor şi funcţiilor acestora. 2.2.3.1. Elaborarea proiectului de buget În Anglia, unde proiectul bugetului public se elaborează sub coordonarea Cancelarului Tezaurului, se practică sistemul iniţiativei guvernamentale, care constă în abilitarea Guvernului de a stabili sau sprijini măsurile vizând aprobarea cheltuielilor
15

publice sau instituirea de venituri publice. în această concepţie, Instituţia Tezaurului Public primeşte şi centralizează toate propunerile de cheltuieli elaborate de celelalte ministere, având dreptul de a controla aceste propuneri şi de a cere eventuala lor revizuire. în cazul ivirii divergenţelor, soluţionarea acestora se realizează de către Primul ministru sau de către Guvern. De asemenea, Tezaurul are competenţă în a se îngriji de stabilirea structurii şi a dimensiunii veniturilor publice. Propunerile bugetare pot fi amendate de către Camera Comunelor, dar aceste amendamente trebuie să fie însuşite de către Guvern. De aceea, cel mai adesea această cameră evită modificarea propunerilor bugetare primite. Camera Lorzilor primeşte proiectul bugetului doar pentru informarea sa, întrucât nu are atribuţii în acest domeniu. În Franţa şi în alte ţări europene la elaborarea proiectului de buget se practică sistemul mixt şi se referă la asumarea iniţiativei bugetare atât de către Parlament, cât şi de către Guvern. Potrivit acestui sistem, Ministerul Finanţelor are rolul îndrumării metodologice a operaţiunilor de elaborare a proiectelor de buget şi a centralizării propunerilor tuturor ministerelor şi al altor subiecţi bugetari, întocmind o schiţă de buget cu alocaţiile bugetare şi veniturile publice propuse. Dacă între orientările de politică bugetară elaborate de Ministerul Finanţelor şi nivelurile transmise de acesta pentru diversele tipuri de cheltuieli, pe de o parte, şi propunerile proprii ale ministerelor, diverselor agenţii guvernamentale sau centre de responsabilitate, pe de altă parte, intervin divergenţe, acestea sunt analizate, în prima instanţă de către specialiştii în domeniu. în etapa a doua, se încearcă soluţionarea divergenţelor, prin discuţii ale Ministerului Finanţelor cu ceilalţi miniştri sau conducători ai centrelor de responsabilitate, iar în a treia etapă se ajunge la Primul ministru. Echilibrarea şi definitivarea proiectului de buget, precum şi elaborarea finală a textului celorlalte documente însoţitoare ale proiectului se realizează de către Guvern, după care, toate acestea se înaintează Parlamentului spre dezbatere şi aprobare. Aceste documente sunt următoarele: - expunerea de motive şi proiectul de lege pentru aprobarea bugetului; - anexele la proiectul de lege, care redau structura veniturilor şi a alocaţiilor bugetare, potrivit cerinţelor acceptate în aplicarea principiilor unităţii bugetului şi al specializării bugetare; - elementele de fundamentare luate în considerare de către Guvern, care sunt necesare Parlamentului pentru analiza proiectului de buget. Propunerile bugetare ale Guvernului sunt discutate detaliat în cadrul Comisiei de specialitate a fiecărei camere, după care se dezbat în şedinţele publice ale camerelor, precum şi în reuniuni comune ale Parlamentului. Întrucât proiectul de buget a fost însuşit de către Guvern, fiecare membru al Guvernului are obligaţia de a susţine acest proiect în cadrul dezbaterilor parlamentare, în măsura în care este solicitat să participe la asemenea dezbateri. În S.U.A., la elaborarea proiectului de buget sta sistemul iniţiativei prezidenţiale unde proiectul bugetului federal este elaborat de către Preşedintele ţării. în acest scop funcţionează un birou bugetar special, care centralizează şi revizuieşte propunerile departamentelor şi le prezintă Preşedintelui spre examinare.

16

După definitivarea sa de către Preşedintele ţării, proiectul de buget este înaintat Congresului, împreună cu un raport asupra situaţiei financiare de ansamblu a federaţiei şi asupra contului execuţiei bugetare pe anul expirat. De asemenea raportul se referă la mersul execuţiei bugetare pe anul în curs, precum şi ia programul financiar a! executivului pentru anul următor. în fine, în acest mesaj al Preşedintelui sunt expuse, în mod sistematic, şi orientările generate ale politicii interne şi externe a S.U.A. În România proiectul de buget de stat (de fapt proiectul legii bugetare anuale) este rezultatul unui proces complex, cu caracter iterativ, care constă în dimensionarea mărimii alocaţiei bugetare destinate finanţării obiectivelor şi acţiunilor de utilitate publică ale perioadei, precum şi a resurselor financiare ce urmează să fie mobilizate în acest scop, pe surse de provenienţă. Totodată, proiectul legii bugetare cuprinde o serie de prevederi cu privire la modul în care urmează a fi aplicată legislaţia referitoare la veniturile mobilizabile, la repartizarea şi utilizarea creditelor bugetare, la unele limite cu caracter normativ vizând constituirea unor fonduri ale microeconomici sau efectuarea unor cheltuieli (de reclamă, sponsorizare protocol, etc), la facilităţile fiscale nou instituite, la majorarea sau diminuarea unor cote de impozite, etc. Proiectul de buget este elaborat de Guvern prin subsistemul instituţiilor publice aflate în structura acestuia, în el fiind reflectate principalele opţiuni ale Guvernului în diversele domenii ale vieţii social-economice, acest proiect devenind un document complex de cea mai mare importanţă. Elaborarea proiectului de buget se face în raport de rezultatele obţinute în domeniile econornico-sociale finanţate de la buget, urmărindu~se în special armonizarea alocării şi utilizarea eficientă a resurselor bugetare. În acest scop, este obiectiv necesară structurarea cheltuielilor fiecărei unităţi din componenţa guvernului (ministere, instituţii centrale, etc.) pe programe specifice atribuţiilor acestora, precum şi stabilirea de criterii concrete de performanţă adoptate la particularităţile fiecărui sector de activitate, pentru evaluarea eficienţei, eficacităţii şi economicităţii programelor cu finanţare bugetară şi pe ansamblul bugetului. Pentru a permite factorilor de decizie atât eliminarea în cea mai mare măsură, a subiectivismului şi arbitrariului în alocarea resurselor, cât şi aprecierea corectă a eficienţei, eficacităţii şi economicităţii cu care sunt utilizate fondurile publice, este obligatorie, elaborarea unor criterii de performanţă, concrete în raport cu specificul fiecărui sector guvernamental. , Semnificaţia acestor noţiuni: eficienţa exprimă rezultatele ce se obţin dintr-o activitate econornico-socială prin utilizarea anumitor resurse economice (materiale financiare şi umane, cuantificarea ei făcându-se ca raport între efectele (rezultatele) obţinute şi eforturile (cheltuielile) făcute într-o perioadă de timp, fie invers, potrivit nivelului de performanţă preconizat. - eficacitatea constituie calitatea pe care o are acţiunea de a produce rezultatele scontate, cuantificarea ei fiind dată de raportul dintre rezultatul (sau efortul) efectiv înregistrat şi rezultatul (sau efortul) prevăzut la proiectarea unui anumit program economico-social.

17

- economicitatea se materializează în surprinderea fenomenului de reducere a volumului mijloacelor consumate efectiv pentru realizarea unui anumit volum al rezultatelor proiectate. Revenind la mecanismul elaborării proiectului de buget, trebuie subliniat că atribuţiile de coordonare, finalizare şi prezentare la Guvern a acestuia le are Ministerul Finanţelor Publice. Acesta, împreună cu o serie de instituţii de prognoză, B.N.R. şi celelalte ministere, stabileşte pe baza programului de guvernare aprobat de Parlament, premisele de la care se porneşte în elaborarea proiectului de buget. Aceste premise se referă la principalii parametrii macroeconomici care condiţionează fundamentarea proiectului de buget în corelaţie cu evoluţiile din economie, fiind vorba de indicatorii sintetici (expl: evoluţia produsului intern brut, a ratei inflaţiei, a gradului de fiscalitate, evoluţia creditului intern. În prima fază instituţiile publice formulează propuneri de alocaţii bugetare pentru anul viitor, pornind de la cheltuielile aprobate în anul curent şi de proiectele de viitor, potrivit programului guvernamental în domeniul respectiv de activitate, în anul următor. Pe baza acestor propuneri, Ministerul Finanţelor Publice, după consultarea primului ministru, emite nivelurile orientative pentru cheltuielile fiecărui sector public finanţat de la buget, limitele în cadrul cărora trebuie să se înscrie propunerile de cheltuieli, fiind trimise ministerelor şi celorlalte agenţii guvernamentale. La rândul lor, acestea defalcă plafoanele orientative de cheltuieli pe fiecare dintre instituţiile bugetare din subordine, acestea urmând să-şi fundamenteze în detaliu şi pe total volumul de cheltuieli considerate necesare pentru buna funcţionare. De obicei, cu ocazia centralizării cererilor de fonduri formulate de ministere şi alte agenţii guvernamentale, Ministerul Finanţelor Publice constată că acestea sunt substanţial mai mari chiar decât cele iniţiale, astfel că prin hotărâri de guvern şi norme metodologice acesta stabileşte procedurile de conciliere a contradicţiilor între Ministerul Finanţelor Publice şi ceilalţi solicitanţi, pe anumite niveluri aie ierarhiilor de competenţă, urmând ca divergenţele care nu au fost conciliate să fie soluţionate în cadrul Guvernului, astfel încât după această etapă proiectul să fie supus spre aprobare Parlamentului. La concilieri stau la bază o serie de criterii, prioritare respectiv cele prevăzute în programul de guvernare pentru fiecare sector de activitate, precum şi cele privind eficienţa, eficacitatea şi economicitatea apreciate în raport cu indicatorii specifici de performanţă din fiecare domeniu bugetar. Odată finalizat, proiectul de buget acesta se concretizează într-un pachet de documente care constă în: - expunerea de motive şi proiectul legii bugetului de stat; - anexele la proiectul de lege bugetară în care sunt reflectate veniturile pe diferite categorii de impozite, taxe şi alte surse; - informaţiile documentare privind modul de fundamentare a bugetului ce sunt utile forului legislativ Proiectul de buget, conţinând setul de documente enumerate mai sus se transmite Parlamentului spre aprobare. 2.2.3.2. Aprobarea bugetului

18

Întrucât proiectul bugetului de stat are incidenţă asupra celei mai mari părţi a populaţiei ţării, conţinând prelevări la fondurile publice efectuate din veniturile persoanelor fizice şi juridice, el reprezentând principalul instrument şi mijloc de înfăptuire a politicii economico-sociaie şi financiare a statului, este în mod obiectiv obligatoriu ca aprobarea prevederilor bugetare să o facă forul legislativ, Parlamentul, în care sunt reprezentate interesele cetăţenilor. Sursele de venituri le reprezintă impozitele, taxele şi alte contribuţii ce sunt reglementate în mod exclusiv prin legi anterioare aprobate de Parlament, uneori însă regimul fiscal poate fi modificat prin prevederi de amendare a cadrului juridic reglementat, în special asupra nivelului cotelor impozitelor sau nivelul mărimii taxelor, prevăzute în proiectul de buget şi care sunt valabile numai pentru anul bugetar respectiv. La fel de importantă ca decizia fiscală care videază veniturile bugetare, este decizia de alocare a resurselor bugetare pe diferite destinaţii sociale şi economice, materializarea acesteia localizându-se în partea de cheltuieli a proiectului de buget transmis forului legislativ spre aprobare. Pentru aprobarea în Parlament proiectul de buget parcurge o serie de etape: - prima fază este prezentarea, în plenul Parlamentului, de către primul ministru (sau ministrul finanţelor publice) a raportului pe marginea proiectului de buget; - a doua fază o constituie examinarea acestuia în comisiile permanente ale Parlamentului, structurate pe domenii: educaţie, cultură, ocrotirea sănătăţii, amenajarea teritoriului şi protecţia mediului, apărare şi siguranţă naţională, agricultură, industrie, transporturi etc. , unde se pot depune o serie de amendamente; - urmează analiza şi aprobarea proiectului de buget în comisia de buget, finanţe, bănci unde se ia şi decizia de admitere sau respingere a amendamentelor formulate în comisiile permanente de specialitate, hotărârea finală urmând a fi luată în plenul Parlamentului; - următoarea fază o constituie dezbaterea şi aprobarea proiectului de buget în Parlament; - ultima fază o reprezintă promulgarea de către Preşedintele României a iegii bugetului aprobată de Parlament. Data intrării în vigoare este cea în care aceasta este făcută publică în Monitorul Oficial al României, moment în care bugetul devine operaţional, trecânduse la execuţia acestuia care se realizează pe durata anului bugetar. Foarte important în aprobarea bugetului de stat, îl constituie termenul votării şi promulgării care, potrivit prevederilor Legii finanţelor publice, este cel mai târziu la data de 31 decembrie al anului curent pentru anul următor, ce trebuie aprobat pe ansamblu, pe capitole, pe articole şi pe ministere şi celelalte organe centrale de stat. În practică, se întâlnesc, însă situaţii când fie Guvernul nu se încadrează în termenul prevăzut de lege pentru depunerea proiectului de buget, sau când dezbaterea parlamentară se prelungeşte peste durata limită prevăzută iniţial, iar legea bugetară anuală să nu fie votată până la începutul exerciţiului financiar următor.

19

În situaţia în care bugetul de stat nu s-a aprobat cu cel, puţin trei zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul aplică în anul următor prevederile din bugetul anului precedent sau cele prevăzute în proiectul de buget prezentate spre aprobare Parlamentului, în condiţiile respectării normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice pentru finanţare a acţiunilor social-economice până la aprobarea bugetului, Guvernul având încredinţarea legală pentru aceasta. în aceste cazuri, ţinând seama că proiectul de buget a devenit un instrument tot mai activ, dar şi mai complex utiiizat de Guvern în scopul influenţării creşterii economice şi al redistribuirii veniturilor în societate, posibilităţile Parlamentului de a efectua modificări substanţiale, vizând fondul politicii fiscal-bugetare devin tot mai restrânse. Aceasta este determinată de o execuţie provizorie stabilită de Guvern, cu o decizie preponderent politică a acestuia, fără a ţine seama de caracterul democratic al reprezentanţilor aleşi în Parlament. 2.2.3.3. Execuţia bugetului Execuţia bugetului constă în încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor aprobate de Parlament. Fiind un proces deosebit de amplu şi de complex, la execuţia bugetului participă un număr foarte mare de operatori bugetari, începând cu aparatul fiscal central şi teritorial al Ministerului Finanţelor Publice, ministerele şi alte agenţii guvernamentale, şi până la instituţiile publice operative - şcoli, spitale, muzee, teatre, unităţi militare, instanţe judecătoreşti, unităţi administrativ teritoriale şi alte entităţi publice care primesc transferuri de la bugetul de stat sau care sunt finanţate de la bugetul de stat. Responsabilitatea execuţiei bugetare revine Guvernului, prin instituţiile sale competente cărora li s-a acordat competenţe de administrare atât a procesului de colectare la un nivel cât mai ridicat a veniturilor, cât şi a procesului de utilizare eficientă a alocaţiilor bugetare, respectându-se principiul potrivit căruia veniturile reprezintă limite minime de realizat, iar cheltuielile bugetare aprobate reprezintă limite maxime ce nu pot fi depăşite, instituţiile publice fiind obligate să respecte întocmai destinaţiile stabilite pentru fiecare alocaţie bugetară. Urmărirea operativă a execuţiei bugetare se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice, căruia îi revine sarcina de a menţine pe tot parcursul execuţiei, raportul dintre veniturile şi cheltuielile în limitele aprobate prin legea bugetară anuală. Derularea execuţiei bugetului de stat, respectiv încasarea veniturilor cuvenite bugetului precum şi efectuarea plăţilor de la buget se realizează prin trezoreria statului şi a unităţilor sale teritoriale, ocazie cu care se efectuează şi un control fiscal - bugetar prealabil. 2.2.3.3.1. Execuţia veniturilor bugetului de sfert Se realizează cu ajutorul aparatului fiscal al Ministerului Finanţelor Publice, şi cuprinde 4 etape succesive şi anume: aşezarea, lichidarea, emiterea titlului de percepere şi perceperea propriu-zisă a impozitului. Aşezarea impozitului, reprezintă identificarea şi dimensionarea (stabilirea) materiei impozabile de care dispune o persoană juridică sau fizică şi care este supusă impozitării potrivit legilor fiscale specifice naturii sursei de venit. Lichidarea constă în determinarea cuantumului impozitului datorat de o persoană fizică şi juridică în funcţie de mărimea (volumul) materiei impozabile, de

20

cotele de impozit şi alte condiţii prevăzută de actul normativ care reglementează fiecare impozit în parte. Emiterea titlului de percepere a impozitului, operaţiune prin care se înscriu într-un document (dispoziţie) în baza căruia se autorizează perceperea impozitului ca venit şi care reprezintă titlu de încasare sau un titlu executoriu de încasare prin procedurile specifice executării silite, în cazul în care contribuabilul nu îşi achită din proprie iniţiativă obligaţia faţă de buget. Perceperea impozitului constă în încasarea efectivă a acestuia în cuantumul şi la termenele stabilite, operaţiune prin care se sting obligaţiile fiecărui contribuabil faţă de buget, încasarea realizânduse de către unităţile trezoreriei statului. Conform clasificaţiei bugetare funcţionale principalele venituri ale bugetului de stat aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt:

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

21

0001 0002 0003 0004 0101 0201 01 0601

0701

0801

Capitol/Articol

VENITURI VENITURI CURENTE A. VENITURI FISCALE A.1 IMPOZITE DIRECTE IMPOZITUL PE PROFIT IMPOZITUL PE SALARII Impozitul pe salarii IMPOZITUL PE VENIT 01 Impozitul pe venituri din activităţi independente 02 Impozit pe venituri din salarii 03 Impozit pe venituri din cedarea folosinţei bunurilor 04 Impozit pe venituri din dividende 05 Impozit pe venituri din dobânzi I 06 mpozit pe alte venituri 07 Impozit pe venit din pensii 08 Impozit pe veniturile obţinute din jocurile de noroc, din premii în bani şi din prime în bani şi/sau natură 09 Impozitul pe veniturile obţinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi vânzarea părţilor sociale 10 Regularizări 11 Impozitul pe veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală 12 Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice nerezidente COTE Şl SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT (se scad) 01 Cote defalcate din impozitul pe venit (se scad) 02 Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (se scad) 03 Sume defalcate din impozitul pe venit pentru subvenţionarea energiei termice livrate către populaţie (se scad) ALTE IMPOZITE DIRECTE 01 Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice şi juridice nerezidente 02 Impozitul pe profit obţinut din activităţi comerciale ilicite sau din nerespectarea Legii privind protecţia consumatorilor Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

22

03 07 30 0901 04 09 1300 1301 01 03 1401 1601 01 02 1701 01 03 04 10 12 13 15 16 18 21 22 23 24 25 26

Impozitul pe dividende de la societăţi comerciale Contribuţia agenţilor economici pentru învăţământul de stat Alte încasări din impozite directe CONTRIBUŢII Contribuţia pentru pensia suplimentară Contribuţia agenţilor economici pentru persoanele cu handicap A.2 IMPOZITE INDIRECTE TAXA PE VALOAREAADĂUGATĂ TVA încasată Sume defalcate din TVA pentru bugetele locale (se scad) ACCIZE TAXE VAMALE Taxe vamale de la persoane juridice Taxe vamale şi alte venituri încasate de la persoane fizice prin unităţile vamale ALTE IMPOZITE INDIRECTE Taxe pentru jocurile de noroc Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare Taxa pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale Taxe judiciare de timbru Taxele de timbru pentru activitatea notarială Taxe extrajudiciare de timbru Amenzi judiciare Venituri din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat Taxa asupra unor activităţi dăunătoare sănătăţii şi din publicitatea lor Taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc Taxa de timbru judiciar asupra valorii automobilelor noi de import Contribuţia agenţilor economici din turism Impozitul pe ţiţeiul clin producţia internă şi gazele naturale Taxe de autorizare pentru comercializarea alcoolului, băuturilor alcoolice, produselor in tutun şi a cafelei Venituri cu destinaţie specială din comisionul pentru servicii vamale

23

Capitol/Articol

Subcapitol/AlineatDenumirea indicatorilor 27 Venituri cu destinaţie specială din cotele aplicate asupra veniturilor realizate în domeniul aviaţiei civile 30 Alte încasări din impozite indirecte B. VENITURI NEFISCALE VĂRSĂMINTE DIN PROFITUL NET AL REGIILOR AUTONOME VĂRSĂMINTE DE LA INSTITUŢII PUBLICE 01 Taxe de metrologie 03 Taxe pentru prestaţiile efectuate şi pentru eliberarea autorizaţiilor de transport în trafic internaţional 04 Taxe consulare 05 Taxe pentru analize efectuate de laboratoare, altele decât cele sanitare, de pe lângă instituţii 10 Taxe şi alte venituri din protecţia mediului 12 Vărsăminte din disponibilităţile instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate 13 Vărsăminte din veniturile instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate 30 Alte venituri de la instituţiile publice DIVERSE VENITURI 01 Venituri din aplicarea prescripţiei extinctive 03 Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale 04 Încasări din cota reţinută conform Codului penal 05 Restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi 07 Venituri din concesiuni 08 Penalităţi pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiei de impozite şi taxe 09 Încasarea dobânzilor aferente ratelor lunare în vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului 11 Vărsăminte de la persoane juridice, pentru persoane cu handicap neîncadrate 12 Încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate odată cu confiscarea potrivit legii 16 Venituri realizate din încasarea debitelor evidenţiate în bilanţurile de lichidare a patrimoniului fostelor cooperative agricole de producţie Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

1900 2001 2101

2201

Capitol/Articol

24

3000 3001 4000 4001 4200 4201

19 30 01 02 01 01 05 07 09 10 11

Venituri din dividende Încasări din alte surse II. VENITURI DIN CAPITAL VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI ALE STATULUI Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice Venituri din valorificarea stocurilor de la rezervele materiale naţionale şi de mobilizare VII. DONAŢII Şl SPONSORIZĂRI DONAŢII Şl SPONSORIZĂRI Donaţii VIII. ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE încasări din rambursarea împrumuturilor acordate pentru finalizarea unor obiective aprobate prin convenţii bilaterale şi acorduri interguverna menta le încasări din rambursarea împrumuturilor acordate persoanelor care beneficiază de statutul de refugiat încasări din rambursarea împrumuturilor pentru finanţarea lucrărilor agricole încasări din rambursarea împrumuturilor acordate pentru acoperirea arieratelor către CON EL şi ROMGAZ încasări din rambursarea împrumuturilor din fondul de redresare financiară încasări din rambursarea împrumuturilor acordate pentru proiecte de investiţii în turism

2.2.3.3.2. Execuţia cheltuielilor bugetului de stat În execuţia cheltuielilor bugetului de stat se parcurg patru faze procedurale succesive pentru fiecare alocaţie bugetară, etape prin care se urmăresc respectarea destinaţiei şi a cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli bugetare şi care vizează angajarea lichidarea, ordonanţarea şi plata propriu-zisă a alocaţiei. Angajarea cheltuielilor bugetare reprezintă asumarea deciziei de angajare, de către un ordonator de credite (conducătorii instituţiilor publice) asupra cheltuielilor bugetare şi care generează obligaţia unei instituţii publice de a efectua plăţi pe seama creditelor deschise din Bugetul de stat pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestări servicii. Angajarea cheltuielilor şi efectuarea plăţilor nu pot avea loc dacă acestea nu rezultă dintr-un act legal - contracte, comenzi, facturi prin care sunt stabilite obligaţiile furnizorilor şi ale beneficiarului şi fără a purta viza de control financiar preventiv a şefului compartimentului financiar contabil sau a înlocuitorului acestuia. Lichidarea reprezintă operaţiunea prin care se verifică şi se constată realizarea furnizării bunurilor, a execuţiei lucrărilor şi/sau a serviciilor prestate, în

25

urma recepţiilor efectuate, în funcţie de care se stabileşte cuantumul sumelor ce urmează a fi achitate din creditul bugetar aprobat. Fiind o operaţiune posterioară realizării livrărilor de mărfuri, lucrărilor executate şi / sau serviciilor prestate către o instituţie de stat angajatoare a cheltuielilor bugetare, lichidarea trebuie să aibă la bază acte justificative - facturi, avize de însoţire, procese verbale de recepţie, situaţii de lucrări, etc- prin care se determină cuantumul (nivelul) plăţilor ce urmează a se efectua de către instituţia publică beneficiară. Ordonanţarea constituie actul de emitere, de către instituţia publică, a ordinului de plată, prin care, pe baza evaluării realizate prin lichidare, se dispune plata unei sume de bani din alocaţia bugetară în favoarea unui terţ, operaţiune care va fi deasemenea vizată de către controlul financiar preventiv. Plata reprezintă achitarea efectivă de către instituţia publică a sumei datorate către furnizori sau creditori pentru stingerea obligaţiilor băneşti faţă de aceştia pentru livrările de mărfuri, executarea de lucrări şi/sau serviciile prestate. Derularea plăţilor se realizează prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului şi care ia rândul lor înainte de a debita contul instituţiei publice deschis la trezoreria unde aceasta este arondată, efectuează un control bugetar prealabil, verificând încadrarea în prevederile bugetului de venituri şi cheltuieli al acesteia aprobat de cei competenţi, încadrarea în limita creditelor deschise pentru o anumită perioadă şi pe destinaţii distincte (în special a celor privind cheltuielile salai iale şi a celor de capital) şi chiar verificarea documentelor justificative (facturi, situaţii de lucrări state de piaţă, achitarea obligaţiilor bugetare etc.) Conform clasificaţiei bugetare funcţionale principalele cheltuieli ale bugetului de stat aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt:

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

26

5001

01 02 20 34 35 01 II. CHELTUIELI CHELTUIELI 35 02 35 03 CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE 36 38 39 39 03 Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la 39 04 39 07 buget pentru instituţii publice Subvenţii pe produse şi activităţi Subvenţii pentru 39 10 39 11 acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif 39 14 39 15 39 16 PRIME TRANSFERURI Transferuri 39 19 consolidabile Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru 39 20 39 24 investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe Transferul din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care execută o pedeapsă privată de libertate sau arest preventiv Program privind pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor Transferuri pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap Contribuţia persoanelor asigurate pentru finanţarea ocrotirii sănătăţii Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru construcţii de locuinţe Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea elaborării şi/sau actualizării planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism Transferuri către bugetele locale pentru aeroporturi de interes local

27

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 40 40 01 40 02 40 Transferuri neconsolidabile Locuinţe 03 40 04 Burse Alocaţii şi alte ajutoare pentru 40 08 40 09 40 11 copii Pensii şi ajutoare I.O.V.R., militari şi alte persoane Ajutoare sociale Alte 40 13 ajutoare alocaţii şi indemnizaţii 40 15 40 16 40 17 Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Diferenţa dobânzii 40 19 aferente creditelor bancare, 40 21 40 22 subvenţionată potrivit dispoziţiilor 40 23 40 24 40 26 egale Plăţi compensatorii Fondul de cercetare dezvoltate Fondul peniru 40 27 stimularea inovării Alocaţie 40 28 40 29 suplimentară pentru familiile cu copii Plăţi efectuate în cadrul programelor 40 30 40 32 de dezvoltare Cheltuieli pentru 40 33 susţinerea programelor tehnice de 40 34 conservare sau de închidere a minelor Protecţie socială ce se acordă pentru unele activităţi din sectorul minier Cheltuieli pentru susţinerea transportului feroviar public de călători Transferuri aferente Fondului Naţional de Preaderare Transferuri aferente Fondului Român de Dezvoltare Socială Executarea silită a creanţelor bugetare Despăgubiri civile, precum şi cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din .. acţiuni în reprezentarea intereselor statului, potrivit dispoziţiilor legal Onorariile pentru expertizele contabile dispuse în cadrul procesului penal Sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele care primesc subvenţii de la bugetul de stat, potrivit legii Proiecte de comunicare, informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor româneşti peste hotare Sprijinirea activităţilor românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

28

40 35 40 38 40 37 40 38 40 39 40 40 40 41 40 42 40 43 40 44 40 45 40 46 40 47 40 48 40 49 40 50 40 51 40 53 40 54 40 55 40 56 40 57 40 58 40 59 40 60 40 61 40 62 40 64

Finanţarea partidelor politice Finanţarea acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social-cultural Finanţarea unor programe şi proiecte în cadrul Companiei Europene pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei Finanţarea ansamblului "Memorialul victimelor comunismului şi al rezistentei Sighet" Comenzi de stat pentru cărţi şi publicaţii Sprijin financiar pentru producerea şi distribuirea filmelor Asociaţii şi fundaţii Alocaţie de încredinţare şi plasament familial Ajutor anual pentru veteranii de război Programe pentru sănătate Programe pentru tineret Sprijin financiar pentru activitatea Comitetului Olimpic Român Cadastru imobiliar Metrologie şi hidrologie Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi îngheţurilor Cheltuieli pentru valorificarea cenuşilor şi pirita Cooperare economică internaţională Sprijinirea producătorilor agricoli pentru terenuri agricole cultivate Cabaline din patrimoniul genetic naţional Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru drumuri, căi ferate, aviaţie şi navigaţie Transferuri pentru finanţarea de bază a învăţământului superior Transferuri pentru constituirea fondului de garantare a creditelor bancare acordate studenţilor Transferuri pentru cercetare - dezvoltare (granturi) Transferuri pentru acţiuni de sănătate Susţinerea cultelor Stimularea exporturilor Fondul la dispoziţia primului ministru pentru sprijinirea comunităţilor româneşti de pretutindeni

29

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 40 66 Contribuţia statului la salarizarea 40 68 personalului de cult Programe de protecţie socială şi integrare socio40 70 40 75 profesională a persoanelor cu handicap 40 79 Susţinerea sistemului de protecţie a copilului Contribuţia statului, care se 40 80 40 81 alocă Patriarhiei Romane pentru 40 82 40 83 sprijinirea aşezămintelor Bisericii Ortodoxe Române din afara graniţelor 40 84 Transferuri pentru aparatura medicală 40 85 40 86 40 87 de mare performanţa Alte transferuri Fond de garantare a îrnprumuturiloi 40 88 40 89 pentru întreprinderi mici şi mijlocii 40 91 49 60 70 79 Transferuri pentru acţiuni de ecologizare 80 02 Transferuri către Consiliul Naţional de 80 05 80 13 Formare profesională a Adulţilor Finanţarea Ansamblului "Memorialul Revoluţiei - Decembrie 1989" din municipiul Timişoara Transferul pentru transportul de călători cu metroul Program de realizare a sistemului naţional antigrindină Sume destinate finanţării programelor sportive realizate de structurile sportive de drept privat Transferul către Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice Transferul pentru sprijinirea proprietarilor de păduri Renta viageră DOBÂNZI REZERVE CHELTUIELI DE CAPITAL ÎMPRUMUTURI ACORDATE împrumuturi acordate pentru finalizarea unor obiective aprobate prin convenţii bilaterale şi acorduri interguvernarnentale împrumuturi acordate persoanelor care beneficiază de statutul de refugiat şi sunt lipsite de mijloace de existenţă Microcredite acordate persoanelor fizice care desfăşoară activităţi pe cont propriu, aducătoare de venituri, în vederea înireţinerii materiale

30

Capitol/Articol 5100 5101 5400

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 84 RAMBURSĂRI DE CREDITE PLĂTI 85 DF DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite 85 01 85 02 externe şi plăţi de dobânzi şi 01 02 20 34 35 01 comisioane la creditele externe 38 40 40 11 contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de 4041 40 55 dobânzi şi comisioane Partea I 70 84 SERVICII PUBLICE GENERALE AUTORITĂŢI PUBLICE CHELTUIELI 85 CURENTE CHELTUIELI DE 85 01 85 02 01 02 PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE 03 04 05 Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la 01 06 20 34 35 01 buget pentru instituţii publice TRANSFERURI Transferuri 38 39 39 10 neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale Asociaţii şi fundaţii Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţia Prezidenţială Autorităţi Legislative Autorităţi Judecătoreşti Alte organe ale autorităţilor publice Autorităţi executive Partea a'-ll-a -APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ Şl SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la buget pentru instituţii publice TRANSFERURI Transferuri consolidabile Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen

31

Capitol/Articol 5401

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale 40 40 09 de sănătate reprezentând contribuţia 40 11 datorată de persoanele care execută o pedeapsă privată de libertate sau arest 40 15 40 55 preventiv Transferuri neconsolidabile " 40 60 70 84 Alte ajutoare, alocaţii şi indemnizaţii Contribuţii şi cotizaţii la organisme 34 internaţionale Plăţi efectuate în cadrul 85 01 85 02 programului de redistribuire a forţei de 01 02 20 38 39 39 muncă Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri 10 pentru acţiuni de sănătate CHELTUIELI 40 40 11 DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE 40 15 40 60 70 84 CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE 85 Rambursări de credite externe şi plăţi 85 01 85 02 de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane APĂRARE NAŢIONALĂ CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII TRANSFERURI Transferuri consolidabile Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată . de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Plăţi compensatorii Transferuri pentru acţiuni de sănătate CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şi COMISIOANE LA CREDIT Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 39 11

Capitol/Articol

32

5501

Administraţie centrală Apărare naţională şi operaţiuni de menţinere a 03 păcii Acţiuni de integrare euroatlantică 04 05 şi pentru constituire a forţei de reacţie 01 02 20 34 35 01 rapidă Parteneriat pentru pace Plăţi ORDINE PUBLICĂ Şl SIGURANŢĂ 38 39 39 10 NAŢIONALĂ CHELTUIELI CURENTE 39 11 CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII 40 40 09 40 11 SUBVENŢII Alocaţii de la buget pentru 40 29 instituţii publice TRANSFERURI Transferuri consolidabile Transferuri din 40 30 40 55 bugetul de stat către bugetul Fondului 40 60 70 84 de asigurări sociale de sănătate 85 reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând reprezentând contribuţia datorată de persoanele care execută o pedeapsă privată de libertate sau arest preventiv Transferuri neconsolidabile Alte ajutoare, alocaţii şi indemnizaţii Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Despăgubiri civile, precum şi cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni în reprezentarea intereselor statului, potrivit dispoziţiilor legale Onorariile pentru expertize contabile dispuse în cadrul procesului penal Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru acţiuni de sănătate CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite

01 02

33

Capitol/Articol 5700

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 85 01 85 02 01 02 03 04 05 06 07 50 01 02 20 34 35 01 38 39 39 07 39 10 39 15 39 16 40 40 02 40 03 40 04 40 08 40 09 40 11 40 13 40 19 Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţie centrală Poliţie Protecţie şi pază contra incendiilor Paza şi supravegherea frontierei Jandarmerie Siguranţă naţională Penitenciare Alte instituţii şi acţiuni privind ordinea publică şi siguranţa naţională Partea a-lll-a CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL. CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la buget pentru instituţii publice TRANSFERURI Transferuri consolidabile Transferul din bugetul de stat către bugetele locale pentru susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap Contribuţia persoanelor asigurate pentru finanţarea ocrotirii sănătăţii Transferuri neconsolidabile Burse Alocaţii şi alte ajutoare pentru copii Pensii şi ajutoare I.O.V.R., militari şi alte persoane Ajutoare sociale Alte ajutoare, alocaţii şi indemnizaţii Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Diferenţa de dobânzi aferentă creditelor bancare, subvenţionată potrivit dispoziţiilor legale Alocaţia suplimentară pentru familiile cu copii

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

34

-

Sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele 40 33 40 34 decât cele care primesc subvenţii de 40 36 40 37 la bugetul de stat potrivit legii Proiecte de comunicare, informare publică şi 40 38 promovarea imaginii şi intereselor 40 39 40 40 româneşti peste hotare Sprijinirea activităţilor românilor de pretutindeni şi 40 41 40 42 a organizaţiilor reprezentative ale 40 43 40 44 40 45 acestora Finanţarea acţiunilor cu 40 46 caracter ştiinţific şi social cultural 40 55 40 57 40 58 Finanţarea unor programe şi proiecte în cadrul Companiei Europene pentru 40 60 40 61 40 64 combaterea rasismului, xenofobiei, 40 66 40 68 antisemitismului şi intoleranţei Finanţarea ansamblului "Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei Sighet" Comenzi de stat pentru cărţi şi publicaţii Sprijin financiar pentru producerea şi distribuirea filmelor Asociaţii şi fundaţii Alocaţie de încredinţare şi plasament familial Ajutor anual pentru veteranii de război Programe pentru sănătate Programe pentru tineret Sprijin financiar pentru activitatea Comitetului Olimpic Român Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru finanţarea de bază a învăţământului superior Transferuri pentru constituirea fondului de garantare a creditelor bancare acordate studenţilor Transferuri pentru acţiuni de sănătate Susţinerea cultelor Fondul la dispoziţia primului ministru pentru sprijinirea comunităţilor româneşti de pretutindeni Contribuţia statului la salarizarea personalului de cult Programe de protecţie socială şi integrare socioprofesionaiă a persoanelor cu handicap

40 32

35

Capitol/Articol 5701

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor Susţinerea sistemului de protecţie a copilului Contribuţia statului, care se 40 75 alocă Patriarhiei Române pentru 40 79 sprijinirea aşezămintelor Bisericii Ortodoxe Române din afara graniţelor 40 80 40 83 Transferuri pentru aparatura medicală 40 84 40 87 de mare performanţă Alte transferuri Transferuri către Consiliul Naţional de 40 88 Formare profesională a Adulţilor 40 91 70 84 Finanţarea Ansamblului, "Memorialul Revoluţiei - Decembrie 1989" din 85 municipiul Timişoara Sume destinate 85 01 85 02 finanţării programelor sportive realizate 01 02 20 34 35 01 de structurile sportive de drept privat 38 39 39 10 Transferul către Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice Renta viageră 40 40 02 40 55 CHELTUIELI DE CAPITAL 40 57 RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDULI Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane ÎNVĂŢĂMÂNT CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la buget pentru instituţii publice TRANSFERURI Transferuri consolidabiie Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri neconsolidabile Burse Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru finanţarea de bază a învăţământului
36

40 70

superior

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

37

5801

Transferuri pentru constituirea fondului de garantare a creditelor 40 66 bancare acordate studenţilor 40 80 70 84 Contribuţia statului la salarizarea personalului de cult Alte transferuri 85 CHELTUIELI DE CAPITAL 85 01 85 02 01 02 RAMBURSĂRI DE CREDITE, PI ĂTI 03 04 05 08 09 10 DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite 14 externe şi plăti de dobânzi şi 25 50 comisioane la creditele externe 01 02 20 34 35 01 contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de 38 39 39 10 dobânzi şi comisioane Administraţia 40 40 11 centrală învăţământ preşcolar 40 44 40 55 învăţământ primar şi gimnazial învăţământ liceal învăţământ profesional învăţământ special învăţământ superior Biblioteci centrale, universitare şi pedagogice Internare, cămine şi cantine pentru elevi şi studenţi Servicii publice descentralizate Alte instituţii şi acţiuni de învăţământ SĂNĂTATE CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la buget pentru instituţii publice TRANSFERURI Transferuri consolidabiie Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Programe pentru sănătate Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională

40 58

38

Capitol/Articol 5901 5902

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor Transferuri pentru acţiuni de sănătate Transferuri pentru aparatură medicală 70 84 de mare performanţă CHELTUIELI 85 DE'CAPITAL RAMBURSĂRI DE 85 01 85 02 01 03 CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Ş! 04 05 07 09 25 50 COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi 01 02 20 de dobânzi şi comisioane la creditele 35 01 38 39 39 10 externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe 40 40 11 Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţia centrală Spitale Sanatorii 40 13 40 32 de recuperare şi balneare Creşe Centre 40 33 de transfuzii sanguine Centre de sănătate Servicii publice descentralizate Alte instituţii şi acţiuni sanitare CULTURĂ,'RELIGIE Şl ACŢIUNI PRIVIND ACTIVITATEA SPORTIVĂ Şl DE TINERET CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la buget pentru instituţii publice TRANSFERURI Transferuri consolidabile Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Diferenţa de dobânzi aferentă creditelor bancare, subvenţionată potrivit dispoziţiilor legale Sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele care primesc subvenţii de la bugetul de stat potrivit legii Promovarea imaginii şi intereselor româneşti peste hotare Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 40 60 40 79

Capitol/Articol

39

40 34 40 36 40 37 40 38 40 39 40 40 40 45 40 46 40 55 40 61 40 64 40 66 40 75 40 80 40 84 70 84 85 85 02 01 02 04 05

. Sprijinirea activităţilor românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora Finanţarea acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social cultural Finanţarea unor programe şi proiecte în cadrul Companiei Europene pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei Finanţarea ansamblului "Memorialul victimelor comunismului şi a! rezistenţei Sighet" Comenzi de stat pentru cărţi şi publicaţii Sprijin financiar pentru producerea şi distribuirea filmelor Programe pentru tineret Sprijin financiar pentru activitatea Comitetului Olimpic Român Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Susţinerea cultelor Fondul la dispoziţia primului ministru pentru sprijinirea comunităţilor româneşti de pretutindeni Contribuţia statului la salarizarea personalului de cuit Contribuţia statului, care se alocă Patriarhiei Române pentru sprijinirea aşezămintelor Bisericii Ortodoxe Române din afara graniţelor Alte transferuri Finanţarea Ansamblului "Memorialul Revoluţiei - Decembrie 1989" din municipiul Timişoara CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţie centrală Biblioteci publice naţionale Muzee Teatre şi instituţii profesioniste ele spectacole şi concerte

40

Capitol/Articol 6001

Subcapit Denumirea indicatorilor ol/Alineat 15 20 21 Culte religioase Activitatea sportivă 25 50 Activitatea de tineret Servicii publice 01 02 20 descentralizate Alte instituţii şi acţiuni privind 34 35 01 cultura, religia şi activitatea sportivă şi de 38 39 39 tineret ASISTENŢA SOCIALĂ, ALOCAŢII, PENSII, AJUTOARE Şl INDEMNIZAŢII 07 CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE 39 15 39 PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl 16 SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la buget 40 40 03 pentru instituţii publice TRANSFERURI Transferuri consolidabile Transferuri din 40 04 bugetul de stat către bugetele locale pentru 40 08 40 susţinerea sistemului de protecţie a 09 drepturilor copilului Transferuri pentru susţinerea sistemului de protecţie a 40 11 persoanelor cu handicap Contribuţia 40 19 persoanelor asigurate pentru finanţarea 40 41 40 ocrotirii sănătăţii Transferuri Alocaţii şi alte ajutoare pentru copii Pensii şi ajutoare 42 I.O.V.R., militari şi alte persoane Ajutoare 40 43 40 sociale Alte ajutoare, alocaţii şi indemnizaţii 55 Contribuţii şi cotizaţii la organisme 40 68 internaţionale Alocaţia suplimentară pentru familiile cu copii Asociaţii şi fundaţii Alocaţie 40 70 de încredinţare şi plasament familial Ajutor 40 80 40 anual pentru veteranii de război Contribuţii la 83 programe realizate cu finanţare internaţională Programe de protecţie socială şi integrare socioprofesională a persoanelor cu handicap Susţinerea sistemului de protecţie a copilului Alte transferuri Transferuri către Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

Capitol/Articol

41

6300

Transferuri către Consiliul Naţional al Persoanelor vârstnice CHELTUIELI DE 70 84 CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE, 85 PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE 85 01 85 02 01 02 LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane 08 09 14 la creditele externe contractate de 15 17 18 ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi 19 20 comisioane Administraţie centrală 21 25 29 Cămine de bătrâni şi pensionari Centre de primire a minorilor Ajutor social 37 38 43 Alocaţia de încredinţare şi plasament 44 48 familial Alocaţia de stat pentru copii 50 Ajutoare pentru soţii de militari în termen Centre de primire, triere şi cazare a 01 02 persoanelor solicitante a statutului de refugiat Alocaţia suplimentară pentru familiile cu copii Pensii, ajutoare, indemnizaţii şi sporuri I.O.V.R., veterani de război şi pentru alte categorii de beneficiari Pensii militari Servicii publice descentralizate Concediu plătit pentru creşterea copiilor până la 2 ani Ajutoare speciale Indemnizaţii nevăzători salariaţi Susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului Susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap Programe de protecţie socială şi integrare socioprofesională a persoanelor cu handicap Alte acţiuni privind asistenţa socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii Partea a-IV-a SERVICII Şl DEZVOLTARE PUBLICĂ, LOCUINŢE, MEDIU Şl APE CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL

40 88

42

Capitol/Articol 6301

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 20 38 39 14 39 19 39 20 40 40 01 40 11 40 47 40 55 40 82 70 84 85 85 01 85 02 01 38 39 39 14 39 19 39 20 40 40 01 40 47 CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII TRANSFERURI Program privind pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru construcţii de locuinţe Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea elaborării şi/sau actualizării planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism Transferuri neconsolidabiie Locuinţe Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Cadastru imobiliar Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru acţiuni de ecologizare CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane SERVICII Şl DEZVOLTARE PUBLICĂ DE LOCUINŢE CHELTUIELI CURENTE TRANSFERURI Transferuri consolidabile Program privind pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru construcţii de locuinţe Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea elaborării şi/sau actualizării planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism Transferuri neconsolidabiie Locuinţe Cadastru imobiliar

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

43

6401 6600

Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională CHELTUIELI 70 84 DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE 85 CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl 85 01 85 02 08 50 COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi 01 02 20 38 40 40 de dobânzi şi comisioane la creditele 11 externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe 40 55 Plăţi de dobânzi şi comisioane Locuinţe 40 82 70 84 Alte acţiuni privind dezvoltarea publică şi locuinţe MEDIU Şl APE CHELTUIELI 85 CURENTE CHELTUIELI DE 85 02 01 02 PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE 03 04 05 Şl SERVICII TRANSFERURI 01 02 20 34 35 01 Transferuri neconsolidabiie Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru acţiuni de ecoiogizare CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţie centrală Dezvoltare surse de apă, acumulări şi amenajări hidrotehnice Supraveghere şi protecţie mediu, reducerea şi controlul poluării Prospecţiuni geologice privind sursele de apă Controlul activităţilor nucleare Partea a-V-a ACŢIUNI ECONOMICE CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la buget pentru instituţii publice

40 55

44

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 35 02 35 03 Subvenţii pe produse şi activităţi Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor 36 38 39 24 de preţ şi tarif PRIME TRANSFERURI 40 40 02 40 11 Transferuri către bugetele locale pentru aeroporturi de interes local Transferuri 40 21 40 22 neconsolidabile Burse Contribuţii şi 40 23 40 24 40 26 cotizaţii la organisme internaţionale Plăţi efectuate în cadrul programului de 40 48 40 49 dezvoltare Cheltuieli pentru susţinerea 40 50 programelor tehnice de conservare sau de închidere a minelor Protecţie socială 40 51 40 53 ce se acordă pentru unele activităţi din 40 54 40 55 sectorul minier Cheltuieli pentru 40 56 susţinerea transportului feroviar public de 40 62 40 80 40 81 călători Transferuri aferente Fondului Naţional de Preaderare Meteorologie şi 40 82 40 85 hidrologie Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi îngheţurilor Cheltuieli 40 86 40 89 pentru valorificarea cenuşilor de pirită Cooperare economică internaţională Sprijinirea producătorilor agricoli pentru terenuri agricole cultivate Cabaline din patrimoniul genetic naţional Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru drumuri, căi ferate, aviaţie şi navigaţie Stimularea exporturilor Alte transferuri Fond de garantare a împrumuturilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii Transferuri pentru acţiuni de ecologizare Transferuri pentru transportul de călători cu metroul Program de realizare a sistemului naţional de antigrindină Transferuri pentru sprijinirea proprietarilor de păduri

