You are on page 1of 10

-1

-

Bombardamentele sovietice asupra
JudeŃului Iaşi (Iunie-Iulie 1941)
*drd. Mihai-Cristian Şelaru
drd. Lucian Spiridon
Anii 1941-1944 au fost unii dintre cei mai sângeroşi de pe parcursul secolului al
XX-lea, datorita desfăşurării celei de-a doua conflagraŃii mondiale. Conflictul dintre
statele Axei şi cele din cadrul NaŃiunile Unite s-a intensificat odată cu declanşarea la 22
iunie a OperaŃiunii Barbarossa contra U.R.S.S..
În acest context teritoriul României şi mai cu seama zonele vitale (Ploieşti,
Bucureşti, Piteşti, acest din urmă oraş datorita existentei in zonă a industriei petrochimice
la fel ca la Ploieşti), sau aflate la graniŃa cu U.R.S.S., au devenit Ńinte ale aviaŃiei
sovietice.
AcŃiunile aviaŃiei sovietice au vizat mai multe puncte de pe teritoriul României
având următoarele obiective:
- cercetarea aeriana care avea rolul de a urmări mişcarea trupelor germano-române
în zona de graniŃă, cât şi depistarea principalelor Ńinte care urmau sa fie vizate, ea
declanşându-se anterior chiar atacurilor de la 22 iunie 1941;
- efectuarea de bombardamente;
- lansarea de paraşutişti si manifeste asupra teritoriului României a reprezentat un alt
mijloc de informare şi influenŃare pe cât posibil a populaŃiei, lansări de paraşutişti şi
manifeste având loc, sporadic, şi înainte de atacarea U.R.S.S. la 22 iunie 1941. De cele
mai multe ori erau folosiŃi în astfel de misiuni fie membri ai serviciilor secrete fie prin
colaborare cu acestea simpatizanŃi ai comunismului din teritoriile ocupate în 1940. Spre
exemplu după iunie 1940 au continuat sa fie infiltraŃi în zonă, fie pe calea aerului, fie
terestru, mai mulŃi agenŃi sovietici unii acŃionând, până a fi depistaŃi, chiar în zona Iaşi1.

*Lucrarea a apărut cu sprijin financiar in cadrul proiectului POSDRU/88/1.5/S/47646, cofinanŃat din
Fondul Social European, prin Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013".
Sunt doctorand la Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi "- Facultatea de Istorie, Anul III. Anul universitar 20112012.
1
Referitor la lansarea paraşutiştilor şi efectuarea de spionaj de către sovietici pe parcursul celui de-al
doilea război mondial vezi Viorel Gheorghe, AcŃiuni de spionaj în România în anii celui de-al doilea
război mondial ,în volumul,Omagiul istoricului Valeriu
Florin Dobrinescu, Coordonator Horia
Dumitrescu, Editura Pallas, Focşani, 2003, p. 502-515.
1

dar cu puŃine şanse de reuşită.-2Astfel. deci şi în judeŃul Iaşi mai multe baloane de recunoaştere. dosar 20/1941 f. Astfel pentru început aviaŃia sovietică a lansat în apropierea graniŃei. 4 Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.I.M. ministru de externe sovietic.N. 8. existând tentative de a bombarda România şi înainte de această dată.-cab.C. În cadrul aceluiaşi raport se arăta că un astfel de balon fusese descoperit de jandarmi şi în comuna Grajduri.107. Astfel. Coordonator Horia Dumitrescu.fond C4 Teritorial). Raportul arăta că la 17 iunie „a fost găsit de locuitori.000lei” (idem.fond Comandamentul 4 Teritorial. după anunŃul declanşării operaŃiunii Barbarosa. în . 291. dosar 341/1941.-P. atunci când au fost lansate bombe asupra comunei Bivolari atacul provocând pagube materiale5.acest fapt datorându-se şi impactului avut . cât şi oraşul Iaşi. aşa cum avea să se raporteze de către Jandarmeria Iaşi în Buletinul Informativ transmis către Inspectoratul General al Jandarmeriei a doua zi. Fond PreşedinŃia Consiliului de Miniştri . pp547-559.Aurel Pentelescu. f. Slaba viteză de reacŃie a 2 Istoriografia care face referire la bombardamentele aliate asupra României este una disproporŃionată . În cadrul aceleiaşi zile avioanele sovietice au atacat şi comuna Vânători. satul Vultur. sistem care nu a acŃionat cu rapiditate în cazul acestor prime atacuri. 400-475 ..C. pp.un balon sonda de cauciuc.(22 iunie 1941-23 august 1944). Mousaios”. Viorel Gheorghe. teză de doctorat. Focşani . pe câmp. 3 Arhivele NaŃionale Istorice Centrale. Aceste atacuri „de probă”nu au avut ca obiectiv şi lansarea de manifeste cu rol propagandistic. –I. f. într-un raport întocmit de Corpul 4 de armata Iaşi. Primul atac asupra unor zone din judeŃul Iaşi a avut loc chiar pe 23 iunie. Aeronautica română pe frontul de est. Fond Inspectoratul General al Jandarmeriei.