You are on page 1of 3

Parenting: cum sa te comporti daca ai un copil

timid si retras
Pentru ca un copil timid si retras va deveni un adult cu mari probleme de
relationare, este important ca noi parintii sa intervenim rapid si eficient. Iata in ce
mod iti poti ajuta copilul.

Semnele timiditatii
Timiditatea este o emotie comuna, insa foarte putin inteleasa. Fiecare dintre noi s-a simtit ambivalent sau
prea constient de sine in anumite situatii sociale.
Totusi, uneori, timiditatea poate interfera cu dezvoltarea unor relatii sociale optime si il poate
impiedica pe cel mic sa isi desfasoare activitatile de invatare.
Timiditatea este universala si a aparut ca un mecanism de adaptare pentru a ne ajuta sa ne descurcam in
cazul noilor stimuli sociali.
Aceasta este traita ca un amestec de emotii, incluzand frica si interesul, tensiunea si placerea. Pot
aparea si batai mai rapide ale inimii si o presiune a sangelui mai crescuta.
Un observator poate recunoaste un om timid dupa privirea indreptata in jos si gesturile sau vorbirea
retinuta. Copiii mai mici isi pot suge degetul, alternand zambetul cu ascunsul.

Interactiuni sociale
Timiditatea se poate distinge de cele doua comportamente conexe, reticenta si lipsa de angajare
sociala.
Reticenta, la copii, specifica introversiunii, nu presupune o apropiere ambivalenta, asa cum se intampla in
cazul timiditatii.
Unii dintre copiii mai mari pot sa prefere, pur si simplu, sa se joace singuri si par sa aiba nevoi sociale mici,
insa nu experimenteaza tensiunea pe care o resimte un copil timid.
Copiii pot fi vulnerabili la timiditate in unele etape ale dezvoltarii lor. In perioada de pruncie,
timiditatea poate fi un raspuns al fricii copilului in prezenta unui numar mare de adulti.
Dezvoltarea cognitiva din al doilea an de viata poate aduce cu sine o sensibilitate sociala mare. Timiditatea
constiintei de sine – ceea ce noi numim „rusine” – poate aparea la varsta de 4 sau 5 ani. La fel se intampla
si in cazul pubertatii.

Sursele timiditatii
Situatiile sociale in care cei mici intalnesc persoane noi sunt cele mai frecvente cauze ale timditatii, in
special daca acestia se simt in centrul atentiei.
Totodata, adultii care atrag constant atentia asupra a ceea ce gandesc ceilalti despre copii, pot
incuraja aparitia timiditatii.

Chiar si acestia. prezinta un anumit grad de risc. timiditate Parintii unui copil timid ar trebui sa ia in considerare aplicarea unor masuri care pot remedia sau ameliora acest comportament. il vor stimula sa fie mai increzator in fortele proprii. Sociologii si psihologii recomanda ca parintii sa isi invete copiii asa numitele „cuvinte ale abilitatilor sociale” inca de mici („Pot sa ma joc si eu cu voi?”) si diferite roluri de societate. Ajuta-l sa isi construiasca increderea in sine: copiii timizi pot avea o incredere in sine foarte scazuta si sentimentul ca nu vor fi acceptati de catre cei din jur. Aici. de care el se simte amenintat. ei vor avea dificultati in a se dezvolta pe plan social intr-un mod corespunzator. daca aceasta abordare nu ii este pe plac.S. Iar daca parintii se decid sa ii forteze pe copiii timizi sa socializeze altfel decat acestia simt. rezultatul va fi incurajarea si intarirea acestui comportament. nu il va ajuta sa isi dezvolte abilitatile sociale si sa scape de timiditate. S. Este importanta atat cunoasterea cat si acceptarea copilului. copiii care au o timiditate extrema. risca sa devina mai singuratici si sa aiba probleme in stabilirea unor relatii de iubire cu un partener de sex opus. incurajeaza o „implinire a profetiilor”. De asemenea. chiar dorit. In absenta altor probleme. intr-un mod negativ. Asemenea factori afecteaza. Incurajarea si aprecierea rezultatelor obtinute de copil. Fortarea unui copil timid intr-o situatie noua. nu au un risc ridicat de a dezvolta tulburari psihice. uneori. pot reactiona prin timiditate doar in anumite situatii. de exemplu. A fi sensibil la nevoile copilului si la interesele sale iti vor permite sa construiesti o relatie solida cu acesta si ii vor arata ca il respecti.O. perceptia celorlalti. este de preferat sa evitam sa il plasam in centrul atentiei in grupuri. modele ale comportamentului social. Dezvoltarea abilitatilor sociale presupune incurajarea copilului sa manifeste un comportament social. Pe masura ce cresc. Acest fapt il va ajuta sa aiba mai multa incredere in el si. trebuie sa lucreze la imbunatatirea imaginii de sine a copilului. Permite-i copilului o perioada de „incalzire” in situatiile noi. sa fie mai putin inhibat si in relatiile cu ceilalti. Efecte pe termen lung Asa cum am aratat in randurile de mai sus. Fundalul cultural al copiilor si mediul familial in care acestia cresc ofera. Cei timizi sunt mai putin competenti atunci cand vine vorba de stabilirea unor tipuri de relatii sociale necesare in viata de zi cu zi. adeseori. timiditatea este un raspuns adaptativ foarte bun si. mai putin prietenosi si placuti. Totodata. In acelasi timp. Anumiti parinti. astfel. ii pot permite acestuia sa devina mai asertiv. oportunitatile de a se juca doar cu un alt copil. reactionand diferit de altii in contexte sociale similare. chiar daca asta inseamna ca el sa stea mai departe de alti copii. adeseori. Acesti copii pot fi lipsiti de abilitati sociale sau pot avea o stima de sine scazuta. adeseori. etichetati de ceilalti drept mai slabi. Oamenii timizi sunt. Unele aspecte ale timiditatii sunt invatate.Unii copii au o predispozitie spre aceasta reactie. . iar la baza stau factori ce tin de natura si educatie. Din aceste motive. precum cea cu seful sau cu colegii de munca. parintii. studiile au aratat ca acei copii care sunt timizi intr-o forma moderata. prin etichetarea copiilor lor drept „timizi”.

interventiile drastice nu sunt necesare. inainte sa intre in vorba. Atat timp cat cel mic nu pare a fi neglijat sau nu se simte inconfortabil in jurul altora. precum modestia si rezervarea. in timp. Anumite calitati ale timiditatii. . Trebuie sa nu uitam ca timiditatea nu este pe deplin rea. Nu fiecare copil are nevoie sa se afle in centrul atentiei. sunt privite ca fiind pozitive in societatea noastra.Ajuta-ti copilul sa se simta in siguranta si permite-i sa se obisnuiasca. cu oamenii din jurul lui.