You are on page 1of 16

CĂLĂTORI STRĂINI DESPRE ORAŞELE DIN SUD· VESTUL

MOLDOVEI (SECOLELE XV-XVII)*
ALEXANDRU ARTIMON
Problema genezei şi evoluţiei oraşelor medievale din sud-vestul Moldovei (Bacău­
Trotuş-Adjud) a reprezentat o preocupare constantă a noastră timp de peste 30 de ani.
Investigaţiile istorice întreprinse în arhive, biblioteci, dar mai ales cele arheologice, ne­
au permis să relevăm că aceste centre urbane au luat fiinţă după formarea statului feudal
Moldova (la mijlocul secolului al XIV-lea).
Dacă pentru Bacău şi Tg. Trotuş am ajuns la concluzia că ele s-au format în a doua
jumătate a secolului al XIV-lea, iar în timpul domniei voievodului Moldovei Petru 1 Muşat
( 1375-1391) ajunseseră în plin proces de urbanizare, Adjudul a cunoscut o ascensiune
deosebită în drumul spre urbanizare la începutul secolului al XV-lea, în vremea domniei
voievodului Moldovei Alexandru cel Bun ( 1400-1432) 1 •
În orice caz, merită să menţionăm că prima atestare documentară certă a oraşelor Bacău
şi Tg. Trotuş o avem în actul emis de voievodul Moldovei Alexandru cel Bun la 6 octombrie
1408. Este vorba de privilegiul comercial acordat negustorilor lioveni care, venind în Moldova
cu mărfuri în drum spre Ţara Românească şi Transilvania, trebuiau să plătească vamă în
târgurile Bacău şi Trotu{ Pentru Adjud, prima atestare documentară o avem în actul din 9
aprilie 1433, emis de voievodul Moldovei Iliaş, care acordă un privilegiu comercial saşilor din
cele şapte scaune ale Transilvaniee.
Analiza întreprinsă pe baza �oarelor istorice şi arheologice asupra oraşelor Bacău, Tg.
Trotuş şi Adjud ne-a oferit posibilitatea să constatăm că ele fac parte din acea mare reţea de
centre urbane medievale moldovene ce au luat naştere şi s-au dezvoltat în secolele XIV-XV.
Cercetările arheologice au confirmat ipoteza unor istorici care au afumat, pe bună
dreptate, că oraşul medieval românesc este produsul unui îndelungat proces intern, social­
economic şi politic, favorizat şi de condiţiile istorice de la mijlocul secolului al XN-lea. În
aceste condiţii, primele nuclee urbane au luat naştere, în Moldova, în acele zone unde a
coexistat o mai mare densitate demografică, condiţii fizico-geografice optime unei evoluţii
ascendente a societăţii umane şi un minim de securitate politică.
Pe această linie se înscriu şi oraşele Bacău, Tg. Trotuş şi Adjud, care au beneficiat de o
piaţă unică, de condiţii fizico-geografice corespunzătoare, o densitate adecvată demografică şi
de situarea pe artera unor importante drumuri comerciale4.
O fonnă prescurtată a acestui studiu a apărut, în limba franceză, în SAA, VU, 2000, p. 459-470, cu titlul:
Voyageurs etrangers sur les villes de Baciu, Tg. Trotuş et Adjud (les XV" - XVII" siecles).
1 Alexandru Artimon, Civilizaţia medievali urbană din secolele XIV-XVII (Baciu, Tg. Trotuş,
Adjud), Bacău, Editura Documentis-Iaşi, 1998, p. 4 1-83, l O 1-130, 158-168.
2 Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, II, Iaşi, 1932, p. 631-632.
3 Ibidem, p. 64(K)48.
4 Alexandru Artimon, Consideraţii istoric�arhologice privind geneza şi evoluţia oraşelor medievale
din sud-vestul Moldovei, în Carpica, XXIV, p. 67-90.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro

99-100. misionari. Alexandru cel Bun. Între călătorii străini care au cunoscut şi evocat prin relatari zona de sud-vest a Moldovei sunt pelerini. şi să-şi stabilească reşedinţa atât în oraşele Trotuş şi Bacău. memori�jurnale.ro . Ei ar fi tradus aici pe la 1440 Biblia în limba maghiară7. în vremea lui Alexandru cel Bun. Trotuş-Adjud) am găsit în memoriile unor călători străini care au venit în aceste centre urbane în secolele XV­ xvn. http://www. dar se cunosc câteva copii din secolul XV. Alexandru cel Bun5• Într-o scrisoare adresată din Baia Ia 5 martie 143 1 către Sbigneus. fkute în Moldova. În izvoarele scrise se men�oneaz! că doi pastori husi�. cel mai vechi călător care a poposit în Moldova şi care a relatat despre zona de sud-vest a ţării a fost Ioan de Ryza. în Ungaria sudică. 101. încât nu-i mai pasă de nimeni"6• La Tg. ei s-au refugiat în Moldova pe Ia anul 1437. 1. având pe lângă el pe un apostat din ordinul minori�lor. în acest fel. În perioada Ia care ne referim în lucrarea noastră. fuseseră expulza� din Ungaria şi Boemia de inchizitorul general Jakob de Marchia şi. Gheorghe8. care a devenit astfel un centru al activităţii husite din Moldova. unguri şi germani. p. dări de seamă etc. deosebit de valoroasă şi pe care o dăm în traducere: "Această carte a fost copiată de mâna lui Gheorghe 5 Clillitori strAini despre Ţlirile Române. unde au beneficiat de sprijin din partea voievozilor Moldovei. codicele Revai păstrat la Viena şi codicele Apar de la Muzeul din Sf. care să intervină Ia voievodul Moldovei. dând împărtăşanie sub cele două forme. 7 Dan Mihail. Toma Pecsi şi Valentin Uglaki din Kamenic. cât şi în alte centre orăşeneşti ale Moldovei. Bucureşti. unguri şi german� care au tradus pe Ia 1440. episcopi catolici. protejat de voievodul Moldovei. Biblia în limba maghiară. Cehi. p.cimec. în privinţa unui anume eretic husit. 8 Ibidem. 6 1bidem. Prigoana împotriva husi�lor. 62-63. p. 1944. ori de câte ori ar vrea el sau ai săi.1 40 Alexandru Artimon Date interesante privind oraşele din sud-vestul Moldovei (Bacău-Tg. Mărturiile acestor călători sunt de o mare diversitate: note bibliografice. negustori etc. rapoarte. unde trăieşte ca un adevărat eretic.ro / http://cmiabc. Sibiu. Ei s-au aşezat Ia Trotuş. fugit din Cracovia În scrisoarea din 5 martie 143 1 din Baia trimisă la Cracovia se arată că "domnul (Alexandru cel Bun) i-a dăruit (lui Iacob husit) un loc de locuintă în oraşul Bacău ("in civitate Bako"). nota 62. va determina pe mul� adep� ai acestei secte să se refugieze în Moldova. 65. Ioan de Ryza solicita interven�a pe lângă regele Poloniei. în acest oraş (denumit "Tathros varoşaban"). Trotuş sunt prezen� pe la 1437 un grup de emigran� husiţi. episcop catolic de Baia Misiunea sa în Moldova consta în întarirea şi răspândirea pe toate căile a catolicismului şi lupta împotriva husitismului. corespondeţe. conducând un grup de emigran� husiţi. p. În acest sens menţionăm codicele Jaszay păstrat la MUnchen. episcop de Cracovia. soli în trecere. declanşată de biserica catolică şi susţinută de regatul ungar. 1968. botezându-i şi spovedindu-i şi domnul ţării i-a dat lui carte la mână cum că cel care I-ar tulbura pe el sau discipolii săi husi� va plăti domnului douăzeci de duca� turceşti de aur şi din cauza aceasta a ajuns aşa de îndrăzneţ. slovaci şi români in veacurile Xlll-XVI. Pentru noi e important codicele Jaszay care poartă următoarea însemnare. Originalul traducerii nu s-a păstrat.

