You are on page 1of 1

acid tanic etc; -solveni organici: diluant, aceton,

petroxin etc; -poliester fibre. Criteriile de


diagnostic recomandate de Colegiul American de
Pneumologie (1995): A=criza AB confirmat clinic
de un medic sau hiperreactivitate bronsic dovedit
prin testare B=simptome de astm bronic precedate
de o expunere profesional: C=asocierea ntre
simptomele astmatice i mediu1 professional:
D=expunerea sau proba fiziologic a unei relaii
ntre astm i mediul profesional: i , expunerea a
locul de munc la un factor etiologic recunoscut;
2. modificrile VEMS sau a PEF (debitului
expirator de vrf) legate de munca; 3. modificrile
legate de munc a testelor n serie de reactivitate
bronsic nespecific: 4. testul de provocare
bronsic specific pozitiv: 5, apariia astmului net
legat de o expunere simptomatic la un agent
iritant inhalat la locul de munc. Pt. diagnosticul
astmului bronic profesional sunt necesare criteriile
A. C i unul din criteriile de la D1-D5.
34)Astmul Bronsic de efort; Etiologie,
Patogenie, Clinica Astmul bronic de efort: Criza
ce apare la incetarea(dupa 15 min.)efortuui (urcat
scri., alergat) 80% dintre astmatici fac AB de efort
Patogenie: Se discuta 2 ipoteze care explica rel.
dintre activ, fiz. si astmul indus de efort. Una
presupune o rcire a aerului din caile aeriene ca
urmare a creterii ventilaiei in timpul exerciiului
fizic. A doua presupune prezenta pierderilor de apa
din tractul resp. cauzate tot de ventilaia inalta din
timpul exerciiului fizic. Clinic apare: dispnee
expiratorie; weezing de tonalitate nalta; tuse cu
expectoratie (sputa perlata) vscoasa.
35)Criterii de Dg in astmul Bronsic profesional.
1)Anamneza profesional: -Apariia crizelor la
locul de munc la nceput, mijloc, sfritul
schimbului inclusiv spre cas; -Absena crizelor n
zilele libere, concediu de odihn, week-end;
-reapariia crizei la reluarea lucrului; -Apariia
crizelor duble i la lucru i acas; -Creterea
expuenerii la un factor alergizant sau iritant;
2)Anamneza neprofesional: -Antecedente heredo-colaterale de astm bronic; -debut dup o rceali (viroz): -rintia care precede astmul bronic
cu ani nainte: -Criza descris ca o "sufocare":
-wheezing descris ca uierata ..sunet de vioar.
piuit ..mie- unat; -Tuse cu expectoraie perlat:
-usturimi oculonazale, faringiene in astmul iritativ;
-lcrimare, rinoree. Tuse in astmul iritativ.
3)Evidenierea hiperreactivittii bronice testul de
provocare nespecific: a) Testul de provocare
bronic:
-condiii
comune
pt
efectuare: bolnav asimptomatic far raluri, far medicatie
cel puin 2 zile. Inregistrarea VEMS-ului iniial
efectuarea testului nregistrarea VEMS-ului final;
contraindicaii: dac VEMS e mai mic de 1500 ml.
