You are on page 1of 36

ANUL II

Ianuarie 1904

NO. 1

akro-ft4v--dkruakfm-qte

Ca-ei
-

IF:E1(»32iik`AtoiiKX

APARE OATA PE LUNA

LUMINA
REVISTA POPULARA
A

ROMANILOR DIN IMPERIUL OTOMAN
.Publioalie a cormilui didactic
Abonamentul in Turoia

Pe un an (an megid)
Pe 6 Zuni piastri

Jii,
___

roman din Twain.

yawl

'

20

i,'

10

ll

Abonamentul In Romania li strainitate
. .
. .
6.
.
Pe 6 Zuni ,,
,.
7.

Pe un an tel noui

UN NUMR 50 bani (21/2 piastri)
PENTRU AviurtcruRI SO SARI

(21/2

PIASTRI) LINIA

I

illanuseriptele ci tóte cmnuniedrilereferit4re la Redactie se ear adresa d-lui
ST. G. CIUMETTI, projesor la Lineal roman din Bite Ga. ...lbonamentui si
tot ce se referei la administratic se cor adresa pentru Terra D-toti G. ZUCA,
professor la Meld roman Molls (Monastir); jar pentru Romania id Stritimeitate .11-lor Fr. M. CRAJA, comersunfi, Buourdsoi. Calea rietoriel, 40

MANUSCRIPTELE NEPUBLIGATE SE AR»

-

2,

CONSILIUL DE REDACTIE

8'?,

1

NICOLAE BATARIA, Director
Demetru Cosmulei
Dr. Team. G. Trlfon
fl
Coe N. Adam
D-ra Elena Aurellanu
Sterlu G. Clumetti,
3

Ella Chino
Constantin Matta
Tasou Pucerea

i

G. Zuca, administrator id easier
seeretar de redaqie

- S.0.1.M.......-,WSI.401,14.

401,

I

1

SUMARUL: Clare eititori, Redaefia.- lnstituOunile de Credit din Taweia, C. D. Meths. -1Disp/trtlrea, (poesie). Din. Samna. -Kir Costa Niculceanlii
(Nuvell), N. Bufaria.- Taïs, Nareis.- Dit twill aoelIgretii,(Novela), Boemus.Triste NegurT, (poesie), H. Beets. Maine si obieeiurl din ajunul si shut AnilloT-Nol, N. Haeedoneanu.-§liiwtA popularisatil, T. Pueema -Omega Niveneta; Th. Nero. - Despre gradinile de copiT, R. Poeletaru.- Pent rut Domnit In-

Laminas. - Nostalgic', (poesie , Irina Anastasia.- Noe si Drivel°,
(legendit. popularl), N. IL Roman. - §tirT. - Saradl.- Maxime. - Haz si
stitutori,

glume. - Posta RedactieT si administratiet.
11!

).:KRWRRAR:C..KX

vil)emprebeApoprObe.
1-¡edactia si Administratia:

3itia (Monastir) ticeul

www.dacoromanica.ro

"RomAn

I

'' ""..

,

11'4 Xr:,

.

-Ai-f,
r.--451
VIAL:.

/..,
...

vf
--. r,
' ""::, et' '...r.V.'
)7j... Vs1`...tfir -Wit).7,3"..2yfri\SIAY372A"`-8774:41P.,L
tZ'I'l

'.

.1:17i...C..44ire.:4,-.15.i.:14ilit.

-,.»
/...-*/0
el-qtz.
'

4,1 ...7,1

,--

-17A

.4,
A

,

_&

4
aC

i

-N

_

..f.:

,-

t

11.f..g.

.!

0

-:7

,

-..r.)!,,

. -... tril\:4$1,
's

!

CALENDARUL ORTODOX
,

a... -

7d ?
i

27
28
29

14
15
16

I. Ilk
2
3

M.

30

17

4

-M.

.18

5

.1.

2
3

19

6

V.

20

7

S.

4

21

5

22

8
9
10

D.
L.
M.
I.

Martirul Triton (lasatul de ("noel

-

t Intimpinarea Homnulul

L.

Sf. si dreptul Simeon
(5) LunA noua, ora 1,1 p. m.
Cuviosul Parinte Isidor Pelusiotul
-

71

%

4 tibbige

.

i

7

8

-'

9
10

:

11

12
ui'

13

'

23
24

11

5?;

:

11

12
13

1

17

2

18

,

14
15
16

,.

!

V.
S.
I).
L.

-

I

,

-,

-

3
4

19

20

:

M.
M.

.

-

J-

Martirul Teodor Tiron

,

PArhitele Leon Papa Dome.
41) Luna plink ora 4,44 a. in.
Sr. Apostal Arehip.
Par. Leon Episcopul GatatteI
Guy. TimoteT din Sitnyoli
All. rel. Martirilor din Eugenia
sr. leronom si Policarp

.1.
!

y.

17

5

21

18
19
20

6

21

9

22
23
24
25

M.
M.

22

16

26

.1.

23

II

27

2-1

12

'.8

25

13

8

'..

1

15
16

7

-

1

1

t,

'

Cm% Piír. Vile& Episcopul
Sf. Partenie si Luca
M. Teodor Stratilat (lilsatul de brtinz.(1)
Sf. Martir Nie.ei or (hnceputul post. Pascelor).
Mart. Ilaralampie
sr. Martirul- Illasiii Primul -plitrar ora 1.5 p. tn-.
Sf. Parinte Meletie Arehiepiseopul
Guy. PArinte Martinian
-1- Cuviosul Pilrinte Auxentiu Sf. Teodor
Ap. Onisim.
Si': Martir Pantilie

J.
'

.

s. Martirii.Agatia

3

25
26
27 '
28
29
Made

14

'

'

l!,Z4V

I

>
.

_ ___ _._
P

'7
..,
,I..:,z..-,..-41.-kr

"'Itzl''.1);--41//
14=4%
-.7. A

,__,.6-t41/A5i5, 1 -gA..::W...z.Liz';,,A.:A!!.;;.s.sf..

4.,
:-..

E,

r:=At f.feij

...-;.

, -.:,..

"

1,0-'61= &`112-6?"''11-...r'gS.T.eM',.."

--=-,&;%4,0-.

i

V.Vil.%1"-

.:.'4'

\itta.

(eUre. *UBET)
are (jile 29. I? i u a 11 ore 0 nóptea 13

7-?:=1

-:::,

i.e....,

FEVRUARIE

'4
A

..

!

S.

D.
1..

1-

.lia si a 2a Allan: a capulta Sf. Ion

SF.

P. Tarasifi.

T. Ultimul ptrar, ora 2.57 a. m.

'...

1

.!)

V.
'

1

S.
1).

-

Sf. Proliriu Episcopul Gazer
C. P. ,Procopin Decapolitul
Guy: Par. Vasile Marturisitorul
St. Cassian Romano!.

'
,-

.

,.

1
1

1

21

vz..,!.f.;-v,f.,zwAvo».:.;-.!,:;,/.,4=..11.,-;%, 163.`,=;t f .;.r..v.,3`,-,Illi",',:&11.,ek.,'.e!..T=1.--VI.,4Kg..43:i.1173.!: -%!'.(9.4?:3F:41-i'4M
-A5X-1/3.--' ...".17-,,'WAVP..\:0'11/10/1:i7;',/liFA.::.1:..-0.1:57ii'Mk3;:-Ot:7"41:-- 1,77.4:7-fltig-A.A%;%Fil..:ZE4::-:-.t7:1,

La 1-14 Fevruarie Curban Karam.

.74

-'

--v...cqwit;-,::-.A(TI.,!.?A-.A*_WW,.,73Takii;TZ4t.kV:..;14!,Wi;tat,F---';
-14;--.41,1';.;-_!;ijigi-'3:rfit-V315;:1,,Z.4.k1:;;;At'ziF/1\41iFA.k.;;----;/»=.---

t

www.dacoromanica.ro

-'

,

Anul II

lanuarie 1904

No. 1

LUMINA
Revistil Navaho a Romani !or din Imperial Woman

t:

-

N

t2

A'

g

;';

,

LAZAR tniivu4
inspector general al geoalelor si biserieelor române
din lmperiul Otoman (Macedonia)
.

,

www.dacoromanica.ro

cat mai potrivitä sco- pului ce unwire. expunere de obiceiuri. scrieri asupra situatiunei noastre economice.dacoromanica. asupra trecutului si conditiunile noastre de train etc. In afard de rubrica pedagogic. nu ne indoim cei la rindul lor. datine qi superstitiuni. cet publicul cititor va aprecia silinile noastre qi ne va sprigini Mai mult ca in trecut. cu graiul ori cu punga. Drept acea pdrtei dialectale ii vom da o intindere mai mare.* Revista. peitrunqi de importanta lucrului. publicând pe de o parte articole cu continut felurit. cari cu condeiul. Statistici. prin acea cd mebrim formatul Revistei. asupra vietei noastre intime.ro . ca sei exprimäm aci mulfumiri tutulor acelora. indrumati de experienta ceistigatet.. ne-ati ajutat sei ducem inainte acest organ de publicitate. vom trata in aceastei parte tot ce poate presinta veun interes relativ la Aronietni. ca sci /acä posibilä ducerea la bun sfärqit a operei intreprinse.9 LUMINA CATRE CITITORI Intrand cu acest numr in anul al doilea al apargiei Re- vistei 'Lumina» socotim de a noasträ datorie. descrieri de crape qi sate. vom cecuta. Iar institutorii noqtri. firea pi literatura noaslrec populard. impunéndu-ne acest saarificift in . destinatei in special institutorilor. ne vom da toate sfortärile. se vor grcibi a respunde apelului ce le adre- sam qi in chipul acesta vor contribui prin luminile 8i cunoltintele lor. ca acest titlu al ei set fie pe deplin justificat. www. eel vorbit de poporul nostru.. ce pretindem de la dinqii. ca nu vom fi condusi de un patriotism rill inteles. vor fi cdt mai exact qi impartial studiate. ca sci ne apropriem de tinta ce ne am propus. precum qi de concursul desinteresat al tutulor iubitorilor de propciqirea culturalei a neamului nostru. convingerea. prin cari tindem set i set deqteptecm gustul de citire româneascä in masele poporului nostru. ce publiceim in corpul revistei. cari sunt rugati sei ia in de aproape cercetare chestionarul. asupra gospodeiriei noastre. Un prim inceput îl facem deja cu numdrul acesta. fiind o Revista populará a Romanilor din Imperiul Otoman. alterându-1 qi irnpestritdadu-1 cu cuvinte qi expresiuni cari nu-i apartin. Tari de acest sprijin. cei in scrierile cu caracter folkloristic dialectul intrebuintat de noi va fi cel adeveirat. De asemenea «Lumina». introducénd in Revistei toate îmbu td4irile trebuincioase. Tinem set precizebn aci. In altei ordine de kW vom ceiuta ca partea scrisä in limba row:Wei cultä sa fie cat mai ingrijitel. iar in al doilea rind facénd o larget parte materialulul folkloristic pentru a inlesni studiul doritoritor de a cerceta mai de aproape graiul.

In schimb se acordd pe inscrisurI de Stat. in trâsâturi generale. am schitat in trécdt importanta creditului in productiune si a institutiunelor. presintând un cec liberat de serviciul comptabilitdtei vilaetuiui.despre car! am amintit in articolul precedent nu stint de cat auxiliarele tesaurului public Ast-fel ele sunt insdrcinate a incaSa to:Ste veniturile Sandjacurilor si a pldti pe functionarii civil! si militarI. nu se acordd ImprumuturT pe ipoteci asupra ori-cdrui fel de proprietati. se angajézd a face incasdri de efecte in Turcia si straindtate. concursul tututor oamenilor de bine.aceste cloud orase astéptd cu impacientd ca acéstä importantd institutie sd-st intindd operatiile sale si aci. oprindu-ne. infiintatd la 20 Iulie 1888 pentru o duratd de so ani si autorisata i prin firman Imperial. cd pentru a se fonda o societate ano- www. pen- tru ca aceastä foaie Set ia o desvoltare si mai mare. fie chiar si asupra proprietätii absolute (miulti) ca constructii vii etc. devenind un organ. cit tort ccifi pot finea condeiul sd nu ne refuze prefioasa lor colaborare.ro . asteptam. care circuld ca monedd dar sunt rambursabile numai de Casa Centrald din Constantinopol. conesamente etc. Operatiunile eL ca si in general ale ori-cdreT institutii similare se pot resuma ast-fel: a) Acordarea de imprumuturl cu cel putin cloud semmituri solvabile. considerate ca dificile. e) Este autorisatd a emite hancnote qi in acelasl timp bilete de bancd in valóre de 5 (cincT) lire aur. Pentru a se putea realiz t un succes. (Se stie. este programul Revistei. Astepteim. nu si de su-cursale.. fata lumei. car! i! ajuld desvoltarea. Din causa unor dispositii ale legii. fac t6te aceste operatiuni 'spre marele avantagiii al publicului: sucursalele infiintate de curând Ins& la Bitolia si Scopia . d) Compturi curente.dacoromanica. c) Acordd imprumuturT garantate pe deposite de trarfuri. Viena. . 0 institutie particulard de credit care a adus folóse destul de apreciate industrieI comertului din pdrtile nóstre este Banca de Saionic.3 LUMINA Acesta. Publicul comerciant din . care ar fi läsate in depositul - Bäncei. De asemenea asteptetm. in special asupra Beince Imperzale Otonane. Cele mai multe din sucursalele Bdncel. in ceea-ce priveste tam nóstrd. mnsä. sail de administratia financiard a Sandjacului. INSTITUTIILE DB CREDIT IN TURCIA Intr'unul din numerele precedente ale revistei nóstre. ca Românii de pretutindeni set ne ajute cu obolul lor. care. b) Face tot felul de operatiT de comision si chiar de comert. nici pe deposite asupra mobilelor. credite egyptiene etc. pe noi Aromâni set ne reprezinte bine $ i demn in. obligatiuni ale oraselor ca: Paris.