încă din 22 iunie. Atacurile aeriene sovietice asupra României (22 iunie-16 octombrie 1941). pagubele ridicându-se la circa 30. 2001.) 2 . datat 1941 se menŃiona că mai mulŃi agenŃi sovietici pătrund cu ajutorul simpatizanŃilor pe teritoriu românesc. În acelaşi timp s-a încercat şi observarea vitezei de reacŃie a sistemului antiaerian româno-german din zonă.dosar 1349. aviaŃia sovietică a început să atace puncte de pe teritoriu României. şi datorită faptului că aflându-se lângă graniŃă se dorea afectarea drumurilor de comunicaŃie cu armatele care se îndreptau către front.J. Molotov. 5 Referitor la acest atac în cadrul Buletinului Informativ transmis către I.Alin Spânu.J.Cabinetul Militar.Astfel dacă atacurilor declanşate de anglo-americani în istoriografie li s-a acordat un spaŃiu mult mai mare cele sovietice nu au beneficiat de o atenŃie atât de mare existând doar câteva studii dintre care pot fi amintite cele semnate de Alexandru . se menŃiona că printre alte pagube fusese atinsă şi „casa locuitorului Gheorghe Ursu. Referitor la istoriografia care tratează problema bombardamentelor aliate asupra României cele mai multe lucrări2 fac referire la cele anglo-americane şi mai puŃin la cele sovietice . (in continuare se va cita A. şi datorită faptului că era de abia în plină amplasare la aceea dată fiind luat prin surprindere. Editura Pallas.G.G.I. într-un discurs publicat în „Vocea Poporului”arăta că „aviaŃia noastră nu şi-a permis încălcarea graniŃelor în nici un punct”3. Aceasta afirmaŃie era una care nu corespundea cu realitatea pentru că.(în continuare se va cita Centrul de Studii.N.C. În cadrul acestui material vom încerca ca pe baza surselor editate şi inedite să prezentăm atacurile aeriene declanşate de sovietici asupra judeŃului Iaşi în intervalul iunie-iulie 1941 şi consecinŃele acestora asupra populaŃiei şi a economiei. Despre astfel de incidente Jandarmeria Iaşi menŃiona în cadrul unui raport din data de 18 iunie. în marginea satului Româneşti. Militar).care avea atârnat un aparat de înregistrare”4. România sub bombele aviaŃiei sovietice (22 iunie -30 iunie 1941). în continuare A. 2003. în volumul Omagiul istoricului Valeriu Florin Dobrinescu .180. Au fost atacate aceste comune datorită faptului că ele se aflau fie în apropierea oraşului Iaşi şi existau amplasate în zonă trupe româno-germane din cadrul grupului de armată a 4-a română care avea comandamentul în Iaşi cât şi armament al acestora.

”12.fiind omorât un soldat german.G. cât şi sediul FundaŃiei Regale Ferdinand . 7 3 .. un număr de 9 avioane “au lansat 22 de bombe avariind 21 de case şi rănind mai multe persoane foarte grav”7. J. 24. acolo unde avioanele sovietice au lansat „în jurul orei 13.N. pagubele ridicându-se la peste 60.000 lei . Astfel de atacuri s-au produs tot pe 23 iunie şi asupra altor comune cum ar fi Aroneanu. Astfel pe 24 iunie s-a lansat un atac asupra reŃelelor de comunicaŃii care făceau legătura între oraş şi zonele învecinate. f. 110.Referitor la pagubele din comuna Sculeni.C. iar un militar a fost rănit. Un alt motiv mai era şi slaba dotare existentă pentru aceea data în această zonă. În timpul acestui atac „a fost lovită şi fabrica Ferometal”10.-3sistemului antiaerian se datora şi faptului că avioanele sovietice aveau însemne ale aviaŃiei româneşti şi germane.. 5. În timpul atacului s-au lansat mai multe bombe asupra comunei Bivolari.(Râpa Galbenă). 12 Ibidem 13 A. Fond DirecŃia Generala a PoliŃiei. dar atacul a provocat şi victime.N.I.I.f. căi ferate ).303. 108.În drumul de întoarcere din misiune avioanele sovietice au lansat noi bombe „în zona şoselei Tomeşti-Abatoru fiind rănită o persoana şi mai multe animale”9.F.”11. în buletinul informativ al aceleiaşi zile arăta că asupra comunei Bivolari „două avioane au lansat bombe avariind printre altele şi moara din comună ”6. dosar 26/1941. D. şi distrugând mai multe hambare si poduri . f.000 lei.R. 9 A.G. Aceeaşi notă informativă menŃiona că „în acelaşi zi s-a mai încercat un atac asupra Iaşului. 