You are on page 1of 21

URSULA KNIPPING

i,

;i.trlf.

r

PEDAGOGIA WALDORF

IN GRADINITA

TRIADE

Pedagogia Waldorf in

grldinifi

Cuprins

Pedagogia Waldorf in grddinifn

O dimineaftr in grldinila Waldorf
Deryoltarea copilului
Imitalia - for{a hotiritoare a primilor gapte ani
Metode educafionale tn grtrdinila Waldorf . . . .

3

4'
t0

14'

Jocul in cerc

I6

povestim basme?
Jocul de degete, teatru de mase, teatru cu marionete
Pictura cu acuarele Ei ceracolor
Celebrarea sdrbdtorilor anului - trtrirea curgerii anului

l7

Cum

Ei de ce

Pregltirea pentru qcoald
Atitudinea

fafl

20
22
23

JJ

de rnass-media in perioada pregcolari

.

6

35

Grldinifa Waldorf ca institu{ie, se sprijin[ pe o experienp de peste 70 de
ani. Metoda sa pedagogictr estc rispAnditd pe plan intcrnational fiind aplicatd
in peste 2000 de grupe de grldinip Waldorf.
intre timp, datorittr schimblrilor in planul structurii sociale, (multe mame
unic intre{intrtor de farnilie, un nurnlr cresc6nd de mame cu profesiune) mai
ales in marile orafle, a determinat o modificrare a tabloului gddinifei Waldorf,
conferindu-i complexitate. Pe lingl concephrl tradifional de grupe cu program
aormal, a crescut oferta pentru grupi cu program prelungit precum qi aqa nurnitele "cregel unde sunt primi[i copii intre I gi 3 ani. Cu totul nou este conceptul "Grddini{ei din Darmstadt'' care propune aga numita "gntpf, familiali'
ca va cuprinde'copii intre t gi 9 ani. in aceste grupe sunt binweni{i qi frafii
mai mari, dupi orele de gcoald, oferind prin aceasta ptrrinlilor angajali pmfesional, asistenfa tuturor copiilor famiLiei in acelaqi loc.
Despre ce este vorba in grldini{ele Waldo{ ce concept pedagogic se
baza sa gi cum arati. transpunerea sa in practictr?

afll la

Folosind exemplul grldinifei cu program normal" aceast[ brogurtrldoreEtc

s[ ltrmureascl modul in care pedagogia Waldorf lgi gtrseste aplicarea fq grldiniftr, ce se afltr la baza s4 precum Ei modul tn care cauti s[ gtrseasctr rdspunzuri noilor cennle ale vie{ii copilului, acurn, la rtrqpf,ntia mileniilor. Ea'doregte
str. invite la dialog gi este deschisi orictrror oompletilri.

Tr a duc dt o r : Rehea-Sylvia Cinazan

Lector: Sorin ]igireanu
O 1999 EdihrraTRIADE, Cluj-Napoca
ISBN 973-9196-05-5

bacl copil't nu face apel la vointa sa" bucata de le'rn bucatl de lernn. al pietrelor. N$te copii Ei-au amenajat o ne de-a de brad grddinn a loicu ajutorul mu5cliului de copac.trtoare. scaune.gi se redh prin gesturi cre$terea micilor plante. se va intra din nou in grldini{l' sau o pohr inctrei". acti- pot cufunda in joc cu atfita fan- si surprindf. allturi de animale tricotate. aqeaz. sdmburi de caise qi piersici. ta ptirnuare. De pildi o su! fornrtr de peqte. Spre deosebire de aceasta. care in curlnd vor merge la gcoald. pknte medicinale.. schimbflnd aspectul prin camerei dupi idei proprii. a{gqti cu fructe grtrdiprin aleargil *"ffi cop1 se joacf. cu buruieni ii al . lajocul in cerc.copilaqii se care este motilul datorit[ clruia copiii toarse. Prin intermediul versurilor gi al cAntecelor insolite de gesturi corespunz. .rg" maginl sau omule!. in preajma Paqtelui se facjocuri cu iepuraEi. La este urmat de o vitatea comunl esto plasata in prirnul plan. educatoarea povesteste un basm al Frafilor Gri*un jocurile de degete sunt veste alcituit[ ritmic.car nu poate fi transportat nimeni sa. lairoapa cu nisrp. Unleazd strfln"sul jucd- burii in cogurile corespunzitoare. In col[ul magazinului se glsesc coguri cu castane. pe preguri). C"lt-nu drn cei mari ^po"t. Mai mulfi copii s-au gi prezentat aici pentru a ajuta. negustorii sorteazd sAm- se orezenta juctrriilor finite 5i anume: nrerge cu tolii la qtrand. . Ei nu se lasd deranja{i. Manra a gtrtit mAncarea. dar mai ales lipsa juciriilor.: Pengu cd-sunt mult mai nutin deraniati de juctrriile finite confin inglobate legitAtii proprii.d.S. poate fi qescuit un orn poate se circule prin imprejurimi sub formi de rrra$intr sau. de asenenea. o lingurd . jocul in cerc face referire la momentul ce tocmai se desldgoard in naturl Prim[vara de exentplu se searninl . In niqtc mici colfuri ale pipugilor se glsesc ptrpuSi innodate gi haine pentru pdpugi precum gi castroane gi lingud rnici din lemn. aproximativ douf. Pe rafturi se gdsesc materiale colorate.lurit este caietul. Fantezia copiilor este cel mai bine stimulati' poati' lemn bucatl_de obiecte care pot avea multiple intrebuinlfui. cu atat capacitatea sa de concentrare pentru activitatea 5 . in tirnp ce alfi posibile. iar la Rusalii zboarl injocul in cerc plstrrele care loctnai qi-au intins aripile g. riilor. transf. (o bucatl de material inrpf. o vor putea-o duce acasfi. trasi pe un preg) nigte victime ale unui accident cauzat de rnaginile conduse de alfi copii (rnagini care constau din scaune in- Zhnde grddinili Rdspunsut poate lntr-un colf al plpuqilor s-a stabilit o farnilie. inchipuind pirpugl.at $i nu in ultimul rfln4 pres multe jucirii. poitifto.ncare din fulgi de cereale. sd pluteascf. Intr-un col{ sunt cdteva coguri cu buturugi de copac. Prin acest tip de joc mai este educati 9i o centrare- aiti rtrm6ne o sirnpll calitate: capacitatea de con- jo' Cu cat este mai mult stimulattr propria activitate a copilului in timpul pe care o face va cului.a. sau atra. Copiii sunt binevoitori gi sprinteni filcdnd aceasti muucd in aceeagi atmosferi de voiogie ca gi jocul liber care a precedat-o.inilor. al conurilor smulse. prea multe materiate preAbricate pentm model.onnatl cu ajutorul r. uneori face teatru de mastr. in timp ce sora mai ruare a fdcut temele de cas5. La masa rotundd din colf ged cAfiva copii mari..e. trase. Doi bdieti mai mari au construit un spital unde aduc cu ambulanla (o banci intoarsd. cei mici trebuie str doarurtr. Edqcatoareleingrdesc o grldinn alcltuit[ din straturi de flon" ce in timp comestibile. in grddinileie Waldorf intreaga inctrpere se alltr la dispozifia copiilor. buc5fi din scoarfa copacilor sur ridilcini de o formtr ciudatf.i de jocul celortalli. incheie cu o rugiciune 9i un cdntec' tezie? . cArlige de nrfe precum gi pipuqi simplu alcltuite. se face tot sub fonua unui joc.tiftri. aculu. copii suut ocupa{i cu construirea unui vapor pentru a cSldtori in Africa.iub fonna unui vapor pe lac. vapor pe care il construidic cu ajutorul scauneloq al unor buc{i de materiale gi al clemelor de rufe. care in strahrri gr[dinil. la var[.O dimineafi in grldinifa Watdorf Vizitatorului care ptrtrunde pentru prima datl intr-o grldinifn Watdorf ii va slri in ochi rnodul in care este conceputi aranjarea inc{perii. Acest moment scurt[ rugtrciune pentru masl 5i'de micul dejun' al doilea joc liber care de astl' datji se va desfdgura Urmeazl upoi * li allii ciicull cu "rnaqina poliliei". Acum va fr agezatd masa penlru micul dejun care va fi luati de to{i impreund.oinlei copilului bucata de lenrn poate fi *. mese. jucdria-nraginull are o vehicol iestirurlie pr"=isi. ore se sfbrge$te-iocul liber. O a doua educatoare sti cu ei la rnasd cosflnd de asemcnea o in pat. Ei cos intr-o lini5te plinl de concentrare la o plpug[ simpld de noduri pe care. dar Si h"tti masa de bucltirie gade educatoarea care taie mere pentru mf. cu alte cwinte au voie s{ se joace cu blnci.nr. Mamele plpugilor igi Se face apoi curtrfenie in casi!. Urmeazi intdlnirea tuturor pentru jocul in cerc. Daci irr cursul jocului libcr copiii au avut posibilitatea si sejoace conform fanteziei 1or. e Dupd.aaa. Ei care urmeazI a fi plantatii Dupi aproximativ o or5. scoici. curil{enia..creionul).Nu poate decflt s[ se foloseascl de proprietatea sa de cu ca' gi nici rnf. Duptr mastr vor . Buca0a de lernn se adreseazl voinfei copilului prin diversitatea in vapor.

intrupeazil desf{Eurarea acliturii care asfel devine inteligibiltr.ndire nu este abstract[. La aceastA virstl gdndirea este folositl pentru a putea cuprinde in mod foarte concret lumea. 'Iot in jurul vfustei de trei ani copilul intrl in perioada de incipl!f.re. care ant fost Jinalizate . Dezvoltarea copilului Pentru a putea ir4elege mai bine posibilirf. omul .i ani ne arati modul in care coordonarea gi indernf. cu mediul inconjuritoq adici un scaun este recunoscut ca. Contemplarea pagilor evolutivi pe care ii face copilul in primii sf.De fap! confinutul chestiunii puternic negate este ne' semnificativ. Lucrul acesta captrt[ o irnportanfi deosebitd in epoca noastrf. Deci la aceast[ v6. Cu alte cuvinte copilul se joac5.lrebuie sr parcurgtr anumite trepte de dea. stare care se instaleazd in jurul celui de-al treilea an de viafi.creste. sd stea in picioare gi sL mearg5. Aceasti gf. r. d[ din mdi_ ni 9i din picioare IIrl nici un scop. voinfa copilului se orienleazA cdtre mediul inconjuritor pe care incearcf. "nolirli^ un copil nou n[scut trebuie str se obig'uiasci treptat cu ptrmantul. Numim aceaste perioada "vflrsta intrebdrilor de ce?".. sciaerea puterii de $i concentrare la elevi.rsti copilul invafit prin acfiune. Incetul cu incet*l tozite acestea se ordoneazi qi in cur6nd.l[riei timpurii a acestuia. realizand prin aceasta baza calififilor care-i vor fi necesare ca adult. Acurn cdnd este atins un anune grad de libertate conferit de pozi{ia verti- caltr gi printr-o anurnitit activitate pe care o pot face mAinile. prima sarcin[ a sa este de a-gi lua in stipdnire corpul "bucati cu bucatd". copilutui de grtr- in cele ce urmeazd vor fi prezentate cateva aspecte legate de copi.ai multe ori " (eu) nu vieau!". str-l transfomre gi str-l conceapl cu ajutonrl fanteziei. coordonare Ei consolidare care face posibil gezutul (in jurul vfirstei de 6 luni). infelege ceva. sunt fie prea tirnpuriu ne piea tdrziu fdcufi. Murmurele cu voce scdzutd au redaf lntocmai cuvintele gi cerinlcle formulate de tatd.d. El percepe ceva gi. injurul vdrstei de un an apar roadele succesului acestui exerciliu flcut cu tenacitate qi rrbdare: copilul invaftr str se ridice. Dupd cdteva zile s-a putut observa cum Ra$ cu mdna concentratd. bdtea caie lmaginare ca o bucatd de lemn (ciocanul sdu). Ce inseamnfl lucn-rl acesta? Copitul simte acun existenla voin{ei sale care pAntr in acest moment a fost ocupatl cu procesul invtrftrrii mersului gi a vorbirii. Aceastl voin{t se lnanifestl in perioada de inctrp[{6nare prin opozifia pe care o fac copiii adulfilor spunAnd de cele nr.orn fi pldcut surprinqi de primul zhrnbet. prin acliune imitativtr. in grddinila waldorf incerctrm sd oferirn copiilor posibilitatea de a-gi dezvolta cu bucurie nevoia nanrraltr de migca. copitut poattr s[-gi insugeasci limba ce se vorbegte in mediul stru. ceea ce vede. Copilul . adicl.'puterea de a se cufunda inioc bogrfia de idei. ciocanul g. igi schimonosegte fafa in nodul cal mai bizar. abia dupl ce Ia nivelul spatelui se instaleazd o anumiie. In stare de absolutl incongtienff de sine se creeazi ueptat limba. La adult de cele rnai multe ori o acfiune este detenninatfl de un proces de gAndire prealabil. . Ea este perceputi acum in mod nedesluEit ca o prima manifestare de sine.rnpli gi se migc{ in mediul s{u lnconjurltor.a. in cursuljocului se pune din nou ln evidenftr forfa de care s-a fotosit pentru a inv{[a s[ vorbeascd" gi anume imitafia. Deci copilul vine incei pe rini6nt. utilizdnd drept model ceea ce se intf. cand tot mai mulfi profesori se prang de lipsa de inifiativfl o.file . Aici se pune in eviienp fo4a 6 principal[ care susline copilul ln toattr perioada preqcolarl gi anume: forfa de imita{ie. urmdtoarea activitate care trebuie exersattr este prinsul. A fost asistat de Ralf in vdrstd de ani care-I ajuta ctt multd rdvnd aducdnd cuie. care r[sunl in nediul inconjuriltqr $i pentru aparifia ctrreia este nwoie de aproximativ doi ani. Copilul se ffAie$te pe sine prin impunerea voinfei sale gi aceastd trtrire de eu este lucrul ciutat de el. . apucatul cu m6i_ nile gi. va trebui s[ suporte consecinfele prejudiciilor. trece prin corp pentru ca in fiml str ajungi la membre. Labazz celor descrise p6nr acum se aflf. ideea ci fiecare om in cursul vie{ii sale.ri corelate cu natura.narea se instaleazr se prezinttr Ei sub fonna unuijoc plin de sens care poinegte de la cap.oltare la un moment determinat in tinrp. fantezie. tn acelaqi timp copilul igi dob6ndegte reprezentf.atarc indiferent daci el este in picioare sau culcal Imaginile cuprinse in cuvinte pregitesc aparifia prinrelor demersuri ale procesului de gflndire gi anume acelea legate de infelegerea sensului acestora. 9i calittrfile diniffi.ore anumitor sfere ale sufletului. precun 9i bucuria de a fi activ. Imitatia reprezintll modalitatea pe care copilul o are la lndenlinf. Modul de acfiune al copilului este diametral opus modului de acfiune al adultului. Dup[ aceasttr experienfi care de cele mai multe ori este legatd de faptul c[ acurn igi spune EU. unneazi picioarele la rdnd.m.'axele sale vizuale inci nu sunt lacrucigate. In primele dour luni de rriali sugarul nu se privegte. gi care se uar". pentru a infelege mediul slu inconjurltor.nlrc. prin acfiu- ne imitativ5. injunrl vflrstei de trei luni. nric realizeazt. Iald un exemplu pentru acest caz: Tatdl a dorit sd lambriseze camera copiilor. Daci acegti pagi pe care Gbuie sr-i facd omul. Accsta este momenhrl c$nd copilul poate str formeze propozi(ii.