dacd sunt läsate cel putin 6 lunT si 2%. Ea se administréza de un consiliü compus din 7.delegat al guvernului. b) Obiectele din casa absolut trebuincióse precum si imbrdcdmintea copiilor. fondul eT de reserva a ajuns la 2 milióne. Banca se gäseste inteo stare destul de infloritóre. la dispositie. acordänd chiar 150/0 din valórea titlului. financiar sati orl-ce intreprindere de cal ferate.. Dobanda perceputd este intre 7 si 9%. dijma etc.la 12 membri ales! de adunarea generald. actiunile eLse negociazd la 820 fr. cecuri. Ea inlesneste fórte mult comertul fäcând avansuri pe märfuri. deplin värsati. in urma decisiunei Consiliului de Stat. aprobata de Consiliul de Ministri). d) o pereche de boT si recolta care nu s'apus Inca in hambar e) fructele neculese Inca. avand insä sucursale la Constantinopol si Bitolia. comision. 2) e emite si scompta polite. f) maT mult ca 1/4 din léfa functionarilor civili si militari. 3) a crea. c) uneltele si masinele trebuincióse exercitiului uneT profesiuni. 0 institutie de Stat menitä a aduce cele maT marl Inlesniri desvoltárii agriculture! si a ajuta cu credit tocmai pe ace!. Operatiunile Bäncei sunt specificate ast-fel intr'un articol din Statut: T) a subscrie si contracta cu guvernul si administratiile sale ori-ce imprumut. Capitalul el se urca la To milióne lire. Ca si Banca Otomand ea nu acorda Imprumuturi pe ipoteci sub nicl uu cuvint.ro . comert si credit. vinsläri si cumpärdri de fonduri publice. a cumpära si vinde märfuri si cu un cuvint a face ori-ce inträ in atributiunile uneT societäti de bancä. Impärtit in actiunT de câte 500 fr. Banque 27-le et R-le des Pays AutriChiens. pand. dupa aprecierea presedinteluf de tribunal. parte din capitalul vechilor case de economie si parte dintr'un supliment provisat din incasdrile dijmeT (s'a facut o prelevare anuald de to% asupra acestor venituri). Sediul principal e la Salonic. carT aü mai multa nevoie de dinsul este Banca Agricold (Ziraat-bancasi).dacoromanica. in anul expirat a impärtit 9% dobanda pe actiune. Ea este o societate anonimä compusd din urmäteTele case financiare: Comptoir d'Escompte de Paris. 4) ori-ce intreprindere de lucrarl publice.un. pe ipotecä asupra ori-cdrui fel de proprietäti ca si pe orl-ce lucru sesisabil Dupa legea de executie silitä obiectele earl nu se pot sequestra si vinde pentru datoriT sunt: a) venitul trebuincios unit! om pentru hrana sa i familiel sale. trebue sd fie autorisata prin firman Imperial. imprumuturile se acordd cu 2 semnaturl si chiar cu una. comercial. a face si intreprinde ori-ce afacere de bailed. in afai ä de dividend. iar la Smirna este comanditard case! de Bancd Weiser A. fundatä la 15 August 1304 (1889) in -locul desfiintatelor case de economie. Ea este autorisatä a face imprumuturi numai agricultorilor. de comers industrie. accepta deposi' e in numerar pentru care serveste o dobanda de 404. h) imobilele al cdror venit pe trel anT este suficient pentru plata datoriei cu dobanda si cheltuelile de judecatd tot www. Cie. Capitalul social este de 4 mili6ne fr. pe titluri de stat de prim ordin. g) uniforma functionarilor. Banque R-le des pays Hongrois qi Pra/ii Alatini din Salonic. una. participa si comandita ori-ce stabiliment industrial. si este format..4 LUMINA nimd in Turcia. cand trebue sa ansi i. fabric! etc. Acéstä ia cele maI importante hotärirT si se stringe cel putin odatd pe an. si maT mult (de la 5oo) si inteun interval ajunsesera chiar la 1200 fr.

gl'onéS.am Afff di p arte. Ca societätT particulare de credit In Turcia mai putem cita Credit Lyonnais. cimirat tu xeane tradze Gionile.e menitä a aduce cele maT marT folóse desvoltarei economice a Statului si face In adevr onóre initiatorilor.$i-a§teardze: M ult jiloas6.ro . «StiT. având sucursale aprópe In tóte orasele. dobAnda e de 40/9. DIN SÁRUNÄ: . ea depinde de Ninisterul lucrdrilor publice si comertului. tora xénile va-u PM!» « Sora 'nvirinata grea§te: «F rate. «Inima se-adun5. acceptä pi deposit in numerar pentru care serveste o dobándä. www. Salonic etc.-1 ponda xeanrt Vre'l si fudzi §i nu §i-s niiardze «S'muma cand fu si-s' dispartg. Cu óre-care amelioratiuni acésta instituti. b) una se distribue sucursalelor pentru a fi intrebuintate agriculture!. METTA DISPARTIREA. Beneficiul net al Bäncei se Imparte In treT WV': a) o parte servä pentru märirea capitaluluT. ca sä se combatä epizootiile etc.: «lai mu§ate. mu§atiu Nane. Biblia C. - Muma-II dzke 'nfärmAcatg: «Scumpe. .o LUMINA 5 asemenea i pe ori-ce garantie solvabilä. Canda Mu farmaclu muma: Pânrt §' chetrile din pade Toate thiluea cu numa. actualmente are peste 55o sucursale. D. c) si una pentru ameliorarea rase! cailor si boilor. In acest din urmä oras ajuta fórte mult mai ales pe comerciantil greci. pan td-a ta turnare. care face operatii importante mai ales la Constantinopol. gAndaci. «S'mi-agar§e§t1 s'pitre0-acasil «Frate. . - . si n16. pentru procurarea In mod gratuit de felurite seminte. si. «Tine-avearn çe n6 calcai «ate 'n'oarä. «Gliem di dorlu-ti s'de-a ta vreare Teta §' !Asa. Nase soea §i-1 nitre*: «Du-te ihdrá bung. cu sucursa'e la Constantinopol. cu Qe s'aibA tata «Gol din codru si nu-stoarnrt «Niel mumaThvirinatIl» Lrtcrimeadzá laia sorl S' teta lacriftile . pentru luarea de mäsuri. vita. Banca de Mitilinie. Administratia centralä e la Constantinopol.dacoromanica. cli singure armânem «Singure §' canda di moárle. 'n dzurt-acasá.

toate persoa- nele cu vazd In trecerea lor prin G. vestitl negustori car! intretineaii intinse relatiuni de afacerI cu bogatele ()rase ale Italiei si Austria pe vremea cand orasul Niculita. desi nu cunostea de cat imperfect limba acelora. la IntinderI marI Plerisird bogdtilie. cá escind direct din Temistocle si Platon. De acea el deschidea portile mar! si ajuta din belsug pe top sdraciI din oras. insä. casa si familia Niculcenilor era cunoscutd i respectatd. tóte credintele lui Kir Costi NiculT ceanlu. de care nu trebuia sa te atingI. ET. oträvitd. voia sä continue intacte traditiile trecutului frumos. Ar fi dos el trait' fericit si ar fi murit cu satisfactia sufleteascd. De acea îl vedeai pe Kir Costa posomorit rat dispus in ziva in care trebuia sd stea la masd numaT cu a! luT. De cat numele a rémas si demnitatea acestui nume trebuia pastratd intreagd si neatinsd.dacoromanica. sd tie sus si ncstirbit prestigiul.6 LU INA KIR COSTA NICULCEANIX De si mult maT inaintat in virstd ca mine. ireconcilia- bil. si sa facd drum si pe la noi si care resturna tóte principiile. obIrsia famine! sale. o clädire inaltd. totusi. de lupta disperatd L e a adus contra ideiel rondnesti. el tot va veni o zi. voia. pardon si Kir Costa Niculceanlu se legase o prietenie sincerd. sd se stingd aceastd faIrnd. o infatisare impundtoare si aristocraticd repauzatul Costa din ordselul aromânesc G.. te putea aproba in tóte. el devenia intransigent. primul ciorbagi din oras trageati In gazdd Mitropolitul. unde mé duceam des in anii tineri. poate in virtutea principiulur cd extremele se ating. Acolo era buba in!. curaid desinteresatd. Pdrintif si mosii sI fuseserd negustorI mart. unicul vldstar puternic ar fi fdcut sa cazd. care se pierd a printre plopi! piramidal! era un adevrat caravanserai& La . Asa trebuia sd fie. Desi Aroman get-beget. devi ideile si convingerile noastre se bdteati cap in cap.ro . De acea el.el. dar faima el remdsese si un Kir Costa. Om bogat nu era. De cat mare parte din viata sa a foNt amdritä. avea acel umblet semet care impunea care provoca la respect. pástra acea atitudine mandrä. Tot la Kir Costa gdsiaii cea mai larga ospitalitate top prieti niT i prietenil prietenilor. Casa lui. dacd nu voiai sa i-1 faci vrajmas de men-le. cänd familia Niculcenilor va reinvia in vechia el stralucire.. Acum boptiile dispáruserd caravanele de caT Incarcati cu marfuri scumpe turmele de oT si hergheliile de Tepe remaseserd ca o simpld amintire din trecut. virtuos. cd a reprezintat némul sti cu vrednicie si cu sperantd. tóte convingerile. era incd in floare si puternicd.. dar când era vorba de greci si de Marea Ideie Elinéscd. redus la un simplu negustoras . reprezentantii Autoritatilor. care incepuse sd rdsbéscd. pe care nu trebuia sd o sgandaresti. da. bunul renume al case! si familiei sale. cavaler din cale afard. intre mine si Domnul. îp facea Vote conce:iunile. veniti din toate colturile province!. Avea mar! si frumoase calitäT. car! ial inchipuesc. el stia numai una si bund. In adevr omul acesta cinstit. Aristocratul de sange voia sd se mentie in intreaga in' splendoare. ca e grec elin desdvärsit si ea' greci tot asa www.

t6te acestea nu intraü in c apul WI* Kir Costa. istorie. in principiü.AIl Imprumutat grecit. saracil de el? Si apot iar prilej. care trdeste peste noué mart si nou tart. fiind-ca Armán si Roman e tot acelas lucru? . Asia Mica.. de. Cucerirea si colonizarea Macedoniet de alte pop:5re. AtiOt d-ta Arman si Roman e tot acelas lucru? Dar de und. isbucnind In hohote de ris. nu constatl cd not suntem frail de sânge cu Romanist de peste Dundre. dacd tit sd stiT de origina cuvintuluT Arman. rfaveati nict o insemndtate pentru punctul but de vedere.: pand unde? E departe una de alta ca si cerul de pdmint. Adevr. ET. rdspundea el scurt. asa de rnult it era stapanitä intreaga sa fiinta de ideia grecismulut. care ardta cat de mult TI enervat ast-fel de chestiunt. et. rdspundeati: ce sti fill? Om sunt.Dar limba nósträ e una si aceiast su a lor. afla.tea sunt flécuti bune pentru naivI i copil. facând un gest. . din care sórele nu va apune. . E clar ca lumina zilet. disparitia statulut vechitl. vezt. Romios-Aromios Aromein-Armân.LUMINA 7.dacoromanica. dupa cart intréga Turcie. dacä pamantul www.Dar totI sträinit. de cat trebue sa stii. perfect stabilii. In starsit se nimeriati unit.Tot grec. Atunct Kir-Costa le plangea de mild zicându-le: nu stit ce sunt. si pc unit si pe alt" ne chémä pe acelas nume. cart respundeati. cd purtam acelas nume.Asta nu e nimic. cart aü civilizat pämintul intreg. Se póte admite una ca asta? Se póte ca grecit sa fi imprumutat ceva de la alt popor? El. Adevdrat vd spuiü. de curatt sunt totI cd din jurul but. ca e culmea absurdi. spunea Kir Costa.Dar bine. in cat. Kir Costa. cd cuvintul RomiaS e tot al nostru e. Tar când pe drum intalniam tarant si it intrebam: cc est! tu? unit surprinst de acéstä intrebare. aratându-s1 nationa-litatea din care fac parte-sunt Armân or! Bulgar. era lucru hotarit. intrerupea el din ce in ce mat enervat. NumaT in acéstä privinta nu sta. cd el vine de la Rondos. Apot. invaziunea altor elemente. erati pdmanturt grecestt cart tot intr'o zi vor intra in alcdtuirea idealului Imperifi Elen. Asa invatase el de la scólä. e om. cum se numesc -i grecit intre et. adicd e grec. Altit ziceaü: sunt crestin . Amp d-ta.dtit? aci un potop Intreg de teorit. sa-1 credem. nimic. -Fie si asa. nict o contradictie. bun simt tóte lipseati 'din aceste teoriI. Serbia. mat sucite. Intre cart si grecii tt. draga. cd nu putea fi de cat elent pur-sang. ne zic Vlaht ! .ro - . ne zicea zimbind Kir Costa. feria nict o obiectie. despre cart era pe deplin convins. T6te ace. eü frate cu unul. asa IT spunea in tóte zilele loghiotatul Alchibiades Matzuchides directorul scólet grecesti din G. sa se imprumute de la altit? Nu vedi. scumpul met. . intrerupse el. Bulgaria Romania. Egiptul i cu putina indulgenta pand chiar indepartata China si Japonie datoriati totul grecilor. insemnez Roman qi grecit de la stramosit nos' ri I at imprumutat. ar fi _fost. ori Albanez. pentru cd aci a trait Aristotel si a domnit Filip si Alexandru. ca sä preamdréscd nobila natiune grécd i salt faca o istorie unicd in felul el si in care numat dinsul credea Asa. cd Macedonia era Ord curat grecéscd. Kir Costa! asta nu e nimic.Nimic. . cart de cart mat abrase. Kir Costa. cart afi dat lumina la toti.

