You are on page 1of 11

Comunitatea evreiască din Tîrgu Neamț în timpul regimului communist

1945-1989
Prof. Emanuel Bălan
1 Evoluția comunității

Imediat după 23 august, conducerea comunităţi va fi preluată la 27 august de către Felix
Sechter care se va confrunta cu problemele unei comunităţi sărăcite şi abia întoarsă din
evacuarea de la Buhuşi. A fost nevoit să caute soluţii pentru a hrăni la cantina comunităţii 800 de
săraci. Comunitatea a contribuit financiar la refacerea locuinţelor distruse dar şi la redresarea
economică a membrilor. A fost refăcută şi scoala care adăpostea cu începere de la 1 septembrie
1944, 150 de elevi. Săracii au fost ajutaţi şi prin internediul dispensarului medical care oferea
asistenţă, ba mai mult cumpăra şi medicamente. Astfel, în perioada august-decembrie 1944, au
primit consultaţie gratuită 601 persoane, iar 745 de pacienţi au fost ajutaţi cu medicamente şi
reţete.1
Noul preşedinte al comunităţii, Felix Sechtera, a cerut pedepsirea fostei conduceri din perioada
războiului şi în special a preşedintelui Bernhard Froim. Unul dintre procesele privind activitatea
desfăşurată în legătură cu prestarea muncii obligatorii, a implicat pe Leonard Fromescu
(BercuFroim) - fost preşedinte al Comunităţii Evreilor din Târgu-Neamţ – şi Constantin Repca,
fost şef al Poliţiei din acelaşi oraş 2, cunoscuţi ca prieteni apropiaţi. După unele mărturii, aceştia
se înţelegeau pe seama populaţiei evreieşti, luând bani de la evreii mai avuţi pentru a nu fi
deportaţi sau trimişi în detaşamente de lucru, în dauna persoanelor sărace. Faptele celor doi nu au
putut fi însă demonstrate, în cadrul procesului arătându-se că ambii au avut o atitudine corectă
faţă de evreii din Târgu-Neamţ. Nici L. Fromescu şi nici C. Repca nu au fost dovediţi cu averi
personale, toate acuzaţiile îndreptate împotriva acestora fiind puse pe seama unor duşmănii
personale.3 La începutul anului 1946 este ales președinte doctorul Max Feighenbaum, după
demisia lui Felix Sechter. În ianuarie 1947, doctorul Max Feighenbaum își prezintă demisia, fiind
înlocuit cu Iulius Sechter.4 Pentru a face față cheltuielilor, comunitatea a hotărât în octombrie
1 Darea de seamă a comunităţii Târgu Neamţ asupra activitaţii de la 27 august la
31 decembrie 1944, p.2
2 Procesul s-a desfăşurat la Curtea Bucureşti, Secţia I Penală, în dosarul nr. 305/1949. Martorii au fost: Florin Stan,
Wolf Schvartz, Waldman Avram, Emanoil Leibovici, Carol Haimovici, Iulius Schechtr, Isac Kais şi Moise Solomon
cf. Florin Stan, Situaţia evreilor din România între anii 1940-1944, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2012, p. 390.

3 Ambii inculpaţi au fost achitaţi prin Decizia nr. 1.710 din 22 iunie 1949 a Secţiei I a Curţii Penale Bucureşti.
4 Arhiva comunității, Registru procese verbale 1944-1948, p. 137.
1