6 Ibidem.30 cinci bombe incendiare lovind mai mulŃi lucrători de la vie”8. Conform relatărilor mai multor persoane au fost lovite cămine studenŃeşti. a doua bomba a lovit cantinele studenŃeşti omorând doi studenŃi.fond C4 Teritorial. 21. aşa cum reieşea din Raportul Jandarmeriei Iaşi remis către I. În acelaşi timp se menŃiona şi suma la care se ridicau pagubele din comună care erau de peste797 .. deoarece au fost respinse de Artileria Antiaeriană. Despre acest atac jandarmeria.000 lei. În ziua de 25 iunie atacurile aeriene au fost unele sporadice. dosar 20/1941. (în continuare A. 11 Centrul de Studii. Nu numai zone din judeŃ au fost vizate de avioanele sovietice ci şi municipiul Iaşi . fiind distruse mai multe case în valoare de 100. Despre atacul din acea zi de 24 iunie.G.de către avioanele sovietice de încă cinci ori însă fără succes. 8 Ibidem.).. cât şi datorită faptului că deşi avuseseră loc în perioada premergătoare războiului simulări de atacuri pentru a observa viteza de reacŃie a antiaerienei nu s-a reuşit remedierea disfuncŃionalităŃilor dintre ordinele transmise şi viteza de reacŃie a acesteia. D. f.C. 10 Ibidem.C. satul Şorogari.P. Ibidem. În acelaşi raport se mai menŃiona că în comuna Aroneanu a fost „ omorâtă o persoană”13.I. într-un raport al jandarmeriei Iaşi către Corpul 4 Teritorial Iaşi se menŃiona că „un avion sovietic de recunoaştere şi bombardament venind spre Iaşi din direcŃia sud a bombardat de la o înălŃime de 2000 metri mai multe obiective din raza oraşului Iaşi astfel:prima bombă a căzut pe peluza pavilionului C. f. cu toate acestea fiind afectate din nou reŃelele de transport (şosele. f.P. A fost afectată infrastructura. două persoane fiind ucise. A doua zi aviaŃia sovietică şi-a reluat asaltul asupra teritoriului României lovind printre alte zone ale Ńării şi comunele Sculeni şi din nou Bivolari din judeŃul Iaşi.N. dosar 1349.

dosar 3/1941. arătându-se că existau „67 morŃi din care 14 Viorel Gheorghe. D.A. în „Dosarele istoriei”. era prezentată o nouă situaŃie referitoare la acest atac arătându-se că existau „110 morŃi. buletin remis generalului Antonescu. Făcând referire la acest atac.G.. cab.. prin telegrama cifrata numărul 1026. p. distrugând conductele de apă din zonă”20. 2005.dosar1349. (în continuare se va cita D.f. colonelul Dumitru Captaru. fiind distruse de aviaŃia germană.N.P. 22 Ibidem 23 Mioara Anton. declanşat de Hitler şi Antonescu. cit. 21 Centrul de Studii. La aceste atacuri au luat parte peste 30 de avioane sovietice şi care s-au confruntat deasupra oraşului cu aviaŃia de vânătoare română.) 17 Ibidem. 19 Ibidem.40 două avioane sovietice „au căzut în cartierul CetăŃuia ”16. 20. Cu toate că se realizaseră aceste prime estimări în Buletinul Informativ de a doua zi. pentru ca alte patru „să fie distruse în cartierul Abator ”17. 218. 84. din aceeaşi zi . op.C. informa autorităŃile statului. O altă notă informativă care făcea referire tot la acest atac menŃiona că sau mai produs pagube „în PiaŃa Unirii. 40 case dărâmate şi 10 incendii”25. Fond Chestura de PoliŃie Iaşi. 24 A. Referitor la acestea Serviciul Jandarmeriei menŃiona că „acestea aveau un caracter defetist ”23. p.30 până la 11.C.40 . f. Abia in Buletinul Informativ din data de 30 iunie ora 20. din 26 iunie 1941. 22. 7 clădiri distruse şi 6 incendiate ”24. prefectul judeŃului Iaşi.J.. f. 20 Ibidem. 18 Ibidem.-4Poate cea mai sângeroasa zi a lunii a fost 26 atunci când de la primele ore ale zilei a fost atacat oraşul şi alte zone ale judeŃului. 9. În urma distrugerii avioanelor echipajul unuia „a fost prins şi predat Comandamentului Militar German.I. Acest bombardament s-a desfăşurat în două reprize succesive „la intervale de 10 minute unul de altul”15. Militar. M. 15 4 . Mai multe grupe de avioane au atacat oraşul începând cu orele 8.R. Centrul de Studii. că la o primă estimare „au fost lansate peste 100 bombe explosive şi incendiare murind 39 de persoane. dosar 341/1941.dosar 1349. ora 20. P. în sectorul Tătăraşi. prezentat conducătorului statului. 