gratie edrora se impärldsiad si ce-l-altT de binefacerile luT D-sea. . ori prea intunecatT la minte. care vine sa. scbate in nici -tin fel. cu obrajiT pa'izi. cum IV inchipuia Kir Costa. cd alt1 reparati réul facut qi resplateati cu vérf indesat celor ce mattra-. cu Oral negru. Multi 1-. pentru cd pe globul pdmantesc trdiatt grecii. pe 'drum multi copiT. asta e un smintit. se intindeati ca pecinginea in ordselul G. Mal ales la biserid. intreba Kir-Costa ? -E dasaul roman. ca.a batjocorit qi Pat hulit. lung cirliontat. Era un tinar. dar s'a gasn qi oamenf. adevrat este TaraV. va pIeri ca un Caine pe drumuri. daca sub o pereche de sprincene arcuile nu s'ar fi agitat doT ochi mart. qi din di in di pnindeaü in reteaua lor mal multi. sarind in sus. rinduff de cate do1 atat tinarul (lased( roman. Pe de alta parte. Furiosul Kir Costa avea dreptate. il vor omori copiil cu pietrele. cdruia abia it mijise musteata. tot maT multi. veqnic In neasiâmpar. . Sa albe indrdsneala sa amdgeasca pe oarnenil de la noT cu toate nimicurile. deschida o coala romanä. maine altul. asmutiti de Kir Costa. necunoscutd. El n'a !Merit pe drumurT de foame. asvirliati cu pIetrele in dascal.8 LUMINA dedea rod. par'cd ar fi fost muscat de vr'un searpe. adancI. ci i-s'a gdsit o locuinta bunä i prietenoasd si pentru qcoald Tar s'a gasit o cladire noud-nouta. de care nu scdpati de cdt ce! prea indirjiti. it spargeatl geamurile de la casa qi cautati sd strice qcóla.si din ideia aceasta nu-1 puteaT . poimane altul.dacoromanica. reeqia in chipul cel maI evident acésta transformatinne repede. cat qi loghiotatul i i i www. bun de balamuc. Dar Tar41 adevrate. Adevarat e. aci in G. dupd cum prezise Kir Costa. Glasul lui inspirat qi profetic nu rsuna in pustiT.Cine e baTetandrul dsta. Armân si el. a caror inimd qi a caror minte s'a luminat la cuvintele dascaluluT roman Multi T ad inchis poarta de nas si nu T-aa dat vote sd p4easca pragul case! lor. Era o molimä. o Mid contagiósd. mere' sporia numrul acelor. Din toatd fiinta sa plapanda transpira un aer de modesiie. Acolo se duceat elevi. * ** Dar intr'o bund dimineata in ordselul G.ro . cd fieacurile luT vor avea trecere aci la noT? Dar nu-1 va deschide nimenT poarta case! sale. tat pe dascalul bor.Ce. carT incepeaft sa se inchine cu tóta evlavia la cea ce inainte arseserd cn atata patimd. De tinarul acela modest qi pla!And nu fugeail oarnenT ca de un ciumat. cu o privire hotirita energica. ce se opera in mintea in inima hicuitorilor din G. AZT unul. de loghTotatul Alchibiades Mutzuchides i de bopa Nasi. Asa era Kir Costa Niculceanlu. de smerenie qi l-ai fi luat drept un orn stângaciii qi timid. e nebun? striga Kir Costa. aceasta insemneazd cä s'a resturnat lumea cu fundul in sus. dar qi multi 1-ati primit cu bratele deschise.dacd soarele lumina si incalzia dacd luna qi stelele ist fdceati aparitia. apol aceasta se fdcea exclusiv. ca i lumea de la dén0 se resturnase cu fundul In sus. ideile propdvaduite de baTetandrul stin. in tóte Duminicile qi sarbatorile. Apol nu cum-va îT inchipue putoiul acesta. de IT-era maT mult drag sa te nip la dînsa. tras la figura.' Si pasa-mi-te. IsT fdcu aparitia o figurd strdind. Pe onoarea mea. inqiratT in.

pe când spre strana stângd.. Incruntat. cu capul In sus. pe când Leonida al nostru . din care el vedea un criminal maT mare ca tot! criminaliT de pe fata pdmântului. strip el. Zina n'ar fi zis nu. dar când auslia vorbindu-se Cal de dascdlul mu-1án. dusd pe gAnduri. Când avea nevoie sd se impärtdseascd. särdcuta de fatd. i asa vreme dupa vreme. Iar colo. In fata lor. fárte multi asa cd umpleati mat tótä biserica. mândrd si sveltd.ro ' . schimba fete-fete si îT tergea lacrimele pe ascuns. sdrbdtóre dupd särbdtóre. intrerupse Kir Costea in culmea furiei. când intr'o zi I-s'a adus vestea. o fatd rumend.. Iatd. cu nasul hi vint. Nu stiti ce era la mijloc. Pand si In familia inconsolabilului Kir Costa molima romatteascd Is! facuse drum. Iar and de la feréstra el il vedea trecánd pe strada. cum zicem noT. ce vretil Zîna. un www. Atâta numai stir). rosie la tap. Dar Kir Costa mat de grabd ar fi aruncat-o cainilor sd o mänânce. gäsTa cd prea intArzie pedeapsa Dumneziascd. Acolo copiii Invatd In limba nóstrd si de aceea invatä repede si inteleg ce li-se spune. . bdrbate. o näpädiail asa dintr'o data' lacrimele. cd dacd mama el* ar fi isbutit sd-1 induplece pe Kir Costa sd-o marite dup. ca si cum ar fi cdzut din cine stie ce inalpme. El era acum inconsolabil. fata lui Kir Costa. in coltul oddieT. Se mirk cum e cu putintd ca tot! oameniT salt plarza mintile. cumpana incepea sà. Iar spre strana stângd era cea ce fusese la Inceput in partea opusd. päsia mándru si dispretuitor in fruntea mathitazilor (elevilor) si. femeie. AT lui ere' multi. a ajuns o Durninicd. dar cu ochiT asa negri si frumosT. de cât sd o dea de sotie acelui om. Kir Costa s'a tinut de cuvint. ET. pând când se fdcea nevslut si apoi césuri Intregi rmânea nemiscatd. . Sotia lui. 'And inteatâta. véslènd cu ochif. si la scóla lui se invatd lucruri frumósa. nu stia ce avea. Si avea de ce. Dar Duminica dupd Duminicd. pe când dincolo rindurile se rdriaii. is! plimba privirT rdtdcite si disperate peste infirmul numér de elevi car! maT rmdsese. buniórd Mitru al LeneT In cloud luni a invtat sa citeascd si sd scrie bine. ca cirerfea de Mai.Nu mai pun picTorul in pragul bisericei. pe când la scóla nóstra. Is! lua nevasta si copii si o pornia. inima II svicnia tare in piept si asa pe fulls se uita. care semet. care fdcea o mutrd caraghioasä de tot si era nu maT putin plouat ca Kir Costa.. crescuse si trdise. indrdsnise inteo sal sd potoléscd ura inversunatä a bärbatultil ei in contra scóleT românesti. in call el se näscuse. ca sä distrugd pe top' ace! rii-fdcritorT.LUEINA 9 biades.. El nu s'a maT dus la biserica si a interzis riguros tutulor membrilor din familie sd calce pe acolo. earl iT nimiciaii toate idealurile. vedeaT pitulat un mic grup de copii: erat eleviT scóleT române. child loghTotatul cu nasul in pdmânt.D-sleii sl-I ddruiascd slile multe si sdratate -de doT ani de slile se duce intr'una la scólä si pând asIT nici mdcar numele nu stie sä si-1 iscaléscd. a trecut de partea Românilor si s'a hotdrit sd oficieze la bisericd româneste. cum ti-1 inchipui." tragd tot maT gret in partea stângd.. in tovärdsie numai cu loghiotátul.Tacd-ti gura. vesnic.Dar nu e asa de red omul acesta. dascdlul roman. bietul Kir Costa a remas ametit.. Si acum ti intâlniaT pe drum posomorit. cd i popa Nasi a dezertat. harnica si virtuósa Sultana. Insd. se tot uita la dinsul.dacoromanica. . cand tatdl ei vdrsa acel potop de ocdri la adresa tIndruluT asa de palid.

.5i de sigur a tresdrit in mormint. de Nitre' unul din faraonii prime! dinastii. prim* jertfa ce-p-aduc credinciosif tri fii.dacoromanica. cdcf. care esti pretutindeni i ne esti pururea stdpdn. uncle lua. Rd cel glorificat i adorat. sclipitóre pi astrale cart' veneaii set gloqfice pe marele zed. vederi menite sit atragd atentia bine-voitóre a puternicilor zei. de alt-fel. . 5i cu toate cd acum rdindsese aproape singurul. eraii preotii in haine aurite. Suverani! din acéstei dinastie s'aft distins prin constructiuni linage. Cortegiul se indréptd spre pórta principald. creatie unified ri puternicd.. a Kir Costa. zise: «0 prea 'nitrite Rd. TA'S In aer sgomot de cimbale. când dupd câte va lunT.indurd-te. frumoasa luT Zina s'a mdritat dupa acest dascal cu ochii asa negri si frumosT. Eraii credinciosi7 cari i$ ordinal' evlavia cdtre Rd. Templul is! Maya pilaftrif spre cer. cu idef ruginite ale trecutuluT. a murit subit de un atac de apoplexie. totusl stima i respectul cu care il inconjuraserd concetdtenI s1 erati tot aceleasl. era orn de bine. Marele preot se opri si sub sclipitul stelelor. defildnd sub privirea mutd Si aurie a hind. care esti in ceruri. indurd-to. fusese clödit inteun loc retras. care maT tinea in ordrlul G. das:dlul tinär si palid. intonaii cuvinte de mdrire strillucitultei Rd.ro . BATARIA. care iff refiecta palidele ei raze in albastrul undelor liniftitului Nil. Multimea "Manta mindrd fi plind de castd credintd. sfânta taind. www. când s'a respândit vestea . nuindrit si a-tot puternicd fiintd. aibi mild de norodul re ti trece prin fata ta. Mdrire fie o Rdl In aer sgomot de cimbale 5 corul tinerilor fecióre in sclavie aduse tome din depärtata Chaldee. i-a tinut la mormint o cuvintare in graTul românesc. mdndru in gredia lui ornamentatie.. departe de vuetul profanator al orafelor. Dar el ar fi sdrit din cosciugul lui si sl-ar fi luat lumea in cap. Nilul curgea lin printre malurile lui inconjurate de palmien 0. gIndurd-te. 4 Rd.$i tu mitrite Rd.10 LUMINA drum lung si obositor de mai multe ceasurT pâra la Bitolia. g. N. fiinfd inconjurutd de aureola mdrime! 5 primeste ruga nóstrii. daca ar fi putut auzi. pdrea cd duce pe aripele ecoului psalmodiile solemne al himnurilor. lacuri albastre presdrate cu drdgute flori de nenufdr. Curtea marelui templu se umplea de lame. repauzatul. Vözduhul cutremurat de rugs!.. sub privirea lune! si a credinciorilor. De acea intro seard intregul ordsel a fost viü afectat. Aü värsat cu to - til lacrimi de durere sincerd. cd toatd ceremonia inmormintdreT s'a fdcut pe româneste si ca cel mai mare vräjmas al sail. melndru. In vale.

. creaturf cu trupuri virgine <house. rmase frumdsd Taise. /ti rdpi multe fecidre. Voia sd scape de chinuri. care steipdnea acum trupul lui Tais. pe calea pudratd de razele pale. dar durerea dispöru Mel de scdrbenia mortii. pielea i-se ofelise 0 din mdara Tais rdnuisese numal cadavrul sarbos. Luna se ¡ma gales . Privirea ei astrald se perdea in vdzduhul intunecat i lacrdmi rdsdread in ochil ei minunati.» istovild Taisa se trdnti pe divan. $i duios ele ceintaii spre mdrirea aceluia. unde domneste castitatea si uncle fecióra este divinizatd. frumdsd Tais. pörea corpul el o mdeastrd compositie.o feciórd frumósd. Tais porunci sclavilor sit piece si apucând spasmodic.. efebiane. fi rmase una cu viatd. zvdrlite din fiuidul cerului de noapte de celtre meindra creliasel steipeind a noptilor senine. . plönge pldns fard de capdt. pe Imitrönul mare preot al lul Rd. atuncl stol nöpditor de barbari ardmil la Mel. Cu voce tremurdtóre geirbosul Mena. esit din dalta miri fled a unni iscusit sculptor. trösdturile trupului erad mdestre. se otrdvise cu o plantá venindcd ce creste pe malul repedelui NU. Mud cel a tot putinte s'a incruntat.ro . 0 odatd. Corpul el marmorean era descoperit. Si era fecióra din tara duke a Chaldeel.cu razele ei fligalnice . . $i Mud bdtrdnul Mena. vroia sd scape de iubirea egipteanulul perfid. era o zeifel iubitei de D-zeul adeVrat. Corpul el marmorean se sgrebuise. inteleptul stöptin i amant al lul Tais odatd cu relvdrsatul zorilor infra in odaia iubitei.. Taisa murea. lira multico- lord cant& «Era o data. pdrea cd moartea o cuprinde cu mdinele red qi pline de usurare. neivälird pe sfintul pdmint Chaldeian. Lacrdmile brdzdard figura bdtrdnulul Mena. Sclavele negre ti unsese corpul cu dulci miresme qi acum ca o pisicd de Angora se toldnea grafidsd. asteptandu-sl iubitul. de la pd: rinti veghetorl. geisi in locul frumósel amante un monstru scörbos. * ** Obosita. pe care oamenii XiNita o flicurd select& Si plánge frumösd i pala feciörd.LUMINA 11 Erad fetiscane tinet e. Relpird (loud sute i de dorul Orel tóte murird. pdrea o camera' vopsitt hi aurid palid. www. qi fecióra crescutö in dulcea Chaldee uncle soarele cóce rodul si pang ntul este roditor ca %j pdntecul unel femel.$i atunci alergd la otravd. le smulserd de la lagodnici iubitl. porunci sd se asvdrle crocodililor lacomi trupul spurcat al Chaldeanel perMe i surfzend zise ómenilor sel. pörea o masö nígrä. care trimetea spre taro Niluluì ochiri protectdre. otrava it descompusese divina ei frumusele.dacoromanica. Spasmurile cuprinse trupul ei superb si sbirciturile morfel Incepurd sd cuprindd divina formatie. se intindea pe patul scump fi moale. Serviciul divin se sfdrsise i cortegiul preotesc se reintorcea umat de mulfime.