p. 1. așa cum reiese dintr-o adresă către Federație. au fost distribuite ajutoare pentru săraci. când Primăria prin adresa din 12 martie. fiind strânsă suma de 1. p. Registru de procese verbale 1944-1948. adresa 4284 din 16 octombrie 1945. pentru ajutoarele de iarnă. p. reintroducerea gabelei. 78.000 de lei. comunitatea a reușit să obțină un ajutor de la Federație.000. 2 .000 de lei pentru lemnele săracilor. aflăm că în oraș erau 2800 de evrei. pentru alimente.5 Tot la începutul anului 1945.775. Un prim bal de acest fel a avut loc în seara de 6 ianuarie 1945. din care 50 nu erau localnici. 9Un bal asemănător a fost organizat și pe 6 martie 1947. 75000 de lei pentru plata chiriilor săracilor și 600. 7 Ibidem. Pentru a veni în sprijinul populației nevoiașe. în valoare de 2. p. 8 În martie 1946 a avut loc un bal de caritate în localul școlii cu scopul de ajutorare a săracilor. Registru procese verbale 1944-1948. 2000 de kg de porumb. când a fost strânsă suma de 7064000 de lei iar Jointul a trimis 2975000 de lei pentru ajutorarea săracilor. p.000 de lei. Comunitatea se confrunta cu mari probleme sociale. În 1947 sunt naţionalizate şi proprietăţile evreieşti-imobile ale comunităţii. 1. Primăria orașului cerea comunită ții printr-o adresă din 16 octombrie 1946.000 de lei. pentru care Joint-ul contribuia cu suma de 30000 lei lunar de persoană pentru întreținere. unde s-au strâns 176110 de lei. adresa 909 din 12 martie 1946. American Joint acordă în cursul anului. o listă cu pauperii evrei care urmau să primească un ajutor lunar de 10 kg de porumb de la „frații” din URSS. 7 Acest ajutor a continuat și în 1946.300.1946. dosar 1946. căminul de bătrâni și baia.11 În aprilie 1946 s-au stabilit în oraș 16 evrei repatriați din URSS originari din zona Cernăuți pentru care comunitatea a trebuit să găsească soluții de găzduire și hrană. 5 Idem. 51. 8 Ibidem.dosar 1945.000. 151. 43. proces verbal din 28 iunie 1945. dosar 1945. 6 Ibidem. informa că acordă comunității contra cost.850 de lei.10 În aprilie-mai 1945 au fost repatriate din URSS. Numărul membrilor comunității în iunie 1945 era de 2530 de personae. 11 Ibidem. 9 Idem. în sumă de 4.6 Cu ocazia sărbătorilor de Paște a anului 1945. lemne și medicamente către cei săraci. din partea Federației și a Joint-ului. 10 Ibidem. astfel că una dintre solu ții a fost organizarea unor baluri de caritate. şcoala. 20 de personae neoriginare din localitate. reu șind să primească un sprijin financiar. 146. Dintr-o informare a comunității din decembrie 1946. insuficient insă. p. suma de 8.

Problema băii era una stringentă.16 Dispensarul condus de doctor Inchelovici a continuat să ofere consulta ții. comunitatea a înființat o școală agricolă. Leon Sachner. 17 Arhiva comunității Tg Neamț. astfel că în 1951. banii mergând în special la cei săraci. evalua starea comunității. iar din iunie 1950.p. 3. p. 16 Ibidem. 81 de bătrăni și 93 de copii au primit îmbrăcăminte. Iosef Weiss. conducerea comunității hotărăște în ședința din 12 octombrie 1947. În perioada 1947-1950. În primele 9 luni. se arată că 80% din evreii sunt înscriși pentru plecare spre Israel.13Centrul pentru protecția mamei și a copilului condus de Freida Rosner. ales prin delegaţiei. condusă de un comitet format din 15 membri aleși pe o perioadă de trei ani. Friedrich Rubin. 161 băieți sub 15 ani și 183 fete sub 15 ani). proces verbal din 9 octombrie 1947. marea problemă. Conform evaluării. trimisul Joint-ului. 15Pentru redrasarea socială. 172 femei și 92 de copii). aceasta aflându-se într-o stare de ruină. 13 Ibidem. secretar. cantina a funcționat în curtea comunității și a asigurat masa zilnică a 450 de săraci (186 bărbați. 3 . necesitând sume mari de bani pentru refacere.12 În acest interval. Într-o situa ție din decembrie 1950. masa zilnică pentru 109 copii. populația evreiească număra 1800 de suflete din care 800 era săraci. unde pe cele 3 ha de teren.17 În 1954 din comitetul Executiv orăşenesc făcea parte şi Ozias Rubingher. 15 Idem. numărul săracilor fiind de 300. sub conducerea doamnei Crăcăoanu. 1957. asigura prin cantina centrului.18 12 Arhiva comunității. La sesiunea raională din 7 iulie 1957 printre deputaţii de Tîrgu Neamţ se aflau şi Herşcu Stern din partea URCC şi Buium Varan de la ICS Recoltări. p. lucrau 30 de tineri șomeri. p. Comunitatea număra 1905 suflete (718 bărba ți. dosar 1947. 14 Ibidem. este adoptat noul statut al comunită ții.În octombrie 1947. registru efecte pe 1951. 843 femei. 1. Vizita din iulie 1948. preşedinte al comunităţii a fost Herşcu Feller. 1.14 Din motive financiare. Cantina a fost redeschisă în primăvara lui 1948. să închidă cantina socială. prezintă o situa ție mai clară a stării comunității și a instituțiilor acesteia. 5. care primeau în schimb două mese calde zilnic. proces verbal 515 din 10 iulie 1948. Joint-ul a contribuit cu suma de 332150000 de lei la ajutoarea comunității. dosar 1948. fiind lipsa medicamentelor. oferind o masă la prînz pentru 250 de personae. Comunitatea a continuat ajutorarea evreilor nevoiași. În martie 1950. 18 SR Bacău. 80 . a trimisului Joint-ului.

