You are on page 1of 8

Constituțiile democratice în România

Constituți Context și
a din 1866 cauze
-introduce
regimul
monarhiei
constituțion
ale
în
România a
în 1866;

Structura

Statul român

Drepturi
fundamentale
- drepturi politice ( de
a fi alegător și de a fi
ales în Corpurile
legiuitoare
și
în
instituțiile județene și
comunale);

-avea 8 titluri și -teritoriul statului
133 de articole; este inalienabil
( nu putea fi
-a
fost înstrăinat)
și
promulgată fără indivizibil
(nu
aprobarea
putea fi împărțit);
Marilor Puteri,
este un act de tip -statul era numit -drepturi și libertăți
- este cea liberal;
România;
cetățenești: libertatea
dintâi
individuală, dreptul de
-a
stat
la
baza
-forma
de
constituție
întrunire și asociere,
func
ț
ionării
guvernământ:
românească,
libertatea conștiinței,
statului
român
monarhie
întocmită de
libertatea
de
modern
până
în
ereditară;
reprezentanț
exprimare, dreptul la
1923;
ii legitimi ai
-regimul politic: proprietate.
națiunii
Proprietatea
era
-a suferit trei era
române.
considerată sacră și
modificări
constituțional.
inviolabilă.
importante.
Prima a vizat
-dreptul la educație
articolul 7, o
condiție
a
(învățământul primar
recunoașterii
fiind obligatoriu și
independenței
gratuit),
României
de
inviolabilitatea
către
Marile
persoanei
și
a
Puteri, în 1878,
domiciliului, secretul
fiind eliminarea

Principii generale
1.separarea puterilor în stat:
Puterea
executivă:
aparținea
domnului sau principelui (din
1878, Alteței Regale; din 1881,
Regelui), care: are drept de
amnistie politică, numește și
confirmă în toate funcțiile politice;
are drept de a bate monedă;
conduce armata; are drept de a
declara război; are dreptul de a
âîncheia tratate și convenții; are
drept de a dizolva Parlamentul;
sancționează și promulgălegile; are
drept de veto absolut; acordă
distincții și decorații; numește și
revocă miniștri; are rolul de a
asigura stabilitatea întregului sistem
constituțional, fiind echilibrul între
cele trei puteri.
Alături de domn, guvernul deținea
puterea executivă, prin punerea în
aplicare a legilor și prezentând
proiecte de legi.
Puterea legislativă: Parlamentul

Importanța
-a fost un act de afirmare
politică;
-a fost promulgată de
domn fără a ține seama de
suzeranitatea otomană, sau
garanția colectivă a celor 7
mari puteri;
-a fost esențială în
stabilirea și consolidarea
instituțiilor statului,
punerea bazelor partidelor
politice și a sistemului
democratic al vieții
politice;
-reglementează drepturile
fundamentale ale
cetățenilor, libertatea
cuvântului, a presei, a
întrunirilor, drepturi
politice;
-realizează un echilibru
stabil între puterea
executivăexercitată de
monarh, reprezentat de
guvern, și puterea
legislativă;
-reprezintă pentru
România momentul de
început al constituirii

citit de Rege sau persoanele care nu șeful Guvernului (primul ministru) aoarțineau acesteia și se închidea printr-un discurs al (evreii. făcea o trecere hotărâtă la sistemul politic liberal. musulmanii). drept de interpelare a guvernului (întrebări prin care guvernul trebuia să justifice anumite acte ale sale). Adunarea Deputaților discută și votează bugetul. iar instanța supremă era Înalta Curte de Casație. când se votează: lărgirea dreptului de vot și înfăptuirea corespondenței. Atribuțiile fost modificat. Parlamentului: votarea legilor și adoptarea rezoluțiilor. Deschiderea sesiunii acordă doar celor de Parlamentare se făcea printr-un origine creștină. este revizuită din nou: introducerea în onstituție a titlului de Regatul României și modificarea legii electorale. acordă sau retrage încrederea sa guvernului. bicameral (Adunarea Deputațiloraleasă pe 4 ani și Senat. Hotărârile judecătorești se instituțiilor sale interne. în sensul că a fost redus numărul colegiilor electorale și s-a extins dreptul de vot prin scăderea censului și înlăturarea lui celor ce absolviseră clasele primare. jumătate din Constituție preciza că membri se reînnoiesc prin tragere la cetățenia română se sorți). Puterea judecătorească: era exercitată de către instanțele judecătorești: curți de judecată și tribunale cu jurați. În 1884. pe baza căruia a fost guvernată România modernă. la fiecare 4 ani. a primului ministru. -a fost mai bine de un secol un instrument juridic eficient. drept de legiferare. ales pe 8 Articolul 7 din ani. A treia modificare: 1917. .acestuia din Constituție. -introducea principii de organizare internă diferite de ceea ce existase până atunci. excluzând astfel Mesaj al Tronului. Parlamentul avea: drept de autoconducere. Articolul 7 a fost modificat. drept de a da vot de blam (de neîncredere guvernului).