b) Testul nespecific cu histamina. acetilcolina
metacolina, serotonin stabilete dgn. de astm: -dureaz 3 minute; -este pozitiv cnd indicele farmaceutic (VEMS1-VEMS2)/VEMS1x100 este>20% ; la
persoanele hiper-reactive, criza de astm poate parea
in primul minute; c)Testul specific cu agentul
etiologic incriminat stabileste profesionalitatea
astmului bronsic. dureaz 30 minute; -se desfoar
ntr-o camer special.* mic, nchis ; -bolnavul
manipuleaz 30 minute fain, cnep, ciment,
vopsete, lipete, amestec soiveni: -testul este
pozitiv cnd indicele farmaceutic este > 10%.Criza
poate aprea: n primele 10-15 minute sau dup 30
minute sau tardiv 1h - 2h - 6h -10h 4)Proba locului
de munc; -urmrirea clinic, spirometric din ora
n or a bolnavului (Asimpto-matic) la locul de
munc de ctre medicul de ntreprindere; -apariia
simptomatologiei (rinit. raluri, criz) = astm
bronic profesional. Evaluarea relaiei astm bronic
loc de munca se mai poate face prin msurarea n
serie a debitului expirator de vrf (PEF) cu ajutorul
unui aparat portabil n dou situaii; in timpul
lucrului i n concediu: -se nregistreaz PEF de 3
ori /zi timp de 16 zile consecutive (2 sptmni a
cte 5 zile lucrtoare plus 3 week-end-uri) n
timpul activitii la locul de munca i in zilele
libere. Valorile PEF sunt nregistrate ntr-un
protocol unde se noteaz orele de lucru,
simptomele, utilizarea bronhodilatoarelor i
expunerile importante, -se nregistreaz PEF zilnic
dic 2 n 2 ore n timpui unui concediu de 9 zile.
Interpretarea msurtorilor este dificil, pe de o
parte pt c rezultatele nu sunt chiar precise, ele
depind de gradul de cooperare a .pacientului i nu
exist o metoda standardizat de interpretare.
Criteriile de diagnostic expuse concord ntrutotul
cu cele recomandate de Colegiul American 'de
Pueumologe (1995): A=Criza AB confirmata
clinic de un medic sau hiperreactivitate bronic
dovedit prin testare; B=simptome de astm bronic
precedate de o expunere profesionala; C=asocierea
ntre simptomele astmatice i mediul profesional;
D=expunerea sau proba fiziologic a unei relaii
ntre astm i mediul profesional: 1. expunerea la
locul de munc - la um factor etiologic recunoscut;
2. modificrile VEMS sau a PEF (debitului
expirator de vri) legate de munc; 3. modificrile
legate de munc a testelor in serie de reactivitate
bronic nespecific; 4. testul de provocare
bronic specific pozitiv; 5. apariia astmului net

legat de o expunere simptomatic la un agent


iritant inhalat la locul de munc. Pt. diagnosticarea
astmului bronic profesional sunt necesare criteriile
A C i unul din criteriile de la D1-D5. Pentru a
diferenia un ABP de un AB agravat la locul de
munc, Colegiul American de Pneumoldgie
recomand urmtoarele criterii de diagnostic n
astmul agravat prin munc; l)prezena criteriilor A
i C: 2)astm preexistent sau simptomatologie de
astm anterioar (cu tulburri n anul precedent
ncadrrii in munca respectiv, sau naintea primei
expuneri); 3)agravarea net a simptomatologiei,
sau necesitatea crescut a unui. tratament medicamentos sau punerea n eviden a modificrilor
legate de locul de munc n ceea ce privete PEF
sau VEMS dup data la care s-a fcut ncadrarea
sau a avut loc prima expunere.
36)Hiperreactivitatea bronsica in astmul bronsic
profesional; definitie, punere in evidentza,
valoare diagnostica, patogenie. Def.; este
anomalia care caracterizeaz toate formele
etiopatogenice de astm bronsic n tot cursul
evoluiei maladiei. Ea persist chiar dup
remisiunea clinic prelungit. HRBN se manifesta
printr-o broahoconstrictie ca rspuns la stimuli care
sunt bine tolerai de persoanele normale. Punere in
evidentza, valoare diagnostica bronice=testul de
provocare nespecific: a)Testul de provocare
bronic: -condiii comune pt. efectuare: bolnav
asimptomatic. far raluri, far medicaie cel puin 2
zile, nregistrarea VEMS-ului initial, efectuarea
testului. Inregistrarea VEMS-ului final
37)Testul inhalator nespecific in diagnosticul
astmului bronsic profesional. Testul nespecific cu
histamin, acetilcolin, metacolin, serotonin stabilete dgn. de astm: -dureaz 3 minute; -e pozitiv
cnd i. far (VEMS1-VEMS2)/VEMS1x100>20%.