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

45

6601

CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂTI 85 DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA 85 01 85 02 CREDITE Rambursări de credite 01 02 20 34 35 01 externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe 35 02 35 03 contractate de ordonatori de credite 38 Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane INDUSTRIE 40 40 11 CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI 40 22 DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII 40 23 40 50 Alocaţii de la buget pentru instituţii 40 51 40 55 publice Subvenţii pe produse şi 40 80 40 82 70 84 activităţi Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif 85 TRANSFERURI Transferuri 85 01 85 02 01 02 neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Cheltuieli 03 06 pentru susţinerea programelor tehnice de conservare sau de închidere a minelor Protecţie socială ce se acordă pentru unele activităţi din sectorul minier Cheltuieli pentru valorificarea cenuşilor de pirită Cooperare economică internaţională Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Alte transferuri Transferuri pentru acţiuni de ecologizare CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţie centrală Prospecţiuni şi lucrări geologice pentru descoperirea de resurse minerale Combustibili minerali solizi Resurse minerale, altele decât combustibili

70 84

46

Capitol/Articol 6701

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor Industrie prelucrătoare Alte cheltuieli 01 02 20 34 35 01 în domeniul industriei AGRICULTURA Şl SILVICULTURA CHELTUIELI 35 03 CURENTE CHELTUIELI DE 36 38 40 40 11 PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la 40 53 buget pentru instituţii publice Subvenţii 40 54 40 55 pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif PRIME TRANSFERURI 40 80 40 89 Transferuri neconsolidabile Contribuţii 70 84 şi cotizaţii la organisme internaţionale Sprijinirea producătorilor agricoli 85 pentru terenurile agricole cultivate 85 01 85 02 01 02 Cabaline din patrimoniul genetic 03 04 naţional Contribuţii la programe 05 06 07 10 14 realizate cu finanţare internaţională Alte transferuri Transferuri pentru sprijinirea proprietarilor de păduri CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţie centrală Amendare soluri acide şi alcaline Acoperire sume fixe la seminţe Combatere dăunători şi boli în sectorul vegetal Reproducţie şi selecţie animale, prevenire şi combatere boli în sectorul animal Programe pentru susţinerea preţurilor la produsele agricole Subvenţionare dobânzi aferente creditelor bancare acordate producătorilor agricoli Alte programe pentru sprijinirea producătorilor agricoli îmbunătăţiri funciare, irigaţii, desecări şi combaterea eroziunii solului Denumirea indicatorilor 07 50

Capitol/Ar Subcapitol/Ali ticol neat

47

6801

Silvicultura Prevenirea şi combaterea bolilor la animale şi combaterea epizootiilor Servicii publice 17 descentralizate Alte unităţi şi acţiuni din domeniul 25 50 agriculturii şi silviculturii TRANSPORTURI Şl COMUNICAŢII CHELTUIELI CURENTE 01 02 20 34 35 02 38 39 39 CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Subvenţii pe 24 produse şi activităţi TRANSFERURI Transferuri 40 40 02 40 consolidabile Transferuri către bugetele locale 11 pentru aeroporturi de interes local Transferuri neconsolidabile Burse Contribuţii şi cotizaţii la 40 24 40 55 organisme internaţionale Cheltuieli pentru 40 56 susţinerea transportului feroviar public de călători 40 80 40 85 Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru drumuri, căi 70 84 ferate, aviaţie şi navigaţie Alte transferuri 85 Transferuri pentru transportul de călători cu 85 01 85 02 metroul CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI 01 02 03 05 07 DE CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl 08 09 10 COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţie centrală Aviaţie civilă Navigaţie civiiă Drumuri şi poduri Transport feroviar Transport în comun Aeroporturi de interes locai Aviaţie civilă finanţată din venituri cu destinaţie specială

15

48

Capitol/Articol 6901

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor Comunicaţii Alte cheltuieli în domeniul transporturilor şi comunicaţiilor ALTE 01 02 20 34 35 01 ACŢIUNI ECONOMICE CHELTUIELI 35 03 CURENTE CHELTUIELI DE 38 40 40 11 PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII Alocaţii de la 40 21 40 26 buget pentru instituţii publice Subvenţii 40 48 40 49 pentru acoperirea diferentelor de preţ şi tarif TRANSFERURI Transferuri 40 51 40 55 neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la 40 62 40 81 organisme internaţionale Plăţi efectuate în cadrul programului de dezvoltare 40 86 Transferuri aferente Fondului Naţional 70 84 de Preaderare Meteorologie şi 85 hidrologie Prevenirea şi combaterea 85 01 85 02 01 02 inundaţiilor şi îngheţurilor Cooperare economică internaţională Contribuţii la 03 programe realizate cu finanţare internaţională Stimularea exporturilor 04 05 Fond de garantare a împrumuturilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii Program de realizare a sistemului naţional de antigrindină CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţie centrală Rezerve materiale naţionale şi de mobilizare Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi îngheţurilor Meteorologie şi hidrologie Stimulare producţie de export şi a exportului Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 10 50

Capitol/Articol

49

7100

Acţiuni de cooperare economică internaţională Stimulare întreprinderi mici 07 10 13 18 50 şi mijlocii Sistemul naţional antigrindină 01 02 20 34 35 01 Promovarea şi dezvoltarea turismului 35 02 38 39 39 10 Fondul Naţional de Preaderare Alte cheltuieli pentru acţiuni economice 40 40 11 Partea a-VI-a ALTE ACŢIUNI 40 16 40 17 40 27 CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI 40 28 40 29 MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII 40 30 Alocaţii de la buget pentru instituţii publice Subvenţii pe produse şi activităţi 40 35 40 55 TRANSFERURI Transferuri consolidabile 40 59 Transferuri din bugetul de stat către 40 80 70 84 bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Fondul de cercetare-dezvoltare Fondul pentru stimularea inovării Transferuri aferente Fondului Român de Dezvoltare Socială Executarea silită a creanţelor bugetare Despăgubiri civile, precum şi cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni şi reprezentarea intereselor statului, potrivit dispoziţiilor legale Onorariile pentru expertize contabile dispuse în cadrul procesului penal Finanţarea partidelor politice Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru cercetare-dezvoltare (granturi) Alte transferuri CHELTUIELI DE CAPITAL RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE

06

50

Capitol/Articol 7101 7201

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor Rambursări de credite externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele 85 01 85 02 externe contractate de ordonatorii de 01 02 20 34 35 01 credite Rambursări de credite externe 38 40 39 10 Plăti de dobânzi şi comisioane CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ 40 40 11 CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI 40 16 40 17 40 55 DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SUBVENŢII 40 59 Alocaţii de la buget pentru instituţii 40 80 70 01 02 03 publice 50 TRANSFERURI 01 02 20 34 35 02 Transferuri consolidabile Transferuri 38 39 39 10 din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Transferuri neconsolidabile Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale Fondul de cercetare-dezvoltare Fondul pentru stimularea inovării Contribuţii la programe realizate cu finanţare internaţională Transferuri pentru cercetare-dezvoltare (granturi) Alte transferuri CHELTUIELI DE CAPITAL Administraţie centrală Cercetare fundamentală Cercetare aplicativă şi experimentală Alte instituţii şi acţiuni pentru cercetare ştiinţifică ALTE ACŢIUNI CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI MATERIALE Şi SERVICII SUBVENŢII Subvenţii pe produse şi activităţi TRANSFERURI Transferuri consolidabile Transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate reprezentând contribuţia datorată de persoanele care satisfac serviciul militar în termen Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 85

Capitol/Articol

51

8500 8501

40 40 27

Transferuri neconsolidabile Transferuri aferente Fondului Român de 40 28 40 29 Dezvoltare Socială Executarea silită a 40 30 creanţelor bugetare Despăgubiri civile, 40 35 40 80 70 84 precum şi cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni şi 85 reprezentarea intereselor statului, potrivit dispoziţiilor legale Onorariile 85 01 85 02 01 pentru expertize contabile dispuse în 05 06 cadrul procesului penal Finanţarea partidelor politice Alte transferuri 07 08 10 CHELTUIELI DE CAPITAL 11 12 RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI 18 19 20 50 DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite 01 38 39 externe şi plăţi de dobânzi şi comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Administraţie centrală vamală şi unităţi teritoriale Sistemul naţional de decoraţii Cheltuieli pentru aplicarea tratatelor internaţionale Protecţie civilă Executarea silită a creanţelor bugetare Despăgubiri civile, precum şi cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni în reprezentarea intereselor statului potrivit dispoziţiilor legale Onorariile pentru expertizele contabile dispuse în cadrul procesului penal Dezvoltarea şi modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum şi a celorlalte unităţi vamale Măsuri active pentru combaterea şomajului Zboruri speciale Fondul Român de Dezvoltare Socială Alte cheltuieli Partea a-XI-a TRANSFERURI TRANSFERURI DIN BUGETUL DE STAT CHELTUIELI CURENTE TRANSFERURI Transferuri consolidabile

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

52

8600 8601 8800 8801

39 03 39 04 03 04 79 80 02 80 05 80 13 02 Q5 11 01 02 03 04 05

Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe Transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe Transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat Partea a-XII-a ÎMPRUMUTURI ACORDATE ÎMPRUMUTURI ÎMPRUMUTURI ACORDATE împrumuturi acordate pentru finalizarea unor obiective acordate prin convenţii bilaterale şi acorduri interguvernarnentale împrumuturi acordate unor persoane care beneficiază de statutul de refugiat şi sunt lipsite de mijloace de existenţă Microcredite acordate persoanelor fizice care desfăşoară activităţi pe cont propriu, aducătoare de venituri, în vederea întreţinerii materiale împrumuturi pentru finalizarea unor obiective aprobate prin convenţii bilaterali şi acorduri interguvernamentale împrumuturi acordate unor persoane care beneficiază de statutul de refugiat şi suni lipsite de mijloace de existenţă Microcredite acordate persoanelor fizice care desfăşoară activităţi pe cont propriu, aducătoare de venituri, în vederea întreţinerii materiale Partea aXIII-a PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl ALTE CHELTUIELI DOBÂNZI AFERENTE DATORIEI PUBLICE Şl ALTE CHELTUIELI Dobânzi aferente datoriei publice interne Dobânzi aferente datoriei publice externe Cheltuieli ocazionate de emisiunea şi plasarea titlurilor de stat şi de riscul garanţiilor date de stat, în condiţiile legii Diferenţe de curs aferente datoriei publice externe Diferenţe de curs aferente datoriei publice interne Denumirea indicatorilor

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat

53

9500 9501 9901

06 07 01 02 03

Rambursări de credite externe pentru importul de Combustibili Dobânzi şi comisioane aferente creditului extern pentru importul de combustibili Partea a XV-a FONDURI DE REZERVĂ FONDURI DE REZERVĂ Fond de rezervă bugetară ia dispoziţia guvernului Fond de intervenţie la dispoziţia guvernului Fond la dispoziţia Guvernului României pentru relaţiile cu Republica Moldova DEFICIT

2.2.3.4. închiderea execuţiei bugetara Închiderea execuţiei bugetare se efectuează prin întocmirea contului de execuţie bugetară, la sfârşitul anului bugetar, în care sunt reflectate executarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor bugetare, modul curn s-a respectat încadrarea în veniturile, cheltuielile şi destinaţia soldului bugetar aprobat prin legea anuală a bugetului. Contul de execuţie bugetară cuprinde operaţiunile de încasări ale veniturilor şi plăţile efectuate în contul cheltuielilor realizate efectiv în anul bugetar respectiv, indiferent de exerciţiul bugetar la care se referă. Contul de execuţie bugetară se întocmeşte de Ministerul Finanţelor Publice pe baza dărilor de seamă şi a conturilor privind execuţia de casă a bugetului elaborate de fiecare instituţie publică. Aceste documente de raportare contabilă se centralizează pe verticală la nivelul fiecărui ordonator de credite, care depune apoi la Ministerul Finanţelor Publice, situaţia execuţiei bugetare din domeniul său de activitate. Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte Contul general de execuţie bugetară pe care-l prezintă Guvernului spre analiză discutare şi care hotărăşte supunerea lui Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare. 2.2.3.5. Controlul execuţiei bugetare Controlul vizând legalitatea şi realitatea datelor cuprinse în contul de execuţie bugetară este un control ulterior şi se realizează de către Curtea de Conturi înainte de supunerea spre dezbatere şi aprobare a Parlamentului. Curtea de Conturi, instituţia supremă de control financiar şi de jurisdicţie, verifică eficienţa, eficacitatea şi economicitatea execuţiei bugetare, pronunţându-se şi asupra modului de gestionare a banilor publici de către fiecare instituţie publică şi pe ansamblu bugetului. După verificare dacă nu s-au constatat nelegalităţi şi prejudicii aduse fondurilor publice, Curtea de Conturi emite actul de descărcare de gestiune fiecărui ordonator de credite (conducătorului instituţiei publice). În final se prezintă Parlamentului raportul privind controlul contului de execuţie bugetară în vederea dezbaterii şi aprobării contului.

54

De menţionat că, pe parcursul anului bugetar, controlul asupra execuţiei bugetare se exercită şi de către organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice şi ale Guvernului. în afara controlului financiar se exercită şi un control politic realizat de către Parlament atât pe parcursul execuţiei, cât şi odată cu aprobarea contului de execuţie anuală bugetară. 2.2.3.6. Aprobarea execuţiei bugetare Raportul întocmit de către Curtea de Conturi se supune spre dezbatere în forul legislativ, respectiv Parlamentul, fiind analizat mai întâi în comisiile permanente buget - finanţe ale celor două camere, după care în plen se dezbate proiectul de Lege privind aprobarea contului de execuţie bugetară. Guvernul prezintă sinteza evoluţiilor economico-financiare din anul la care se referă execuţia bugetară şi factorii care au influenţat evoluţia acestuia şi în continuare se trece la discutarea pe articole a proiectului legii privind aprobarea contului de execuţie bugetară, ocazie cu care se pot solicita verificări suplimentare din partea Curţii de Conturi a anumitor aspecte ale execuţiei cu raportări ulterioare. în final proiectul de lege privind aprobarea contului de execuţie bugetară se supune votului parlamentarilor, iar dacă acesta este favorabil el marchează încheierea etapelor procesului bugetar.

2.3. BUGETELE LOCALE
Asigurarea autonomiei administrative potrivit principiului descentralizării si autonomiei locale nu se poate face fără existenta unui cadru legislativ si a mecanismelor adecvate respectiv a instrumentelor necesare autorităţilor locale pentru îndeplinirea atribuţiilor care le revin. Cadrul legislativ este asigurat de către Legea administraţiei publice locale, Legea privind finanţele publice si Legea privind finanţele publice locale, precum şi de o serie de reglementari anuale aduse odată cu legea bugetară (legea bugetului de stat). Între cele mai importante instrumente la îndemâna autorităţilor locale necesare in vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin, un loc prioritar îl ocupa bugetul local. Potrivit Legii finanţelor publice locale, nr. 189/1998 prin bugete locale se înţeleg bugetele de venituri si cheltuieli ale unităţilor admi-nistrativ-teritoriale... Fiecare comuna, oraş, municipiu, sector al capitalei, judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, întocmeşte bugetul local, in condiţii de autonomie potrivit legii. „Intre aceste bugete nu exista relaţii de subordonare", mai sintetic prin bugetul local se înţelege actul in care se înscriu veniturile si cheltuielile colectivităţilor locale pe o perioada de un an, adică bugetele unităţilor administrativ teritoriale care au personalitate juridica. Structura bugetelor locale este următoarea: - bugetele proprii ale judeţelor si al municipiului Bucureşti administrate de Consiliile judeţene şi municipiul Bucureşti;

55

- bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor si ale sectoarelor capitalei, ce sunt administrate de primarii in calitate de ordonatori principali de credite. În ţara noastră, autonomia financiara a colectivităţilor locale nu este încă deplina, existând raporturi de dependenta fata de bugetul de stat, mai ales cu privire la partea de venituri. În componenta bugetului local, partea de venituri cuprinde, atât venituri proprii provenind din impozite, taxe si vărsăminte de venituri cuvenite de la contribuabilii persoane juridice de importanta locala si de la populaţie, (acestea sunt prevăzute de actele normative ce se refera la impozitele si taxele locale si la modul de stabilire a competentei consiliilor locale in domeniu) dar si venituri atribuite din sume defalcate din unele venituri cuvenite, potrivit legii, bugetului de stat; transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finanţarea unor investiţii de interes general ce depăşesc perimetrul unor colectivităţi locale sau pentru acţiuni de protecţie sociala in instituţii publice cu caracter naţional sau regional (cămine de bătrâni, casa de copii, scoli speciale, etc). Cheltuielile ce se finanţează din bugetele locale pentru realizarea acţiunilor si activităţilor din competenta consiliilor locale, au la bază prevederi iegale şi vizează: - activitatea autorităţilor executive si a serviciilor publice de subordonare locala; - activitatea desfăşurată de instituţiile social-culturale (învăţământ, cultură, religie, asistenta sociala, indemnizaţii, ajutoare) - realizarea diverselor servicii (salubrizare, zone verzi, protecţia mediului), dezvoltare publica (reţele de apa, canal, străzi, drumuri, trotoare, zone de agrement) si locuinţe; - activitatea de transporturi, agricultura si diverse acţiuni economice. - constituirea de fonduri de rezerva si pentru rambursări de împrumuturi si plaţi de dobânzi. Atât veniturile cât şi cheltuielile bugetelor locale trebuiesc corect dimensionate, corect urmărite, dar mai ales prin buget să se atingă finalitatea vizată de legiuitor în ceea ce priveşte administraţia publică locală.

2.3.1. Elaborarea proiectelor bugetelor locale
La elaborarea proiectelor bugetelor locale se au în vedere prevederile Legii privind finanţele publice locale şi a celor rezultate din Legea privind administraţia publică locală, care stabilesc competenţele ce revin consiliilor iocale pe linia stabilirii surselor de venituri din impozite, taxe, şi alte vărsăminte, precum şi sarcinile pe linia finanţării instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare locală. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor Socaie (primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene şi al Consiliului genera! al capitalei) vor stabili acţiunile ce vor fi finanţate din bugetele locale, pe bază de programe care vor fi întocmite de către instituţiile şi serviciile publice de interes local, în scopul finanţării unor activităţi, obiective, proiecte, care vor constitui anexe la bugetul local.

56

Ordonatorii principali de credite trebuie să prezinte Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice Judeţene, până la 15 mai a fiecărui an, proiectele bugetelor locale echilibrate. Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene, după ce vor analiza nivelul veniturilor prevăzute ca posibil a se realiza pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale din informaţiile deţinute de trezoreriile operative şi organele fiscale teritoriale) şi a nivelului de cheltuieli rezultate din programele instituţiilor şi serviciilor publice ce urmează a fi finanţate din bugetele locale, va depune la Ministerul Finanţelor Publice proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului, până la 1 iunie ale fiecărui an. Ministerul Finanţelor Publice, după examinarea propunerilor de acordare de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi de transferuri cu destinaţie specială, cuprinse în aceste proiecte, cu acordul guvernului, va comunica până la 1 iulie Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice Judeţene limitele sumelor defalcate şi a transferurilor, precum şi criteriile de repartizare a acestora pe fiecare unitate administrativ-terito--rială, judeţ în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale. Limitele sumelor şi criteriile de repartizare se transmit şi Consiliilor judeţene şi Consiliului general al capitalei. După primirea limitelor maxime din sume defalcate şi transferuri, ordonatorii principali de credite întocmesc noile propuneri de proiect de bugete locale şi le transmit Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice Judeţene, până la 20 iulie. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţeană după primite prin proiecte de la unităţile administrativ teritoriale cu Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte proiectul de buget judeţului şi îl transmite Ministerului Finanţelor Publice până la fiecărui an. confruntarea datelor datele primite de la local pe ansamblul data de 1 august a

2.3.2.Aprobarea bugetelor locale
Proiectele bugetelor locale elaborate în condiţiile expuse mai sus, se prezintă spre aprobare consiliilor locale, judeţene şi Consiliului local al municipiului Bucureşti, în termen de 30 zile de ia intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat. Pe baza bugetelor locale aprobate de consiliile locale şi judeţene, Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene întocmesc şi transmit Ministerului Finanţelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor, grupate pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti şi bugetul propriu al consiliului judeţean, pe structura clasificaţiei bugetare stabilită de Ministerul Finanţelor Publice. Veniturile şi cheltuielile prevăzute în bugetele locale se repartizează pe trimestre, în funcţie de termenele legale de plată a veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor potrivit programelor întocmite de instituţiile şi serviciile publice locale, şi se aprobă de către: - Ministerul Finanţelor Publice pentru sumele defalcate din veniturile bugetului de stat şi pentru transferurile de la acest buget, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, transmise de Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene la Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 20 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat;
57

- de către ordonatorii principali de credite (primării) ai bugetelor locale pentru bugetele proprii şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice subordonate, în termen de 15 zile de la aprobarea sumelor repartizate de Ministerul Finanţelor Publice. Următoarea etapă o constituie repartizarea creditelor bugetare, aprobate prin bugetele locale, de către ordonatorii principali de credite pe unităţile ierarhic inferioare potrivit sarcinilor ce revin acestora şi aprobarea efectuării cheltuielilor din bugetele proprii, respectiv ordonatorilor secundari. La rândul său ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţi ierarhic inferioare ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de credite.

2.3.3, Execuţia veniturilor bugetelor locale
Se realizează cu ajutorul aparatului fiscal al fiecărei primării, consiliu judeţean şi cuprinde de asemenea 4 etape succesive şi anume: aşezarea, lichidarea, emiterea titlului de percepere şi perceperea propriu-zisă a venitului (impozitului, taxei). Aşezarea impozitului, reprezintă identificarea şi dimensionarea (stabilirea) materiei impozabile de care dispune o persoană juridică sau fizică şi care este supusă impozitării potrivit legilor fiscale specifice naturii sursei de venit. Lichidarea constă în determinarea cuantumului impozitului datorat de o persoană fizică şi juridică în funcţie de mărimea (volumul) materiei impozabile, de cotele de impozit şi alte condiţii prevăzută de actul normativ care reglementează fiecare impozit în parte. Emiterea titlului de percepere a impozitului, operaţiune prin care se înscriu într-un document (dispoziţie) în baza căruia se autorizează perceperea impozitului ca venit şi care reprezintă titlul executoriu de încasare prin procedurile specifice executării silite, în cazul în care contribuabilul nu îşi achită din proprie iniţiativă obligaţia faţă de buget. Perceperea impozitului ce constă în încasarea efectivă a acestuia în cuantumul şi termenele stabilite, operaţiune prin care se sting obligaţiile fiecărui contribuabil faţă de buget, încasarea realizându-se de către unităţile trezoreriei statului. Execuţia veniturilor bugetelor locale reprezintă activitatea cea mai complexă deoarece, în funcţie de volumul veniturilor încasate se pot efectua cheltuieli, chiar dacă acestea sunt menţionate expres în bugetul local. Din acest motiv este foarte important ca veniturile să fie corect dimensionate, dar mai ales operativ încasate, utilizându-se toate metodele legale în această operaţiune. Conform clasificaţiei bugetare funcţionale principalele venituri ale bugetului local, aşa cum acestea se prevăd în legea finanţelor publice locale, şi în legea bugetară anuală sunt: Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

58

01.02. 03.02 04.02. 05.02 08.02 15.02 17.02

02 03 09 30 01 02 05 30 03 ii 13 30

VENITURI 1. VENITURI CURENTE A. VENITURI FISCALE A.1. IMPOZITE DIRECTE IMPOZITUL PE PROFIT de la regiile autonome şi societăţilor comerciale de sub autoritatea consiliilor judeţene, consiliilor locale şi oraşelor, municipiilor, sectoarelor, municipiului Bucureşti şi a Consiliilor generale IMPOZITE Şl TAXE DE LA POPULAŢIE Impozitul pe clădiri de la persoane fizice Taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice Impozitul pe terenuri de la persoane fizice Alte impozite şi taxe de la populaţie TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR PROPRIETATE DE STAT IMPOZITUL PE CLĂDIRI Şl TERENURI DE LA PERSOANE JURIDICE Impozitul pe clădiri de la persoane juridice Impozitul pe terenuri de la persoane juridice ALTE IMPOZITE DIRECTE Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice Alte încasări şi impozite directe A.2 IMPOZITE INDIRECTE IMPOZITUL PE SPECTACOLE ALTE IMPOZITE INDIRECTE Taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare Taxe de timbru pentru contestaţiile şi plângerile asupra sumelor constatate şi aplicate prin acte de control sau de impunere Taxe extrajudiciare de timbru Alte încasări şi impozite indirecte

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

59

20.02 21.02 22.02 30.02

06 07 08 09 11 12 14 30 02 03 05 07 08 12 17 30 01

B. VENITURI NEFISCALE VĂRSĂMINTE DIN PROFITUL NET AL REGIILOR AUTONOME VĂRSĂMINTE DE LA INSTITUŢIILE PUBLICE Alte venituri privind circulaţia pe drumurile publice Venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de combatere a dăunătorilor şi bolilor din sectorul vegetal-servicii publice de protecţie a plantelor Veniturile punctelor de însămânţări artificiale Veniturile circumscripţiilor sanitar-veterinare Contribuţia lunară a părinţilor sau susţinătorilor legali pentru întreţinerea copiilor în creşe Vărsăminte din disponibilităţile instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate Contribuţii datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor social Alte venituri de la instituţiile publice DIVERSE VENITURI Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate, potrivit dispoziţiilor legale Restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi Venituri din concesiuni şi închirieri Penalităţi pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiilor de impozite şi taxe încasări din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii Venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor cooperative agricole de producţie încasări din alte surse II. VENITURI DIN CAPITAL VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI ALE STATULUI Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

60

31.02 33.02 34.02 37.02

03 04 01 02 03 04 05 06 09 10 11 12 01 02 03 04 02

Venituri din vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului Venituri din privatizare III. VENITURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ VENITURI CU DESTINAŢie'sPECIALĂ Taxe speciale Venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat Venituri din fondul pentru drumurile publice Venituri din fondul de intervenţie Venituri din fondul pentru locuinţe Venituri din amortizarea mijloacelor fixe Sume acordate de persoane juridice şi fizice în vederea participării la finanţarea unor acţiuni de interes public Venituri pentru finanţarea Programului de pietruire a drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor Venituri pentru finanţarea acţiunilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente cu destinaţie de locuinţă Venituri din închirierea, vânzarea şi concesionarea unor bunuri aflate în administrarea spitalelor publice IV. PRELEVĂRI DIN BUGETUL DE STAT SUME DEFALCATE DIN TAXA PE VALOAREAADĂUGATĂ PENTRU BUGETELE LOCALE COTE Şl SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT Cote defalcate din impozitul pe venit Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale Sume defalcate din impozitul pe venit pentru subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei Sume alocate de consiliul judeţean din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale şi a bugetului propriu VI. SUBVENŢII 1) SUBVENŢII PRIMITE DIN BUGETUL DE STAT Subvenţii primite de ia bugetele locale pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe

61

Capitol/Articol 39.02 42.02 44.02 45.02 46.02

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 07 08 11 03 05 VIII. 13 17 01 02 02 ÎMPRUMUTURI DIN Subvenţii primite de bugetele locale pentru susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap Subvenţii primite de bugetele locale pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului Subvenţii primite de bugetele locale pentru finanţarea elaborării şi/sau actualizării planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism SUBVENŢII PRIMITE DE LA ALTE BUGETE Subvenţii primite de la alte bugete locale pentru Susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului Subvenţii primite de ia bugetul fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE ÎNCASĂRI DIN RAMBURSAREA ÎMPRUMUTURILOR ACORDATE încasări din rambursarea împrumuturilor temporare pentru înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice de interes local sau a unor activităţi finanţate integral din venituri extrabugetare încasări din rambursarea microcreditelor, acordate de agenţiile guvernamentale şi administrate prin agenţii de credit IX. ÎMPRUMUTURI ÎMPRUMUTURI PENTRU INVESTIŢII împrumuturi interne pentru investiţii împrumuturi externe pentru investiţii ÎMPRUMUTURI TEMPORARE împrumuturi temporare din trezoreria statului FONDUL DE RULMENT

2.3.3.Execuţia cheltuielilor bugetelor locale
În execuţia cheltuielilor bugetelor locale se parcurg de asemenea 4 faze procedurale succesive pentru fiecare alocaţie bugetară, etape prin care se urmăresc respectarea destinaţiei şi a cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de

62

cheltuieli bugetare şi care vizează angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata propriu-zisă a alocaţiei. Angajarea cheltuielilor bugetare reprezintă asumarea deciziei de angajare, de către un ordonator de credite (conducătorii instituţiilor publice) asupra cheltuielilor bugetare şi care generează obligaţia unei instituţii publice de a efectua plăţi pe seama creditelor deschise clin Bugetul de stat pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestări servicii. Angajarea cheltuielilor şi efectuarea plăţilor nu pot avea loc dacă acestea nu rezultă dintr-un act legal - contracte, comenzi, facturi prin care sunt stabilite obligaţiile furnizorilor şi ale beneficiarului şi fără a purta viza de control financiar preventiv a şefului compartimentului financiar contabil sau a înlocuitorului acestuia. Lichidarea reprezintă operaţiunea prin care se verifică şi se constată realizarea furnizării bunurilor, a execuţiei lucrărilor şi/sau a serviciilor prestate în urma recepţiilor efectuate, în funcţie de care se stabileşte cuantumul sumelor ce urmează a fi achitate din creditul bugetar aprobat. Fiind o operaţiune posterioară realizării livrărilor de mărfuri, lucrărilor executate şi / sau serviciilor prestate către o instituţie de stat angajatoare a cheltuieliior bugetare, lichidarea trebuie să aibă la bază acte justificative - facturi, avize de însoţire, procese verbale de recepţie, situaţii de lucrări, etc. - prin care se determină cuantumul (nivelul) plăţilor ce urmează a se efectua de către instituţia publică beneficiară. Ordonanţarea constituie actul de emitere, de către instituţia publică, a ordinului de plată, prin care, pe baza evaluării realizate prin lichidare, se dispune plata unei sume de bani din alocaţia bugetară în favoarea unui terţ, operaţiune care va fi deasemeni vizată de controlul financiar preventiv . Plata reprezintă achitarea efectivă de către instituţia publică a sumei datorate către furnizori sau creditori pentru stingerea obligaţiilor băneşti faţă de aceştia pentru livrările de mărfuri, executarea de lucrări şi/sau serviciile prestate. Conform clasificaţiei bugetare funcţionale principalele cheltuieli ale bugetului local, aşa cum acestea se prevăd în legea finanţelor pubiice locale şi în legea bugetară anuală sunt:

63

Capitol/Articol 51.02 57.02 58.02 59.02 60.02

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 05 CHELTUIELI a) CLASIFICAŢIA 02 03 04 05 06 14 FUNCŢIONALĂ AUTORITĂŢI PUBLICE Autorităţi executive Partea a-lll-a 05 CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE ÎNVĂŢĂMÂNT învăţământ preşcolar 50 învăţământ primar şi gimnazial 03 învăţământ liceal învăţământ profesional învăţământ postliceal Internate, cămine 04 05 şi cantine pentru elevi şi studenţi 06 07 08 SĂNĂTATE Creşe Alte instituţii şi acţiuni sanitare CULTURĂ,'RELIGIE Şl ALTE 10 ACŢIUNI PRIVIND ACTIVITATEA 15 20 21 SPORTIVA Şl TINERET Biblioteci 50 publice comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene Muzee Teatre şi 02 03 instituţii profesioniste de spectacole şi 04 concerte Şcoli populare de artă Case de cultură Cămine culturale Centre de 05 06 conservare şi valorificare a tradiţiei şi creaţiei populare Culte religioase Activitatea sportivă Activitatea de tineret Alte instituţii şi acţiuni privind cultura, religia şi activitatea sportivă de tineret ASISTENŢĂ SOCIALĂ, ALOCAŢII, PENSII, AJUTOARE Şl INDEMNIZAŢII Centre de îngrijiri şi asistenţă Centre pilot de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap Centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap Centre de integrare prin terapie ocupaţională Centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

Capitol/Articol

64

introdus în 2000 63.02 67.02 68.02 69.02

07 09 13 16 41 42 47 50 02 03 04 05 08 09 10 11 12 13 14 50 05 05 12 02 05 07 50 03

Cantine de ajutor social Ajutor social Susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului Indemnizaţii de naştere Serviciul public specializat pentru protecţia copilului Cămine de pensionari Drepturile asistentului personal pentru copii şi adulţi cu handicap grav Alte acţiuni privind asistenţa socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii SERVICII Şl DEZVOLTARE PUBLICĂ Şl LOCUINŢE întreţinerea şi repararea străzilor Iluminat Salubritate întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi şi de agrement Locuinţe Alimentări cu apă staţii de epurare pentru ape uzate, colectoare, staţii de pompare Reţele, centrale şi puncte termice Canalizare Amenajări hidrotehnice de interes local, în intravilan Introducere de gaze naturale în localităţi Electrificări rurale Alte acţiuni privind dezvoltarea publică şi locuinţe Partea a-V-a ACŢIUNI ECONOMICE AGRICULTURĂ Şl SILVICULTURĂ Combaterea dăunătorilor şi bolilor în sectorul vegetalservicii publice de protecţie a plantelor Puncte de însămânţări artificiale Circumscripţii sanitar-veterinare (exclusiv epizotii) TRANSPORTURI Şl COMUNICAŢII Aviaţie civilă Drumuri şi poduri Transport în comun Alte cheltuieli în domeniul transporturilor şi comunicaţiilor ALTE ACŢIUNI ECONOMICE Prevenire şi combatere inundaţii şi îngheţuri

65

Capitol/Articol 72.02 76.02 84.02 88.02 88.02

Subcapitol/Alineat 19 50 02 07 20 50 01 04 10 13 01 02 03 04

Denumirea indicatorilor Susţinerea programelor de dezvoltare regională Alte cheltuieli pentru acţiuni economice Partea a-VI-a ALTE ACŢIUNI ALTE ACŢIUNI Comandamente militare Protecţie civilă Fondul Român de Dezvoltare Socială Alte cheltuieli Partea a-IX-a FONDURI DE GARANTARE Şl REDISTRIBUIRE FOND PENTRU GARANTAREA ÎMPRUMUTURILOR EXTERNE, DOBÂNZILOR Şl COMISIOANELOR AFERENTE Partea a-XI-a TRANSFERURI 2) Transferuri către alte bugete Transferuri din bugetele locale către bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate Transferuri din bugetul comunei, oraşului, municipiului sau sectorului, municipiului Bucureşti către bugetul consiliilor judeţene pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului ÎMPRUMUTURI împrumuturi temporare pentru finanţarea unor instituţii şi servicii publice de interes local sau a unor activităţi finanţate integral din venituri extrabugetare împrumuturi acordate de agenţiile guvernamentale şi administrate prin agenţiile de credit Partea a-XIII-a PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl ALTE CHELTUIELI DOBÂNZI AFERENTE DATORIEI PUBLICE LOCALE Şl ALTE CHELTUIELI Dobânzi aferente datoriei publice locale interne Dobânzi aferente datoriei publice locale externe Cheltuieli ocazionate de emisiunea şi plasarea titlurilor de valoare în condiţiile legii Diferenţe de curs aferente datoriei publice locale externe

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

66

89.02 90.02 95.02 96.02 98.02

01 02 01 02 03 04 05 01 03 03 04 05 07 08 09 10 11 12 01

PLAŢI DE DOBÂNZI Dobânzi aferente împrumuturilor din fondul de tezaur Dobânda datorată trezoreriei statului în cadrul planului de redresare Partea aXIV-a RAMBURSĂRI DE ÎMPRUMUTURI RAMBURSĂRI ÎMPRUMUTURI ACORDATE Rambursare împrumuturi acordate din fondul de tezaur Rambursare împrumuturi acordate din trezoreria statului F<ambursare împrumuturilor interne pentru investiţii Rambursate împrumuturilor externe pentru investiţii Partea a-XV-a FONDURI DE REZERVĂ FONDURI DE REZERVĂ Fond de rezervă bugetară la dispoziţia consiliilor locale şi judeţene CHELTUIELI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ Servicii publice finanţate din fonduri speciale Cheltuieli din fondul pentru drumurile publice Cheltuieli din fondul de intervenţie Cheltuieli din fondul pentru pentru locuinţe Cheltuieli din amortizarea mijloacelor fixe Cheltuieli din donaţii şi sponsorizări Cheltuieli din sume acordate de persoane juridice şi fizice în vederea participării la finanţarea unor acţiuni de interes public Cheltuieli pentru finanţarea Programului de pietruire a drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor Cheltuieli pentru finanţarea acţiunilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente cu destinaţie de locuinţă Cheltuieli pentru achiziţionarea de aparatură medicală pentru spitale publice Cheltuieli de investiţii din venituri realizate din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat Partea a XVII-a EXCEDENT/ DEFICIT EXCEDENT Excedent

67

Capitol/Articol 51.02 57.02 58.02 59.02 60.02

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 05 CHELTUIELI a) CLASIFICAŢIA 02 03 04 05 06 14 FUNCŢIONALĂ AUTORITĂŢI PUBLICE ' Autorităţi executive Partea 05 50 a-lll-a CHELTUIELI SOCIALCULTURALE ÎNVĂŢĂMÂNT 03 învăţământ preşcolar învăţământ 04 05 primar şi gimnazial învăţământ liceal învăţământ profesional învăţământ 08 07 08 postliceal Internate, cămine şi cantine 10 pentru elevi şi studenţi SĂNĂTATE Creşe Alte instituţii şi acţiuni sanitare 15 20 21 50 CULTURĂ,' RELIGIE Şl ALTE ACŢIUNI 02 03 PRIVIND ACTIVITATEA SPORTIVA Şl 04 TINERET Biblioteci publice comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene 05 06 Muzee Teatre şi instituţii profesioniste de spectacole şi concerte Şcoli populare de artă Case de cultură Cămine culturale Centre de conservare şi valorificare a tradiţiei şi creaţiei populare Culte religioase Activitatea sportivă Activitatea de tineret Alte instituţii şi acţiuni privind cultura, religia şi activitatea sportivă de tineret ASISTENŢĂ SOCIALĂ, ALOCAŢII, PENSII, AJUTOARE Şl INDEMNIZAŢII Centre de îngrijiri şi asistenţă Centre pilot de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap Centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap Centre de integrare prin terapie ocupaţională Centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

Capitol/Articol

68

introdus în 2000 63.02 67.02 68.02 69.02

07 09 13 16 41 42 47 50 02 03 04 05 08 09 10 11 12 13 14 50 05 05 12 02 05 07 50 03

Cantine de ajutor social Ajutor social Susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului Indemnizaţii de naştere Serviciul public specializat pentru protecţia copilului Cămine de pensionari Drepturile asistentului personal pentru copii şi adulţi cu handicap grav Alte acţiuni privind asistenţa socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii SERVICII Şl DEZVOLTARE PUBLICĂ Şl LOCUINŢE întreţinerea şi repararea străzilor Iluminat Salubritate întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi şi de agrement Locuinţe Alimentări cu apă staţii de epurare pentru ape uzate, colectoare, staţii de pompare Reţele, centrale şi puncte termice Canalizare Amenajări hidrotehnice de interes local, în intravilan introducere de gaze naturale în localităţi Electrificări rurale Alte acţiuni privind dezvoltarea publică şi locuinţe Partea a-V-a ACŢIUNI ECONOMICE AGRICULTURĂ Şl SILVICULTURĂ Combaterea dăunătorilor şi bolilor în sectorul vegetal-servicii publice de protecţie a plantelor Puncte de însămânţări artificiale Circumscripţii sanitarveterinare (exclusiv epizoţii) TRANSPORTURI Şl COMUNICAŢI! Aviaţie civilă Drumuri şi poduri Transport în comun Alte cheltuieli în domeniul transporturilor şi comunicaţiilor ALTE ACŢIUNI ECONOMICE Prevenire şi combatere inundaţii şi îngheţuri

69

Capitol/Articol 72.02 76.02 84.02 86.02 88.02

Subcapitol/Alineat 19 50 02 07 20 50 01 04 10 13 01 02 03 04

Denumirea indicatorilor Susţinerea programelor de dezvoltare regională Alte cheltuieli pentru acţiuni economice Partea a-VI-a ALTE ACŢIUNI ALTE ACŢIUNI Comandamente militare Protecţie civilă Fondui Român de Dezvoltare Socială Alte cheltuieli Partea a-IX-a FONDURI DE GARANTARE Şl REDISTRIBUIRE FOND PENTRU GARANTAREA ÎMPRUMUTURILOR EXTERNE, DOBÂNZILOR Ş! COMISIOANELOR AFERENTE Partea a-XI-a TRANSFERURI 2) Transferuri către alte bugete Transferuri din bugetele locale către bugetul fondului de asigurări sociale de : sănătate Transferuri din bugetul comunei, oraşului, municipiului sau sectorului, municipiului Bucureşti către bugetul consiliilor judeţene pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului ÎMPRUMUTURI împrumuturi temporare pentru finanţarea unor instituţii şi servicii publice de interes local sau a unor activităţi finanţate integral din venituri extrabugetare împrumuturi acordate de agenţiile guvernamentale şi administrate prin agenţiile de Partea a-XIII-a PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl ALTE CHELTUIELI DOBÂNZI AFERENTE DATORIEI PUBLICEL OCALE Şl ALTE CHELTUIELI Dobânzi aferente datoriei publice locale interne Dobânzi aferente datoriei publice locale externe; Cheltuieli ocazionate de emisiunea şi plasarea titlurilor de valoare în condiţiile; -legii Diferenţe de curs aferente datoriei publice locale externe Denumirea indicatorilor

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat

70

89.02 90.02 95.02 96.02 98.02

01 02 01 02 03 04 05 01 03 03 04 05 07 08 09 10 11 12 01

PLĂŢI DE DOBÂNZI Dobânzi aferente împrumuturilor din fondul de tezaur Dobânda datorată trezoreriei statului în cadrul planului de redresare Partea aXIV-a RAMBURSĂRI DE ÎMPRUMUTURI RAMBURSĂRI ÎMPRUMUTURI ACORDATE Rambursare împrumuturi acordate din fondul de tezaur Rambursare împrumuturi acordate din trezoreria statului Rambursare împrumuturilor interne pentru investiţii Rambursare împrumuturilor externe pentru investiţii Partea'a-XV-a FONDURI DE REZERVĂ FONDURI DE REZERVĂ Fond de rezervă bugetară la dispoziţia consiliilor locale şi judeţene CHELTUIELI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ Servicii publice finanţate din fonduri speciale Cheltuieli din fondul pentru drumurile publice Cheltuieli din fondul de intervenţie Cheltuieli din fondul pentru pentru locuinţe Cheltuieli din amortizarea mijloacelor fixe Cheltuieli din donaţii şi sponsorizări Cheltuieli din sume acordate de persoane juridice şi fizice în vederea participării la finanţarea unor acţiuni de interes public Cheltuieli pentru finanţarea Programului de pietruire a drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor Cheltuieli pentru finanţarea acţiunilor privind reducerea riscului seismic a! construcţiilor existente cu destinaţie de locuinţă Cheltuieli pentru achiziţionarea de aparatură medicală pentru spitale publice Cheltuieli de investiţii din venituri realizate din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat Partea a XVII-a EXCEDENT/ DEFICIT EXCEDENT Excedent

71

Capitol/Articol 99.02 01 02 10

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 04 05 Fond de rulment propriu al unităţii administrativ-teritoriale Rambursarea 07 03 din excedentele bugetelor locale a 09 10 11 împrumuturilor contractate în anii precedenţi Disponibil din taxe speciale 12 13 Disponibil din venituri din vânzarea 14 15 bunurilor aparţinând domeniului privat Disponibil din venituri din fondul pentru 16 bunurile publice Disponibil din venituri 17 18 19 din fondul de intervenţie Disponibil din venituri din fondul pentru locuinţe 01 02 Disponibil din amortizarea mijloacelor 03 fixe Disponibil din venituri din fondul 10.01 10.02 10.03 aviaţiei civile Disponibil din donaţii şi sponsorizări Disponibil din sume acordate de persoane juridice şi fizice în vederea participării la finanţarea unor acţiuni de interes public Disponibil clin venituri pentru Finanţarea Programului de pietruire a drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor Disponibil din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat Fond de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar Fond de rulment destinat finanţării unor investiţii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale DEFICIT Deficit Deficit acoperit din fondul de rulment propriu al unităţii administrativ - teritoriale Deficit acoperit din venituri cu destinaţie specială rămase disponibile din anii precedenţi b) CLASIFICAŢIA ECONOMICĂ A. CHELTUIELI CURENTE TITLUL I. CHELTUIELI DE PERSONAL Cheltuieli cu salariile Salarii de bază Salarii de merit Indemnizaţii de conducere şi alte indemnizaţii Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

Capitol/Articol

72

11 12 13 14 20 21 22 23 24

10.04 10.05 10.06 Spor de vechime Sporuri pentru condiţii 10.07 10.08 de muncă Plăţi pentru ore suplimentare Fond de premii Alte drepturi salariale 10.09 acordate personalului încadrat cu 13.01 13.03 contract de muncă Drepturi salariale acordate personalului încadrat pe bază 21.01 21.02 de convenţii civile Contribuţii pentru 21.03 asigurări sociale de stat Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata 21.04 21.05 ajutorului de şomaj Deplasări, detaşări, 22.01 22.02 transferări Deplasări, detaşări, transferări în ţară Deplasări în 23.01 23.02 străinătate Contribuţii pentru 24.01 24.02 24.03 constituirea fondului de asigurări 24.04 24.05 24.06 sociale de sănătate TITLUL II 24.07 25 CHELTUIELI DE MATERIALE Şl 26 SERVICII Drepturi cu caracter social Rechizite şcolare Transport elevi, 26.01 26.02 studenţi, şomeri, asistaţi, bolnavi, invalizi şi însoţitorii lor Drepturi pentru elevi şi studenţi pe perioada concursurilor şi campionatelor Drepturi pentru donatorii de sânge Alte drepturi stabilite de dispoziţiile legale Hrană Hrana pentru oameni Hrana pentru animale Medicamente şi materiale sanitare Medicamente Materiale sanitare Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire încălzit Iluminat şi forţă motrică Apă, canal, salubritate Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax Furnituri de birou Materiale pentru curăţenie Alte materiale şi prestări servicii Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţiona! Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament Lenjerie şi accesorii de pat Echipament

73

Capitol/Articol 27 28 29 30 31 34 35 38 39 40 49 50 51

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 26.03 30.01 30.02 30.03 30.07 35.01 35.02 35.03 39.05 40.02 40.08 40.09 40.20 40.27 40.67 40.74 50.01 50.02 50.03 50.04 51.01 Alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată Reparaţii curente Reparaţii capitale Cărţi şi publicaţii Aite cheltuieli Calificarea, perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor Protocol Protecţia muncii Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale Manuale TITLUL III SUBVENŢII Subvenţii Alocaţii de la buget pentru instituţii publice Subvenţii de produse şi activităţi Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif TITLUL V TRANSFERURI Transferuri consolidabile 2) Transferuri din bugetele locale către bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate Transferuri neconsolidabile Burse Ajutoare sociale Alte ajutoare, alocaţii şi indemnizaţii Alte transferuri Transferuri aferente Fondului Român de Dezvoltare Socială Drepturile asistentului personal pentru copii şi adulţi cu handicap grav Transferuri aferente Fondului Român de Dezvoltare Socială TITLUL VI DOBÂNZI Dobânzi aferente datoriei publice locale Dobânzi aferente datoriei publice interne Dobânzi aferente datoriei publice externe Cheltuieli ocazionate de emisiunea şi plasarea titlurilor de valoare in condiţiile legii Diferenţe de curs aferente datoriei publice externe Plăţi şi dobânzi Dobânzi aferente împrumuturilor din fondui de tezaur

74

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor 51.02 Dobânda datorată trezoreriei statului în cadrul planului de redresare B. CHELTUIELI DE CAPITAL TITLUL VII CHELTUIELI DE CAPITAL Investiţii ale instituţiilor publice Investiţii ale regiilor autonome, societăţilor şi companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat C. OPERAŢIUNI FINANCIARE TITLUL VIII ÎMPRUMUTURI ACORDATE Împrumuturi Împrumuturi temporare pentru înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice de interes loca! sau a unor activităţi finanţate integral din venituri extrabugetare TITLUL IX. RAMBURSĂRI DE CREDITE, PLĂŢI DE DOBÂNZI Şl COMISIOANE LA CREDITE Rambursări de credite externe, plăţi de dobânzi Rambursări de credite externe Plăţi de dobânzi şi comisioane Rambursări de împrumuturi Rambursare împrumuturi acordate din fondul de tezaur Rambursare împrumuturi acordate din trezoreria statului Rambursarea împrumuturilor interne pentru investiţii Rambursarea împrumuturilor externe pentru investiţii D. REZERVE,EXDEDENT/ DEFICIT TITLUL X REZERVE, EXCEDENT / DEFICIT Rezerve Excedent Deficit

69 70 72 73

78 80 80.09

84 86 86.01 86.02 87 87.01 87.02 87.04 87.05 89 90 91 92 93

Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale se asigură de către trezoreriile operative teritoriale pe baza deschiderilor de credite de către ordonatorii principali de credite, ocazie cu care se verifică încadrarea în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locaie şi potrivit destinaţiei stabilite în aport cu gradul de folosire a

75

sumelor puse la dispoziţie anterior şi respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

Efectuarea plăţilor de casă se face numai dacă la baza acestora stau documente justificative care să confirme primirea mărfurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor bugetare - facturi, recepţii, state de plată, ordin de plată, etc. şi care sunt prezentate trezoreriei înainte de ordonarea plăţii Execuţia bugetului local pe tot parcursul anului bugetar, este urmărită şi analizată periodic de către consiliile locale prin comisiile buget-finanţe, ordonatorii principali (primarii) întocmind conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, pe care le supun spre aprobarea consiliilor locale până 31 mai a anului următor, în următoarea structură: a) la venituri: 1. prevederi bugetare aprobate iniţial, 2. prevederi bugetare definitive,
f

3. încasări realizate. c) ia cheltuieli: 1. credite aprobate iniţial, 2. credite definitive, 3. plăţi efectuate.

g

Execuţia de casă a bugetelor locale se efectuează prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului unde se evidenţiază în conturi distincte: 1. veniturile bugetare pe structura clasificaţiei bugetare; 2. cheltuielile în limita creditelor bugetare aprobate şi a destinaţiei stabilite; 3. alte operaţiuni financiare ale ordonatorilor de credite bugetare dispuse de aceştia; 4. veniturile extrabugetare şi cheltuielile dispuse de aceştia. Stadiul execuţiei bugetului se raportează trimestrial şi anual prin Întocmirea Dărilor de seamă contabile, unde sunt reflectate detaliat realizarea veniturilor pe sursele de venituri faţă de prevederi şi nivelul cheltuielilor şi plăţilor nete de casă pe destinaţii, capitole, subcapitole, articole şi alineate faţă de creditele definitive aprobate. Dările de seamă contabile, semnate de ordonatorii principali de credite şi compartimentul financiar contabil după ce în prealabil au fost vizate de trezoreriile teritoriale, se depun ia Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene, care le centralizează şi întocmeşte darea de seamă pe ansamblul judeţului şi o trimite la Ministerul Finanţelor Publice.