Menţionăm aici relatările lui Matteo de Muriano. 1 2 1bidem. către Maximilian Ia 6 iunie 1562. 1994. 1. poposind prin Bacău şi Trotuş în drumul spre Transilvania El va arăta că "Ţinutul acesta al Moldovei este destul de frumos şi foarte şes şi nespus de bogat în văi şi oraşe şi sate .Călători străini despre oraşele din sud-vestul Moldovei 141 Nemet. în Rl.cimec. 101. într-atâta încât omul nu poate dori nimic mai mult de la natură pentru nevoile vieţii"16• În relevarea acestor momente. p. Bucureşti. 391 -4 1 O. medic vene�an chemat la curtea lui Ştefan cel Mare. care menţionează existenţa unor aspecte politice.ro . este şi foarte bogată în iazuri şi bălţi şi heleştee.ro / http://cmiabc. Aspecte teritoriale în Ortodoxie şi catolicism în Ţii riie Române. sas din regiunea Sibiului) pe Ia 1527-1528. În această regiune se vede că nimic nu lipseşte din cele trebuincioase omului pentru nevoile sau plăcerile sale. Cultura moldoveneascii în timpul lui Ştefan cel Mare. . Vll. p.•• http://www. p. 1968. prin care se 9 1bidem. participant la expecliţia lui Mahomed al Il-lea împotriva lui Ştefan cel Mare. Oneşti. la 1476. 5-6. germani şi alte etnii. precum cel relatat de Belsius. enunţate de călători. comercial şi cultura� în care locuiau români majoritari. . . 1968. p. în zona de sud-vest a Moldovei. dar în acelaşi timp atragerea unor al� proze li� şi localnici Ia catolicism 1 0• Mărturii privind situa�a din Moldova avem şi de Ia Giovanni Maria Aogiolelo. 192. 13 Ibidem. din zona de sud-vest a Moldovei. 1997. Ordinul franciscan în Ţiirile Române în secolele XIV-XV. . p. pentru a-1 trata. 1 1 Cliliitori. om de cultură. Este un lucru deosebit de important. p. p. Misionari din ordinul franciscanilor sunt prezenţi Ia Bacău pe Ia 1475 şi 1 506. determină pe episcopul Mihai "de Milcov" să convoace Ia sinod pe toţi preoţii din episcopia de Milcov în târgui Trotuş ("oppida Tatros'') la 1 8 februarie 1 5 1 8 15 Prin Moldova de sud-vest va trece şi Georg Reicherstortrer (misionar. . în anul de la naşterea Domnului o mie patru sute şaizeci şi şase"9 În limba respectivă oraşul apare cu denumirea de ''Tathros varoşaban". 1. plină de animale şi de toate bucatele" 1 4• Existenţa unei comunităţi catolice numeroase. în boi şi cai buni"1 1 • La fel. acoperite cu şindrilă1 2 • Se mai arată că în această vreme. întrucât localitatea apare sub denumirea de "oraş" şi credem noi că la data respectivă Tg. 338. Din relatările respective reiese că "Moldova este o ţară mănoasă şi bogată în vite. în oraşul Trotuş. sunt şi alte date. călătorul. Este clar că ei se refereau şi la zona de sud-vest a Moldovei. 149. Cultura oriişeneascli în a doua jumAtate a secolului al XV­ lea. din porunca lui Despot Vodă. relevă exitenţa unor case şi biserici din lemn. 16 Ciillitori . 1 0 Viorel Achim. întrucât sunt dealuri cu vii şi de asemenea în orice loc ţara e binecuvântată şi foarte îmbelşugată în roade şi ogoare şi în toate cele folositoare traiului. p. vezi şi Radu Manolescu. 133. ţara Moldovei a fost arsă şi pustiită13 În secolul al XVI-lea sosesc noi călători în Moldova şi care ne oferă interesante date despre această ţară românească. 97. p. Trotuş era un înfloritor centru economic. dar şi unguri. în legătură cu existenţa aici a mănăstirii aparţinând acestui ordin religios şi care aveau în atenţie prezenţa în această zonă a unei populaţii alogene formată din colonişti străini (germani şi unguri). 1 5 Corneliu Stoica. 14 1bidem. şi în care arată că "Ţara Moldovei este mănoasă şi foarte frumoasă şi bine aşezată. Dicţionarul istoric al localitliţilor trotuşene. diplomaţi. 142. fiul lui Emeric Hense� în Moldova. 1964. . 137.

cimec. discuri de argint şi o cruce de aramă aurită"25 Evident.dem. Acest lucru dovedeşte greutăţile prin care au trecut în această vreme orăşenii din Tg. p. 1970. ''în care sunt cu totul 3. 214. închinată Sfântului Nicolae. 2 1 Ibidem.000 de cămine. apoi acela este pământul Moldovei. În vizita întreprinsă în Bacău. 639. p. La 1587 menţionează că a vizitat Trotuşul (Tatros). 212-213. p. Bucureşti. p. hrană şi cu băutură'. 1 8 Ibidem. Bucureşti. prin care arată că "Moldova are de la fire un pământ mănos şi potrivit pentru cultura strugurilor''20• La 1587 acest călător se referea Ia "târgui moldovenesc Trotuş unde slujbaşii voievodului ne-au găzduit şi ne-au ospătat destul de bine din porunca sa cu locuinţă. p. 24 1bidem. misionar în ţarile române. Trotuş. închinată Sfmtei Maria şi alta de lemn. Biserica cealaltă care este de lemn nu are obiecte de cult şi este foarte săracă. toţi aceşti călători aveau misiunea de a propaga credinţa catolică şi de aceea redau în scrierile lor foarte puţine date despre majoritatea populaţiei care este românească şi de credinţa lor ortodoxă. 215. .1601).500 de familii de unguri şi saşi (cifră exagerată). Tg. Principele (Voievodul Moldovei) la cererea mea.692. 1971. 1 9 1bidem. II. Aici e numai o biserică încăpătoare de piatră cu podoabe de altar trebuitoare. menţionează Bacăul (''Bacao'') în care este o mănăstire cu călugări franciscan� iar la Tg. precum Lestar Gyulafi (în perioada 15 1 7-după 1605). potire. De Ia Bacău. 23 1bi. p. IV. Lângă biserica clădită din piatră sunt trei chilii ridicate din lemn pentru episcop"24• Bemardino Quirini vizitează şi oraşul Trotuş ("Citta Tetrusi''). 169. una clădită din piatră. 200. 1972. Aici sunt două biserici. Trotuş. şi anume Francesco Pastis din Candia. p.21• În continuare arată că "de Ia Trotuş am ajuns în ziua următoare pe drumuri mai bunicele în oraşul Bacău ("Bako") unde am trecut râul Bistrita. .ro . 2S Ibidem. am sosit la târgui Romanului (Forum Romanum)"22• Un călugăr franciscan. 22 1bidem. Bacău (Bako). Roman19 Merită de relevat călătoria lui Ioan Czimor Decsi de Baranya (1560. p. Bucureşti. Alţi călători vin pe aceste meleaguri. (Datele acestea sunt totuşi exagerate). http://www.ro / http://cmiabc. cu pluta cu multe greutăţi. 39. Biserica de piatră este mare şi cuprinzătoare. Iar dacă este un pământ îmbelşugat cu cele mai fiurnoase râuri. 37. Trotuş {"Tetrusi") o biserică23 Între călătorii importanţi care au poposit pe meleagurile de sud-vest ale Moldovei.142 Alexandru Artimon propune trimiterea lui Nicolae Lugovici ca să stea în târgui Trotuş ("Tatros oppide")1 7• Interesant e faptul că se menţionează că "oastea măriei voastre (a lui Despot Vodă) este cantonată Ia Trotuş (Tatros) sub comanda lui Nicolae Lugovici cu 700 de oameni"18. III. 17 1bidem. din care 2 16 familii sunt latini şi catolic� iar sufletele sunt 1 . care mi-a fost desemnată de scaunul apostolic ca biserica mea episcopală în acest oraş şi în satele învecinate unde sunt cam 4. p. 208. 20 Ibidem. Quirini arată Ia 1599: "Am vizitat oraşul (''Bachon") şi biserica din Bacău. pentru a-mi face o favoare a acoperit-o toată din nou şi a cheltuit peste 500 de scuzi de aur. merită să-I menţionăm pe Bernardino Quirini care Ia 1589 a venit în Moldova şi a vizitat oraşele Bacău şi Tg.