cu 129 suflete (22 văduvi. în valoare de 11.Monografie. 17 23 Idem.19 Emigrările au continuat. p. 4 . în valoare de 6500 de lei.Gavril. la 1 aprilie 1976 erau 68 de familii. 185. în sumă de 2974 de lei 24. pentru cumpărarea materialelor rezultate din demolarea sinagogii Iosub Soel. 31. 25 Idem. care era nefuncțională din 1960. Registru de procese verbale 1980-1984. Bercu Commaneşter şi Mişu Davidovici. părăsea comunitatea cu destinația Israel. 8. în 2007. p. să mai fie 110 suflete iar în 1984. Registru de procese verbale 1980-1984.Lenin nr. 20 Arhiva comunității. a fost aprobată oferta făcută de către Ciolac Vasile.133. Înr-un raport pe 1972 se prezintă și numărul de membrii ai comunită ții.20 În ședința din 15 aprilie 1975 a fost luată în discuție adresa Sfatului Popular care cerea demolarea sinagogii Iosub Soel. 24 Idem. Mișu Davidovici a condus obștea și după 1989. 13 vaduve si 19 necăsători ți) 22. până la moartea sa. În ședința din 9 septembrie 1975. care a vizitat și cele două sinagogi. Din 1953 şi până în 1989. 57. astfel că în noiembrie 1958 și rabinul Șulim Dermer. Registru de procese verbale 1977-1979. în martie 1980 mai erau 55 de familie. rabinilor și a familiilor ce aparțineau de acestea în intervalul 19451950 este următoarea:26 19 Luca. autogara orașului. 79 în valoare de 29160 lei şi jumătate din imobilul lui Carol Serter de pa strada V. comunitatea a primit vizita ambasadorul Israelului la București. În aprilie 1981.I. p. 33. p. 144. pentru a se contrui pe terenul acesteia. Tîrgu Neamț. Registru procese verbale 1974-1977. 96 de suflete. iar în toamna anului 1977. 94. p. pentru ca 1981. Situa ția compartivă a sinagogilor.200 lei şi 142 mp de teren în valoare de 1420 lei.În august 1959 sunt trecute în administrarea Sfatului Popular Orăşenesc şi imobilile evreilor Lupu Kalmanovici de pe strada Cuza Vodă nr.25 Viața religioasă după război s-a desfășurat în toate cele 8 sinagogi din oraș. 176 de personae în 68 de familii. p. dosar Verficări 1972-1983.21 În urma recensământului efectuat de către comunitate. dosar 13/1976. a șa cum rezultă din informarea făcută de contabilul Raichman în urma strângerii contribuției periodice. comunitate a afost condusă de către Ilie Perah. astfel că. 22 Idem. 23 Populația a continuat să scadă. populația comunității număra 127 de suflete în 72 de familii. 21 Arhiva comunității. p.

