You are on page 1of 47

Paro – examen final 2016

1. Elemente principale de diagnostic in gingivite: manifestari clinice
Gingivite induse de placa bacteriana
-sangerarea produsa cu usurinta in numeroase circumstante: periaj, masticatie, succiune voluntara, spontan
-modif de culoare
-modif de aspect: pierderea texturii de gravura punctata
-modif de consistenta
-modif de volum
-unii pacienti acuza -senzatii de prurit
-usturime gingivala
-usoare dureri (mai frecvent la periaj, uneori in cursul masticatiei, foarte rar spontan)
Gingivita din cursul trat cu antagonisti de Ca
-gingia este marita de volum
-consistenta ferma (igiena bucala buna)/ moale, friabila (igiena precara, suprainfectari)
Gingivita din cursul trat cu hidantoina
-noduli papilari de consistenta ferma, localizati preferential la nivelul dintilor frontali
-feston ingrosat la nivelul dintilor laterali
Gingivita descuamativa
-gingia are culoare rosie vie
-sangerare cu usurinta la stergerea cu blandete cu o compresa de tifon
-dureri si sangerare la periaj, masticatie
2. Elemente principale de diagnostic in gingivite: manifestari radiologice
Gingivite induse de placa bacteriana
In mod obisnuit,gingivita nu se insoteste de modif radiologice a.i. creasta marginala a osului alveolar se situeaza
la o distanta normala de 2-3mm de JSC
Uneori, in special la gingivitele hiperplazice cu evolutie mai lunga de luni de zile, pot aparea fen de
demineralizare a limbusurilor alveolare si a crestei marginale
a osului alveolar, fen rezultat dintr-o hiperemie activa prelungita in corionul gingival
3. Elemente principale de diagnostic in gingivite: aspecte microbiologice
Gingivite induse de placa bacteriana
Toate bacteriile patogene/ nepatogene prezente in placa bacteriana supra- si sub-gingivala pot produce, in
circumstante favorabile, manifestari clinice de gingivita
Cele mai frecvent invocate in aparitia gingivitelor sunt: -Actinomyces
-Fusobacterium
-Eikenella corrodens
-Capnocytophaga
Prezenta -Aggregatibacter actinomycetemconitans- in placa bacteriana a unui subiect sanatos poate constitui, in
conditii fav de risc parodontal, flora patogena pt
-Porhyromonas gingivalis
debutul unei parodontite
-Prevotella intermedia
-Tannerella forsithensia
-Micromonas micros
-Campylobacter rectus
Gingivita descuamativa
-nu se cunoaste o flora bacteriana particulara
-este evidenta clinic o incarcatura bacteriana mare de placa depusa cu usurinta datorita dificultatilor mari de
periaj, care este foarte dureros si urmat de sangerari
4. Elemente principale de diagnostic in gingivite: aspecte histopatologice
1

Paro – examen final 2016
Gingivite induse de placa bacteriana
Jonctiunea gingico-dentara este integra si asigura o buna fixare a gingiei de dinte la un nivel corespunzator
varstei, gradului de eruptie, starii constitutionale etc.
Se pot observa eroziuni si microulceratii ale epiteliului sulcular care sunt raspunzatoare, la acest nivel, de
sangerarile care se produc cu usurinta
In corion se constata un bogat infiltrat limfocitar T, macrofage, PMN neutrofile, uneori plasmocite
Fibrele de colagen dispuse perivascular sunt in nr redus
Fibroblastele prezinta alterari structurale
Gingivita din cursul trat cu antagonisti de Ca
-matrice fibroasa bine dezvoltata, organizata sub forma unei retele de benzi groase de colagen <-neosinteza de
colagen
-fibroblasti cu aspect de miofibroblasti, care au microfilamente si RE bine dezv
-material extracelular asemanator laminei bazale si structuri hemodesmozomiale
Modif indica tendinta de activare metabolica tisulara si de mitoza accentuata in corionul gingival si desmodontiu
Gingivita descuamativa
-leziuni caract din lichen plan, pemfigus, pemfigoidul benign al mucoaselor
5. Elemente principale de diagnostic in gingivite: aspecte imunologice
Gingivite induse de placa bacteriana
Nu s-au descris defecte functionale importante ale cel imunitare
In gingivitele cronice simple se constata o crestere a titrului de Ac serici si din santul gingival fata de o serie de
bacterii ale placii dentare
Se remarca -cresterea vol lichidului santului gingival care are astfel un continut crescut de factori imunitari de
aparare -anticorpi
-cresterea PGE2
-leucocite
-cresterea LTB2
-proteine serice
-complement
-lizozim
Gingivita descuamativa
Nu se cunosc multe aspecte particulare: infiltrat plasmocitar bogat in corion
Posibila implicare autoimuna prin prisma raspunsului terapeutic favorabil la corticoterapia loc si gen cu
betametazona
6. Criterii principale de diagnostic in parodontita agresiva
1.parodontita agresiva localizata/ generalizata este mai rara in comparatie cu parodontita marginala cronica
2.parodontita agresiva apare mai frecvent la pers tinere (de obicei pana in 30-40 ani) si care prezinta o buna stare
gen de sanatate
3.disjunctia gingivo-dentara (distructia epiteliului jonctional) si distructia osoasa se realizeaza rapid
7. Criterii secundare de diagnostic in parodontita agresiva
1.cant de placa bacteriana este redusa in raport cu gradul avansat de distructie a tesutului parodontal
2.speciile microbiene cel mai frecvent intalnite si impllicate in etiologia bolii sunt: Aggregatibacter
Actinomycetemcomitans, Porphyromonas gingivalis
3.titrul de anticorpi este semnificativ crescut in parodontita agresiva localizata si mai redus in forma generalizata
4.in cursul bolii se remarca -anomalii de structura si comportament ale fagocitelor
-cresterea PGE2 si a IL-1β
5.disjunctia rapida a epiteliului jonctional si distructia osului alveolar se pot opri uneori spontan in cursul bolii
8. Reactia de polimerizare in lant PCR
2

Paro – examen final 2016
reactia polimerazei in lant-PCR=dintr-un amestec de ADN,dintr-un produs bilogic se deceleaza si o singura
molecula de ADN prin multiplicarea(clonarea) acesteia si in afara celulei vii
-poate identifica germeni in unele boli umane suspectate a fi provocate de bacterii necultivabile(boala
Crohn, boala Whipple sau leziuni osoase osteolitice)
-3 etape
1.captura imunomagentica a fiecarei specii microbiene distruse, prezente intr-un produs biologic
2.multiplicarea moleculelor ADN
3.evidentierea prin hibridizare cu sonda ADN a cate unei specii microbiene patogene parodontale
-metoda e recomandata pt a fi utilizata pt decelarea unor prezumptive specii microbiene in situatiile in
care nu au putut fi evidentiati agentii patogeni parodontali ca in involutiile gingivo-parodontale
9. Prevalenta gingivitei de sarcina
- Prevalenta variaza intre:
o 50% (LOE 1965)
o 30-75% (Barak Shlomi 2003, Levin R.1987)
o 35-100% (Yalcin Funda, 2002)
o 30-100% (Zachariasen, 1997)
o 100% (Maier, Orban, 1949)
10. Tumora de sarcina
Reprezinta hiperplazia gingivala din gingivita de sarcina cu aspect tumoral
Incidenta redusa 2-5%
Are un determinism hormonal, devenind manifesta in ultimul trimestru de sarcina, cand estrogenii si
progesteronul secretati de placenta au cel mai inalt nivel
Dovada determinismului hormonal este reprezentata de receptorii de estrogen si progesteron in celulele tumorii de
sarcina
Totusi nu exista o explicatie privind aparitia tumorii in anumite zone si numai la anumite persoane
Nu are caracter malign
Dpdv histopat
-este un angiogranulom format din tesut de granulatie vascular imatur cu numeroase capilare de neoformatie
-asemanatoare cu granulomul piogen (care apare in afara sarcinii) -o parte din autori le considera identice; dg de
certitudine histopat
- difera trat -> in gen tumora de sarcina se reduce/ dispare dupa nastere a.i. trat chirurgical nu este indicat, daca
tumora este oligo-/asimptomatica
Clinic:
-are forma unei emisfere turtite, ca o ciuperca; aspectul turtit este rezultatul presiunii exercitate de partile moi
invecinate
-se formeaza din papila interdentara (frecvent)/ marginea gingivala libera
-sesila (baza larga de implantare)/ pediculata
-suprafata neteda, lucioasa
-poate fi ulcerata, dureroasa la atingere, prin interferenta cu ocluzia si prin suprainfectare
11. Aspecte clinice ale gingivitei de sarcina FIV
-hiperplazie gingivala localizata mai ales la nivelul papilelor interdentare
-inflamatie gingivala
-modif ale culorii gingiei (marginea gingivala libera si papilele interdentare), mai ales din zona frontala mand (in
special)/ max ->rosu congestiv
-consistenta moale; decolabila de pe suprafata dentara
-pierderea aspectului de gravura punctata/ coaja de portocala
-gingivoragii frecvente spontane/ la palparea cu sonda, ce scad in intensitate in trimestrul 3 de sarcina
-depozite fibrino-purulente in cant redusa
-lichidul crevicular se secreta in cant mai crescute decat de obicei
-xerostomie asociata perioadei de trat hormonal estro-progestativ
3

Paro – examen final 2016
-mobilitate dentara de gr 1 si 2
-pungi parodontale de adancime mica 2-4mm
Gingivita de sarcina la gravidele FIV are un caracter mai persistent la pac care urmeaza trat progesteronic de
sustinere a sarcinii pana in trimestrul 2-3
12. Aspecte citologice in gingivita de sarcina FIV
-variatii ale nucleului cel epiteliale pavimentoase de tip intermediar: binucleere, hipertrofie nucleara
-diskeratocite cu nucleu cu cromatina neomogena
-modificari degenerative
-infiltrat inflamator neutrofil polimorfonuclear/ limfocitar
-spori si blastospori de Candida
13. Aspecte histopatologice in gingivita de sarcina FIV (sinteza)
-proliferare intensa a stratului bazal
-ingrosarea stratului intermediar prin cresterea nr si vol celulelor
-diminuarea pana la disparitie a stratului superficial printr-o descuamare importanta si o inhibitie a diferentierii
epiteliale
14. Aspecte microbiologice in gingivita de sarcina FIV
Gingivita de sarcina este direct legata de prezenta florei microbiene, aceasta fiind factorul etiologic determinant.
S-a evidentiat prezenta in placa subgingivala a urmatoarelor specii de anaerobi:
-Porphyromonas gingivalis
-Prevotella intermedia (cresterea progesteronului si estrogenului se pot substitui cerintei de naftochinona a
Prevotellei intermedia pt multiplicare)
-Eikenella corrodens
-Veilonella parvula
-Fusobacterium nucleatum
-Bifidobacterium spp
Este frecventa asocierea a 2 specii in acelasi situs.
Cazurile clinice la care s-a izolat Porphyromonas gingivalis/ Prevotella intermedia au fost asociate cu formele
acute de gingivita de sarcina, la care indicii de placa si inflamatie gingivala au avut val >2
In urma testului BANA s-au obtinut -in 90% din cazuri rezultate poz (pt prezenta patogenilor din complexul rosu
cu val >10.000 CFUs/ proba)-70,37% intens poz
- 29,63% slab poz
- in 10% din cazuri rezultate neg
-

-

15. Recomandari privind conduita terapeutica in gravida fertilizata in vitro
A se evita pe cat posibil trat stomatologic in primul trimestru de sarcina, cand are loc organogeneza
embrionara
De preferat ca trat stomatologic sa se desfasoare in trimestrul 2 de sarcina, considerat cea mai sigura perioada
de timp pt trat stomatologice curente
In trimestrul 3, timpul de lucru al trat trebuie sa fie cat mai scurt, cu schimbari dese de pozitie a pac, pt a
minimaliza riscul de hipotensiune
- Expunerea la radiatii Roentgen (pt efectuarea de radiografii) se recomanda a fi evitata in special in primul
trimestru; este permisa incepand cu trimestrul 2, cu conditia utilizarii sortului protector de plumb
Sunt permise ca anestezice: lidocaina, articaina, prilocaina; mepivacaina trebuie administrata cu atentie si in
doze reduse, de preferat fara adrenalina
Aspirina se administreaza cu precautie in perioda sarcinii (risc de sangerare) si se evitata in perioada alaptarii
Paracetamolul se poate administra in ambele perioade
Ibuprofenul se administreaza cu atentie in primele 2 trimestre si se evita in ultimul trimestru (risc de
sangerare)
Dintre antibiotice -sunt permise: peninclina, eritromicina, clindamicina, cefalosporinele
-se va evita tetraciclina
- Se recomanda asanarea focarelor de infectie dentara ce pot duce la o serie de complicatii ale sarcinii: nastere
prematura, avort spontan, pre-eclampsie, greutate mica la nastere
4

leucocite) Rezultatul este aplazia medulara survenita in jurul varstei de 10 ani Este caracterizata de anomalii scheletale.granulom eozinofil 4. frecvent leucemie si cancer La nivelul cav bucale: discromii alveolita difuza malpozitii dentare sec migrarii dintilor. de 2x/zi. consistenta moale depresibila 5 . Manifestari bucale in anemia aplastica congenitala – sindromul Fanconi Apare ca rezultat al diminuarii celor 3 serii sangvine (eritrocite. cu suprafata neteda lucioasa. in special in trimestrul 1. chirurgicale sau parodontale complicate cu caracter definitiv se vor temporiza pana dupa nastere. pt a evita acumularea stresului  Trat stomatologic la gravidele FIV este posibil uneori.i.granulom periferic cu celule gigante 5. soldata in final cu avulsia acestora 17. culoare usor albastruie.chisturi gingivale si parodontale Termenul de epulis descrie in mod generic formatiuni tumorale ale gingiei cu caracter benign Chisturile gingivale La nou-nascuti -mici formatiuni chistice situate -pe linia mediana a boltii palatine = perlele Epstein -de-a lungul crestelor alveolare = nodulii Bohn -provin din resturi ale lamei dentare La adult -apar -fie din lama dentara primara (resturile Serres) -fie prin degenerescenta unor cel epiteliale implantate in corionul gingival in conditii traumatice -localizate preferential in zona Pm mand. culoare alb-galbui/ tenta albastra.2% se va folosi doar 2 sapt/ luna. la nivelul papilei interdentare sau pe gingia fixa -formatiuni proeminente. rezolvandu-se doar trat dentare care constituie urgente E de preferat ca pac aflate in timpul protocoalelor de FIV sa evite trat stomatologice in aceasta perioada. malformatii renale si cardiace. suprafata neteda. fluctuente. dimensiuni <1cm. intensitatea manifestarilor clinice diminuandu-se in general pe masura ce sarcina avanseaza Pac i se recomanda o tehnica de periaj specifica afectiunilor parodontale si i se explica ca gingivita de sarcina este reversibila dupa nastere Periuta dentara trebuie sa aiba perii de consistenta soft/ ultrasoft Pe toata perioada sarcinii se vor folosi produse de igienizare orala destinate patologiei gingivo-parodontale Apa de gura cu CHX 0.papilom gingival 3. nedureroase Chisturile parodontale laterale -apar la adult -se dezv din resturi ale lamei dentare situate intre periostul alveolar si epiteliul oral -originea din resturile alveolare Malassez este improbabila. subst activa sa poate actiona pe toata perioada noptii Trat protetice. acestea fiind situate mai aproape de portiunea apicala a radacinilor -sunt localizate mai des in zona C si Pm mand si a IL max -sunt situate de regula sub papila interdentara -dimensiuni <1cm.fibromul gingival 2. cu precautii 16. trombocite.Paro – examen final 2016 - - Medicul stomatolog trebuie sa informeze pac referitor la caracterul acut si mai persistent al gingivitelor de sarcina. obligatoriu seara inainte de culcare Dupa clatire sa nu se mai consume nici un lichid a. Tumori gingivo-parodontale benigne 1.

renala. Mecanisme de actiune in sindromul Wilson. utilizand indici de inflamatie gingivala 2. Semne clinice parodontale in sindromul Wilson -marire de volum gingival prin combinarea fen hiperplazice si hipertrofice -modif de culoare -> rosu-violaceu (staza) -modif aspectului marginii gingivale libere si al conturului gingival.i. cu evolutie mai rapida si mai greu de controlat -bazocelular: radiosensibil. osteoporoza/ osteomalacie - Afectarea la nivelul tesuturilor parodontale se realizeaza prin mai multe mecanisme: 1. Tumori gingivo-parodontale maligne 1. la nivel parodontal Boala rar cu caracter ereditar (transmitere autozomal recesiva). trat cariilor simple/ complicate. mai susceptibil de a fi tratat si eradicat ->cel mai frecvent 2. cardiomiopatie.deficientele in igiena bucala ca urmare a tulb neurologice si psihice - 20. situata cel mai frecvent adiacent radacinii. in cancerul de colon/ plamani/ ficat/ rinichi/ testicul - 19.metastaze gingivale. se evita adm pe cale sistemica a antibioticelor pt a nu agrava tulb hepatice si renale 3. cu evolutie progresiva si prognostic grav Prevalenta 1/ 30. avand ca si cauza inflamatia -sangerari gingivale provocate la masticatie si periaj si spontane.afectarea componentei osoase a parodontiului profund prin osteoporoza 3.Prevenirea recidivelor: -dispensarizare periodica -trat antimicrobian local -detartraj supra.tulb de coagulare din cauza afectarii hepatice 4.tulburarile imunologice cauzate de alterarile metabolice 2.Paro – examen final 2016 -radiologic: RT cu contur RO bine delimitat. excesul de cupru se acumuleaza in diferite organe si tesuturi.carcinomul (epiteliomul) -spinocelular: radiorezistent.sarcomul -fibrosarcomul -limfosarcomul -reticulosarcomul ->rar 3. rar interradicular -forma multiloculara se mai numeste chist odontogenic botrioid 18. cu predilectie ficat si SNC Afectare hepatica.de granulatie cu numeroase capilare de neoformatie -pungi parodontale false La nivelul parodontiului profund: -demineralizari osoase -resorbtii ale osului alveolar -afectarea furcatiilor cu aparitia de pungi parodontale osoase. indepartarea factorilor iatrogeni 6 . endocrina.Trat antimicrobian: -debridare gingivala -aplicare topica de subst medicamentoase.melanomul malign ->rar 4. os necrotic si cement ramolit ->dificultati din cauza tulb constantelor sangvine de coagulare. mobilitate dentara ->avulsie 21.Evaluarea statusului parodontal. mono-/multi-loculara (polichisturi). antibiotice.000 Debut in jurul varstei de 13 ani Tulb metabolice se manifesta prin capacitatea scazuta de excretie a cuprului. neurologica si psihica.Trat chirurgical: -excizia gingiei marite de volum -chiuretajul riguros al pungilor parodontale cu indepartarea in totalitate a tesutului de granulatie. semnalate rar. consecinta afectarii hepatice 4. Tratamentul afectiunilor parodontale in sindromul Wilson 1. urmat de trat de asanare a cav bucale prin extractia resturilor irecuperabile.si subgingival Trat parodontal se efectueaza numai dupa evaluarea starii gen a pac. ca urmare a meiopragiei capilare si a acumularii unei cant crescute de t. a.

Modificari structurale de varsta ale pacientului parodontopat: mucoasa orala Mucoasa orala sufera un proces de atrofie: 7 .Complicatii la distanta si generale ale parodontitelor marginale -coloecistita prin piofagie in conditii de hipo. termici. pana la rupturi ale MVN apical la dinti parodontotici mobili . saruri de calciu si lipide cu aparitia rigiditatii tisulare -scade vascularizatia tisulara (atrofia sist cardiovascular) 132. eliminarea CO2 si a produsilor de excretie sunt ingreunate 131.Hiperestezia dentinara:semne clinice -senzatie dureroasa de intensitate redusa. de nutrienti.leziuni directe din interventii chirurgicale in pungi fara devitalizarea dintilor -parodontite apicale pe cale retrograda -prin pungi parodontale -de la acute la cronice -de la resorbtii parcelare la forme extinse 128. Modificari structurale de varsta ale pacientului parodontopat: la nivel celular -se reduc pana la disparitie organitele celulare. ce sunt inlocuite de tesut grasos (in special un pigment grasos brun: lipofuscina) -fen mitotice scad in intensitate -comunicarea intercelulara si interreactia celula . chimici 127.Alte complicatii locale decat abcesul parodontal marginal si hiperestezia dentinara -lacune cuneiforme -la colet.Paro – examen final 2016 Eficienta terapeutica la nivel parodontal se realizeaza numai in conditiile unei terapii sistemice adecvate 126. Modificari structurale de varsta ale pacientului parodontopat: secretia salivara Secretia salivara se modifica cantitativ si calitativ: -diminuarea fluxului salivar -diminuarea sist enzimatice -> Modificari imunologice cu scaderea capacitatii de aparare si favorizarea afectiunilor gingivo-parodontale 133.Complicatii loco-regionale ale parodontitelor marginale -celulite -osteite si osteomielite ale oaselor maxilare -sinuzita maxilara -adenite -tromboflebita sinusului cavernos -abces cerebral 129.matrice celulara se diminueaza -membrana celulara se modifica -schimburile de oxigen. Modificari structurale de varsta ale pacientului parodontopat: la nivel tisular -cresterea cant de colagen (fibroza) -pierderea elasticitatii fibrelor de elastina -modif proprietatilor fizico-chimice ale tesuturilor -acumularea progresiva de amiloid.medie sau intensa -la contact cu agenti mecanici.sau anaclorhidrie gastrica -septicemie 130. mai frecvent V -lipsa de substanta de forma triunghiulara cu baza exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui -cauza: -sistem nervos -trauma ocluzala -uzura cement si dentina prin periaj excesiv -eroziune chimica acida -carii sub colet –favorizate de rezistenta mecanica mai scazuta a cementului si dentinei -pulpite acute laterograde sau retrograde – frecventa redusa 2% -necroze –prin –traumatisme mecanice.

diferitele proceduri terapeutice trebuie sa se succeada la intervale de timp necesare.Tratament complex = trat realizat prin proceduri multiple: o De ordin medicamentos o De restaurare a morfologiei dintilor si arcadelor o De echilibrare a ocluziei  Trat complex este cu atat mai diversificat cu cat boala prezinta un grad mai avansat in evolutie .Diversificat . .Paro – examen final 2016 -epiteliul este mai fin.Intensiv . Etapele principale de tratament in boala parodontala 8 .Tratamentul trebuie sa fie sustinut de proceduri succesive. Directiile principale de tratament in boala parodontala.Individualizat 137.Acest tratament trebuie sa fie instituit precoce. desmodontiului si cementului radicular. slab diferentiat -apare o ingrosare a colagenului din t.In cadrul tratamentului locala exista directii principale de tratament : o Tratament antimicrobian o Tratament chirurgical o Tratament de echilibrare ocluzala o Tratament de reabilitare structurala si functionala prin bioreactivare a parodontiului marginal o Tratamentul complicatiilor 138. Care sunt caracteristicile unui tratament adecvat in boala parodontala ? .Caracterul complex al bolii parodontale impune un tratament adecvat . fara ca retractia gingivala sa fie obligatorie Retractia gingivala apare mai frecvent in cadrul fenotipului subtire si daca exista <1mm de mucoasa keratinizata Se observa: -o diminuare a proc de keratinizare gingivala -transformari regresive ale epiteliului -fibroza tesutului conjunctiv Migrarea epiteliului jonctional spre apical urmeaza atrofia crestei alveolare.Complex .Sustinut . Ce se intelege prin tratament instituit precoce si sustinut in boala parodontala ? .conjunctiv subiacent -proc de keratinizare se diminueaza/ apare o tendinta de hiperkeratinizare -modif fibro-sclerotice/ dilatatii de tip varicos ale vaselor sanguine La nivelul mucoasei gingivale se observa modif ale insertiei epiteliale gingivale. in general apropiate o Se evita pauzele care pot genera accentuarea tulburarilor o 136.Intr`o gingivita cronica de cauza microbiana. concomitent mezializarea fiziologica si proc de uzura ale supr dentare Pierderea atasamentului parodontal si a suportului osos la varstnici nu este consecinta naturala a imbatranirii. proprii leziunilor specifice procesului de imbolnavire o Trat sustinut are scopul de a promova si intretine evolutie de la ameliorare spre vindecare o Pe langa simpla indepartare a factorilor locali tratamentul trebuie sustinut si completat prin suprimarea microulceratiilor peretelui moale al santului gingival si prin proceduri de biostimulare 135.Tratamentul trebuie sa fie intensiv => trat odata inceput. in fazele de inceput ale bolii cand sansele de reusita sunt > .Precoce . locala -> vindecare completa dupa indepartarea factorilor locali . Ce se intelege prin tratament complex si intensiv in boala parodontala ? . ci rezultatul unei boli parodontale agravate de varsta 134.

Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde totalitatea masurilor de igienizare a CB o Scop: impiedicarea instalarii gingivitelor cronice si parodontitelor marginale 143. Tratam complicatiilor acute ale parodontitelor marginale cronice 2. Tratamentul secundar in boala parodontala . prin tratament antimicrobian prechirurgical 7. Tratament de bioreactivare 14. Tratamentul initial in boala parodontala . Profilaxia primara in boala parodontala .Faza secundara = tratamentul de corectare morfo-functionala: o Prin proceduri chirurgicale o Reechilibrare dento-ocluzala prin slefuiri ocluzale o Restaurari odontale si protetice o Tratement ortodontic o Aceasta faza trebuie urmata de monitorizarea rezultatelor printr`o reevaluare a statusului parodontal la 1-3 luni de la tratamentul initial 142. Instruirea pacientilor pentru insusirea unui sistem de igienizare principal prin periaj si secundar prin folosirea unor mijloace ajutatoare 4.Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana:  Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene. Tratamentul medicamentos antimicrobian al gingivitei si parodontitei marginale cronice superficiale 6. Imobilizarea dintilor parodontotici 13. a biofilmului oral si a produsilor acestora  Detartraj supragingival  Detartraj subgingival profesional  Suprimarea unor procese inflamatorii intretinure de resturi radiculare 140. Slefuiri ocluzale 11. prin masuri profilactice si proceduri curative suplimentare a rezultatelor obtinute prin tratament 139. Reducerea exudatului inflamator din pungile parodontale. Restaurarea morfologiei dentare afectate prin carii 10. . Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni 5. Indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana. a biofilmului oral si a produsilor acestora  Detartraj supragingival  Detartraj subgingival profesional  Suprimarea unor procese inflamatorii intretinure de resturi radiculare 3. Suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale si hiperplaziilor gingivale 9. Profilaxia secundara si tertiara in boala parodontala . Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana:  Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene. altele decat pungile parodontale sau hiperplaziile gingivale 8.Proflaxia secundara 9 . Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii.Faza initiala – tratamenul initial prin: o Tratamentul complicatiilor acute o Igienizarea efectuata de medic o Desfiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false o Instruirea pacientilor privind igiena bucala 141.Paro – examen final 2016 1. Mentinerea. Restaurare protetica 12.

provenienta o Numar o Lungime o Diametru o Aranjament o Consistenta: tari. Igienizarea facuta de catre medic in gingivite si parodontite . .Degradare mecanica intr`un timp relativ scrust. . Criteriile alegerii periei de dinti.Suplete .O gama limitata privind consistenta si flexibilitatea 10 .Periajul gingivo-dentar are urmatoarele obiective: o Indepartarea placii microbiene.O adaptare buna la suprafetele dentare si gingivale . supple 148.Se incarca bine si retin pasta de dd 149.Exista un numar mare de perii de dinti. prin chiuretaj radicular o Aplicarea unor substante medicamentoase cu actiune antimicrobiana si antiinflamatorie 145. prin retinerea si imbibarea cu apa si detritusuri organice . Dezavantajele periilor cu peri naturali: .Igienizarea se face de catre medic prin: o Debridare gingivala o Detartraj supra si subgingival o Lustruirea suprafetelor dentare detartrate o Tratamentul mecanic al suprafetelor radiculare accesibile. vascularizarii si keratinizarii normale a gingiei o Cresterea tonusului functional o Se realizeaza cu perii de dd obisnuite.Nu produc traumatisme gingivale . Obiectivele periajului gingivo-dentar. Avantajele periilor cu peri naturali .debridarea gingivala imbina proceduri de :  detartraj supra si subgingival  chiuretaj redicular si al epiteliului sucular  indepartarea depozitelor moi organice prin proceduri intrumentale si de irigatie subgingivala .debridarea are un caracter chirurgical cand indeparteaza microulceratiile epiteliului sulcular si de la jonctiunea gingivo-dentara. care difera prin caracteristicile periilor din care sunt confectionate: o Natura.Paro – examen final 2016 - o Se adreseaza formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal  Scop: oprirea evolutiei lor spre forme mai avansate Profilaxia tertiara o Urmareste prevenirea recidivelor dupa tratamentul formelor manifestate ale bolii parodontale 144. moi o Flexibilitate: rigide. a depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile si zonele gingivale adiacente o Stimularea circulatiei. Debridarea gingivala . actionate manual sau cu perii de dd electrice 147. precum si zonele de hiperkeratoza ulcerata cu tesut de granulatie 146.Reprezinta actiunea de indepartare din santul gingival sau din pungile parod a: o placii bacteriene si a produsilor de metabolism a acesteia o detritusul organic moale o urmele de tartru inclavate in cementul radicular .

cu capat rotunjit .Varful filamentelor spre suprafata ocluzala . dupa gingivectomie sau operatii cu lambou 155.Completarea periajului de dimineata si seara prin clatirea cu sol antiseptice => igienizarea buna . Metoda STILLEMAN (modificata) .Periajul de seara (dupa ultima masa) este obligatoriu .Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui in zona de colet.Paro – examen final 2016 150.Se fol perii de dd cu filamente de consistenta medie spre tare . din material plastic. Metoda fiziologica de periaj gingivo-dentar .Se considera k periajul trebuie efectuat in aceeasi directie “fiziologica” 11 . pe o adancime de 0. cu filamente de 0. filamentele sa se aranjeze interdentar .Metoda realizeaza un masaj gingival foarte bun si este indicata in urmatoarele situatii: o Retractie gingivala progresiva prin involutie precoce o Igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei 154. Metoda CHARTERS de periaj interdentar .i.Miscari vibratorii scurte in sens M-D concomitent cu deplasarea periei dinspre gingia fixa spre marginea gingivala libera si suprafata dintelui pana la niv ocluzal .Avantaje: o Insusirea cu usurinta de catre pacient o Indepartarea placii din zonele unde concentrarea sa este maxima (sant + spatiile interdentare) o Indicata atat persoanelor sanatoase cat si celor cu imbolnaviri parodontale 153.Peria aplicata in portiunea cea mai inalta la maxilar sau cea mai decliva la mandibula a fundului de sac . Dezavantajele periilor de dinti moi sau foarte aspre .2 mm.Miscari scurte vibratorii in sens M-D in spatiile interdentare.Se fol perii moi.Periile moi cu 2-3 randuri de tufe NU pot indeparta depozitele grele de placa depuse in strat gros .Se fol perii de consistenta medie spre tare .Periaj dupa fiecare masa (3-4 ori pe zi) = periaj intempestiv – favorizeaza traumatismul si retractia gingiei 152. pe directia santului gingival . cu deplasarea dinspre ambrazura gingivala spre cea ocluzala . circulatia si vascularizatia gingivala . atat pe dinte cat si pe gingie . keratinizarea normala. Metoda BASS a periajului santului gingival .5-1 mm . stimuleaza tonusul functionas.Periile aspre favorizeaza: o Retractia gingivala o Suprainfectarea gingivala si aparitia de abcese gingivale si parodontale o Uzura cementului radicular cu formarea unor margini ascutute ale smaltului supraadiacent 151.In cursul periajului gingia se albeste uneoir => potential traumatic daca presiunile sunt prea mari .Se efectueaza pentru fiecare grupa de dd (V+O) – 20 de curse vibratorii timp de 10 secunde .Peria se aplica in < 45o fata de axul lung al dd .Urmareste indepartarea placii bacteriene de pe marginea gingivala libera.Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui a.Metoda indicata pentru: o Masaj gingivala o Igienizarea zonelor gingivale in curs de vindecare.Capatul filamentelor spre santul gingival . Frecventa periajului gingivo-dentar.Periajul de dimineata actioneaza ca un masaj asupra gingiei.Usoara presiune in aul firelor si de vibratie inainte si inapoi.Rotire in jurul axului pana depaseste marginea incizala 156. .Gura intredeschisa .Principiul aceste metode pleaca de la constatarea k in mod normal alimentele sunt deflectate de pe suprafetele ocluzale sau marginile gingivale spre gingival sau apical . Metoda periajului prin rotire .

12% de gluconat de clorhexidina in apa + alcool o Solutii pt clatirea gurii – 0. Folosirea firului de matase in spatiile interdentare .05% clorhexidina o Geluri -0.deschiderea gurii se procedeaza la fel cu fetele P si L 158. cu sau fara suprafata cerata .K) 161.2 % 12 . Metoda FONES . Clorhexidina: mod de prezentare si de utilizare .Avantaje: o Indepartare eficienta a placii o Se opresc atunci cand se aplica o presiune mare 159. presiune controlata pentru a nu leza papila o Deplasare de 5-6 ori in sus si in jos o Se prelucreaza si suprafata distala a ultimului molar o Firul scamosat se deplaseaza intre degete pana cand apare o portiune neteda 160.Dupa. Periajul electric: indicatii.Indicatii: o Prevenirea depuneii placii o Prezenta placii microbiene o Gingivite acute o Abcese parodontale marginale o Gingivite cronice si parodontite marginale cornice 162. Clorhexidina: calitati si indicatii .Tipuri: groase/subtiri.Mod de prezentare: o Produs tipizat pt uz stomatologic – solutie 0. avantaje .Pastele de dd contin substante ca: o Azotat de potasiu o Formaldehida si fluoruri o Saruri anorganice (sulfat de Na. cu presiune blanda 157.Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii: o Copii mici o Persoane purtatoare de aparate ortodontice o Persoane handicapate fizic o Persoane cu abilitate manuala redusa o Persoane lenese o Bolnavi necooperanti sau oligofreni sau boala Parkinson .Reguli de intrebuintare: o Portiunea de fir se mentine intre degetul mare si aratator sau mijlociu al fiecarei maini o Distanta firului dintre degete trebuie sa fie scurta: 2-3 cm o Introducere interdentara – firul intins. Substantele active continute in pastele de dinti .Se realizeaza la inceput pe fetele V cu dd in ocluzie – miscari circulare cu diametru mare .Calitati: o Antiseptic de electie impotriva placii microbiene o Absortie si mentinere prelungita in timp pe suprafetele dentare o Este capabila sa se ataseze de glicoproteinele salivare => reduce formarea placii o Actiunea clorhexidinei se exercita intre 8 si 12 ore o Stimuleaza producerea de catre neutrofile a anionului superoxid O2 .Paro – examen final 2016 - Se fol perii din par natural (19 tufe/4 randuri) si se actioneaza dinspre coroara spre radacina.

.0% si paste de dd 165. Instrumentarul pentru detartraj .Examinare: o Sonde de parodontometrie o Sonde exploratorii . Clorhexidina: efecte secundare.Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare: o Depunerea crescuta de tartru supragingival o Coloratii galben-maronii ale dintiilor. Fluorurile: efectul antiplaca.Paro – examen final 2016 - o Lacuri de protectie folosite in profilaxia cariilor o Membrane de geloza consistenta in care se incorporeaza clorhexidina cu eliberare lenta o Cimenturi chirurgicale cu clorhexidina incorporata Mod de utilizare o Se recom clatirea gurii sau aplicari de gel de 2 ori / zi dimineata si seara timp de cca 30 de secunde dupa periaj o Irigatie supragingivala – o data pe zi cu 400 ml clorhexidina sol 0.Experimentele desfasurate in vitro au aratat ca fluorurile au un efect antimicrobian (antiplaca) printro serie de mecanisme ca: o Reducerea glicolizei o Inactivarea unor enzime microbiene o Modificarea permeabilitatii de membrana o Inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii.65% 166. continut .Detartraj si chiuretaj radicular: o Seceri 13 .03% . mecanisme.Sanguinarina o Este un alcaloid extras din sanguinaria canadiensis o Actiune antiseptica eficienta asupra placii si efecte secundare mai < decat clorhexidina o Inhiba microorg din sangul gingival si pungile parodontale o Inhiba formarea placii si aparitia gingivitelor o Se comercializeaza sub forma de apa de gura in conc de 0. sintetizat de celule microbiene o Reducerea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor o Diminuarea energiei de suprafata a smaltului => impiedica depunerea placii .Se folosesc: o Fluorura de sodiu o Fluorura de staniu sub forma de aplicatii topice sau prin irigatii subgingivale cu solutie 1.Triclosanul o Este un eter hidroxifenil o Actiune antimicrobiana asupra unui nr important de patogeni parodontali o Inhiba prostaglandinele o Utilizat sub forma de apa de gura 0.02% o Introducerea in pungile parodontale a unor microtuburi semipermeabile cu sol 20% clorhexidina 163. obturatiilor fiz si ale fetei D a limbii o Modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar o Iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei o Reactii alergice o Tulburari digestive o Tumefactii parotidiene o La soareci =)) reactii oncogene 164. Sanguinarina si Triclosanul ca antiseptice in gingivite si parodontite .

bizotata la 45 gr . Pilele sau razusele .Indicatii si mod de utilizare: o Pilele sunt indicate pentru: 14 .Partea activa usor curbata si terminata cu o margine ascutita.Sunt instrumente fol in special pt detartrajul supragingibal sar pot patrunde si in santul gingival + pungi mici .Indicatii si mod de utilizare: o Este indicata pentru indepartarea tartrului supragingival si sub marginea gingivala libera (numai daca gingia este suficient de laxa pentru a permite insinuarea instrumentului) o Este indicata pe fetele V si O ale dd si pe fetele Proximale ale dd care marginesc o edentatie o Pozitia intrumentului este verticala in axul dintelui. Sapaliga de detartraj . spre mg incisala sau ocluzala 170. cant partea pasiva este angulata fata de maner si mai lunga .Indicatii si mod de utilizare: o Se folosesc prin miscari de impingere si de tractiune a blocurilor de tartru supragingival o Indepartarea tartrului situat in santul gingival este posibila cu secerile numai daca gingia permite insinuarea lor 168. inclinate fata de baza la un < de 90-105 0 . Secerile pentru detartraj .cu o singura curbura – pentru dd frontali o Posterioare – in contra< .Baza instrumentului este rotunda sau ovala . cu 2 curburi – acces interdentar la PM si M .Paro – examen final 2016 - - o Sapaligi o Pile (razuse) o Chiurete Instrumente de netezire fina si lustruire a suprafetelor dentare dupa detartraj o Palnii de cauciuc rozetate sau nu o Perii rotative o Benzi abrazive si de lustruit Orice instrument de detartraj este format din 3 parti:  Parte activa – fol pt indepartarea depozitelor de tartru  Partea pasiva – de legatura cu manerul  Manerul – suprafata striata 167. bine exprim .Partea activa prezinta o margine ascutita rectiline la un < de 45 o .Domeniu de aplicare: o La niv dd anteriori.Ca o serie de 4-5 sapaligi . Daltile de detartraj .Sunt intrumente cu partea activa in continuarea axului manerului si a partii pasive . sau cat mai aproape de verticala o Dislocarea tartrului se face prin misc de smulgere.Sunt de 2 tipuri: o Anterioare – cu partea activa in acelasi plan cu manerul.Marginea formeaza cu laturile partii active 2 < bine exprimate . proximale ale dd frontali o Partea activa este plasata dinspre V spre O in pozitie orizontala o Printr`o miscare de deplasare disloca tartrul de pe suprafetele aproximale ale dd frontali 169. frontali cand partea pasiva a instrumentului este rectilinie si scurta o La niv dd laterali.Indicatii si mod de utilizare: o Sunt indicate pentru indepartarea tartrului supragingival din zonele interdentare.Partea pasiva variaza ca lungime si inclinatie in functie de zona unde este utilizat instrumentul (frontali/lat) .Au partea activa formata din mai multe muchii ascutite paralele.Este un instrument cu partea activa in < de 99-100o fata de partea pasiva .La unirea suprafetelor faciale cu fetele laterale si fata subadiacenta se formeaza muchii active.

obstacolele si rugozitatile . retractii sau furcatii descoperite  Sunt folosite si in pungile parodontale adevarate. numai cand aceasta este suficient de laxa pt a permite insinuarea instrumentului  Indepartarea blocurilor mari de tartru supragingival prin fracturarea si fragmentarea acestora => usureaza dislocarea totala ulterioara cu chiurete. GOLDMAN-FOX o Chiuretele SPECIALE  Sunt reprezentate in special de chiuretele GRACEY  Caracteristici GRACEY  Suprafata faciala se situeaza la un < de 70o fata de axu lung la primei parti pasive  Desi poseda 2 margini taioase. Chiuretele parodontale .Forma chiuretelor permite adaptarea la curbura suprafetelor radiculare .Partea pasiva o Prezinta o serie de curburi care favorizeaza aplicarea partii active corespunzator curburilor radacinii o Pentru ca actiunea chiuretei sa fie eficienta.Exista 2 tipuri principale de chiurete:  UNIVERSALE  SPECIALE o Chiuretele UNIVERSALE  Se caracterizeaza prin faptul ca suprafata faciala este situata la un < de 90 gr fata de axul longitudinal al partii pasive  Sunt indicate pentru detartrajul supragingival sau din santul singival la persoanele sanatoase. primul segment al partii pasive (vecin partii active) sa fie tinut paralel cu axul vertical al dintelui .Datorita finetei partii active. fiind codificate special in acest scop  Partea activa a chiuretei GRACEY. 3/4 -> incisivi + canini  5/6 -> incisivi + canini + PM 15 . in special in 1/3 terminala. numai cea situata spre radacina este eficient activa. 4R-4L.Partea activa o Chiuretele pot avea partea activa la un singur capat sau la ambele (partea activa in oglinda) o Partea activa are 2 margini ascutite care se unesc la varf dupa o curbura convexa in forma de lingura o Muchiile ascutite rezulta din intalnirea suprafetei faciale cu suprafetele laterale o In sectiune are forma semicirculara . spatiile interdentare si interradiculare .Sunt instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival. a elasticitatii acesteia se percep usor curburile.Dimensiunile reduse si forma adecvata a chiuretelor permit patrunderea acestora in pungile parodontale. fara pungi. LANGER. se adapteaza cel mai bine pe suprafetele curbe ale radacinii  Prima portiune a partii pasive trebuie sa fie paralela cu axul dintelui  Chiuretele GRACEY standard sunt grupate intr`un set de 7 instrumente  1/2.  Netezirea zonei de jonctiune smalt-cement  Uneori pt indepartarea unor portiuni marginale in exces ale unei obturatii de colet o Instrum e plasat in axul lung  deplasari prin apasare verticale exista si pile foarte fine pentru detartrajul subgingival si chiuretajul cementului necrotic al pungilor parod  - 171. chiuretajul radacinii si al tesutului de granulatie din pungile parodontale .Paro – examen final 2016 Indepartarea tartrului situat imediat langa sau sub marginea gingivala. cu actiune pe peretele moale cat si pe peretele dur dentar (radicular) al pungii  Cele mai frecvent folosite chiurete universale sunt:  BARNHART 1/2 si 5/6  COLUMBIA McCALL 13/14 2R-2L. cealalta (dinspre peretele moale este inactiva si nu poate leza peretele gingival)  Sunt active in anumite zone si suprafete radiculare.

cu suprafata faciala paralela cu radacina a.7/8. dupa indepartarea tartrului subgingival cu alte instrumente 4. dar si de presiune laterala controlata. Pentru dislocarea tartrului se fac miscari active de tractiune spre ocluzal si incizal. Detartrajul de finete al depozitelor mici. dar nu mai mic de 45 = UNGHIUL DE ATAC b. Detartrajul santului gingival 2. 3/4.11/12. 7/8. Se alege chiureta potrivita pentru grupa de dinti tratata 2. suprafata faciala se roteste pana cand face cu suprafata radacinii un unghi mai mic de 90o .15/16)  Au partea activa mai scurta cu 50% decat cele standard o Acces mai facil in zonele de incongruenta dento-aveolara  Partea pasiva la fel ca cele “peste cinci” Chiuretele EXTRARIGIDE  4 perechi 5/6.11/12. Chiuretajul radicular: netezirea (planarea) suprafetei radiculare prin indepartarea cementului necrotic 5.3/4.13/14. operatiunea se produce in sens invers -> chiuretarea tesutului de granulatie si protejarea suprafetei radiculare = CHIURETAJ IN CAMP INCHIS TEHNICA DE UTILIZARE a chiuretelor GRACEY 1. 5/6.7/8. dedesuptul depozitului de tartru.3/4.Paro – examen final 2016           7/8 si 9/10 -> fetele V si O ale dd laterali 11/12 -> fetele M ale dd laterali 13/14 -> fetele D ale dd laterali o Pt dd laterali exista chiurete combinate 11/14 care actioneaza pe fetele M&D Chiuretele GRACEY “profilactice”  Sunt in numar de 4 (1/2. dar au portiunea pasiva mai scurta si mai rigida  Folosite in special pt detartraj supragingival  Au numarul de cod precedat de “P” Chiuretele GRACEY “peste cinci” sau “dupa cinci”  Sunt in numar de 7 (1/2. Capatul activ se introd subgingival. mentinand permanent contactul cu dintele 4. Miscarile laterale de tractiune se combina cu deplasari orizontale si oblice 16 . Se ia punct de sprijin dintele care urmeaza a fi detartrat sau pe dd vecini 3.5/6. iar marginea opusa nu actioneaza asupra tesutului moale datorita angulatiei stranse (70 o )  Prin intoarcerea instrumentului cu 180 o. 7/8) si au partea activa la fel k cele standard. Chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale MOD DE ACTIUNE – GRACEY  Marginea activa a suprafetei faciale cu < de 110 o disloca tartrul. 9/10. 11/12  Partile activa si pasiva mai rigide si sunt inscriptionate “extrarigide”  Indicatii: o Indepartarea tartrului foarte aderent o Dezavantaj : indepartare excesiva prin chiuretaj a cementului radicular INDICATIILE utilizarii chiuretelor GRACEY: 1. Detartrajul subgingival din pungile parodontale 3.13/14. La baza pungii parodontale.5/6.15/16)  Prima portiune pasiva mai lunga cu 3 mm decat cele standard  Se pot utiliza in pungi mai adanci de 5 mm Chiuretele GRACEY “mini cinci”  Sunt in numar de 7 (1/2.

Petele colorate depuse pe suprafata smaltului 3. Deplasarile verticale sunt folosite la dd frontali si suprafetele aproximale ale dd laterali b.Ambele tipuri sunt formate din 4 componente principale 1. Sistemul de racire cu apa 4. din plastic.Tehnica: o Se introduce chiureta cu blandete in pungile parodontale pana la portiunea ce mai decliva o Partea activa se plaseaza la un < de 45-90 gr fata de radacina o Se aplica o presiune laterala controlata o Se fac tractiuni spre incizal repetate. Tartru supragingival 2. care produce energie de inalta frecventa 2.O dd laterali 5.Bolnavii cu boli infectioase. pentru dislocarea unor depozite foarte aderente de tartru subgingival 176. pana se obtine o suprafata neteda o Se fac si miscari oblice si orizontale o Pe masura ce suprafata radiculara devine nedeta. Tartrul sin santul gingival sau din pungile parodontale superficiale de 3-4 mm 4. presiunea trebuie redusa o Dupa chiurete se folosesc pile sau razuse pentru o netezire completa a radacinii 173. partea activa se plaseaza invers (se intoarce cu 180 gr) 172. Chiuretajul radicular . Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete . Dispozitivul de pornire/oprire 175. Componentele aparatelor cu ultrasunete . Indicatiile detartrajului cu ultrasunete 1. Generatorul electric. Deplasari oblice pe fetele V. in forma de palnie sau roata  Se incarca cu pasta de lustruit o Suprafetele aproximale se lustruiesc cu:  Discuri fine  Pene interdentare de lemn de balsa sau portocal  Benzi late de matase cerata 174. ramase dupa detartraj si a cementului infiltrat microbian necrotic. In cursul interventiilor chirurgicale.Curatirea finala si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj se realizeaza prin mai multe modalitati: o Cupe de cauciuc – simple sau cu lamele fine in interior  Cupele sunt umplute cu pasta de lustruit o Periute montate. La bolnavii hemofilici si in formele de parodontite acute hiperplazice.Exista 2 tipuri de aparate de detartraj cu ultrasunete: o Aparate bazate pe efectul piezoelectric o Aparate magnetostrictive . Curatirea si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj . Piesa de mana si partea terminala activa 3. Gingivostomatita ulcero-necrotica – pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru si pentru a nu accentua durerile 5.Pacientii cu reflexe de voma exagerate . contagioase . pentru a obtine o suprafata neteda . ulcerate – dat traumatismului gingival mult mai redus decat in cazul detartrajului cu instrum clasice 6. I nfazele incipiente de imbolnavire 7.Paro – examen final 2016 a.Reprezinta procedura de indepartare a resturilor de tartru inclavate in cement.Hiperestezie dentinara accentuata 17 . Pentru chiuretajul tesutului de granulatie.

Aplicarea instrumentarului de detartraj cu ultrasunete a. aplicate timp indelungat pot produce desprinderi ale prismelor de smalt si dislocari ale cementului . Tehnica detartrajului cu ultrasunete A.Paro – examen final 2016 - Copii mici Bolnavi cardiaci purtatori de stimulator cardiac Anumite episoade/forme de imbolnavire psihica majora. Detartraj fin  Se face cu instrumentul de tip secera – care indeparteaza punctele de tartru restant de pe suprafetele supragingivale si tartrul din santul gingival d. Detartraj ultrafin  Se face cu instrumentul de tip sonda.Mijloc de detartraj modern. Detartrajul sonic . Alegerea si asezarea in ordinea de lucru a partilor active i.Indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafetele dentare . eficient.Actiune mai putin traumatizanta asupra structurilor dentare si gingivale . Detartraj orizontal si in diagonala  Completeaza detartrajul vertical  Partea activa in forma de spatula se inlocuieste cu varianta terminala in unghi ascutit  Cu aceasta se patrunde in spatiile interdentare  Varinta terminala rotunjita – pt suprafetele dentare O ale I sup si inf c. Detartraj vertical  Se incepe cu instrumentul in forma de spatula cu partea activa la un < de 45 gr fata de suprafata de smalt  Pt fiecare suprafata dentara 6-10 deplasari verticale in dublu sens b.Dureri hiperestezice greu de suportat . particule mici de detritus organic cu microbi patogeni . Protectia pacientului cu un sort pe piept B. Avantajele detartrajului cu ultrasunete .Avantaje: 18 .Exista instrumente de detartraj asemanatoare cu cele actionate de ultrasunete.Jetul de apa proiectat pe dinte se imprastie intr`un nor fin care poate antrena in microclimatul cabinetului.Sub actiunea vibratiilor produse de ultrasunete. Controlul jetului de apa c. Pozitia in fotoliu aproape de verticala pt a preveni refluarea excesului de lichid in faringe b.In timp rezistenta la solicitatile vibratorii intense ale metalului din care este confectionata partea activa a intrumentului scade uneori pana la fracturarea varfului. ergonomic . Controlul puterii generatorului de vibratii d. Pregatirea instrumentarului a. Aplicarea aspiratorului de saliva C. fiind amplasate in locul piesei de turbina . fara fenomene de hiperestezie dentinara 179.Bine suportat.Vibratiile puternice. echilibrate neuropsihic. ce poate fi proiectat in mucoasa faringiana sau inghitit 180. Fixarea primului instrument de lucru in piesa de mana a aparatului b. Pregatirea pacientului a.Vibratiile puternice in santul gingival pot produce despinderea epiteliului jonctional si a ligg supraalveolare . nedureros la persoanele adulte.Jetul de apa reduce buna vizibilitate in aria de detartraj si poate fi proiectat si spre practician . partea metalica poate disloca obturatiile metalice sau nemetalice . cu care se indeparteaza depozitele punctiforme din gropitele si santurile coronare  Se disloca si tartul din pungile parodontale mici de 3-4 mm 178. Dezavantajele detartrajului cu ultrasunete . dar care sunt antrenate de un jet puternic de aer. cand nu se poate colabora cu pacientul 177.

flexibile car simt deplasate dinspre obturatie spre dinte .Excesul se indeparteaza cu freze diamantate.O conditie indispensabina ptr refacerea inflamatiei papilei este mai intai exereza in totalitate a dentinei alterate si obturatia provizorie -Nu este normal sa se treaca la obturatia definitiva a cavitatii inainte de reducerea inlamatiei gingivale din vecinatate -Inflamatia papilei trebuie tratata corespunzatori prin: o Indepartarea tartrului si a placii o Administrarea topica a unor substante cu actiune antimicrobiana . Atitudinea fata de hiperplazi papilei gingivale sau a marginii gingivale libere in dreptul unor procese carioase . dar cel mai usor cu sondele parodontale de explorare. sau obturatie e la distanta de gingie . este antrenat de jetul de aer o Vibratii de intensitate mai redusa. nu exista carii secundare si spatiul interdentar este liber.In fata unei obturatii in excess atitudinea terapeutica este. care netratate determina dureri la masticatie => lipsa de autocuratire .Atunci cand s`a instalat o hiperplazie si papila gingivala sau marginea gingivala libera burjoneaza deasupra sau in interiorul procesului carios. .Nu trebuie neglijate nici cariile ocluzale.Tratam parodontopatiilor marginale cronice in faza initiala de comatere a infectiei microbiene si a inflamatiei gingivala. este necesara desfiintarea polipului gingival prin: o Cauterizare chimica cu acid tricloracetic o Electrocauterizare o Gingivectomie .Particularitati: o Inainte de a pregati o cavitate aproximala sau de colet trebuie tratata inflamatia papilei si a maginii gingivle adicente procesului carios o Daca gingia este hipertrofiata printr`o iritatie recenta.Papile hiperplazice -> excizie sau cauterizare 185.In unele situatii se poate recurge la exereza totala a dentinei alterate. Atitudinea fata de obturatiile aproximale si de colet in exces in profilaxia inflamatiilor gingivale.Practica obturatiei temporare cu guraperca modelata pt a indeparta polipul – numai in cazul unei hipertrofii reduse 184. benzi si discuri abrazive + lustruire cu benzi de lustruit 182.Paro – examen final 2016 - o Pret de cost mai mic o Volum redus o Aplicare si indepartare usoara o Consum redus de energie. care favorizeaza retentia => initiaza si intretin inflamatia gingivala . Atitudinea terapeutica fata de inflamatia papilei interdentare vecina unei carii aproximale . in cele mai multe cazuri. marirea ei de vol se reduce prin tamponament sau mesare cu o substanta astringent 183. Tamponamentul. Particularitati ale tratamentului cariilor in gingivite si parodontite . Badijonajul 19 . obturatia provizorie a cariilor si finalizarea obturatiei dupa tratamentul parodontal . indepartarea si refacerea corecta . mai bine suportat de pacienti o Nu necesita racire cu apa Dezavantaje o Are o singura treapta de putere o Eficienta mai redusa 181.Sunt vizate in special cariile de colet sau cele aproximale.Depistarea obturatiilor in exces se face cu sonde obisnuite. trebuie sa cuprinda tratam tuturor cariilor existente si indepartarea tartrului si placii dentare bacteriene . bine ascutite.Corectarea obturatiei se face numai cand excesul este mic.

Se obtie din vata sterila sau fibre de acetat de vinil cu diam de 0.Se fac spalaturi ale pungilor cu sol antisepcite . Antiseptice de tipul acidului cromic in tratamentul bolii parodontale .Rezultate bune si prin irigatii subgingivale cu solutie de fluorura stanoasa 1.Acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte – 5-6 sec urmate de spalaturi cu ser fiziologic/apa distilata . sterile  Buleta mentinuta cu o pensa dentara este antrenata de 8-10 ori intro miscare de rotatie la baza papilei 186.Se utilizeaza o seringa speciala de tip Unijet .Se umecteaza in solutii antiseptice sau AB si se introduce in santul gingival cu vf`ul bont al unei sonde vechi sectionate sau cu ajutorul unei spatule .O forma particulara = MEZOTERAPIA = multiple microinjectari in jurul suturilor (plagilor chirurgicale) 191.5-1mm si lungimea de 1-2 cm .Indicatii: o Pungi parodontale cu exudat purulent pt sistarea secretiei o Fistule apico-gingivale o Ulceratii gingivale de cauza microbiana . Irigatiile subgingivale .Se actioneaza pistonul seringii pana cand pasta relueaza . Instilatiile in pungile parodontale .Substantele de biostimulare se infiltreaza sub mucoasa fundurilor de sac vestibulare.Recipientul cu pasta se introduce in corpul serincii si se aplica acul special cu capatul scurt .5 la 2.Nu se fac aplicatii cu adic cromic pe ulceratiile herpetice 20 .5 a fost utilizat pentru conditionarea chimica a suprafetei radiculare in tratam chirurgical al PM cronice o Scop: regenerare buna .65% .Se mentine instilatia 10-15 min sub izolare . cu bulete de vata sau tampoane din tifon  Asigura contactul substantei medicam cu gingia si patrunderea in epiteliu  Stimuleaza circulatia si vascularizarea  Tamponamentul usor cu solutii colorante este indicat pt evidentierea placii bacteriene Badijonajul o Se face prin stergerea unei suprafete de mucoasa gingivala si bucala si se realizeaza cu bulete de vata cu diam de 3-5 mm.Acidul citric in solutie apoasa cu un pH de la 0.Dintele sau zona dentara se izoleaza .Paro – examen final 2016 - - Tamponamentul o Se realizeaza prin atingeri usoare sau medii.Irigatiile subgingivale cu solutie de clorhexidina 0. controlate.Timp de mentinere 5-10 minute – pt sol cu clorura de Zinc 187.act antibacteriana 188. Mesa gingivala in tratamentul gingivitelor .Acul este introdus prin miscari blande in interiorul pungii pana in portiunea cea mai profunda .Se actioneaza pistonul seringii pana la aparitia unei mici cantitati de pasta care se indeparteaza .2% in tratamentul antimicrobian al gingivitelor si PM cronice .Instilatiile se fac la 1-2 zile. 2-4 sedinte 189. superficial si in functie de cantitate in 1-4 puncte: o In fosa canina maxilara o In dreptul radacinilor PM la mandibula .Pasta TM (Tetraciclina + Metronidazol) 190. Infiltratiile submucozale cu solutii de biostimulare . Aplicarea pastei cu antibiotice in santul gingival si pungile parodontale .Rolul principal : decontaminarea bacteriana a suprafetelor radiculare 192. Antiseptice de tipul acidului citric in tratamentul bolii parodontale .

efect de cauterizare asupra zonelor de microulceratii ale peretelui moale al santului gingival .Actiune cicatrizanta 196.Are actiune bacteriostatica in c% slaba .Actiune bacteriostatica si usor astringenta prin efect vasoconstrictor .30% .Gingivite si parodontite marginale cronice dupa detartraj .Indicatii: o Aftele bucale.Indicatii : o Gingivite subacute si acute o gingivostomatita ulcero-necrotica .Peroxid de hidrogen -3% = sub forma de apa oxigenata – actiune antispetica. burjonate de tesut de granulatie restant sau aparut la nivelul marginii incizale in special dupa gingivectomii 198.Peroxid de hidrogen -30% . Indicatiile si modul de utilizare al antisepticului Fenosept .Gingivostomatita ulcero-necrotica 197.In solutie concentrata 3-% . Indicatiile utilizarii antisepticului protargol o Protargol = solutie 1% proteinat de Ag .01% . Actiunea si indicatiile antisepticelor de tip coloranti in boala parodontala . Proprietatile clorurii de zinc .solutie de perhidrol o Indicatii :  Efect cauterizant bine suportat de gingia hiperplazica -> hiperplaziile de sarcina  Albirea dintilor 195.pentru atigeri de uz extern o solutie diluata 0. Indicatiile antisepticului azotat (nitrat) de Ag .Tratametul abcesului parodontal marginal .In c% de 1% asociat unui extract vegetal astringent este indicat in tratam medicamentos al gingivitelor si parodontitelor marginale cornice 194. Antiseptice de tipul acidului salicilic in tratamentul bolii parodontale .Colorantii au actiue antienzimatica si de distrugere a acizilor nucleici 21 . Antiseptice de tipul peroxidului de hidrogen: indicatii . hemostatica si de indepartare a detritusurilor o Indicatii:  Gingivite acute si subacute  Pungi parodontale pentru indepartarea exudatului inflamator  Abcese parodontale marginale incizate  Gingivostomatita ulcero-necrotica  Plagi traumatice infectate ale partilor moi din cavitatea bucala  Plagi chirurgicale inainte suturii  Plagi chirurgicale protejate pentru indepartarea depozitelor de fibrina si detritusuri . gingivale sau cu alta localizare o Portiuni mici.mod de utilizare: o in solutie apoas 2% .Acidul salicilic are proprietati keratolitice si keratoplastice .Santul gingival si pungile parodontale cu exudat inflamator sub forma de irigatii sau mese .Gingivite acute si subacute .Paro – examen final 2016 193.pentru clatire sau spalaturi 199.efect cauterizant + bactericid .

la scurt timp dupa administrarea pe cale generala . Particularitati ale tratamentului cu antibiotice administrate pe cale generala in bolile parodontiului marginal .Calitati: o Actiune antimicrobiana o Actiune antiinflamatorie o Actiune antiproteolitica si antioxidanta o Actiune anticolagenolitica o Actiune reparatorie si regenerativa o Actiune de conditionare a suprafetelor radiculare o Inhiba resorbtia osului alveolar .Paro – examen final 2016 o Violetul de gentiana-se utilizeaza in leziunile herpetice infectate. Ampicilina. Clindamicina. Streptomicina. Metronidazolul folosit in tratamentul bolii parodontale . metronidazol si tetraciclina o In parodontitele distrofice pentru eradicarea componentei inflamatorii specifice 22 . Oleandomicina. Amoxicilina. Doxiciclina.Indicatiile principale ale administratii AB pe cale generala: o In afectiuni acute: gingivita acuta. in infectii si ulceratii ale mucoasei bucale. Spiramicina. Bacitracina.Reduce semnificativ populatia de bacterii patogene .Ef bactericid fata de bacteriile anaerobe . Cloramfenicol Inhibarea sintezei acizilor Fluorochinolone: Ciprofloxacina. Neomicina. gingivo-stomatite acute (mai ales cand se asocieaza cu febra) o In complicatii cu inflamatii acute circumscrise: abcese parodontale marginale o In parodontitele agresive o In parodontitele marginale cronice: adm de amoxicilina. Polimixina membranei citoplasmatice Inhibarea sintezei proteice Tetraciclina. Cefalosporine celular Inhibarea permeabilitatii Nistatina. Gentamicina. derivat din nitroimidazol .Indicatii o administrata in doza de 0. Tetraciclina: calitati si indicatii . gingivostomatite micotice o Albastru de metilen 2% este un colorant al placii bacteriene  Are actiune antiseptica redusa o Rivanol – bun antiseptic in gingivo-stomatita ulcero-necrotica  Se utilizeaza sub forma de spalaturi bucale largi o Rosul de Congo – efect hemostatic si antimicrobian 200.5-1g/zi timp de 2-3 luni chiar si 6-9 luni o se concentreaza in lichidul santului gingival fiind utila in parodontita juvenila sau in forme agresive generalizate la orice varsta o in inflamatiile parod marginal poate fi administrata local sau pe cale generala.Este un chimioterapic de sinteza. 25% 202. o Local e indic pasta TM aplicata in santul ging si pungile parod. Lindomicina. Kanamicina.Inregistreaza nivelulri crescute in lichidul santului gingival si in tesutul gingival. Ofloxacina nucleici 203.250 g o Unguent 3% o Gel 3%. 201.Se administreaza sub forma de: o Comprimate 0. Antibiotice folosite in tratamentul boii parodontale Inhibarea sintezei peretelui Penicilina. Norfloxacina. Eritromicina.

Clavulanic) – 2 ori/zi . sugari. fibroblastilor. stomatita de proteza + candida: 4-6 ori/zi – 7-10 zile 206.Azitromicina – 1 data /zi 205. vertij. durata efectica a activitatii antimicrobiene . copiii si adulti.000 – 1. afectiuni hematologice 204.Amoxicilina (cu sau fara ac.Pimafucin = AB cu actiune antifungica obtinut din culturi de Streptomyces natalensis o Comprimate (cont 10 mg natamicina) o Suspensie – 25 mg natamicina o Indicatii: stomatite micotine.AB folosite mai frecv in trat parodontitelor sunt: o TETRACICLINELE – indicate in infectiile in care predomina Actinobacilus actinomicetemcomitans  Tetraciclina.Tetracicline – 1-2 ori/zi .In fazele tardive ale inflamatiei o Exercita o actiune de inhibare a sintezei proteie.Administrarea trebuie continuata dupa vindecarea clinica timp de 48 de ore 207.La sugari si copii 100.000 UI/ zi fractionata in 4 prize .000 UI nistatina o Activ pe streptococi si Candida albicans( se dizolva un drajeu in saliva la 4-6 ore 12 drajeuri total) .500.La adulti 1. coloratie) Tulburari secundare: o Alergii subcutanate o Tulburari gastrointestinale o Tendinopatii o Rar: cefalee.Nistatin = pulbere suspendabila ce contine nistatina (AB polienic) o Indicatii: stomatita micotina NN. osteoblastilor si limfocitelor 23 .Clindamicina – 2 ori/zi . chimica sau biologica) .Paro – examen final 2016 - o In parodontite cu caracter recidivant o Inainte si/sau dupa manopere sangerande Contraindicatii: o Utilizarea Tetraciclinei in timpul sarcinii si la copii sub 6 ani (tulb de eruptie. Modul de administrare al Nistatinei in micozele gingivoparodontale . somnolenta.000 UI/zi . Antimicotice folosite in tratamentul bolii parodontale . Alegerea antibioticelor pentru administrarea pe cale generala la bolnavi parodontopati . minociclina o METRONIDAZOLUL – util in parodontite diagnosticate ca refractare sau rebele la tratam convetional  Ind si in infectii cu Porphyromonas gingivalis si Prevotella Intermedia o CLINDAMICINA – activa pe diverse specii de anaerobi g (-) o FLUOROCHINOLONELE – active pe stafilococi  La fel ca si tetracic si metronidaz patrund in santul gingival unde pot avea concentratie mai mare decat in serul sanguin o AZITROMICINA – activa pe multi patogeni parodontali .Modalitatea de administrare in timp a AB pe cale generala la bolnavii parodontopati difera dupa: o Greutatea corpului o Timpul de metabolizare o Rata de eliminare din organism. fagocitosa o Reduc permeabilitatea capilarelor si vasodilatatia.Stamicin = drajeuri cu 500.000.Hidrocortizonul si glucocorticoizii – reduc inflamatia de cauze variate (agresiune fizica. migrarea si proliferarea PMN`urilor. stomatita de proteza o Mod de adm – suspensie – flacon de pulbere + 20 ml apa distilata : adulti 1.000. doxiciclina.Metronidazol 2-3 ori/zi .000 UI administrata de 4 ori pe zi (suspensie) .In tesuturile inflamate: inhiba macrofagele. Medicatia cortizonica: mod de actiune . scad sinteza prostaglandinelor . mineraliz.

Principalale substante cuc actiune ativirala au un efect slab asupra formelor acute.Propolis = produs natural de secretie al albinelor . Extracte vegetale folosite in tratamentul bolii parodontale o Extract de flori de musetel (Romazulan) o Ticiverol 24 . antivirale si antiinflamatorii.Dintre substantele antivirotice se cunosc: o Amantadina o Vidarabina o Aciclovirul – 3.Efecte: o Antibacterian o Antimicotic o Antiinflamator o Vasoconstrictor o Decongestiv o Anestezic de suprafata o Cicatrizant o Trofic tisular 212. severe de infetie herpetica si redus sau absent in leziunile stabilizate sau in infectii latente .4 ori/zi timp de 7 zile o Rodilemid 211. antifungice. Produsi naturali folositi in tratamentul bolii parodontale . Antivirotice folosite in tratamentul bolii parodontale .Principalii glucocorticoizi folositi in practica stomatologica sunt: o Hidrocortizonu acetat o Prednison o Prednisolon o Triamcinolon o Dexametazona o Nystolocal 209. Propolisul: efecte terapeutice in boala parodontala .In aceasta categorie sunt incluse substantele naturale cu o structura organica destul de complexa si actiuni antimicrobiene. Medicatia coritzonica: exemple de substante folosite in boala parodontala . sol orala 0. Antihistaminice folosite in tratamentul bolii parodontale .In trat local al unei infectii bacteriene sau fungice orale se pot folosii antihistaminice : o De tip Romergan. lipsite in general de efecte secundare nocive: o Propolisul o Extract de flori de musetel (Romazulan) o Ticiverol o Extract de flori de galbenele o Extract de salvie o Extract de radacina de tataneasa o Extractum rathanlae o Extractum rhey 213.Paro – examen final 2016 - Glucocorticoizii impiedica producerea unor citokine sau blocheaza actiunea lor si sunt eficace in combaterea unor manifestari alergice 208.1% o Maleat de dimetiden (Fenistil) o Se sol cu AB si corticosteriozi pentru actiune antialergica si anestezica de suprafata 210.

gingivoplastie) 217. frenotomie. decapusonari. a numeroase neutrofile cu bacterii fagocitate ceea ce releva rolul neutrofilelor in apararea antibacteriana. IM sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibular o Ritm de administrare la 2-3 zile o Concomitent se adm AB (local si general) .Este indicata in cazul dd cu mobilitate excesiva.realizarea profilaxiei specifice prin vaccinarea antibacteriana in BP ridica inca probleme. Vaccinarea in boala parodontala . in per de vindecare dupa trat chirurgical al parodontitelor marg o Adm: subcutan sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibulare o Ritm de adm: o fiola/saptamana tip de 5 saptamani  Pauza o luna dupa care se reia administrarea timp de 5 saptamani .Vaccin stafilococic o Adm subcutanat. Examenul microscopic al tesutului parodontal lezat arata existenta in zona e. debridare. Nu s-a stabilit inca precis raportul intre deficientele imunologice intre limfocitele T sau B si gradul de distructie tisulara in parodontopatii.Cantastim – extrat antigenic din Pseudomonal aerugynosa o Actiune: stimulare a macrofagelor o Ind: parodontapatii degenerative. Ele sunt legate de dificultatea de a prpara un vaccin eficient intrucat in etimologia bolii sunt incriminate mai multe microorganisme. Cantastim. gingivectomie.Efecte biologice: o Stimularea sintezei de ADN o Activarea fagocitozei o Promovarea unor mediatori locali ca histamina cu actiune analgezica o Cresterea activitatii fibroblastilor o Favorizarea schimburilor ionice o Stimularea locala a dinamicii vasculare o Actiuni antimicrobiene si chiar antivirale . Imunizarea maimutelor cu acest vaccin a dus la descresterea cantitatii de bacterii negru pigmentate din speciile bateroides in leziunile gingivale induse prin ligatura 216. frenectomie.In tratamentul parodontitelor marginale cronice produsele: vaccin stafilococic. Extractia dintilor parodontotici nerecuperabili . Utilizarea laserului in parodontologie . Imudon. Polidin sunt preparate bacteriene cu actiuni precum: o Cresterea rezistentei antiinfectioase o Cresterea puterii fagocitare a PMN o Cresterea valorii complementului seric o Cresterea clearance`ului bacterian al macrofagului o Cresterea IgG si IgA o Stumilarea formarii de AC specifici fata de germenii din care este compus preparatul 215. S-a incercat in urma cu multi ani prepararea unui vaccin corpuscular din porphyromonas gingivalis omorat prin tratare cu formol.Paro – examen final 2016 o o o o o Extract de flori de galbenele Extract de salvie Extract de radacina de tataneasa Extractum rathanlae Extractum rhey 214. papilectomie. in plan orizontal si in sens axial 25 .j. Tratamentul cu produse imunobiologicie: mod de actiune .Domenii de utilizare o Laserul cu CO2 are actiune de decontaminare microbiana la niv radacinii si a osului alveolar o Detartraj si chuiretaj radicular cu laser o Indepartarea chirurgicala a tesuturilor moi (excizii. incizie abces.

Riscul de interferente cu activitatea stimulatorilor cardiaci .Aria de cauterizare asupra pungilor parodontale.trifurcatiilor o Amputatia este indicata mai frecvent la radacina palatinala a M sup 219. o Se realizeaza in special la M inf  Dupa devitalizare si obturare cotecta a radacinii sanatoase. a peretilor si continutului lor poate fi controlata de medic in anumite limite . capabil sa sustina dintele in cursul unui act minim de maticatie Extractia trebuie facuta sub anestezie corespunsatoare.Dezavantaje: o Actiune caustica distructiva neselectiva (act si asupra tes sanatoase) o Desfiintarea atat a continutului patologic cat si a peretilor moi ai pungilor parodontale = gingivectomie chimica 221. Utilizarea de substante chimice cu actiune caustica . Dezavantajele electrocauterizarii gingivo-parodontale . Avantajele electrocauterizarii gingivo-parodontale .Se realizeaza prin curenti electrici de inalta frecventa care sunt de 3 tipuri: partial redresat. ca atare sau in amestec cu argila.Asigura o cauterizare uniforma. persistent. in suprafata 223.Subst chimice BAZICE: hidroxid de K. Modelarea tesuturilor moi gingivo-periostale prin proceduri de plastie si a celor dure: osul alveolar cu restaurarea aditionala 220. Indepartarea gingiei hiperplazice care nu poate fi redusa prin mijloace conservatoare 3. acid tricloracetic.Riscul necrozelor de combustie asupra tes moi invecinate si a osului alveolar 26 .Mod de actiune : o Cauterizare pr-zisa o Sectionarea tisulara o Electrocoagulare o Fulguratii o Electrodesicatie 222.Premolarizarea este indicata in cazul unor pungi parodontale cu exudat purulent.Prevenirea sangerarii in camp uscat .Paro – examen final 2016 - Decizia de extractie este data de lipsa unui soport alveolar.Tratamentul chirurgical in parodontapatiile marginale are 3 obiective principale: 1. iar radacina cu punga parodontala este extrasa . urmata de extractie o Se realizeaza si in afectarea gingivo-osoasa de gr 4 a bi. Premolarizarea si amputarea radiculara la dinti parodontotici .Subst chimice ACIDE: sulfuri. Electrocauterizarea gingivo-parodontala: mod de actiune . acid sulfo-salicilic . total redresat si filtrat .Intensitatea curentului electric poate fi dozata in functie de vol de tesut cauterizat . Obiectivele tratamentului chirurgical in gingivite si parodontite marginale . coroana dentara este sectionata. Desfiintarea pungilor parodontale si a continutului patologic al acestora 2. acid cromic. hipoclorit de Na .Reducerea hemoragiei prin electrogoalgulare .Produce un miros neplacut si uneori tulburari gustative temporare . cel mai bine prin infiltratie Chiuretare dupa extractie a tesutului de granulatie 218. acid tanic.Amputarea radiculara – se realizeaza dupa devitalizarea si obturarea radacinilor sanatoase o Consta in sectionarea radacinii cu punga parodontala rebela la tratament.Se autosterilizeaza . la niv jonctiunii coronoradiculare. dupa ce tratamentul medicamentos si chirurgical de suprimare a pungii a esuat.

Determinarea unor constante biologice si corectarea lor in cazul in care prezinta abateri semnificative de la valorile normale 2. Aprecierea gradului de imbolnavire prin examene clinice si paraclinice (indici. rotunde sau ovale.Psihozele majore 228. pensa CRANE-KAPLAN(pt masurarea adancimii pungii) 2. chiuretaj radicular si pentru modelarea osului alveolar o Instrum de detartraj subgingival o Chiurete chirurgicale cu margini ascutite. Instrumentar de incizie si sectionare o Bisturie cu lama de unica folosinta o Bisturie de gingivectomie de tip GOLDMAN-FOX o Bisuriu ORBAN angulat pt diferite incizii in plan orizontal o Instrumentul KIRKLAND nr 15 sau 16 – pt incizia marginala si aproximala si pt indepartarea gingiei incizate 4.Epilepsia . tumori maligne .Boala ADDISON .PARKINSON 229.Starile avansate de insuficienta cardiaca. Pregatirea psihica a pacientilor pt o buna cooperare 225. insuficienta coronariana.Starile casectice din TBC. Instrumentar si materiale folosite in chirurgia parodontala 1. Instrumentar de consultatie si explorare o Sonde parodontale si explorartorii.Indicatiile tratam chirurgical parodontal sunt legate de bolile parodontale sau situatiile disfunctionale care au produs: o Pungi false nereductibile prin tratam antimicrobian o Pungi parodontale adevarate o Hiperplazii gingivale o Defecte mucogingivale 226.Unele suferinte acute (gingivostomatita ulcero-necrotica) nu permit efectuarea interventiei chirurgicale de suprimare a continutului pungilor decat dupa o perioada de tratament medicamentos antimicrobian 227. Contraindicatiile generale relative ale tratamentului chirurgical parodontal . Indicatiile tratamentului chirurgical gingivo-parodontal . Contraindicatiile locale ale tratamentului chirurgical parodontal .Hemofilia .Principala CI locala este legata de starea igienei bucale .Leucemii acute . Instrumentar de decolare a lambourilor si evidentiere a osului alveolar o Decolatoare mucozale si periostale 5. Contraindicatiile generale absolute ale tratamentului chirurgical parodontal .Paro – examen final 2016 224. Instrumentar pentru indepartarea tesutului de granulatie.Boli cardiovasculare: HTA. de tip cupa sau inelare o Chiurete GRACEY o Razuse sau pile o Pense ciupitoare de os 27 .Diabetul .Infarct de miocard mai recent de 6 saptamani . Instrumentar de pregatire a campului operator si de anestezie 3. teste) 3. Efectuarea tratamentului antimicrobian 4. hepatica sau renala . purtatori de implante vasculare . Pregatiri preoperatorii in chirurgia parodontala 1.

Chiuretajul pungii b. bisturiu in forma de lingura. Grefele osoase si terapia de aditie .Chirurgia osoasa alveolara. Materiale:  Campuri chirurgicale  Comprese de tifon  Rulouri de vata  Bulete de vata  Anestezice  Lichide antiseptice de spalatura. Decolare 4) Indepartarea gingiei excizate (in gingivectomii). freze.Gingivectomia gingivo-plastica . ser fiziologic  Fire de sutura  Cimenturi chirurgicale 230. clesti pt campuri.Gingivectomia .Paro – examen final 2016 o Daltite de os o Freze – preferabil de os LINDEMAN 6. Sectionare d.Chiuretajul gingival este indicat in: 28 . Instrumentar ajutator o Spatule. ace de sutura. Chiuretajul osos 6) Tratamentul antimicrobian prin spalaturi cu sol antiseptice sau ser fiziologic 7) Protectia plagii prin: a. micropense 231. Acces direct b. contraincizii in gingivoplastii 5) Indepartarea continutului pungilor parodontale prin: a. Microchirurgia parodontalala .Instrumentar : bisturiu cu margine in semiluna. Cimenturi chirurgicale 232.Chiuretaj gingival si subgingival . Chiuretajul radacinii c.Chirurgia mucogingivala 233. clesti de extractii.Operatiile cu lambou .Microchirurgia parodontala sub microscop prezinta avantaje importante legate de indeplinirea a 3 obiective: o Iluminarea mai buna a campului operator o Marirea imaginii campului operator o Cresterea preciziei campului operator . canule de aspiratie 8. Indicatiile chiuretajului gingival . pense. seringi de spalatura. Sutura c. Instrumentar de sutura o Ace. departatoare. discuri. de preferinta atraumatice o Pense mentinatoare de ac 7. Mese supragingivale b. Principalii timpi in interventiile chirurgicale ale parodontiului marginal 1) Pregatirea campului operator 2) Anestezie 3) Accesul in zona de operat prin: a. Metode si tehnici de chirurgie parodontala: enumerare . Incizie c.

si trifurcatiilor radiculare. in parodontite marginale cronice superficiale. iar cu mana opusa se executa o presiune moderata pe marginea gingivala si pe gingia fixa .Metoda cu eficienta redusa.Este metoda de electie utilizata in clinica de Parodontlogie din Bucurest .In pungile parodontale se efectueaza 29 .Consta in incizia intrasulculara cu bisturiul (lama nr 15) a papilelor interdentare pana la dinte si osul alveolar .evitanduse dilacerarea gingiei inflamate . si mai ales.Gingia se aplica pe dinte cu presiune moderata si poate fi protejata cu mese iodoformate sau ciment chirurgical de protectie .Se includ toate instrumentele destinate indepartarii tesuturilor alterate .Nu poate fi aplicata decat la pungi din zone accesibile 240.Santul gingival se spala cu ser fiziologic sau cu clorhexidina 0. unde nu este eficient ca interventie singulara 2) La dd cu mobilitate crescuta si pericol de avulsie prin manevrele de chiuretaj 239. dupa alte interventii chirurgicale 237.Acestea se introduc cu blandete in santul gingival sau punga falsa.Se creaeaza astfel microlambouri papilare care favorizeaza accesul la pungile parodontale . Indicatiile chiuretajului subgingival 1) Pungi parodontale mici de 2-4 mm adancime 2) Pungi parodontale foarte adanci 3) Pungi parodontale adanci pe una sau 2 fete ale radacinii situate in zone accesibile sau care devin accesibile prin crearea unui microlambou papilar 4) Pentru a reduce riscul de acutizare prin suprainfectare a pungilor si de aparitie a abcesului parodontal marginal 5) Ca tratament definitv al abcesului parodontal marginal la monoradiculari 6) Fistule apico-gingivale 7) Pentru temporizarea extractiei la bolnavii cu afectiuni generale 8) Recidive.Urmata de indepartarea tesutului epitelial si conjunctiv suadiacent inflamat si necrozat . Chiuretaj subgingival in camp inchis .Fara decolari gingivale . Contraindicatiile chiuretajului gingival . fiind realizata in conditii de vizibilitate redusa .Instrumentarul principar – chiurete fine de tip GRACEY .Tractiuni ale chiuretei cu blandete. care nu cedeaza la tratament antimicrobian 234.Chiuretajul gingival este contraindicat in : 1) Gingivite alergice 2) Gingivite fibroase cu aspect clinic fibromatos 235.Chiuretajul gingival trebuie efectuat dupa detartraj si se completeaza prin chiuretaj radicular al eventualelor zone de cement dezgolit .Chiuretajul gingival poate fi realizat si cu ultrasunete sau prin electrocauterizare 236. Chiuretaj subgingival in camp deschis . Instrumentar folosit in chiuretajul subgingival . Contraindicatiile chiuretajului subgingival 1) La nivelul bi.Papila interdentara este lasata in pozitie deasupra limbusului alveolar si este deplasata prin tractionare pentru accesul instrumentului la pungile parodontale .Paro – examen final 2016 1) Gingivite cronice cu microulceratii.12% . pe peretele moale al santului gingival si sangerari la cele mai mici atingeri 2) Gingivite cronice.In cazul chiuretajului cu microlambouri papilare = instrumentar de incizie si sectionare 238. cu pungi false. Tehnica chiuretajului gingival .

Bisturiu KIRKLAND – in zonele aprozimele – incizia secundara .Sonda parodontala gradata sau pensa CRANE-KAPLAN – pt marcarea portiunilor cele mai declive .Gingivectomia este interventia chirurgicala prin care se inteparteaza peretele moale al pungilor parodontale sau gingia hiperplaziata . Incizie 1-2 mm spre apical de punctele hemoragice 30 .Hipertrofii gingivale reversibile prin tratament antimicrobian .Unele gingivite de cauza hormonala (g de sarcina) .Gingivite hiperplazice din leucoze.Pungi parodontale adanci care depasesc linia muco-gingivala .Gingivite alergice .Instrumentul KIRKLAND . dilacerabil. slab vascularizat. friabil si franjurat prin chiuretaj subgingival 5) Pungi parodontale cu exudat inflamator recidivant dupa alte interventii chirurgicale 6) Hiperplazii gingivale de cauza microbiana. Instrumentar folosit in gingivectomie . Protectia plagii dupa chiuretajul subgingival . ramolit pana in os sanatos 241. cu perete extern subtire. agranulocitoza (in absenta tratamentului bolii sistemice) .Paro – examen final 2016 o Chiuretajul tesuturilor de granulatie pana la oprirea sangerarii o Chiuretajul radaciii pana la senzatia de alunecare usoara o Chiuretajul osului alveolar de consistenta moala. Tehnica gingivectomiei 1) Marcarea portiunilor celor mai decliva ale pungilor se face cu o sonda parodontala gradata sau cu pensa CRANE-KAPLAN (br neted se introduce in punga – pensare -> punct hemoragic = incizie 1-2 mm sub) 2) Incizia cu bisturiu cu lama nr 15 – bisturiu la 45gr fata de pl orizontal a.Indicatii: 1) Pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros. Contraindicatiile gingivectomiei .Instrumente de detartraj si chiuretaj radicular .Pungi parodontale osoase (se prefera lambouri) . medicamentoasa si hormonala 7) Alungirea coroanei dentare 243.Bisturiu cu lama nr 15 – pt incizie . fara presiune  Mesele se scot la 24 h o Microlambourile papilare de lungime medie se sutureaza interdentar  Sutura se indeparteaza la 5-7 zile o In cazul exciziei papilei de la baza se aplica ciment chirurgical de protectie  Se mentine 3 zile  Se face toaleta plagii si se aplica din nou ciment pt 3-4 zile 242. aplicate afanat. de consistenta ferma care nu poate fi chiuretat corespunzator 2) Abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare 3) Abcese parodontale marginale recidivante 4) Pungi parodontale de andancime medie.Protectia plagii se face diferentiat o Microlambourile papilare se strang in spatiile interdentare si se protejeaza cu mese interdentare iodoformate.Forfecute de plastie sau clesti de tesut – modelarea fina a conturului gingiei 244.Bisturiu GOLDMAN-FOX sau forfecuta de plastie . Indicatiile gingivectomiei .Contraindicatii ale alungii coranelor clinice prin gingivectomie o Igiena bucala defectuoasa o Dinti fara valoare strategica pentru restaurarea protetica o Implicarea furcatiilor la molari si PM 245.

friabila. In zonele aproximale – incizia secundara – bisturiul KIRKLAND d.Paro – examen final 2016 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) b.La niv dd laterali se pot folosi chei de acrilat sau cu fir de matase innodat vestibular de care va adera cimentul 248.5 mm/zi in timp ce stratul necrozat este eliminat treptat . Contraindicatiile gingivectomiei gingivoplastice o Gingie subtire.Mentinerea cim in zona frontala este favorizata de aplicarea unei benzi adezive de staniol . in tesuturi are loc o reactie inflamatorie cu caracter acut.Cimenturile se mentin in medie o saptamana . slab vascularizata.12% Protectia plagii cu cimenturi chirurgicale 246.Protectia plagii se face cu cimenturi chirurgicale . Protectia plagii dupa gingivectomie . Indicatiile gingivectomiei gingivoplastice = gingivectomie urmata de o serie de manopere de plastie prin care se urmareste restaurarea morfologiei functionale a conturului gingival prin proceduri plastice . Cimenturi chirurgicale .Dupa primele 3 zile – toaleta plagii – se aplica din nou ciment . limitate la un dinte sau un grup de dd. Incizia secundara independent de incizia primara cu bisturiul GOLDMAN-FOX Excizia gingiei cu instrumentul KIRKLAND sau pense anatomice Detartraj minutios al radacinilor expuse Chiuretajul radacinii Indepartarea tesuturilor de granulatie Modelarea fina a conturului gingiei cu forfecute de plastie sau clesti de tesut Toaleta plagii – ser fiziologic sau clorhexidina 0. caracterizata prin vasodilatatie si infiltrat leucocitar in corion .Schimbarea mai frecventa a cimentului chirurgical grabeste vindecarea plagii 249. din cauza gradului inalt de recidiva 31 .Cim cu eugenol pot da reactii alergice 247. Vindecarea plagii dupa gingivectomie .Imediat dupa interventie.Ciment fara eugenol-cel mai utilizat o Se aplica pe zona operata prin modelarea cu degetele lubrifiate cu vaselina o Se intareste in 10-15 minute o Poate fi si sub forma de pasta care se intareste in mediul umed .Indicatii: o Sechele gingivale ramase dupa gingivostomatita ulcero-necrotica o Fibromatoza gingivala cu ingrosarea excesiva a marginii gingivale o Descoperirea unor portiuni de radacina in urma gingivectomiei efectuate de necesitate in zonele vizibile.La suprafata plagii se constituie un cheag fibros care prezinta 3 straturi: o Superficial = necrotic o Intermediat = bogat in leucocite o Profund =fibrinos . Lama bisturiului se mentine in contact cu supr dintelui = linia de incizie primara c.Alte cimenturi chirurgicale: o Ciment chirurgical cu oxid de Zn o Cianoacrilati – sub forma lichida – se intarest in 5-10 secunde o Geluri metacrilice in care se inglobeaza clorhexidina . intreaga suprafata a plagii este acoperita de epiteliu . care nu se preteaza la modelare plastica o Involutii gingivale precoce. frontal 250.La 14 zile de la gingivectomie.Epiteliul incepe sa se dezvolte sub stratul fibrinos cu o rata de 0.

pe 1-3 dd 253. ramolite o Se sutureaza marginea caudala (apicala) a mucoasei alveolare a fundului de sac restant la periostul subadiacent. Avantajele operatiilor cu lambou . risc de rupturi. mobilitate gr III 32 .Retractie gingivala prin vindecare fibroasa retractila si rezectia modelanta substractiva a osului subadiacent 255. incizia se completeaca cu bisturie de tip GOLDMAN-FOX sau cu forfecute de plastie o Mucoasa gingivala restanta se decoleaza cu grija de periost o Se indeparteaza tesuturile alterate: chiuretaj.In raport cu gradul de extindere al lamboului o Lambou extins: pe un grup de dd. Dezavantajele operatiilor cu lambou .Paro – examen final 2016 o 251.Eliminarea continutului pungilor situate aproape sau dincolo de jonctiunea muco-gingivala .In raport cu osul alveolar subadiacent. Contraindicatiile operatiilor cu lambou 1) Dd cu resorbtie avansata pana in apropierea apexului.In functie de straturile din care este format lamboul poate fi: o Mucozal o Mucoperiostal .Dilacerari intinse mucoperiostale.Asigura accesul la nivelul osului alveolar pentru corectarea defectelor resorbtive ale acestuia . lamboul poate fi: o Reflectat in intregime o Partial reflectat . pentru a nu permite migrarea acesteia o Protejare cu mese iodoformate o Firele se scot la 7-8 zile o Vindecare dupa 7-10 zile cu redarea unui aspect fizionomic corespunzator 252. Tehnica gingivectomiei gingivoplastice . pe o arcada o Lambou limitat: in L. extinse dincolo de jonctinuea mucogingiv 2) Resorbtie osoasa verticala.Instrumentarul este acelasi ca si pentru gingivectomie + instrumentar si material de sutura . netezire. Clasificarea operatiilor cu lambou . neuniforma 3) Pungi parodontale osoase 4) Abces parodontal marginal serpiginos la mono si la pluriradiculari 5) Abces parodontal marginal de orice fel la nivelul dd laterali 6) Aplicarea de implante granulare in pungile parodontate: terapia de aditie 7) Interventii de regenerare tisulara ghidata 8) In vederea amputatiei radiculare la dd pluriradiculari 9) Recidive dupa chiuretaj subgingival 256.Crearea unei zone fara tesuturi patologice in scopul unei bune reacolari gingivale 254.Acces bun la nivelul radacinilor.Tehnica: o Bisturiu cu lama nr 15 sau 11 se face o incizie combinata  Intrasulcular – la nivelul marginii ginvicale libere  Extrasulcular – pe versantul extern al marginii gingivale libere ingrosate si la baza papilelor o Incizia se face in bizou intern la 45 g fata de planul orizontal o Interdentar. pe toate suprafetele. Indicatiile operatiilor cu lambou 1) Pungi parodontale de adancime medie sau mai adanci. pungilor interdentare si interradiculare . el poate fi repozitionat o Apical o Lateral o Coronar . franjurari sau de necroze . inlaturarea zonelor osteitice.In raport cu pozitia in care este plasat lamboul la finalul interventiei.

din aproape in aproape pentru a nu perfora mucoperiostul 4) Hemostaza – dupa decolarea lamboului – prin tamponament 5) Indepartarea marginii gingivale rezultate in urma inciziei orizontale (microgingivectomie) se face cu instrumente de detartraj (gheara.12.Tensiunea firelor trebuie controlata.5 mm de marginea gingivala libera 2) 2 incizii verticale pe versantul vestibular la distanta de dinte de o parte si alta a zonei bolnave 3) Decolarea lamboului cu decolatoare periostale fine. Utilizarea unui nr sufficient de fire. adecvat reflectarii lambourilor. intinsa.Realizarea unei suturi prin atingerea marginala a planurilor saturate. Tehnica operatiilor cu lambou 1) Incizie orizontala – in bizou intern – pana la marginea crestei alveolare la 0. in totalitate a resturilor de tesut de granulatie epitelial si conjunctiv cu chiurete GRACEY 10) Controlul osului alveolar restant 11) Hemostaza 12) Spalarea plagii cu ser fiziologic.Sutura se realizeaza cu ace curbe sau drepte.Incizia orizontala o In bizou intern o Pana la marginea crestei alveolare la 0. procedeul cel mai frecvent folosit o In lasou – pt a mentine un lambou unic repozitionat 33 . de o parte si de alta a zonei bolnave de operat 260.Rolurile suturii o Reduce sangerarea postoperatorie o Mentine tesuturile in pozitie nedeplasabila o Reduce durerile postoperatorii o Asigura contentia si retinerea materialului implantat in pungile parodontale o Favorizeaza vindecarea . razuse subgingivale 9) Indepartarea cu precizie minutioasa.5 mm de marginea gingivala libera o Se efectueaza cu bisturi cu lama intersanjabila nr 11. slab vascularizata 257.15 sau 15c . chiurete. Sutura in operatiile cu lambou .Paro – examen final 2016 2) Atrofie osoasa orizontala.5-1.Reguri de sutura: Aplicarea firului in portiunile cele mai keratinizate ale lambourilor. Instrumentarul folosit in operatiile cu lambou .Incizia verticala o Pentru reflectarea in totalitate a lamboului se practica 2 incizii verticale o Pe versantul vestibular al osului alveolar la distanta de dinte.5-1. fera semne de inflamatie si pungi parodontale 3) Lambourile pe un singur dinte prin incizii efectuate pe o mucoasa subtire.Sutura poate fi: o Intrerupta : in puncte separate. si protectiei plagii prin sutura 258. firul de matase.12% 13) Aplicarea materialului de aditie in vederea obturarii continutului pungii si a restaurarii peretilor alveolari distrusi prin resorbtie osoasa 14) Aplicarea si mentinerea membranelor resorbabile sau neresorbabile in cadrul procedurii de regenerare tisulara gradata 15) Protectia plagii prin sutura 259. indepartarii tesuturilor patologice. cel mai bine atraumatice . clorhexidina 0.Instrumentar complex.Ca fire de sutura se foloses produse sintetice resorbabile. pense 6) Indepartarea tartrului subgingival restant 7) Indepartarea tesutului de granulatie cu chiurete chirurgicale 8) Chiuretajul radacinilor cu chiurete GRACEY. Incizia in operatiile cu lambou . par de cal . .

Metoda lamboului repozitionat apical corespunde cerintelor unei chirurgii functionale de desfiintare a pungilor parodontale . se sutureaza lambou in pozitie cu sutura intrerupta. iesind la suprafata inainte de acestea. 264. Se poate aplica un ciment chirurgical in zonele unde lambouriile nu se intalnesc. intre cele 2 suprafete incizate initial 4) In continuare se procedeaza k si in cazul operatiei cu lambou refletat total : detartraj.Operatia rezulta din reducerea volumului osului alveolar in genereal si urmareste in particular desfiintarea pungilor parodontale palatinale: o Incizie in bizou intern a gingiei sub marginea libera pana la dinte sub fundul pungii si excizarea peretilor o A 2 a incizie se decoleaza un strat subtire de mucoasa palatinala o Se chiureteaza o Lamboul palatinal subtire se sutureaza intrerupt intr`o pozitie mai apicala fata de cea initiala. Operatia cu lambou mucozal .Paro – examen final 2016 o Continua – similara celei in lasou o De plapumar – cand firul de sutura nu urmeaza un traseu continuu peste marginile lambourilor.5-2mm de aceasta pe versantul oral.Dezavantaje: o Tehnica operatorie foarte precisa. 2) A 2 a incizie este verticala intrasulculara pana la marginea osului alveolar 3) A 3 a incizie este orizontala.Interventia se practica pt: o Desfiintarea bridelor si insertiilor msculare inalte care tractioneaza marginile gingivale si predispun la retractie gingivala o Adancirea fundului de sac vestibular. Acest lambou repozitionat apical se practica si in cazul refaceri coroanei clinice a dd redusa prin atritie avansata.Indicatii: o Parodontite marginale cornice profunde cu pungi mici sau de adancime medie 3-6 mm . 261.Dupa oprirea sangerari. Operatia cu lambou partial reflectat . Operatia cu lambou repozitionat apical . chiuretajul tesutului de granulatie si indepartarea zonelor de os ramolit. chiuretaj radicular. efectuata cu bisturiul GOLDMAN-FOX sau ORBAN si se excizeaza tesutul epitelial si conjunctiv situat pe creasta alveolara.control. 262.5 mm de creasta marginii libere si la 1. se utilizeaza in zonele proximale.Consta in decloarea numai a mucoasei sau a mucoasei si submucoasei de periostul subadiancet . mai dificila o Controlul indepartarii in totalitate a tesuturilor patologice este mai dificil o Lambourile interdentare necesita o reaplicare exact in pozitia initiala .Tehnica: 1) Prima incizie pe versantul V la cca 0.incizia find usor oblica cu bizou intern pana la marginea osului alv si este urmata de o decolare papilara si marginala reduse care expun osul alveolar pe o distanta de 2-3 mm. Operatia cu lambou deplasat coronar .Poate fii orizontala sau vericala. spalari cu ser.Urmareste acoperirea partiala sau totala a suprafetelor radiculare unde s`au produs retractii gingivale cu pungi parodontale 34 .Consecintele sunt insa nefizionomice si pot aparea fenomene hiperestezice la nivelul portiunilor radiculare descoperite . printr`un lambou mucozal repozitionat apical 263.Avantaje o Dilacerari tisulare reduse o Dislocari de os minime o Traumatism alveolar redus o Reacolare gingivala buna o Retractie gingivala si hiperestezie postoperatorie mai reduse o Aspect fizionomic mai bun .

cement. fragmente de perete alveolar dupa extractii. o 2 directii de tratament:  Fara utilizarea unui material aditional  Prin tratament de aditie 266. Ca. os medular recoltat din zona tuberozitatii  Din afara CB: fragmente de os iliac  Grefe osoase alogene sau omologe umane  os iliac  Grefe osoase heterologe sau xenogene recoltate de la animale (bovine) o Materiale sintetice inlocuitoare de os  Materiale sintetice aloplastice  Hidroxiapatite neporoase  Hidroxiapatite poroase  Beta tricalciu fosfat  Copolimeri asociati cu hidroxid de Ca: PMMA. acolo unde osul alveolar este intarit de o prelugire din corpul oaselor maxilare o Resorbtii osoase verticale unde se atenueaza neregularitatile conturului osos alveolar o Restaurarea coroanei clinice a dd prin gingivectomie si remodelare a marginii osului alveolar o Exostoze ale marginii si versantilor osului alveolar . dentina  Colagen  Pulbere de coral. carbonat de calciu coralier 267.Synthograft .Allotropat 50 .Interventii de rezectie si modelare osoasa – ostectomii si osteoplastii se realizeaza in o Pungi parodontale osoase.Clasificare: o Grefe de origine umana  Grefe osoase autogene sau autologe umane  Din CB: particule de os cortical + sange. Materiale de aditie in chirurgia parodontala .Frialit . Si  Alte materiale utilizate in terapia de aditie  Sulfatul de Ca  Fragmente de sclera. PHEMA  Sticle bioactive: saruri de Na. terapeutica.Intercventii de restaurare a osului alveolar o Refacerea prin mecanisme naturale a osului alveolar nu este posibila fara o interventie ajutatoare. 265.Reprezinta o forma importanta a terapiei de aditie care urmareste: o Reducerea adancimii pungilor parodontale o Realizarea unei jonctiuni gingivo-dentare inalte o Micsoarea gradului de resorbtie osoasa o Inaltarea nivelului de os alveolar restant .Paro – examen final 2016 - In mod particular metoda se adreseaza defectelor furcatiilor de lasa a 2 a la mandibula Interventia se realizeaza cu lambou partial reflectat. cartilaj.Permagraft 35 . conditionarea suprafetelor radiculare cu adic citric sau tetracilina si practicarea unei contraincizii orizontale a mucoasei alveolare din fundul de sac vestibular pentru a usura alunecarea spre coronar a lamboului.Interpore200 . Grefele osoase . Chirurgia osoasa alveolara . dura mater.

suficient de lat pentru a acoperi in intregime zona de retractie o Se deplaseaza lateral lamboul periculat si se sutureaza la gingia adiacenta si mucoasa alveolara o Se protejeaza plaga cu ciment chirurgical 272. Operatia cu lambou deplasat lateral .Este superioara hidroxiapatitei. unele cu valoare biologica. Tipuri de membrane in chirurgia parodontala . Chirurgia mucogingivala .Membranele au rol de bariera intre epiteliu si tesutul conjunctiv desmozomal . dar fara adancirea fundurilor de sac vestibulare o Operatia cu lambou deplasat coronar: urmareste acoperirea supraferei radiculare cu retractie gingivala o Operatia cu lambou deplasat lateral (sub 246) 36 . si care conduc la regenerarea gingivo-parodontala 269.Paro – examen final 2016 - Biovitroceramica 268.5mm) sau ca membrana resorbabila . Rolul membranelor in chirurgia parodontala .Folosita la noi sub forma produsului PAW-1 . principii generale .Sunt de 2 feluri: o Resorbabile o Neresorbabile .Principalele interventii de chirurgie mucogingivala sunt: o Grefele gingivale libere: sunt folosite pentru cresterea zonei de gingie fixa.Este indicata pentru acoperirea unei zone de retractie gingivala pe dd izolati .Membrane neresorbabile o Membrane din politetrafluoroetilena expandata o Cauciuc de diga . prin bride cu insertie inalta (frecvent in zona C) o Operatia cu lambou deplasat apical: are dublu scop: desfiintarea pungilor si cresterea zonei de gingie fixa.Materialul se prezinta sub forma de granule (cu diam 0. redusa de obicei. datorita ionilor de fluor care conduc la formarea de fluor-hidroxiapatita .Membrane resorbabile o De colagen o Acid polilactic o Acid poliglicolic o Dura mater liofilizata 271.Se realizeaza prin proceduri comune cu tratamentul chirurgical de desfiintare a pungilor parodontale sau ca interventii de sine statatoare . Biovitroceramica in chirurgia parodontala . Regenerarea tisulara ghidata: definitie.5-3.Tehnica: o Se incizeaza marginea gingivala care limiteaza zona de retractie si se excizeaza portiunea subtire dinspre aceasta zona o Se decoleaza un lambou lateral mucosal sau mucoperiostal.Se utilizeaza in : o Tratamentul defectelor furcatiilor de cl II si III o Resorbtie osoasa limitata (1-2 pereti) o Incongruente dento-alveolare cu inghesuire o Resorbtii osoase orizontale 270.Definitie: blocarea proliferarii tesutului epitelial in interiorul defectelor osoase parodontale si de stimulare a restructurarii conjunctive desmozomale o Este o modalitate terapeutica realizata prin tehnici chirurgicale care folosesc in principal bariere mecanice.Adera de osul natural : fizic sau chimic 273.

mai rar. Definiti biointegrarea implantelor .Coroana de invelis acrilica o Este deosebit de iritanta pentru parodontiul marginal prin:  Adaptare necorespunzatoare  Modificari volumetrice in timp (contractii ale acrilatului)  Porozitatea acrilatului => retentie de placa si resturi alimentare o Aceste considerente fac din coroana de acrilat o modalitate improprie pt bolnavii parodontopati o Are indicatii restranse si trebuie inlocuita cel mai bine cu coroane metalo-ceramice . Prevotella intermedia. Periimplantite: definitie. medicamentoase si prin tehnici chirurgicale cu rezultate bune. desi unii clinicieni. Se foloseste chiurete din titan. biochimice 276. Fusobacterium nucleatum sau streptococi. mai frecvent in trauma ocluzala.Respectarea unei perioade de vindecare initiala de 3 pana la 6 luni care sa permita procesul de osteointegrare . Reguli de aplicare a implanturilor .Diabet decompensat . periimplantite produse de patogeni parodontali ca Porphyromonas gingivalis. Definiti osteointegrarea implantelor = legatura (ancorare) directa intre suprafata osului si a implantului fara interpunerea unui strat de tesut moale 275.Iradierea in scop terapeutic a oaselor maxilare 277. Particularitati ale microprotezelor la bolnavii parodontotici .Reducerea traumei termice la frezarea osului maxilar .Ingrijirile postoperatorii se refera la : o Indicatii de tratament la nevoie si antiinflamator o Igiena zonei operate si a intregii CB o Reluarea progresiva a masticatiei o Controlul plagii la 24 de ore o Controlul final al plagii suturate sau protejate o Controale periodice 280. Periimplantitele pot fi tratate prin proceduri conservatoare. 279.Coroanele de invelis metalice o Sunt folosite ca elemente solitare in distructii coronare intinse sau ca elemente de agregare in punti stabilizatoare 37 . care sa nu permita microdeplasari mai mari de 100 ym 278. considera ca un implant mobilizat trebuie indepartat.Asigurarea unei bune stabilitati initiale a implantului.Fumat excesiv . * folosirea chiuretelor din otel este contraindicata pt indepartarea tartrului depus pe suprafata expusa a implanturilor din titan deoarece produce striatii favorabile acumularii placii bacteriene. tratament Santul periimplant si suprafata accesibila a implantului endo-osos pot fi colonizate microbian de flora nepatogena a cavitatii bucale.Reprezinta modul de fixare al hidroxiapatitelor in raport cu osul si difera de implantul metalic prin crearea unei legaturi directe. Contraindicatii ale aplicarii implantelor . Importante in depistarea in stadii initiale a periimplantitelor sunt determinarile starii de inflamatie cu ajutorul markerilor biochimici. etiologie. scaderea rezistentei locale sau prin boli generale pot aparea infectii.Alcoolism . dar in unele conditii ca: manopere chirurgicale incorecte.Igiena bucala defectuoasa .Paro – examen final 2016 274. Ingrijirile postoparatorii in chirurgia gingivo-parodontala . suprasolicitare ocluzala.

care au caracter nociv asupra parodontiului de sustinere 2) Extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dd. chiar daca spatiul este liber prin retractia papilei 38 .Corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei integrari functionale a sistemului de imobilizare in CB a) Sistemul de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificiala  Imobiliz sa nu ofere zone de retentie  Sistemul de imobiliz in zone cu buna autocuratire – trebuie evitata plasarea in pct de contact  Prin imobilizare trebuie respectata ambrazura gingivala. ferm implantati. care au caracter nociv asupra parodontiului de sustinere . Particularitati ale restaurarii protetice fixe la bolnavii parodontopati . din vecinatatea zonei afectate 3) Locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare = zona desmodontala in care dintele prezinta amplitudinea de mai redusa de deplasare = punctul hypomochlion(H) 4) Principiul biologic – corespunde masurilor ce trebuie luate in vederea unei integrari functionale a sistemului de imobilizare in cavitatea bucala 285. Particularitati ale restaurarii protetice mobile la bolnavii parodontopati .Urmareste: o Reducerea riscului de retentie a placii bacteriene ( ex: incongruenta dento-alveolara) o Reducerea diastemei patologice rezultata din migrari ale dd parodontotici o Tratamentul ocluziei deschise ( potential patogen asupra parodontiului marginal) o Imobilizari 284.Paro – examen final 2016 o Datorita mobilitatii dd cuprinsi in punti – se poate favoriza descimentarea coroanelor o Cea mai indicata este cea supragingivala la 2 mm o Coroana de invelis din 2 bucani nu este recomandata ca elem de agregare in punti 281. directia principala de solicitare la fortele transversale novice variaza dupa pozitia dintilor.Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr`un bloc unitar capabil sa se opuna fortelor rezultate din masticatie. In acest sens exista 3 situatii o INC suporta mai bine fortele care actioneaza in plan frontal dar sunt deplasati de fortele din plan sagital o PM si M suporta fortele in plan sagital.Corpul de punte: o Relieful oculzal sa nu fie exagerat de cuspidat o Corpul de punte trebuie sa fie mai ingust:  La maxilar – reducerea latimii dinspre vestibular  La mandibula – reducerea latimii dinspre lingual o Raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare 282.Din cauza curburii arcadelor dentare.In conceperea si realizarea protezelor acrilice mobile trebuie tinut seama de protectia parodontiului marginal prin: o Decoletare in zona gingivala o Paralelizarea prealabila a dd prin slefuiri si coroane de invelis corespunzatoare 283.Dd stalpi trebuie sa fie alesi (ca numari si topografie) incat solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice . Tratamentul ortodontic la bolnavii padorontopati . care va fi sustinut de grupul precedent 286. incluzand si dd cu mobilitate normala. dar sunt deplasat de fortele care actioneaza in plan frontal (v-o) o C sunt deplasati de fortele transversale cu o directie oblica la 45 o fata de planul sagital sau frontal . Principii de imobilizare 1) Angrenarea multidirectionala a dd mobili intr`un bloc unitar capabil sa se opuna fortelor rezultate din masticatie.Daca imobilizarea cuprinde dd din cel putin 2 grupe. deplasarea va fi impiedicata si anulata de rezistenta opusa de celalalt grup. Principiul biologic in imobilizarea dintilor parodontotici . Angrenarea multidirectionala a dintilor imobilizati .

o dd. 289.) o dd. Realizate cu ajutorul laboratorului 39 . Sisteme de imobilizare cu functie protetica b.Sistemele mobile o avantaje: sunt mai agreate de pacient. .Extirpare pulpara inainte imobilizarii dd. f. Imobilizare permanenta(de durata. o pungi parod. Sisteme de imobilizare fara functie protetica 5) In functie de starea pulpei dentare a. neutralizarea fortelor paraaxiale nocive. o dezavantaje: exercita asupra parod. Imobilizare efectuata pe dd devitali 6) In functie de modalitatea de realizare a.se pot combina cu o proteza mobila. Imobilizare extracoronara b. profunde. parodontotici este indicata in urm. o modificari discrete de culoare. Realizate in cabinet b. Atitudinea fata de pulpa dentara in imobilizarea dintilor parodontotici .solicitari nefiziologice la inserare si dezinserare->cresterea mobilitatii dentare. apical. Imobilizare prin sisteme fixe b.Criteriile cele mai uzuale de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt: 1) Perioada de timp in care se mentine imobilizarea a. Imobilizare temporara b. raspund la testele de vitalitate. a mobilitatii dent. .repartizarea echilibrata a solicitarilor la nivelul tuturor dd.. cu volum coronar mic (I inf. de imbolnavire parod. slabe la testele de vitalitate.pot oferi perioade de odihna. parodiontotici trebuie luate in considerare urmatoarele: starea organului pulpar.chiar dc. Imobilizare intracoronara sau intraradiculara c.se pot corecta usor eventualele defecte aparute in timpul purtarii.pret de cost ridicat 288.necesita eforturi clinice si de lab.obturatii vechi voluminoase. Imobilizare efectuata pe dd vitali b. dar eficiente f) Imobilizarea trebuie sa se integreze biologic intr`un timp scurt in CB 287. a dd. al cariilor complicate la alti dd. o procese carioase mari. Imobilizarea prin sisteme fixe sau mobile . imobilizati. de sustinere microtraumatisme repetate. Imobilizare prin sisteme demontabile 4) In cazul unei brese de edentatie.Pt. o cand se observa o ameliorare a imbolnavirii parod.Paro – examen final 2016 b) Realizarea sistemului trebuie sa respecte organul pulpar indemn de leziuni.integritate biologica superioara(preferata de bolnavi) o dezavantaje: cu sacrificiu de substanta dentara.se igienizeaza usor.materiale cu inalte calitati mecano-chimice. cazuri: o pulpa dent. cu reactivitate scazuta. definitiva) 2) Relatia dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati a. dupa extirpari ca tratam.. a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dd.se pot scoate in caz de necesitate. Imobilizare pericoronara 3) Caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare si dd angrenati a. si sa se realizeze cu minime de substanta dentara c) Imobilizarea trebuie sa nu genereze traume ocluzale d) Restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar e) Realizarea de mijloace cat mai simple.cu rasp.sistemul de imobilizare preconizat.Sistemele fixe o avantaje: ancoraj rigid si continuu. cu traumatisme accidentale / chirurgicale. imobilizarea poate indeplini sau nu functia de inlocuira a unor dd lipsa si din acest punct de vedere se cunosc: a. Imobilizare prin sisteme mobilizabile c.pana in zona parod. grd.. Clasificarea sistemelor de imobilizare .

parodontotici.Sunt realizate in principal in 3 variante: o Ligatura in “8” (sau hipocratica) o Ligatura in “scara” o Ligatura “cojocareasca” 293. Legaturile nemetalice de imobilizare . de contact si incizal de cingulum .5-2 luni .in mod alternativ pe fata V a unui dinte si pe fata O a dintelui vecin de la C la C .. Dento-dentara b.Cand cele 2 capete au ajuns la nivelul aceluiasi C se rasucesc impreuna. 294.Se fol. . cu varful unei sonde. se tine in tensiune cu o pensa hemostatica . sub pct. Dento-maxilara 290. Imobilizari partiale (pe un nr restrans de dd) c. 10-14 cm.la extremitatea D a fetei V . Frontali .Dd frontali mandibulari – beneficiaza cel mai bine de ligaturile in sarma . in special cand se asociaza altor proceduri de tratament parodontal . pt. Imobilizarea prin ligatura de sarma “in scara” .Un capat al sarmei se trece interdentar (intre C si PM).Imobilizarea temp poate fi: o Continua – cand sistemul se mentine in tot cursul duratei de imobilizare o Discontinua – cand perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare (gutiere de despovarare) o Provizorie – de scurta durata – asigura dd asupra carora se fac interv scurte (detartraj.Instrumentar: o sarma de vipla de Φ=0.iar capatul fix este angajat in acelasi mod. Imobilizari totale (care cuprind toti dd unei arcade) 8) In functie de suportul imobilizarii a.Imobiliz temp se realizeaza prin sisteme simple si economice . fizionomice . Imobilizarea prin ligatura de sarma “in 8” .acoperind fetele opuse celor pe care se afla deja sarma. care au drept scop restabilirea functionala si grabirea vindecarii parodontale . cervical de pct.Dd laterali – improprii pentru ligaturi de sarma datorita anatomiei lor .Nemetalice: fir de matase.Activarea ligaturii se face prin realizarea unor bucle de strangere pe fata V a dintelui. Imobilizarea temporara . slefuiri) o Semipermanenta – de lunga durata 291.Paro – examen final 2016 7) In functie de extinderea sistemului de imobilizare a.Pot dezvolta forte active cu actiune ortodontica .Capatul celalalt al sarmei. prin sisteme cu caracter tranzitor. mase plastice .Cele 2 capete ale sarmei sunt impletite la extremitatea grupului frontal dupa ce au trecut continuu si succesiv pe fetele O si V ale dd. intre cingulum si incizal. 40 .“nodul” se plaseaza in ambrazura gingivala.Durata de timp de mentinere a imobilizarii temporare : 1.Ajuns la sfarsitul traseului. de contact.primul capat al sarmei se tine in tensiune cu o pensa. se rup usor si favorizeaza retentiile alimentare (impiedica o igiena buna) 292. Imobilizari bidentare si pluridentare b.Pot fi aplicate numai pe dd frontali . Ligaturile metalice de imobilizare .dar in sens invers. .Ligaturile de sarma din otel inoxidabil pentru imobilizarea temporara (1. de sarma pt. evitarea lezarii partilor moi .Rezistenta mica.5 -6 luni) reprezinta un mijloc terapeutic important.25 mm o 2 pense hemostatice o foarfece de sarma.fix.Imobilizarea temp este un procedeu terapeutic de solidarizare a dd mobili.Usor de realizat.

si intarite la acest niv. produce mici traumatisme la inserare/dezinserare.in functie de volumul coronar.se indoaie in “ac de par”. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice Dd. Avantaje:realiz.chiar in oc. e nevoie ca materialul compozit sa suporte solicitarile).Al doilea capat va evolua astfel: D de ultimul C.  Se obtureaza cavitatile verticale. 297. de la C la C . rigida. Dd..8-1 mm) pe toata lungimea santului. si cu respectarea morfologie ocluzale. solidarizarea ILS mobil de C vecin ferm implantat sau chiar de intregul grup frontal.Paro – examen final 2016 - Se sectioneaza fragmente de sarma de 2-3 cm. imobilizarea cu materiale compozite Sina/atela de imobilizare din mat. Ligatura “cojocareasca” . Imobilizari cu anse de sarma in “U” intracoronar si intraradicular Se realizeaza bi.: la niv. Metoda este indicata in special pt.V. fizionomice. atela de contentie. de lunga durata (6-12 luni) pe fata L a frontalilor inf. dintele e vital) si o sarma de Cr-Ni ( Φ=0.dupa devitalizarea dd.rotunda / semirotunda (cu partea plana in contact cu peretele santului).In continuare va evolua la fel pt.cu prelungiri pe fetele proximale (invizibile pe fetele V). M 2 si PM1 se realizeaza o cavitate OM respectiv OD. fiecare dinte pe care il va inconjura succesiv pe cele 3 fete libere (D.De fiecare data capatul sarmei il va incojura pe cel situat O. dupa care va inconjura firul O si va iesi V prin acelasi spatiu interdentar dintre C si IL . Dezavantaje: in zona frontala sup. 295. Din aceasta gutiera se decupeaza portiunea ocluzala. frontali: o se creaza santuri retentive (freza con invers) in ⅓ medie a fetei O. o aplicarea materialului compozit care va forma o atela-sina de 4 mm. la niv. - 299. pana la nivelul ecuatorului dd. psalidodonta. compozite auto/fotopolimerizabile:pt imobilizarea temp. - 300.dupa care se obtureaza cavitatile orizontale continuu. sub forma unei gutiere ext.fara separarea dd. cel mai bine pe model/ in cabinet cu acrilat auto.Se realizeaza prin aplicarea primului capat continuu si succesiv pe fata O a grupului frontal.Cu / fara devitalizare. produce blocaje. de baza (dc.M) . laterali: o se prefera devitalizarea de la inceput (se dezvolta forte masticatorii mari. Imobilizarea permanenta prin mijloace protetice clasice Mijloace fixe. 41 . grosime pe fata O. dupa ce au fost sectionate la o distanta de 2-3 mm. in cele orizontale se aplica o sarma semirotunda cu partea plana pe peretele pulpar.cu ajutorul laboratorului: o cor. dar obligatoriu flancati de dd. favorizeaza retentia alim. Se rasucesc capetele libere ale anselor si se introduc interdentar cat mai departe de papila interdentara.  Ex. pe fata V si M a sa. Se realiz. - - - - 296. acrilice unite intre ele. gingivale. o Solidarizarea unuia/mai multor dd. M1 se realizeaza o cavitate MOD. se introduc interdentar (anse interdentare) cuprinzand intre cele 2 brate firele de sarma principale. Etape: o Izolare o demineralizare pe fetele O si proximale ale dd. o In santul astfel creat se aplica obt. o Armatura metalica se acopera cu materiale compozite. rapida. si inflam. ferm implantati. laterali mobili. de firul principal V. Atele acrilice duble. cu sarma de vipla. 298. latime si 2-3 mm. vestibulo-orale de imobilizare Sunt reunite prin punti acrilice plasate in nisele mastic.si pluridentar.

extract total de ochi extract de corp vitros din camera post. Calitati: rezistenta. Aparatul – sina de imobilizare MAMLOCK Utilizat pt. prevazute fiecare cu un pivot radicular si se solidarizare intr-un corp comun. responsabile de activarea formarii de AC si de citokine 303. rigiditate. partiale. totale. integrare biologica rapida. frontalii devitali. semifizionomice / de substitutie unite. confort si siguranta functionala. Mecanisme de actiune in bioterapia de reactivare Bioterapia de reactivare se realizeaza cu produse medicamentoase. durabilitate. - 305. fizici . Bioterapia de reactivare prin produse de origine sintetica Novocaina sau procaina – cea mai utilizata o Administrarea se face dupa testarea intradermica 307. 302. aspect fizionomic. Consta in incrustatii orale. Vitamino terapia in gingivite si parodontite Vitamina A o Mentine troficitatea epiteliala o Drajeuri sau capsule moi 10.000 UI 1-2 / zi Vitamina B1 o Normalizeaza metabolismul glucidic o Actiune antinevritica. metalice totale/partiale unite. agenti mecanici. PM prin inlay. rapid progresiva) numai dupa tratament antimicrobian si eventual chirurgical care au produs o ameliorare o Parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament medicamentos o Parodontita marginala cronica profunda – dupa tratament pentru amelioare si vindecare o Parodontita distrofica (mixta) o Parodontopatii involutive - 304. cor.in suprafata. activeaza procesele anabolice (constructive) si recucerea celor catabolice (distructive) o Stimuleaza mecanismele imune. trofica asupra formatiunilor de conducere nervoasa 42 . chimici sau proceduri balneoterapeutice Folosirea extractelor tisulare de origine animala sau vegetala se bazeaza pe existenta in citoplasma cell tinere a unor activatori biologici asemanatori hormonilor Mecanisme de actiune: o Modifica gradul de polimerizare a componentei nefibrilare din tesutul conjunctiv parodontal si prin aport de acid hialuronic activeaza eliminarea metabolitilor intermediari o Stimuleaza inmultirea cell heparinoformatoare cu actiune antiinflamatoare o Stiumuleaza metabolismul prin aport energetic si plastic. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala Extracte de muguri dent. restabilirea potentialului de membrana. (fetus de vitel) Extract de placenta. Indicatiile bioterapiei de reactivare o Parodontite agresive (juvenila.Paro – examen final 2016 o o o - - cor. punti stabilizatoare. a ochiului extract de lama dentara fetala+placenta+vitamine+procaina (=Ney Pulpin) extract de namol sapropelic. Se pot prelungi la niv. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala Extract de germeni de porum – produs Insadol Extract de Aloe - - 306. 301. cor. risc redus de descimentare.

1 gr /zi asociate cu vit B6 1 dr/zi 14-21 de zile Vitamina C o Rol in formarea colagenului. obt in exces. Tratamentul gingivite cronice hiperplazice de cauza microbiana Acelasi ca in gingivita cronica simpla si urmareste reducerea componentei hipertrofice prin: o Gingivectomie o Gingivectomie gingivo-plastica o Operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase - 312. C. coroane neadaptate) o Instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzator si control prin colorarea placii o Instruirea pacientului ptr folosirea mijloacelor secundare de igiena o Debridare gingivala o Detartraj completat de lustruirea suprafetelor dentare cu paste abrazive si poate fi precedat de tratament cu AB.1 /zi Paradenyl – contine vit B1. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice Se folosesc: o ape minerale sulfuroase (Govora.250 g . Tratamentul gingivitei de sarcina Indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce ale sarcinii Educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta Leziunile gingivale se trateza de regula conservativ (medicamentos si antimicrobian) Hiperplaziile – se trat chirurgical numai daca interfereaza ocluzia 43 . oxidante) o Tratamentul bolilor generale asociate 311. Masajul gingival Se efectueaza manual sau cu un dispozitiv adaptat la unit`ul dentar Miscari circulare cu pulpa degetului pe gingie sau prin tractiuni dinspe apical spre coronar cu 2 degete aplicate pe verantele V si O Masajul se face cca 5-10 min zilnic. D – 1-2 drajeuri de 3 ori /zi – 30 de zile 308. Tratamentul gingivitei pubertare Indepartarea si prevenirea acumularii de placa Debridare gingivala Indepartarea tartrului supra si subgingival Tratament antimicrobian Excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale - 313. 2-4 ori /zi 10 zile Vitamina E o 1-2 capsule 0. termic si chimic ( in special actiunea antiinflamatoare. keratolitica si keratoplastica a ionului SO4-) 310. Tratamentul gingivitei cronice simple Este produsa intotdeauna de placa bacteriana si influentata. cementului intercelular al endoteliului vascular o Cpr 0. timp de o luna Este contraindicat in zonele inflamate. pentru reducerea riscului de infectie o Chiuretaj mecanic al peretelui moale pentru reducerea microulceratiilo o Aplicar dp detartraj si chiuretaj a unor subst antimicrob(antiseptice. abcese parodontale marginale 309.Paro – examen final 2016 - - - - o 2 cpr 0. astringente. dar nu cauzata de bolile generale Tratamentul urmareste: o Depistarea factorilor cauzali locali (placa) si favorizanti (tartru. Calimanesti) o Ape termale (Simleul Silvanei) Actioneaza mecanic.

in urma unui tratament de specialitate corespunzator 316. antihistaminice. violet de gentiana 1% Aplicatii pe mucoasa a sol NIVCRISOL-D Unguente cu AB: tetraciclina. Tratamenul hiperplaziilor medicamentoase In formele cu ulceratii/suprainfectari – tratam antimicrobian pana la disparitia fen acute Tratam chirurgical cu avizul medicului internist: gingivectomie cu bisturiu obisnuit sau electic Recidivele sunt frecvente Tratament local: spalaturi cu sol antiseptice: cloramina. Ticiverol Atingeri stricte a aftelor cu nitrat de Ag 30% Badijonarea mucoasei bucale cu sol de albastru de metilen. ceai de musetel. Principii de tratament si precautii in timpul sarcinii in gingivite si parodontite Trebuie evitate o Rx o Orice medicatie care traberseaza placenta si poate avea efect toxic o Sedintele lungi. obositoare in pozitie sezanda o Tratamenteile in trimestrul III o Tratamentele chirurgicale trebuie amanate pe cat posibil dupa nastere 315. efectuate des (din ½ in ½ de ora) in primele ore de la prezentarea bolnavului cu cloramina 3% 0 Depozitele infectate de fibrina se indeparteaza prin sterede cu tampoane imbibate in H2O2 Se disloca numai blocurile de tartru mari ( de preferinta detartraj cu ultrasunete) Se aplica colutorii cu AB. AB. corticosteroizi. Tratamenul gingivitelor descuamative Tratament local: o Igiena locala cu perii moi. H2O2. Tratamentul gingivostomatitei herpetice Spalaturi bucale cu solutii antiseptice: cloramina 3% 0. netraumatizante o Atingeri locale cu perhidrol 3% diluat in apa caldutza de 2-3 ori /zi o Aplicatii locale cu colutorii complexe cu AB si corticosteroizi Tratament general o Prednison la inceput 30-40 mg/zi si se reduce treptat o In pemfigus: Metotrexat o In sclerodermie: imunosupresoare - 318. Tratamenul hiperplaziilor leucemice Tratamentul chirurgical nu poate fi efectuat decat cu avizul medicului hematolog. solutie Romazulan Stergerea cu tampoane imbinate in H2O2 a ulceratiilor bucale Atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%. extracte vegetale cu actiune antibacteriana. anestezice de contact - 319. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice Spalaturi bucale. Negamincin B Medicatie antivirala Acyclovir Vaccin antiherpetic Rodilemid injectabil - 320. violet de gentiana Paste sau geluri cu corticoizi Pulverizatii cu spray Codecam Aplicatii de colutorii cu AB NU SE FAC infiltratii cu penicilina si xilina AB-in alterari ale starii generale 44 .Paro – examen final 2016 - - - - 314. solutii colutorii complexe cu AB Tratam chirurgical: gingivectomie sichiuretak al tesutului de granulatie 317. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante Spalaturi cu solutii slab antiseptice Clatirea burii cu Romazulan.

conjunctic. sau o mesa afanata. Tratamentul parodontitelor marginale pubertala si juvenila Parodontita prepubertala o Tratament antimicrobian o Tratamentul bolii generale Parodontita juvenila: o Debridare gingivala. Metronidazol. laser. Tratamentul de urgenta al abcesului parodontal marginal Incizie la nivelul bombarii maxile sau usor decliv de aceasta Indepartarea exudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii antiseptice Instilatii cu pasta TM. detartraj o Tratament antimicrobian – Augmentin. produselor de bioreactivare tisulara. gingivectomie Bioterapie de reactivare - 324. vitaminoterapie. de cauza mecanica. metronidazol Tratament chirurgical Tratament de reechilibrare ocluzala Bioterapie de reactivare - 325. lumina polarizata. retractii constitutionale. Tratamentul retractiilor gingivale retractii produse prin distructia/atrofia osului alveolar +/. detartraj Tratament antimicrobian si antiinflamator k in gingivita simpla Tratament chirurgical : chiuretajul microulceratiilor de la nivelul epiteliului sulcular in pungi false. voluminoase sau localizate palatinal 45 . de periaje pe zi. dar toxic - 322. amputatie radiculara. limitarea timpului de periaj la 3-5 min. augmentin.pungi parod: grefa de tes. limitarea nr. rapid progresiva Debridare gingivala. Tetraciclina o Chiuretaj subgingival. fol. operatii cu lambou.dinspre gingie spre incizal/ocluzal cu periute moi.Paro – examen final 2016 - - Corticoterapie. Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale Debridare gingivala. pt. Tratamentul gingivostomatitelor micotice In formele acute: o Spalaturi bucale cu solutie apoase de bicarbonat de sodiu 10% o Atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana zilnic timp de 7 zile o Admnistrare de Nistatin (suspensie) sau Stamicin (drajeuri) In formele cronice: o Amfotericina B – AB puternic. antialergice. papilectomie. ambele arcade. Tratamentul parodontitei distrofice (mixta) Reducerea componentei inflamatorii bacteriene Reducerea chirurgicala a pungilor Reechilibrare ocluzala Reducerea componentei distrofice printr`o bioterapie de reactivare - - - - 326. evitarea apelor de gura astringente. proceduri balneofizioterapeutice. regenerare tisulara ghidata. dupa unele interventii chirugicale: tehnici de periaj vertical. tranchilizante (diazepam) 321. lambou mucogingival deplasat spre coronar/lateral.se mentine cel de seara (obligatoriu) iar celelalte se inlocuiesc cu mijloace secundare de igiena. imbimata in Protargol Aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren in abcesele mari. detartraj Tratament antimicrobian local si pe cale generala – Amoxicilina. extractia dd nerecuperabili o Examinari periodice o 323. 327. Tratamentul parodontiei agresive.

prin tehnici de igiena corecte.Paro – examen final 2016 - 328. la varstnicii hipertensivi cu medicatie prin antagonisti de calciu pot aparea gingivite hiperplazice generalizate. cat si prin combaterea hiposialiei sau xerostomiei 332.parodontale Tratamentul curativ se refera la aspectele particulare ale patologiei gingivo-parodontale. modificate si adaptate. atat prin mijloace de igiena orala. fiind recunoscut rolul acestora in stimularea florei microbiene . Tratamentul afectarii gingivo-osoase la nivelul furcatiilor Gradul 1: o Debridare gingivala. evolutia clinica si terapia generala a bolilor asociate varstei. In aplicarea conduitei terapeutice se au in vedere starile psiho-mentale sau afectiunile existente – anxietate. pulmonar. Particularitati ale tratamentului profilactic la varstnici cu afectiuni gingivo. Particularitati ale tratamentului curativ la varstnici cu afectiuni gingivo. Tratamentul hiperesteziei dentinare Indepartarea completa. HTA. Tratamentul conservativ va consta in proceduri blande de debridare gingivala. zilnic. a placii Atingeri cu glicerina calda Aplicatii de cristale de clorura de Zn sub izolare. Tratamentul este atat non-chirurgical. In mod particular. in functie de dizabilitatile de varsta ale pacientului . riscul existent la anestezie prin senescenta sistemului vascular. complicatiile diabetului (nevrite. Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal Chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari Operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari Gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari - - - 330. efectele unor avitaminoze. folosirea locala a colutoriilor complexe antimicrobiene si antiinflamatorii si aplicarea in pungile parodontale 46 .Modificarea dietei alimentare prin eliminarea excesului de carbohidrati. atac vascular cerebral. cat si chirurgical.Eliminarea placii bacteriene pentru mentinerea unei stari de sanatate gingivo-parodontala. insuficienta renala).parodontale Tratamentul profilactic urmareste: . responsabile de riscul instalarii unor manifestari acute (criza de hipertensiune. cardiopatie ischemica. renal si nervos. stop cardiorespirator).Intretinerea starii de sanatate orala. mentinute 2-3 minute Atingeri strict pe suprafetele hiperestezice cu solutie KOH 20-30% sub izolare Impregnari cu ferocianura de K Aplicarii de solutie clorura de Ca Aplicatii de formalina Floururi: de sodiu cu caolin si glicerina Paste de dd cu fluor Corticosterioizi locali Fulguratii cu aparatul de diametrie - 329. detartraj o Chiuretaj subgingival o Gingivectomie Gradul 2: o Chiuretaj subgingival o Operatii cu lambou si terapie de aditie o Combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditie Gradul 3 si 4 o Chiuretaj subgingival in scop paliativ o Operatii cu lambou si tehnici de regenerare tisulara ghidata si de aditie – rezultate incerte o Premolarizare o Amputatie radiculara o Extractie 331.

Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cu leucemie Abtinerea de la efectuarea oricarei manopere sangerande (cu exceptia fracturilor de maxilar) Se recomanda in zonele ulcero-necrotice o Spalaturi repetate la intervale scurte o Tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina o Aplicarii locale de trombina o Aplicatii locale de colutorii complexe cu AB o In abcese parodontale -> AB pe cale generala. Tratamentul chirurgical se realizeaza sub protectie cu antibiotice. iar local manevre blande de evacuare a exudatului o Se va evita periajul gingivodentar – poate produce sangerari 335. prelungite prin manopere sangerande mai ales la cei cu medicatie anticoagulanta CI tratamentele chirurgicale dificile timp de 3 luni de la infarct miocardic CI ultrasunete la cei cu stimulatoare Efectuarea tratamentelor complexe in conditii de spitalizare 334. o Se cheama servicul de salvare 47 . papilectomie) nu sunt necesare masuri deosebite de precautie Tratamentele de rutina se fac cel mai bine dimineatza In cazul tratam chirurigicale – glucoza intravenos – pt a evita instalarea unei hipoglicemii de stress Controlul glicemiei la 2-3 ore dupa interventie Hipoglicemia este situatia cea mai periculoasa deoarece se pot produce leziuni cerebrale ireversibile Atitudinea de urgenta: o Asezarea pacientului in pozitie de clinostatism (culcat) o Daca este constient se adm 1-4 lingurite de zahar o Daca si`a pierdut cunostinta – glucoza 20 ml i. - - 333. Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cu diabet Administrarea DOXICICLINEI in parodontitele bolnavilor diabetici In cazul manoperelor simple (debridare.v. detartra. Colaborarea cu medicul specialist cardiolog pentru ajustarea medicatiei hipertensive si alegerea unei medicatii cu risc mai redus de stimulare a fenomenelor de crestere gingivala in volum. iar postoperator se administreaza antalgice ce nu determina efecte secundare si nu interfereaza cu medicatia pacientului administrata pentru afectiunile generale.Paro – examen final 2016 a pastei TM. traumatice. Atitudinea terapeutica a medicului dentist fata de bolnavii cardivasculari Sedinte scurte de tratament Tratament antimicrobian cu AB Premedicatie cu anxioltice (Diazepam) Evitarea extractiilor multiple.