76

2.4. BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

2.4.1. Conţinutul economic al. bugetului asigurărilor sociale de stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă a bugetului public naţional, el se întocmeşte distinct de bugetul de stat şi se aprobă de către Parlament după aprobarea bugetului de stat, dobândind astfel o autonomie deplină. în el se reflectă constituirea, repartizarea şi utilizarea fondurilor băneşti necesare ocrotirii pensionarilor, salariaţilor şi membrilor familiei acestora. Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde la venituri: - contribuţia pentru asigurările sociale de stat; - contribuţia pentru pensia suplimentară; - contribuţia agricultorilor asiguraţi şi contribuţia agenţilor economici pentru asigurările sociale ale agricultorilor. La acestea se adaugă veniturile nefiscale provenite din contribuţia personalului pentru bilete de tratament şi odihnă - alte venituri ce se obţin din lichidarea debitelor din anii anteriori, majorări sau amenzi aplicate pentru neplata la termen a obligaţiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat şi pentru practicarea muncii la negru; - Subvenţii primite din bugetul de stat. La partea de cheltuieli Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde: - pensii plătite prin mijloacele admise de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale prin oficiile de poştă sau sucursalele CEC; - îndemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă, pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea capacităţii de muncă, indemnizaţiile în caz de maternitate, pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, ajutoarele sociale, acordarea biletelor de tratament balnear şi odihnă.

2.4.2. Elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat
Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaborează şi se administrează de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în care sens emite instrucţiuni şi norme metodologice cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi adoptă măsuri organizatorice care să asigure efectuarea corectă şi la timp a lucrărilor de elaborare

77

a proiectului de buget. Bugetul asigurărilor sociale de stat se fundamentează pe prognoze anuale privind nivelul mediu al pensiilor, salariilor şi diverşilor indicatori economici, precum şi obiectivele şi modelul social promovat de Guvern cu privire la asigurarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială pentru anumite categorii sau grupuri de persoane, cu acţiuni care vor contribui la asigurarea locului de muncă pentru obţinerea de venituri permanente. Măsurile de asigurare socială trebuie să aibă ca obiective: creşterea gradului de ocupare a populaţiei active şi implicit, diminuarea corespunzătoare a şomajului prin stimularea cereri de noi locuri de muncă; alocaţiile pentru şomaj să fie dimensionate în funcţie de anumite criterii bine stabilite (vechimea în muncă şi ultimul salariu brut), iar utilizarea acestuia să fie îndreptată şi spre încadrarea tinerilor şi a şomerilor; acţiuni de calificare, recalificare şi reorientare a forţei de muncă în funcţie de cererea existentă pe piaţa muncii; din legislaţia în domeniu să fie eliminată plafonarea pensiilor şi stabilirea unei valori minime garantată de stat a punctului de pensie; indexarea pensiei periodic, care să acopere integral rata inflaţiei, implementarea unei scheme de pensii obligatorii echitabile, indiferent de data pensionării; asistenţa socială să pună în centrul preocupărilor de natură socială, familia care să beneficieze de alocaţii pentru asistenţă şi pentru dezvoltarea familială. La elaborarea proiectului Bugetul asigurărilor sociale de stat se au în vedere respectarea cu stricteţe a legislaţiei în vigoare cu privire la asigurările sociale, evoluţia indicatorilor social-culturali prevăzuţi în programul de dezvoltare economică şi socială pe anul următor, precum şi de încadrare în anumite norme de cheltuieli. Cheltuielile nu se înscriu în buget fără stabilirea surselor de venituri din care urmează a fi acoperite. Bugetul asigurărilor sociale de stat se constituie din: a) bugetul asigurărilor sociale elaborat, centralizat, la nivelul ministerului; b) bugetul pentru realizarea asigurărilor sociale la nivelul direcţiilor judeţene şi a municipiului bucureşti ce rezultă din concentrarea bugetelor de asigurări sociale întocmite de agenţii economici, instituţii şi consiliile locale. În lucrările de elaborare a proiectului de buget al asigurărilor sociale de stat, trebuie să se ţină seama de stadiul execuţiei acestuia până la data elaborării iui, lunile iulie-august ale anului de bază, precum şi de obiectivele de dezvoltare economică şi socială asumate de Guvern, de evoluţia indicatorilor economici, de evoluţia ratei inflaţiei şi de măsurile legislative prevăzute a se elabora în vederea îmbunătăţirii activităţii în domeniul asigurărilor sociale. Proiectul de buget al asigurărilor sociale de stat, însoţit de un memoriu explicativ care urmează să cuprindă principiile după care a fost intocmit şi cu justificările referitoare la calculele de fundamentare a veniturilor şi cheltuielilor este supus verificării şi avizării de către Ministerul Finanţelor Publice. După verificarea şi avizarea proiectului de Buget al asigurărilor sociale de stat de către Ministerul Finanţelor Publice, cu amendamentele aduse la venituri şi ia cheltuieli, acesta se înaintează Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare, până la 30 noiembrie a anului de bază.

2.4.3. Adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat

78

După înaintarea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat la Parlament, acesta va fi analizat de către comisiile permanente buget-finanţe ale celor două camere, sub aspectul politic şi economic al dimensionării veniturilor şi cheltuielilor care-l compun. Analiza se va face pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, adoptată de Ministerul Finanţelor Publice, potrivit indicatorilor din programul economico-social asumat de guvern pentru anul următor, în corelaţie cu indicatorii economico-financiari prevăzuţi în bugetul de stat şi după analizarea dării de seamă şi a contului de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru ultima raportare. Cu această ocazie se apreciază şi activitatea desfăşurată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar în cazul, în care se apreciază eventualele cazuri de încălcări ale disciplinei financiare se va sesiza Curtea de Conturi pentru a face verificările ce se impun. După studierea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat, comisiile permanente ale Parlamentului de buget-finanţe pot propune amendamente referitoare la venituri şi cheltuieli, pe care le supun spre examinare, dezbatere şi aprobare forumului acestuia, ca expresie a democratismului şi a exercitării controlului din partea Parlamentarilor . asupra mobilizării, repartizării şi utilizării eficiente a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat. După adoptarea de către Parlament şi promulgare, bugetul asigurărilor sociale de stat se publică în Monitorul Oficial, cu datele din lege Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, modifică, după caz, bugetele direcţiilor sale judeţene. La rândul lor direcţiile judeţene operează modificările corespunzătoare în bugetele de asigurări sociale ale oficiilor, agenţilor economici şi instituţiilor subordonate şi face repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor.

2.4.4. Execuţia bugetului asigurărilor sociale ele stat
După aprobarea bugetului asigurărilor sociale de stat de către Parlament, faza executării acestuia cuprinde modul de încasare a veniturilor la termenele legale şi efectuarea cheltuielilor la nivelul stabilit, precum şi în cuantumul aprobat. Ţinând seama de faptul că executarea bugetului asigurărilor sociale de stat se face prin intermediul unităţilor teritoriale ale trezoreriei statului, toate operaţiunile de încasare a veniturilor şi de efectuarea cheltuielilor derulându-se prin aceste instituţii, se asigură respectarea disciplinei financiare de întocmite a contului general de încheiere a exerciţiului bugetar şi a dării de seamă asupra executării bugetului de asigurări sociale de stat. Agenţii economici şi instituţiile publice sunt obligate să calculeze corect şi să vireze la termenele stabilite legal, contribuţia asigurărilor sociale de stat, etc, să onoreze la timp drepturile de asigurări sociale la locul de muncă şi să ţină corect şi la zi evidenţa veniturilor şi efectuarea cheltuielilor de asigurări sociale. Urmarea faptului că la nivelul direcţiilor judeţene ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale s-au înfiinţat servicii specializate de urmărire a veniturilor cuvenite bugetului asigurărilor sociale de stat , preluând această sarcină de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice judeţeană, gradul de colectare a veniturilor a crescut simţitor.
79

Organizarea execuţiei de casă a bugetul asigurărilor sociale de stat, este un proces complex, chiar dacă, aceasta se realizează prin sistemul de trezorerie care se ocupă de încasarea, păstrarea şi eliberarea resurselor bugetare, trebuie să respecte anumite principii, respectiv: a) principiul delimitării atribuţiilor organelor care dispun de mijloacele bugetare (ordonatorul principal de credite - Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale), de atribuţiile organelor care se ocupă efectiv cu încasarea, păstrarea şi eliberarea resurselor bugetare (Direcţiile judeţene ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi trezoreriile teritoriale), care exercită controlul asupra respectării disciplinei financiare în domeniul veniturilor şi a cheltuielilor; b) principiul unităţii de casă ce presupune ca veniturile fiecărui buget al asigurărilor sociale, să fie concentrate într-un singur cont deschis la trezoreria statului, iar eliberarea resurselor să se facă numai pe baza deschiderilor de credite şi alimentarea conturilor direcţiilor judeţene pe baza dispoziţiilor de alimentare a conturilor, emise de ordonatorul principal de credite (Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale). Executarea la partea de venituri ale bugetul asigurărilor sociale de stat, care cuprinde venituri din contribuţia agricultorilor asiguraţi, contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia pentru pensia suplimentară, contribuţia pentru biletele de tratament şi odihnă sau alte încasări, datorate de companiile naţionale, regiile autonome, societăţile comerciale cu capital de stat sau mixt, instituţiile din sectorul public, organizaţiile cooperatiste şi obşteşti, agenţi economici cu capital privat şi persoanele fizice ce folosesc muncă socială şi care se supun impozitului pe venitul global. Se desfăşoară conform clasificaţiei bugetare în conturile deschise ia trezoreria statului de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi vizează: Cheltuielile bugetare se vor efectua numai pe baza creditelor bugetare repartizate Direcţiilor Judeţene de Muncă şi Solidaritate Socială, în calitate de ordonatori secundari , se desfăşoară conform clasificaţiei bugetare în conturile deschise ia trezoreria statului de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi vizează: - bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata pensiilor din asigurări sociale, a ajutoarelor sociale, a ajutoarelor în caz de deces; - bugetul cheltuielilor pentru persoane îndreptăţite de a primi ajutoare sociale, pentru alocaţii de sprijin, pentru ajutoare de integrare şi pentru alte plăţi. Având în vedere că ordonatorul principal ai bugetului asigurărilor sociale de stat este Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, acestuia îi revin atribuţiile privind utilizarea directă a creditelor bugetare pentru satisfacerea cererilor centralizate de asigurări sociale, de repartizarea creditelor pe ordonatorii secundari (direcţiile judeţene), controlul asupra realizării indicatorilor sociali, clar şi răspunderea asupra realizării veniturilor şi a modului de efectuare a cheltuielilor, sub supravegherea Ministerului Finanţelor Publice şi a controlului efectuat de Curtea de Conturi. Executarea corectă a cheltuielilor se face sub exercitarea unui control preventiv ce se realizează de către Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene, prin trezoreriile teritoriale ale statului.

2.4.5. încheierea bugetului asigurărilor sociale de stat
80

La 31 decembrie prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat încetează a mai avea aplicabilitate, creditele bugetare de asigurări sociale neconsumate se închid cu 1 ianuarie a anului următor, ceea ce presupune efectuarea decontărilor corespunzător între Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Finanţelor Publice, Trezoreria statului şi Oficiile de plăţi a pensiilor. Încheierea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat , trebuie să aibă la bază datele din contabilitatea proprie, precum şi cele puse ia dispoziţie de unităţile teritoriale ale trezoreriei statului, conturile de execuţie şi dările de seamă întocmite de direcţiile judeţene ale Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, pe baza cărora se întocmeşte contul de execuţie şi Darea de seamă anuală. Contul de execuţie anuală se prezintă Guvernului pentru examinare, după care se înaintează Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare. Contul de execuţie al bugetului asigurărilor sociale de stat urmează a fi aprobat prin Lege, după ce în prealabil a fost verificat de către Curtea de conturi, apoi se publică în Monitorul Oficial. Separat de bugetul asigurărilor sociale de star, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale execută bugetul anual privind constituirea şi utilizarea fondului pentru plata ajutorului de şomaj, unde la partea de venituri se va menţiona fondul de salarii brut, inclusiv sporul de vechime în muncă, suma reprezentând cota pentru şomaj, dobânda anuală calculată asupra disponibilului păstrat la trezoreria statului, iar la partea de cheltuieli se prevede numărul beneficiarilor de ajutor de şomaj şi totalul cheltuielilor cu plata ajutorului de şomaj, în mod similar se procedează şi cu plata pensiei suplimentare. Conform clasificaţiei bugetare funcţionale veniturile şi cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt: Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor VENITURI I. VENITURI CURENTE A. VENITURI FISCALE A.1. IMPOZITE DIRECTE CONTRIBUŢII PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE Contribuţii pentru asigurări sociale de stat Contribuţii pentru asigurări sociale datorate de angajatori Contribuţii pentru asigurări sociale datorate de salariaţi şi de alte persoane asimilate Contribuţia pentru pensia suplimentară Contribuţia agricultorilor asiguraţi Contribuţii pentru asigurări sociale datorate de alte persoane asigurate Contribuţii pentru asigurări sociale datorate de persoane aflate în şomaj B. VENITURI NEFISCALE

09.04 01 02 03 04 05 07 08

81

22.04 13 30 37.04 04

DIVERSE VENITURI Contribuţii pentru bilete de tratament şi odihnă Încasări din alte surse IV. SUBVENŢII SUBVENŢII PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT Subvenţii primite de la bugetul asigurărilor sociale de stat

2.8. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor CHELTUIELI a) CLASIFICAŢIA FUNCŢIONALĂ Partea a-lll-a CHELTUIELI SOCIALCULTURALE ASISTENTA SOCIALĂ, ALOCAŢII, PENSII, AJUTOARE Şl INDEMNIZAŢII Pensii de asigurări sociale Pensii de asigurări sociale pentru agricultură Indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă din cauză de boală sau accident Indemnizaţii pentru concedii do maternitate şi îngrijirea copilului Ajutoare acordate asiguraţilor pentru decese şi proteze Ajutoare acordate pensionarilor pentru decese şi proteze Tratament balnear şi odihnă Concediu plătit pentru creşterea copilului până la doi ani Compensaţii pentru pensiile refugiaţilor greci repatriaţi Pensii de asigurări sociale agricultori ALTE CHELTUIELI SOCIALE Contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate pentru persoanele aflate în concediu medical Partea a-VI-a ALTE ACŢIUNI ALTE ACŢIUNI Executarea silită a creanţelor bugetare CHELTUIELI DE ADMINISTRARE ALE FONDULUI Cheltuieli cu transmiterea şi plata drepturilor
82

60.04 22 45 23 24 26 27 28 29 31 45 61.04 10

72.04 73.04

11

03

50 89.04 02

Alte cheltuieli Partea a-IX-a PLĂTI DE DOBÂNZI Ş| ALTE CHELTUIELI PLĂŢI DE DOBÂNZI Dobânda datorată trezoreriei statului Partea a XII-a EXCEDENT / DEFICIT EXCEDENT/DEFICIT

2.5. BUGETELE FONDURILOR SPECIALE
Fondurile speciale sunt prevăzute şi aprobate prin iegi speciale, se constituie în afara bugetului de stat, iar bugetele de venituri şi cheltuieli ale fondurilor cu destinaţie specială se constituie ca anexe la bugetul de stat aprobat prin Legea anuală. Pentru elaborarea proiectelor bugetelor fondurilor speciale ordonatorii principali de credite (ministerele), care sunt responsabilii gestionării fondurilor respective, înaintează Ministerului Finanţelor Publice propunerile cu privire ia cifrele prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli pe fiecare fond în parte pe care-l gestionează. Ministerul Finanţelor Publice va elabora proiectele fondurilor speciale pe care le supun spre examinare şi avizare Guvernului, după care urmează a le supune Parlamentului spre dezbatere şi aprobare ca anexe la proiectul legii anuale a bugetului de stat. Prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat se nominalizează bugetele de venituri şi cheltuieli ale fondurilor speciale ce vor opera în cursul anului de referinţă. Având în vedere programul de guvernare al partidului de guvernământ acesta îşi propune reducerea gradului de fiscalitate asumat, iar o serie de contribuţii se vor desfiinţa, o serie de fonduri speciale vor dispărea, sarcinile de finanţare a unor acţiuni realizate din aceste fonduri speciale urmând a fi preluate de către bugetul de stat, de bugetele unităţilor administrativ teritoriale sau de finanţele private. La elaborarea şi execuţia bugetelor fondurilor speciale se respectă principiile prevăzute pentru elaborarea şi execuţia bugetului de stat. La stabilirea cuantumului veniturilor se ţine seama de indicatorii prevăzuţi de legile speciale de aprobare a fondurilor în cauză, iar la cheltuieli se va urmări respectarea destinaţiei prevăzută de lege, respectarea clasificaţiei bugetare stabilite prin normele metodologice avizate de Ministerul Finanţelor Publice şi încadrarea în nivelul aprobat pe fiecare capitol, subcapitol, articol şi alineat înscris în bugetul de venituri şi cheltuieli. Cheltuielile prevăzute pe capitole şi articole trebuie să vizeze o destinaţie precisă şi delimitată, cheltuielile de personal urmând a se prezenta distinct de celelalte, iar determinarea lor se va face prin aplicarea de norme de cheltuieli privind drepturile de personal, cheltuieli materiale şi de dotări ale instituţiilor publice specializate.

83

Pentru realizarea obiectivelor de investiţii noi sau în continuare finanţate din fondurile speciale ce sunt prevăzute în lista de investiţii finanţate din fondurile speciale, documentaţiile tehnico-economice se aprobă în limita competenţelor stabilite prin legea anuală de aprobare a bugetului de stat, ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, pot actualiza şi aproba efectuarea fiecărui obiectiv de investiţii în funcţie de evoluţia preţurilor. Principalele fonduri speciale ce se pot constitui şi utiliza la nivel naţional sunt: 1. Fondul pentru asigurări sociale de sănătate (constituit în baza Legii nr. 145/1997); 2. Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic (constituit în baza O.G. nr. 29/1994, aprobată prin Legea nr. 136/1994); 3. Fondul special al drumurilor publice (constituit în baza Legii nr. 113/1996);
3.

Fondul special pentru protejarea asiguraţilor (constituit în baza Legii nr. 136/1995);

2.5.1. Fondul pentru asigurări sociale de sănătate
Temeiul legai al constituirii Fondului pentru asigurări sociale de sănătate este iegea 145/1997 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 178 din 1997. Are ca scop principal ocrotirea sănătăţii populaţiei României. Asigurările Sociale de Sănătate sunt obligatorii şi funcţionează descentralizat pe principiul solidarităţii şi subsidiarităţii în colectarea şi utilizarea fondurilor precum, şi a dreptului alegerii libere de către asiguraţi a medicului, a unităţii sanitare şi a Casei de asigurări de sănătate. Fondurile constituite se administrează de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de către Casele de Asigurări de Sănătate judeţene şi a Municipiului Bucureşti. Veniturile şi cheltuielile fondurilor respectă principiul clasificaţiei bugetare, respectiv pe capitole, articole, subcapitole, alineate. Veniturile şi cheltuielile fondului de asigurări sociale de sănătate sunt cuprinse în Bugetul de venituri şi cheltuieli care la partea de venituri cuprinde: - cuantumul contribuţiei băneşti lunare a persoanei asigurate de 7%, asupra venitului brut; - cuantumul contribuţiei băneşti lunare a persoanei fizice sau juridice care angajează personal salariat de 7% asupra fondului de salarii; - persoanele care nu sunt salariate vor comunica direct casei de asigurări de sănătate în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, veniturile impozabile, în vederea stabilirii şi achitării contribuţiei de 7%; - cota de 7% din încasările lunare a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru susţinerea bugetelor de sănătate din judeţele de dezechilibru financiar; Veniturile fondurilor de asigurări sociale de sănătate se utilizează pentru: - plata medicamentelor şi a serviciilor medicale acordate; - cheltuieli de administrare şi funcţionare în cotă de maxim 5%;
84

- fond de redistribuire, în cotă de 7%; - fond de rezervă în cotă de 5%. Veniturile fondurilor rămase la finele anului se reportează în anul următor. Bugetul de venituri şi cheltuieli este derulat prin Trezoreria Statului pe raza de domiciliu a casei de asigurări de sănătate judeţene. Conform clasificaţiei bugetare funcţionale veniturile şi cheltuielile fondului pentru asigurări sociale de sănătate aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt:

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat

1216 01 02 03 2216 30 3516

01 02 03 3616

01

Denumirea indicatorilor I. VENITURI CURENTE A. VENITURI FISCALE B. A.1. IMPOZITE DIRECTE CONTRIBUŢIA LA FONDUL DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE Contribuţii de la persoane juridice sau fizice care angajează personal salariat Contribuţia persoanelor asigurate Contribuţii facultative la asigurările sociaie de sănătate B. VENITURI NEFISCALE DIVERSE VENITURI Încasări din alte surse IV. SUME PRIMITE DE LA ALTE BUGFTf SUME DE LA BUGETUL DE STAT PENTRU PERSOANELE ASIGURATE PRIN EFECTUL LEGII Persoane care satisfac serviciul militar in termen Persoane care execută o pedeapsă privată de libertate sau arest preventiv Persoane care fac parte dintr-o familie care beneficiază de ajutor social SUME DE LA BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT PENTRU PERSOANE ASIGURATE PRIN EFECTUL LEGII Persoane aflate în concediu medical sau în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 6 ani

CheltuieIiie bugetului de asigurări de sănătate sunt următoarele: Capitol/Articol Subcapitol/Alineat 01 02 Denumirea indicatorilor CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL

85

20 70 01 20 6216 01 20 25 01 02 20 70 7316 01 02 70 72 01 25 9516 06 07 9816

CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII CHELTUIELI DE CAPITAL Partea a-lll-a CHELTUIELI SOCIALCULTURALE CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII SERVICII MEDICALE Şl MEDICAMENTE CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII Materiale şi prestări servicii cu caracter medical Partea a-VI-a ALTE ACŢIUNI CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHFLTUIFLI MATERIALE SI SERVICII CHELTUIELI DE CAPITAL CHELTUIELI DE ADMINISTRAREA FONDULUI CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI DE PERSONAL CHELTUIELI DE CAPITAL Investiţii aie instituţiilor publice Administraţie centrală Servicii publice descentralizate FONDURI DE REZERVĂ Fondul de rezervă al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Fondul de rezervă la dispoziţia caselor de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti EXCEDENT/DEFICIT

2.5.2. Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic
Temeiul legal de constituire a acestui fond este Ordonanţa Guvernului 29/22.07.1994 publicată în M.O. nr. 208/10.08.1994 şi aprobată prin Legea 136/30.12.1994 publicată în M.O. 368/30.12.1994, modificată prin OUG 165/1999 aprobată prin Legea 97/2001 publicată în M.O. 159/ 29.03.2001. Fondul este constituit pentru completarea surselor proprii de finanţare a obiectivelor de investiţii, altele decât cele nucleare, din sectorul producerii, transportului, distribuţiei şi utilizării energiei electrice şi termice. Veniturile fondului sunt constituite din: - taxa de dezvoltare care se adaugă la: a) costul total al energiei electrice a consumatorilor din economie în cuantum de 12% b) costul total al energiei termice a consumatorilor din economie în cuantum de 3%

86

Cheltuielile fondului sunt prevăzute pentru investiţii din sistemul energetic care privesc: - amenajări hidrotehnice - finalizarea capacităţilor în execuţie precum şi realizarea de capacităţi noi, etc. Elaborarea şi administrarea bugetului Fondului Special pentru dezvoltarea sistemului energetic se face de Ministerul industriei în baza instrucţiunilor comune cu Ministerul Finanţelor Publice şi se derulează prin trezoreria statului. Bugetul de venituri şi cheltuieli a Fondului. Conform clasificaţiei bugetare funcţionale veniturile şi cheltuielile fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt:

Capitol/Articol

Subcapitol/Alineat

Denumirea indicatorilor 1. VENITURI CURENTE A.VENITURI FISCALE A.2. IMPOZITE INDIRECTE ALTE IMPOZITE INDIRECTE Taxa de dezvoltare cuprinsă în tariful energiei electrice şi "termice CHELTUIELI CHELTUIELI CURENTE TRANSFERURI Transferuri consolidabile CHELTUIELI DE CAPITAL Partea a-V-a -ACŢIUNI ECONOMICE INDUSTRIE CHELTUIELI DE CAPITAL Investiţii ale regiilor autonome şi companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat TRANSFERURI Transferuri consolidabile Transferuri din bugetul fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic către bugetele locale EXCEDENT/DEFICIT

1711 19 01 38 39 70 6611 70 73 8411 39 39 23

2.5.3. Fondul special al drumurilor pubiice
Temeiul legal de constituire al acestui fond este Legea 118/16.10 1996, publicată în M.O. 261/25.10.1996.
87

Fondul este constituit pentru completarea surselor de finanţare necesare construcţiei, modernizării, administrării, întreţinerii şi reparării drumurilor publice. Veniturile se constituie din următoarele surse: 1) Prin aplicarea unei cote de 10% asupra a) preţului cu ridicata, exclusiv accizele, pentru carburanţii auto livraţi la intern de producători; b) valorii în vamă, stabilită conform legii, pentru carburanţi auto importaţi; 2) Prin aplicarea unei cote de 10% asupra: a) preţului cu ridicata exclusiv accizele, pentru autovehiculele şi remorcile livrate de către producătorii din ţară şi destinate vânzării pe piaţa internă; b) valorii în vamă a autovehicolelor şi remorcilor importate. Obligaţia calculării şi vărsării sumelor rezultate din aplicarea prevederilor de mai sus revine producătorilor şi importatorilor - -persoane fizice şi persoane juridice. Sumele datorate se virează în data de 25 a lunii următoare celei în care au fost stabilite. Gestionarea fondului se face de către Ministerul Transporturilor şi se derulează prin trezoreria statului. Conform clasificaţiei bugetare funcţionale, veniturile şi cheltuielile fondului special al drumurilor publice, aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt: Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor

88

1712 07

01 20 70 6812 01 20 27 28 70 73

05 6812 01 20 27 28 70

1. VENITURI CURENTE A. VENITURI FISCALE A.1. IMPOZITE INDIRECTE ALTE IMPOZITE INDIRECTE Cota asupra preţului cu ridicata, exclusiv accizele, pentru carburanţii auto livraţi la intern de către producători şi valorii în vamă pentru carburanţii auto importaţi CHELTUIELI CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI MATERIALE ŞI SERVICII CHELTUIELI DE CAPITAL a) Pentru drumurile naţionale: ACŢIUNI ECONOMICE TRANSPORTURI Şl COMUNICAŢII CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII Reparaţii curente Reparaţii capitale CHELTUIELI DE CAPITAL Investiţii ale regiilor autonome, societăţilor şi companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat Drumuri şi poduri b) Pentru drumurile locale: ACŢIUNI ECONOMICE TRANSPORTURI Şl COMUNICAŢII CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI MATERIALE Şl SERVICII Reparaţii curente Reparaţii capitale CHELTUIELI DE CAPITAL

73 Investiţii ale regiilor autonome, societăţilor şi companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital 05 majoritar de stat Drumuri şi poduri EXCEDENT/DEFICIT

2.5.4. Fondul special pentru protejarea asiguraţilor
Fondul este constituit în baza Legii 136/30.12.1995 publicată în M.O. 303/30.12.1995 modificată prin legea 32/2000 publicată în MO 148/ 10.04.2000 în vederea protejării asiguraţilor, prin contribuţia asigurătorilor, destinat plăţilor de despăgubiri şi sume asigurate în caz de faliment al societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor.

89

Fondul este gestionat de Ministerul Finanţelor Publice prin comisia de supraveghere a asiguraţilor. Veniturile se constituie din aplicarea cotei de 1% asupra volumului de prime brute. Cheltuielile sunt prevăzute la capitolul de acţiuni economice. Conform clasificaţiei bugetare funcţionale veniturile şi cheltuielile fondului special pentru protejarea asiguraţilor aşa cum acestea se prevăd în legea bugetară anuală sunt: Capitol/Articol Subcapitol/Alineat Denumirea indicatorilor I. VENITURI CURENTE B. VENITURI NEFISCALE DIVERSE VENITURI Venituri din aplicarea cotei de 1% asupra volumului de prime brute 01 CHELTUIELI CURENTE 38 TRANSFERURI Partea a-V-a -ACŢIUNI ECONOMICE ALTE ACŢIUNI ECONOMICE 01 CHELTUIELI CURENTE 38 TRANSFERURI 40 Transferuri neconsolidabile Despăgubiri datorate în caz de faliment al societăţilor de asigurări EXCEDENT/DEFICIT

2213 14

6913

16

Capitolul 3 TREZORERIA FINANŢELOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA

90

3.1. ORGANIZAREA Şl FUNCŢIONAREA TREZORERIEI FINANŢELOR PUBLICE
3.1.1. Necesitatea şi premisele înfiinţării trezoreriei
Trezoreria finanţelor publice din ţara noastră a fost înfiinţată în anul 1992 având ca temei legal HG 78/1992 ca instituţie financiară de interes public prin care se realizează execuţia operaţiunilor care privesc gestiunea, finanţelor publice, instituţiile publice, au obligaţia prin lege, să efectueze prin trezorerie toate operaţiunile de încasări şi plăţi care privesc fondurile publice asupra cărora statul (prin Ministerul Finanţelor Publice) exercită controlul fiscal şi financiar preventiv. Prin înfiinţarea trezoreriei finanţelor publice s-a completat cadrul instituţional din ţara noastră prin care statul (prin Ministerul Finanţelor Publice) poate să-şi organizeze activitatea financiară atât la nivel central cât şi în teritoriu, şi-a creat posibilitatea de a stabili şi aplica politica de venituri şi cheltuieli cu caracter public. Totodată, a devenit posibilă creşterea răspunderii în utilizarea banilor publici şi asigurarea finanţării obiectivelor şi acţiunilor aprobate de interes public. Trezoreria finanţelor publice înlesneşte folosirea de către Ministerul Finanţelor Publice, a instrumentelor de analiză fundamentală şi de supraveghere a realizării echilibrului financiar, monetar şi valutar şi a datoriei publice pe ansamblul economiei, cu ocazia întocmirii, aprobării şi execuţiei bugetelor autonome publice centrale şi locale. Premisele înfiinţării trezoreriei finanţelor publice în ţara noastră au fost: - reorganizarea sistemului bancar cu consecinţe asupra execuţiei finanţelor publice. Astfel are loc separarea Băncii Naţionale ca bancă centrală, independentă cu atribuţii clare pe linia realizării politicii monetare a tării şi înfiinţarea Băncii Comerciale Române, care a preluat de la Banca Naţională conturile de venituri şi cele de cheltuieli ale bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale, ale bugetelor locale, ale .bugetelor fondurilor speciale şi conturile instituţiilor publice, deci întreaga execuţie de casă a bugetului public; - schimbarea concepţiei privind administrarea şi utilizarea resurselor financiare publice; - întărirea autonomiei finanţelor publice care prin lege era împuternicită să efectueze execuţia de casă a bugetului de stat; - înfiinţarea şi funcţionarea unor fonduri speciale, în afara bugetului de stat; - diversificarea fondurilor extrabugetare. În baza legii, Ministerul Finanţelor Publice a conceput un sistem unitar de organizare şi funcţionare a trezoreriilor finanţelor publice atât la nivel central, cât şi la nivelul organelor financiare teritoriale, prin care se asigură execuţia de casă a bugetului public precum şl urmărirea acestuia. Ca urmare, execuţia de casă a bugetului public prin trezoreria finanţelor publice, se realizează cu costuri mai reduse comparativ cu cea efectuată prin sistemul bancar.

91

3.1.2. Funcţiile de bază ale trezoreriei
Trezoreria finanţelor publice a fost concepută ca o instituţie financiară prin care sectorul public îşi efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi, asupra cărora Ministerul Finanţelor Publice exercită controlul fiscal şi financiar preventiv. Funcţiile de bază ale trezoreriei finanţelor publice sunt următoarele: a. casier (casierie) al sectorului public prin care se asigură încasarea veniturilor bugetare, efectuarea plăţilor în numerar sau pe calea decontărilor cât şi păstrarea disponibilităţilor; b. asigurarea execuţiei de casă a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor locale, a bugetelor fondurilor speciale, a mijloacelor extrabugetare, reflectate în încasarea veniturilor din impozite şi taxe de la agenţii economici şi contribuabili (persoane fizice) precum şi în efectuarea plăţilor dispuse de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare aprobate; c. exercitarea operativă a controlului financiar preventiv asupra încasării veniturilor cât şi a încadrării cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite în conformitate cu prevederile şi destinaţia aprobată prin bugetele de venituri şi cheltuieli; d. efectuarea operaţiunilor de decontare în contul instituţiilor publice precum şi păstrarea disponibilităţilor acestora, în urma constituirii şj utilizării mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor speciale; e. atragerea disponibilităţilor din economie (de la agenţi economici, instituţii financiare şi populaţie) pe calea constituirii de depozite cât şi prin împrumuturi de stat lansate în vederea asigurării resurselor financiare pentru reabilitarea şi retehnologizarea unor sectoare din economie, pentru acoperirea deficitului bugetar, ş.a; f. efectuarea de plasamente financiare pe termen a disponibilităţilor statului existente în mod temporar în conturile trezoreriei finanţelor publice; g. gestionarea datoriei publice, reflectată atât în primirea împrumuturilor interne şi externe cât şi în folosirea acestora conform destinaţiei prevăzute în contractele încheiate, precum şi în rambursarea la scadenţă a creditelor şi plata dobânzilor aferente: h. asigură evidenţa operativă şi contabilă privind execuţia de casă pentru toate operaţiunile de încasări şi plăţi, cu ajutorul conturilor sintetice şi analitice desfăşurate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe plătitori; i. asigură funcţionarea corespunzătoare a sistemului informaţional contabil privind raportarea execuţiei bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor speciale şi extrabugetare, s.a. Într-o accepţiune mai largă, privită din punct de vedere al politicii financiare impusă de partidul de guvernământ, când politica financiară are ca obiect principal ajustarea capacităţilor financiare (sau a nevoilor de finanţare) şi punerea finanţelor în serviciul unor acţiuni economice, instrumentul operativ solicitat să pună în aplicare politica financiară este trezoreria. Aceasta împreună cu administraţia publică în general şi cu cea locală în special reprezintă factorii care pun în aplicare politica financiară.
92

De-a sungul evoluţiei societăţii omeneşti şi, în special a evoluţiei sale economice - politica financiară, care reprezintă expresia claselor conducătoare, s-a concretizat într-un ansamblu, mai mult sau mai puţin empiric, de funcţiuni şi practici iar trezoreria, ca instrument efectiv de realizare a politicii financiare, a fost destul de puţin reflectată în cadrul legislativ ai perioadei respective. Trezoreria era tratată mai ales prin intermediul unor "circulare" (sau "note") care, de fapt, reglementau o anumită "secvenţă" a circuitelor economice. De exemplu, controlul schimburilor era tratat ca o "înţelegere ţntre intermediari", ca o "negociere discretă, prin conversaţii şi prin schimburi de scrisori", într-un anumit loc în secret. Discreţia, care trebuie să caracterizeze operaţiunile trezoreriei, este datorată, în mare parte, unor raţiuni de ordin şi de necesitate politică. Planurile sociologice, pregătirea lansării unui împrumut de stat, salvarea unor agenţi economici de importanţă strategică etc. sunt operaţiuni care nu pot reuşi decât dacă sunt înconjurate de un secret destul de etanş şi sunt derulate numai prin trezorerie. Politica financiară - pentru a-şi asigura finalitatea vizată de către puterea politică - trebuie să fie cât se poate de simplă, adoptând mijloace în funcţie de scadenţa acţiunilor. Obiectivele sunt (sau ar trebui să fie) foarte clare: evitarea inflaţiei, limitarea sau combaterea deficitelor interne sau externe (care se rezumă într-un exces o'e angajamente dorite asupra unor resurse disponibile sau mobilizabile), pe de o parte, sau promovarea unei încrederi durabile şi nelăsarea sub angajament a niciuneia dintre resursele financiare şi orientarea fondurilor spre activităţile cele mai utile, pe de aită parte, reprezintă, în principal, coordonatele unei politici financiare sănătoase. Trezoreria statului trebuie să aibă în vedere şi să dispună, în vederea realizării politicii financiare, de mijloace considerabile şi foarte diversificate, asigurând o "confidenţialitate" extrem de complexă pe linia circuitelor financiare private şi publice, aflate într-o evoluţie permanentă. Pornind de la aceste considerente de ordin general, în etapa actuală, trezoreriei, ca instrument operativ al politicii financiare a statului, i se pot atribui următoarele funcţii principale: 1) garant al statului; 2) intermediar financiar şi distribuitor de capital; 3) exercitarea rolului de putere publică; 4) administrator al instrumentelor de intervenţie financiară publică în favoarea unităţiloe economice; 5) gardian al noilor echilibre.

1. TREZORERIA, GARANT AL STATULUI
Această funcţie reflectă foarte bine vechea denumire a trezoreriei legată de "mişcarea generală a fondurilor" şi constă în ajustarea resurselor cu obligaţiunile (cheltuielile), asigurând un întreg ansamblu de circuite a valorilor financiare, intrările
93

şi ieşirile de fonduri necesitând un echilibru permanent (şi în orice moment). Trezoreria este chemată, în acest caz, să poată să pună la dispoziţia statului resurse superior disponibile pe termen scurt, capabile să facă faţă oricăror nevoi neprevăzute. Trezoreria, ca şi garant al statului, impune să se facă o distincţie între echilibrul bugetar şi echilibrul trezoreriei. Chiar în cazul unui buget echilibrat, există diferite decalaje temporare, iar trezoreria este cea care face "sudura". În perioada de deficit bugetar, trezoreria are rolul de acoperire a nevoilor de finanţe ale statului, ridicând resursele pe piaţa capitalului, ceea ce înseamnă un împrumut pe termen lung. În accepţiunea clasică de trezorerie a statului, ea este structurată pe împrumuturi pe termen scurt de pe piaţa monetară, pe împrumuturi pe termen mijlociu, prin emiterea bonurilor de tezaur şi pe împrumuturi pe termen lung, prin împrumuturi de stat de pe pieţele financiare. Trezoreria recurge însă foarte rar la împrumuturi pe termen scurt şi acesta numai atunci când există un excedent temporar de lichidităţi.

2. INTERMEDIAR FINANCIAR, DISTRIBUITOR DE CAPITAL
În această funcţie, trezoreria va trebui să fie un fel de placă turnată a finanţărilor, un punct de trecere obligatoriu, împrumutând nu doar pentru a acoperi un deficit, ci şi pentru a înlesni fluxul fondurilor între împrumutători şi împrumutaţi. Trezoreria va împrumuta pe unii agenţi financiari, jucând rolul de intermediar, dar cu atribuţiuni ca oricare sistem bancar (sau instituţie financiară specializată). Ea împrumută unor agenţi financiari - pe termen scurt - anumite sume, sub forma unor avansuri, sau alte împrumuturi pe termen lung, pentru a contribui la finanţarea unor sectoare prioritare. Acest rol de intermediar financiar al trezoreriei va trebui să fie real obiectiv şi să contribuie, împreună cu celelalte instituţii financiare, la funcţionarea corespunzătoare a "tabloului de finanţare al economiei".

3. EXRCITAREA ROLULUI DE PUTERE PUBLICĂ
Trezoreria poate să execute numeroase misiuni de autoritate, iniţiate de stat în sectoarele financiare şi economice şi trebuie să deţină participaţiuni în aceste sectoare, ţinând cont şi de tendinţele contemporane de intervenţionism a statului în sectoarele sau domeniile prioritare. Trezoreria poate lua şi rolul de tutore al unor instituţii financiare, rezultate din dezmembrarea puterii publice, odată cu creşterea autonomiei locale, exercitând o influenţă pe măsură. Trezoreria trebuie să fie tutore asupra instituţiilor de credit şi sub acest titlu, să vegheze la buna funcţionare, la orientarea şi funcţionarea acestora, reprezentând, pentru puterea publică, un real executant în înfăptuirea politicii sale. Această funcţie de tutelă nu trebuie, însă, confundată cu funcţia de supraveghere şi de control a sistemului bancar, pe care o are Banca Naţională. În condiţiile unei economii sănătoae, Trezoreria are o alimentare fluentă a veniturilor bugetare şi, cu o execuţie sănătoasă a cheltuielilor publice, disponibilităţile temporare existente pot fi folosite pentru acoperirea, de scurtă durată, a unor deficite
94

bugetare, cum de fapt, este prevăzut şi în Ordonanţa Guvernului nr. 66/1994 (contribuind, şi pe această cale, la realizarea unor misiuni de putere publică). în egală măsură, ea poate fi acţionar şi gestionar al participărilor publice de orice natură (din sectorul industrial, financiar, comercial etc), aceasta punând în mişcare mijloacele de acţiune de care dispune statul. Instituţia mai poate fi asociată şi ca reprezentant al statului în relaţiile cu instituţiile financiare economice internaţionale (FMI, BERD, etc), jucând un rol principal, alături de BNR, în introducerea unei discipline economice şi financiare în ţara noastră.

4. ADMINISTRATOR AL INSTRUMENTELOR DE INTERVENŢIE FINANCIARĂ PUBLICĂ ÎN FAVOAREA UNITĂŢILOR ECONOMICE
Pentru a stimula dezvoltarea economică, trezoreria trebuie să joace nu numai roiul de împrumutător şi beneficiar de împrumut, ci să pună în aplicare şi alte mijloace care să uşureze accesul pe piaţă, respectiv, să preia o parte din eventualul risc al agenţilor economici care recurg la împrumuturi. Garantarea unor împrumuturi ale agenţilor economici de către stat, prin organele Ministerului Finanţelor Publice, respectiv subvenţionarea unei anumite părţi a unor cheltuieli prin intermediul Trezoreriei, pot influenţa dezvoltarea regională. Prin acest procedeu, Trezoreria se poate substitui debitorului, în caz de declin economic al acestuia, dar această substituire poate însemna un dublu avantaj. Pe de o parte, eaiizarea unei siguranţe pentru instituţia financiară care acordă împrumutul, pe de altă parte realizarea unei siguranţe pentru agentul economic care, girat fiind de trezorerie, are un câmp mai mare (mai larg) de acţiune şi de utilizare a împrumutului contractat. În astfel de condiţii, trezoreria poate acorda avansuri rambursabile, mai ales în domeniul cercetării sau al unor domenii prioritare. Prin asumarea rolului de administrator ai unor instrumente de intervenţie financiară publică în favoarea agenţilor economici, trezoreria vizează o serie de obiective, care pot să conducă la: dezvoltarea regională şi amenajarea teritoriului; creşterea "chiriei sociale" şi a accesului de proprietate; susţinerea unor ramuri în procesul de restructurare (siderur-gia, construcţiile navale, etc), aflate în declin financiar; finanţarea investi-ţiilor din domeniul public; susţinerea inovaţiei prin intermediul societăţilor financiare de inovare sau al ajutorului pentru cercetare; dezvoltarea exporturilor şi, în general, ameliorarea soldului balanţei de plăţi.

6. GARDIAN AL MARILOR ECHILIBRE
Această funcţie a trezoreriei poate fi socotită ca o încoronare a celorlalte funcţii menţionate anterior. Marile echilibre pot fi definite ca raporturi de egalitate între nevoile şi capacităţile de finanţare, exprimând obiectul politicii financiare a unui stat. Mai întâi, echilibrul trezoreriei publice va consta în asigurarea unei situaţii speciale - aceea că bugetele şi conturile speciale aie acesteia trebuie să aibă, în

95

raport de cheltuieli, destule resurse şi posibilităţi de împrumut pentru a putea închide circuitul fondurilor publice. La fel, echilibrul pieţelor de capitaluri presupune că economia trebuie să fie capabilă pentru finanţarea investiţiilor. CEC-ul alături de trezorerie trebuie să contribuie la realizarea acestui circuit, pentru bunul mers al pieţei financiare, programarea şi realizarea investiţiilor publice reprezentând obiective prioritare ale politicii financiare. Echilibrul circuitelor monetare trebuie supravegheat şi de către trezorerie, aceasta fiind chemată, alături de BANCA NAŢIONALĂ, să supravegheze ca moneda emisă să fie în cantitate suficientă, dar nu excesivă, pentru funcţionarea economiei şi ca aceasta să circule, în bune condiţii, între agenţii economici. Echilibrul plăţilor exterioare presupune ca trezoreria, prin intermediul împrumuturilor, al contractelor de împrumuturi din exterior, să poată finanţa un deficit sau să poată utiliza eficient un excedent al balanţei de plăţi. Echilibrul pieţei de schimb presupune, pentru trezorerie, posibilitatea supravegherii, alături de BNR, a valorii exterioare a monedei naţionale, acoperind (sau preluând) astfel diferenţele de curs valutar nefavorabil ale acesteia. Toate aceste echilibre trebuie să fie asigurate de către trezorerie în condiţiile realizării politicii economice a statului de drept, trezoreria trebuind să se situeze în centrul "pilotajului macroeconomic" . Pornind de la câteva consideraţii de ordin teoretic, menţionate anterior, cu privire la trezorerie - ca instrument operativ al politicii financiare - putem concluziona că trezoreria poate fi definită astfel: "Trezoreria este un organism financiar de stat care asigură menţinerea marilor echilibre financiare şi monetare, efectuând operaţiunile de casă, bancă şi contabilitate necesare finanţelor publice şi exercitând o activitate de tutelă, finanţare şi impuls în materie economică şi financiară". Reuniunea acestor elemente într-o acţiune coordonată formează politica financiară a oricărui stat bine structurat şi bine stabilizat, care are toate instituţiile sale financiare într-o funcţionalitate cât mai apropiată de necesităţile obiective ale perioadei pe care acesta o parcurge.