NARC1S. Voscopolea cu wale 13 di Mill di case. cu averile a lieT fara numir. nu-ri tinea loclu. mulierile.. S'alumtart glohlli VuscupuleallI. ma dusmafini era multi :tile ca muscile un cádea.-ac4a somnul. tinerli i auji i virsará sandzile. Di cat di calea aestä nioaspegli o plicusirä di toate piki ca furnizile. §i s'f . i cu Ma &fall a liel. prot tu casabagli totT. di virtoasa Gramoste. - Di treT dzile §'patru nopti foclu ardea dipriuna fard si s'acumtind..12 LUMINA 'Mane in zor de bind se gclsesc in local lui Tais o and sclavä tot. di la munte §i di la campu argvuira nduntru Arbinisia Intreaga. Iar limbile di foc. cu palAgle §i grädiffile a lief far'ä pgreclie seapte dzile cale. Nepeisclior se aruncei obosit pe divan fi lin adormi. Unit amare di Loa era casab6. .dacoromanica. cum dzIoe lard canteclu. musitegle a 1TeT vrea eli s'li bag/ tru mand. dzaoe 16 loa loclu. niorTli di fum s'andamusea musea cu null çe s'andlta di allvdata Niculitá. pirifana Voscopole ardea di patrule prop. suma §i ti avearea di Voscopoler s'avea sculatá pan di un ca s'umprada i s'u goleasca. tinurl cheptu deadun cu bárbagii.. oe 0-lo muntrita di pri ArsuAlu §i lu-alasa s'cheara.. cares'canta si azi tall dzua : Voscopolea nu-fi si ado* Ca' sun gionili multi. purtard fisechl tu pudeao. lu s'avea avdzItá WA. aveglia Artutea a lor ell di multe ori nu-alásará s'ealca i sTImpradá hoara cicior di du§man..ro ... vo DIT 1ILI 1:19ELd GREILI . Di Dagli §i di Colonia dit fundul di Arbinisie. far/ si-s 'ffiicureadza..1u. paná di ningit amare. Mini 0 Mild apitrusea un dui)/ alantu. www. Di multrt zámane averile a DeI. caplu a Amu= jag. adze glunaticlu Vuscupulinescu Din sus §i di'nghios. Voscopolea. Di sal §'di zilid ni oaspegli nu 11. ca deadun s'dua In oer §i s'planga la Dumnidz611 tr 5. Tr'aoea 16 scoaseard §'cantec. Di trel dzile i patru nopti mu§ata. Di multi aril 'Write camera ar6I §1 Ward uritd minduire tr5. avuta. alepfi". livendzIN Aromâi. Apoi adeiogd ironic: ego chemati tot This». Lila campurile i s'trunduia muntill di aurlärlle a lor. afa de Manisa.

Prit viçifiT mu1er. Ningh ntsä. S'dischisie poarta di nu escAlisit i ningh scara di marmurá Sultana eldzu Ea-sT vidzu bárba-su. ardea 'nrt candilá. MasT Sultana nu s'bätea din loc i nu-sT scula oclilT di la icoanä. sghicurIle a murfarIlor. DoT sWiu-adugea di brag. flees. cándila lo s'apleack foe i fleach anvirliga casa. Era arose fric6asá aestä lutrainare. suflitlu a DA toatá bana a gel era diparte. cä. nafoará di Voscopolea la Chendra. fudzea çiuÍuiT. alága ca chiruti di minte. tipografia cum nu-avea altá tu Turchie. ea nu videa niçif foclu. Ardea avdzIta Academie. featä cama =Alga ca di lb afil aproape. cu ocji1 l. la vrutlu a gel bárbat. Il Tu unä cask tu uná palate you s'dzle. www. Odea Improastä. lim- bile di fleack niorIff di tum. cu penh displätiT. tu açea minutá bogT i asunarl s'avdizirá la pear".andu va s'Ving tata? Intribl íäicIu Mitru. Tar di nolgica a chop tuluT :adzea ca isvor sandzile. nu putea . la musata icoaná s'inclina a li StA-Márie sli-ascapá bana a Mr a-su care era nafoará di howl i singur.ro . ma Sultana nu s'mina di la icoaná. Ea nu-avdza niçT sghicurIle. adu-i3T-lu WI I Aeste graTe g-isia di tu budz6. galhint. aveaglIe-1.StA-Márie. Stä-Márie.LUMINA 13 Foc si fleach s'arespandi pisti tut loclu. care ca doT angliT 'tinea di pólile a má-se i trimura ca Lucas Främse dzua. Iar aurlárlle. Iu? nu stia e_I. bárbatT cu natTli In bratä. sghic i plangu pitrundea di natoarä. avuta Biblioteck -sculiile i palátfie s'fáçea scrum si cinuse. Mutrea mas1 slug* s'ascapá di foc s'ascapá di vätämare. mea ningh cheptu cu 'ná atutt di ArbinesI. - Era noaptea trim". pligiuit bra moarte. . aspäreatI. tufechile. masT cu doT so 1. un ficturic i ung featá. glone cu null" In toatá Voscopolea Sultana cu maffile pri cheptu. nu s'disparta di ningh mama a lor. Iar Mitrulu ficior di OW afil si Suring. Mintea a gel. hi çer nu luçea luna i stealile s'avea ascumsk ma luMina a fleaeálleI luifaina cásábálu i cât puteal s'muntrestl avIrliga di nos. rn u ¡Urea tine" alChendra &tried. Di trei dzIle el nu s'avea turatá acask nu si-avea acumtinatá caplu pri capitifilk nu si-avea vidzuth fumealia. s't1 si park cá vine bitisita a lumérfel. ca peturlu di çeará. fudzea. Sultana.s'veadá s'nts ahtare Milt. plhngul a ficTorilor.dacoromanica. ascapitá soarele cama ntie. . la icóna hrisusitä a li Stá Márie. ea-sT vidzu Chendra agudit. plämtá s'läcrimatá.

Si acari i meat" foclu tea. multi band. ca s'nu-armâni cheatri pisti cheaträ di tun. Tricu putinä oar% si alte beet. ell era aMt musatl. Voscopolea. i strease la inimi doll scumchi pi suflitlu î ditu aestu. Nu-lT tiliari. az1 easte eríliie.' oameili çe 16 si vatamari. ' tilla care slT isia in cale.ro . mullare. doI i dol mkT. Sultana îT hipse tu cheptu cutitlu di la briulu al Chendra i didzu moarti ningi nos. Ado §I vindecar ar rule. ca s'nu inviadza altä oard. Era ArbineSTli. aprindea. AverIle chiruri. va s'armânet1 &lard mania. ca s'v hibii ca aduçere aminte di la mine. Tora ma nu-avea ell' fried. cama agrealipaluwa aproape di cash.Mi mama% dusmafili. care s'll sta diniinte. fu mine a lor nu mi clan. ArbinesTli intrari. Tora nu-avea care s'll în calea. 1-11. era oamefíili di care pitricu ahinti tu eta alanti livendul Chendra Sarici. Cisibilu muri. scumchilI i durutili a meT. Si tu oara când Arbinesli frandzea porti si use. Ill Tricuri de-atumeea multi §i multi aril. Ia-IT.14 LUMINA . Dzile cale diparte di nêsi. . Voscopolea nu s'adrá la loc. agiungu. aeste cama virtoase. ge s'pärea crt nu lu-acati moartea. Pri vol Dumnidzeil s'y'aibi tu mutrita a la lar di la guse i scoase cloud fluril ge inghilicea ma multu di soarle. ge sghilea i s'dipira pisti trupurile moarte. dzise nOsä. pärintl vitimatI Aniltari apalile. s'aproache. cä i vol avut vIrni oard párintl.Na-v6 ate und.dacoromanica. chiru giunamea di Voscopole.. chirdut tatiil. musitetTle s'asteasiri. Ado iu era pahiiT. i plinseri mortill §i doxi chiruti i bAgari www. alte sghilirl. AO era serial": Masl stogurl di chetri. pi-arialu Vardar. veade. easte un casaba Ylesc tu care fudzirá multi VoscopoleafiT.. cii stm multi si ar61 ca lenki infármácosT. ma-lI loarä cu nêsi. di cat iiçli ill mutriri ahát jilos. ahât plangáros. ate un arbore pri aoa s'pre-aclo spun eh' tu loclu acel era virn'oari multi aveare. ci bratile 16 cidzurit. $i-§1 bise niveasta. Mill a Met. Eti va mi due la nos. arivuescu si la casa al Chendrar - tes ca ná fidane anamisa di odErrn".. cii ping si Waffle di cheaträ s'mullari. Ell vidzurit odaia implini di sändze. $i-11 veade Sultana. ca s'intri In cash. ca si-ll pitreaci i pri aesti la párintlli a lor. chiru Chendra. ca sii scitT.

15 LUMINA pill facia nao nicuchirata. erghelie di Tarp. PutIni. Tu putin chiro el" s'imprustaj. ca s'nu-armana pri tu callurI dupa moartea i s'nu-mi blastima. . care mi duse tu Muzichia.-iiin. putin ate putin me-aduse pri buna arada. di cat ca si-a§tearga lácrifilile Qe nu putea §i le. care mi lo tu Anadulie. oaspetili a me". prima §i a pravdzilor II dideam di grill. acatat% n thimelit $i una searit di toamna. Gheorghi înviá. tin minte ca din is candu s'arse Voscopolea.scumtina.Iu §eade Gheorghi al Munda. açel cama tricutlu. . Mel de Analtu. TreT afíl banal tu horIle di Colonia. ma cattle grain de a lul pitrundea tu inima ali Tal Gheorghi ca na penura aruOta. in foe. $i e6 singur mi thamasescu cum arma04 Via i banedz pan. Arman i parmateftu tu Anadolie.ro . El 0-avu ca§tiga. ma §i cama Atiattla orn ca di 40 affi cu ocllul Mare. Intrebara nil mulTare Qe 16 isi in cale ? . S'tihisi ougau domnu s'hibil our cu suflit. Cali nasa' marata. hoara a mea. Eti intra tu poarta. îÍ in mi bagara s'pascu nescante váçi. ma care scuno§tea ca tu filatele a Pei lipsea s'avea siciratä inima la multi eon". Intreba Tat Gheorghi. lar candu agIum06 tinir di 20 an". mane doT. Tli imna tacutl. En. ca un di doli. discalica tu ubor. Gheorghi li-a§tea-pta cu haraua tu inima §i cu arislu pri budz6. Ado si vátámara parintill. Candu agIum§u ficTor di 15 di aliT pl§team ado na.la tn casa çea di'na ndreapta. ná mullare tricuta. niuratl. far a sa sciba di in §i tra çe . doT calatori intra Velescu. La vatrit ninga foclu. Cu nurna al Dumnidz6i1 §i cu indriptatea nu chirul. Mi harnirá ma0 cu pane di misur. far% si s'vada §i s'cunoascä. Mato'. mine care acasa. El spunea nainte eke cunoscu tu bani. Astral'. acata sa spunk' Mitrulu §i un nod ill si few tu grumadzil. Mi loara nescantl Arbine0. Cate am patitil ado. ca am §i eft na bucata di pane §i va s'alas Ova la fumealie. cu care nés avu s'faca multu lucru. cadea na ploaie arcoroasa. cá i parintIll a ife1 www.dacoromanica. iar oclil" si umplura di lacrir1ff. er uscupuleana. azi tuta dzua. ge arspandia caldura mare §i aru§ea mururile cu fleaca a lul. Ado mi feaçe hare a until oaspe. ate arele am trapta nu sa spun cu spunearea." a papa ca mine. Ea null loa "dill di pri a's. pot ca s'dzic. De aclo domnu-filin mi vindu la un ben. ce pitrunde pang la os. huff deade burn' paradzI §i mi-acataf di lucru singur. cu sufrInteaua Adtgglakalii era Mitru. Di prea apoia nu §tin tra çe lucru Beulu iiilarse In Pole §1 mi lo cu nés. Avea Intunicata ghine. mi bágá pri tehne.. Azi un. negurIle era dipuse pang pri loc. far% sa-11 cunoasca care suntu.i cum di v'aflat s'bánati tu Anadolie.

apoI alb& ca cartea. nic i. sora tu altu §i tora ca duet 40 di aM eli se-afla lará. di Arbine§i. tInea ghine minte cum lo-adusirä tatäl vätämat noaptea. sort. iu s aflä.. Nu plang oare gindurile Mid se-adund?! III 0 ea plang. M. Vru sTla fluria tu mInt. muri. di la moarte. ma mana li trimura. ma çe slave.Ia. Si OA. cä'. ca aguditá di sfulgu.Ruinatd. Dar tu md mangdi fi icoana ta senind Ati-umple casa de iluzil $i lumina. La aeste sboar6. eli foal ant . ma patine de a oaspeluT. ficiorlu al Chendra Surfed. Fluturelnd din aripl line Ca o umbra dulce.Nu. Ca trä. ca mu§catä. .Ah 1 Mitru. Il Triste neguri se coboard Ca fantasme din pasture Amintirile vin riruri Iar 'Meet din lumea dusd Dragi fiinte mi se-aratd Ca'ntr'o mandstire veche Sci m fure. cg. eff fort arächiti. cum ma-sa si pitrumse singurä cu cututlu. di §earpe. o sfdntd mama. sora a lut Dingintea a lor 16 murirá párinîhi. . muliarea arsäri. Ant §tit map.16 LUMINA s'vätämarg... dusi fratele tu un loc. care §i s use ante OVA era Mitru. ping tora nu-am avdzitä. iar 1 noel era Surina. ca çi aliT grei ail tricutä. A§i era.Si nu tlf-fl minte cum î1 clima pärintIlI a WI. fata-1. dzIse n6s. Intribä. cä. aveam §i et nä'. &Tor di OW afiT §i agár§iI. nu era niçi' ma MieT.. BEZA. §i a 1 Sultane. aclo. dulce "'tinge mine! Clopote departe sand. Märatlii di AromMI. fratile a met.ro . cum dzise nOsg. ! BOEMUS TRISTE NEGURL. am o flurie spindzuratá di sâhate. ciudie ascApä nOsg. ?i'n pustiul Vista pared Te privesc. 136caudal icg. ea lo unä cale. Oaspele.1 si feaçe galbinä. .' ea pri Mitrul? . eram flak. www. Si apoia ate arale §i fármaçe cunuscu nOsg.dacoromanica. çe le vine tora prota oarä In casä. ca çeara. Ahat putu s'dzIcil n6sä si cádzu liinaä. di it s'avdu.Si nu tl-armase virnu semnu di la n6p ? .