Dacd tnsd el sau ea conduc pe cale interioard copilul spre local acliunii spunittd: "cdnd ai ajuns azi dirnineald la grddinild ai deschis uSa. Dupf. anume: n fi activ prin mf. intr-o ctt totul alttr direc{ie. a construit un spital.ria "ui-am dat tn deget" si reac.ei tocmai in etapa de formare in care se gtrseEte.final nroare . toale procedurlle gctivitdlii respective. adicd pe inviata Luisa Si o pdpuEicd. nremoria lo- cului: Dacd mama sau tata intreabd: "cunt afost astllzi la grQdinifd?".Familia cu copiii se antuzd ddndu-se pe tobogan Si inot6nd. Am ajuns ln virsta dc grEdinifi Datorit[ torentului fanteziei. este foarte concretd. wnbele ln vdrstd de 5 ttin bucdli de material. in aceast{ etaptr a dezvoltirii. cintireasc[. Ronja vine Si spune: "Luisa este copilagul nteu. clar in qcelasi timp activ.. ambii de 4 ani sunt "bdrci de salvare" (bdnci tntoarse 9i trase pe preSuri) iar inotdtorii se transformd tn bolnwi care &tnt lransp. Aceasti luure a fanteziei este gtrvernatd de legitlti proprii.ini (inteligen{a teoreticd. Aceste hrcmri ne ofertr multe puncte de sprijin legate de pronovarea inteligenlei la aceastf. Moarta va Ji depttsd in sicriu. Copilut vede un obiect care constituie stimulentul pentru jocul sdu. Tot ceea ce este repetat in mod ritmic in cursul unei zile i5i glseqte intrupare in copil gi se transforrui in obicei. crcierul a atins un anumit grad de ma. incepe s[ se dezvolte in jurul vdrstei de 12 ani). prin imitafie. dacd vrefi. ci dintpotrivd. Cu cit copilul se apropie mai rnult de perioada gcolartr cu atflt mai evidente sunt semnalele transmise de ea.cu expre. Dar ei nu au apd iar tn. in"foto casei se afld un Iac in care se poate plonia de pe tobogan. iar eu voi avea doi copii". Roiia Ei-a recdpdtat intre timp cei doi copii. trecerea acestbi etape. ea ia biberonul unde a pus cineva otravd Si copilagul va tnuri. Casei Si -oblic). confertr o valoare superioarf..Deodatd apar Hans gi Moritz.i fenomenul de cotropire a copilului de cltre inrpulsuri ale fanteziei. Inceteaz.stingemfocul!". Atunci se ittefte tn sine imaginea unei oale.. Deci nici aceastd capacitate tle nemorare nu este abstractd. cu o atitudine de "adult". Bdiatul tn vdrstd de patru ani a vleluit cu totul lranspus. . el apropiindu-se cu o atitudine de chibzuin![ de obiecte. astfel lncdt ele. tnbdiatal Ei cttlcatul membrilor ei.ortali la spital.oate dura irt jur de doutr luni. Ania: "$i acum trebuie sd ne rugdm". trebuie sd. Hans strigd: "repede. ? " acesta va ptttea rdspunde. aceleia dobdndite prin activitate cerebral[ (care trece prln cap).nd copilul im- pune o anumitd distanli intre sine qi rnediul siu inconjuritor. in educa[ie ne vine in ajutor o alt{ treaptl a memoriei: este vorba de meruoria rihnicf. copilul se va folosi in mod diferit de fantezia sa: daci inainte fantezia il determina str se avAnte in activitate doar privind un obiecl acum intervine o anumitf. De pildd copilul vede o pdldrie de paie care std tntoarsd.yi Jaromir. in primut rf. in aceasttr perioadi cuvAntul "plictiseali" ar trebui sf. fie necunoscut. dar mdine vine tlin nou. fapt pentru care. Vor fi inv{ate in joac[ versuri cu ritm. au devenit sale tnv{area prin acfiunea propriu-zistr ce trece prin membre. Copilul se gflsegte actrm intr-o fazl de transformare care p.. dar intr-o atitudine vistrtoare. un exemplu din gr[dinifd: plintr o casd dintr-o masd se adaugd un tobogan (o bancd agezald Ronja gi Tabea. Intre timp se declanseazd o rnare furtund cu tunete Ei fulgere iar fulgerul trdsneSte gi-i arde piciorul lui Jaramir. de cele mai nrulle ori copilul nu va putea rdspunde nintic. copilul poate s[ devinr creativ in activitifile sale. Pentru ilustrare. dup[ o vreme vede altul gi -iocul continuf. inn-un alt co+Ania. circumspec[ie. tn vdrstd de 6 ani. i ani iSi construiesc copiii lor. ne vom adresa de fapt inteligen. Dup{ cel de al cincilea an al vie{ii.. Prin exemplul acesta putem percepe desfiSurarea fanteziei in jurul unei teme precutn qi ajutorul acordat de anumite amintiri concrete 9i trdiri. copilul este prezent. Amintirile care sunt stirnulate de percepfii senzoriale concrete suntcele ce deternind cursuljocului.ia ulterioard a acestuia. sd. Daci se face apel la inteligen{a practictr a copilului prin executarea in prezenla sa a unor activittrli clare. in planul trupului fizic se observtr o " alungire: corpul rotunjor al copilului mic se transforml cu incetul in trupul cu mernbre delicate al copilului de gcoalf. Combinalia intre lno' tdtori Si pacienpi ti conduce Ia ideea de a se transforma in inecali gata sd moard. Din acest monrcnt se desdin nou jocul i'de-a familia" ctt hrdnirea. cv niEte asa numite Luisa gi Jaromir. logice. amdndoi de 5 ani. tnqepg sd umple pdldria cu nisip incepdnd unjoc "de-a rndncarea" Pfilir in iurul r'6rstei de gase tni copilul itri constmicate o lume a jocului de fantczie cu care se poatc contopi pe dc-l-ntregul gi clin care ponte sI rcaparl conrplet satisflcut.ai salutat educatoarea gi apoi. vArsttr.turizare gi cu aceasta este inaugurati o alti etapl. in acelagi tirnp se ueze$te la viap irima formi a arnintirii. esti incomplet treaz qi incapabil s[ discearntr. Tohtl se petrece tntocnai cum a povestit ea.

carc cuiva atie cum tiebuiesc El trliegte .*tuiat ie pcrtepgi mai nrult' acdste perceplii sehzorifortifrcat. . intre acestea 9i simlirc."i. Evoluliadescrislmaisusgicarescdesfdgoarltreptat'esteasemdnfttoarc pentrutolioameniideaceasttrrdrstl(agacumascmdndtoaresuntqidesencle copiilordepretutindenilaoanumittrvdrsttr)fiindinsdinflucn{atebinein{eles 9i de condiliile culturale.'u trcbuic i'{eles ctr in accaslS ata. sf. ce privegte copilLrl'. dl . copilul triiegre ntri" ii"aptorului ca fiind ci ma'.taza P[rinfii sc intdlnesc. Rudolf Steiner caracterizeazl astfel: "Copilul (aproximativ) pAnI la vArsta de 7 aur este in intregime un organ de simf" cu alte cul"inte. $i este cu totul d[mit activittriii sale. Cu toate acestea. Pentru a clarifici acest lucru.ana in voinla sa copilului simte o opozitie .'se rdtragl prea puternicl pentru a se obiSnui c9 e4 tgi sinzoriale pcntru ca. Acest fapt determinl multe convorbiri pregltitoare. Datorittr faghrlui ctr-i lipsegte acum bariera pe care o constituie gdndirea care face posibild.tiinlele saie despre viafii. "irpi : odat6cutransformareafantezieiinfo(lderepr0zentare.rst[ nu beneficiaztr de aceste posibilittrfi..ritoi. el i$ii'a co'strui intre 6 9i 12 insugirea accasll pcin 'rediului Tot ceca ce rr invrfat interioarf. insearnnd ctr pdnl ld virsta gcolartr acesta imitl lumea exterioarf. f{r{ a amesteca nimic propriu in aceasti reflectare.pietre in loc de pairr"". in somn atunci cind . invltitori rtri existtr existd cineva coiitul din lumcafrlcli""r. despre ceea f[cute fucru. Iocul nu incepe dintr-o dattr.ao. are mai mult4 greup[ de dezvoltare.eralic[mgtivulPentru caresugaruldoarnreatstdemult. voinfa inconEtienQi.. personalitatea noastrtr.n1" exisienlei vArsti' Copilul sirirte ctr rile.copilirlEi-a ul"::u:i1li:::it:. Abia dupl ce s-a cristalizat o idee comun6. posibilitatea pe care o avem de a ne confrunta.o*dcarctrebuieresPectattrpq. ochiul. Daci copicnpacitirte o" irr. asta o nilei in qcoall.ntrla pubcrtate: reprczcntat forla hotdrf. Aceastd activitate proprie reprezintil condifia necesartr prelucrlrilor ulterioare ale materiei de invl{at.t" t*t"fi copiii la aceastd peste tot) nu-i (.... ca fiinfe autonorne cu mediul inconjurdtor. tl'cci nu rioadr va fi pitstrat dacfl existn o tegitur:l :::lf"t'jl- prin numni prin intermetliul cnpului ci 9i injurutvf. adicl aparifia unui spaliu interior in care pot aptrrea imagini lluntrice reiegite din propria activitate sufleteascl . la adult."siir:." cu precautie airtoritatc fircasch. trebuie sd depuni mereu o activitate pentru a putea percepe.ia rcper i se adaugi acum Nun'iirn aceasttr calitate 9i moria care se bazeazi pe imagini de reprezentare. Lucrul acesta ii confertr inviiltorului insemnarrdcliltransfonntrintr+p". mai intAi copiii se aEeaztr la'sfat. copilul este total deschis.rponsabilitatea invr{:itorului.i*rrr" cand cuvintrrl inv6!fltorului tatedecfltcuvAntullor.onio.aa'. procesului de invdfare..toare' sc ''-"i*. incetul ". conferindu-i personalitirte. Este vorba aici de a$a numita "intentionalitate" de perceptie care spune c[ percep[ia este posibill doar in cazul tn care este prezenti. cu totul dtrruit mediului stru inconjuritor.. $i in funcfie de aceastl imagine e[ va acfiona. Copilul la aceastd vf.in?irp"*uuild qcotii inspre descoperirea 5i lul qi-a dirijat fo4a in peiioada premergaioare ani lumea sa .JJ *."* .forfa hotl.Reprezentarea pe care gi-o face copilul inainte de a incepe jocul este imaginativi. care se uneall pe simfre.iirr.il. Imitafia . Spreconrpletaresiaruncdmoprivireasupraevolufieicopiluluipii. ci dinrpotrivh. Acesta reproduce in struchrrile sale interioare tot ce vede.. se poate purcede la lucru.ndi fatl de acesta gi datoriti cf. irnitdrn tot ceea ce percepem? Viafa noastrl interioarh.nu numai prin imitarea mediului exterior.o. delinftarea de mediul el'tern. cu . cu a"-t uni .Aqacumochiulseinclridecfindlunrinaeste aqa gi copilul trebuie sf. acesta se conrport[ in intregul s5u ca un organ de sim[. intenfia de a percepe. Aceastdsituafiemultrnaiirrtensilainceputulvie{ii.*p"ri.ruia puten discerne corect qi putem cunoa$te. printr-un anumit grad de detagare pe care-l putem dobf. in aceasld etacalitdlilor ce raOiazl Oin personatitaiea-sa. .u a."oug. este total deschis gi dezinteresat fiind in acelaqi timp foarte activ in procesul de a recepliona gi de a imita.d un izvor rresecat dc cunogtinle. anurne inainte de a fi parcurs aceas6 fazi de dezvoltare. nu este pasiv ca o oglindi de pildd.e"iri*nir. AJ. sd poatfl cuprinde incet-incet' tot ale. Acum intrtr in joc o noutr calitate care este irnportant[ pentru vArsta qcolarl gi anume aceea de a-gi putea forml reprezentlri.i 11 10 iniml' . lmaginea castelului pe care doregte si gi-l construiasc[ se afltr in fafa sulletului strq.rnult in ce privegte nu aiit in acccLliunea'intclectuali a cuvintului.rfltoare a primilor gapte ani Ce ne impiedicd pe noi adulfii..rsteideganiaparcunevenimentdeosebitinviafacopilului. insusit un alt dotneniu ufii"'oorici dc:ut: iar acesteia i se asoctaza meritmictr mernoria .."rot poiiti.Mediul inconjurltor al copilului are intotdeauna gi o coruponentl sufleteascl care va fi de asemenea insuqittr in profunzime. ir.Ceeacespuneinvl[itorulesrccrez'ut'Estedelasine subipreci. Daci transferfun la copil acest lucru. cunor. care qtie curn tti"i. Astfel devine limpede cd nu ar avea sens inscrierea copilului la gcoal[.pana cu versta Ecolarl imita]ia'" "o:: locul unei noi caliteli' urmarea excmplului' . apoi. s[ privim unul din organele noastre de siml.