000 de scuzi pe an"30 . Mai menţiona existenţa unei biserici catolice şi a două biserici de ale românilor.. se află printre alte oraşe. 3 1 Corneliu Stoica. amtând că sunt 22 case de catolici cu 100 de suflete şi 45 case de schismatici (ortodocşi) cu 133 de suflete. în scrisoarea adresată vicarului patriarhal al Orientului. unul numit Bacău. Călugărul minorit conventual Paolo Bonnici relatează că la 1632 a plecat de la târgui Trotuş spre Adjud3 1 • Merită de relevat faptul că. mergi la Bacău. 6. V.ro / http://cmiabc. despre Ţara Românească a Moldovei. Paolo Bonnici arată că "de la Piatra se poate lăsa drumul mare al Bacăului şi se poate merge pe jos prin pădure. . aici sunt o sută şi mai bine de case de unguri catolici. p. uneori exagerate. aşezată la poalele munţilor Transilvaniei. după ce treci apa Moldovei. obiceiurile locuitorilor etc. În relatarea misionarului catolic Andrei Bogoslavi� la 1623 se menţionează că ''în această provincie (Moldova) mai este o localitate cu numele Trotuş. Mai sunt şi alţii . La două mile depărtare de acest oraş este o ocnă de sare foarte albă când este pisată . 6.Călători străini despre oraşele din sud-vestul Moldovei 1 43 Este necesar să relevăm şi pe alţi călători care au poposit în aceste oraşe în secolul al XVII-lea şi ne-au lăsat date. Călugărul minorit conventual Paolo Bonnici. . şi acea ocnă produce domnului un venit de 1 5. p. p.010 case de catolici şi 26. . iar la 3 octombrie 1642 s26 1bidem. să fie vreo 1 00 de case. Bartolomeo B�tti se referea la Trotuş.630 de suflete. acest oraş poate avea în jur de 400 de case . 29 Ibidem. Giovanni din Frata. op. oraş de ceva mai bine de 200 de case şi acolo sunt şi câteva case de unguri catolici şi Juterani săraci şi oraşul este la o depărtare de 25 de mile de Roman"29 În relaţiunea sa asupra Moldovei. p. tot călugăr de al nostru. acum nu e preot pentru că episcopul vine şi ridicâ venitul şi de rest nu-i pasă"28 • La 1 632 Paolo Bonnici releva că "de la Roman. Într-o scrisoare către Congregaţia Propaganda Fide.ro . Alte o sută de case sunt de greci schismatici. 27 1bidem. În apropierea Trotuşului trece un râu care îşi ia numele de la oraşul Trotuş. 1973. . cu o biserică închinată Sf. 19-20. iar la depărtare de două mile era o altă biserică. 5. schismatici români şi luterani"26• Acest călător mai menţionează că în "Moldova. 32 Cilitori. Bucureşti. . trimisă din Iaşi la 6 martie 1642. unde n-au mai rămas acum decât zidurile32 • Nu cunoaştem din alte izvoare realitatea acestor afirmaţii. în acea mănăstire locuieşte episcopul de Bacău. la 1640. acolo este o biserică de a noastră şi sunt 70 de case de unguri catolici cu preotul lor. cu o mănăstire a ordinului nostru şi un episcop de Bacău. ţară a sultanului otoman. 186. .cimec. http://www. fiind cam vreo 48 de mile. până la Trotuş. V. 16. Bassetti a cerut autorizaţia de a acoperi biserica catolică din Bacău. . Laolaltă cu câteva sate. . p. aici este o mănăstire a călugărilor noştri. despre aceste Jocuri. din 1632. la 24 aprilie 1630 arată că ''în Bacău este episcopia catolică a ţării.ciL. 22. p. . 28 1bidem.. p. 30 Ibidem. Francisc. având biserica lor cu preot"27 • Acest călător releva că în această provincie a Moldovei sunt 1 5 biserici parohiale şi 1 .

»35 . peşte se găseşte în râul Bistriţa . 248. fiind părăsită. 49-50.1 44 Alexandru Artimon a început învelirea bisericii. dar îi zic "cetate" fiindcă se află acolo o episcopie. când prezintă oraşul Trotuş. boii. 39 Corneliu Stoica. în care nu se mai face slujbă. La fel arăta că "în Bacău se află 1 30 de case de români cu 700 de suflete . Are trei altare.. http://www. . misionarul apostolic Bassetti releva că biserica din reşedinţa episcopală este închinată Adonnirii Fecioarei Maria şi este lungă de 24 paşi şi largă de 9 paşi. pentru că se apropie de realităţile scoase la iveală de cercetările arheologice40. V. neîmprejmuită cu ziduri care este mai curând târgui Bacău. . p. . Ia poalele munţilor Carpaţi. Mai relata că lumea fugea de tătari în munţi şi acest lucru se întâmplă deseori in Moldova37 Sunt fapte interesante pentru cunoaşterea situaţiei existente în Moldova acestui veac. 245. Trotuş. Este renumit pentru sare. "ca fiind aşezat intr-o vale între munţii Carpaţi. . Mai releva faptul că "am umblat prin Moldova şi nicăieri n-am văzut belşug mare de fructe ca în jurul oraşului Bacău. 78.ro / http://cmiabc. 35 1bidem. El se referea şi la românii existenţi in acest oraş şi după opinia lui "case de schismatici (români) sunt circa 130. 341. 1980. Nicolae. . vin. Pietro Deodato Baksi� (mai este amintit şi sub numele de Petru Bogdan Baksi�. Natura 1-a înzestrat cu materia cea mai necesară. . De asemenea. . 34 1bidem. Bucureşti. care va costa mai bine de 200 imperiali şi în acelaşi timp s-a restaurat mănăstirea33• Cert este că în vizita sa în oraşul Radiu. Este aşe2at în câmpie. La 24 octombrie 1 641.cimec. . "38 • Acelaşi călător menţiona că Ia 27 octombrie 1641. iar suflete 500". . . care vine din Transilvania Ţinutul are din belşug grâu. p. VII. din care una în ruine"39 Această informaţie este extrem de importantă. op. că erau "aici 94 de unguri catolici şi o biserică de piatră ridicată in 1 55T'. . 36 1bidem. 40 Alexandru Artimon. Con•ideraţii. p..ro . oile şi alte vite . p. nu lipsesc vacile. 177-178. Petru Bogdan Baksi� menţiona că «am vizitat cetatea Bacău. În acelaşi timp. . p. . călătorul misionar apostolic. Interesantă este relatarea acestui misionar. deoarece in jurul acestui oraş se găsesc ocne 33 1bidem. În primul altar sunt redate chipurile unor sfinţi. 37 Ibidem 38 Ibidem. în lungime de 14 paşi şi lăţime de 6 paşi.dt. . care este fhcută din lemn. fiind închinată Adormirii Maicii Domnului. in vizita flicută Ia Tg. Tot in acest oraş (Bacău) se află biserica parohială catolică închinată Sf. pe malul râului Bistriţa. cea mai plăcută pentru neamul omenesc. p. iar celelalte două altare sunt complet distruse de apă Mai sunt două clopote. Au o mănăstire cu hramul Adormirea Maicii Domnului şi două biserici de Iemn . poame de tot felul vrednice a fi servite pe masa oricărui om de seamă"36. poame de tot felul. Mai releva că românii (de rit ortodox) "au trei biserici şi o mănăstire (biserica Precista)"34. relevă că "sunt 30 de case de români şi două biserici ortodoxe. acest călător arăta că sunt în oraş 400 de catolici şi 1 20 de copi� iar biserica are o lungime de 25 paşi şi o lăţime de 10 paşi. la 1643. La fe� acest călător evidenţia că Ia Bacău sunt 1 12 case cu un număr de 145 suflete.