adica. abia s'a urnit din loc. 'Ina din ajunul Crriciunului. Acum. Bobul mosneagului. clef se pun la icoanä si se pastreazI acolo cfite-va (pie. dandu-se cate o parte egalá fie-carui inembru al familiei. Asa. sentintä intemeiata pe fapte asa de pipaite. se nimeria cd boabele carl reprezintaa pe noi.Ian. Un hohot de rls general intimpinä aceasta constatare. säriaa mai in sus si mai cu putere. "insä. acum. Iar peste o di tot acolo Se vor pune i cele trei cruciulite de lemn de trandafir. Si in clipa aceea se auzi o pocnitura slabä si gräuntele de grail s'a dat ceva mai incolo. Fie-care bob de grail reprezintä pe fie-care din noi. boabele de grail precum si cruciulitele de trandafir se pastreaza la icoanä panä In diva de Boboteaza. gäsitorul interpreteaza aceasta. care e reprezintat printr'insul va avea parte de viata mai lungä. interesul via ce aratiim. cum am spus. adaugil mama. dupa ce s-a ridicat masa si dupil ce a facia repetite urarl de fericire pentru anul. mama? . de si fapta aceasta era o depilsire a obi- ceiurilor. Atund dupil ce se sfintesc apele. rostindu-se incet de cätrz. sun!: ccupate cu boabele de grail ca si.ro .Dar bobul tii nu s'a miscat Ina din loc. Dar pe cand mamo!_. Care bob va sari mai mult. cd in diferite imprejurari de peste an . In vecini traia un mosneag singuratec si uitat pared ie moarte. fie vr'o dibacie secretä a mamei. copilareasca suntem pe deplin incredintati cä boabele ail graft adevarul i el o sa ajungem LAnä la adanci bätrinete . de care vorbim mai sus. in cari un moment a fost Intrupatä fiinta noasträ. a tutulor. filcut din diva colindelor si care sc numeste colacul case!.Un bob de grail si pentru dînsul. . facut. Aceste cruciulite se infig in traditionala pldcina ce se face in diva Arm In aceasta placinta se mal pune ascuns un ban de argint i dupä ce se tae in coari. Ele nici nu se ard in foc. . a .dacoromanica. Vd. anume pentru sanäiatea tutulor din familie. bobul asta esti tu. .Na uite-I. asta-l-alt e tata. strigä unul din noi. duioasä. cä dilele Imi sunt numärate. De aci. pe care arde un foc abundent. mama stringe cu multi. Tata si mama Ant numai bucurie noi copiii ridem sgomotos si In naivitatea noastra. sä asteptäm cu totif sa se incaldeasci bine boabele si sa sara in sus. In codrul cul va fi banul. se aruncal trite() fantanä din apropiere. ca norocul IT va suride peste an. nu mai Incheie anul viitor: aceasta fu sentinta noasträ. care in aceasta materie avea la activul ei experienta a ani indelungatl. al treilea sunt eü i asa mai incolo. fie Intamplare. In aceastä ultimä noapte a anului ce ne paräseste. stä depus acolo un mic colcel. dar tot am de gand sá traiesc [Ana sal leagan un nepotel. dar. disc dinsa. dice dinsa. aduce mai multe boabe de grail nefiert. se cauta a se ghici in special Ole dile are de trait fie-care pe plmént. Colacelul. care bätea la use. . Nu e vorbd. lämurindu-ne aceasta operatie. noI copii Inca In vIrstä micá observam cu atentiune la tot ce face mama. ardtand cu degetul. cum ii dicea toata lumea. adica se constatä cat timp are el de trait. ori pentru rudele cele mai apropiate. Ingrijire boabele. Aliiturl de dinsele. E noaptea din ajunul Anu si in seara aceasta se vede norocul. omul. i ne infäsurd pe toff cu o privire dulce. botezandu-se. Iar mama. gaséascá www. .se vede norocul. Nu.copiii. ea pune In cenusa incälditá rind pe rand cite un bob. Apoi. and focul de o parte. pentru-ck nu se pune de cat membrii familiei. o femcie batriná si o rugAciune.Semn rü. Si. anului.17 LUMINA Mine i oliiceiori din ajimil i din zilla Aim lui-Nori Strinsi in jurul vetrei 'pärintesti.aplur.S'a sfirsit cu el. Si mama puse unul in cenuse. nici nu se asvarla afará asa cum o fi. Si pe cand noi cu totii facem reflectiuni si emitem diferite aprecierl asupra operatieT de mai sus.

pune pe ma-sa de desfunda toate ¡agile i garderoburile. când pot constata ca sapca lor e mal bine reusitii. Cum a mantuit cu sapca. ce se silesc sti o gaseasca cat mai mare. daca nu chiar majoritatea locuitorilor. Invartindu-o in toate sensurile. lar in man! invIrtesc mered sabia de lemn. fdcutd tot din par de land. ca odata ce aü capatat forma lor definitiva. drept consfintit prin o traditie de mai multe veacuri Mai rmane costumul..rapca Ea Marta de carton. Cu ea va poza hi fata tovarasilor si a lumei celei-l-alte.ro . liguciar tine in destul seama i lesne pri. ca imprumute un rind. asteapta cu multa nerabdareca sa treacil mal repede noaptea. care se Oretinde cd in intervalul de un an a crescut foarte mare. se ocupa cu cresterea vitelor. mai nu e familie. scuturandu-se si sunand cat ma! tare din clopotei va pretinde cate un ban de la trecatori. adica cat ma! Impodobita cu cod! de vulpe. sepcile se Incearca de mai multe ori pe qi. etc. cat mai demn in diva de Aghig-Vasili. In partea de jos si anume uncle vine barbia se atarnd o lunga barbd.' cu dînsa va juca la flora liguciarilor din mijlocul satului. earl fac repetitii intre dinsii.:epem cu top! cat de satisfacuta e 'ambitiunea si cat de rnfigulita e mandria copiilor. intorand hainele pe dos. Sgomotul mare ce va produce prin numrul si marimea lor este o not& bund pentru dinsul Si clopoteii nu-s gred de gäsit. In partea anterioara a sapcii se fac gaud pentru ochi. Inainte de Anul-Nod si se arata prietenilor de copildrit.dacoromanica. pentru ca sapca se Indeasä pe cap pand sub barbie.pentru dinsul. cu dile inainte audi mere' sunete de clopotei: sunt liguciarii. in chipul acesta ca si dea purtatorul ei un aier cat ma! martial. cd liguciarii trebue sti aiba o infatisare cat ma! martian. ca acestia sa's! facä cornentariile si observatiile lor. atat de scumpe inimel lor. ori cheltuesc micile lor economii. pentru-ca ei all multe de facut in diva de Anul-Nod. or! se adreseasa vecinilor si rudelor. care in diva de AnuNod va avea. iar in el o coada de vulpe. insd. cum i-se dice de obiceid la noi gild de Annl-Noii. avénd un fund de scindura In mijlocul scandurei se înfige un sul. vertical In deosebi partea de dinainte a sepcii trebue sa fie cat mai impuhátoare. Dat fiind faptul.18 LUMINA cat vor trai fiintele. Mai jos se face o taetura ca sa poata respira. travestindu-se in toate chipurile. la nevoe cu dinsa se va apara. In 4iva aceia ei aü sa se faca liguciarr. la altif e iatagan adevrat. ba chiar si cei mai maricei. e . costumul e hotdrator in aceasta privinta De aceia liguciarul scotoceste prin casa. care se respecti este acela. atund el se ingrijeste ca din timp sies! comande alta mai frumoasä. asa ea nu me e un mucos. Daca sabia din anul trecut e prea mica . In comunele si satele noastre de munte. Asa find. pentra a se prezinta cat mai bine. neldsand visibil de cat doar gatul In jurul fundului de scandura se cos alte cozi de land si tot asa in sens. sunt ocupati ingrijati. la care sit nu se gaieascd In belsug. saü inainte cum li se cla drumul de la sward mered II veg. Un liguciar. mai mare si mg bine colorata la tamplarul din sat Sabia are un mare rol. care va hotari de succes. incercilnd felurite costume. ca sa fie mai reusiti if preocupa de cu vreme inainte De aceia dinsii In sarbatorile Craciunului. liguciarul a preocupat sa'sf procure cati maT multi clopotei. bdietit cad* n'aa trecut încä pragul adolestentel. De saptmani intregi ei se tot pregaltesc. De saptemâni intregI ef se roaga de mama. cat mai paroasii. orl ar acht i gandul. la piept si in josul cingatoareI un numar cat ma! mare de clopotei. www. Principala podoabil. or! o va intrebuinta ca armä de atac in contra grupurilor vrajmase si tot cu dinsa. de cari viitorul. mai bogat Impodobita de cat aceia a vecinilor or! prietenilor. carI de car! mat vitejesti. ca sa-i ajute cu ceva ban!. se coase un nas artificial sub care se cos o pereche de mustati enorme de parland. In al treilea rand vine sabia si costumul. uncle o mare parte. Bine inteles. de fier. atarnati de gat.

ci ceea-ce ti-se va intämpla in aceasti qi se va repeta in tot intervalul anului. pin& nu capita un ban de la dInsiT. ET se . ori . ei provoaci risul prin disproportia ridiculä dintre aceastä imbräcdminte. Obiceiul de a se face liguclari ori arachi in -diva de Anul-Noi nu e totl Aromânii. Aceastá measlere inlocueste cadourile de AnulNod.rn. lipiti pe picior si o gimddane albanezeasci. Sunt liguciariT mai mad. sä Inyirteascä acolo o hori. Si dupit cc sunt isprävite toate aceste pregatiri prealabile. cä asa if va merge peste tot anul la sfirsitul cdruia trebuia . Se practici mai mult in comunele si orasele de munte din Macedonia. Ina neivite bine zorile zilei. Intimplitor ea s'a Mat la deget Cazul nu era tocmal gray. o pireche de cioareci alloT de lanä. de cat baba devenise inconsolabill Era convinsi. 41 face o sapc5. survaf Cci ce colindä prin case. ofensatT. marginese numaT si se ducá in mijlocul satului. care va porni impreuni in áiva urmitoare si asa. lath' in ce constai ele: o fuslaneld en un numir nesfirsi t de cute si cu mange cat mai largI. se.LUMINA 19. ori din carrzä crt e incä prca mic 1iguciarul. Alta o iaü pe urmâ razna si prin case. de haTne. de 'Artie. avénd grija ca in repetite off sa pun& mameT invederesä-1 scoale din somn inainte de a se face zi.dup. ET 1ngrijesc ca nu cum-va mica ligucTari sä fie maltratati. M ACKDONEANU. fericiii blictl se culci de cu vreine.ca in diva de Anul-Noil. sunt de obiceiú copiii din familiile Seäpätate. se retrag si ei pe la casele lor. insä. banul de Anul-No La Crusoya eT strip' tare si cuvintele: surva. de obiceiii escortati de tovaräsi mai ' maxi. le atin drumul si nu-T scapa. labo. care e prea mic: In neputintä de a se gäsi un ast-fel de costurn. De sigur. socoteala ci . aceTa.sa se prefaci hi general la bucäte le. ei se string maT multi in aceiasi casi alcdtuind un grup. err ocazia vizitelor sd me. asteptând la porti si le dea. Peste tref lunT ea fu ripusä de o boalä.rlf. dese orT. expusT risetelor si batjocurilor lumei. aceia carT asteaptil aceastä qi pentru ca sa se aleagi cu un profit material. lucru la care se asteaptd. Ternerile eT n'ai avut cind sá se realizeze. pentru a pretinde la perfectiune. iar in noaptea din ajunul AnuluINoa. [And sä mai rsar& si el ea virstä. suportind vitejeste gcrul si eipada. In legdturä cu aceastä iinT vine in memorie pätania uneT femel bâtrIne din tecinT. ese de la slujba.ceea-ce de alt-fel e comun si la multe popoare .fure. cari din pasiune se supun acestuT vechi obicein si carT nu urmirese vr'un castig bänesc. adici si daT cite un ban la copil din casa.dacoromanica.ro . la agravarea cireia nu in mica másuil a contribuit pitania de me sus N. Alai in spre 4i ps cel mai mititei. in loc de a provoca sentirnente de spalmä. el de multe ori 41 intoaree pe dos mantaua ori anteriul ce poartä in toate zilele. Mica ligucTari asteaptä ca cresting sä Tasâ de la biserici si atuncr esindu-le intru intämpinare si punéndu-le inainte sabia de lemn. care e prea mare si corpul lor. fárä sä cearä cui-va bani. General insä e obiceiul . estT desteptat din somn de numeroase sunete de c opotei. färä sa atie drumul trecitorilor. iar cind lumea . De asemenea c generalä credinta. carl nu se prea obisnuesc la noT. carT nu se fax ligueTarT Acestia sunt garde personal& a micilor licucTari. firä multe podoabe si se consoleazä cu atita. sä mal holndreaseä putin.ceia-ce ar fi ultima rusine .nu cum-va li se smulge sapca de pe cap si ii Iasi descoperitT. www..

