You are on page 1of 1

15)Silicotuberculoza: Criterii de Diagnostic

Dgn. Silicotbc. e greu de stabilit n special in


formele incipiente cu opaciti mici ale silicozei.
Certitud. de dgn: prezenta BK n sput la examenul
direct sau culturi; Alte semne de diagnostic:
asimetria leziunilor radiologice (infiltrat, cavitate);
-clinic; impregnaie bacilar (scdere ponderal, a
apeutului, fetigabilitate, transpiratie nocturna, tuse
productiva);
-paracl.:
VSH>
40mm/h,
Alfa2globuline > 9,5g%, leucocitoz eu
limfocitoz, IDR > l0mm (PIII, II, I). Dpdv
radiografic modif. induse de tbc imbraca mai multe
aspecte: -prezenta unor umbre discrete de tip
infiltrat cu contururile slab delim. de regula in reg.
apicala sau subclavic. pe un fond de silicoza
nodulara; -prezenta de umbre nodulare mai mari
dect nodulii silicotici, slab delimitati si distribuiti
nereg. reprezentnd forme de tbc activa fie in
interiorul noduluiui silicotic, fie la periferia lui;
-prez. de umbre masive, simple sau multiple cu
forme densiti si distribuii dif. care pot fi sau nu
insotite de nodulatie generalizata sau localizata si
unde topografia poate releva prezenta de caviti:
prez. de imagini cavitare, a umbrelor fibroase cu
deplasarea mediastinului, cu prezenta de aderente
si lez. Pleurale.
16)Diagnosticul radiologic in pneumoconioze
Vezi Sub 8
17)Azbestoza: Def., Etiologie, Locuri de munca
cu risc; Def= pneumoconioz colagena provocat
de inhalarea fibrelor de azbest. Etiologia:
a)Factorul principal: azbestul (silicat natural
cristalin cu structur fibroas) "asbestos"
=indestrucribil; -pentru a fi azbestozic, fibra
trebuie s aib: diametrul(d) < 3, lungime(l) > 5
raportul d/l = 3/1 = fibre respirabile, concentraia
peste cea admisibil (o fibr respirabil/cm 3)
b)Factori favorizani: aparinnd de organism:
afeciuni bronhopulmonare, efort fizic crescut
obiceiuri nesanogene (fumat/alcool); -aparinnd
de condiiile de mediu: prezena de gaze iritante,
temperatur sczut i umiditate mare. Locuri de
munc: l)ind. extractiv: mineritul, mcinatul,
transportul azbestului (mineri, morari); 2)fabricarea
materialelor din azbest: azbociment; -izolatoare
termice, electrice; -garnituri de frn, filtre industria automobilelor, chimic, alimentar;
-plci, dale din ceramic, mase plastice, anvelope;
-material textil (azbestul lung) pt. costume de
protecie, saci de pot, funii, cortine protectoare
(mpachetarea manual a fibrelor este foarte
riscant) repararea i demolarea izolaiilor care au
coninut azbest.
18)Azbestoza
pleurala:
Etiologie,
Dg.
Prognostic. Etiologie=Vezi Sub 17; Dgn.: Anamn.
profes. obiectivat de cartea de munc:
-determinri de fibre de azbest n aerul locului de
munc; -vizitarea locului de munc. Simptome: se
dezv. insidios, dup 10 ani de expunere: -dispnee
de efort e primul simptom; -tuse: uscat sau
productiv cu corpi azbestozici n sput sau
hemoptozica(cancer pulmonar); -dureri de piept;
-semne de impregnaie neoplazic, mezoteliom,
neoplasm pulmonar. Semne: +/-absente; -raluri
fine, crepitante; -frecturi pleurale; -cianoza,
hipocratism digital n stadii avansate; -veruci
azbestozice pe mini/antebrae n stadii avansa-te.
Exam. Rad.: Specific pt. azbestoza e coexistenta
lez. pleurale chiar in faza incipienta, prezente sub
forma de ingrosari sau calcificari de diferite
mrimi, uni sau bileterale si/sau obliterri ale
sinusului costo-diafragmatic, aderente diafragmopericardice. Prognostic rezervat datorita asocierii
cu tumorile maligne.