este de asemenea foarte productivă în vin bun şi îmbelşugată şi în bere şi în fiucte'. iar la 5 noiembrie 1 644 se afla la Bacău. cine vrea să vadă.-43 Descrierile acestor călători sunt interesante şi utile pentru a ne forma o imagine concludentă a istoriei meleagurilor moldovene. numai să nu-i lipsească voinţa. p. 45 V. De asemenea. 46 1bidem. Ţara este bogată în porci şi păsări. unde a fost numit episcop şi a rezidat aici până Ia moartea sa. p. atât de mari încât dacă cineva nu i-ar vedea cu ochii abia ar da crezare celui ce i-ar povesti despre ei. p. Sunt 94 de catolici. . . În acest oraş sunt 30 de case de români cu 160 de suflete. unde se mai zăreau atunci pereţii ruinaţi ai templului catolic46• Trebuie să menţionăm că această informaţie n-a fost confrrmată de cercetările arheologice. 52. Urechia.A. întregul district se chema al Trotuşului. p. 276. Se transportă pe Dunăre şi apoi de pe Dunăre pe Marea Neagră până la Constantinopol. încât nici n-ar putea fi vândute altora decât străinilor. 43 Ibidem. http://www. fiind îngropat în acest oraş44. Urechia sub numele de Codex Bandinus45 În călătoria sa prin Moldova. În ziua de 1 9 noiembrie 1646 se afla în oraşul Trotuş ("oppidus Tatros"). • •. 44 1bidem. 42 Ibidem. . de aici mulţimea de necrezut a peştilor'. 53. Şesul Moldovei este larg deschis. .-41 • Merită de relevat că un călător misionar venit în Moldova secolului al XVll-Iea prezenta situaţia acestei ţări bogate şi frumoase cu toate necazurile datorate de invazia unor numeroase trupe străine. satelor şi obiceiurilor din Moldova o datorăm lui Marcus Bandinus (Bandulovif). încât este dusă în tot cuprinsul Moldovei. la 41 CAlAtori V. nici acel al Transilvaniei nu-i pot fi asemuite . şi în adevăr cu foarte puţină muncă ei recoltează atâtea bucate de tot felul.A. . care vin să cumpere sare. 47 1bidem. . sarea. 275. În acest sens îl menţionăm pe Paul Beke care la 1644 în relaţiunea sa despre Moldova arăta: "Pământul acesta este atât de roditor încât nici acel al Ungariei.cimec. p. Bandini a vizitat şi zona de sud-vest a ţării.42. oi şi boi. 248-249. că erau 30 de case cu 125 suflete47. Acest oraş este cercetat de lwne şi de negustori. bosniac de origine. Au două biserici. 1895. va putea să o facă. Bandini arăta că Ia "apusul oraşului este groapa de sare. menţiona că de la acest oraş. Are trei altare. în Rusia. lungă de 33 de paşi şi lată de 10 paşi şi e închinată sfăntului ierarh Nicolae. pe coasta unui munte. E l arăta că oraşul odinioară era mai spre răsărit cu o jwnătate de milă ungurească. venit pe aceste meleaguri Ia 2 1 octombrie 1644 la Iaşi. În jurul bisericii este un cimitir cu gard. De numele acestui misionar se leagă o operă de însemnătate deosebită pentru istoria Moldovei din veacul al XVII-lea (memorii scrise de el însuşi) şi publicată de V . A fost ridicată în 1 557. El se referea numai la populaţia catolică În ce priveşte bogăţia de bază. 299-301 . se mândreşte cu lacuri şi iazuri înaintea altor ţări. Codex Bandinus. p. dar numai în una se slujeşte.ro / http://cmiabc.ro . cealaltă e ruinată'. în Turcia şi în alte ţări. Bucureşti. În acelaşi timp trebuie să arătăm că una dintre descrierile cele mai ample făcute asupra oraşelor. Acelaşi călător mai menţiona că în "această regiune se produc cai foarte buni. Au biserică de zid frumoasă şi înaltă.Călători străini despre oraşele din sud-vestul Moldovei 1 45 de unde se scoate sare în cantităţi aşa de mari. 28 copii .

cuprinzând casa parohială ruinată. acoperit cu scânduri este şi el o ruină"53 • Cercetările arheologice au confinnat existenţa acestor biserici de rit catolic. XIll. şi este centrul vamal pentru mărfurile care merg în Transilvania56• . 48 Ibidem. un conducător din rândul elementelor străine (fie ungur. 50 Ibidem.. în partea de miază-zi a cetăţii. Bucureşti. datând din epoca lui Ştefan cel Mare. care stă în fruntea acestei regiuni. Bandinus arată că "românii şi catolicii exercitează funcţiile cetăţii pe picior egal şi alternatis vicibus"55. 49 Ibidem. op. Bandinus arată că "la Bacău sunt două temple catolice. iar un alt templu se referea la biserica Precista (atunci "mănăstirea vasiliană") ce se află în zona de miază-� unde odinioară a fost "Curtea prea străluciţilor Duci ai Moldovei"54 În prezentarea oraşului mai relevă faptul că sunt 680 de catolici. cu mai multe elemente etnice. Podolia. la 29 noiembrie 1646. Bandinus releva că "oraşul acesta odinioară a fost principala reşedinţă a ducilor Moldovei. ci şi în Rusia. la conducerea lor se afla alternativ. unul de piatră dedicat Fecioarei . 1646. p. http://www. p.A.ro . şi o altă biserică existentă în zona actualei biserici Sf. mai cu seamă înflori pe timpul Margarete� soţia lui Ştefan voievod şi pe acea vreme era şi un palat al Principelui. 51 Ibidem. p. În privinţa Bacăului.cimec. p. sas sau armean). 54 1bidem. natura acestei sări este cu mult mai tare (e mai sărată) ca sarea de mare. dedicat sîantului Nicolae. aşa cum au arătat şi alţi istorici. ale căror locuitori nu plătesc bir. În vizita întreprinsă la Bacău. 78-79. 55. Mai arată că în acest an..48• Din această ocnă "se întrebuinţează sarea nu numai în Moldova. dar. prefecută în cenuşă Acest templu durat din lemn. pe care cercetările arheologice au identificat-o prin săpături metodice. Contribuţii arheologice la istoria oraşului Baclu.. Al doilea templu este cel parohial. de dinaintea Ju� şi la alte mărturii privind ocupaţiile locuitorilor şi organizarea oraşului. Turcia şi Tartaria se exportă. 78.cit. 1976. Nicolae. el descrie câteva lucruri interesante despre trecutul oraşului şi a zonei din jur. în celălalt an. Ucraina. în Carpica. 54. n-78. ca şi biserica catolică din piatră52. La fe� menţionează că aici este reşedinţa pârcălabului domnesc. p. Se referă şi Ia activitatea episcopiei de la Bacău. 63. 53 V. că în anumite oraşe. 55 Ibidem 56 Clillitori . Ioan. în partea de miazăzi a oraşului. într-un an. VI. p. după alte oraşe din Moldova. . încât ajunge puţină pentru a săra bucatele şi pâinea'r�9. p.ro / http://cmiabc. care palat în timpul de faţă zace îngropat în dărâmăturile sale"5 1 • După ce prezintă în mod magnific poziţia geografică a localităţii. ridicată în 1 806. unde îşi avea reşedinţa episcopală.146 Alexandru Artimon poale este un sat ce are până la 300 de case. care odinioară era de o structură amplă şi frumoasă. în acest perimetru exista o alta mai veche). După prezentarea episcopiei catolice. Urechia. 23. 52 Alexandru Artim:m. . p. un conducător român. 55-56. a fost ''primarius Judex un ungur catolic"50 Se constată. decât scot sare pentru domnitorul Moldovei' . iar acum într-o ruină mizerabilă şi de necrezut. arată că în partea nordică a oraşului se afla casa episcopală. În privinţa templelor (bisericilor) române arată că ele sunt trei: două din piatră artistic construite (şi pe care noi le identificăm cu biserica de piatră descoperită în curtea catedralei Sf.