102 răniŃi. dosar 26 /1941. 58. erau oferite datele exacte ale atacului din 26 iunie. Vine armata roşie !.S. f. 400.I. două avioane sovietice au fost distruse de apărarea antiaeriana”18. Referitor la aceste atacuri aeriene. În cadrul atacurilor din data de 26 iunie au fost lansate şi primele manifeste cu rol propagandistic.232. pentru ca alte două bombe să cadă pe stradă. Manifestele reluau declaraŃia lui Molotov din „Vocea Poporului’’ şi solicitau acesteia să nu ia parte la războiul contra U. Lazăr.f.fond C4 Teritorial.fond C4 Teritorial. 23.iar mai apoi de la ora 10. 100 răniŃi. cât şi depozitul de benzină din strada Hala.S. şi se spera că ele vor avea un impact psihologic puternic asupra populaŃiei.303.N. 25 Idem.45. f. iar al doilea avion a fost distrus complet fără ca echipajul să fie salvat”19. care a reuşit să doboare „opt avioane sovietice “14. se arăta pentru început că în jurul orei 11. Cu toate acestea nu s-a reuşit obŃinerea unei reacŃii adverse violente din partea populaŃiei aşa cum se dorea. f. într-o notă informativă a Chesturii Iaşi. la Palatul Telefoanelor şi la Palatul Administrativ”21.. Nota informativa menŃiona că tot „azi ora 12. 16 Arhivele NaŃionale DirecŃia JudeŃeană Iaşi. Se mai arăta că „mai multe bombe au atins locuinŃe din strada Sf.Nota mai făcea menŃiuni şi la faptul că „au fost lansaŃi şi patru paraşutişti ce au fost prinşi”22..

31 Ibidem.f. Tot în cadrul informării realizate de Jandarmerie despre acest atac se mai menŃiona că fuseseră ucişi şi doi civili.. 110. 244.În timpul atacului a fost capturat de către soldaŃii germani un paraşutist sovietic . 32 D.dosar 1349. f.30.A. români ).fond C4 Teritorial. afara de doi care s-au salvat prin paraşutare. şi sistemul electric din oraşe să fie deconectat . iar al doilea omorât de armată”29. Fond I. mitraliind populaŃia din oraş şi muncitorii de pe câmp”30.J. 222. Astfel pe 27 iunie sau declanşat „opt alarme aeriene avioanele sovietice au zburat la mică înălŃime. 29 Ibidem. Se considera că acest atac asupra Iaşului a fost cel mai puternic atac de pe parcursul întregului an 1941 asupra României . În urma acestor atacuri deosebit de puternice şi pentru a preveni altele instituŃiile de conducere ale statului au emis mai multe directive care să prevină alte eventuale atacuri aeriene la nivelul întregii Ńări. Din ordinul lui Ion Antonescu..30 şi până la18.. 28 Ibidem.n. germani. satul Schitu. 15 militari români şi 2 gardieni. „aviatorii au murit. Trebuie specificat şi faptul că în timpul bombardamentelor din aceea zi s-au angajat şi lupte între aviaŃia română şi cea sovietică fiind doborâte cinci avioane inamice. SoldaŃii trebuiau să realizeze „şanŃuri adăpost adânci de 22. 31 animale moarte 19 case distruse. Galata.fiind trase salve de mitraliere asupra soldaŃilor români şi germani. Tătăraşi. 27 5 . radioul. 8 automobile distruse cât şi 14 trăsuri impracticabile”26. 102 răniŃi. În cadrul aceleiaşi zile au mai fost organizate zboruri deasupra judeŃului fiind lovite comunele LeŃcani fără a produce pagube sau victime şi Bivolari acolo unde „şapte avioane au lansat mai multe bombe şi distrugând mai multe case”27. români şi gardieni(n. Deşi au avut loc astfel de pagube populaŃia civilă din oraş nu a avut o atitudine ostilă continuării războiului declanşat împotriva sovieticilor . În urma prăbuşirii acestor avioane. trebuia ca să anunŃe cu câteva minute înainte viitorul atac pentru ca populaŃia să intre in adăposturi.50 metri pe cât posibil acoperite şi de parte de clădiri”32. f.. Idem.I. Atacurile asupra oraşului au continuat şi în zilele următoare.”31. 44case avariate. instituŃiile statului au introdus noi mijloace de atenŃionare a populaŃiei în cazul declanşării unor noi atacuri . f. Se introducea ca nou mijloc de atenŃionare asupra atacurilor „ora radio”pentru a nu apărea confuzii în sistemul naŃional de prevenire a atacurilor .256.Astfel de adăposturi au fost 26 Ibidem. cât şi camuflarea ferestrelor cu hârtie albastra sau neagră.N.f. 30 Centrul de Studii. unul fiind prins de săteni. producând astfel pagube şi întârzieri sistemului feroviar din zonă cât şi aprovizionării armatelor de pe front. dosar 21/1941.dosar 56/1943.Au fost lansate în aceeaşi zi 6 alarme aeriene începând cu orele 9.394.Au avut loc mai multe incursiuni ale aviaŃiei sovietice în formaŃii de 30 avioane acestea „au mitraliat următoarele cartiere:Nicolina. acestea „căzând în zonele Repedea.Ordinul mai prevedea că dacă emisiunea se relua apoi să se anunŃe şi încetarea alarmei antiaeriene. 