3.1.3. Sistemul de organizare a trezoreriei
Trezoreria finanţelor publice este organizată într-un sistem unitar, atât la nivel central, cât şi teritorial, în scopul cuprinderii tuturor operaţiunilor financiare ale sectorului public. Prin sistemul trezoreriei aşa cum este conceput, s-a reuşit separarea finanţelor sectorului public în conturi distincte deschise la Banca Naţională, de resursele proprii ale băncilor comerciale. Sistemul de organizare a trezoreriei finanţelor publice din ţara noastră, conform HG 18/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice se prezintă astfel: - la nivel central,

96

• Trezoreria centrală, este organizată în cadrul Direcţiei Generale a Trezoreriei Statului şi a Direcţiei Contabilităţii Publice din Ministerul Finanţelor Publice - la nivel teritorial a. Trezoreria Judeţeană şi a municipiului Bucureşti, este organizată în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene sau a municipiului Bucureşti; b. Trezoreria municipală, organizată în cadrul Administraţiei financiare municipale; c. Trezoreria orăşenească, organizată în cadrul Administraţiei financiare orăşeneşti; d. Trezoreria comunală organizată în cadrul Administraţiei financiare comunale. Trezoreria centrală organizată în cadrul Direcţiei Generale a Trezoreriei îndeplineşte rolul de coordonare şi control asupra activităţii trezoreriilor teritoriale în domeniul datoriei publice interne. Trezoreria centrală organizată în cadrul Contabilităţii Publice îndeplineşte rolul de coordonare şi control asupra trezoreriilor teritoriale şi totodată reprezintă organul de sinteză privind activitatea de ansamblu a trezoreriilor publice din ţara noastră. ............ lipsa pag 110 – 111 .................... 7) Asigură evidenţa creditelor bugetare repartizate pentru acţiunile finanţate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, de ordonatorii secundari şi le transmite trezoreriilor teritoriale |a care ordonatorii terţiari au conturile deschise; 8) Organizează la toate trezoreriile din judeţ activitatea de lansare a emisiunilor de certificate de trezorerie, asigurând repartizarea imprimatelor respective, funcţionarea casieriilor, instruirea personalului, şi alte măsuri; 9) Asigură funcţionarea în bune condiţii a sistemului informaţional la nivelul fiecărei trezorerii pe baza căruia se ţine contabilitatea şi se realizează raportarea execuţiei bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale şi extrabugetare; 10) Colaborează cu celelalte direcţii de specialitate din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene pe baza programelor informatice stabilite în acest scop pentru furnizarea datelor privind încasarea veniturilor bugetare atât pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare cât şi pe persoane juridice pentru conturile prevăzute în norme a se ţine evidenţa analitică pe plătitori; 11) Dispune măsuri pentru asigurarea încheierii exerciţiului financiar la activitatea de trezorerie la nivelul judeţului; 12) întocmeşte bilanţul contabil centralizat ai trezoreriei la nivelul judeţului, analizează conturile de activ şi pasiv din bilanţ şi elaborează raportul de analiză; 13) Coordonează şi organizează activitatea compartimentelor casierie tezaur în ceea ce priveşte asigurarea numerarului necesar efectuării plăţilor, redistribuirea soldului de casă şi stabilirea plafoanelor de casă; 14) Verifică activitatea trezoreriilor locale din subordine pe baza planului tematic transmis de Direcţia Generală a Trezoreriei şi Contabilitate Publică din cadrul

97

Ministerului Finanţelor Publice şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea funcţionării mecanismelor trezoreriei statului 15) Analizează periodic pe baza rapoartelor întocmite în urma verificării efectuate, activitatea fiecărei trezorerii şi stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea muncii în acest sector. Principalele probleme se comunică lunar la Direcţia Generală din Ministerul Finanţelor; 16) Examinează funcţionarea sistemului informaţional, a bazei tehnice din dotare şi propune Direcţiei Generale a Trezoreriei din Ministerul Finanţelor, măsuri pentru eliminarea eventualelor neajunsuri rezultate. Principalele atribuţii ale fiecărui compartiment serviciu (birou) din cadrul Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţene stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene, aprobat prin Ordin al ministerului finanţelor sunt:

/. Serviciul (biroul) buget şi contabilitate publică Atribuţii:
1. organizează şi coordonează acţiunea de elaborare de către ordonatorii principali de credite a proiectelor bugetelor locale, potrivit Legii finanţelor publice locale nr. 189/1998 şi a metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice în acest sens; 2. verifică, centralizează şi întocmeşte sinteza proiectelor bugetelor locale pe ansamblul judeţului, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, în etapele prevăzute de Legea privind finanţele publice locale, pe care le depune la Ministerul Finanţelor Publice; 3. asigură transmiterea la ordonatorii principali de credite a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor cu destinaţie specială stabilite de Ministerul Finanţelor Publice, potrivit criteriilor de repartizare pe unităţi administrativ-teritoriale, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale; 4. elaborează calcule (variante) privind nivelul veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale, pe bugete componente, precum şi a mijloacelor de echilibrare a bugetului fiecărei unităţi administrativ-teritoriale cu surse de la bugetul de stat; 5. după aprobarea Legii bugetului de stat, asigură asistenţa tehnică de specialitate pentru repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi comunică transferurile din bugetul de stat cu destinaţie specială aprobate de Ministerul Finanţelor Publice pe ansamblul judeţului şi pe proiecte cu asemenea finanţare; 6. transmite la Ministerul Finanţelor Publice propunerile de repartizare pe trimestre a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi a transferurilor cu destinaţie specială, după care comunică ordonatorilor principali de credite repartizarea pe trimestre aprobată;

98

7. urmăreşte ca în termen de 30 de zile de ia intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat, proiectele bugetelor locale să fie aprobate de către consiliile locale şi judeţene, iar pe baza bugetelor locale aprobate, în condiţiile legii, întocmeşte şi transmite la Ministerul Finanţelor Publice bugetul centralizat pe ansamblul judeţului cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor, grupate pe comune, oraşe, municipii şi bugetului propriu ai judeţului, pe structura clasificaţiei bugetare stabilită de Ministerul Finanţelor Publice; 8. verifică listele de investiţii aprobate ca anexă la bugetul local de către consiliul local, urmărindu-se ca obiectivele înscrise în programul de investiţii să aibă documentaţiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale; 9. asigură centralizarea bugetelor locale rectificate de către consiliile locale şi judeţene pe parcursul exerciţiului bugetar la termenele stabilite prin actele normative emise în acest scop şi întocmeşte sinteza pe ansamblul judeţului; 10. verifică, analizează şi centralizează dările de seamă contabile trimestriale şi anuale privind execuţia bugetelor locale, a mijloacelor extrabugetare şi prezintă Ministerului Finanţelor Publice caietul de dare de seamă privind execuţia bugetului pe ansamblul judeţului la termenele prevăzute în normele metodologice; 11. efectuează lucrări de sinteză şi analiză privind elaborarea şi execuţia bugetelor locale şi pe baza concluziilor prezintă propuneri pentru îmbunătăţirea stadiului execuţiei bugetare; 12. asigură transmiterea ia ordonatorii principali de credite a normelor metodologice, precizărilor şi a altor informaţii privind elaborarea şi execuţia bugetelor locale şi organizează instruiri cu contabilii consiliilor locale cu privire la aplicarea acestora; 13. verifică şi avizează notele justificative ale ordonatorilor principali de credite şi asigură deschiderea de credite pentru transferurile din bugetul de stat către bugetele locale cu destinaţie specială; 14. asigură alocarea de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe seama ordonatorilor principali de credite, cu încadrare în prevederile anuale şi trimestriale aprobate; 15. verifică, analizează şi centralizează, de la toate instituţiile publice (indiferent de subordine) din judeţ, datele şi informaţiile privind realizarea numărului de salariaţi şi a fondului de salarii aferent, la sfârşitul semestrelor 1 şi 2 din fiecare an, potrivit iegii şi a normelor metodologice elaborate în acest sens. in acest scop, colaborează şi cu Direcţia Generală a Muncii şi Protecţiei Sociale judeţeană; Urmăreşte şi participă efectiv în comisiile privind organizarea licitaţiilor pentru achiziţii publice şi lucrări de bunuri şi de servicii, ca reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, în care scop verifică modul în care este aplicat în teritoriu Regulamentul privind organizarea licitaţiilor, achiziţiilor publice de lucrări de bunuri şi servicii, cu referire la: organizarea procedurii de licitaţii, publicitatea acestora, prezentarea, primirea, deschiderea şi acceptarea ofertelor etc. Analizează şi avizează decizia luată de conducerea persoanei juridice achiziţionate, ca răspuns la constatările înaintate de ofertanţii participanţi la achiziţiile publice de lucrări, de bunuri şi servicii. Analizează documentaţiile de achiziţie a
99

lucrărilor, bunurilor şi serviciilor dintr-o singură sursă, prezentate de persoane juridice achizitoare şi supun conducerii direcţiei utilizarea procedurii de achiziţie, în conformitate cu prevederile legale; 16. în conformitate cu prevederile legale la solicitarea primăriilor comunale, orăşeneşti şi municipale, Consiliul Judeţean, participă în comisiile pentru examinarea şi promovarea în funcţii a personalului din compartimentele financiar-contabile ale acestora, în care scop, prezintă directorului trezoreriei concluziile desprinse şi împuternicirea respectivă pentru semnare.

//. Serviciul administrarea şi contabilitatea contului curent al Trezoreriei Atribuţii:
1. - organizează şi conduce evidenţa tehnico-operativă şi contabilitatea contului curent general al trezoreriei statului deschis la sucursala B.N.R., în care se înregistrează operaţiunile de încasări şi plăţi; 2. - verifică pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate la acestea, primite de la sucursala 6.N.R., operaţiunile de încasare a veniturilor bugetare şi le transmite la trezoreriile teritoriale în funcţie de sediul fiscal al plătitorului de impozite şi taxe; 3. - asigură înregistrarea zilnică a operaţiunilor de încasări şi plăţi derulate prin contul curent general al trezoreriei statului şi urmăreşte concordanţa soldurilor contului de corespondent al trezoreriilor locale cu cele din contabilitatea proprie; 4. - efectuează zilnic decontarea din contul general al trezoreriei statului a documentelor de plăţi transmise de către trezoreriile locale şi urmăreşte aplicarea procedurilor de decontări de valori mici şi mari şi le prezintă unităţilor bancare la termenele stabilite de acestea; 5. - întocmeşte la finele fiecărei zile balanţa de verificare, iar soldurile conturilor de corespondenţă se verifică prin sondaj cu trezoreriile locale; 6. - primeşte dispoziţii bugetare prin corespondenţă de la Ministerul Finanţelor Publice pe care le transmite ordonatorilor secundari de ia nivelul judeţului, precum şi trezoreriilor locale la care au conturile deschise; 7. - pe baza cererilor trezoreriilor operative privind alimentarea cu numerar pentru efectuarea de plăţi, procedează la întocmirea documentelor pentru virarea sumelor în conturile trezoreriilor deschise |a filialele băncilor comerciale din judeţ; 8. - elaborează şi raportează zilnic, lunar, trimestrial şi anual execuţia bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a fondurilor speciale şi a mijloacelor extrabugetare în structura şi la termenele stabilite prin norme de către Ministerul Finanţelor Publice;

100

9. - analizează modul de efectuare a înregistrării operaţiunilor în contabilitatea trezoreriei în conformitate cu normele în vigoare şi propune transmiterea de precizări la trezoreriile locale pentru eliminarea neajunsurilor; 10.- elaborează şi întocmeşte lucrări în legătură cu.vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie, plata dobânzilor şi constituirea depozitelor în contul trezoreriei; 11. - elaborează trimestrial şi anual bilanţul contabil ai trezoreriei statului la nivelul judeţului, examinează soldurile conturilor din bilanţ şi întocmeşte raportul de analiză care se prezintă Ministerului Finanţelor Publice la termenele stabilite de către acesta; 12. - pe baza normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice stabileşte măsuri specifice pentru încheierea exerciţiului financiar urmăreşte încheierea execuţiei pe fiecare buget şi stabileşte rezultatele acestora în conturile corespunzătoare.

///. Serviciul (biroul) urmărirea activităţii de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor de trezorerie Atribuţii:
1. urmăreşte aplicarea normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice, cu privire la derularea prin unităţile trezoreriei statului a operaţiunilor legate de certificatele de trezorerie emise pentru populaţie; 2. dispune măsuri pentru organizarea atât la nivelul trezoreriei judeţene cât şi ia trezoreriile din subordine a operaţiunilor privind vânzarea certificatelor de trezorerie pentru populaţie, inclusiv a răscumpărării acestora şi a plăţii dobânzilor, în condiţii de securitate; 3. asigură instruirea personalului trezoreriei în legătură cu operaţiunile legate de certificatele de trezorerie pentru populaţie care efectuează operaţiuni cu privire ia completarea, verificarea şi gestionarea certificatelor de trezorerie pentru populaţie, întocmirea documentelor, a registrelor, încheierea casieriei, etc; 4. asigură însuşirea de către toţi salariaţii trezoreriei, a prevederilor prospectelor de emisiune aferente fiecărei emisiuni de certificate de trezorerie pentru populaţie, publicarea şi afişarea acestora pentru informarea publicului, precum şi transmiterea acestuia la trezoreriile din subordine; 5. asigură ridicarea carnetelor de certificate de trezorerie pentru populaţie (CTP) tipărite, de la Regia Autonomă-lmprimeria Naţională şi transportul acestora în condiţii de securitate, distribuie trezoreriilor din subordine carnete CTP asigurând evidenţa strictă a acestora conform normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice; 6. în cazul certificatelor de trezorerie pentru populaţie în forma materializată, asigură în cantităţi suficiente fa toate ghişeele, pe perioada emisiunilor, a

101

certificatelor de trezorerie pentru populaţie, cât şi a tuturor celorlalte formulare specifice activităţilor ocazionate de emisiunea şi răscumpărarea acestora; 7. calculează dobânzile pentru perioada de subscriere a certificatelor de trezorerie pentru populaţie în sumă absolută şi le comunică tuturor trezoreriilor din judeţ, pentru a fi avute în vedere la completarea formularelor de certificate de trezorerie pentru populaţie; 8. supraveghează activitatea de vânzare a certificatelor de trezorerie pentru populaţie, precum şi modul de încasare a contravalorii acestora, răscumpărarea CTP, calculul şi plata dobânzilor, întocmirea documentelor, conducerea evidenţelor, la trezoreria judeţeană precum şi ia trezoreriile din subordine; 9. primeşte de la trezoreriile din subordine situaţiile prevăzute de normele metodologice şi întocmeşte în termenele stabilite, situaţiile privind vânzarea şi răscumpărarea CTP, plata dobânzilor pe structura acestora precum şi cele referitoare la stocul de CTP neutilizat în judeţul respectiv; 10. elaborează rapoarte cu privire la modul de derulare a operaţiunilor legate de emisiunea şi răscumpărarea CTP şi propune măsuri operative pentru eliminarea neajunsurilor constatate; 11. iniţiază acţiuni la nivel local pentru informarea publicului cu privire la emisiunea CTP şi pentru a face cunoscute prevederile prospectului de emisiune; 12. desfăşoară activităţi pentru stimularea persoanelor fizice de a subscrie, potrivit precizărilor Ministerului Finanţelor Publice.

IV Serviciul (biroul) îndrumarea şi verificarea activităţii trezoreriilor locale Atribuţii:
1. organizarea efectuării operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar de la persoane fizice şi juridice, analiza fluxului operaţiunilor, verificarea documentelor, gestiunea casei-tezaur, restituirea de venituri prin casierie; 2. urmăreşte fluxul operaţiunilor de încasare a veniturilor bugetare prin virare din conturi deschise la băncile comerciale; întocmirea corectă şi cu toate elementele a documentelor de plată; înscrierea conturilor potrivit clasificaţiei bugetare; evidenţierea zilnică a încasărilor; organizarea şi conducerea evidenţei analitice a încasării impozitelor şi taxelor pe plătitori; respectarea procedurilor de amânare, eşalonare, compensare a diferitelor surse de venituri; analiza conturilor pe plătitori inclusiv a balanţelor de verificare. 3. verificarea modului de finanţare a cheltuielilor bugetare; controlul efectuat asupra cheltuielilor; deschiderea creditelor bugetare şi evidenţierea corectă pe conturi în contabilitate; verificarea semnăturilor pe documente care angajează plăţi; decontarea zilnică din conturile de cheltuieli a documentelor prezentate de instituţiile publice, respectarea limitei şi destinaţiei creditelor bugetare deschise; eliberarea

102

extraselor de cont titular: certificarea plăţilor de casă a disponibilităţilor în bilanţul ordonatorilor de credite; 4. constituirea şi utilizarea fondurilor speciale; legalitatea constituirii fondurilor şi respectarea destinaţiei şi utilizării acestora; modul de colectare a veniturilor fondurilor speciale şi transferarea sumelor în conturile ordonatorilor principali de credite; 5. gestionarea mijloacelor extrabugetare de către ordonatorii de credite; respectarea dispoziţiilor legale care dau dreptul la constituirea acestor mijloace extrabugetare; existenţa bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate pentru mijloacele extrabugetare; modul de efectuare a cheltuielilor şi respectarea destinaţiei mijloacelor extrabugetare; 6. organizarea operaţiunilor de vânzare, răscumpărare şi transformarea în depozite a certificatelor de trezorerie pentru populaţie, plata dobânzilor din fondurile alocate cu această destinaţie; asigurarea evidenţei nominale; primirea, utilizarea şi justificarea certificatelor de trezorerie ca imprimate; 7. organizarea şi funcţionarea contabilităţii trezoreriei; înregistrarea zilnică a operaţiunilor de încasări şi plăţi; folosirea corectă a conturilor din pianul de conturi; întocmirea zilnică a balanţei de verificare; analiza conturilor; elaborarea lucrărilor privind raportarea execuţiei financiare la termenele stabilite de Ministerul Finanţelor Publice, elementele care au stat la baza informărilor periodice şi a bilanţurilor contabile; 8. informează despre funcţionarea sistemului informaţional ai trezoreriei statului şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea acestuia corespunzător operaţiunilor efectuate, precum şi pentru dotare cu echipamentde lucru. Trezoreriile teritoriale organizate la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor sunt unităţi operative care au ca atribuţii: asigurarea execuţiei bugetare pentru bugetul de stat, bugetele locale bugetul asigurărilor sociale, bugetele fondurilor speciale: Acestea sunt: b) Trezoreria municipală organizată în cadrul Administraţiei finanţelor publice, sub denumirea de Trezorerie şi contabilitate publică, este subordonată directorului adjunct şi are în structură, potrivit organigramei aprobate, următoarele compartimente: - Serviciul (biroul) încasări şi evidenţa veniturilor; - Serviciul (biroul) verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice; - Serviciul (biroul) de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor de trezorerie; - Serviciul (biroul) administrarea şi contabilitatea contului curent ai trezoreriei; - Serviciul (biroul) casierie tezaur; - Serviciul (biroul) administrarea conturilor persoanelor fizice şi juridice (agenţi economici, medici de familie,etc) Principalele atribuţii ale ale fiecărui compartiment serviciu (birou) din cadrul trezoreriilor municipale stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a

103

Administraţiei finanţelor publice a municipiului aprobat prin Ordin a! ministrului finanţelor publice sunt:

/. Serviciul (biroul) încasarea şi evidenţa veniturilor Atribuţii:
1. verifică documentele de încasare în numerar şi prin virament a veniturilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor speciale şi extrabugetare şi altor fonduri din punct de vedere al legalităţii, termenelor de plată, încadrarea corectă pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare; 2. Urmăreşte încadrarea corectă pe surse de venituri şi bugete componente în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu conturile deschise în acest sens, pe plătitori; 3. conduce evidenţa veniturilor încasate pe surse conform subdiviziunilor clasificaţiei bugetare aprobate, pe bugete componente şi fonduri, precum şi evidenţa analitică pe plătitori, prevăzută de norme; 4. răspunde de păstrarea şi evidenţierea tuturor documentelor ce fac obiectul activităţii desfăşurate urmărind circuitul acestora în cadrul legal; 5. verifică şi avizează prelevarea din veniturile bugetare încasate a sumelor pentru constituirea fondurilor de stimulare a personalului potrivit reglementărilor legale; 6. întocmeşte jurnalul privind încasarea veniturilor, înregistrarea în ordine cronologică şi sistematică a operaţiunilor efectuate numai pe baza documentelor justificative (foi de vărsământ, ordine de plată sau dispoziţie de încasare, etc.) indicându-se corect conturile sintetice şi analitice; 7. verifică operaţiunile înregistrate în conturile de venituri cu debitul conturilor "Casa" şi "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R"; 8. transmite sub semnătura şefului de serviciu la serviciul contabilitate decontări, jurnalul de înregistrare şi documentele care au stat la baza înregistrării; 9. analizează şi verifică documentele privind compensarea între unele impozite şi taxe, aprobate şi transmise de organele fiscale şi înregistrează operaţiunile respective în evidenţa sintetică şi analitică; 10. stabileşte la finele anului sinteza încasării veniturilor pe localităţi şi în cadrul acestora pe bugete componente cu desfăşurarea pe capitole şi subcapitole; 11. venituri; asigură la finele anului închiderea conturilor sintetice şi analitice de

12. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii desfăşurate;

104

13.

urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei reglementări pe linia execuţiei de casă la partea de venituri;

a

noilor

//. Serviciul (biroul) verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice Atribuţii:
1. exercită controlul asupra documentelor de piăţi prezentate de ordonatorii de credite, asigură în mod deosebit respectarea încadrării plăţilor în limita creditelor bugetare repartizate pe subdiviziunile clasifica-ţiei bugetare potrivit prevederilor din bugetele aprobate, precum şi în limita disponibilităţilor aflate în cont, după caz; 2. Verifică documentele şi deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile de cheltuieli şi de disponibilităţi aplicând prevederile din normele metodologice; 3. conduce evidenţa analitică a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat, locale, asigurărilor sociale de stat şi în cadrul acestora pe capitole şi titluri, precum şi a fondurilor speciale şi a mijloacelor extrabugetare pe titulari; 4. verifică documentele privind deschiderea creditelor din bugetul de stat şi bugetele locale şi asigură evidenţa pe subdiviziunile ciasificaţiei bugetare; 5. verifică documentele privind finanţarea investiţiilor instituţiilor publice din fondurile bugetare şi extrabugetare potrivit normelor Ministerului Finanţelor Publice, asigurând evidenţierea pe obiective şi surse; 6. întocmeşte jurnale zilnice de înregistrare a plăţilor prin conturile deschise pe seama ministerelor şi instituţiilor publice înregistrând în ordine cronologică şi sistematică operaţiile efectuate numai pe bază de documente justificative (ordine de plată sau dispoziţii de încasare), indicându-se corect conturile sintetice şi analitice; 7. verifică operaţiunile înregistrate în conturile de cheltuieli cu creditul conturilor "Casa" şi "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R."; 8. transmite sub semnătura şefului de serviciu la serviciul conta-biiitatedecontări jurnalele de înregistrare a cheltuielilor şi documentelor justificative care au stat la baza înregistrării; 9. conduce evidenţa analitică a conturilor de cheltuieli şi disponibilităţi deschise pe ministere şi instituţii publice subordonate şi eliberează extrasele de cont împreună cu documentele justificative; 10. conduce .evidenţa zilnică a plăţilor în numerar pe simbolurile planului de casă; 11. stabileşte plafoanele de casă pe instituţii şi întocmeşte graficul lunar de plăţi în numerar; 12. întocmeşte periodic şi la finele anului sinteza cheltuielilor şi propune măsuri pentru realizarea execuţiei de casă în bune condiţii;
105

13. asigură la finele anului închiderea operaţiunilor în conturile de cheltuieli şi disponibilităţi; 14. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noiior reglementări pe linia execuţiei de casă ia partea de cheltuieli; 15. îndosariază şi arhivează documentele ce au făcut obiectul activităţii serviciului; 16. răspunde de păstrarea şi evidenţa tuturor documentelor ce fac obiectul activităţii, urmărind circuitul legal al acestora;

///. Serviciul (biroul) de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor de trezorerie Atribuţii:
1. asigură păstrarea şi utilizarea, cu ajutorul evidenţei specifice pentru documentele cu regim specia! a certificatelor de trezorerie în forma materializată pe emisiuni distincte şi în cadrul acestora pe termene, scadenţă şi valori nominale; 2. organizează şi efectuează operaţiunile de încasare din vânzarea certificatelor de trezorerie în cadrul termenelor de începere şi închidere a emisiunilor; 3. la răscumpărarea certificatelor de trezorerie, asigură rambursa-rea la termenul stabilit a valorii nominale a certificatelor de trezorerie vândute şi prezentate de persoanele fizice, inclusiv a dobânzii aferente perioadei subscrise ca şi a dobânzii la vedere pentru certificatele de trezorerie transformate în certificate de depozit; 4. conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie şi a ceior transformate în certificate de depozit, vândute populaţiei, a celor răscumpărate pe emisiuni, termene, valori nominale, beneficiari şi surse de acoperire; 5. întocmeşte balanţele de verificare, precum, şi situaţiile de raportare, zilnice şi periodice, privind vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie conform normelor Ministerului Finanţelor Publice; 6. urmăreşte circuitul strict al tuturor documentelor legate de vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie;

IV. Serviciul (biroul) administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei Atribuţii:
1. asigură contabilitatea sintetică şi analitică privind execuţia de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie specială, prin înregistrarea în

106

conturile sintetice şi analitice, în ordine cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi, pe baza documentelor justificative şi a planului de conturi; 2. administrează "contul corespondent al trezoreriei" deschis la Direcţia judeţeană de trezorerie; 3. pregăteşte şi eliberează zilnic extrase de cont pentru conturile de j venituri şi cheltuieli ale unităţilor arondate; 4. întocmeşte lucrări privind execuţia de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale şi extrabugetare precum şi a contului trezoreriei; I 5. întocmeşte zilnic şi lunar balanţe de verificare pe care le analizează; 6. calculează şi înregistrează dobânzile legale la fondurile de disponibilităţi stabilite legal; 7. exercită sarcinile specifice legate de operaţiunile cu numerar; 8. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia execuţiei bugetare de casă; 9. asigură lucrările de încheiere a execuţiei financiare la finele anului, precum şi întocmirea bilanţului contabil anual; 10. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul | activităţii.

V. Senriciul (biroul) casier-tezaur Atribuţii:
1. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar pe baza documentelor de încasări şi plăţi verificate de serviciu! de încasări şi evidenţa veniturilor după caz; 2. verifică, numără şi împachetează corespunzător numerarul încasat, întocmeşte jurnalele casei de încasări, casei de plăţi şi casei-tezaur; 3. conduce zilnic evidenţa intrărilor şi ieşirilor de numerar, stabileşte soldul zilnic, confruntă soldul zilnic din jurnalul de casă cu cel faptic existent în casierie; 4. ridică numerar din contul de disponibil deschis la Banca Naţională în scopul asigurării necesarului de numerar pentru efectuarea plăţilor prin casierie. 5. urmăreşte încadrarea în plafonul de casă şi depune suma ce depăşeşte plafonul în contul curent ai trezoreriei statului deschis la banca; 6. asigură integritatea, securitatea numerarului existent în casierie în timpul zilei operative, depozitarea acestuia în condiţii de siguranţă la finele zilei, închiderea şi sigilarea caselor în prezenţa directorului adjunct şi a deţinătorului de chei şi predarea sub semnătură în grija celor în drept, la finele zilei; 7. urmăreşte circuitul documentelor de încasări şi plăţi în numerar în scopul asigurării integrităţii acestora;
107

8. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii; 9. întocmeşte periodic situaţii privind mişcarea numerarului pe care le transmite în termen organelor competente.

VI. Serviciul (biroul) administrarea conturilor persoanelor fizice şi juridice (agenţi economici, medici de familie, etc.) Atribuţii:
1. preluarea dosarelor juridice în vederea deschiderii conturilor: agenţilor economici care au de încasat sume de la instituţiile publice pentru, livrări de mărfuri, prestări de servicii, executări de lucrări, etc; regiilor autonome şi societăţilor comerciale care beneficiază de transferuri şi subvenţii de la buget; persoanelor fizice autorizate, pentru activitatea medicală (medici de familie, medici stomatologi, medici veterinari); 2. organizează efectuarea operaţiunilor de încasare a veniturilor în conturile 50.69 "Disponibil al agenţilor economici"; 50.70 "Disponibil din transferuri şi subvenţii"; 50.74 "Disponibil al medicilor de familie" şi exercită controlul preventiv asupra documentelor preluate; 3. 50.74; 4. asigură transmiterea zilnică a soldurilor conturilor 50.69 şi 50.7fj Direcţiei de administrare a veniturilor statului în vederea stabilirii datoriilor acestora către B.S; B.L.; Fd. speciale. 5. efectuează operaţiuni de executare silită asupra conturilor agenţilor economici; 6. calculează lunar dobândă la disponibilităţile aflate în conturile 50.69 "Disponibil al agenţilor economici"; 7. emite ziinic extrase de cont; 8. asigură corespondenţa cu titularii de cont; 9. asigură decontările interbancare cu borderou de plăţi; 10. efectuează predarea documentelor de încasări şi plăţi pe bază de registru de plăţi la serviciul venituri, ia serviciul cheltuieli, la serviciul colectarea şi urmărirea veniturilor; 11. întocmeşte dosarul zilei pentru operaţiunile efectuate. d. Trezoreria orăşenească şi comunală organizată în cadrul Administraţiei finanţelor publice a oraşului cât şi trezoreria organizată în cadrul Administraţiei finanţelor publice a comunei, este subordonată şefului de serviciu (birou) este organizată la nivelul serviciului (biroului) şi are în structură potrivit organigramei aprobate următoarele compartimente: - compartimentul încasarea şi evidenţa veniturilor; - compartimentul verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice organizează efectuarea operaţiunilor de piăţi din conturile 50.69-50.70;

108

- compartimentul de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor de trezorerie; - compartimentul administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei; - compartimentul casierie tezaur. Principalele atruibuţii ale fiecărui compartiment din cadru! trezoreriei orăşeneşti şi comunale sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Administraţiilor finanţelor publice a oraşului şi a comunei, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice sunt:

/. Compartimentul încasarea şi evidenţa veniturilor Atribuţii:
1. verifică documentele de încasare, în numerar şi prin virament, a veniturilor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor speciale şi altor fonduri din punct de vedere al legalităţii, termene de plată, încadrarea corectă pe subdiviziunile clasi-fjcaţiei bugetare; 2. urmăreşte încadrarea corectă, pe surse de venituri şi bugete componente, cu legislaţia în vigoare şi cu conturile deschise în acest sens pe plătitori; 3. conduce evidenţa veniturilor încasate pe surse conform-subdiviziunilor clasificaţiei bugetare aprobate pe bugete componente şi fonduri, precum şi evidenţa analitică pe plătitor prevăzute în norme; 4. răspunde de păstrarea şi evidenţierea tuturor documentelor ce fac obiectul activităţii desfăşurate urmărind circuitul acestora în cadrul legal; 5. verifică şi avizează prelevarea din veniturile bugetare încasate a sumelor pentru constituirea fondurilor de stimulare a personalului potrivit reglementărilor în vigoare; 6. întocmeşte jurnalul privind încasarea veniturilor, înregistrând în ordine cronologică ,şi sistematică, operaţiunile efectuate numai pe baza documentelor justificative (foi de vărsământ, ordine de plată sau dispoziţie de încasare etc.) indicându se corect conturile sintetice şi analitice; 7. verifică operaţiunile înregistrate în conturile de venituri cu debitul conturilor" Casa" şi "Cont curent al trezoreriei la B.N.R"; 8. predă sub semnătură, compartimentului contabilitate-decontări, jurnalul de înregistrare a veniturilor şi documentele care au stat ia baza înregistrării; 9. analizează şi verifică documentele privind compensarea între unele impozite şi taxe aprobate şi transmise de organele fiscale şi înregistrează operaţiunile respective în evidenţa sintetică şi anaitică; 10. stabileşte la finele anului, sinteza încasării veniturilor pe localităţi şi în cadrul acestora pe bugete componente, cu desfăşurarea pe capitole şi subcapitole;

109

11. venituri;

asigură la finele anului închiderea conturilor sintetice şi analitice de

12. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii desfăşurate; 13. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia execuţiei de casă la partea de venituri;

//. Compartimentul verificarea şi deconiar a cheltuielilor instituţiilor publice Atribuţii:
1. exercită controlul asupra documentelor de plăţi prezentate de ordonatorii de credite, asigurând în mod deosebit respectarea încadrării plăţilor în limita creditelor bugetare, repartizate pe subdiviziunile clasifica-ţiei bugetare potrivit prevederilor din bugetele aprobate, precum şi în limita disponibilităţilor aflate în cont, după caz; 2. verifică documentele şi deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile de cheltuieli şi de disponibilităţi aplicând prevederile din normele metodologice; 3. conduce evidenţa analitică a cheltuielilor, pe categoriile bugetelor de stat şi în cadrul acestora pe capitole şi titluri, precum şi a fondurilor speciale şi a mijloacelor extrabugetare pe titulari; 4. verifică documentele privind finanţarea investiţiilor inscituţuiilor publice din fondurile bugetare şi extrabugetare potrivit normelor Ministerului Finanţelor Publice, asigurând evidenţierea pe obiective şi surse; 5. întocmeşte jurnalele zilnice de înregistrare a plăţilor prin conturile deschise pe seama instituţiilor pubiice înregistrând în ordine cronologică şi sistematică operaţiile efectuate numai pe bază de documente justificative (cecuri, ordine de plată sau dispoziţii de încasare) indicânduse corect conturile sintetice şi analitice; 6. verifică operaţiunile înregistrate în conturile de cheltuieli cu creditul conturilor "Casa" şi "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R"; 7. transmite sub semnătura, compartimentului contabilitate-decon-tări, jurnalele de înregistrare a cheltuielilor şi documentelor justificative care au stat la baza înregistrării; 8. conduce evidenţa analitică a conturilor de cheltuieli şi disponibilităţi deschise pe instituţii publice şi eliberează extrasele de cont cu documentele justificative; 9. conduce evidenţa zilnică a plăţilor în numerar pe simbolurile planului de casa; 10. stabileşte plafoanele de casă pe instituţii şi întocmeşte graficul lunar de plăţi în numerar;

110

11. întocmeşte periodic şi la finele anului sinteza cheltuielilor şi propune măsuri pentru realizarea execuţiei de casă în bune condiţii; 12. asigură la finele anului închiderea operaţiunilor în conturile de cheltuieli şi disponibilităţi; 13. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia execuţiei de casă la partea de cheltuieli; | 14. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii serviciului; 15. răspunde de păstrarea şi evidenţa tuturor documentelor ce fac obiectul activităţii, urmărind circuitul legal al acestora;

///. Compartimentul de vânzare şi gestiune a titlurilor de stai şi a certificatelor de trezorerie Atribuţii:
1. asigură păstrarea şi utilizarea, cu ajutorul evidenţei specifice pentru documentele cu regim special a certificatelor de trezorerie în forma materializată pe emisiuni distincte şi în cadrul acestora pe termene, scadenţă şi valori nominale; 2. organizează şi efectuează operaţiunile de încasare din vânzarea certificatelor de trezorerie în cadrul termenelor de începere şi închidere a emisiunilor; 3. la răscumpărarea certificatelor de trezorerie, asigură rambursarea la termenul stabilit a valorii nominale a certificatelor de trezorerie vândute şi prezentate de persoanele fizice, inclusiv a dobânzii aferente perioadei subscrise ca şi a dobânzii la vedere pentru certificatele de trezorerie transformate în certificate de depozit; 4. conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie şi a celor transformate în certificate de depozit, vândute populaţiei, a celor răscumpărate pe emisiuni, termene, valori nominale, beneficiari şi surse de acoperire; 5. întocmeşte balanţele de verificare, precum, şi situaţiile de raportare zilnice şi periodice privind vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie conform normelor Ministerului Finanţelor Publice; 6. urmăreşte circuitul strict al tuturor documentelor legate de vânzarea şi răscumpărarea certificatelor de trezorerie;

IV. Compartimentul administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei Atribuţii:

111

1. asigură contabilitatea sintetică şi analitică privind execuţia de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie specială, prin înregistrarea în conturile sintetice şi analitice, în ordine cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi, pe baza documentelor justificative şi a pianului de conturi; 2. administrează "contul corespondent al trezoreriei" deschis la Direcţia judeţeană de trezorerie; 3. asigură efectuarea operaţiunilor de decontare internă şi cele prin Direcţia judeţeană de trezorerie; 4. pregăteşte şi eliberează zilnic extrase de cont pentru conturile de venituri şi cheltuieli ale unităţilor arondate; 5. întocmeşte lucrări privind execuţia de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale şi extrabugetare precum şi a contului trezoreriei; 6. întocmeşte zilnic şi lunar balanţe de verificare pe care le analizează; 7. calculează şi înregistrează dobânzile legale la fondurile de disponibilităţi stabilite legal; 8. exercită sarcinile specifice legate de operaţiunile cu numerar; 9. urmăreşte implementarea în operaţiunile trezoreriei a noilor reglementări pe linia execuţiei bugetare de casă; 10. asigură lucrările de încheiere a execuţiei financiare la finele anului, precum şi întocmirea bilanţului contabil anual; 11. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii.

V. Compartimentul caserie-tezaur Atribuţiii:
1. efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar pe baza documentelor de încasări şi plăţi verificate de compartimentul încasări şi evidenţă a veniturilor bugetare sau compartimentul verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice din cadrul trezoreriei; 2. verifică, numără şi împachetează corespunzător numerarul încasat, întocmeşte jurnalele casei de încasări, casei de plăţi şi casei-tezaur; 3. conduce zilnic evidenţa intrărilor şi ieşirilor de numerar, stabileşte soldul zilnic, confruntă soldul zilnic din "jurnalul de casă" cu cei faptic existent în casierie; 4. urmăreşte încadrarea în plafonul de casă şi depune suma ce depăşeşte plafonul în "contul curent al trezoreriei statului" deschis la bancă;

112

5. asigură integritatea, securitatea numerarului existent în casierie în timpul zilei operative, depozitarea în condiţii de siguranţă la finele zilei operative, închiderea şi sigilarea caselor în prezenţa şefului de serviciu şi a deţinătorilor de chei şi predarea sub semnătură în grija celor în drept, la finele zilei operative; 6. urmăreşte circuitul documentelor de încasări şi plăţi în numerar în scopul asigurării integrităţii acestora; 7. îndosariază şi arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activităţii: 8. întocmeşte periodic situaţii privind mişcarea numerarului pe care le transmite în termen;

Capitolul 4 ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN TREZORERIE

113

4.1. VENITURILE BUGETULUI DE STAT, BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT Şl BUGETELOR LOCALE

Veniturile bugetului de stat, reprezintă principalele resurse financiare publice care sunt mobilizate la dispoziţia statului, în condiţiile legii. Aceste venituri se constituie, conform legii, pe seama impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi veniturilor nefiscale încasate de la agenţi economici şi contribuabili (persoane fizice), din vărsăminte de la instituţiile publice cât şi alte venituri aprobate anual prin legea bugetară. Veniturile, sunt înscrise în bugetul de stat, pe capitole şi subcapitole corespunzător clasificaţiei bugetare aprobată prin ordin al ministrului finanţelor publice. Principalele venituri ale bugetului de stat se grupează după cum urmează: I. Venituri curente A. Venituri fiscale a1) impozite directe, formate din: - impozitul pe profit; - impozitul pe venit; - alte venituri. a2) impozite indirecte, formate din: - taxa pe valoarea adăugată; - accize şi impozit pe circulaţie; - taxe vamale; - alte impozite indirecte.

B Venituri nefiscale - vărsăminte din profitul net al regiilor autonome; - vărsăminte de ia instituţiile publice; - diverse venituri. II. Venituri din capital Veniturile bugetului asigurărilor sociale, sunt constituite în principal din contribuţii pentru asigurările sociale de stat şi contribuţii pentru pensia suplimentară, aprobate distinct prin legea anuală.a bugetului asigurărilor sociale. Tot prin legea bugetului asigurărilor sociale, sunt aprobate şi veniturile Fondului pentru plata

114

ajutorului de şomaj constituit în cea mai mare parte din contribuţii de la persoane juridice şi fizice care utilizează muncă salariată. Veniturile bugetului asigurărilor sociale, inclusiv cele privind Fondul pentru plata ajutorului de şomaj sunt administrate de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Veniturile proprii ale bugetelor locale, sunt constituite din impozite, taxe şi alte venituri cu destinaţie specială, grupate pe capitole şi subcapitole potrivit clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice (aprobată de Ministerul Finanţelor Publice) şi sunt aprobate de consiliile locale sau judeţene, după caz, în condiţiile legii. Veniturile lăsate la dispoziţia bugetelor locale pentru echilibrarea acestora prin defalcarea unor sume din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat, sunt aprobate prin legea anuală a bugetului de stat.

4.2. OBLIGAŢIA CALCULĂRII ŞI VĂRSĂRII LA TERMEN A IMPOZITELOR, TAXELOR, CONTRIBUŢIEI LA ASIGURĂRI SOCIALE ŞI A ALTOR VĂRSĂMINTE LA BUGET
Obligaţia calculării şi vărsării la termen a impozitelor, taxelor, contribuţiei de asigurări sociale şi a altor vărsăminte datorate statului, revine, conform legii, agenţilor economici indiferent de forma de proprietate a acestora precum şi instituţiilor publice. Contribuabili (persoane fizice) au obligaţia de a vărsa la termen impozitele şi taxele datorate statului pe baza comunicării organelor fiscale cu privire la debitele stabilite pentru anul fiscal respectiv. Totodată fiecare contribuabil este obligat să declare cu sinceritate şi corectitudine la unitatea fiscală în raza căreia îşi are domiciliul sau sediul, veniturile realizate, ia la consiliile locale bunurile mobile şi imobile pe care le are în proprietate sau obţinute cu orice titlu legal, pentru care trebuie să plătească impozite şi taxe către bugetul de stat sau bugetul local. Agenţii economici şi instituţiile publice au obligaţia să reţină şi să vireze la termen către buget, impozitul pe venit calculat, potrivit legii, asupra veniturilor realizate de angajaţi sau alte persoane fizice care execută pe bază de contract sau convenţie diverse produse, servicii şi lucrări. De asemenea, agenţii economici şi instituţiile publice au obligaţia, ca pe baza documentelor de executare silită primite de la organele " fiscale, să reţină din drepturile de salarii ale personalului propriu, sumele datorate şi neachitate la termen de către aceştia şi să le vireze trezoreriei în raza căreia îşi au domiciliul pentru a fi evidenţiate la încasări şi scăzute din rolurile fiscale.

4.3. MODALITĂŢI DE ÎNCASARE A VENITURILOR BUGETARE
Veniturile cuvenite bugetului se încasează în contul trezoreriei astfel:

115

a) prin virarea sumelor din iniţiativa agenţilor economici din conturile lor deschise la bănci în contul trezoreriei în raza căreia unitatea îşi are domiciliul fiscal; b) plata în numerar direct la casieria trezoreriei de către contribuabili, precum şi încasarea prin agenţi fiscali; Veniturile încasate prin trezorerie sunt urmărite şi evidenţiate distinct pe fiecare buget şi anume: - veniturile bugetului de stat; - veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat; - veniturile bugetelor locale. în cadrul fiecărui buget se asigură evidenţa realizării veniturilor pe surse de venituri respectiv pe capitolele şi subcapitolele din clasiîicaţia bugetară aprobată de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi pe plătitori (agenţi economici, instituţii publice, contribuabili persoane fizice). Ca urmare, prin sistemul de codificare şi deschidere a conturilor de venituri, se asigură urmărirea, în cadrul fiecărei trezorerii a veniturilor pe fiecare buget în parte, pe capitolele şi subcapitolele de venituri în cadru! acestuia precum şi pe plătitori (persoane juridice şi fizice).

4.4. ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE DE LA AGENŢII ECONOMICI, INSTITUŢII PUBLICE Şl CONTRIBUABILI (PERSOANE FIZICE)
a) Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, precum şi instituţiile publice îşi achită impozitele şi taxele datorate bugetului astfel: Plata prin virament: - cu OPHT (Ordin de plată pe hârtie tip trezorerie, formular tipizat) pe baza căruia banca comercială, pentru agenţii economici sau trezoreria în cazul instituţiilor publice, ia care au contul deschis, virează din contul lor în contul trezoreriei, în raza căreia îşi au domiciliu! fiscal, achitarea obligaţiilor fiscale către bugetul de stat. Pentru plata contribuţiei privind asigurările sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat se utilizează "Dispoziţia de plată specială" (formular tipizat). Pe verso formularului se înscriu elementele de calcul şi anume: contribuţia la asigurările sociale datorată bugetului pe lună precedentă, cheltuielile autorizate conform legii, care se acoperă din contribuţia de asigurări sociale, precum şi soldul contribuţiei care se varsă la buget.

116

Documentul de piaţă prin cont a impozitelor şi taxelor, menţionat mai sus, se întocmeşte de către agenţii economici, separat pentru fiecare categorie de venit bugetar (cont de venit bugetar). b) Plata în numerar Prin depunerea la casieria trezoreriei a sumelor în numerar reprezentând impozite şi taxe. în acest scop, agentul economic se prezintă la compartimentul control şi evidenţa veniturilor în vederea stabilirii sumelor datorate şi termenul de plată, după care se întocmeşte "Nota de plată" care se prezintă casierului. Casierul încasează suma şi eliberează "chitanţa" sau "foaia de vărsământ" corespunzătoare. Achitarea impozitelor şi taxelor datorate de către contribuabili (persoane fizice) Pentru achitarea impozitelor şi taxelor datorate, persoanele fizice (contribuabili) prezintă compartimentului control şi evidenţa veniturilor, "înştiinţările de plată" primite de la organele fiscale, prin care le sunt comunicate debitele din impozite, taxe, amenzi s.a., care urmează a fi achitate în anul fiscal respectiv. În lipsa "înştiinţării de plată" contribuabilii, în vederea achitării impozitelor datorate, pot prezenta organelor fiscale următoarele documente: - chitanţele de plată din perioadele anterioare; - dispoziţiile de impunere ale organelor fiscale; - procesele - verbale de contravenţii, amenzi, etc; - alte documente din care să rezulte natura şi felul obligaţiei de plată către buget. Pe baza documentelor prezentate de contribuabil şi a evidenţei proprii nominale condusă în cadrul trezoreriei operative, compartimentul fiscal întocmeşte "Avizul de plată" (formular tipizat) care se transmite casieriei. Aceasta, prin intermediul casierului pe baza "Avizului de plată" întocmeşte "chitanţa" ca document justificativ de încasare a sumelor (impozitelor) de la contribuabili. c) încasarea impozitelor şi taxelor prin agenţii încasatori În unele localităţi încasarea impozitelor şi taxelor de la contribuabili se realizează prin agenţii încasatori, care eliberează "chitanţa tip M.F." pentru sumele încasate. Sumele încasate se depun la casieria trezoreriei pe bază de "borderou" la care se anexează chitanţele. Pentru suma totală încasată potrivit borderoului, casierul trezoreriei eliberează chitanţă, foaie de vărsământ după caz. d) realizarea şi vărsarea la buget a veniturilor obţinute din activitatea proprie a instituţiilor publice. Potrivit legii, instituţiile publice, indiferent de.sistemul de finanţare şi de subordonare, au obligaţia să efectueze operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în raze cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilităţi. Instituţiile publice realizează, în condiţiile legii, venituri şi din activitatea proprie respectiv din prestări servicii, executări de lucrări şi din valorificări de produse s.a., către agenţi economici sau populaţie de la care încasează contravaloarea acestora.