p. Fărăoani. 62 Ibidem. sunt consemnate de acest călător existenţa la Bacău a bisericii episcopale Sf. patru vaci.ro . 60 Ibidem. o sută douăzeci şi cinci de oi. un număr de stupi . 463. petrecută în acest oraş. exista o singură dioceză în care erau înglobate centrele Iaşi. Nicolae (la vremea respectivă era devastată). p. VIL p. în răspunsul adresat la un chestionar al Propagandei. Trotuş exista o biserică catolică de piatră64 La 167 1 . Aceste incursiuni de trupe străine au avut loc între anii 1 654-1657. Măneşti. o măsură de grâu şi una de ovăs şi acolo stă părintele Benedetto Ballati"60 La fel. Biserica are o vie. 61 Ibidem. până la moartea sa. 1 56. ca episcop. Cotnari. invazii care au ţinut opt luni şi s-au soldat cu mari nenorociri şi suferinţe din partea populaţiei acestei ţări57 în călătoria sa prin Moldova. la biserica Sf. Francisc şi după aceea monseniorul Parcevi�. a situaţie din Moldova veacului al XVII-lea.zzi arăta Ia 26 august 1671 din Baia că sub autoritatea episcopiei de Bacău. Nicolae. Huş� Bârlad. p. în august episcop era la Bacău monseniorul Rudzinski. La Tg. iar în fiuntea ei se află un preot mirean cu numele de Bal�9 Misionarul catolic Vito Piluzzi. . Preotului i se dau 1 5 lei. Ciubărciu. în vizita episcopală &ută la Bacău. p. - http://www. misionarul Vito Pilu. Stăneşti. tot la această dată (14 decembrie 1668) "in Bacău erau 500 de suflete. 8 1 . sunt acolo o mie două sute de suflete.cimec. sunt documente revelatoare asupra acestor meleaguri. 428-429. iar la Trotuş Împreună cu satele din jur 300 de suflete63 La fel ca în alte acte.ro / http://cmiabc. polon din ordinul Observanţilor Sf. Baia. în luna septembrie a anului 1 656. VI. 59 1bidem. 63 Ibidem 64 Ibidem. Paul de Alep arată că pe drumuri foarte rele şi trecând peste un râu larg cu bărcile a ajuns la un alt oraş al cărui nume este Bacău (în arabă Bukati) şi care are mai multe biserici de piatră58• Acest călător se referea la biserica ortodoxă Precista. pentru că ele nu sunt înconjurate de ziduri sau de alte întărituri şi mai toate casele sunt �cute din lemn şi acoperiş cu paie. arhiepiscop de Marcianopolis65• . socotind şi populaţia din sate. releva că ''în Trotuş. Bacău. Hârlău62• în acest sens se menţiona că la Bacău. La mănăstire unde îşi are reşedinţa episcopul se află un număr de opt boi. 82. împreună cu satul Trebiş erau 250 de suflete. V. Ioan şi la episcopia catolică. zece porci. Galaţi. la biserica Sf. se arată că această construcţie este clădită din cărămizi arse.1 47 Călători străini despre oraşele din sud-vestul Moldovei Mărturiile acestui călător. la 5 februarie 1659 de Marian Kurski. 57 Ibidem. . în anul l 654 au năvălit din nou tătarii. V. Unii călători în trecere prin Moldova şi prin zona de sud-vest a ţării arată că oraşele sunt expuse incursiunilor şi atacurilor tătarilor. Lucăceş� Amăgei. într-un raport adresat Nunţiului din Polonia la data de 14 decembrie 1668. 92 93. ungurii şi alţii. cazacii. Suceava. 58 Ibidem. Săbăoan� Roman. 90. Neamţ.6l. p. dar aud că au fugit şi-au mai rămas doar puţini. cazacilor şi altor neamuri. Maria şi bisericii parohiale Sf.. care a stat la Bacău. Trotuş. p.