108.care a fost escortat până la Comandamentul Militar German. informa Jandarmeria Iaşi. f.-513 militari germani. Pe lângă aceste mijloace de prevenire pe parcursul războiului au mai fost introduse şi altele cum ar fi obligativitatea portului actelor de către soldaŃi şi civili. Atacurile au vizat şi gara Nicolina. Astfel. cât şi în zona pădurii Domeniile Coroanei”28.J.G.

f. Fond . când a fost lovit oraşul Iaşi. aceasta intrând in panică. Şi în cadrul acestui atac. un număr important de case fiind distruse.-6realizate şi în zona gărilor „pentru toŃi pasagerii aflători în gară pe timpul atacului aerian”33. 34 6 .. producând mari daune materiale şi umane. f. pe lângă bombardamentul propriu-zis.C. Conform unui ordin al Marelui Cartier General cu Nr.dosar 1354. Miroslava şi Tomeşti”40. 33 Centrul de Studii. pentru ca în ultima zi a lunii să fie bombardate comunele Trifeşti. 109. dosar 37/1941. avioanele mai au şi rolul de a lansa în timpul atacurilor şi manifeste comuniste cu caracter propagandistic. . buletin remis Cabinetului Militar.. atac care a vizat tot comuna łutora. A.I. łutora şi Bosia în aceasta din urmă existând o persoana ucisă. G. Astfel spre sfârşitul lunii pe 28 iunie un nou atac violent are loc asupra comunei łutora. J. atacurile aeriene au fost reluate în noaptea de 9 –10 iulie şi 10 -11 iulie atunci când mai multe avioane sovietice au bombardat satele Osoi si Rediu producând pagube materiale pentru şi în aceeaşi noapte de 9 spre 10 s-au aruncat „manifeste comuniste în localităŃile Osoi. Au existat şi cazuri când în urma înaintării armatelor germano–române pe teritoriul Basarabiei să mai rămână în zona de graniŃă „cuiburi de mitraliere sovietice”39 cu ajutorul cărora era atacata ulterior populaŃia civilă.N.”37. comună aflată la graniŃă. au continuat să se răspândească manifeste comuniste adresate armatei şi populaŃiei. 37 Centrul de Studii. f. în zilele de 4 şi 5 iulie aviaŃia sovietică lovise comunele Bivolari.f. dosar 21/1941.dosar 37\1941 f.fond C4 Teritorial. După atacurile de la începutul lunii a urmat o perioada de acalmie. aşa cum informa Jandarmeria Iaşi. defavorabilă sovieticilor.I. Datorită situaŃiei de pe front. iar primăria avariată”34. Manifestele erau adresate „ populaŃiei civile şi ostaşilor români care erau îndemnaŃi să nu lupte”35. 943 din 5 iulie 1941 se solicita soldaŃilor români şi germani din zona frontului să fie atenŃi la spionii sovietici care „în scopul de a scăpa mai uşor organelor de control se îmbracă în uniformă de ofiŃeri şi călătoresc mai mult pe jos. 40 Ibidem.110.G. f. Cu toate că s-au luat astfel de măsuri totuşi atacurile au continuat având ca obiectiv slăbirea moralului populaŃiei şi armatei. 91. pentru ca în data de 6 iulie aviaŃia inamică să aibă ca obiectiv podul din zona Cristeşti unde au lansat manifeste.80.N. 35 Ibidem 36 Idem. cât şi în timpul celui din 12 iulie. Vlădeni şi Perieni.dosar 1354..I. Un prim atac în cadrul căruia s-au lansat şi manifeste a fost cel din 1iulie. Astfel.J.Din acest motiv se solicita intensificarea controlului militarilor şi civililor . în urma căruia „biserica a fost arsă. Conform Buletinului Special numărul 902 din 8 iulie ora 7.30.C. solicitându-li-se să nu mai lupte.I.90 38 Ibidem 39 A. 90. La începutul lunii iulie apar modificări în strategia sovietică de atac. omorând două persoane şi producând pagube materiale. În următoarea noapte cinci avioane sovietice au bombardat comuna Bucium.fond C4 Teritorial.iar organele abilitate să controleze „cu toată atenŃiunea actele de identitate”38. iar în celelalte comune „sau aruncat manifeste care îndemnau populaŃia şi armata la nesupunere ”36. ToŃi vorbesc foarte bine limba română şi folosesc buletine false.