19)Pneumoconioza minerului la carbune: Def.
Etiologie, Forme Clinice. Def = Este o afeciune
resp. profesional cauzat de inhalarea i
acumularea n plmn a pulberilor de crbune i
reacia tisular la aceste pulberi. Etiologie :Agentul
etiologic al PMC este pulberea de crbune. Pt
apariia PMC este necesar o acumulare de 20-40 g
de praf de crbune n plmni. Riscul
pneumoconiogen depinde de: -Calitatea crbunelui.
Antracitul este cel mai nociv. In SUA, PMC este
prezent la 12% dintre minerii la crbune, dar ea se
ntlnete la 50% dintre minerii care lucreaz la
antracit de peste 20 ani. Crbunele bituminos este
mai puin nociv, urmeaz n ordine huila i lignitul
Sunt incriminate n etiologia PMC i pulberile de
grafit natural i artificial negru de fum, cocs, crbune activat. -Intensitatea prfuirii la locul de munc.
Riscul apare n condiiile n care sunt depite concentraiile limit admise prin lege. -Timpul de
expunere. In general PMC apare dup o expunere
de peste 20-30 ani. -Prezena SiO2 ia locul de
munc. In general n exploatrile carbonifere,
coninutul pulberii n SiO2 este mic 1-2%, sub 5%.
rareori pn la 10%. De ex., n exploatarea minier
Comneti, pulberea de crbune este aproape
lipsit de SiO2 Muncitorii de aici pot avea o
imagine toracic normal i dup 30 ani de
expunere. Concentraii de SiO2 de peste 10-18% n
pulberea de crbune pot induce o pneumoconioz
mixt antraco-silicoz sau silico-antracoz.
Concentraiile de SiO2 mai mari de peste 20% n
pulberea de crbune induc apariia silicozei

Exemplu: exploatarea minier Anina - min de


crbune cu un risc silicogen foarte ridicat.
-Factorul individual reprezentat de integritatea
mecanismelor de eliminare a pulberilor din plmn.
Aceste mecanisme sunt influenate de fumat, de
afeciuni bronhopulmonare i interstiiale. Forme
clinice: a) Silicoza, intalnita la minierii care sunt
expui la pulberi ce conin peste 18% SiO 2 (la
lucrrile de naintare in steril), b) pneumoconoza
simpla, cauzata de inhalarea de pulberi de crbune,
al cror coninut in SiO 2 nu depete dect rar
10%, cel mai adesea 5%; ea se carac. radioiogic
prin apariia iniial a unei fibroze reticulare si apoi
a opacitilor rotunde regulate cu diam. de l-5mm,
c) pneumoconioza complicata, care se carac, printro fibroza masiva progresiva cu apariia de mase
pseudotumorale.
20)Azbestoza: Def, Dg Radiologic Def=
pneumoconioz colagena provocat de inhalarea
fibrelor de azbest. Dg. rad.: Rx pulm.
standard(RPS) efectuat conform standardului i
interpretat conform clasif. ILO/1980: -prezena de
opaciti mici, liniare, neregulate (s, t, u) i/sau
calcificari pleurale (pt, pc); -n stadiile avansate,
distincia sub form de fagure de miere(honey
lung) i bule. Specific pt. azbestoza e coexistenta
lez. pleurale chiar in faza incipienta, prezente sub
forma de ingrosari sau calcificari de diferite
mrimi, uni sau bileterale si/sau obliterri aie
sinusului costodiafragmatic, aderente diafragmopericardice.
21)Bisinoza: Def, Criterii de Dg. Afectiune
respiratorie cronica care apare la inhalarea de ctre
muncitori a prafului de bumbac, si cnepa.