70 Ibidem. -. şi în care se preciza că totul la Bacău este devastat66• Aceeaşi situaţie grea este redată în scrisorile către cardinalii Congregaţiei din 26 februarie 1675. 3 altare. 136-139. Apostoli Petru şi Pavel.cimec. 68 1bidem. 109-120. wta de lemn Sf. Au o biserică mare de piatră bine învelită cu şindrilă.ro / http://cmiabc. reflectată în situaţia social-economică a oamenilor cu confesiwti religioase diferite şi care în cele din urmă. A doua biserică e Adormirea Sf. Trotuş (Jud. 71 Alexandru Artimon. wtgurilor. Ioan). . Biserica şi necropola medievali de la Tg. dar a rămas cimitirul până în ziua de azi. dar şi a altor etnii.•. dar acum slujesc acolo părinţii observanţi căci nu este paroh' a . pe baza situaţiei politice existente în a doua jumătate a secolului al XVII-lea (conflicte armate între diferite state şi care s-au întreprins pe teritoriul Moldovei). relatate în vizita sa apostolică întreprinsă la 1661 în Moldova. Mai releva că există 2 biserici schismatice de lemn70 Unele din aceste afirmaţii nu corespwtd adevărului. Nicolae şi biserica Sf. p. .148 Alexandru Artimon Unele aspecte privind situaţia grea a episcopiei de Ia Bacău swtt redate în scrisoarea din 2 iulie 1674 adresată din Baia.. Consideraţii finale. 5 martie 1 680. 69 1bidem. 139. preot mirean. 10 iulie 168267 Interesante swtt şi memoriile observantului bulgar Vlas Koilevil. în Carpica. n-au preot Ungurii catolici au mai rămas . XXVill. . În relatarea sa asupra Tg. 67 1bidem. în mijlocul oraşului şi care acum se află Dăruită cu totul. Trotuş. Baclu). interesele existente între diferiţi pretenden� au generat o situaţie grea pentru această zonă a Moldovei. Mai reţinem de la acest călător că în acest oraş swtt 326 de wtgmi. 94. Un alt aspect. administra poporenilor prea sfintele taine. e acela al situaţiei naturale şi economice a ţării şi care a avut consecinţe - . 65 Ibidem. pentru că în acea vreme existau 3 biserici: o mănăstire biserica Precista şi alte două: biserica Sf. a deselor schimbări de domnii şi nu în ultimul rând de foametea existentă şi ciuma care s-a abătut. relevat de călătorii străini ce au trecut prin Moldova în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. 66 101. au avut consecinţe negative asupra populaţiei majoritare româneşti. V'1. . p. 121 de suflete". pentru că alţi călători menţionau o biserică de piatlă a românilor. puţini . catolic� iar schismaticii (românii) au două biseric� wta de lemn. p. p. Marii ce ţine de fraţii minoriţi observanţi şi wtde timp de mai mulţi ani wt oarecare părinte Bal:tazN. Ibidem. . http://www. în care arată că "aici la Baciu swtt două biserici catolice. către cardinalii Propagandei. alta de piat!ă69 (datele swtt totuşi confuze. nemţilor. 72 OII=' mri . turcilor. p. Wl cimitir împrejmuit cu pari. p. p.ro . în aceste vrem� asupra ţărie2• Desele schimbări de episcopi Ia Bacău. 14 august 1 680. Vlas Koirevi� menţiona la 7 iwtie 1661 că "este bine primit în acest oraş. pe care cercetările arheologice au documentat-o în zona veche a oraşulu� la locul "Ţarna Nouă"71 Swtt vremuri grele în această epocă (sfărşitul secolului al XVII-lea) prezentate de călători veniti în Moldova şi care relatau despre permanenta invazie a tătarilor. 1999. de sărbătoarea Sf. Nicolae. 11. 102-107. o casă parohială în afară de cimitir.

dar în zăda{ am vorbit cu 73 Ibidem. departe pumai vreo cincizeci de paşi de Bistriţa. au stins şi mistuit şi grâu! de pe câmp şi orzul şi ovăsul şi altele asemenea Locuitorii înspăimântaţi de această nenorocire prezic că va fi foamete şi ciumă. . . p. . atacate de prea multă wnezeală.ro / http://cmiabc. Civilizaţia medievali. reşedinţa episcopilor şi matca tuturor bisericilor celelalte. . a fost aşa mare mulţime de şoareci. Mult mai rău au făcut alţii în târg. Ele sunt în măsură să ne ofere o imagine asupra situaţiei materiale a oamenilor. care pradă mai rău ca tătarii. De asemenea. 175-176. că din ordinul sultanului.. domnii Moldovei şi Ţării Româneşti s-au îndreptat cu oştile lor. . întrebând cu a cui autoritate s-a făcut acest lucru?75 La fel de interesant e faptul. În acest scop se releva de către Petru Parcevil! că " . vezi şi Al. în teritoriul Bacăului.Călători străini despre oraşele din sud-vestul Moldovei 149 negative asupra populaţiei. http://www. "77 Previziunile misionarului Petru Parcevic s-au adeverit Ia 1676. prin măsuri autoritare. Biserica din Bacău. încât nu numai că au strâns toate cele din grădinile de zarzavat cu mare pagubă. . spre hotarele Poloniei pentru a opri pe tătari să intre în ţară şi să o prade. întocmită de către Petru Parcevic. nu se pot coace şi nici nu fac boabe. şi odată cu ea se va sfărşi totul: şi episcop şi preoţii şi chiar înşişi poporenii.ro . 74 Clillltori. ceea ce e şi mai rău. sau nu pot să crească de frig şi de apă. nu pot fi cosite. în care arăta că ""m Moldova este o grozavă revărsare a apelor de trei luni de zile.cimec. ovăz şi mei şi de orice fel ar fi. 75 Ibidem. lucru de mirare. 74 • Este de remarcat faptul că sunt unele aspecte întreprinse de autorităţile ecleziastice catolice care au scandalizat autoritatea centrală prin faptul că s-au amestecat în treburile ţării. reflectată şi în cadrul cercetărilor arheologice73 În acest sens merită să relevăm scrisoarea din 20 iulie 1670 din BacAu. . către Cardinalii Propagandei. când un misionar şi paroh din Săbăoani a fost ciomăgit. p. "Au trecut prin BacAu câteva unităţi de români amestecaţi cu turci. . . dar căţărându-se în pomi. sau dacă cresc. aşa cum s-a întâmplat în 1671. m-am străduit a repara biserica ameninţată cu prăbuşirea. au inundat toate câmpiile şi au luat cu sine împreună cu pământul şi ierburile şi plantele cu pământ cu tot şi le-au amestecat cu nisip. ba chiar şi pomii pe care i-au distrus cu totul. căci stau în ape şi. 76 1bidem n Ibidem. Artimon. căci niciodată soarele nu se încălzeşte şi nu usucă pământul şi totodată pentru că râurile. tot în 1 67 1. Ia vreo zi de drum (de Bacău). de orz. p. au dat iarna în poame istovindu-le cu desăvârşire. . ieşind din albiile lor. din cauza deselor averse şi a ploilor necontenite ziua şi noaptea ce distrug toate semănăturile de grâu din cel mai bun. p. 174. legat şi pus în butuci şi lanţuri şi care 1-a enervat pe Domn. bieţi lor târgoveţi)"76 O situaţie grea o avea Ia 7 martie 1671 biserica eoiscopalll din BacAu. prin mărturiile unui martor ocular. Orăşenii şi dregătorii domnului au cantonat în reşedinţa noastră (BacAu) doisprezece soldaţi pentru o zi şi o noapte (ne-au fhcut mare pagubă. . au furat şi au mâncat totul. VII. De asemenea şi iarba şi plantele ierboase dil} fâneţe. rozând cu dinţii ramurile lor. 172-177. Giovanni Battista Bllrcuţll care menţiona următoarele: "La intrarea mea în slujbă (preot. .. Arhiepiscop de Marcianopol şi Vicar Apostolic în Moldova. p. Bărcuţă) am găsit biserica din Bacău. 172. se va nărui cu totul în curând de bătrâneţe şi de ploile mră încetare.. Nu există nici o credinţă şi nici o pietate Ia bărbaţii care urmează oastea. 89-92.