La persoanele hiperreactive, criza de astm poate
aprea n primul minut. Testul specific cu agentul
etiologic incriminat stabilete profesionalitatea
asmului bronic: -dureaz 30 minute; -se
desfoar ntr-o camer special, mic, nchis ;
bolnavul manipuleaz 30 minute fain, cnep,
ciment, vopsete, lipete, amestec solveni ; -testul
este pozitiv cnd indicele farmaceutic e > 10%.
Criza poate aprea: n primele 10-15 minute sau
dup 30 minute sau tardiv 1 h - 2 h - 6 h - 10 h.
38)Definiti aleriga, atopia, hiper-reactivitatea
brosnica. Hiper-reactivitatea bronsica este
anomalia care caracterizeaz toate formele
etiopatogenice de astm bronic n tot cursul
evoluiei maladiei. Ea persist chiar dupa
remisiunea clinica prelungita. HRBN se manifest
printr-o bronhoconstricie ca rspuns la stimuli care
sunt bine tolerai de persoanele normale. Alergia
reprez. o reacie de: -tip I (imediata) (anafilaxie) in
care Ig E se fixeaz pe mastocit (rinita, urticarie,
astm bronsic); -tip II citotoxic, citolitic, reacie
autoimuna; -tip III (semi-intarziata) cu complexe
imune IgG si IgM in boala serului, astm bronsic,
fenomen Arthus; -tip IV mediata celular cu
limfocitul T care e celula anticorp. Atopia e o
predispoziie de a face alergie si se transmite prin
sist HLA; apare un-defect de sint de IgE(se sintetiz.
Cantit mari de IgE nefunctionale).
39)Astmul
Bronsic
Profesional;
Definite
Clasificare; ABP e un sdr, carac. prin
bronhospasm reversibil, cu wheezing, care apare
iniial din cauza expunerii profesionale la
substanele prezente la locul de munca. Def.
Recent (1991): AB e o boal respiratorie carac.
prin obstrucia cilor aeriene, parial sau complet
reversibil (spontan sau dup tratament), inflamaia
cilor respiratorii i creterea reactivitii cilor
respiratorii la un mare numr de stimuli
Clasificare: etiopatogenic: -astm bronic alergic,astm bronic iritativ, astm bronic mixt, Astmul
bronic alergic i cel iritativ pot fi nsoite de
astmul bronic de efort.
40)Criterii de profesionalitate in astmul bronsic
Testul specific cu agentul etiologic incriminat
stabilete profesionalitatea asmului bronic:
-dureaz 30 minute; -se desfoar ntr-o camer
special, mic, nchis; -bolnavul manipuleaz 30
minute fain, cnep, ciment, vopsete, lipete,
amestec solveni; -testul este pozitiv cnd indicele
farmaceutic este > 10%. Criza poate aprea: in
primele 10-15 minute, sau dup 30 minute sau
tardiv 3 h - 2 h - 6 h - 10 h. Criteriile de diagnostic
recomandate
de
Colegiul
American
de
Pneumologie (1995): A=criza AB confirmat clinic
de un medic sau hiperreactivitate bronsic dovedit
prin testare; B=simptome de astm bronic
precedate de o expunere profesional; C=asocierea
ntre simptomele astmatice i mediul professional;
D=expunerea sau proba fiziologic a unei relaii
ntre astm i mediul profesional: 1. expunerea la
locul de munc la un factor etiologic recunoscut; 2.