Termenul vine de la cuvntul grecesc bissos, care
nseamn in, pnza fina. Criterii de Dg.:
l)Anamneza profesionala: aproximativ 10-14 ani de
expunenre 2)Aparitia simptomelor: simptomele
zilei de lucru (muncitorii expui inhalrii pulberilor
de bumbac, si/sau cnepa dupa cativa ani prezint
dupa o ntrerupere de cel puin 24h a expunerii,
deci in prima zi din sptmna, o senzaie de
costrictie toracica, greutate si respiraie si tuse
seaca); 3) scderea FEV 1,0 sau 1 sfritul
sptmnii de lucru confirma diagnosticul.
22)Alveolitele alergice extrinseci: Dg Clinic si
Fucntional
Def=Afeciuni
plurietiologice
determinate de inhalarea unor pulberi organice cu
diametrul 1-5 manifestate clinic prin sindrom
obstructiv,
histopatlogic
avnd
aspect
granulomatos. Dg. Clinic; l)Form acut: - n 2/3
din cazuri; -dup 4-8 ore de la expunere;
-simptome: febr, frison, dispnee; -obiectiv:
cianoz, raluri crepitante bazale wheezing;
-evolutiv: remisune rapid; persisten: sptmni.
2)Forma subacut: -simptome: dispnee progresiv,
tuse productiv, alterarea strii generale, anorexie,
pierdere ponderal. 3)forma cronic: -dispnee
progresiv pe fondul unei fibroze interstiiale +/sindrom obstructiv -sindrom hipoanabolic;
-obiectiv: cianoz, hipocratism digital, semne de
broniolit
obliterant;
-exit
prin
insuf.
cardiorespiratorie. Dg. Functional: -Sindrom
restrictiv;
-Scderea
complianei
toracice;
-perturbarea difuziunii cu hipoxemie.
23) Alveolitele alergice extrinseci: Definitie,
Etiologie,
Patogenie.
Def
=
Afeciuni
plurietiologice determinate de inhalarea unor
pulberi organice cu diametrul 1-5 manifestate
clinic prin sindrom obstructiv, histopatlogic avnd
aspect
granulomatos.
Etiologie:
Plmnul
fermierului are ca sursa fanul mucegait
(Actinomicete termofile); Subiroza are ca sursa
pulberea de dop de pluta (mucegaiuri); Boala
cresctorilor de pasri si boala sortatorilor de pene
au ca sursa dejeciile, puful; Plmnul blanarilor,
plmnul cresctorilor de cornute, cai si
pneumopatia sortatorilor de lana au ca sursa blana
si lana; Boala spltorilor de brnza are ca sursa
brnza cu mucegai: Boala cultivatorilor de ciuperci
are ca sursa compostul; Boala fabricanilor de
detergeni si pneumopatia prin proteaze au ca sursa
detergentiii(Enzimele Bacilius subtilis); Plamanul
muncitorilor de cafea; Pneumopatia prin hipersensibilizare domestica si Pneumopatia prin
acarieni domestici au ca sursa pulberea de parchet
(Baciilus subtilis); Pulmonul muncitorilor din ind.