Sinagoga Meseriaşior.p. Cuza Vodă. dosar 1945. Roger Naum. 3. p. Deciu. 2. nr.28 Situația grea a comunității s-a răsfrânt și asupra clerului. str. str.nr. şi Sinagoga Doi Lei. Roger Naum. 2 hahami și 10 cantori. în ședința comunitetului comunității din august 1963.5. preşedinte comitet Iancu Bergman. Gherș Sechter iar cantori Sigler Zanvel. sinagogile fiind reperate din contribuția enoriașilor. 2. Sinagoga Mare. Sinagoga Boslever. p. Cpt. comunitate era deservită de 3 rabini. În 1947. nr. preşedinte comitet Şmil Iosub. în 1950. 2 hahami și 6 cantori.V.30 Sinagogile au intrat treptat într-un process de degradare. 1-10. preşedinte al comitetului fiind Avram Cruparu. 1950. iar hahami. preşedinte comitet Ilie Peisah. adresa 169/26 iunie 1945.27 Doi ani mai târziu. preşedinte comitet Strul Bruckmaier. 5 . nr. Cuza Vodă. p.Stalin. 23. asftel că. Sinagoga Leipziger. Astfel existau: Sinagoga Habot. 15. 1948.29 În 1950 noul preşedinte face inventarul sinagogilor din oraş. Sinagoga Novak. p. nr. str. 29 Arhiva comunității. nr. procese verbale 1950. 7. preşedinte comitet Herşcu Paiss. așa cum reiese din adresa 169 din 26 iunie 1945 către Federație. preşedinte comitet Alter Catz.Sinagoga Catedrală Anu l 194 5 Enoriaș i 550 Anu l 195 0 Enoriaș i 300 Rabin 1950 Schulem Rozențweig Meseriașilor 130 120 Burăch Sigler Doi Lei 130 140 Sigler Leizer Boslover 260 140 Leipziger 140 130 Novac 250 105 Iosub Soil 90 120 Habot 70 120 În 1945 rabini erau Ehida User Sigler. comunitatea angajează ca rabin pe postul vacant pe Schulem Rozențweig cu un salariu lunar de 10000 lei și locuință. str. Zalman Mendel. 1945. 49. Roger Naum. comunitatea nu poate plăti salariile clerului care este nevoit să se întrețină din taxa pe tăierea păsărilor și a vitelor. str. Moscovici Haimși Foghel Ierichem. 1947. p. 1. 1950. 10. comunitatea era deservită de 2 rabini. 8. str. Sinagoga Iosub Şoil. Menachem Kahane. preşedinte Isac Kass. 27 Ibidem. I. str. 63. 30 Arhiva Comunităţii Târgu Neamţ. 107. În august 1948. 28 Ibidem. prin care se aducea la cunoștință că. nr. s-a decis înaintarea unui memoriu către Federa ție pentru aprobarea 26 Arhiva comunității dosar culte. str. nr. Cuza Vodă.

39 31 Arhiva comunității. 9. când s-a avizat și cererea făcută de Vartic Gheorghe care în schimbul achitării sumei de 2500 de lei comunității. 17. 34 Rămasă fără rabini. p. a fost luată în ședința din 31 mai 1965. 34 Arhiva comunității. Pentru sinagoga Meseriașilor. Registru procese verbale. p. mai 1963-dec. iar la sinagoga Boslever și cimitir devizul a fost de 10170 de lei. 37 Ibidem. cu ocazia sărbatorilor de Roș Hana și Yom Kippur. 38 Idem. 32 Ibidem.demolării sinagogilor Doi Lei și Habot dar și a zidurilor fostei sinagogi Mari. comunitatea a fost vizitată de către Moses Rosen. care a oficiat și serviciul divin de Hanuka la sinagoga Boslever. 14. când s-a hotărât și vânzarea terenului de 303 mp către Cooperativa Unirea Târgu Neamț. din partea Federației contribuția se ridica la suma de 8500 de lei. Lucrările au fost executate de către cooperativa Constructorul din Tîrgu Neamt. pentru suma de 9799 de lei. 36 În anii următori. devizul a fost de 40000 de lei.31 Problema demolării sinagogii Leipziger. p. p. p.35 Vizita rabinului șef a avut loc și în 1975 cu ocazia sărbătorii de Hanuka. 38 Comunitatea a primit în ziua de 8 august 1977. 36 Arhiva comunității. se angaja să demoleze sinagoga și să cure țe și terenul aferent. 203. 6 . serviciul religios a fost oficiat de către Zalman Rivin din Fălticeni. au avut loc lucrări de consolidare a celor două sinagogi și la cimitirul comunității. 1974-1977. p. 17. distrusă de incediu și aflată în stare avansată de degradare. 35 Idem. serviciul religios era oficiat de cantor iar sărbătorile importante erau oficiate de cantori veniți din Israel sau alte localită ți. 39 Ibidem. slujba săptămânală de la Sinagoga Meseriașilor a fost ținută de către cantorul Iosub Strul Burăh. Registru de procese verbale 1974-1977. 32 Demolarea sinagogii Doi Lei. Pe 9 decembrie 1974. p. 1978. În 1976. 33 Ibidem.37 În vara anului 1977. 3. pentru care comunitatea a plătit 1500 de lei. 1977-1978.Dosar evidență cheltuieli Sinagoga Meseriașilor. vizita rabinilor David Hollender și Abraham Gross din SUA. Dodar personal 1960-1973. 18. Federeația contribuind cu suma de 35000 de lei.33 În perioada 1960-1964 haham a fost Zalman Mendel Manole urmat de Herșcu Strul în perioada 1965-1973. 189. după emigrarea acestora în anii 50.1966. a fost aprobată în ședința din 6 iunie 1965. p. Registru procese verbale ale Comitetului Comunității.