117

Destinaţia veniturilor realizate din activitatea proprie de către instituţiile publice este reglementată prin lege şi anume: 1) se varsă integral ca venituri la bugetul de stat sau local, în funcţie de subordonare, de către instituţiile finanţate integral din buget, redu-cându-se astfel efortul bugetar; 2) se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor proprii ale instituţiilor, peste alocaţiile bugetare acordate prin bugetul de stat sau bugetele locale, în funcţie de subordonare; 3) se utilizează ca mijloace extrabugetare sau fonduri speciale în cazul instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare sau din fonduri speciale. Nu se efectuează plăţi direct din încasările efectuate, aceste încasări urmând a se depune ia trezorerie. În funcţie de regimul lega! al destinaţiei veniturilor instituţiilor publice, operaţiunile de încasare şi vărsare a veniturilor proprii, se efectuează astfel: 1) încasarea veniturilor proprii, în numerar prin casieria instituţiei. Pentru veniturile provenite din lucrările şi serviciile executate către populaţie, care sunt încasate în numerar, prin casieria proprie se eliberează "chitanţă" potrivit normelor în vigoare. Veniturile proprii încasate prin casieria instituţiei publice, se depun în conturile corespunzătoare deschise la trezorerie potrivit destinaţiei stabilite de reglementările în vigoare. în acest scop, se procedează astfel: a) instituţia comunică, prin adresă scrisă, trezoreriei suma în numerar care urmează a fi depusa în conturi distincte, potrivit destinaţiei legale a acesteia şi anume: - suma se varsă în contul de venituri ale bugetului (de stat, asigurărilor sociale după caz) deschis pe capitol şi subcapitol bugetar cât şi pe instituţii, în cazul în care veniturile sunt de virat la buget; - suma se depune în contul de cheltuieli bugetare al instituţiei publice, în cazul în care veniturile, potrivit legii, se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor proprii ale instituţiei; - suma se varsă în contul de mijloace extrabugetare, în cazul în care s-a prevăzut prin lege, această destinaţie. b) adresa de comunicare trimisă de instituţia publică, este verificată de compartimentul încasarea şi evidenţa veniturilor din cadrul trezoreriei, care stabileşte şi contul în care se varsă suma, după care, se transmite cu viza casieriei către plătitor în vederea încasării sumei şi eliberarea "chitanţei". 2) încasarea prin virarea directă în contul de venituri al instituţiilor publice. Instituţiile publice pot încasa contravaloarea serviciilor prestate, lucrărilor executate sau bunurilor livrate către unităţile beneficiare pe baza următoarelor documente: - "Dispoziţie de încasare" emisă de instituţia publică în cauză către banca comercială a unităţii beneficiare a bunurilor livrate sau serviciilor executate cu înscrierea contului în care urmează a se vira suma, potrivit destinaţiei legale a

118

acesteia, (venit la buget, pentru acoperirea cheltuielilor bugetare proprii, sau la venituri extrabugetare, după caz). - "OPHT" întocmit de agentul economic beneficiar, cu înscrierea contului de venituri în care se va vira suma, potrivit destinaţiei legale a acesteia. Acest document se depune la unitatea bancară la care are deschis contul agentul economic sau la trezorerie în căzui unei instituţii publice beneficiare. - fila "C.E.C. cu limită de sumă" care se eliberează de agentul economic sau instituţia beneficiară pe seama instituţiei publice care a executat lucrarea, sau a prestat serviciul, înscriindu-se contul de venituri în care se virează suma, potrivit destinaţiei acesteia. Dispoziţia de încasare, OPHT sau C.E.C. cu limită de suma, mai sus prezentate, sunt verificate în prealabil de compartimentul încasarea veniturilor din cadrul trezoreriei care deserveşte instituţia publică beneficiară a sumelor, după care suni transmise unităţi bancare sau trezoreriei la care îşi au conturile deschise, în vederea înregistrării operaţiunilor de încasări.

4.5. CONTROLUL PRIN TREZORERIE ASUPRA ÎNCASĂRII VENITURILOR BUGETARE
Fiecare trezorerie are obligaţia de a exercita controlul asupra încasării la termen a veniturilor datorate bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetului asigurărilor sociale, după caz, de către agenţii economici, instituţii publice sau contribuabili (persoane fizice). Controlul veniturilor datorate bugetului se excita in mod permanent de către compartimentul încasarea şi evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei pe baza documentelor de plata prezentate spre verificare primite în trezorerie, cum ar fi: chitanţe, dispoziţii de încasare, ordine de plata, s.a. Cu ocazia controlului se verifica si se analizează următoarele aspecte: a) - temeiul legal prin care s-a stabilit obligaţia vărsării de impozite şi taxe către buget. b) - respectarea reglementarilor in vigoare privind vărsarea impozitelor si taxelor pe bugete, precum si încadrarea veniturilor pe capitole si subcapitole prevăzute de clasificaţia bugetara aprobata.

c) - respectarea termenelor de vărsare a impozitelor, taxelor si a altor venituri. Se considera ziua efectuării plătii: - ziua depunerii sumei, când plata se face in numerar direct ia casieria trezoreriei. - Ziua virării sumei din contul plătitorului, când plata se face cu ordin de plată din iniţiativa agentului economic. - Ziua primirii cecului cu limita de suma pentru plata sumelor datorate bugetului de stat. În cazul nerespectării termenelor de plată se calculează majorări de întârziere prevăzute ele legislaţia in vigoare.

119

d) înscrierea corectă în documentele de plată, a conturilor sintetice pe feluri de venituri, şi a celor analitice pe plătitori. e) determinarea corectă a bonificaţiilor acordate contribuabililor pentru plata anticipată a unor impozite si taxe stabilite prin reglementările in vigoare.

4.8. ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE PRIN UNITĂŢILE CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNAŢIUNI
În baza dispoziţiilor legale in vigoare, Ministerul Finanţelor Publice are încheiata convenţie cu G.E.C. pentru încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat, in care scop au fost stabilite următoarele reguli: a) unităţile C.E.C. sunt autorizate sa încaseze venituii bugetare (impozite, taxe, penalizări), in contul bugetului de stat, de la persoane fizice; b) pentru veniturile bugetare ce se încasează de la persoane fizice, unităţile C.E.C. eliberează "foaie de vărsământ - chitanţa". Sumele încasate sunt grupate zilnic intr-un borderou pe conturi de venituri bugetare, deschise pentru bugetul de stat pe capitole si subcapitole conform clasificaţiei bugetare in vigoare. c) sumele încasate, se varsă zilnic in contul corespondent ai trezoreriei cu „ordin de plată" la care se anexează borderoul cu desfăşurarea încasărilor pe conturi, (împreuna cu un exemplar al foii de vărsământ - chitanţe eliberate pentru fiecare persoana fizică). În cazul in care sumele cuvenite bugetului de stat nu sunt virate zilnic, trezoreriile vor aplica majorări de întârziere, prevăzute de lege. La finele anului este interzis sa rămână venituri încasate de unităţile C.E.C. si nevirate in contul trezoreriei. d) la primirea ordinului de plată cu documentele anexate (arătate mai sus) de la unitatea C.E.C, compartimentul încasarea şi evidenţa veniturilor din cadrul trezoreriei trebuie sa verifice: - încadrarea corectă a veniturilor cuvenite bugetului de stat pe capitole si subcapitole conform clasificaţiei bugetare; - concordanta sumei înscrise in dispoziţia de plata cu cea din borderoul desfăşurător; - existenta foilor de vărsământ - chitanţe ca anexa la borderoul desfăşurător si concordanta cu sumele înscrise in acesta; După verificare, documentele susmenţionate se predau compartimentului contabilitate in vederea înregistrării in conturile sintetice si analitice corespunzătoare.

4.7. AMÂNAREA, EŞALONAREA, COMPENSAREA ŞI RESTITUIREA VENITURILOR BUGETARE

120

a) Conform reglementarilor in vigoare, agenţii economici si contribuabili (persoane fizice) pot solicita (la cerere), in anumite situaţii unele înlesniri (amânarea sau eşalonarea) la plata impozitelor, a taxelor si altor venituri datorate bugetului de stat, neachitate la termenul scadent, inclusiv a majorărilor de întârziere aferente acestora. Cererile de amânare sau eşalonare de plata a unor venituri datorate bugetului de stat se depun la organele fiscale teritoriale potrivit competenţelor stabilite prin normele aprobate, care analizează dosarele respective după care le soluţionează sau le înaintează spre soluţionare si aprobare ia Ministerul Finanţelor Publice Comisia de soluţionare a cererilor de înlesniri la plata obligaţiilor către bugetul de stat. În cazul rezolvării favorabile, aprobarea de eşalonare sau amânare a plătitorilor unor impozite si taxe, se comunică trezoreriei de către compartimentul de urmărire fiscală din cadru! direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene. Pentru eşalonarea sau amânarea la plata nu se datorează majorări de întârziere pe perioada respectiva cu excepţia celor menţionate în "aprobarea" acordată. Compartimentul încasări si evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei, are obligaţia să verifice documentul primit (comunicarea de aprobare) urmărind cuprinderea tuturor elementelor si existenţa semnăturilor autorizate, după care se transmite compartimentului contabilitate pentru a fi înregistrate pe plătitorii în cauză. b) Agenţii economici si contribuabili, in situaţia in care la unele impozite si taxe au vărsat mai mult decât se cuvenea legal, pot solicita in scris (cerere) ca sumele vărsate in plus sa fie trecute in contul altor impozite si taxe datorate de către aceiaşi plătitor. Această operaţiune reprezintă compensare intre impozite si taxe. Cererea de compensare se prezintă de către plătitorul de impozite, trezoreriei, care verifica si analizează următoarele aspecte: - existenta plusului de încasări (venituri) la unele debite din impozite si taxe ale plătitorului, pe baza datelor din evidenta analitica; - existenta unor debite din impozite si taxe ale aceluiaşi plătitor, pentru care urmează sa efectueze încasări de sume. Rezultatul verificării se înscrie sub forma de "referat" pe cererea plătitorului si se semnează de cei în drept. Se întocmeşte şi anexează "Nota de înregistrare a compensări!" care sta la baza înregistrării in contabilitatea trezoreriei. Compensarea la aceeaşi sursa de venit a sumelor plătite in plus se efectuează de către plătitor prin reţinerea lor din sumele datorate la termenele de plata următoare, cu condiţia sa fie comunicate si trezoreriei de care aparţine. c) In situaţiile in care unii agenţi economici, instituţii publice sau contribuabili au vărsat la buget impozite, taxe, alte venituri, care ulterior se constata ca au fost vărsate necuvenit sau în sume mai mari decât prevăd reglementările în vigoare, aceştia au dreptul să solicite (la cerere) restituirea lor. Restituirea are loc în toate cazurile, la cererea justificată a plătitorilor din care să rezulte în mod expres: surna solicitată a fi restituită şi documentele din care să rezulte încasarea sumei în conturile bugetului, temeiul legal privind cererea de restituire.

121

Cererea se adresează organului fiscal şi trezoreriei care verifică şi analizează următoarele aspecte: - temeiul legal în baza căruia s-a efectuat vărsarea sumelor la buget; - dacă suma solicitată a fost efectiv încasată şi evidenţiată în conturile de venituri bugetare; - respectarea termenelor de prescripţie prevăzute de legislaţia în vigoare; - stabilirea elementelor din care să rezulte că sumele au fost vărsate ca necuvenite bugetului sau sunt mai mici decât limita stabilită în condiţiile legii În cazul în care s-a aprobat restituirea de la buget a unor venituri se procedează astfel: - în cazul agenţilor economici şi instituţiilor publice, pe baza referatului aprobat de cei în drept şi a notei contabile se dispune virarea sumei din contul de venituri al bugetului în contul agentului economic deschis la bancă. Corespunzător se face înregistrarea operaţiunii în contabilitatea trezoreriei. In cazul contribuabililor (persoane fizice), sumele aprobate a fi restituite se plătesc prin casieria trezoreriei direct persoanei în cauză pe baza referatului aprobat de către organele autorizate.

Capitolul 5. FINANŢAREA CHELTUIELILOR DIN BUGETUL PUBLIC NAŢIONAL
5.1. DESCHIDERI DE CREDITE DIN BUGETUL DE STAT
1) Prin legea bugetară anuală se aprobă creditele bugetare ca limită maximă, care nu poate fi depăşită, pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, pe acţiuni social-culturale (învăţământ, sănătate, cultură şi artă, asistenţă socială s.a.), apărare, ordine publică, siguranţă naţională, autoritate publică, acţiuni economice, precum şi pentru alte acţiuni, ce se finanţează de la bugetul de stat. Cheltuielile care se înscriu în bugetul de stat se grupează pe baza clasificaţiei bugetare elaborată de Ministerul Finanţelor Publice. Această clasificaţie cuprinde la cheltuieli: părţi, capitole, subcapitole, titluri şi articole, precum şi alineatele, după caz, care sunt aprobate prin lege. Potrivit legii finanţelor publice, (Legea 72/1996) cheltuielile prevăzute pe capitole şi articole de cheltuieli au destinaţie precisă şi limitată, iar cheltuielile de personal se prezintă distinct de cheltuielile materiale. în cadrul fiecărui capitol de cheltuieli bugetare, prin legea bugetară anuală (prin anexe distincte) sunt prevăzute şi aprobate următoarele categorii principale de cheltuieli: a) cheltuieli curente, desfăşurate pe: - cheltuieli de personal;

122

- cheltuieli materiale şi servicii; - subvenţii; - rezerve; - transferuri. b) cheltuieli de capital c) rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite. 2) Creditele bugetare aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar, nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor aferente altui exerciţiu. De asemenea creditele bugetare, aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. Totodată, cheltuielile aprobate prin lege la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor aprobate altui capitol. Alocaţiile pentru cheltuielile de personal şi de capital, aprobate pentru ordonatorii principali de credite şi, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate şi nu pot fi utilizate la alte articole de cheltuieli. În mod excepţional şi pe baza unor justificări corespunzătoare, virările de credite de la un capitol la altul al clasificaţiei bugetare, cu excepţia cheltuielilor de personal şi de capital, se pot efectua, în cadrul bugetului unui ordonator principal de credite, înainte de angajarea cheltuielilor şi numai începând cu trirn. III al anului, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice. Modificarea în cursul exerciţiului bugetar a creditelor bugetare se poate face numai în condiţiile prevăzute de Legea finanţelor publice şi de Legea bugetului de stat anuală. Legea bugetară anuală poate fi modificată prin legi rectificative, care se prezintă spre aprobare Parlamentului cel mai târziu până la data de 30 noiembrie. 3) Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, potrivit legii, pot fi folosite pentru finanţarea cheltuielilor, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanţelor Publice a conturilor deschise pe seama acestora la trezoreria statului sau la unităţile bancare, după caz. Creditele bugetare deschise pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, reprezintă limită maximă până la care ordonatorii de credite pot angaja efectuarea plăţii. Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se face numai în limita creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate, ţinând seama de gradul de folosire a resurselor deschise anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. Ordonatorii de credite, conform legii, au obligaţia de a angaja şi utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din sumele aprobate prin bugetul de stat, se poate aproba de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă pentru controlul preventiv intern acordată de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau a altor persoane împuternicite cu exercitarea controlului financiar preventiv.

123

Este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate pentru bugetul de stat, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. 4) În vederea deschiderii creditelor bugetare aprobate, ordonatorii principali de credite procedează ţinând seama de normele metodologice elaborate în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice astfel: - Întocmesc "cererea de deschidere a creditelor bugetare" (formular tipizat) pentru fiecare capitol sau subcapitol de cheltuieli, aprobat prin lege, cu defalcarea pe: - cheltuieli curente (de personal, materiale subvenţii şi transferuri); - cheltuieli de capital. Cererea însoţită de "Nota justificativă" (formular tipizat) cât şi de "Dispoziţia bugetară pentru repartizarea creditelor" aferentă cheltuielilor proprii, precum şi pentru instituţiile din subordine, este transmisă spre aprobare Direcţiei contabilităţii publice din Ministerul Finanţelor Publice "Cererile pentru deschiderea creditelor bugetare" se verifică urmărindu-se: - încadrarea sumelor solicitate în creditele aprobate; - completarea corectă a datelor din formular şi semnătura persoanelor autorizate; - înscrierea şi codificarea conturilor corespunzător clasificaţiei bugetare a cheltuielilor bugetului de stat şi planului de conturi pentru activitatea trezoreriei; - verificarea "notelor justificative" pentru categoriile de credite înscrise în cerere, în scopul stabilirii disponibilităţilor, a cheltuielilor preliminate şi pe această bază determinarea mărimii creditelor care pot fi deschise; - încadrarea valorii totale a Dispoziţiei bugetare de repartizare a creditelor, în totalul creditului bugetar şi pe subdiviziunile acestuia. Direcţia Contabilităţii Publice din cadrul Ministerul Finanţelor Publice, după verificarea şi aprobarea în condiţiile legii, a cererilor de deschidere a creditelor bugetare, confirmă deschiderea creditelor pentru trimestrul respectiv, atât Ordonatorilor principali de credite cât şi Direcţiilor de trezorerie şi contabilitate publică judeţene şi corespunzător procedează la înregistrarea operaţiunii în contabilitatea proprie. În continuare, Direcţiile de trezorerie şi contabilitate publică judeţene, după verificarea Dispoziţiilor bugetare de repartizare a creditelor primite de la Ministerul Finanţelor Publice, - Direcţia Contabilităţii Publice, confirmă şi clarifică eventualele nereguli cu aceasta, după care, grupează şi transmite documentele (Dispoziţiile bugetare...) primite către trezoreriile, municipale, orăşeneşti, din judeţ, care deservesc instituţiile publice pentru care au fost deschise creditele bugetare. Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi comunale verifică documentele primite, confirmă primirea lor către Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţene, după care trece ia înregistrarea operaţiunilor în contabilitatea proprie cu respectarea metodologiei în vigoare. În cazul în care Ordonatorii principali de credite (ministerele) repartizează creditele bugetare direct ordonatorilor secundari de credite aceştia au obligaţia să

124

prezinte "Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor" deschise pentru instituţiile publice din cadru! judeţului la Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană, care ie verifică şi le transmite cu borderou la trezoreriile municipale, orăşeneşti sau comunale spre execuţie. Creditele din bugetul de stat aprobate pentru "transferuri" către bugetele locale se deschid de către Direcţia de Contabilitate Publică din Ministerul Finanţelor Publice pe seama Direcţiilor de trezorerie şi contabilitate publică judeţene care le repartizează, în condiţiile legii, către trezoreriile teritoriale din judeţ. Deschiderea creditelor bugetare pentru transferuri către bugetele locale se face pe baza cererilor de deschidere credite (formular tipizat) cât şi a "notelor justificative" întocmite şi prezentate de către Direcţiile de trezorerie şi contabilitate publică judeţene cu respectarea precizărilor date în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice. Creditele bugetare deschise, în condiţiile legii, sunt înregistrate în contabilitatea trezoreriei de la toate nivelele, pe baza cererilor de deschidere de credite bugetare, a dispoziţiilor bugetare de repartizare, cât şi a celorlalte documente primare mai sus prezentate. Dacă în cursul execuţiei bugetare unele credite bugetare deschise trebuie retrase parţial sau total, conform legii, această operaţiune se efectuează din iniţiativa ordonatorului de credite principal, secundar sau terţiar, după caz, procedându-se astfel: a) Ordonatorul principal de credite întocmeşte "Dispoziţia bugetară pentru retragerea creditelor deschise" pe care o prezintă Direcţiei Contabilităţii Publice din Ministerul Finanţelor Publice care o înregistrează şi transmite către trezoreriile judeţene teritoriale, până la trezoreria operativă la care instituţia publică îşi are de credite bugetare; -deschis contul

b. Trezoreria la care instituţia îşi are contul deschis, la primirea Dispoziţiei bugetare pentru retragere, verifică existenţa disponibilităţilor de credite şi înregistrează reducerea creditelor deschise cu suma înscrisă în document; c. Ordonatorul de credite principal va comunica din timp unităţilor (instituţii publice) din subordine valoarea creditelor bugetare care se blochează din creditele deschise, până la transmiterea Dispoziţiilor bugetare de retragere prin trezorerii.

5.2. DESCHIDERI DE CREDITE DIN BUGETELE LOCALE
Potrivit legii, (Legea nr. 72/1996 şi Legea 189/1998) prin bugetele locale se înţeleg bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor adminis-trativ-teritoriale (comune, oraşe, municipii, judeţ). Fiecare comună, oraş, municipiu, sector, judeţ întocmesc bugetul local propriu, în condiţiile de autonomie, potrivit legii.

125

Bugetele locale sunt aprobate şi administrate de către consiliile locale, consiliile judeţene sau Consiliul General al municipiului Bucureşti, după caz, ca autorităţi desemnate ale administraţiei publice locale. Primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene, ca autorităţi executive, îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor principali de credite prevăzute de Legea finanţelor publice, în vigoare. Cheltuielile (plăţile) bugetare se efectuează numai în limita prevederilor din bugetul local, anual cu repartizare pe trimestre care se acoperă din veniturile proprii, precum şi din sumele defalcate din impozitul pe venit încasat de la bugetul de stat şi din transferurile diri bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetelor locale, în condiţiile legii. Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se pot efectua prin trezorerie numai după deschiderea creditelor bugetare, în limita prevederilor din bugetul local aprobat, conform legii. În vederea derulării în bune condiţii a executării bugetelor locale şi efectuării plăţilor dispuse, ia deschiderea creditelor din bugetul local se procedează astfel: Ordonatorii principali de credite (primarii şi preşedintele consiliului judeţean) pe baza elementelor proprii determină lunar volumul creditelor bugetare, în limita cărora urmează să se efectueze plăţi prin trezorerie pe seama surselor aprobate prin bugetul local, atât pentru activitatea proprie cât şi pentru instituţiile publice din subordine. în acest scop, fiecare ordonator principal de credite stabileşte necesarul de credite bugetare care urmează a se deschide pentru luna următoare, completând "Comunicarea de deschidere a creditelor" (formular tipizat) pe care o prezintă până la data de 20 ale fiecărei luni pentru luna următoare, spre analiză şi verificare trezoreriilor teritoriale operative, ale administraţiilor financiare de care aparţin. În cadrul trezoreriilor teritoriale se efectuează analiza şi verificarea documentelor prezentate lunar, de Ordonatorul principal de credite, urmărindu-se în principal următoarele aspectele: - încadrarea creditelor bugetare deschise pe ansamblul bugetului local în prevederile bugetelor locale aprobate anual cu defalcare pe trimestre; - încadrarea creditelor deschise pe capitole corespunzătoare aprobate prin bugetul local; în prevederile

- completarea documentelor prezentate cu toate datele cerute de formular şi semnarea lor de persoanele în drept. După verificare şi acceptare, pe baza documentelor, se procedează la înregistrarea în contabilitatea trezoreriei a operaţiunii privind creditele bugetare deschise şi repartizate pe fiecare ordonator de credite finanţat din bugetul loca! cu respectarea normelor metodologice aprobate. În limita creditelor bugetare deschise, ordonatorul principal de credite repartizează prin dispoziţie bugetară (formular tipizat), creditele bugetare pe seama instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor secundari sau terţiari de credite prevăzute de lege, după caz. La nivelul trezoreriilor teritoriale se verifică încadrarea Dispoziţiilor bugetare prezentate, în suma creditelor deschise pe capitole bugetare, înregistrate pe seama

126

unităţilor administrativ-teritoriale respective, după care se înregistrează în contabilitatea trezoreriei prin conturi în afara bilanţului, analitice separate pe fiecare instituţie publică subordonată ordonatorului principal de credite.

5.3. DESCHIDEREA DE CREDITE DIN BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
Bugetul asigurărilor sociale este aprobat anual prin lege de către Parlament, odată cu bugetul de stat. Prin aceiaşi lege se aprobă şi bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj. Potrivit legii finanţelor publice, în vigoare, administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat cât şi a bugetului Fondului ajutorului de şomaj se face de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Prin anexă la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se aprobă detalierea veniturilor pe capitole şi subcapitole, cât şi a cheltuielilor, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole şi alineate ale bugetului. Potrivit legii, cheltuielile aprobate se acoperă din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat şi se execută prin ordonatorii de credite din sistemul asigurărilor sociale de stat. Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale este ordonatorul principal de credite iar conducătorii instituţiilor subordonate, îndeplinesc atribuţiile ordonatorilor secundari sau terţiari, după caz, în condiţiile legii. Plăţile prin trezorerie din bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează numai în limita creditelor deschise, repartizate instituţiilor publice din subordine de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în care scop procedează astfel: a) Lunar, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, pe baza bugetului asigurărilor sociale aprobat, stabileşte necesarul de cheltuieli în structura aprobată, ce urmează a se efectua de la buget în luna pentru care urmează a se deschide credite. în acest scop, ministerul întocmeşte "Cererea de deschidere a creditelor bugetare" (formular tipizat) pe fiecare subcapitol de cheltuieli aprobat prin buget, pe care o prezintă Direcţiei Contabilităţii Publice din cadrul Ministerul Finanţelor Publice până la data de 20 ale fiecărei luni pentru creditele bugetare aferente lunii următoare. Odată cu cererea de deschidere a creditelor, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, prezintă trezoreriei centrale şi Dispoziţia bugetară pentru repartizarea creditelor deschise pe seama instituţiilor subordonate. b) Direcţia Contabilităţii Publice pe baza documentelor primite de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, verifică şi analizează următoarele aspecte: încadrarea creditelor bugetare deschise pe subcapitole, în prevederile aprobate prin bugetul asigurărilor sociale de stat; - repartizarea creditelor bugetare la instituţiile publice din subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale să se efectueze în limita sumelor deschise;

127

- completarea documentelor prezentate cu toate datele cerute de formular şi semnarea acestora de persoanele îndreptăţite. După analiză şi verificare, operaţiunea privind deschiderea creditelor bugetare este înregistrată în contabilitatea trezoreriei potrivit normelor metodologice în vigoare.

5.4. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE BUGETARE DESCHISE ŞI REPARTIZATE DIN BUGETUL DE STAT.
Ordonatorii de credite pot dispune efectuarea de plăţi din creditele bugetare deschise sau repartizate, în conturile lor de la trezorerie, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venituri şi cheltuieli, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare (capitole, subcapitole, articole şi alineate). Plăţile din creditele bugetare deschise sau repartizate, după caz, se efectuează în toate cazurile din iniţiativa ordonatorilor de credite care poartă răspunderea asupra utilizării creditelor bugetare în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. Plăţile pot fi dispuse astfel: a) în numerar prin casieria instituţiei publice, după ridicarea sumelor din cont prin CEC de numerar; b) prin decontarea (virarea) din cont, în favoarea agenţilor economici care au livrat mărfuri, au prestat servicii sau executat lucrări, după caz, în baza contractelor sau comenzilor încheiate cu aceştia în condiţiile legii în baza OPHT. Operaţiunile de plăţi se efectuează prin virare, în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate sau a disponibilităţilor, după caz, şi evidenţiate în conturile deschise distinct la trezoreria statului pe bugete, cu desfăşurare pe instituţii publice. Instituţiile publice pot ridica din conturile de cheltuieli sau de disponibil, după caz, deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plăţi în numerar, reprezentând drepturi de personal, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin decontări. În vederea efectuării plăţilor dispuse de către ordonatorii de credite prin trezorerie se utilizează în principal următoarele documente: a) Cecul pentru eliberarea numerarului din cont, b) OPHT pentru virarea din cont prin care Ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din conturile sale de ia trezorerie în favoarea agenţilor economici, bugetului de stat, bugetelor locale, s.a. c) dispoziţia de încasare cu factura anexată întocmită de furnizor pe seama instituţiei publice, ca urmare livrării unor mărfuri, energiei electrice, prestării de servicii sau executării de lucrări, pe bază de contracte legal încheiate şi confirmate de beneficiar. Odată cu documentele de plăţi, întocmite cu toate datele prevăzute de formular şi semnate de cei în drept, ordonatorii de credite au obligaţia de a prezenta

128

şi documentele cu privire la necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor propuse pentru care se solicită dispunerea plăţilor. Compartimentul decontări din cadrul trezoreriei pe baza documentelor prezentate are datoria să execute controlul financiar preventiv asupra plăţilor dispuse de ordonatorul de credite urmărind în mod special: a) încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate, pe capitole şi categorii de cheltuieli. în cazul în care valoarea documentelor de plăţi nu are acoperire în disponibilul de credite deschise sau repartizate, documentele sunt restituite ordonatorului de credite. b) respectarea utilizării creditelor bugetare potrivit destinaţiei stabilite prin buget, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Se analizează natura şi conţinutul plăţilor dispuse prin comparare cu creditele aprobate. c) respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor. Operaţiunile privind plăţile efectuate prin trezorerie sunt înregistrate în contabilitatea acesteia în conturi deschise pe instituţii publice cât şi pe capitole de cheltuieli cu desfăşurare pe categorii de cheltuieli aşa cum au fost aprobate prin Legea bugetului sau prin bugetele locale. Ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul de stat, pe bază de documente de plată şi justificative corespunzătoare, pot dispune plăţi din creditele deschise sau repartizate, pentru efectuarea la instituţiile publice a următoarelor cheltuieli şi acţiuni: - salarii; - deplasări, detaşări şi transferuri; - materiale; - subvenţii pentru instituţii publice; - subvenţii şi diferenţe de preţ acordate regiilor autonome cu capital de stat; - transferuri către bugetele locale; - burse pentru elevi şi studenţi; - alocaţii şi ajutoare pentru copii; - cheltuieli de capital.

5.5. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE DESCHISE DIN BUGETUL LOCAL
Bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se execută, după aprobare, în condiţiile iegii, prin ordonatorii de credite, care sunt: - ordonatorii principali de credite - primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene sau înlocuitorii lor de drept; - ordonatorii secundari sau terţiari de credite

129

- conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorului principal. Pentru efectuarea plăţilor de către ordonatorii de credite finanţaţe din bugetul local, aceştia au deschise la trezoreria de care aparţin, următoarele conturi: a) conturi de credite deschise sau repartizate din bugetul local în care se înregistrează creditele respective pe fiecare instituţie publică locală, în limita cărora pot să aibă loc cheltuieli (piăţi) aşa cum au fost aprobate prin bugetul propriu de venituri şi cheltuieli; b) cont de cheltuieli din bugetul local, care se deschide pe fiecare ordonator de credite, capitole şi articole de cheltuieli în care se înregistrează plăţile dispuse numai pe bază de documente justificative. Plăţile din conturile instituţiilor finanţate din bugetul local cât şi cele la nivelul ordonatorilor de credite, se efectuează prin trezorerie numai în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate, evidenţiate în conturi distincte. Plăţile din creditele bugetare deschise sau repartizate, după caz, din bugetul local, se fac din iniţiativa ordonatorilor de credite care poartă răspunderea privind utilizarea acestora în conformitate cu dispoziţiile legale şi prevederile bugetului local aprobat. Plăţile pot fi dispuse atât în numerar prin casieria instituţiei după ridicarea din cont prin CEC cât şi prin decontare (virare) din cont în favoarea agenţilor economici sau pentru achitarea altor obligaţii. Plăţile din conturile instituţiilor publice finanţate din bugetele locale se fac numai pe baza documentelor de plăţi legal aprobate şi semnate de cei în drept cât şi a documentelor din care să rezulte necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor efectuate pentru care se dispune plata. Toate aceste documente sunt verificate de compartimentele de specialitate din cadrul trezoreriei operative prin care se fac operaţiunile de plăţi ţinând seama de normele metodologice aprobate de Ministerul Finanţelor Publice, în acest scop. Operaţiunile privind plăţile efectuate din creditele deschise sau repartizate din bugetul local, în condiţiile prevăzute de lege, sunt înregistrate după verificare, în contabilitatea trezoreriei teritoriale, în conturile deschise pe seama ordonatorilor de credite şi instituţiilor publice care sunt finanţaţi din bugetul local. În cadrul trezoreriei se întocmeşte zilnic o balanţă de verificare, prin care se urmăreşte la nivelul fiecărui buget local, ca totalul plăţilor înregistrate în conturile ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetul local, să se încadreze în totalul veniturilor bugetului local respectiv, inclusiv transferurile in bugetul de stat. În situaţii de excepţie, când plăţile efectuate depăşesc veniturile realizate şi înregistrate în bugetul local, se procedează la aplicarea următoarelor măsuri: - alocarea de transferuri din bugetul de stat în măsura în care există disponibilităţi de credite bugetare, în condiţiile legii, (foarte rar şi cu aprobările legale) - sistarea plăţilor în conturile instituţiilor publice finanţate din bugetul local, până la crearea disponibilului necesar în contul de venituri al bugetului local.

130

5.6. EFECTUAREA PLĂŢILOR PRIN TREZORERIE DIN CREDITELE DESCHISE DIN BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
Administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat se face de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în calitate de ordonator principal de credite. Din veniturile bugetului asigurărilor sociale aprobat prin lege, se suportă cheltuielile privind pensiile de asigurări sociale de stat, indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, concediile de maternitate şi îngrijirea copiilor, ajutoarele sociale (conform clasificaţiei aprobate). Plăţile prin trezorerie se efectuează numai în limita creditelor deschise sau repartizate instituţiilor publice din subordine pe subcapitole de cheltuieli, de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Efectuarea plăţilor prin trezorerie clin creditele deschise din bugetul asigurărilor sociale se face cu respectarea precizărilor metodologice aprobate în acest domeniu de Ministerul Finanţelor Publice. Spre exemplu la efectuarea prin trezorerie a plăţilor pentru pensiile de asigurări sociale de stat se procedează astfel: a) Casa judeţeană de pensii şi asigurări sociale prezintă trezoreriei în raza căreia îşi desfăşoară activitatea următoarele documente: - Ordinul de plată pentru virarea în contul oficiului poştal judeţean a sumelor necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale (inclusiv alocaţiile de stat pentru copii), care se efectuează prin mandatele poştale, respectiv factori poştali. La acesta se anexează borderoul de ordonanţare al mandatelor poştale; - Ordinul de plată în contul unităţilor CEC a sumelor cuvenite ca pensie, în situaţia în care pensiiie se achită prin conturile curente personale ale pensionarilor, deschise la unităţile respective, la care se anexează lista cu numele pensionarilor, numărul contului personal şi suma cuvenită acestora; b) Verificarea în cadrul trezoreriei a documetelor prezentate de către Casa judeţeană de pensii, şi asigurări sociale urmărinduse în principal: - existenţa disponibilului de credite bugetare la subcapitolul corespunzător, în limita căruia urmează să se facă plăţi; - completarea documentelor de plată cu toate elementele cerute la formular cât şi existenţa semnăturilor autorizate.

Capitolul 6 ORGANIZAREA ŞI EFECTUAREA OPERAŢIUNILOR DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂTI PRIN CASERIA TREZORERIEI
131

6.1. ORGANIZAREA SERVICIULUI (BIROULUI) SAU COMPARTIMENTULUI CASIERIE TEZAUR
Potrivit legii, operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar care privesc sectorul public se efectuează prin trezoreria statului. Aceste operaţiuni se referă la: - încasarea în numerar a veniturilor bugetare sau extrabugetare, precum şi a fondurilor speciale, de la agenţi economici, instituţii publice şi contribuabili, după caz; - depunerea în conturile trezoreriei, de către instituţiile publice, a sumelor ridicate din cont şi rămase nefolosite; - eliberarea de numerar la cererea instituţiilor publice din conturile acestora, în vederea efectuării de plăţi prin casieria proprie a acestora, în principal pentru salarii, deplasări, drepturi de asigurări sociale s.a.în vederea derulării normale a operaţiunilor privind primirea, verificarea, păstrarea şi eliberarea numerarului, la nivelul trezoreriilor operative se organizează serviciul (biroul) sau compartimentul casierie -• tezaur, după caz. In cadrul acestui serviciu (birou)-cornpartiment casierietezaur fluxul operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar se desfăşoară prin: a) casa de încasări; b) casa de plăţi; c) casa-tezaur. Principalele atribuţii ce revin acestui serviciu sau compartimentului casierietezaur sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, aşa cum acestea au fost prezentate la trezoreria municipală, orăşenească, comunală. Pentru realizarea atribuţiilor care îi revin, este necesar ca activitatea acestui serviciu (birou) compartiment să funcţioneze în spaţii special amenajate, separate de celelalte sectoare ale trezoreriei operative teritoriale. Astfel, ferestrele, camerelor în care este amplasată casieria cât şi uşile vor fi prevăzute cu grilaje de fier, fiecare casier va avea locul de muncă în cabine separate, care vor fi dotate cu case de fier sau dulapuri metalice cu încuietori, pentru păstrarea în siguranţă a numerarului în timpul programului de lucru. Modul de organizare şi desfăşurare a activităţii casieriei-tezaur este bine stabilit prin precizările Direcţiei Contabilităţii Publice din Ministerul Finanţelor Publice. Directorul trezoreriei şi a contabilităţii publice şeful serviciului (biroului) compartimentului casierie-tezaur răspund de organizarea, funcţionarea şi controlul activităţii de casierie, conform reglementărilor, în vigoare. Totodată, conducerea trezoreriei are obligaţia să asigure ţinerea corectă şi lazi a evidenţelor operative şi a contabilităţii a operaţiunilor derulate prin casieria-tezaur în scopul cunoaşterii în orice moment, cu exactitate, a existenţei şi mişcării numerarului cât şi a celorlalte valori gestionate de către personalul casieriei.

6.2. ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA ŞI ÎNCHIDEREA CASEI DE ÎNCASĂRI
132

Casa de încasări se organizează într-un spaţiu distinct care să asigure efectuarea în condiţii bune a operaţiunilor de încasări în numerar, a circulaţiei persoanelor fizice depunătoare, precum şi siguranţa totală a gestionării sumelor încasate. În acest scop, casa de încasări trebuie să fie dotată cu: - case de bani sau dulapuri metalice cu încuietori speciale; - instalaţii de sonorizare şi grilaje prin care spaţiulafectat casei să fie ferit de evenimente speciale. Depunerea respectiv primirea numerarului în casele de încasări ale trezoreriei se efectuează numai pe bază de documente, legal aprobate, specifice acestui gen de activitate astfel: a) depunerea numerarului cu "Foaie de vărsământ cu chitanţă", document întocmit de Serviciul (compartimentul) încasarea şi evidenţa veniturilor din trezorerie după verificarea "avizului de plată" prezentat de plătitor din care rezultă obligaţie acestuia către buget. Foaia de vărsământ cu chitanţă, legal întocmită şi semnată se transmite pe cale internă, la casieria de încasări, unde casierul procedează la încasarea sumei datorate şi eliberarea "chitanţei" către plătitor. La sfârşitul zilei, casierul înregistrează Foaia de vărsământ în registrul de casă al zilei respective. b) Depunerea numerarului cu "Borderoul de încasări" întocmit de agenţii încasatori la care se anexează chitanţele pe baza cărora s-a făcut încasarea veniturilor datorate bugetului de către contribuabili (persoane fizice). c) Depunerea numerarului cu "Ordin de încasare" în cazul operaţiunilor de depunere cu caracter intern ale trezoreriei (spre ex. restituirea de avansuri spre decontare neutilizate, salarii neplătite care se depun la termen, s.a.). Ordinul de încasare se emite de serviciul încasarea şi evidenţa veniturilor care se transmite casieriei spre încasarea sumei, după care, verificat şi semnat de casier este înregistrat la sfârşitul zileiîn jurnalul de casă. La sfârşitul zilei, casierul stabileşte totalul sumelor încasate şi înregistrate pe bază de documente în Jurnalul de încasări, legal întocmit şi semnat, împreună cu tot numerarul încasat, împachetat corespunzător şi în bază de chitanţă, sunt predate şefului de serviciu (birou) compartiment casierie-tezaur. Concomitent un exemplar din jurnalul de casă împreună cu documentele da casă aferente încasărilor efectuate sunt predate la serviciul (compartimentul) încasarea şi evidenţa veniturilor pentru a fi înregistrat în contabilitatea trezoreriei. Ultimul exemplar (3) din jurnalul de casă, semnat de cei în drept şi ştampilat este arhivat la casieria de încasări.

6.8. ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA ŞI ÎNCHIDEREA CASEI DE PLĂŢI
Casa de plăţi este organizată în aceleaşi condiţii de siguranţă ca şi casa de încasări.

133

Casele de plăţi din trezorerie efectuează plăţi în numerar ia cererea instituţiei publice, sau a persoanelor fizice numai pe baza documentelor justificative, legal aprobate. Toate operaţiunile de plăţi efectuate prin casierie trebuie înregistrate în aceeaşi zi în contabilitatea trezoreriei. Operaţiunile de plăţi efectuate zilnic prin casa de plăţi se derulează astfel: a) La începutul fiecărei zile operative, casierul plătitor primeşte cu chitanţă un avans în numerar pentru plăţi de la şeful serviciului casierie-tezaur. Avansul este înregistrat în registrul de evidenţa numerarului cu semnătura casierului plătitor. Mărimea avansului în numerar acordat este stabilită de şeful serviciului casierie-tezaur ţinând seama de volumul plăţilor de efectuat apreciat pentru ziua respectivă. în situaţii justificate, casierul poate primi în cursul aceleiaşi zile şi alte avansuri în numerar pentru plăţi. b) în vederea ridicării numerarului de la casele de plată, beneficiarii (casierii instituţiilor publice) au obligaţia să prezinte documentele de plată (CEC de numerar, ordin de plată, s.a.) însoţite de documente justificative privind cheltuielile (plăţile) legal aprobate, spre verificare la serviciul (compartimentul) verificare şi decontare a cheltuielilor instituţiilor publice din cadrul trezoreriei. După verificare şi avizare, documentele de plată cât şi cele justificative sunt înregistrate în evidenţa analitică a serviciului după care, pe cale internă în trezorerie, sunt predate la casieria de plăţi pe bază de borderou de plată. c) Casierul plătitor este obligat să verifice legalitatea tuturor documentelor primite la plată (completate cu toate datele cerute de formular, semnate şi ştampilate) după care se completează cecul cu suma ce trebuie eliberată şi efectuează plata cu numerar către beneficiar. Beneficiarul sumelor plătite prin casieria trezoreriei are obligaţia să verifice şi să numere banii primiţi la ghişeele casieriei (sau în spaţiul specia! amenajat) întrucât trezoreria nu mai răspunde pentru reclamaţiile făcute ulterior. d) La sfârşitul zilei operative, casierul verifică dacă sumele plătite pe bază de documente, împreună cu numerarul rămas în casierie corespunde cu suma primită sub formă de avans după care întocmeşte Jurnalul de casă cu operaţiunile de plăţi efectuate şi avansurile primite. Un exemplar din Jurnalul de casă cu documentele de casă aferente, se predau la serviciul (compartimentul) de verificare şi decontare a cheltuielilor instituţiilor publice; exemplarul nr. 2 din Jurnal se remite şefului de serviciu casierietezaur şi concomitent se restituie sumele rămase neutilizate din avansul primit, care sunt înregistrate sub semnătură, în Registrul pentru evidenţa numerarului, exemplarul nr. 3 din jurnal este arhivat la casieria de plăţi.

6.4. ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA Şl ÎNCHIDEREA CASEI-TEZAUR
Casieria tezaur este organizată în condiţii de siguranţă similare cu cele prevăzute pentru casele de încasări şi cele de plăţi din cadrul trezoreriei.

134

Prin casieria - tezaur se eliberează pe bază de documente, la începutul fiecărei zile operative, numerarul necesar pentru operaţiunile de plăţi prin casele de plăţi ale trezoreriei. La sfârşitul zilei, în casieria -tezaur sunt colecte şi păstrate în limita plafoanelor de casă stabilite, toate sumele în numerar încasate prin casele de încasări cât şi numerarul neutilizat rămas în sold la casele de plăţi ale trezoreriei. La aceste operaţiuni se adaugă plăţile şi încasările în numerar rezultate din vânzarea certificatelor de trezorerie pentru populaţie, inclusiv răscumpărarea acestora şi plata dobânzilor aferente. Plafoanele de casă pentru casieria-tezaur se stabilesc de unităţile teritoriale ale trezoreriei, de comun acord cu sucursalele B.N.R. Excedentul de numerar (stabilit peste plafoanele aprobate), de la unităţile teritoriale ale trezoreriei se vor depune (cu foaie de vărsământ) zilnic, la sucursalele B.N.R. conform graficului stabilit. Excedentul de numerar poate fi redistribuit şi către administraţiile financiare, municipale, orăşeneşti comunale din cadrul unităţilor teritoriale ale trezoreriei, cu aprobarea directorului general şi respectarea normelor legale privind transportul şi securitatea numerarului. La sfârşitul zilei operative, casierul întocmeşte "jurnalul de casă" al caseitezaur pe baza jurnalelor de casă primite de casieriile de încasări şi cele de plăţi, precum şi a celorlalte documente de casă întocmite sau primite la casieria tezaur a trezoreriei. Soldul zilei stabilit prin jurnalul de casă trebuie să fie egal cu numerarul existent în casieria-tezaur, la sfârşitul fiecărei zile operative. Pe baza jurnalului de casă al casei tezaur se fac înregistrările în contabilitatea trezoreriei. Şeful serviciului (biroului) compartimentului casierie-tezaur are obligaţia să ţină zilnic evidenţa numerarului existent în casierie, a mişcării acestuia, precum şi a celorlalte valori aflate în tezaur cu ajutorul "Registrului pentru evidenţa valorilor din casierie-tezaur". Se verifică zilnic dacă soldul din registru pentru evidenţa valorilor din casieriatezaur corespunde cu soldul casieriei din jurnalul contabilităţii stabilit la sfârşitul zilei şi se semnează de şeful serviciului (biroului) administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei şi şeful trezoreriei operative.