pestelui are sursa carnea de peste; Boala
utilizatorilor de sauna, plmnul de sauna si
pneumopatia utilizatorilor dusuri au ca sursa
mucegaiul
de
plafon
si
vaporii
contaminati(Cladosporium); Boala climatizoarelor
pneumopatia ventilatoarelor si pneumopatia prin
hipersensibilizare la aer condiionat au ca sursa
aeru condiionat (Aureobasidium pullulans);
Pneumopatia prin hipersensibilizare a laborantilor
are ca sursa urina obolanilor de laborator;
Plmnul muncitorilor la malt are ca sursa orzul
mucagait(Aspergilus); boala morarilor are ca sursa
faina de grau contaminata cu Sitophilus granarius;
Boala sortatorilor de cartofi are ca sursa cartofii
mucegii; Boala acoperisului de paie are ca sursa
frunze si ierburi uscate contaminate cu
Scchoromonospora viridis; Boala podgorenilor are
ca sursa mucegaiuriie strugurilor, boala tietorilor

de lemne, boala muncitorilor la lemn, boala


muncitorilor de la prepararea pastei de
lemn si pneumopatia prin lemn exotic au ca sursa
pulberile de lemn; Boala cultivatorilor de ceai,
boala muncitorilor din plantaiile de cocos, boala
muncitorilor din plantaiile de cafea, pneumopatia
prin rasini epoxidice, pneumopatia prin pulbere de
retrofaipofiza; Boala muncitorilor cu sisal
Patogenie incert; 1) factorii genetici - frecvena
crescut de halotip HLA; 2)factorii infecioi:
-favorizeaz absorbia de anitigen prin mucoasa
inflamat; -stimuleaz rspunsul imun specific de
Ag 3)factorii toxici: -favoriaz absorbia de
antigen; -stimuleaz rspunsul imun; -pot aciona
ca adjuvani sistemici; 4)factorii imunologici:
-teoria lui Pepys -mec. imunologic de
top III (formare de complexe imune cu activarea
Complementului): marker etiologic - prezena
precipitatelor n ser; -n prezent mecanismele mediate celular tip IV: macrofagele aleveolare,
dezechilibre T supresor/LT helper, citokinele
rezultnd factorii
progranulocitari, factorii
fibrogenetici => distrucii parenchimatoase.
24) Alveolitele alergice extrinseci: Definitie,
Etiologie, Dg Imunologic. Def&Etiologie=V
Sub23. Dg Imunologic: 1)Testul de inhalare a
pulberii incriminata care reproduce tabloul clinic
dupa 5-6 ore. 2)Lavaj bronhoalveolar + analiza
citologic a fluidului: -Ly n cantitate crescut;
-macrofage sczute; -Raportul IgG/albumine
crescut; -IgG crescute. 3)Testul de transformare
limfoblastica;
4)Testul
inhibiiei
migrrii
leucocitare 5)Testele alergologice.
25)Criterii de Dg in alveolitele alergice
extrinseci.
Criterii
de
Dgn.
Anamnez
profesional: prezena antigenilor n mediul de
munc; -examen obiectiv: prezena ralurilor
crepitante; -examen radiologie: opaciti foarte
fine sticl pisat n formele acut i subacut,
aspect nfiltrativ subclavicuiar, opaciti liniare,
aspect granulomatos, aspect reticulomicronodular,
deformarea i retracia traheei i hilurilor; -ex.
funcional respirator: sindrom restrictiv, scderea
complianei toracice, perturbarea difuziunii cu
hipoxemie: -testul inhalator cu extract din Ag
suspectat; -lavaj bronheoloalveolar + analiza
citologic a fluidului: -Ly n cantitate crescut;
-macrofage sczute; -Raportul IgG/albumine
crescut; -IgG crescute. 3)Testul de transformare
limfoblastica;
4)Testul
inhibiiei
migrrii
leucocitare; 5)Testele alergologice.
26)Astmul Bronsic Profesional; tratament
etiologic: 1)Intreruperea expunerii la agentul
cauzal este cea mai eficient metod de tratament
Ea se realizeaz prin schimbarea locului de munc
nafara mediului cu substana incriminat.
2)Hiposensibilizarea specfic este o metod cu
rezultare bune n msura n care bolnavul este.
cooperant 3)Cura marina, cura n salin dau
rezultate n special n astmul alergic pur. Cazurile
trebuie alese cu grija.
27)Tratamentul cu HHC in astmul Brosnic
Profesional De cele mai multe ori este vorba de o
intensificare a expunerii la agenii cauzali
sensibilizati sau iritani i tratamentul cu antibiotice
nu este necesar. In cazurile care ajung la spital n
stare mai grav, cu 2-4 crize n 24 ore este
recomandabil s facem un tratament correct cu
HHC in perfuzie. In doze suficiente: 300-10001200mg n prima zi in 4 perfuzii in funcie de orele
de criza pt a acoperi toata ziua. Dac doza este bine
aleas, rezultatele sunt evidente din a doua zim
cnd crizele pot s dispar complet sau s rmn
doar o criz i doza de HHC se reduce la jumtate
in 2 perfuzii. Sunt cazuri care cedeaz mai greu la
HHC - n a patra, a cincea sau chiar a aptea zi de
tratament. Aciunea maxima e la 3 ore.