am slujit în acest loc timp de 4 ani. nu are tavan. ci se află acolo vicarul apostolic care este rnonseniorul Petru Parcev� arhiepiscop de Marcianopol. . La fel el menţiona că "în susnumita provincie a Moldove� biserica catedrală se află în oraşul Bacău. Francisc. p. episcopul de Bacău.150 Alexandru Artimon actualul Principe Demetriu Cantacuzino care a dat poruncă ca oraşul Bacău şi satele învecinate să ajute la reparare. 1912. 219. bunurile şi locuitorii catolici din Moldova. stup� 25 de oi. p. "83. întocmită în luna noiembrie 1670. oricum. 82 1bidem. '. Într-o notă privind bisericile. dar se slujeşte numai în unul şi la vremea repectivă este ruinată. nu era tocmai lângă apă. are odăjdii de toate culorile dar vechi şi rupte. 210-2 1 1 . 4. cât o jumătate de baniţă de a noastră de fiecare casă. 579-580. Sunt acolo peste 400 de suflete79 În privinţa Bacăului Francesco-Maria Spera arăta că aici este reşedinţa episcopului care număra 500 de suflete. acolo sunt 19 case de catolici şi eu.s2. unde e şi reşedinţa episcopului actual (1670). Acelaşi Giovanni Battista menţiona la 1670 şi "oraşul Bacău. deci 21 septembrie a anului 1676 pe la prânz. crăpând bolta. Desprinzându­ se bucăţi mari de piatră. fratele Giovanni Battista del Monte. acum au fugit mulţi. Mănăstirea unde stă episcopul avea o moară refhcută de misionari. 80 Ibidem. am făcut să iasă la lucru oraşul şi satele din împrejurimi. p. care rezidă în prezent în episcopia de Bacău'. 78 Revista catolică. Un misionar călător prin Moldova veacului al XVIT-lea a fost Giovanni-Battista del Monte Santa Maria. cu trei altare. p.1 652. 1 se dau cincisprezece lei pe an şi o măsun1 de grâu. dar apoi nu s-au dat unnare poruncii.. p. Citta). în care biserica este clădită din zid. . are boi. • • . din ordinul minoriţilor observanţi ai Sf. nr. vaci. . 219-220. Anul 1. releva în scrierile sale starea provinciilor celor două Valahii înfhţişată Ia 23 mai 1670. are odăjdii nu prea bune şi vechi. de naţiune palon. . El se referea şi la Trotuş. 79 Cllllltori Vll. 84 Ibidem. 224. acum se află un preot de mir pe care l­ a sfinţit monseniorul Rudzinski. dar după ce fhcusem şi sfărşisem zAgazul pentru abaterea ape� veni o ploaie care ţinu neîntrerupt o săptămână şi într-aceea surpându-se pământul de furia râului . parte căzu în râu şi parte rămase pe mal"78• Minoritul conventual Francesoo-Maria Spera. p. am alergat de am scos Sf. în ziua Sf. http://www. 201-207. nici podea. . 83 1bidem. p. avea două potire şi o cruce de argint.ro . Taină care era acolo. Dar acum nu rezidă în această episcopie (1670). din care pricină biserica nu are nimic. unde era acolo un misionar. Episcopul acestei provincii sau a oraşului Bacău este prearespectabilul misionar Ştefan Atanasie Rudzinski. . reŞedinţA episcopală. împotriva tuturor aşteptărilor noastre ca una care.cimec. Acolo stă un mision�. care a slujit ca misionar în Moldova în anii 1 644. născut în Italia la 1630 şi care a murit la Bucureşti în 1689 în vârstă de 59 ani8 1 . acest misionar releva că ''printre alte centre din ţară exista oraşul Trotuş (Tatarus. 208. ce avea o biserică de piatră cu un singur altar.ro / http://cmiabc. are o vie şi alte pământuri cultivabile şi locuitorii din acest oraş gospădăresc zisele biserici.84. năpraznic. are o cruce şi un potir de argint. biserica se desfăcu în două. biserica se nărui cu mult zgomot. Matei. 81 1bidem. Mai târziu.

. la 12 hmie 1682. . episcop catolic de Bacău. . p.• http://www. dar este destul de comodă pentru episcop. VU. relevă starea "nenorocită a bisericii noastre (de la BacAu) şi a populaţiei catolice"88• Tot în această vreme. grâu. Civilizaţia medievali. . care îmi dau motiv să cred că ei sunt în stare de orice ticăloşie ..· 83-84.Călători străini despre oraşele din sud-vestul Moldovei 151 Mai releva faptul că venitul episcopiei provine din vin. idem. p.ro / http://cmiabc. Artimon. a condiţiilor precare din acea vreme datorată invaziilor unor trupe străine (turceşt� poloneze. Ia 26 noiembrie 1682 trimite un raport despre situaţia din Moldova Propagandei Congregaţiei. Congregaţiei de Propaganda Fide. 8 Cilliltori. •. 338. 89 Ibidem.cimec. vaci. am ajuns la concluzia că aici se afla întregul ansamblu monumental catolic din veacurile XIV-XVll87 Date mai puţin precise şi neconcludente avem de la minoritul conventual Angelini din Campi. 341. . Dar există acolo un început oarecare ce nu a fost dus la capăt din cauza fugii ţăranilor dependenţi ai episcopiei: se slujeşte liturghia într-o capelă de lemn. p.. şi care. În acest raport el arăta că "a venit în Moldova pe 8 noiembrie 1 682 şi că a trecut prin şase localităţi în care se găsesc biserici catolice şi că Ia 23 noiembrie a luat în primire · 85 1bidem 86 1bidem 87 Vezi Al. Consideraţii. p. într-un raport adresat din Iaşi. p. la beciurile unor locuinţe etc. tătărăşti) care au avut repercursiuni asupra oraşului şi implicit a oamenilor din această zonă91• Iacob Dluski. boi. albine ce se ia de la populaţia catolică din zonă85• Interesant e faptul că acest misionar arată că "locuinţa episcopală este de lemn şi acoperită cu paie. 91 Ibidem. Datorită rezolvării unor probleme urgente edilitar-gospodăreşti (de ridicare a unor blocuri) nu am avut posibilitatea cercetării sistematice a acestor construcţii. .. el arăta că la "Trotuş exista o biserică de piatră cu un clopot. venit în Moldova în 1663. r. . rămasă după prăpădul pricinuit de râu (e vorba de râul Nege! care a distrus biserica la 1 676). soseşte în oraş la 1682. din cauza vexaţiunilor zilnice din partea turcilor. 90 Ibidem. fostă mai înainte bucătărie. ceilalţi catolici fiind fugiţi în Transilvania şi în alte părţi"89 Tot Angelini din Campi menţiona la 1682 că la Bacău "monseniorul episcop e tm-ă biserică şi tmă casă. un sat cu 40 de case de ţărani supuşi (e vorba de Trebiş). 72. "86• Cercetările arheologice au depistat zona respectivă şi au scos la lumină vestigii interesante din această vreme istorică Ne referim la urme de construcţii. În orice caz pe baza materialului arheologic recuperat (fragmente ceramice) şi a unor investigaţii anterioare (anul 1 975) în zona în care se afla Episcopia catolică (actualul bloc Lucreţiu Pătrăşcanu şi zona adiacentă). Erau 16 case de catolic� iar acum sunt doar trei.ro .. 339. ce aparţinea Ordinului minoriţilor conventuali. porc� oi. p. Contribuţii . 23. numit la 22 decembrie 1681 la recomandarea regelui Poloniei (Ioan Sobieski). "90 Din scrisoarea adresată Congregaţiei la 30 mai 1685 de către Angelini din Campi avem dovada luptei întreprinse pentru conducerea episcopiei catolice de la Bacău. . o moară cu trei roţi. . iar de aici. idem. Episcopul şade într-o casă a unor mireni şi mai adesea locuieşte în păduri. 336.