ofițerii în retragere. dar nu guvernează” – persoana regelui era inviolabilă. prin modificarea articolului privind proprietatea. -electoratul era împărțit în Colegii: 2 pentru Senat și 4 pentru Camera Deputaților. -dreptul de vot: -era înscris în Legea Electorală. în 1917. cu drept de primogenitură și cu excluderea perpetuă a femeilor și descendenților lor. realizau un venit. exista principiul potrivit căruia: „regele domnește. Profesiunile libere.reformei agrare. în sensul că statul va avea dreptul de expropriere în scopul realizării reformei agrare promisă de regele Ferdinand ostașilor de pe frontul din Moldova. pronunță în numele regelui.principiul monarhiei ereditare. 2. Succesiunea se făcea pe linie masculină. profesorii. 3. Erau considerați alegători toți cei care desfășurau o activitate utilă societății. contribuind astfel la bugetul țării (vot censitar). miniștrii lui sunt răspunzători și „niciun act al regelui nu poate avea tărie dacă nu va fi contrasemnat de un ministru. pensionarii. . inclusă în Constituție.

privind unirea Basarabiei. economică și politică a țării. înscria o serie de drepturi și libertăți democratice: -egalitatea tuturor în fața legilor.Păstra principiile celei din 1866: -separarea puterilor în stat. -„Regatul României este un stat național. -libertatea conștiinței și a învățământului.  principiul separării puterilor în stat: -puterea executivă este -s-au consacrat hotărârile luate de poporul român. magistrații) erau scutiți de la cens. -păstrează principiul potrivit căruia „toate puterile statului emană de la națiune”. unitar și indivizibil”.cei care aveau o dilpomă de licență(inginerii. Țăranii își exprimau votul în colegiul al patrulea. după Unirea. cerșetorii. la bugetul statului Constituți -reglementa a din 1923 noua situație socială. cei condamnați pentru anumite delicte. oricât de mică. Despre drepturile românilor. -libertatea presei. -a facilitat manifestarea . arhitecții. -monarhia ereditară. -potrivit noii Constituții. în martie 1923. Prin modificarea din 1884. -guvernare reprezentativă. Bucovinei -conținea 8 titluri și 138 de articole. mai mult de jumătate fiind păstrate din Constituția din 1866 -proiectul acestei Constituții a aparținut PNL. în -Titlul II. . numărul colegiilor pentru Adunarea Deputaților. din 1918 a Basarabiei. a sistemului electoral se reduce la trei. în 1918. cei care nu aveau o instrucție minimă ( 4 clase primare) și cei care nu desfășurau o activitate folositoare societății dovedită printr-o contribuție. medicii. Bucovinei și Transilvaniei cu România. dar nu direct. Nu aveau drept de alegător servitorii. a independenței și suveranității sale. teritoriul său fiind inalienabil. -suveranitatea națiunii. -a avut un rol important în consolidarea statului român unitar. publicată. ci prin delegați (1 la 50). -libertatea muncii.