p. 44 Kuller. șeful departamentului de Alia din Agenția Evreiască (Sohnut).45 După război. În 1948.N. iar o astfel de mişcare a fost Hehaluţ-ul. vol. noiembrie 1979-decembrie 1982. p. 42 Arhiva comunității. cu contribuția F.43 Din cauza lucrărilor de sistematizare a orașului.D. Una dintre mişcările politice de după 1945 era cea socialistă. Arhiva dosar 12/1979 lucrari.C.N.C.E. suma de 2230 de lei iar în 1982.41 În anii 1980. 127. Primele erau cămine unde trăiau laolaltă tineri şi tinere în oraşe..L. dosar Evidență încasări-cheltuieli.3. serbarea de Hanuka din ziua de 23 decembrie a fost celebrată împreună cu primarul de Tel Aviv. 7 . trimis de Federație. Sinagoga Meseriașilor. 11. Dintr-o astfel de notă din 21 iunie 1946. p.40 În toamna lui 1979 au loc lucrări de întreținere la sinagoga Meseriașilor în valoare de 46545 de lei executate de către maistrul constructor Cristea Gheorghe. Evreii în România anilor 1944-1949. 112. Organizaţia Bʹnei Avoda avea şi la Târgu Neamţ membri. 6.) 43 Idem. Aceştia lucrau la fabrici ca zilieri. Hary. dar cazat și plătit de către comunitate.Ţ. adică micii patroni şi meseriaşi. 45 Cartea Albă a Securităţii. 30. Bʹnei Avoda. făceau salahorie şi se întrețineau din ajutoarele oferite de Joint prin intermediul 40 Idem. (în 1980. Siguranţa informa că din cei 500 de evrei cu drept de vot din localitate. suma de 4926 de lei. Bucureşti. slujba de Roș Hana și Yom Kippur a fost oficiată de către cantorul Ițic Avram Kone.Slubja de Hanuka din 1977 și 1978 a fost oficiată la sinagoga Meseriașilor de către șef rabinul Moses Rosen.R. p. alţii 10% erau cu P. organizaţiile sioniste aveau în componenţă aşa numitele Snifuri şi centre de hahşare. Editura Hasefer. 24. p.1981. aceasta avea diverse forme de activitate de la grupuri (snifimi) până la ferme (ahşara).S. Kotlovitz Rafael și directorul agenției de știri isrlaeliene ITIM. în 1981. Registru de procese verbale 1980-1984. Alături de Moses Rosen. din Israel. p. ca şi Borochovia cu 93 de membri. 2002. numai 20% erau membri ai P. sinagoga Boslever este dărâmată. restul de 70% erau orientaţi spre P. Slomo Lahat și soția acestuia.44 În preajma alegerilor din toamna lui 1946. 225. era nevoie de o mişcare unificatoare. 81-82. şi P. Însă cum numărul de grupări de tineret era mare. Bucuresti. la începutul anului 1983. 1997. devenită Miflaga. Welner Alter. Siguranţa întocmea un raport privind starea de spirit a populaţiei şi a simpatiilor electorale a cetăţenilor. i s-a plătiti suma de 3747 de lei. I. 1977-1979. 41 Idem. 42 Sărbătoarea de Hanuka 1981 a avut loc în prezența unor importanți oaspeți. 1982.