itor r'6rstei sale.. Eu gi Prirna lumea suntern triire ulul a propriei vointe a unei Trdirea sinelui lurni prin iterioare sim{re Transformare a faute- Construrre ziei in forfa de rq)rezen Trezia capacitafli de gf. dupl caz. acurn apare o anumiti distanfare in sinlfire fal5 de rnediul inconjuritor. pcntru aceastA perioadi. a calculului cu procente's4u a ecua{iilor cu o necunoscuti. deci nromentul in care congLienla omenirii a tra\. congtienla copilului sc dirijeazi precum un reflector spre sine. Aceasti fazA pe care o traverseazl ticcare copil. foarte multe cunogtinlc daci estc traLat corcspunz. dincolo de concrete- {e. conlinuLurile invi[a1€ sunt ccle cc-i ciqtigd intcrcsul 5i astfel munca in sine ii complex de inferioritate cu toate varietifile cunoscritc de cornportarnent alc puberilor. O parte din inveliq dispare. Pirin{ii care pini acunta au fost acceptali fdri rezervi trebuie str facl fa{i intrebiirii pornite din simlire: " de fapt cine suntefi voi? Sunt eu cu adevlrat copilul vostnr?" Se pune din nou in evidenfi conqtienta propriei fiin{e. simfirea unei separiri. se exteriorizeazA prin. se poveste$te Geneza din Biblie qi prezentarea Piicatului Originar. ci insuflefite $i concepute foarte individualizat. Dup[ depSgirea acestei faze. prin intertnediul ra(iunii.a qi den oltarea fmctului. El poatc crea pornind de la aceastd plenitudine doar dupi ce a pdgit in noua ctapA dc dezvoltare a grubcrtiJii. arunclm o privire asupra den oitlrii copilului in ansamblu. in care ajung. Ccea ce gi-a insugit prin sim{ire. de totala respingere a pierdut' lor. DouI sunt ideile care-i stau la baztr: 1. la o concluzie pcrsonald. percepfia propriei goliciuni). critic[. pierderea stirii paradisiace.. qi pierdutd despre lume. 5i dezvoltarea onlului este natd de anumite legit"lti ctrrora acesta se Supulle. De ageea^ in gcoala Waidorf predarca qtiinlelor naturii. incepintl intiml lucruriloq in pcrsonalizarca accstoral gi diversifi3. intrebiri dure privitoare la realitate. iela nagtcrc . ai pffn[ la moarte omul llarcurge diferite trcllte de dezvoltare unde accentul este pus o datl miti mult pe dezvoltaren fizictr. Tocrnai prin cunoaqterea legittrdeosebitd individualittrlii trilor den'olrlrii copilului putern acorda o atcnlic Aqa cum la o aduce bucurie.rnediul siru inconiurdtor. in acest moment apare o nouit rAvni pcntru invtrfare. perioadtr de timp. Pas cu pas copilul devine capabil cle a inlelege leg[turt cauzale crlre. Abin in liceu ccntrul tlc grcutate sc mutf. care se manifest[ mai ales fald de pirinfi. sullet $i sPirit. t6njegte dupi in-raginea fennecatf.{ pentru o scurtf.elit fa$ de sine insugi. Daci pdni acum copilul licea terne de casl de dragul invillitorului.e la fonuarea prirnei imagini despre sine qi despre lume. dar nu statrc 9i mecanic.ll 'Jocuri pcntru copii". unul mai intens. se face abia iu clasa a VI-a. gAndirea se transfonul treptat dintr-una eminamente concret[ inspre capacitatea de abstractiz'rre. Intre cel de-al 1l-lca 9i al 12-1ea an al rlielii. pe deplin indrept6[it5. iar jocurile de pAni acum sunt abandonate zub calificatir. se pot DacS decela anumite centre de greutate: 1. Se giscgte acum intr-o frui dc oricntrre. in aceast6 perioadd copilul estc nefericit.rsta $colarf.ersat etape asemen[toare (dezrrirjire. llin momcntul nagterii 9i penn la vd. dc eliberare de sub autoritate. pitrund intimpldrile zilnice. Pubertatea. qi acordi o exagerat de rnare atenlje la tot ce i[ priveqte. prin accasta dezvoltlndu'se. Copilui cstc in stare sI-Si insugeascf. Vraja ca de basm care a acoperit ca un vii p6ni acurna via[a este rupt{ gi in locul ci sunt perc€pute faptele gol-golute ale realitilii. la legitirfile evolu{iei se afli irnagi- Omul nu estc doirr un trup insufle{it. de cre$tere care privegte dezvollarea frunzelor 9i abia guverpe unnir pur* flour. Copilul se orienteazd cu profund interes spre disciplincle concrcte carc trateazi viala plantelor qi a ahirnalelor. Acestei fazc i se asociaz{ privirea autocritici gi conduce. legate de un sentiment de wajd fatl de mediul imediat inconjurltor. ccntrul de grcutatc al evotufici este plasat in zoua iimlirii carc este implicattr cfit se poate de difercnfi- 2. lzr incredere de sinc sau la 12 accstuia. copilul stAnd dea. in spatele acestor forntullri priviloare nea despre orn a AntroPoso{iei. cu ciclul primar pinl la liceu. copilul este preocupat de activarea voinfci sale in ccrcetarea mediutui inconjurdtor. Dascilul sau tatil care mai face acum apel la autorilatea s4 este Locul autoritirfii personale este luat de compctenfa profesionall. poate fi examinat qi discernut acum.ndire Discem!mdnt 9i lrlirea srnelur ln gdndiie proprii abstracti tare 0-1 an l-J arll 5-6 nni /f lltll 9 ani l2 ani 14 ani planti apare intii mugurele Ei frunzulifele mugurelui. se plictiseqte. privirea copilului se poate orienla intr-o fomri nouh spre exterior. apoi planta trece printr-o fazl. ci cstc constituit din trup. in sfera formlrii clrii giindirii care tlcvine capabill si lacl singuri corelalii 9i sl at in infelcgcrea rrjungS. Parc c. perioada de desprindere. care incepe pe la vArsta de l3-14 ani. \ ln planul de invifimAnt din gcolile Waldorf. sicdialI. altul mai pulin intens. Adolescentul poate si cintireasci pro Ei contra gi sd-gi dobAndeascd propriul punct de vcdcrc. este pirin{i' adesea legati de radicalitalea proprie tinerilor. lp0i mai mult in zonn sullcteirscli 9i in cclc din urml in sfera spiritual:i 2. pind cdnd va putea sd se strecoare in haine noi.

ri*e Obicei 9i ritrn. Pentru ci ll aceasti vitrstir copilul pricclle prin intermediul ncliunii. t4 datoriti bucuriei cu care aceasta poate sIJ satisfacl' nu o ocumunca Pentru un copit jocul reprezintl -ce d3o..pugitors6-5iducl un ma- si-gi sorteze marfa. proprii dejoacS. ci si facd rinduca sI stimulim copilul p. *. Gridini[a Waldorf are o conceplie cleosebit5. Dcci sarcina dascilului este aceea de a conduce copilul de-a lungul acestor trepte evolutive $i sd inlesneascf. igi va pregdti locul de ii unneazf. in grldinife este aleasl adesea culoarea roz care. ori sd solicittrm negustorilor i[ constituie obiqnuinfa' principiu al pctlagogici itt str sc tr^nsfo11c in obiqnuinltr.r Arhitectura gcolilor qi gridinitelor Waldorf se strdduiegte ca prin fornte rtt:ti nrrrltorganicc sli corcsprrudli firncliilor clirdirii: s:I crccze un irtvclig pcntnr copil. acord iu articularca ritruicii a zilei' lucru dar lirii rnonotonie.* rif! h Astfel desligurarea men[inutl fonna.fieslsejoace'fies[ajute'9i lnunce$te' nenp din afar[.EisuntatAtdeobiSnuilisifieactiva|iqistimula[iinpenna.ului in mod annonios libertate JErd a-l ataca.d. si .. bucuria de a penffu ca' fdrd multe cuvinte' noastre ajutoarele tipi.or. un loc in care accsta sil "locuiasci".. rnai tirziu.nrldcdiclmmulttinrpjocutuiliber. ci ce doreEte str ioace astizi' ceea -Mullidintrecopiiicarevinlanoitrebuieinprirnutrinds[invelesxse joacedinnou.tthl|. pt... pasivi nernaiputAnd sf. i*cerclm s[ crelm la copil plu.. pentru ctr rozul piistreazl cildura in mod discret. lucru ce poate fi obsen'at la noi inqine.-iin posibilitatcn i. prin culoare qi fornrS.. uscatul. Unneazi apoi deslhgurarea muncii propriu-zise.r.. clreia CopiiivorfistimulalislfacAeiingigiceva. in priruul rind un oln care poate sI ptrtmndtr lucrurile simple. vie{uiasctr iurpreuni cu noi desftrgurarea proceselgr simple (spdlanrl. insuqinou-gi la." joculiiacordlmatentjeatuncicf. care si-j oferc o atmosfcrl de ocrotire prietenoasd. ..tt procezului. intr-o epoci in care munca in gospodirie este ficutl predominant de rnagini. Dejadingridini{ldorinrslpunenbazeleunorinsugiriprecuNindepcndenlagiacliu-neaconfonnaproprieivoin[e. . aibi iniliative incdt au devenit oiat d. f.i . care nu este capabil. nu la nivelul capului. c?ilcatul."* activitate pioprie: dacl dorim iali. no-i vine icleea cSqicdarputeancwan"prnculciincur5ndajuticumulttrbucuriealIturide de bazl ale activitilii ceilalfi.. priniucdriile in fonne simple dar stirnulitrd fantezia.i. Educatoarea este ocupati cu o treburi gospodiregti.Nu il llslm s[ decidl singur oferim copilului jocuri sau irlei de megterit.inrita|icgilrresculacliuniicarese. De sau solicitarea de blrile.Acestui mod serios de a privi palie oarecare sau aceasta prin activitatea educatoarei. Metode educafionale in gridinita Waldorfl rnunctr. corespunzitoare nonentului den'olttrrii in care se g[seEte: deci prin activitatea practicd.ii11-un alt ntod' creeazl copilului cadrul sigur pe care poate it sim[i grddinifi este mereu aceeagi qi cu toate acestea i. Educatorul trebuie sI abordeze pedagogic acegti pagi pe care copilul ii face in cursul evoluliei sale in aEa fel incAt aceastA dezvoltare sd sc poatS desli5ura in mod sdnf. pare sI respire. Acestea. gi nu un aspect rece gi pragmatic. oferim copilului posibilitatea sf. proveniti din cunoa5tcrea nodului profund in care mediul inconjurtrtor acfioneazd asupra copilului. cusutul) Ei str le inteleagi. a$a culn se intinrpld cu culorile tari (mai cu seami la rogu). nu ntecattlc cl rn zit11'-. inainte ca educatoarea si se ageze Ia tnasa de custtt. ldsAnd copil. f?irl. in tehnictr lazurat5. t5 . Iati de ce stridania crelrii unei atmosfere care. intcligen{a copilului poate fi stimulati in aceasti etapd prin activitdti logice. f7rcand-o. pe de alta ac{ioneazi annonic..odut firesc in care ci aceste acti'itlli reprezintl munmasa gi ajutl la strinsut Li. oricAt de simpliste ar ptrrea. toate vorbdria care seadreseazf. un uluiJt important il constituic ceilal}i copii fac ordine.Astanuinseamnici^neacord5rn ce vor sd faci' I' perioada i* fiecare zi aorinlci copiitoi intt*Uariau-icopilului este regdsit ln ac{iune' pregcolar[ am vezut ce centrul de greutate al str evitiirn toate intreoniincetca aceea't i' adMtate. pdpugelele la culcare. ca produs secundar. Se alege roz gi nu logq care este o culoare caldd dar activl. Este eviti o stinulare supradimensionati. il inviti la joaci. faza tle rfinduialtr. in fala copilului se aJltr o incipere care-i oferi mult spaliu gi care. in acest sens trebuie infeleas[ qi trtilizarea culorilor. in carc se Acest caclru de sigtrranie reprezinti o sc bucura de anumite eveninrcute poatc incrcd. prin aceasta iti intuS.lransferlirrobiceiuriqinuprinpennaceilalli copii' Cind un copil nente inde'rnu. gAndite. au consecinle de durattr lungi: . pun nou venit in grupd triieqte . sir p6trundl lucrurile complicate. agternutf. parcurgerea lor. grldinifele Waldorf.tos.li. cstc un alt bune" prin exem' "obicciuri. nn nepirat confinutule ca nici o zi nu "5"esteun punct de sprijin pentru copil.otruorurio o.. Spatiul str fie aranjat cdl se poatc de simplu gi practic. intelectului copilului noastre incercdm activitdfile Prin a lua o decizie.ru J.vomstrfurgenoiinginesaupoatevotnnrgarnamelepf. i'feleasl a copiilor.rtrut]^ wvvs Stirnulali dg acttvltallte pe carc l€ raus E(ruLdlucre. succesinnea logicl a etapelor unei activitS{i poate fi perceputi mult rnai veridic.. desfdgurarea imitalie prin tura dorind se conuoreie. in al doilea rind. pe de o parte lastr libertate. Reperarea a aceluiagi sd ob{incm . va reuEi.efort nofiunile re ajutor A lisa face' sociale Ei.

I'a inlrebarea ce a pttlut fi atdl de diletit a rdsptttzs infrigatd: Ia ea shtgile frului de itnpdrat nu s-au impiedical de un arlntst ci de o tu/d" Daci ascultdtn sonoritatea fiec5ruia dintre ccle doul cuvinte. ptr5im linigtit ca un cerb.{ veritabill iutre orn gi naturtr.t. o parte din ceea ce se schimbl in ambianttr gi in natur5. avcm la dispozifie o infinitate de posibilitlfi de migcare. cdlctrrn maiestos ca regii. dar meniul strptirnAnal se repeti gi in curAnd copiii gtiu gi se mln6nctr pireu de mei. Prin insofirea versurilor gi a cAntecelor cu Cum gi de ce povestim basme? Cu basmul sc incheie ziua in grfidinifa noastrd. Se creeazl astfel o legltur[ intre copil gi naturl care se va manifesta in viafa sa de forna unui intcres rcal pentru naturd. Este motivul pentru care incercf. $i poveste$te.eiesc din schinbdri dramatice ci din impulzuri foarte simple: este suficient dacfl piticul-bunic inalltr o singurd dattr ciocanul s[u lnare. fdlfiim ca ptrstrrile sau tropiim ca mdnjii' Tot atdt de multe posibilifili ne stau la dispozilie qi cdnd este vorba de migcarca mAinilor gi a bra{elor.irn tntrsuri de prevenire a prejudiciilor sulletegti ce sunt detenninate de civirurai tdrziu sub lizatia noastr6. diferenliate aLitudini su{letegti. Iatd doar cazul mersului: lunec[m repede gi flrtr zgomot ca un goricel. Prin interfircdiul lui apropiern copilului un crAmpei de via!tr. iar pe de alta. Ea nu citegte ci incearqi sd lase si se ingiruiascd irnaginile basmului fidet in cuvinte. Ea a asrrtltat de mai mulle ori acasd basnrul "Albd ca Zdpacta". Pentru cd gesturile adulttrlui sI fie cu adevlrat demne de a ii imitate. rotunjit. In acest ritm se inscrie gi rnAncarea. in tintpul unei vizite la vecini. dc a se inc.i ce se stabilegte intre om qi celelalte regnuri naturale: este vorba de o atitudine de spectator . unnf. sau cu pagi mirunfi ca un pitic. Jocul in ccrc gesturi. plutirn ca fluturii. niciodatd nu se face o migcare de dragul migctrrii. Educatoarea qedc in mijlocul gmpei inviluindu-i pe copii. Dinarnica iocului in ccrc nu . copiii de grXdini![. atunci cincl ii vine r6ndul. De ce este atdt de important pentru noi? Oricine a incercat sf.I de incrcdere care Ia rindul slu ii dir sigurantit gi ocrotirc. Un loc inrportant irr lctivi(ttea clin grriclinili'r cste ocul)at dc jocul in cerc. Prin intennediul imitaliei. preiau proftrnd in interiorul 1or.teva zile care sunt perceputc ca o incoronare a unui punct culminant.'rdra in societate. In concluzie poate fi spus ci gridini{a Waldorf este un loc unclc copilul poale inviifa modul de a-gi activa qi dezvolta voinfa pe de-o parte. in{elegetn ce vrut str spuntr copilul: cuvAntul arbust sunl irnplinit. Intreag:r noirstrl vialii in grridinifir este astl'el conccputtr incit sir permitir rcalizarea gi cultivnrea lcgi-rturii ?ntrc om. c[ nu existtr cf. Tocnrai aceasttr ptrtrundere in profunzime. In acest sens iocul in cerc este doar una din multiplele modalitili de realizare a acestei legtrturi.1t de profund ptrtrunde povestitorul in basm atunci cind nu il citegte. al slptiminii gi al nnului ii conferl copilului o bnz. Despre ce este vorba? Inurn'fi cu 100 de ani copiii nu arfi arut nevoie de jocul in cerc pentru a stabili o legituri intre ei. ci mereu in consonan{d cu intregul. Aceastf detagare are drept consecinti o anumitd atitucline sufleteasc. Moria s-a inlors ocasd Sia spr/. o impirttrqegte qi ascultitorilor stri. con+'ie{uire. mic-mare. Metoda noasra pentru educarea mi.' "$i monru Sabinei a pot'estit AIbd ca Zdpacld. in ficcare zi se mSnAncI altceva. trebuiesc lEcute conqtient. rritturi gi mcdiu. in funclie de anotirnp. pe cind o tuf6 iurpunge cu crengi lepoase. penlru ca la repetare piticul-biiat sd dea cu ciocattul s. intre om gi natrrrit sc interpune tehnica gi ntass-ntedia.reasctr succesiunea imaginilor unui basrn. De cc trebuie spus basmul mot-d-mot? Ntr cste suficient dacl este redat conlinutul dupi sensul acestuia? [In rdsTntns contiugdtot'la aceastd intrebare nti-afost dat de o convorbire pe care om avut-o cu lv[aria (7ani). In felul acesta copilul descoperl unitatea existentl intre miqcarea trupului gi a sufletului. acest basm afost pottestit 9i cle vecina. Un alt aspect al _iocului in cerc este reprezentat de cducareir rni$ctrrii. separate. lu. Joctrl in cerc respirir prin antiteze: tare-incet.ca de pildi succesiunea anotirnpurilor de care-gi amintegte din antrl trecut. Iese a l'l . In rnod dcliberat renun{5rn la educatie fizicd cu copiii. Astizi. El ne insole$te de-a lungul intrcgului an.senzalia cf. invaf[ si elprime in limbajul cor' pului ccle mai fine. naturd qi anotirnpuri.m prin tnigcare gi gesturi sd exprimdrn ceea ce dorim sd trliascl copilul. tot ceea ce percep. Dar asta nu inseamn5. repede-lent. dar cu totul attfet". pentru anotimp gi mediul inconjurtrtor. Printr-o aseluenea atitudine pasivd nu poate lua na$tere o legltur.{u cel mic. gi-a dat seama c. ci miercurea este ziua in care se picteazi Ritmul zilei. Gestul cuvdntului este cu totul altul. Fantezia copilului este folositd mereu.cirii cste jocnl in cerc. facem paqi mari ca uriagii. aceastf. lucnrl acela "nu md privegte". Cu alte cuvinte se poate spune cd inci de la grldinili incepem sf.

din punct de vedere al profunzinrii irnaginilor. 9i solicitd fo(ele voinfei in n[zuin{a lor spre bine. pentru ca in cea de-a treia si inceaptr dezvoltarea stiirii de con$tierfi treazi. de rnai. cultura rcligioasi. [n schirub basnrele s-au transmis oral. aveau. Fiecare indentn bun este lf. la 12 ani. adeseori.in g'idertd rnodul conplet difcrit in carc copiii recepfioneaztr basnrul in cornparafie cu noi. (noi povestim acelagi basm timp de l-2 sdptrmani). Eeazd. despre faptur c[ evolufia omului poate fi irnplrlittr in patru trepte: 1.i trebuie str se preocupe indelung cu aceasta. cultura gamanicl. Odati cu transformarea conEtienfei visdtoare in congtien{a clartr. Dac[ povestim copiilor de mai multe ori acelagi Lasm. gi au un caracter profund creqtin. Heino Gelrrts vorbegte in cartca sa "Despre imaginea omului in basure". dato- ritl asemtrn[rii surselor din care au izl'orit. gAnditoare de astlzi. ugor. imaginile acestuia p. trebuie sd ne ocupim pe scurt de origilea lor. a sensului. cultura tehnocrati. insearuni zugr:ivire4 d. Basmele au o fo(tr ttrmtrduitoare. imagistiui ce se elibereazi treptat (in junrl vArstci de 9 ani) de congtienfa rafionaltr. $arnanul a basmcle. nici congtienfa imagistictr nu s-a incheiat brusc ci a avut locul sdu de cinste pflnA ?n secolul al XV-lea cdnd a fost inventilt tiparul. Una din legitdtile evolu{iei umane aratl faptul ci ficcarc individ trebuie si refac[ tn propria biografie fiecare etaptr a evolu[iei conqtienlei omenirii. Mirturie despre acest lucru stau viscle.r vrernea prinelor doud treptc de culturd congtienla omului era irnagistici.ltrund adanc in sulletui lor unde iqi vor desfrqura efectul.permite apropierea de acesta. avAnd drept irnagiue arhetipaltr. de sute de ani. a omului de astizi. form6nd in sulletul copilului apt sA recepteze lucrurile legate de venerafie. sau nmi pulinl experienli cu copiii. basmele sunt concepute sd cuprindl gdndirea puri de contemplare a lumii de c{tre copil. visitoare. De aceea Iirnbajul basmelor cste lnfeles nemijlocit de copii. Ele prezinti prin irilagini den'oltarea gi rnaturizarea sufletului.iul intagistic al basrnelor. de zi. treazr de zi. 3. acegti dascili erau nunri{i garnani gi inifiafi. Ca in cazul oricirei evolufii.a viafa de rnai tfirziu. Astrel la copilul mic regtrsim aceastl congtienltr ca de visarc. IAri greutate piiminteasci". rnirurile gi care il. Iati un citat al lui Wilhelm Grimm. Lucrurile acestea strtrbat ca o respirafie rnoraltr intreaga lune a basrnelor. ruai plastic gi mai direct. scrierea cuneiformd). Aici igi are izvorul limba. Pentru a putea sesiza diferenfa. reprezentdnd zestrea folcloricl iar originea lor este vrzutf. Adultut de astlzi triieqte intr-o stare de congtienlh ciaril. Pc atunci omul trdia intr-o stare de congtienl. CcrcetAnd epocile de culturr-r. pltrsmuirea basrnului. 2. Din inlelepciunea sa gi din legltura sa nemijlociti cu Principiile Spirituale qi-a creat irnaginile care au ajutat sufletului omenesc in dezvoltarea sa ulterioari. Dac[ un lucru estc repetat in mod congtient de nrai multe ori. irnagisticul a dispdrut ueptat din limbajul scris gi vorbit (scrierea hieroglifictr. 4 cultum rituala. De aceea Heino Gehrts denurnegte prirnele doud ca fiind "culturi de trtrire sau dc inifiere" i^r tirnp ce ultimele sunt denurnite "culturi de instruire". dc cercetdtori in tirnpuri in care congtien{a omeneasci cra cu totul diferittr fa$ de cea de azi. ce au luat na$tere dupl Christos. sI o hrflneasc[ nernijlocit ca mierea dulcc qi lrrinitoare.rate forfe modelatoare a caracterului copilului dacd li se. Ceea ce-i \ra rezcn.r' ntulti suu mai pufini fantezie. gi cade in responsabilitatea noastri alegerea hranei sufleteqti care str potoleascl accastl foame. care are mai multf.toare acelora din basmele precre$tine.tndu-se cu ei.e fiecare data a artor inragini. in culturile gamanicir qi rituali. prin forla de orientare gi prin s{hrqitul bun pe t8 fost intiatorul basmelor. av6nd capacitatea de a gAndi abstract. ficAnd apel la variante interpretatire. reprezentdnd adevf. Scrierea a fost abstractizatil pind la a se transfonna in semn. cu atet mai bogatil gi t9 . La poveEti lucrurile stau sirnplu: ele au un autor care beneficiazf. hecare impuls rlu este pedepsit. iar povestirea confinutului. $i arii repetarea joaci un rol intportant. Dar conqtien{a imagisticd nu a dispdruf ea s-a cuftrndat in subcongtient.I visdtoare. Asta face sd gflsim in basmele fra!ilor Grimm. in toate timpurile au existat oameni care eralr mai inainta{i fa{a de serncnii lor prin maturitate. peniru a se putea din nou apropia de ele. suferind sau bucur. Imaginile basmelor gi dranratismul care le populeazl dau copilului un irnbold rnoral a cirui profunzime noi adulfii nu o mai infelegern decdt amintindune propria noastrd vdrstd a basmelor. Pe atunci aceste iutagili erau in[elese ncmijlocit. din prefafa "Basmelor": "Prin structura lor interioard. Basnrele au apirut in aceasti perioadd. sau ca laptcle.udat. plin de dragoste. trebuie str fim convingi de efectul pozitiv pe carc il detenninl Astf'cl arn ajuns la valoarea basnrului care estc cu totul alta dccit aceca pc care o are o poveste. in tirnp ce adulfii de asttrz. i. Educatorul atent i$i dtr seama de foamea neastampirattr dc imagini pe carc o are un copil de la 4 pdnd. va fi trdit de el sin{ind impreund cu ceilalfi. Cu cit i se penuite unui copil sI trtriascil mai intens lutnea basmelor. ce i-a trausfoluat in dascili pentru cei din jur. in carc gSndca prin inraginiiar rtu abstract. imagini asemdnS. in[elepciune gi o apropiere de Divinitate. constituind un ajutor pentru ficcare in gdsirea dmrnului in vialfi prin claritatea lor.

Fiecare joc de degete este de fapt un excrcifiu de concentrare. de exemplu: o bucattr de pdnzd verde devine pajiSte pe care se construie$te o ctrsufd din buturugi de copac in care locuiegte mama. Ele constituie un pre{ios ajutor. Din cele prezentate reiese clar ci se face o nedreptate basmului dirninuindu-i valoarca dacd este transformat intr-o poveste ntrscocitd. care drept pcdeapsd. Pdnza are rolul cortinei care se ridic[ gi se coboartr d6nd un inceput qi un sfhrqit poveqtii. Teatrul de masi apare deseori in jocul liber. multe imprejuriri. In general. atunci. serzalia nepl[cutfl avuttr). jocurile de degete ipi gisesc larg{ aplicare mai ales in pedagogia curativd. Aceast[ activitate interioarl rcprezintii unul din fclurilc noastrc educnfionale care sc constituie in contrapondere pcntru pasivitatea societltii noastre de ofert:i 9i consum. $i atunci. cdgtigarea precauti a increderii in ccilalli copii gi in educatoare. sunt foarte indrigite de copii. Tipologia puternic conturatl prin teatrul cu marionete nu este specifici perioadei de grddini[d. Jocuri de degcte.l. Cuur den'oltarea vorbirii este in strinsi legituri cu indeniAnarea rndi. va fi surprins de grozivia lor. Dac[ ne preocupi vreme indelungati un basm. teatru cu marionete Jocurile de degete sunt foarte iubite in gridinifd. poate fi uEurat[ fdcdnd mai intai cu copiii vechi apoi cu copilul nou venit" jocuri de degete linigtitoare. cducatoarea conduce pipugile in concordan{l cu desfEgurarea povegtii pc care o spune.vii aga curu sunt cele in care lupii mdnAnci oameui. Mari21 . din irnaginile sale vom dobAndi iurpresia profundei inleleiriuni cupririse in acestea.mai diferenliati ra fi r'iala sa interioartr in viitor. Maria de Srnoali trebuie s[ plAngd Ei sd fipe de fi se fringe inirua. Deoarece toate plSsmuirile basmelor sunt imagini pentru stimularea sufletului. qi care formeazl bnza dc netlglduit pentru o dezvoltare sufl eteascl sinrltoasL Pentru ocazii sfubitoregti avern la dispozilie o alti rnodalitate a jocului cu pipupi: jocul cu marionete de mitzrse. jocul de degete poate fi folosit gi pentru distragerea atenfiei atunci cindaceasta este necesartr. pentru dezvoltarea insugirilor sufletegti. Cdtel'a oife pasc alituri de plstorii lor gi de dup[ o piatrd igi fac aparifia piticii. -. deci cu motricitatea fini. Aten. Povestea odati sfArgiti. pipuqile care stau gi sunt folosite pentru teatrul de masl sunt sinpl€ $i au caractcr general. Prin esenfa sa. in care li s-au vizualizat gi s-au ficut auzite asfel de atrocitifi. Dactr in grupi exist[ copii ce prezinti intarzjeri de vorbire.ia este rapid focalizata. Aceste swrt temeiurile pentru care acordim o importanp atit de mare basrneior. bunica qi irnptrratul qi pot fr folosifi asdel. ra fi convins de grotesc abia atunci cind va auzi sau ta vedea drarnatizarea unui basm. O alti treapti este reprezentailt de teatrul de plpugi de masI. vorn introduce mai des jocurile de degete. La inceput edificiul in care se va dcsldgura povestea este acoperit cu o pinzl care t? fi ridicatil incc! in acorduri dc lirtr sau in ccle alc unui cantec. Acest araqjaurent este animat cu multi fantezie. Un asemenea teatru de masi.atent la autepticitatca basmelor pe care copilul slu urmeazd a le sawra. iar conducerea lor 5e face dinafarq spre dcosebire de teatrul cu marionete undc pdpugile sunt conduse diniuntru gi dezvoki o viald. chiar gi la copiii n'5piiali. $i aici domneqte rnulti simplitate. teatru de ntasi. poate le vom insera chiar gi in jocul in cerc. se pot face adevtrrate mici reprczentiri tcatrale cujocurile de degete. cdci cine poate suporta si i se toarne deasupra smoali clocotiti? Cine nu a gtrsit niniic r[u in povestirea unui basm din carc a preluat in mod incongtient irnaginile interioare (cAnd poveste$te cineva de Earpele din sAn. StAnd in spatclc mcsci. ! Cine se opre$te doar la aspectul exterior al imaginilor din basme. in locul povestirii basmului.nii pi a degetelor. aga cum sunt toate juciriile noastre. care nu pot fi inlocuite nicicind de o poveste fdcuti pentru amuza- ment. Vorbirea riunicl ce fine de acestca precum 9i repetarea. in mai . l*r teatrul de rnasi actorul care conduce pdpugile cste vdzut. Astfel in anii ?0 s-a discutat mult dac[ intr-adevtrr este necesar de a pune in fala sufletulni. trebuie si danseze in papuci inrogili in foc pini cad moarte. Printr-o caracterizare simpli sunt recognoscibili tata. care poate fi drarnatizatl cu ugurin!. proprie. de exentplu20 in perioada de adaptare a unui copil nou in gruptr. ci se infelege in nrod instinctiv. sugerdnd doar gi penni{frnd astfel fantezici copilului str completeze tabloul. aranjzunentul va fi acoperit cu aceeaqi pdnzi (din nou cu muzictr).delicat al copilului asemenea grozf. caseta sau filnrul transpune in formi realisti exterioari" tot ceea ce este descris prin inragini de basrn. in acelagi timp asupra copiilor s-a revlrsat o mare de basme radiofonice qi filmate. Momentul introducerii jocurilor de degete este cu totul la latitudinqr educatoarei. unde totul ffiiegte liber. gi ulterior va ft foarte. poate estc bine sd avem un asemenea joc de dcgete mereu pregtrtit pentru rnomentele cdnd un asdel de copil se apropie de noi. In cursul unui iul vom prezenta copiilor de mai multe ori teatru de masf. nu se gindegte Ia caracteristicile morfologice ale reptilei.4 -rnama. Intenlia noastr{ este de a stimula cu ajutoml lor in grddinifd dezvoltarea vorbirii in general.(cine nu a recunoscut in sine vrdjitoarea dar gi fiul de itn- pdrat?). are un ritual precis. sau lnarne vitrege.

Putem intalni *. Soarele.atc creirt. arc un ct'cct dc armonizi.rbdtoare are doud fefe: una exterioari carc este intirn legatl de ciclul anului. le stinrullm nrai rlcgrabl activitatca proprie gi nici nu lc tli-rm ccva de colorat clci un copil la itcc. crcirtiv. Nici in acest caz nu se df. cintecul este auzit qi in colfurile cele mai indepdrtate. s{rbitoarca toarnnei poatc constitui in acclagi limp un simbol al unui proces interior: ornul pflmia i-a fost ingiduit str se bucure in via{i de cre$tcrc Ai maturizare.tori. copiii sunt invitu{i.r. nu i se alninte$te rnereu. Exista o singuri reguli: nici un colf nu trebuie szi rllndni alb! Acc:rstii acl. La cei rnari apare treptat dragostea pentru detaliu gi datoriti lui petrec mai mult timp la o picturl.nas bun de [a opulcnfa nanrrii gi incepem preg[tirile pentru vrenrca c6nd afard totul va fi linigtit gi gol. Diruili cu totul culorii.i. Pe ea se gSsesc mai multe \/ase cu apii. intocmai ca gi la basrn trebuie sd ne prelucrdrn din nou confinutul slrbilorilor anului daci dorirn si nu o facem doar "pentru c[ aga se procedeazi". va giisi in s{rbito' 'rilc cregtine un ajutor pentru triirea viefii sale interioare. Dacf. df. albastru gi galben). in aceasll z. bure{i Ei acuarele (rogu.oneta are nurnai trei sfori: pertru cap $i pentru cele doud n6ini. Asta m inseamud ci trebuie sf. gisesc mai rnulte mese acoperite cu tnu$aula.. ca cel ce cintircgtc faptele bune qi faptele rele). care nu mporti o transpunere greoaie in lumea realf. De aceea omul care igi trliegte via{a ca 0 posibilitate de a-5i continua e\'olu[ia. prin culoare. carc ac{ioneazi ca o arnintirc. princje foartc bine copiilor: prirna dati privesc cupringi de uirnire nroclul in carc penelul transpune ca vr6jit. nu-i stabilim riici contururi pe care el sii coloreze. ii conferd ceva supranatural fdcflncl din ea o aparilie propice basmului. unul clitc unul de educatoare cu uu cf. fiecare copil poate si picteze ceea ce doregte. sitntc nevoia unci perioade in carc str culeagd. incheiem bilanlul vie{ii la Sdrbitoarca Recoltei.ivil. llerioada mihaelicl (din vechi. intr-o perioad[ in care vara se apropie incet de sfArqit.ntecel gi agezafi in fa{a unei plangete pe care este intinsi o coalr de hdrtic udi. pot sr o facii folosind ceracolor. o anu:riiti tenrtr. Fiecare si. Abia la gcoalI se l)ropunc 0 lnumiti-r tcmtr. 22 Evitirm sI pictlm copiilor cct'a ca modcl. Pentnr aceasta intregul aranjament esle lEcut tot din mtrtase. Pe de-o parte aceastd chemare prin cintec face ca ceilalli copii si fie mai pu[in deranja{i in jocul lor.larea unor procese sulletegti itnporlante.lst:-t virsth are ncvoie de spaliu pentru a lucra singur. iar natura. care-gi exlinde gtiinfa asupra esen{ci lucrurilor. La picturd obiectivul principal este procesul creator. de cAntlrire a faptelor bune gi a celor rcle.tzr doar llrin culoarc. Cu Sdrbltoarea Recoltei ne ludrn rd. Pictura cu acuarcle gi ceracolor intr-o zi a sipttrrnAnii jocul liber se deosebeqte de toate celelalte zile. salutAnd aceastlintOlnire cu veselie.oarc fiicutir cu culori. cu culoarea. a incetat gi se apropie tirnpul coacerii gi al recoltlrii. Lucrul cu un singur clement care nu ncccsitr nici o formr gi care acfionc.u copii care sunt cu totll addncili in acest proces. noastre axact L) . Alchtuirea ei din rndtase qi modul in care ea plutegte. Cei mari foloscsc culorile cu intenfie. sd strAng[ fructele pe care apoi s[ le cAnttrreasc[ dupi valoarea lor. Lucrut acesta se intilrregte mai ales la cei mici. Colliii ating o linigte interioarr gi se tliruicsc proccsului crcator.me Sfintul Mihail a fost perceput ca un spriiin in lupta cu r[ul. pe de alta. in acest sens accentul nu este pus pe explica{ii gi discu{ii prin care str con$tientizlm copilului anotimpul in care tocmai ne aIltrm gi care este motiwl pentru care serblm anumite sdrbf. inccarctr sii descopere ce face o culoare cfrnd intAlnegte o alta. cdnd copiii ajung la grtrdini{5. Dupd ce copilul igi temrin[ lucrarea.. devenirea. impreund vom impleti trdirea legatf. Un ajutor in acest sens il constituie obsen'arca intimpldrilor din naturS.re. pe scurt. in acest proccs de observare gi autocunoaqtere. cu balaurul din ftecare. di plangeta cu coala de hartie Ia uscat. o sinrfonie de culori pe coala lor de h6rtie. de anotirul:uri cu prcgdtirca slrbdtorilor prin ce€a c€ se intdmpld in jocul in cerc Ei prin schimbarea aspectului mcsei anotimpurilor.se va prcgiiti pentru nrarca lribcrrtarc. qi irnpiedicl negli. Cclebrarea sirbitorilor anului . qi una intcrioar5. care a atins punctul culminant in lniezul veni. Un alt copil este chemat apoi cu un centecel la dulapul de picturtr.tncetul cu incetul cigtigi siguran{d in acesr rnediu. Prin intimpliiri exterioarc. Ea va fi agezatr in dulapul special amenajat pentru picturr. In cursul jocului libcr. ne poate inspira perionda recoltci. Nu. inccputul lui septembrie. copilul uit?l in cAtera nlomente rezultatul. care trebuie sd aibtr loc nrereu in orn.trlirea curgerii anului O orientare esen{iall penlru activitatea noastri ne este datl de ciclul anului. Etapa de cregtere in naturf.nrieqte din ce in ce mai pLrlini lumintr gi clldurl. pictf. Nu este propusd o temd anunle. Anul nosfu Ecolar incepe de obicei la sfirgitul lunii august. $i in accastil activitate domncate libertatea gi principiul de a stimula in copil exprimaren trilirilor salc. coloreze.nd o picturd dupd alta cu o lnare bucurie de a crea. care incearcd sd-Ei transforme defectele in calitifi. ori de cfite ori copiii doresc sf. o observa{ie interesantl arattr cd la diverse virste pictura este guvernat[ de legittrli precise. un oln de orientare cregtinf. pentru a exprima ceea ce corespuncle imaginafiei lor.

gradiniie va trebui sr serbez altfel o sau mai tarziu. Cu clt se apropie mai mult sfhrgitul anului. fructc.ltirea. Omul are tot mereu nevoie de ajutor dinafar5 sau dinluntru spre a-gi line treazi conqtienta.or. noastre *rtrg". bucatr.-i. flcuti in seara cu piirin[ii.bopiluluicareesteirrtinrlcgatdelnediulsdu'decarenueste ii vom alcdtui sf. dar fiecare educatoareva pentru necesarf.. Se incepe cu un tcatru de mastr carc are ca nlotiv inrpdr- .loltei jocul liber este marcar printr-o acrivirare febril5 la buc2ittr' legurie. Jocul a crescut timp de trei srptimdni. Masa se remarcd prinlr-o anume solemnitate.i. prin zicerea pentru rnasd. tu. Ceind pilegte lunrina exterioar5. folosind doar acele simbolryi ceea ce a fost exlerioriza trdirea interioarl in mod asemlndtor . de alctrtuire in forml eflerioard' celebr5m slrbitorilc' AsAceasta.inmuncafieciruia. sf.. lurnina interioarti trebuic purhte spre afari pentm a lumina intunericul. ornamentate cu frunze de fiecare copil va deosebitS. cu atAt se intuneci urai devrenrc afari.ci.r. oferit de simbolul unde Pagtelui. Sdrbirtorirea Sf.. Odattr aceastd acti'iiate incheiati. Duph o pliurbarc in cursul clreia str6ngem rtrmurele cu frunze de loamni pentru Masa anotimpurilor. pdnd in aceastl zi cind este fircut in intregime pentru prima dati. Prin fiecare gest {tcut de educatoare sc di glas recunogtiniei faftr de plmdnt gi fa!5 de Dumnezeu. drag P5mdnt Nuvd vorn uita nicic6nd. Motirul care sti la baza sirbitorii Sfintului Martin de la sfirginrl Iunii noiembrie.toare. gi fructelor intro sup[ lund de legunre sau o tttesei care. vom trece la aranjarea lung5' masl o fi va (cflnd la misu[e) rnancim spre deosebire de zilele obignuite trei cu rogie lungi p6nzi 9i cu o formattr din mdsule mici care va fi irnpodobiti toanrn5' I sfegnice. prin imaginea mihaelica 4 luptei cu dragonul. viala interioarl a onrului re. Cu basntul se inchcie dimincala fcstivii. dacd nu dore5(e ca aceasta sd se cufunde in indiferenla cotidianir.inaintedeaintradinnorringntptr. hnportant si de poate lucra se in{elesul.65rifo. plinl de viafI. dupi. Aceasttr recunogtinl^d triiegte de fapt 9i se manifesti. Nurnni astfel se'sc o iegrnrrl cu sirnboluriie qi ie le allu poatc a$a qi nunrai cu aceste lrrcruri in rnod dcschis. lurnina gi clldura interioard. Daci an avea mai mult spa{iu Ia dispozilie. an bucati. posibilitate de a celecele descrise in continuare trebuie privite doar ca credem cdi* fiecare gridiaceasttr slrbtrtoaregi ar h o concluzie pripitl s[ . menlionat aici va n detailat la sdrbdlorirea sI gAcste infeics la sine IepuraS poate fi foa(e clar percepui. posibititelile gi insu5iriie sale. igi va regisi locul in amintirc. L. ti. pe cele din nou cogurile cu casta"ne gi ghind[ noui si le indephrtlm dacl fructe $i leg*me cu cateva zile inaintea Zilei Reioltei fiecare copil aduce p6nd la SAranotit'purilor t'asa umple care grddina proprie 'or bltoarea Recoltei. picitLrri de ulei aromat. a5a cum spunea Goethc in Prologul stru la Faust: "Activitatea uurani poate str adoarmtr mult prea repede. ocazic accasttr fiind datl Dupi spalarea mdinilor. ne primi in ciiugut palmelor cate o aranjtrmfruntos.la noi la fiecare mas5. Se va alege un basm care are ca motiv recolta gi poartl in sine qi momentul socotelii.f lucnrrile ie petrec la fel.ru ficcarc silrbiltoarc iulpofliln(il cstc prcg. $i acest caz aratd clar ctr strrbitorirea unei zile care presupune repetare pentru in4llinirea ei. R. Martin. ne vom aqeza in cerc de astd datl pentru a asculta basmul (de obicei ged foartc aproape de educatoare. le-ai pArguit Drag6 Soare.: "Globul de cristal" al Fra{ilor Grimm. pilda irnptrrfirii mantalei Sf. gi va putea fr transformatil ilrtr-un sprijin lnereu innoit pentru congtienl5. Lagrddinili. Se iubcate mult in inactivitate". Sigur vor fi multe sirnilitudini de func{ie proceda in ne orientlm dupit acetagi cadru. gi care este rostitd inainte de mdncare: Tq Pdmdnt le-ai diruit Soare. care a fost golittr dc fructe gi legumc pentru rnasd. dall de Christian Morgenstern.6 I bra pentru cd nile Wutao. impletim cu copiii o cttnultl din dilbritc in timpul cerealelor' in jocul in cerc trlirn fest'rite care se ftlc la seceratul uutplem Acum_ne pfiir. reprezintd inc5 un aspect pentru care de stadiul de dez'oltare' pectul pc .rbdtoareascd' educatoarea si irnprime o atmosferf. Pcntru sirrbitoarca Ponl.. care pot pornina de li aceast[ trtrire impreund.cu basmele. iar vechi.. cste de a optrne intunericului gi frigului de afarA. Apoi nc intoarcern in deplinl ordine spre masa strrbtrtoreascil.centruldegreutateestediferitplasat' -. impreund cu ptrrin[ii. ca un ciorchine). il nr. f'eluri de cercale' Recoltei de eseurplu. La rioi plrinfii trcbuie sI se mullumcasci cu descrierea coloratii. Copiii entuziaEti gi zelogi ajuttr cu ntulti incintare la transformarea cu pltrcintd pizz-a 5i o melo.rbitoarea inc6 sefarat piin baiierete con$tientei Ei ale gandirii. de ex. gi procesiunea lantpioanelor. sdrbitoarea va fi diferit in ftrnclie o voi face la scoal6 dec6t si'bi.mpltr in multe alte grtrdini{e Waldorf. Nc pieptininr. fructe de pe jos qi 1e fierbem... transparcnt pentru copii. Martin se face dup{-anriaz:i tirziu cAnd este intuneric. Aceastd: libertate este neapdrat sa de ceilal{i 5i individualitatea prin cd fiecare om se deosebeEte fundamental deaceca. cf. am invita bineinteles gi pirin{ii asa cum se intf.are ncvoie de cxprintaPerrtru triirea cornunitilii. sau "Fiica de imptrrat in castelul in fl[clri".undet'omfacejoculin cerc destinat acestei ocazii.

cu silinftr. Aceste gridinife de rnugchi sunt alcituite clin farfurioare in care se pune mugchi. semin{e de fag sau cochili goale de mclc astfcl inc6t. pe care trebuie sd le spargern. intAi apare o oitii. ctrci prin el a venit pdcatul in lume gi a fost nevoie de sacrificiul prin moarte a lui Cirristos. nuci qi turti dulce gi un "coqule[ misterios". in(elege cum acest lucru5or contribuie la crearea atmosferei de 27 . inceful cu incetul. are nevoie de pregitire.cra cufundatd in intuneric. ci.firea. Pentru ca sufletul sd poati vielui prezenfa lui Christos. Este un sirnbol al recunoagterii binelui de riu . care va fi implr{it{ cu vecinul). poate sI fie de mare ajutor. El este imaginea e\. in ce privegte marele spirit care a viefuit in acest om. Adventul. 5). care se afltr in centml aces(ei spinle. $i acest drum poate h virzut pe Masa anotimpurilor unde este arnenajat un peisaj cu mugchi. nuci gi tu(i dulce.ul siu dulce. Pe unni apar Maria gi Iosif cu maglruqul. Mdrul aduce cu sine arnintirea cdderii in pdcat. Iosif gi Pruncul. leac Deci turta dulce este o formr de paine vindecrtoarc. ajutorarca (de ex. Apoi aprindem lampioanele care au fost {Ecute in grddinifE in siptlmdnile anterioare qi facem o procesiune a lor. Martin (un fel de plf.ie str-l facl onrul sprc inliuntrul situ pentru a-L glsi pe Christos. apoi una qi incir una. Jocul lampioanelor din cartea "Mici basme gi povegli". Cine a trdit a$teptarea liniqtit:r care insofeEte copiii zilnic la deschiderea cogLrlefului. piinii la vacanli. ferestrele noastre. Fiecarc lrun0narc aprinsii va fi pusd pe spirali.ru. Dacd. La noi Mog Nicolae mai aduce pe l6ngi mcre. la copil nu va ajunge nimic neadevirat. panglicile. aprins6. dirnpotrivl. cogrrleful cste uilplut in ficcare zi. prin aceasta se deosebegte de alfi i'Mo$i Nicolae pe care copiii zilelor noastre ii vtrd in chip de rccramd in magazine qi care sunt etichetafi cu satisfaclie ca fiind falgi pcntru ci "cel adevtrrat are mantic cereascd albastrdl'. Atunci legenda gi pufinele cuno$tiinte pe care le avem. nirnic nedrcpt. Preocuparea noastrd a adul{ilor cu imaginea Sflntului. gi unul dupi altul se ivesc trei pistori care pizesc oile.a. Aceastd puriflrcare i6i are cxpresic Ei in rnediul inconjuritor.nr. in tirnpul jocului liber impxturinr stele transparentc cu copiii carc impodobesc. una dupi alta. finflnd in mdn2i o luminarc pe carc o vor aprinclc de la luminarca nrarc din ccnl. in acest coEule{ se giseqte cdte o piatrtr frumoasil pentru gridinifa de rnugchi a fiecdrui copil.d. care se indreaptd incet spre colibi. trebuie str fie purificat de tot ceea ce il irnpicdicl sI rcruarcc aceasta. Din aceasti ceari vor fi frdmdntate figurine care-i rcprezinttr pe lv{aria. ia nagtere un peisaj. sporesc. 26 rl in perioada de Advent intuncricul dimincfilor este imprigtiat doar de Iumfinlri. Viala ne dtr uneori nuci tari. Figurilc de la iesle sunt sirnple pipuqi care stau. se lumineazi din cc in ce mai mulL. inceputul Adventului estc fdcut cu o slrbtrtoare speciali: "spirala de Advent".i va putea apoi sd o iradieze spre exterior. Aceasti spirali este un sirnbol pentru drumul pe care trebu.ne apropiem de Sf. animalele.cinti dublu r5sucitI. . Pulin inainte de Criciun apare un taler de ceaii in grtrdini[d. ne lumineazl. Unul dupd altul. Sosirea lui Christos. pentru ctr vine din cer are o mantie largi albastrtr" brodatl cu stele. vol. Fiecare pas pc care it faccnr in evolu{ia noastri pe druruul interior al sufletului pettt* a-L intilni pe Christos este asociat cu stridanie. Putem minca nuca abia duptr ce facem efortul de a ajunge Ia miez.el se alla la inceput. Perioada imediat urmitoare strrbirtorii lampioanelor cstc una destinatd cur5leniei generale a griiinilei gi este legati de "sirbiioarea spllatului ccl rnare" cdnd vor fi spirlate toate p6nzele. Turta dulce este o pAine (irnbogd(itd) rafinati. Darurile pe care le aduce au o'importanfd deosebit[. felele de pernrl g. El aduce copiilor mere. Termenul german este Lebkuchen. un alt evenirnent important este aparifia sff. Lurnina qi iubirea sunt singuretc lucnrri carc prin iurpii(irc nu se irnpu[incui. Ea ne poate ajuta in lupta zilnici a discernerii intre bine qi riu. o alttr formr decAt cea pe care o are pdinea cca de toate zilele. in mod misterios. care a fost coaptd dimineafa impreuni cu co- piii. Pe la sflrgitul lunii noiernbrie incep pregltirile pentru perioada anului care cste trliH tainic Ai foarte intens de copii: Perioada de Advent. O spirala din cetini verde de brad conduce la o lurnAnare ulare. iar in gennana veche "Leb" inseamntr mijloc de ttrmrduire. o dati cu conuri de brad.ntului Nicolae. ci poate o adierc a spiritualittr{ii care l-a animat. La slhrEit se serve$te un cornule{ de Sf. va putea si-gi aprindi iubirea de la Iubirea lui Christos. Ingerul care le veste$te na$terea plute$te deasupra lor. ficind din ziua Sffintului Nicolae o rememorare a iubirii qi bunittrtii acestui episcop. Dac?l omul face acest drum reugind si ajungi pAni la esen[i. copiii vor ptrtrunde in aceasta spirali insofi{i dc nruzica de liri. se iucheie cu irnpletirea Coroanei de Advcnt pe care o facem impreuni cu copiii cu o slptfunini inainte de prirnul Advent. in ultima zi de grldini{5 copiii pot lua acasl aceasti grldinifl de mugchi. ci doar de un cAntec al lunpioanelor. O datl cu flori de paie. acolo se intiurplfi cite ceva. O citrare conduce la o colibi ficuti din scoarfd de copac gi in fiecare zi de grfldinifi.. Bezna exterioard este mai bine perccputd daci procesiunea nu este precedati de vreo sirbitoare. Aceastd perioadf. pregurile.terioari a solului ceresc care ne aduce merinde pentru drurnul interior spre christos. in grddinili. iar incdperea care. Nicolae potrivit acestei crcdin{e. material se lucru pentru grddinifele Waldorf.

forfota de furnicii. dc urzici cotoratc. in tairri incl. in aricorf "*ir_ sunt Ia lucru Ei ii'"opsitorii. dupd solstifiul de iarnd.cte.roii rup. cu o siptd'rdnd inaintea camavarurui se va gisi o radi cu cos_ tunie pusd intr-un corf . trei strptimdni juclm jocul celor trei Magi schirnbAnd zilnic rolurile. s[ nu inchidcnr uqa ca "hangifa cea rea". Crdciunul poate avea loc cu tot tirdboiul de afari. urnorui este forfa sufletului czue il debaraseazi de greuiate.'un ^g. Sirbiroarca clc pagti. scoatercala runii.norigtilc Ei pocnilorile fEcutc de noi. in bucitirie este activitatc febrili. vcchi hxat de acesta.of. 'om o_ bucatd'nre depinzi arbi prrsi pe jos rrc scn'e$te drept fa^li cle r.irea cvcnirneutului nagterii lui Isus reprezintf..J"in. dorul de a zburda..or" . Aceasta se petrccc prin aducerea cu sine a unei stiri de lejeritate.. Dupi mlncare mergem pri'toati crrdirea in pagii unci polo'czc de carnavar . bucuria copildreasci o"rrinou"U. Dirnincala'a fi iucheiaia cu nrulte dansuri specifice carnavalului. ne dzim seama ci aici nu domnegte congtientizarea impdrfirii rolurilor. .. joace ruai multi vrerne un lol. pentru primivarl.J uririr. vestirea naqterii sale giadoratia pdstorilor. Acest joc va fi fdcut zilnic pAnI la vacanla de Crdciun.plicinta qi salata de fi.. un parat inr_ ndptesl' dar se pistreazi suicient spagu pcntru amenajarea rui confonn ccrin{clorfantcziei. gi carnavalur ofer[ posibiiitatea oescinrrfi irnportanlei p". La grddinilr carnaralul este sirb{toriicu. transformAndu-se intr-o forfoti.rorii-. se pregdtegtc. soarelc incepe sf. atunci cdnd pot si joacc rolui unuia din acegti trei Magi. ci trebuie si "deschideur lag uga" pentru a putea pitrunde "Fiul Domnului". descrie nagterea lui Isus. in tinrpur carnavalului devin operan^te dezlin{uirea instincteror.ca toato sdrb[torile. .. La copil se observi un neastd. A trecut perioada luminii electrice la gridinip gi se apropie perioada Carnaralului. Dacf. le oferim -"i."r" if elibereazl. r. pentru ci toate celelalte ne preocuptr mult mai urult. r"a"r.l. in 5i aceasti zi se prclungegte jocul liber pentru cI nu i"gi ufn. Acegtia pomesc si-l salute datoritd dcnrniti{ii lor.i. gi artc lucnrri de care avcm uevoie Lr ziua sirbrtorii. Ins[ arninl.segte posiu'itatea congtienttr gi asumari a omurui de a apera ra for{ere copir'lui din er. piont t" tente in ghiveci vor fi risddite. Toate aceste oglindcsc proccsele ce au loc in naturii. Bucdtarii cofetarii fac prajituri gi taie fructe. Odati depS$it punctul culminant al Nopfii de Ajun. DupI intirnpinarea Dornnului (la 2 februarie) cre$terea zilei devine evidenti. pentru ci ra aceasttr rdrsti copiii nu pot sf.hpTi!l* de a pitrunde in alt . indiferent de felul in care sunt denumifi. i{i ex-trag cuno$tiinlele dintr-o cu totul altl sursii: qtiinfa lor despre astre gi inscuulitatea inscrisului in stcle le trirnite solic dcspre na$terea unui impdrat carc estc mai nrare gi mai puternic decAt ei..... intim lega[i de plruAnt li s-a artrtat oastea cereasci gi ei au urmat-o plini de credin!tr pAnd la staul.asi in jurur cdreia n. urcarea s*elor in prante i5i gise5te expresie ra 5i orn prin ridicarea sprc suprafaf{ a ccea cc se nume$tc instinct gi dorinfi. a cadourilor . grotei piticiror gi paratului impiritesc ri se adaugd o gri_ din:I unde g'dclinarii vor pranta o rp. Pistorilor umili.mplr instincli'i. are fiecare sdrbrtoare gi anumc dezvoltarea. posibiliG[i de travestire. Pentru acest lucru trebuie s.i. Ceva din accastd atitudine maicstoasi triicgte gi iu collii. una dupi alta apare o groti pentru pitici. urce incet.inf*rtusela pcritele cu acuarelc p.r'icrii 9i a innoirii nu estc intfrnrpritor 29 .i fim desclrigi. Cdteva gdnduri in ce privegte sirbitoarea propriu-zisd a Cliciunului degi nu are loc la grddinifd: Ne vine din ce in ce urai greu si serbim astizi Crirciunul tocmai pentru cI se bucurl dc o tradi{ie atit de indelungat^tr dar care se aplatizeazl din ce in ce rnai rnult.i. de-ribertate.oiogic.cre$[ere.. iar ra copil.ji <rc uuei.Jro.de bestii cu'rprite. iJ'i*oire gi de cr€$tere care triiesc in subsongtient se activcaz5 in mod deosebit. nroriEti gi pocnitori crin nucir dc cocos sau co. In ultima zi de gridiniid inaintea vacanlei pot participa gi pirinlii.*". ca fiecare sirbitoare gi caina'alui are nevoie de perioada sa de pregitire (nu pofisd devii'eser cu o sirnpri apisare o^" o. intre carnavar qi pagti este o perioadd de riniSte c6nd in jocul in cerc von' viefui topirca zdpczli gi apropierea prirnlvcrii.1 ir a..urr. zilnic. pr""rrrcare. in A. sitrarbi[e.'lburOdlnicia pi in carnavar si reg. gi este impresiouant sii constafi cit de puternic se uuesc copiii cu evenimentul. o altd chemarc interioari. Timp de doui. ia. pot.re . Regii sau Magii cei in{elepli. Roiurile Magilor cer alti abordare din partea copiilor decdt cele ale pistorilor... Avdnd in vedere bucuria cu care biie{ii vor sd fie Maria gi fetilele Iosif. Ia mobili_ tatea sa sultereasci. It. sirbitoarca rcin. de bucuric.o*rand. in tirnpuljocutrri libcivoru racc ghirlunclc qi flori din hArtic crcponatl.ii . 78 unur din cuvintere cheie pentru aceasti perioadi este: . inci insesizabil.u n acoinpanirti J"-.. Natura. Rolurile se schirubf. ne putem apropia imaginea persoaneior Sfintei Farnilii qi o pu- tem lega de insugirile pe care trebuie si le aibi suJletul pentru a serba evenirnentul Nagterii lui Cluistos. " ar vicrii. in perioada Bobotezei mai poate sd se facd simfit ecoul Criciunului. carnavalul devine contraponderea stdrii " moarti a suflefurui de incremenrre din cursul ienrii gi care aigtigi tot rnai mult teren in yia{a noastr{ dc ast{zi atit de nrarcati de activitatea intelcctualit... petrece qi in noi. DupA Mog Nicolae incepern pregdtirea jocului de Criciun la jocul in cerc carc prin versuri gi cdntece simple.-frAasa se \? lua in cu totul alte condi[ii dccat cre ouicci. Ia fantezie. se spunc ci in subconqtientur ornurui se joici'un copifardturi. Este chernarea de a perrnite ca aceasti nagtere a lui Christos si se poatf.Advent.

este foarte greu de in(eles evenimentul petrecut ta Paqti .r . Duminica P:rgtelui. J*"ia obser- pqr." ex- terioarS. Cu'trci siiptf.u[ ctrutarea Ei glsirea. persane gi egiptene. pastrrea. Ebte momentul si aprofundtrm putin con{inutul acestui sirnbol.nrii"ifheir*li de pa Masa AnotimpuRusatii. gata de sacrificiu. La inilfare facem vtrm norii. pi de a merge pe aieasu cale. Esen{a acestui simbol este sortit tot mai rnult uiltrrii gi de aceea tot mai mul{i consiclerd inutil sf. Cereala odihnegte timp de trei zile in cetatea pdrnAntului aga curn trupul lui Christos a strdpuns intunericul pf. crun ale Pagtelui. inimii ormrlui.rin" ur.in rnlltocut incrperii" pe o acoperit[ cu o pAnztr albtr.spiritur omurui.dispare rilor. incf. $iI noi infelegem insuficient necesitatea crucificlrii gi de aceea ne refugiem in simbolul Pagtelui povestind copiilor despre iepuragul care aducc oui. La ce se refela? poati Ia faptul c?t ea reprezinte a treia treapttr pe care o po{i atinge in reugita de a te lega interior cu intampilJe crxciunutui gi anului. Masa anotirnpurilor se unrple incet cu porunrbei albi. 5i care inftrlige. Estc crrnoscul filptul ch la rtniltoarca prin hiir{uire. Rusaliile' ca gi pagtile sau crdciunur. in rnulte legende budiste gi cahuuce.).. peutru ci el trebuie str facd legdtura intre gtrsirea ouilor.0.lnil1are avem timp str ltrslm evenimentul invierii sI rtrsune in s*llel in locu^l basmurui *o. fiinla care .. in perioada acun jocuri .rn6ni inainte de Pagti. a sa cu Christos.r*o. pe care ii ntrm ca fiind 30 vom pune in grddinifa de pagti. icprrrclc sarc in ajutonrl tovarigului s{u fi. de autosacrificiu. gi aceasttr strrbtrroare este un imbord aminte a celor petrecute in un'r cu 2000 de ani. p. dtrruire gi putere de sacri'ficiucare m-au i'ilfat la demnitatea pi"i"i"_ indurtrrii unei viefi noi fdcut al treilea pas care inseamnr o unire cu arte evenimente spirituale care nu au regtrturf.rzi procese intime.. Iepurele simbolizeaztr deci intruparea altruismului. cAnd acesta cade epuizat. nut. Acestea sunt calithli pe care le desem- virtuli.-u iai"ut a. Iepuragul este irnaginea irrsugirilor interioare care trebuie sd fi fost dobindilc. Dacr mi-am pregitit sufretur in aga fel ca Nagterea Domnurui str se poatl petrece Ei tn mine. sunt strrbtrtori care v*rv vor vvr fi pregtr^r doar ' tite ml gi serbate.care sr-i erprime confinutul rpiritu"r. Aceastl sirbrtoare este cel rnai greu de inferes dinlre toate sirbitorile se poate gdsi o rerafie cu-revtrrsarea Duhurui sfEnt peste apostoli. Nc scmnaleazi desfigurarea proceselor evolutivc interioare pe care le face omul. imaginea lepuraqului de Pagti care aduce ou5 are o cu lotul alti sernnificalie. cu dorinfere g slIbiciunile omeneg. dac{ a3 dobendit insugiri ca generozitate. iarbd gi diferite tipuri de cereale.nnrlui trezirea din lunga Ei inghefata hibernare. in jocul in cerg apar pdsirile pAn[ cu o zi inai'tea strrbdtorii crend ta fiecare *pil . Ziua invierii gi senrnificafia acesteia.strrbitoarea celor proptrqi. ctr igi acest lucru poate adormi ln.i". $i in acest caz se exteriorizeazl o intimplare cu confinut interior.. este pus in eviden{tr de 6ptere evenimentelor de la Rusalii."ro*e.'rd*t aer. Acesta este rnotilul pentru care. copil. dupfi a lreia zi. pe rea Domnului.. De Ia pagti p^and h. r'orbeasctr despre ou[ odatl ce ele au fost cunrpdrate din magazin. inrpreuntr cu copiii facem iepuraqi mici.. a'r'Arfrrlui vcrde al cerealei care stripunge pirnAntul.la inceputul prirndverii. poiunrbelul alb este simbotul sfhntrrhri Duh. care acum a inverzi! altrturi de un ou'opsit. pcnlru a pulcir cluvcni lrurti-rtonrl rrnci vicli noi.mflntului pentru a iilcepe o noutr via{I. Activitatea interioard necesard. in cregtinisrn Oul de Pagti este simbolul invierii. cuul s-a inceta{enit obiceiul (de la bicicleti pdni la caseti). In aceastd zi. Pentru copiii de vArsti preqcolarf. po*inbei alb pe care poate s[-l ia acasi$i acest lucru este facut sirbitoresc: in ultirna parte a dininefii are loc aga numitul "finar slrbtrtoresc". a diruirii qi a sacrificiului (nu de pu[ine ori iepurele care fuge in locul tovartrEului sdu iqi pierde viafa). Pentru a putea serba Rusaliite.e.rgincl mai departe in locul lui.onlinut este oilimbare lungr in . iepurele este prezentat ca o fiinfl altruist5..moartea gi invierea lui Chrisos. Privitd din acest punct de vedere. Brteriorizarea acestei sdrbtrtori cste mult mai dificiltr decat celelalte pentru ch se adreseaz[ in mtrsur{ mai mare sufletului. Iepuragul de Pagti aduce doar oui.i. Peste tot in naturi apar semne de viafi. in rninrrile vechilor culturi indiene. p" o . podeaua din lurul mesei 31 . in grrcJla wardorf crutdm o imagine $. Ca orice sirbitoare. gi aceasta este beneficiara unei lungi perioade de pregtrtire in gr{dinifa. grrdinifr va fi datd copiilor la pagti. * lfut-e afltr cdte un porumbel de Rusalii pentru iie"ur. r"orbitul in limbi strtrine? un preot a numito o dat{ . din vechinre. Ia gr{dinif{. oul este vezut ca fiind irnaginea vieEii care sm sa se nascl. albi. Este lipsit de sens str ltrs6nr copiii sli cautc outr inaintea Paqtelui. Copiii urnfrresc cu atentie procesul gemrinativ gi aparifia. nu din ce in ce nrai rnuhe daruri. . este agezati ovazA in care. imaginea viefii interioarc pe care omul o poate percepe ca legdturf.iu ne vine in $i in acest aJutor' tn preajma Rusaliilor atmosfera este plinit de cAntece gi zbor de plsirele care-$i insofesc in zbor puii inaripafi. Atmosfera de pagri Aceasttr este prezenti in basm Ei injocul in cerc. "* pf._colorate c"yi. itl forlci intcrioare a invierii. fiecare copil poate sd planteze intr-un vas pu{in adAnc. din lAni netoarsd. $i natura slrbitoregte cu fiecarc fir de iarbtr ce incolfegte din intunericul plmf. poate fi aceast[ cale poate avea roc pogorarea Duhului sffinl Acest urim eite 6ugerat" dar foarte rar atins (de aceea este "o strrbrtoare a ceror avansali. ne poate sen'i drept exempru penfru omur care se strrduieqte ! yJe "i-tt{1rl lumii spirituale". asemtrn5toare celor din b:isme.. . este exprirnatd prin clutarea ouiilor.

unele idei. poate incepe o via{I noul in plan spirinul. Copiii zunt invilafi in inclpere in mod festiv.i- sd nu-i mai ajute. evlavioas{.. perceperea qi triirea lor intr-o formd noud.. copilul de vf. altfel spus: "eu pot nrai bine decAt cei rnici.nd tot ceea ce este pirnf.pare W. Este agezatl intrun colf linistit dar vizibil al i'clperii. fErf. sunt mai vioi. naure gi luurea spiritualfl care este creatoarea tuturor.i mari. Dup{ aces{ei faze de sdrrcie a fanteziei.c. Iatf. Figurativ vorbind. apoi vor fi rtrgpfluite. s-a artrtat in descrierea cicrurui anului. l"byi." "rt Ei de educatoare..^Lrgorr" . Pregltirea pentru $coali Aga dupd cum a fost descris in capitorul "dez'ortarea copilurui.iiie . Dinrpotrivii.trm.'. Inci un cuvdnt despre Masa anotimpurilor. insl a fi agresivi ptrrdnd si asculte tot atet de bine ca inainte. Fluturele este irnaginea arhetipal{ a transformdrii pe care o parcurge gi ornul. pagi pe care incercfuu str-i pdtruadem ra grddinip.. cum aceastd perioadl este asociati cu pregdtirea mapelor 5i cu suprasolicitare.rarea Domnului gi netezili i urcarea"). Ldmuririle ideatice vor fi date rnult mai 6rziu cand congtienfa este in stare str cuprindl profunzimea dimensiunilor gi acest proces nu ar trebui se inceteze niciodati. Am putea spune gi aga: lumina exterioari trebuie sl scadl pentm ca lumina interioaril s[ creasci. atins la solstifiul de var{.. Rusalii se $oate observa cunr copiii sunt de nesttrpenit. Ioan BotezXtorul. o activitate potrivittr p. poate fi perceput ca avdnd un efect benefic. de i. toate irnpuritil{ile suflehrlui vor fi arse. cu danDup?t suri de varfl pe care le facem afarf.-*. fantezia. Ideile pentru joac{ sunt mult mai rafinate. curativ. intre ar 5lea gi al 6-lea an de via{tr copilur face pagi importanfi in dezvoltarea sa. mui rflnd pentru ctr ajunge intr-o faztr in carein mod trecitor. Lepidi. imuogdlitr. vor fi celebrate pinl la sotstiliu cr-l focuri mari. o activitate foarte indrtrgiti este pregtrtirea darurilor ani'ersare pentru membrii de familie (fie cr este vorba despre o prpugi pentru sora mai mici sau despre o bucatr dd lernn penbu fri{ior. Procesul dwenirii unui copil de gcoali insofegte sentimentul acestuia cil este "mare". vom incerca^str prezent6m aceastd epocl gi modut in care se poate ea desfEqura in g$oinifa Este-de la sine infeles ci un copir crlre se pregrtegte de rners ra gcoari are ne'oie de un alt fel de fatament dec6t un copil d'e 4 ani. mai atotcuprinztrtoare.p*Jtoare anotimpului. duptr necesilate.pAnzi albf pe care este imprdgtiattr o mare de flori de sezon. Este vorba de perioada cAnd soarele a depdtit punctul cuhninant al solstiliului de vartr qi lumina va scddea in intensitate pfln6 la solstifiul de iarnf.. sunt sarcinile care ne stau in fafa noud.. Sf.a. oamenilor de astdzi. ca mdtasea"ar" la pipdit. Mai rdrnfrne inci un anotimp de dcscris cu strrbiltoarea sa: vara cu S0nziereasctr.va adresa din ce in ce mai des urpacitifii imaginative a cbpiilor continuAnd cu multl circurnspec{ie. Sdnzienelg sIrbAtoarea Sf. "-"*pil. Crea ce se intd.o lucreaztr gi mdndria de a putea duce acasl bucata de lemn . de pildd lucruri pe carc le face educatoarea de obicei. Datorittr stdrii in care se afll copiii. un exemplu: 37 33 . aceasta izbucneqte innoitd.il. fiind dlruili total ctrldurii gi soarelui care se apropie de punctul cukninant al ctrldtoriei sale.ntesc. ritrnul care s(rlbate ca o respirafie intregul an.. ta grldinifl serbtrm ziua de Sdnziene cu jocuri gi dansuri. iu sal[ domneqte o atmosferl slrbltoeste acoperiti de asemenea cu o Acordirn mare importanll redegtepttrrii repetate a acestei qi lo lmptrrtaqegte presimfirea existentei unui motiv inalltr atmosfere care-i profund. Liinbajul prin care ne adresrm acurn copiilor trebuie acordat acestor aptitudini. loan Botezf.mplfl este simplu {e irnaginat. Este inrpresionant[ bucuri" . iar eu voi sltrbi". nele. Lurndnlrile contribuie la atmosfera sdrbltoreasctr.rstd $colarfi este foarte bucuros dactr i se perrnite sd ajute. irengile fixate inlancul de lucru vor fi tiiate cu multi rdvni. legltura intre mediul inconjur5tor. $i in acest caz ca gi in cel al descrierii unei zile.find'. a trii doar in lumea spirituali. Interesul nreu orientat spre e{erior trebuie s{ pileasci pentru a putea crefte in intensitate interesul rneu pentru cele interioare. Educatoarea se. ficcare copil priruegte un fluture de mdtase.ot u aceastii etapr este cea a lucrului cu lemnul.rezisten{5. Acum copilul este recunoscdtor c6nd. Cu toatil sirnplitatea acestei ac{iuni.. Astfel am inchis cercul strrbltorilor anului. i se dau activit{fi prin care poate sd triiasci forfa.:-" . Aga trebuie intelese gi focurile de Sinziene. Ia jocul in cerc ne preocupl ftansfonnarea omizii in fluture iar ia sfArsitut $rbetorii. prin ea incercim si aducem intruntru schirubtrrile petrecute in naturtrii str le vizuali. vor fi pilite gi in frnal vor fi Emirgrluite.... Prin nretanrorfozarea intereselor ptrminteqti in interese din sfera spiritualului nu inseamntr a te instr[ina de ltune. inlocuilr basmul care necesittr concentrare pentru a fi ascultat. Ioan Botezitorul trebuie infeles ca un anternergdt-or al Domnului ('pregiti{i ci. parctr mai liberi. purtaoo podoaba *. Despre ce podoabe este i'orba. urmeaztr nigte jocuri de degete Ei apoi fiecare copil prinreqte porumbelul de Rusalii in acordurile unui cintecel.torul spunea: "el se va implini.sa de. dar sr fie solicitat pentru lucruri pe care nu pot s[ le ficd decat . sau invei+ Iiei pentru astfel de cado-cleplgirea uri au chiar copiii gi doar rareori ni sc care sfahrl. Ea este o parre a inimii copilurui de care ingri.

1987. casa pipugilor de pildd.{sit expresie intr-o rugdminte adresattr atunci plrinfilor gi care spunea: "Permite. Privind acest exemplu se poate observa cAt de rnult poate fi rnenfinutl o idce ce fine de irnaginafie. poate fi brodat. Sihli de necesitate unul din ei a spus: "haide sd zburdm Ia bunica" (bunica eram eu).&rpd care au tmbrdcat pdpusile Si nti-au incieplinit dorinla cumpdrdnd cele indicate. ptrpugii-copil str nu-i fie frig pinl Ia terminarea garderobei. gcolarl ajuttr celor mici la imbrlcat gi pot prelua din ce in ce mai multe sarcini care le incumbl tesponsabilitatea cum ar fi de pildtr curtrfenia intr-un col! sctrpat din li si se incadreze ?n timp.. punte de trecere intre grtrdiniti gi gcoaltr gi porneEte de la joc spre munci. iar anul trecut cel car€ a terminat cel mai repede lucrfrnd cu cea mai mare pltrcere.Doi bdieli de Ease ani gi-au construit cu mttltd tndemdnare un avion. Lucrul acesta este reg:isit qi in sentimentul social care trebuie mereu stirnulat la aceastd vdrstl. Feb. Dacf. pbate ar trebui sd arunctrrn o prilire asupra rnecanismelor gi efectelrr acesteia. asupra unei actil'itift. c6t de multe detalii inglobeazl povestea triitf. gi de pllcerea de a lucra. tocmai munceam. Astfel "nrunca copilului de Ecoald" se constituie intr-o. care. F[cind aceastl munce. De obicei e*c*plul celor care Iucreazd repede. qcolarX exerseaz[ capacitatea de concentrare mai indelungatf. dup{ dorinfl. Acestui fapt se adaugl gi acela ci pe ecran nu apare o singurl imagine luminoasii. determindnd astfel copiii sf. . Pedagogii Waldorf irnplrt{qesc un punct de vedere asemintrtor. de ei se dtr responsabilitate (in cazul acesta. o iau de la capf. timp in care au str[btrtut ecrarul. se va coase mai intAi un scutec. Dupd ce au zburat o vreme cu rel nu au nni Stiut ce urmeazd. Alegerea acestor indeletniciri depinde de bogi{ia irnaginafiei educatoarei 9i poate porni de la: confeclronarea de ptrpugi cu noduri p6ntr la . Atitudinea fa{X de mass-media in perioada pregcolarl vedere. I-am sulutat cu cuvintele: "ce bine cd aJi venit. gnja Si cet ds bucurogi sunt cdrtd pentru cei mici). in momenlul in care au ajuns eu toqnai coceom pdinea. pentru ca atunci cdnd apare. sau si nu lusreze cu bucurie. arem prezent in minte faptul c[ avem de-a face cu o arntrgire care line de trAndf. Noi nu am intfllnit situa{ia in care un copil str se simtl obligat sl facl o p6puqd. iar tn drum ali putea sd zburali pdnd Ia magazin Si sd cumpdrali niste unt Si brdnzd? Nu nrai m. Dupi Rusalii se va gdsi timpul potrivit pentru serbarea "botezului pApugii". Ant rdspuns "la ora 5. intre tintp. munca pe care o fac copiii in mod independent avAnd caracter fonnator. inainte de a ne indrepfa atentia asupra consumului de emisiuni televizate. pre- cunl $i actiunea logicl. Dup[ l/30 sec. care se intinde pe o anumiti perioad[ de timp (cam de la carnaval pdnfl Ia Rusalii). a fost un bdiat Aceasttr situafie este dependenttr de atitudinea existenttr in familie fala de ceea ce insearnnl masculinitate $i in cazul "muncii copilului de gcoattr" vom acorda atenfie individualittrtii. a copilului de qcoald' in gr{dinifa Waldorf. dat{. ptrstor cu oife sau castr simpld pentru pf. nu poatc str le recunoasctr ca atare.-gi tennine lucrul pin[ la o anurniti.t. unul din ei a inirebat ingrijorat "cdnd trebuie sd ne intoarcent?".i copiilor dumneavoastrtr str priveasctr la televizor abia in perioada gcolartr" Ea a fost publicat[ in "NUrnberger. Cu toate aceste se impune intrebarea: ce efect are consumul emisiuriilor televizate asupra copiitor nostri? inh-o discu{ie a unor exper{i s-a cristalizat de mult p[rerea priviioare la acest subiect gi ea qi-a g. r . personalitdlii copilului. ochiul care.eat nirnic acasd"Au mai Jdcut o vreme baie . copilul stabileqte singur perioada de timp cat lucreazi. Perioada pregcolari constituie aqa numita: "uruncd. datorit^[ spafiului mic existent intre puncte. copilul de vfirstd. nu sunt percepute ca irnagini de sine sttrtdtoare ci sunt percepute ca un armanrblu in rnigcare). Putefi sd vd ocupali pulin de cei mici (care erau pdpugile) Si sd zbura{i cu ei pdnd la lac ca sd face{i o baie?" Au fost incdntafr gi s-az ocupat tnduioSdtor de "cei nici".nd in sffirgit putem incepe s-au indesit. Este nefondati ideea confonn cdreia ar inve{e fi nepotrivit ca un briat de 6 ani care de-acum este mare str-i cerem s[ coase o ptrpug[. lucr6nd cu o adevdratd bucurie. Este vorba de o muncf. ci pe acest ecran gonesc puncte luminoase care ne bonrbardeaztr retina de 625x800 ori. pentru aceasH "munctr a copilului de gcoal5" este aleasl phpqa cu noduri.Nacluiclrten". se comport[ de parcl ar fi "btrga{i in priz5". cat de mult rezistd gi ctt de repede lucreazd. incl inainte de crdciun intrebirite'referitoare la momentul cf. intensiv este atit de puternic asupra celor ceva mai lenegi care llbflndu-se contaminali de rflvna celor harnici. Pentnr 35 . in modul acesta copiii de vdrstf. i-au thts la baie Si i-au tnvdlat sdinoate. gi care este firnctie de rezistenfa de care diqpun. Cum ia naEtere imaginea in nrilcare? Trebuie sf. Credem cI avem o imajine care este cle fapt o alcdtuire datorattr legilor fizice clrora li se subordoneazf.pugi cu plpuEi care stau ori corabie cu pdnze gi oricare alte variante. Dimpotrivd. deci sd 34 Televiziunea este de neevitat in zilele noastrc.via ochiuhii (imagini care se succed in i/30 sec.

. stare de transtr 9i recepl.a crege prin schimbarca rapidfl ingrcuneazl dar filrrare' tle unghiuri 1r. nwoi" de mai mult timp pentru c[ pentru capacitatca de rcpctle prea rcpcde.ochiulnostrunuparcurge normal. il. cultura. o"fiirar". ca on colde hartie. Deci ce se intdmpll gri $ urmdresc goana unor Ochii lui rlmfln in[epeni{i pe o nrprafap nului? il.d vor fi cantonate in straturi succesive se sc'fundi in subco*gtientul siu undi zi in rlspursuri tip "ToltL" panl cflnd..u*. siunea irnaginilor p"n.rre i*ragini. intr-o una dupil alta cu rapiditatea unui fulger' 5i care fioo.sare cu copilul care stl in fafa ecraliruitete gi este inactivatf.r.rit si vad[. nu se poate ajunge la el' nupentru scurt timp' Rezid5 in fi decdt privit" dar 5i de privit nu se poate decit succen"*r" stimulilor simpLi rie'oia de a cregte intensitatea sau de a accelera televi' fi atractiv[' a Pentru plictisitoare. Doregte str stimuleze fonnarea propriDoreqte sd stimuleze propria 37 inifiativi . (Emmery-Report cle transl sunt prezente in somn .calul de pe stimuli sinpli cdrora nu li se poate rlipunde dec6t te pofi juca cu el' nu poate .Scluft das Fernsehei ab' .O dificuitate-in plus .. tviotivut succedlrii cu rapiditate a sa nu poate propune decf. vicii de posturl provoaci o scidere a memoriei vizuale detennini superficialitate gi injurnitdlette formarea de imagine scade capacitatea de concentrare gi stimuleaztr gustul distructiv ingrlde$te formarea activd...r*"[ . pri n interes centrare Sltrbeqte voin{a Doregte in toate domeniile.. normale de percepfie el rtrmAndnd infepenit' (holbatul ^---'nrearte in linrbaj popuprivire t" p"ritd incremenit[_ a ochiului treze.. puse in 11de demonstreaztr starea Oe r*itt"' Au fost in publicat l93i.stimularea procesului sdu de dezvoltare? RAspunsul dat de specialist sunl cam a$a: Telwizoml: .. .Spulberi. slibeEte capacitatea de con' si stinruleze fiurtezia prin Doregte si stirnuleze capacitatea de concentrare.iunr. in mod face miqcare de tatonare.saueducatoareilagridini|ay din ce in ce mai drastic violenfa.nder)' .* a nu deveni gisirea unor unghiuri interesante de ziunea este constr6nse ta rapiUirate 5i la din fi1ne prezinti in nrod filmare ."stingefi televizonrl". Telerdziunea in rnod sirnplu . cAnd suntem Observ[m agadar mahrri. Idcuttr treptat. odati cu atingerea vfrstei de gcoal{..*n nu poate fi alins. hipnotizat. La tclcvizor totul merge n imaginii' . Teruiunea pe care este nevoitl str o creeze televiziunea pentru a nu fi cleconectat televizorul este realizat[ prin punerea telespectatorului intr-o stare de ugoari teaml carc poate fi denumitf. iqi Ceptrgeqte Faitezia copilului care nu acfioneazi cu o apf.. ctnd ochiul nu trebuie .. Aceasttr aptitudine de formare no{i- congtienfa . . se vor revlrsa intr-o gi. acesta este un copac" se dezvolt[ pe baza onalf. Din punct de vedere al pedagogiei Waldorf sc poate stabili ctar ctr felurile pe care pedagogia Waldorf gi le propune sunt diarnetral opuse calitd[ii de te- creeaz[senz. ci televizorul nu este un stimulent al dezvolt{rii. a fi filtrate de fdrl subcongtient ln pitnrnd televizate irnaginile con$ienta-Tpilului este noastrd ue@. Mdsurltori lbcute pe creierul lar) are anumite efecte asopra congtienlei beta.il. proprie a reprezerttrrilor imaginative stimularea instaldrii pasMt4ii in toate domeniile detenninl aparifia unei congtienfe de spectator. prwoacf..undelor alfa care doar widenff. ca de ex_: experieniei .. "la m6na a doua" actioneazi determindnd lenevia la citit (analfabetismul este in creqtere in Gerrnania. in cele descrise mai sus se regtrsepte motiva{ia pentru ritrnul accelerat succesiunii imaginilor dar gi pentru conlinutul filrnelor.t PTtrtt o'*'rfiecareactalperc€ij{ieiesteinsofitgideunactdecunoagtere. ..'Laadult care deocarndattr lipseqte copilului' o uniperceplia$i actultunoagterii pe baza experienfei formeaz[ experieu[a' lui ii lipsegte tat"lcoplur ar.pilului. r .. gi "furnictrtura nerviloC'_ Adevlrata intrebare care se pune nu este dactr televizorul dduneazi copilului ci: daci acesta contribuic la..in'nno*it" tehnici de montaj 9i infelegerca.e't"idevorblcuofiin{lfornrati{nlg"nt"defilrrrede se reg1segte sewentelor filmate irt"uiZ.*1i. cfind privesc ceva' trebuie sf.pecarcreoaoinvllatoruluilagcoald.*u in.a[ia. a.t prin natura in televiziunea inseii.cititului scade in mod rapid) determiui o inllafie de stimuli care suprasoliciti copilul gi stimuleaztr prin aceasta irascibilitate gi agresivitate (care sunt denumi{i de gtiin{l cu ter- menul de simptome ale stress-ului).tlo. o r r ." . Nu acelagi lucru migc ochiul care estegctil-gi I sA faci "rt" in cazul brioitur"i la telerizor.nti..aceasta este o cas[. Asta nu inseamn^i ctr putem privi televizorul abia la vdrsta de 18 ani.distanlarea de viali" o viafi.iatd astfei r*iioof'p.il"esc .care . $aae inconltieni.rrninour.-* c.Jerry.caavemde-afacecuoimagineaParentmigc[toare.. i.tttl-". traiectoria normalf. care rnult la TV au pus in evidentd o sc{dere a. . p6zit de aceasti acfiune care poate fi.. ci ca un copil de vdrstl pregcolarl s[ Iie pc cflt posibit ocrotit.nt* care "aclittnea" 36 .rpectatorului ie tt"U. ' de buton.t r" Asta Jerry de $a.T1 *iie..

pentru ctr este obiqnuit si fie distras de o mie de zgomote. in liniSte.la o vdrstl care ar trebui sl fie dedicatfi.-uri) de a asculta ignordnd. le va fi din ce in ce mai greu sd fie activi interior.700 de copii din Japonia au trebuit internafi in spital cu diagnosticul spasme Ei tulburtrri respiratorii. trebuie sl devenim aten{i . migcdrii gi bucuriei pe care o procurl descoperirea . in ultimii 15 ani tilria sunetelor a crescut continuu De ce? Datoritl acestei continue influenfiri cu sunete care a fost descrisi mai sus gi care poate fi intehite peste tot pe unde treci. de t'ascinafi. Ace{ti copii sunt intotdeauna greu de multurnit. Industria de juctrrii a fdcut totul pentru ca funcfionalitlfii qi aspectului lor prozaic str-i corespundl un aspect exterior pe mlsurl . in junrl virstei de 10 ani. Un copil asfel crescut va avea mai t1rziu dificulti{i cdnd va trebui s[:$i facl temele acasf.copiii stau inlepeni{i. o constifuire superficiall de cunogtiinle ftrr'i fundament. emisiunile televizate rtu educative nedorite: el educd. nu se va putea concentra. fragmente de cAntece 9i fh56ieli. Acest joc pe calculator atrage posesorul szlu in waja confonn clreia personajul pare sd se comtrnrte ca o fiin{L umanl. Singura lor activitate s[ apese un buton cu care se influen{eazfi qi se conducejocul. devotament 6i ingrdire. toate rniEcirile comandate. Ei nu pot opune nimic conlinuhrlui imaginilor vizionate care coboartr pdnl in psihic. "moard'. gdsind tot mai str factr singuri:cwa... Care este insl acfinnea lor asupra copiilor de viistl preEcolarA cind ascult{ cfintece pentru copii sau pove$ti in fala casetofonului? FlcAnd abstracfie de faptul c[ un copil trebuie l{sat tot atAt de pu{in singur in fala casetofonului ca qi in fafa televizorului . ci trebuiesc "fhcute" s[ fie atractirre. Muzi. Cflnd urctrrn in magind este tot atet de normal sf. Celor descrise li se adaugl jocurile video gi gameboys car€ sunt in intregime electronice gi tare nu emit decAt zgomote. planeazl in fafa sa stabilind ce sa va intimpla. discuri. Filmele de desenc animate tr[iesc prin rapiditate gi prin schimonosirea propo4iilor. ---'1' I L . o cregtere ascendentl a consumutui audio-vizual. Adicfl posesoml este silit str execute joc. duptr ce au "savurat" filmul de desene animate "Pokeruon". Ciltigut in ce privegte invIfEtura este nul. ca tare a discotecilor este punctul terminus al unei lungi evolufii care a inceput in carnera copilului. in perioirda gcolartr. Rika Kayama a vorbit despre faptul cit "urmdrile nu ar fi fost atit de dranatice dacl copiii nu ar fi fost atit de pringi. $i in acest caz se pune in eviden{tr lipsa de proteclie de care beneficiaz{ copiii in contactul cu mass-nredia. in consecinffl. se constat5. lt in Supermakel onoratei clientele i se picurl in u-rechi oferte de programe muzicale pe care copiii le pot asculta apoi acas[ pe casetc.. Inctr de mici.nrlui de decibeli din discotecd care este atflt de ridicat incet produc perturbtrri ale nennrlui acustic. inluntru sau afari' da 5i nu. Un alt aspeit se referf la rnodul de a trata tlcerea. uebuie s5. C. privind fix un punct nfscdtor. Filmele cu animale sunt interesante ceva mai tflrziu. creasc[ mereu pentru a putea percepe ceva. ftla acestora .tntre timp ne-am obignuit str fi[im cu o perdea de zgomot de fond. tn rea' litate aceste ganreboys se supun doar legiti$lor iligitale. $i ir. Sufletul slu se aseamtrni cu o ladl de gunoi care este umpluttr cu zdrenfe de sunete. citatul cam agresiv al lui Uri Bronfenbrenner.Ludnd in considerare toate aceste4 constatirn cf. Pragul de ascultare.casetofonul va fi invelit intr-un ursulet etc. Va fi nelinigtit. 1997).Pentm acest motiv propria ollservare a unui animal este mult mai importantit (chiar daci[ este vorba rlotr dc un glindac) gi nai stimu'lativf decit orice film cu animale. Dactr nu'i se acordi suficienttr atenfie. intereseaztr". 12. de film" Schwarzwiilder Bote din 18. de gameboys gi de jocuri video. adicl Clria sunetului. un sociolog. Punctul cufuninant at Gameboys-urilOr atins pffn[ in acest nrotnent a fost cel creat de japonezi gi numit Tamagotschi. dactr nu doreEte s[-qi piardi interesantul este 38 39 l rr. Urmarea este o pseudo sau o semiformare. incepAnd cu deceniul al 7-lea. de calculntor.intotdeaunn cdnd o magin[ tinde se inlocuiascil o persoanf. poate fi infeles astfel: i'Odotl cu aprinderea telwizorului se intrerupe procesul care transfomrtr copilu^l intr-un otrr matur". nu mf. Psihiatra Dr. Ei agteapti din partea lumii si fie distrali de aceasta. .totu$i casetofonul mai are gi unele func[iuni radioului pe cit este de firesc s[ ne prindem centura de siguranp.D. intre timp au ap[rut sta- tistici care aratl c[ 60% dinhe tinerii cu v6rsttr lntre 16-25 de ani sunt hipoacuzici datoriti numf. Intre timp un loc important in came{a copilului a fost cdgtigat de casetofon. Mesajul lor este impregnrrt de cele mai multe ori de agresivitatc gi violen!tr ( in decernbrie 97. Cum se petrece acest lucru? Dac[ cercetim deaoltaiea cunoscutil de mijloacele audio-vizuale in ultimii 30 de ani. Lumea virtuall in iare ptrtrunde. dlm drumul lin cont de ele. Reiese deci ctr astfel de aparate nu sunt atractive pentru copii. La griidinifd intfllnim copii care nu mai reacfioneaz5 la sunete joase. cu alte ox'inte nu existd decdt doul posibilitdii: 0 qi 1. obiEnuifi str fre consumatori de audio-r'izuale. a5a cum o fac Ei alte aparate destinate auzului (radio. Celor de mai sus li se pot adluga urndtoarele: Aga numitele emisiuni educative zlplcesc copilul prin schimbul care este flcut cu mongtrii sau plpugi-oameni. care aduce cu sine pericolul ca mrri tfimiu s[ nu se poate atinge aprofundarea 9i s[ se trliasctr duptr' Motto-ul:" $tiu deja. Pentru copil nu este importanti implrtlgirca cunogtinfelor ci propria observare activil a unui animal 5i trtrirca dc care este insofit[ observa{ia sa. inaintea acestei virste copiii inlocuicsc imaginilc cu propria observnfie.

adcseori a inota impotriva curcntului. ar avea. care este adusl la perfecliune. A fi determirrat de alfii. tot aslfel ar trebui si avent o atitudine de menajare fafd de "savurdrile suflete. Mass-rnedia este o realitate a societd{ii noastre. unde au fost descrise legitifile dezvoltirii copilului. a te supune. hotirri asupra vicfii Nu ar trebui Din ptrcate sale- 40 .gtigat enonn de mult teren gi este foarte indrtrgit de copiii care d[mineala nu se pot desptrr[i de "copilul" lor. orico forrnf. Educarea copilului in zilele noastre inseamnfi.cijucfria.ti" oferite de contactul cu mass-media. acfioneaztr tot atit dc educativ asupra copilului precum ac{ionlm noi inqine. intocmai cum trebuie sd pdzim copilul de savnrarea cafelei. a alcooiului sau nicotinei care aparfin vdrstei adulte. Din punct de vedere pedagogic ar fi bine sir ne punem intrebarea: dacd este indicat cousurnul mediatic pentru copilul nostru? O mfisuri pentru aceasta a fost data prin noliurdle prezentate in capitolul 2.cf. cu responsabilitate gi s[ poatf. dar precum nu d. cind se poate irotlr6 pentru sau impotriva lor. sunt insuqiri contrare cclor necesare dezvoltlrii libcre a copilului pentru n devcni un orn liber. tendinla de a nu mai llsa copilului spa[iul necesar jocului precum gi activiti{ii interioare gi exterioare. in ultimut timp au aptrrut "bone Tamagotscld" cate se ingrijesc de fiinfd pAnd se intoarce copilul de la gridinifd sau de la gcoali. s[ fie in stare sI aclioncze din proprie inifiativrl. ar trebui s{ reflecttrm asupra nrijloacelor de educa[ie dacI dorim str facem un bine sufletului copilului nostru . care se supune propriei hottrriiri. Acest joc prezintd tendinfa spre juciria finitA descrisd in prirnul capitol.lm stornacului copilului nostru alimente greu digerabile. Pedagogirt Waldod considerl ca pc 0 chcstiune care o prircgte dircct creirrea posibilitllii copilului de a se dezvolta corespunztrtor copil:Iriei pcntnr ca mni tfrrziu.str cldem pe ginrluri? Turngotschi a cf. ca adulfi.