28)Tratamentul Simptomatic in ABP Se
urmrete reducerea bronhospasmului si calmarea
tusei. Se adm. O2 umidifiat, bronhodilatatoare beta
adrenergice (Salbutamol Sabneterol Fenoterol): se
adm. Inhalator iniial 2 doze(pufuri). apoi se repeta
cate 2 pufuri la 15 minute pana la -ameliorare, apoi
cate 2 pufuri la 4h pana la stabilizare. Amiofilina
p.o, si i.v.(240 mg. adm. lent in 10-20 min), In caz
de esec e urgenta si se administreaza corticoterapie
iv.(HHC).
29)Astmul Brosnic Profesional Iritativ (Def,
Factori etiologici, Mec Patogenic) : Reprez.
expunerea la subst chimice iritative cu aciune dir.
pe receptorii iritativi cu producerea unui
bronhospasm. Subst. iritative:izociananti: plastic,
vopsele, subst. de lipit. ntritori, uleiuri, spume;
gaze de sudura. Are loc o sensibilizare de tip
intarziat. III si una de tip I initiala. Etiopatogenie:
Hiperreactivitatea bronic nespeciftc (HRBN) este
anomalia care caracterizeaz toate formele
etiopatogenice de astm bronic n tot
cuibul evoluiei maladiei. Ea persist chiar dupa
remisiunea clinic prelungit. HRBN se manifest
printr-o bronhoconstricie ca rspuns la stimuli care
sunt bine tolerai de persoanele normale.
Mecanismele care explic hiperreactivitatea
bronic nespecine: Anomlia muchilor netezi
bronici: -hipertrof. -hiperpiazie; -iocalizri
aberante in sub-mucoas:- hipercontractilitate. 2)

anomalia
mucoasei
bronice:
-prezena
mastocitelor in epiteliul bronic; -ngroarea
membranei
bazale:
-inflamatia
mucoasei;
-perturbarea permeabilitatii 3) dezechilibrul nervos
ntre sistemul simpatic i parasimpatic -hipertonie
vagat: rectivitate anormal a receptorilor iritani,
dereglare
cortico-bulbar,
hiperreactivitatea.
muchilor, bronici la acetilcolin;hipertonie alfaadrenergic : - diminuarea sensibilitii betaadrenergice Mecanisme care duc la declansarea
crizei de astm bronsic: 1)Inhalarea de alergeni:
alergen + IgE mastocite degranulate din
submucoase => eliberarea de mediatori =>
histamina Histamina: -crete permeabilitatea
vascular, contract muchiul bronic -stimuleaz
receptorii parasimpatici. Durata de aciune lung:
-eliberare de leucotrine: LTC4. LTD4. LTE4 care
cresc inflamatia, accelereaz bronhoconstrictia
atrag PMN i eozinofile; -eliberare de factor
activator
plachetar
-eliberare
de
factori
chemotactici pt. polinuclearele neutrofile i
eozinofile. 2)Inhalarea de substane iritante:
-actiune directa pe receptorii iritativi=>bronhoconstrictie; -blocajul receptorilor beta bronsici:
mecanism de haptena: izocianati, anhidrida
aftalica, , anhidrida teimelitica, unele sruri de
platina, coloranti, formaldehida. solveni organici
etc, 3)n astmul de efort: -implicarea reflexa a
sistemului parasimpatic -eliberarea de mediatori
din mastocite.
30)Masuri Medicale de prevenire a astmului
bronsic profesional Preventia primara = preventia
bolii; Preventia secundara= depistarea cat mai
precoce a bolii; Prevenirea tertiara= prevenirea
inrautatiirii bolii.