aflată ruinată de apele râului (Negei-Bistriţa). http://www.152 Alexandru Artimon biserica episcopală din Bacău. şi când se va face pace şi nu se va mai plăti tribut timp de trei an� nu dar vor mai veni încă să locuiască aici mulţi locuitori din Transilvania. toate aceste oraşe sunt părăsite. poate cu unele exagerări. datorită luptelor ce se dădeau pe teritoriul ţării între poloni. Ia Trotuş şi la Galaţi au mai rămas puţini catolici.dem. Vasluiul. Mai releva că "viaţa aici e foarte grea. p. 93 Ibidem. 386-389. autorul omite numele unei localitaţi. p. necazuri nesfărşite. la 1687 se releva faptul că "Provincia Moldova este aproape distrusă. 95 1bidem. Trotuş etc. tătari şi turci. deoarece nu se găseşte nici grâu. 438. către Propaganda Fide. Cotnarii. împreună cu locuinţa. Într-o notă anonimă datorată misionarului Vito Piluzzi. Este o biserică de lemn. 1 17. Huş� Bârlad"93 Din aprecierile acestui rnisionar se adevereşte lupta pentru putere în acapararea episcopiei catolice din Bacău şi intereselor divergente ale diferiţilor rnisionari catolici în propagarea credinţei lor94• Un alt călător străin ce a poposit prin oraşele din sud-vestul Moldovei a fost călugărul conventual Giovanni Batista Volponi din Fiorentino ce întreprinde o vizită în vestul la Bacău. Minoritul conventual Francesco Antonio Renzi. Trotuş. mai e şi acum un preot acolo. 96 1bidem. nici vin.ro . doar la Iaşi. iar locuinţa proprie se închiriază de la un orăşean". nici oameni. sat al episcopiei catolice"97 92 Ibidem. la Fărăoani. 94 1bi. slujba religioasă se face într-o mizerabilă cocioabă de lemn care slujea înainte de bucătărie. 376-378. cu deosebire cele 95 El nu ne oferă alte date concrete despre oraşele din sud-vestul din Bacău şi Trotuş Moldove� decât la modul general şi greutăţile prin care treceau locuitorii din Moldova. Datorită acestui fapt. la 19 februarie 1 69 1 . Târgu Siret. Romanul. Ştefăneşti. p. Toate aceste reia� numai că se vor întoarce cei fugiţi. Într-un raport întocmit din Iaşi. Bucureşti. primejdii nenumărate. Baia. laş� Galaţi şi Baia Mai sunt încă cinci unde vor fi condiţii de trai când se va întoarce lumea acasă. din cauza deselor treceri ale turcilor''92 • Acelaşi Dluski arăta la 19 iulie 1 683 din Iaşi. afaceri sunt multe. a trecut şi prin oraşul Bacău. Târgu Frumos. Sunt patru localităţi în care preoţii pot avea condi�i de trai şi anume: Cotnari. Trebeş. 97 Ibidem. În ianuarie 1693 prefect el se preocupă de reorganizarea misionarilor din centrele Moldovei. 375. Suceava. VIII. venit ca misionar în Moldova. oamenii sunt fugiţi în Polonia şi Transilvania. p. p. Îndeplinind fimcţia de Moldovei. La acea biserică se duc şi câteva familii de catolici care locuiesc la Trebiş. Bacău� Bârladul. nici vite. anume: Bacău.cimec. locuind la vii. demonstrează în esenţa şi pe baza altor izvoare scrise şi arheologice situaţia grea în care se afla Moldova la sfărşitul secolului al XVII-lea. arată că "la Bacău sunt douăsprezece familii de catolici în oraş şi cam treizeci de familii în jurul oraşului. într-o scrisoare către Cardinalul Protector să fii episcop al Moldovei.ro / http://cmiabc. Huşi. În 1679. Fărăoani. pentru că Ţara este mănoasă şi îmbelşugată în toate celea"96 . unde credinţă al Poloniei că "acum ştiu cu adevărat ce înseamnă este puţină.

Aceste informaţii trebuie interpretate cu atenţie şi coroborate şi cu alte izvoare. şi le scrie la 26 februarie 168999 Într-o descriere a Moldovei la 1699 se menţiona că «românii de aici fac mult negoţ cu Transilvania. p. p. aceştia sunt călătorii care au trecut prin oraşele din sud-vestul Moldovei şi anume: Bacău. monumentele (biserici şi alte construcţii). războaiele purtate pe teritoriul Moldovei în aceste vremuri (sec. cu deosebită atenţie asupra oraşelor Bacău. credinţele lor. 100 Ibidem. De aici treci în Moldova peste munţii numiţi "Pogan Haras" şi de acolo ajungi la Trotuş unde este o vamă şi un drum strâmt. obiceiurile. 86-90.ro . acolo este un dascăl (Maestro dela Chiesa în loc de preot)"98 . http://www. stabilindu-se în acest oraş. misionar al Congrega�ei de Propaganda Fide.Călători străini despre oraşele din sud-vestul Moldovei 153 Acelaşi călător arăta că "la Trotuş există o biserică de piatră. un clopot ş i sunt cam treizeci de case de catolici. Trotuş şi Adjud. Ei descriu date interesante despre locuitorii acestor meleaguri. în primul rând cele arheologice. 1 1 8. XV-XVII). Tg. În concluzie. merită să relevăm că aceste informaţii oferite de aceşti călători sunt necesare pentru cunoaşterea mai în profunzime a zonei de sud-vest a Moldovei. Între centrele enumerate în această descriere a Moldovei apare şi Trotuşul (numit în text Totror) 1 00 Din datele ob�ute prin studierea izvoarelor scrise. 635-636. în perioada secolelor XV-XVII. în secolele XV­ xvn. Oraşele şi satele din Moldova sunt puţine înconjurate cu ziduri sau întărite sau marea lor majoritate n-au nici un fel de întărituri». p.cimec. starea materială şi frumuseţile naturii. în care arată că Domnul Moldovei are la Trotuş 38 de seimeni pedeŞtri. 99 Ibidem. Aceste informaţii Giorgini le dă din Trotuş.ro / http://cmiabc. Trotuş şi Adjud. Relevante pentru situa�a zonei de care ne ocupăm sunt şi informaţiile oferite de conventualul italian Antonio Giorgini. Tg. 98 Ibidem.

mais la viile d'Adjud a connu une ascension telles archeologiques. de Tg.1391) eUes etaient au milieu du processus d'urbanisation.»>davie {XV-XVIr siecles) Resume Dans cette etude l'auteur se rapporte aux voyageurs etrangers qui se sont arretes dans les villes de Bacău. les bibliotheques. on a permis a la conclusion qu'elles sont fondees remarquable vers l'urbanisation au debut du XV" siecle. dans ces centres Adjud) il y a dans les chroniques des voyageurs etrangers qui sont arrives urbains pendant les XV"-XVII" siecles. pendant le regne du voi"evode Alexandre le Bon ( 1400-1432).cimec. Trotuş. qui accorde un privilege commercial pour les Saxons de Sept Sieges de la Transylvanie. En tout cas. avec une attention particuliere pour les villes de Bacău. parait octobre douane dans les villes de Bacău et de Tg.154 Alexandru Artimon Voyageurs etrangeres sur les villes de sud-ouest de la Mc. En conclusion. Trotuş. le 9 avril 1433. Tg. il doit mentionner que la premiere attestation documentaire certaine des dans !'acte emis du voi"evode Alexandre le Bon â 6 1408. qui venait en Moldavie avec les marchandises vers la Valachie et la Transylvanie et devaient payer la villes de Bacău et de Tg. Les investigations historiques faites dans les archives. Pour la viile d' Adjud nous avons la premiere attestation documentaire dans !'acte emis par le voivode Iliaş. Il s'agit du privilege comercial accorde aux co�ts de Lwow. Trotuş. Donnees interessantes sur les villes du sud-ouest de la Moldavie (Bacău. Trotuş et d' Adjud pendant XV"-XVIr siecles.ro / http://cmiabc. de Tg. Trotuş et d'Adjud. http://www.ro dans la periode . des XV"-XVII" siecles. il faut relever que ces informations offertes par les voyageurs necessaires pour la connaissance plus aproffundie de la zone du sud-ouest de la Moldavie. mais surtout dans la deuxieme moitie du XIV" siecles et pendant du regne du volevode Petru 1 Muşat (1375.