modificrile VEMS sau a PEF (debitului expirator
de vrf) legate de munc: 3. modificrile legate de
munc a testelor n serie de reactivitate bronsic
nespecific; 4. testul de provocare bronsic
specific pozitiv; 5. apariia astmului net legat de
o expunere simptomatic la un agent iritant inhalat
la locul de munc. Pt. diagnosticul astmului bronic

profesional sunt necesare criteriile A, C i unul din


criteriile de la D1-D5. Pentru a diferenia un ABP
de un AB agravat la locul de munc, Colegiul
American de Pneumologie recomand urmtoarele
criterii de diagnostic n astmul agravat prin munc:
l)prezena criteriilor A i C; 2)astm preexistent sau
simptomatologie de astm anterioar (cu tulburri n
anul precedent ncadrrii in munca respectiv sau
naintea primei expuneri); 3) agravarea net a
simptomatologiei sau necesitatea crescut a unui
tratament medicamentos sau punerea n eviden a
modificrilor legate de locul de munc n ceea ce
privete PEF sau VEMS dup data la care s-a fcut
ncadrarea sau a avut loc prima expunere.
41)Hiper-reactivitatea
bronsica;
definitie,
diagnostic, importanta diagnosticului. Hiperreactivitatea bronsica este anomalia care
caracterizeaz toate formele etiopatogenice de astm
bronic n tot cursul evoluiei maladiei. Ea persist
chiar dupa remisiunea clinica prelungita. HRBN se
manifest printr-o bronhoconstricie ca rspuns la
stimuli care sunt bine tolerai de persoanele
normale. Evidenierea hiperreactivittii bronice
testul de provocare nespecific: a) Testul de
provocare bronic: -condiii comune pt efectuare: bolnav asimptomatic far raluri, far medicatie
cel puin 2 zile. Inregistrarea VEMS-ului iniial
efectuarea testului nregistrarea VEMS-ului final;
contraindicaii: dac VEMS e mai mic de 1500 ml.
b) Testul nespecific cu histamina. acetilcolina
metacolina, serotonin stabilete dgn. de astm: -dureaz 3 minute; -este pozitiv cnd indicele farmaceutic (VEMS1-VEMS2)/VEMS1x100 este>20% ; la
persoanele hiper-reactive, criza de astm poate parea
in primul minute; c)Testul specific cu agentul
etiologic incriminat stabileste profesionalitatea
astmului bronsic. dureaz 30 minute; -se desfoar
ntr-o camer special.* mic, nchis ; -bolnavul
manipuleaz 30 minute fain, cnep, ciment,
vopsete, lipete, amestec soiveni: -testul este
pozitiv cnd indicele farmaceutic este > 10%.Criza
poate aprea: n primele 10-15 minute sau dup 30
minute sau tardiv 1h - 2h - 6h -10h
42)Sindromul de iritatie cronica a cailor
respiratorii; Etiologie, Simptomatologie;
apare in urma expunerii indelungate(ani); inhalarea prelungita det. apar unor modif. fct. si a
unor lez. Anatomice, adesea ireversibile; -se
asociaz si fact. infectios, leg chimice pregtind
terenul pt grefarea, unei infectii bacteriene/virale
(rinofaririgite, amigdalite, sinuzite) Clinic:
ocular:
conjunctivite,
blefaroconjunctive,
cheratite cronice; tegumentar: dermite iritative,
acnee; digestiv: stomatite, modif. de smal dentar
respirator: bronita cronic iritativ, fibroz
pulm. Tusea e cst, productiva, cu sputa muc
galbuie, fara eozinofile, cu caract matinal.
Dispneea apare a efon uneori in repaus, de tip
expirator si predomina nocturn. Ex.clinic: raluri
bronice si semne de emfizem predominant bazal.
In cele din urma se poate instala CPC
43)Mecanisme de actiune a toxicelor in
organism
1)Mecan.
Enzimatic.