op. 49 Luca. 47 Un alt partid evreiesc de orientare comunistă a fost Comitetul Democratic Evreiesc înființat în 1945 și dizolvat în 1953. de reorganizare a Federației din 1949. Educația. Leiba şi Tasie Raff sau Iancovici. asupra problemei evreieşti din martie 1949. se cerea demiterea conducerii centrale a Federației. care nu reprezintă interesele evreilor și înlocuirea cu un comitet care „să aibă asentimentul întregii populații care a ajutat la democratizarea Țării. Proces verbal din 26 octombrie 1944.C. Un astfel de snif se afla şi la Târgu Neamţ. 298. dar şi din muncile prestate. 264 din 9 noiembrie 1947. 8 . 181.50 În ședința din 24 octombrie 1944 a conducerii. unii evrei au trecut de partea comuniştilor. În perioada 1946-1947. Șechter pentru 7000 de lei. C. Centrele de Hahşare erau organizate de tineri sionişti care făceau practică agricolă şi se întreţineau în acelaşi fel. p.R. David David pentru 9000 de lei.E.”48. 48 Arhiva comunității. unde prin vocea lui Leon Stern. 46 Partidul Muncitoresc Sionist Socialist avea filială şi la Târgu Neamţ unde a organizat în 24 mai 1947 o adunare având ca temă Situaţia actuală a Sionismului. astfel că în anii 1945-1950 şeful poliţiei a fost Zelencovici şi comisarii Iţic Zosel Marcel. a fost aprobată încadrarea personalului didactic cu Ernestina Șechter pentru 12000 de lei lunar. salarii care vor fi majorate în decembrie 1945. care trebuiau să repare interioarele și să văruiască încăperile.Heholutului (comitetul organizaţiilor sioniste de tineret). Interesantă este întâlnirea din 8 noiembrie 1947. arătând rolul acestui comitet în sprijinirea intereselor populației evreiești. Întâlnirea anticipa mișcarea P. p.Gavril.51 46 Raport al Direcţiei Generale a Securiăţii Statului. 50 Arhiva comunitătii. Viața culturală Pentru refacerea școlii se încheie în octombrie 1944 un contract cu meșterii Ioan Dumitroff și Dumitru Bârliba dinTârgu Neamț.D. 47 Arhiva comunităţii Târgu Neamţ-cererea pentru închirierea spaţiului din 22 mai 1947 adresată de Partidul Muncitoresc Sionist către conducerea comunităţii. împreună cu oficiosul său Unirea. dosar 1944. proces verbal nr. întâlnirea având loc la sala Trianon. local condus de farmacistul Leon Stern a organizat numeroase întâlniri cu evreii.49 2. cit. Aron Ghidale pentru 4000 de lei. dosar 1947. Din păcate după război.

54 În 1948. În 1947. Clementina Iancu. institutoare de limba ebraică pentru predarea religiei și limbii ebraice. Ernestina Sachter (născută Pincu). din care. școala este din nou reparată fiind curățate și sobele. 9 . fiind deservită de 6 profesori care predau în 4 clase. comunitatea încheie angajamente de predare cu Roza Catz. după reforma comunistă a învăţământului . chestionar 1. dosar 1947. 1948. În septembrie 1946. fiind deservită de 4 profesori de limba română și doi de idiș și ebraică. pentru suma de 1 840 000 de lei. adresa din 23 decembrie 1946. septembrie 1945. suplinitoare la Liceul Teoretic Mixt. Ghedalisohn Aron şi Vaisman Lehman. 3. pentru predarea limbii române cu un salariu de 30000 de lei lunar și Ernestina Sechter. salariul fiind stabilit la 30000 de lei lunar. dosar 1945. Betty Griller. profesor suplinitor la Gimnaziul Industrial de fete. achitată de către comunitate. fiind prezente și oficialitățile. s-au înscris şi Fangold Carol. lucrarea fiind executată de către meșterii Leon Altărescu și Ieremia Ion din Târgu Neamț. școala avea 131 de elevi (66 fete și 65 băieți). Strul Sechtman pentru pentru predarea religiei și limbii ebraice cu un salariu de 25000 lei lunar.. Neamț. Pentru examenul de atestare în învăţământ din 20 august 1948. Şcoala Israelito-română. avea 7 clase cu 7 posturi situată pe strada Ştefan cel Mare. cit.53 În tomna lui 1945 a fost redeschisă grădinița (ganul). 56 Arh Neamţ. ţinut la Piatra Neamţ a participat şi profesorul Sechtman Strul.55 La şcoala de vară pentru perfecţionarea cadrelor didactice care predau materii iudaice. La 15 septembrie 1945. Anul școlar 1947-1948 debuta cu un număr de 132 de elevi. 54 Arhiva comunității. proces verbal din 9 octombrie 1947. secția Tg.op. licenţiat în ştiinţe comerciale. La 16 iunie 1946 a fost aniversat jubileul de 50 ani ai Școlii Israelito-române. istorie şi filologie comparată. 80 erau săraci. școala avea 130 de elevi. 331. p. 53 Comisiunea de reconstrucție culturală a evreilor din Europa. de către Asocia ția Culturală a Femeilor Evreice. fond Primăria dosar 2386. Taxa de școlarizare era între 2000 și 10000 de lei lunar. licenţiată în latină. La sfărşitul anului 1948 în urma unui inventar al clădirilor aflate sub administrarea primăriei. nr. Grădinița era frecventată de 34 de copii din care 23 erau săraci.La 1 septembrie 1945. 55 Luca. p. registru de procese verbale 1944-1948. 51 Idem.56 Printre profesorii de idiş şi ebraică îi amintim pe Margulis Smil. angajamente. 36. Şcoala Israelito-română vigura cu 7 posturi. ca instituție particulară. pentru catedra de limba română. p. 52 Plata salariilor se făcea de către comunitate. 18. 52 Ibidem. limba română cu un salariu de 45000 de lei lunar.