MIA una. cum n6 si pare. icA a§tirnamintul di anvArliga di soba. ea creapa. pri care-T bagata soba. va s' videm ca ma§ea di lemnu s'arde §i noT habare nu avem. s'bundzescu §i slardzescu. cazindaluI pri §i§ea calda. baga çerchlul nica caldu i dript çe-1 Incurfusi. A§i. i s'face bucItT. crt apa açea aracea. ma li duchim In practica cu 2-3 exemple va s'videm. Causa easte. §i-§i marea§te volumul (slardzea§te). Scafa. flanela calda anvArliga di gura a si$. Ma s'mutr:m pi frida. cu una misura pi lucrile din casa. Dui:4 aestu exemplu putem s'achicasim causa la multe fe- nomene çe s'fac dinaintea oclilor a no§tri. ca. Care nu §tie. nica nu o apruchem ghine di foc §i din 'oar% IA se arde maim §i o-aläsam di singuri. na si pare araçe.tu la- www. A§i ca caldura nu s'arspandea§te. Ma slom una m_a_. tot a§i §i cu açea di site. ca s'nu putetl sa scoatetl un astunator di §i§e §i slipseasca slu-aspardzetl? Ma nu-aveg di cat sb1iga una. In care turnam apa. s'tradze di partea açea calda s'disparta §i a§i creapa §i§ea. Ma s'ba. led açel çe-adará butT. IncalzIte pri foc. Cu ocjilT nu putem s'li videm. Toate lucrile din lume. va s'videm crt hearele nu sur. Tr'açea toate lucrile din natura s'an Impartita pi 2 marl -categoriT: unele çe alasa slreaca cáldura cu mare li§ureata pritu n8se §i altele çe cu greil s'Incalzascu. In loclu Tu cadzu. ma slorii apa Marta. Cate-orl nu v se-are tehisitä. di ghilie cama slaba. mare farche (deosebire) di la un lucru la alantu.ro . tu una scan. Dogarlu. herlu arátea§te §i strindze ahat ghine scandurile el nu putem s'li scoatem. tabla. §i§ea s'face &ilia di bu- catT.§_e scandura. Di cat ma§ea di her Ica di lamarina.dacoromanica. chilimea. Care din no! nu §tie. easte multu cama araçe di cat sazma.elieT. §isea de arkime s'iiiicureadzA. Tar apa dinauntru multu ma calda. crt ma s'baga mana pi lucrile dit und odd iu arde soba. iar aräçite s'iiiicureadza. care arde. crt ma s'chicam una chicutá de apa araçe pand §i§e di lampa. ca sii stringá ghine scandurile di 'bute orT di talar. crt aeste santu multu evarate . hearta creapa ditr'acea ca s'incaldza§te pang iu easte apa. i s'tradze In partea caldá 41 açea araçe.g5m mama pi una §i§e cu apa di Ding% soba. una di §i§e (ghilie) §i una di lamarina ica di her. s'cliama nu duchim caldura ado di iu o tlnem.20 LUMINA STIIN TA POPULAR IZ g TA Fenomene &ice explicate practic kido om §tie. si ma s'li Warn tru foc. ea slArdzea§te §i lu-alasa astuputorlu s'easa cu mare li§ureata.

iar guvele armin impline cu vimtu. ARA. cit s'umflA si creapl. Cu aerlu agel caldul putem s'umplern 2 bi§icf di boil. cu toate cA acatA un i acela§ loc.dacoromanica. candu Whin& zescu. Loati. '0 mArea§te volumul si ma s'hibA cama multu. vimtul aestu s'incAldzea§te. dzamA. tu [Agile di la coaje vimtul armane. umflati-o ghine. ma vend In foe. cA learnfiele tide tru Joe di vimtu ail ma multu apA si unA. AestA apä §eade cit tru cutif Incuse. lard. dupd çe s'incAlzea§te i i0 mArea§te volumul i diteaçea cA tu und sobA nu s'incAlza§te tutA lamarina' diunoarA. si nOse nu suntu ali- chite unA di alantA. cA apa s'face Muni si tu i§ire din poll strand di lemne §i s'aude wale bo0 gi canda clear off iurA. alantA www. cârtAnea§te §i aetu lucru TI face si dupd çe tricu sila di foe avdzi trose ! pleosc r Cauza easte cit soba. Içido lemnu. videnr cA din foc arsar Mill di mantel:1% uM si pare. cum am vidzutl tu multe case. aretot ahatA greatA. cA. o arupe di pri lemn orT cArbune i o armlet nafoarl. Va s'videty.LUMINA 21 curfusite tu mur. cându crea§te. apa fudze. CAndu §idem ningA vatra cu foe. nése s'umflA §i sA strambeadzA. ed-li fu stubia §i pistipsescu. di cAt ma s'u ghicsim. s'nu si strâmbA. Hearele. 2 cell'. ca s'achicAsim ma ghine aestu lucru. Multi avdu si fac haze. videm cit bi§ica s'diSumfiA. arAçindaluf. 1í ffilcureadzA volumul si Vine iara iu era cama näinte.ro . care easte nAnntru. tim cA aerul (vimtul) caldu easte ma li§or de ara-. Candu 11 bAgAm in foc. iu hearele suntu alichite di cheatrA. A§i leamnele uscate di chin orl de brad pla§cânescu §i aruncl scant* ma multu di leamnele ude orl verdzI. ca s'mina. ma s'ghicsim unA di nése. çe o are ca hranA. Di aeste videm. ma s'alasA putIn loc. iar ma virtos mulierile ascapA cu unA aid. tot a§i candu arAçea§te si teaçea s'avde trose ! pleosc ! Luatl und bi§icA di boil. di cAt ma s'hibA arage Ingreaci ma multu di caldul. are tu nés pori jet guve multu icí çe suntu impline cu apA. A§i ma s'luAm unA bisied di boil s'ulnplem cu aer i s'u. Nich un exemplu. videft cA nésA sTage aproape di 2 orT cama mare. s'Iundzescu si Tama sit curteadzA. Ma s'o dipArtAm di foe nainte s'creapA. cit aerlu. D-u poate a coajelief. Tr'açea leamnele ude nu plAscAnescu. 'ncAldzim. ed tu suta §tie causa. ligaty-o si bagati-o ningA foc. Cându lemnul s'mAncA. ma s'alasA putin loc. soba scoate indauA. ca veara. c veara nOse. cându bAgAm foc tu sobl §i seat/ s'aprinde ghine. ca nAinte. tru açeale firidef. si aesta diteaçea cA vimtul dinduntru. lar. cole. bAgati-o unit In partea din sus a u§eliel. '§1 mArea§te volumul i a§i o creapA bA§ica. §i di cat. cu toate c4-1 faptu cArbune. duhlu acel argulu suflA pi foe. ich la gura di sobA.. V a causa easte aeastA. s'incAlzea§te. Vimtul. açea cama calda s'disparte di agea cama araçea i. atunçea ingreacA gumitatea di ma nAinte. pri care tréçe calea di her. sunete.

pane s'fará apa putem s'banam 24 di satrap'. www. aracele intra pritu machint §i asl lampa arde ghine. DisclidetT unä firidá dit una odá caldá i sälaghitT doua carp' una la partea din sus a firidalieT. unde este astä-if oraselul si unde pe atuncea eraii numai päduri nestrabfitute i acolo sn-al facut 9 colibe. Oriíelul e vechiti si nu se stie cu sigurantä data fundärel sale. Din pricina cä aceqtr fondatori si-ad räpit nevestele s'a dat satului numele de Niveas Ia. In legaturil cu aceasta. ca luíina cheare 50 la suta. açea easte ugTaclu §i soba tea cast. v8rn'oará s'nu inclidetT sobele. in 2azeri. . se facea o nuntä si in capul horei se prinsese mireasa. T. dinsii se repezira in horä i rpirl cu sila Pe mireasa. Pri tu nAse iase naloara aerlu cald §i na Vine aer araçe §i asa slave unä alacsire di aer. Niveasta este unul din cele mai frumoase si mat mindre oräsele aromanestf din Turcia. Teacea. e mult de atunci. Spre soare rsare de Niveasta. care arde mu§at §i ghine Va s'videtT. ma fart aer nicl unt minutt. alanta cade in cast. care caste açel ma scumpu tra bana a omulul. Scoateti sisea di la una lampil. trecea prin locurile acestea 9 frati toff Meal i toti voinici unul i unul. alanta la partea din ghios. Apot cu totii s'ail ascuns in muntili.dacoromanica.-zi de Bitolia. Uimiti de frumusetea ei. care agiutt "'luau la arderea a leamnelor si la curátirea aeruluT din odaie. ca tu oat avem 2 twill di aer: aer caldu. Cu cat una lampä are §isea cama laugh. alanta atilt nauntru.Causa caste. precum si asupra originei numelui hit existä in popor urmatoarea legendä : Ci-cl o-datä. Si ca s'duchitT sled cama ghine. Dupa aceea ail rapit inca 8 fete pentru cet-falti [rag i asa ail format un sat cu 9 familil. cu ahât arde cama ghine. ea la un ceas i jumätate depärtare. care Vine di nafoará pri la partea din ghios. Fart. alasatl uses putin disclish.ro . cii pritu pipe ease aerlu acel caldul. Cartea din sus asboarg nafoarä. bagati" maiiile tru ripe la praglu din ghios §i va s'videtT ye vintu arace Vine. PUCEREA ORASELUL NIVEASTA saü NEVESCA Asezatä ca la 9 ceasuri depärtare spre miaza.. ca s'easä pritu criplitura di use orT pritu firida. Cum easte sisea tra lampa. orT ugTacurile.22 LUMINA la praglu din ghios. dând-o celui mare dintre frati. va s'videti ca fleaca di la çeara din sus iiliardze catre nafoarä. i aer arace. Causa caste. orT 2 dzile. cii nase n'aduc mare ghineata la sanatate cu alaxirea aorului. care easte ma User si care s'analta in sus.

trt sati Nevesca 4r% Se mil zice. cautând aiurea refugiil. dupg multä vreme.23 LUMINA _ Cu timpul multi alti Aromâni de prin orase si sate indepärtate atrasl cle frumusetile naturale ale acestor locurl. aü fugit iarâY. de bogAtia pAsunilor. s'afi stabilit inteinsul $ i in chipul acesta micul sat crescu.ro . etc. speriati de aceastä boaid. devenind un oras mare. Insk cä.dacoromanica. multi din cei no veniti. Gramoste. and ciuma. 0 lovitusá puternia s'a dat orasului. "-. www. atuncea cAnd s'aü distrus marile centre aromânesti Voscopole.

Toate sunt cládite din piaträ -o mare parte din piaträ cioplitä . De aci se vede un crampeiü de câmpie si Ina Itii muntl ai Murihovei. esite din rsboiul harnicelor Aromânce. soliditatea si märimea lor. cu frontispiciurl mdiestrit lucrate si umbrite de o pädure falnicl. Spre Miaz5. Pe jos sunt asternute mult pretioasele si neintrecutele covoare de land. sunt unice in tot tinutul prin frumusetea.. unde ail intemeiat frumoasa comunä Egyva. etc. ca chisele de dulceatä. birouri. Iar luxul mobilierulul din läuntru se ia la intrecere cu zugräveala si frumusetea oddilor.. Niveasta numrä vr'o 3.eiricd si din virful el Nivistenil aruncä ori-ce animal domestic ce le aduce pagubd. toff Aromâni.. perdele de mätase. Spre apus sunt locurile audyi-Snrin si Lady. Germanul Weigand intaI si mai tirzi un alt vizitator roman. oil de stofd.-noapte e valea. ca chin!. ceI-Ialtl nu se stie de unde. ca la niste castele din basme. numitä Guradi-Vale de ambele pärti ale cdreia sunt lived bogate. vr'o 500 la numr. la piept. ori de mätase. Niveasta este asezatä pe o ramificatiune a mun- telui Viciu. Iar la gat. de si e pämânt cultiva bill Nivistenii se expatriazi mutt. Dintr'énsiI se gäsesc in mal toate Statele www.si sunt acoperite.- frame de matase. numite LinurI si despärtite una de alta de riul Valea-di-dinde.dacoromanica. spre rsärit e muntele Ciuca. când In zori de zi te uiti din virful muntelui Cauca.cei maT nod . Acolo vara petrec Nivistenii cu familiile lor. se uitä la dinsele. unele cu placi de ardesie.ro . ImbrIcImintea femeilor e urmätoarea : rochiI de stofe de land. 0 vedere splendidä al. obiecte toate in argint. Cu cresterea vitelor nu se ocupä si nid cu agricultura. exstaziati de frumusetea pozitiund Lac lu. cusute impreunä cu talia. bident cu bland de samur.sunt veniti din Voscopole si Niculita. de cea-l-altä campia Saloniculul. lampi.24 LUMINA Atuncea o bunä parte din Nivisteni s'a dus spre Seres (aromâneste Sear lu). ogling marl. Sub linuri este o stâncä colosalä.).-zi se aflä doué poieni drägälase. Asa. Mal la stanga sunt mai multe fântâni. toate opere a iscusitilor alit. pozitiuni cu neintrecute frumusetl naturale.000 de locuitori. avend un aspect din cele mg pitorestl.warj.iyiteni. ca : mese. iar Malta* munti Peristera si Olimpiul clasic se desemnéza la orizont. Ca positiune geograficd. pahare. in oddile laminate si spatioase veil' mobile de mare pret. altele cu placi de fier. scaune de lemn de nuc sculptat. un sort de land. dcspre care se zice el astizi are peste 500 de case. De jur imprejur ochiul privitoruld e desfätat de vederl incântätoare. ori de vulpe (01. Casele Niveastei. Spre Miaz5. La cap sunt legate cu nA. pisid. ( Ocupatiunea lor de capetenie este comerciul si argintäria. ail zis. cdreia i-se iice Chiatra li . lingua. acoperit de päduri frumoase. la urechi si la degetele mane vezi o profuziune de giuvaericale. etc.ntarlfi. dintre cari unii . tesut de ele. In saloanele vaste. Inainte ti se desfäsurä de o parte campia Bitoliel. el aci vd o a doua Sinaie. Tara"! bulgari din imprejurimi si cälätorii cc tree pe aicea. icoane.