Inhibarea
diferitelor enzime necesare metabolismului celular
prod. o diminuarea a acestuia i chiar distrugerea
celulei Inhibarea enzimatic are loc prin:
a)combinaia direct a STP cu radicalul activ ai
enzimei. Pb. Hg se combin cu radicalul de tip SH
ai unor enz.(co-dehidraze; ionul de cian se combin
cu radicalul
activ acetil-citocrom-oxidaza;
compuii organo- fosforici se combin cu radicalul
activ acetil colinesteraz; b)Chelarea diferitelor
oligoelemente (ioni metal) de ctre STP. Ionii
metal absolut necesari pt buna funcionare
enzimatica, sunt supresati sau eliminai (ditio
carbamatii
i
tiozolidonele
rezultai
din
biotransformarea CS2 cheleaz ionii de zinc i
astfel enzimele Zn-dependente nu funcioneaz
normal. c)Sinteze letale: o enzim poate aciona
asupra STP care ptrunde n organism i poate
prod. un nou compus toxic, chiar mai toxic, capabil
s distrug celulele unde a fost produs; (pesticide,
nitrozamine, dinitrofenoli). 2)Mec. de alterare
structural a diferitelor celule. Acizii nuclear (ARN
ADN) sunt implicai n mod special. Dat. echipam,
informaional, pot aprea ef., teratogene sau
mutagene(benzen.Cr).3)Mec. imunogenic. STP pot
aciona ca alergeni sau ca haptene (Cr. Ni). 4)Mec.
reflex-nervos. Poate aprea o stimulare anormal a
receptorilor nervoi cu consecine asupra funcionrii organului(gaze, vapori iritani). 5)Mec. neuroendocrin. Lez. organic i funcional a CNS sau
endocrin, cu rol important in coordonare i control
44)Toxice industriale; def, cai de patrundere si
eliminare din organism, metabolizare Def: Se
considera orice subst. care ptrunznd in organism
intr-o cantitate relativ mare, odata sau de mai multe
ori la intervale foarte apropiate, sau in cantiti
mici dar repetate in timp, provoac trector sau
durabil, printr-o aciune fiz-chimica tulburri mai
mult sau mai puin grave, a uneia sau mai multor
funcii, putnd provoca chiar moartea. In
expunerea profesionala principala cale de
ptrundere a toxicelor in organism este calea
respiratorie, ptrunznd toxicele de orice
forma(gaze. vapori, praf. fum); urmeaz ca

importanta calea cutanata prin care pot ptrunde hidrocarburi aromatice, esteri, fenoli, pesticide
organici.
45)Mecanisme de actiune toxica a plumbului in
organism 1)Enzimatic intervine in metab. porfirinelor; reducerea activitii ALA-dehidrogenazei;
cresterea ac. delta-aminolevulinic in ser si urina;
crestrea
protoporfirinelor
in
special
a
coproporfirinei III care poate fi dozata in urina;
scderea Hb; scaderea nr. si a duratei de viata a
eritrocitelor; cresterea nr. reticulocitelor, a
hematiilor cu granulaii bazofile si a conc. Fe seric.
2)Scade argiroza hepatic; 3)Influeneaz aciunea
(mecanis. de oxidoreducere) codehidrazei I, II i
glutadionului;
4)Vascular:
-spasme
renale,
cerebrale: -hemoliz intravascular; 5) Metabolice:
-inhib metabolismul hematiei tinere (ribozomi)
hematii cu granulaii bazofile = test biologic; 6)
Alte efecte endocrine, teratogene, mutagene.
cancerigene.
46)Saturnismul neprofesional, etiologie, dg.
Etiologie: vopsele, cutii de conserve, racorduri
plumbuite, benzina cu Pb: exista o importanta
crescut in anumite segm. ale populaiei datorita
deteriorrii vopselei pe baza de Pb folosita in
trecut, prin trecerea Pb din vopsele si gazele de
eapament in sol si praful de casa. Alte surse:
frunzele vegetalelor crescute in sol contaminat cu
Pb, ceramica smluita neadecvat, cristale cu Pb si
alte remedii populare pe baza de plante, uica in
butoaie. Dgn. clinic consta in semne de retard
mintal deficite selective de vorbire, ale echilibrului
si comportamentului, deficit de performante
colare, deficite cognitive. Tabloul clinic:
-sindromul asteno-vegetativ: -sdr. nervos: -sdr.
pseudoreumatic; -sdr. anemic: -sdr. digestiv:
caracteristic - colica saturnin i necaracteristic tulburari digestivei -alte forme mai rare: nefropatia.
guta.