26..Astfel conform unui raport al jandarmeriei Iaşi din data de 5 august se menŃiona că au fost lansaŃi paraşutişti în preajma comunelor Voineşti. p25. prevăzuŃi cu bani romaneşti. 49 Vasile Tudor. 2006. În aceeaşi zi activitatea aviaŃiei sovietice a avut ca obiectiv lansarea de manifeste . łuŃora.generalul Hariton Dragomirescu .aceste rachete având ca obiectiv derutarea apărării pasive româno germane.f. cât şi în preajma pădurii Mădârjac. 42 7 .321.dosar 7. acolo unde jandarmii au prins „un paraşutist îmbrăcat cu veston şi capelă militară românească.dosar 1354. solicitându-se populaŃiei si autoritarilor locale ca orice manifest găsit trebuie sa fie predat autorităŃilor indicând locul si data găsirii.p. fond C4 Teritorial.cel care intr-un ordin emis in data de 24 iulie .44 Notele ce urmau a fi întocmite aveau ca scop „sa se vadă unde au fost lansaŃi paraşutişti pentru a se lua măsuri de prindere”45.Paraşutiştii vor fi îmbrăcaŃi in haine cu caracter local. precum şi o staŃie de radio”49. 44 Marele Stat Major. 41 Centrul de Studii.f.f.Un astfel de avion a lansat manifeste in comuna Rediu Mitropolie Despre astfel de acŃiuni ale sovieticilor Marele Stat Major împreuna cu reprezentanŃii corpului 4 Teritorial arătau intr-o circulara ca „asupra întregului teritoriu al Moldovei au fost lansate din avioane sovietice manifeste comuniste”47. Din acel moment activitatea desfăşurată de agenŃii sovietici a devenit „o preocupare constantă a jandarmeriei şi armatei”46. 47 Marele stat Major.şi care avea asupra sa un revolver.mai cu seamă în zona de graniŃă a unui număr din ce în ce mai mare de paraşutişti care aveau ca obiectiv crearea de panică în spatele frontului . în aceeaşi zi şi de către Marele Cartier General Român.fond Marele stat Major.dosar 7.34. O astfel de solicitare a fost reiterata si de comandantul forŃelor de apărare interioara. 45 Ibidem 46 Vasile Tudorhn.50.să se înfiinŃeze grupe de 6-10 persoane . În ultimele zile ale lunii iulie Comandamentul militar Iaşi în cadrul rapoartelor realizate şi remise autorităŃilor de la nivel central şi local arăta că „pe parcursul atacurilor aviaŃiei sovietice din data de 16.cit p.Editura Tiparg. op.Război aerian în România(1941-1944).civili şi premilitari care aveau ca scop „prinderea grupurilor mici de paraşutişti”41.imbricaŃi civil care odată ajunşi pe sol vor avea misiunea de a se deda la acte de sabotaj si spionaj . op.f. către toate unităŃile din raza judeŃului arata ca „astăzi sau mâine sovietele vor trimite asupra teritoriului roman mai multe companii de paraşutişti . Idem. Inspectoratul General al Jandarmeriei a fost informat prin Buletinul Informativ din după-amiaza zilei de 12 iulie. ordin care arăta că sovieticii au ca obiectiv „sabotarea şi terorizarea populaŃiei şi armatei”43. f.-7Despre atacurile din intervalul 9-12 iulie.”42 Un ordin asemănător fusese emis.dosar 7. 48 Ibidem. Atacurile au încetat în intervalul 13 -15 iulie pentru a fi reluate în 16 iulie atunci când un grup de cinci avioane au lovit din nou oraşul Iaşi omorând mai multe persoane şi producând pagube materiale.cit. Referitor la aceeaşi problema a doua zi.91. pe 25 iulie Corpul 4 armata Iaşi transmitea o circulara către inspectoratul de jandarmi solicitând „intensificarea activităŃii informative din întreg sectorul”.17 iulie s-au lansat din avioane şi rachete de semnalizare . grenade. În acelaşi timp Corpul 4 Teritorial transmitea tuturor unităŃilor de premilitari de pe raza judeŃului în data de 17 iulie .26 43 Vasile Tudor.25.”48 La începutul lunii august activitatea aviaŃiei sovietice a vizat infiltrarea în teritoriul românesc .

op. p. . Aceste broşuri50 aveau şi rol de mobilizare a populaŃiei cât şi a armatei. În acelaşi timp.care avea ca principal obiectiv strângerea informaŃiilor de pe teritoriul întregii Moldove.-8Pe parcursul lunilor ce au urmat atacurile sau intensificat şi datorita situaŃiei de pe front unde armatele sovietice sufereau pierderi importante. Comandamentul Apărării Antiaeriene „atenŃiona Statul Major al Aerului că pentru detectarea avioanelor inamice ar mai fi nevoie de aparate FMG Wurtzburg”52. Astfel acest centru raporta către forurile de conducere în 1943. Astfel conform unor hărŃi militare care prezentau intensitatea pe parcursul anului 1942 a atacurilor aviaŃiei sovietice la nivelul întregii Ńări.53 Intensificarea acŃiunilor de survolare şi executare de bombardamente a aviaŃiei aliate asupra Balcanilor şi implicit a României. Acelaşi Comandament al Apărării într-o evidenŃă internă menŃiona că se depun eforturi pentru încadrarea cu personal a unităŃilor de Apărare Antiaeriană de pe cuprinsul Ńării51. Pe parcursul războiului au fost elaborate chiar cursuri de protejare a populaŃiei. 8 .dosar 435. Au luat fiinŃă la nivelul fiecărei prefecturi comandamente de apărare pasiva. ea având rolul de a coordona toate acŃiunile apărării pasive din judeŃele Moldovei. se putea observa că judeŃul Iaşi se afla pe locul trei ca şi număr de incursiuni cu peste 32 de atacuri în tot anul mai multe atacuri decât în această zonă producându-se în judeŃele Buzău si Prahova şi datorită faptului că se dorea distrugerea resurselor de petrol şi a legăturilor feroviare între zona aceasta şi front.31. fond 1727. Trebuie specificat faptul că aceste comandamente cooperau cu Ministerul de Interne şi cu cel al Apărării NaŃionale.cit. mai cu seama că pe parcursul anului 1942 atacurile au crescut în intensitate şi ca număr.că „avioane sovietice au lansat mai multe mii de manifeste în limba română şi rusă asupra mai multor zone din Moldova “. intensificând exerciŃiile de simulare a unor atacuri aeriene şi solicitând populaŃiei să participe la aceste exerciŃii. Pe parcursul anilor 1941-1944 a existat la Iaşi şi un Centru de Informare . şeful Misiunii Aerului din România. cât şi colonelul Woldenga şi maiorul medic Winckler alături de reprezentanŃi ai Statului Major al Aerului din România. dar atacurile de pe parcursul anului 1942 nu fac obiectul acestui material. În urma discuŃiilor s-a decis ca „piloŃii de vânătoare angajaŃi în apărarea teritoriului naŃional să înceapă şi zborul de 50 Broşurile erau adresate populaŃiei de la sate şi oraşe purtând titlul de Măsuri de apărare în caz de bombardament la sate şi oraşe. 53 Ibidem.urmând a raporta informaŃiile către celelalte instituŃii ale statului. 51 Centru de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. pentru ca acestea să poată coordona celelalte comandamente care luau fiinŃă în cadrul fiecărei instituŃii. în data de 3 martie 1944 a unei conferinŃe la care au luat parte generalul Gerstemberg.fiind obligatorii pentru întreaga populaŃie.ceea care urma să apară în Moldova urmând sa aibă sediul la Iaşi. f. 52 Vasile Tudor. Broşurile erau distribuite către instituŃii prin intermediul Ministerului propagandei naŃionale cât şi prin intermediul Serviciului de propagandă existent în cadrul Apărării Pasive. cursuri care erau predate începând cu clasa a V-a până la finalul studiilor superioare. În acelaşi timp pe parcursul anului 1941 cât şi în ceilalŃi ani Ministerul Apărării şi Ministerul de Interne au tipărit mai multe broşuri cu rol preventiv referitor la modul cum trebuia să se acŃioneze în cazul unui atac aerian. 55. p.29. pe parcursul anilor 1943-1944 a dus la organizarea. Din aceasta cauza autorităŃile române de la nivel local şi naŃional au reorganizat cu sprijinul oferit de germani sistemul de apărare antiaeriana de la nivelul întregii Ńări. Pe parcursul războiului autorităŃile române în colaborare cu cele germane au înfiinŃat la nivelul fiecărei regiuni câte o zonă de apărare pasivă .