cd acest invtdmint forméza un obiect aparte. ca din ort-ce lucru. indrdsneff si prin aceste calitati asigurat o blind situatie materiald. Belcarcn Institutor-Director 13espre grâdina de eopii In scólele nóstre din linperiul Otoman. pe véslut si sciut. in Romania. Iar in alte tdri avem dintr'insii familii insemnate. Invtdméntnl intuitiv este decI inmultirea cunoscintelor: progresul. Bulgaria si Grecia. in Egipt Dodu. Acéstd pregdtire. THEODOR NERO. grape insd none organisatiunT. Egipt. prin unele locurT. pe din afard E bine. Germania si Italia . mid poesii. sä tragem o invpturd deplind. aceleast si aceleasl vorbe. servind ca punct de plecare la ceea ce ar trebui sd se facd in invétdmintul sistemet educative a luT Fröbel. va sä died invtarea copiilor mid prin experimentare.. indemnându-I ast-fel pe calea in. Pardafeli. etc. Metoda sciintet didactice sd se baseze. [And acuma. midi convorbirI.EI sunt desteptl. adicd invedel-ator. unul recitativ. Prin mulled si sarguinta multi ail castigat avert' marl.. consultând diferite carp de acéstä naturd si diferite tratate proprit pedagogice. prin institutiune. prin care li se desvoltä i li se formézd tóte facultdtile omenesd. iar nu pe. Cei mai multi se duc prin Romania. grddinilor d copil sat: sistemet Froebeliane. www. este fart' indoiald temelia scóleT: el mijlocesce intdrirea corpuluT prin joc si gimnasticd si destéptd mintea prin o build si inteléptd pdtrundere a lucrurilor.vétaturei..25 LUMINA Europe. el o póte cdpäta intr'o c(51ä anume pedagogicd. Invtdmintul intuitiv. sunt familiile Dann. prea putini in Serbia. dar intrégd i solida. Acéstd sectiune cere Insä o anumild pregatire pentru institutor. cum bunioard. scriere citire i calcule se da lectiunt de lucrurt Prin urmare se face o mica encyclopedic a lucrurilor-micd. Avénd in vedere cä asemenea manuale lipsesc incd printre InstitutoriT si Institutórele nóstre. ce e mat folositor si chiar mat national de cât constit uirea unet mid clase de copiT nevristnict. saii preptindu-se el insusl. etc. imi permit a da un fel de program in miniaturd. in Africa si in America. in Germania marea casal de comercid Sosidi. nu se &idea nid o atentinne. dacd s'ar crede. incd din anul trecut. In multe orase din Turcia el sunt fruntasii comerciului. nevslut si nesciut. cdci prin jocurI. Importanta acestor sectiunt este de necontestat. desemn. Biciola. cum se facea mat 'rtainte si se mat face Inca in cursul primar. Ar fi o greséld insd. Sd nu facem din invtdmintul intuitiv. Metoda froebeliand. Scoala romand din Niveasta a tost deschisti in anul. ardtdtor de lucrurI.dacoromanica. cintece. 1872 si la inceput ea a fost intretinuta de marele patriot Vas/ le Dan. t:nêndu-li-se un curs curat pedagogic. Inteadevr. Vaideni.ro . tot insirând elevulut. Economn. s'a prevdut si cdte o sectiune froebeliand pc land unele scolt primare.

scadut. de aceea copiilor le plac www. cad' respiratia este utild. un mic mused de lucrurl. iar pentru lectiuni de lucrurl sä le pue obiectele sub oat sat in manile lor. fluvid. munte. el trebue sa carmuiasca jocul. E vorba sd se jóce (ca Froebel) cu tot dinadinsul de-a caul. cacT copiI is! vor da sima in mod intuitiv de tot ceea ce'l inconjóra.ro - . sd cante. cad. Intervenirea InstitutoruluI la jocuri este cerutä si din punct de vedere pedagogic. (maT ales primavéra si tómna) II vor fi de mare folos. Activitatea InstitutoruluT In gradina 1) Explicatia in gradina a tot ce se vede: ideea de planta si partile el. cantece. vorbirea sa. mama sa lucrand mereil cu a copiilor. desemn. Pe lamp acestea curtea sad grädina scólel si cate o excursiune din cand in cand. afluent. Miscarea e viéta. cd el insufletesce jocul. un chip. socotéla. representarea lor in grupe la impartire. copilul este miscat mat intait de culóre. Povestirile si istoriórele sunt si ele alimente bune de invtaturd Copilul se inviosézd. caldura decI marita in corp. cä tóte merg de mana cu scrierea si citirea. dar i priveghéza pe jucdtorI. spiritul asupra unuT lucru. supraveghéza asupra bunei cuviinti si asupra bunelor moravuri. crescerea prin urmare sporita. Basmele asemenea intra in programele scólelor de copii. un codru sd cautam a-I Invta Cate o litera. adica zugrävirea lor si din o forma. In aratarea lucrurilor se va tinea cont de ordinul in care se succed aperceptiunile inteligenteI sciindu-se ca. sa eviiam pe cat se póte bucherismul. nu mil remâne indoialä. cam tóte de o-datä si fard ca mintea copilului sd fie obositä. adunat. ea va cuprinde : joc. intamplare sad patanie si el IV trage in felul sd o conclusiuné din cele povestite. ardtdrI de lucrurl. cat se póte de multe. sa ia si el parte activd. il intereséza chiar. sd sara. sd intre in joe cu copiii. apol de forma si in fine el va vroi sa scie la ce se 'ntrebuintézd si i din ce e facut. ideI elementare de geografie. el is! cunósce personalitatea sa. ski place fórte mult a'l asculta. iata tot materialul sat didactic. de-a baba oarba si cu mingea . care nu 's1 póte tinea. Un bun dascal putin va avea a face cu abecedarul. ceca ce place copilului. tot aci se vor deprinde copiI a se orienta in spatia 2) Gimnastica ochilor si a mânilor. gait la camp. cercurT. colinä.dacoromanica. de óre ce el va invta de tóte si variat. In acest scop li se va da asa numitele daruti froebeliane. tótä mintea lui este prinsd acI il vegli cu ochiI pironitl spre Institutorul ce-I povestesce. Cat pentru socotéld. si sa ne a- propiem de partea poetica a lucrurilor. sd se misce si Institutorul. Yocul e firesc copiluluI si nu póte fi altfel. ca subiect in vre-o actiune. poesiI. Jocul e miscarea. cad nu numaT. in acest povestiri. campie. scriere. lac. desemnul obiecte:or va servi la numrare si inmultire. mult timp incordat. mai intiid cea fisica. Mingile cu cordonas servesc la unele jocurl cu cantece si cu batdi ritmice 3) JocurI de Intäriti corporale si Gimnastica. ca bastonase.26 LUMINA I ectiune intuiti va trebue sa se faca inteo clasa de copiT mich in fie-care di. cadre in paretiT. dél. Aci e vorba insä. ce e un rid. claseI. de-a soldatiT. citire. cad de multe orl. aratandu-le in miniaturd. Pentru lectiunile de citire. opresce relele apucatuti. mingI libere si mingI cu cordonas.

0 pasre vine etc. par' c'ar vroi sd se ia in sbor dupd ea. Exercitiile gimnastice ale catmint!. sunt recreative si se apropie de exercitiul naturel. inclinarea la drépta si la stanga si resucirea la drépta si la stanga. ca si ale membrelor superióre. ajuta digestiune ajuta exalatiunea cutanee. ca miscare de locumutiune. Vrabia. ale antebratului si ale mane. si o exercitare si agerire a ochilor. punend in miscare aprópe tot sistemul mukular. cuprind miscarile femurului. al on& rei. si dibdcia in aruncarea bratelor si prinderea exacta si la timp a mingei. Tóte miscarile libere pot fi combinate la infinit. Musca. trunchiul si membrele. ale umrului. Aci se pot face miscarile liber. i) Marsul este miscarea liberd. Aceste exercitil gimnastice sa se faca çlilnic i In clasd. in trecerea de la o lectie la alta ele sunt recreative si deprind pe copii la o ascultare prompta. 3) Miscdrile memurelor superióre sunt impartite in 3. Ele sunt moralisatóre. Capitanul. judecata si imaginatia.ro i . Creerul lucre2d prin simturi. Miscarile capului sunt de 3 feluri. lupte. 2) de imitare. alergdrI. Importanta jocurilor i necesitatea lor se explica fórte usor. trebuié sd fie un numer indestulator de mina lata cateva miscari cu mingea. dupd comanda. :Srecele si pisica. viceversa . inavutind ast-fel magasinul lor intelectual. impunend etatii fragede sentimentul amorulill propriti.: cu capul. 2) Aruncarea mingiT cu imam drépta si prinderea el cu amandou manile si vice-versa. Miscarile membrelor inferióre. cea mai usitatd. ele a fi combinate. 2) Trunchiul. El póte fi incet sad repede. Dupa felul lor. la jocurile cu mingea. pricipend prin mijlocul lor. ele desvolta asemenea atentiunea. Pentru ca elevil sa se póta indeletnici cu inlesnire si veselie. -#9 www. trunchiului si membrilor combinfindu-se intre ele. aplecare capului inainte si ina. Miscarile lui se pot modifica dupd vointa. previne racirea corpuluT. Acest joc îi propune pe lângä o distractiune placuta. al asociabilitatiT si solidaritatii.27 LUMINA tot miscall viT.. Jocul e Inca si viata mintald. jocurile se pot face pe limp urit in una din i i salele scoileT Gimnastica. 0 infinitate de jocuri unele mai (rumóse de cat allele unele insotite si de cantece Ast-fel de jocuri se pot gdsi in anumitele tratate de jocurl scolare. dupd vérsta si constitutia copiilor. ele nu impun celor ce le executa sfortarI. Intre exercitiile gimnastice. ale tibieT si peroneei. care sa treed peste puterea lor. in band. daft efecte salutare asupra Intregului organism. Mara de gra lina. poi. face 3 miscarT: indoirea Inainte si inapoi si . marind caldura. inclinan a capului la stanga si la drépta i invertirea capului. ceea ce face pe copii a resista frigului 2) Aruncarea si prinderea mingei.dacoromanica. Mt:5ra. Marsul provóca pofta de mancare. iar in urmd copiii ii exprima idra prin cuvinte. uliul venatorul. Miscarile membrelor inferióre pot si. intreceri. adicä imitarea in mic a vietei celei marl. i) Aruncarea mingei de unii dintre elevi si prinderea ei de altii. jocurile se (listing in jocurT de: 1) alergare si prins. asa dex: Epurasul. se mai numrd marsul si aruncarea si prinden a mingeT. 3) 'in hora t tc.

triunghiuri pentagóne etc. 5) 0 fóie de hartie albd sat un caet punctat.01cm. 2) Un numér óre-care de pdtrate de hartie de culori diferite. www. bastonasele inaintea lor.005mm. Aceste exercitiT coprind deprinderT. insemnând cu cifre. o use. Institutorul lipesce un strat de cocd si o imparte in maT multe bucdti. tot dupd procedeul de maT sus: ca patrate. Procedeul e urmtorul: EleviT pun. Lipirea. trapeze pen-. Aceste puncte sunt destinate sd conducd pe elevi in asezarea verticald sail orizontald a diferitelor fdsiT de hârtie. Se incepe aruncarea mingiT de cel ce este ia inceput cdtre drépta sa dupd aceea el se intórce spre vecinul sti din stinga si jocul continua ast-fel maT departe. Bucdtile de 'Artie se lipesc cu coca. dreptunghiurT. paralelograme. 5) Aruncarea mingeT si mai 'nainte de prinderea ei.dacoromanica. patrate saü alte diferite obiecte tdiate in bucdtl. care le pot combina la infinit.ro . Materialul ce se (Id copiluluT. tru executarea a citor-va figurT. EleviT asézd bastonasele pe o suprafatd pland. eleviT vor face operatiunT tipice.. Ace las exercitiü cu o depdrtare maT mare intre linif. cu amân- dou mânile si prinderea lor. la voia Institu- Exerci. In acest scop se dd copiluluT un joc de To-T5 bastonase. a doué mingil incrucisat. construirea. 4) Doué ling de elevi stet fatd in fatd si's1 aruncd alternativ mingea cu o mind si o prind cu amitidou. o alimard o chibritelnitd. saü cu creta pe tabloul negru. locul ce trebuie al ocupe fie-care bastonas Aceste cifre iT vor ajuta la lucrare. Dupä examinarea lucruluI. pe mesele lor. o batae saü maT multe din palme. eT sunt prevduti cu o minge. 3) Un numr óre-care de triunghiuri isoscele i equilaterale de hartie de diferite culorT 4) Cte-va triunghiurf. lnstitutorul desemnézd modelul pe tabla négrd. ca o casd. 7) Mingea cdldtóre in linie: CopiiT stint asedatT in linie la distantd mica. elevi ridic bastonasele si reproduc cu creionul pe täblita de piétrd. dreptunghiul. modelul facut pe tabld si executat de eT cu bastonasele. superpunénd bastonasele in forma aseddrif temeliilor de la zid. in modul urmtor: pe o bucald de hârtie óre-care. cubul. etc. 6) Aruncarea in acelas timp. pentru desfdsurarea dibdcieT. Tot cu ajutorul bastonaselor. asemenea vor construi si corpur1 solide Wine sat góle. Diferite alte combinatiun1 cu mingea sunt ldsate torului. Prin construir intelegem rânduirea si punerea la un loc a bastonaselor pentru a infatisa ma! mult saü maT putin nisce lucrurl de folos si parte din figurile geometrice. carT suns. lipirea si indoitura. ConstruirT.iI de lucrári manuale In clasd (cu eleviT mal avansat1). ldrgime. coprinde: 1) 0 cantitate de fásiT de hârtie de diferite culori de la 0. in acest scop. distribuindu-le elevilor ocupati. o 'pórtd. -0. Lipirea hârtieT sta in a face pe elevi sd execute diferite figurT cu bucdt1 de hârtie coloratd si de forme diverse. ca paralelibipedui.28 LUMINA 3) Aruncarea mingiT cu mina dréptd si apucarea cu mina stingd si vice-versa.

. 1. la care din ele e mai Mare sporul de populatiune? Cate familii AÜ emigrat din comund fi uncle sunt stabilite ele ? Cu ce se ocupd mai Inuit Aromanii. MO de sexul femenin? Cate nasceri. ruine de forteirete vechi. ca sä ridice fie-care bucatd de hârtie. ari in pdrdsire fi cari infloresc? La aromani cari se ocupd mai malt cu cresceea ritelor. trimitand la redactia revistei «Lumina» rdspunsurile lor. cdscitoril fi divot-furl ad avut loc intr'un an? Dacd in comund sunt .i www. locuite de Aromani. Intrebäri: De (And dateazd oraful. Indoitura.? Curia este situafiunea ?or. cari se vor publica cu pldcere. locuitorii ei qi care este proportia numericii? Care e numdrul de familii qi care e numdrul Mal al popalatiunei aromanefti? Cap de sexul masculin.i locuitorl de alte nationalittiti. . carnetele si pungele de bdcdn ie. Prin Indoituri de hirtie se vor deprinde copiiI a re- presenta óre-care figurr geometrice si unele lucrurT de folosit. économicd? Carl ocupatiuni sunt f descrescere. sati ori-ce altä bucatd. cómuna ori satul? Ce se ftie despre fundarea i fundectoril ei ? Cine locuia inainte acolo? De unde ai renit Áromanii qi din care grup fac parte el ? Ce localitdri istorice.? Cresce ori . eté. Aci pot intra pachetele de farmacie. ori alte monumente sunt in apropiere fi ce se ¡die des- pre ele? Care e pozitiunea comunel? Carl sunt bogatale el naturale? De uncle depinde din punctul de vedere admini. gLUMINA»- . dupd lungimea necesard. punem mai jos go serie de intrebdrix la cari stint rug* tori domnii institutori sd rdspundd. comunelor i satelor. E .POCLETMIU. . care e numdrul capetelor de oi.ro .trativ? Se bucurd ea de cera privilegii? La ce nationalitöti apartin . o unge cu cock si o transpórtd in locul nemerit.29 LUMIUA ET nil:Ste usor. Pentru Domnii Institutori Pentru a se putea face 'cu Maid excictitatea fi in mod cat mai cornplect statistica oraselor. v8rful degetului.. Vor desemna mai intAia figura (pe caetul punctat sati pe hartie) si apoi in urrnd vor lipi fäsitle de hârtie. Se procedeazd ast-fel. Insti tutorul va trebui sá le arate cum trebuie sa ia masurd pentru a tdia bucdtile de hârtie.scade acest numdr? Cum este industria casnicd? Cc lucreazd mai mult 1 emeile ? E In crescere ori in pcirtisire aceasa industrie:P Cate biserici fi ate coli are comuna? . cal. cazuri de moarte.dacoromanica. insemnând locurile de Ware cu tin usor punct de _creion.

da si-usucá. draclu pi numa apea marea.Buná-tl-oara. De fondant depeirtat Pe &ma o'nvelefte. IRINA ANASTAS1U. la seamin aVirlea. atumpea s'ti-agIut §i ea niheama. s'fape imir ca !file]. di maTmuá §i di porcu. un ocrtg di somnu. cAndu va-§1 udâ. pap Noe. ung matins" un porcu. Çe fapT apia tu aloarea aestä ? . intreabá iará draclu ? . slave ca. -. slave ca gundar. candu soarle ardea. IT-u toarnä si-11 creapl numa. . Dar trist ea me privefte. e L. Cad norul. Ca floarea veftejefte. cg. ninga ma multu slave ca maImua candu o-acatá lisa (inatea). apoia §i cu sändzile di liundar. ce cu ceata-i Ce gre me coplefefte ¡Si simt cum viara-mi tried .ro . câ: hill multu apustusit. trá ud gargalanlu.S'ti spun. s'adachT tine. Li Mlle §i sändzile a lor II turná tu ni§te vase..Ghine vini0. Ondu un om boa putin Vin.Ma ca easte a§i.1 dzise : . Ma bea ma multu. porcu. atumpea cade tu Ilschi i s'fape. gargalanlu. nipoate : de-aViflea aestä va si scot Vin. nipoate. ahIurhea§te s'cântä.dacoromanica. s'arida. ea va-IT trag . S'culcá Paplu Noe §i tr'oarl lu-acätä somnul. lu-acatá inatea. sinew . Si and p'a bolfii mare E duel si a mea 'scald Eft Alamo in lume. Ades vorbesc cu luna. ROMAN www. Paplu Noe era tru cámpu §i simina aVifiea. ocjirf 11-aru§escu. Ianina N.LUMINA 30 - - NOSTALGIE II Cand noaptea 'ntinde välul Cel trist. Bland luna stralucefte. sboriu. Cându era oara teadapare. un liundar. Tar cându bea multu di multu.Ma tri pe u oral. Apel-cu-un ciclor. H. cu lirtare siM hibâ.. ApoT aVifiea aestä va s'armaul ti eta-etilTeT §i paranipotili a iiieT va s'mi Dart" dzuá §'noapte. s'apruche di nAs §i-1. intunecat. De-atumpea §i pang tu dzua de azT. Atunci mai tare dorul De Ord me muncefte. NOE SI IDRACIA (LEGENDA POPULARA) Unä dzuä di year".Si-ffiT hänedzI nipoate. Iar draclu pe few? Lo un iriiel. Dupá apea ahTursi s'adapl ma "into cu sändzile de iTel.

Multimea entusiasmata. de oare-ce expirase termenul pe cat fusese ales primul consiliü. Tar dupti 4 zile. tuturor romanilor lipsitT de mijloace. totusT In scurtä vreme a rusit sä citeasca si sä pronunte corect limba românä cultä. cd d-nul Constantin Metta. carT ar voT sä-1 consulte in afacerl. a luat parte la acest serviciti religios. desi not venit printre no!. advo- cat.. Lunea. in Bitolia Anuntam cu deosebita placere cä s'ati luat de autoritätile scolare române dispositiunT. de la 2-4 p. pentru Romani! saracT. * * ' In ziva de Boboteaza s'a facut serviciul religios de sfintirea ape! de catre preotul Roman Teodor Constantin. in Monastir.- LRMINA 31 *TIRI Asistenta medicala gratuitii. care a avut loc pentru prima data. cd Pärintele Teodor.. Cererile se trimite prin redactia RevisteT nóstre. ale caror nume figuréza pe coperta din pagina I-a a Reviste1. La ordinea zilei era alegerea pe un an a comitetuluT de redactie a Revistef Lumina. ea' ac6stä fapta caritabild. :Ea/aria ca director al RevisteT. a plecat ducând cu sine impresiunT din cele maT placute S'a remarcat cu deosebitä satisfactie. BolnaviT se vor presenta la scoala primara mixtd din Rosca Mahala (Bitolia). anul expirat. va produce cea mat frumósa impresie si va fi aprobata de tot! ace!. pentru Romilnif Wad. pe d-nu Steriu G. réspunde gratuit si In scris direct orT prin Revista (Lumina. Se vor da si medicamentele necesare in mod gratuit. care speräm cä va fi urmata cat de curand de infiintarea unuT spital romanesc. profesor la heel si membru in consiliul de Redactie al RevisteT nóstre.dacoromanica. carT doresc binele némuluT aromânesc. www. atingatóre de specialitatea d-sale. in Bitolia. Suntem convins1. Tascu G Trifon. conform statutelor Asocialiei Intrunindu-se consiliul de Redactie a ales din sinul sü pe d-nu IV. o numeroasa asistenta. Miercurea si Vinerea. pentru infiintarea uneT asistente medicale gratuite. alcatuita din RotraniT BitolienT. Ciumetti ca secretar de redactie si pe d-nu George Zuca ca administrator si casier * Cu deosebita placere anuntam. unde vor fi examinatT de D-nul Dr. in curtea liceuluT nostru. a avut in sala LiceuluT din localitate o adunare generald a membrilor Asocialief Corpulul Didactic . Ct toata ploaia cea mare. --* * In ziva de 29 Decembrie. Cu majoritate de voturT s'afi ales persoanele.si Bisericesc din Turcia.ro . tutulor Românilor. rn.

dacoromanica. E un popor renumit. nu se culca panä nu cerceta de trel oil fie-care din faptele sale ce a fäcut in timpul zilei «De unde am luat pe nedrept? Ce am dat? Ce a tile rmas de Implinit?. Acum ce? Ce mai voiti ? Deslegarea ? Niel* odati. poti deveni stäpän pe tine insu-ti i pe ce-Palti chneni. Caterina 2 Noembrie 1903 PERICLE PAPAZISI. Prima parte d'o cätatf De-o bäuturä dad Dar vä rog sä m'ascultati Si de ea sd. lucrézä pänä esti in tinerete.M.44. mustréz5.... .. Rspunde ast-fel la tóte cele fäcute in timpul zilei. FiT mai sgärcit cu timpul. .ro . Numai privind pe un vitios.-le. deci invatä. www.4. Medicamentul in contra el este «scólas. .32 LUMINA MAXIME In fie-care séra.. culcd-te fericit.1 Nestiinta este o MA.ca si nu te clesti in van la bätränete... . poti deveni ca el. 40. n'abuzati A doua de vreti s'o scitl La un timp sä vä gänditi. copile. ''* de ROMÂNCA intregul cuvint ghicit. iar dachi ai fäcut tapte bune. Ffind räbdätor. irnpäratul Titu Tatiu. 4. Sileste-te. apoi. institutor dir Caterina AR A DA " (.0.. . dacal ai Meat fapte rele.. de cat cu argintul. Rmâne voi s'o gäsiti. Debitorul (cel care ia cu imprumut) este sclavul creditorului (cel care dä cu imprumut). Amicul credincios nu se póte rscurnpära nici cu aur nici cu argint. .

d.d.dacoromanica. Drama (Doxat) si Xante. de cat Ingrijeste mai mult de -tehnica versulul. etc.Tra s'fac tiffie. Un rspuns complect si exact la chestionarul din corpul revistel ne va surprinde pläcut DomniI abonati aI revistel «Lumina» din: Salonic. Interesul ce'l purtati revistei e demn de Wan. Petre Trifon. am atuncea. :Se va publica in No viitor. Mai Incearcä. Popa-Ianu. D'AO . Cutula Adam (Constantinopol) 20 piastri. .Ghine. Mihalache Teodoride (Bitolia) 10 piastri. Taki Tabacu (Resna). M. lei 6 . Poroi. Sunt laudabile sfortärile d-tale. asteptäm de la . lei 6. Giumaio. Nu pierde. Nis. Toma Dinischiot. c'd dispunem de un spatifi restrins. lost.-. Economu. Coceani. lei 6.Fmnu Tomescu (Grebena). Uskup.? Anecdota popularä Iasi de dorit ca versificatie. d. !rig.ro . Osani. Liumnisa. Profesor la sfirsitul conferintei d-sale. lanina Publican. V. da mal multa atentiune rime! i ritmului si eviti detaliile. in cas de nepriimire a revistei sunt rugati a se adresa la Salonic d-lui Joan Dan. asi ca s'nu facT?si-11 -tradze unA pliscutl Hiliul. di cafe ori 'ti (psi.r1-Caterina. Livkli. ABONAMENTE PRIMITE D. Multumim. lauda. lei 6 . N. Stain lanina Constatand cu placere ta sera frumusel. de car! v'a vorbit d. H. Xirolivad. si Fi d m inis t ratite Perlepe. carl aduc o scadere frumusetel poeziei. O intrebare: de ce nu soil in prozd ? Ne-al putea da bucati reusite. di iu va s'afli itie. din vedere. s'mi batT? NICOLAE D.LUMINA HAZ I GLUME . cautd sa le reproduci cat mal fidel. Nis. R . Apoi Outrun basm de la nol ce cauti cuvinte ca politelel. una din bucatile d -tale. . permisiune.Nicola. *Romani! Olimpiara» ne-a sosit prea tirzifi. Gheorghe Alexiu. www. profesor la scoala comerciali romanä din Salonic. Caraferia Doliani Marusa.d-ta lucräri. George Bengescu (Constantinopol) 20 piastri. Posta Redaetiel. Birislav. Profesorul. d.. Seres.. Comanovo. Data.-Turia. Costachi Dimitrescu (Tarnova) 20 piastri. N. lei 6. Caterina Ghevgheli. cand culegi ibasme. Cusi. Veles. ca acelea. Hristo Paligora. S'aü primit si nuvelele Le vom face loc in numeele viitoare. mersi. 20 piastri si domnisoara ' Santa Tabacu (Resna) 20 piastri. cad de alt-fel seara destul de pläcut. färä sa le schimbi caracterul. lei 3 . Se va publica.CA-çe bre ficior remaill tot una napoi cu tectiile? Elevul. Spiro Paligora & Fils. Lugunta Cupa. N.

D.dacoromanica. FARMACIA C. curate si eftine FARMACIA TASCU PUCEREA CALEA SULTANIE-Male (BITOLIA) MONASTIR iu tuti armanli pot 's afla medieamentele nai bune. sit recomande revista (LUMINA. curate si nai eftine CONST.A PE L rf littgam pe Domnii ('bofl' i pe toti bunii Ro- mani. ea avend in vedere scopul sfant ce urmdrim. S'A STABILIT IN BITOLIA BIUROUL LAMA PRIMARIA ORASULUI www.. METTA LICEITTIT -IN DIM DI\ MIMI! DIPLOMAT AL SCOALE1 IMPERIALE DE DREPT DIN CONSTANTINOPOL ' ANZOCAT . bine-voitórei atentiuni . SCODRANU 9 CALAER SULTANIE-MALE (Bitolia) Se afra" icicle) di rriedicamente nak.ro - . :1 a prietenilor Si etmoseutitor D-lor..