Capitolul 7 DECONTAREA ÎNTRE TREZORERIA JUDEŢEANĂ ŞI BANCA NAŢIONALĂ
Decontarea între Trezoreria judeţeană şi sucursala Băncii Naţionale, este determinată de totalul operaţiunilor de încasări şi cele de plăţi efectuate concomitent prin conturile deschise în cadrul trezoreriilor teritoriale operative pe seama instituţiilor publice şi conturile agenţilor economici deschise la băncile comerciale. Operaţiunile de decontare se derulează, numai pe bază de documente, prin trezoreria judeţeană şi sucursala Băncii Naţionale în următoarele condiţii:

135

a) în cazul operaţiunilor privind achitarea obligaţiilor către furnizori sau creditorii de către instituţiile publice, decontarea presupune: - transmiterea documentelor de plăţi dispuse de către ordonatorii de credite pentru achitarea furnizorilor sau creditorilor instituţiilor publice, de către trezoreriile teritoriale (municipale, orăşeneşti, comunale) la trezoreria judeţeană. - primirea documentelor de plăţi de către trezoreriile judeţene şi transmiterea acestora la sucursalele B.N. în vederea decontării cu băncile comerciale la care furnizorii, în calitate de beneficiari, îşi au conturile deschise. b) În cazul operaţiunilor privind încasarea veniturilor cuvenite bugetelor de la agenţii economici, decontarea presupune: - primirea documentelor de încasări privind veniturile cuvenite bugetelor de la sucursalele Băncii Naţionale de către trezoreriile judeţene şi transmiterea acestor documente trezoreriilor teritoriale (municipale, orăşeneşti, comunale) operative din subordine în raza cărora agenţii economici, în calitate de plătitori îşi au domiciliul fiscal. Ca urmare, activitatea de decontare între trezoreria şi Banca Naţională se desfăşoară în două etape: a) decontarea între unităţile trezoreriei (trezoreria judeţeană şi trezoreriile teritoriale operative); b) decontarea între trezoreria judeţeană şi sucursala Băncii Naţionale. În vederea efectuării plăţilor dispuse de instituţiile publice, care au conturile deschise la trezoreriile teritoriale operative, către furnizorii sau creditorii acestora, care au conturile la băncile comerciale, se procedează astfel: 1. Documentele de plăţi (ordinele de plată sau dispoziţia de încasare) primite la trezoreriile teritoriale operative se grupează şi totalizează zilnic, în mod distinct pe operaţiuni şi pe sedii ale băncilor comerciale unde agenţii economici îşi au conturile deschise. Pe baza documentelor astfel grupate, serviciul administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei operative întocmeşte următoarele: - un "ordin de plată (tip trezorerie) centralizat" pentru operaţiunile de plăţi dispuse din conturile instituţiilor publice. Un exemplar din acest ordin împreună cu documentele (de plată şi cele justificative) legal întocmite se transmite trezoreriei judeţene iar pe baza exemplarului nr. 2 se face înregistrarea operaţiunii în contabilitatea trezoreriei. • O "dispoziţie de încasare centralizatoare" pentru toate dispoziţiile de încasare prin care se dispun încasări de sume în contul trezoreriei din conturile agenţilor economici deschise la băncile comerciale. Primul exemplar din dispoziţia de încasare centralizată împreună cu dispoziţiile de încasare se transmit la trezoreria judeţeană. Exemplarul nr. 2 rămâne la contabilitatea trezoreriei pentru înregistrare. 2. Direcţia de trezorerie judeţeană, pe baza documentelor (de plăţi şi justificative) primite de la trezoreriile teritoriale operative, procedează astfel: - verifică legalitatea şi oportunitatea documentelor de plăţi primite de la trezoreriile teritoriale (municipale, orăşeneşti, comunale);

136

- înregistrează în contul corespondent ai fiecărei trezorerii, ordinele de plată şi dispoziţiile încasări primite; - transmite documentele de plăţi şi încasări, după verificare şi înregistrare în contabilitate, la sucursala Băncii Naţionale unde are contul curent, procedând astfel: a) întocmeşte câte un "ordin de plată centralizator" pentru fiecare bancă comercială la care agenţii economici au conturile deschise şi cărora urmează să le vireze sumele cuvenite potrivit documentelor de plată primite; b) întocmeşte câte o "dispoziţie de încasare centralizatoare" pentru fiecare bancă comercială la care agenţii economici au conturile deschise şi din care urmează să fie preluate sumele respective conform documentelor privind încasările, primite de ia trezoreriile teritoriale operative. Ordinele de plată şi dispoziţiile de încasare centralizatoare se întocmesc în 3 exemplare din care ex. 1 şi 2, se transmit sucursalei Băncii Naţionale împreună cu documentele justificative, legal întocmite, pentru efectuarea operaţiunilor de plăţi sau încasări, după caz. Exemplarul nr. 3 rămâne la trezoreria judeţeană pentru a fi înregistrat în- contabilitatea acesteia. Trezoreria judeţeană, zilnic ridică extrasul contului curent al trezoreriei deschis la sucursala Băncii Naţionale împreună cu documentele anexate, pe care le prelucrează astfel: verifică sumele corespunzătoare, anexate; înscrise în extrasul de cont cu documentele

- înregistrează în contabilitatea proprie operaţiunile privind plăţile sau încasările efectuate prin contul curent; - grupează pe trezoreriile operative din subordine, toate ordinele de plată/şi dispoziţiile de încasare, privind încasarea veniturilor cuvenite bugetelor sau instituţiilor publice, în funcţie de sediul fiscal al agentului economic şi instituţiei publice. Pe această bază se întocmeşte câte un ordin de plată centralizator pentru fiecare trezorerie operativă din subordine prin care dispune virarea veniturilor încasate în contul curent al trezoreriilor respective. Dispoziţia de plată împreună cu documentele corespunzătoare operaţiunii de virare a veniturilor, inclusiv extrasul de cont, se transmit, zilnic, trezoreriilor teritoriale operative (prin postă sau delegat special în condiţii de siguranţă). 3. Trezoreriile teritoriale (municipale, orăşeneşti, comunale) operative pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate primite de la trezoreria judeţeană, procedează astfel: - verifică încasările din extrasul de cont pe baza documentelor anexate; - înregistrează în contabilitatea proprie veniturile încasate care au fost virate de trezoreria judeţeană; 4. în scopul derulării corespunzătoare a operaţiunilor de decontare între trezorerii, este necesar ca trezoreria judeţeană să utilizeze în contabilitatea proprie câte un "cont corespondent" deschis pentru fiecare trezorerie operativă în parte. Prin acest cont, se înregistrează toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate prin trezoreria judeţeană pentru trezoreriile operative. Toate operaţiunile de încasări sau plăţi înregistrate în conturile corespondente deschise ia nivelul trezoreriei judeţene trebuie să corespundă cu cele înregistrate în contul corespondent al fiecărei trezorerii

137

operative, lunar, pe baza extrasului de cont, se face verificarea rulajelor şi a soldurilor conturilor corespondente respective şi se corectează eventualele erori de înregistrare.

Capitolul 8 ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA. CONTABILITĂŢII TREZORERIEI
8.1. PLANUL DE CONTURI PENTRU ACTIVITATEA TREZORERIEI
Contabilitatea trezoreriei se organizează atât la nivelul Direcţiei Generale a Trezoreriei statului şi a Direcţiei Contabilităţii Publice din cadrui Ministerului Finanţelor Publice, cât şi în cadrul Trezoreriilor judeţene, şi a municipiului Bucureşti, a trezoreriilor municipale, orăşeneşti şi comunale din cadrul Direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. Contabilitatea trezoreriei se ţine cu ajutorul Planului de conturi pentru activitatea trezoreriei aşa cum acesta a fost elaborat de către Ministerul Finanţelor Publice Panul de conturi al trezoreriei cuprinde conturi sintetice de gradul I, ii şi III, grupate pe clase. Planul de conturi specific pentru trezoreria statului cuprinde următoarele clase de conturi: Clasa 1 - Mijloace băneşti şi alte valori Clasa 2 - Venituri şi chetuieli bugetare Clasa 3 - Disponibil din fonduri cu destinaţie specială Clasa 4 - Titluri şi certificate de trezorerie Clasa 5 - Disponibilităţi şi depozite Clasa 6 - Decontări Clasa 7 -- Venituri şi cheltuieli din activitatea de trezorerie Clasa 8 - excedente / Deficite Clasa 9 - Conturi în afara bilanţului. Grupele de conturi au o construcţie logică şi reflectă într-un mod specific întregul flux de operaţiuni care se desfăşoară în cadrul trezoreriei. Cu ajutorul planului de conturi se asigură înregistrarea operaţiunilor specifice activităţii de trezorerie printre care menţionăm: - intrările şi ieşirile de valori prin contul curent al trezoreriei; - intrările şi ieşirile de numerar prin casieria trezoreriei; - încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetare;
138

- constituirea şi utilizarea fondurilor cu destinaţie specială; - gestionarea împrumuturilor de stat şi a datoriei publice (interne şi externe); - disponibilităţile şi depozitele instituţiilor publice; - încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor care privesc activitatea proprie a trezoreriei; - deschiderea creditelor pe seama ordonatorilor de credite şi repartizarea lor pe instituţiile publice din subordine; - încheierea execuţiei financiare la finele anului prin stabilirea excedentelor sau deficitelor bugetare. Conturile cuprinse în pianul de conturi pentru trezorerie asigură înregistrarea operaţiunilor efectuate atât la nivelul trezoreriilor teritoriale cât şi la nivelul trezoreriei centrale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Conturile din planul de conturi specific trezoreriei se pot modifica, adapta şi îmbunătăţi numai de către Direcţia Generală a Trezorerie şi Direcţia Contabilităţii Publice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, iar funcţiunea conturilor nu este limitativă. Trezoreria centrală, trimestrial şi anual, pe baza datelor din contabilitatea proprie şi din cea a trezoreriilor teritoriale din subordine cât şi a documentelor întocmite şi prezentate de ordonatorii principali de credite întocmeşte, bilanţul general al trezoreriei, contul de execuţie al bugetului de stat, al bugetelor locale, al bugetului asigurărilor sociale de stat, al fondurilor speciale.

8.2. DESCHIDEREA CONTURILOR SINTETICE ŞI ANALITICE ÎN CONTABILITATEA TREZORERIEI
Conturile sintetice de gradul I, II şi III se deschid în contabilitatea trezoreriei potrivit codurilor şi structurii pe clase prevăzută în planul de conturi aprobat (în vigoare) cât şi în funcţie de natura operaţiunilor specifice înregistrate în contabilitatea trezoreriei. Conturile analitice care se deschid pentru conturile sintetice prevăzute în Planul de conturi al trezoreriei se formează şi codifică la data deschiderii lor ţinând seama de precizările Ministerului Finanţelor Publice date în acest scop, procedânduse astfel: 1. La codificarea conturilor analitice de venituri (sau de cheltuieli), privind bugetul de stat, se aplică următoarea schemă: - codul contului sintetic de venituri din planul de conturi (20); - codul capitolului de venituri, din clasificaţia bugetară aprobată; - cifra de control, conform metodologiei date; - codul subcapitolului de venituri, din clasificaţia bugetară aprobată;

139

- codul plătitorului. La fiecare trezorerie se stabileşte un cod în ordine crescătoare al agenţilor economici şi instituţiilor publice plătitoare de impozite şi taxe la trezoreria de care aparţin. Spre exemplu: Conturile analitice deschise pe capitole, subcapitole şi plătitorii de venituri pentru bugetul de stat se codifică astfel: Cod. Denumirea codului 20 12 XX 01 220 Veniturile bugetului de stat Accize şi impozit pe circulaţie Cifra de control Accize Numărul de ordine ai plătitorului stabilit de trezorerie

În mod asemănător se procedează la codificarea conturilor analitice de cheltuieli privind bugetul de stat. La codificarea conturilor analitice (pe capitole, subcapitole şi plătitori) de venituri şi cheltuieli care privesc bugetele locale se va ţine seama de clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale aprobată prin legea bugetului anuală. în structura acestei codificări se include şi codul privind unitatea administrativ-teritorială (comună, oraş, municipiu judeţ) după care se înscrie codul plătitorului care se grupează pe fiecare unitate administrativ-teritorială. La codificarea conturilor analitice de venituri şi cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat se va ţine seama de clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aprobată. în structura codului se include codul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale (ca ordonator principal de credite), precum şi codul ordonatorilor de credite (secundari, terţiari) din subordinea ministerului. 2. Codificarea conturilor analitice deschise pentru conturile sintetice privind fondurile speciale din clasa III a planului de conturi pentru trezorerie, se formează pentru fiecare fond, distinct atât pentru venituri cât şi pentru cheltuieli. Spre exemplu schema de codificare a conturilor analitice deschise pentru conturile sintetice privind fondurile speciale cuprinde: - codul contului sintetic de gr. I. - codul contului sintetic de gr. II - cifra de control - codul contului sintetic de gr. III - codul subcapitolului (de venituri sau cheltuieli) - cod minister - din planul de conturi, în vigoare - din planul de conturi, în vigoare - stabilită conform metodologiei - din planul de conturi, în vigoare

140

- din clasificaţia veniturilor sau cheltuielilor fondurilor speciale, aprobată prin lege - din clasificaţia în profil departamental în vigoare. 3. Codificarea conturilor analitice pentru conturile sintetice de disponibilităţi şi depozite ale instituţiilor publice (cuprinse în clasa V "Disponibilităţi şi depozite" ale planului de conturi pentru trezorerie), se formează pe ministere, organe locale şi instituţii subordonate acestora cu respectarea precizărilor date de Ministerul Finanţelor Publice.

8.3. DESCHIDEREA CONTURILOR ANALITICE PENTRU INSTITUŢII PUBLICE ÎN CONTABILITATEA TREZORERIEI
Deschiderea la nivelul trezoreriilor operative a conturilor analitice pe seama instituţiilor publice, în vederea efectuării operaţiunilor de încasări şi plăţi ale acestora, se face în următoarele condiţii: a) Conturile analitice privind finanţarea cheltuielilor din bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale, se deschid pe seama instituţiilor publice numai pe baza "Cererilor de deschidere de credite" sau a "mandatelor bugetare", după caz. La deschiderea conturilor, instituţiile publice prezintă "Fişa cu specimenele de semnături" (formular tipizat) ale persoanelor autorizate, potrivit legii, să aprobe şi să angajeze cheltuielile bugetare. Potrivit legii, la instituţiile publice, prima semnătură aparţine ordonatorului de credite, iar semnătura a doua, contabilului şef. în lipsa acestora, documentele de plată, pot fi semnate de înlocuitorii de drept ai acestora. b) Conturile analitice de disponibilităţi din cadrul contului sintetic de gr. I cod "50", "Disponibil al instituţiei publice" se deschid numai la cererea instituţiilor publice, în care scop prezintă următoarele documente: - Cererea de deschidere a contului (formular tipizat) - Actul prin care se confirmă funcţionarea legală a instituţiei; - Fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să angajeze cheltuielile bugetare. Cererea de deschidere a contului şi celelalte documente sunt verificate în cadrul trezoreriei şi se aprobă de conducătorul acesteia. Pe această bază se stabileşte codul contului analitic al instituţiei respective după care i se comunică. Contul începe să funcţioneze odată cu prima depunere de sumă în cont. c) Conturile analitice deschise pe seama instituţiilor publice, în condiţiile sus prezentate, se vor închide de trezorerii în următoarele situaţii: - la cererea motivată a instituţii publice - în cazul în care instituţia nu mai îndeplineşte condiţiile stabilite cu privire la deschiderea şi funcţionarea contului. Trezoreria are obligaţia de a comunica, în scris, instituţiei motivele închiderii, cu 10 zile înainte, pentru ca aceasta să-şi poată lua măsuri pentru lichidarea soldului contului respectiv;

141

- pe baza actului normativ privind desfiinţarea instituţiei publice.

8.4. SISTEMUL DE ÎNREGISTRARE ÎN CONTABILITATEA TREZORERIEI

Documentele justificative, legal întocmite, pe baza cărora se fac operaţiunile de încasări şi plăţi prin trezorerie, sunt înregistrate în contabilitatea acesteia, cronologic şi sistematic, în conturile de activ şi cele de pasiv sintetice (de bilanţ) cât şi în conturile analitice potrivit metodologiei aprobate de Ministerul Finanţelor Publice. Toate documentele care au stat la baza operaţiunilor efectuate prin trezorerie vor fi înregistrate în contabilitatea trezoreriei în ziua în care au fost acceptate la încasare sau plată, în care scop vor fi luate măsurile necesare. Este interzisă amânarea înregistrării documentelor de încasări şi plăţi efectuate prin trezorerie pentru zilele următoare. Sistemul de înregistrare în contabilitatea trezoreriei se asigură pe baza următoarelor formulare de evidenţă: a) Jurnalul de înregistrare cât şi Jurnalul sinteză; b) Fişa de cont sintetic; c) Fişa de cont analitic; d) Balanţa de verificare (analitică şi sintetică).

a) Jurnalul de înregistrare
Jurnalul de înregistrare este documentul contabil de bază, în care sunt înregistrate, cronologic şi sistematic, toate operaţiunile de încasări sau plăţi efectuate prin trezorerie. Jurnalul se deschide şi se închide zilnic, pentru fiecare cont sintetic de bilanţ din Planul de conturi pentru trezorerie, în vigoare, în mod separat pentru operaţiile de creditare şi cele de debitare, de către compartimentele din trezorerie prin care se fac încasările şi plăţile supuse înregistrării. Toate documentele care au stat la baza înregistrărilor făcute în jurnal sunt anexate la acesta şi arhivate în compartimentul care l-a întocmit. La sfârşitul fiecărei zile, în jurnalul de înregistrare se totalizează sumele pe fiecare cont sintetic corespondent, înscriindu-se pe un rând separat, rulajul zilei respective, care se cumulează cu rulajul zilei precedente (înscris pe rând separat) rezultând rulajul cumulat de la începutul anului al contului sintetic respectiv, care se evidenţiază pe rând distinct. Pe baza rulajului zilnic centralizat din jurnalul de înregistrare se întocmeşte jurnalul sinteză al contului sintetic de bilanţ pe baza căruia se fac înregistrările în contabilitatea trezoreriei pe fiecare cont sintetic în parte. După verificare şi semnare,

142

de către persoanele în drept, jurnalul sinteză se transmite la contabilitatea trezoreriei spre înregistrare. Trezoreria JURNAL DE ÎNREGISTRARE a operaţiunilor în debitul şi creditul conturilor CONT:
CONT CONT corespondent Nr. docum Data doc. DEBIT

Data:
CREDIT ST. PAC.CRT

Trezoreria: JURNAL SINTEZĂ a operaţiunilor în ziua
EXPLICAŢII CONT debitor CONT creditor SUMA Cont debitor

Data:

Cont creditor

SUMA

b) Fişa de cont sintetic
Acest formular se întocmeşte la contabilitatea trezoreriei pentru fiecare cont sintetic în care se înregistrează operaţiunile de încasări şi plăţi pe baza datelor din jurnalele sinteză primite de la compartimentele unde se întocmesc (casierie, control şi evidenţa veniturilor sau a cheltuielilor s.a.) . Zilnic, pe fişele de cont sintetic se stabileşte rulajul (debitor sau creditor) al contului sintetic, atât pe fiecare zi cât şi cumulat de la începutul anului (în care se cuprinde şi soldul de la începutul anului). Pe baza fişelor de cont sintetic contabilitatea întocmeşte Balanţa de verificare sintetică.

143

FIŞĂ DE CONT SINTETIC
Data Documentul Explicaţia Cont Coresp Debit Credit Sold

c) Fişa de cont analitic,
Fişa de cont analitic se întocmeşte la contabilitatea trezoreriei şi se deschide pentru: - venituri, pe subcapitole în cadrul fiecărui capitol de venit, din casificaţia bugetară. în cadru! fiecărui subcapitol de venit se deschid fişe de cont analitice pe plătitori - Cheltuielile bugetare, pe capitole (ale clasificaţiei bugetare aprobate) şi categorii de cheltuieli cu desfăşurarea acestora pe instituţii publice şi ordonatori de credite. - Fonduri cu destinaţie specială, distinct pentru venituri şi cheltuielile acestora
-

Disponibilităţile instituţiilor publice, pe ordonatorii principali de credite cu desfăşurarea pe instituţii subordonate. FIŞĂ DE CONT ANALITIC

Data

Documentul

Explicaţia

Cont Coresp

Debit

Credit

Sold

d) Balanţa de verificare (analitică şi sintetică) Este documentul contabil prin care se asigură şi se verifică periodic corectitudinea înregistrărilor efectuate prin conturile sintetice şi analitice utilizate în contabilitatea trezoreriei Balanţa de verificare analitică se întocmeşte de compartimentele care ţin evidenţa analitică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, a fondurilor cu destinaţie specială, disponibilităţilor instituţiilor publice s.a. Balanţa de verificare analitică privind cheltuielile bugetare se întocmeşte zilnic, iar cea privind veniturile bugetare se întocmeşte periodic şi lunar. Balanţa de verificare sintetică se întocmeşte la contabilitatea trezoreriei pe baza fişelor de cont sintetic. Permanent se procedează la confruntarea conturilor sintetice din balanţa sintetică cu conturile din balanţa analitică întocmită pentru fiecare cont sintetic. Se verifică rulajele debitoare, cele creditoare şi soldul pentru fiecare cont sintetic.

144

Trezoreria BALANŢA DE VERIFICARE A CONTURILOR SINTETICE (ANALITICE) LÂ FINELE LUNII__________________

Cod cont

Denumirea Sold la conturilor începutul anului (sintetice analitice) Debit Credit

Rulaj cumulat Debit Credit

Total sume Debit Credit

Sold la sfârşitul lunii Debit Credit

8.5. FUNCŢIUNEA CONTURILOR SINTETICE (DE GR. I ŞI II) DIN PLANUL DE CONTURI PENTRU TREZORERIE
CLASA I. MIJLOACE BĂNEŞTI ŞI ALTE VALORI
CONTUL 10 "Casa", este un cont cu funcţiune de Activ în care se înregistrează mijloacele băneşti existente în casierie (sold), precum şi încasările şi plăţile efectuate în numerar prin casieria trezoreriei. Se debitează cu: - sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, pe bază de chitanţă, foi de vărsământ, reprezentând impozite şi taxe bugetare şi alte venituri de ia agenţii economici, instituţii publice şi contribuabili, prin creditul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat, 21 "Veniturile bugetelor locale", 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat",30 "Fonduri cu destinaţie specială". Articol contabil: 10 "Casa" = % 20 "Veniturile bugetului de stat" 21 "Veniturile bugetelor locale" 22 "Veniturile sociale de stat" bugetului asigurărilor

30 "Fonduri cu destinaţie specială" sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei reprezentând subscrierea la certificatele de trezorerie prin creditul contului, 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat"

145

Articol contabil: 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat" - sumele încasate în numerar, depuse la casieria trezoreriei de către instituţiile publice, reprezentând venituri speciale şi extrabugetare încasate prin casieriile proprii ale instituţiilor, prin creditul contului; 50 "Disponibil al instituţiei publice" Articolul contabil: 10 "Casa" = 50 "Disponibil al instituţiei publice" (se deschid conturi sintetice de gr. ii pe categorii de venituri conform planului de conturi pentru trezorerie ) - sumele primite în numerar prin casieria trezoreriei judeţene în vederea completării necesarului de numerar pentru acoperirea plăţilor efectuate prin casieria trezoreriei, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezorerie Articolul contabil: 10 "Casa" = 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"

- sumele depuse în casieria trezoreriei de instituţiile publice reprezentând fonduri rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont Această operaţiune diminuează totalul plăţilor de casă clin trezorerie (reconstituirea creditelor) şi creşte în mod corespunzător limita de finanţare. Operaţiunea este admisă numai dacă priveşte finanţarea anului curent. în caz contrar sumele se varsă la buget ca venit la capitolul privind restituirile de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi (cont 22.05) prin creditul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat". Articol contabil: 10 "Casa" = 23 "Cheltuielile bugetului de stat" sumele depuse de instituţiile publice reprezentând fonduri rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont. Această operaţiune diminuează totalul plăţilor de casă (reconstituire de credite) şi creşte în mod corespunzător limita de finanţare în anul curent, prin creditul contului: 24 "Cheltuielile bugetului local" Articol contabil: 10 "Casa" = 24 "Cheltuielile bugetului loca!"

sumele restituite în casieria trezoreriei de către instituţiile de asigurări sociale, rămase nefolosite din cele ridicate iniţial din cont, operaţiune care diminuează plăţile de casă ale anului curent, prin creditul contului: 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat".

146

Articol contabil: 10 "Casa"

= 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"

Se creditează cu:
- sumele restituite în numerar prin casierie, pe bază de documente, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, agenţilor economici, instituţiilor publice şi contribuabililor, după caz, reprezentând impozite, taxe şi alte venituri necuvenite bugetelor respective, prin debitul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat", 21 "Veniturile bugetelor locale", 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" Articol contabil: % ~ 10 "Casa"

20 "Veniturile bugetului de stai" 21 "Veniturile bugetelor locale" 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie de stat"

- sumele în numerar depuse de trezoreriile municipale, orăşeneşti şi comunale în conturile Sucursalei Băncii Naţionale în cazul în care apar depăşiri de sold (plafon), conform normelor stabilite în acest scop, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent a! trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 10 "Casa"

- sumele în numerar depuse la bancă din casă (cont 10) pe măsura alimentării contului de disponibil (cont 12), prin debitul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar" Articol contabil: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar" - sumele depuse la unitatea băncii, de către trezoreriile care nu au casierietezaur, pentru încasările efectuate după ora 1400, prin debitul contului; 13 "Casa tranzitorie" Articol contabil: 13 "Casa tranzitorie" = 10 "Casa" = 10 "Casa"

- sumele eliberate în numerar pe bază de CEC de numerar din contul instituţiilor publice în vederea efectuării de cheltuieli prin casieriile proprii, prin debitul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat"

147

Articol contabil

23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 10 "Casa"

- sumele eliberate pe bază de CEC de numerar din conturile instituţiilor publice de subordonare locală în vederea efectuării de plăţi prin casieriile proprii, pentru achitarea de salarii, alte drepturi de personal, deplasări s.a., prin debitul contului: 24 "Cheltuielile bugetului local" Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = 10 "Casa"

- sumele eliberate pe bază de CEC de numerar din contul de cheltuieli al instituţiilor de asigurări sociale în vederea achitării bugetelor respective prin casieria proprie, prin debitul contului: 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale" Articol contabil 25 "Cheltuielile buzatului asigurărilor sociale" = 10 "Casa"

- sumele plătite în numerar prin trezorerie la data răscumpărării certificatelor de trezorerie de la populaţie, prin debitul contului: 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea bugetului de stat" Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea bugetului de stat" = 10 "Casa"

- sumele ridicate în numerar pe bază de CEC de numerar pentru plăţile, efectuate prin casieria proprie pentru Fondurile speciale, prin debitul conturilor de Disponibil cu destinaţie specială 30 cât şi pentru conturile de Disponibilităţi şi depozite, 50 prin debitul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei". - sumele depuse la Banca Naţională când s-a depăşit plafonul de casă prin debitul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei". Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 10 "Casa"

Soldul contului 10 "Casa" este debitor şi reprezintă disponibilul în numerar existent în casieria trezoreriei la sfârşitul zilei de operaţiuni.

CONTUL 11 "Efecte şi titluri de valoare"
Este un cont cu funcţiunea de Activ, în care se evidenţiază bonurile de tezaur şi titlurile de stat care urmează a fi plasate (vândute) agenţilor economici şi

148

populaţiei. în cadrul contului sintetic se ţine evidenţa analitică pe categorii de bonuri de tezaur, titluri de valoare şi pe emisiuni.

Se debitează cu:
- contravaloarea bonurilor de tezaur şi titlurilor de stat, la primirea lor în vederea vânzării, pe bază de documente, de către trezorerii, prin creditul contului: 66 "Decontări privind efecte şi titluri de valoare". Articol contabil: 11 "Efecte şi titluri de valoare" = 68 "Decontări privind efecte şi titluri de valoare"

Se creditează cu:
- contravaloarea bonurilor de tezaur şi titlurilor de valoare vândute (plasate) agenţilor economici şi populaţiei, prin debitul contului: 66 "Decontări privind efecte şi titluri de valoare". Articol contabil: 66 "Decontări privind efecte şi titluri de valoare" -- 11 "Efecte şi titluri de valoare"

Concomitent se înregistrează contravaloarea titlurilor de valoare şi a bonurilor de tezaur vândute şi încasate prin casierie I:

Articol contabil: 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezoreria de ia populaţie pentru finanţarea deficitului bugetului de stat" Soldul contului 11 "Efecte şi titluri de valoare" este debitor şi reprezintă valoarea bonurilor de tezaur sau a titlurilor de valoare primite şi nevândute de către trezorerie.

CONTUL 12: "Disponibil a! trezoreriei Ia bancă, pentru efectuarea ele plăţi în numerar"
Este un cont cu funcţiune de Activ care funcţionează la trezoreriile fără casă tezaur.

Se debitează cu:

149

- sumele în numerar depuse ia bancă,din casă (cont 10) şi casa tranzitorie (cont 13), pe bază de documente, pe măsura alimentării contului de disponibil prin creditul conturilor: 10 "Casa", 13 "Casa tranzitorie" Articol contabil: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, = pentru efectuarea de plăţi în numerar" % 10 "Casa" 13 "Casa tranzitorie" - sumele preluate din contul curent al trezoreriei judeţene deschis la BNR, prin creditul contului: Articol contabil 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, = 60 "Cont cores-

pentru efectuarea de plăţi în numerar" pondent ai trezoreriei ia BNR"

Se creditează cu:
- plăţile (cheltuielile) efectuate din contul de disponibil de către instituţiile publice, pe bază de documente justificative de cheltuieli, prin debitul conturilor 23 "Cheltuielile bugetului de stat", 24 "Cheltuielile bugetelor locale", 25 " Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" Articol contabil: % = 12 " Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea cie plăţi în numerar" 23 "Cheltuielile bugetului de stai" 24 "Cheltuielile bugetelor locale" 25 " Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" - plăţile (în numerar) reprezentând comisioane pentru operaţiunile efectuate de băncile comerciale pe seama instituţiilor publice la trezoreriile fără casă-tezaur, prin debitul contului: 65.0.1 "Comisioane pentru operaţiuni efectuate în numerar de către băncile comerciale" Articolul contabil 65.0.1 "Comisioane pentru operaţiuni = 12 " Disponibil ai efectuate în numerar de către trezoreriei la bancă băncile comerciale" pentru efectuarea de plăţi în numerar"

CONTUL 13 "Casa tranzitorie"

150

S-a introdus prin F'recizările Ministerului Finanţelor nr. 334329/ 09.07.1999 privind răscumpărarea certificatelor de trezorerie ajunse la scadenţă. Este un cont cu funcţiunea de Activ şi funcţionează la trezoreriile care nu au casierie tezaur, pentru încasările efectuate după orele 1400.

Se debitează cu:
- sumele depuse la unitatea băncii prin creditul contului: 10 "Casa" Articol contabil 13 "Casa tranzitorie" = 10 "Casa"

Se creditează cu:
- sumele depuse la bancă, pe bază de documente, pe măsura alimentării contului de disponibil a! trezoreriei deschis la bancă, în cazul trezoreriilor fără casă tezaur, prin debitul contului, 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar".
Articol contabil: 12 "Disponibil al trezoreriei Ia bancă, = 13 "Casa tranzitorie" efectuarea de plăţi în numerar". pentru

CONTUL 14 "Sume în numerar eliberate trezoreriei din alt judeţ"
Acest cont a fost introdus prin Precizările Ministerului Finanţelor nr. 334285 din 20.07.1999. Este un cont cu funcţiune de Activ prin care se ţine evidenţa numerarului eliberat din casieria-tezaur pentru trezoreria din alt judeţ.

Se debitează cu:
- sumele în numerar eliberate din casieria-tezaur, în vederea alimentării cu numerar a trezoreriei din alt judeţ, pe bază de documente, prin creditul contului: 10 "Casa" Articol contabil 14 "Sume în numerar eliberate trezoreriei din alt judeţ" = 10 "Casa"

Se creditează cu:
- sumele în numerar, transferate în alt judeţ, în condiţiile reglementărilor în vigoare, la primirea extrasului de cont şi a ordinului de plată de la trezoreria judeţeană din care rezultă plata numerarului eliberat, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

151

Articol contabil 01 "Cont corespondent trezoreriei"

= 14 "Sume în numerar eliberate al trezoreriei din ait judeţ"

CLASA II. VENITURI Şl CHELTUIELI BUGETARE
CONTUL 20 "Veniturile bugetului de stat"
Este un cont cu funcţiune de Pasiv.

Se creditează cu:
- sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, reprezentând impozite, taxe şi alte venituri de la agenţi economici, instituţii publice şi contribuabili, prin debitul contului: 10 "Casa" Articol contabil 10 "Casa" = 20 "Veniturile bugetului de stat"

- sumele virate trezoreriei din contul de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul de stat şi iocal, reprezentând impozitele pe venit din salarii, alte taxe şi vărsăminte, prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat", 24 "Cheltuielile bugetului local" Articol contabil % = 20 "Veniturile bugetului de stat" 23 "Cheltuielile bugetului de stat" 24 "Cheltuielile bugetului local" - sumele înregistrate în "Contul corespondent al trezoreriei" de către direcţia de trezorerie judeţeană reprezentând impozite şi taxe virate în contul trezoreriei operative locale, de către agenţii economici care au conturile deschise la bănci, prin debitul contului. 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 20 "Veniturile bugetului de stat" Înregistrarea se face la trezoreria locală pe baza ordinelor de plată primite de la direcţia de trezorerie judeţeană sumele virate trezoreriei din contul de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul local, dispuse de ordonatorii de credite, reprezentând impozite (pe venitul din salarii, s.a.) şi alte vărsăminte, la bugetul de stat, prin debitul contului: 24 "Cheltuielile bugetelor locale" Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetelor locale" = 20 "Veniturile bugetului de stat"

Se debitează cu:
152

sumele restituite în numerar prin casieria trezoreriei sau prin virament, potrivit legii, reprezentând impozite şi taxe vărsate şi necuvenite bugetului, prin creditul conturilor: 10 "Casa" şi 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 20 "Veniturile bugetului de stai" = %

-

10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" - sumele compensate între sursele de impozite şi taxe ce au fost achitate în plus şi cele care sunt neachitate, operarea efectuându-se numai în analiticele veniturilor bugetului de stat. Soldul contului 20 "Veniturile bugetului de stat" este creditor şi evidenţiază veniturile încasate la finele zilei. Evidenţa analitică a contului 20 se ţine pe surse de venituri, pe capitole şi subcapitole cât şi pe plătitori, potrivit clasificaţiei bugetare a veniturilor aprobată, în vigoare.

CONTUL 21 "Veniturile bugetelor locale".
Este un cont cu funcţiune de Pasiv.

Se creditează cu:
- sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, pe baza documentelor, reprezentând impozite şi taxe bugetare, de la agenţii economici, instituţii publice şi contribuabili, prin debitul contului: 10 "Casa" Articol contabil 10 "Casa" 21 "Veniturile bugetelor locale".

- sumele înregistrate în "contul corespondent al trezoreriei" de către direcţia trezoreriei judeţene, reprezentând impozite şi taxe virate în contul bugetului local de către agenţii economici care au conturile deschise la bănci. înregistrarea se face la trezoreriile locale, pe baza ordinelor de plată primite de la direcţia de trezorerie judeţeană, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 21 "Veniturile bugetelor locale". - cu sumele virate din contul bugetului de stat, în condiţiile legii, pe seama fiecărui buget local, reprezentând transferuri de echilibrare a bugetului local, prin debitul contului: 23 "Cheltuielile bugetelor locale".

153

Articol cctitabil

23 "Cheltuielile bugetelor de stat"

=

21 "Veniturile

bugetelor locale"

Se debitează cu:
- sumele restituite în numerar prin casierie sau prin virament, în condiţiile legii, agenţilor economici şi contribuabililor, din impozite şi taxe vărsate şi necuvenite bugetului local, prin creditul următoarelor conturi: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 21 "Veniturile bugetelor locale = %

10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Soldul contului 21 este creditor şi reprezintă veniturile încasate, la finele zilei. Evidenţa analitică a contului 21 se ţine pe surse de venituri, pe capitole, subcapitole şi plătitori conform clasificaţiei bugetare a veniturilor aprobată.

CONTUL 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie de stat" Este un
cont cu funcţiune de Pasiv.

Se creditează, cu:
- contribuţia de asigurări sociale, utilizată de către agenţii economici şi instituţiile publice pentru acoperirea cheltuielilor de asigurări sociale la locul de muncă, pe baza dispoziţiei de plată (tip CAS) prin debitul contului: 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat"

- sumele încasate prin virament în contul corespondent al trezoreriei sau în numerar prin casierie, reprezentând contribuţia pentru asigurările sociaie de stat; contribuţia pentru pensia suplimentară; contribuţia agricultorilor asiguraţi; subvenţii primite de la bugetul de stat, calculate şi stabilite în condiţiile Legii nr. 191/2001. Sumele datorate de agenţii economici şi instituţii publice sunt achitate cu dispoziţie de plată (tip CAS) şi ordin de plată (tip trezorerie), prin debitul conturilor 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" şi 10 "Casa". Articol contabil % =22 "Veniturile bugetului

154

61 "Cont corespondent al trezoreriei" "Casa"

asigurărilor sociale de stat" 10

- sumele virate de trezorerii din conturile de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul de stat, reprezentând contribuţii de asigurări sociale cuvenite bugetului asigurărilor sociale, prin debitul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat" Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" - plăţile dispuse de către ordonatorii de credite din contul de cheltuieli pentru virarea contribuţiei la asigurări sociale ca venit ia bugetul asigurărilor sociaie, prin debitul contului: 24 "Cheltuielile bugetului loca!" Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = 22. "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat"

Se debitează, cu:
- sumele restituite prin virament sau în numerar unor agenţi economici şi instituţii publice, din contribuţia de asigurări sociale virată necuvenită bugetului şi care nu poate fi compensată cu sumele datorate în perioadele viitoare, prin creditul conturilor: 61 "Cont corespondent al trezoreriei", 10 "Casa" Articol contabil 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie de stai" = % 61 "Cont corespondent al trezoreriei" 10 "Casa" Soldul contului 22 este creditor şi evidenţiază veniturile încasate, la sfârşitul zilei. Evidenţa analitică a contului 22 este condusă pe surse de venituri, pe capitole şi subcapitole, conform clasificaţiei bugetului asigurărilor sociale aprobată.

CONTUL 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
Este un cont cu funcţiune de Activ.

155

Contul 23 se desfăşoară în conturi analitice deschise pe capitole, subcapitole şi categorii de cheltuieli, cât şi pe ministere şi instituţii publice subordonate, conform clasificaţiei bugetului de stat, aprobate.

Se debitează, cu:
- sumele eliberate în numerar din contul instituţiilor publice în vederea efectuării de cheltuieli prin casieriile proprii, prin creditul contului: 10 "Casa". Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 10 "Casa".

- plăţile efectuate din contul de disponibil al trezoreriei deschis la bancă (la trezoreriile fără casă-tezaur), pe bază de documente de cheltuieli, prin creditul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar". Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar" - sumele virate din contul bugetului de stat, în condiţiile legii, pe seama fiecărui buget local, reprezentând transferuri de echilibrare a j bugetului local, prin creditul contului: 21 "Veniturile bugetelor locale" Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = 21 "Veniturile bugetelor locale" - sumele virate trezoreriei din conturile de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul de stat, reprezentând irnpo-zite (pe venit din salarii), taxe şi contribuţii de asigurări sociale cuvenite bugetului de stat, bugetului local şi bugetului asigurărilor sociale, prin creditul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat", 22 "Veniturile bugetului i asigurărilor sociale de stat"
Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului de stat" = %

20 "Veniturile bugetului de stat" 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat"

- plăţile dispuse de ordonatorii de credite (prin ordine de plată), în baza creditelor deschise sau repartizate în vederea achitării obligaţiilor către furnizori şi creditori care au conturile deschise la bănci, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

156

Articol contabil

23 "Cheltuielile bugetului de stat"

= 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

- sumele constituite în depozit reprezentând drepturi de salarii şi alte drepturi cuvenite personalului instituţiilor publice, care se vor achita în anul următor (exclusiv impozitul pe veniturile din salarii, CAS aferent s.a, care se varsă la buget în contul bugetelor respective până la finele anului), prin creditul conturilor: 50.05 "Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate", 50.06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală" Articol contabil 23 "Cheltuielile bugetului = de stat" % 50.05 "Disponibil pentru sume demandat şi sume în depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate" 50.06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală"

Se creditează, cu:
- sumele depuse în casieria trezoreriei de instituţiile publice, rămase neutilizate din cele ridicate din cont. prin această operaţiune se diminuează totalul plăţilor de casă, şi creşte corespunzător limita de finanţare. Operaţiunea este admisă numai dacă priveşte anul curent, în caz contrar sumele se varsă la buget ca venit la capitolul 22.05 "Restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi", prin debitul contului: 10 "Casa" Articol contabil 10 "Casa" = 23 "Cheltuielile bugetului de stat"

- sumele recuperate de către instituţiile publice, de la furnizori şi creditori care.au conturile deschise la bănci, ca urmare a intervenţiilor efectuate cu privire la respectarea preţurilor şi a altor reglementări, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" 23 "Cheltuielile bugetului de stat"

Soldul contului 23 este debitor şi evidenţiază cheltuielile efectuate de instituţiile publice în cursul exerciţiului bugetar, iar la finele anului se închide.

157

CONTUL 24 "Cheltuielile bugetului loca!"
Este un cont cu funcţiune de Activ Contul sintetic 24 se desfăşoară în conturi analitice conform, "Clasificaţiei bugetelor locale" aprobată. Se debitează, cu: - sumele eliberate (pe bază de CEC) din conturile instituţiilor publice de subordonare locală, în vederea efectuării de plăţi prin casieriile proprii (pentru achitarea salariilor, deplasări s.a.), prin creditul contului: 10 "Casa" Articol contabil 2.4 "Cheltuielile bugetului local" = 10 "Casa"

- plăţile (cheltuielile) efectuate prin trezoreriile fără casă-tezaur, din contul de disponibil de către instituţiile publice de subordonare locală, pe bază de documente justificative de cheltuieli legal aprobate, prin creditul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului loca!" =12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar"

- sumele virate trezoreriei din conturile de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul local, dispuse de ordonatorii de credite, reprezentând impozite (pe veniturile din salarii s.a.) şi contribuţii ia asigurările sociale, la bugetul respectiv, prin creditul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat", 21 "Veniturile bugetelor locale", 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului local" = %

20 "Veniturile bugetului de stat" 21 "Veniturile bugetelor locale" 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat"

- plăţile dispuse prin trezorerie de ordonatorii de credite, din contul de cheltuieli ale instituţiilor publice finanţate din bugetele locale, în contul furnizorilor şi creditorilor cu conturi deschise la bănci, reprezentând cheltuieli pentru aprovizionare cu mărfuri, prestări de servicii sau executări de lucrări, în limita creditelor bugetare deschise sau repartizate, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului loca!" = 61 "Cont corespondent al

158

trezoreriei"

- partea prelevată şi virată din excedentul bugetului local în contul special de disponibil pentru constituirea fondului de rulment, potrivit reglementărilor în vigoare, prin creditul conturilor: 50.05 "Disponibil pentru sume în mandat şi sume de depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate", 50.06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală" Articol contabil 24 "Cheltuielile bugetului iocal" = %

50.05 "Disponibil pentru sume în mandat şi sume în depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate" 50.06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală"

Se creditează, cu:
- sumele depuse în casieria trezoreriei de către instituţiile publice, de subordonare locală, reprezentând sume rămase neutilizate din cele ridicate din cont. prin această operaţiune se diminuează totalul plăţilor de casă şi creşte în mod corespunzător limita de finanţare în anul curent, prin debitul contului: 10 "Casa" Articol contabil 10 "Casa" = 24 "Cheltuielile bugetului local"

- sumele recuperate de instituţiile publice de subordonare locală, de la furnizori şi creditori, ca urmare intervenţiilor efectuate cu privire la respectarea preţurilor şi altor reglementări, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articoi contabil 61 "Cont corespondent = 24 "Cheltuielile bugetului local" al trezoreriei" Soldul contului 24 este debitor şi evidenţiază cheltuielile efectuate în cursul anului de instituţiile publice de subordonare locală, iar la finele anului se închide.

CONTUL 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"
Este un cont cu funcţiune de Activ. Prin contul 25 se evidenţiază plăţile efectuate prin trezorerii din bugetul asigurărilor sociale de stat, în limitele creditelor bugetare aprobate şi deschise ordonatorilor de credite finanţată din acest buget.
159

Contul 25 se desfăşoară pe conturi analitice deschise pe capitole şi subcapitole conform "Clasificaţiei bugetului asigurărilor sociale de stat" aprobate.

Se debitează, cu:
- sumele eliberate din contul de cheltuieli ale instituţiilor de asigurări sociale în vederea achitării bugetelor respective prin casieria proprie, prin creditul contului: 10 "Casa" Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" - contribuţia de asigurări sociale utilizată de către agenţii economici şi instituţiile publice pentru acoperirea cheltuielilor de asigurări sociale la locul de muncă, pe baza dispoziţiei de plată (tip CAS), prin creditul contului, 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale" Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale" = 10 "Casa"

- plăţile dispuse de ordonatorii de credite din contul ele cheltuieli privind asigurările sociale, în limita creditelor deschise de ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" -61 "Cont corespondent al trezoreriei"

- sumele constituite în depozit, reprezentând drepturi de salarii şi alte drepturi cuvenite personalului instituţiilor publice, care se vor achita în anul următor (exclusiv impozitul pe veniturile din salarii, CAS aferent, s.a. care se varsă la buget în contul bugetelor respective până la finele anului), prin creditul conturilor: 50.05 "Disponibil pentru sume de mandat şi sume de depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate", 50.06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare locală"
Articol contabil 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" = % 50.05 "Disponibil pentru sume de mandat şi sume în depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate" 50.06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume în depozit ale instituţiilor de subordonare iocaiă"

160

Se creditează, cu:
- sumele restituite la casieria trezoreriei de către instituţiile de asigurări sociale, rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont, operaţiune care diminuează plăţile de casă ale anului curent, prin debitul contului: 10 "Casa" Articol contabil 10 "Casa = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" - sumele recuperate de instituţiile de asigurări sociale prin contul de cheltuieli privind asigurările sociale pe anul curent, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articoi contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"

Soldul contului 25 este debitor şi evidenţiază cheltuieli privind asigurările sociale, efectuate de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare deschise, iar la sfârşitul anului contul se închide.

CLASA III. „DISPONIBIL DIN FONDURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ"
Conturile din această clasă asigură evidenţa constituirii şi utilizării fondurilor speciale. Fondurile speciale ca parte din resursele financiare publice, suni aprobate prin legi specifice, sunt prezentate fondurile speciale, baze iegaiă privind constituirea şi utilizarea lor, modul cie calcul, precum şi instituţiile publice care răspund de gestionarea lor. Aceste fonduri se constituie în afara bugetului de stat, iar bugetele fondurilor speciale se aproba prin legea anuală a bugetului. Execuţia de casă a bugetelor fondurilor speciale se realizează prin trezoreria statului, potrivit metodologiei aprobate de Ministerul Finanţelor. Constituite prin legi specifice şi ale căror bugete de venituri şi cheltuieli sunt aprobate prin legea bugetului anuală.

1. Fondul special pentru plata ajutorului de şomaj
Se constituie în baza Legii Veniturile bugetului Fondului special pentru plata ajutorului de şomaj provin din încasarea contribuţiei angajaţilor respectiv a angajatorilor la fondu! de salarii .

161

Fondul este gestionat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Acest fond este evidenţiat în trezorerie prin contul 30 04 "Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de şomaj".

2. Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic
Se constituie în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 29/ 1994, aprobată prin Legea nr. 136/1994. Veniturile bugetului Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic provin din încasarea taxei de dezvoltare cuprinse în tariful energiei electrice şi termice. Fondul este gestionat de către Ministerul Energiei şi Resurselor. Acest fond este evidenţiat în contabilitatea trezoreriei prin contul 30 13 "Disponibil din fondui special pentru dezvoltarea sistemului energetic"

3. Fondul pentru asigurări sociale ele sănătate
Se constituie în baza prevederilor legii nr, 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate. Veniturile bugetului acestui fond provin din: - contribuţia persoanelor asigurate (cf. Legii); - contribuţia de la persoanele juridice sau fizice care angajează personal salariat (cf. Legii); - sume de la bugetul de stat pentru persoanele asigurate prin efectul legii; - sume de la bugetul de asigurărilor sociale de stat pentru persoanele asigurate prin efectul legii. Fondul este gestionat prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi casele de asigurări de sănătate judeţene. Este evidenţiat în contabilitatea trezoreriei pin contul 30.15 "Disponibil din fondul de asigurări sociale de sănătate".

4. Fondul special pentru protejarea asiguraţilor
Se constituie în baza prevederilor Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România. Veniturile bugetului Fondului specia! pentru protejarea asiguraţilor se constituie prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra volumului de'prime brute încasate, potrivit art. 60 din Legea nr. 136/1995. Gestionarea Fondului special pentru protejarea asiguraţilor se face de către Ministerul Finanţelor Publice, respectiv de către Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, conform art. 45 alin. (4) din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asiguraţilor.

162

Fondul special pentru protejarea asiguraţilor este evidenţiat în contabilitatea trezoreriei prin contul 30 17 "Disponibil din fondul special pentru protejarea asiguraţilor".