31)Astmul
Bronsic
Alergic
Profesional;
Etiologie, Patogenie Alergeni : izocianati, faina,
textile, antibiotice, hrana pt peti, lemn. Are loc
alergia: -tip I (imediata)(anafilaxie) in care Ig E se
fixeaz pe mastocit (rinita, urticari, astm. bronsic);
-tip II citotoxic, citolitic, reacie autoimuna; -tip
III (semi-intarziat) cu compl. imune IgG si IgM in
boala serului astm bronsic. fenom.Arthus; -tip IV
mediata celular cu limfocilul T care e celula
anticorp, n sngele periferic sunt mai multe LyT pt
ca sunt fiecare pt Ag ntlnite pana acum(se
comporta ca Ac). Atopia e o predispoziie de a face
alergie si se transmite prin sist. HLA: apare un
defect de sint. de IgE(se sintetiz. cantit.mari de IgE
nefunctionale); mastocitele lor sunt suprasaturate si
de aceea se gsesc si in ser unde in mod normal nu
se gsesc; pacientul cu atopie face alergie tip I
Non-atopicul face alergie dupa o infecie resp.
initiala. Virusul inhiba LyT supresoare ducnd la
scparea de sub control a LyT helper si apoi la
sinteza de IgE. A.B. alergic e precedat de o rinita.
Rinita profesionala e permanenta si se insoteste de
prurit nazal. Polipectomia precipita apariia
asmului.
32)Proba locului de munca in Astmul bronsic
profesional. Urmrirea clinic, spirometric din
or n or a bolnavului (asimptomatic) la locul de
munca de ctre medicul de ntrepridnere. -Apariia
simptomatologiei (rinit, raluri, criz) = astm
bronic profesional. Evaluarea relaiei astm bronic
- loc de munc se mai poate face prin inhalarea de
extracte de alergen. Se det. VEMS nainte, apoi se
manevreaz 30 min. subst .respectiva si se det, din
nou VEMS care e sczut cu peste 10-20-30% si
poate intra chiar in criza.
33)Ast Bronsic profesional: etiologie, criterii de
profesionalitate; Etiol. Produse animale: pene, puf
proteine aviare (ser sau dejecte): -pr de animale,
blnuri, descuamatii epidermice, pr uman: -insecte
i acarieni: gargarita si capusa grului toxine de
albine, scoame sau praf de chitina, viermi de
matase(par, scoame de fluturi,sericina),dafnii
molii; -uleiuri de pete: -extracte de provenien
animal: ACTH, pulbere de retrohipofiza, puIbere
de pepton, tripsin; -mucegaiuri, spori: -enzimele
bacilului
subtilis: subtilizine, subtilpeptidaze.
Produse vegetale: Pulberi de: - bumbac, in, iut.
cnep ; faina, praf de grau sau alte cereale ; -lemn:
stejar, brad, pin, fag, nuc mahon, cedru rou,
abanos, palisandru, teck, tuia, acajou, samba;
-hrtie: -boabe de ricin, soia, hamei: -boabe de
cafea verde, frunze de tutun ; -plante medicinale ;
-condimente ;
polenuri, substante anorganice:
crom, cobalt, sulfat de nichel, pentaoxid de
vanadiu, tungsten, sruri complexe de platin
(tetracloroplatinat
de
amoniu, hexacloroplatinat), clor, amoniac, var, ciment, gaze de sudur;
-Substante organice: izocianati toluendiizocianat
(TDI), fenilmetandiizocianat
(MDI),
naftalendiizocianat (NDI), hexametilendiizocianat
(HDI):
-antibiotice: penicilin, ampicilina,
streptomicin, spiramicina etc: -medicamente:
aspirin, chinin, piramidon, ipeca. rhubarba,
codeina, cocaina, novocaina, sulfa-midelc etc;
-esteri organofosforic, piretru: -anhdride: ftalic,
trimelitic,
hexahidroftalic.tetracloro-ftalic;
-formaldehida, poliuretani; -colofoniu, propilen
glicol, rini organice; -produse cosmetice: soluii
cde permanent,
vopsele,
spray,
fixatori;
-parafenilendiamina;
-piperazina,
etilenoxid.
etilendiamina. sulfoncloramida. fenol cloramina,