Explorrile
paracl.:
-modificrile
biotoxicoiogice: de expunere i de rspuns biologic
modificrile bioch. induse de prezena noxei (Pb
sgv=40g/100ml.
Pburia150gr/l);
-modif
hematologice (HEB, anemia); -modificarea unor
sist. Enzimatice; -modif. funcionale(EMG, VCM,
EEG); -examen neurologic: proba eliminrii de
plumb provocat de EDTA.
47)Dg Colicii saturnine. Simptomatologia: Algii
periombilicale ce cedeaz la presiuea abdomenului,
grea, vrsturi anorexie, constipatie ce poate
precede colica cu mai multe zile si poate fi
complet pt. materii fecale i gaze si cnd nu exist
diagnosticul e incert. Dgn: 1)Expunerea
profesional la plumb sau compui anorganici sau
compui organici: -anamnez profesional;
-determinri de plumb n aerul locului de munc i
raportarea la concentraiile admisibile prevzute n
norme: -determinri de plumb in oase, dini, fir de
pr. lapte matern; -examen hematologic (anemie);
-vizitarea locului de munc; -informaii privind
starea de sntate a muncitorilor i rezultatele
controalelor medicale periodice: examen clinic i
examen toxicologic (indicatori de expunere,
indicatori de rspuns biologic) 2)Tabloul clinic:
-sdr asteno-vegetativ; -sdr. nervos; -sdr.
pseudoreumatic: -sdr, anemic; -sdr digestiv: caracteristica colica saturnina; -alte forme mai rare:
nefropatia, guta; 3)Explorrile paraclinice: -modificrile biotoxicologice: de expunere i de rspuns
biologic; -modif. biochimice induse de prezena
noxei; -modif. hematologice (HEB. anemia);
-modificarea unor sisteme enzimatice; -modif.
funcionale (EMG, VCM, EEG); -examen
neurologic; -proba eliminrii provocata de EDTA.
48)Criterii de Dg in intoxicatia cu tetraetil
Plumb l)Stabilirea expunerii profesionale:
-anamnez profesional subacut sau obiectivat,
carte de munc; -determinarea TEP in aerul locului
de munc, n materialul depus pe rezervoare, in
lichidul din rezervoare. 2)Stabilirea expunerii
neprofesionale: TEP in lichidul ingerat, vrsat, n
lichidul de vrstura. 3)Tabloul clinic - diferit
complet
de
cel
datorat
plumbului metalic. PbO. compuilor anorganici ai
plumbului. Intoxicaia acut e cea mai frecvent: perioada de latent variabila: ore 2-5 zile funcie
de intensitatea absorbiei i receptivitatea
individual. - prodrom: insomnia nu lipsete
aproape niciodat, somn agitat + comaruri,
cefalee + agitaie sau depresie, tremurturi.
manifestri digestive greuri, anorexie matinal,
alternan diaree/constipaie, bradicardie +
hipotensiune + hipertensiune arterial ! +
hipotonie; -perioada de stare: parestezii bucale cu
senzaii de corp strin pe 1imba sau n faringe (fir
de pr, paie, viermi); aspectul de psihoz acut:
dezorientare, dizartrie. halucinaii tactile, vizuale,
auditive; manifestri de tip delirant, maniacal
schizofrenic (Telecki); tulburari digestive cresc n
intensitate intolerana gastrica. Caracteristic:
hipotermie < 35o hipotensiune (80/40 mm Hg),
paloare, hipotonie cu hiperstezie musculara
Hipersudoraie, sialoree, lizereul saturnin lipsete,
semnele neurologice sunt mai puin reprezentate.
Paraclinic: -plumburia spontana n cantiti mari
(600-1000 g/l): -anemia. HGB. CP lipsesc
datorit expunerii la doze foarte mari, foarte scurt,