5. Fondul special al drumurilor publice
Se constituie în baza prevederilor Legii nr. 118/1996, republicată. Veniturile bugetului Fondului special al drumurilor publice se constituie prin aplicarea unei cote asupra preţului cu ridicata, exclusiv accizele pentru carburanţi auto livraţi la intern de către producători şi a valorii în vamă pentru carburanţi auto importaţi. Gestionarea Fondului special al drumurilor publice se face de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. În contabilitatea trezoreriei Fondul special al drumurilor publice este evidenţiat prin contul 30 18 "Disponibil din fondul special al drumurilor publice". Urmărirea constituirii fondurilor speciale cât şi a disponibilităţilor acestora în cadrul trezoreriei se face prin conturi distincte pe instituţiile publice care gestionează aceste fonduri, potrivit legii. în clasa a - Hi -a a planului de conturi pentru trezorerie au fost deschise conturi sintetice de gradul II pentru evidenţierea disponibilului constituit pe fiecare fond special în parte, după cum urmează: 30.04 Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de şomaj" 30.13 Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic 30.15 Disponibil din fondul de asigurări sociale de sănătate 30.17 Disponibil din fondul specia! pentru protejarea asigura-ţilor 30.18 Disponibil clin fondul special al drumurilor publice Toate conturile sintetice de gradul II cuprinse în clasa III a pianului de conturi pentru trezorerie, mai sus prezentate, sunt conturi de Pasiv. Conturile sintetice de gradul I din clasa III deschise pentru fiecare fond special în parte, se desfăşoară pe conturi sintetice de gr. II sau pe analitice, după caz, separat pentru venituri (surse) şi separat pentru cheltuieli (pe categorii) în structura bugetelor aprobate prin lege pe fiecare fond şi potrivit metodologiei Ministerului Finanţelor Publice. În cazurile în care fondurile speciale se utilizează la nivel centrai iar încasarea surselor de constituire a acestora se face prin trezoreriile teritoriale, în cadrul acestora se deschid numai conturile pentru veniturile fondului în care se evidenţiază sumele încasate şi virarea sumelor în contul instituţiei centrale care urmează al utiliza potrivit destinaţiei stabilite prin lege. Funcţiunea acestora este identică şi se prezintă astfel: Se creditează cu: - sumele încasate reprezentând contribuţii ale instituţiei publice persoane juridice şi persoane fizice, precum şi subvenţiile de ia buget, potrivit legii, şi alte

163

venituri din care se constituie veniturile fondurilor speciale aprobate prin legi specifice, prin debitul conturilor: 10 "Casa 61 "Cont corespondent al trezoreriei", Articol contabil % 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Se debitează, cu: - sumele virate sau plăţile prin documente legal aprobate, de instituţiile publice care, potrivit legii, răspund în calitate de ordonatori de credite, de gestionarea fondurilor speciale respective, prin creditul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 30 "Disponibil....." = % = 30 "Disponibil....."

10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Soldul creditor al conturilor sintetice de gradul II din clasa III reprezintă fondul special constituit şi neutilizat la finele perioadei, respectiv disponibilul care, de regulă, se reportează în anul următor, cu păstrarea destinaţiei iniţiale stabilită prin lege. În cazul fondurilor speciale echilibrate prin subvenţii de la bugetul de stat, soldurile rezultate din execuţia acestora şi neutilizate până la finele anului se regularizează cu bugetul de stat, în limita subvenţiilor acordate, iar diferenţa se reportează în anul următor, cu păstrarea destinaţiei iniţiale, dacă legea nu prevede altfel.

CLASĂ IV. TITLURI SI CERTIFICATE DE TREZORERIE
În această clasă se cuprind următoarele conturi sintetice de gradul I.

CONTUL 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea bugetului de stat".
Este un cont cu funcţiune de Pasiv. A fost inclus în Planul de conturi pentru trezorerie prin Precizările Ministerului Finanţelr m. 315/1999. Se creditează, cu: - sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei, de la populaţie, reprezentând subscrierea la certificatele de trezorerie, prin debitul contului, 10 "Casa" Articol contabil 10 "Casa" = 41 "Certificate de trezorerie de Ia populaţie pentru finanţarea bugetului de stat"

164

- sumele încasate prin virament, reprezentând subscriere la certificatele de trezorerie, prin debitul contului; 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondent = 41 "Certificate de trezorerie al trezoreriei" de la populaţie pentru finanţarea bugetului de stat"

Se debitează cu:
- sumele plătite în numerar prin trezorerie la data răscumpărării certificatelor de trezorerie de către populaţie, prin creditul contului; 10 "Casa" Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie de ia populaţie pentru finanţarea bugetului de stat" = 10 "Casa"

- valoarea certificatelor de trezorerie nerăscurnpărate la termen, care se transformă în certificate de depozit, prin creditul contului; 42 "Certificate de depozit"
Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie de Ia = populaţie pentru finanţarea bugetului de stat" 42 "Certificate de depozit"

Evidenţa analitică a contului sintetic 41 se ţine pe fiecare emisiune de certificate de trezorerie. Soldul contului 41, este creditor şi reprezintă valoarea certificatelor de trezorerie răscumpărate la finele perioadei.

CONTUL 42 "Certificate de depozit"
Este un cont cu funcţiune de Pasiv.

Se creditează, cu:
valoarea certificatelor de trezorerie nerăscumpărate ia termen de populaţie, care se transformă în certificate de depozit, conform legii, prin debitul contului: 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea bugetului de stat"
Articol contabil 41 "Certificate de trezorerie ite ia - 42 "Certificate de depozit" populaţie pentru finanţarea bugetului de stat"

Se debitează cu:

165

- plăţile în numerar prin casieria trezoreriei reprezentând răscumpărarea certificateior de depozit, prin debitul contului: 10 "Casa" Articol contabil 42 "Certificate de depozit" = 10 "Casa"

Evidenţa analitică a contului 42 se ţine pe fiecare emisiune de certificare de trezorerie. Soldul contului 42, creditor şi reprezintă valoarea certificatelor de trezorerie devenite certificate de depozit, ia finele perioadei de raportare.

CONTUL 43 "Depozite ale agenţilor economici"
Este uri cont cu funcţiune de Pasiv

Se creditează, cu:
- sumele încasate prin contul trezoreriei statului de la agenţi economici, în vederea constituirii unor depozite din care să fie achitate la termen unele obligaţii ale acestora către buget sau instituţii publice, în condiţiile legii, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol caritabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 43 "Depozite ale agenţilor economici"

Se debitează, cu:
- sumele plătite (prin virament) din contul de depozit constituit ia trezorerie pe seama agenţilor economici în vederea achitării din dispoziţia acestora a unor obligaţii către buget şi alte datorii, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 43 "Depozite ale agenţilor economici" 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Soldul creditor al contului 43, "Depozite ale agenţilor economici" reflectă disponibilităţile de surse ia finele perioadei cu această destinaţie.

CONTUL 44 "Depozite ale instituţiilor publice"
Este un cont cu funcţiune de Pasiv .

Se creditează cu:
- sumele încasate prin contul trezoreriei statului de la instituţii publice în vederea constituirii unor depozite din care să fie achitate la termen unele obligaţii ale acestora către buget sau agenţi economici în condiţiile legii prin debitul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

166

Articol contabil:

61 "Cont corespondent ai trezoreriei"

=

44 "Depozite ale instituţiilor publice"

Se debitează cu:
- sumele plătite (prin virament)" din contul de depozit constituit la trezorerie pe seama instituţiilor în vederea achitării din dispoziţia acestora a unor obligaţii către buget şi alte datorii prin creditul contului 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" Articol contabil: 44 "Depozite ale instituţiilor publice" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Soldul creditor al contului 44 "Depozite ale instituţiilor publice", reflectă disponibilităţile de surse la finele perioadei cu această destinaţie.

CLASA V. DISPONIBILITĂŢI ŞI DEPOZITE
În această clasă sunt cuprinse conturile cu ajutorul cărora s asigură evidenţa disponibilităţilor băneşti, altele decât cele de la buget, al instituţiilor publice care au conturile deschise la trezorerie. Prin planul ci conturi prin trezorerie în această clasă sunt prevăzute următoarei conturi sintetice de gr. I:

CONTUL 50 "Disponibil a! instituţiilor publice"
Este un cont cu funcţiune de Pasiv. Cu ajutorul contului 50 se ţine evidenţa disponibilităţilor băneş aflate la dispoziţia instituţiilor publice care au conturile deschise Ia trezoreria de care aparţin. Contul 50 (sintetic de gr. i) se desfăşoară pe conturi sintetice de gr II deschise după natura disponibilităţilor constituite, astfel:

CONTUL

50.01

"Disponibilităţi din fonduri cu destinaţie speciaiă ale ministerelor şi Instituţiilor subordonate" "Disponibilităţi din destinaţie specială ale subordonare locală fonduri cu instituţiilor de

şi CONTUL 50.02

167

Sunt conturi cu funcţiune de Pasiv, cu ajutorul lor se ţine evident;; disponibilităţilor din fonduri cu destinaţie specială constituite la ministere ş instituţii subordonate (cont 50.01) precum şi la primării, potrivi reglementărilor în vigoare (cont 50.02).

Se creditează, cu:
- sumele depuse în numerar de către instituţiile publice la casieri; trezoreriei cât şi cele virate din cont de către agenţii economici pe seam; instituţiilor publice, care reprezintă, în condiţiile legii, venituri ale fondurilo cu destinaţie specială, prin debitul conturilor: 10 "Casa" şi 61 "Con corespondent al trezoreriei" Articol contabil 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" % = 50.01; 50.02.

Se debitează cu:
- sumele eliberate pe seama instituţiilor publice, în vederea efectuării de plăţi în numerar sau prin virament din fondurile cu destinaţie specială constituite, potrivit legii, prin creditul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" Articol contabil 50.01; 50.02 = % 10 "Casa" 61 "Cont corespondent »l trezoreriei" Soldul creditor al conturilor 50.01 şi 50.02 reflectă disponibilităţile neutilizate din fiecare fond la finele perioadei de raportare.

CONTUL 50.03

"Disponibil din mijloace extrabugetare ale ministerelor şi instituţiilor subordonate"

CONTUL 50.04 "Disponibil din mijloace extrabugetare ale instituţiilor de subordonare locală".
Sunt conturi cu funcţiunea de Pasiv. Cu ajutorul lor se ţine evidenţa disponibilităţilor constituite din venituri extrabugetare ale ministerelor şi unităţilor subordonate lor cât şi a instituţiilor de subordonare locală, i Se creditează, cu: - sumele depuse la casieria trezoreriei de către instituţiile publice cât şi sumele virate de agenţii economici pe seama instituţiilor publice, reprezentând venituri extrabugetare la dispoziţia ministerelor, primăriilor sau instituţiilor

168

subordonate lor, prin debitul conturilor: 10 "Casa"şi 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil % 10 "Casa" 61 "Cont corespondent a! trezoreriei" Soldul creditor al conturilor 50.03 şi 50.04 reflectă disponibilităţile neutilizate din veniturile extrabugetare, la finele perioadei de raportare. = 50.03; 50.04

CONTUL 50.05 "Disponibil pentru sume de mandat şi sume de depozit ale ministerelor şi instituţiilor subordonate" CONTUL 50.06 "Disponibilităţi pentru sume de mandat şi sume de depozit ale instituţiilor de subordonare locală"
Sunt conturi cu funcţiunea de Pasiv. Cu ajutorul lor sunt evidenţiate sumele de mandat primite de la alte instituţii pentru efectuarea unor servicii în contul acestora, precum şi sumele constituite în depozit reprezentând drepturi cuvenite salariaţilor instituţiilor publice la finele anului şi care urmează să fie achitate în anul următor.

Se creditează, cu:
- sumele primite de la alte instituţii în vederea efectuării unor operaţii de mandat, prin debitul contului. 61 "Cont corespondendent al trezoreriei" Articol contabil 61 "Cont corespondendent ai trezoreriei" = 50.05; 50.08

- sumele constituite în depozit reprezentând drepturi de salarii, prime şi alte drepturi cuvenite personalului instituţiilor publice, care se vor achita în anul următor (exclusiv impozitul pe veniturile din salarii, CAS aferent, pensia suplimentară, ajutor de şomaj care se varsă la buget până la sfârşitul anului în contul bugetelor respective) prin debitul următoarelor conturi: 23 "Cheltuielile bugetului de stat" 24 "Cheltuielile bugetelor locale", 25 "Cheltuielile bugetelor asigurărilor sociale de stat" Articol contabil % 23 "Cheituielile bugetului de stat" 24 "Cheltuielile bugetelor locale" 25 "Cheltuielile bugetelor asigurărilor sociale de stat" = 50.05; 50.08

169

Se debitează, cu: sumele virate (din cont) furnizorilor pentru achitarea cheltuielilor din sumele de mandat în contul altor instituţii cât şi cu sumele restituite instituţiilor de la care au fost primite, ca urmare a decontării operaţiunilor de mandat, prin creditul contului: 61 "Cont corespondendent al trezoreriei" Articol contabil 50.05; 50.06 = 61 "Cont corespondendent ai trezoreriei"

- sumele ridicate în numerar, în anul următor, de către instituţiile publice în vederea achitării drepturilor de salarii şi altor drepturi pentru care s-a constituit depozit la finele anului precedent, prin creditul contului: 10 "Casa" Articol contabil 50.05; 50.06 = 10 "Casa"

Soldul creditor al conturilor 50.05 şi 50.06 reflectă disponibilităţile băneşti la finele perioadei.

CONTUL 50.07 "Disponibil din donaţi!"
Este un cont cu funcţiunea de Pasiv. Cu ajutorul contului 50.07 se ţine evidenţa donaţiilor, primite de instituţiile publice de la organizaţii şi agenţi economici cât şi a plăţilor efectuate din aceste surse.

Se creditează, cu:
- sumele primite în numerar la casieria trezoreriei sau prin cont, cu donaţie de la organizaţii şi agenţi economici, prin debitul conturilor: 10 "Casa" şi 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" % = 50.07 "Disponibil din donaţii"

Se debitează, cu:
- plăţile efectuate în numerar sau prin virament, din donaţiile primite, prin creditul conturilor: 10 "Casa" şi 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 50.07 "Disponibil din donaţii" = % 10 "Casa"

170

61 "Cont corespondent al trezoreriei" Soldul creditor al contului 50.07 refllectă disponibilul din donaţii existent la finele perioadei de raportare.

CONTUL 50.08 "Disponibil din fondul de tezaur al judeţului"
Este un cont cu funcţiunea de Pasiv. Contul 50.08, se deschide ia trezorerie pe seama Consiliului Judeţean şi cu ajutorul lui se ţine evidenţa sumelor existente, în condiţiile legii, a fondului de tezaur al judeţului, cât şi a utilizării acestui fond, conform legii.

Se creditează, cu:
- sumele virate (prin cont) de unităţile administrativ-teritoriale la încheierea execuţiei bugetare în vederea reconstituirii fondului de tezaur, anterior utilizat prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent = 50.08 "Disponibil din fondul de tezaur al trezoreriei" al judeţului"

Se debitează, cu:
sumele utilizate, conform legii, din fondul de tezaur, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabii 50.08."Disponibil din fondul de tezaur = 61 "Cont corespondent al al judeţului" trezoreriei"

Soldul creditor al contului 50.08 reflectă disponibilităţile existente la fondul de tezaur la finele perioadei de raportare.

CONTUL 50.09 "Disponibil al instituţiilor subvenţionate de la bugetul de stat" CONTUL 50.10 "Disponibil ai instituţiilor subvenţionate din bugetul local"
Sunt conturi cu funcţiunea de Pasiv. Conturile se deschid la trezorerie pe seama instituţiilor publice care primesc alocaţii de la buget (de stat sau locale) în completarea veniturilor proprii pentru acoperirea cheltuielilor privind întreţinerea şi funcţionarea acestora. Prin aceste

171

conturi se evidenţiază alocaţia primită de la buget în completarea veniturilor proprii cât şi utilizarea acestor venituri.

Se creditează, cu:
- subvenţia de la bugetul de stat sau local, după caz, primită de instituţiile publice, aprobază potrivit legii, prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat", 24 "Cheltuielile bugetului local" Articol contabil % = 50.09; 50.10

23 "Cheltuielile bugetului de stat" 24 "Cheltuielile bugetului loca!" - sumele încasate în numerar şi depuse în casieria trezoreriei, cât şi prin virament (în eoni), reprezentând venituri proprii ale instituţiilor publice, prin debitul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Articol contabil 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" Se debitează cu: sumele eliberate din casierie pentru cheltuielile efectuate în numerar şi plăţile prin virament (din corii) privind cheltuielile instituţiilor publice, suportate din veniturile bugetelor constituite, prin creditul conturilor: Articol contabil 50.09; 50.10 = % % = 50.09; 50.10

10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" - subvenţia de la buget primită şi neutilizată, care este retrasă din contul instituţiilor publice respective la finele anului, conform normelor de închidere a execuţiei bugetare ale Ministerului Finanţelor Publice, prin creditul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat", 24 "Cheltuielile bugetului local" Articol contabil 50.03.; 50.10 = %

23 "Cheltuielile bugetului de stat" 24 "Cheltuielile bugetului local" Soldul creditor al conturilor 50.09 şi 50.10 reflectă disponibilul existent la finele perioadei de raportare.

172

CONTUL 50.11 "Disponibil din fondul de rulment al bugetului local"
Este un cont cu funcţiunea de Pasiv. Acest cont se deschide la sfârşitul anului pe seama fiecărui buget local pentru evidenţierea fondului de rulment propriu constituit din excedent bugetar al fiecărui buget local.

Se creditează, cu:
sumele repartizate la finele anului din excedentul bugetar al fiecărui buget local pentru constituirea fondului de rulment, potrivit reglementărilor în vigoare, prin debitul contului: 24 "Cheltuielile bugetului local"
Articol contabii 24 "Cheltuielile bugetului tocai" = 50.11 "Disponibil din fondul de rulment al bugetului local"

Se debitează, cu:
- sumele utilizate prin virament, conform legii, din fondul de rulment, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 50.11 "Disponibil din fondul de rulment = 61 "Cont corespondent al al bugetului loca!" trezoreriei"

Soldui creditor al contului 50.11 evidenţiază disponibilul existent la fondul de rulment al bugetului iocal, ia finele perioadei de raportare.

CONTUL

50.12

"Disponibil din sumele pentru înlăturarea efectelor calamităţilor".

Este un cont cu funcţiunea de Pasiv. Se creditează, cu: - sumele încasate în numerar sau prin virament, de la persoane fizice sau juridice, în scopul finanţării cheltuielilor legate de înlăturarea efectelor calamităţilor, prin debitul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent a! trezoreriei"
Articol contabil 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" % = 50.12 "Disponibil din sumele pentru înlăturarea efectelor calamităţilor"

- subvenţiile primite de la bugetul de stat deschise pe seama primăriilor, în vederea înlăturării efectelor calamităţilor, prin debitul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
173

Articol contabil 23 "Cheltuieliie bugetului de stat" - 50.12 "Disponibil din sumele pentru înlăturarea calamităţilor" efectelor

Se debitează, cu:
- sumele achitate în numerar sau prin virament unor persoane fizice sau juridice care au avut pagube din calamităţi, prin creditul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 50.12 "Disponibil din sumele = pentru înlăturarea 10 "Casa" %

efectelor calamităţilor" 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

- subvenţiile neutilizate, retrase din contul instituţiilor publice la dispoziţia cărora au fost deschise, la finele anului conform precizărilor Ministerului Finanţelor, prin creditul contului: 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
Articol contabil 50.12 "Disponibil din sumele = pentru înlăturarea efectelor calamităţilor" 23 "Cheltuielile bugetului de stat"

- Soldul creditor al contului reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de raportare.

CONTUL 50.13 "Disponibil din sumele încasate pentru ASIROM"
Este un cont cu funcţiunea de Pasiv.

Se creditează, cu:
sumele încasate prin casă sau virament în contul deschis la trezorerie pe seama ASIROM, prin debitul conturilor: 10 "Casa",61"Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" % 50.11 "Disponibil din sumele încasate pentru ASIROM"

Se debitează, cu:

174

- sumele vachitate (prin casă sau virament), în condiţiile legii, din veniturile colectate pe seama ASIROM, prin creditul conturilor: 10 "Casa", 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 50.13 "Disponibil din sumele încasate pentru ASIROM" % 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Soldul creditor al contului reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de raportare.

CONTUL 50.14 "Disponibil pentru finanţarea unităţilor Ministerului Apărării Naţionale"
Este un cont cu funcţiunea de Pasiv. Contul se deschide la trezorerii pe seama unităţilor militare din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, ca titulare de avans.

Se creditează, cu:
- sumele primite de unităţile militare de la ordonatorii de credite (secundari sau terţiari) din cadrul Ministerului Apărării Naţionale prin debitul contului: 81 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezorerie!" = 50.14 "Disponibil pentru finanţarea unităţilor ministerului MAPN"

Se debitează, cu:
- sumele plătite pentru drepturi de personal de unităţile militare (titulare de avans) şi cu sumele neutilizate virate la sfârşitul anului în contul de cheltuieli bugetare de unde a fost alimentat, în condiţiile legii, prin creditul conturilor: 61 "Cont corespondent a! trezoreriei" , 23 "Cheltuielile bugetului de stat"
Articol contabil 50.14 "Disponibil pentru finanţarea unităţilor ministerului MAPN" = % trezoreriei" 23 "Cheltuielile bugetului de Stat"

61 "Cont corespondent al

Soldul contului reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de raportare.

175

CONTUL. 50.15 "Disponibil al instituţiilor publice care nu au calitatea de ordonator de credite".
Este un cont cu funcţiunea de pasiv. Se creditează, eu: - sumele virate în contul deschis la trezorerie, pe seama instituţiilor publice sau a unor agenţi economici, în calitatea de titulari de avans, de către ordonatorii de credite ai acestora, în vederea efectuării plăţilor (cheltuielilor bugetare), pe răspunderea lor, în condiţiile legii, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Se debitează cu:
- sumele utilizate de instituţiile publice sau ale unui agent economic în calitate de titulari de avans pentru plata unor lucrări sau servicii efectuate de diferiţi prestatori, pe răspunderea lor în condiţiile legii prin creditul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei" şi contul 10 "Casa".
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 50. 15 "Disponibil al instituţiilor publice care au calitatea de ordonator de credite"

Contul nu prezintă sold la nivelul instituţiei publice care nu are calitatea de ordonator de credite.

CONTUL 50.18 "Disponibil din sume încasate din reactivitatea şi rambursarea obligaţiilor rezultate din aplicarea Legii nr. 7/1992, privind acoperirea financiară a obligaţiilor statului rămase publice neregularizate la 31 decembrie 1990 şi preluate de către stat şi băncile comerciale a pierderilor înregistrate în anii 1989 şi 1990 de agenţii economici cu capital de stat precum şi a creditelor bancare".
Contul se deschide la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ pe seama Ministerului Finanţelor Publice. Este un cont cu funcţiunea de Pasiv. Se creditează, eu: - sumele încasate în numerar sau prin virament, de la agenţii economici (regii autonome, societăţi comerciale) cu capital de stat cărora li s-a preluat de către stat creditele neperformante, prin debitul conturilor: 10 "Casa" , 61. "Cont corespondent al trezoreriei"
Artiicol contabil 10 "Casa" 61 "Cont corespondent al trezoreriei" % = 50.18" Disponibil din sume încasate din reactivitatea şi rambursarea obligaţiilor rezultate din aplicarea legii 7/1992"

176

Se debitează, CU:
Publice. sumele virate (până la 20 ale fiecărei luni) către Ministerul Finanţelor

Soldul creditor reprezintă disponibilul existent la finele perioadei de raportare.

CONTUL 50.19 "Disponibil din venituri proprii ale instituţiilor de învăţământ" Conform Legii 84/1995.
Contul se deschide la trezorerie pe seama instituţiilor de învăţământ. Cu ajutorul lui se evidenţiază veniturile proprii ale instituţiilor de învăţământ constituite din diverse surse cât şi utilizarea acestora ţinând seama de prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995. Este un cont cu funcţiunea de Pasiv.

Se creditează, cu:
-sumele încasate în numerar prin casieria trezoreriei de către instituţiile de învăţământ din diverse taxe (de admitere, de şcolarizare, s.a.) care reprezintă veniturii proprii ale acestora, prin debitul contului: 10 "Casa" Articol contabil 10 "Casa" = 50.19. "Disponibil din venituri proprii al instituţiilor de învăţământ" conform Legii 84/1995

- sume virate de către alte unităţi pe seama instituţiilor de înv ţămârit - sumele primite prin redistribuire de la minister sau prin inspe toratele şcolare judeţene, din alocaţii bugetare sau alte surse, potrivit leg prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 50.19. "Disponibil din venituri proprii ale instituţiilor de învăţământ conform Legii 84/1995

Se debitează, cu:
- sumele plătite prin casă sau prin virament din contul trezoreriei limita cheltuielilor aprobate în structura bugetului, prin creditul conturile 10 "Casa", 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
Articol contabil 50.19 "Disponibil din venituri proprii ale instituţiilor = %

10 "Casa"

177

de învăţământ" conform Legii 84/1995

61 "Cont corespondent al trezorerie

Soldul creditor reprezintă disponibilul existent la finele perioadei ( raportare. Conturile sintetice de gradul II cuprinse în clasa aV-a a planului c conturi pentru trezorerie, în vigoare şi care sunt toate de Pasiv, i funcţiunea lor pe debit şi pe credit similară cu a conturilor prezenta mai sus sunt:

CONTUL

50.20 "Disponibil din fondul pentru garantare împrumuturilor externe, dobânzi şi eoni sioane aferente"

CONTUL 50.21 "Disponibil din fondul extrabugetar confon legii nr. 112/1995 pentru reglementare situaţiei Juridice a unor imobile cu destinat de locuinţe trecute în proprietatea statului' CONTUL 50.22 "Disponibil' din sume încasate reprezentări despăgubiri pentru pagube aduse fonduli forestier conf. Legii nr. 81/1993" CONTUL 50.23 "Disponibil pentru finanţarea blocurilor de locuinţe conf. O.G. nr. 19/1994" privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe

CONTUL. 50.25 "Disponibil din cota repartizată din fondul special al drumurilor publice" CONTUL 50.26 "Disponibil din finanţarea din alte bugete locale" CONTUL 50.27 "Disponibil din fondul de şomaj pentru efectuarea de cheltuieli" CONTUL 50.28 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic pentru efectuarea cheltuielilor de investiţii" CONTUL 50.29 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum şi a celorlalte unităţi vamale pentru efectuarea cheltuielilor de investiţii" CONTUL 50.31 "Disponibil pentru efectuarea de cheltuieli şi din fondul special de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap"

178

CONTUL 50.32 "Disponibil pentru construcţii de locuinţe sociale şi de necesitate, conform legi nr. 114/ 1996. - legea locuinţei CONTUL 50.35 "Disponibil pentru realizarea lucrărilor de cadastru de specialitate imobiliar-edilitar şi de construire a băncilor de date urbane conform legii nr. 7/1996" CONTUL 50.36 "Disponibil privind rezervele speciale" CONTUL 50.37 "Disponibil din împrumuturi finanţarea obiectivelor aprobate" externe pentru

CONTUL 50.38 "Disponibil din fonduri PHÂRE pentru combaterea efectelor inundaţiilor" CONTUL 50.40 "Disponibil din amenzi încasate conform legii de Oficiul pentru protecţia consumatorilor". CONTUL 50.41 "Disponibil din activitatea sanitară conform legii nr. 145/1997" Privind asigurările sociale de sănătate CONTUL 50.42 "Disponibil din alocaţii bugetare pentru reducerea riscului în construcţii" CONTUL 50.43 "Disponibi! fond de risc pentru împrumutul B.E.R.D. 569/1997" CONTUL 50.44 "Disponibil pentru compensarea obligaţiilor bugetare". CONTUL 50.45 "Disponibil din sume încasate din vânzarea spaţiilor comerciale". CONTUL 50.46 "Disponibil pentru finanţarea activităţii de bază a instituţiilor de învăţământ superior". CONTUL 50.47 "Disponibil din alocaţii bugetare cu destinaţia specială" CONTUL 50.48 "Disponibil al instituţiei de învăţământ superior din surse externe pentru finanţarea proiectelor de reformă" CONTUL 50.43 "Disponibil din fondul de rezervă constituit conform legii nr. 145/1997" CONTUL 50.50 "Disponibil din vânzarea acţiunilor în cadrul privatizării" CONTUL 50.51" Disponibil din dividende încasate de la societăţi comerciale" CONTUL 50.52 "Disponibil manageri" 50.54 "Disponibil privatizare" încasări din cesiune acţiuni

CONTUL 50 53 "Disponibil din vânzări de acţiuni pe piaţa de capital" CONTUL din garanţii primite pentru

179

CONTUL 50.55 "Disponibil pentru activitatea proprie a F.P.S." CONTUL 50.56 "Disponibil din restructurare lichidare" CONTUL 50.57 "Disponibil din fondul de ameliorare a fondului funciar" CONTUL50.58 "Disponibil din subvenţii pentru regii autonome şi societăţi comerciale cu capital de stat" CONTUL 50.59 "Disponibil din fondul pentru finanţarea lucrărilor agricole conf. Legii nr. 165/1998"

CONTUL 50.61" Disponibil din fondu! cultural naţional român" CONTUL 50.63 "Disponibil din contravaloarea medicamentelor din credit B.I.R.D conf. H.G. nr. 381/1995" CONTUL 50.64 "Disponibil al unităţilor furnizoare de energie electrică, termică, gage naturale şi produse petroliere" CONTUL 50.65 "Disponibil din valorificarea activelor bancare" CONTUL 50.66 "Disponibil garanţii pentru fondul de ameliorare a fondului funciar" CONTUL 50.67 "Disponibil pentru efectuarea de cheltuieli din fondul naţional de solidaritate» CONTUL 50.68 "Împrumut din disponibilităţile trezoreriei statului" CONTUL 50.69 "Disponibil al genţilor economici" CONTUL, 50.70 "Disponibil din transferuri şi subvenţii" CONTUL 50.71 "Disponibil din fondul specia! de susţinere a învăţământului de stat pentru efectuarea de cheltuieli" CONTUL 50.72 "Disponibil din fondul naţional pentru dezvoltarea regională" CONTUL 50.73 "Disponibil din fondul pentru dezvoltare regională" CONTUL 50.74 "Disponibil al medicilor de familie" CONTUL 50.75 "Disponibil din fonduri de rezervă aferente împrumuturilor externe" CONTUL 50.76 "Disponibil din fondul pentru reformă economică" CONTUL 50.76 "Sume puse la dispoziţie de către F.P.S. potrivit O.U.G. nr. 171/1999". CONTUL, 50.78 "Disponibil din ajutoare externe nerambursabile"
180

CONTUL 50.79 "Disponibil din fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente şi instalaţii industriale pentru efectuarea de cheltuieli" CONTUL 50.80 "Disponibil din vărsăminte pentru prevederi de către F.P.S. conf. Art. 20 din O.U.G. nr. 140/ 1999" CONTUL 50.82 "Disponibil din sume încasate din vânzarea acţiunilor deţinute de Ministerul Finanţelor la societăţi comerciale pentru stingerea creanţelor bugetare conform O.G. nr. 15/1998" CONTUL 50.83 "Disponibil din fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti" CONTUL 50.84 "Disponibil din garanţii constituite de debitori pentru eşalonarea datoriilor bugetare5'. CONTUL 50.85 "Disponibil din valorificarea bunurilor legal intrate în proprietatea privată a statului eonformOG 128/1998" CONTUL 50.90 " Disponibil din comercializarea alcoolului conform OGU 181/2000" CONTUL 50.91 "Disponibil al antreprenorilor locali" CONTUL 50.92 "Disponibil din fondul de protecţie a vânatului"
Conturile sintetice de gr. ii din clasa a V-a, mai sus prezentate (50.20 - 50.92), sunt conturi cu funcţiune de Pasiv.

Se creditează, cu:
- sumele încasate în numerar şi depuse în casieria trezoreriei cât. şi ceie virate (prin cont) de către agenţii economici, instituţii publice sau ordonatorii de credite, după caz, pe seama instituţiilor publice care gestionează fondurile sau veniturile constituite în scopul finanţării unor cheltuieli, în condiţiile legilor care le-au aprobat, prin debitul conturilor: 10 "Casa" 81 "Cont corespondent al trezoreriei" - subvenţia primită prin contul trezoreriei de la bugetul de stat sau local, de către instituţiile publice stabilite prin lege să gestioneze această sursă, în scopul finanţării unor cheltuieli stabilite, prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat"

181

24 "Cheltuielile bugetelor locale"

Se debitează, cu:
- sumele utilizate (plăţi în numerar sau plăţi prin virament din cont, după caz) prin fondurile sau veniturile constituite, conform legii, prin creditul conturilor: 10 "Casa" 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" - subvenţiile de la buget, neutilizate şi retrase din cont, de regulă la finele anului conform precizărilor Ministerului Finanţelor Publice, prin creditul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat" 24 "Cheltuielile bugetelor locale" Soldul creditor al conturilor (50.20 - 50.92) reprezintă disponibilul existent la fondurile sau veniturile constituite în condiţiile legii, la finele perioadei de raportare.

CONTUL 50.83 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea agriculturii româneşti"
Se deschide pe seama Direcţiilor Generale pentru agricultură şi industrie alimentară la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ. Se crediterază cu sumele încasate de ia Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei pentru efectuarea de cheltuieli din fondul specia! pentru dezvoltarea agriculturii. Se debitează cu plăţile dispuse pentru finanţarea programelor de dezvoltare potrivit precizărilor legale. Menţionăm că în contul deschis pe seama D.G.A.I.A. Judeţene nu se încaseată venituri ale fondului special, acestea fiind virate de către toţi plătitorii în contul Agenţiei Domeniului Statului - la trezoreria sectorului din municipiul Bucureşti.

CONTUL 50.85 "Disponibil din valorificarea bunurilor legal intrate în proprietatea privată a statului conform OG 128/1998 cu modificările şi completările ulterioare".
Constituit în baza OMFP 186/19.02.2001 publuicată în Monitorul Oficial nr. 143/22.03.2001. Titularii acestui cont sunt Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene, şi ale municipiului Bucureşti, precum şi Direcţiile Regionale Vamale.

182

Se creditează cu:
- veniturile încasate din valorificarea bunurilor Iwga! intrate în proprietatea privată a statului.

Se debitează cu:
plăţile efectuate In vederea acoperirii cheltuielilor cu valorificarea bunurilor respective; - cu sumele vărsate în contul bugetului de stat, conform legii, - constituirea fondului pentru stimularea personaluilui.

CONTUL 50.90 "Disponibil din comercializarea alcoolului, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 181/ 2000 publicată în Monitorul Oficial nr. 621/30.11.2000, privind instituirea monopolului de stat asupra comercializării alcoolului pe seama compartimentelor din structura direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, care efectueayă operaţiunile respective.
Se deschide la unităţile treyoreriei statului în scopul colectării sumelor rezultate din comercializarea alcoolului.

CONTUL 50.91 "Disponibil al antreprenorilor locali" în baza HG 1005/26.10.2000 prin care se aprobă acordarea unor stimulente financiare antreprenorilor locali (persoane juridice legal constituite cu capital majoritar privat şi persoanelor fizice autorizate) care desfăşoară activităţi economice în localităţile din zonele miniere, în vederea amenajării şi instruirii persoanelor fără loc de muncă provenite din actibvitatea minieră şi din activităţile anexe acestora.
Acest cont se creditează cu sumele virate de Ministerul Industriei şi Resurselor prin Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea şi implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere şi se debitează cu plăţile efectuate de titularii contului pentru achitarea obligaţiilor bugetare precum şi cu sumeie transferate de aceştia în conturile proprii deschise la bănci comerciale.

CONTUL 50.92 "Disponibil din fondul de protecţie a vânatului" se creditează cu veniturile încasate la fondul de protecţie a vânatului de către inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic şi cu sumele primite de la Ministerul

183

Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor pentru efectuarea de cheltuieli şi se debitează cu sumele virate de inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic (lunar până la data de 5 a lunii următoare).

CLASA VI. „DECONTĂRI”
Cu ajutorul conturilor din aceasta grupă se asigura evidenţa decontărilor care intervin între: 1. Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi comunale cu Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană, rezultate din transmiterea concomitentă a documentelor de plăţi şi primirea celor de încasări. 2. Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană si a municipiului Bucureşti cu sucursala Băncii Naţionale pentru operaţiuni de încasări si plăţi efectuate prin contul curent pentru întreaga activitate de trezorerie. În această clasă se cuprind următoarele conturi sintetice de gradul I:

CONTUL 60 „Cont curent al trezoreriei la Banca Maţională"
Este un cont bifuncţional. El se deschide şi funcţionează numai in contabilitatea Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti.

Se debitează, cu:
- sumele încasate reprezentând venituri bugetare, surse extrabugetare, fonduri, speciale s.a. pentru trezoreriile municipale, orăşeneşti şi comunale, operaţiuni cuprinse in extrasul de cont cât şi documentele justificative aferente, primite de la sucursala Băncii Naţionale, prin creditul contului: 61 „Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 60 "Cont curent al trezoreriei ~ 61 „Cont corespondent al la Banca Naţională" trezoreriei" (cu analitice pe fiecare trezorerie din judeţ)"

Se creditează, cu:
- valoarea documentelor de plaţi primite de trezoreria judeţeană de la trezoreriile teritoriale din subordine şi decontate prin contul curent al trezoreriei deschis la sucursala B.N.R., reprezentând plăţi ale instituţiilor publice către furnizorii si creditorii lor care au conturile deschise la bănci comerciale, pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate, primite de la sucursala Băncii Naţionale, prin debitul contului: 62 „Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiate".
Articol contabil 62 „Decontări cu Banca Naţionaia = 60 "Cont curent al trezoreriei

184

din operaţiuni iniţiate" (analitic pe trezorerii)

la Banca Naţională"

- sumele preluate din contul curent al trezoreriei judeţene deschis la B.N., prin debitul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă pentru efectuarea de plăţi în numerar".
Articol contabil 12 „Disponibil al trezoreriei la bancă, = 60 "Cont curent al trezoreriei pentru efectuarea de plăţi în numerar" (acest cont funcţionează la trezoreriile fără casă-tezaur) la Manca Naţională"

Soldui contului poate fi: - debitor şi reprezintă disponibilul trezoreriei la sucursala B.N.R, ia finele zilei, sau - creditor, reprezintă lipsa de disponibilităţi in judeţul respectiv si funcţionează în continuare cu soldul creditor întrucât acesta este acoperit din totalul disponibilităţilor trezoreriei aflate la B.N.R, de comun acord cu Ministerul Finanţelor Publice. În cadrul contului 60 „Cont curent al trezoreriei la Banca Naţională" se deschid următoarele conturi sintetice de gradul !: 60.01 „Cont curent al trezoreriei pentru încasări si plăţi de mica valoare" (sub 500 milioane îei) 60.02 „Cont curent ai trezoreriei pentru încasări si plăţi de mare valoare" (peste 500 milioane lei)

CONTUL 61 „Cont corespondent al trezoreriei”
Este un cont bifuncţional şi se deschide în: a) contabilitatea trezoreriilor municipale, orăşeneşti si comunale, cu ajutorul căruia se evidenţiază operaţiunile de încasări si plăti aferente fiecărei trezorerii. b) Contabilitatea direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană si a municipiului Bucureşti, cu conturi analitice deschise pe fiecare trezorerie din subordine, La înregistrarea operaţiunilor de încasări si plăti prin contul 61 se vor respecta următoarele reguli: - Toate operaţiunile se vor înregistra în cont numai pe baza documentelor justificative specifice întocmite in acest scop; - Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană va transmite zilnic trezoreriilor din subordine „extrase de cont" cu documentele anexate care vor fi confruntate cu operaţiunile înregistrate in contul 61.

185

- Soldui contului 61, analitic, deschis la nivelul trezoreriei judeţene trebuie sa corespundă cu soldul aceluiaşi cont de la nivelul fiecărei trezorerii din subordine (municipala, orăşenească, comunală); - În bilanţul centralizat al trezoreriei judeţene, soldul contului 61 nu apare, întrucât prin centralizare soldul debitor trebuie- să corespundă cu soldul creditor al contului. a) În contabilitatea trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti şi comunale), contul 61 funcţionează astfel:

Se debitează, cu:
- încasările efectuate în contul veniturilor pentru bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor de stat, fondurilor speciale şi extrabugetare, venituri proprii şi disponibilităţile fiecărei instituţii publice, pe baza documentelor şi extrasului de cont primite de la direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, prin creditul conturilor: 20 "Veniturile bugetului de stat", 21 "Veniturile bugetelor locale", 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat", 30 "Conturile de disponibil din fondurile cu destinaţie specială şi extrabugetară" (sintetice de gr. I! 30.04 - 30.24), 50 "Disponibităţi şi depozite" (conturi sintetice de gr. \i 50.01 --50:92)
Articol contabil 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" = %

20 "Veniturile bugetului de stat" 21 "Veniturile bugetelor locale" 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie de stat" 30 "Conturile de disponibil din fondurile cu destinaţie speciafă şi extrabugetare" (sintetice de gradul II, 30.04 -30.24) 50 "Disponibilităţi şi depozite" (conturi sintetice de gradul II, 50.01 50.92)

- sumele în numerar depuse la trezoreriile municipale orăşeneşti şi comunale în conturile sucursale B.N.R în cazul în care apar depăşiri de plafoane ele casă, conform normelor stabilite în acest scop, prin creditul contului: 10 "Casa" Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 10 "Casa"

Se creditează, cu:
- plăţile efectuate la nivelul instituţiilor publice şi dispuse de titulari de cont pe baza documentelor de plăţi transmise direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, în vederea efectuării operaţiunilor respective prin contul curent al trezoreriei la B.N.R, prin debitul conturilor: 23 "Cheltuielile bugetului de stat", 24 "Cheltuielile bugetelor locale", 25 "Cheltuielile bugetului

186

asigurărilor sociale de stat", 30 "Conturile de disponibil din fondurile cu destinaţie specială şi extrabugetare", 50 "Disponibilităţi şi depozite"
Articol contabil % = 61 Cont corespondent al trezoreriei"

23 "Cheltuielile bugetului de stat" 24 "Cheltuielile bugetelor locale" 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" 30 "Conturile de disponibil din fondurile cu destinaţie specială şi extrabugetare" (sintetice de gr. II 30.04 - 30.24) 50 "Disponibilităţi şi depozite" (sintetice de gr. lI, 50.01 - 50.92).

b) în contabilitatea Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti. Se debitează, cu: plăţile instituţiilor publice către furnizorii şi creditorii lor, pe baza documentelor de plăţi primite de la trezoreriile din judeţ (municipale, orăşeneşti, comunale) şi transmise spre decontare sucursalei judeţene a B.N.R, prin creditul contului: 62 "Decontări cu B.N din operaţiuni iniţiate"
Articol contabil 61 Cont corespondent al trezoreriei" = 62 "Decontări cu B.N. din operaţiuni iniţiate"

Se creditează, cu:
- sumele încasate prin contul curent de la sucursala B.N.R. reprezentând venituri bugetare, extrabugetare, fonduri speciale, s.a., pentru trezoreriile din judeţ, pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate, primite de la sucursala B.N.R., prin debitul contului: 60 "Cont corespondent a! trezoreriei la B.N.R".
Articol contabil 60 "Cont corespondent al - 61 "Cont corespondent al trezoreriei" trezoreriei la B.N.R".

- sumele primite în numerar prin casieria trezoreriei judeţene în vederea efectuării plăţilor, prin debitul contului: 10 "Casa" Articol contabil 10 "Casa" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

187

CONTUL 62 "Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiate"
Este un eoni bifuncţional. Funcţionează în contabilitatea Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, cu ajutorul lui sunt înregistrate operaţiunile cu trezoreriile din subordine (teritoriale) şi sucursala judeţeană a B.N.R., rezultate din transmiterea şi decontarea documentelor de plăţi. Prin planul de conturi pentru trezorerie, în vigoare, contul 62 se desfăşoară în următoarele conturi sintetice de gr. II: 62.01 "Decontări cu Bănea Naţională a României din operaţiuni iniţiate de valori mici" (sub 500 milioane lei) 62.02 "Decontări cu Banca Naţională a României din operaţiuni iniţiate de valori mari" (peste 500 milioane iei). Se debitează, cu: - valoarea documentelor de plăţi primite de către trezoreria judeţeană, de la trezoreriile teritoriale din subordine şi decontate prin contul curent al trezoreriei deschis de sucursala B.N.R., reprezentând plăţi ale instituţiilor publice către furnizorii şi creditorii lor care au conturile deschise la bănci comerciale, pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate, primite de la sucursala B.N.R., prin creditul contului: 60 "Cont curent al trezoreriei la B.N.R"
Articol contabil 82 "Decontări cu Banca Naţională = 60 "Cont curent al trezoreriei din operaţiuni iniţiate" Ia B.N.R"

Se creditează cu:
- valoarea documentelor de plăţi primite de la trezoreriile din subordine, reprezentând plăţi ale instituţiilor publice către furnizorii şi creditorii lor care au conturile deschise la băncile comerciale, în vederea transmiterii spre decontare din contul curent deschis la sucursala B.N.R., prin debitul contului: 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" 62 "Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiate"

Soldul creditor al contului 82 reprezintă sumele aflate în curs de decontare. Contul 62, se desfăşoară în conturi analitice deschise pe fiecare trezorerie teritorială subordonată.

CONTUL 65 "Sume de primit din bugetul trezoreriei statului"
Este un cont cu funcţiune de Activ

188

Prin pianul de conturi pentru trezorerie, în vigoare, contul 65, se desfăşoară în următoarele conturi sintetice de gradul II,: Contul 65.01 "Comisioane plătite pentru operaţiuni efectuate în numerar de către băncile comerciale" Este un cont cu funcţiune de Activ: a) La nivelul trezoreriilor operative (orăşeneşti, comunale) contul 65.01:

Se debitează, cu:
- Sume plătite în numerar reprezentând comisioane pentru operaţiunile în numerar efectuate de băncile comerciale pe seama instituţiilor publice, ia trezoreriile fără casă-tezaur, pe bază de documente, prin creditul contului: 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru efectuarea de plăţi în numerar"
Articol contabil 65.01 "Comisioane plătite = 12 "Disponibil al trezoreriei la bancă, pentru operaţiuni în numerar de către băncile comerciale" pentru efectuarea de plăţi în numerar"

- sumele plătite prin virament (ordin de plată), reprezentând comisioane pentru operaţiunile efectuate de băncile comerciale pe seama instituţiilor publice, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 65.01 "Sume plătite pentru = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" operaţiuni efectuate în numerar de către băncile comerciale" (analitic pe trezorerii)

Se creditează, cu:
sumele încasate, de la trezoreria judeţeană, reprezentând comisioane plătite băncilor comerciale pentru operaţiunile efectuate în numerar, pe baza extrasului de cont (cont 61) de la trezoreria judeţeană, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent = 65 0 "Comisioane plătite pentru " al trezoreriei" operaţiuni efectuata în numerar de către băncile comerciale"

-

b) la nivelul trezoreriei judeţene, contul 65.01, Se debitează, cu: - sumele datorate trezoreriilor operative (orăşeneşti, comunale) reprezentând comisioane plătite băncilor comerciale, la primirea extrasului de cont (şi dispoziţiile

189

de încasare ale trezoreriilor operative), prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 65 01 "Comisioane plătite pentru operaţiuni efectuate în numerar de către băncile comerciale" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Se creditează, cu:
- sumele încasate de la B.N. în baza dispoziţiei de încasare depusă până în data de 25 a lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul deschis la centrala B.N.R,) prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la B.N,"
Articol contabil 60 "Cont corespondent al trezoreriei la B.N," = 65 01 "Comisioane plătite pentru operaţiuni efectuate în numerar de către băncile comerciale"

CONTUL 65.02 "Comisioane CEC plătite pentru încasarea veniturilor" Este un cont cu funcţiune de Activ. a) la nivelul trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale) contul 65.02. Se debitează, cu: - sumele plătite prin virament (cu ordin de plată) către unităţile CEC reprezentând comisioanele cuvenite pentru prestările efectuate (încasarea impozitelor cuvenite bugetului de stat), prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"(analitic pe trezorerii)
Articol contabil 65.02. "Comisioane CEC plătite pentru încasarea veniturilor" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic pe trezorerii)

Se creditează, cu:
- sumele încasate de la trezoreria judeţeană, reprezentând comisioanele achitate CEC, pe baza dispoziţiei de încasare întocmite şi a extrasului de cont primit, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent a! trezoreriei" (analitic pe trezorerii)
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 85.02 "Comisioane CEC (analitic pe trezorerii) plătite pentru încasarea

190

veniturilor"

b) la nivelul trezoreriei judeţene, contul 65.02, Se cSebitează, cu: - sumele datorate trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti comunale) pentru comisioanele plătite CEC, ia primirea extrasului de cont (şi dispoziţiilor de încasare ale trezoreriilor operative), prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic pe trezorerii)
Articol contabil 65.02 "Comisioane CEC plătite pentru încasarea veniturilor" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic pe trezorerii)

Se creditează, cu:
- sumele încasate de la B.N.R. în baza dispoziţiei de încasare depusă, (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul special deschis la B.N.R), prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la B.N.R"
Articol contabil 80 "Cont corespondent = 65.02 "Comisioane CEC plătite pentru al trezoreriei la B.N.R" încasarea veniturilor"

CONTUL 65.03 "Taxe poştale plătite pentru serviciile poştale"
Este un cont cu funcţiune de Activ. a) la nivelul trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale) contul 65.03

Se debitează, cu:
- sumele plătite prin virament (cu ordin de plată) regiei de poştă (înscrierea impozitelor, expedierea documentelor de trezorerie), prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic pe trezorerii)
Articol contabil 65.03. "Taxe poştale plătite = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" pentru serviciile poştale (analitic pe trezorerii)

Se creditează, cu:
- sumele încasate de le trezoreria judeţeană, pentru taxele poştale achitate regiei de poştă, pe baza dispoziţiei de încasare întocmite şi a extrasului de cont primit, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65.03 "Taxe poştale plătite

191

(analitic pe trezorerii)

pentru serviciile poştale"

b) la nivelul trezoreriei judeţene, contul 65.03, Se debitează, cu: - sumele datorate trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti comunale) pentru taxele poştale plătite regiei de poştă, la primirea extrasului de cont şi a dispoziţiilor de încasare anexate, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent ai trezoreriei"
Articol contabil 65.03. "Taxe poştale plătite = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" pentru serviciile poştale" (analitic pe trezorerii)

Se creditează, cu:
- sumele încasate de la B.N.R. pe baza ordinului de plată depus (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul special deschis la B.N.R.) prin debitul contului:
Articol contabil 60 "Cont corespondent al trezoreriei la BNR" = 65.03. "Taxe poştale plătite pentru serviciile poştale"

CONTUL 65.07 "Comision plătit pentru efectuarea transportului în numerar pentru trezoreria statului"
Acest cont este cu funcţiune de Activ şi are funcţiune atât pe debit cât şi pe credit, similară cu conturile sintetice de gr. i! 65.02 şi 65.03, atât la nivelul trezoreriei judeţene cât şi la nivelul trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti şi comunale).