potrivit căreia liberă a tuturor cetățenilor. direct. alcătuită din Senat și Adunarea Deputaților. -a intrat în vigoare în 1923 și a fost suspendată la adoptarea Constituției din 1938. unde proprietatea era „sacră și inviolabilă”. legea electorală stabilea „prima electorală”. egal. hotărârile acestora se pronunță în virtutea legii și se execută în numele regelui. ca și în Constituția din 1866. ceea ce însemna menținerea formei de guvernământ (monarhia) și a regimului politic (constituțional) -proprietatea privată (prevedea exproprierea în caz de utilitate publică. încredințată regelui. -a consfințit monarhia și continuitatea ei. statul primește dreptul de proprietate asupra zăcămintelor miniere și bogățiilor de orice natură ale subsolului). prin această procedură miniștrii își atribuie responsabilitatea actelor). pe baza reprezentării majorității (doar pentru bărbați peste 21 de ani. -puterea legislativă se exercită colectiv de către rege și Reprezentanța națională. a fost repusă în vigoare în 23 august 1944 și a funcționat până în 30 decembrie 1947. femeile continuă să fie excluse de la vot. obligatoriu și secret. fiind excluși reprezentanții armatei și ai justiției). iar responsabilitatea actelor sale o au miniștrii (orice act al regelui trebuia contrasemnat de miniștri de resort. Monitorul Oficial. confirmarea în funcțiile publice.și Transilvanie i cu România. sancționarea și promulgarea legilor. grupărilor și formațiunilor politice și accesul la viața politică pentru categoriile sociale foarte largi. dreptul de a bate monedă și de a încheia convenții cu alte state etc. . spre deosebire de Constituția din 1866. -a fost ratificată de Parlament ul României în 1920. -puterea judecătorească se exercită de organele ei. -în 1926. puterile suveranului rămâneau cele din 1866. Prerogativele regale sunt: numirea și revocarea miniștrilor. -Dreptul de vot: votul era universal.

-a intrat în vigoare în 1991. -libertatea individuală și siguranța persoanei (inviolabile). ceea ce a dus la revizuirea . -dreptul de vot. în care președintele este ales de popor. Cealaltă jumătate era împărțită între celelalte partide care obținuseră pragul parlamentar de cel puțin 2%. împărțirea se făcea proporțional cu nr. -este în curs de revizuire. -forma de guvernământ: republica. unitar și indivizibil. suveran și independent. de voturi.a asigurat suportul instituțional al unei dezvoltări democratice. dar puterile îi sunt mai limitate decât în republicile prezidențiale. Constituția se inspiră din Constituția franceză din 1958. Doar dacă nu se obțineau 40% din voturi. după 1989. a arătat imperfecțiunea sistemului constituțional. secret pe o perioadă de patru ani (cinci. -garantează drepturile omului. -o republică „semi-prezidențială”.prăbușirea a din 1991 regimului comunist în România. Constituți . -libertatea de exprimare. înainte de acceptarea în NATO. -dreptul de a fi ales în Parlamentul European. -procesul de integrare europeană. -respectarea drepturilor omului sunt vegheate de stat și de societatea civilă. egal. -erau restabilite pluripartidismul. direct. -dreptul la învățătură. -instaurarea statului de drept -8 titluri și 156 de articole. -revenirea la un regim democratic. -restabilește o serie de principii fundamental democratice și introduce noi principii constituționale europene. de la vârsta de 18 ani. -România este stat național. puterile în stat erau separate:  puterea executivă este deținută de Președintele României. dar în care autoritatea locală și centrală se întâlnesc în persoane prefectului. . drepturile și libertățile politice și cetățenești. dar sistemul politic pe care îl propune este un compromis: -un stat unitar. ales prin vot universal. după revizuirea din -a asigurat revenirea la regimul democratic și avansarea țării spre „statul de drept”.partidul care obținea 40% din totalul voturilor primea 50% din locurile din Parlament.

veghează la respectarea Constituției. reprezentate de tribunale și Curtea Supremă de Justiție. În 2009. . prin referendum s-a votat introducerea Parlamentului unicameral cu maximum 300 de parlamentari. încheie tratate internaționale și le supune ratificării Parlamentului. cu scopul introducerii unor modificări care să permită adaptarea mecanismelor românești la cele europene.-a creat cadrul juridic în care să se dezvolte democrația postdecembristă. este mediator între puterile statului și numește prim-ministrul și Guvernul.  puterea legislativă deținută de Parlamentul bicameral (format din Camera Deputaților și Senat) este organul reprezentativ și unica autoritate legiuitoare a țării. -dreptul de vot: votul este uiversal Constituției în 2003. fără ca modificarea să fie introdusă deocamdată în Constituție. El reprezintă statul. legile adoptate de Parlament se trimit spre promulgare președintelui României.2003).  Puterea judecătorească este exercitată de către instanțele judecătorești. Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.

de la vârsta de 18 ani.pentru femei și bărbați. .