la Direction Générale de la Gendarmerie. Astfel. Le Grand Quartier Général Roumain.S. În finalul acestui material pot fi trase câteva concluzii referitoare la modul cum au acŃionat avioanele sovietice asupra teritoriului României. le Commandement de la défense antiaérienne.Les années 19411944 ont été parmi les plus sanglantes du XXe Siècle á cause du déroulement de la Seconde Guerre Mondiale.-9noapte”54. Astfel către mijlocul lunii mai a anului 1944 aviaŃia şi artileria sovietică au „bombardat Iaşul nimerind chiar şi cimitirul eroilor ”55.83. A existat şi un şir de zvonuri alimentate de simpatizanŃi ai comuniştilor. manifestată pe tot parcursul războiului a reprezentat un alt mijloc central întâlnit şi în cadrul acestor atacuri pe durata cărora au fost lansate manifeste care cuprindeau discursul lui Molotov din 22 iunie în cadrul căruia se solicita populaŃiei să nu participe la război şi să înlăture de la conducere pe Ion Antonescu. Centrul de Studii .urmând a fi folosiŃi în misiuni de apărare a teritoriului.Le conflit entre les pays de l'Axe et ceux des Nations Unies s'est intensifié le 22 Juin par le déclenchement de l'opération Barbarossa contre l'U.p.dosar 7710.p. La începutul aceleiaşi luni armatele sovietice au pătruns pe teritoriul României . Résumé: Dans cet exposé nous nous proposons de faire.când un nou val de atacuri au lovit Iaşul. În aceste condiŃii aviaŃia sovietică şi-a continuat cu şi mai mare intensitate bombardamentele aeriene asupra zonelor aflate în apropierea frontului. en utilisant des sources publiées et inédites.S.folosirea propagandei.încă de la începutul războiului aviaŃia sovietică a încercat ca prin incursiunile realizate asupra României să determine autorităŃile statului român să oprească înaintarea armatelor proprii şi astfel să provoace fisuri în cadrul alianŃei româno-germane . une approche des raids aériens soviétiques contre le département de Iaşi en juin juillet 1941 et de leurs conséquences sur la population et l'économie. de acŃiuni au continuat şi pe parcursul lunii următoare . Atacurile au vizat în primul rând zonele de graniŃă şi oraşul datorită faptului că se aflau depozite de combustibil şi importante unităŃi militare care urmau să ia parte la Campania din Est. le Commandement Militaire Allemand. les Nations Unies. Conform Centrului de Exploatare Iaşi şi a rapoartelor întocmite de jandarmeria Iaşi în noaptea de 5-6 iunie 1944 oraşul şi împrejurimile au fost puternic bombardate. Les bombardements soviétiques sur le département de Iaşi (Juin.74. 54 55 Ibidem.fond 5487.R.Juillet 1941) Mots clé: L'opération Barbarossa.intensificând astfel atacurile asupra zonei Moldovei. 9 . Acestea ar putea fi: .

dosar 7. Pentelescu. Aurel. Vine armata roşie !.. 10 . Tudor. Fond Chestura de PoliŃie Iaşi. I. Coordonator Horia Dumitrescu. 9. Editura Pallas.Omagiul istoricului Valeriu Florin Dobrinescu.(22 iunie 1941-23 august 1944). Focşani. AcŃiuni de spionaj în România în anii celui de-al doilea război mondial .2006. Focşani . 8. Vasile. fond Marele stat Major. Idem. dosar 20/1941. Idem. 2005. Idem. teză de doctorat.dosar 435. Mousaios”.dosar 7710. în . Mioara. Idem.. Arhivele NaŃionale Istorice Centrale. Idem.dosar 1349. II Lucrări speciale Anton.10 - Bibliografie generală: . Atacurile aeriene sovietice asupra României (22 iunie-16 octombrie 1941). dosar 1354. Editura Pallas. Idem. dosar 3/1941. Fond Inspectoratul General al Jandarmeriei. dosar 26/1941. în „Dosarele istoriei”. Idem. Idem. Viorel. Coordonator Horia Dumitrescu. Idem. Idem.dosar 37/1941. Război aerian în România(1941-1944). Arhivă. dosar 341/1941. dosar 341/1941. Arhivele NaŃionale DirecŃia JudeŃeană Iaşi. în volumul Omagiul istoricului Valeriu Florin Dobrinescu . dosar 56/1943. Aeronautica română pe frontul de est.în volumul. Gheorghe. 2003.: :Fond PreşedinŃia Consiliului de Miniştri .Cabinetul Militar. dosar 20/1941. Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. 2001. Fond DirecŃia Generala a PoliŃiei. Alin. 2003.dosar 21/1941. Fond Comandamentul 4 Teritorial. fond 1727. România sub bombele aviaŃiei sovietice (22 iunie -30 iunie 1941). Spânu.Editura Tiparg. fond 5487.