sub egida comunității. În 1948. Cursurile erau zilnice a câte două ore.E. 59 Arhiva comunității. fond Primăria. dosar social. după un text de I.58 După război a continuat funcționarea școlii Talmud-Thora. 62 Sinagoga Meseriaşilor.57 În anul 1956. Neamț. turnelul naţional al Teatrului Evreiesc de Stat a cuprins şi comunitatea de aici. Obştea evreilor din Târgu Neamţ. Registru de procese verbale 1977-1979. frecventau cursurile un număr de 60 de copii. Scăderea constantă a numărului membrilor comunității prin emigrarea în Israel. funcţiona ca profesor Wolfsohn Iancu. în anul şcolar 1952-1953. 2. p.R. 65. Bălan şi muzica lui Aurel Giroveanu. În 1967. condusă de Josub Sacagiu. 331. a contribuit după 1990 la transformarea în obște și la pericolul dispariției unei comunități care odinioară reprezenta 50% din populația târgului. La Şcoala medie mixtă erau profesori Sechter Ştrul şi Herşcu Florica. f. Zuisa Efron. 1 de fete iar Sechtman Ştrul la Şcoala de 7 ani mixtă nr. în valoare de 400000 de lei. funcţionau şi Iacobovici Jean la fizică. director al muzeului Mişcan Le Omanut din Ein Harod şi membru al comitetului UNESCO-Israel. 1956. Herşcu Florica la limba română și Şechtman Ştrul. școala își desfășura cursurile în încăperile sinagogilor Doi Lei și Boslover cu un număr de 56 de elevi. 57 Luca. cursurile aveau o durată de 8 ore pe zi.2. p. fiind ținute de 3 învățători care erau plătiți cu 15000 lei lunar. p. Editura Teşu Solomonivici. 58 Arh. cursurile ținându-se în încăperile sinagogilor Boslover. 61 Pascal.dosar 1950. p. 77. unde a fost prezentată piesa. 61. iar în 1971.60 În 1963 mai era în oraş doar hahamul Zalman Mendel. a fost renovată între anii 1982 şi 1985 din fondul F. Din 1960 la Şcoala de 7 ani nr. interest de inscripţiile vechi din cimitir În ziua de 9 mai 1978.a p. D. erau şi Herşcu Florica şi Griller Beatrice.. 62 Idem.Printre profesorii liceului din oraş. Tot în 1960 la Şcoala Medie Mixtă de 10 ani. f. 60 Idem. 146.59 În 1950. Teatrul Evreiesc a susținut un spectacol la Tg Neam ț. 2014. cu vârste între 4 și 13 ani. Betty Griller.61 Tot în această perioadă comunitatea a primit vizita lui Gherson Hochstasohn din Timişoara. 10 . sub supravegherea învă țătorilor Faghel Ieruhem și Șmil Linderman. Berg şi M. 2. Leipziger si Iosub Ioil. 1948. 13-15. funcţiona la Şcoala de 7 ani nr.C. Se caută un ginere. . Cit.op. iar din 1973 aprovozionarea şi distribuirea cărnii rituale s-a făcut de la Piatra Neamţ.

11 .