CONTUL 65.04 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului de tezaur judeţean şi al municipiului Bucureşti" CONTUL 65.08 "Dobânzi plătite pentru disponibilul privind rezervele speciale" CONTUL 65.09 "Dobânzi plătite pentru disponibilul din fondurile PHARE" CONTUL 65.11 "Dobânzi piătite pentru disponibilităţile F.P.S. şi ale direcţiilor teritoriale" CONTUL 65.15 "Dobânzi ia disponibilităţile agenţilor economici"
Aceste conturi au funcţiunea de Activ a) La nivelul Trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti şi comunale), conturile 65.04, 65.08, 65.09, 65.11 şi 65.15.

Se debitează, cu:

192

- dobânzile plătite, calculate în condiţiile legii, de către trezoreriile operative pentru disponibilităţile evidenţiate prin conturile deschise la trezorerie, pe fiecare fond disponibil, prin creditul conturilor:

50.08 "Disponibil din fondul de tezaur al judeţului" (pentru contul 65.64) 50.36 "Disponibil privind rezervele speciale" (pentru contul 65.08) 50.38 "Disponibil din fonduri PHARE pentru combaterea efectelor inundaţiilor" (pentru contul 65.09), 50.55 "Disponibil pentru activitatea proprie a F.P.5." (pentru contul 65.11) 50.89 "Disponibil a! agenţilor economici" (pentru contul 65.15) Se creditează, cu:
sumele încasare de la trezoreria judeţeană, în contul dobânzilor plătite pentru disponibilităţile evidenţiate în conturile de disponibil (50.08, 50.36, 50.38, 50.55, 50.69) mai sus prezentate, pe baza extrasului de cont (pentru contul 61) primit şi a dispoziţiilor de încasare emise, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic, pe trezorerii) = 65.04; 65.08; 65.09; 65.11; 65.15

-

b) La nivelul trezoreriilor judeţene, conturile 65.04, 65.08, 65.09, 65.11, 65.15.

Se debitează, cu:
- sumele datorate trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale) pentru dobânzile plătite, aferente disponibilităţile evidenţiate prin conturile 50.08, 50.36, 50.55 şi 50.69, la primirea extrasului de cont şi a dispoziţiilor de încasare (anexate) emise de trezoreriile operative, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoeriei"
Articol contabil 65.04; 65.08; 85.09; 65.11; 65.15 = 61 "Cont corespondent al trezoeriei"

Se creditează, cu:
- sumele încasate de ia B.N.R., pe baza dispoziţiilor de plată depuse până la data de 25 ale lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul

193

special deschis la BNR) şi a extrasului de cont primit după virarea sumelor, prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la BNR"
Articol contabil 60 "Cont corespondent al trezoreriei la BNR" = 65.04; 65.08; 65.09; 65.11; 65.15

CONTUL

65 05 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului pentru pensia suplimentară"

CONTUL 65.06 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului pentru plata ajutorului de şomaj" CONTUL 65.12 "Dobânzi plătite pentru disponibilul fondului special pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum şi a celorlalte unităţi vamale"
Aceste conturi au funcţiunea de Activ . a) La nivelul Trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale) conturile 65.06 şi 65.12 .

Se debitează, cu:
- dobânzile plătite, calculate potrivit legii, de către trezoreriile operative pentru disponibilităţile la fondurile evidenţiate prin conturile deschise la trezorerie pe fiecare fond în parte (conturile 30.04 şi 30.14), prin creditul conturilor: - 30.03 "Disponibil din fondul pentru pensia suplimentară" - 30.04 "Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de şomaj" (pentru contul 65.06) şi 30.14 "Disponibil din fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum şi a celorlalte unităţi vamale" (pentru contul 65.12)
Articol contabil 65.05; 85.06; 65.12 = 30.03; 30.04; 30.14

Se creditează, cu: - sumele încasate de la trezoreria judeţeană, în contul dobânzilor plătite pentru disponibilităţile evidenţiate prin conturile 30.03; 30.04 şi 30.14 deschise la nivelul trezoreriilor operative, pe baza extrasului de eoni (cont 61) primit şi a dispoziţiilor de încasare emise, anexate, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoeriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoeriei" (analitic, pe trezorerii) = 65.05; 65.06; 65.12

194

b) La nivelul trezoreriilor judeţene, conturile 65.05; 65.06 şi 65.12. Se debitează, cu: - sumele datorate trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale) pentru dobânzile plătite aferente disponibilităţilor evidenţiate prin conturile 30.03; 30.04 şi 30.14 , la primirea extrasului de cont şi a dispoziţiilor de încasare (anexate), emise de trezoreriile operative, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 65.05; 65.06; 65.12 = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic, pe trezorerii)

Se creditează, cu:
- sumele încasate de la BNR în contul dobânzilor plătite, pe baza ordinelor de plată depuse la bancă până la data de 25 ale lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul special deschis la BNR) şi a extrasului de cont primit după virarea sumelor, prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la BNR)
Articol contabil 60"Cont corespondent al trezoreriei ia BNR" - 65.05; 65.06; 65.12

CONTUL 65.10 "Dobânzi plătite pentru certificatele de trezorerie răscumpărate îrsainte de termen"
Este un cont cu funcţiune de Activ a) La nivelul trezoreriilor operative (minicipale, orăşeneşti, comunale) contul 65.10.,

Se debitează, cu:
- sumele plătite în numerar prin casieria trezoreriei reprezentând dobânzi aferente certificatelor de trezorerie răscumpărate înainte de termen, pe bază de documente, prin creditul contului: 10 "Casa"
Articol contabil 65.10 "Dobânzi plătite pentru certificate de trezorerie = 10 "Casa" răscumpărate înainte de termen"

Se creditează, cu:
- sumele încasate de ia trezoreria judeţeană, reprezentând dobânzi plătite pentru certificatele de trezorerie răscumpărate înainte de termen, pe baza extrasului de cont (cont 61) primit şi dispoziţia de încasare emisă de trezoreria operativă, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent a! trezoreriei"

195

Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65.10 "Dobânzi plătite (analitic, pe trezorerii) pentru certificate de trezorerie răscumpărate înainte de termen"

b) La nivelul Trezoreriei judeţene, contul 65.10,

Se debitează, cu:
- sumele datorate trezoreriilor operative pentru dobânzile plătite aferente certificatelor de trezorerie răscumpărate înainte de termen, la primirea extrasului de cont şi a dispoziţiilor de încasare (anexate) emise de trezorerie, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 65.10 "Dobânzi plătite pentru certificate de trezorerie răscumpărate înainte de termen" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic, pe trezorerii

Se creditează, cu:
- sumele încasate de la BNR, pe baza dispoziţiilor de plată depuse până la data de 25 ale lunii în curs (plătitor fiind Ministerul Finanţelor Publice din contul special deschis la BNR) şi a extrasului de cont primit la virarea sumelor, prin debitul contului: 60 "Cont corespondent al trezoreriei la BNR"
Articol contabil 80 "Cont corespondent = 65.10 "Dobânzi plătite pentru certificate al trezoreriei la BNR" de trezorerie răscumpărate înainte de termen"

CONTUL 66 "Decontări privind efecte şi titluri de valoare"
Este un cont bifuncţional. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa operaţiunilor privind decontarea bonurilor de tezaur şi a titlurilor de stat care urmează să fie plasate (vândute) agenţilor economici şi populaţiei.

Se creditează, cu:
- valoarea titlurilor de stat şi a bonurilor de tezaur, primite pe bază de documente de către trezorerii, în vederea plasării lor către agenţi economici şi populaţie, prin debitul contului: 11 "Efecte şi titluri de valoare"
Articol contabil 11 "Efecte şi titluri de valoare" = 86 "Decontări privind efecte şi titluri de valoare"

196

Se debitează, cu:
- valoarea bonurilor de tezaur şi a titlurilor de valoare pe măsura plasării (vânzării) prin trezorerie către agenţii economici sau populaţie, în condiţiile legii, prin creditul contului: 11 "Efecte şi titluri de valoare"

Articol contabil 66 "Decontări privind efecte şi = 11 "Efecte şi titluri de valoare" titluri de valoare"

Concomitent se face înregistrarea operaţiunii privind încasarea valorii bonurilor de tezaur şi a titlurilor de valoare vândute prin casieria trezoreriei, prin articolul contabil
10 "Casa" = 41 "Certificate de trezorerie de îa populaţie pentru finanţarea deficitului de stat"

Soldul creditor al contului 66 evidenţiază valoarea bonurilor de tezaur şi a titlurilor de valoare aflate în curs de decontare, la finele perioadei.

CLASA VII. VENITURI Şl CHELTUIELI DIN ACTIVITATEA DE TREZORERIE
Cu ajutorul conturilor din această clasă se ţine evidenţa veniturilor şi a cheltuielilor care privesc activitatea trezoreriei statului. Aceste conturi se folosesc în principal în contabilitatea trezoreriei şi a contabilităţii publice centrale din cadrul Ministerul Finanţelor Publice (Direcţia Generală a Trezoreriei şi Direcţia Contabilităţii Publice). Din această clasă fac parte conturile:

CONTUL 70 "Venituri din activitatea trezoreriei"
Acest cont are funcţiunea de Pasiv.

Se creditează, cu:
- dobânzile încasate în contul trezoreriei statului, din plasamentele financiare efectuate în cursul anului (din disponibilităţile aflate în contul generai al trezoreriei statului şi din disponibilităţile pe termen mediu şi lung, din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe).

197

- valoarea comisioanelor încasate pentru serviciile prestate ordonatorilor de credite şi altor beneficiari - majorările de întârziere calculate şi încasate pentru neplata în termen a ratelor scadente la împrumuturile şi avansurile acordate prin trezoreria statului, calculate în condiţiile legii, prin debitul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei"
Articol contabil 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 70 "Venituri din activitatea trezoreriei"

Se debitează, cu:
- totalul cheltuielilor privind activitatea trezoreriei statului efectuate în limitele aprobate prin bugetul trezoreriei operative la finele anului pentru închiderea contului, prin creditul contului:71 "Cheltuieli din activitatea trezoreriei"
Articol contabil 70 "Venituri din activitatea trezoreriei" = 71 "Cheltuieli din activitatea trezoreriei"

Soldul creditor ai contului 70, reprezintă excedentul anual rezultat din execuţia bugetului trezoreriei statului, ca diferenţă între veniturile încasate şi plăţile efectuate, care se reportează în anul următor ca resursă a trezoreriei statului şi se utilizează după scăderea creanţelor statului devenite insolvabile, pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetul trezoreriei statului.

CONTUL, 71 "Cheltuielii din activitatea trezoreriei"
Este un cont cu funcţiunea de Activ. În cadrul contului sintetic de gr. I se deschid conturi analitice pe categorii de cheltuieli prevăzute prin bugetul de venituri şi cheltuieli a! trezoreriei, aprobat potrivit legii. Principalele cheltuieli specifice activităţii trezoreriei prevăzute prin buget sunt: dobânzile plătite la împrumuturile angajate prin trezorerie, comisioanele şi majorările de întârziere plătite, rate şi dobânzi la datoria publică, dobânzi plătite la depozitele şi disponibilităţile păstrate în contul trezoreriei, diverse cheltuieli legate de buna desfăşurare a activităţii trezoreriei (cheltuieli materiale şi serviciile pentru întreţinerea şi funcţionarea trezoreriilor statului şi a bazei informaţionale a acestora, inclusiv plata comisioanelor, taxelor poştale, transportului de numerar, paza sediilor, întreţinerii, funcţionării şi asigurării mijloacelor de transport a numerarului şi valorilor, publicitate, chirii, comisioane cuvenite băncilor şi cecului pentru serviciile prestate în contul trezoreriei statului, cheltuielile de capital pentru dotări specifice, lucrări de construcţii montaj şi amenajarea spaţiilor necesare activităţii trezoreriei, cheltuieli cu privire la stimularea şi consolidarea personalului în activitatea specifică a trezoreriei s.a.)

Se debitează, cu:
-cheltuielile specifice activităţii trezoreriei statului, evidenţiate pe analitice deschise pe categorii de cheltuieli aşa cum au fost aprobate prin bugetul trezoreriei, prin creditul contului: 61 "Cont corespondent al trezoreriei".

198

Articol contabil 71 "Cheltuieli din activitatea trezoreriei" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

Se creditează, cu:
- totalul cheltuielilor privind activitatea trezoreriei statului efectuate în limitele stabilite prin bugetul trezoreriei, operaţiune înregistrată la finele anului, prin debitul contului: 70 "Venituri din activitatea trezoreriei"
Articol contabil 70 "Venituri din activitatea trezoreriei" = 71 "Cheltuieli din activitatea trezoreriei"

Soldul contului 71, este debitor în cursul anului şi reflectă totalul cheltuielilor efectuate la finele fiecărei perioade de raportare iar la sfârşitul anului contul se soldează, prin închidere cu veniturile realizate de către trezorerie.

CLASA VIII. EXCEDENTE / DEFICITE
În această clasă se cuprind conturile cu ajutorul cărora se evidenţiază rezultatele execuţiei bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat. Din această clasă fac parte conturile:

CONTUL 80 "EXCEDENT / DEFICIT al bugetului de stat"
Este un cont cu funcţiune de Pasiv. Cu ajutorul acestui cont se reflectă la sfârşitul anului excedentul sau deficitul bugetului de stat, rezultat ca diferenţă între VENITURILE Şl CHELTUIELILE bugetului de stat. Rezultatele execuţiei bugetului de stat se pot stabili: a. la nivelul fiecărei trezorerii (operative, judeţene) ; b. la nivelul trezoreriei centrale (din Ministerul Finanţelor Publice). Operaţiunile care se efectuează de către trezoreriile statului (municipale, orăşeneşti, comunale şi direcţiile de trezorerie şi contabilitate publică judeţene) pentru închiderea în bune condiţii a fiecărui exerciţiu bugetar sunt stabilite prin Norme metodologice şi Precizări ale Ministerului Finanţelor Publice emise în cursul lunii decembrie a fiecărui an bugetar. Potrivit Precizărilor primite, trezoreriile statului au obligaţia de a asigura înregistrarea tuturor operaţiunilor care privesc încasarea veniturilor şi efectuarea plăţilor (cheltuielilor) din bugetul de stat până la finele fiecărui an (ultima zi lucrătoare), atât în conturile sintetice cât şi în conturile analitice deschise pe plătitori şi instituţii publice, după caz. După înregistrarea tuturor operaţiunilor în conturile sintetice şi analitice, fiecare trezorerie are obligaţia de a întocmi balanţe de verificare sintetice şi analitice, care stau la baza efectuării operaţiunilor de închidere la finele anului. La încheierea exerciţiului bugetului de stat, potrivit Precizărilor Ministerului Finanţelor Publice, trezoreriile statului procedează după cum urmează:
199

La nivelul trezoreriilor operative (municipale, orăşeneşti, comunale), după regularizarea transferurilor primite de către bugetele locale cu bugetul de stat (cu respectarea precizărilor Ministerului Finanţelor Publice), se procedează la transmiterea veniturilor şi cheltuielilor privind bugetul de stat, în contul trezoreriei judeţene (în primele 5 zile ale anului următor). În contabilitatea trezoreriei operative se fac următoarele operaţiuni şi înregistrări contabile: a) virarea cu ordin de plată a soldului creditor al contului 20 "Veniturile bugetului de stat", evidenţiat în balanţa de verificare, prin articolul contabil: 20 "Veniturile bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent ai trezoreriei" b) preluarea cu dispoziţie de încasare, din contul trezoreriei judeţene a sumei aferente soldului debitor al contului 23 " Cheltuielile bugetului de stat", din balanţa de verificare prin articolul contabil: 61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 23 " Cheltuielile bugetului de stat" Ordinul de plată şi dispoziţia de încasare se transmit de urgenţă la direcţia trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene La nivelul Direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană, pe baza documentelor primite de la trezoreriile operative se procedează la înregistrarea în contabilitatea proprie a rezultatului execuţiei bugetului de stat astfel: a) primirea cu ordin de plată în contul trezoreriei judeţene a venituri-ior bugetului de stat, de la trezoreriile operative, prin articolul contabil:
61 "Cosit corespondent aî trezoreriei" = 80 "excedent / Deficit a! bugetului de stat" (analitic pe fiecare trezorerie)

b) preluarea cu dispoziţie de încasare din contul trezoreriei judeţene a soldului, cheltuielilor bugetului de stat, de către trezoreriile operative, prin articolul contabil:
80 "Excedent / Deficit al bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" (analitic pe fiecare trezorerie)

Soldul contului 80 "Excedent / deficit al bugetului de stat" rămâne în contabilitatea trezoreriei şi se raportează în bilanţul anual al trezoreriei. Până la data de 15 ianuarie a anului următor Direcţia de trezorerie şi contabilitatea publică judeţeană transferă rezultatul (excedent sau deficit) execuţiei anuale a bugetului de stat în contul Ministerului Finanţelor Publice deschis la centrala BNR.

200

Până la efectuarea şi înregistrarea în contabilitatea proprie a operaţiunilor prezentate mai sus, Direcţia de trezorerie şi contabilitatea publică judeţeană va lua următoarele măsuri: - confruntarea permanentă a soldului contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei"din contabilitatea proprie, cu soldul aceluiaşi cont din contabilitatea trezoreriilor municipale, orăşeneşti comunale, între aceste conturi existând o identitate perfectă la finele fiecărui an bugetar. - Clarificarea tuturor operaţiunilor înregistrate temporar în contul 62 "Decontări cu BNR din operaţiuni iniţiate", acest cont poate apare cu sold la finele anului - obţinerea confirmării concordanţei soldului contului 67 "Decontări cu trezoreria generală a statului privind operaţiunea de transferare a soldului contului curent al trezoreriei statului judeţene", cu soldul contului corespunzător din contabilitatea trezoreriei centrale a Ministerului Finanţelor Publice - Direcţia Generală a Trezoreriei şi Direcţia Contabilităţii Publice - inventarierea, până ia finele anului, de către toate trezoreriile statului a certificatelor de trezorerie înregistrate în contul 41 "Certificate de trezorerie de la populaţia pentru finanţarea deficitului bugetar", precum şi a certificatelor de depozit înregistrate în contul 42 "Certificate de depozit".

CONTUL 81 "EXCEDENT / DEFICIT al bugetului asigurărilor sociale de stat"
Este un cont cu funcţiune de Pasiv. Cu ajutorul acestui cont se reflectă la sfârşitul anului excedentul sau deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat. Acest cont funcţionează la nivelul trezoreriilor statului din municipiile reşedinţă de judeţ care încheie în contabilitatea proprie execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat reflectată în conturile 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" si 25 " Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". În contabilitatea trezoreriei statului din municipiile reşedinţă de judeţ la sfârşitul anului, contul 81 "Excedent / deficit a! bugetului asigurărilor sociale de stat",

Se creditează prin
- debitul contului 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stai" (soldul creditor la finele anului)
Articol contabil 22 "Veniturile bugetului asigurărilor = 81 "Excedent/deficit al sociale de stat" (sold creditor la finele anului) bugetului asigurărilor sociale de stat"

Se debitează, prin
- creditul contului 2,5 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"(soldul debitor ia finele anului)
201

Articol contabil

81 "Excedent/deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat"

= 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"

Soldul contului 81 la finele anului se reflectă în contabilitatea trezoreriei municipale reşedinţă de judeţ. Trezoreria operativă municipală, reşedinţă de judeţ, va urmări ca Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială (de la judeţ) să regularizeze, până la 15 ianuarie anul următor, cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, rezultatul execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat înregistrat la sfârşitul anului astfel: - soldui creditor al contului 81 "Excedent / deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" se virează cu Ordin de plată în contul 81 deschis pe seama Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale la Trezoreria municipiului Bucureşti - soldui debitor al contului 81 "Excedent / deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" aflat în conîabilitatesa trezoreriilor statului (la municipiu reşedinţă de judeţ) se preia de către Direcţiile generale de muncă şi solidaritate socială (judeţene) cu Dispoziţie de încasare din contul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, dechis la Trezoreria municipiului Bucureşti. În situaţiile în care conturile 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat 1 şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" sunt deschise şi la trezoreriile statului, orăşeneşti sau municipale (care nu sunt reşedinţă de judeţ), soldul creditor şi respectiv debitor al acestor conturi se vor vira la data de 30 decembrie în aceleaşi conturi deschise la trezoreria statului a municipiului reşedinţă de judeţ pe seama Direcţiei Generale de Muncă şi Solidaritate Socială (judeţeană). în contabilitatea trezoreriei municipale reşedinţă de judeţ aceste operaţiuni se înregistrează prin articolele contabile:
61 Cont corespondent al trezoreriei" Şi 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor = 61 Cont corespondent sociale de stat" al trezoreriei" = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociaie ele stat"

Conturile 22 şi 25 la nivelul trezoreriei municipale reşedinţă de judeţ se închid prin contul 81 "Excedent / deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" aşa cum s-a prezentat mai sus.

CONTUL 82 "Sold buget local" (Excedent)
Este un cont cu funcţiune de Pasiv. Cu ajutorul acestui cont se reflectă la sfârşitul anului rezultatul execuţiei de casă (excedent sau deficit) al fiecărui buget local. La sfârşitul anului bugetar în contabilitatea trezoreriilor municipale, orăşeneşti şi comunale, după efectuarea regularizării transferurilor primite de către bugetele

202

locale cu bugetul de stat şi după includerea în structura bugetului local a veniturilor şi cheltuielilor cu destinaţie specială (evidenţiate în conturi distincte la trezorerie) se procedează la stabilirea rezultatului execuţiei de casă a fiecărui buget local, ca diferenţă între totalul veniturilor încasate şi evidenţiate în contul 21 "Veniturile bugetului local" şi totalul plăţilor de casă înregistrate în contul 24 "Cheltuielile bugetului local", în care scop se fac următoarele operaţiuni: a) stabilirea excedentului total al fiecărui buget local prin efectuarea următoarelor înregistrări în contabilitate: 21 "Veniturile bugetului local" = 82 "Excedent" Şi 82 "Excedent" = 24 "Cheltuielile bugetuîui toca!"

b) stabilirea excedentelor rezultate din încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor cu destinaţie specială pe fiecare venit (diferenţa între încasări şi plăţi, în cazul în care veniturile şi cheltuielile cu destinaţie specială nu au fost incluse în structura bugetului local), prin articolul contabil: 82 "Excedent" = 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie specială"

c) rambursarea împrumuturilor restante, a dobânzilor şi comisioanelor aferente acestora (conform art. 32 alin. 1 din Legea privind finanţele publice locale nr. 189/1998) pe bază de ordin de plată prezentat de autorităţile locale, prin articolul contabil:
82 "Excedent" = % 61 "Cosit corespondent al trezoreriei" 50.08" Disponibil din fondul de tezaur al judeţului"

d) Constituirea fondului de rulment la nivelul soldului creditor al contului 82 "excedent" rămas după efectuarea operaţiunilor de la alineatele b) şi c) de mai sus:
82 "Excedent" = 84 "Fond de rulment propriu al unităţii administrativ teritoriale"

Soldul creditor al contului 82 reprezintă excedentul fiecărui buget local la finele perioadei de raportare.

CONTUL 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie specială"
Este un cont cu funcţiune de Pasiv. Se creditează,
203

- la finele anului cu excedentele stabilite pentru fiecare venit cu destinaţia specială, prin debitul contului 82 "Excedent".
Articol contabi!: 82 "Excedent = 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie specială"

Se debitează: - potrivit normelor de utilizare a acestor excedente, în anul următor în special în situaţiile în care unitatea administrativ teritorială înregistrează goluri temporare de mijloace financiare prin creditul contului 21 "Veniturile bugetelor locale"
Articol contabil: 83 "Disponibil clin venituri cu = 21 "Veniturile bugetelor locale", destinaţie specială"

CONTUL 84 "Fond ele rulment: propriu al unităţii administrativ teritoriale".
Este un cont cu funcţiune de Pasiv. Se creditează cu: - suma fondului de rulment stabilit la închiderea exerciţiului bugetului la finele anului bugetar, prin debitul contului:
82 "Excedent" Articol contabil: 82 " Excedent" = 84 "Fond de rulment propriu al unităţilor administrastiv teritoriale"

Se debitează cu: - sumele utilizate potrivit normelor în vigoare în special în situaţiile în care unitatea administrativ teritorială înregistrează goluri temporare de mijloace financiare prin creditul contului 21 "Veniturile bugetelor locale" cu condiţia reconstituirii acestuia atunci când mijloacele financiare programate sunt realizate.
Articol contabil: 84 "Fond de rulment propriu = 21 "Veniturile bugetelor locale"

al unităţii administrativ teritoriale"

Soldul creditor al contului reprezintă disponibilul existent în fondul de rulment la finele perioadei de raportare.

CLASA IX. "CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI"
În această clasă se cuprind conturi în afara bilanţului cu ajutorul cărora se asigură evidenţa (în partidă simplă) a creditelor deschise şi repartizate pe seama

204

ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetul de stat, din bugetele locale şi din bugetul asigurărilor sociale de stat. În această clasa de conturi se cuprind:

CONTUL 0.1 "Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi din bugetul de stat"
În debitul contului se înregistrează creditele bugetare deschise sau repartizate de Ministerul Finanţelor Publice şi de către ordonatorii principali de credite, după caz, pe baza "cererilor de deschidere a creditelor bugetare şi a dispoziţiilor bugetare". În creditul contului se înregistrează creditele bugetare retrase. Înregistrările contabile se efectuează zilnic în "jurnalul operaţiunilor de credite" separat pentru debitul şi creditul contului. Evidenţa analitică privind deschiderea, repartizarea, sau retragerea creditelor bugetare se ţine pe conturi analitice deschise fiecărui ordonator principal sau secundar de credite, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe categorii de cheltuieli, cu respectarea metodologiei aprobate de Ministerul Finanţelor Publice.

CONTUL 0.2 "Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi din bugetele locale"
În debitul contului se înregistrează creditele bugetare deschise sau repartizate de ordonatorii principali de credite (primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene) din bugetele locale proprii, pe baza documentelor "Comunicare de deschidere a creditelor" şi "Dispoziţie bugetară", după caz. În creditul contului se înregistrează creditele bugetare retrase. Evidenţa analitică privind deschiderea, repartizarea sau retragerea creditelor bugetare, se ţine pe conturi analitice deschise pe fiecare unitate administrativ teritorială (instituţie publică) şi pe capitole şi categorii de cheltuieli prevăzute prin bugetele locale, cu respectarea metodologiei aprobate.

CONTUL 0.3 "Creditele deschise şi repartizate din bugetul asigurărilor sociale de stat"
În debitul contului se înregistrează creditele deschise şi repartizate lunar, din bugetul anual aprobat, de către ordonatorul principal de credite! (Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale) pe baza documentelor, "Cerere de deschidere a creditelor bugetare" şi "Dispoziţie bugetară" după caz: În creditul contului se înregistrează creditele bugetare retrase. Evidenţa analitică privind deschiderea, repartizarea sau retragerea creditelor bugetare se ţine pe conturi analitice pe fiecare ordonator secundar sau terţiar, şi pe capitole, subcapitole sau categorii de cheltuieli, cu respectarea metodologiei aprobate.
205

CONTUL 0,4 "Garanţii bugetare acordate instituţiilor publice"
În debitul contului se înregistreayă garanţiile acordate în numele şi în contul statului de instituţiile financiare sau băncile comerciale (Eximbank) instituţiilor publice care au aprobate anumite proiecte cu garanţie guvernamentală conform Legii 81/1999, "Legea datoriei publice". În creditul contului se înregistrează garanţiile bugetare retrase sau cele care nu îşi mai au obiect. Evidenţa analitică se ţine pe conturi analitice deschise pentru fiecare instituţie publică beneficiară în care se operează zilnic sau ori de câte ori este cazul.

CONTUL 0.6 "Credite deschise din bugetul trezoreriei statului"
În debitul contului se înregistrează creditele bugetare deschise sau repartizate de către Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Trezoreriei şi a Contabilităţii Publice, pentru Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană, pe baza "cererii de deschidere a creditelor bugetare" şi a Dispoziţiilor bugetare". În creditul contului se înregistreasză creditele bugetare retrase. Înregistrările se fac zilnic în "jurnalul operaţiunilor de credite" separat pentru debitul şi creditul contului. Evidenţa analitică se realizează prin deschiderea .pe fiecare trezorerie operativă a unui cont analitic şi urmărirea închiderii acestuia la sfârşitul exerciţiului financiar prin utilizarea creditelor sau retragerea acestora.

CONTUL 07 "Materiale consumabile pentru activitatea de trezorerie"
În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor consumabile aprovizionate pentru activitatea trezoreriei În creditul contului se înregistrează valoarea materialelor consumabile utilizate pentru activitatea curentă a trezoreriei. Evidenţa analitică se realizează prin deschiderea pentru fiecare trezorerie operativă a unui cont analitic şi urmărirea închiderii acestuia la sfârşitul exerciţiuylui financiar prin utilizarea materialelor sau retragerea acestora.

CONTUL 09 "Dobânzi constatate ulterior răscumpărării"
În debitul contului se înregistrează dobânzile constatate cu ocazioa controlului financiar ulterior la certificatele de depozit cărora în mod eronat li s-au stabilit dobânzile (în plus sau în minus). În creditul contului se înregistrează dobânzile a căror regim juridic s-a stabilit în sensul că au fost acordate sau au fost retrase şi sunt aferente certificatelor de depozit. Evidenţa analitică se organizează pwe cele două tipuri de certuificate iar în cadrul acestora pe trezoreriile operative.

206

Capitolul 9 RAPORTAREA EXECUŢIEI BUGETARE ŞI A CONTURILOR TREZORERIEI
9.1. ÎNTOCMIREA Şl TRANSMITEREA LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE
Conform normelor metodologice în vigoare trezoreria ca instituţie financiară de interes public are obligaţia să întocmească şi să raporteze periodic situaţii de execuţie pentru activitatea proprie pe baza datelor din contabilitate. în acest scop, la finele anului cât şi în cursul anului la termenele stabilite pentru raportare, vor fi luate măsurile necesare pentru efectuarea tuturor operaţiunilor legate de închiderea execuţiei financiare. Potrivit normelor, la nivelul fiecărei trezorerii se întocmesc şi raportează următoarele situaţii: - Zilnic
-

"Situaţia disponibilităţilor aflate în contul trezoreriei statului" în care se reflectă sub forma indicatorilor sintetici, execuţia bugetului de stat şi bugetelor locale comparativ cu situaţia disponibilităţilor aflate în contul trezoreriei. "Situaţia de execuţie bugetară operativă", se întocmeşte la nivelul trezoreriilor municipale, orăşeneşti şi comunale se centralizează ia nivelul trezoreriei judeţene, după care se transmite Direcţiei Generale a Trezorerie şi Contabilităţii Publice din Ministerul Finanţelor Publice. Lunar şi trimestrial, "Situaţia de execuţie (de casă) a bugetului" (de stat, local, asigurărilor sociale de stat, separat pe fiecare buget).

-

-

Situaţia se întocmeşte la nivelul fiecărei trezorerii operative şi se centralizează în cadrul direcţiei de trezorerie şi contabilitate publică judeţeană după care se transmite la Ministerul Finanţelor Publice, şi Direcţiei Generale a Trezoreriei şi Direcţiei Contabilităţii Publice. Datele cuprinse în raportările periodice, mai sus menţionate, se verifică sub aspectul exactităţii lor cu datele din evidenţa operativă şi din contabilitate, cuprinse în balanţele de verificare zilnice din contabilitatea trezoreriei. În vederea închiderii în bune condiţii a exerciţiului bugetar, Ministerul Finanţelor Publice emite norme metodologice specifice, care se transmit tuturor trezoreriilor judeţene ale statului pentru a asigura un sistem unitar de lucru. Astfel unităţile trezoreriei şi contabilităţii publice judeţene vor urmări în mod deosebit următoarele: 1. - efectuarea zilnică a operaţiunilor de încasări şi plăţi;

207

2. - întocmirea Balanţei de verificare sintetice şi analitice stabilind concordanţa între conturile analitice şi contul sintetic corespunzător pentru toate veniturile şi cheltuielile bugetare, a fondurilor speciale şi a disponibilităţilor; 3. - Inventarierea numerarului existent în casieria tezaur şi confruntarea cu soldul contului 10 "Casa" din contabilitate; 4. - concordanţa dintre soldul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei" din balanţa trezoreriei judeţene cu soldul aceluiaşi cont din balanţa trezoreriilor operative; 5. - trezoreriile operative care nu au casierie tezaur, la care operaţiunile de plăţi în numerar se efectuează prin cont la o bancă comercială, vor vira cu ordin de plată soldul rămas neutilizat în acest cont la finele anului, în contul curent al trezoreriei judeţene deschis la Banca Naţională a României; 6. - inventarierea certificatelor de trezorerie, şi a certificatelor de depozit, verificând dacă rezultatul inventarului corespunde cu soldurile conturilor 41 "Certificate de trezorerie de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetar" şi 42 "Certificate de depozit"; 7. confirmarea de către instituţiile publice a soldului din extrasele de cont eliberate de trezoreriile operative; 8. - regularizarea transferurilor primite de către bugetele locale cu bugetul de stat, restituindu-se sumele rămase nefolosite la finele anului; Pentru raportarea execuţiei bugetare şi a contului curent a! trezoreriei statului, Ministerul Finanţelor Publice transmite programe informatice şi formulare specifice lucrărilor ce se întocmesc şi anume: Formular 01 Formular 02 Formular 03 - Bilanţul contabil al trezoreriei statului; - Execuţia operativă (zilnică); - Situaţia disponibilităţilor aflate în contul trezoreriei statului;

Formular 04A - Contul de execuţie al bugetului de stat; Formular 04B - Contul de execuţie al bugetului local; Formular 04C - Contul de execuţie ai bugetului asigurărilor sociale de stat; Formular 04D - Cont de execuţie al bugetului de venituri şi cheltuieli al trezoreriei Statului; Formular 05 - Situaţia disponibilităţilor instituţiilor instituţiilor publice. După efectuarea tuturor operaţiunilor menţionate la pct. 1 - 8 se întocmesc conturile de execuţie pe bugete, stabilindu-se totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor desfăşurate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare stabilindu-se rezultatul bugetar, excedent sau deficit, după care se procedează la închiderea execuţiei fiecărui buget. Ordinea de efectuare a închiderii bugetare anuale este stabilită de Ministerul Finanţelor Publice Generală prin Direcţia Trezoreriei şi Contabilităţii Publice şi este următoarea: Închiderea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat Trezoreriile municipale (nereşedinţă de judeţ) şi cele orăşeneşti transmit soldul contului 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat" împreună cu toate

208

documentele justificative pentru încasarea contribuţiei asigurărilor sociale, în contul bugetului asigurărilor sociale de stat, deschis ia trezoreria municipală reşedinţă de judeţ, procedând astfel: a) la trezoreria operativă:
22 "Veniturile bugetuiui asigurărilor1 = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" sociale de stat"

b) la trezoreria judeţeană:
61 "Cont corespondent al trezoreriei (orăşeneşti municipale nereşedinţă de judeţ) = 61 "Cont corespondent aî trezoreriei (municipale reşedinţă de judeţ)

c) la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ:
61 "cont corespondent ai trezoreriei" = 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat"

În cazul în care contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" a fost deschis la nivelul trezoreriilor municipale (cu excepţia municipiului reşedinţă de judeţ) sau orăşeneşti, se transferă cu dispoziţie de încasare plăţile de casă din acest cont, în contul 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat" deschis pe seama DJMSS la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ. Totodată se transmite şi contul de execuţie pe baza căruia se vor înregistra plăţile de casă. Pentru aceasta se efectuează următoarele operaţiuni: a) la trezoreria municipală (nereşedinţă de judeţ) sau orăşenească
61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat"

b) la trezoreria judeţeană:
61 "Cont corespondent al trezoreriei - 61 Cont corespondent al trezoreriei (reşedinţă de judeţ)" (municipală nereşedinţă de judeţ sau orăşenească"

c) la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ:
25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" sociale de stat cod fiscal DJMSS"

209

Trezoreria municipală reşedinţă de judeţ, încheie în contabilitatea proprie, execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat astfel: - Creditează contul 81 "Excedent /Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" prin debitul contului 22 "Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat". - Debitează contul 81 "Excedent /Deficit al bugetului asigurărilor sociale de stat" prin creditul contului 25 "Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat". Soldul contului 81 se raportează în bilanţul contabil al trezoreriei statului la finele anului. Încheierea execuţiei bugetului de stat Trezoreriile operative întocmesc ordinul de piaiă prin care virează soldul creditor al contului 20 "Veniturile bugetului de stat" reflectat în ultima balanţă de verificare, efectuându-se operaţiunile: a) la trezoreria operativă
20 "Veniturile bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

b) la trezoreria judeţeană
61 "Cont corespondent a! trezoreriei, (analitic trezoreria operativă)" = 80 "Excedent/Deficit al bugetului de stat"

De asemenea, trezoreriile operative întocmesc dispoziţii de încasare prin care preiau din contul trezoreriei judeţene soldul' debitor al contului 23 "Cheltuielile bugetului de stat" efectuându-se operaţiunile: - la trezoreria operativă:
61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 23 "Cheltuielile bugetului de stat"

- Ia trezoreria judeţeană:
80 "excedent/Deficit al bugetului de stat" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei (analitic trezoreria operativă)"

Soldul contului 80 se raportează în bilanţul trezoreriei statului la finele anului. Încheierea execuţiei bugetelor locale După regularizarea operaţiunilor cu bugetul de stat, în contabilitatea trezoreriei statului se stabileşte rezultatul execuţiei de casă al fiecărui buget local, ca diferenţă între totalul veniturilor încasate în contul 21 "Veniturile bugetului local" şi totalul plăţilor înregistrate în contul 24 "Cheltuielile bugetului local" efectuându-se înregistrarea:

210

21 "Veniturife bugetului local" 82980202

= 82980201 "Excedent" = 24 "Cheltuielile bugetului local"

Repartizarea soldului contului 82980201 "Excedent" al bugetului local se face astfel: a) se stabilesc excedentele rezultate din încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor cu destinaţie specială pe fiecare venit (diferenţa între încasări şi plăţi)
82980201 "Excedent" = 83 "Disponibil din venituri cu destinaţie specială (analitic pe fiecare sursă de venit)

b) rambursarea împrumuturilor restante, a dobânzilor aferente şi a comisioanelor acestora pe bază de ordin de plată. Pentru rambursarea împrumuturilor din fondul de tezaur se tac următoarele înregistrări pe baza OPHT întocmit: - la trezoreria operativă
82980201 "Excedent" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei"

- la trezoreria judeţeană:
61 "Cont corespondent al trezoreriei operative" = 61 "Cont corespondent ai trezoreriei municipale reşedinţă de judeţ"

- la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ:
61 "Cont corespondent ai trezoreriei" = 50.08 "Fond de tezaur"

c) după efectuarea operaţiunilor la pct. a şi b se constituie fondul de rulment ia nivelul soldului creditor al contului 82980201 "Excedent" rămas după aceste operaţiuni.
82980201 = 84 "Fond de rulment proprii? aî unităţilor administrativ-teritoriaie"

Încheierea execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al trezoreriei statului. Trezoreriile operative transmit cu ordin de plată soldul contului 70 "Veniturile trezoreriei statului din dobânzi încasate şi alte venituri" şi preiau cu dispoziţie de încasare din contul trezoreriei judeţene soldul debitor a! contului 65 "Sume de primit din bugetul trezoreriei" şi 71 "Cheltuielile bugetului trezoreriei statului".
211

Aceste operaţiuni se evidenţiază astfel: - la trezoreriile operative:
70 "Veniturile trezoreriei statului" = 61 "Cont corespondent al trezoreriei" trezoreriei statului" 51 "Cont corespondent al trezoreriei" = 71 "Cheltuielile bugetului trezoreriei statului"

61 "Cont corespondent al trezoreriei" = 65 "Sume de primit din bugetul

- Ia trezoreria judeţeană:
61 "Cont corespondent ai trezoreriei analitic trezoreria operativă" = 64 "Decontări privind bugetul trezoreriei statului, cu soldul contului 70 "Veniturile trezoreriei statului" 64 "Decontări privind bugetul trezoreriei = 61 "Cont corespondent al statului" trezoreriei, analitic, trezoreria operativă cu soldul contului 65"Sume de primit din bugetul trezoreriei! statului respectiv cu solduî contului 71 "Cheltuielile bugetului trezoreriei"

După efectuarea tuturor operaţiunilor de închidere a execuţiei bugetare la nivelul'trezoreriei judeţene se fac următoarele verificări: - se confruntă soldul contului 61 "Cont corespondent al trezoreriei" din evidenţa proprie cu soldul aceluiaşi cont din evidenţa trezoreriilor operative, între acestea trebuie să existe o identitate perfectă; - contul 61 "Cont corespondent al trezoreriei", analitic operaţiuni în curs de lămurire şi contul 62 "Decontări cu Banca Naţională a României din operaţiuni iniţiate" nu trebuie să prezinte sold Ia finele anului; - se obţine confirmarea concordanţei dintre soldul contului 67 "Decontări cu trezoreria generală a statului privind operaţiunea de transferare a soldului contului curent al trezoreriei judeţene" cu soldul contului corespunzător din contabilitatea trezoreriei centrale a Ministerului Finanţelor Publice. După efectuarea tuturor operaţiunilor de verificare prezentate mai sus, trezoreriile operative întocmesc, prin program informatic, situaţiile privind raportarea execuţiilor bugetare şi a situaţiei disponibilităţilor aflate în contul curent al trezoreriei. Aceste situaţii se transmit prin poşta electronică pe formulare, la Trezoreria judeţeană, care centralizează datele raportate de trezoreriile operative, completează situaţiile rezultate cu soldurile conturilor din balanţa de verificare proprie. Rezultă astfel un nou set de raportări ale execuţiei bugetare şi a situaţiei disponibilităţilor

212

aflate în contul curent al trezoreriei judeţene a statului, care sunt supuse următoarelor operaţiuni de verificare finală: 1. Toate conturile care prezintă sold în balanţele de verificare ale trezoreriilor operative şi a trezoreriei judeţene trebuie să se regăsească în situaţiile de raportare a execuţiei bugetare 2. Conturile de execuţie bugetară conţin soldul conturilor de venituri şi cheltuieli desfăşurate pe capitole şi subcapitole respectiv pe capitole şi titulari potrivit clasificaţiei bugetare funcţionale, economice şi în profil departamental 3. Soldul conturilor de disponibilităţi raportate în bilanţul contabil şi situaţia disponibilităţilor aflate în contul curent al trezoreriei statului, se regăsesc şi în Formular 05 "Situaţia disponibilităţilor instituţiilor publice desfăşurate pe titulari (ministere şi organe ale administraţiei de stat centrale, consilii locale şi judeţene) 4. Vizarea dărilor de seamă ale instituţiilor publice de către trezorerii, se face numai după verificarea concordanţei dintre soldurile raportate de trezorerie şi a celor raportate de instituţiile publice respective. 5. în bilanţul contabil şi situaţia disponibilităţilor aflate în contul trezoreriei statului la finele anului, conturile de venituri şi cheltuieli bugetare nu prezintă sold. în aceste situaţii se trece numai excedentul sau deficitul bugetului respectiv al cărui sold trebuie să corespundă cu suma virată (încasată) prin OPHT sau dispoziţia de încasare după caz, prin care s-a virat sau au fost preluate sumele din contul trezoreriei centrale pentru închiderea contului. 6. Soldurile conturilor din col. 1, în bilanţul contabil să corespundă cu bilanţul raportat la finele anului precedent. 7. Soldul contului 61 din partea de activ să corespundă cu soldul aceluiaşi cont din partea de pasiv a bilanţului contabil, ca rezultat al închiderii corecte a anului bugetar. După verificare, aceste situaţii, privind raportarea execuţiei bugetare şi a contului trezoreriei statului se transmit prin poşta electronică şi letric, pe formulare la Ministerul Finanţelor Publice la termenele stabilite prin normele metodologice. Toate operaţiunile prezentate până acum privesc închiderea unui exerciţiu bugetar. în cursul anului situaţiile de raportare sunt aceleaşi cu deosebirea că nu se efectuează operaţiunile de închidere a bugetelor şi de virare a soldurilor. Bilanţul contabil şi situaţia disponibilităţilor instituţiilor puiblice se întocmesc numai trimestrial şi la finele anului. Documentele privind execuţia în structură şi cu semnăturile autorizate sunt prezentate în Anexe.

9.2. VERIFICAREA CONTURILOR DIN CONTABILITATEA TREZORERIEI LA FINELE ANULUI ŞI ÎNTOCMIREA BILANŢULUI CONTABIL
În vederea închiderii exerciţiului financiar anual, la nivelul fiecărei trezorerii operative vor fi luate următoarele măsuri:

213

a) asigurarea înregistrării tuturor operaţiunilor efectuate prin trezorerie în conturile sintetice şi analitice de evidenţă; b) verificarea rulajelor debitoare şi creditoare ale conturilor sintetice corespunzătoare; c) stabilirea în conturile anuale de venituri, deschise pe plătitori, a debitelor rămase de încasat, care se reportează în anul următor; d) confruntarea şi verificarea, soldului "contului corespondent al trezoreriei" din evidenţa proprie cu cel din evidenţa direcţiei de trezorerie judeţeană sau Banca Naţională, după caz. Bilanţul contabil anual al trezoreriei nu se va încheia până nu se asigură concordanţa soldului corespondent. e) soldurile conturilor de fonduri cu destinaţie specială şi a celor de disponibilităţi vor fi confirmate în scris, de către instituţiile publice titulare de cont. f) înregistrarea sumelor din conturile fondurilor cu destinaţie specială, în.conturile trezoreriei centrale, cu respectarea normelor date în acest scop. La finele anului, potrivit normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice, fiecare trezorerie întocmeşte Bilanţul contabil anual pe baza situaţiei conturilor contabile, a balanţei de verificare a conturilor sintetice cât şi a balanţelor analitice de verificare întocmite distinct pentru: - Conturile de venituri şi conturile de cheltuieli privind bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat; - Conturile fondurilor cu destinaţie specială; - Conturile de disponibil ale instituţiilor publice; - Conturile de venituri şi cheltuieli privind activitatea trezoreriei.

214

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful