You are on page 1of 241

EDITURA

.

;)9$1%

ILARION TIU

MI~CAKEA
~

LEGIONAKA
dupa Comeliu Codreanu
DICTATURA REGALA
(februarie 1931ke-ptembrie 19"0)
Mecanismele schimbului de gene retie

-

Copcrta colectiei: Silvia Co lfescu

Copyright 0 Ilarion Tiu 200 7

Redacto r': Cristina Ciubota ru
Tchno redactor: Cristina Can racuzino

ILARlONTIU

MI~CAREA LEGIONARA.
DUPA CORNELIU CODREANU
vol. I

Dictatura regala
(febru arie 1938 - septembrie 1940)
Mecanismele schimbu lui de generatie

g.
, .

' -),;."""."

' ..

EDITURA VREMEA
BUCURE.5TI
2007

Descri erea C IP a BibliQtecii Nal iona le II Romaniei
T IU, Il.ARI O~

Mi,ca rta legionar i d upi Co rneliu Cod rean u I llarion Tiu,
BlICu~li : Vremea. 20073 vel,
ISBN 978·973-.645·251 ·2
Vol. I : Dietat ura rega li (rebr ul rie 1938-seplembrie J940) :
meeaetsmeje sehimbu lui de gem.' ral ie. - 2007. - Bibliogr. •
ISBN 978-973-.645-253-6
329(498} Legionar
929 Zelea Codreanu,C.

Introduce rc Alcgcrilc din dcccmbrie 1937 au marcat nu numa i . Astfcl ca noua gcneratic a Miscarii leg iona rc a lost . asa cum IaCUSC cchipa lui Corneliu Cod rea nu (respectivul grup pom ise si el de la zero in 1927. tara sa pa rcurga an umiti . dupa mai 1938. (arestarca lui Corneliu Codrcanu ~i a principalilor co laboratori) 0 linie radic alii de tip tcrorist.ipasi politici".Jmpinsa" la con duccrca formatiunii in conditii exccptiouale. in primul rand datorita lipsc i fondului documental' pana in anii 1990. iar peste zece ani miscarca avca un capital politic semniflcativ). supraveghcrea organizatici a fost rcalizata de catrc Directia Sigu rantei Stat ului. institutie a carei arhiva a fost prc lua ta de Securitatc dupa instaurarea rcgimul ui 5 . Lidcrii Miscarii lcgionarc au fost arcstati la scurt timp d upa lo vitura de stat. Tcma cste rclativ ncacopcrita in istoriografie. Carol al II-lea a instaurat in fcbruaric 1938 un rcgim autoritar. Astfcl.falimcnt ul" partidclor politico .Jraditionalc". care a ales sa raspunda cu. Paralel cu supravietuirea iustitutionala. in· truca t Mi scarca legio nara a adoptat. se Val' studia si mccanismclc schimbului de generatie. s-a pro dus si 0 lupta pentru Icg itimitate in pozitiile de con duccrc . Seo pul accstei lucrari cste de a anal iza modalitatile prin care noua conduccrc a gasit rcsurse de a se mcntinc in viata publica in afara cadrul ui legislativ si in ce masura s-a pastrat caracteristica de miscarc nationalista cxtrem ista a organizatici. prin care a interz is prin lege or ice activitatc politica in afara cclei oficia lc de stat. iusa organ izatia s-a mobil izal prin clita scc undarf si rcritor iala.violcnta la acti uni lc guvc mulu i. ci ~ i usccns iunca . Profitfind de ocazie.Jortclcr cxtrcmistc''.

Sch imbu l de gcncratie s-a facut in con formi tatc eu nonn eIe interne ale Miscarii lcgionarc. in noiembrie 1938 ~i in scp rcmbr ic 1939. aparute in afara Romiiniei lncc paud eu anii '50.J inici" oficialc. in vara anului 1940. fiind atcstat d in prima crapa a misc arii studcntesti condusf de Corneliu Cod rcanu . Putini ccrcctatori ro mani care au uvut acccs la respcc tivclc documente au scris conform . Dator ita Iinici extremiste de actiuuc. su nt p utin obiec tive. Mc todologic . Radicalismul nu a fost promovat pcntru intfii a oa ra de lidcri extrem ist! cum ar fi Haria Sima. respectivele sursc sunt semuificativc. prin reactic violcnta la represiunea statului. Instru ctiunilc din Ciirticica sefului de cuib sensu de Corneliu Codrcanu indieau ca sefut Miscari i Icgionarc trebuia sa fie 0 pcrsoana rccunosc utf de toti legionarii (pentru a nu fi problcme de subordona re) si nu eineva cu avautaje politice. dar obicctivitatea lor a fost influ cntatf radical de pro blema . Haria Sima era reeunoseut ea scf de aprox imativ toatc cuibu rilc . Luera rile mcmorialisticc care fac rcfcri re la sub ject . dcoarccc aut orii accstora a u dorit sa sc disoci czc de caracterul extremist pe care Miscarca lcgion ara l-a adop tat in acca pcr ioadfi. majoritatea elitei lcg ionarc a fa st cxccuta ta in inchisori ca urmare a unor rcprcsalii.comunist. analiza mccanismclor schimbului de gcn cratic a fast facuta pc baza unor lucrari memorialisticc salt a un or intcrvi uri luatc part icipant ilor Ia evenimente. iar pcrsoana care a reusit eel mai bine sa rcaduca Miscarea 1cgionara in centrul aten tic i s-a autoconsaerat in fruntca organi zatici. In consccinta. Compctitia pentru p uterc dupa moartca "G ipitanu lui" s-a dat in conformitate c u instructiunile lidcrului fondator.raspundcritor" asupra modului de act iunc aI organizatiei dupa mai 1938 . insfi politic era contestat de alti mcmb rii vceh i ai organizatiei sau de eei care detinuscril ant erior anului 1938 functii mai importante decat cl. consi dcram di lup ta pentru puterc in Mis- 6 . astfcl ca ulterior doar anumit i lideri au fost facuti raspunzatori. in genera l.

Latura cxtrcmista a dcvcnit predomi nanta in fata cc lci polit ice. I. Nu doar Horia Sima a fes t adcptul intrcbuintdrii clcmcntclor radica le in mcnti ncrca lcgaturilor e u teritor iul. structure infiintara de Corneliu Codrcanu in 1937 pcntru a imita orgauizatiilc paramilitarc din Italia si Germania. iar grupurile de putcrc Icgionarc au interprc tat instructiuuile lui Codrcanu in functic de propriile int crcsc. singurcle dispusc sa infru nte autoritatilc.. nu mai existau resursc de aplanarc a nciu tclcgcrilor. care au c1iminat mitul unicitatii puncte lor de vcdcre in Miscarca legionara din .. unii dintre accstia ncmaifiind dispusi sa respccte instructiunilc lui Co meliu Codrcanu privind subordonarca fata de un scf unic .pcrioada Capitanului". Deviere a de la latura predominant politica spre cea predominant radicals a dctcrminat dcrutarca legionarilor . plaseaza rcsponsabilitatilc asupra eseculu i colaborarii respective cxclusiv pc scama legionanlor. Bucuresri. 2/-23 ianuaric 1941. Astfel ca . 270 p. Prima carte in care au fos t tratat c uncle aspecte ale perioadei a aparut la put in timp dup a prabusirca statului nation a llegionar. ca rcactic la cscc ul colaborarii din tre generalul ron Antonescu si Miscarca legionara. inca din prima jumatatc a anului 1940 vor aparca discn siun i vizibilc. Deoarcce ace sta murise. Mon itorul Oficia! si Imprimeria Statului. Sch imb ul de gc ncratic a ad us si radicalizarca orga nizatiei . primclc iustructiu ni in accst sen s fiind da tc de lidcr ii Corpului "Mota-Mari n".carca lcgionara nu a cunoscut . Aeo perirea bibliografica asupra subicctului cstc rclativ saracit. Astfcl. fiind conforma cu idcologia pe ca re si-c lnsuscau legionarii inca de la pri mirca in cuiburi. 7 . 1942. dupa 1938 in Miscarea legionara au intrat pcrsoanc . vo l. dar se fae $i uncle rema rci despre pcrioada ante rioara datci de 14 scptembrie I Pe marginea priipastiei. Analiza cditata de guvemu l Antoncscu sub titJul Pe marginea priipastiei. 21-23 ianuarie 194/ 1.fazc'' spcctaculo asc.lndraznctc" .

1940 au inecp ut relativ rcpede pol emica rcspousabilitatilor. )! La adapostul dumncavo astrf doresc sa. 384 p. printr-u n artico l a l lui Ion Zclca-Codrca nu di n publicatia Porunca Vrcm ii.cocrenist'' (linia po litics a lui Com cl iu Codr can u) ~ i "simist" 2 Pelaghita. participauti la cvcnimcntele d in 1938. Garda de Ficr spre reiuvierea Ronuiniei. Horia Sima I-a acccptat in itial pe gcncralu l Ion Antoncscu i n funct ia de prim-mi ni stru . in rcspecti va lucrarc. Ed itura Roza Yfi nturilor.1940 (forma rca . Intrctindnd 0 anumita viz iunc despre evenim cntclc d in pcrioada 1938· 1940.xtatului naponal-lcg ion ar"). Bditura Autorului. generalului Ion Ant oncsc u cste eonsidcrat in mod fals exponentu ! ofi cial al Miscarii lcg ionarc in conduecrea statulu i. dupa cc afl asc de la Legatia gcnnana d in Bu cu rcsti ca nu ar fi fast sprijinit atata timp cat m iscarea natio nalis ta era dezbinata .11. in cxil. J Palaghita. 9). 30). 11.Conducntorulu t statu!ui" (p. 1993. 8 . 366 p. Astfcl cs. Buenos Aires. pe care lI oria Sima nu I-ar fi luat in sc ama. iar accsta d in urm a cs tc prezcntat ca singu ra pcrs onal itate care ar fi dus politics opozanta fata de Carol al Il-lca dupa ccdarca Basarabici. in ca re accsta ar afirrnat : "La pu tcrc vrcau sa vcniti dumueavoastra (gcncralul Ion Antoncscu.m i org anizez partidul. Bucuresti. Garda de Ficr ~pre rcinvierea Ronuiuiei. ~ i abi a dupii aee ea voi u conduce treb urilc statului" (p . In rcali tatc. Stefan. cand la Buenos Aires a aparut lucrarca prcotului Stefan Palaghipi iutitulata Garda de Fier spre rein1 vierea Romanici • La iuceputul an ilor 1990 a fas t tipari ta ~i in Romania' . in urma unc i discu tii pc care ar fi avut-o in 1936 cu " Cflpita nul" COI11Cliu Codrcanu. Stefan. in lucrarc nu sc amintcsc tra tativclc dintrc Horia Sima si gc ncral ul Ion Antoncscu din vara anul ui 1940. decl ansftnd un curcnt de denigrare a . 195 1. Dczb aterea s-a dcclansat in 19 5 1. Legitimarea ge nera lului Ion A ntoncseu ca un icul Indrcptatit sa prcia putcrca dupa abdicar ca rcgclui se face . Stefan Palaghita a fa st pr imul public ist care a impaI1 it Miscarca lcgionara in doua segmente .

cont ribuind la prindcrea de catrc autoritdti a lidcrilor cla ndcstini : Ion Bclgca. tot la comanda auto rithtilor. fiind scrisa de doi istor ici oficiuli ai Partidului Comunist Roman. Pcntru per ioada studiata in lucra rea de fata s-au rc1uat unele stcrcotipuri consacratc de Stefan Palaghi ta. Sima a fost ac uzat pcntru toate evenimcntclc negat ive ultcr ioarc arestarii lui Co rnel iu Codrcanu d in mai 1938. Cu toatc ca cci do i avcau acccs la arhivcl e Direc[ici Sigura nte i Statulu i. Mihai. Ion Anto niu . in opini a au torului. Organizotie teroris/a de tip f ascist. ar fi cautat sa op rca sca " avdntul rad ical". 9 . in timp ce restul Iidcrilo r. dircctoru l Scrviciulu i Specia l dc lnfon natii. Vasil e Cris tescu.J cgcndc" dcsprc Mi scarea legionara. lntcn tiilc ucobicctivc ale auto rilor au fost cvidcn tc incfi d in formularca titlului: Garda de Fier. lara a sc vcrifica supo rtul doc umcntar. au Intrcpnns pujinc eforturi in cdifica rea uno r . Stefan Palaghila l-a ac uzat pc Hcria Sima in rcs pcct iva lucrarc cfi a avut un plan de prcluarc a putcrii in 1938. Tol in accasta lucra re apare idcca ca Horia Sima a actionat la comanda scrviciilor sec rete inca din an ul 1928. Horia S ima fuscse implicat ~ i in ten tative de riistumarc lu i Com cliu Cod rcnnu din fruutca Misc atii lcgionurc intrcprins:l de Mihail Stclcsc u. 1971. Ion.(ad ept a llinici radicalc promovate de Horia Sima) .jcrori sta' ' inca de la fondar c. ma i ales pcntru a-I dcnigra pe Horia Sima. dar prin filicr a Palatului. Garda de Fier. earaeter care ar f fost dcsavarsit ( Fatu. sau chiar ar fi ccrut lui Mihail Moruzov asasinarca altora: Comcliu Cod rcanu. in Rom ania.. dcoarccc co labora cu Mihail Moru zov. 430 p. insa nici pcrso anclc cclorlal ti lideri nu au fost " disc ulpate". Muhe din afirmatiilc cxpuse aici vor fi prc luatc dc a ile lucrari. lordachc Nicoara. p rima luera rc de sin tcza dcsprc Miscarea legiouarf a fa st pub licata in 197 1(. Spalatelu. A lcxandru Can racuzino ctc. Cci doi isto rici clasifica Miscarca legionara drcpt . Mihai Faru si Ion Spal:lletu. Nicolcta N ieolcs cu s. Constantin Papanacc. in frunte ell Constanti n Papanacc. Organizatie terorista de tip fascist. Bucuresti.a. Editura Politics.

lcgiona rii au fast in pcnnancuta spr ijiniti politic ~i finanl at i de gcrmani. Cele mai importantc lucrari desprc Miscarca . asasinii lui Armand Calincscu au fost prcgatiti de Gestapo si au plcca t de la Berlin sub conducerea lui Ha ria Sima. Franciso Veiga si-a scris luc rarca faraa face docu mentarc in Romania. 242).. iar pentnt a-si Intari dcmonst ratia claborcaza a firmatii care nu au fast dovedite nici pana astazi: Ado lf Hitler i-a cc rut lui Carol al Il -lca sa-i ad uca pe legionari la guvern arc in noicmbrie 1938 ~ i dc aceca a fost asasinat Corneliu Co drcanu (p .lcgionara au aparut in anii 1980. sub scmnatura spaniolului Francisco Ve iga si gcrmanului Ar min Hei nen . Cartea cstc importanta din puuctu l de vedere al analizezi Miscari i legionarc in con textul europea n. 552 p. lcgionarii rcfugiati in Germania in iam a 1938/1939 a u avut la dis pozitic pas apo artc germane (p. ac ord ul economic romano-gcrman din martic 1939 a fost scmnat la prcsiuni lc lcgionarilor de la Berlin (p. 242).ccntrul terorismului hortist" (p. Legiunea Arhangbelul Mihail. Editura Humanitas. lstoria Giirzii de Fier (1919·/94/). Bucuresti. in viziunca lor. tradusc in anii 1990 si in Romanil. Editura Humanitas. Mtscare sociaIii si organtzati e politieii. Armin. folosi nd publicatiilc cxistcntc in bibliotccilc din Eur opa Occidentale si unc le surse arhivistice de aeol o. 5 Heinen. 1999. 10 . tnsa pcntru pcrioada 1938 ·1940 s-au fac ut purine obscrvatii.384 p. iar in drum s-au opri t la Szegcd . 254-255 ) etc.. () cantributie la problema fas ctsmutui international. Veiga. 248 ).de actiunca lui Haria Sima . 249 ). Francisco. datorate lipsc i informatic i. Bucuresti. Ac uzatiilc lui Stefan Pal aghita de co laborarc a lui Ho ria Sima cu Scrviciu l Spec ial de Info rm atii au fost Intaritc de cc i doi cu rcmarci noi: accsta a organ izat lovi tura de stat din dccembric 1938 pentru a masea implicarca lui in moartea lui Co rne liu Cod rcanu (p. a fast preferatul rcgclui in fata lui Vasi le Noveanu la condueerea M iscari i lcgionarc (va ra anul ui 1940) dcoarccc era colaborator al lui Mihail Mo ruzov (p. 258) etc. 1995. Mistica ultrauasionatismulut.

1940 (p.codrcnisre" sau . Heine n a surprins eel mai 0biect iv si in detaliu evcnimcntcle din perioada 1938. 1997. dar si de arhivclc ger mane referitoare la relatia lcgiona rilor eu eereurile Reiehului. iar rnajoritatca arhivelor au fas t puse la dispozitia ccrce tato rilo r. . autorul neemi tand presupunc ri cvcnimcntialc tara aeo perirc docum entara.456 p. in genera l f iind prcIuate unele teori i privind pla nul "diabo lic" al lui Ho ria Sima pcntru aeap ararca putcrii. in gene ral a dispus de surse memorialisticc. insa pu tine cu referire la perioada 1938-1940. Armin Heinen este eel care a studi at eel mai atent rcla tia po litico-financiara dintre Gcnnauia nazista si legionari. insa analiza mecanismelor schimbulu i de generatio este lacunara. 6 De fa mit fa rea/ita te • Cereetarea arhivistica este binc taeuta. insa a avu t prilejul sa ia interviuri unor legiona ri participant i la cvenimcnte. 398 -414 ). Legiunea Arhangketut Millail. Dragos. fostii legionar i s-au rcorgani zat institutional in ONG-uri sau fundat ii si au editat numeroase lucrari despre orga nizatie. De la mit la reatitate. avend aeees in special la prcsa si fond urile arh ivisticc ale Bibliotccii Acadcmiei Roman o. De ascmenea. 11 . Dintre Iucr ar ile de specialit atc. iar mare parte din prcsup uncrile sale au fa st confinnate de doe um entarea arhivistica intrcprinsa de noi . care au afeetat lntr-o si mai mare masura obicctivitatca. Legiunea Arhanghelul Mihail. Arhiva Dirc ctici Sigurantci Statului nu i-a fost pusa la dispozitic. Bucuresti. in ani i 1990. in baza documentclor de arhiva. 6 Zamfirescu. autorul invocand lipsa de informatie. Editura Enciclopedica. dem onstrand. studiile privind Miscarca lcgionara au beneficiat de liberta te publicistica ~ i in Romania. in general. eel mai important aj utor nc-a furnizat eartea lui Dragos Za mfirescu.stmiste''. Dintre istoricii Miscarii legionar e. s-eu perpetuat punete de vedre partizane. di nu au cx istat lcgaturi scm nificat ivc in accs t sens. Pcrioada aualizata in lucrarca de fata nu a fast atinsa in detaliu.Armin Heinen a studiat in Romania pentru lucrarca sa.

a carer scmn ificatic difcrd de intelcs ul-standard. vom utiliza 0 singura denumirc pentru pcrioada 1927· 1940.Gruparca Corneliu Zclea-Cod reanu". ideologia cxtrcmista a tincri lor nationalisti nu a disparut si s-a con solidat in jurul ideii de Miscare legionarii.Pc parcursu l lucrarii am folosit unii terrncni spec iali. pcntru a evit a confuzii tenninologice. in general. formatiunca si-a ext ins cuiburi le in mai multe j udcte ~ i s-a aliniat curcntului de miscarc a1 organizatiilor de drcapta ce au apilrut in Europa Cent ra ls s i de Est (asem cnca . sintagma nationalism ~i deri vatcle acc stcia nu au inscmnatatca rradition ala. Partidul . a fast reinnoita decizia justitici de desfiintarc a "Garzii de Ficr''.Totul pcntru Tara" (care a functionat pana la auto-dcsf iintarca din februaric 1938). in 1929.jvliscarii cruc ii cu sagcti" din Ungaria). La alegerile din 1931 si 1932 nationalistii extremisti au participat sub denurni rca . dar ~ i Legiunea Arhanghelul Mihai l (care practic nu cxistau institutional). in care a fast inregra ta si Miscarc a lcgiona ra. organ izatia nationalista cxtrcmista fondata de Cornel iu Codreanu in 1927 va apare sub den umirca unica de Miscarea Icgionani . Astfcl. anter ior asasinarii lui LG. "G arda de Pier" . Astfel ca. in primi i an i. la 10 dcccmbrie 1934 natioualistii extremist! au fondat prima lor formatiune politica. dupa numcIe acordat de mcmbrii fondatori 13 24 iulie 1927. Apelul lui nu a fast unnat si de alti tineri nationalisti si astfel "Gar da de Ficr' s-a idcnt ificat ell Legiunea Arhanghelul Mihai l. organizatia s-a nu mit Lcgiunca Arhangh elul Miha il. iar in 1933. res- pcctiv Miscarca legionara. indifcrcnt de faza la care sc va face referire. in anul 1930 guvern ul a dcsfiinrat "Garda de Ficr". Datorita unor viclcnte ant isemite. Peste toate accste transformdri . Dc asemcnca. accst ter mcn a fost folosit pentru a surprinde componcnta radicala a organizatici. Treptat lnsa . Dupa expirarea intcrdict iei de functiona rc ultcrioara asasinari i lui Duca. fonuulata in pcrioada de nastere a nationalitatilor (conform careia tenn enul " pune aceentu! 12 . Comcliu Codrcanu a lnccrcat sa infiinteze a or ganizatic paramilitard antisemita. Duca.

coo rd. 1926.169. Vacca . Nelly Haudegand ~ i Pierre Lefebure. prin prigoana sc Intelcgc "provoc are a sufcrintei sau disconfortul temporar provoeat de 0 moa rtc probabild. Conform pozitiei Biserieii. Vocea "Na!ionalism". II. Clark. ill anii 1930. cl imp orta conceptia dc sprc «bu m} sa u «rau» care sc mascara in cficacitatea socio-politica. coord. James Haslings. Bucuresti. . Utilizarca tenncnu lui terorism si derivatcle accstuia s-a facut in conformitatc cu nonnelc cpocii .1 53.pe importanta natiunilo r in expl icarea proccsclor istoricc si a naliza victii pol itice eo ntempo rane ~i promovcaza ideca dupa care «cara crcrul national» c src un factor de capctcuic in difcrcnticrca oamcuilor'"). David Miller. fata de indiviz i ca re militcuza pentru credintc rcligioase sau care adopta pract ici propagandisticc religioasc'". 524-528 . s-au produs transformari ale co ncept ului: "ea principiu de actiun e p oilticii. 13 . Paris. p. Astfel cs. sau de rivate ale acc sto ra. Legionarii au utilizat sintagma pcntru a scmni fica statutul lor in perioadc lc de ilegal itate si rcprcsiune a autoritatilor statului . elaborate de Soc ietatca Nat iuni lor. vol. mai ales. Vocea "Nationalism". As tfel ca. ts i are originca in istoria Biscric ii. coord.Prigoana''. Dictionary ofthe Ap ostolic Church. fiin d prcl uata pe parcursul lucrarii pentru a reda limbajul cpocii. despre care in uncle lucrari se folosesc sintagmclc fascist/nazisr. vom surprindc curente sau pcrsonal itati po liticc de extrema dreapta. Edinburgh. 168. In luerarea de fata.&T. 8 Dictionairc des questions potitiques. p. Les Editions de I'Atelier/Editions Ouvrieres.156. nationalismul a fast masac rat de idc ologiilc cx tremi stc sau de altelc bazatc pc metafora solidaritatii soc ialc"s. 2000. prin util izarca tennenului nationalist-extremist si derivatcle acestuia. 60 enjeux de la France contemporaine. Editura Humanitas. T ermenului prigoand. la Conferinta Socictatii Nati unilor de la 7 Enciclopcdia Blackwell a gdndirii potitice. T. p. dcsi nu arc implicatii reli gicasc.

uneori pentru a scapa de opresiunl'' !' . p.prigoa na". sau cine intrcrupc sau inccarca sa Intrcrupa un servic iu pub lic sau de util itate publica va fi pedcpsit':". Sfii11itu1 terorismului. 11 The Columbia Encyclopedia.Paris d in 193 1 s-a stabilit ca "orici nc.html> (l iunie 2004). mine.Exil''. incendii sau mij loace explozivc. 2003. noti unea de exit va fi utilizata mai dcgraba in vcdcrca surprinderii Iimbajul ui epocii dedit din cauza rcalitatilor evc ni mcnt ialc. Bucuresti.Jnutar ca unci natiunii din propria lar a sau a componcntei sale intcleetuale. <www. pentru 0 pcrioada lunga de limp sau pentru Intreaga viala. Editura A ntet. Legionari i s-au incadrat intr-o oa rccarc mdsura in ac easta de f initic. Co nform unor dcfin itii. Expulza rca poatc fi fortata de un ac t violent al guvern ului sau de a mut are vol untard a cet atcauului. in sco pul tcror iza rii popul atiei. 2002.bartleby. Gheorghe. Nag hi. 14 .com/6S/ex/exile. sau c ine Intrcrupc sa u lncearca sa lmrcrupa un mij loc. Dan. 46. Dani el. v ccea . 10 Aradavoaice. Ca ~ i termcnul . foloscstc impotriva pcrsoa nclor ~i propr ictatilor bombe. prin exil se lntclc gc . Nita. si nu numai al activitatilor politicc intcrz isc de legislatia ncdemocratica a lui Caro l 31 Il-lea. dar rep resiuni lc au fes t rczultat ul organiza rii unor acte dc violcnpl de natura terorista.

al doi lea Iider dccedat in Spa nia. Cel de-al doilea lider ca impo rtanta al Legiunii. A fost unul dintre principali i ideologi. chestiune a auto ritalii nu a rcprczc ntat 0 problem a. a fost lidcr inco ntesta bil. Vasi le Marin . Corneliu Codreanu trccusc cu binc tcstul fidclitatii mcmbrilor Miscarii Icgiona rc.Torul pentru Tara". Ion I. in 1935. iar dupa deccsu l lui Ion 1.Totul pentru Tara" . Mora (13 ianuaric 1937) era !iderul spiri tual si po litic iucontcstabil. iar multc voci sustineau di era mult ma i intcligent si capabi l dedit Corne liu Codreanu . in acelasi timp. Mota a fas t numarul doi in Miscarca lcgionarf inca de la fondare. Corneliu Codreanu. deoarece Ion 1.J. chiar daca parti d ul gruparii ("TOlui penlru Tara" ) nu em formal sub autoritatca sa. Mota si Vasile Marin .vatoros '' dcc at functia politidi pc care a ocupa in Legiunc.Axa''. in primul rand. Fondatcru l spiritual. insa si el cra mai . Singuru l caz in ca re s-ar fi pus problema autoritati i ar fi fest disparitia fizica a lui Comcliu Codrcanu (lnsa era un polit ician ulnar.Ca pitolul I C r iza inter-nil inca de la inf i ntarca Miscari i leg ionare. 15 . Mota era in ianuarie 1937 si viccprcscdintc al Partidului "Totul pentru Tara". cra prcsc dintelc organizatiei din Bucurcsti a Partid ului . I. avand 38 de ani in 1937).si-au pierdut viata in coufrun tarilc din razboiu l civil spaniol. cu ocazia inc idcnt ului Mihail Stclcsc u. Ion L (lonel) Mota nu a avut niciodata pretentii de a co nduce. facand parte din grupu l de intelectual i de la rev ista . s-a petrecut 0 marc drama in interior.doi dintre cei mai importanti lideri ai Partid ului . Dictatura carlista Anul 1937 a Inccput intr -un mod aparte pentru Miscarca lcgionara.

Cu toa tc acestea.11 miscarii". Ammuri si consideratiuni aSllpm miscarii legionare. in casa unui apropiat al rcgelui. Dee izia lui Corncliu Codrcanu a fost corccta politic. Mo narhu l i-a ccrut lidcrului extremist sa-l p roelame "Capitan . Din umbra. mizand pe educarca tin eretulu i in spiritu l intentiilo r sa le autoI Boihi.1 atu nci. canna ii pla ccnu manifcsta tiilc de mas a. eel mai intcrcsat de accst cvcnimcnt a fost rcgele Carol al Il-lca. Sfat uit de apropiatii sai (In primu l rand de Nae Ionescu). Pcntru accasta. " Problema" era cii. Carol .1 ai bit sub ascultare un astfel de tincrct'. ci organizat. earc mergeau pana la sprijin irca unu i guvcm exclusiv lcgionar. p. Comeliu Codreanu a refuzat prop unerea regala ~ i a preferat sa so mcntind pe po zitia luptei con tra ingcr intclo r Palatul ui in pro ccsul democratic' . ca oricarui lidcr po litic at carui seep es te instau rarca unui regim autoritar. Carol al Il-lc a IlU cont ribuisc cu nimi c ~ i i-ar fi pliicut s. Mota si Vasile Marin nu se dcsfasurascra haotic. dcoarcce si-a dat scama ca ar fi picrdut din cap italu l electoral si ideologic ~ i s-ar fi transfonnat intr-un membru al Camarilei regale. p. in schi mb ul unor favoruri politi cc. de oarece adcptii accst cia amc nintascra ata t pc Elena Lupcscu. Miilc de tincri care au partici pat la funcraliilc lui Ion 1. in prima j umatate a lunii fcbruaric 193 7.11 Il-lca i-a o ferit lui Comcliu Codrc anu o audicntil privata secreta. 16 . 59-50 . Zaharia. regele se an a in conflict cu Miscarca lcgionara. cit. Zaharia. Cluj-Napoca. Rcgc lc nu a insistat in atragcrca Icgionarilor de partea lu i. iar uuclc voc i ale cli rci urban e "se tcmcau'' de 0 cvolutic polirica a Romfinici asemcn ea cclci a Genuaniei la inccputul anilo r 1930. iar funcraliil c lor au mobilizat masclc in proporti i ncmaiintalnitc pfm. Impact ul a fost dcoscbit.Moartca celor do i a fost insa valor ificata la max im de Miscarca lcgionara. cat si pc unii apropiati a i mona rh ului. 48. incepand din vara an ului 1936. l Bolla. op. ca 0 armata vcritabila. Editu ra Apustrof 2002..

. p. 26. Fond DOI\ dosar or. Legi unea Arhanghetut Mihai /. Da r nici rc lapa eu Miscarca lcgionarii nu a fost ncglijata ~ i s-a prcgat it ca d rul nec esar ne utrali zar i i acestci organizatii. Nistor.301. hdcrul grupului de la Facultatea de Mcdi cint . 1999. lrur-o reuniunc a principali lor Iideri s-a dccis lich ida rca Iizicd a lui Marinescu. Astfel de ob iect ivc nu crau ccva comun inaint c de 1937.echipe de onoarc" organizate la Congrcsul studcntesc de la Tfi rgu Murcs din 1936 au fost dizolvate la putin timp dupa lnfiintarc de catre Corneli u Codrcanu". deoarece chia r celc brclc . iar Gabriel Mar incscu a lost ind us pc lista inamieilor principali ai organizatiei.ritarc prin "Stmja Tarii'h'. 264/1937. nlaturi de Armand Cafi ncscu. 249. Accs ta era cu noscut ca ad vcrsar invcrsunat al Miscarii lcgionarc. Gabriel MarinesCU. iar Miscarea lcgionara era di spusa sa prcgatea sca actiu ni radicalc.. Mota ~ i Vasile Mari n) ~ i Nicolac lorga (deoarece [iuusc cursuri c u studcntii in ziua respe ctive]". lntrucar organizatia se consolidase putcmic. lnsa in fcbruaric 1937 dev enise evident ca lupta cu regele se va duee pana la cpuizarc. Editura Humanitas. Bucuresti. Miscare soc ia- # organizatie politica. 1992. cxistau num eroa se "cadre" dispu se la actiuni de sacri fici u. 4 ibidem. 3(l(). 5 DANIC. p. Fond DGP. Rcspon sabil cu acea stit misiuHe a fost Insarcinat studc ntu l radical Pau l Craj a. 299. Personal. p. Tot in februarie 1937. Chioreanu . . inca de la jumatatca anilor '304• Miscarca lcg ionara a rcactionat imcdiat In de cizia regclui. 0 contributie la problema fascismu lui in- temational. 17 . Institutul European. Co rnel iu Codreanu nu era adeptul acti unilo r ra- 3 Iii Heinen . prcfcctul Politici Capitalci. a fe st numit subsccrctar de stat la Ministerul de Interne. pe acc stc lisle au ma i intrat Armand Calinescu (dc oarcce lmpie dic asc pc d iliva diplomati sa participc Ia funccaliilc lui Ion I. f. f. 1 DANIC. Cu ocazia unci rcman icri guvcrnamcutalc din fcbruaric 1937. Arm in. dosar or. Iasi. 244. 264/ 1937. Morminte vii.

de si sustinca ca nu era adcptul unei lovituri de stat. dorind sa ajungf la putere in mod democratic. Pet rescu. Paul Crej a a ramas rcspo nsabil cu asasinarca lui Gabriel Marincscu. deoareee la 3 manic s-a dczbatut din nou prob lema pcdcpsirii lui Armand Calinescu si a lui Gabriel Marinescu . studcnrii radicali au Intrepri ns masuri organizatorice mai concrete si s-a constitui t 0 cchipf de sasc pc rsoanc care sa-i supravegheze pe rmanent pc cci doi. tratativclc lui Cornel iu Codrcanu cu narional-taranistii nu au fost primite Cll satisfactie in inte riorul Miscarii Icgionarc". Lc rccomanda totodata lcgionarilor ca. nu $i a unui paet po litic. op. dorea sa sc aliczc eu Gormania daca ar f cucerit putcrca. insa acum s-a fixa t si cine urrna sa-l asasincze pe Armand Calincscu. Mota si Vasile Marin. in caz de pcrchczh ii K 9 18 Boila . 252. lot de la Facu ltatea de M cd ic inii • In fata accstor dcsfasurari. iar latura radicala aluucca sprc extremism. Persistcnta lui in opozitia fata de rege i-a at ras atcntia lui Iuliu Man iu inca din primava ra anu lui 1937. p. Printr-o circulara. dar discutiilc au abordat numa i problema unc i aliantc an tiregale. Zaharia. Corneliu Codrean u a facut apcl la liuiste si a afi rmat public ca Miscarea lcgionara nu a agrcat niciodara ~i nu va sustine idcca unc i lovituri de slat. dosar nr 264/1937. . f. Ministrul de Interne sc aratasc in mod oficial Ing rijorat de manifcstanilc pri lcjuite de funcraliile lui Ion 1. in vederca cunoastcrii trascclo r zi lnicc pc care lc parcurgeau derunitarii . in prima instant a. De accasta data. suspcctand Miscarea leg ionarf de acle de dczordinc. cit. La acel moment cxistau stra teg ii d iverse in interior. in unna unui "proces interio r de constiintii al natiun ii rom anc". Com cliu Co drcanu s-a viizut ncvoit sa intcrvin a si sa faca apcl la linistc.dic alc. . DANIe. Prima Intrunirc Intrc mcsagcri i liderului national-tariinist si Comcliu Codrcanu a avut loe la I martic. luliu Maniu se tcmca sa intre in alianli'i cu Corneliu Codreanu. Fond DG P. deoarece accsta din urma. in persoana studentului 9 M. 55. prefcrand ma i dcgraba 0 actiunc politica.

p. 19 . Mis carea Iegionara s-a mob ilizat in 1937 exclusiv pcntru a legeri le ge nerale ~ i nu a depus liste pcntru ee le loca le. <www. 229-23 0. pe agcntii politici cu usile deschise. ast fel ea rcgcIe ar fi fast foarte vig ilent in eaz de sueees al legionarilor. dupd a legerile loca le.orgldocumcntelczc I 3. Pcntru moment. proc en t ca re putea fi lmbunatatit dad parti dul organiza alege rile. oricc a lian~a e ll M iscarca lcgionara era profund rcspin sa de partid.2004. Cu toate cii PNT castigase alegerile loca le.!1i Joseph O rtmann) . care nu era dispus sa faca nici un eompromis eu mo narhul. 58" . Corne liu.Circulara nr. in accst mod.fgmanu.abuzivc ale autorit atilor.!1i . Ion Mihalaehe nu a reusit. II Heinen. Lcgatia Gcrmana de la Bucurc sti a transmis catr c Berlin un raport in care se faccau ap reeieri privind puterca partidelor politico din Romania (scmn at de Herman n von Rittgen . Miscarilc nationaliste extrcmiste curopcne obu nuscra rezultatc remarcabilc mai intai la sufragiile loca le. PNT avea 0 putcrc aprc ciata de 16%. chiar pe timp de noapte'". lideri i legionari au dorit sa cvitc rcactia autoritatilor in caz ul in care ar fi obtinut rezultate buuc. Astfe l ea. insa nu se putea cu noaste in ee mssura se vor respecta procentele la alegc rile ge neral e. sa nu rcactioneze ~ i sa-i primeascli. deoareee Cornel iu Codrean u era eo nsiderat ext remist . iar aeest esec a detcrminat demisia lui de la presedi ntia PNT in functia vacanta a revenit luliu Maniu . u Ibidem. Partidul Nat ional Li beral (in continuarc PNL ) era eotat la 20% din sufragii. cstimand in marc rczultatelc din dcce mbric. . Aeeste alc gcr i au fost cas tigate de Partidu l National-Taranes c (in co ntinuare PNTI . Anal iza diplomatilor germani a fost laeuta eu atentic si profcsionalism.htm> (30 ianuarie 2004). dcc arccc in primul rand nu se cunostca partidul care va fi chemat sa Ie organizczc" . cit.age nr' al Berlinului12. p. La 12 mai 1937. sa obji na de la rege functia de pr im-ministru. la nivel national partidul nu era foarte eonsolida t. 10 Codreanu. Armin. 327. op. care s-au tinut in vara..

Balti. 2. care aveau in fruntc un scf dc rcgiunc. Cclc mai consolidate orga nizatii crau: Organizatia Centru-Razlcti in Ilfov. dosur nr. Miscarca lcgionara era structurata administrativ lnccpand din 1934 in 13 rcgi uni". IUidiiuli in Rcgiunea Ccruauti. Cetatea Alba. daca alegcrilc se dcsfasurau corcct. Deoareec guvemu l german cuncstca prin astfe! de rapoarte situatia politics reala din Romania. in aleger ile din 1937 nu a ofcrit sprijin nici unci organizatii. iar Partidul Naticnal-Crcsrin (in continuare PNC) de 11%. U DAN te . 109. Sibiu in Rcgiunea Sibiu. TrciSca une. Dolj in Regiunca Dolj. 14 20 DANIC.l se va aliiturn Axci in caz de victc ric. iar Iiderii dc aici au fost atcnjionati ea nu respcctau principiilc Icgionarc: Storojenct. lntrc 15_17%°. Prahova in Rcgiunca Muntcnia. dosar nr. Mararnures. Existau ~i judetc unde mcsajul electora l a patruns eu greu. Timis'Forontal in Regiunca Tirnisoara. Fond DGP . Ismail. in 1937 toti scf i dc rcgiuni au fost schimbati si a fost studiata tcmcinic putcrea organiza tiilor 10calc. f. 264/ 1937. Pentru a nu aparea fenomcnu l permnncntizarii unor . . Odorhei ~i Gor/ 4 (dcsi in uncle dinrrc accste judctc sc pusesera bazele organizatiei la ineeputul anilor 1930). Com cliu Codreanu a fost foarte atcur Ia organizarca campanici electoral e.aU in Regiunca Braila. f. Durostor. Mures in Regiunca Mutes. Covur lui in Rcgiunca Galati ~i Lapusna in Rcgiunca Chisinau. Vaslui. Comeliu Codrcan u a modificat principiul intocmirii Iistelor e1ectorale.. 17/1937. Consta nta in Regiunca Constanta. Botosani. 3 1-32. doar in 36 Miscarea lcgionara avea organ izatii putemi cc. B U7. Din eele 72 de j udctc. Iasi in Rcgiunea Iasi. • vezi Anexa nr. Dcoarece Miscarca legionarf sustinea ca dorcstc sa prornoveze un tip nou de politician. Cluj in Regiunea Cluj. Bratianu de 5%. Fond DGP. Conform studiului diplomatilor germani.PNL-Gh. Partidul "To tul pcntru Tara" unna sa castigc. Sorcca. neinteresat de propria persoana. Cahul.xadrevla nivellocal. chiar dad Miscarca lcgionara sustinca e.

toti scfii de judet unnau sa figurc zc pc ultimul loc al listclor.Apelul Cap ita nului''. 1M He inen. Echipa de campanie 15 Zele a-Codreanu.Biruinta lcgionara" ~i nu aeeesul la afaccri. p.htm> (30 ianuanc 2004 ).. un muncitor. in general. in celc din urma. . Pcntru a Intari principiul. in limita a zece mcmbri" .16. 2004. Armin.. au fast invitate sa cand ideze 0 scric de pcrsonalitati prcstigioasc ale vict ii publice romanesti.Apelul. care nu erau Incadrate in Miscarca lcgionara: Nae lonescu. Pentru a "intdri" valoarca listclor. Dimitric Ocrota '". Pentru a nu fi intcrcsati economic.fura a cons ulta organizatiilc locale. echipele electora le era u compuse dintr-un liccnt iat. 299. In cclc din unua. p. . clcme ntul studcntcsc a fost baza logistica a Miscarii lcg ionare. listclc au fost futocmitc de Come liu Codreanu ~ i Gheo rghe Clime . ca de altfel in toatc ccIclalte. I ~ Dumitrescu-Borsa. studcnti i nu mai avea u voie sa faca politica. La. Ion. . 212001.. Corneliu. studcntii lcgionari au riscat cxmatricularea si s-au Incadrat in cchipclc clectora lc. 10 Serafim. un libcrprofesionist si restul stud cnti. in functic de . Memorii legionare. lnsn acum. spunea cl. in cam panie au fost atras i si muncitorii. Bucuresti. prof. Editura Lucma n. "in umbra Ciipita nului (3)".". 21 . Corneliu Codrcan u a anu ntat cii cl tnsusi nu va figura in fruntea listclor in judctele in core urma sa candideze. <www. op. 216. un vechi obieet iv al lui Corneliu Codrcanu'". dcoarccc. departc dc ccrcurile familia le l5 . nr.htm> (30 ianuane 2004). Corneliu.o rgldocumente/ezc20. genera lul (r) Ignat.Astfcl ca. in Pennaname.fgmanu. 2004. 276-277.orgldocumente(cze2 0. 17 Codreanu.fgmanu. fapt care a provocat numeroase proreste". p. cit. in campan ia clectorala din 1937.. ci al doilea. <www. 19 Ibidem. prin noua lege a invat amantului superi or. an IV. prof. seopul electora l era . Cal trojan intra mnros. Alex andru. Mihail Manoilescu. candidatii urmau sa fie inclusi pc liste in judctc necunoscute lor.pcrfonnantclc individualc. .

iar rolul lribunci par lamcntare a fost detumat de la apararca intereselor clcctorilor. nu u Dumitrescu-Borsa. "In umbra. cu. p. i-au susti nut pe legionarii aflati in campanic. Desi illVaFitorii si prcotii nu aveau vo ie sa faca politica eonfonn no ii lcgislatii. acompaniate de cfintece lcgio narc" . op. cit. 217-218.Pilotii orbi''.. . 23 Dumitrescu-Borsa. in special cu liberalii H . Alexandru. Nu au lipsi t nici ineidcntelc violentc cu advcrsa rii. iar cu aj u torul a doua camioanc au strabatut tara alaturi de Comcliu Co drea nu . guvcrnul german cunostca in pri mavara anului 1937 puterca electorala a Miscarii lcgionarc si nu a dorit sa se imp liee in niei un fel in sustincrea acestcia. Dimensiunile ideologiei legionare. o fcrindu-le de cclc mai multc or i locuri de cazare si masa. Discursurilc au fost de cele ma i multe ori an tidemocraticc. In Ideea care ucide. Ion. eare strabatcau satcle Impar[iud manifesto si tinand d iscursur i. 219. in lac. Accstia au mobilizat 80 de student! ~i 20 de st udcntc. Ion. Mircca. p.. Bucurestl. Cu toate ea multe voei contcmporane au ac uzat organizatia condusa de Co rne liu Codreanu ca era finantata de Reich.. Accasta era ac uzata ca s-ar fi prcoeupat cxclusiv de satisfacerea propriilor intcrcsc. 268-271. la Imbogat irea rapida. Corncliu Cod rean u lua parte la acestc momcnte. . H Eliade. in pri mu l rand Impotriva clasei polit ico. Pro cesi uni le propagandisticc se organ izau la fata locului. Era adusa in discutic situatia taranimii. 22 .. in cenrrul localitati i sc organiza 0 tribuna pc 0 caru!a. n Serafirn. in puncte1e importa ntc ale j udctclor" . p. 1994. cu. op.. lcgionarii bucurandu-sc de sprijinul inteIcctualilor satelor . a securitatii nationale ere. De eclc rnai multe ori. in j udetele in care ajungeau. de la care se tinca u d iscursuri clcctorale. f iind condusa de do i lideri stu dcntesti putcrnici: Bartolomcu Livczeanu ~i Eugen '[filnaru.a lui Cornel iu Cod rean u era imprcs ionanta.. Editura Noua Alternative." Du pa cu m s-a prc cizat mai sus. a edu- catici. ce i doi Impartcau echipcle in zece oamcni.

116. Bucuresti. Prin . care au fost utilizatc In primul rand pc ntru. Astfel ca. 1995. functionarii p ub lici sau persoancle private care do reau sa sprijinc financ iar organizatia. Ed itura Humanitas. Institutia "paliizanu lui d in umbra" a functionat perfect in Miscarca lcgionara . dupa cc prc scdintclc nat iona l-tariinist a rezo lvat uncle problcme legate de contacte lc cu tineri i cxtrcmisti din intcriorul part id ului sau . Francisco. Odata ell incadrarca muncitorilor in Corpul M uncirorcsc Lcg ionar (in eontinuarc CM L). 26 Veiga. Mistica uttranationatisnwlui.Asoc iatia Prietenii Lcg iuni i". Fina ntarca Miscari i lcgionarc era complcxa ~ i a veni t din in tcrioru l tarii. La nivel loca l. Dcsi nu erau foartc mnri. 264/1 937. Fo nd DGP. pcntru ncccsitatilc une i campani i c1ectorale la nivel ul pcrioadci interbelicc au exista res ursc suficicntc. Cel mai import ant suport po litic pentru Miscarca lcg ionara in 1937 a fe st sprijinul o fer it de luliu Maniu prin "paetul de ncagresiunc electoral . ". care nu cxista nici pana astazi. iar Corneliu Codrc anu nu a facut nimic ca sa. pe ntru a n u cxista nic i 0 tcntativa de frnnda". ta ra ca idcntitatca lor sa fie dczvaluita.au fos t ad use dovezi concrete. 23 .jfcontologiei lcgionarc". lstoria Garzii de Fier (/919-194/) . insa a o fcr it lu i Co rncliu 25 DAN rc. Muncitori calificati crau bin c pla titi. l uliu Maniu a dorit sa foloscasca pactu l ele ctoral pcntru a cas tiga alegerile. 157.-~i do molcasca discursul. Bvidcn tclc privind cotizatiilc ajungcau direct Ia . Inca d in 1927 a ex istat stabilitatca accstor ven ituri. cxista sigu ra nta fumi zarii lor conform . au intrat in visticria organizatici fonduri apreciabile . Ncgoc ierile Inccputc in pri mavara au fost rclu atc in toam na. p.ncccsarul local. Miscarca lcgionara inca de la lnf iintare era [inta atacurilor politic c privind pozitia fata de de mocratic.si a adus ccle mai impo rtantc contributii 26 financ iarc . au varsat sume impo rtante de bani.cenuu''.Inccpand din 1933 . dosar nr. primeau fbnduri scmnificativc din cotizatiilc membrilor Incadrati. f. iar in 1937 se dczvoltascra organizatii a le CML in majorita tea cen lrcl or indus triale.

cit. Pcntru prima dat a in istori a constitu tionala a Romaniei. 30 Boilii. 21 DAN IC. Aflat in ilcgali tatc. Roila.. Tratativclc privind un pact electoral s-au purtat in trei rund c. p. n Scurtu. dosar nr. rani a co nstitui 0 alianta c lecto rakl propriu-zisa" . i-n a uun tat pc lidcrii diu teri tor iu ea a primit ame nintdri eu moartea.xx Scun u.. lstoriu ronuiniior Zaharia. 63. Editura Paidcia. Pc de alta parte . partidul care a organizat ale gerile 27 . Fond DG P.1 co laborcze eu part idullu i Iuliu Man iu inca din scpt cmbric 1937. ee i tre i se an gajau sa rcspcct c libcrtatca si corcctitudinca alegcrilor. 33 1. o r. in ciuda opozi tici lidcrilor Icgionari fata de eo laborarca ell PNT. f. Gheorghe. 62. Rczultate1e au fost Indclung astcptate ~ i au fe st publica te in Monitorul Oficial abia la 30 dccembric. iar pen tru prima da ta in isto ria Romdnici nu cxis ta pers pectiva unor confruntari sangcroase Intrc . cit. 63 . 65. iar la sc urt timp a ade rat la principiile sale si Constantin Argctoianu. Buzatu. Doc umcn tul . 25 noicmbrie 1937..agentii clectorali'' . Tol at unci .lea nu s-a impl icat. Prin acesta .Codrcan u leg itimitatca dc ca re uvea ncvoic" . loan. in cazu l unor mari abuzuri. prescdintcle Partid ului Agrar. op. p.. 24 i ll secolul (19 18. A lcgeril e ge nera le s-au dcsfasurar la 20 dcccmbrie 1937. .op. Part idul Comunist din Roman ia (in continua re PCdR ) a adcrat la principiilc pactul ui de ncagre siun c clectorala. p.1 fest scmnat de cc i trei lidc ri polit iei In. iar daca i sc va intampla eeva s. do rind sa de mon strcze sla bic iune a part idelor politicc. Bucuresti. loan. Comeliu Codrcnnu i-a incu raj at printr-o ci rculara pe scfii de euibur i s.i se mobi lizezc in j uru l Iidcru lui nationa l-Ftr anist28. Gheorghe. cit. Ca rol al II. Buzatu.I 948). 1999. iar alaturi de luJiu Maniu si Co rncli u Codrc anu a part icipa t si Gheorghe Bra tiauu. 17/ 1937. p. Zaharia. cu toa te ca importanta politica a cxtremistilor de stanga era ncinscmnara'". nu era dispus sa testeze starca de spirit a popula tici .

Lipsa de organ izare a opoziti ci a anulat efe ctul protestclor [ala de decizia regclui. iar PNL-Gh.73% (Partidul . cit. PNT 20. Insa doar PNC putea fi asociat scopurilor sa le. in urrna ca rcia spcra sa aj unga la guvemare. Buzatu. PNC 9. p. cum ar f generalul Io n Antoneseu la Mi nistcr ul de Razboi. Partidul . pana . 15% (39 manda te) .11 :12 Scurtu .Totul pentru Tara" au dcvansat unii politicicni de marc importanta.58% (66 mandate). Iuli u Mani u i-a propus lui Corneliu Codrcanu sa organizeze dcmonstratii. Istrate Micesc u (J ustitic).92% ( 152 mandate). Gabriel Marincscu (subsec retar de stat la Interne) etc. Gheorghe Tatiircscu a fost ncvoi t sa acc cptc Infrangcrca. 25 . conform no ii tc ndintc a clcctoratului. 333. loan. Pcnt ru prima data.. Miscarca lcgionara sc afla la punctul maxim <I I dczvoltarii po liticc si se pregatea pcntru 0 noua confruntarc clccto rala.Totul pcntru Tarii" 15. p. op. cu toale ca PNC se c1asase pc loeul a l patru lea in aleger i. 224. un mo nar h era pus in situ atia de a numi prim-mini stru pe altc incva dccat scfu l pa rtidului cc a organizat alcgcrile.40% (86 mandate). Octavian Ga ga a fast Insarcinat sa fon n czc g uvemul. candidatii Partidulu i .prima clcc torala''.Totul pentru Tara" + PNC) . in uncl e judcj c. lon. op. Gheorghe.. PNL a c umu lat 35 . au fast nu miti in fu nctii im portantc ~ i uni i crit ici ai ingerintclor regale in guvcrnarc . ci ~ i de asccnsiunca partidclo r na[ional istc .. Rcgele p uree justifica in accstc conditii un rcgim autoritar. In c iud a astc pta rilor politi e ienilor. inr sistcm ul pa rtidclo r pa riamentare se nfla in cea mai profunda cri za . Dumitrescu-Borsa. care i-ar f ofer it drcptul la . cit. iar regele si-a promovat prineipal ii apropiati in posturilc chcic: Armand Calincsc u (Interne). PNL nu a obti nut 40% din voturi . 32 cum nr fi Nicolac Titulescu la O lt . In realitatc.nu le-a cfistiga t. Criza dcmocrutici n u <I fost dcmonstrata numai de C~ CC ll J atingeri i pragului e lectoral . aut onomia PNC In fonnarea guv ernului a fast nei nsemnata. Pcntru a nu provoca mari proteste.89% (16 ma nda te)". care au acumulat 24. Bratianu 3.

<www.. De asemenea. grupdrilc poli tico mic i putcau participa la a lcgcri numa i da ca reusc au sa sc asoeiez c pr in cart cl uri clcctoralc eu grup ari ma i mari. autoritatilc alesc in vara anu lui 1937 au fost suspc ndatc ~i inlocuite eu oa mcni fidc li apro piatilor regclu i ~ i PNC-ului. op. op. 35 Heinen.in momen tu l in ca re unul dintrc ci va fi chemat sa fonneze guvcrn ul . p. Co rncl iu Co dreanu i-a pro pus lui An tonescu 55 fie succcsoru l lui Gheorghe Cantacuziuo-Gra uiccrul la prcscd intia Part idului "To tul pcntru Tara". Astfel cfi. La nive l local . lcgea ele ct oral a a fost mo di ficata. mai 2004. La seu rt timp dupa aeea sta. Lcgionarii avuscs cra co nl aet e eu ge ne ral u l Ion A nto ncscu inca de la inc cput ul anului 1937. pentru a evita intervcntia guvcrnu lui. iar sig lc lc clec to rale au fost schimbatc fata de ale geril c din dcccmbric 1937. iar Comcl iu Codrc anu. dar lidcrullcgionar a dccis ea se inchcia sc " paetu l electoral". Pcntru a stu dia posibilitatile de as ccnsiu nc spre putere. fiind anun[ate alcgcri gc ncralc pentru 2 mani c. Noul Parlam cnt nici nu a av ut pos ibilitatea sa sc intruncasca. p. iar acum lidcru l legionar cau ta sprijinul pro asp atu lui dcmnitar.fgmanu. 342.. Zaharia.jpg> (25 mai 2004).13 26 . cu.3 kb]. Pe plan pol itic nu au fest intrcpr insc aliantc electorate viabi lc. Co rncliu Co drcanu s-a d us la sehi la I'rcdeat" pcntru a discuta eu noul ministru de Rnzboi". a dis pus lncctarca totala a colabora rii cu Iul iu Man iu. Armin. Ion Antoncscu si Corne liu Co d rcan u se a flau pc acccasi pozitie fata de impl icarca rcgcl ui in pol itics . Libc rtatca de propaganda po litica c lcctoralf a fost diminueta. Co rncliu Codreanu ~i Gene ral ul A ntonesc u la schi la Prcdeal 1937 [30. 6 6~67.14 Boila. dar si cvitarca unor rcprcsiuni . dcoarccc la 18 ianuarie 1938 a fost dizolvat.org/imag/Ol Perioada Capitanuluillmage 117. functic pc care a rcfuza t-o". cit. . . vechi i prefect i au fa st clib crati din funct ic ~ i sc himbati cu col aborato ri ai noulu i guvcm. in scop ul con tro larii mai facile a proccsul ui ele ct oral.

dcoarecc nu este un monarh absolllt.. 3~ Ibidem. perspcctivele unci apropieri de Coroand crau dcstul de vagi. 13. care rnilitau pcntru Incctarca rela[iilor eu rcgcle. prin fuzionarea grupului condus de Gheorghe Bratianu cu PNe'. 344-345. Bucuresti. 3? Ibidem. uncle "cadre" mai vechi ale Misciirii au protestat fata de politiea organizatici de promovare a eelor noi". la inceputullui ianuarie 1938. prof.tincrctul cste monarhic. in primu l rand printre noii membri. 2000.in randu l Iiberalilor s-a produs unificarea. in acel moment nu era timp pentru solutionarea unor astfel de problcme. Comcli u Codreanu si-a dat seama cii nu era momcntul eel mai potrivit sa formulczc dcclaratii antiregalc.sensul' doctrinei legionare. Radu-Dan Vlad. Corneliu Codreanu a ammtat ca nu va lua atitudinc nici impotriva noului guvern si a reeomandat lcgionarilor sa se abtina de la cxccse ce puteau provoca rcactia autodtati tor". Dupa numirca lui Octavian Goga in frun tea guvcrnului. ed. Oricum. Editura Majadahonda. p. Fortu. II. Pe de alta parte. p. Conflietul nu s-a raspdndit in afara unor organizatii din Moldova. 12-1 3. vel. p. iar regclc nu trebuic sa se opuna idcilor acestuia. Mihail Manoi lcseu. cu toatc cii noile pcrsonalitati apropiate organizatici militau in aeest sens: prof. Miscarca lcgionarf a fost prudcnta in adc ptarca unci pozitii radicale.3H. Dimitric Gerota. inca dc la inceputul Iunii ianuaric. motivand intr-un intcrviu acordat publicatiei britanicc Daily Herald ca •. J6 37 27 . p. Tensiunil e provocate de accasta realitate au seos la suprafata si uncle conflictc interne din cadrul Miscarii legionare. Nae Ioncscu. lntrucdt Corneliu Codreanu a decis sa Ibidem. Corneliu Codrcanu nu a Incctat sa spere la 0 apropicrc de rege. 9·10. Cu toate acestea. Procesele lui Comehu Zelea Codreanu . insa atcsta faptul cii politica de izolarc a sef il or de judct nu a fost rcccprara in .

41 DANIe. 40 Codreanu. S prc a nu Incalca noua lcgislatic. f. Astfel ca accstia trcbuiau sa se ingrijcasca ca Partidul "Totul pe ntru Tara" sa fie lnscris in pozi tia a doua sau. 14. 2004. <www. Ca si in vrcmca ilcgali tatii. De ascmenea. in cazul in care nu vo r f rcspectate. dad so poatc. pur infonnative. <www.Jerarhia lcgionara''.htm> (30 iauuarie 2004). simtul onoarci ~ i a l gospodarici". 28 . in care prctcnden[ii la functii administrative sa se pcrfcctioneze in vcdcrca exercitarii atributiilor.fgmanu. Corneliu. . deoarece simpatizanti i nu trcbuiau sa tie dcscopcriti. ch iar pc prima in Iistele judctcnc. 4 I Zclea-Codreanu.mobilizeze din nou organizatii lc locale in vcdcrca confruntarii eleetorale . Materialele cu prelcger i urmau sa fie tiparite la . in conditiilc lunii ianuaric 1938 era practic inapl icabil . eu atcntionarca ca. Comcli u Codrca nu a gand it un sistem de scoli legionarc pentru primari si prcfccti. sa fie Inzcs trati cu "c apacitate de munca si intclcctuala. dar nu rnai putin de intaia pagi na. Dcsi proieetul era intcrcsat din punct de vedcre al impactul ui asup ra clcctoratului. 15/1938. 126". deoarece Miscarea lcgiooara era in situatia de a cauta moda litati prin care sa cvitc intcrzicerea acti vita tii sale de cat rc autoritati.orgldocumentelczc I6. Cursantii unnau sa fie recrutati dintrc cci mai apreciati membri ai com unitatilo r. lcgionar i trebuiau sa fie mult mai atcnt i In rciatia eu adcptii lor.orgldocumenteJczc I9. Corneliu. Pentru a imprcsio na electo ratul. scdintclc de cuib unna u sa sc dcsfasoarc in secret ~i so. Fond DOP. vechilc scrrme cleetorale trcbu iau dczlipite pana la Inccputul lunii fcbruaric~ l . lidcrul organizatiei a dat noi i11structiuni scfilor de judcte.Drdin confidential".htm> (30 ianuane 2004). dosar nr.ccntru':". "Circulanl nr. iar intrunirilc eleetorale urmau sa sc faca cu mai pUl iml ag iratic . fie de scurta duratit. in noua cam pa nie clcctorala. cchipe le electorale trcbuiau sa sc abti na de la oricc fel de acuzatii si inj urii impotriva advc rsari lor si sa couvinga prin "exemplul propriu de dcmnita t e"~o . Printr-o circulars.fgmanu. 2004. vor f dcgradat i in .

Pcntru a se as igura ordin ea in teritoriu. 15. Cum se dcsfasoara propaganda partidelor". eu cxccptia lui Corneliu Cod reanu . Printre "bene43 29 . p. nou a Constitu tie putea fi vo tata rara a cxista pe rico lul un or demo nstra tii de am ploarc. 3132. Clasa "P ropaganda elccto rala. propaganda clectoralf a lcg ionarilo r se d csfa suru tot usi nestingherit si nu exi stau sc mnale privind Incetarca activitatii4J. iar PN L cont ribuia la slabirca poz itici guvernului. 2 februari e 1938.Iege p rin care orice fel de activi tate pol itica devenea ilegala . p. Conform acesteia. Opiniu gcncrala era cii Insisi Octavian Goga $i A'C . iar alegcril e din mart ie au fost suspendate. in spc ranta ch cmarii la guvcmarc". cdnd principalii lid eri politici.La Inccputul Iunii februaric J 938. au fost convocat i la Pa lat. in Cuvdntu l. Astfel. ea si organizarea de marsuri de tip mi litar. Cu accasta ocazie. desi erau acuzari de fapte grave . pe 7 fcbru ar ie . guvernul condus de Oet av ian Gaga a demisio nat. studc ntii nationalist! ex tremisti fusesera achitati in mai multe randuri. organizarca de grupuri se cre te sc pede psea aspru . Cuza em u vic timelc lui Ar ma nd Cal inescu sa u Gab riel Mar incscu. Ulterior. 1. comandantii militar i locali au deveni t prcfecti. Astfel cii. La 14 februaric a fost emis un de cret. in cazu l in care j udccatorii nu respcctau legea. Pol iticieni i s-au angaj at sa respecte nou l rcgi m si a stfel au Inccput demersurile clabora rii unci noi Constitu tii . la 17 feb ruaric. nr. Cornel iu Co drean u a avu t 0 noua intrun irc cu liderii parti du lui in care s-a d iscutat strategia clcctorala si s-a d ccis sa se rcn uutc la ori ce fel d e tcruutiva de cr iticare a guve rnului. formal. p utea u fi trasi Ia raspundc rc j urid ic'. an XV. 44 Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu. fiind inlocuit cu un altu l condus de pa triarhul Mi ron Cr iste a. fiind anun tati cil a dce is sa "prcia" rcsponsabili tatca poli tica a larii. Cca mai im portanta mi scare a rege lui s-a d esfasu rat la 10 feb ruarie 1938. a fa st modifica ta Icgca pcntru mcntincrca ordinii de stat. • In anii 1920.

348-352. 14. in Cuvtintul. ficiarii" sentintelor judecatoresti favorabile s-a numarat ~i Co meli u Codreanu.87% s-au exprimat . 14.. unii mag istrat i au fllcut csrcve zile de Inchisoarc'" sau au fost suspendati (Victor Bins. ~s Heinen. lara a reusi sa rcactioneze la mdsurilc monarhului. Constitutia a pastrat in mare parte prcvcdcrilc eclei din 1923. iar numai 0. ell exccptia drepturilo r si libertatilor cctatcncst i.. 99. 1 aprilie 1938. mai ales in j udctelc din Banat ~ i nordu l Tra nsilvanici. nr. nr. . p. cu. lovitura de sta t rcga la s-a desavar~il~:O:_ Noua Constitutic a fost aprobata de clcctorat cu 0 majoritatc aproapc absoluta.conea-". 30 . libcrtatii de opinic etc. astfcl ca la 24 febru aric 1938 a fost orga niza t un plebiscit pri vind noua Constitut ie.alinia r" la propaga nda privind autoritarismul. 3 157. 3 190. lnsot ite de arestarca cclo r care au incalcat noile prcvcderi legislative" .Adunarea generalii a Baroului avocatilor din jud o Severin". care a fost gasit nevi novat in procesul esasinani lui Con stantin Manciu (prefectul Politiei Iasi} la 25 octo mbrie 1924 (caz ul s-a judecat la Turn u-Severin in mai 1925) . an XV.. p. op.pcmru''. dar si starca de debusolare a cleetoratulu i au provocat accasts situatic. in judetele Caras si Severin au cxistat situati i in eare c hiar functiona rii statului S.Rezu ltatele plebiscitu lui''. la 24 fcb ruarie. Istrate Mieescu. Astfel ea. Nu numai carac tcrul o ral al pleb iscitului. 27 februa rie 1938.Profesori arcstati penlru agitatii politice". iar tot mai mul ti intclcctuali s-au . an XV. p. in Cuvantut. Crcatoru l ei a fest unul dintrc marii j uristi ai Romani ci intcrbclic c.politica a fost lipsita de rcac tic. 4H .. . Clasa polit ics se afla Intr-o marc criza. 25 februarie 1938. 11. 3 155. libcrtati i presci. la care votul a fost ob ligato riu ~ i exprimat in mod oral. ~7 .<IU op us votari i Constitutiei. in Cuvdntul. an XV. Prin accst uhim act. p. nr. si a fost formulata in mod profcsionist. Din totalul participantilor la plebiscit. in timpul votului au existat cazuri extrcm de rare dc protest fata de noua Constitutie. majoritatca din rand ul rnem brilor Miscarii Icgionarc. Armin. 13% .

Intrebarca pc ca re si-a pus-o pcntru a-s! cons trui argumcntatia a fost daca cra u bunc . intrucat guvcrn area se face a de ca trc pa rtido. p. 1011. Corncliu Codrcanu.Oravita)". nr. Carol al II-Ica nu a fost primu l adept al dictaturii sau autoritarismului din Romania intcrbcl ica. spunea Comcli u Codreanu. "Cap itan ul" era de parc rc ca omu lui politic i i era im posi bi l sa-s i face datoria fali't de natiunc. cit. deoarece. c are se confruntau In Iupte clectorale interminabilc c u uni cul see p de a atingc pragul de 40% si nu pcn tru intcrcs ul popula tici . ~ 9 Dumitrcscu-Borsa. p. 13 aprilie 1938. in lucrarca Pentru Legionari. Lugoj )". all XV. Corne liu Codrcanu consi dc ra eil democratia slabea unitatca natiunii .Profesori pcdcpsiti pcntru ca nu au votat noua Constitutie''. nu putca stabili un program pe tcr me n lung. deoarccc con tin uitatca mandatulu i parlamc ntar depindea de pa rtiza ni i sai si de intcrcsclc lor pcrsonalc. in Cuvdnud. 3202 . In al trc ilea rand.. atata timp cat tot mai multc stale europcnc rcnun tau la clc. Cclc mai timpurii propuncri in accasta dircctic au veni t chiar din intcrioru l Miscilrii legionarc. a formulat cfitcva motivatii pcntru care democratia "trcbuia" inlocuita eu autor ita rismul In Romania. a formula! principalelc lui opinii c ritice asupra dcmocratici (accstca fiind ulterior Insusitc si de adcptii sfii). 31 . care si-a fondat discursul po litic pe critica " incapacitat ii" clasci pol iticc de a administ ra efieicn t tara.Jiainclc" d cmocrutici i n anii 1930. Intrucat. Dcoarccc nu dorea sa Ie "vorbea sca'' lcgionarilor despre problcm clc statclo r curopcnc. dcoarece un partid BU putea fi sigur de putere dccat maxim patru ani. Printre ultirn clc argumcnte ad use de lidcru l legionar Imp otriva dcmocratici era . ~ . aparuta In 1936. in a l do ilea rand. iar unii profcsori si-au picr dut drcpturilc salariale pcnt ru 0 luna de zilc (Horia Sima.Jncapac itatea de autoritate". dcmocrati a era incapabila de . In primul rand. op. 232 . 14.cor uinuitarc in cfort".

un partid putca sa enuta sanctiuni numai impotriva propriilor mcmbn". iar activitatilc politico erau dirijate de rcgim. Mai mult. Ca $i in Polonia. obtindnd un caractcr constructionist.. prin lcgislatia adoptata in zilele Ioviturii de stat.. scful statului roman a dus 0 campanie de compromitere a clasei politiee si treptat si-n asociat clemente ale clitclor intelectualc la curentul autoritar. Corneliu.Partidul National-Socialist al Muneitorilor din Gennania) sau PNF (Partito Nazionalc Fascista . p. in Romania anului 1938 a cxistat un putcmic rescntirnent al clitci intelectualc fata de sistcmul politic de tip liberal. Astfel. deoareee unna sa crcczc idcntitati. Statui a devenit principalul organizator al politicii interne. SI 32 . vol. fiind parte a putcrii executive. in momcntul in care la nivcl european rcgimurilc de drcapta erau la apogcu. dar care nu au avut putcrca de rnobilizare a NSDAP (Nationalsozia listische Deutsche Arbciterpartei . dctinatorii putcrii legitime instauraserii regimuri autorirarc. Insa nu au lasat nici o gruparc politica sa monopolizcze puterca. Tcntativcle antidemocratice nu au fost sanctionate de socictatc. idci si organizatii in functic de interescle autoritaulor . Pentru Legionari.Partidul National Fascist). I. a pus in praetica masurilc autoritare prcconizarc de catrc Comeliu COOrcanu.spunea cl.managcmcntul de stat". noii conducatori autoritari au preferat sa·$i creeze organizarii politice fidele proprii.Jntcgrat'' curcntului. lugoslavia sau Bulgaria. La nivcl regional central si sud-est european. acesti monarhi sau scf alesi ai statului s-au . partidele "cs ticc" adcptc fascisrnului sau nazismului au fost in toate cazurile supuse represiunii. Accasta cstc marca difcrcnta fata de Italia sau Germania. Editura Scam. In Europa Centrala ~ i de Est. deZelea-Codrcanu. Carol al Il-lca. 325-327.aliniczc" aecstui curent. iar rcgclc nu a facur alteeva dccdt se . Bucuresti. functionarii nu mai erau autonomi fata de . 1999. Ungaria. Masurilc adoptate de Carol al ll-lca vcncau intr-un context european complex.

regele Carol al ll-l ea a infiintat organismul politic a l regimu lui autoritar . care nu trccusera prin . c i in fata monarhului . Initiativa legislative era transfcrata de la Parlamcn t regclu i. Dupd suspendarca Con stit ulici din 1923 ( 10 februaric 1938). dad ar fi rcactionat. 33 .ourccc bazcle cd ucational c ale cctarcnilor erau minimc . Pcntru a dcsavarsi noul sistcm politic instaurat.Frontul Rcnastcrii Nation alc ( 16 dcccm br ie) . Noua Constitutic. pr intr-un dccrct-lege din 2 1 manic 1938. Regele Carol al Il-lca impusesc treptat in sistemul pol itic e lemen tele regimu lui au toritar. prin recrutarea unor pcrsonalitdti fidcle in guvcm. La sfarsirul an ulu i 1938. putcrca legislativului a fost practi e anulata. a ccn zurii ~i prin Inlocuirca prcfcctile r cu ofitcri activi. Tot i fu nct ionarii statu lui aveau obligatia sa sc in seric in noua formati unc . care avea drcptul sa-i numeasca si sa-i rcvo cc . O rganizatia imita in mod "stangac i" ma rilc part ide de mase din Gormania si Italia. rege le pur ta titulatura de "Cap al statului" si dcjinca puterea exec utive Imprcuna eu guvernul. eu toate ea forma l au fast mcntinutc prineipiilc liberale. prin introd uccrca starii de asc diu .Jncficaci tatca sistem ului parl amen ta r". a modificat substantial balan ta scpan irii puterilor in stat. au fas t luatc primc1e masuri radicale de mcntincrc a ordinii. Opozitia putca fi ustfelncutralizata in or ice momen t. iar Parlamen tul poli tic a fost in locu it c u unul corporatist. Lovitura de stat s-a bazat pc discursuI ge neral europ ean al neticnnlistilor pri vind . iar deputatii $i scnator ii urmau sa dcpuna j uramant rata de acesta. organizat pe profesii . Prin Co nstitutic. Carol al II-lea a desfiintat partidele politice. Deoa rece nou a lege fundamentala nu prceiza durata sesiuni lor parlamcn tarc. publicata 1a 20 fcbruaric si votatil prin plebiscit la 24 februa ric. Mini stri nu mai erau responsabil i in fa[a Parlamentului .concurcnta clcct oralg". propaganda sensa sau orala impotriva fonnei de guvcrnarc era intcrzisa. deoareee monarhia dcvcnca institutia centrala in ad mini stratic. iar monarhu l avca dreptu l sa cmitii decretc-lcgi. Prin artieolul 30 al Constitutici.

insa pcrsonalitiltilc politicc importantc s-au Inscris numa i co nstrdnsc sau din oportunism. an XV. Capiranul iI refuza pe Caro l a l ll -lea''. Liderii Miscarii legionare au Intclcs imcdiat caracterul noului regim ~ i au dccis sa nu provoacc autoritatilc in nici un fcl.. ~ . p . nr.partid si nu de panid-stat" . printr-o circ ulars la 21 februarie (a do ua zi dupa publi carea noii Constitu tii). liderul Miscarii legionarc a desf iintat Partidul . Pe langa ratiuni de ordin politic. Corneli u Cod reanu nu a dorit. 200 1.Hotararil e Sena tului Legion ar. in Cuvantut. 13. de rcama ca va fi cons trans sa scmnezc vreo ad cziune fala de politica lui53. Bucuresu. 9. in ianuarie 1938..02. era evident pentru Corneliu Co drcanu ca se putca astepta la 0 eampanic de represiune. prin numi rca cu puteri sporite a lui Arma nd Cali ncscu la Mi nisteru l de Interne .. I. in Cuvdntui. Propaganda oficialii a publica! zilnic lisle cu adcrcntii la nou l parlid. 24. Partidul «T otu l pen tru Ta ra)) sus pends propaganda elector ala''. p . lnstitutul de Teorie Sociala. Uni i mcmbri si-au continual insa act ivitatea politica si au fOSI imediat arest ati de autoritdtilc locale". p.Totul pentru Tar a" din compctitia clcctorala" . 28. dar nici sa sc duca in audienta la accsta. Imediat dupa anuntul suspendarii Co nstirupci ( 10 februarie).Elcvi de curs secundar elirmneti pentru cit au participat la rnanilcSla\ii po fitice". Cornel iu Cod rcan u a avut si ratiun i de ordin $1 Docmnele politice in Romania secotului XX. in acestc conditii. in Historic. Astfe l ca .Totul pentru Tara" ~ i a aeordat tennen pana la 23 februarie Iiderilor din teritoriu sa lichidcze organizatiilc si sa ccdeze sediile de partid autoritatilor local e. sa-l pro voace pe rcgc.1938. an XV. p. nr. Senatul Legionar s·a intrun it si a decis sa rctraga ofi cial Partid ul . 14. nr. an II. 3 154. vol.dcoarccc era o forma de stat. 53 . 34 . ~~ .. II fcbruarie 1938. Campania de descurajarc a Miscarii legionare incepuse chiar in dcecmbrie 1937. 3 14 1. 424-440. ma rtie 2004 .

praetie cand a luat accasta dccizic. Dcoarccc majoritatca membrilor partidului crau functionari de stat, ei intrau sub incidcnta
noilo r pre v cdcri constitutionalc ~i legislative ~i astfcl riscau sa-sl
piarda loc urile de munca. Ei putcau fi folositi efieient in cont inuarc si in afara cadrului organizat de partid, deoarccc Miscarca
lcgionara avea cxpcricnta activitatii in ilcga litatc inca d in primii ani de cxisrcnta. Printr-o circulara, s-a a finnat din nou ca
Miscarca lcg iona ra nu doreste sa organizeze 0 lovi tu ra de stat,
pcntru a nu transforma Roman ia Intr-o ,,Spanic Insangcrata".
Sc mai mentions faptul ca, pcntru moment , rcgclc a cflstigat , dar
legiona rii vor astcpta contcxtul extern oportun pcntru a rcac tiona. Dcoarccc propaganda statului impotri va Icgionari lor viza
si comcrtullegionar, Co rne liu Codrcanu l-a desfiin tat , eu loatc
ea era constient ea astfcl va d isparca a impo rtanta componenta
a sistcmului de tlnantarc" , Ulterior, printr-o circulara con fidenfiala, Comcliu Codrcanu si-a anuntat adcptii ca dcsfiintarea Partid ului "Totul pentru Ta ra" nu Inscamna si desfiintarea Mlscarii
legion are ca "organizatie spirnuale':". Prin ord ine secrete ultc rioarc. legionarii din tcritoriu au fast Indrumati de la .ccntru"
sa de poziteze la persoane sigure arhiva, annamentul $i celelaltc bunuri" . Dccizia privind atitudinea fata de no ile cvcnimente
politicc fuscsc luata inca din 10 fcbrua ric, in unna unci Intdlniri eu Iuliu Mauiu in casa lui Zoe Sturdza. Lidcrul national-taranist ii reeomandase lui Corneliu Codreanu sa adoptc
tactica defensi ve , pcntru mai mulfii sigurantaS9.
in ceca cc privcstc plebiscitul, Corneliu Codrcan u a reco mandai lcgionarilor car e nu erau functionari publici sa nu votezc ..pcntru", iar cc i care votau "contra" sa plateasca amcnzile
S6 Zelea-Cod rea nu,Co mel iu. ..CircuJara nr. 148" (2 1.02.1938),
2004, <www.fgmanu.orgldocumenlelczc4.htm> (30.0 1.2004).
57 Heinen. Armin, op. cit., p. 354 .
51 Procesele tui Corneliu Zelea Codreanu, p. 20-21.
59 Zamfirescu, Dragos, Legiunea Arhangtielul Mihai/. De ia mit
ia realitat e, Buc uresti, Editura Enciclopedica, 1997, p. 246 .

35

pc care Ie vor pr imi ~ i sa nu rcact ionczc in nici un fel • Cu
toatc accst ca , au fost purine cazuri in care lcg ionarii s-au opus,
61
ncfiind consticn ti de rcact ia auto ritatilor local e . Populatia
ruralf nu s-a impotrivit noi i Constitut ii'", dcs i, in uncle zone ,
lcgiona rii au dus campanii de co nvingcrc a c1ectoratu lui asupra intcn riile regale".
lmcdiat dupa dizolvarca partidului, Comcliu Codrcanu a
dat un intcrviu prcse i cnglczc, pr in isi anunta plan ur ilc ultcrioare. EI a justificat circu lara din 21 fcb ruaric pri n evitarea
unui razboi civil , deoarece legionarii ar fi fast capabili sa rcac tionczc violent la masurilc guvemului . In continuare , an unta
cfi arc dc gand sa piece in Italia, unde va publica volumul r din
Pentru Legianari in limba ital iaua. Dupa accasta , urma sa stea
o vrcmc la Londra, iar in timpul .cxllulut'' trcb uia sa gaseasca
modalirati dc functionarc a Miscarii lcgio nnrc in noul cadru
constitutional". Dupf alegerilc din 1937, Corncliu Codrcanu a
fost foarte preoeupat de acti vitatc a publicisticn , a scr is foarte
mult, iar in cclc din urma a finalizat si vO (Ul11u! a l doilca din
Pentru Legionari' (de la asasinarca lui I.G. Duca pdnala asasinarca lui Mihail Stclcscu)". [nain tc de a an unta ea va pleca
in Italia, a caut at modalitati de publicarc a lucrarii care sa cvitc
ccnzura". dar in noilc conditii ii era impos ibil. Initia l, autoritat ilc i-au pcrmis lui Corncli u Codreanu sa piece din tan1, iar
la 22 februaric politia a acccptat sa-i clibcrczc un pasaport
6ll

Ibidem
.J'rofesori suspendati pentru cii au lunt parte la manifest arii
politice", in Cuvantut, an XV, or. 3176 , 18 martie 1938, p. 14.
62 DANlC , Fond DO P, dosar or. 2/ 1938, f. 20.
6) Ihidem , dosar or. 3/1938 , f. 9.
6~ Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu. p. 21-23 .
• Volumul nu a fest publicat niciodata, fiind probabi l ccnfiscat
de eutoritati dupii arestarea lui Corneliu Codrcanu (noaptea de 16- 17
aprilie 1938).
6~ Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 231.
66 DANl e , Fond DOP, dosa r nr. 264/ 1937, f. 224.
60

61

36

pen tru un an de zi1c • EI unn a sa fie insotit panii la Roma de
Andrei Ioncscu, care apoi ar fi pleeat in El vctia la fiul SaUM .
Ulterior, auror ita tilc i-au susp endat pa sa portul , deoaree e profe sorul Nic o lac lorga i i inteutase un proees de calomnic . Nu existau nic i pe rspect ive rcalc de a plcca in Italia, dcoarccc autoriti'iti1e de la Ro ma nu au rcactionat in nici un fel fata dc
dor inta lui Corncliu Codrcanu de a sta 0 pcrioada aco lo. Dip lomatii italic ni de la Buc urcsti nu I-au eontaetat pe lide ru l Ieg ionar nici macar personal, ceca ce i-a produs accstu ia 0 dczatl7

magirc profunda".
Dupa primclc ma su ri contra legio narilor in teritoriu, unde
unii au fost arc stati numai pcn tr u ca erau banuiti ell ma i activa u po litic, la nive l nationa l s-a declansat un va l de simpatie
pcntru Miscarea tegtonara". Guvernul s-a vazut ncvoit sa rcactioncze, In primul rand pri n dispozitii date de Armand CHineseu si Gabriel Marincscu. in aeeste conditii, cci doi au intrat
d in nou in atcntia grupurilor radicalc din M iscarea legionara .
De accasta data, studcntii dc la Faeultatea de Medicine au fest
mai rczcrvati, iar loc ul lor a fos t luat de studcntii maccd oncn i
radicali, care i-a u amc nintat pc cci do i dcmnitari eu moartca si
a u pregatit planu ri de asasmat".
Corncliu Cod rcanu nu a inc urajat asc menca at itudini, prefcrand sa fcrcasca Miscarca lcgi onarf de coercitia sratului. Profcsorii si invatatorii lcgionar i au fast scutiti d in ord inul di rect
a l lui Corneliu Cod rea nu de oricc fcl de activitate politica,
incl usiv sa participc la scd intc lc de cuib, pentru a nu-si pierdc
catcd rclc". Ca si in primavara anului 1937, a adopter tac tica po-

Procesele lui Cameliu Zelea Codreanu. p. 18- 19.
Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit. , p. 231.
69 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 278/1938, vol. I, f. 136.
70 Dorian, Emil, Jurnal din vremuri de prigoanii , Bucuresri,
Editura Hasefer, 1996, p. 40.
71 DANIC, Fond DGP, dosarnr. 278/1938, vol. I, f, 177.
n Ibidem, f. 124.
67

6H

37

liticii, iar de accasta data a purtat uegoc icri cu A.C. Cuza. Aeesta refuzase sa acccptc propunerilc lui Comcliu Codreanu de
co labor are dupa ce a pleeat de la guvcrnare, dar la ineeputul
lunii martie si-a dat seama ca rcgcle nu mai putea fi op rit din
drumu l instaurarii proprici "variantc" de regim autoritar. Dcoarece Gormania tocma i .unificasc" Austria, la rcspcctivclc inUilniri au discutat problema oricntarii externc a Romanici" .
Tatonarilc privind sustincrca PNC de catrc Miscarea legionara nu mai aveau nici un fel de import anta in martic 1938,
dcoareee rcgclc prcga tca atent lichidarea sistem ului par lamentar. Dccrctul de dcsfiintare a partidelor pcliti cc nu a intampinat nici a rcactic opozanta, pentru ea tnsusi guvernu l, in
eare crau fosti lideri ai part idclor tradi tionale, a inaint at un raport prin care aprccia ncccs itatca acestui act" . La sfarsit ul lunii martie, prin legca nr. 75/3 1 martie 1938, Partidul "Totul
pentru Tara" a fast dcsfiintat in mod ofic iaf 5• Paralel eu interzieerea activitatilor politice de oriee feI, Carol al Il-lea a Infiin[at un nou organis m eu rol eonsultativ, Consi liul de Coroana",
in care au fot integrati i prineipalii lidcri politiei fidcli monarhului. Noii .consilicri rcgali'' avea u statut de Inalti functionari
ai statului, fiind consultati ori de cate ori situatia 0 eerea in probleme le interne si cxtcmc.

1.2. A restarea .Jiderilor istarici"
Anterior decrctu lui de desfiintarc a partidclor poIitiee, apropia tii regelui tncepusera atacurilc asu pra Misca rii legionarc,
atat in presa, cat si la nivcl administrativ. Prin ordinul nr. 746 din
Ibidem, f. 140.
.Decretul regal de lnfiintare a Consiliu1ui de Coroana", in,
Cuvantui, an XV, nr. 3 191, 2 aprilie 1938. p. 14.
7S DANl C. Fond DGP, dosar or. 253/1939, f. 3.
76 .Decretul regal. ...., in lococit., p. 14.
7J

74

38

iar printr-o circulara din 26 rnartic 1938 l-a acuzat pc consilicrul regal cli cste . deoarece "se punea prob lema" dad i un strain putea fi un " nationalist veritabil".. erau dcsttt uiti".necinstit suflctcstc" cand afirma faptul eli. sc 77 Zamflrescu. prin comertul lcgionar. acest aspec t a fas t inde lung analizat atat la proccsclc din prima j umatatc a anul ui 1938. Dragos.. Presa a contribuit la accentuarea starii de debusolarc. in cele din urma. numele sau Zelea nu ridicase nici un fel de indoiala privind apartcncnta la natiunca romana.arcmat la siguranja nationals". prinsi ca fac propaganda lcgionara. Annand Calincsc u (m inistrul de Interne) a dat dispozitic tuturor prefecturilor de politic si pichctclor de jandanni sa-i urmarcasca pe legionari. pcntru prima data s-au facut spcculatii la nivel oficial. angajati i Ministcrului de Interne au tiparit si distri buit circulare false atribuite liderilor miscarii. acesta avea statut de inalt functionar public deoarece era consilicr regal in Consiliu l de Coroana. 39 . editata de Nicolae Iorga. 250. iar orice fel de afirma tii Impotriva lui intrau sub incidcnta noii lcgislatii. OJ'. iar.6 martic 1938. sprc cxemplu. Dc fapt.Ncamul Romanesc". persoana lui Corneliu Codreanu a intrat si ea in atcntia propa gandei ofic iaIe. Pana in 1938. dar care aveau incluse lozinci compromitatoarc: "Traiasca moartca!''. prin amp lificarea importantei descoperirilor facutc la respectivc1 e pcrchczitii. cat ~ i la nivel public. care de multe ori nu corespundeau limbajului folos it in mod curent. cit. functionarii statului. in martie 1938. iar prin discursuri radio fonice se sustinea eli nu este roman. De asemenea. Comeliu Codrcanu nu a tinut cont de realitatile cu pric ina. in cazul in care nu respcctau noua lcgislatie. in acel moment tnsa. p. con fonn acestui docum ent. Pentru a se crea 0 stare de inccrtitudinc.. Cc lc mai importantc atacuri la persoana lui Comeliu Codreanu au fost cnuntatc in publicatia .jncorcct" si . sa-i aresteze. Perchczitiilc care au urmat au fost sumare. iar oricc fel de material legionar gasit era con siderat .

liderul lcgionar le-a rccomnndat apropiatilor S. Gheorghe C limc . 7~. col.Casu Verde' (rcscdinta lui Comeliu Codrcanu) pcntru a studin atitudinca politics ce trcb uia ndoptntd.33..IT IlU ~i in imprcjurarilc in care au lost facutc . lcgionarii nu-s! VOl" picrdc moralul si vor rczist n mai bin c prcsiunii autoritatilor locale.1 dor cstc s. p.:H I fost convocati la . p. iar in hal. pcntru a face concurcntf cvrcilor ~i a rczolva . ca re sa fie in permancnta• prczcntc 1a rosedimju sa"' . HO I'rocescie II/i Ccmeliu Zelea Codreanu. HI Ibidem. pcn tru a da un .l accstcia Tribunalul Militar <11 Corpului II Armata a cmis la 29 martic 19 3X lIll or d in de urmarirc. Totusi ..1 in or ice momen t pcrchczitia autori tdulor la . in cscnta.cxcmplu de dcm- nitatc".I nu ia nici un rei de masuri daca va f contlamnat la mai puun de snsc luu i Inchisoarc. princip alii lid cri ai Miscarii lcgion arc .in nfara opcrntiunilor ofic ialc . xn Ibidem..sust incau financiar acnuni violcn tc im po triva dcn uutari lor st utului . p.problema c\Tciasca.i . in bazn unc i sc risori de am cnintnrc tri misf print r-un curler ..Casa Verde". Principal a argumcntatic pc care lidcrul lcgionar a adus-o a fast ca Insusi Nicolnc lorga i-a incurajat pc rincrii nationnlisti sa faca comcrt. 25-3 1.ult raj.. Dupd respec tive intal nir c si-n an un tat ad cptii c:l as tcap1. d.:-M. 32. 33. carcia nu i sc va o punc. 7& 79 40 . Traian Cnlig. Acuzatia adusa a lost accca de . pe mru a cvita atacuri ncprcvdzutc . Gheorghe Furdui.34 . Ibidem .i fie inc his in urma unui astfcl de proccs. p. a mcntionat e. Nicolac lorga a dcpus plangcrc impotriva lui. Mcsajclc din tcritori u crau cxccl cntc.prot: G rigore Cristescu.... afinnatiilc lui Corncliu Codrcanu crau vcritnbilc. 32. lm cdiat dupfi intcnta rca proccsului. dcoarccc cuib u- rile fllllq iona'u perfect ~i aduccuu fond uri la casicri a eClltral. in ace ! mo ment. evident pol itic. avca in vcdcrc sa mobi lizczc 0 garda de 20-30 de pcrsounc..I • Comcliu Codrcanu crc dcn cd prin arcstarca sa..

in no apte d e 16 spre 17 apr ilie. nu a primit dccar 0 rogojinf si do ua piituri 82 uzate. p. Transportu l s-a facut in camio anc. A ici au fost inter uati principalii colaboratori ai lu i Corneliu Codrean u: Ion Zclea Codreanu. condit iilc de detentie nu au fosl dcloc usoarc.. dr. Gh eorghe Clime. Nicolae Totu. und e urma sa stca pana la judecarca procesului in cazul plftngcri i lui Ni colae lorga . vre mea umcda . f. Celor din urma DANlC. 17 ~20 . fiind dusi pana la Manastirca Tismana din j udct ul Gorj. pfllla in sera de 19 aprilic. Dupa arestarca accstora. op. Corneliu Codrcanu a fost intern al la scdi ul Pre feeturii Politici Capitalci. Cu toa te ca erau dctinuti la 0 manastirc. p. unii rc usind sa seape ~i sa acrionezc in tlegafitate" . La inceput. 252/ 1938. S ima Sim ulescu ete . alaturi de alti 44 de lidcri leg ionari. Radu Budi steanu . duminica Floriilor.Valu l de arestari Inceput in manic la uiv clul judcjclor a atins la jumatatea Iunii apr ilie ~i ccle mai importantc "cadre" ale Mi scari i leg ionare. cit. dco arccc doreau ea cfcetul sa fie maxim. fiind inchis singur intr-o ccl ula in care pcrctii erau umezi. prof. 33. Nistor. Gheorghe Istratc . Cu toarc ca primavara era mai degra ba 0 iama tarzic. in sensu I ea era ncccsar ea to ri sa fie la domici liu. dosar nr. ast fcl ell nici unul dintre cci vizati nu sc ufla in alta parte dedit in familic. Autoritatile au studiat atent momcntul actiunii. regimu l a fost aspru ~i au tra it izolati83. au fost ridic ati de a utoritati fiirfl niei 0 l nstiin tarc p rcalabila. prof. Scara de 16 spre 17 aprilie a prcccdat. Fond DGP. Miha il Polib roniade. 84 Chioreanu. iar multi dintrc cci arcstati aveau p robleme de sa nat ate . 45-4 7. Vi rgi l Ion cscu. cand a fost mutat la J ilava . Grigore Cr iste scu. in conditiilc in care drumurile era u extrem de preeare. in unu l 1938 . Paul Craja. Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu . Traian Cotiga . Corncliu Cod rcanu. H2 8J 41 . con ditii lc IIU au fost cu nirnic ma i bune. astfcl incat frigul i-a afectat sanatatea • Pcntru rcst ul dctinutilor. scfii de j udcte si regiuni legionare au intrat in atcntia autoritati lor.

nr.(/I1I1. Haria. fiind condam nat la sase luni d e inch isonrc. acca sta nu i-a aj utat la nimic. 1993. 2. p. iar dctinutul a fest privat de multe dintre drcptur ile cctntcncsti constitutionalc. insa In rcalit at c avcau rcgim de dctcnuc".bof. an VIII. in mo d no rmal. Editura Roza Vanturilor. Garda de Fier sprc reinvierca Ronuiuiei. alaturi de ali i zece avocati lcgionari pro viuciali . Bucurcsti. tari'i cxpc ricn tf in ast fcl de p roeese . Cu toatc cfi la sfarsi tul lunii manic. Comcliu Co dre anu i~ i dorea s. a fest infiintat lagiirul H de la Vasl ui . X6 Sima. Apararca a fast fiicutii de Sebastian Radovie i si Lizcta G heorgh iu. 42 . Pulaghita. Co nsil iul de Mi nis tri a dccis sa intcntczc un nou p ro- X. scvic".l Nicolac Iorga a folos it cenz ura in favoarca sax" in complicitatc cu autoritati lc statul ui. deoa rece nu i s-a ofcrit posibilit atca sa fuca nic i un fcl de aprcc iere privind acuzatiilc cc i se aduceau si cd er a nevo it sa se multumcascii ell apararca f:ieutii de avocati. 42-43. p. Procesul lu i Corncliu Co drcanu s-a judccat la 19 ap rilie. EI a acuzat tribunalu l c[l il j ud ccii in stil . 105. Ap a rarca a conlestat si oncstitatca lui Nicolac lorga. Corneliu Codrcanu era de parcrc eii IlU a ad us 0 fensii autoritatii. in sc ptcmbric 1938. La catcv a ore dupa anuntarca scn tintci. ar fi fa st rcspinsc. X? Procesele tui Corneliu Zclea COdl'(. Intrucat a tr imis sc riso area lu i Nicol ae lorga in calitatca accstuia de ziarist si nu de consilicr rega l." in care au fest mutari in spec iallidcrii de csalon sccund ni Miscari i legionare.Ii s-a stabilit do miciliul obligatoriu la Manastirca Drago mima si la Micrcurca Ciuc (intr-un laga r). cu toatc ca. care a rcusit sa tread de ccnz uru articolclc rcfcritoarc 1'1 Miscarca lcgi ona rd. in Tara si Exilul.La un an de la moartea lui Ilie Gdmcata''. IlU i s-a pc nnis sa angajczc avocatii pc ca re ii dorea. . p. 7-8.1 fie co ndamna t pentru a da un excmpl u lcgionarilor. De ascmcnca. Stefan. mai-iunic 1972. din ca uzii ei'i m ult i dint re accst ia fuscscra arcstati. Dcsi Comcliu Co drcanu a aprcc iat corect C. dupd acc asta scntint a ii vcnc a din cc in cc mai gre u sa cvitc mccanismul re presi unii stat ului.

emiterea unor circulare cu instruct iuni ~i indemnuri la violenta. dosarnr.xeraru'' dupa citirc. detinerea dc actc secrete. astfel scopul actului j uridic devenindu-i limpcdc". 5. facdndu-sc susceptibil dc oricc acuzatie. Abia la 5 mai a aflat natura noului proces. lui Corn eliu Codreanu i s-a adus la cunosti nta ca uncle acuzati i mai vech i vor fi reacti vate. crearca de organ izatii in randul elevi lor. Fond DOP. pentru "ate nlat contra sigurantc i publico?". legaruri cu organizatii straHeinen. ca si cI. Ordonanta dcfinitiva pcntru trim iterea in j udccata a lui Corneliu Codreanu in proce sul de Inalta tradar c a fost data la 16 mal 1938 si a avut saptc capete dc acuzare: I. Autoritatilc avcau garantia ea eel putin pentru 0 pcricada dctinutul se ana legal sub supraveghere pcrmancnta. 'Ill DANIe. in fata noilor acuzatii. Acesta s-a aflat intr-o marc stare de confuzie. 4. 34-35. Armin . pcntru un proces care trebuia sil-l . 6. dar nici cu legionarii apropiati.ces lui Corneliu Codreanu. 3.G. p. f. ramase in libertate. lncepand cu I mai. Membrii cuiburilor au primit dispozitii sa distruga oricc fel de material ven it de la . p.. organi zarea unui scrvici u de informatii particular. vp. 25211938. iar conducerea 0 asigura uncle "ca dre" insuficient prcgatitc. in care era acuzat de inaltii trad arc. La nivel local. moralul legionarilor a scazut dcpa scnrinta ~i valurile de arcstari. pentru a nu intra sub incidcnta lcgilor daca ar fi fost dcscopc ritc" . iar principalii colaboratori se aflau in detcntic. asa ca a· vcau timp pentru a formula noi acuzaji i. organizarea unor cxerciti i de tir. 1111 II'J 43 . liderul legionar nu avea foarte multe argumente de apa rarc. Dupa sentinta din proces ul intcntat de Nicolac Jorga . 2.Hchidczc" ca om poli tic. 20-2 1. Procesele lui Corne liu Zelea Codreanu. cit. 355. inc1usiv cele din procesul asasinarii lui I. conditiile de dctcntic ale lui Comcl iu Codreanu s-au lmbunatalit. pcntru ca nu putca lua conta ct cu avocatii sai. Duea .

EI a sustinut di dacit s-a u gasit in j udctul Ilfov a nn e pcrsonalc ale legiona rilor nu Insc mna cit Mi scarca lcgionarf dc tinca mar i arscnalc. dar ca pcrsonalul inc hisorii sc puna bi nc eu el. 7. pe care rccunostca ca a Irimis--092 . Horia Cosmovici. 9J Zamflresc u. 47-48. La aflarea ac uzat iilor. Nieolae Scitan. c! de un avocat legionar. eu ocazia ancxar ii Austr!e!". dosar or. p. 9~ Procesete lui COrtlCUIi Zelea Codreanu. Ado lf Hitler ii recomandase lui Wilh cm Fabri cius sa nu sc amcstece in accasta problema inte rne a Roma nici. reletia sa cu Adolf Hitler constand doar intr-o singura tclcgramd de felicitare. Dragos.. Prima Intaluirc eu avocatii a avut Joe 1'1 19 mai. p. iar Corneliu Codrcan u a afi rmat cil IlU a fost rcdactata de cl. s-a sinuit ofensat de strategia autorita rilor. Respcctiva fclicitarc a fas t trans misa tclcgra f ic la 12 rnartie 1938. Paul laco beseu sau Nicolae Andrecseu. legion arii preconizau infonnarca mernbrilor din tcrito riu pri n rad io si astfel au p re' I Ibidem. f. dar sa urma reasca dcsfasurarca p rocesulu i ~i sa trimira rapoartc pcriodicc". 53.inc. a descoperit ehia r ca unii dintre accsti ziaristi il spionau. rara a-i inregimen ta in structuri ostilc stat ului. crima de razvratirc". Procese1e lui Corneliu Zelea Codreanu. 278/ 1938. cit. p. deoarcee marii avocati au rcfuzat sa il apcrc si astfel a fost pus in po stura de a fi ararat de avocati lara cxpcricnta: Lizeta Gheorghiu. Acuzatin privind Of ganizarca de scrvicii secrete a fast de ascmcnc a rcspinsa. 250. '2 44 . Alcxandru Boreea. Co meliu Codrcanu nu recunostca de asemenea nici ca s·a pus in slujba uno r puteri straine. in numcle sdu. 9. 54. De altfcl. la solicitarea aurorita!ilor. Ulterior. Comel iu Codrcanu a spus ca se simte tradat. in trucat infor matii lc dcsp rc aciiunil c pol itice Ie lua de la ziarist ii care stareau mai toata ziua la Cafe Corso sau la Cafe Royal. prilcj eu care le-a transmis cit era obosit din cauza rcgimului dctcntici . in preajrna dcclansarii procesului. statui german nu luasc nici a pozitic fala de proces ul lui Comeliu Codrcanu la nivclul Legatiei de la Bucur csti. op.

Vasile Cristescu.gatit instalarca unui post clandcstin de radio-cmisic'". nr. p. Procesul s-a dcschis la 23 mai 1938. lista avocatiler acccptati a cuprins 78 de pcrsoanc'". "Mari existente legionare. Nicolae Toto. Scotia l-a. dar ambii au refuzat. dupf mutarea de la Manastirca Tismaua" . unde sc aflau lidcrii lcgionari arcstati odata cu seful organ izatici. tradarc prin dcti ncrc si rcp roduccrc in public de acte intercsand siguranta statu lui. la Tribunalul Militar al Corpului II Armata. deoarece abia pe 21 ma i au avut acces Ia dosarcle acuzarii. dosar nr. iar dczbatcril c au durat pana pc 2J maio Cclc saptc capctc de acuzarc au fost redusc numai la trci: 1. Ibidem. p. Dragos Protopo pescu. 56-57. Pcntru apararca lui Corneliu Codrcanu s-au inscris circa 200 de avocati .. ~H Sima. moment in care a fast arcstat . 1 septembrie 1965. care scapase de primul val de arcstari. intrc altii si cc i mai importanti : Mihai l PoIihroniade Ion Zelca-Codreanu. Dintr-un tota l de 120 de pcrsoane convocate. Haria. an I. p. s-a prczcntat la Tribunalul Militar. Nac Ionese u. Corneliu Georgescu". Avocarii au fost Impicdicati sa se documenteze pentru proces. f. Fond DGP. Corneliu Georgescu. dintrc ca re nici un numc important. Comeliu Codreanu adresase solicitarca de a-I apa ra atat lui Istrate M icescu. dosar nr. i bidem. 27. p. in final. in Tara si Exilul. razvratire". uncltirc contra ordinii sociale: 3. 30 se aflau eu domiciliu obligatoriu la Micrcurc a Ciuc. 97 DANIe. 58-59. Gheorghe Zavoian u. ~9 Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu. 58. 100 DANrc. Traian Conga. insa multi dintrc ci au fost arcstati sau canstransi sa rcnuruc". col.i dus la Micrcurea Ciuc. 15/ 1938. Dcoarcce fusese ind us de Comcliu Codreanu pe lista aparatorilor. II. Fond DGP. Este si cazul unuia dintre fondatorii Miscarii lcgionarc. 138. 139. Apararea nu a avut la dispozitic toti martorii pc care li solicitase . iar ccrcrca de cxpcrtiza grafologica a documentelor incri minate a fast rcfuzata':". fii nd avocat. cat si lui Grigore Iunian. 2. 15/ 1938. 95 96 45 . f.

f. a fast condamnat la opt ani dc dereruie riguroasa si la trei ani de dcgradare civics. a fost condamnat la zece ani de muncf silnica si la trei ani de degradare civica. p. dosar or. Vasile Iasinschi. care doreau ca in timpul procesului sa strige Iozinci favorabile motivatiilo r acuzarii!" . acuzatul a fost condamnat la zece ani dc munca silnica si trci ani dc degradarc civica. nicidecum de sentinta Tribunalului Militar al Corpului II Armata. . p. 68-85. DANle. un vcchi sfatuitor al lui lidcrului Icgionar. pentru acuzatia de reproducere in public de acte care intcresau siguranta statului.000 lei amende pcnala si cinci ani de intcrdictie corecticnala.Gheorghe Clime. Alexandru Cantacuzino. Sima Simulcscu etc. eu toate ca nimeni nu a Incercat sa rcactioneze in vreun fel. soarta proccsului nu a putut fi schimbata: pentru acuzatia de dctincre de acto secrete. Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu.000 lei'! '. Soarta lui Come liu Codreanu a depins din accl moment de cvolutiile interne si mai ales de cele cxteme. 24.118. Comcl iu Codrcanu a fost [inut sub a paza extrem de severe':". 252/1938 . 101 1112 III] 46 Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu. 10. Singurii care s-au agitat in preajma Tribunalului Militar au fost comunistii. Cel mai inscmnat nurne care a plcdat pentru apdrarca lui Corncl iu Codreanu la procesul din mai 1938 a fost generalul Ion Antonescu. prof. Cu toatc cii au fast rcfacutc listcle de martori. Radu Demetresc u-Gyr. In timpul procesului. pcntru acuzatia de razvratire. Tribunalul Militar a decis ca aeuzatul sa execute numai pcdeapsa de zece ani munca silnica si sasc ani dcgradare civica. Food DGP. Pentru cheltuiclile privind organizarca procesului. Corneliu Codreanu unna sa plateasca suma de 2. intcrcsand siguranta statului. Evident era ~ i faptul ca inculpatul nu va executa Intrcaga perioada de dctentic. pcntru acuzatia de uneltirc contra ordinii sociaIe. Era clar faptul cii pedcapsa primita de Corneliu Codreanu in acest proces era una politica si nu pcnala. a fost condamnat la einei ani de inchisoare corcctionala. 117.

deoarecc dorca sa veda rezolvata accasta "problema" . 106. dcoar ccc considera eli ten siuniI c din timpul proccsului putcau avea drep t consccinta insrabilitate la nivcl national. gcnnani. Misca rca legiou ara a intrat in tr-un mare con de u mbra . au fa st dist ribuitc rnai multe copii ale unei variantc a gcncalogici lui Comcliu Codrcanu . I ts 47 . i n febru arie 1938 se pusesc la calc un plan de evadarc al lui Corneliu Codreanu de la Jilava. dar in luna mai. iar majoritatca asccndentiler fuscsera delicvcnti sau avusc scra un ca racter viclcnr'". fami lia Zc lca-Codreanu provcnea dintr-o mixrura d e nationalitati central si est europene : tusi.113. Corneliu Codreanu reprezcnta pcntru accstia un mit. era singurul scf pc ca re-I avuses cra vrcodata . in tensiunea proccsului. organizatia Bucurcsti era foartc slabitii de valul d c arcstari ca sa mai intrcprinda a ast fcl de actiune. prin inlocuirca sa cu 0 pcrsoana carc-i scmana fizic."Cipitanlll". p. 101 Ibidem . Dupa anuntarca scntinjei Tribunalului MiIitar. in prc ajma proccsului. Ibidem. Acca sta situatic a fost favorizata in primu l rand d e pozitia fostelo r pan ide politicc dcmo craticc [ata de I~ Ibidem. cu caractcr ofensator. romani . 1D6 l bidem. co mandanrul inchisorii Jilava a fost arcstat .in tara . 96-97. p. p. ucrain cni. autoritatile au intreprins uncori actiuni pripitc. iar c1 iteIe urbane mai dcgraba s-au bucurat dc rczultatul acp unii judiciare'". dcoarcee consricntizau ea lidcrullor nu mai poatc scapa ~i de accasta data de inchisoarc'". deoarecc se dcseopcrise ca partieipa Ia un compIot care pregatca evadarea acuzatu lui 105 • [ntr-adevar. populatia nu ma i mani festa simpatic pcn tru ca uza nationalistilor cxtrcmisti. p. eehi. 94. Conform acc stcia. Atitudinca pop ulat ici fata de proees a fost indifercnta. Circulau zvon uri cii in ajunul pronuntarii sentintei. 96-97. legionarii erau foarte dezoricntati. In primul rand.

nu au fost acceptate de mcmbrii amb elor grupari. prin traditie. Cci ma i radicali dintrc ei fuseserf arcs tati.. deoarece gdrzi le legion are si cuz iste devcncau violente daca nu Ii sc raspundc 1. 97-98. in cam pania elcctorala d in 1937 cxistascra numeroase abuzuri ale prcp aga ndistilor Part idu lui . National-taranistii. violcntelc di ntrc garzilc lcgioIbidem. fiind atacat la mos ia sa de un grup de lcgionari.64 5 din 24 mai 1938. Pres iun ca asupra lor a de ven it mult ma i ma rc d upf publicarca Ju rnalului Consiliului de Ministri nr. iar noua lcg islatic spunea ea oriee material de propaganda legionar putca dcveni ob iect del ict. nu aprcciau extremismul Miscarii lcgionarc. Primii care luascra in scrios amcliorarea dczvoltarii organizatiei legionarc fcscscra national-taranistii Virgil Madgcaru ~i Annand Calincscu . organizati dupa toate pro babilitatilc de 1. 46. fiind mai deg raba 0 Intclcgcrc politica intrc scfi i accstora. prin care a fost introd usa pcdcapsa eu moarrca'".11 tine rilor pentru batrani.pacrul e lectoral". Legionarii spuneau cii cei ma i intcrcsati de eondamnarca lui Corneliu Co dreanu crau libc ralii. llillbidem 108 109 48 ..1 .1 saluturilc proprii .Totul pentru Ta ra". Autoritatilc locale avca u toate motivel e sa se tcama de cx trcmismullcgionarilor. Ibidem. finalizat c cu . pcntru ca Gheorghe Tatarcscu vr oia ca potentialul sau advcrsar la functia de primministru sa fie eliminat din calculele politice. p. lidcni national-taranisti si liberali nu numai ca au primit cu satisfactic arcstarca liderilor legionari..proccs':".xcntru". Existau nurneroase plangcri ale batrdnilor satelor ca nu mai exista respect . Ccl dintdi chiar a avut de suferit repercursiuni. care de multe ori umblau inarmat i. in tcri tori u. Ncgocierile d intre Corneli u Codrcanu si luliu Maniu din anul 1937. ba chiar au aprcciat di pcdeapsa data lui Corncliu Codrcanu era prca mical O9• Lcgionarii din provincie au fest profund dczorientati de cursul cvenimentclor. De asemenea.

· op. Cu toatc ca la nivcl de masa lcgionarii crnu rescmnati. Corneliu Cod reanu a fost dintotdcauna adeptul utilizarii justitici. prin vocca lui Corncl iu Codrcanu. Astfel ca. . no a efcctu at nici un minot de efort fizic. DC$i era cond amna t la zece ani munca silnica. in conditii lc in care adcptii fostu lui LA Ne (Liga Apanirii National-C rcstine} acu rn parte a PNC . da r fiira a intrcprindc actiuni concrete. p. dupfl condamnarca lui Corncliu Codrcanu au ramas cle men te ex trcmi src dispusc sa nu ia in sea ma riscul . deoarccc guvcrnul era condus de partidu l lor.x x-ntru'' au dccis individual sa prcgateasca evadarca din inchisoare a lidc rului lcgtonar'!'. Persona l. cunoscut insa de autoritati . Dupa fina lizarea proccsului si cm itcrca sentintci. Deoarece paza dctinutului era bine pusa la punct. cxista un plan de cvadarc a lui Comeliu Codrcanu inca din februarie 1938. uncl e grupa ri ncorganizate de la . pen tru a nu favo riza tcndinta guve m ului de Inasprire a trutamcntului fala de Miscarca lcgionara. iar condueerea de la Bucurcsri a Miscarii Icgionarc dezorgani zat a. 357. La juma tatca lunii ianuaric 1938. accste planuri de la sfarsitul lunii mai au dus ee l mai probabil la are starca initiatorilor.narc si cuziste emu foartc du re.xontrclul strazii". a fost ncvoit sa intcrv ina si sa recoma nde linistc. A~a cum s-a prccizat mai sus. · Armm. astfel ca imcdiat dupa cornunicarca sentintei a anuntat ci va face recu rs.se crc dca u Indrcptatiti sa preia . Corneliu Cod rea nu a fast mutat din inchisoarca J ilava la Doftana. avfind doa r regim obisnuit de dctcnpc ' " . III 49 . mai a les dup a anunta rca rczultatclor alegerilor din 20 dccembric 1937. avocatii lui Corneliu Codreanu au foribidem. Pen tru recurs .. 99. '" H emcn. el nu crcdca in eficienta unui plan de ev adarc ~ i Ie-a cornunicat legionarilor sa se abtina de la astfel de activitati extrem e. CIt. Inca de la inceput le-a recomandat Icgio narilor din afard sa no Intrcprinda actiuni de pro test si sa astcptc ca evenimcntelc intcmationalc sa aduca rezolvarea situatici lor politice. Senatul Lcgionar. p.

Rudcle de gra dul intfii i-au put ut face frccv cnt vizitc. ll3 lU 50 . 132-133. llS DANIC. p. motivaji de plati peste medic. ba chi ar. p. Pana in toamna. faptul di nu s-a acccptat in instanta citarea avocatului Rad ulescu-T hanir. Conducerea inchisorii de la Doftana a fost nevo ita in accstc conditii sa Inasp rcasca mas urile de secur itate . ca nd sc spunea di cste tratat foarte sever!". 67. Ratiilc de Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu. dar toatc au fost respinse de Tribunalul M ilitar. sau legionari. Campania de dezinfonnare s-a legat de stratcgia noii cchipe de conducerc de la nivcl national. au fas t recrutati membri no i. Fond DOP. informatiilc care aj ungeau in teritor iu cra u contradictorii.!" si ea legionarii trc buiau sa se abtina de la oriee actiunc ce putea provoca rcacpa autoritatilor.Jncurcau soc otclilc". recunoscuti ca cxtremisti. printre care: faptul di aperarca nu a avut acccs la toate dosarcle incrimiuatorii. f. dispusi la saerificiu. paza pc timp de noapte a fast serios consol idate si au fast solicitatc reflc ctoarc electrice mai putcrn ice. 54/1939. Au fa st reangajati mai multi ja ndanni care terminasera stagiul mi litar. Fond 10J. Ibidem. mai ales in luna august. avocati i lidcru lui lcgionar au fonnulat ma i rnulte astfel de contcstati i a le sentin[ci. deoarecc ii . ca i sc face tratame nt mcdicamcntos crc. Accst ora Ie-a transrnis ea are acr. dosar nr.mulat 15 motive de casarc a scntintci. Cu toate acestea. dimp otr iva. a apreeiat mod ul in care se poartf persona lul inchisorii ell el. 116 DANIC. 69. aducandu-i si pachc rc. EI mal spunea cii imprcju rarilc intcm ationalc nu pcrmitcau rcorganizarea si rccornanda ace lora care nu sunt disp usi sa astcpte ca pOI parasi miscarce'". In primu l rand. f. Conditiilc de dctcntic din inch isoarca Doftana au fost bu ne. dosar nr. in ge nerc. care in vara se reorganiza se si prcgatca actiuni vio lcnte . eel despre ca re sp unea u ca a rcdactat scrisoarca de fclicitare catrc Adolf Hitler etc":'. iar Corneliu Codrcanu nu s-a plans de trat amc nt. 120-121. 15/1938.

dr . sub paza jandarmi lor. Sentinta le-a fost comunicata acuzati lor la 1 august: Alexandru Can tacuzino si Vasile Cristescu au primit. prof. Sima Simulescu. Proccsul a inceput In 25 iulie 1938. avea u statut de persoane cu domi eiliul obligatoriu. Alexandru Christian Tell . Gheorghe Istrate. Gheorghe Apo stol. 49/1938. dupa ce au fost adusi de la Miercurea Ciuc la inchisoarea Jilava. autoritatile au Incercat sa obtina de la fostii lideri ai Part idului "Totul pentru Tara" declaratii de fidclitate fata de noul regim l18 • Tenta tive nu a avut efect in acel moment. toate acc stca masuri de prccautie atesta faptul ca autoritatile cunostceu intcntiilc legionarilor si nu crau dispuse sa ristc. Virg il lonescu. iar jandannii nu aveau voie sa intre in contact cu det inutii. Eugen Ioni ca si It7 11I1 Ibidem. ca si Corneliu Codrea nu. Gheo rghe Clime . ca re 7 ani de inchi soare.hra na ~i soldele au fost dub late. col. deoarece mcrnbrii din teritoriu au fost din nou dcmora lizati de sentinta in proc esul fostilo r conduca tori ai Partidului . in apri lie 1938 ei au fost mutati la Miercurea C iue. Paul Craja. Gheorghe Furdui . Dupe finalizarea procesului lui Cornel iu Codreanu. di evolutiile intem ationalc Ie vor imbun atati situatia .Torul pentru Tara" (august 1938). dosar nr. Dupa ee au fost dusi 0 perioada la Manast irea Tismana. Fond DGP. 51 . tot la Tribunalul Militar al Corp ului II Armata. f. 10·20. ver ificari lc in ra ndurilc pcrsonalulu i au fost inaspritc. 15/1938. DANIC. Serban Milcoveanu. de. f. dosar nr. catc 9 ani de inchisoare. Banica Dobre. Mihai l Polihroniade. in lipsa (deoarece evadasc ra in timpul tran sportului). conducerea inchi sorii a primi t ordin sa faca cxercitiile de tragere in apropierea zidurilor . Pentru intimidare . 133. iar fiecare jandarm trebuia sa aiba in dotarc in pcrmancnt a 100 de cartusc'". Initia l. Eforturile de rcorganizarc s-au limitat doa r la segmentul rad ical al Miscarii legionare. Deoarece nu Ii se judec ase proce sul. Dcsi nu au fost semna late tent ative de evadare. flindca ei eredeau. Nicolae Totu $i Radu Budiste anu . in vara s-a organi zat si pentru ei un proces. Trai an Cotiga.

Comeliu Cod rea nu a apreciat poz itiv acest transfer $i le-a transrnis lcgionarilor ca in cura nd va icsi din Inchisoarc. Conform unor informatii. La scurt timp dupa transfer. 1 an Inchisoare'!". Informatiilc acestea au ajuns prin sefii de j ude tc la leg ionarii din tc ritoriu. deoarecc se tcmea de a evadare a deti nurului '! ' . Victor Sila ghi. Corneliu Cod reanu Ie-a transmis legionarilor sa Ibidem. iar preotul Nieo lae Georgcscu-Ed inct. cu scopul de a Ie ridica moretut!". p. conditiilc de sec urita te nu au fost cele mai vig ilcntc. m Ibidem. Fond IGJ. 135. ceca ee-l facca sa crc ada cit situati a lui sc va amctiora'" . dosar nr. iar evolutii lc intemationalc unna sa Ie . scful Inspeeto ratului General al Jandarmcriei. Estc ~ i cazul unui important lidcr. f. Dupa proces. 262/ 1940. 137. I I' 120 52 . fiind dctinuti pcntru pcdepse le pc care trcbuiau sa Ie execute. 124. p. 122 Ibidem. f. care in noap te de 30-3 1 iulie a rcusit sa fuga. Cu toate ca $i la Rfunnicu Sarat statca singur in cclula. Aco lo nu mai aveau statut de rct inuti cu domiciliul obliga tor iu. Comeliu Co drcanu sc pare ca ar f primit vizita gene ra lului Ion Bengliu. e l afi nna ca arc conditi i mai bune ca la Doft ana. 137-138.aeglezc'' sratutul. Prin sotia sa.Aurel Se rafim. DAN le. 86. iar unii lcgionari au reusit sa cvadczc. n r Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu. ncputand sa ia legatura cu cei laiti legio nari a flati acolo . 5411939. Corneliu Codreanu a fost ad us si ella Rarnnicu Sarat. Conducerca inchisorii de la Doftan a s-a aratat pro fund multumita de deeizia venita de la Bucurcsti. La Miercurea Ciuc. pentru cii oficiali ai stat ului il co ntac tasera. au fost mutati de 1a Micrcurea Ciuc la inchisoarca de maxima siguranta Rdmnicu Samt. p. in ccle din unna. Era evi dent ca nic i e i nu vor ajungc sa execute pedeapsa pcn tru care au fost condamnati. fiin d dat in urr uarirc gcnerala!". care 5 ani inch isoarc. fiind transfe rat de la Doftana in noapt ea de 15 scptcmbric. ceea ee a condus la ridicarea mora lului "Cap itan ului". dosar nr.

Conform spusclor unor contcmporani. inca din aprilic recomandase liniste membrilor din teritoriu. IH 125 53 . Insa nu a fost pus in apli carc. Mesajele lui Codreanu. iar in septembrie 1938 dispunea deja de armam ent'!'. starea generala de spirit a legioDANI'C. Chioreanu. pentru a nu fi dcscopcritc. Infonnaria apare la mai multi memorialisti . Co rneliu Codreanu a facut numeroase trimitcri la divinitate in ascensiunea legionari lor. care sc afla in detentic. Dumitrescu-Bo rsa. Insa noua structure de conduccrc legionara so eonsolidase. Au fost stabilite parole dc recunoasterc. p. Dupa cum s-a afirmat anterior. p. A fost pus eu bine la punct . 36. Unul dintre planuri prcgatea evadarca "Capitanului" din inchi soarca de la Ramnicu Sara t. distantele pc care trcbuiau sa Ie parcurga echipcl e etc. dosar nr. op.. care urma sa parascasca lara in eaz de rcusita pe la granit a eu Ungaria.se abjina de la cxcese si sa astcprc un context favorabil. op. Corneliu Codrcanu refuza sa mai crcadii cii poatc scapa cu viala in urma dctcntici si ca ar fi intrat Intr-o faza misticd. deoarece crcdca ca este trimis de Dumne zeu ca sa se sacrifice pentru . urmata de trccerea peste grani t3 in Gennania.aalvarca natiunii"!". In toamna anului 1938 . 5411939. incat autc ritatilc nu au aflat dcsprc cxi stenta sa. 129. Fond IGJ. in serierile sale memorialisticc. Ion. cit. Organizatiilc locale de pc raza itincrarulu i Ramnicu Sarat-Arud au avu t rcsponsabilitatca de a eonstitui echipc de catc trci lcgion ari. Prcgatirile din vara anului 1938 pcntru evadarea lui Corneliu Codreanu erau deja avansate. 266. Nu sc poatc sti cat de cfie ient ar fi fost planul. datorit a refuzului lui Corneliu Codrcanu de a se supunc riscului . Organizator ii evadarii au proc urat actc false !ji un pa saport pcntru Comcliu Codrcanu. rocst Inclinaru sa ercdem di ar fi existat 0 opo zitic a lui privind planurile de evadarc.. Nistor. nu mai aveau acccasi valoare ea ~i atunei cand era libel' si putea coordona acti vitatilc 1egionarilor. fiind coo rdonate la nivcl central. cit. care urma u sa-l cseortezc pc distante mici. f.

Intrucat putcrca Germanici crcstea. 358. prin deciziile Confcrinjci de la Miinc hen . concl uzia gencrala este ca. Ni vclul electoral atins in dcccmbrie 1937 a fast practic anulat de va lul de arestari ~ i condamnari din primavara si vara . . adepts a violentei. Legionarii. Majoritatca membrilor veniti in perioada 1936-1937 (care rcprezentau majoritatea) s-au rescmnat cu ideea desf iintarii Partidului .valorile'' ei.Totul pentru Tara" si au sustinut politica regaHi. contextul intemat ional lc era favorabil. Spcrantclc legionarilor s-au intensificat dupa Dicta tul de la Viena privind Cehoslovacia. Multi dintre accs tia au crezut ca este yorba dcsprc contextul intemational la care facuse apel Corneliu Codreanu ~ i s-a creat un sen timent general de spcranta. distribuind une le manifeste de amenintarc!". · Armm. pe fondul unei convingeri ideolog ice radicale. Dupf ce in martic statu! nazist realizase Anschluss-us. Popul atia era ~i ca nemu ltum ita de sistemul partidclor politice. la 29 scptcmbrie. · op. p. Latura cxtrcmista a organizatiei (care s-a mobilizat dupa primavara anu lu i 1938) era 0 factiune minora. Regclc a fost sustinut constient si sinccr de corpul cctatcnc sc la lnccputul pcrioadei de rcgim autori tar. Cu toate cit in 1927 Corneliu Codreanu a infiintat Miscarca lcgionara drept o organizatie spirituald.narilor se imbunatatise [ala de eea din primavara. Miscarca legionara a primit 0 putcmica lovit ura de imagine si de forta. au fost in 1938 victimele propriei propagande . Cu toate accstca. mra ca marile state democratic e sa actionezc. de la 2 noiembrie. 54 .. alluptelor si promisiunilor clcctorale etc . dupa 1936 a fost nevoit sa accep te siste mul membership-ului. De asemenca. in care aveau IDe numai cei care eredea u in . care vorbcau de un dcccniu dcsprc incficienta sistomului parlamcnt ar. crr. 0 noua Inca lcare a drept ului intern ational Ie-a creat gennanilor satisfactii. prin con damnarea lui Corneli u Cod reanu. No ua conducere organizatorica a incercat sa fortezc mana rege lui. ocazie cu care s-a integrat perfect in ''' Hemen.

1.nottttcc" si nu ideologiee au plecat primi i dupa arcstarea lidcrilor. Moartea lui Comeliu Codreanu Desi Corneliu Codreanu se afla in Inchisoare. care uneori nu corcspundeau cu parcrca lui Corneliu Codreanu in totalitate. Nu numai fostii membri ai Partidului "Totul pentru Tara" au facut aceasta.sistemul politic liberal.Totul pcntru Tara" fusescra cooptatc catcva personalitati. care aveau un cuvant important de spus. PNC etc. Inccpand eu 1937. Corneliu Codrcanu crease Senatul Legionar pentru a se consulta in probleme importante cu personalitati mai in varsta. totusi. a fast rczolvat in mod foarte violent. Corneliu Codreanu era pentru miscarca pe care a intemciat-o un mit ~i problema disparitiei lui fizice ar fi provocat instabilitate. Impresia gcncrala a fast ca el conducca autoritar Miscarca lcgionara si ca peste cuventul sau nu putea trece nimeni. in accasta structure sc luau deciziile de baza. cu slabe perspective de a fi clibcrat curand. nu s-a pus problema succcsiunii lui in modul eel mai serios.3. in rcalitate. care ii contestase calitatea de conducator al Miscarii lcgionarc. in timpul procesu lui din mai. iar multi dintre ei au dcvenit func[ionari fideli noii structuri statale. lucrurile nu stateau asa. Cei care au aderat la Partidul "Totul pentru Tara" din principii . PNT. dar accasta ipotcza nu fuscse Iuata in serios de legionari. chiar daca nu a 55 . Ie spusese avocatilor ca se temea ca va muri in urma dctentici. Corneliu Codreanu ncfiind strain de actiunc. Dcsi la lnccput proiectul nu avusesc rezultate. insa aceasta nu se cunostea decat in cercuri restransc. adcptii Miscarii Icgionarc aveau spcranta revcnirii liderilor lor pe sccna publica. Dupa 1936. Liderul lcgionar a stiut sa aplanezc orice conflict si sa dea imprcsia de unitate. in virtutea evolutici intcmationalc. Deoarcce Codreanu era un a m tiinih in 1938. Cazul Mihail Stelescu. in conducerea Partidului . ci si membrii cclorlalte partide fostc parlamcntarc: PNL.

in detrim cntul vechilor "cadre". a mai existat un moment in care voei din partid au criticat struet ura putcrii . eel mai probabil pledind in Span ia din conving cri idcologicc. Chiar inaintc de a muri . Dcoarccc Mihai l Stclcscu era banuit de co ntactc cu Coroana (care nu au fost dovcdite). dcoarccc devenise prea incomod. pozitia liderul ui legionar nu a fost slabita. Corneliu Codreanu s-a ferit sa nominalizczc inraie56 . Vasile Marin (prescdintelc orga nizatiei Bucuresti) ~i Ion Dumitrescu-Borsa (sccrerarul general al part idului). in sa mcmbrii fond atori au ajuns in totalitatc in Inchisori sau li s-a stabi lit dom ici liul obli gatoriu. in inte riorul organizatiei sc eredea ea Ion I. astfel ea atribut iilc organi zarii unnau sa Ie prcia "gradelc" Icgionarc nearestatc. Din lnchisoare. Trimiterea de frontul din Spania a lui Ion 1. Mota. un grup de membri vechi ai M iscar ii legionare. dupa care. au spus di noii co mandant i lcgionari (cum ar fi Mihai l Polihroniad e) aveau un raj prea important.pus-o ella ca lc. unelc voc i afinnau ca eel care l-a dctcrm inat sa plcce a fost Corneliu Codreanu. Ulterior alegcrilor din 1937. Estc putin probab il ca e l se fi dorit moartea lui Ion I. dispunand ea mcmbrii fondatori sa preia organizarca. icrarhic. iar contl ictul a fost aplanat. insa accsta nu a ridicat niciodata prctcntii asup ra eonduecrii Miscarii legic narc. unnau " gradc le" Icgionarc. EI nu accepta ci putca pierde sefia Miscarii lcgionarc. Mota. Comeliu Codrean u a facut apel la unitatca Miscarii legionare in fata tenta tivci autcritatilor de represiune. insa era evident ca. rolul lui Corneliu Codrcanu de lidcr a devcnit incontcstabil . Mota a fost de asemenea suspcctata a fi un element al luptci peruru putere in Miscarea leg ionara.ianuarie 1938. dup a rnoartc a lui Ion I. majoritatea din judetele Mo ldovei . incarcerarea lui Comeliu Cod reanu a fost urma ta de instructiuni vagi privind succcs iunea. Mota era 0 pcrsoana mult mai bine prcgiitita intclectual dccat Comeli u Codreanu si cu 0 capaci tate organizatorica mai marc. Atunc i. avand in vcderc ca in Spania au mai plecat Gheorghe Centacuzino-Graniccrul (prescd intele Partidului "TOIUI pentru Tara").

dar rara impact polit ic. in timpul procesului lui Codreanu. 57 . guvemul nazist dadu se dis poz itie diplomatil or de la Bucurcsti sa urmarcasca actul de ju stitie rara interven tii $i sa raporteze la Berlin. au fost trimisc scrisori dc amcni ntarc 1a adr csa rcgclui $i a lui Armand Calincscu. 98-99. Pc tot parcursul anului 1938. Icgionarii crau lipsiti dc valoare politics in toamna an ului 1938. p. p. •• Vezi infra. in noie mbrie. Pc de alta parte. numind doar temporar responsabi li eu organizarea.tatea vreunui comandan r lcgionar. Carol al Il-lca nu era dispus sa faca compromisuri privind rclatia cu Miscarea legionara. dcsi pc plan european tendinta era inversii. Cu toat c ca la sfarsitul lunii septemb rie legionarii spcrau cf lidcrii lor vor fi clibcrati. Icgionarii reorgani zati la niv el central au Inccrc at sa des tabil izeze situatia intcrna. in contextu l victorici Gcnnanici in problema cchoslovaca. nu a existut pract ic opozitie rata de regc. Consticnti in primavara anulu i 1937 ca lcgionar ii nu pot cdstiga alcgcrilc". pentru a-l com promitc pc rcgc. si nu din antisem itism. In 1938. Intrucat dupa realizarea Ansch luss-ului atcntia Ie era indreptatii sprc prob lema sudeta. Pcntru Inccput. au fas t Intrcprinse uncle viole nte lmpotriva lntrcprind crilor cv reies ti. Lcgionarii au speculat accas ta ncmultumire $i l-au aeuzat pe • V ez isupra. gcrmanii nu S-3 U aratat intcrcsati de situatia Icgionarilor din lnchisori . iar maj or itatca politicicnilor si clirclor se rcscmnascra en noul rcgim. nici macar print r-u n mcsaj personal la nivcl de Lcgatic dip lomat ica. de Ia Berlin nu vcnisc nici unfeed-back. De asemcnca. 19. Ma i tarziu. Dcsi Comcliu Codreanu tsi exprimasc in dceembrie 1937 adez iunea fata de Axa ~i Adolf Hitler. dintre ee i afla]i in libcrtatc. pentru a erea 0 stare de presiunc asupra rcgcl ui. unii intelectuali s-au aratat ncmultumiti ell li s-au dat drcpturi cvrcilor. D upa ce s-a da t Constitutia din fcbrua rie 1938. Inccpfind din scptembric 1938. germanii nu au avut nici un fel de rcaqic fata dc partic iparca lor la actul elec toral. pri n actc de sabo taj".

Pc de alta parte. 39.. p. Dacf actiunilc lcgionarilor ar fi creat 0 stare sc mircvolu tionara. . m Hemcn. p. an LVI.. nr. asa di organizatia clandestina a Icgionarilor a continuat planul de instaurare a dezordin ii. crr. in Universul. Imaginea legionarilor care organizau tabere de munca a fest inlocuita cu a tinerilor studenti care duceau c fort uri dc alfab ctizarc. Autoritatilc au fiieut apel la Corncliu Codrcauu pentru a aplana tcnsiunca. intrucat pro misese incctarca luptelor poli tice . dadcau instructiuni privind alimcntatia cchilibrata sau care Iaccau invcntarul gospodariilor tarane. 358 . ell. iar aecsta a cmis 0 circulant d in Inchisoarc.op. Autoritatilc dcpuscscra in vara cforturi scrioasc pentru a arata ca tincrctul nu mai era dispus la extremism.. Agitatia i n rflndurilc lcgionarilor a crescut la 15 noicmbric 1938. . 11. .domnia" ordinii. A rmm. "Ce au realizat studentii in 1938". 10 februarie 1939. radieal ii din conduccrea clandestine a Miscarii Icgionare credeau ca prin actiuni violente vcr crca 0 at mosfera de instabilitate . ti I2H. Asa cii trebu iau Intrcprinsc milsuri mai concrete care sa dovcdcasca . no ul regim ar fi avut mult de suferit la imagine. '" H' ' op. mai ales ca Elena Lupcscu era cvrcica crcstiuata. emcn. cand rcgcl e a plccat ln tr-o calatorie la Londra si Paris. atit udinca legi onarilor in timpul prczcntc i lui Carol al II-lea in strainatatc a fos t inconsccvcnta. Armm. Cc i m ai scc ptici afirmau cii in accst timp Armand Calincscu avea de gdnd sil-l asasinczc pc Corncliu Codrcanu. ' .Carol al Il-lca di era proteetorul evreilor. astfcl ca eehipe studcntcsti regale parcurseserf satele Romaniei pcntru a face obscrvatii asupra starii gcncralc. Dcoarccc dcciziilc nu se mai luau de un for su perior sau in Intruniri pol itice. Se pare ca In aecl moment circularele sale nu mai aveau acccasi valoarc ea in urma Cll 0 j umatatc dc an. 358 . p. care va culmina eu clibcrarea lui Corncliu Codrcanu si chemarea Miscarii legionare fa guvemare'". prin care facca ap cl la linistc'". I2H 58 . profitand dc faptu l di monarhul nu era in tara si numcle lui nu putea fi asociat eu aeest evenimcnt.

359 .Deccmvirii'' (asasinii lui Mino " M . Dcsi atentatorii nu au fost prinsi imcd iat. actiunea a fost asoci ala Cll noua tactica de sabotaj a Miscarii Icgionare si astfel era prcvizibila 0 rcacjic a autoritatilor. a fost impuscat de doi studenti.S.s3-1 ridice pe Corneliu Codrcanu si pe alti 13 detinuti. ' 1. u r H cmen.Nicadorii" (asasinii lui I.G. IJI Calafeteanu. 1999. Carol al ll-lca avuscse 0 intrcvcdcre cu liderul de la Berlin. . lon. Regele a fost invitat la dejun de cancelaru l Hitl er" . Rcctorul Univcrsitatii din Cluj . cornandantu l inehi sorii din Ramnicu Sarat a primit ordin de la generalul Ion Bengliu . Rezu ltatul Intrunirii dintre Carol al II-lea si Adolf Hitler a contat dccisiv in e1aborarca masurilor cc unnau sa fie luate pentru instaurarca ordinii interne. numi ti de legionari . I. Bucu resti. Duea ) si . p. Florian Stefanescu-Goan ga. an LV. Anterior ace stui incident... dupa anexarca Austriei $i "rczolvarca" problemci sudcte. 322. la 24 00icmbrie. p. deoarcce informatiile crau foarte vagi si eel mai adesea veneau prin inter mcd iul Legat ici Gennaniei de la Bucurcsti si nu de la lnaltii oficiali de la Berlin. . Editura Univers Enc iclopedic. A rmm. cu.12 . 1a Obcrsalzbcrg (una din rcsedintclc lui Ad olf Hitler). or. Documcntcle germane nu rcleva intcrvcntii ale lui Adolf Hitler in problemclc interne ale Romanici si astfel estc de presupus ca regele a Inteles eli situatia lui . Cancc laru l Gc rmanici i-a co munica t lui Caro l al II-lea cs . pentru Germama Co me liIII Cod reanu nu prezenta mtcres Autoritatilc de la Bucurcsti au avut into tdeauna probleme in a ap reeia pozitia Gennaniei fata de Miscarca legionara..Auto ritatilc au rcacponat in unna un ui incident in masura sa Iczczc in eel mai serios mod imaginea sigurante i st sccuritatii cctateanulu i. fiind ranit gray. · op. 1a care S-3U discutat problcmc legate de relatia color doua state ':". 23 noiembrie 1938.spun uncle surse . 59 . p. Re ichul nu mai avea intcrcse politicc in Europa Centrale si de Est. Romiini la Hitler. ci numai cconomicc'!'. 18-23. in seara de 29 noiembrie 1938. in Universul.

Altc vcrsiuni mcmorialist iee afirma fap tul eii cc i prczcnti in camionul care i-au transportat pe eei 14 dctinuti nu crau j andar mi angajati 13 Inchisoarca Ramnicu Sarat. fiind citati si in eeremonii. cstc putin prob abil ea lcgionarii sa fi inecrcat sa cvadczc. iar ficcarc deli nut era Insojit de un jandunn inarmat.Oip itanul iI refuza pe Carol alll-lca''. eu toatc ea sc atla pe pat ul un ui spital. unii mcmorialisti au relatat cii in cpoca s-a afinnat eli cci 14 au fost strangulati dc jandarmii carc-i Insotcau. in padurea Tancabcsti (care sc afla intre Ploiesti si Bucurcsti). in primclc aile dupa anuntarca mortii lui . ci persoanc binc instruite anterior. Uncle rclatari ultcriorc descriu ca cci transportati erau legati eu sfori la mani si la picioarc. 1J4 Sturdza..sprc dimineata zilci de 30 noicmbric 1938. 2002.hail Stelese u). care au avu t drcpt misiunc spccialii uc ide rca accsto ra . in Historic . nr. llic-Vlad. p. Nu Intamplator au fost asociati lui Corne liu Codrca nu ~i ee i 13 lcgionari. deoareec accstia intrasera deja in mitologia miscarii ea luptatori contra oponcntilor. martic 2004. in realitatc. Existau numeroasc cdntccc legionarc la adrcsa lor. LlJ 60 . De ascmenca. ord inul initial prcvcdca sa fie irnpuscati in j udctul Ramnieu Sarat. Conform dcclaratici data de comandantul Inchisorii ulterior. deoareec Mihail Stelcscu. 28. p. in or ice caz. a fost ta iat eu topoa relc . Transportu l s-a facut intr-un carnien. Saerifieiullor voluntar era praetie uuul dintre miturile cxi stcn[iale ale Miscarii legionare. avdnd in vcdc rc prccautiile luatc. Pribeag printr-un secol nebun. 10-12. an II. dupa care au fost impuscati in spate pcntru a se motive tcntativa de evadarc'?'. dupf ec a fost lmpuscat. dar ell toate aeestca au fast acuzati ca inccrcascra sa evadezc in timpul transportului.egtunea Sfniilla. 18. Bucurcsti. De fa Lcgiunea Arhanghelul Mihail la l. insa s-a j ust ifieat ea actiunca pu tea aduee prejudiciu Coroane i si ast fc1 au fast transfcrati la Ji lava lJ3 . Ineidentul s-a pctrccut in noaptca . sc aratasera extrcm de cruzi in timpul cxccutiilor. Editura Vrcmea.

prin Bucurcsti circ ula zvon ul ca maiorul de j andarmi care a condus operat iunca ar fi primit 2 mil.Corneliu Codreanu. dcschise. cand s-a efectuat des humarea. profitand de faptul ca transportul sc facca in automobile Brck tip.jmplinirea destinulu l". au sarit din masini. peste care s-ar fi ar uncat gunoaiclc amplasamcntului . dupa somatiilc legale. inca din 30 noicmbrie s-a avansat ideea cit ar fi cvadat. D6 61 .. 138 Totu. op. In dupa-aruiaza dc 30 noicmbrie. 30 al soselei Bucurcsti-Pluicsti. nr.. 352. 5/2001. an IV. au fiicut uz de arma. a fast dat publ icitatii comun icatul oficial privind tcntativa de evadare de sub escorts a cclor 14 lcgionari: "in drcptul pudurii de la Ian. cit. dosar nr. era Insotit de motociclisti si doi comisari rcgal i. m Scurtu. Fond DGP. Gheorghe. Indiferent de modul cum au fast Ingropati. Z ahari tarta. iar fiecare d intrc jandarmii Iusotitori cdtc 2 de mii de lci 135• AI. pe la 9 dimineata. Buzatu.s B 01'1a. ~i in acel moment transfcrarii. dcoarccc multora nu lc venea a crede ea a murit intr-adcva r Co dre anu. p.' . op. Jandarmii . comandatul inch isor ii Jilava (unde au fost adusi apoi ce i 14 morti) a dcclarat in 1940 ca in momcntul in care camionul a intrat pc poarta acesteia. 75. Vera.137. Dupa acest moment. p. de lei. Fiindca stirile crau contradictorii. loan. Gregorian . Atmosfera printrc legionar i a fas t dcstul de incerta. aut omobilclc In care sc aflau dcti nutii au fost atacate cu impuscaturi de nccunoscuti. 255/ 1940. f. Dcccdati i ar fi fost Ingropati in co mun langa 0 paduricc de sa lcami in afara zidurilor inch isorii. iar autor itatilc doreau sa escunda aeeasta pcn tru a-i descuraja pc lcgionari':". in Permanente. 56. DANIe. unu l d intre cci doi comisari ar Ii sunat la un supe rior. pe tim p de noapte si ccata dense. CIt. iar cadavrele prczc ntau plaga pri n Impuscarc. car uia i-a spus ca cci 14 au incercat sa eva deze de sub escorta':". s-a gasit Intr-adcvar 0 g roapa comuns. Indreptendu-sc eu vadita intentic de a disparca in padurc. . care au disparut. cstc ccrt ca in 1940. u .

. op. 150. CIt. trurea . Chiar in randul liderilor conduccrii clandes tine s-au fonnulat ierarhii ale responsabilitatii. Majoritatea adeptilor au parasit ideaturile initialc..La starea de incertitudine a contribuit si Elena Codreanu. lJ9 62 . '" T otu. momentul acela de criza a provocat numeroase argumcntarii privind dclimitarea de cele Intdmplatc. nici din partea legionarilor.I"mplini . 141 Sturdza.. Ilie-Vlad. Astfel ca. La nivclul organizatiilor j udetcnc. In \oc. ". nu a fost adoptata nici 0 rcactie. cit. p. 19-20. decisi sa razbunc actiunca autoritatilor chiar cu pretul victii.. ale carer tinte erau chiar regele sau mcmbri ai anturajului sau. unde i s-a comunicat cii nu a venit acolo nici un mort in noaptea prccederua':". Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu. DC$i sc crcdca despre Miscarca Iegionara cii reprezenta un organism unitar. se va dcclansa un val de atentate si tentative de asasinat. Insa in catcva rile rudcle unora au aflat ca sunt in viatal~G. considerate eauza mortii lui Corneliu Codreanu. Initial s-a crezut ca au fost omorati toti dctinutii legionari de la Rfimn icu Sarat. Dupa 30 noiembrie 1948 in Miscarea lcgionara a aparut problema "dispu ndcrilor" privind moartea "Capitanului". sotia lui Corneliu Codrcanu. Se considcra inca de atunci cii numai actiuni le legionarilor aflati in libcrtate au cauzat actiunea radicala a autoritatilor. Deja "problema" lui Corneliu Codreanu nu mai prezenta interes. care s-a dus la aflarea stirii la lnchisoarca Jilava. disparitia conduciitorului a rcprczcntat punetul maxim de picrderc a incrcderii si sperantci. p. teama de represiune contribuind mult la accasta atitudine. 0 pozitia fata de Carol al Il-lea au condus-o numai cativa lideri cxtrem de impulsivi. dar nici din partca politicicnilor sau a elitclor intclcctualc':". . V era. iar multi dintre liderii din Inchisori au scmnat de teama adeziuni la politica noului regim.. Dupa publicarea comunicatului oficiat. iar fiecare a inccrcat sa plaseze altuia decizia privind actiunilc de sabotaj. Din acel moment.

disparitia fiz ica a lui Corneliu Codreanu a reprczentat . Lcgi onarii aveau sefi inca de la nivclul cuib ului. Insa. Buc urcsti. apoi scf de piasa. Constantin. scf de regi une. Atat in randul legionarilor . Conform dispozitiilor lui Corne liu Codreanu. Inccpflnd cu deccm bric s-a iurcgistrat un val de adeziune la noul rcgim. Se pare ciidadusc indicatii in acest sens. Majoritatea functionarilor statului au aderat la aceasta structu ra. a intrat teama de rcpresiunc. 142. deoareee crcdcau eil. 63 . 1997. acesta sc afla Inchis aliituri de rest ul co nducatorilor importanti. in frun te eu ecle mai irnportantc per son alitdti ale culturii. lupta penlru eontrolu l dccizici in Miscarca lcg ionara era deschisa in mod ofi cial. care vor fi anihilati pana la Inccput u i lunii martie 1939). scf de jude]. Edilura Noua Alternative. mai degrabii incurcau lucrurilc. care s-au radic alizat ~i au spr ijinit actiunilc de sabotaj prcgatitc de legionarii rcfugiati la Berlin dupa primav ara an ului 1939. Majoritatea legionari lor care au aderat la noua politica a statulu i au facut-o din convingcrc. foarte vag i. p. Astfel ca.Pcntru autoritati. urmatoru l conducator ierarhie ar fi fas t Gheorghe Cl ime. deoarece structure sc dorea a fi icrarhica. cat si a cclorlalti opoza nti ai lui Caro l al Il-lca. lupta pent ru putere unnau sa a dea lidcri i din csaloanclc inferioarc si in primul rand 142 Perculcscu. sc fia era un element de baza. Dispoz iiiilc lui Corneliu Cadrcanu. Acest segment s-a extras din cci vcniti in Miscarca lcgionara dupa jumatate a ani lor 1930. inccpand din aprilie 19 38. nccunoscuti de organele Ministcrului de Internc. Lcgionarii n-au ma i rcprczc ntat 0 pro blema pentru stabilitatea statului pana in vara auului 1940 (cu cxccptia ce lor radical i. in care in fru ntca liste i de succesori statca Gh eo rghe Clime 142 . cu noscuti de autoritatilc loca le si pasibili de sanctiuni administrative. un fel de testament nescris. ma i ales i n contcxt ul infiintarii FRN. in Miscarca legionara. nu mai era cazul sa fie i n permanent con flie t cu aut oritdtilc. Miscarea Legionarii. Ulteri or decesului "Capitanului".xezolvarca'' unei sp inoase probleme. Mit $i realitate. Celmai important fenomen a fost aecla al noilor adcrcnti.

dar mai ales de actiune. iar ficcarc si-a creat argumcntc proprii. Prin disparitia lui Comeliu Codreanu. statui a beneficiat de linistc pc plan intern. 64 . in conditiilc vigi lcntci sta tului. Dupa moartea lui Comcliu Codrcanu. politica autoritatilor [aia de Icgionari s-a Imbunatatit in mod scmnificativ. acccp tandu.l pe monarh.fosrii scfi ai organizatiilor din teritoriu. Cu exccptia cclor radicali si acclora care nu dorcau sa semneze declara Iii de fidelitate [ata de rege. multi au putut sa sc intoarca la veehile slujbe functionarcsti san sa act ivezc lara tcama de perchezitii. Treptat. dcoarccc organizatia era 0 umbra palida a celei din 1937 si trcbuiau sa giiseasca modalitati noi de contact cu tcritoriul. accst i potcntiali lidcri nici nu prca aveau ee cond uce. In pcrioada imcdiat unnatoarc mortii lui Codreanu. Cel mai important cstc faptul ca nu a existat un arbitru al accstci compctitii. iar tinerii nationalisti nu mai aveau un ideal de apara t. ei s-au resemnat cu accasta dispari tic.

orice spccu latii. La nivcl Iocal. Numarul regiunilor lcgionarc a fost atunci redus de la 13 la 9: Rcgiunea Muntcnia. Rcgiun ea O itenia. Rcgiun ca Dobrogca.rotatic a cadrelo r" in pri mavara anului 1937. Corncli u Codrcanu se inscria astfcl in Iinia liderilor de pa rtide nationalistc cxtrcruiste din Europa. in accl moment. Regiunea Basarabia. Rcgiu nea Buco vina . Comeliu Codreanu efectuase ultima . Inaintc eu cgtcva zilc de publi carea dccrctului privin d dcsfii ntarca partidclo r po liticc. Rcgiu nca Mo ldova. deoarece nici un lider dimas libc r nu putea emite prctcntii ca era legitim pcntru a prclua rcsponsabilitatile organizatorice. Re giunea Ardealul . Princi pal ul responsabi l pentru vidul de autoritatc din pri mavara anului 1938 a fa st Corneliu Codreanu.nvaric''. pentru a nu sc ccnstitui centre de putere cc ar fi putut crea prcsiuni. care doreau putcrca numai pcntru ei si dueeau o politica de izolarc a pcrsoa nclor ineomodc. Regiunca Crisana si 65 . nu au sust ine rc sol ida. asa eil. care nu a pre gatit "cadre" spccial izatc pentru a prelua functiile de raspundcrc in caz de . 1938) . Comcliu Codrcanu a cfcctuat 0 noua impartire pe rcgiuni a Mi scarii lcgionare (IS martie). cfind au fost schimbati toti sc f i de judctc.Totul pcntru Tara" fuscs c dcsfiintat eu 0 luna Inaint c si astfcl cstc de presu pus cit noua organig rama trcbuia sa asig ure functionarca ne-poli tica a organizatici in timpul dictatu rii regale. Miscarca lcgionarf a trccut prin cca ma i scrioasa crizf de la Inf iintarc.1938. re lata te anterior $i in Jucrarea de fata.Capit olu i 2 Noua eHta Problema sehimbul ui de gcneratie in fruntea Miscarii legionarc s-a pus inccpand eu valul de ar cstari prin tre conducatorii parti dului (apr. Documcntcle si lucrtirilc de speeial itate publicatc pana in prezcnt nu rclcva cxistcnta unci lupte pcntru pu rcre in per ioad a 1927. Partidul . conducator ii j udetelor si rcgiunilor fuscscra schimbati periodic.

in ficcarc rcgtunc. relatia icrarhica din cadrul Miscarii Legionara nu a rnai functionat perfect. se va duce 0 IUPla pentru putere intre lidcrii secundari ai M iscarii legio nare si in primu l rand intre fcstii scf de judete $i regiuni. Leginnea Arnanghetul Mihaii. Cel ma i probabil. iar autoritatilc au fost nevo ite sa rcact ionczc. iar la adrcsa rcgclui si a inal tilor dcmnitari au fost em ise scrisori de amcnintarc. P. Exis tau informatii ca legionarii rad icali prcgat cau activitati rcvo lutionare teroristc. Dupa arcstarea lui Comcliu Codrcanu. in ce le d in urma.xcnt ru" si organizatiilc locale. co nducerca clandestine a o rganizatici a intreprins actiuni violcntc co ntra stat ului. deoarcce dupd decretul de dcsfiintarc a part ide lor si intcrziccrca activitdtilcr politice. devenind pe riculosi pcnt ro stabilitatca interne. Bucuresti. Editura Enciclc pcdica. DC' fa mit la reulitate. in acest scop au ina nnat cui burilc tcror istc. mai ales ca uncle judete au icsit din vcchiul sis tem de subordonare. Dupa moartea lui Comeliu Codreanu.xompctitici''. era previzib il di ce ntrul de putcrc care va rcusi sa asigure eel ma i cfic ient rclatia eu tcr itori ul uvea sfl fie castigator. 250-254. Este de prcsupus ca din nou s-a op eral o schimbarc de lideri la nivcl regional. indt de la incepu tul . ca re a provocat rcperc ursiuni asupra celo r aflati in inchisori. iar de eele ma i multo ori a fost 0 lipsa de eoordonare a actiunilor. existau parcri di nu ma i pu tea scapa vi u d in dctcnt ic si ast fcl a exi sta t $i 0 ncglijcn ta pr ivind actiunile cc putcau pune in pericol viata fost ilor co nducato ri. cci mai radi cal i d intre noii lideri au pregati t un plan de lovitura de stat. Dragos. nu a fost timp sa sc consolidcze noilc rclatii di ntrc . Cu toatc ca inca ma i traia Corncliu Codrcauu. Dcoarccc accastfl Iupta s-a purtat in clandestinitare. lnccpand din toamna an ului 1938. statuI a rcusit sa nculral izczc factor ii de . urma sa functicnczc un comandamcnt lcgionar". 1997. Zamfirescu.Rcgi nnca Timisoarn. 66 . cei aflati in Inchisori au preferat sa ad erc la noul rcgim si sa afi nne d i au rcnun tat la vee hile idea luri. De tcama. nu a cxistat niei un arbitru.

Desi in aprilie autor itatile nu intrcprinscscra masuri foartc radicalc pcnt ru a ncutraliza Miscarca lcgionara. Editura Majadahonda. Ccl mai afectat de situatia din aprilic 1938 a fost chiar Comeliu Codrcanu. pentru a nu mari numerul eelor arcstati". 1. p. care a trimis de la Jilava 0 scrisoare prin carc -si anita dczamagirca si recomanda legionari lor urmariti de autoril. le-a recomandat camarazilor sa nu Intrcpr inda nici un act nccumpatat. vel. De asemcnca. 67 .Dan Vlad.. 2000. Radu. II. acestc instructiuni au fost rcspeetate si de sefii orga nizatiilor rcgio nale. Acest fcnomcn a fost rezultatul politici i membership-ului practicata dupa 1936.instabili tarc. entuziasmul legionarilor de dupa alegerilc din 1937 a scazut drastic.procesul Iorga" . 2 Procesele lui Cornettu Zelea Codreanu.1 stca ascunsi timp de sase luni.iti si de capacitatca noilor lideri de a-s! gasidomicilii clandestine. Bucuresti. care au dispus legionarilor sa nu intreprinda actc personale de razbunare. "Como1ldame1Jfele de prig oa1la u • Dupa arcstarea lui Corneliu Codreanu. fiindca compcnenta . timp in care el tsi va ispasi pcdcapsa din . ultc• Se va folosi pluralul. iar conducerca clandcstiua s-a rcfugiat in Gennania.Comandamentclui de pr igoana'' s-a modificat de multe ori. fimctje de arestarile facute de au- torit. ed. limp in care trebuia sa dovcdcasca faptul ea si-a insusit toate .'Tadcle" legionarc au intrat in dcfcnsiva. 44-4 5. Ei Ie-au comunieat subordonatilor ca. in tcritoriu chiar . conform careia veehilc standardc de reerutare a membrilor au fost abandonate. pcntru a nu fi afectata situatia lui Corne liu Codreanu. in timpul proccs ului din mai.ifj s. de unde astcpta un prilej favorabil pentru a cfcctua prcsi uni asupra lui Carol al II-lea. /.cvalorile" organizatici si mai ales ca era dispu s la sacrificiu ~i la activitate in ilcgalitatc. Prevedcrile initialc stipulau ca un Icgionar putca dcvcui mcmbru al organizatici numai dupa trei ani.!:.

Cci care au trimis rotusi scr isor i . dosar nr. 49. in general . Corneiiu Zclea Codreanu. suucrum din 1937 a Miscarii Iegionare fusese eomplet dczasamblata. tot voci izo latc au acuzat justitia di.organe lor'' de anchcta crau membri ncimportanti ai Miscdrii legionare. dace lidcrii de rang see undar nu s-ar f mobili zat pentru rcorganizarea structurii centrale de conducere. care Invinovatcau Tribunalu l M ilitar al Corpului 11 Armata ca aducea acuzc ncdrcpte lui Co meliu Codrcanu. Oricu m. genera lui Ion A ntoneseu si Comeliu Codrcanu''. deoarece se putca ajunge chiar Ia lupte de strada''. un general in rczcrvil a trimis un pro test rcgclu i pr in care dcplangca control ul prcsci. ee l mai probabil Mi scarea lcgionara s-a r fi stins. facand gestul deoarece crau marcati de charisma lui Comcliu Codreanu.rior vcrdictului. 90-9 1. J Ibidem. Imcdia t dupa publiearca decrct ului de desfiintarc a partidclor po litico. care. asa cum a fast cazul si protestului unui grup de eleve de Iiecu din lasi. insa sc poate spunc cfi acc stora Ie-a fast si teams sa ristc a cventua1<1 crcstarc dacd ar f protcstat. astfel de scrisori erau anonimc. arcstarca legio narilor si afirma ca singurii cap abili sa asigurare ordi nca intcma emu luliu Ma niu. insa atunci era pcriculos sa reactionczc. era crou a l tinc retului si regencrato rul moral al natiuni{ Altcori . Instructiunilc au fest insusitc de legionarii din tcritoriu. 5 Procesele Ill. 6 68 Ibidem. Fond DGP. ~ DANIC. 25311939. . 72-76. era in slujba Pala tului ~ i di ducca 0 campanie ncdrcapta in care il afirma ca Zclca6 Codrcanu era st rain si se afla in slujba uno r puteri stn1ine • in accste co nditii. p. p. ind iferent de ee urmau sa faca noii conducatori. in vi ziunea lor.. f. jar impactu l asupra clcctoratu lui nu ma i putca f an ulat. p. Primul val de arcstari facut printre conducatorii Miscarii legi onare a fost bine pus la pun ct si a avut cficiema ma xima. se vor lua dccizii privind viitorul Miscani legionare. 1-2.

Ion. Deoarcce rcscdinta parintilor lui Titi Cristescu n u era cunoscuta de autori tilti. care in timpul campaniilor electorate avuscscra ciocniri cu j andarmi i sau care publicascra mauifcstc ostile autoritati lor statulu i. Editura Lucman. pana la organizarea prim ulu i .. Conducatorii de rang secundar s-au mobilizat dupa noaptea de 16 sprc 17 aprilic si au Incercat sa pecaleascn vigilcnta autoritatilor. crau functiouari publici. care nu si-ar fi gasit locul in cadrul nou lui rcgim datoritf trcc utului lor teg ionar. Era un apropiat al lui Corneliu Codreanu $i al lui Gheorghe Clime. p. 234. Cel mai probabil. iar la sfarsitul anul ui 1936 a fac ut parte din grup ul legionarilor care au plecat sa lupte pe frontul nat iona listilor din Spania. in cartierul buc urcstcan Tc i. insa nu a fost arcstat in noaptea de 16 spre 17 aprilie 1938. a fugit de la domiciliu. Ion Antoniu fusese prcscdintclc cercu lui st udcntcsc Bucurcsti. Ca urmarc a accstui fapt . 69 .Comandamenr de prigoaua'" . daca nu ar fi ales accasta solutio. f. ar fi fest arcstata $i condamnata la diferite pcdcpsc.Totul pentru Ta ra". care a fast dat afara pcntru ca nu a vo tat Constitutia din 1938). Cal troian intra muros. Memorii legionare. iar in aprilic 1938 exercita profesia dc avocat. pcntru 0 perioada eel doi au putut locu i acolo lara probleme. iar fami lia si-a lasat-o in grija lui Victor Biris (fast procuror la Oravita. Preotul Ion Dumitrcscu-Borsa fuscsc sccrctar general al Partidului . La aflarea stirii privind arestarilc. iar pentru Iuceput s-au ascuns la parintii acestu ia din urma. cunoscut de autoritari. cu toate di aces tea Ie cunostcau domici liile.Ccle ma i importante pcrsonalitari ale organizatici au ajuns in ccntrclc de dctcntic lara incidcntc .a. in majoritate. Cci mai multi dintrc cci ca re au organizat "Comandamentele de prigoana" crau lideri locali radicali. Bucurcsti. Ion DumitrescuBorsa a intrat in clandestinitate alaturi de Titi Cristescu. Dcoarece 7 Dumitrcscu-Borsa. clita sccundara a Miscilrii Icgionare (mai ales de la nivel local) a fost ncvoita sa-si parascasdi familia si slujbele $i sa intrc in ilcgalitatc.

Editura Metafor a. ina inte de arestarca lui Com eli u Codreanu fusesc scful sau de Cabinet". Har ia. pazit in permanents de un janda rm. an II. Sfiir$itulllllCi domnii songeroase (10 decembric 1939-6 seprembrie 1940) . in ram si 8 70 . avca ~i pos ibilita tca de a-si l ascu nde domiciliul. . org anul Miscarii Societe Italicne. ascunzandu-sc pcn tru catcva zilc la Episcopi a grcc o-catolica di n Lugoj". nr. 6. U Sima. Ibidem. din 12 ~i 19 august 1965". 2004. 11 Sima. 139. p. Hor ia. a intrat rcl ativ rcpede in vizoru l autoritati lor. . 2 1 octom bric 1969". II DANIC. f. ell functii in organizatia Buc uresti a pa rtid ului . pc cand era student la Bucurcsu". Hori a Sima era unul dintrc mcmbrii vcchi ai Miscarii leg ionare. unul dint re liderii d in te ritoriu care <IU pus haze Ie "Coma ndamentului de prigoanit". dosar 1lT. p. p. cu toatc ca era urmiirit de auroritati in pennancnta si i se cunostca rcscdin ta!' . Ca student a fost consilier al Uniunii Nationalc a SIUdcntilor Crcstini din Rom ania (in cont inuarc UNSCR)u. p. d ispu nca de lcgaturi si putea coordon a rcorganizarca. a deci s sa intre in clandcstinitatc ~i a fugit de sub paza.Jntcrviu acordat cotidian ului «II seco lo d'I talia». Un a lt lider secundar era Ion Belgea. Fusese bib liotecar la Academia Romana si d ispunea de uncle rclatii prin care putea sa -~ i sch im be frcc vent domiciliul'. in Tara si E silui. 2. probabil prin rclatii de famil ie .Jntcrviu acordat reviste i franceze najionaliste «Rivarol». Horia. lD Ibidem. Constanta. 17/ 1937. Horia Sima. I aprilie 1966. 14 Sima. Ulterior a fa st arcstat la domiciliu. 135-236. Dcoarece nu era considcrat un pe rso na] foarte important al Miscarii lcgionarc nu a fast arcstat in primul va l. int rdnd in organi zati c in toam na anului 1927. dupe Procese le iui Cameliu Zelea Codrean u.activa de mult tim p in Capi tala.Totul pen tru Tara" inain te de desfiintarc. Fond DGP . 107. . 115. in plus. in rata acestci rcalitati. Lupta Mis ciirii Legionare contra regimului Carol II. palla cand urma sa se c1arifice situatia lui.

deve nind scful judctului Caras in acclasi an". Documentele rclat caza ca rccrutarea mc mbrilor se facc a discret.Docurncntare. 71 . 1·2. Editura Noua Altemativa. 17/1937 . mai ales datoritf propagan dci facutc in rf indurile taranilor. Miscarea Legionarii. Bucurcsti. nr. In Tara si Exitul. noiembric-decembric 1969. Ha ria Sima a ramas la conduccrca ju detclor Severi n si a Regiunii a X-a Timi soara !. vol. eu ocazia num irii in functia de scf al Regiunii a X-a Timisoara". Bucuresti. an VI. 108. I ~ Mifcoveanu. p. 3-6. 1996. Fiind original' din Faga ras. 38 . Rapoartclc autoritat ilor po liticncsti locale il prczcntau drept un foa rtc abil conduciitor.'i dupa reorganizarea din 1937 eu toate cii tcndinta gene- rala era de . nr. dupa care s-a mutat la Sibi u l ll . Constantin. Circulara''. Codrcanu attce va decal Haria Sima. I. Exilui. 5-6. Fond DGP. in accst eras a pus bazcle prim cJor organ izatii legionarc.109. 1997. A fa st ridicat la "gradul" de comandant lcgionar de Corneliu Codrcauu in 1935. 24. p. in 1928. cat limp a fast student a impulsionat organizarea legionari lor din acel judct.fotatie a cadrelor". 17 DANIC. dr. manie-aprilie 1969. cI dev enind unul dintre cci mai tincri dcputati. Dupa co a tcrminat facultatea ( 1932) a deve nit profesor de lieeu la Alb a-Iu lia. regiunca condusa de Ha ria Sima s-a plasat pc loc ul al do ilea pc tara la alegerilc din 1937. p. Nicolac Petresc u era de ascmcnca unul dintrc organizatorii abili a i Miscarii legionarc la nivel loca l. Dcvcn isc membru in timpul studcutiei la Bucuresti. Editura Crater. Corneliu Z. . in 1934 S-il mutat la Liccu l "Coriolan Brcdiccanu" din Lugoj si a devenit scf al judetului Severin. pcntru ca noii adcrcrui sa nu fie cunoscuti de autoritat i. Horia. Dato rita ca litatilo r sale . Serban. Mit si realitate. 18 Sima.. prin propaganda de la am la am. 142-147. p. 15 Pctculescu. Proccutual. nuclcul constituit de Horia Sima in Regiunea Banat era considcra t foarte peric ulos pcntru ordinca publica in cazul in care s-ar fi rcalizat o schimbarc de rcgim'". an V. S-a stins si Nicolae Petrescu. dosar nr. In accleasi rapoartc. f.ca re in 1932 a fast numit profcsor la liccul din Caranscbes.

Autoritatca noilor conduciitori a fas t intarita la jumatatca lunii iulie de prczcnta in . a fost achitat in ambclc cazuri . f. f. Vasile Cristescu a icsit des tul de . 23 ibidem. lnstitutul European. si a rcusit sa scoata cartca tara intervcntia ccnznrii '". ctt. in rno mcntul valului de arcstari. Dupa . 21 Chioreanu.. p.. Nistor. cit. dosar nr. p. au sarit pc gca m in drcptul Brasevului . op. Hi au rcusit sa fug[1 de sub cscort a in noaptea de 16 sprc 17 iun ie. 24. Pcntru a cvada. Nicolac I'ctrascu a rcusit sa obti nil aprobarca procurorului militar. Fond DGr . care l-u sfatuit sa 0 tiparcascf rcpcdc. dar dupa al doilea proces a intrat i n c landcs tinita tc si plccat Ia Bucurcsti". acosta a scap at deoarecc avca pc rol dou a procese de Ies majestate (la S ibiu si Craiova) si au toritatilc ercdeau ca va fi condamnat in urma accstcra .rotajta eadrclor" di n 1937. arcstati in sca ra de 16 sprc 17 aprilic . Monninte vii. !! DANIC. dupa care s-au dcsparttt ". 252/1939. lasi. In 1OC. con19 Chioreanu. Prof itand de u nele rclati i. Nu a iesi r din ascunzatoa re sa. care sc a flau singuri inrr-un eo mpart iment de tre n. lovindu-sc gra y la fatil in mo mcntul impactului eu sol ul. A lucr at chiar c l la corcctura.in 1936 orga uizatia Sib iu a pr iruit d ispoz itic de la Bucuresti sa tiparcasca lucrarc a lui Corucliu Codrcauu. ala turi de 0 cchipa rcst rdnsa. 56. 15/ 1938.. H" .Vasile Cristescu si A lcxandru Cantacuzino. dosar nr. und e a stat timp de doua sa ptama ni. 29. p. cei doi . S-a dcplasat eu greu la locuinta legion arul ui N icolae Cons tantin din Brasov. dcoarccc In Capitals Il U a put ut trcce de ccnz ura. ' " S'una .~ifonat" in un na cvadarii. 33. Pentru Lcgionari. 1992. i n cele din urma. I S3.Comandamcntclc de prigoana" a d oi lidcri importanti ai partidului. ona. 72 . Nistor. Nicol ae Pctrascu a de vcn it scful Rcgiu nii a 20 IX-a Sibiu . luand legerura ell Bucu restiul prin intcrmcdiul organi zatie i locale. in timp ce crau transfcrati de la Mie rc urea Ciue sprc Jila va in vedcrca procesufut" .

Alcxandr u Cantacuzino orga nizase Congrcsul Studentesc de la Targu Mu res di n 1936 si gcs tionasc formarca . unde rcu sca sa se ascunda de vigilcnta autoritatilor prin intenncdiu l rudclor sale. majoritatca intrand pentru prima data in prim -planul organizatici. in acclas i timp.Prictenii Lcgiu nii". Problema eonduecri i Miscarii legionarc nu se pusesc pana in 1938 din punet de vedcrc institutio nal. Lista s-a cxti ns ulterior eu pcrsoanc venite din csaloancle sceundare ale miscerii .Comandamentclor de prigoana" au fost unit i dc se nti mente cxtrcmistc ~ i cra u di spusi la sac rificiu. acesta se stabilise in Bucurcsti. Vasile Cristescu fusese inain tc de arestare profesor de istorie la Liceul "Gheorghe Lazar" . ehiar in mo ment ul in ca re Miscarea legionara se rad ieali zasc. 184. Dupa cvadarc. f. 15/1938. 24 H Ibidem . dosar or. in acclasi timp era asistcntul lui Vasile Parvan la Univcrsitatea din Bucurcsri. ca re a continuat sa crcada in idca luri le cxt rcmiste. era unu l dintre cci mai cxtrcmisti dcctrinari. fiin d exponent al ar ipi i a ristocraticc a eo nducerii .Comandamc nrclor de pr igoana'' s-a datoral in marc part e rcactivarii sistcmului cotiza [iilor. Ei au fe st avantajati de fapru l cii crau exponcrui ai organizatiilor locale. Ibidem. stabilind mai use r si mai di seret contactul cu acestca. dcoarccc fondatori i ci a u acec ptat ca avcau un conduca tor unic. ea in cc1c1alte partidc. f. 73 . iar idcilc sale in trau de multe ori in contradic tic eu ale cclorlalti co nduciitori. 164. dosar or. in general.cchipclor de sacrific iu". da r si sprij inu lui finan ci er veni t dc la Asociatia . pe care organc1e Ministcrului de Interne nu indrazncau sa Ie pcrchczijioneze'". Era unul dintrc cci mai importanti intclcctuali ai Miscarii lcgionarc ~i avea 0 pozitic politi ca rcmarcabila in organizatic. 252/ 1940. mcmbni . A lcxandru Cantacuzino facca ~i cl parte din clita lcgionara. fiind 0 ta· nara spcranta a arhcologici ro mancsti.H dusa de un anume 13ordea nu . Supravictuirea .

trcbuiau sa execute ord incle . cuib ur ile de pc 0 anum itii raw se puteau mob iliza la nivel local. Cornetiu. Daca mcm brii cuiburilor acccptau sa activeze si in ilegalitate. probabil pent ru ca autoritatile sa nu-l poani face rcsponsabil dc abuzurile lcgionarilor. pentru ca situatia sa nu scapc de sub control.xentrului'' rara a face comcntarii si rara a sc implica inegal. I. Bucu- rcsti. oricine putea pune bazclc unui cui b ~ i dace sc dovcdca un bun organi zator. Memb rii cu ibului crau rcs ponsabili in primul rand in fata scfului de cuib. ci Gh eorghe Cantacu zino-Granicerul. vol. . tan'! sa fie ncvoic sa aiba contactc pcrmancnte eu teritoriul. Aceasta era difcrcnta organizatorica fata dc partidele politice..Capitanul'' a rama s lidcrul spiritual incontestabil al misca rii.egiona ri. in care cfistiga ee l mai bun mobi lizator. p. Cu toate eli dispozitiilc ofic iale a le lui Co rne liu Cod reanu dadcau libertate de o rganizarc cuiburilor. in ca drul Miscarii lcgionare. Conform dispozitiilor lui. 74 . 1999. Comcliu Codreanu s-a ferit sa dctina functii administrative in cadrul organizatiei. iar mai apoi acosta raspundca pcntru actiunil c grupului sau in fata super i26 orilor ierarhici • in caz de activitatc in ilcgali tatc. conducatorii organizatiilor local e nu aveau nevoie de invcstirea conduccrii centrale. care erau pennancnt in co nta ct oficial cu filialclc d in tc ritoriu si care in caz de ilcgal itatc nu mai putcau Intrcprind c nici un fel de activitat i. Pel/tnt l. Conform regu lilor stabilirc de la "centro". " toti 16 Zelea-Codrcanu. .. Editura Scare. dcvcnea seful acc stuia. iar prom ovarca se faceau in unna unci competitii interne. Cu toate di se- lui Pa nidulu i . ~i apoi Ghe orghe Clime. in accstc conditii.xcntrului" ~i tsi duc eau activitatca in funct ic de icrarhiilc pe care Ie stabilcau ad-hoc. Co drc anu a inccrca t sfl cxti ndf orga niz arca patcmali sta de lu nivcl central si in celulclc de baza ale Misciiri i Icgionare cu iburilc.Totul pcn tru Tara" nu a fast Comcliu Codreanu.iar lcgitimitat ca lui a rcprczcntat un subicct tabu.xcntrul" trimi rca numai anumitc mcsaje. icrarhiilc erau bine definite. rara interver nia . 263.

Bucuresti. 30. 46. Intr-un imobil necunoseut de autoritati (in strada Oltarului nr . eo nducerea forma la a Miscarii leg iona re a luat -o eel mai ina lt "grad" lcgionar aflat in libertate . 29 Ibidem. Garda de Fier sprc reinvierea Romdniei.ncexccutarca un ui ordin constituie una di n ccle mai mari grescli posibi lc':". p. Ierarhic. Comeliu. p. 30 Palaghita. 1993. La 30 aprilic a avut lac pri ma Intrunirc a "gradclor" Icgionarc. cam accasta era prcgatirca ideologies a Icgionari lor.Radu Mir onovici (con w fonn dispozitiilor "Ciipitanu lui"i . f. in urma convocarii facute de Andrei Ioncscu. 110-1 11.Bunci Vcstiri".Icgionarii vor avca a singura pitrerc".211. Buc uresti. deoarecc memb rii organizatiei inainte de a fi pr imiti in cuiburi trcbu iau sa parcu rga 0 pcrioada dc prcgatirc ideologica .. Bxista 0 oarccare ccrtitudine a tnsusiri i aeestor principii. Rcspectiva intrunirc a avut doar rolul dc an aliza a 27 Zelea-Codreanu. 27-54. 75 . p. p. 2000. Dupa arcstarca lui Corneliu Codrcanu si a principalilor lideri. Pentru legionarii care rsi insuscau idealurile lcgionarc pana la capat. Stefan. iar .. Deoareee era ciiutat de autor itati.0 chcstiune de onoare?". cI era Comandant a l . 3).e. pentru a in tra in legatura eu noi i scfi de la Bucuresti. pcntru ca drumul eel mai rfi u estc dczunirea. 28 Ibidem. Corncliu Codrcanu nu acccpta nici 0 abatcre de la dircctia stabilita in condini "de avaric" si astfel sustinca ca Icgionari "vor merge uniti chiar pc un dru m rau (grcsit). A vfind in vcdcre imprcjurarile di n primavara an ului 1938. fiind $i Intemcictor al Legiunii. nu putca sa organizezc eadrclc atlate in libcrtate $i statea ascuns. era ccrt ea numai elementele cele ma i cxtrcmistc sau indoctrinate erau dispuse sa sc organizezc la nivel local clandestin. In momentul in care s-a pus problema rcorganizarii miscarii in conditiilc dctcntiei prineipalilor Iideri. exeeutarea unui ordi n era .. Carticica sefulut de euib. Editura Roza Vanturilor.

Comandamcnrului de prigoana" nu a fost foarte intcnsa in mai si iunic. Ion Anton iu. Activ itatea . in tcritoriu. Stefan. lon-Victor Vojcn. 01'. Activitatca aeestui grup era ingrcunata de dcsfasurarca pro ccsului lui Comcliu Cod rcanu. p. care nu stiau cii era legionar si ca era in confl ict cu autoritatilc statului). Lucia Trandafir. iar ulterior locuind Ia cunost intc ale sale din Capitalil. La SCUlt timp dupa intrunirc. av ea multe cunosrintc in Capitu la.cfcct ivclor dispo nibile. Ion Dumitrescu-Borsa.. 01'. Stelian Stanicel. cit. Valeriu Card u. 238.i transferal c u domicil iul obligatoriu la Micrcurca C iuc B . dar si de risipirc a nucleului de sust incrc. dosar nr. f. Nicole(a Nicole scu . ~4 Dumitrescu-Borsa. n Ihidem . in primul " Co mandamcnt de prigoan a" au mai intrat lordachc Nicoara. 262/ 1940. cu cxceptia lui Il oria Sima. Nicolac Horodniceanu. deoarece dupa eo ndamnarea lui Cornel iu Codreanu a unnat val ul de desolidarizarc fat<i de Miscarca legionara. ca re era singuru l comandant Icgiona r din provincic prczcnt la intruuirc. Ill . Horia Sima etc.. Radu Mironoviei a fost arcstat . Ion An toniu $i Ion Belgea (scful grupului)"." Cci prczenti erau membri ai cuibur ilor din Bucurcsti. Fond DGP. Pe I<in'ga Horia Sima. cit. dupa cc a stal douf zile la Episcopia grcco-catclica din ace I e ras. 76 . Ion D umitrcscu-Borsa a fost nevoit sa fuga in Basara bia. Mai avc a ava ntaj ul ca locuia la pcrsoanc care nu avcau lcgatura cu Mi scarca Icgionara (dcoarece se nascusc si crescuse in Bucurcsti. p. intrucat nu era cunoscu t de cadrele Ministcrului dc Interne din Bucu rcsti. El rcusisc sa fuga din Lugoj . Prescdin te al adund rii a fest Ion Belgea si au mai participat: Radu Mironovici. ton. Horia Sima stabilise doar uncle con 31 DANIe. dcoarccc inc:"! nu sc stabil ise legal statutul fina l al lui Com cliu Co dreanu. iar pcntru sigu ranta si-a procurat 0 idcntitate falsa H . Ti ti Cristescu. Victor Dragoruircscu. n Palaghili'i . Horia Sima a fost desemnat sa stabilcascii lcgaturilc cu prov incia. Andrei Ioncscu. 85.

p. N·Istor. l-a nominalizat pe Ion Anton iu. Ha ria Sirna era la Inccp utul lunii august singurul mcmbru al . Horia Sima intcrceptasc de facto conduccrca in vara anulu i 1938. Stefan. p."C1·uoreanu. p. fiind arcstat la 25 iulic (grupu l macedonenilor din Miscarea lcgionarf era acuzat ca prcgatca asasinarca regelui cu ocazia funerariilor regine i Maria)" . [1 1. . JJ . 36 Milcoveanu. p. Haria Sima a rcusi t sa controleze si organizatiile din Capirala". prin lcga turilc pc care lc stabilise cu organizat iile terito riale. cu.. liS . 116. in luna septcmbrie s-a produs 0 noua reorganizare a Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu. reu sind sa stabilc asca lcgaturi cu judctclc din Transilvania si Bucovi ne. cit. 45-46 . dr. cit. Cu toatc ca nu era printre liderii cunoscuti ai Miscari i Icgionarc. dupa cc a aflat ca Ion Belgca a fa st arcstat. Serban. conducerea "Cornandamcntului dc prigoaua" a fost luatf de Constantin Papanace (conform unci liste trimisa de Gheorghe Cl ime)36. op. care in iulie intrase in clan destinitate si venise de la Sibiu la Bucuresti pcntru a ajuta la rcorganizarca Miscarii lcgionarc". D upf arcstarca lui Iordache Nicoanl la inccputullunii septcmbrie. 35 77 . Constantin Papanaee a treb uit sa piece din Bucu rcsti ~ i sa se ascunda in provincie. undc fuscsc sc f de regiune pa na in momentu l desfiintarii Partidului ... la 16 iunie s-au intrunit din nou comandantii legionari pcntru a descmna un nou lider al grupului .Comandamc nrului de prigoana" activ. in dcmcrsul sau a fast ajutat si de Nicolac Pctrascu. Pcntru moment. p. ncavaud lcgaturi dircctc cu student! macedoneni cxt rcmisti care pre gateau inca din rnartie atcntate contra inal tilor dcmnitari. Acesta nu a put ut intrcprinde practic nici 0 masura.. op. Cu toate ca a fost cliberat la catcva zile. oj). Deoarece Ion Bcl gca a fa st are stat si tran sferat la Micrcurea Ciuc. 39 Procesele lui Comeliu Zeiea Codreanu. Insa a fost prins si cl de aut ori tati cateva zile rna i tarziu. .Torul pentru Tara" . Gh eorghe Cli me (aflat in in chi soare).tacte firave in Banar". 37 Palaghita.

Cazul Horta Sima si Miscarea Legionarii (ultima discutie avula Cli [ostui Comandant). Ha ria Sima a spec ula t d in timp accst moment. 1998. 19·20..Comandamcmul de prigoana". p. Tot usi. Horia Sima i-a ma i transmis lui Cornel iu Codreanu cii in aceasta cali tate oficiala putea sa organizeze si transportul in siguranta al lui Vas ile Cris tesc u de la Brasov la Bucures ri. contactul eu aeesta sc putea face mult mai user prin sotia sa care avea d reptul sa-l viz iteze de cate or i solicita.l. pr in lcgaturile pe care Ie avea in teritoriu' ". In accs te conditii. in scnsul ca I-a desemnat pc Vasile Cristescu sa preia conducerca . iar imp reuna cu Constantin Papanacc a preluat inca din vara ingrijirca sotic i lui Cod rean u. Constantin..Comandarocnrulu. Cererca lui Horia Sima nu a fost satis facura de Iidcrul legionar in totalitatc. Pe fondul unei rcorga niz ari la nivelul cuiburilor. lidcrul spiritua l a l Miscarii lcgio narc putea deveni a rbitrul cc ntrclor de putere din . cit. 40 41 78 . mcmbrii "Com andamcn tului de prigoana" au co ndus in corpore cam pania de presiuni asupra a utoritatilor din toa mna anului 1938. Ion. Dumitrescu. Haria Sima a devenit in mod oficial respon sabil cu organizarea tcritoriului trebuind sa sc sfatuiasca si cu Constantin Papanacc".Borsa. Papanace. p. de prigoana''. Pcntru a ca pata importanta. ccrcrca sa a fest facuta printr-un bilct seris de Ion DumitrcscuBorsa. con form dispozitiilor lui Corneliu Codrcanu. Bditura ElisaYaros. care se into rscsc din Basara bia [avfind ~i acordul lui Constantin Pap anaee)."Comandamcntului de prigoaua". Ho ria Sima a cerut aeeeplui scfului Icgio narilor sa prcia conducerca organizatici. op. eu toate ca in mod oficia l a facut numc roasc apelu ri la linis te. 240-24 1. f. Noi i struc turi i s-a adaugat si A lexandru Cantacuz ino. Dupa mu tarea lui Comeliu Codrcan u de la Doftana la Ramnicu Sarat. Prin intennediul accstcia. dcoarece nu era c unoseut in Bucurcsti. in conditiilc in care Va sile Cr istescu si Alcxa ndru Cantacuzino cvadascra.

dcoarccc aici puteau ofc ri informat ii importante privind plan urile autoritat ilor. In special stu dcntii de la Drep t ~i Medici ne s-au ind reptat spre Miseare a lcgionara. i-au infonnat pc mem brii "Comandamentelor de prigo ana" dcsprc intcntiile guvcmu lui si ma i a les desprc stadi ul urmaririi noilor lideri lcgionari' ". 1999. din care faccau parte doctori. 0 contributie la problema fascismului international. avocati. dar ~i de a clabora strateg ii de actiunc. ci doa r la semn alu l acestuia.1 79 . 28011938. dar abia in 1936 UNSCR a pu tut fi controlata excl usiv de nat ionalistii extremis ti. Activitatca intclectual ilor in timp ul pcrioadci de c landes tinitate din 1938.Dcsi "Comandamcntele de prigo aua" de la Bucu resti sufereau numeraase modificari de structure datorate dcscopcririi lidcrilor.xxmtrului". Prin infonnatiilc pc care Ie obrineau panicipand la d iferite activitati culturale. St udentimea constituia unu l din elemcnte le de baza ale Miscarii lcgionare inca de la fondare. 42 4. al studcntilor. datorita pregatirii idcologice cxpuse mai sus. sport ive sau artistice . f. al muncitorilor ~i al clevilor au putut sa se rcorga nizczc tanl intcrvcnti a . fiind "clemente" radicale.Razletilor". p.1940 s-a redus aproape cxclusiv la nivelul Bucurcs tiului. In Ca pirala. rcorganizarea in tcritoriu a deeurs rclat iv bine . accstia cra u incad rati in asa. dosar nr. Bucuresti. Din Corp ul Studcntesc Lcgionar (CSL) s-au rccrut at "clemente" violcnte care prcgatcau atentatc asupra DANIe . 2-5. Editura Humanitas. prcoti etc . grup care actiona ind ividual. Miscare sociaki si orgoniuuie potittca. "Comand amente lc de prigoana" au avut rol ul de a asigu ra coordonarca activitatilor.. invatatori. Chcia mobil izaui cfieiente a membri lor extrcmisti ai Miscarii leg ionarc a fost organizarca rclativ profcsionala a orga nizat ici. 376. Cclc patru . Armi n. tArani insta riti) si de la erase".num itul Corp al . da r ~ i cxpcricntci legio narilor vcchi care mai trccuscra prin pcrioade de clandcstini tatc. Ei crau in majoritate fii ai paturii de mij loc de la sate (preoti. Legiunea Arhanghelul Mihail. functio nari. Fond DOP. Heinen.x orpun'' lcgionarc: al iutclcctual ilor.

380. mai slab salarizati ~i traind in conditii seminlrale. Fond DG P.~5 Prineipalcle eentre ale organizatici au fost in Bucurcsri. Valea Jiului. Studentii care nu loc uiau la camino nu se trcccau in cfi rtilc de imobil si astfel erau greu de controlat. Propaganda lor sc dcsfasura in univcrsitati. Organizarca era ascmenea cuiburilor. Stadiul prcga~~ DANIC. Corpul Muncitoresc Lcgionar (CML) a fost infiintat in 1936 si a rcusit sa reeruteze 0 mare parte a muncitorilor care nu au adcrat la principi ilc comuniste. p.Fratiori de Cruce" si luau cunostinta de principal clc clemente ale doctrinei legionarc. Fond DOP. obtinerea statutului de membru FdC se facea in urma unui stadiu de preg atire. 280/193 8.dcmni tarilor statului. Organ izarca era rcalizata pe facultati. Heinen. Blcvi i sub 14 ani erau numit i .. Multi dintre mcmbrii CML crau muncitori de prima general ie. in per ioada clandcsti nitatii. IAR Brasov . in pcri oada clan dcst initdtii. iar in intcriorul acestora pc scctii". Ei sc organizau relativ repe dc in faculrati si avcau avantaju l ca nu putcau fi idcntificati imediat. la Uzincle Astra Arad. Accasta organizatic din interioru l Miscarii legionare a fost structurata de Gheorghe Istrate dupe 1935. " Fraliile de Cruce" (Fd C) activau in randu l clevilor de liceu. ciimine studcntesti snu cu prilejul divcrsclor con fcrintc. 28011938. 16-18. Armin. la intrcprindcrile pctrol icrc de pe Valea Prahovci. Brai!a. in porturile Galati. cit. Principalul aport al CM L a fa st eel financiar. pentru a facilita propaganda in provinc ie. dosar nr. op.echipc de sacrificiu" (folosite in mica rnasura pana in septcmbrie 1940). f. 19-23. Ca si in cuib urilc de legionari. dosar nr. iar imp ortanta lui nu a fost eu nimie mai redusa dedit a celorla ltor corpu ri. deoarece mun citorii calificati castigau destul de bine si s-au ararat dispusi sa-s i achite la timp cotizatiile'". din rand urilc lor au fost recrutatc . f. Constanta si Gi urgiu. in uuivcrsitati s-au facut grupc de studcnti Icgionari in funcpc de regiunile din care provencau. insf la nivcl ul claselor de liccu. ~6 DAN IC. 45 80 .

2004. (3 . p. Absolvcntii FdC urmau sil dcvina legionari dupa ee impl incau 18 ani. deoarccc rcalizau transferul corcspondentci dintrc em isarii "Comandamcntelor de prigoana'' si organizatiilc locale.. in ficca rc rcscdinpi de jude] cxista 0 organizatie FdC. principala modalitate de mentincre a spcrantci Icgio narilor a fost lansarea de zvonuri . elcvii de lieeu au asigurat supo rtul com unicational a l activitatilor din pcrioada 1938-1940.orgJdoctrinalfratia-pagl. iar daca devcneau studcn]i intrau in CSL 47. 81 . Irncd iat dupii pronu ntarea sentintci de condamnare. dosarnr. dcoarcee cxista eel putin un lieeu . in anii ilcgal itatii .titor de intrarc in FdC sc facca in cadrul . prcsa scrisa aju ngea de cele mai rnulte ori eu intarzicrc . 375. in sate.. Armin.htm>(30 ia- nuarie 2004). in perioada 1938-1940. <www. pr ineipala "t inta" a zvonurilor in Miscarca legionarf a fost Comeliu Cod reanu. Ce este Friitla de Cruce.fgmanu. aproxirnativ 2% din clcvii Iiccclor crau iuscri si in FdC. Origini-OrganizareDoctrine. dupa care. in 1936. iar Indata ce co ntextu l intern 0 va permite sc va impune in fruntea guvernului . Astfcl ca. iar radioul era la lnccput. Pcntru ca crau banuiti de activitali legionare in mai mica masura dedit alrc categorii. pr in difcriti emisari informatiilc despre Miscarca lcgionara ajungca la mcmbrii cui burilor. cit. 48 Heinen. 280/1938. Ei nu au participat la actiunilc radiealteroristc dccat in eazur i izolate'". 49 DANIe. in unna unci cxaminari privind lns usirca doctrinci ~i asupra caractcru lui. in timpul clandcstinitat ii. lcgionarii din tcritoriu au primit unele in47 Rosca. dar probabil numar ul simpat izanti lor era mul t mai marc". dcformatc de mu lte ori pentru ca organizatiilc loca le sa nu rcnuntc la atasamentul fata de Legiunc. in pew rioa da intcrbclica raspdndirca infonnatic i se facea cu mijloacc rudimcntarc.Manunchiului de pricteni". in general. orgauizatiilc FdC crau eelc mai active. sc putea patrundc in organizatic .carliste''. Despre accsta se spunea ca era in siguranta. Nicolae. Fond DGP. op.

punetul forte al actiuni rrcbuia sa fie Corpul "Mota-Marin". deoarcec fug isc imprcunit e ll direeto rul Inchisorii Jil ava in timpul proccsului'". 1611938. Fond DGP. Dcbusolarea produsa de strategia . cac i. Pcntru eei convinsi ca Miscarca lcgionara putca cuecri puterca pr in actiuni violcnte (in specia l in j udctcle din Transilvania unde avca colaboratori Horia Sima).Comandamcnrclor de prigoana" a fest marc.probabil pcntru a se recruta noi adepti pentru cc lule le teroriste $i pe ntru a spori motivatia radicahlor" . la nivcl institutiona l Corpul "MotaMar in" a co ntinuat sa cxiste. DANIe . in vizi unca lor.Cornandnmcmclor de prigoana" in toate fazelc accs toru. 11 /1938. Vict or Dragom ireseu era in va ra an ului 1938 ~i scful FdC. dosar nr.fonnau i con form caro ra Codrcanu sc afla in Gcrmania. iar in vara anului 1938 era cond us de lordachc Nicoara. dar opozitia auto ritatilor fata de 0 ascmenea struct ura radicals a sistat organizarca. 103. dosar nr. Fond IOJ. f. dcsi mcsajclc acestuia din inehisoarc afirmau contrariuI. Pcntru inccput. dupd aresIbidem. f. multi IlU crcdeau in comunic aIde oficialc. Acesta fuscse infiintat in 1937 de Comeliu Codreanu si sc dorca a fi un organism de natura paramilitara al Miscarii lcgionarc. ~2 DANl C. 5411939. Rco rganizarca Miscani lcgionarc in tcritoriu a Inccpur la sc urt timp dup f condamnarea lui Corneliu Codreanu si a fost condusa de mcmbrii . 5/) 51 82 . chiar du pa moart ca lui Cornel iu Codrcanu. Chiar inai ntc de 30 noiembrie 1938. rcorganizarca a fast coordo naHi de lordache Nicoa ra si Victor Dragomirescu. sc trimitcau mcsaje conform carom autoritat ilc se purtau dur eu Co rncliu Codrcanu". I I. dosar nr. astcprdnd mcsaj c de la 11011a condueere clandest ind. in uncle rcgiuni s-a lansat zvonul ca autor itatilc l-ar fi omorat pc Comeliu Codrcanu . Tactica aceasta e ra folosi ta pent ru legionarii care avcnu dubii privi nd continuarca activitiltii in conditii de ilegaIitate. care aveau lcgaturi mai ales in randul studcntilor din Buc urcsti. cunose ut ca stude nt radical. 8. in faza initiala au Cost rccrutati tincri eu alura atlctica. Totusi. f.

Incepand din aceasta faza . Ibidem. 45. f. Lcgatu ra dintre cuiburi unna sa sc faca prin intermediul FdC. 53 54 83 . Nu se rcnuntasc niciodata la colcctarea ei. nivelul de dcvotament etc. in primele circulare emise de ace asta stru ctu re de rcorganizarc. aveau da toria sa se lngrijeasca de dcs tinatia cotizat iilor. f. fiira a mai astepta ordine de la " centru" in aceasta directte". legionarii nu mai aveau voie sa se int runcasca in locuri publicc. ci s-a folosit pe ntru necesitatile Iocale. iar eca mai marc parte a accstora sa ajunga la dispoz itia "ComandamenIbidem.45-4 6. Inca de atunei se aprecia ca sansclc de supravictuirc ale lui Corneliu Cod rean u in Inchisoarc cra u red use si de aceca organizatiilc locale aveau dat oria sa se lnarmeze voluntar. dosar or.tarea in noaptea de 16 spre 17 aprilie a lui G heorghe Istratc. 149-150 .Totul pentru Tara" nu mai a fost un el ement central de fin antare. cuiburile crau atcntionatc ca si-a facut aparitia studentul de pro fcsie. dcoarccc clcvi i crau banuiti in mica masu ra de act ivitati clandestine". conform noilor instructiuni primite. cum sp unca u ei. Aetiv itatea clandestine a provocat uncle modificari in struc tura o rganizatorica traditionala a euiburilor. Cuiburile. 15/ 1938. 55 Ibidem. f. ci numai in paduri sau pc marginea raurilor unde se facca baie. insa dupa dez voltarea Pa rtidului .ra a rid ica dubii privind activitatilc lor. Inca de la lnccput." Incepand cu luna iulie. ra. Sc dintclc trcbuiau sa se faca de doua ori pc saptamanfi. cotizatia a obtinut iarasi 0 insemnatate fundamcntala pentru supr avietuirca Miscarii legio nare. iar scfii de cu ib avc au 0 bliga tia sa raportczc in ee l ma i scurt timp supe rioritor ierarhici structura organizatii lor locale: numa rul mem bril or. care era agent a l Sigurantci si care urmaroa idcntificarca structuri lor Icgionare in tcritoriu. "Comandamc ntul de prigo ana" anu nta prin circulare secrete cuiburile din teritoriu ca nu exista nic i un ordin de liniste si ca trebuiau Intrcpri nsc ecti vitati de rcorganizarc.

Primul . Aceasta deoarece localitatilc nu a vca u multi locuitori si pricteniile dintre mem brii comunitatii erau user de idcn tificat . Lcgatura Cll "centro I" urma sa sc faca cxclusiv prin curieri. f. ~8 Ibidem.Comaudamen rulu i de prigoana") a iuccrcat sa cxtinda S61bidcm. Nu cxista informatii ea s-ar fi impus Hoi cuantumuri ale cotizatiilor. inaintc de arestare. iar pc cei mai multi dintre ci i-a at ras caractcrul extremist-vio lent al noii organizari. 11/1938. pcntru ea mc mbrii organizatiilor locale sa nu sc cxpuna dcscopcririi de catrc autoritati~7. insa s-a dcviat de la critcriul traditiona l de rccrutarc a membrilor. da r avand in vcdcrc ca fiecarc mcmbru contribu ia lunar ell sumc de bani de valori constantc. deoarcce idcntificarca unui membru al cuibului putea atrage deco nspirarca intr cgii rctele. "Comandamcntclc de prigoana" au avut fond uri suficiente pcntru a pregati acti vitat i tcro riste. Inccpand cu luna iulic 1938. S7 Ibidem. masura a fost eficienta.tului de prigoa na':". "Comandamentul de prigoana" a decis sa schimbc structura cuibur ilor pcntru ca Icgionarii vechi cra u cunoscuti de autoritdti. Din accasta cauza. care sa nu fie banuitc de comunitatca Jocala'". Ei trcbuiuu sa sc asigure ca scfii de euiburi sc intalncau numai in locuri neutilizatc in mod curent (In special in paduri si munti). f. No ii membri au fast intcgrati in cuibu ri instantaneu. Iordachc Nicoara (care sc atla in fruntea . lnaintc de a intra in vacanta. 224-225. a inceput 0 campanie de rccrutarc de noi cadre.Comandamcnr de prigoana" si-a fixat [inta de luem apl'oape in totalitatc 10 randul CSL. f. dosar or. O rgani zatonc. 18.238. Con form dispozitiilor lui Corneliu Co dreanu. 84 . dupa care era veri ficat daca si-a Insusit principiilc doctrinare. un aspirant la statutul de lcg iona r treb uia sa parcurga un stagiu de prcgatire de tre i an i. studcntii au primit dispozit ii sa reorganizczc structuriIe loc ale conform noilor principii. Masura era bine gandita.

student ii au primit acca sta rcsponsabi litate. 90. 54/1939. In gene ral. • Tinut = unitate administrat ive creal! de Caro l al II-lea in tirnpul regimului sau autoritar. a impartit co ruanda pc rcgiuni. 103. in accst scop a plecat in j udctclc din Moldova pcntru a cval ua posibilitatilc.Jvlota-Ma rin" in terit ori u.corpuri le'' legionarc. iar in al doilea rand i-a implicat numai pe studc nti. care re unea mai multe judete 611 61 DAN IC.15/1938. de oarece s-a limit at aproxima tiv la nivclu l Bucurcstiului . dosar nr. Paralel cu actiunca lui.activitatea Co rp ului . Pentru a facilita co ntactul Cll teritor iu l. in sensul ca a mobilizat toate . Mun tenia si Dob rogcn) si la Cluj (pcntru Transilvania si Banet). Solutia rcorganiza rii in clandcstinitate prin intermcd iul Corpului "Mota-Ma rin" nu a fast cficienta in ccle din urma. La Bucurcs ri. EI le-a transmis celor care act ivau in ilegalitate sa nu astcpte instructiuni de la . in functic de ncccsitatilc tinutului'" . in judctcle din Mu ntenia si T ransilvania a fost trimis Vic tor Dmgorrurcscu". in special din Transilvania . acesta a schirnbat strat egia de actiune. 24 1. Ho ria Sima a creal trei com andamc ntc rcgionalc: la Iasi (pen tru Bucovina. iar membrii comitetelor urmau sa stabilcasca lcgaturi cu scfii comandamentclor rcgionalc". A~ ibidem. Odat a ajunsi in Bucuresti. cxista 0 pcrsoana care facca lcgatura intre dc lcgatii rcgiun ilor si Horia Sima. Aceasta persoand nu era in cvidcntclc M inistcrului de Interne deo areee Ha ria Sima a avut grija sa desem uezc legionari din provincic. f. Fiecarc [inut urrna sa aiba un comitet format din trci lcgiona ri. dele gatii Inc hiria u 0 camera la o adresa co municata din timp co ma nda me ntelor rcgiona le.Cornaudamentului de pr igoa na". f. dosar nr. la Bucu rcsti (pc ntru Oltenia. 85 . Fond DGP . Ibidem. Basarabia si Moldo va ). Dupa venirca lui Herin Sima la eondueerea .ccruru" si di trcbuiau sa se mobilizeze individual. inainte de a inccpc sa stabilcasca rclatii eu fostele euiburi. f. Acestora li se subordonau organizariilc loca le.

295 . Conform circularclor crnisc in luna august 1938. Horia Sima a anuntat prcgatirca unor actiuni violente si de aceea a dat dispozitii ca fiecare membru al cuibului sa strfmga in eel mai scurt timp suma de 50 de lei pentru a satisface uncle chcltuicli necesare prcgatirii reactiei fata de autoritatilc statului'". 63Ibidem. scful "Comandamentului de prigoana" a dat dispozitii in luna august membrilor CML sa rccrutczc noi muneitori in aeest corp (in special la rafinariile de petrol de pc Valea Prahovci)". 86 . corcspondcnta si arhiva trebuia sa fie tinutii de mcmbrii eare nu mai activasera in Miscarca Iegionara" . f. sub denumirea de "mana de lcgionari". 216-217 . 4/1938. iar prin apropicrea de Bucurcsti so diminua din riseul transfcrulu i de fonduri. Horia Sima s-a Indrcptat sprc Valea Prahovci dcoarccc muncitorii de acolo crau binc pHHiti ~ i puteau cotiza substantial. in fruntea cuiburilor trebuiau plasati mcmbri noi ai Miscilrii legionare. pentru a nu exista riscul identificarii de catre politie" .ccsria intrau in lcgarura prin parole cu persoana de lcgaturii. carc-i lndrumau spre loeurile unde urmau sa se vada cu Horia Sima.Jegionari vcritabili" conform dispozitiilor organizatoriee emise de Corneliu Codreanu. f. in acelasi timp. Dar. Conform dosar nr. f. 641bidem. 319-320. 252/1939. dosar nr. Noile cuiburi erau reduse ea numar 1a nivelul de cinei clemente. Intfllnirile dintrc acesta si delegati au avut loe pe strazi sau in localuri publicc ~ i niciodata la domiciliul sau. f. 65 Ibidem . De asemcnca. 184. care aveau avantajul ea nu crau banuiti de autoritati". Integrarea muncitorilor in activitatca de clandcstinitatc avca rolul de a aduec bani pentru campania tcrorista pc care a prcgatca noul "Comandament de prigoaua". Propaganda pentru racolarea de noi mcmbri sau de actiyare a fostelor cuiburilor s-a filcut cu multa atentie. 66 Ibidem. ei nu erau . 621bidem. inca de la inccput. De asemenea.

transmit cau informati i sp rc scfii de c uiburi care acrivau in cla ndcstinit atc" . Ei se intcgrau in rcs pec tivclc ech ipe. f. . studentii sa se constituie in •. f. • Regimul carfist a dispus ea pe timpul vacantei . dcoarccc aiei nu crau cunoscuti de autoritatile polit icncsti sau de jandanni". iar dupa 1935 au colaborat in ca litatc de lidcr i ai Rcg iun ilor Timisoara ~ i Sibiu. Struc tura conspirativa gandi ta de Horia S ima a fost me n. autoritatilc se confru ntau c u fcnomcnul sabotarii activitatii cc hipelor regale" la sate dc cn rc legionari. Horia Sima avca intruniri regulate cu dclegatii d in provineie. autcritatile sperau ca tinerii vor fi indcpartati de Miscarea legionara. f.. legionarii trcbuiau sa faca propaganda in afara judctclor de rcse di nta. Ibidem .Coman damenrului de pri goana'' a ven it Vasile Crist escu. Autornatilc loca le info rrn ascra inca din 1937 . 82. iar Incepand cu august 1938 au organizat compc titii. 'II Ibidem. se con sidcra di puteau ce da mai user prcsi unilor in eaz de descopcri rc" . Sima rcusisc sa puna la cale o retca de co ntactc care sc Intindea de la Buc ures ti pana la Ti - 67 Ibidem. Cci doi fuscscra eolcgi in facu ltate. iar in Tra nsilvania sc folosea de lcgaturilc proprii sa u de ale lui Nicolac Pctrascu. iar pc langa faptul ca Ie dctumau sc opul initial. in vara anulu i 1938. dosar nr. f. 15/ 1938. 1611938. Une le organizati i locale au folos it mctodc originalc pcnt ru a rcstabil i lcga turi lc. tincrii lcgionar i au In fiin tat in sate ech ipe de fot bal. inuta !ii dupa ce in frun tca . Asrfel. i n Banat. deoarece accsta nu avca contactc in tcritoriu. Femeile nu mai aveau drcptul sa activcze. 8. " Ibidem. dosar nr. 60. 87 .66. Prin intermcdi ul acestor dc plasari se facca u schimburi de informatii ~ i sc transmiteau mesaj e de la "Comandamente!e de prigoa na?" .ecbipc regale" ca re sa studicze starea taranilor $i a satelor Roman iei. Dupa tuna iulie 1938. 278/ 1938.x cntrul' ' dcsprc modalitatea co nspirativa ell ca re lucra Horia S ima. in masu ra pos ibilitatilcr. pcntru cil.noilor dis pozitii. dosar nr.

achizitionatc in scopul comitcrii unor atcntatc". 71> Procesele lui COr11e1i1i Zelea Codreanu. Tiparirea sc realiza la nivellocal. f. 224. plus comentarii prin care scntinja era prezentatii ca ncdrcaptn". Brosura a fost tipiirita in 4. 288. 116.. dosar nr. 1 1 DANIC . primelc cfort uri de inarmarc au dat roade.000 de cxem• Vezi Anexa ttr. dosar nr. Rezultatele "pe tcrcn" ale "Comandame ntclor de prigoanii" in vara anului 1938 au fost destul de modeste. f.Oastea Domnului" (aco lo editase in 1936 si lucrarea Pentru Legionarh. dosar nr. 108. 1111938. 71 Ibidem. Haria Sima i-a dat manuscrisul lui Nieolae Petrescu. 3. Tcxtul fusese scris de Ion Belgea ~ i euprindea note luate de participantii la procesul lui Comeliu Codreanu din 25-27 mai 1938. autoriratilc dcscopcr ind in Bucovina arscnalc de armc albe ~i de foe. f. 54/1939. 88 . Maiu 1938. prin inlenncdiul cunost intelor lcgionarilor. Conform dispozitiilor date in august. ficcarc organizatic trcbuia sa prcgatcasca eelule tcroristc. dosar nr. 73 Ibidem. 224. 7~ DANle. in special s-au tiparit manifesto ell atacuri impotriva lui Nieolae Icrga" sau Armand Calincscu74 (considcrati priucipali i responsabili pentru arcstarea lui Comcliu Codrcanu). Raspdndirca acesto ra se facca fie de la om la om. p. 74 Procesele lui Carneliu Zelea Codreanu. 117. care s-a dcplasat la Sibiu undc avca relatii la tipografia organizatiei religioasc . 4/1938. p. f. 11 /1 938. Fond DGP. Membrii accstora urmau sa sc inarmczc si sa actioncze pe eon t propnu". cu uncle pozitii in Bucovina ~ i la lasi". in eiuda cforturilor. Fond DGP. Cea mai importanta uctivitatc de propaganda din pcriouda amintita a fost tiparirca si distribuirca brosuni Adeviindui despre procesu l lui Comeliu Z Codreanu. unde cxistau inca din pcrioada activitatii legale centre de multiplicarc nccuncscutc de autoritati. fic prin intennediul FdCistilor care Ie plasau in curiilc postalc" .misoara. La inceputul lunii septembric 1938.

Bucuresti. Dana Beldiman.. Ha ria Sima nu a tinut scama d e rccomandarilc lui Corneliu Codrcanu ~ i a incurajat aparitia pa sturilor dc radio clandestine. 54/1939." Lcgionarii au incereat si utili zarca unei noi fonn c dc propaganda.0 Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu. Piatra Ncamt etc . dcoarcee deseopcrirea tip ografi ci nu a dus si In confise area intregu lui material. 2000. nr. dosar nr. Fond DGP. arestap" . f. 1. dosar nr.plarc. dar la 29 iunie a fost deseopcrit. Ex cmplarc a le accstcia au fost idcntificare de autoritati la Bucu resti. Alexand ru. accasta a rcusir sa fie disrribuita in toata tar a. op.8 l. Tccuci. A lba Jul ia. p. 119.xapturatc" de autoritati in timpul Iransportului. 7~ Chioreanu. Fond DGP. Fond IGJ. 4/1938. Postu l s-a num it "C hemarca strabuna. Cu toate ca a fost idcntificat locul de tiparire ale brosurii. Nis tor. Brosurilc care trc buiau sa ajungf In Cluj au fos t ioSt1 . iar tirajul a fost complcr la j umatatca luni i august" . 64. an IV. p. 15S. f. In umbra Capita nu lui (4)". prin radio. eu toatc cii din Inchisoarc Corneliu Cod rea nu sustinca ca accasu metoda poatc duce la agravarca situatic i cc lor afial i in dctentic" . ulterior fiind idcnt ificata si tipogrnfia. 226. 19. n Dosar Haria Sima (1940-1946). Distribupa unna sa se faca p rin curicri ai co manda mcntclor rcgionale ~ i tra nsportatc in cantitaj i mici pcnr ru a nu fi descoper ite. Nicolac Pctr ascu a rcusir in timp utiI sa fuga din Sibiu la Bucurcsti". 89 . Editura Eveniment ul Romancsc. 312001. La sfarsitullunii august apar primclc informatii privind cxistcnta brosurii. 15/ 1938 f.. lnform atia nu mai putea fi astfel control ata de autoritat i prin mijloacclc c lasicc. iar propaganda 77 DANIC. DANIC. dosar nr. DANIC. pc can d Hori a S ima lnccpusc organizarca comandamentc lor regio nalc. cit. ed. 34 . p. Este posi bi l ea brosurilc sa fi fost prc! uate de tori rcprczcntantii rcgional i in acceasi zi d e la S ibiu. iar cc i sasc lcgionari carc-l intretincau. in Per- maneme. 19 II Serafim.

Stefan.Comandarnent ului de prigoana" dupa intoarcerea la Bucurcsti a lui Vasile Cristesc u ~i Alexandru Cantacuzino (septembric 1938). iar membrii gruparii erau indemnap sa sprijine cforturilc de rcorganiza rc in clandcst initntc" . dar si de reorganizare . p. Iloria Sima. 15/ 1938.. Insa in cele din urma a Cost aprobat dc tot "Comandamcntul de prigoana". Constantin Papunacc. care se infru ntascra de mai multc ori direct cu autori tatile statu lui.clemente" dcstul de cxtrcmist c: Vasile Cristescu. care avca acccasi lungimc de unda cu Radio Bucu rcsti. doser nr.. La sfilrsitul lunii septembric. in Constanta legionarii au creat un post elandestin de radio. cit. dcoarcce el nu avea atunci putcrc suf icicnta pcntru a organiza singur actiuni violcnte. Miscarea lcgiona ra a dcc lansat un proces de presiunc asupra guvcmului. cat si a lui Ha ria Sima.. BJ II-l 90 .Comandamentul de prigoana" a fost dispu s s:1 ristc. Alexandru Cantacuzino. Declan sarca actiunilor violcntc la adresa sta tului s-a legal de eonsolidarca organizatiilor. Dczbaterea proi ectu lui s-a facut in casa pari ruilor lui Titi Cristescu" (in cartcru l Tci). Conform unor sursc. 114 . 269. op. Palaghita. reorg anizarca structurilor locale avca ea obicctiv deelansarca unor actiun i violente con tra autoritatilor statului. f. inca de la inceput. iar pcntru inceput mcmbrii conduccrii clandestine au hotarat sa tnccaps 0 campanie de raspdndirc de DANle .prin accasta metoda era mai icftina . Dcoarece in toamna anului 1938 contcxtu l internatio nal a fast tensionat de ascensi unca Gennaniei prin criza cchoslovaca. Ascu ltatorii acestci frccvente putcau afla infonnatii dcsprc noua orga nizar c a Miscarii legionare. insa . noua conducere a fast consticnta ca 0 astfel de atitudine putca provoca doar do ua rcac tii: 0011. in noua formula de conducere cxistau •. Atat in viziunca lui Iordachc Nicoa ra. eel care a gandit noul plan de actiunc ar fi fost Horia S i maH~.1borarea statului sau represiunea totala. 8S Ibidem . Fond DOP.

Componcnta "Comandamcnlului de prigoana" din perioada acti unilor teroriste nu s-a putu t stabi li in ccrcetarea de fata in totalitate. August in Micu ~ i avea informatii d in inalte cercuri guvcrnamcntalc: Istratc Micescu. datorita cxpcrientci sale tipograflee. Constantin Angelescu. la 28 octombrie 1938. Victor Dragom ircscu. f. p. Nicolac Petrescu.. insa in cele din urma. Doser Haria Sima (l940-1946). Titi Cr istescu era un abil organizator al intru nirilor "Comandamcntului de prigoana". organizand 0 tipografic ilegal a in comuna Colentina de hl nga Bucuresti. iar rolul sau era sa identifiee noi adrese des pre care autoritatilc nu banuiau ca puteau fi utilizate de Icgionari. care nu p uteau fi pcrchezitionatc datorita pozitiei soc iale. dosar nr. cu ajutorul unui alt grup de legion ari din Cepitala . Vasi le Cristescu era conducatorul legitim al grupului deoarece primise invcstirca de la Corneliu Cod reanu din Inchisoarc si era un comandant legionar cunoscut. acest "corp lcgionar" era condus de ing. Alcxandru Ca ntacuzino era una dintre principalele pcrsonalitati ale Miscarii legionare. 262/1940. dar cu un temperament colcric. Dupa evadare a stat ascuns 0 perioada in Bucurcsti la rude a le sa le. Este foarte probabil ca din . lnsa cclc ma i importante "clemente" au fas t cu certitudine urmator ii: Vasi le Cristescu. 91 . dcghi zat in o fitcr. Umbla rclativ liber pe straz ilc Bucurcstiului.manifeste osti le guvernului si mon arhul ui. fiind adept al extremismului. Fond DGP. Ha ria Sima stabilise contacte serioasc ell teritoriul si de asemenea co ntro la activit atea Corpul ui "Razleti" din Bucuresti (in septemb rie 1938. V ictor Dragomirescu era un vec hi membru al "Comandamentelor de prigoaua'' ~i prob abil se ocupa cu o rganizarca scctoru lui studentesc. s-a ocupat ell tiparirca manifes tclor $i publicatiilor clandestine. ca metode de presiunc. Alcxandru Vaida-Voicvod etc. Valcr Pop. 116-117.Comandamentu l 86 81 DANIC. Nicolac Petrescu. Horia Sima.Mar in" . Titi Cristescu". a fost prins ~i inchis la Ramnicu Sarat. prin pe rsoanc de legatura37) . prin intcnnediul Corpul ui "M ota. 86. dr. A lexandru Cantacuzino.

Tactica din vara privind contradictia stinlor a fost prclungita. Slatina. 90 i bidem. 11/1938. 40-4 1.de prigoana'' rcorganizat in toamna Sl! Ii facut parte si Ion Durnitrcscu-Borsa ~ i Constantin Papanacc. lot accstia aviind rcsponsa bilitatea de a lipi afisclc. 118 H9 92 . Faza prcgat itoarc a rcactiei violente fata. p.Conc luziuni". iar urmatorul guvem va fi lcgionar' ". in general. au avut cficienta in toamna anului 1938. Distributia matcrialclor de propaganda s-a rcalizat in toate zonclc tarii: Cluj. . Silisrra'". Ccma uti. "Catre opinia publica romdneasca". DANIe . ceca ce a crcat a rcactio violcnta a angajatilor Ministerului de Interne. dosar nr. 12 1-2 12. Uncle dintre manifcste emu distribuite cu rul diversionist. de autori tati a co nstat in raspandirca de manifeste ofensatoare la adrcsa guvcrnului ~ i mai ales la adresa lui An nand Cal iucscu. Fond DOP. Nistor. f. fiind responsabile doar fata de scful de tinut. .. uncle explicitc in ceca ce privesre conti nutullor: "Consilierii regali lipsiti de dcmnitate" . deoarcce se anunta ca in scurt timp Comeliu Codrc anu va fi c1ibcrat. astfel ca zvonistica referitoa re la statutul lui COl·neliu Cod rcanu a pcrsistat. noua eonducere clandestine a reusit sa mob ilizeze aproximativ toate fostele organizat ii locale. iar cuiburile nu sc cunostcau intrc ele. op. dar au fost ncvoiti sli stea rnai mult ascunsi si nu au putut sa participe la acrivitatile teroriste. Chioreanu. deoa rcce nu rcuscau sa idcntiflce rapid retelele'". Datoritii faptului ca numarul mcmbrilor dintr-u n cuib sc rcdusese la cinci. f.. cit. Manifestclc contra guvcmului au ajuns in uncle zone si in med iul rural. dosar nr. Accs tc manifeste purtau titluri diverse. 35. . cad rcle recent recrutat e dintrc muncitori si student! s-au oc upat de eccesta opcratiunc.xcnrru''.Scrisoarea lui Comeliu Codreanu catre Domnul Nicolae Iorga". ceea ce dovcdcstc cli.. Organizatiilc locale au primit dispozitii sa gascasca noi modalitati de multiplicare a manifcstclor primite de la .Dragi cama razi si iubiti prieteni ai Lcgiunii". Bistrita. 1611 938.

s. 16/ 1938. sub dcnumirea Curiend tegionar. Maiu 1938.Comandamcntul de prigoana" a incercat sa cditczc in roamna anului 1938 un ziar clandcstin. nurnarul I al accstcia fiind datat 20 noiembric 1938. "Catre tot i Rorna nii". f. care a identificat in comuna Colcntina un spati u sigur. pc parcursul anulu i 1938 au fast identificati 96 de d istribuito ri. ea si in cazul brosurii Adevdrul despre procesut lui Comeliu Z. di ntrc care 52 au primit di verse ped cpsc. dosar nr. Nicolae Pctrascu a prclu at cdita rca tipdriturilor.... 93 .8 7. f. prin aruncare in curtiIe caselor sau pc striizi le d in ma rile erase".. insa Nicolae Petrescu a rcusit sa scapc in timpul dcscinderii fortclor de jandarm i" . Raspandirca ziarului s-a rcalizat noaptca.r. 144. Codrcanu . Nu in toatc rcgi unile legionarii care activau c1andcstin au fast eficicnti in dis tributia de manifcste.Maiu 1938". . Distributia cxcmplarclor s-a facut cu marc atentie. Armand Calincscu era facut responIbidem .. Patrinrhul Romdnici". 93 Ibidem . 26211940. de pilda.Vasile Cristescu ~i Alexandru Can tacuzino. 236-237. fiind implicati putini delegati ai organizatiilor regional e pcntru a nu atrage atcntia. Tipografia a fost organizata in luna octombric de cdtrc Titi Cristescu.Priviji pc accsu rrei". Suciu.Maicstate". 'I 9Z Ibidem . acestia au strans si mat cr ia le pent ru publicatia Curiend Iegionar. Romani" etc. Prin mesajcle accstora. Para lel cu tipar irca man ifestelor. Codreanu.s. . Manifestclc care au an unta t dec lan sarca ate ntat elor tcroriste au cupr ins amcnintari expli cite la adresa inaltilor dcmnitari si au fast semnate de prin cipalii membri ai "Comanda mentului de prigoana" . . fiind ajutat de V.Adcvarul in procesului lui Corneliu Z.Ca Ire toata suflarca romancasca din Ardcal''. iar n umai 12 au fost acbitap'" . in tinutul Murcs. dosar nr. ••Scrisoare catrc t. f. . Au cxistat cazuri in care cci prinsi cu mat erial e interz isc au fast trimisi cu domiciliul obligatoriu la Micrc urca Ciuc . Continuitatca publ icariei a fos t intrcrup ta de descop erirca tipografiei cl andestine la 3 deccmbrie 1938.

76-77. exponent si el a1 provincici. sa nu mai pri mcasca sfaturile lui Armand Calinescu deoarece acesta "se pu nc Ia adapostul numelui regal" pentru ea "sa faurcasca prapastia insangcrata in care sa se prabuseesca Tara si tro nul?". 252/1939. fuscse dat in co nsemn la frontiera inca din 7 octombrie pcn tru cii s-a dovedit di a tipa rit brosura Adeviirul despre procesul lui Come/iu Z.210 . Ca si Vas ile Cris tescu. anuntdnd ca . iar mai apoi si ziarul Curierul Legi onar . 5411939. . iar numa i intcrvcnti ilc lui Corneliu Codreanu i-au linist it.aevol utie nationala''. Alcxandru Cantacuzino apreCIa ca numai insistcntele lui Comeliu Codreanu au provocat 94 95 ')6 94 Ibidem. Dosar Haria Sima (/94 0·1946). Prima circulars. dosar nr. Nume le lui Horia Sima nu a aparut in nici un document propagandistic din accasta pcrioad a. Mcsajul centra l spunea eil lcgionarii au fos t Intotdcauna putc mici. f. in cclc mai mu lte caz uri deghizandu. nu era in evidcruclc Prcfecturii de Pol itic Bucuresti. as tfel Inclinam sa crcdc m ea autor itatilc nu -i cunosteau act ivitatca in "Comandamentul de prigoana". iar cat a locuit in Capitalf a avut diferite adrcsc si identitati. cu data de I octom br ie 1938.Jvliscarea legionara a hotarat sa puna capat Indrazneiilor d-Iui Calinescu". In fina l. Nicolae Petrascu. emisii de Vasile Crist escu. 158. Maiu /938 95. Deoarecc vcnisc din provinci e. Con form cercc tarilor documcntare fac utc pentru lucrarca de fata. f. Vasile Cristescu il sfatuia pe Armand Calinesc u sa nu incercc omo rdrea lui Comcliu Codreanu deoarece legionarii era u in mas ura sa dcclansczc 0 . fi ind amenintat violent.se in timpul intalnirilor Cll reprczcntantii pr ovincici". dosar nr. Ibidem.sabil de te nsi uni le din trc rege si lcgionari. rege le era rugat. Codreanu. a avut un ton modcrat pr ivind ame nintari le dircctc. Mesaj ul trimis de Alexan dru Cantacuz ino prin circul ara emisa Ia 13 oc tombrie 1938 a fost mult mai du r. p. prin circulara. abia in luna ian uarie 1939 Sima apare in circularclc de urmarirc tr imisc de Politic sau Jandarm cric.

lipsa de act iunc viclcntu a lcg ionari lor, dar ca accasta pc rioada
era la final".
Noi lc mcsaj c se bucurau de Icgitimi tate deoarcc e crau
cruise dc cci mai inalti rcsponsabili ai Miscan i legionarc afla ti
in h bcrtatc. Ho ria Sima, prin Co rpul ..Razleti", a anal din ccrcuri lc gu vemamcnta lc ca Pal atul nu a aVUI nici un fel de reactic la anunturilc facu tc de legionari si astfcl " Co mandamentul
de prigoana" a de cis dcclan sa rca actiunilo r tcrori ste. inainte d e
primclc atcntate, in Bucovina ~ i Tra nsilvania au aparu t douil manifc stc care faceau rcfcrirc cxplic ita la Carol al Il-lca, acuza tiilc fiind di ntrc eclc ma i dure. Prin man ifcstul .Priviti pc accsti
trci", " Marcie Straj cr'' (Carol al II-lea), Imprcunii cu " Marca
Straj eriW' (Elen a Lupesc u) :,; i .Al trcilc a Marc Striij e r al tarii"
(tat al Elc ne i Lu pescu), crau ac uzati cii Ii favorizau pc cvrei in
dctrimcntul romanilor. Se mai afinna ca legionarii avcau
..dato ria mo rala" sa scapc tara de acca ..pla ga, ~i Ne amul Ro ma nesc va fi rccunoscator". i nlr-o alta circulara care a aparut
in Tran silvania, sc mnata de un o fitcr in rcz crva, Ca ro l al II-lea
era acuzat ca a fugit in timp ul razboi ului de pe front :,;i ca .jacc
o imcnsa avcre pe seama poporulu i':". D in ra ndul studcntimi i
d in Ccmauu a fost em is un alt manifest, prin care Carol al Il-lca
era acuza t ca s-a .Jnvraj bit per so nal cu tiucrct ul tarii'', pe utru a
apilra .cauumitc interesc jido vesti''. Finalu l manifcsrulu i er a ultimativ: .Jvlajcstatc, ori te Impaci cu Na tia Romancasca, ori trebu ic sa gasim a lta solu tionarc problcmci deschi scr'".
in accasta faza a actiunilor tcrorisrc, mcsajul anti-c vrcicsc
nu sc datora an tisc mitismul ui Miscarii Icg ionare, ci eompromi terii lui Ca ro l al Il-le a, ca re era aeuzat cii ii pro teja pe evre i,
trur-o cpoca in care in Europa se luau masuri de izo lare a acestora. Noua gencratic era atrasa de ant isemitism Intr-o masura
mai mica decat eea vcche. Nationalismul lor avca mai d cgraba
Ibidem, p. 82.
Ibidem, p. 85-97.
w Ibidem, p. 84.

97
9K

95

rad acini in criza integ riirii tinc rctu lui in viata statu lui dedit in
doctrine lui A.C. Cuza de la sfa rsit ul secolului al XIX-lea.
Sprc sfa rsitul ani lor 1930, chiar Co meliu Codrcanu rcnumasc
la principiul antiscmit radical, mai ales la "numerus nullu s",
iar prin uncle eireulare anunta cii va ca uta mod alitati de intcgrare a populatici mo zaiee in eadru l noului stat legionar.
Prim cle manifestatii publiee ostilc la adresa eo ndueerii
stat ului au fost facute de srudentii legionari, eu ocazia inccpcrii an ului univ crsi tar (24 oetombric 1938). Manifcstatia cea
mai binc pusa la punet a fost cea de la Ccmauti, unde rcorganiz arca sc fi icu sc in eclc ma i miei dct alii . Stu dentii Icgionari
au rcusit sa se inflltrczc in programu l oficial al ceremonici , iar
Sebastian Moeanu a luat cuvantul imcdiat dupa discursu l oficialitat ilor. Textu l care unna sa fie citit fuscse aprobat in prea labil de ccnzura, Sebast ian Mocanu ncabatandu-sc initial de la
litera acestuia. in sa la crau eei mai importanti denmitari ai linutului , in frunt e eu rezidcntul regal , pro f. Alexianu. Dupd eitirea discursului , srudentul a ecrut un moment de reeulegere in
memoria colcgilor morti, gest aceeptat de toata asistenta. lnsa
in timpul momcntului de ree ulege re, Sebastian Mocanu a solicitat pe un ton violen t cliberarea lui Comcliu Codrcanu si a
tuturor legionarilor care avcau do miciliu l obligator iu. in eccl
mom ent, oficial ii univcrsitatii au parasit sala, iar apoi studcntii
au intonat Imnul Regal ~i catcva cantccc Icgionare. La scurt
tim p, manifcstatia a con tinuat in curtca univcrsitatii, unde stude ntii protcstatari au dce is sa trimita un memoriu carrc rcgele
Carol al II-lea. Ulterior, coloana de srudenti s-a indreptat sprc
caminul studentesc ,,A.D. Xcnopol" si s-a baricadat in interiorul accstora. Deoareee in eras nu s-a produs nici 0 solidarizare
eu prot cstul studcntesc, leg ionarii baricadati s-au predat aut oritati lor, fiind dcfcrit i Tribunalului Militar Ccmauti. Scnatul Univcrsitatii s-a intrun it imcdiat in ~ed i nt a urgcnra ~i a dcc is
cxmatricularea a 73 de studcnti impl icat i in protest 'P. Organi1011

96

DANIC, Fond DGP, dosa r nr. 16/1938, f. 69-70.

zarea manifcstatici nu a fast facuta de un legion ar local, con form noilor instructi uu i care stabi lcau d nu sc va actiona in
j ud ctclc de rcscdinta. Protcstul fuscsc prcgatit de avocatul
Emil Po p din Cl uj, care in perioada premcrgatoarc a fost degh izat in haine de calugar. Dupa incident a plccat la Bucuresri,
unde a fast tinu t ascu ns de legionar ii de acolo!".
in timpul proccsului , studcnti i au avut 0 atitudinc j ignitoare la adresa Tribunalului Mil itar Ccruau ti. Dintrc cei 73 de
inculpati, 70 au fost condamnati la 2 ani de Inchisoare, plata a
2.000 lei cheltuiel i de ju decata, pierzandu-si ~ i drepturile cera[cncsti pen tru cinci ani l 02• Lidcrii acest ui g l'Up au fost lnchisi in
penitenciaru l de la Sat u Marc, iar restul la penitenciarele din
Alb a Iu lia si Chisinau . in rest, nimeni n-a av ut vrco rcact ic publica fata de gestul lor. Protestul de la Ce maut i a fast consi derat insa de "Comandamentu l de prigoana" 0 reusita, anuntandu-sc astfcl noi actiuni , de accastf data violc ntc. S-a lnccrcat ~i
la C luj 0 manifcstat ic. tot ell ocazia dcschidcrii anului uni vcrsitar. in mom cntul in care un ofi cial al univ crsitarii a solicitat
studcntilor sa intonczc imnul ,.T raiasca Regele", legiona rii din
seta au raspuus ell fluic riitur i, dupil ca re au urma t busculad c cu
poli tia . La iutcrvcutia fortclo r de jandarmi mani fcstatia a fast
risipi ta si au fost facutc arcs tari printrc prorcstatari!" .
Protcstclc studcntilor a u testat tcrcnul penlru actiuni lc
tcroristc, care cra u studia tc inca din luna august a an ului 1938.
Pe ntru unii legionari , inca de la acea data era evi dent faptul ca
liderul lor nu mai pute a sciipa eu viata din inchisoarc in conditii nonnalc, considcrand di doa r prin actiuni violcntc sc puteau
rcali za prcsiuni asupra statului'". Unii legionari din Corpul
" Razleti" au primit misiunea de a stu dia siste mul de securit ate
al Bancii Nationale a Romaniei (in co ntin uarc BNR), in vcdcIbidem, f. 80.
Ibidem, dosar nr. 11 11 938, f. 224.
10J ib idem, dosar nr. 278/ 1938, f. 35.
W~ Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 131-132.

WI

102

97

rca oc updti i accstcia de fo rte lcgionarc. Prin inte nnediul unui
ang ajat al BNR, .Co mandarucnrul de prig oana" a procurat
planul bdncii centrale, care inclu dca posturile de paza si localizarea tczaurului. Con form raporlului Jacot de legionarul care
a furnizat pla nul, teza urul era imposibi l de capturat dcoarccc
sc c fcctuasc ra noi lucra ri de consolidarc a sccuritatii, insa impactul ocupa rii BNR ar fi fost marc' " .
La sfarsitul lunii scptcrubric , lcgionarii din teritoriu au
allat pcn tru prima da ta de planuri le privind 0 lov itura de stat !"
:,> i astfc l au inccput prc gatirilc. No ile instructi uni prevedeau ca
organizat iilc locale trebuiau sa-si achizitionczc singure Iogistica, astfcl ea organ ele politiencsti nu au putut intui locatiilc in
car e urmau sa se dea lo viturilc tcrorisrc. Tot ec sc stia la nivelui Dircct ici Gcncral c a Politici era ca 1a Inccputul Iunii noiembrie unnau sa aiba lac actiuni rcvolutionarc, in care unnau sa
fie implicat i Icgionari de data reccnta, nccunoscuti de autoritat ilO7. inca de Ia incep urul luni i octombrie , autoritatilc din
Cl uj s! Ccrnauji cunosteau ca unncazd un val de violcntc, insa
ccrcctilrile nu au identi fieat atcn tatori i'". Plan ul "Comandamentului de prigoana" prevedea ca momcntul central al loviturii sa se dea dupa plccarca regelui la Londra, pcntru ca, in
siruatia de debusolare creata, sa fie c libcrat Comeliu Codreanu
si chiar sa fie numit pr im-ministru. Studcnti i rasp andcau deja
zvonuri dupa incepcrca cursurilor ea urmeaza elibcrarea lui
Corneliu Cod rea nu, dato rita cvcnimentelor cxtcrnc favorabi le
Miscarii legionarc'" . La Cemau ti, cclulele teroriste urmau sa
dea lovitura finale pc 10 decembric, prin acte de dcz ordine,
distrugcri si incendicri!".
DANIC, Fond DGP, dosa r or. 23711937, f. 29-31.
Ibidem, dosar or. 15/1938. f. 269.
107 Ibidem, dosar or. 16/1938. f. 23.
108 Ibidem, dosa r nr. 4/ 1938, f. 329-330.
109 Ibidem, dosa r or. 11/1938, f. 138.
110 Ibidem, dosar or. 16/1938, f. 118.

105

106

98

intre 1 si 5 noiembrie 1938. Jurnal din vremuri de prigoana. 146-147. La 2 noic mbrie. originar din jud o Arad. tara ca pagubclc sa fi fost mari oApoi. iar la 16 nOM icmbric la sinagoga din Rosita s-a produs 0 alta care a distrus zidul cladirii 1l4 . 16/1938. p. 66-67. Bucuresti. iar in ur ma exploziei au fost pro dusc pagube de 30 . cand in magazinul dc co lonialc al cctatcanului cvrcu William Dcutchs din Rcsita a fast pus a din amita. Editura Hascfcr. care astepta rcacua autoritarilor fatii de atmo sfera tncordata' !' . in cantina studcntcasca cvrci asca din Cluj a fast organizat un atcntat cu bombf artizanala. llJ DANIC. 1a 4 noicmbric.[naintc de asas inarca lui Comchu Codrcanu. la Bcius au fast inccndiatc uncle propric tati cvrcicsti. Fond DGP . 111al ales in rand ul populatici evreiesti. care a intrat in lcgarura cu cc i ca re se oeupau cu reorganizarea structurilor leIII Dorian. p. tcnstunca era foarte marc datorita valu lui de alent ate. in noa ptca dc 16 sprc 17 noicmbrie. 99 . M ult mai pcriculos a fost atentatul din 5 noiembrie. La 12 noiembric. in a doua dccada a lun ii noicmbric au fas t organizate atcntate in Banal. 56-67.000 lei ll3 . f. 112 Dosar Horia Sima (/940-/946). 114 Dosar Haria Sima (I940-/946). Emil. p. in ter itoriul fostci Regi uni lcgionarc Cluj au avut lac primclc atcntate impotr iva populatici cvrcicsti. in special aparpnend membrilor co mu nitatii mozaice mai Instar iji. in j udetele bucovinene Campulung. Ra da uti si Cernauji s-au incendiat simultan mai multe propriet ati evre iesti. dosar nr. Valul violcntclor s-a dcclansat la 9 noicrnbrie. care in iulie evadase de la Miercurea Ciuc. Bcstca. La Cluj mai fuscscra organizatc actiuni ostilc statului eu ocazia dcschidcrii anului univcrsitar si cstc posibil sa fi fost aco lo si comandantul lcgionar Vic tor Silaghi. tot la Cluj. Or ganizatorui a fost liccntiatul in tcologi c Gh . 66-67 . la Lugoj s-a produs 0 explozie la fabrica de textile. cand au fa st aru ncate pctardc art izanale in Uzina de Gaz Acnan'". 1996. tara ca cineva sa fi murit in deflagrajie.

Ibidem. 66-67. ll7 Dosar Haria Sima (1940-1946). Fond DGP. p. tim p in care cclalalt atcntator pazca actiunca. cei do i s-au ascuns la locui nta u nui me mbru al FdC. in seara de 20 no iembrie 19 38. 100 . vol. Alcxandru Grivita a Ingropat bomba ani zanala sub sinagoga. in momcntul pro duecrii lor. 56-57. s-a do ved it in urmatoare le lu ni ca atentato rii erau legionari.gionare judetenc . ma i ales dupa descopcrirca de catrc auto ritati a activitatii organizatoricc tcroriste a lui Horia Sima 115 DANie . In aproape toate cazurile. au fosr arcstati 11 lcgionari. sub coordonarea scfului de rcgiunc d in cla ndcstinitatc. Principala actiun e tc rorista din fos ta regiune leg ionarf Sibiu s-a desfasurar la A lba-Iulia. in urma atentatclor. la Timisoara a avut loe un atentat eu grenade la Teatrul Comunal. 225-226. f. 278/l938. dosar nr. iar autorii pcdcpsit i cu inchisoarca!". co nform instructiunilor "Comandamentului de p rigoana''. A lcxandru Popovici . 207. 11H Dorian. i. in timp cc pc sccnd avea rcprczcntatic 0 trup a cvrciasca' " . Emil. cit. dosar nr. p. f. student . 11 /1938. dosar nr. Ccrcctarile autor itatilor au du rat pana in luna ianuaric 1939. op.. abso lvcnt a l scolii Supcrioare de Comcrt d in A lba Iulia si de Em il Grindeanu . cand int rcaga actiunc a fast descoperi ta . 3 J 1-3 12. Va lul de atentate. 25211939. f. Dupa dcflagratie . Cc i patru morti si pes te 70 de raniti au produs imprcsic pr intre intelectuali i d in tara. La 26 noicmbric. 116 ihidem. Atcntat ul a constat in plasarca unci bombc artizanale la sinagoga d in A lba Iulia. iar cc i care au actionat sc or ganizascra anterior. Cei doi au achizitionat can titatilc de din amita si de ac id picric de la do i mu ncitori lcgionari care lucrau in dom eniul minier. Fo ndutilc ncc csarc opcratiuni i tcrori stc au fost stran sc d in co tizatiilc cui buri lo r. nu au fost asociatc imcdia t eu actiunca tcrorista a Misca rii lcg ionarc. care au fost dcfcriti Tribunalului Mi litar Cernauti ll5 . mai ales in rfindul comunitatii evreiesri'". fiind condus de Alcxandru Griv ita .

Primul dintre accstia a fast scful cchipci tcroriste si nu a purtat anna in timpul opcratiunii.i si Ion Dumitrcscu. 120 Valenas. p. 42.intre adevdr si mistificare.Politia din Cluj a dovedit cine su nt atentatorii asupra d-lui rector Stcfancscu-Goanga". care s-au lndrcptat contra populatici cvrcicsti sau care doreau sa produce mari pagube materiale pentru a dcstabiliza atmosfera interne. Convorbiri ell Mircea Dimitriu. In esenta.12. Cea mai putcm ica rcactic spontanf a autoritatilor contra legionarilor a dctcrminat-o tcntativa de asasinat asupra prof. 13 februar ie 1939. Cei care au comis cfcctiv atcntatul au fast trci studcnti de la Faeultatea de Medicine: Gheorghe Atofanei. Florian Stcfaucscu-Goangf organizase pcdcpsirca studcntilor care au boicotat deschidcrea anului univcrsitar prin lozinci antircgale.(ianuarie 1939). p. Cuvantul de apararc rostit de Ion Pop. in Tara si tixilul. scptembrie-octombrie 198 1. 13.Atentatul cont ra rectorului Universitatii d in Cluj. care au reerutat clemente extremiste de la Faeultatea de Mcdicina ll9 . Dumitru Ut. Editura Marincasa. Timisoara. Organizatorii atcntatului au sustinut la proees eii au dorit sa-l pcdcpscasca pe rector deoareee lntrctinca rclatii sexuale eu studentcle sale'! ' . iar legionarii cxtremisti au prcgatit atentatul impotriva sa. in sedinta secreta. 121 . or . Adevaratele motive a le atcntatului. nr. rectorul Universitutii din Cluj. 101 . Liviu. In Universal. 11. Florian Stcfancscu-Goauga. in (ala Tribunalului Militar din Cluj". Atacul s-a produs pc 28 noiembrie 1938. respeetiva actiunc nu scamana eu eclclalte. Uncle sursc afirma ca in "Comandament ul de prigoana" nu s-a stiut dcsprc aeest atentat'j". Dupa toate probabilitatilc. Studcntul Dumitru Uta a tras doua gloante in reetorul Univcrsitatii 119 . in timp co Florian Steflinescu-Goanga sc indrcpta de la reetorat spre locuinta sa. an LVI. insotit de un agent de politic. Miscarea Legionara . la ora 17. 8. in no iembrie 1938. Atentatul a fast prcgatit de studcntii Aurel Liisciiianu ~ i Ion Pop. Srefanescu-Goanga. fast subsecretar de stat la Ministerul Educatiei. p.30. 200 0. an XV II. 49.

or. Pedcapsa lo r a fos t comutata la munca silnica pc viaia . or. in timpul transfe rului la inchisoarea Jilava". 42.p. 59-60. 13 februarie 1939. in Universul. 13.J'rocesul atentatorilor de la Cluj ". . Ei au fost ucisi in acea noapte. foarte grave". "" . • Vezi supra.Starea d-lui profesor Stefanescu-Goanga este ingrijoratoare".Starea d-lui Stefanescu. 102 . an LVI. 1. care au tras probabil. Cei doi organizatori. Florian Srcfanescu-Goanga a supravietuit. 13. profesorul Intorcandu-se la cated ra.. p. p. fiind transp ortat imcdiat la spital in stare foarte grava!". ur . nr. Aurcl Lascaianu si Ion Pop au fost condamn ati la moartc prin impuscare sub acuzatia de asas inat politic si te ntativii de a sasinat politic. deoarece ei nu figurcaza cu pcdepsc in scntinta proeesului si niei in alte sursc. dupf care politistul care-I insotca. Autorii morali si logistici ai atcntatului au fost pr insi in urmatoarclc zile si dcfcriti Tr ibunalului Mili tar din Cluj. care in ceie din urma s-a ameliorat. s-a pus in fata profesorului si a murit din cauza gloantclor primite din revolverul ccluila lt student. Gheorghe Atofanci a fost condamnat la munca silnica pe viata ~i zece an i de degradarc civica pcntru instigare la asnsinat politic. . agentul Gruia.din Cluj. Atentatorii au fugit de la locul faptei. 3 ianuarie 1939. an LVI. Cele mai multe opinii au legat aten- '" " I' 0 I·lIla · diIII CIUJ••• . Organizatorul cchipci tcroriste. 7. Atcntatul impotriva lui Floria n Stcfancscu-Goangil a pro d us 0 imprcsic ext raordinara in soc ietatea romancasca. au fost executati in momentul in care au fost prinsi. Opinia publica era in pe nnanenta informata despre starea sa natatii lui 124 . p. 3847. in Universul. A doua zi dupa ate ntat. 5 dcccmbric 1938. an Xl. In 1OC. 1 bis. 124 . cu. in Curentut.Goanga. p. iar alti co laboratori ai accstora au pr imit pedepse intre cinc i ~i sapte ani de Inchiscare !". lmpreuna cu alt i 13 Icgionari condamnati 1a munca silnica pe viata. la Inchisoarca de la Ramnicu Sarat a venit ordinul de ridic arc a lui Corncli u Codreanu. Cci doi studenti.

pentru a nu-si pierde crc dibili ratca. care au fost defcriti de asemenea Tribunalului Militar Cemauti. mcmbrii "Co115 Doser Horia Sima (/940-/946). "C omandarnentul de prigoana" a dispus se pare rnai multc atcntate in j udcjele Bucovinci. deoarece col. Ce l mai probabil. Astfel ca. la Caranscbcs. Tot la Ccmauti. iar in noaptea de 29 spre 30 noicmbric au fost incendiatc noua imobilc cu proprictari cvrei in Ccrn auti. m Ibidem. Indifcrent dad atcntatul a fost un pretext sau nu. 11/1938. p. di ntrc care cinci au fost condamnati la pedcpsc intrc I si 3 ani de inchisoarc':". prcscdintelc Tribunalulu i Militar Cemauti. in total au fast identificati aprox imativ 50 de lcgionari radic ali. Rezultatclc campaniei de atcntate din luna noiembrie 1938 au fost dezastruoase pcntru Miscarca legionara. Acti unilc violentc au conti nuat si dupa atcntatul contra lui Florian Stcfaucscu-Goungf ~ i chiar dupf publicarca comunicatului privin d moartea lui Comcliu Codrcan u. Insa Inccpand cu 24 noicmbrie auto ritatile au deseoperit rctclcle tcroristc care urmarcau sa· ~ i proc ure combusti bil pcntru a fabrica bombe artizanale. 103 .tatul contra lui Stefancsc u-Goanga dc moartca eclor 14 legionari. 226. fiind pus la calc de catrc organizatia rcgional a bucovincana. unde au fost implicari 20 lcgionari bucoviucni'"'. la 29 noicmbrie . La rcspcctivul liccu a fost identificata o organizatie FdC cu 28 de mcmbri. f. Il~ DANte. "Comandamentul de prigoanii" nu a dispus accst atentat . 66-67.Aron Pumnul" a intreprins 0 rcnrativa de asasinat asupra col. Aproximativ toate lcgaturilc din tcrito riu au fost ncutralizatc. Fond DGP. Cristesc u. organizatia FdC de la Liccul . aurorita tile trcb uiau sa Intrcprinda masuri concrete con tra valului de vioIerne. dosar or. a fa st inccndiat f 0 fabri ca de butoaie12S . Cr istescu era acuzat ca s-a purtat dur cu studcnti i lcgionari care au organizat manifcsta[iilc de la 24 octombric. iar cc i care au orga nizat campania de teroarc au fost fiicu ti rcsponsabili ulterior de moartea liderului M iscarii Icgionare.

prcgatind 0 Iovitura de stat. op. 365. Co nform ultimclor instruc tiuni date de Corne liu Codrcanu cit timp a fost in viata.Comanda mcntelc de prigoana" in nici 0 faza a acc stora . Insa. Horia Codreanu ( fratele fostului lidcr)!". . Singura rcvendicare privind sofia Miscarii lcgionarc imediat dupa moartea lui Corne liu Codreanu a venit din partea unui legionar foart c controversat. cit. tarJ sa se puna problema. Horia Cod reanu fusese cxc lus din Miscarca Icgionara chiar de catre frat clc sa u si sc apropi asc ce cerc urile guvemament alc inca din timpul dctcnti ei lui Corneliu Codreanu. nu s-a pu s problema succcsiunii lui in nici un moment. iar succcsoru l legitim unna sa fie Gheor ghe C lime. intru dit Hor ia Codrcanu nu intrase in lcgarura cu . Co nform unor surse . icrarhia sc stabi lca in functie de "grade lc" lcgionarc. "Comanda mcntul de prigoana" rarnanca in aceeast componcnta. 104 Armin.manda mcntului de pngoan u" nu mai evcau loc uri sig ure in ca re sa se ascunda pen tru a nu fi prinsi de organele Ministerului de Interne. p . Cu toatc ca legionarii din inchisori au fost profund marcati de celc Intdmplatc $i au dccis sa recunoasca regimul autoritar.a eclor dispusi sa co ntinue activitatca in clandcstinitatc'". palla la clibcrarea ac estuia. 12'1 Heinen. iar lidcrul sp iritual a l Miscarii leg ionare a murit. legitimitatii cclor care ocu pau pozitii de co ndueere. Vasile Cristescu urma sa fie scfu l organismului conducator.cea mai importanta . mora lui legionar ilor a sca zut dra stic $i s-a prod us 0 noud tricrc . "Comandamenlul de prigoana" s-a radicalizat si a organizat noi atcntate co ntra demnitarilor lnalti. in pcrioada imcdiat unnatoarc mortii lui Co mcliu Codrcanu. m Ibidem .. la accl moment. deoarcce acesta nu-si schimbas e structura. Icrarhia "Comandamcnlului de prigoana" nu a sufcrit modificari. Con form unci aile dispozitii a lui Comeli u Codrcanu.. pana la elibcrarea celor din inchisori.

Cu toatc ea lidcrii de la Bucurcsti pregateau noi atcntate contra stabilitatii regimului. dc la "Coma ndamcntul de prigoana" s-au primit ord ine privind mcntincrca calmului. in primele zil c ale lunii dccc mbric. 16/1938.1ndamentul de prigcana'' a primit eu stupcfactic eomunieatul ofieial pri vind tmpuscarea eclor 14 legio nari. Cei din tcritor iu sunt instruiti sa dcpozitczc in lfizi oricc rei de material de propaganda. Nu numai Corne liu Codrcanu era un mit 31 organiza tiei. ci ~i cci 13 legionari mort i in acclcasi Imprcj uritri. 131 105 . pe care sa-l ascundf la pcrsonnc sigurc'!'. in unna vizitci fac utc lui Adol f Hitler. 173. unde s-au gasit intotdeauna clemente dispuse la extremism.2.D ectarasit de supu nere '' "Com.Dcccmviri i' emu simbolul radicalismului si al sacrificiului pcntru . ca si res tul legionarilor de altfcl. Ibidem. . Fond DG P. no DANIC. iar legionarii cau tau sa se integreze eumva noii structuri sratalc'". f. 11/ 1938. m Ibidem. Cu siguranta ca multi dintre mem brii organizatici au tnjclcs noua co njunctura pclitica ~ i au observat ca statul era puternie si nu eeda in rata tercrismului . 2 14. Pcntru Miscarca legi onani . majoritatca legionarilor nu mai crau dispu si sa part icipe la astfel de activitati . dosar nr. fundamentfind mitul sacrificiul ui in Miscarca lcgionard ). 208. Carol al II-lea avea garantia ncimplicarii Gennaniei in problemclc interne ale Romdnici prin exprimarca unei pozitii fata de Icgionari. pcntru a nu se declansa un val de represiunc d in part ca guvcm ului':". dosar nr.. Pana [a jumatatca lunii decembric lidcrii "Com<l ndamcntu Jui de prigoana" au stat asc unsi si au asteptat rcactia autoritatilor.Nlcado rii" si . starea gcnerald era dcfctista.cauza" organizatici (accstia si-a u ueis eu cruzimc vict imclc ~i nu au inccrcat sa sc sustraga pcdcpsci legale. f. f.2. Chiar in Bucovina.

in decembrie 1938. "loti romanii care au implinit 21 de ani. Oricum. in rfindul populatici cxista putin intcres fata dc moarta lui Codrcanu. iar populatin a spriji nit campani a autoritatilor de neutralizare a facto rilor de rise.Dcsi atc ntntclc comisc de Icgionari nu au fast de marc am ploarc. G iurcscu . p. in accste conditii. 345. M iha i Ralca. As tfel . lcgionarii nu mai aveau spcrante privind viilorul idea lurilor care i-au strans In jurul miscarii. an LV. nr.unicd organizatic politica". nr. 11. prorcgala.. Val dccrctului-lcgc din 15 dccembrie 1938 (publicat in Monitorul Ofic ial la 16 deccmbrie). a crcat la 16 deccmbrie 1938 Frontu l Rcnastcrii Natio nale (in continuare FRN). crau ccva no u pc sccna socia lf a Roruanici. iar .Frontul Renasteri! Nationale a ecrut autorizatie de fu nctionare". Dimitric Gusti . in Untversui. 106 . Constantin C. Co rnel iu Cod reanu pierdusc mu lt din imaginea pc care 0 nvca in 1937. 50 din cele mai cuncscute pcrsonal itati ale vietii politico-culturale din Romania au adcrat la FRN: Lucian Blaga. in urmatoarele zilc.. Textul dec retului-lege si expunerea de motive". iar auto ri i ci pedc psiti Cll dcgra darca c ivica pe termcn de la 2 pana la 5 ani"m. p.. Constantin RiidulescuMotru ctc . in lac. 11.jnflintarea organizatiei politice «Frontul Renasterii Napenale». iar si nguri i care comcnt au modalitatea eliminarii lui de pc scene pol iticf erau liderii fostclor pa rtid c si intclectualii . 344. an LV. Pcntru a-si co nsolida rcgirnul autoritar. au dreptu l sa ccarf inscr icrca in «Frontul Rcnastcrii Nationalce". IH . cu cxccptia militarilor activi si a mcmbrilor o rdinului judccatorcsc. "Co nstituirea organizatici «Frontul Renasterii Nationalca". Carol al Il-lca dorea 5a-1 stninga pc fostii politicieni si functionarii statu lui intr-o . cit. lJ4 m . 17 deee mbrie 1938. p. I. in Universul.oricc alta activitat c pol itica decat accca a «Frontul Rcnastcrii Na tio nak» va fi socotitil cla ndc stina. in primul rand in timpul proccsclor din primdvarii ~ i in al doilea rand in timpul radicalizarii Mi$car i lcgionnrc din toamna. Conform art. 18 decembrie 1938.

or. Servitor credincios Majcstatii Sale Regelui Caro l al II-lea. I bis.Prin aderarea personalitaulor de mardi ale culturii la principiile regirnului autoritar. p. oricc activitatc de opozitic era lipsita de sprijin si avea un mare grad de rise. dupa jumatatca lunii decembric. . 107 . In randul Iiderilor lcgionari . 5. voiu respecta lcgile tarii. Miscarii legio narc".Comandamcmul de prigoana" a dccis sa . orice tulburare. La acel moment ci nu avcau nici 0 garantic ca numarul mort ilor se va opri la 14. orice gest nebu nese.xczistc" si sa dea lovitura de stat pe care 0 pregatca de cgtcva luni. in Universul. an LVI. / 2. Paul Craja: "Nu voiu face niciodata polit ica ilegala. cclc mai importante "cadre" ~i in special membrii fondatori ai Miscarii legionare . astazi cand ochii dusmanilor sunt atintiti asupra patr iei. / 3.. Semnalul a fost dat de publicarca in cditia de Craciun a cotidicnelor centrale a unor declaratii semnatc de eei Inchisi la Ramnicu Sarat: Radu Budistcanu: "Ma supun cu smcrcnic randuiclilor firii. Liniste.Dricc alta atitudinc. Nu voi mai face politica. La catcva zile dupa moartea lui Comcliu Codreanu. iata imperativclc momentului istoric" . Carol al II-lea . construiese 0 adevarata crime Impotriva unitatii si sccuritatii ei. iar majoritatca lcgionarilor din Inchisori au semnat astfe l de doc ume nte. Mihai l Polihroniade: . Mii voiu supunc ~ i voiu respecta legile tiirii. / Moartea lui Cornel iu Codreanu pune capat.S. Virgil Ioncscu : .Jstonci" cxista 0 mare teama privind statutullor imcdiat . 3 ianuarie 1939. insa . Voi u iubi si voiu servi eu crcdinta si supuncrc Co roana pcrsonificata prin M. voiu cauta oricand sa-mi scrvcsc Patri a 135 "Noui declarat ii de incadrare in ordine a fostilor legionari''. supunere si ordine.fcnomcnul dec1aratiilor de supunere" a devenit de masa dupe lnfiintarca FRN. Cu toatc accstca.".1. pentru mine.au semnat dcclaratii de adcziune la regimullui Carol al II-lea ~i s-au angajat sa nu mai activczc politic':".

or.Ji psa de scns'' a continuiirii activitatii in ilega litate. care abia lsi inte mciascra famili i inainte de a intra in inchisoarc. I ianuar ie 1939. Leg ionarii aflati cu domicil iul ob ligatoriu la Vaslui si-au dublat . I ianuarie 1939. p. unii dintrc se mna tar i si-au mai decl arat inca 0 data adeziunca la principiilc rcg imului: Virgil lon cscu . Acestia se aflau inchisi la Sat u Marc.xtcctaI ~ . p. Un ii din tre ci vor beneficia ulterio r de rclaxarea ofcrita de Carol a l ll-lca dupa moartea lui Corneliu Codrcanu. Prin cerer i de gratiere. Paul Craj a 139. an LVI. 25 deccmbrie 1938. cit. Pentru "Comandamentul de prigoana" . cei care au adera t la principiilc FRN au fost Icgionari tineri. 352. . . 23.Adcziun! ale fcstilcr legionari in Frontul Renasterii Nationale''.1939. I. Dcclaratiilc avcau rolu l de a convi ngc pe leg iona rii din afa ra de . in Universul. r ~~ "Cererea de graticrc a unor fosti lcgionari''. in Universul. Alba lul ia ~i Chis inau si s-au angajat ca "peste acest trecut viforos sa trcaca mantia uitiirii" 138. p. an LVI. 26.xlcclaratiilc de supunere" prin solicitari de inscrie rc in FRN. m . an LV.Declaratiile de supunere a unor fosti comandanti legionari''.xlcclaratii de supuncre" fala de regimu l autoritar .Cererca de graticre a unor foeti lcgionari".nu a scmnat . Alexandru Cantacuzino etc.. 23. in loc. or. MihaiI Polihron iade. fenomcnu l . in genera l. Cclc mai importante numc carc au recurs la acest gcst au fost: Radu Dcmctrescu-Gyr. p. p. nr. nuc lcul du r al clite i legionare Gh eo rghe C lime. Ion Antoniu si lIic Gamc3lall1. Nicolac To tu..Facsimiful declarapci fostilor legionari din pcnitenciarul Satu Mare". I bis. in Untversul.atat de amc nintata de dusmani i din afara" ctc'". 108 . 5. in Untversut. nr. 31 ianuarie 1938. Traian Conga. I. Banica Dobrc. m . Tot usi.. Astfcl dc doc umcnte au mai semnat si studcntii condamnati in procesul dc la Ccrnauti privind agitatiile provocate la lnccpcrca anul ui univcrsitar 1938. 25. an LVI. Accsti Iidcri cra u co nst icnt i cii astfe l sc vor co mpromite pol itic in momc ntul elibcrarii.

Pcnt ru a-i incuraja pe leg ionari . Mcmbrii organizatiilor tcritoria le nu mai crau dispusi s:1 ristc confruntarca cu aut oritatile si au prcfcrat sa profite de dcstindcrca ofcrit a de rcgclc Caro l al Il-lca . Sima a fost avantajat de faptu l ea a locuit pana la terminarea facult atii in Bucurcsti . in conditiile in care tinerii cxtrcmisti "de rand" 1111 se arata u os til i fatii de auroritatile stat ului. Vasile Cristescu nu a mai putut participa la nici 0 actiunc organizatoricil importanta. Fond DGP. inccpdnd din dcccmbric. Spre cxe mplu. prcoc upat fiind sa-. f. . dosar nr.i schimbc domicilii lc clandestine pcntru a nu fi prins. f. Horia Sima a ext ins tact ica dcghizarilor la nivel ului intr egulu i efectiv de colaborarori'".. Dupa dcccmbric 1938. · 141 apropian . membrii "Comand amentului de prigo ana" nu ma i aveau uici dcstul c locuri in care sc putcau ascundc. Lipsa de cadre dispuse sa intrcprinda acti uni violen tc a detenninat rcdu ccrca planu lui nat ional la nivelul Capi talci. 252/1 939. lan sand la 2 dec cmb ric 0 circ ulars prin care sc spunc a ca scful Icgionarilor nu a mu rit si ca organizatii le locale trebuiau sa continue 140 141 DANIe.3. pc care lc folosea pentru a-i ada posti si pc colaboratorii .ratiilor de supuncrc" a fost semnalul rcnuntari i masei lcgionarilor la opozitia fata de Carol al Il-lca. Ibidem. Pc lilnga dcficitul de efective. Lo vitura de stat e~uatli In pofi da scntimentului ge nera l de rese mna re al legionarilor din teriloriu. arcstarilc au dcvcnit 0 raritate.Domanda mentul de prigo ana" a facut apcl din nou la tactica divcrsionista. 210. iar echipa sa i~i sc himba domicili ul la cateva zile. 2. . 109 . avsn d lcgaturi ncbanuitc de auto ritati. 196.Comandamcnrul de prigoana" din Bucurcsti a decis sa dccl ansczc lovit ura de stat.

lupta impotri va guvcm utui':". Horia Sima i-a adu s uncle imbUlli'iHil iri. in acest scop. . Planul nu aducea nici un clement de origi nalitate. p. Prefectura Politiei Capitalei. pc atunci student. accs ta it dccis sa-l puna in aplicare. cu scopul mobilizarii legionarilor care mai crede au in mitul salvatorul ui pcrsonificat de Corneli u Cod reanu. Dcoarcce la jumatarca lunii dcccmbric nici Alexandru Cantacuzino. Inccpdnd cu accl moment si pana in 1940. centralele tclefonice. uzina eIcemen. iar in acest scop a fast reactivat sistemul de uruulrirc in permancnta a lui Armand Calin cscu. tactica circularclor con tradictorii a fost larg raspand it:l. Strategia lui Sima viza ocuparea punctclor vitalc din Capitala: Palatul Regal . fiind cunoscut in cpoca. Planul initial fusese facut de Alexandru Cantacuzino.. deoarece 1. numai Horia Sima a rcusit sa-~ i mob ilizeze eolaboratorii pcntru a duee proiecrul la capat . op. Este pos ibil ca echipa sa sa nu se fi dcstramat si sa fi dctinut informatii importante despre ministrul de Interne . 248 . 121. in ceca cc privca obicctivelc incluse pc lista actiunilor tcroristc. Confonn primei stratcgii . garile CFR . rcspectiva operatiune fusese pusa la punct de Paul Craja. Inaintc de a fi arcstat .2 W 110 Dumitrescu-Borsa. statia de radio-difuziune. Ulterior.. Cu toatc ca intrcg "Comandamen tul de prigoana" si-a dat acccprul pcntru organizarea loviturii de stat. eu fortelc pe care putea sa lc mobilizeze. Ion. cit. in 1937. inca ell catcva luni inainte. p. pentru a i se stabili un itinerariu zilnic. nici Vas ile Cristescu nu mni putcau rcfonnula planul lui Haria Sima. care in toamna anului 1938 sc afla inchis la Rdmnicu Sarat. colaboratori ai sai srudiasera posibilitatilc de atac ~i calculasera nivelurile de rise':" . Posta. doar persoanclc lui Carol al II-lea si Armand Calinescu cruu vizate. Dar Horia Sima crease prin Corpul "Rfizleti" a strategic si mai indrazncata de ocupare a principalelor instituti i ale statului. Dosa r Haria Sima (1940*1946). Inspectoratul Genera l al Jandanncriei ~i cazarmile Armatei . Directia Sigurentei Statului.

89. in punctele ccle mai importante. pcntru a tine cont acrul eu rcgimcntclc ~i punctele und e se dcsfasurau luptc armatc. aparuta pcntru prima data Ia Paris. Co rpurile de garda din cazarmi lc seehestrate urmau sa fie in locuite ' " Ma lanartev apane. p. Conducatorul revol utici bolscvice mai aprccia. Cuurzm. imobilizarea institutiilor vizate unna sa se faca prin intermed iul unor eehipe mid. ca trcbuia sa sc actionczc pe un tcrito riu limitat. in lucra rca Tehnica loviturii de stat. antrcnatc pcntru actiuni revolu tionarc. Bucuresti. vio lent si rara agitatii':". iar loviturile trcbu iau dal e direct . o lovitu ra de slat nu 0 p utca da intregu l popor. dcoarcce era profesor dc specialitate. Co nform pla nul ui lui Horia S ima. dar compusc din oame ni Indrazncj i care sa colaboreze eu Icgionarii si simpatizanti i miscari care luerau aeolo. in 1932) . Exista toatc probabilitatilc ea Horia Sima sa fi eunosc ut accasta lucrare deo areee conccptu l sau privind lo vitura de stat sc asc mana prca mult cu ee l al lui Lev Troth Sima avca acccs eel pujin la limba Irunccza. pcntru a se putca rca liza are starea Marclui Stat Major si a gu vernului. Atunci. trcb uind mobiIizate astfel grupc mici . spunc a Lev Trotki. Dczbatcrea privind tac tica lo viturii de stat bols cvicc a fost reluata in 193 1. Edituru Nemira. trebuiau folosite forte militare fidele revoluu ci. Conform teori ilor lui Trot ki. iar in cladirea teIefoanelor trebuia instalat statui major al rcvolu tiei . in teoric. rzi Tetmica loviturii de stat. pcntru en mem brii guvcm ulu i sa poata f use r arestati ~ i dusi intr-una dintrc institutiile ocupare. S imultan eu oeuparea ccntrului orasului de cat rc multimi care ag itau lo zinei revolujionarc trcbuiau ocupatc ecntralelc tclegra ficc ~i te lefoniee. cu oamen i pu jini. 1996.fusese folosit in timpul lovituru de sta t bclscvice di n Rusia. in 1931 (iar ma i apci la Berlin. care in zi lclc ins urcc rici a oferit maximul de cficic nta. dar viclcnte. Lev Trotki rc usisc sa impuna comitctului rcvolutionar bolsevic stratcgia sa privmd 0 lo vitura violc nta ~ i ncasteptata. De ase menca. scrisa de italianu lui Curzio Malapartc. Ataeul trcbuia sa sc faca noaptca. III .

146 149 112 DANle . p. De la j umatatca lunii deccmbrie au inccput sa vinfi primele cfcctive de lcgicnari dispusi sa intrcprinda atcntatc in Bucurcsti ~i se pare en au fast fumizate ~i primele sume de bani. unde luera. Astfe l cil. Aces ta reusisc sa puna bazele unci rcjc le de trans port al rnatcrialului explozib il pc care-I sustragca de la Institutul de Chirnie. ll oria Sima a dccis sa irurcprinda lovitura de stat numa i cu ajutorul legionarilor din Transilvania ~i Banat. tori mcm bri i care aveau un venit luna r mai mare de 3. 1611938. Nieolac Dumi1 4~ Doser Haria Sima (1940-1946) . nr. complonstii procurasera ~i un numar important de l49 grenad e de man a . Dotarca eu muni tii a cchipclor care urmau sa rca lizezc 10vitura de stat urma sa se fad prin intcrmcdiul unui labora tor clandcst in al Miscarii legionarc. 156.Comandamcmului de prigoena' suma ea~tigata int r-o zi de muncd.eu cchipc de lcgionari. Ataeul la Palatul Regal avea ca sea p detcnninarea lui Caro l al II-lea sa abdicc in favoa rca liului sau Mihai 14s. pana la laboratoru l clandcstin':". 141. 21 4. in Universul. f. Prin diferitc a lto retele. 0 noua anna invcntata de It. dosar nr. Fond DGP. 9. Horia Sima a introd us noi cua ntumuri ale corizntiilor. dosar nr. Cap. p. 147 DANIC. 123. Acestia trcbuiau adusi in Bucurcsti in echipe mic i ~ i plasati in diferitc slujbc. mai ales la magazi ile de munitii. 121-122. 28 ianuarie 1939. prin intenncdiul cu nost intclor lui Haria 14 Sima ' . carc-i era u fideli. Oarca".000 de lei unnau sa donczc pcntru nevoi le .Amanunle despre explozia din sir. undc se fabrieau aruncat oarc de flacari. f. in vcderea mariri i numiirului de contnb utori'". . Pentru a procura anne. in rcgiunile ramasc fidele act ivitaplor tcro ristc.. Paralel eu activitatea It. 26. Parale l ell accasta colcctare de fonduri trebuia sa se reinccapa propaganda printre munci torii din fabriei. p. Fond DOP. an LVI. Nicolac Dumitrescu. Ibidem. Inrr-c luna de zilc fusescra dotate prirne lc celule tcroriste. 25211 939.

in dcccmbric 1935 atmosfera in Romania nu era dcIoe rcvolutionara. f. Ei fusescrf constransi in mica rnasura. in al doilca rand. studcntu l Ion Dimitriu prod ucea la locuinta sa pctardc artizana lc. Semnal ul cscc ului tentativei de lovitura de stat a fa st dat la sfarsit ullunii dccembric. La jumatatc a lunii dcccm bric. Astfel ca. am plasarea studiourilor si locatiile in care sc aflau cab inctcIe de control ale inginerilor. care nu avea rcpcrcursiun i asu pra .revolutie'' a fas t identificat de Siguranta. Cu toat e cforturilc celulcIor tcroristc organizate de Horia Sima. cxista u putinc sansc ea lovit ura de stat sa rcuscasca.trcscu. 151 ibidem 11 3 . iar deplasarca lor a fost oprita. . f. chiar un ii dintrc Iiderii legionari au face t apel la linistc $i au aderat la principiilc FRN. a fost initiata campan ia de prcgiltire a masurilor de atac. prcc um si dc numaru lui cfcctivului de soldat i si ofilcr il51 .Razlcti". 23711937. aflat in legaturfl ell un mcmbru al Corpului . 33. Mai mull chia r. in conditiile in care . cand un lot de 125 de legionari din provi ncic sosit i in Bucurcsti pent ru . in catcva zilc. 413. La scurt timp 150 ibidem. populat ia sc obisnuise cu rcg imul autoritar.civililor". deci intregul mccanism de funcponare' J''. cxistau pers pectivele unci jmbunatatiri.xleclaratii de supunere". Parale l ell actiunca logistics. autor itatile au facut legatura dintre acesti legiona ri si altii care urmau sa plcce din tinuturi spre Capitala. Har ia Sima detinca infonnatii dcspre amplasarea post urilor de paza. Dcsi inannarea era rudimcntara.Correndamcntul de prigoana" reusea sa stranga fonduri. Planul po stului de radiodifuziune Bancasa a fa st obtinut prin intcrmcd iu l unui simpatizant lcgiona r care lucra acolo. dosar nr. Un alt legionar apropiat al "Comandamentului de prigoana" a rcusit sa obtina planul de organizarc al Scolii Prcgiltitoarc de Ofitcri Bucurcsti.Totul pen tru Tara" nu semnascra . avand in vedcrc di unii dintre fostii conducatori ai Partidului . Har ia Sima avea deja cunostintc dcsprc struetura postului de radio.

1. 13. Ataeul terorist a fast planifieat pcntru 6 ianuarie. nr. in Universut. 114 . dar in timpu l operatiuni i a fos t idenrificat de agcntii politici. Grupul de atcntatori a fost descope rit de politic la 8 februaric 1939 Intr-un imob il di n Bucuresti. grenade de mfma. impreuna cu Vasile Cristescu au decis in accstc conditi i sa amanc lovitura de stat pentru luna martie. dosar nr. in timp ce sc ascundea Intr-o 10cuinta clandestine a M iscarii lcgionarc'P. iar labo ratorul a explodai!" . an LVI. 167. m DANIC. Nicolae Dumitrescu sa distruga si . dosar nr.Se planula un atentat la viaja domnul ui Armand Calincscu.du pa acest inc ide nt.jabrica'' de aruncatoarc de flacari. 123. in laboratorul de pctardc al studcnt ului Io n Dimitriu s-a produs 0 reactic in unna carcia int rcgul cfcctiv de cxplozibil a luat foe . 86. 5 kilo gra me de su lfat de pot asiu pentru pctardc etc. in masura in care au scazut sansele unci lo vituri de sta t bine organizatc. f. viccprcscdintele Co nsiliul ui de Minism''. p. cand regele ~i mcmbrii guvcmului partieipau la ecrcmonia aruncarii crueii in Ddmbovita. rss Ihidem. f. a fost idcntificata de autoritati la 24 ianuarie. Echipa pirotchnisra condusa de It. 13 fcbruaric 1939. l~ Ibidem. 262/ 1940. 42. dar noi le evcnimcntc au spu lberat oriel' spcrante privind alte activirati te roristc!". Arma nd Cal incsc u era atcnt mo nitor izat de lcgion ar i. Horia Sima. 252/ 1939. dosar nr. f. l~~ . compusa din 18 persoane. Nicolae Dumitrcscu.000 de cartusc de loate calibrc lc. aut o ritatifc cs timand la 100 personnel l' ca re crau implicate In com plo tul impotriva mini strului de tmc rnc '" . Grupul de atcuta tor i era dotat destul de bine eu munitic: pistoale. 16/1938. p. dar actiunea a fast contramandata datorita masuri lor de pam luate. fiind arestat in unna un ui schimb de focuri l 56 • Prin an ihilarea acestei 151 Dosar Horia Sima (/940-1946) . Horia Sima l-a sfatuit pe It. 348. Fond DOP. 0 parte d iutrc cch ipele sos itc din provincie ncindcntificatc au fost prcgdtitc sa comita atcntate la adrcsa lui Armand Calincscu ~i a rcgclui.

in care au fast raniti trci dintre agentii care participau la opcratiune. in Universul. temdndu-sc ca pc litia va intensfica cautarca lor.Profesorul Cristescu a fast tmpuscer in unn a unei 1upte cu agentii politienesti''. an LVI. 28 ian. to ti chiri asi i trebuiau dcclarati 1a politic sau la pos turile • Vezi infra. 253/ 1939. dosar nr. 1939. in contextul prccipitarii cvc nimcntelor. Vasi le Cristescu. Asa dar.Ji sta ncagra" a Politici. nu a avut acecasi libertate de miscare ca si cci lalti co ma ndanti legion ari. 157 158 ll5 . Insa ci au deschis foc ul. Aces ta a Incercat sa fuga la vederea poli tistilor. nici nu ma i putea functiona. p. pc rutc diferite. or. Mo artca scfului "Comand amenmlui de prigoana" nu a decla nsat imed iat 0 co mpetitie pentru conducerea Miscarii Icgionarc. Fond DGP. dcoarccc Incepand cu luna decembric 1938 era pe . 115-116. "Comandamentul de prigoana" pe la nga fapt ul cii nu mai avea suport di n partca legionarilor de teritoriu.p. dcoarece activitatea clandestine dcvcnisc imposibila. iar Vas ile Cristescu a fost fmpuscat monal'". DA NIC.ultimc cel ule tcroristc . Seful "Comandamentul ui de prigoana". f. Horia Sima abia la sfarsitull unii feb ruarie a intrat in evidcnta aut orita lilor. 16. . autoritatilc au lichidat potcntialul Miscarii legionare de a initia atentate contra de mnitarilor statul ui sa u impotriva unor obiectivc str ategice. Conform unui decret-lege regal cmis la lnccputul luni i februarie 1939. iar poza sa a fast dist ribuit a la granita lS7. La 27 ianuarie 1939. 26. S-au Indreptat sprc Germania. adresa unde Vasile Cristescu locuia cu chirie (din data de 2 ianuarie) a fost iden tificata de agentii dc poli tic. dupa care urmaritul s-a retras in camera pe care 0 lnchiriase. 9. Dupa aceea a unnat un alt schi mb de focuri . 0 parte dint rc comandantii Icgionari aflat i in clandestinitate au trccu t gra nita ilegal . in functic de contactclc pe care tc dctincau". deoarece sc cpuizasera locuri le in care mcmbrii acestuia putcau sa se lntalncasca in siguranta. inca din dccembric.

p. datorits situatiei intcrnationale.prigoana'' lui Carol al II-lea. in respectivelc dcclaraui Ircbuia mcntionara ocupatia chiriasi lor. undc s-au rcfugiat coma ndantii legio nari aflati in libertatc.Comandamcntulu t de prigo ana" era deo seb it de grcoaic. in Universui. in Universul. Va exista ~i un . La Inccputul 11l11ii ianuar ie 1939 .. 2.Propricrarii sunt obligati sa decla re nume le chiriasilor. A doua conditio in care se putea picrdc cctaten ia era sustragerea de la satisfacerea sragiul ui mil 60 Iitar • Leg iona rii erau pasibili sa intre sub inci denta ambclor prcvcdcri lega le. iur propricrarii care se sustragcau acestei prevederi legale cra u pa sibili de amcnzi dcstul de mari'" . an LVI. Legionarii au nwnit refugierea in Germanin din iama 1938-1 939 . Expunerc de motive ~ i tcxtul decrerulul-legc''. 116 . cu toa tc ca •• reprc zcnta a solutio sigura in fata masurilor luate de autoritati contra Legiunii.. deoareee nu preconizau sa ia legatura eu d iplo matii rom dni de la Berlin si era previzibil ea in curand urmau sa sc faca conccnrrari.4. nr. 9. 160 . II.primul exil''. cauzat de .2 februarie 1939. Avand in ve dere ca toatc lcgat urilc di n Cap itala sc cpuizascra. function arca . Prlmut " exit'· ill Gen nania Refugierea in Germania.. Cu toate aeestca. atregca 0 seric de inconvcn icntc privi nd stat utul de cct atcan al tincrilor cxtrcmisti . iar lnchiricrca unor imobile in no ile co ndi tii lega le nu mai era sigurd. dura evenimenrele din 21-23 ianuarie 1941. Compctijia pcntru putcre unna deci sa se dcsfasoare in exil. p. . tina nd cant de conditii lc mort ii lui Vasi le Cr istcscu. 13 ianuarie 1939. 13. nr. noua lege a drepturilor civ ice stipula c.de jandarmi.Ultimele informajii''. 31. Ia ince putul Iunii ianuar ie 1939 "Coman1 ~9 . an LVI.al doilea exil".'i se ponte picrdc cetatcnia romdna dace eel aflat in afara grunitelor nu se Inregistrcaza la consulatele din statele respect ive.

in Iugoslavia. Comandanti i legionari au ajuns la Varsovia cu ajutorul unui diplomat poloncz pc carc-l cunoscuscra la Bucurcsti. treceau clandcstin in Ungaria. f. Dosar Haria Sima (1940-1946). p. Ibidem. cit. deoarece incl udea punctc de trccere nefolositc in mod curent de cctatcni i romani. De aici.Borsa. de unde luau trenul sprc Vicna 1/i3. De la Sighet. iar eu trenu l luat de la Szcgcd trc buia u sa ajunga in localitatea de la granita mag hiaro-austriaca Soprano D upa aceea urm au sa trcaca din nou c1andestin frontiera pana in loea litatea au striaca W iene rneustadt. dupa care au luc hiriat 0 cami oncta panii in local itatea Ispas. De aeo lo au mers cu automobi lul pana in apropicre de linia de dcmarcatic. de unde au fost prcluati de calauzc si adapostiti 0 pcrioada in satclc poloncze de fronticra. p. Una dintrc rute era pr in Bucovina . de unde erau prcluati de calauzc si trccut i pe la Bcba Veehe. deoa rece a fa st idcn tificata de autoritatilc romane':". Ion. fiind folosita in spec ial de apropiatii lui Horia Sima . Pc acea ruta nu s-au facut dccat doua treceri ilcgalc. tara a se pcnnanentiza uncle eontacte pcntru ca pc viitor sa trceca $i altc grupuri . Fond DG P. 252/ 1939. DANIC. A treia ruta a fast eel mai probabil stabilitil ad -hoc. a fast eca mai efic icnta. cu trecere prin Polonia. 123.. 26211940. o alta ruta de tranzit sprc Gennania a fast . prin intermediul unor ca lauze s-a trecu t Dumit rcscu. dar tara sa se impliee in trcccrca fra uduloasf a fronticrci'!'. Cci care dorcau sa foloscasca accastii calc de icsirc in tara trcbuiau sa ajunga la Arad. 86.damentul de prigoana'' a dcctansat 0 actiunc de amploare privind trimitcrca mcmbrilor sui in Germania (pr imclc grupuri plccascrf in dcccmbrie 1938). Cci care au uti lizat respectivul trascu au mers eu trenul pana la Ccmauti. f. ce sc angajase sa-i ajute pe legionari sa obtina azil poli tic.adrninistra ta" de orgauizatia Timisoara a Miscari i legionare. p. 138. Cu toatc ca ruta era foarte dificila. carc-i lasa in apropiere de granite. 16J Ibidem. dosar Of. 242 . dosar Of. op. J61 162 11 7 . 2 15-216.

Stelian Staniccl. grupului initial: Nicolae Perrascu. Cei patru care unnau sa trcaca in Polonia sc aflau de ccva timp la Ploicsti. tot prin filicra pcloncza. folosind ruta din Polonia. Insa autoritatile au identificat ulterior traseul . fiind mai putin cunoscut. i s-a adaugat Victor Silaghi. au fast Ion Dumitrcscu-Borsa.in Cehoslovacia. fiind dcghizat i in unifonne de ofiteri. accstia nu mai avcau unde sa se ascunda. Primii care au decis sa piece. urmand sa asteptc intregul grup. care probabil dupa evadare staruse numai in Transilvania. cand controalele erau mai putin intense. grupul a fost prcluat de calauze ~i trecut in Polonia. Anghcl Dragomir ~i Viorel Trifa. cand au plecat cu trenul spre Ccmauti. a pleeat imediat la granita romano-polona. op. Titi Cristescu. au ales sa calatoreasca noaptea. Pana la Ploicsti au mers eu un automobil. Trecerea frontierei s-a facut tot cu aj utorul csuoeclor. pentru a se afla daca politia avea cunosunta despre deplasarea lor. A doua cchipa de comandanti Icgionari a plecat dupa csccul loviturii de stat. Nicolae Horodniccanu ~ i Stelian Stanicel. Dupa moartea lui Corneliu Codrca nu. dcoarccc la Bucurcsti crau urmariti dupa descoperirea tipografici clandestine. pe care le-o lasesc Alexandru Cantaeuzino.'? i astfcl legionarii au trebuit sa 164 11 8 Dumitrescu -Borsa. 25 1-255. In apropierea fronticrei. Cci trei au avut avantajul ca avcau la dispozi tic moncda poloncza. dcoarece politistii le cunosteau toatc domiciliile clandestine pc care Ie utilizau. It. p. Aeolo au fast ascunsi de organizatia locale paoa la 7 ianuarie 1939. dupa care Miti Dumitrescu s-a inte rs la Ploicsri pentru a pregati tranzitul unci noi eehipc de coman danti Icgionan' " . lara ca legionarii sa primcasca sprijin aici de la nationalistii cxtremisti locali. Dupd ce au ajuns la dcstinatic au fost prcluati de organizatia Prahova (condusa de Dumitru (Miti) Dumitrescu) ~ i adaposti ti a pcrioada. . cit.. Ion. In apropicrca granitei. Pentru a nu risea sa fie prinsi. asa cum s-a Intdmplat in Polonia. Cei doi ramas i la Ploicsti au plecat la 2 1 deccmbrie cu 0 masina a unui prieten al lui Mit i Dumitrescu.

Dupa stat ia Alba Julia. 123. Haria Sima s-a putut ascunde d in cc in ce mai grcu in Bucurcsti. 119 . 86 . 121. 16S DANIC. cci trei au disparut din trcn. Nicolac Smarandescu si Eugen Teodorcscu!". iar in catcva zile au ajuns la Viena. 169 DANIC. iar cci doi au fast arcstati'". 252/1939. f. dupa care au luat trenul sprc Berlin l 67 . dato rita unc i problcmc de motor. Fond DGP. pro babil pcntru ca sc tcmcau sa nu fie dcscopcriti de evcntuale controatc''". avionul a trebuit sa atcr izczc fortat. iar la inceputul lunii martie au ajuns la Berlin. ell ajutorul unui avian cc participa la un miring aviatic. accstia au trccut pc la Beba Vcehc. Dupa esccul complotului contra rcgclui Carol al If-lea si a ministrului Armand Calincscu. imbracat in haine taranqti si Insotit de 0 cunostinta care de asemenea purta haine traditionalc. Fond DGP. 2 15-2 16. iar la Plo icsti au urc at si ccilalti doi comandanti lcgionari. EI a fa st ajutat de aviatorul Andrei Costin. dosar nr. iar dupa aceea ell ajutor german sa ajunga la Berl in. p. dar care datorita faptului ca erau urmariti au stat mai mult asc unsi in provincic. a parcurs rota cchoslovaca. Comandantullcgionar Victor Dragomirescu a lncercat sa aj unga in Germania mai p utin periculos. dosar nr. p. fildind apcl si 1<1 ultimcle cunostintc care nu crau cunoscute de autoritati . Gheorghe Dragomir. Stefan. Conform plan ului sau. Grupul a fost format din: Constantin Papanncc. Al trcilca grup a ales ruta iugolsavo-ungara.cautc noi modalitati dc trecere ilcgala a granitcil6S. op. folosind cfiliiuze. Icsirca pc la Sighet s-a produs la 27 fcbr uaric. Hie Smultca si Alcxandru Popovici. unna sa trcaca ilegal in Bulgaria. fiind campus d in Haria Sima. Nicolac Scitan. La 8 fcbruaric. 262/ 1940. 210 .. compus din comandanti lcg ionari care contribuiscrii $i ei la dcciziile "Comandamcntului de prigoana". La 4 fcbruaric. Al patrul ea grup. Tnsa la putin dupa decolarc. 168 Palaghita. a luat trcn ul sprc Arad. f. f. cit. 167 Dosar Horta Sima (1940-1946). 16 6 ibidem.

Ficcare dintrc comandantii legionari prczcnji in Capitala Reichului a cautat sa eonstituie grupuri de putere si astfcl unitatea conducerii a disparut. 120 . Obicet ivul noii gcncrati i de conducatori ai Miscarii legionare a fast exelus iv aseensi unea la guvernare. in cadrul noului "Comandament" de la Berlin s-a purtat 0 disputa pcntru sefie. Gheorghe Clime refuzase sa semneze .omului nou'' in spirit nationalist. in lara. nemultumita de statutul intelcctualului in societatc. deoarece nu rcusise sa dcpnscasca statutul de comandant legiona r de provincic . Pcntru prima data. prin oriee mijloace. nici unul nu putca sa cmita preten tii asupra locului "vacant" al lui Corncliu Codreanu. Niei pozitia lui Haria Sima nu era foarte consolidata. ca re in prima j umatate a anului 1939 nu au afcctau siguranta statului. care dorca intr-un fel sa-si faca dreptate eu forta pentru a cuceri puterca in stat.Ca pltolul 3 Cla ndestinitate Dupa refugierea la Berlin a mcmbr ilor fostclor "Comandamcntc de prigoa na". Accs tia din urma au fost exponenti ai gcnc ratiei anilor 1930.Comnndamcntclc de prigoanil". si nieideeum formarea . dcvcnea evident ca toate Inccrcdrilc lui Come liu Codrean u de a crea impresia ca Miscarea lcgionara era organism unitar nu aveau baza rcala si ca " nonne lc" instituitc de acesta nu au fost Insusitc ~ i de comandantii legionari mai tincri.xlcclaratia de supuncre" ~ i astfel nu existau perspective sa fie e1ibcrat prea curfind. care va dcclansa problema sueeesiunii "C3pitanului". in Gcnnania au ajuns pana in primavara anului 1939 aproximativ toti comandamii Icgionari care orgauizascra . Dintrc accstia insa. activitatca Misciirii legionare d in tara s-a redus la mici activitati clandestine. cu toate ca organizasc atcntatclc din noicmbrie si dccembric 1938. asa cum sustinea Corneliu Codreanu.

"Comandamentul" de la Berlin a organizat ~i finalizat asasinarea lui Armand Calincscu (august-scptcmbric 1939).1.In tara.Comandamentclc de prigoana". pcntru a dcclansa noi activitati tcroristc. Dupa moartea lui Corneliu Codreanu si . reactionand numai la unele zvonuri conform carora Corneliu Codreanu era in viata sau ca de la Berlin. care incepand cu anul 1939. 1cgionarii s-au rcscmnat cu regimul carlisI si nu au mai continuat sa sc reorganizeze. Prin colaborarca cu accst nuclcu dur. Contactcle acestui nuclcu cu Berlinul au fost permanente. 3. dupa victoria asupra Polonici ~i sucecsele militare din prim:lvara anului 1940. prin Ion-Victor J 21 . fiind mijl ocit de 0 rctca comunicationalf Iiisatii de Horia Sima in momentul in care a fugit din lara. care s-au organizat binc in clandcstinitatc. alaturi de 0 parte a Corpului "Razlcti" si uncori de structuri ale FdC. a capatat aspect de gcneralitate in Miscarea legionara. dar foartc activo In general.Comandamcntului'' de la Berlin condusa de Haria Sima a dccis sa se jntoarca in tara. aripa .fie se tcmcau de rcactia autoritatilor. s-a produs un nou val de dcsolidarizare. cu rolul de a-I determ ina pc Carol al Il-lea se-t cheme pc legionari la guvernare. dupa plecarea in Gennania a liderilor din fostcle "Comandamente de prigoana''. Atunci cdnd situatia intcmationala a balansat in favoarca Gcrmaniei. studcntii au perpetuat principiilc rczistentci fata de Carol al Il-lca. Nucle ul dur al legionarilor era rcdus ca numar.dcclerajiilc de supunere" semnatc de lidcrii cunoscuti. Primii fosti conducatori care au icsit din lagarele unde aveau domiciliu obligatoriu au facut apcluri la Iinistc si au adcrat la noul rcgim. Fara lideri intemi Masa legionarilor nu mai activa in cadrul miscarii mea inaintc de februarie 1938 . Fcstclc organizatii nu s-au manifestat dedit sporadic. fie nu crau de acord cu masurilc tcroristc pc care Ie pregateau .

vorbea numai de antisemitism sau de intcgritatc a frontie relor. pc fondul valulu i de atcntalc. cand au fost facutc responsabilc dc moartea lui Com cliu Codreanu. f. f.Vojen (ea re ar fi fost eol aborator aprop iat al lui Hitler) sc pregatca vcnirca unui govern lcgionar. I 1 122 . dosar nr. Chiar si cei mai vcchi intclcctuali ai Miscarii lcgio nare sustineau ca au incctat or icc activitatc politica. f. 8/ 1939 . 135. 5 Ihidem. 2. chiar daca . 204. 366 .oprobiu'' pub lic. cat si libcr-pro fcsionistii s-au incadrat in noiIe organizati i profcsi onalc carliste $i s-a u desolidarizat de actiunile . Sta rea de spirit a masci lcgiona rilor a fost influentata in primul rand de atitudinea intelcctualilor miscarii. in confcrintclc pc care Ie tinea. 130. Polemica privind . nu si despre aba tcrca de 13 democratic promovata de rcge". 7 Ibidem. Atat ei. f. f. Pentru cci mai multi dintre Icgionari. eu toate ca din randurilc acestora sc recrutau de obicci cclc mai DANIC. Miscarca lcgionarf trecea si printr-o pcrioadf de .0 ficial'' urmarcau sa compromita persoana regelui I . 155. 98. ca sa nu intre sub supravcghcrca autor itatilor. ce nu au fost primite deloc cu simpatic. Fostii publicist! inccrcau sil-i cvitc pc ccil alti lcgionari. Ibidem. Primii eare s-au ma nifestat au fost studc ntii maccdoneni'. activitatca in ilcgah ratc era impos ibila. f. Fond DG P.. Ion Gsvanescur'. 4 Ibidem. 3 Ibidem. care dupa februarie 1939 au facut dcgraba apcl la colaborarc cu rcgimul autoritar. printrc care $i prof. care . in caz ca ar f fost dovcd iti cii purtau discutii politicc in continuarc'. dcoarece se picrduscra co ntactele eu Iiderii de la "centru"6. dar $i de noilc pericole la care era u supus i legionarii. 252 / 1939. 10 Ibidem. f.Comendamcn tclor de prigoa na'" .ncccsuatca'' actiunilor violcntc ale "Co mandamc nte lor de prigoana" a inccput chiar din ianuari e 1939. dosar nr.

in aceste conditii. de la Universitatea Politchnica din Timisoara. Ion Protopopcscu. dintre noile "cadre". a lasat in fruntea organizatiei din Bucuresti pe studentul Mihail Varfureanu. Scdintclc de cuib au fost sistate. Ion Nicolau" Caparul retelci de informatii in Romania era asigurat de prof. Uneori. f. Horia. f. Ei i-au acuzat pe cci din "Comandamcntclc de prigoana" ea au activat fiira ascntimentul celor care nu se aflau in Iibcrtate". membrii sau simpatizantii cu bani au donat sume pentru familiile eelor inchis i sau direct accstora. Horia Sima. AI doilea eurent de condamnarea a liderilor din . Accsta se dovcdisc foattc radical si avea sprijinul lui Victor Dragomirescu si al lui IonVictor Vojen.radieale . mcntinand permanent contactul cu "Comandamentul" de la Berlin. Accst tip de atitudine a fas t Insusita de marca masa a legionarilor din fostele euiburi. 9 Sima. pe eare acesta ii numisc Ia sfltrsirul anului 1938. organizatorul ultimului "Coma ndarnent de prigoana". iar pc parcurs sc aflau scfi judcteni fideli lui Haria Sima.l.elcmcnte". sistemul de distributie a informatiei ~i curierat a Ibidem.Xomandarnentele de prigoana" a aparut din dircctia celor clibcrati din lagarclc unde aveau domiciliul obligatoriu (Inccpand cu ianuarie 1939). la Intalnirile ocazionale dintre membrii fostelor cuiburi. Lupta Mi$ciirii Leg ionare contra regimu lui Carol II. p. 22-25. Editura Metafora. La Corpul . Nuclcul dur al lcgionarilor cxtrcmisti si-a continuat insa activitatea. Cel putin pcntm anul 1939. sefii acestora i-au sfatuit pe subordonati sa nu mai dcsfasoarc nici un fel de activitatc. 8 123 . 16 1. Sjar$itllllll1ei domnii sdngeroase (10 decembrie 1939-6 'septembrie 1940). 2004.. activitate fata de care autoritatile nu au luat masuri. care au preferat sa astepte un moment favorabil pentru a reveni pe scena politica.Razlcti". legatura cu cei de la Berlin unna sa fie fiieutii de ing. cotizatiilc Incctand dcci sa mai fie 0 sursa de finantarc pentru activitatilc curcnte.

Ibidem. pe cuiburi. 326 . Nucleul ramas in tara a organizat actiunea . 252/193 9. ce eonsta in mcntincrca lcgfiturilor Intrc membrii care sc afla u in Iiberlate. Banii urma u sa fie dati superiori lor ierarhici. f. 194. mobil izandu -se imediat dupa rcfugicrca "Comandame ntul ui de prigoana" (mcmbrii strucDANIC.Razlcti" a fost unul din principalii sustinatori ai actiunii legionarilor in anul 1939. dosar nr. Corpu l . iar cei care doreau sa continue opozitia fata de Ca rol al Il -lca urma u s:\ lucrczc pe pro pria rasp uudcrc '". Nivcl ul membershipului din 1937 a fost redus drastic in perioada instaur arii dictatur ii lui Carol al II-lea.vcriflcat''. Fond DGP. Contrar traditici. eu toatc ca seopu l declarat al actiunii era ajutarea eclor care cra u inchisi. a fost reformat: se climi na obligativitatea inrcgistrar ii scrisc a cotizatiilor. Con form noilo r instructiuni. iar uneori mcmbrii accs tora nu se cunostcau lntrc ci. 9/ 1939. euiburilc nu treb uiau sa se mai intrune asca. activitatea Miscari i lcgionarc la nivcl organizat urma sa incetczc Inccpand cu luna fcbruaric 1939.Fonduri pentru victoria finala". dosar or. Aceste dispozitii au fast valabilc numai pentru activitati lc terorisre. Strangerca 'de fonduri a capatat Insa noi dimensiuni. f. iar eel care straugca banii trcbu ia sa fie un Icgionar binc .functionat perfecl si au fost puse la ca lc noi act iun i tcroristc. lO IJ 124 . dosar or. 16/1938. strfingerea de bani facand u-sc de la individ la ind ivid de catrc scful de euib. Conform ultimcl or dis pozitii date de lidc rii rcfugiat i de la Berlin. de asemenea tara nici 0 tnregistrarc'" In afara rctclci lasatc in tara de Haria Sima nu au mai fost asociatc accs tui sistcm altc organizatii locale. pentru a nu fi dc tumatc sumcle colcc tatc. in scopul ajutorarii fami liilor Icgionarilor arestati. iar in 1939 organizatia avea statutu l de midi organizatic conspirativa. s:1 se asigure ca nu vor f idcnt ificati si sa strangf cot izatiilc de la fiecarc in parte". eel care intcmcia un cuib trcbuia sa ia lcgatura eonspirativ cu mcmbrii accst uia. 12 Ibidem. Vechiul sistcm de cotizapi. 14. f.

IR Ibidem. Pcntru a nu atragc atcntia. primcle grup ari CSL s-au mobilizat la Cluj.turii au fost anuntati ca sc va continua strangcrca de cotizatii). La Univcrsitatca Politchnica d in Bucurcsti. Ibidem. 14 125 . la care finantatori i Lcgiunii sc putcau strange ncstingheriti pentru a colecta fondur i 13• Cei din Corpul . dosar nr. f. 15 Ibidem . 141. au contin uat sa activcze ma i ales In operatiunile de cur icrat. 16. Medicine ~i Litere . dcsi nu contau in strangerea de cotiza tii. 141. anuntand ca tsi vor inccta prorcstul doar in momentul in care accs ta va fi schimbae 6 • La Universitatea d in Bucurcsri. f.Prietenii Legiunii". eu toatc ca pc ntru mo men t dosar nr. f.17. 16 Ibidem . f. Radicalismul lor nu s-a amcliorat nic i dupa reintoa rccrca lui Florian Stcfancscufioangf la Rcctorat. donatiilc urmau sa sc faca in urma organizarii unor baluri. f. au reus it pan a in aprilie sa-si formezc filicr e de inarmare.Razlcti'' au mobilizat ~i Asociat ia . folosind posibilitatile de trecere clan destine a fronticrci in Jugoslavia. principaicic nuclce activand la Facultatilc de Stiintc. 13 Ibidem. dosar nr. Grupurilc FdC. scrate etc. Org anizatiilc studc ntcsti au Incc put ~i ele actiunca de strangcrc a cotizatiilor pcntru ncvoile celor di n detentie". rcorga nizarca studcntilor radicali a fost finali zata in mar tie. slabilind sa continue activitate a in ilcgalitatc". Cuiburilc din vcstu l tiirii. 112. 252/1939. 19 Ibidem . dar $i in procu rarea de anne sau munitii '". 11 Ibidem. 209. 166. Dupe rcfugicrea "Comandamenlului de prigoana". f. 133. f. astfel ca nu se cunostcau mcmbrii din ani de studiu diferip". cuiburi le si-au sc himbat structura dupa modelul lansat in fcbruaric.. iar in marti e auto ritatilc sc eratau din nou tngrij oratc de potcntialul terorist al Miscarii lcgionarc'". Studcnt ii si clcvii au activat permanent in pcrioada clandcstinit atii. 252/1939. 9/1939.

in timpul alcgcrilor din primavara anulu i 1939. 9/1939. Ibidem. f. Imediat dupa februaric 1939. 336 dosar nr. f. dosar nr. 371. 132. in general. f. pentru a sc anula votul". Autoritatile nu au dorit sa agite spiritele in universitati ~i astfe l nu i-au ares tat pc rcspectiv ii propagandisti. sustinand supravictui rca lui Corneli u Codreanu. 14 Ibidem. dosar nr. membrii cuiburilor radica le s-au insc ris in "p artidul regal". Nu cle ul de legionari care activa in clan dcsti nitate a avut diferitc atitudini fata de FRN . Ibidem. dosar nr. 333. f. f. 1. Ce l mai adcsea propaganda a fost orale. 16/1938.nu aveau in vedere sa lotrcprinda acti uni tcroristc". 9/1939. coo rdonatori i 10· cali ai cuiburi lor care act ivau in c1andcstinitate i-au sfatuit pc legionari sa ser ie pc bu letine le de vot diferite lozi nci. da r au conti nuat activitatca lcgionara ilegala. 15 Ibidem. In uncle organizatii. 310. cxistand put inc cazuri in care legionarii au lipit afise . 17. A doua categoric de manifeste aveau caracter dczinformativ. cu scopul de a-i mobiliza pe legion arii care abandonascra acrivitatca". 126 . f. 252/1939. Ibidem.mobili zatoare?" . probabil pentru a nu ridica banuicli. ducand 0 campanic impot riva insc ricrii in noua structure a colegilor nelegionari si refuzand sa adore". mcmbrii CM L au luat eccasta atitudin e" . Manifcstele din accasta perioada n-au mai cmis atacuri verbalc la persoana rcgclui sau a a ltor ministri din guvern. Micilc grupuri locale 10 11 Ibidem. dosar nr. legionarii nu au reus it sa mai organizeze atent ate co ntra ord inii de stat. In general erau apcluri cairo lcgionar i. dosar nr. 9/1939. de la om la om. prin care acestia erau indemnati sa nu rcn untc la principiile organizatici si sa astc pte momentul pctrivit pcntru revenirca pc scena politica. 16/1938. 11 13 Ibidem.3 18. Studcntii au sabotat act ivitatea FRN.

. 78. rarcori rcusind sa acumuleze munitii pcntru cvcntualc atentate. la 10 iulic.sacnncat'' pc ntru cauza miscarii . Nicoleta Nico lesc u a murit. 22-25.Fcmeile in pngoana''.. an IX. p rin ing.s-au preocupat de co lcctarca fonduril or necesarc colegilor din inchisor i si . 9/1939.anartiri lor" care s-au . dosar nr. 3-4. Inrcgistran du-sc noi aban don uri print re memb rii activi". Priudcrca celulei teroriste coordo natc de comandanta lcgionara Nicoleta N ieolescu (fosta membra a . Co nfo rm un or sursc. in unna ciiruia VOl' fi ch emati la guvcrnare . sc afl a in legatura cu Pol ijia si a sabot at i n pcrmanentf act ivi tatca 26 cclor din tara in primavara si vara anului 1939 . in Tara si Exilul. pe lista . in urma d ctcntici.Comandamentclo r de pr igoana") i-a fost atribuita ulterior lui Mi hail Varfurcanu. Ulterior.ncluj ionarca" problem ei Cchoslovac iei. Ion Nico lau. Miha il Vftrfurcanu. 28 DAN lC. deoarccc spe rau eli se va declansa un razbo i mondi al Intrc statelc to talitarc si cdc d emocratiee. aceasta a in trat i n m ito logia lcgio nara. Ha ria. p. nr. 2. Ado lf Hitler si-a indrcp tat . Evenimentul a fast 0 ne ue lovitura de imag ine pentru miscarca cla ndcs tina. p. Ei faccau ~ i uncle cstimari p rivi nd sc ful guvern ului intr-o astfel de situaj ie: Nae Sima. a rcusit sa satisfaell ccrcrilc cclor afl ati la Berlin . iar in Bucu rcst i au iuccput sa circu le uncle zvonuri mac abre privind natura decesul ui: vi olata ~i arsa de vie in crcm ato riu'". scful studcntilor. Fond DGP. 26 27 127 . f.atent ia'' si sp re celelalte state d in Eu ro pa Centrale si de Est. . Cerc ur ile intclectual ilor legionari au prim it c u simp at ic " pro blema cchoslovaca". deoarcee organiza rea respectivulu i gru p era ext rem de co nspi rativa . organizatia lasata de l loria Sima la p lecare a functio nat neuni tar. Sfiir~itul. dar CSL a fost inaetiv. Germania a oferit purina atcnric Miscarii Icgionare pana la fina lizarea prog ram ului NS DAP in Europa Centra le. La Bucurcsti. ianuarie-februarie 1973. Horia. Corpul "Razleti". Sima. Abia dupa .Comandan-entulul'' de la Berlin. .

rn Heinen. f. care a dcc is sa se apropie intr-o masura mai marc de Germania. f. In prima instanta. dosar nr. lar pcntru a obtinc un acord economic favorabil a folosit tehniea santajului. Armin. 1999. Ibidem. 29 128 . dar in ccle din urmf disc ursul s-a domolit. Bucuresti. cat si dupa.Ioncscu sau generalul Ion Anronescu". 131. 8/1939. 166. Cu toate di In timpu l proceselor lui Corneli u Codreanu din primavara an ului 1938 . iar guvcmul de Ia Bucuresri a intreprins putine eonccsii fata de Icgiona ri. Ibidem. 8/1939. Spcrantele legionarilor au fast intarirc si de atitudinea guvernului roman . mai ales in ceca ce privcstc clibcrarca eclor ell domiei liul obligatoriu . sustind nd ca urmcaza chemarea Miscarii la guvemare" . () contributie to problema fascismului international. Mtscare sociaid si organizatie politica. Fond DOP.j-eziste". dosar nr. p. sefii organizatiilor legiona rc cla ndesti ne au dus o campanic de mobilizare a ade ptilor. Lcgiunea Arlianghelul Mihail. 252/1 939.Comandamerit" va face prcsiuni privind statutu l legionarilor. 399. Dupa divizarca Cc hoslovaciei. Deoarece Germania nu a ararat si alte prcocu pari pcntru situatia nation alis tilor cxtrcmis ti romani. 31 DANIC. D upa accst mome nt. Dar Gcrma nia nu avea la aecl moment alte intercse in Romania pe langa satisfaeerea dolea ntelo r eeonomiec. nu manifestase nici 0 rcactic. guvernul roman a decis sa . guvernul de la Berlin a devcnit brusc preoe upat de industria pctrolicra romancasca. Editura Humanitas. 165. f. La 23 mart ic 1939 a fas t scmnat acordu l econ omic rom ano-german. spcranjclc lcgionarilor s-au dimi nuat si au spcrat ca la Berlin noul . dosar nr. care a fas t vazut in cpoca drept 0 ancxarc a ceonomici romancsti dupa intcrcsele germane". guvernul german a incurajat prcsa nationalsocialista sa ataee autorita rilc romflnc pentru modul in care a fost j udecat ~i a murit lidcrul legionar. Inapoind decoratiilc primite de Caro l al Il-lea de la Adolf Hitler.

aru ncand incaltamintca pes te alimcntelc primite" .2. in prima faza. 0 situatic ascmcnea a fast cxpusa $i in j um al ul din dctcn tic al studcntului legionar Bartolomcu LiveZ C:lIlU. 17·20. refuza nd vizit clc. dcsi avea durcri de pldmani si tusea" . Faza a doua. Legionarii orestasi Au cxistat eel puun rrci faze ale regimului de dctcntie pentro lcg io narii arcstati in prim ava ra anului 1938 si d upa aecca . ~4 Ibidem. Grupu l de la lilava a init iat chiar un protes t. f. ea rc s-a afla l in grupul principali lor lideri. a fast [inu t singur lntr-o cclula umcda si nu a primit decal doua paruri si 0 rogojina. iar in timp ul perchezitii lor zilnicc. Procc sc le lcgionarilor arcstati in prima parte a anu lui 1938 au avut loe in perioadc difcritc. ell toatc ea e ra vreme ploioasa . ~~ Ibidem. pachctclc pc care Ie pri mcau era u lnju mdtatitc de gardicui . 252/ 1938. dosar nr.3. 129 . 252/ 1939. 42-43. pana la j udeearca pro ccsul ui. Acosta a sus[inut in scricrilc sale eli in timpul dctcntic i la Jilava din perioada j udccarii proccsul ui (iulie 1938). s-a declansat dupe ernitcrea scntintclor. dcoareec aut oritatile nstcp tau ea justitia s:1 dcfinitivczc statutul lor. probabi l datorita faprului c:1 pcntru 0 pcrioa da auroritatilc ii detineau legal pe legionarii care ~: Ibidem. lidcrul lcgionar a mcntionat in jumalul sau de inch isoarc cil pcrson alul pcnitcneiaru lui s-a purt at reec ell cl. moment in care magistratii mil itari au intervenit si a u incetat uncle abuzuri". rcgimul a fOS1 dcstu l de aspru.36-37. in timpul dcrcntici de la Jilava. a rcla xarii regimului de inchisoarc. dosar or. vizitelc rudelor au fast limitate. f. a dct cnti ei preventive palla la mom entul eondamn iirii. scric ca nu i s-a oferit nici asistenta mcdicala. f. dar tonto dupa scntinta cazului Corueliu Cod rcanu. in ace a faza. pcrsonal ul Inchisori i act iona ostentativ.

ava nd si posibilitatca sa trimita carti postalc catre cunoscuti. iar dupa Anul Nou putcau primi vizite orics nd. La Rfimnicu Ssrat. la 9 decembric au aflat de moartca lui Comcliu Codrc anu d in ziarul Romania (oflciosul rcgimului). f. mcmoriali stul sustinc c3 agitatia a fest foartc marc. ce lula lui Corneliu Codrcanu era izolata de cea a cc lorlalti legionari . Pc toa ta pcr ioada dctcntiei. Bartolomeu Livczcan u a mcntionat in j umalul sa u ca legiona rii au instal at in curte un d us pe care -I pu tcau tolosi.46-6 1. iar in ficcarc zi detinutii crau scosi din cclulc pcntru a Iua acr curat. Din sc ricri lc ambilor rncmorialisti citati mai sus.putcuu rcorganiza miscarca. da r in octombric accstia d in urrnf au fe st mu tati si a ram as 0 lnchis oare pc ntru opon enIii rcgimului (inclusiv comunisti). dcoarccc conducatori i inch isor ii nu stiau initial c ine unna sa fie "t ransfcrat" la Jilaval S• A treia faza a regim ului detcnjici a insemnat rclaxarea tota la sau rnai exact acordarca statutului de dctin uti pclitici pentru lcgio nari. au ineeput sa primca sca prcsa. 1'1 Ramnicu Sarat au fost lasati mai mult in afara ccl ulclor. Regim ul cel ulclo r a fost ridic at in mod oficial la sfarsitu l lunii ianuaric. iar mai apoi au rcparat chiar ei inchisoarca. cand au fost din nou Inchisi in celule. La putin tim p d upii 30 no iemb ric 1938. aveau dreptuI sa dctina carti de studiu in cclule sau sa primcasca vizitc medicate" . 66. . lhidem. f.. Dupa Craciu nul an ului 1938. unde statcau cfite unul. lS 36 130 Ibidem. lidcrii Icgion ar i au fost Inchisi initial imprcuna cu dctinutii de drcpt cornu». Astfcl ca . in scara de 29 scptcm bric. cand au fost anu ntati ea puteau citi zilnic ziaru l Romania. Conditiilc s-au inra utal it put in d upa plecarca rege lui la Londra in noicmbrie 1938.ramniccni'' ~i nimeni in a fara rudclor de gradu l I nu a pulut lua legatura cu cl. rcicsc ca ncum tratamcntul medical s-a acordat ori dc cdtc ori cra ncvoic. fiind ell tOl ii anu nta ri s5 se prcg atc ascil.

f. ~o Sima. Sta rca de spirit a legionarilor din inchisori a fost di vcrsa. an VIII. 7-32. rcprezcnland 0 schita fiicutf de Iordache Nicoara la Vaslui". Studcntii in general au rcgrctat faptu l ca si-au picrdut anul de studiu si nu avcau nici 0 spcrar ua in eeea ce pri vca viitorullor. nr. care rcnuntascra la prineipiile miscarii dupa ercstare". dosar nr. unde au avut par te de 0 ingrijirc dcccnta.. in Tara si Exilui. dcsi maj oritatca eclor dctinuti aeol o dorcau Incctarca opozitici". 37 DANIe. Dupa cateva luni de la moartca lui Corneliu Codreanu au ineeput p rim cle clibcrari d in rand ul legionar ilor care nu p uteau mo bil iza organizatiile loca le {mai a les d intre ee i dctinuti la Vaslui) . JlI Ibidem. p. 36~ 37 . Dctinutii au avut dreptul la activitati de divcrtismcnt. . Majoritatea erau rcscmnati in urma detentiei si sustincau • Vezi Anexa nr. Fond DGP . in functic de nivciu l implicarii cmot ionalc a ficcaruia . I. Cei mai bo lnavi dint re legionarii afla li in dc tcnpc au primit dreptul de a fi mutati temporar la Spitalul Mil itar Brasov . uneori rcali zata ehiar de colcgi i lor . 7. 67. fotbal sau box".Singurul document grafic identificat in ur ma ccrcetarii de fata privind cclule de dctcntic cstc din faza a tre ia. Purcrn obse rva ca in eclula de una sau do ua pcrs oanc av eau 0 ma sa de seris. cum ar ti prof.La un an de la moartea lui Ilie Gameata''. 8. Ce i mai indoctrinati erau rcvolta p de atitudinea unor lidcri. La Vaslu i s-a rcmareat ca militant radical contra acc cptarii regimu lui monarhici au toritare Con stanti n Stoicancscu. mai-i unie 1972. hattie. Grigore Cri ste scu sau Dragos Protopopcseu. 131 .8.Paul Craja era medic in Bucuresti in mo mentu l arcstarir". )9 Ibidem. f. facilitati prezentate ~ i de Bartolomeu Livczeanu la Rdmnicu Sarat. organ izftnd meeiuri de YOlei. 252/ 1939. cemcahl si earti de studiu . Ha ria. f.

cit. Horia. iar pcnrru mu lti din trc noii lidcri era 0 regula sa meargf acolo in v izita~s. p.l Sima. 42 Ibidem. 132 . me mbru fondator ~ i Com andant al .a. lnchisorilc in ca re au fost dctinuti liderii legion ari i n pcrioada 1938. Hie Gamcaja. dosar nr. . 23 octombrie 1940.3.. 0 parte au scmnat .. ~l Ibidem.j. rumistrului de Justitic.DI.. Primii car e sc stabiliscra 1a Berl in au fost Mirc ea Dimitriu (scf al studcntilor de la Universitatca Poli tehnica din T imisoara] ~i Gheorghe Ciorogaru. ~1 DANIC..l. dosar nr. Ei plecascra cu pa sapoartc lega le in di fcrite circumst antc. p. f. Astfcl ca. Apoi a sosir ~i Ion-Victor v ojcn". ministru Tra ian Braileanu a vizitat tnchisoarea-muzcu legionar dela Ramnicu Sarat".ca nu trcbuia sa m ai existc activitatc in cla ndcst initatc". Ion.zlcclaratii de supunere'' in momentul clibcrarii ~ i i-au sfa tuit pc fosti i colcgi din euiburi sa rcnuntc la oricc acriunc" . in Cuvantul. Memorii tegionare. p. 252/ 1939. 263.1940 au intrat si cl e in mitologia miscarii. Unii dint rc cc i care au adc rat 1<1 FRN au putu r sa sc lnroarcf in vcchilc posturi functionaresti sau sfl obtina altclc noi. Fond DGr. 366. 3. f. in lac. Cal troian intra muros.a un an. imcdiat dupa elibe ra re~J. f.. 222. 1911940. pe nitenci arul de la Ra mnieu Sa rat a dcvcnit muzcu .Bunci Vcstiri''. Editura Lucman . Buc urcsti. ". 4. 175. "~ . c. Radu Dcmctrcscu-Gyr si-a rcluat act ivitatca de profcsor la Liec ul . dupa cc in prcalabil se Inscriscsc in FRN~4. Dupa instaurarca statului national-lcgicnar.Prineipcl e Carol" d in Bucurcst i in februarie 1939. ~6 Dumitresc u-Borsa. a obtinur un post de avocat al Statul ui eu ajutoru l lui Victor Iamaud i. acolo deja existau cativa legionar i important i. "Comundamelllul" de fa Berlin Atu nci cand "Comanda mentul de prigoana" a decis sa se refugiczc la Berlin. 3. f.

La jurrultatea lunii mai. len. La sfar situl lunii feb ruaric. dupd care a plccat sprc Lwow. prin Gheorghe Ciorogaru (da torita faptului ca avca pasaport comancsc putca trece in regula granite polono-gcrmana). a stat 0 noapte in satul polonez din apropicrca granitci. p. 2000. •• Vezi supra. op . unde treb uiau sa fie gazduit i de un alt di plomat poloncz. deo arccc sc temcau de lncepcrca razboiului'f1. unul dintre diplomatii po lonezi care le-n promis legionarilor ajutor i-a gazd uit cinci zilc. Prin filicra de tranz it controlata de Sima a fost adu sf in Germania si Elen a Codrcanu.1 15. undc i-au lasat calauzelc. p. p. prin Polonia. ed. 265. accstia s-au deplasat la Varsovia. Dana Beldiman. iar acestia au fost multumiji eli au plecat. lmp rcuna eu fiica lor adoptive. Bucu- rcsti. la granita pcrchczitia a fost severs. pe fondul prcgatirilor pcntru razboi. 256 -262 . timp in care nu aveau voic sa iasa din casd. grupul plccat cu Horia Sima a aju ns la Berlin. dup a ec trccus e prin Budapcsta si a stat a vreme la Vicna. Primu l grup plccat din tara cu ocazia cxilului in iarna din 1938· 1939·. p. 116. (R Dosar Horta Sima (/940-/946). p. Catali na~<). p. legionarii din Po lonia au luat con tact cu grupu l de la Berli n. ••• Vezi supra. Craciunul I-au petrecut la sanatoriul Morsyn.dar ee l trci nu au activat pol itic pc langa guvcrnul Rcichu lui.. Editura Evenimentul Romiinesc. (7 Ibidem. 133 . Dupa douf sap taman i a sos it si al doilca grup" dc legionari in Polonia. soria lui Co rneliu Codrcan u. lnccpand eu luna mnrtic. Fiind cil rctcaua cland estine de tranzit a fos t descoperita. 138-1 39. Cci trccuti pc la Sighet in Cehoslovacia?" au ajuns la dcstinatic in apropicrcu datei de 1 mai 1 93 9~H. Cu tcate ca grupul din Polonia nu avusese activitate politica. in accst eras. 49 Dumirrescu-Borsa. Haria Sima s-a ingr ij it sa 0 izolczc inca • Vez i supra. 116. grupul de la Varsovia a primit pasapoarte ge rmane pcntru a trccc sprc Berlin. cit.

asa cum procedase ~i in lara pcntru a obtine capital de imagine. op. La junuitatc lunii mai 1939.. p. negoeiase statutul noilor vcnit i ~i astfcl s-a socotit conducatorul "de drcpt" al grupului. Dumitrescu-Borsa. Horia Sima loeuia separat de restul grupului. Alexandru Popoviei. cit. scotia pcutru Europa de Est si aveau destui bani pentru a se Intrctinc singurr". 272. Viorel Trifa. 52 Dosar Haria Sima (1940 -1946). SJ 134 . 139. Alexandru Constant. Majoritatca cclor de la Amalienhof s-au angajat in industrie. Miti Dumitrcscu. Gheorghe Ciorogaru. Grupul de la Varsovia s-a stabilit tot la vila Amalienhof.Comendamenr'' s-a pus chiar in momcntul in care lcgionarii s-au stabilit la Amalicnho f. Problema eonducer ii noului . Ion-Victor Vojen ~i Alexandr u Constant s-au angajat la Ministcru l Propagandei german. Stclian Stanicel. Alexandru Cristian Tell. Virgil Mibailescu.. lon. cit.lie In inccput de restul grupului. datorita lcgaturilor pe care Ie avea eu autoritatilc germane (function ar la Ministerul Propagandci) si stabilit anterior la Berlin. eu exccppa lui Ion Dumitrescu-Borsa. Ilie Smultea. Nicolac Petrescu ~i Virgil Mihailcscu nu au avut slujbe ~ i au fost Intrctinuti din fondurile eomune ale grupului" . p. op. 263. Horia Sima. iar 0 parte din venituri erau donate pentru sustinerca matcriala a cclor care nu lucrau. Constantin Papanace. Dupa ce 50 Irosar Haria Sima (1940-1946) . Consta nlin Papanacc. 51 Dumitrescu-Borsa. Gheorghe Ciorogaru." Primul grup sosit la Berlin a inchiriat 0 vilii la marginea orasul ui. sub conducerea lui Constantin Papanace. grupul de la Berlin era campus din: Ion-victor Vojcn. Ion Durnitrcscu-Borsa. Fondurile venite din tara prin difc riti curieri nu au fost Indcajuns penlru a sustinc financiar tot grupul. Horia Sima. ea ~i Ciorogaru si Ion-Victor v ojcn". Victor Silaghi etc. Nieolae Scitan. p. p. pentru a 0 folosi politic. in cartierul Amalienhof unde locuiau 32 de Icgionari. lon. Virgil Teodorescu. 141.

fostul scf al jud cjului Prahova din pcr ioada clandcstiniratii. Miti Dumitrc scu. 267-268. a prcluat organ izarea ac[iunii -5i a Inccpu t pregauritc" . avand rolul de a trata eu autoritatile germa ne vcnirca alto~ Dos ar Horia Sima (1940. si s-a aprobat. Preferau sa astc pte 0 situatic internationaIii favorabila. pc care i-a vizitat rar. ca scf al grupulu i sa fie Ion Dumitrcscu-Borsa. liderul grupului de legionari care locuiau compact. lon. nu a fast mernbru activ al acestuia. La sfars itul lunii aprilie 1939. op. 135 .Comandamc mului''. . Ion Dumitrescu-Borsa. cit. noul . dar nu intentional. f iind si aprcciat in organizatie.Domanda mentclor de prigoa na". prin functiile ce Ie avcau in admi nistratia Rcichului . sustindnd di ei rcprczent au linia Misca rii legionare. 139· 140. in urma ca rcia gcnnani i i-ar fi ajutat sa aj ungii la guvcruarc in Romii. inca de la Inceput.Comandamcnt'' a dccis continuarca planului de rfizbunare a mortii lui Corneliu Codrcanu. in accl moment. 55 Dumitrcscu-Borsa. deoarcce era eel mai inalt fost rcsponsabil al partidului.Ion-Victor Vojc n a reusit sa sc angajczc la Ministerul Propagandci. Papanace a propus. Ca si in anul 1938. p. pcntru a sc stopa orice fel de competitii pcntru . Locuia separat de ccilalti lcgionari. i s-a aJaturat lui Gheorghe Ciorogaru. in ziua de Paste. s-a pus problema constituirii unui nou "Comandament". Scdinta a fost condusa de Constantin Papanacc.Jntdicratc". rcstul ofcrind suportul politic.nil~. S·a facut 0 analiza asupra activitatii .Corn endamcmu!'' a lucrat in varianta rcstransa ~ i numai cativa comandanti legionari aveau rcsponsabilitati. dcsi era scful . conduzia fiind ea Horia Sima a facut grcscli..1946). fo stul sccrctar general al Partidulu i "Totul pcntru Tara". p. cci doi au intrat in conflict cu Hari a Sima. dcoarecc crau adcpt ii incctari i acnunilor politicc de orice fel. la vila Amalicn hof s-au lntrunit pcntru prima data toti coma ndantii legionari care se aflau la Berlin. Dupf sosirca la Berlin a lui Ion Dumitrcscu-Borsa. Cu ocazia scdintci. la vila.

c um ar fi Petre P. Primii cmisari trimisi in Germenia de prof. iar . cit. iar Horia Sima de lcgaturi lc cu lara . prin rctceua de trecere clandcsuna a fromicrci lntrctinuta de organizatia Banat. p. dar ~i informatii de la ing. Ion Nieo lau (eoordonatorul Corpului . 27 1.Victor Vojen si Constantin Papanaee trcbuiau sa sc ingrijeasca de raporturilc cu Gcnnania. Lcgntura eu leg ionar ii d in Bucurcsti s-a facut pr in pcrsonalitati cunoscutc. prccum si statutul eelor prc zcnti. Ion. 143. SH Dumitrescu-Borsa. ambasadoru l Romanici in Dancmarca)" . a mcminut in pcrmancrua lcgilturi eu organizatia din tara.1tate a anului 1939) erau prcocupat i de zvo nu rile pri vind prezcnta lui Corne liu S7 Co drcanu la Bcrlin • in eclc d in urma. Dosar Haria Sima (1940 · 1946). dconrccc era prcoc upat de sl ujba din care se intrctinca. Ion Protopeseu (in prima jum. Sima. SJiir$itul. lon. in conducerca " Comandamcntu lu i" a mai intrat si Victor S ilaghi ..prcstanta''.clcmcn tclc'' radicalc all inccput sa prcgatcascn asasinarca lui Ar man d Calincscu.. Panait escu sau llie-Vla d Sturdza (fiu l lui Mihai l Stu rdza. 10-11. ncban uitc de autoritati ca au lcgatur i cu miscarca. anterior sos irii lui Miti Dumi trescu de la Ber lin. Pri n astfe l de cmisari eu . lcgionarii di n tara s-au lamu rit in ceca ee privcstc moartca "C ap itanu lui". Ce i mai act iv i au to st mcmbrii .. de undo primca si fonduri pennu grup.. lcgionarii de la Bcrlin primeau si donatiile Asociatici . fiind $i cxponcnti ai cxtrcmismului Miscarii lcgionare. op. p. care in faza iniliala nu a avut activitatc. srranse d in cotizarii. Alcxandru Constant sc ocupa de mcntincrca " spiritului combativ" in eadrul gru pulu i de la Berlin. Accstia fuscscrf "clemente" de baza ~i in "Com:lI1damcntc!e de prigoanli". Co nstan tin Papanacc a fost eel care s-a preocupat de grupul de la Amalicnhof cu toate ca era rcsponsabilitatca lui Alcxandru Constant!'>6. p.Razleti'').Prictenii Legi unii". Haria Sima.ra.Comandamcntului" care nu uvcau sl ujbc: Constantin Papanacc ~i Horia Sima. Haria. S6 S7 136 .

p. au fost asasinati In putin timp dupa dc scopcrirc. in noaptca de 16 sprc 17 aprilic 1938. Ulterior.. 269-271. iar altii nu mai dorca u actiuni cxtremisrc" . " Co mandamentul" din Gcrmania tsi f ixasc drept obicctiv razbunarca lui Co mc liu Codreanu inca de la eonstituire. M iti Dumitrcse u ven ise !a Berlin pcntru a se eonvinge ca mai traie ste Corncliu Codrcanu". Dar cdc mai import an tc prcgdtiri au fast fdcutc la Berlin de catrc Mit i Dumi trcscu. in ianua rie 1939. apropiat 'II . Sfdrsitul . "Capit anul" lasasc dispozitii sa fie razbunat in cazu l in care va fi asasinat in lnchisoarc. Sima. 137 . fiind posib il ca unuarirca lui Calincscu sa f continuat $i dupf arcst nrca lui Paul Craja (sc ful mcdicinistilor}. insa au aparut discnsiuni asupra masurilor care urmau sa fie luatc. in seopul dcc larat al asasinarii dcmnitarului.1939 au fost deconspirate de autoritati in totali tatc..Comandamcnrului de prigoana". Haria. Stratcgia privind razb unarca mortii lui Comcli u Codreanu a avut mai multo etapc . au Cost idcn tificati mcmbri ai FdC care dctincau armament si mun itic. 85.3. p. lnaintc de a f arcstat. iar unii din trc organizatori. Unii se tcmcau. cum ar fi Nado lcan u.4. care avca in ~a ra 0 cchipa radicala compusf din fost ul coma ndamcnl local clandcstin din Praho va. A sasinarea lui Armand Calinescu Pcdepsirea fizic a a lui Armand Calincscu a fost prcgatita de lcgionarii rad ica li inca din primavara anului 1937. la Constanta. la Bucurcsti a lost dcscoperit complotul prcgatit de studcnt ul Nad olcanu. Planur ile din iarna an ului 1938. " Res ponsabi li" cu accastd misiunc crau studcnti i de la Fa cul ratca de Medicine. iar la plecarea din tara lasasc o cchipa de legionari praho veni ell mi siune a de a-l urmiiri in 59 60 i bidem..

prineipalul colaborator a llui Miti Dumitrcsell a fost Con stantin Papanace (in plus. Dumitrcscu a prcdat arscnalul ce-I avea in . Pretorieni nr. Miti Dumitrcscu a fost de acord ClI planullui Ion Dumitrescu-Borsa de asasinarc rcgelui si a lui Armand Calincscu in acclasi limp. 103. Nico lae. lnsa. 62 Chivulcscu.an ostcuisc" munitia de la It. dcoarccc daca ar fi supravictuit lui Carol al II-Ica icsca 61 Chioreanu. Institutul European. originar din Ploicsti. Bucuresti. Editu ra Lucman .61 permanents pc Armand Ciilineseu • Grupul din judctul Prahova fusesc foarte activ dupa rcorganizarca tacuta de Horia Sima prin schimbarca vcchilor sef de judctc. pcntru a sc evita rep rcsiunil e. 138 . luand parte la plan uri Ie de sabotej din toamna anulu i 1938 prin strangerca de fond uri din cotizatiilc muncit ori lor de pc Valca Prahovci si prin part iciparca la efortul de Inarmarc . Morminte vii. • Vezi supra. 8 din Bucurcsti. Ion Dumitrcscu-Borsa l-a sustinut pc Miti Du mitrcscu. Nic olac Dunutrescu". 1992. Miti Dumitreseu a fost nevoit sa fuga din Romania. Olll de stat si conduouor de tara. stude nt la Facu ltatea de Medicine din Bucurcsti in 1939. p. 48. Cezar Popescu a prim it misiunea de a-i urmari activ itatea lui Annand Catincscu". in acclasi limp. Mi ti Dumi treseu .adminlstrare" lui Cc zar Popescu . 2005. Nisto r. grupul nu a fost descopcrit. 299. loc uiau Imprcuna 13 Ama lienhof). in fcbruaric 1939. p. era u si foartc cxtrcmisti. odata cu descoperi rca de cat rc politic a cuibului clandcstin ec functio na in str. lasi. dar sustinca ca era prio ritarf asasinarea ec lui din urma. Armand Cdlinescu. fiind comp usa din 20 de grenade si 20 de pistoalc Steyer si Ber etta. in Gcrmania. ina inte de a plcca. ehiar dace in Bucovina lcgiltunlc fuscsera idcnt ificat e de autoritati. Cu toate ea a asigural tranzitul eomandant ilor lcgionari refugiati prin Polo nia. ell co nditia sa organi zcze asasinarea simultana a lui Caro l a l II-lea ~ i Armand Ca tincscu. actiondnd totodata cficicnt in secret. p.

iar Victor Silaghi era vorbito r de limba maghiara. Haria Sima nu a rcnuntat la stratcgia sa de organizarc a uDosar Horia Sima (l940. ministcrcle si Palatul Regal. ianuarie-februarie 1975. p. Ion. op. ". lon. fiind ardclean. dupa care se lndrcptau spec Bucuresti. an Xl. In Tara si EXillll. cit. la Curtca de Argos. . Miti Dumitrcscu a plceat sprc Romani a. in loc. 282. Planul a provocat rumoare printrc membri i .lost accc ptat ea so1one . El a prczcntat . iar "Comandame ntul" nu a ridieat obiectii fata de final izarea asasinat elor . op. Vieor Silaghi a trecut inapoi in Jugosla via. D umitrescu-Borsa.intari t ~ i organiza rcprcsiunca.Despre injurii si semniflcatia lor". ell ocazia conc ursurilor sport ive de la Prcdea163 • Horia Sima avca alta strategic pcntru razb unarca mortiil ui Corncliu Codrcanu.. respcctiv lovitura de slat. 66 Dumitrescu-Borsa.. iusotit de Hie Smultca ~ i Victor Silaghi. apoi sa oeupe la nivcl local prcfcct urilc de politic. H Sima. 143-144 . Har ia. cit. Har ia. 6J 6-l 139 . trecand din Ungaria in Jugoslavia. De la Viena. de ac punc . iur apoi in Romania prin veeh iul pu net de tranzit folosit de legionari de la Beba Veeh e. cit. . Cci doi avcau expc ricnta in treeere a frauduloa sa a frontierci. unde unna u sa oeupe Prefeetura Politici Capita lei. 9. Palatul TeIcfoanelor.". sau la 27 august . Radioul. p. grupuri de Icgionari trcbuiau sa ii dczarmczc pe j andarmi pen tru a sc Inarma. p.. p.1946). Lcgionarul prahovean planuia asasi narca rcgc1 ui la 20 iulie 1939.Despre injurii.Comandarrcntufut'' de la Berl in in luna iunic un nou plan de lovitura de stat dupa modelul revolutici bolsc vicc din 1917: din lac uri izolate.. . la Sinaia. La sfarsitul lunii iunic 1939. 9. Miti Dumitrcscu a fast insotit numai de Victor Silaghi. iar imprcuna cu Hi e Smultea s-au inte rs la Berlin65 • Ion Dumit rescu-Borsa a Intrctinut perman ent corcspondc npi cu Miti Dumitrescu'" .Comendemcnrulu i" ~i nu a . Sima. p. 282.

insuficic nti chi ar pcntru cei din lnchisori.. lIie Smultea a fa st trimis de Ha ria Sima la Timisoara pentru a lua lcgatura eu prof Ion Pro topopescu ~i a obscrva ap licarea pc tercn a dis poz itiilo r trimisc pri n de ing. Ion Nieo lau a avut catcva lntrcvcdcri sec rete cu Ha ria Sima. S ima i-a transmis prot: Ion Protopopescu de la Timisoa ra sa rcstructurezc organizatia diu Bane t eu noi . Razlcti" a atlat de misiunea lui Miti Dumi trcscu. prin asasinarca monarhului. La sfa rsitul lunii iulie 1939. De ascmcnca. pentru a nu cx ista per icolul unor no i arcstari. Ion Nicole u. cu care intretinca co rcspo ndenta prin curieri dupa plccarca la Berlin. care a facut "Co mandamentului " uri raport as upra situa jici din tarn . la uncle obicctive industriale. care i-a prczcntat planu l sau de nt stum arc a regimului autoritar. inca di n manic. cl sc bupe organizatiilc din Banat .Rdzlc ji". Rcorga ni zarca urma sa se fadi in scopul lnarmdrii $i pregatirii lovitur ii de slat.j nsurcc tici". Ing. Ce i de la Berlin aflascra eii in luna augu st Carol al Il-lca unna sa faca vizite in Banat . cunostca foarte bine organizatia clandestine din Banal. deoa rece legionarii din Ba nat sc Inarmascra insuficient. Horia Sima a stabilind ea atun ci trebuia dcclansata lovitura de stat . De ascmcnea. scful Corp ulu i . in luna iulie. Smulrca fuscsc fostul scf al organiza tici Ca ras a Partidului "Totu l pcntru Tara" si un apropiat cclaborator al lui Haria Sima. Dupa discutii le eu Ion Dumitrcscu-Borsa. tara a se pregati nimic. in Capitala gcrmana a sosit ing. Praho va si Co rpu l . cu care trebuia sa intre in legiiturii pentru a-i informa pc cci de la Berl in dcsprc stadiul prcgatirilor. Io n Nicolau a primit misiunca de a organiza acca actiunc in eel mai marc secret. scful Corpului . motiv pentru ca re Z:! 140 . Jon Nico lau.nei lovituri de star. Prin Nicolau. Ca si in toamna si iaru aanului 1938.. ccl ulele tcroristc din Banat rcustscra sa aduca clandcstin anne din Jugoslavia ~i existau lcgaturi pri n eare sc putca continua inannarca.cadrc" ~ i sa fie climinuti mem brii cu uosc uti.Rezlcti''. lIie Smultea a ob scrvat grcutati in desavarsirea planului . iar pentru restu l tani sa se pastrcze lcgaturil c. Ba nii din cotizat ii in vara anului 1939 crau foart c putini. ing.

la plecarca din Banat spre Bucurcsti a lasat dispozitic ca planurile sa fie puse in ap licare cand rcgelc va vizita obicctivcle indust riale de acolo. pc la Lanmas. rara ca ace sta sa afle data si locul asasinatului. 143. 141 . in aceste condit ii. care apartinusc studcntului german de engine remand Otto Schneider. Ultimul dintre lidcrii legionan care s-a intalnit cu Miti Dumitrescu a fost ing. Chiar si lui Horia Sima i-a fest grcu sa-l gascasca pe scful echipci. care i-a comunicat dispozitiile lui Horia Sima. [0 losind aproximativ veehea ruta de tranzit. Hari a Sima s-a inialnit cu Ion Boian. lucrand intr-o discrctie perfe cta. dcrinatorul functiei) nu a fost fiicutii prin metode noi fata 67 6H Dosar Haria Sima (194 0-/946) .145. De accasta data. singurul plan plauzibil era eel pc care trebuia sa-l rcalizczc Miti Dumitrcscu. timp in care a aflat de la sefii cuiburilor clandestine c5. p. Morivatia pc care 0 avea pregatita daca ar fi fost prius era cil s-a Inters pcntru a impiedica un razboi Intrc Romania ~ i Germania. la locuinta profcsorului Ion Protopopescu. mai ales ca la 7 septembric inccpuscrd conccntrarilc. care l-a lnsotit pana la Tirni soara. Totusi. Ibidem. p. mutat definitiv in Gennania. La 15 august.ajungc au rareori si la Berlin. dispunca de W1 pasaport falsificat.14 7. 146. Ion Nicolau. La Timisoara a stat intrc z si 14 scprcmbric. conform tratatului romdnopolo ncz. Organizatia Timisoara gasisc a noua filicra de tranzit. Hera Sima a plccat chiar el spre lara. in Iugoslavia . fiindca cca de la Bcba Vcchc fusese folosita de multe ori. dar ta ra mari perspective de infaptuirc. abia rcusi nd sa-i transmita mesajul de autor izarc a actiunii. Hie Smultca s-a intors in Capitala gcrmana'". ln uccste condit ii. niei numarul de legionari care au fost mcbili zati'" . Aeesta reusisc sa studieze foarte bine posibilitati lc de actiune. Pregatirea asasina rii lui Annand Calincscu (dcvcnit primminisrru la 7 martic 1939. in urma dccesului patriarhului Miron Cristca. nu poate fi dcc lansata 0 lovitura de stat.

Tchnica era una cunoscutd de autorirati inca din 1937 . Pla nul lui CC7. 142 . student in anul IV la Faeultatea de Medicine. La 20 septem• Vezi supra.000 lei ea sa achizitioneze masina. 123. care pana in iul ie 1939 . cunoscandu-i itine rariul zilnic. Ion (Nelu) Moldovcanu. student la Drept $i Io n (Jean) Vasiliu. student la Politcbnica. rcspcctiv urmarirca itinc rariilor zilnice ale dcmnitarului.Colcgii'' lui Cezar Popescu cra u: Traian Popescu (fratelc saul. in loc alitatea Va lea Costilei.ar Popescu prevcdca atacarea masinii pri mului-minist ru in plina strada.ca nd s-a Inte rs scful cch ipci in tara . Dac f acuzatiilc privind colaborarca lui Miha il Varfureanu eu autoritau lc ar f adcvaratc" . Cczar Popesc u a primit 34.toti origina ri din Ploicsti. Miti Dumitrescu a plecal la munte in Bucegi.cunostca programul zilnic a l primului-minisuu. p. Sosit in Romania. Popescu i-a eomunieat ca munitia la sata in grija lui in februa ric 1939 este la loe sigur. dcscnator . Prahova) pc numc Lazar Urcchc. Miti Dumitrescu a corcc tat planul. pentru a sc obscrva uncle stereotipuri ale activitatii sale . Dumitrescu I-a convocat pc Cczar Popescu " la 0 intiilnire clandestine. pro pundnd cumpa rarea unei mas ini de catrc ate ntatori. Dupa dcfi nitivarca pIan ului. iar imprcuna ell ahi patru lcgionari l-au monitorizat pc Armand Calincsc u. cfind accs ta se indrcptat de la Prcscdintia Consiliului de Ministri spre cess. Ion (Jean) R. •• Vezi supra. lo nescu. p. ee a a vut Icc la biseriea Sfantul Constantin din Ploiesti. ca re sa tamponeze automobilul in ca re se afla A rmand Cal incscu. mis iune dusa la ca pat de Traian Popescu ~ i Ne lu Moldovean u. M iti Du mit rcscu Iasasc un grup de su praveghere inca di n februar ie 1939. Eehipa nu a av ut eontaete ell al te structuri lcgiona re din Bucurcsti sau din provincie. .de vcchilc tentative. ar fi imposibil ea atentatori i sa nu fi fost idcntificati in cazul in care nu ar fi luerat conspirativ.. care au cumpara t automobilu l de la un sofcr din Urlati (jud. sa-I oblige pc acesta sa iasa si apoi sa -l impu stc. 11 8.

Agentul Andre ne a fost imcdiat secerat dc gloante. dcsi sustineau ca .Justificat" fapta afirmand ca . care i-au atin s plamauul. au parca t masina pc sir. Sirbcy Voda . up. dandu-si sea ma d i nu era vorba des pre un acci den t auto. care. Higaras.violcnta in sine nu schimba nimic. 300-302. au tamponat putemic masina din fatii. La ora 12. a lovit 0 ca ruta cc vcnea pc contrascns. mo ment in care agentul cc-I pazca a iesit din automo bil cu pistolul scos. Au donnit peste noapte in automob il. iar in dimineata de 21 scptembrie au intrat in eras. insa atentato rii au deschis ponicra si au tras 21 de gloante in primul-ministru. la amiaza.brie 1939 a . la periferiile Ploiestiului. luandu-l pc Cczar Popescu de la locuinta sa. Pana la orel c 13 atcntatori i s-au plimbat pc la pcriferiife Cap italei. ccbipa fiind complctata in Bucurcsti cu Jean 10ncsc u.suflcrut" neamului romancsc . unde au citit in direct scrisoarea . Automobilu l in care era Armand Calincscu a ajun s pc partca stanga a carosabilului in inciden t. dupil care. fugi nd ingrozit de scena 1a care era martor.coborar" la Bustcui. 143 . p.jrebuic curatat de ncc instc". urmar ind pe bulcvardul Carol al II-lea (actualul bulcvard Eroilor) rnasina in care sc afla primul-min istru.Razbunatorilor".55 s-au indrcptat spre podul Eleftcric (actualul pod Eroilo r). Ramas sing ur. rinichiul ~ i de trci ori eutia craniana'". Annand Cal incscu a incercat si cI sa fuga din masi na. cit. dupa care sofcrul masini i a icsi t afara.afacerca'' asas inatu6q Chivul cscu. din cauza impactu lui. ci desprc 0 tentative de atentat. Nicol ae. da r cstc 0 durcroasa ncccsi rate''. Conform plan ului. de unde a fost prcl uat cu mas ina cumparata in scopul atentatului de catrc aceiasi T raian Popescu ~i Nelu Moldovcanu. in . in apropiere de str. asasinii au obligat un sofcr eare trccea pe bulcvard sa se dca jos din masi na si s-au indrcptat spre sediul Socicratii Romano de Rad iodifuziune. Dupa aeest moment. La plccarca din Ploicsti a fas t prclua t si Jean Vasiliu. unde crau dcpozitatc la acc l moment an nclc si grenadcle folos itc in utcntar.. Si-au .

71 Dorian. in Tara ~ i Exilul. Intrcr upand crms ia". nici unul din trc age ntii de paza nu s-a alcrtat. Intrarea in postul dc Rad iodifuziunc a fes t a Inta mplarc. intfilnit si in cazurilc I. 70 . J 996. Editura Hascfer.Dn document al timpului si un raspuns detractorilor Miscarii. chiar si uncle momcntc m uzicale fiind di fuzat c .vom rlispundc si noi " 70.cl rasp undc . fie au tainuit pla nullor. Dupa cc au rcusit sa trcaca de po arta au ajuns rcpcdc in studioul de emis ie. nr. cmisiunilc erau in general In dir ect. probabil cunoscand pla nul c ladirii . an XVII. Ma rin Stancutcscu. Duca ~ i Mihai l Stclcscu. s-au prcdat lara a op une rezistcnta. p. I-2. Pc langa lidcrii organizatici de la ni vel central . Mod alitatea de comportament dupd asasinat 3 fast caracteristica misticismului legionar. in fi nal ul ser isorii cit itc la radio afirmau: . in 1939. Emil..sac ri ficat" cate trci legionari din ficeare j udet. p. dcsi Miscarca lcg ionara beneficia inca di n iama an u lui 1938 dc un p lan de oc upare al accstei institut ii. Buc urcsti. iulie-august 1981.10. au anuntat omorarca lui Armand Calinescu si si-a ci tit serisoarea .Iivc". Dcsi ar fi av ut sansc sa fuga ~i sa scape eel pu tin pcutru moment. Asasinatul a reprczentat un soc pcntru socictarca rom ancasca si pri n modul in care a fost prezentat: atcntatori i I-au cit it in direct la rad io. J 09. Ovidiu Isaia si Gheo rghe Pctroviccscu .G . ca re fie i-au gazdui t pc faprusi. Asasi narca primului-ministru a fe st succcdata dc cea ma i importan ta ea mpanie de rcprimare a Mis cari i legionare. pcntru rcprcsa fii autoritatilc au . Jurnal dill vremuri de prigoand. 144 . Scrisoarea echipei care I-a pedepsit pc Armand Calinescu adrcsatii legionarilor". 9.lui au mai fost implic ati alti trci lcgionari. Cci de la poarta institutici astcptau in aee l moment un taraf iar in c1ipa in care atcntatorii a u iesir d in masina eu care s-au dcpla sat.J cgionarul privcstc eu p icptu l dcschis urm i lrilc faptelor sale .

Gheorghe Clim e. au fost scos i din celula si ccilalti.Legillnea in texte originale $i imagini. ed. Dar dupa asasinarca lui Armand Cs lincscu. pri ncipalclc . Dupa cdtcva minute in care acesta nu a rccunosc ut nimic.Torul pcntru Tara" ar fi murit in detcntic. lasand compctitia pcntru putcre in sarcina noii generatii. Mihai l Pol ihro niad e. 145 . in noaptea de 21 spre 22 septcmbrie 1939 practic a disparut fizic clita lcgionara . inai nte dc cxccutii. Uciderca lu i Corn eliu Codreanu n u decapitasc complct potentialul miscarii. si tmpuscan" . p. A lcxandru Cantacuzino. unu l catc unul. prot: Sima Simulesc u.. printre 'n ". La Spita lul Milita r Brasov au cazut victime rcpresalii lor saptc lcgionari. 13 "Cum au fost martirizati legionarf de In Ramnicu Sarat''.Jsronca''. in lagarul de la Vas lui au fast efectuatc 32 de cxecutii. Gh eorgh e Furdui.xadrc" au disparut. or. aflata la Berl in sa u in tara. Paul Craja. 203. daca ar f icsit din Inch isoar e. fiindca existau alto "cad re" capabilc sa mob ilizeze masc le de lcgicnari. Edit ura Lucman. La Ramnicu Sa rat. Lucian Borleanu. ca re a participat ~i la trecerea comandantilor lcgionari in Po loni a). dintre care cci mai importanti au fost Traian Cotiga si Gheorghe Proca (colnborator al lui Horia Sima in "Comandamentu l de prigoana''. Alexandru Christian Tell. I3anica Dobre.a. Cclc mai importante cxccutii au avut loe la Rarrmicu Sarat: Gheorghe Ap ostolescu . an IV.Acti unea a fost dispusa de no ul guvcrn condus de generalul Gheorghe Argcscanu. Ion Ba nea.succcson lcg itimi'' . f. in cazul in care fostul scf al Partidului . Gheorghe Istrate. Gheorghe Clime a fast batut pcntru a marturisi cfi el a organizat arcntatul. Gh eorgh e Cl ime nu misc pe Ion Banca scf al Miscarii lcg ionarc dupil mo artca lui Com cliu Cod reanu. Bucur estl . probabil pe ntr u a exista doi . in Pertnanente. care au avut loe spre zorii zilci. 9/2001. Unii sup ravictuitori ai pcn itcncinrului de la Ramnicu Sa rat au sus[inut ulterio r ca. N icolae Totu n . Aure l Sera fim. in care ministru de Intern e era Gabriel Marinescu.

j pg> (25 mai 2004) 7K Sturdza. <www. Au fost si t uatii. iar in judct ul Brasov '4. Editura Vremea. BULiu catc una. au fost supusc rcpresal iilor doua pcrsoane. in Perma nente. Trupurile lcgionarilor ucisi sunt expuse pc strazi si in picte [43 kb]. p. Transportul -fantoma. iar eclor 32 de lcgionari citat i Ii s-a spus ca unn a sa fie transportati la Mic rcurca Ciuc. p. Scene de groaza in toata lara. ca i n j udctu l C ah ul.fg man u. Mcmoriali stii pcr ioadci au afi rmat c. Vaslui. 76 ••• Legiunea in teste originate si imagini. nr. Prahova.jnsemnari din prigoana. Bucuresti. intexte originate si imagini. an IV.i rcgimcntul local de infant cric a inconju rat cladirca lagarului.i brutalitatea guvcm ulu i a • vezi supra. Tclcorman.Joturilor de trci':". in j udctclc Roman. 203-206. Salaj. mai 2004. in tota l.fgmanu. Romanati .org/i mag/O! Perioada Capitanuluill mage I 33. Suceava. <www. Brilil a. Trci-Scaunc.Razbunarorii" ucisi ~i azvarliti pc caldara m [55. tar la Miercurca Ciuc au murit 44 de lcgio nari. 77 .jpg> (25 mai 2004 ). p. au fa st cxccutati 147 · ·7~ IeglOnan . Emil. Sam-Marc. 104· 105. 75 Calescu. 2002. insa au fost cxecurati". Mused . 25.9 kb]. De la Legiunea Arhanghelul Mihailla Legiunea Striiinii.crg/imag/O ! Perioada Capitanu lui/lmage I 32. 10/2001 . gcst imitat si de uncle autoritat i locale ill cazut . Masacrcle din lagaru! Vaslui . unde lcgionari i au fo st cxccutati d up a termenul di n c ircu lara guvcmului. lIie-Vlad. Nu in toatc judctclc larii au fast cfect uatc eelc trei cxccutii confonuc dispozitici: in judctclc Cluj. 74 ••• Legiunea 146 . cei mai impor tanti fiind AfiJon Dorea (membru in grupul It. numaru l eclor pcdcpsi ti a fos t ridicat la patru. Corpuri lc cclor nouf Icgionar i implicati in asas inarca lui Arma nd Calincscu au fest cxpusc 13 loeul atcnt atului" . 206-210. Pribeag printr-un secol nebun. . Bihar. Nicolac Dumit rcscu") si lordachc Nicoara Supravictuit orii de la Vaslui au aflrmat c.care Ion BeIgea si Ion Anto niu. p. 2 1 septcmbrie 1939".

La inceputu l lunii octombrie rcgimul deja revcn ise la normal . Bolla. 47 . ratia de hra nii a scazut la 4 lei. 7'l' III Dorian. in loco cit. Zaharia. Acosta locuise 0 perioada la Copcn hag a. iar cei arestati aveau din no u statut de detinu ti politici . uncori.. dco arccc nu Ii s-a comunicat nimic despre statutul lor. p. cit. cit.. eel mai impo rtan t fiind Ilie-V lad Stu rdza . 8! "Cum au fost martirizati.''. ap licandu-li-sc pcdepse corporalc. 85. La Ramnicu Sarat. 147 . Uneori. op. iar rcgimu l Ii s-a inasprit drastic. Ulterior accstia au fost transportati in lagarcle unde sc e fectua domiciliul obligatoriu. Emil. 27-3 1.. Imcd iat dupa 22 scptembrie . p. Consecintele asasinatu lui au co ntinuat 0 pcrioada cu noi are star i printre legionarii c unoscuti. p. Nisto r. op. cit. p. dar a fast pr ius si arcstat. timp de zcce z ilc dctinutii au fost tcrorizati de gandul ea puteau fi cxccutat i. iar regimul dctcntici s-a tnmuiar". Dupa asasinarca lui Armand Cdliucsc u a Ince rcat sa fuga din tara deoarece era ur marit de autor itati. unde era ambasador tata l sau. Con form unor surse. 148. Unii lcgionari au scapat de rcpresalii prin interventia autoritatilor local e sau a superiorilor militari din unitatilc in care erau concentrau" . Dosar Horia Sima (1940-1946). Cluj-Napoca. Dolj)80. 11 Chiorea nu. asa cum s-ar fi intamplat la Craiova (jud.. Editura Apostrof 2002. copiii de scoala au fost dusi sa vada corpurile patrunsc de gloa ntc ale ce lor noua asa sini". Amintiri $i co nsideratiuni asupra Miscarii Legionare. iar in yarn anului 1939 a intrepr ins activitati de curierat intre " Co manda mcntul" de la Berlin ~ i Corpu l " Razleti". 81 Sturdza. Rcgi mul initial al detentiei noilo r lcg ionari arcstati a fast dur. ncmaiavdnd dreptul ca cumpere nim ic cu fondur i proprii". au fost cxccutati dctinuti de drep t co mun.provocat 0 profunda impre sie. in judctclc in care lcgionari i nu au fast gasit i la do miciliu. 79. p. . Ilie-Vlad. op . fiind Inchisi singuri in ccl ule ncspatioasc si.

care ar fi pregatit cc hipa de lcgionari'". La sfa rsitul luni i septembr ie. Uncle vocl au pus atentatu l asupra lui Annand Calinescu pc seama diversiun ii germane. Organizatia avea toate sansclc sa se stinga ~ i sa intre in anonimat.astorici ''.Rcpresiun ca din noaptea de 21 spre 22 scprcmbr ic nu numai ca lasat Miscarca lcgicnara ffira lider ii . in a do ua decade a lunii septembrie. cste eert ca starea de spirit a popu latiei era agitata. iar guvemul trebuia sa admita relaxa rea eon tlietului ell legionarii. dcznoddmdntul razboiului d in Polonia era foarte c1ar. in acel moment.•declaratii de sup uncrc" sau pr in intcrventia familiilor. in scptcmbrie 1939. CiI. p. Indifcrent de vcri dici tatea acc stor zvonuri. pos ibi litate care a fost sistata de fixarea granitci URSS pc fosta Ironticra romano-pol ond. Ce i clibcrati din inchisori anterior reprcsiunii puteau fi acuzati cii au icsit din inchisoarc scmnand .1 . atitu dine Inlcsnita de uccunoasterea de catrc gu"' Donan. in cc rcuri le inteleetualc din Bucurcsti circula zvonul en germanii bucovincni ar fi unnat sa se riiscoalc in urma inaintar ii frontulu i gcnn ano-poloncz. daca nu ar f ajutat-o situatia intemationala sa rcvina pe seena politica. La inee putul lunii oc tombrie.xu fcrin- [cle prigoanei". devcnca evident ea lupta pcntru puterc urma sa se dea in interiorul unor grupuri mai mici.I 01'. · E· rnn. pe crite rii referitoarc 1. 85. represaliile provoeate de moanca lui Arm and Calinescu au fost Inlocuitc prin intelegeri eu Icgionarii . dar orice noua conducere devcnea greu de aeceptat de toti legionarii . 148 .1 infiintarca orga nizatici nationaliste ex tremiste. rep rcsiu nea autoritatilor asupra Miscdrii lcgionarc a atins nive lul maxim de 1. Niei cei de la Berlin IlU avcau un statut pozitiv. iar guvemul Il U putea face abs tractic de d isparitia aeestui stat si aprop ierea granitci Gennaniei fata de Romania. dcoarccc pcntru a doua oara provocascra pr in act iuni ex tremiste coc rcitia autoritatilor. .

vern a pozitici Gennaniei tata de Miscarca lcgionara. Regele
Carol al Il-lca a rcnuntat si la ultim ul om de otcl al regimulu i
din guvcru, Gabriel Marineseu, care a fost schimbat de 1a Miuistcru l de Interne. Paralcl cu acccptarea Icgionarilor ca f0115
politica, au inccpur ncgocieri ~i eu najional-taranistii si national-libcraiii. Conducatorii legionari supravictuitori ai detentiei
au Inccp ut sa poarte trat ative cu reprczcntantii guvcruului. Primul dispus sa rcnuntc la opozitia fata de Caro l al II-lea a fost
Vasile Novcanu, fost ul scf al judctului Arad, care a fost urmat
dupf un timp de Ilic Gflrncata ~ i Comcliu Georgescu (doi
dintrc fondatorii Miscarii lcgionarc).
Astfel ca, in conditii cxceptionalc, Miscarca lcgionara a
iesit intarita poli tic dupa asasinarea lui Armand Calincscu, dcsi
ca structure dc "cadre" nu mai scmana abs olut deloc cu organizatia care in 1937 castigasc 15,58% di n voturile electoratului.

3.5. Refa cerea arganizatiilor locale
Ultimcle masuri reprcsivc asupra lcgionarilor au fast adoptate in lunilc octombrie si noiembric, cand unii mcmbri ai
foste lor cuiburi cu potential terorist sunt arcstati". Accstia
fusesera idcntificati inca din primavara, dar in contcxtul rclaxarii regimului de dc tcntic al lcgionarilor nu au mai fost inchisi. In primclc luni dupit 21 scptcmbrie 1939 cxistau informatii ca sc pregateau noi atentate", iar autor itatilc au fost
vigilcnte, dorind sa cvitc alte dra me.
Masura Intrcprinsii de .Razbunetori" nu a fost co nside rate
de roti lcgicnarii un act benefic pentru miscarc. Disparitia
vechilor lideri si tcama de represi une au provocat un nou val
de dcsolidarizarc a fostilor lcg ionari, care insa nu s-a comparat
~5

DANic. Fond DGP, dosar nr. 2541l939.

86

Ibidem, dosar nr. 262/1940, f. 89.

149

eu eel din 193881 . T otusi, eci no ua " razbunatori" au intrat si ei
in mitologia lcgionara a .sacriflciului''. iar modul in care au
fost asasinati a scns ibilizat Intrcaga opinie publ ica, nu numai
pc Icgiona ri. Ulterior, au aparut cantccc leg ionare in care sc
omagia "sacrificiul" lor.
in luna dccembr ie, masuri lc de desti ndcrc au provocat
deja primclc maser! de reorganizare printre fostele cuiburi'".
Cu toate ca autoritatilc urmareau Indcaproape toate accstc misca ri", I1U au intcrvcnit, deoarece lcgionarii avcau ca prim 090
bicctiv ajutarea celor din inchi sori • Putinc g rupari aveau in
vedcrc actiuni teroriste, mai ales printre famil iilc maccdoncn e
rad icale din Cadrilater'".
Cuiburilc din CML aveau dispozitii de la Berlin sa astcptc
"in linistc" cvenimentele iutemationalc !;'i astfcl s-au marginit
la act iuni in favoa rea colegilor aflati in dcrentic'" . Deoarece
membrii vce hi ai euib urilor din CML au revenit in organizatie,
cuantumul cotizatiilor a crescut" , iar accst segment a l Miscarii
legionare devenea cxtrcm de periculo s in cazu l unei reorganiza ri, avand in vcdcrc ca dispunca de bani !;'i nu se temea de
eventualc arcstari . Dupa pr imele masuri de dcstindcrc, cci mai
activ i lcgionari au fost studcntii din CSL. Dcs i nu-i puteau
ajuta cu bani pe cci a flati in dctcn tic, s-au facu t vizibili pri n
sabotarca nou-infiintatul ui Front Nati onal Studcntcsc (in
continuare FNS). Conform dispozitiilor, toti student ii trebuiau
sa se inscrie in FNS, cu obl igatia sa dcpuna juramant fata de
rcgclc Carol a l II-lea. in ian uarie 1940, la Fac ultatca de Drept

87

Ibidem, dosar or. 24011939, f. 100- 10 1; Ibidem, dosar

nr. 9/1939, f. 120.
Ibidem, dosar or. 911939, f. 232.
Ibidem, dosar nr. 24011 939, f. 100-101.
90 Ibidem, dosar or. 9/1939, f. 232.
91 Ibidem, dosar or. 2111940, f. 55.
92 Ibidem , dosar or. 6/1940, f. 383.
93 Ibide m, dosar nr. 9/1939, f. 308.
88

89

150

din Bucu rcsti la scd intclc de constituire a FNS din cci 400 de
studcnti Inscrisi au part icipat doar 50. Tendinta era de a sc
rcin f iinta fostclc asoc iati studcntcsti, iar lcgio narii duecau 0
campanic active de denigrate a noul ui organism prorega l. La
Facultatca de Tcologic, studcntii legiona ri s-au intrunit la
sfarsitul lunii ianu arie si au dccis sa-i inc urajczc pc co lcgii lor
sa nu dcpuna j uriirndnt fat,1 de FN S'J~ . La Facultatea de Litere,
studcnt ii lcgionari si com unisti au refuzat sa se lnscric in no ul
organ ism , e ll toatc ca majoritatca co lcgil or adcrascra la catcva
zilc d upa infiintarc'". in final, toti studcntii au fost convocati in
amfiteat rele facultatilor pentru a depu ne j uramant regimul ui autoritar, dar lcgionarii au rcfuzat In general sa pronumc fonnulelc
ce rcmoniale". in caz dc rcfuz fii~i~, stude utii cra u amcnintati
ell mobil izarca, in conditiilc In car e sc faccau instructii militate
pentru un even tua l co nflict armat . La Universitatea Politeh nidi, stu dentii Icgio nari care toc mai iesiscra din inchisoarc nu
au pr imit de la Rccto rat adcvcrmtc privind statutul lor, riscfind
sa fie mobilizat i. in urma unor protcstc catrc Ministcrul Ed ucatici Nat ionalc si Mini sterul de Razboi situatia s-a detensionat, dar metod a de intimid ate se dovedca cflc icnta".
Sprc sfllrs itul Junii februarie cuib urile crau rcfltcu tc, mai
9S
ales in Transilvania . S upravegherea rnai put in atent a a au toritatilor Ie-a penni s legiona rilor sa sc intruncasca In sedintc
nu intotdeaun a secrete, .elemen rele' ' radieale rnobili zand u-sc
eel mai eficicnt. in lara, legio na rii pro movau idcca unui guvern co ndus de Nae Ioncseu, dcs i accsta sustine a ca nu putea
face prcsiuni din eauza articol clor denigra toare la ad resa rege lui, pubticatc in Voelkisher Beobachter", sau a confcrintclor
9~ lhidem , dosar nr. 611 940, f. 127-289.
95/bidcm , f. 18.
'J6 /bidem, f. 381-420.
97 Ibidem, f. 2 1.
'IS Dosar Haria Sima (1940- 1946), p. 100-101.
~9 DANIe , Fond DGP , dosar nr. 21/1940, f. 56.

151

tinutc la Rad io Vicna de Victor Bi ris, care sc mutase de la
Radio Ik rlin acolo lOO.
Organizatiilc locale care au profitat de rel axarea rcg imului
au fost putinc, lipsindu-lc in primul rand coordonarea centralfi.
Oricum, valurile de dcsolidarizarc afccrascra potcntial ul Misciirii lcgionare, iar n ivelul din 1937 1111 sc putea atingc niei in
cazu l suspcndarii lcgii de dcsfiintarc a partidelor politico. Cuiburilc teroristc s-au rcorganizat eel mai repede in Banet ~i Tra nsil vania (regiuni care erau coordonatc mai binc de la Berl in) .
Dupa 2 1 scptcmbric 1939, autoritatilc germane au cautat
sa se esch iveze de orice implicarc in act ul tcrorist asupra primului-ministru roman. Cu toate ea nu cxista in form atii privind
implicarca Berlinului la prcgatirca asasi natul ui, cstc imposibi l
en guvernul germ an sa nu f aflat desprc ce prcgatcau legionarii in capitala Reiehului. Imed iat du pe citirca anu ntului privind
as asinatu l, guvcmul german a dat un eomunicat prin care acuza scrviciilc engleze de organizarea atentatului, deoarecc, spunea u autoritati lc de la Berlin. M area Britanic dore a sa implicc
Romania intr-un razboi co ntra Gcrm anici. O ficialii englezi
i-au acuzat si ei pe german i cii au pu s la calc atcntatul, afirmaud ca lcgionarii care au savarsit ac tul terorist au plccat de 1'1
Berlin si erau col aboratori ai o ficialilor Reiehu lui. M embri i
.Comandamentul" s-au simt it o fcns ati de aeest joe diplomatic,
iar la 23 scptcmbric Co nstantin Pap anac e a dcpus un memori u
la eabi nct ullui Joseph Go bbcl s, in ca re afin n a cil nici un servi ciu nu a fa st implieat in actiunca de la Bucurcsti, iar .Razbunat orii" au facut gestul di n pro pri a initiativil'Ol .
lnccpand de la sfarsitul luni i sep tembrie 1939, libcrtatca
de miscarc a legionarilor de la Berlin a fast scrios diminuata,
fiindca gc rmanii nu mai do reau ca numc le lor sa fic asociat cu
Ibidem. dosar nr. 18/ 1940. f. 108.
Sima. Horia, Sfar:fitul...• p. 15-17; Dumitrescu- Borsa, Ion,
op. cit., p. 290.
100

10 1

152

Sfarsitul ..i cl in aeel i ~ l 03 mobil . 104 Sima.. p. . Dupa gcstul " R.. in lac. cit. 10. Ion-Victor Vojcn si Alcxandru Constant s-au dczis cornplet de acea actiunc si au rcfuzat sa mai colabo rczc ell legionari i de la Amalicnhof Constantin Papanacc a incc rcat sa mcntina uuitatca grupului. Dupii incheierca misiunii.. Haria.17. pcn tru a nu sc cxpunc identifl car ii de catrc autontnu'". iar lu fiecare saptamana ficcarc Icgionar cu statutul de rcfugiat polit ic trcbuia s5 sc prczintc la circ umscriptia de politic de care apal'tine. ficeare mcmbru cautand sa-:... cit. a purtat a disc utic Cll ing. pentru a-l convingc sa vina la Berlin.. p.i gilscasca alibiuri privind ncimplicarca in actul rcrorist!". up . p. ". Sima. 1112 IOJ 153 . Horia Sima a stat asc uns in Buc urcs ri cdtcva zilc. Dumitrescu-Borsa.Comnndamcntuful'' de la Berlin. Nici un membru et grupului nu mai avca voic sa parascascf ter itoriul Gcrmanici. Nicolau urma sa sc d uca la Berlin. p.i cu gcrmani i dcoarccc Miti Dumitrcseu locuisc :.290. Haria. Ion Dumitrcscu-Borsa a renu ntat la comanda grupu lui dupa asasinarca lui Ar mand Calincscu. pcntru a i sc ap lica 0 viza de prczcnta pc camctul de iden lO2 titatc • Pc fondul lipsei de unitatc antcrioarf plccarii lui M iti Dum itrcscu si a lui Horia Sima in Romania. eu toatc ca avca prob lemc chiar :. ing. dupa ca re a inccput sa ia lcgntura eu oamcni i de co ntact din Capitala . insa de fapt activitatea . pft na la sfllrsit ul rcprcsiunii. 16. caruia i-a spus sa mcntina eontactelc intre organizatii ~i mai ales 55 ia legatura eu Iuli u Maniu pentru a organ iza opozitia. Ion DumitrcscuBorsa... Sima mai dorea ca sc ful Corpului " Razleli" sa-l intalncasca pc Nae Ioncscu . ccea cc ar fi spor it lcgitimi tatca " Comandamentul ui" fata de aut orita tilc germa ne. asasinarca lui Armand Calincscu si consccintclc acestui act au ru pt definitiv unitatca .Comandnmcnrului" era paralizata. ina· intc de a pleca in Banat. lon.Despre injurii . lOS Doser Haria Sima (1940·1946). Ion Nicolau..lzbunalorilor".cxtrcmismul Miscarii lcgiouarc. 147-148.

Restul eelor rcfugiat i in oetombric 1939 crau Icgionari nccunoscuti la nivc l central. In martie 1939.illll . Horia. an VII. pcntru a f evitatii idcntificarca H17• Singurul lcgionar cunoscut di n aces t grup era Octavian Rosu.. fuscsc conccntrat la unitatca militara undc a fast rcpartizat. p. eu care eolabora inca d in 1934 . cu intcn tia de a ajungc la Berlin pcntru a sc aljitura gru~ pului de acolo. Accstia cunostcau modalitatilc de tranzit ilcgal al fronticrci. in Tara $1 Exilul. Dupa elibcrarca de la Vasl ui. 3. iar in uoaprca de 2 1 sprc 22 septembric rcusisc eu greu sa scapc de cxccutic. Unii legionari reusiscra sa sc sustraga arcstului in timpul rcprcsiunii. Iosif Vasiu. Ion Pa pa . [-7. care i-a facut 0 cxpuncrc asupra situatici organizatici rcgionalc. nr. pr in intervcntia comandantului rcg imcntului de care apaninea. or. 108 "Note bibliografice. Sjan. p. in Tara si Exiful. compus d in Ion Boian. Ei dcciscscra astfc l sa fuga peste granipi. a plecat in Jugoslavia in prima jumatatc lunii oc tombric. Ion Protopopcscu. era pas ibil de un proces ill rata Curtii Manialc!". Horia. fast sef legionar al judctului Caras . dcoarccc fuscscra catalogati ca mcmbri a! cclulclor tcroristc. an XVIII. Octavian Rosu''. 109 Sima. HIt> 107 154 . facand parte din cchipelc ce facilitau euricratul cu "ComandamcnlU l" IOIl . "Ne-a pariisit si Traian Bo robaru". Adversarii lui Hor ia Sima din "Com:mdamentu l" de la Berlin afirmau ca banatcni i au fast ad usi de accsta pcntru a spori uumaru l de adcpti Sima. Tr aian Hcdcs. Traian Borobaru era un legionar biiniitcan devotat 109 lui Horta Sima. p.. Prim ul grup. Dosar Haria Sima (/940-1946).lmors in Bane t. Trecerea ilcgalf a frontierci s-a rcalizat la 15 oetombric primr-un punet nou. Piindca dezcrtasc d upa aeeea. Petre Va rlan ~i Octavian Ros u. [!H9. 3-4. p. 148. fiind compus d in Traian Borobaru. 11-[2.. eu cx ccpti a lui T raian Hcdes de la Arad. dar crau caurati in continuare de autoritat i. Horia Sima a intrat Iu lcgatura cu prof. septembrie-octombrie 197 1. ianuarie-febr uarie 1982. Va leriu Vint an si Ion Tclcca. Al doilca grup a plccat ell Horia Si ma.

Ion. . op. Legatia dip lomatica de aeolo a tcrgivcrsat raspunsul. Haria Sima ~i Octavian Rosu la Belgrad. mai 2004... Dup a ce s-a inte rs la Berlin.ai sai in proccs ul Iuptci pentru pute rc'!".. Har ia. astfel ea cei ease riseau sa fie idcntificati de autoritatilc iugoslav e ~ i cxtradati in Romania. a fest convocat de autoritatilc germane pentru a fi chestionat daca ce i din grupul ineh is la G raz putc au primi statutul de refug iati politic . p apanaec us . Dumitrcscu-Bors a a confinnat. <www. Coordonatorului grupului de la Berlin.. fiind Inchisi la Graz pima la clarificarea statutului lor. 293. op. us Ibidem. p. Ha ria Sima a aflat de la Nieolae Petrescu despre tcnsiunilc din interiorul grup ului.org/imagl02 Intaiul exil din Gennania/lmage I0 16. alcgand punetul iugoslavo-gcrman Maribur. Ion Dumi trcs cu-Borsa. Ion.zacolat" de acesta pent ru a colabora eu lcgionarii'". a na. Sfdrsitul . in noaptca de 9/ 10 decembrie.. p. Grup ul de lcgionari refugiati care a plecat ell Horia Sima a Inccrcat sa obtina viza de tranzit pcntru German ia la Belgrad'!'. Dupa cc au rcusit sa treaca fro nticra iugosla va. 114 Sima. I.jpg> (25 mal 2004). p. 293. De data aceasta Il U au ma i trccut ilcga l prin Ungaria. pentru accleasi mouvc'". Constantm Dupa plccarea lui Ion Dumitrcscu-Borsa in Itali a (la Dumitrescu-Borsa. cit. 12. Singurul memb ru al "Comandamcntelor de prigoana" care mai dorea contin uarea opozitici fata de Carol al II-lea era . 3. p. deo arece se mutase la Petre Panta. 8 noiembrie 1939 [44. In rcspcctiva Inchisoare au aflat cil erau detinuti si lcgionarii d in ccla lalt grup. 110 I II 155 . S''''Jar~ltu 1IJ Durnitrescu-Borsa..fgmanu . p. '" S·Ima. au fost prinsi de germani in localitatca Spiclfc ld.. cu. H· .3. iar in catcva zilc toti cc i arcstati au aj uns in capi tala Germanici!". un roman care so stab ilise de zeec ani la Berlin si care a fast .4 kb]. Petraseu nu ma i loeui a la Amal ienh of.

care ar fi afcctat siguranta statului. mai 2004. Planul sau nu era cu nimic diferit de celelalte doua din 1938 si 1939. Seitan. dar odata cu plccar ca lui Miti Dumitrescu si Hari a Sima d in Romani a dczbatcrca fusese amfmaHi l 17 . an II.orglimagl02 Inta iul exil din Gennaniall mage I65.fgmanu. Ion. in Tara si Exilul. mutfindu-si sediul in easa lui Petre POllla ll 8 . p. .Documentare. Popa. 23. 296. rcspc ctiv deIcnn ina rea abdic arii regelui prin anarhic intema. cu. 269. <www. Gavagina. Constantin Papanacc. de unde sa incercc dcstabilizarca rcg imului. 119 in fata baracii din Tempe lhof. Petrascu (78 kb]. Cracea. desi nu se impotr ivca actiunilor vio lentc.. vintan. nr. nu a fost dispus sa se Intoarca in tarallO. de unde plecase $i Nicclac Petrescu . Dupa rclntoarcerc a la Berlin. Ho ria. 0 parte din trc cci sositi Cll Ha ria Sima in decembric 1939 nu locuiscra de la Inccp ut la Am alicnho f" 19 . 5. Vasiu. 116 156 . <ww w. Dupa sarbdtorilc de Craciun din anul 1939.orglimagl02 lntaiu! exil din Ge rma niallmage I78.fgmanu. p. 01'. inca din primava ra anu lui 1939. ma i 2004. Sima prop unca ca un gru p ac tiv de Icgiona ri sa se lntourca ilegal in tara . Popovici. I manic 1966. la conduce rea "Comandamentului" au venit Constantin Papauacc ~ i Horia Sima. II I Masa de Craciun 1939 [ 15.Inccputul anulu i 194 0)"6. Har ia Sima a inccput sa prcgatcasca 0 noua strategic privind pozi tia fata de Carol al If-lea. ei ii prop usescra lui Jon Dumitrcscu -Borsa sa fonnezc lmprcuna un triumvirat la conduccrca . p.6 kb]. care de fapt fuscscra cclc mai act ive "cl emente" ale grupului si anterior asasinarii lui Annand Cdlincscu. 120 Sima. Rosu. De la sta nga: Biloiu. Cine falsific a istorta?".jpg> (25 mai 2004) . m Ibidem. Tolcea. Si ma.Comandamcntului".j pg 25 mai 2004) . Horia Sima imp rcuna cu grupul de Icgionari tidcli (majoritatca dintre ei nou vcniti) au incep ut sa lsi desfllsoarc activitatca scparat de restul lcgionarilor din Capitala gcrmana. astfel Cll Ha ria Sima a prcgatit actiunca separat de resDumirrescu-Borsa.

18.. iar restul taccau parte din cuiburile tcroristc organizatc de Horia Sima in 122 toamna anu lui 1938 . Mihailcscu. a [inut 0 serie de intruniri in care erau analizate strategiile de opozitie rata de Carol al Il-lca.7 kb]. Borobaru. Sima. sub co nduce rea lui Nieolac Pctrascu... " Comanda mc ntu l" de la Berlin ea entitate nu a mai a vut nici 0 import anta in Iuarc dccizi ci pr ivind actiunilc Miscdti i legionare. Papa Ion. Hie Smultca. Grupul lui Hari a Sima a fast impartit in cinci cuiburi. <www. tara a participa la nici 0 ~edin\a pr ivind organizarea lo viturii de stat. care nu dispunea de aprobarea nici unui organism conducator a1 Miscari i legionare. 124 Dupa 0 -\icdin\A la baraca din Tempclhof. Virg il Mihailescu. Octavian Rosu.fgmanu. Sima. Rosu. Dintrc accstia.. Planul loviturii de stat prezentat de Horia Sima a fa st $edintii restransa la Ponta. p. 157 . fie in locuinta legionarilor vcn iti c u Haria Sima in dccem brie 1939 care nu statcau la Amalienhofm . putini crau legionari cunoscuti: Horia Sima. m Sima. mai 2004. Horia. p. grupul lui Horia Sima. Nicolae Scitan. Bolan. alcatuit din 17 persoane. Doar Constantin Papanace si-a dat cu grcu acordul. Rotea. . De la stanga: Boian.org/imag/Oz Intaiu l exi l di n GermanialImage l74. Smultea si Perrascu [26.. Sfiir#tul. IU Sima. Se vad de la stdnga: Borobaru. prcfcrand sa astcptc cvolutia evenimentclor intcmationalc. Nieolae Perra scu.jpg III > (24 mai 2004). La ineeputul lunii ianu arie 1940. Sedintclc au av ut loe fie in casa lui Petre Ponta.tul "Comandamcntu lui". Popovici. Alcxandru l2J Popovici. V. Sfiir#lul. Octavian Rosu. in easa lui Petre Po nta din Berlin l2l . Dupa ian uaric 1940. Rotea. Hie Ro tea ~i Eugen Teodoreseu . 38-39. Ho ria Sima si e ll grup ul Sa ll au pregatit un plan pentru rastumarea lui Ca rol al Il-lea. Smu ltea. Horia.

iar in cclc din urma nu a putut gasi dccat cinci. iar la inceputul anulu i 1940 suma ajunscsc la 1. Prin ajutoru l financiar dat de Petre Pont a. gruparea tcrorista acumulasc 3. cl a dnt mai marc importanta provinc iei ~ i mai ales Brasovului. 15H . 19-20. Teodorescu.. de profesie dcscnator. La nivel local. Pentru a tnsela vigilcnta autoritatilor germane. trebuiau controlate insti tutiilc statului.7 kb] .jp g> (25 mai 2004 ). Modelul rcvolutici bolsevice din 1917 a fast . care Petrescu. Popovici. m Sima. <www. dupa relaxarea statutu lui lcgio nar ilor din toamna anului 1939. E. care a fabricat stampile false din cauciuc. Prefcetura Capitalei.eel .org/imagl02 Intaiu l exil din Gcrma nia/l mage 187.Jmbunatatit'' eu eel al marsului asupra Romei.000 RM. Eugen Teodorescu. bani care cra u suficicnti pentru transpo rtu l pana in Iugoslavia si trecerea fronticrci pen tru opt persoane.300 RM (Rcichsmark). Hie Smultea. Palatul Tclcfoanclor. Lui Ha ria Sima i-a fost mult mai greu sa faca rost de pasapoarte false . ea ~ i in 1938 si 1939. prin Nico lae Pctrasc u. Hi e Rotca. Conform noii stratcgii.. Cracea [51. dcoarece considcra axa Bucurcsti-Brasov coloana vcrtcbrala a Romanici. dupa care pomea 0 miscarc sprc Bucurcsti unde mascle ar fi fast atrasc dc partea loviturii dc stat. Ha ria Sima. p. Sfiirsuut .. Prc fcctura Poli tici. nu mai primeau dccat putini bani (majoritatea erau folositi pentru rcorganizare si ajutorarea cclor inchisi). strdnsese ba ni din cot izati ilc grupu lui de la Ama lienhof. inca din vara anului 1939. Acestea au fa st falsi ficate de Pe tre Ponta. Ion Boian $i Nieolac Petrescu':". in masura in care din lara. Har ia. mai 2004. dar punctelc centrale ale lovituri i ramdnea u ta l Radiodifuziu nca . Pentru pleea rea sprc Romania au fost sclcct ionati din eadru l grupului lui Haria Sima doar lcgionarii care putcau stabili i lcgaturi cu organiza tiilc din tcritoriu : Octavian Rosu. fgmanu. Finantarca plccarii spre Romania a fast dcstul de dificila.clasic": un asasi nat nu poate schimba siruatia intcrna de cat dacd este Insotit de 0 miscare revolutionara. Seitan. Traian Borobaru.

de unde au primit si import ant e fonduri . Dosa r Horia Sima (l940. Nieolae Pct rascu .. ca oa mcni de lcgatura ai rctclci tc rori stc condu se de Horia Sim a. Dar dup a asasinarca lui Arman d Cali ncsc u au spo rit vcrificarilc la granita de vest au fast lna spri tc . Ha ria Sima ~ i apropiatii sai au [inu t Inrotdc auna lcgatu ra Ctl lara.30 . 35-37. avocat la Arad si mem bru cunosc ut al Miscarii legionarc. p./ 946) . Sfdrsitul.solicitau vizc sap tamd na!c pcntru lcgionarii rcfu gia ti. p. 126 Il7 159 . 108.. p. pentru a lncctini procesu l birocratic a l cv idc nticrii!". in cazul in care ar fi fost pr insi. desi era d in organizatia Ban at ca si Ho ria Sima. iar la scurt timp a fast arcstat de autoritatilc iugoslave ~ i predat cclo r rornfiuc. nu s-a ma i putut dcplasa pc vrcmc de toamna. Traian Hcdcs. Ibidem . Dupa trcccrca in Jugosla via di n octom bric 1939. in ur 111a unchetelor. au fast d cscoper iti prof. ci trcbuiau sa declare ca aveau informatii de la oficial ii Rcichului cii Romania intentiona sa intrc in razboi ell Gcnnania ~i nu au dorit sa-i . la Bucuresti . Astfcl ca trebuiau gasitc noi pu nct c de trcccrc. 100 Nicol au. in ea lita te de fast sc f a l regiunii Icg io nare Sibi u. pnn o alta marc problema a g rupului consta in absente unor lcgaturi solide ca re sa facilitczc tranzitul fronticrci. ct-a ace1moment Ia BcrI"In 127 . [on Proto popescu ~ i ing. Har ia. p.. mcmbrii cc lulci tcroristc au anuntat di plcaca la Vicna sa u di se muta in alte carticrc ale Bcr linului. 29-. sa rcin a prcluatil de orgauizatia lcgionara di n Banat. 106. avea misiun ea de a mobiliza organizatiilc de aco lo. Prcgat irile plccarii in Roma nia s-a u finali zat hi Inccpului lunii apri lie 1940. iar rctclclc clandestine de tranzit au fost idcnti ficatc. ncdcscoperita inca 128. Fiindca accsta avusese 0 criza de tubcrculoza. m Sima. fiind facutc uncle mod ificari ale cc hipei componcntc. avea expcncrua tranz itului ilega l al fro nt icrci si putca giisi user pcrsoanc de co ntac t in Banatul Ibidem . Horia Sima a fost ncvoit sil-l lase acolo pc unul di ntrc noi i refugiati. Tr a ian Bo robaru .

in canditiile in care Mihai l Varfurcanu e ra suspecter ca a colaborat cu autoritiltilc in prindcrca unor lidcri cland cstini. imprcunii cu Hie Rotea trcbu ia sa piece ~ i I1 ie Smultca. iar de tcamf sa nu fie dcscopcrit a fugit.sfirbesc. dar in apropierc de Belgrad a fost legitimat dc autoritati. lon Boian unn a sa piece si cl f:1rJ pasaport. trcca nd granite tara probleme si lar a sa asteptc si restu l grupului. Nicolac Petrescu a plecat la 2 ma i 1940. alegand ruta Spielfeld-Maribor. Ei au motivat ca doresc sa se mute in altc erase pentru a gasi de lucru. care urmau sa tranzitcze Ungaria si apo i Iugosla via. La sfarsitul lunii apri lie. au plcca t Ion Boia n si Petre Dimitriu. deoarecc avea expcricnta in treccrea ilcg ala a frontiere i romano-iugoslave. a caru i abilitate de a treee ilcgal frontiera ncce inutila cxistenta pasaportului. care insa i-au cliberat in urrna ncgocicrilor ~ i au putut ajunge la dcstinatie in iugoslavia. lmprcuna cu 160 . Tot in acea pcrioada. lmprcuna cu acesta. a fost dcscmnat sa piece ~i studentul Petre Dimitriu. EI trcbuia sa tread primul . Accst ia au fost prinsi de autoritatilc magbiarc. La acele puncte de frontiere nu a avut problcmc. I1ie Rotea fusese noul sef al regiunii Hunedoara dupa rcorganizarca lui Horia Sima in scptcmbric 1938 si avea si unc le legal uri cu organizatiilc CML de la Uzina de Armament Cugir. pentru a pregali logistica opcratiuni i ter or iste. la mijlocul Iunii aprilic. care nu era cunoseut de autoritati in Bucurcsti si care avca misiunea de a rcorganiza studcntimca din Capitala. Har ia Sima a plecat ultimul. a plecat si Tr aian Borobaru. pentru a nu crea ban uicli. cu misiunea de a prcgati locuinte conspi rative in lugoslavia si a studia posibil iratile de tranzit. astfel ca membrii acestui a au plecat trcptat. Pri mii eare au parasi t Berlinul au fast Ilic Rotea ~i lIie Smultea. "Comandamcntu l" de la Berlin nu a avut cunostinta despre strategia grupului lui Horia Sima. Studentul Eugcn Teodorcscu a fast inclus in grup deoarece cunostca organizatia clandestine din Dobrogea si astfe l putea mobil iza leg ionari pentru lovitura de sta l aco lo. renunland la pasaport.

care era una din variante in condit iilc lipsci de solutii in primd va ra anulu i 1940. Cc i doi au rcusit pana la urma sa treaca in Romania. Aceasta defcctiunc a planului a afeeta t legaturi le d intre Horia Sima si Ion Boian.jpg> (25 mai 2004 ).Szcgcd . Ion Boia n avea expcric nta in folo sirca rutci Bcba Veehc . eu toa te ea fusesera prinsi.2 kbJ. dupa ce 129 5 mai 1940. iar planul de la Berlin a suferit prirna rup tura . dar rc usiscra sa cvadcze . lasandu-l s3-1 supravcghczc pc Co nsta ntin Papan aee. dupa ce a reusi e u greu sa-l convi nga pc Con stan tin Papanaee de neeesitat ea lovituri i de stat. Si jandar mi i romani con trolau bi ne zona dupa arestarea p rof. Horia Sima si Eugen Tcodorescu pleaca spre tara. Ca ~ i Nicolae Pctrascu. in ccle din urma. dar ~i pentru ci Ho ria Sima avca Incrcdere in el. in primul ran d pcntru ca era lot din Banat ca multi altii. Ion Protopopcseu .org/imag/02 lntaiul exil din GermaniaJ lmage 190. iar la data d e 9 mai s-au dcpla sat intr-o localitate din apropi erea fro nticrc i ell Ro mania. Petre Dimi triu a fost arestat de j an darmii iugo slavi in timp ee inecrea sa treac a eu Horia S ima si Nicolae Pctrascu prin vcchiul punet de trccere ilcgala a fro ntierci Latunas. insa era singura ruta pc care cci trc i 0 cunostcau. insfl cci doi au fost prinsi de au tori tatil c iugoslavc in limp cc inccrcau sa falsificc doc umcn tclc ncccsarc grupului pcntru a ajunge in Romania. la 5 ma im. Aco sta sc in tal nisc in ca pitala iugoslava eu legionarul Pet re Vfirlan. care sc afla imprcuna eu Eugen Teodorcscu in alta localitarc de fron tic ra. 16 1 . <www. care prc gatca noi mc todc de tranzit al Ironticrci. Horia S ima ~i Eugen Teodoreseu fuscscra lcgit imati pc tren in drum spre Bclgrad si probabil autoritatilc era u alcrtatc . la 19 mai . tnsotiti de Seitan si Popovici [4 1. Pc peronul garii Berlin. d in organ izatia Bannt . d upd ee plc ca scra de la Bclgrad pent ru a studia posibiIitat ile de treee re in Ungar ia .Eugen Teodorc seu . un de stabilise lcgaturi Traia n Borobaru . Me mbrii grupului s-au reunit la Bclg rad la 7 mai. Oetavian Ro su nu a mai intrat in gru pu l tcrorist. mai 2004.fgmanu.

iar in urma frac luri lo r a fost intc ma t in spita lul d in Oravita. iar mai apoi la Bucurcsti pentru an ch cta.. p. p. iar . cu toatc ca nu i s-a comunicat cum evo lua frontul in Europa de Vest 131. Haria. Sima. Nicolac Petre scu a Incercat sa sara de pc acopcrisul primdrici d in local itatca in care a fast arcstat.. cl a fost d us la Bucuresti .. fiind anchctat ma i intfi i de Jandanncric si mai apoi de Dircctia Gc ncralf a I'o litici. Ca si Nicolac Pe trescu. Horia Sima si Nicolac Pc trascu au fost prinsi de jandanni s ! arcstati. p. dcoarccc Gormani a tocmai inccpusc ofens iva in Europa de Vest.. Horia Sima a declarat cfl a venit in Romania sa prcintampin c un razboi gcnnano-romau prin discutii eu autorna tilc. 105-106. 59. S ituat ia in Europa la aeel moment era foarte tcnsiona ta . 131 Dosar Haria Sima (/940-1946). d upa cc a aju ns la Timisoara. iar Bcl gia .trcc uscru in Roman ia. i O landa cazuscra in catcva zile . 130 Sima. Ho ria Si ma nu a avut parte de trata ment dur dccat de la j an dar mi i care l-au prins. dcsi era in pcrmanenta piizit de 0 gardil numc roasii. Dosar Horia Sima (1940-1946). dupa care a fost tra nsportal la Timi soara. Sftiq·itul. p. In tim pul auc hct ci a dec larat ca a venit in Romania pcntru a nu-l prinde razboiul gcrmano-ronuin la Berlin si s-a artitat dispus sa semnezc 0 ... Hor ia Sima a fast tinut 0 noaptc in localitat ca de fronucra unde a fost idcntificat.dcclaratic de supuncrc"!" . inca de la inccput. . Sfdrsitul . Haria. conditiilc au fost chiar fo artc bu ne. in cal itate de mesagcr al Rc ichului.121. 162 . dcoarecc a fos t anchetat de cc i ma i lnalti oficiali ai Ministerului de lntcmc . [nsotit de autoritdtilc MinisteruJui de Inte rne de la T uu isoara . 127-134. a intclcs ca nu va avca un rcgim de detenjic du r. 108.

dar si modului subversiv dc propaganda. care inccrcasc rani rczultate din nou 0 lovitura de stat. Astfcl ca. atat lcgionarii care lnccpuscrd dcstindcrca in iama anului 1939. dar ~i partizanii lui Haria Sirna.Jegitimcze" ca eel rnai rcprczcntativ avca sa fie consacrat succesor "de drept'' al lui Corncliu Codrcanu. Miscarc a lcgionara s-a prezentat drept fotta poli163 . lcgiouarii din teritoriu erau in plin proccs de rccvaluarc a vedcr ilor politicc. Germania. autoritatilc duceau 0 politica de dcstindcrc. eu cxccptia cui burilor reroristc care stiau foarte binc ce avcau de fiicut. Cu toatc di. lidcrul eenlrului de influcnpi legionar care reusea Sa sc . la nivcllocal mai cxista tcarna rcpresiunii. Miscar ca legionara trcbuia sa aiba un scf a ciirui autorirate era incontestabila. care avca atributul constitutional su-i cherne Ia guvcrnare. legionarii erau consticnti ca puteau ajunge la putere tara sa trcaca prin proccsul electoral si au inccput sa promovcze 0 atitudine de apropicrc fala de rcgc. astfcl ea pcrioada intcr imatului unor . La inccputul anului 1940. In aceste conditii. Miscarca legionara se afla din nou in ccntrul atcntici pc sccna publica din Romania. Conform dispozitiilor d in Carticica sefului de cuib. Temerilc au disparut insii complet dupa cadcrca Frantci (22 iunic 1940) in (11a masinii de razboi germane.Comandamcntc'' trcbuia sa inceteze. vor purta 0 lupta pcntru apropicrca de Carol al Il-lca in scopul purticiparii la guvcmarc. folosca statutul semilegal al accstora pentru a face prcsiuni asupra guvcrnu lui de la Bucurcsti.Ca pltol ul d Mlscurca legfonar a la guvernare In primavara anul ui 1940. in contextul ereat de ccdarilc tcritorialc catrc URSS din tunic 1940. Inccpand cu accl moment. dcsi nu a avut niciodata 0 atitudinc clara de sustincrc fata de national istii cxtrcmisri romani. datorita cvolutiilor internationale.

ale carci au ramas neschimbatc. Evenimentclc d in vara anulu i 1940 i-au consacrat pc pol iticien ii care inca d in ani i 1930 au arras atcntia as upra ncglijari i rclatici cu Genn ania. Memo-it legtonare. p. legionarii coordona]i de Horia Sima au rnccrcet sa-l riistoa m c pe monarh prin tr-o lo vit ura d e stat . la 5 scptcmbr ic 1940. Conform uno r sursc . in accst context tulburc a fost chc mat la guvcmarc gcncralul Ion Antonescu. in ca re sa intrc si fostii advcrsari cxtrcmisti. Vas ile Noveanu fuscse in 1937 scf al judcrului Arad .monarhu l total itar" si-a asumat falimcntul pol iticii sa le. 223·225. considerat de clasa pol itica . obt inand un proccnt elec tora l bun pentru Miscarea lcgionara. dar si pc legionari. .tica care putca intervc m pc hlnga Ge rmania pcn tru a cvira 0 noua d iv izarc a tcritoriulu i national. apropiati p rin ideologic de regimu l de la Berlin.. fiind si un apropiat al ccrcurilor legionarc. Dupa deci zia de la Viena din a ugust 1940. 4.a. aeolo ar fi fast votata toata lista Misca rii Icgionare.cenu u. f. Destinderea Primi i Iidcri i Icgionari care s-au ara tat disp usi sa colaborcze cu rcgi mullui Carol al Il-lc a In vederca dcstinderii au fost dr. Ion. Prin abdiearea regclui Carol al II-lea in favoarca fiu lui sau M ihai. Bucur esti. cu m ar fi Gheorghe Bratianu. lnsa libcral ii au .Jraditionala'' singurul care purca sa garantczc respectarea ordinii in sta t. Ca rol al Il-lca a fost foartc pr udent i n nominaliza rca unu i prim-ministru dintrc lcgi onan ~ i a Inccrcar form u la unui partid unic tot alitar . 164 . Pcrformanta lui ritmascsc insa lnrcgistrata la . Vas ile Noveanu ~i comandanti i leg ionari lIie Gamcata si Corncliu Georgescu (fonda tor i ai organizatici alaturi de Comeliu Codrcanu). Editura Lucman. Cal troian infra mums.s! I Dumitrescu-Borsa.1.recupcrar' prin intcrvcntia guvcrnului'.

Cuza si Nico lae Iorga.xlcclaratic de supuncrc". Ar min. Horia. in 1938 a fost arestat in limp ce s-a prezcntat sa-l apere pe Corneliu Codrca- 2 Heine n. 165 . in catcgoria scfilor legionari locali. care nflase ca ar fi muri t. ajungand scf a l judctulu i cu prilej ul schimbarii .La un an de [a moa rtea lui Ilie Giirneatil". nr. obtinusc un post de avoca! al sta tulu i. 0 contributie Ia problema fascismului intemational. A fost Inchis la Vaslui.. 4. unde a dcve nit lcgionar. Dupf 21 scptcmbrie 1939 a condamnat gcst ul echi pc i lui Miti Dumitrescu. in cpoca se spunea ca fusese foarte afcctat de sin uciderea sotici sa le. iar dup f abso lvirc a profesat la Arad. Corncli u Ge orges cu nu fuscs e nic iodatf un sustiuator . . scmnand si 0 .xadrclor" din 1937. Bucuresti. an V III. Vasile Novcanu a fac ut rncdic ina la Cl uj. Dupa Unirc. Lflpta Miscii rii Legionare contra regimului Caml ll. J Sima. ell toatc ca era mem bru fondator al organizatici. p. noiembrie 1972. 2004. p.Vasi le Nov eanu era astfe l un legionar c unoscut in 1938. Editura Meta fora. a fast clibcrat. care dupa ce s-a crcst inar a intra t in armata. alaturi de Horia Sima. Mircare socia Iii si organizatie politico . EI a intrat in valul al doi lea de arcstari. u. dar. la putin timp dupa asasinarea lui Armand Calinescu. lansand noi ape1uri de colaborare a Icgionarilor Cll reg imul au toritar". Ulterior. ministrului de Justitic. p. Sfarrirulunei domnii sQllgeroase (10 decembrie 1939-6 septembrie 1940).. 7-8. 4 Sima. prin iutcrmcdiul lui Victor lamandi. si toc ma i de aceea a dcc is sa abandonczc cxt rcmismul" Conform unor surse. 402. No vcauu -tatal se mutase la Sibiu. Legiunea Arhallghcllli Mihail. EI loeuia la Micrcurea Sibiului s! se de plasa ell ocazii cxccptiona lc la Bucu rcsti. Editura Humanitas. 42. Hie Gamcata fuse clibcrat la pujin timp dupa moartca lui Corneliu Codreanu. in Tara st Exilul. 1999.combativ" al idc ilor lcgionarc. tatal silu fuscsc evreu. Hari a. care rcusisc sa eva dczc.1. Novcanu-tata l Il cun osc use pc Ion ZelcaCodreanu in pcrioada activitatii pol itice nationalistc a parintclui lui C orncliu Codrcanu alaturi de AC.

IlU lnca de la inccput. 8 Doser Hnria Sima (/ 940-1946).Mnrturisirc de crcdinta entre Ma jcstatca Sa Regele" ~i lansau un .ncgociatori" eu autoril:llile a ll avut loe in oc tombric 1939. p. Dupa 30 noicmbric 1938. in Tara >~i Exitut. mai ta nar dccdt ccilalti comandarni legionari clibcrari ~i mai dispus la act iuni politicc. conditia f i nd ca mcmbrii organizatici sa-~ j afirmc publ ic fidclitatca fali'i de mouarh" . nr. unde a Ioeuit in casa fiului sau Horia" La 8 martic. Armin. 7 Heinen. iar la putin timp dupa accca a fest elibcrat. 130. p.. cit. . Primelc intrcvcdcri ale lcgiona rilor . la 16 martic 1940.i comc mo rczc pe cei deced ap in perioa da 1938. in fruntea grupului reconci liator s-a afinnat Vasile Novcanu.. op. Mihail Ghclmcgcanu.xlcclaratie de supuncrc'".in proccsului din mai. Ion Zelea-Codrca nu a fOSI eel dmtdi bcncficiar. solicitfind aderarea la princ ipiil c rcconcil icru" Guvemu l a luat ~ Sima. p. a deelarat in fata a 220 de lcg ionari cu . fiind con vocate de Ga bricl Marincscu.Mari existe r ue legiona rc. in ierarbia lcgionara cI era doar instructor. ed. M:lsuri lc de destindcre fata de legionarii din lagarc au fost adoptntc in martic 1940. autoriHitile lc-au promis legionarilor ca se pot intoarcc la veehiIe pos tur i funct iona rcsti si vc r avea posibilitat ca sa. 402. 1 septembric 1965. Bucu- 166 . ministrul de Inreme . in urma pc rfonuantclor clcctoralc din 1937 .grade" care semnau 0 . Acosta a fost mutat cu domiciliul 0bligatoriu de la Micrcurca Ciuc la Bucurcsti. 27. fiind intcmat apoi 1<1 Vas lui.. C u rcspcctivul pri1cj.Apel cat rc fostii camarazi''.grade" di regele era dispus sa se rcconcilicze cu Miscarca lcgionara. dupa ee a semnat 0 . in prcsa ccntrala a apiiru t 0 scr iso are a 297 lcgionari ell . Ulterior. Corneliu Geo rgescu". Dana Bcldiruan. a fost eel ca re a anuntat in lagilru l de ucolo moartca lui Corneliu Codrcanu. I I. Horia.1939... insa probabi l ar fi fost promova t de Co rneli u Cod rcanu dace nu sc instala monarhi a aut oritanl. 'Ihidem. an I.

p. uu angaj au in n ici un fc l Miscarca lcgionara. la 24 m artie (ell oca z ia comcmorilrii profesorul ui ) a fo st adoptat un manifest: . Autoritatilc de la Bucurcsti se afl au in eontinuare int r-un vid informational privind rclatia dintre guvcmul Rc ichu lui si lcg ionarii de la Berlin si sperau ea prin colaborarca cu eei acolo se va dcsavarsi dcstinderca. ap. Ed itura Evenirnentu! Romsncsc. 2000. 23. Cu toate cii cc i aflati in dctentic sau cc i proaspat cliberaji s-au grabit sa adere la .. 403. 174. ~ Dosa r Haria Sima (1940-1946). control at de "Comandamentul" de la Berlin. 26. p. iar 0 prima de legalie a accstora s-a dcplasat in Capitalu germane la 28 m artic . (cgicnarii Invinuiti de activitati poli tico ilcgalc au fost clibcrati de sub arcst. Dupf moartca lui Nae loneseu (15 martic 1940). IG Heinen. Lcgionarii din ~ar<1 nu rcusiscra sii-l convingf pc Carol al II-lea in timpul audicntclor de putcrea lor de control asupra organizatii lor active. In rcspcctivul document se considera ell . cit. ast fe l ca prin dcerete ministeriale d in 15. Formulascra ce reri di fcritc pri v ind destindcrc a si nu prczcntascrii liste ale cuiburilor d in subordinc" . Armin. p.masuri acce lerate priv ind dcs tindcrca . h i opus concilicrii si i-a acuzat de tra darc pc scmnatari i apclului. Heinen. 27 apnlic si 15. pc care cc i din Gcnnania 0 co nsidcrau suspccta. in dirccjia unci bune rclatii eu Gormania" . "Comandamcntul" adoptase u ncle dec izii privind pozitia ralii de destin dere. p.. 25 mai.Comandamentul" de la Berlin. 20. cit. 405.anart orisirilc de credinta" (" declaratii le de supu ncrc") fuscscrii luate cu forta comandanti lor lcgionari. l naintc de sosirca lcgionarilor din tara la Berlin. 1[2. rcsti. i n consccinta. elementul radicallcgionar. Astfcl ea autoritati lc i-au Inc urajat pc cxponcntii dcstindcrii sa contactezc .Pozitia Mis carii leg ionarc fata de asa-zisa impacarc Intre Garda d e Fier si rc gimu l actual din Ro man ia" . 167 . Armin. Si.jnanurisirca de crcd inta". op.

Alexandru Popovici. insfi de cisive au fost lntrcvcd erilc cu Horia Sima si Co nstantin Papanaee . . componcntii tandemului care conducca organi smul intcrimar. Pentru moment. Nicolae Petrascu. pro bab il era in bune rclatii cu Horia Sima ~ i tocmai de accca a fost indus in dc legat ie. Facusc parte din g rupul de la Vaslui care semnase . Cons tantin Stoicancscu facusc part e din nucleu l d ur al rezisrcntci [ata de rcgimul autoritar. Horia Sima . lon-Victo r Vojen. Legitimitatea cejor dol . Ion Dumitrcscu-Borsa . Dcoarccc fusesc scful j udet ului T imis-Toronta l in 1937. Gh eorghe Cio rogaru si Io n Dumitrcscu-Borsa erau adcptii negocie rii eu gu vcrn ul roman. Ccl din urma era Comandant al . Titi Cristesc u. cxistfln d informat ii cit avuscscra uncle initiative in aeest scns prin Lcg at ia de la Berlin.. Alexandru Con stant.Aee st ma nifest a fost semnat de num c "grele" a le " Comandamentului" de la Berl in: Constantin Papanaee. p. Horia.. Vir gil Mihailcscu etc . eei doi au rcfu zat orice rei de colaborare. Sfiir~irllf . in conditiil c in care Romania nu sch imba sistcmul tradiII 168 Sima.bcrlinczi" sporisc dupa dcclansarca de stinderii de catre Carol al ll-lca.dcclaratii de supunc rc" ~i era mcmbru in grupul de dcstin dcrc co ndus de Vasil e Novea nu dupa a sasinarea lui Armand Calinescu. Cei doi au avut ncgocic ri la Berlin ell tali membri i importanti ai " Co mandamentului". deoarece gcrrnanii s-au ararat intcresati Intr-o masu ra ma i marc de grupul de la Berlin.. Prima dclegape sosita din lara a fast compusa din Co nstantin Stoicancscu ~i Radu Mirono vici.Bunei Vestiri '' si fondator al Miscarii legionare. iar Alexandru Constant si lon-Victo r Vojen asreptau dcsfasurarca evcnimcntclor internapona tc. cu toat e ca au participat la co me morare: Gheorghe Ciorogaru. 44-46. Victor Silaghi . Torusi cativa comandanti legio nari importanti nu au scmnat documentul . Elena Codreanu. avand " gradul" de aj utor de com anda nt. Nicolac Sc itan. llic Rotea.. de pc pozitia lor de functio nari la Mini stcru l Propagandci al Reichului ll . Ste lian Staniccl.

xadrc" din 1937 dej inusc functia de sc f al judctului. Au tor itatile de 1a Bucurcsti se aflau in marc dificultate.1 Doser Horta Sima (/940·1946) . care a ajuns in capitala Rcichu lui la 3 maio Din ca facca u parte Co nsta ntin Stoicanescu . Ce i doi au gasit in Gcnnania 0 situatic inu i bidem. a obtinut ~ i un post function arcsc la Prc fectu ra Politi ci Capitalei. 169 .Comandamcntul'' de la Berlin. 49-53. Carol al II-lea avea din no u motive sa sc tcarnfi de . deoarccc gcrmani i crau ncmultumiti din nou de atitudinea Ro manici in problema tcntativ ci Intellig ence Service-ului de a bloca transportul pctrclicr pe Dunarc. Dupa atacarca Norvcgici (9 apri lic). 102. Deoareee in cursu! lunii aprilie "C omandamentul" de la Berli n nu a tra nsmis nici un semnal privind ac ccpta rca destin dcrii. 1. Pc langa faptul ca em ac uzat ca a scapat din dctcntic numai datorita intervcntici familie i. in tara. prin rata birou lui sau trcccau Icgionari arcstau dupil asasinarca lui Annand CalinesCUI~. 158. cuiburilc radicalc ~ i CS L s-au ararat ucm ultumitc rata de initiativclc lui Vasi le Novcanu':'. d A . p. Delegatia s-a intor s astfel in rara ram rczultate.[ional al aliantelor (ell Franta si Ma rca Britanic) si nu se apro .ca si in martie . $i astfel au fest Incurajatc noi lcgiituri ell . Accsta din urma fus esc avocat la Sibiu . Conform unor zvo nuri care circ ulau in randul Icgionarilor. I ~ Ibidem. care era acuzat de colaborarc eu regimul autorita r si de oportuni sm . a fas t alcatuita 0 noun dele gatio lcgionara pcnt ru 11 purta negocicri.catitnrca'' rcla tiilor ell Germa nia. p..$i eel care I-a inlocuit pc Radu Mironovici. iar anterior schimbarii de . p. No ul lider al dcstind crii avuscsc 0 atitu dine ambi gua du pa clib crarca de la Vas lui. in primavara anului 1938 i sc stabilise domici liul obl igatoriu la Micrcurca C iuc si fusesc e1ibcrat grati c dc stindcrii de la inceputul anu lui 1940.u placxa. Augustin Bidianu. prin dinamitarca stfincilor de 1a Po rtilc de Ficr (Inccputul lunii aprilie 1940).

I~ 170 Ibidem. ca re nu crau adcptc ale solutiilor cxtrcmist c si prcfcrau lntclcgcrca politica eu regclc: Radu Budistcanu . dcourecc grupului de 11. Astfel.Tot ul pcntru Ta ra".Jcgitimitatca'' conduccrii organizatici. Vasi le Nov canu . Cuiburile act ive din tcr itoriu au rcusit in general sa sup ravictuiasca valurilo r de desolidariza re ("decla rat ii dc supuncrc" au semn al in general functionari i de stat pcntru a putea fi rcprimiti in slujbe). Aici trcbuia sa infruntc opozitia noii cehipc care ncgoci a dcstindcrea cu rcgelc si care ridica pre tcntii privind . iar. dcoa rccc "Comanda mentul" nu mai functiona deloe.cadrc" cunosc utc ale fostului Partid . Ion Zelca-Codrcanu I CIC. Prima faza a pcrioadc i dc detcnsio narc nu a avut cfcctul scontat de rcgc ~ i apropiatii sai. insa ei nu controlau organizatiilc locale Cll potential tcror ist. !' Integrarca accstor lideri in proccsul de destindcre inaugural de rcge era corcctil din punet de vcdcrc politic. Inccpand cu luna mai 1940.1 Berlin ii era imposibil sa adoptc 0 dccizie uuica. Constantin Papanacc a dccis sli nu ristc 0 trccc re ilcgala in Romania $i spera cii dc 11. 157. in grupullcgionarilor care ncgoc iau dcst indcrca sc aflnu . p.crcvolutionar" sprc Romania. Ln jumatatca lunii mai. dclcgatia d in tara nu a obtinut nici atunci rczultatc favorabi lc adcrarii "Comandamenwlui" 11. 158.stabild. iar restul comandantilor Icgionari astcptau noilc cvolut ii pol itiec in Euro pa.1 principiilc dcstindcri i. . Augustin Bidianu. autoritatilc apreeia u ca potcntialul M iscari i legionare putca atingc nivclul din aprilic 1938 16• Prin dccrete le de graticrc a legiol ~ Doser Horta Sima (1940 -1946). Horia Sima era preocupat de 0 plccare discrete a grupului sdu . p. Haria Sima si-a dat scama di din capitala gcnnana nu put ea dirija asccns iunca Misciiri i lcg ionare la putcrc si tocmai de uccca a plccat sprc Romania.1 Berlin va fi chcmat sa coo rdonczc fonna rca unui guvcm Icgionar acccptat de autoritatilc national-socialiste.

dupa principi ilc conspirati ve Insusitc in pc rioad . Accstia au Inccp ut sa poarle ncgo cicri ell alti na tiona listi d in fostcle grupar i pol iticc. dar rczultatclc cpc teren'' erau in masura sa slabcnsea stabilitatca rcgimulu i.cadrc'' judctcne ale Parti d ului "Totul pcntru Tara". 17 1 .xcnuu" ~i un lidcr spiritual charismatic. Dcsi Iipsca coordonarca de 1a . Discutiilc p rivi nd raspundcrile..Jntaictatca''. insa si acolo sc regascau in marc cclc 17 Ibidem.cadre" loc a le ~i astfel multc cuiburi all fest rcfacute. 17 a " pngoanCI . in rcalitate. p. Exponcnt ii scgmcntului erau Ion Zclca-Codrcanu si eolonclul Stefa n Ziivoianu. 178. ducand 0 lupta silcntioasa pentru p utcrc. Cclc trci gr upar i nu se a flau in mod oficial pe pozitii op usc. fad a ducc e forturi de rcorganizarc a struct urilor lcgionarc locale. Fostii nationalist! de la sfarsitul sccol ului a1 XIX -lea si il1CCpUIUl cclu i de-al XX-lea care sc intcgrascra in Miscarca lcgionara p urtau dczbatcri legate de intcgritatca granitclor si rcvizion ismu l statelor vee inc . in ajulorul actiunii accstci catcgorii au venit evenimcntclc internationalc. facc au un efort de lnarmarc tacit. toatc acestc grupari au cautat sa-~i dovedcasca . scaparc de prcsiunca dctcruici sa u a pcrspcctivci nrcstarii. ·.na rilor care a vcau do mici liu l ob ligato nu (din lagarc) sau care crau lnchisi pc critcrii pol iticc (din inchisori). Fostcl c . S-3U distills trc i catcgorii de atitudini ale Icgionafilar. Compctitia pentru dctincrca conduceri i nu putca fi dcclansars pana can d "Comandamcntu l" de la Berli n nu-si form ula 0 po zitic o ficiala . erau cclulclc tero ristc organizatc de Haria Sima Ince pand eu septcmb rie 1938. aparutc d upa rnoartea lui Corneliu Codreanu.. dar si pe ntru sccurit atea statului. Mult mai pcriculoasc pcntru regimul auto ritar . au fast aba ndonatc ~i astfel s-a crcat im presia omogenitatii. irucnsificand activitatca propagandistica. Fiind sco asc de sub urmarirca au toritatilor. au fes t cl ibcra tc mejoritatca fostclor .xlasice". au inccput sa sc organizezc dupa modclclc clcctorale .

[n plus. Latura active a Miscarii legionarc. tcatc facand parte din resorturilc tcroriste.msincn'' de la Versailles. avea avantaju l ca venea de la Berlin. pozitia legionarilor din lara care tratasera dcstindcrca era foartc instabila.2. mutdnd compctitia pcntru puterc doar la Bucurcsti. in aeeste condipi.j-cbclc". iar autoritati lc credeau ca gennanii sustin "Co mandamcntul'' de acolo. iar grupul castigator a fost aeela care a stiut eel mai binc sa-si cxploatczc imaginea in fata rcgclui si care controla in acclasi timp cele mai muIte organizatii.Comandamcntelc de prigoana". la Berlin nu obtinuscra aeordul "Comandamentului" privind colaborarea eu regimul ~i chiar irurc ci cxistau trei grupuri eonc urentc. ca si in tara. Dcsprc cautona lui Har ia Sima spre lara au stiut putine cuiburi din interior. Lupla interne pentru pntere [n momentul in care Haria Sirna it fest arcstat dupil ce a treeut ilcgal granita. nu a adoptat nic i 0 pozitic fata de Miscarca lcgionara. cxponcntii eelor trei grupari compctitoare la c btincrca co nduccrii organizatici vor Inccrca sli castigc . Autoritatilc nu fusescra convinsc de putcrea accstor lideri politiei dc a eontrola cuiburilc . cxtrcmista a fast cca care a arbitrat pana la urma lupta pcntru purerc atflt in Romania. 4. atata limp eat a fast antrenata pc frontul de Vest in razboiul desprc care spuneau eli va stcrgc . unde avea drept ajutor aprox imativ 22 de organizatii j udctcnc eu potential tercrist. cat si la Berlin. pc care Ie fondase dupa crcstcrca importantci lui in . 172 .ratif lcarca" Bcrlinului pcntru a puree solicita lui Carol al ll-lca chemarea la guvernare.trci catcgorii de atitudini expusc mai sus. Lupta pcntru lcgitimitate a sefllor organizatici va cunoastc mai muIte faze. Astfcl ca. Horia Sima era eunoscut pcntru activi tatca lui terorista cand a fost arestat. Germania . Horia Sima a plccat din Capita la gcrmana spre Romania.

Horia Sima a avut la 2 1 mai doua intrcvcdcri cu gcncralul Ion Bcngliu. seful Inspcctoratului Genera l al Jandarmeriei si cu Mihail Ghelmegeanu. organizatia tcrorista controlata de Ho ria Sima s-a ext ins de la 22 judetc la 27 judcte".fidele aecstuia. Pentru a arata scriozitatca afirmatiilor sale. directorul aecstei institutii. 19 173 . Ibidem. Daca cchipa lui Vas ile Noveanu s-a aratat lacun ara in prezcnta rca lcgilturilor din rcritoriu. a fOSI transportat la scdiul Dircctici Sigurantei Statului. Dupf ce a plccat de la Timisoara. Liderii accstcia s-au mob ilizat imediat $i a fondat 0 noua structure de prcsiune "Grupa de Comanda legionara". in acccasi zi. Horia Sima a vorbit despre 0 rctea vasts care sc intindea din Banat pana la Bu curcsti. Membrii grupuiui pleca t de la Berlin ca re trecusc ra in tara inaintc ea Ho ria Sirna si Nicolae Pctrascu sa fie arcstati au alcrtat organizatia clandestine. accas ra structure s-a interesat in permcnenta de stadiul anchetei. p. Cat timp Horia Sima s-a aflat in inchisoare. 162. Indiferent de puterca cclulelor tcroristc. Tot atunei. Ie-a co municat eelor de lu Siguranta e:1 trimiterea dc lcgariilor di n lani nu a avut niei un cfcc t. Horia Sima a stiut sa prezinte situatia organizatiilor din subordine astfcl Incat sa-i faca pe anchctatorii de la Ministerul de Interne sa crcada di oricand a r fi putut izbucni 0 miscarc rcvolutio narf condusa de el. liderul cclulclor tcroristc a solicitat intrevcderca eu 22 de p. Horia Sima si-a mc ntinut dcclaratiil e privind scopul intoarcerii lui in lara. unde urma sa fie anchctat dc Ni ky Stcfancscu.4. in timp ul clandcstinita tii. ministrul de Interne.xentral" pc carc-l rcc uuos tcau'". • Vezi Anexa "". eu ramificatii in Cnsana $i in Bueovi na. deoarccc accstia au Iacut propuncri vagi si ca dorcau mai mult acordullor po litic privind dcsundcrca'". 165. iar prin intcrpusi a comunica t eu lideru l . IR Ibidem. afirma nd en dorca sa cvitc dcclansarea unui razboi intre Roma nia si Gormani a.

astcptand ordincIe de la Berlin. pc ntru a le comunica noile direetivc 21l• Horia Sima le-a vorb it anchetatorilor ~i dcsprc vechea rctca clandestine prin care a rcusit sa eomunicc eu organizatiilc coordonatc de el cat timp s-a aflat la Berlin. fuscscra clibcrat i membri ai cuiburilor dill toatc catcgori ilc de activitatc lcgicnara. Datorita tcrmcnilor destinderii. Accstia s-au reorganizat imcdiat. . in accstc condit ii.000 de oamcni . 113. dar si resursc interne de inarmare. p. iar dcspre unii dintrc oamcni i de lcgatura autoritatilc aflau pcntru prima data". Cu toatc cii scmnascra la icsirca din lnchisoarc angajamcntc cii nu vor Inccrca sa se ma i Inarmczc. acest arsenal a aj uns aproapc in totalitatc pc piata ncagra. Ill . Acesta dadu sc ind icatii ca respectivcle intrun iri sa se faca in 1020 21 174 Ibidem. dintrc care majoritatca dispuneau de rcvolvcrc.pcrsoanc de lcgatura . Ibidem. lcgionarii radicali se ad una u sub pretextul scdintclor de cuib pe ntru a strange eo tizatiile. Con form no ii tac tici. cxista un lnalt potent ial de pericol. Dupa razboiu l germano-polonez. in urma dcstindcrii. iar cci mai aetivi cumparatori era u lcgionarii cxtrcmisti.000 de ofitcri in rezcrva. structurilc Mi nistcrului de Interne nu mai puteau eontro la cfieicnt activita tca cui burilor eu organizare terorista. Cu toate cf autoritatilc aprcciau cii nu toate cuiburile controlate de Haria Sima crau cxc lusiv tero ristc. ch iar si din ceIuleIe tcroristc. dar in real itate cautat noi modal itati de inarmar e -5i de raspandirc a informatiilor privind situatia lui Horia Sima. in Romania sc refugiascra aproximntiv 5. in comparat ic ell putcrca partizanilor lui Vasile Noveanu. Din motive financiarc. Mai cxistau si alte posibilitati de inarmarc: in Romania cxistau 40. autoritati lc au inccput sa studieze potcruialul de atcntat la siguranta statului a structurii control ate de Sima. care aveau in poscsic eel putin un revolver ncinrcgistrat. p. Icgionarii radicali aveau depozite ascunsc.

72-73. accas ta st ruct ure aprec ia ca moart ea lui Armand Crilincscu era suf icicnta pcntr u razbuna rca rcpresiu nilor Intrcprinse de autoritati. 2! 175 . 13 Ibidem. Legionar ii radi cali au folosit un discurs rcspcctuos la adrcsa dcmn iturului. prin carc-si cxprimau pozitia fa!ii de FRN si de dcs tinderea coordonata de Vas ile Novcanu. dar in acclasi timp ii avcrtiza pc oamenii politici ai rcg imu lui ca. •. insii faccau catcva reeo nsidcratii aSllpra atitudinii lor in eazu l in care Haria Sima ar fi piilit ceva. p. mai ales ln j udctclc din Transilvania ~ i Banae-'. Pcntru inee put. Structuri le judctcne cxtrcmistc con trolatc de Horia Sima se suprapuncau peste cc1c politicc inclu se in valul dcsti ndcrii. pot avea soarta lui Annand Calincscu". Insa.Grupa de Comanda lcgionara' a trimis doua scrisori auto ritatilo r ce ntrale. pe care Ie aCUZ<lUde represiunile din 1935 si 1939. datata 25 mai . spuncau ei . 124. la adrcsa lui Mihail Ghclmcgcanu. "Grupa de Comanda legionara" aprccia in respeetiva scrisoa re ca dcstinderea se facea numai cu oa meni de Ia supraIbidem. ceca cc lcgionarii a flati in subordinea sa exe- curau" . spuneau ea era singurul lider pe ca re-l rccunos tcau si II acuzau pc Vasile Novc anu de oportunism .132. Accstca din urma nu avcau intcnti i organizatoricc cxclusiv in ju rul lui Vasi le Novcanu. p.curi asc unse. Agitatiilc reso rtului tcrorist S-3U dcclansat chiar in faza prcl iminarii a anchcrci asupra lui Horia Sima de la Siguranta. 24 Ibidem . in caz de no i reprcsiuni. A do ua scriso arc a fost trimi sa in acccasi zi. p. ciiu tand siH i gascasca »oi dircctii de ac tiunc . in acelasi timp . Grupul i~i sustinca stima fala de Carol al Il-lca. treptat cclc doua curcnte s-a u unifieat. aces t organism avea ea seop lichidarca tuluror parti dclo r pol itice. 57-60. dcoarece. inclusiv a Miscarii legiona rc. Dcsi in faza iniliala a organiza rii po litiee s-au aflat in opozitie Cll cclc teroristc. in prima scrisoare. rcspingeau intcg rarca in FRN.

Delegatii vcniti Ia Berlin nu spusesera nimic despre inroarccrca "Comandamentului". 132-136. 154. trcbuia sa fie Inchis pcntru accasta scntinta. 163-165. Nu a rcusit. plus ea ma i avea pe rol procescle intentate in unna identificarii actiunilor tcroristc din toamna si iama anulu i 1938 pe care Ie-a organizat'". ci numa i de necunoastcrca politica a ncgoeiatorilor dcstindcrii din tara. in masura in care organizatiilc fidcic anuntascra ca vor rcactiona . in final. Un nou proees intentat lui Horia Sima ar fi eompromis dcstindcrea. dcoarece conducatorul acestora se afla in tara $i astcptau astfcl ordinelc lui". p. Vasi le Noveanu s-a dcplasat in Banat si Transilvania pcntru a obtinc sustincrca euiburilor tcroriste. iar rcgcle nu putea fi in conflict cu organizatia. avca de exec uta! 0 pcdcapsa de opt an i.155. sete de sangc?". chiar dadi nu in mod direct. acestia avcrtizau ca moa rtea lui Ha ria Sima cpresupun e boala. rcspectiv neutralizarca potcntialu lui tcrorist a l organizatiilor pe care lc con trola . 27 Ibidem. care actionau sub suprave gherea polit iei si nu eu eei care actionau clandestin . Accsta a argumcntat eu pasaje din Carticica sefutui de cuib ca M iscarea legionara era mona rhica. in momentul in care a fost arcstat. p. 26 176 . Grupu l eondus de Vasi le Novcanu a intrat in panica in momentul in care a aOat cit Haria Sima s-a Inters In tara . Vasile Novcanu faia de Horia Sima avea doua avantaj c Ia sfarsitul lunii mai: ncgociasc direct eu regclc In urma unci audicntc si era liber din punct de vcdc re juridic. In acclasi timp. Con form lcgii. Ibidem. intreg grupul de la Berlin fusese implicat in atentatcle de la sfarsitul anului 1938. Astfel ca. Horia Sima s-a ararat inca de 1a inceput dispus sa negocieze cu Carol al II-lea dcstindcrca. acordata in lipsa pcruru infrac[iunca de fuga de sub crest si alte abuzuri coordonate de cl in timpul campaniei elcctoralc din 1937.fata. la scurt timp dupa prindcrea lui Horia Sima. p. Horia Sima. Hari a Sima a apreciat in tim25 Ibidem.

pul anchctci ca ncintclcgcrilc dintre rcgc $i miscarc s-au datorat lipsei de comunica rc ~i mai ales intc rmedi arilor din cclclalte part ide, ca re nu au reusit s<1-1 faca pc rege sa se .Jntclcaga"
eu tincrctul. Peste toat e accstca, lidcrul euibur ilor cxtrcmiste
dorea 0 aud icnta la rcgc. pcntru a suprima ava ntajul politic pe
carc-l avca Vasi le Novcanu fata de cl".
Horia Sima a afirmat in mod fals inca de la primcie anchc tc la Bucu rcsti cii, dcsi a venit din propria initi at ive in Romania, dcnnea lcgatu ri in ccle mai inalt c eercuri ale cond ucerii
Reichului si astfcl putea imbunatati situatia intematio nala a
Romflnici. Autorita tilc de la Bucurcsti au fost din nou dcrutatc
in aprccicrca situatici reale . Nici dc accastf data nu avcau
informatii concrete desp re influcnta ,.Comandament ului" de la
Berlin pc lan ga NSD AP sa u guvcrnu l german, astfel cft s-au
facut doar aprcci cri aproximativc. in primul rand, anchctatorii
lui Horia Sima au ob scrva t ca gcrmanii nu sprijiniscra c u nimie actiunile tero riste ale grup ului de la Berlin: aten tatorii lui
Armand Ca lincsc u au pleea t de la Berl in e ll pasapoarte romancsti. a nnclc folosi te in asa si nat nu era u de pro vcnicnta german a, Lcgatia germane dc la Bclgrad nu i-a sprijin it pc lcgionarii rcfugiati in toamna anul ui 1939, .Comandarncntul" de la
Berlin traia modest, tara sa se fi obscrvat vreo finantare gcnnana.
Insa cx istau elemente care confirmau inleresul guvernulu i ge rman pentru leg iona rii rcfugiati: acordarea statutului de azil
pol itic, tolcrarca lcgaturilor ell tara , facil itarca angaj arilor in
industria germane ctC. 29 in afara cestor ccnsideratii baza te pe
prc supuneri, Siguran ta nu dispunca de ahe informatii pri vind
poziti a guvernului ge rman fata de Horia Sima si a incl ina l sa-i
acorde crcdibilitatc. Dar gerrnanii actionau duplicita r si eu
sigu ranta ar fi rcactionat daca Horia Sima ar fi fost asasinat,
asa cum proceda sera si in caz ul mortii lui Comeliu Codrcanu".
2~ Ibidem, p. 152-154.

156-158.
• Vezi nevn. p. 127.
2Y Ibidem, p.

177

Astfcl e,l pozitia lui Horia Sima a ereseut in comparatic ell
Vas ile Novcanu , datori ta atitudinii auto ritatilor fata de argumcn ttuia sa. Imaginea primului dintrc compet itori a sporit in
pcrioada in care au Inccput intrunirilc eu Iidcrii extremist! judctcni , moment In care anchetatorii s-au convins de ser ioz itatea afir matiilor sale, dar ~i de potcntialu l tcrorist al orga nizatici
paralele pe ca re 0 controla. intalnirile au av ut loc Intr-o ca sa
particulara, pentru a spori increderca radic alilor rata de inten[iilc au toritatilor , insa convorbirilc au fost interceptatc ~ i lnrcgistrate pe pliici de pat cfon, tara ea lcgionarii sa-si dea scama.
Dclcgatii din tcritoriu au venit la Bucurcsti tanl escorta, multi
dint rc c i f iind din cci arcstati la sfarsitul anului 1939 si recent
clib crati: prof. Io n Protopopcscu, ing . Ion Nicolau, Marin Barbulc scu etc. lIoria Sima le-a prezcntat planul de des tindere,
trau smit find u-lc crt era bine tratat de autoritati. Multi dintrc eei
convoc ati la Bucurcsti eredeau crt Ha ria Sima fusesc exeeutat,
iar in unna contactului vizual ell lidcrul lor au tratat e ll incredcrc dc stindcrca, deoarccc era dispusf de aeesta . Cuiburilc ex trcmistc trebuiau sa dcpuna revolvcrclc si munitiilc la scdiilc
locale ale Sigurantci , tara a ma i Intrcprindc altc act iuni de mo-

bilizarc".
Incrcdcrca autoriratilor in Horia Sima dupa intrunirilc eu
partizanii sai din perioada 28 mai - 7 iunie a ereseut, iar guvernul a fost dispus sa-t faca primele eonccsii. Sima a ecrut .Iibcrtate rcla tiva '' pentru subordouatii sni, pentru a putca realiza
dczarmarea cuiburilor tcro ristc si a nu mai cxista atm osfera de
.prigoana" , De ase menea, ma i dorea ea dcstinderea sa nu fie
prezcntata ca succes a l vreunui om politic, pentru ea legionarii
sa nu sc simta tredau". Statutul de detinut ll facca pc Sima sa
creede ca pierde competitia eu Vasile Novcanu. A bil, acesta
din urma d ucca dcmcrsuri oficiale pentr u clibcrarea lui Sima 32•
Ibidem, p. 149-15 1.
Ihidem, p. 153.
32 Ibidem, p. 165-166.
30

31

17X

Pcntru a nu-si pic rde din potcnt ialul de imagine, Horia Sima <I
soiicitat clibcrarca, motivand eii astfel legionarii de la Berl in
vor adcra eu Incredcrc la proecsul de dcstinderc.
Dupa flnal izarca anc hctci , autoritatile au deeis sa-i ofere
spr ijin lui Horia Sima in dc savarsirca desti ndc rii, deoarece se
aratas c lideru l eel mai in masurf sa control eze organizatiilc loca le. in zilcle de 12 si 13 iunic s-a Intalnit c u Mi hail Ghclmc gea nu (m inistrul de Interne) si Ernest Urdarcanu (marcsalul
Palatu lui) pentru a stabi li ce actiuni unna sa Intrcprinda in Iibcrtate. Marcsalul Palatului i-a eomunieat lui Horia Sima cii
rcgele do rea integra rea tineretului in govern si ur ma sa duca 0
politi cf de apropiere fapi de Axil. in seara zile i de 13 iunic a
fost clib crat din arcst, avfind obli gatia srI sc prezinte periodic la
scdiul Dircctiei Sigurantei Sta tul ui si Serviciului Specia l de
lnformati i (in eo ntinua re SSI)JJ. In timpu l dcten tic i avuscsc
intalniri alai eu Niky Stcfanescu, cal si cu Mihai l Moruzov,
dupa care lsi luase angajamentc fatii de cei doi privind oncst itatea actiunii sale de a dczamorsa potcntialului terorist al organizatiilor pc care Ie eont rola.
Horiu Sima rcu sisc sa-i con vinga pc oficialii Ministcrului
de Interne ca era .ndcv aratul" lide r al Miscarii lcgiona re, dar
trcbuia sa obtina $i 0 rCC UnOa$ICre politics in interiorul organizatiei. Du pa cli be rare, lupta pcntru putere ell legionarii initiatori ai dcst inderii va co ntinua. iar Ha ria Sima a trcbuit sa gascasca noi argumente in favoa rea sa. Potcnjialul tero rist al organizatiilor control ate de el nu putea fi adus in discutic in fata
Icgionarilor, deo are ee accstia aeuza u "Comandamenlu l de prigoana" cs, prin mc tode extremistc , provocasera asasinarea elitei. Prin organizatiile din subordine, Sima incc rca sa obt ina
sprijin la nivcl local si din partea fostilor lidcri politici din

.parndele istorice".
Elibcrarea lui Ha ria Sima fusese determinate $i de situatia
33

Sima, Horia, Sjiir!jitll/...• p. 184.

179

frontului de Ve st, fapt de care S ima nu a fast co nsticnt decdt in
mo mcnt ul clib erarii. Situatia intem ationala pu tea fi cxploatata
insa .!1i de gru pul lui Vasile No vcanu, astfcl ca trebuiau adusc
noi .nrgumcntc'' in corupetitic pcn tru sofia organizatici.
DC.!1i Haria Sima promiscsc Incctarea activitatilor ilcgale
de inarmare, a mentinut ten siunca prin dispozi tii cflt rc unele
cui buri sa BU abaudonczc vcchile misiun i" . in mod oficial, dezarmarea organizati ilor cxt rernistc a inccput la 5 iunic, cand au
fost depose la chcsturile de pol itic judctc nc primclc anne, respect iv rcvol vcrclc personalc ale lcg io narilor". Este putin
probabil ca rcspc ctivcl c cuiburi sa fi dctinut numai cdtc un revolver de persoana, insd actiunile lo r sc incadrau in mod oficial in linia dispozitiilor date de Sima. Prcsiunea prin manifeste a fost co ntinua , atat in timpu l arcstului lui Haria Sima , cat si
d ur a clibcrarc. Coordonarca act iunii a fast facutf de Constantin Stcicnncscu, care, dupa iesirca din lagarul de la Vasl ui, a
luat la cunostinta dcspre rcteau a organizatorica controlata de
Shnn". Uneori, autoritatile au rcactionat la pres iunil e cui burilor radic a lc prin intimidari. cum ar fi cmiterea unor ordine de
rccrutarc la adres a lui Horia S ima si a colabo ratorilo r sa i (deoarccc situatia intemationala era foartc tcnsio nata . inca din
1939 lncepuscra mobilizarile printre rczcrvis ti). Hori a Si ma a
facut ape! la Mihail Moruzov, care, in ca litate de cadru ina!t al
Miuistcrului Apararii Nationalc, I-a dctasat pe el ~ i pc mcmbrii
gru pului sau la ssr, la ra ca acestia sa dcsfasoarc vrco activitare" . Sima i$i rcspcctasc nngajamcntclc lua tc de Sig uran ta si
SS I, faca nd rapoarte pcriodicc dcsprc stadiul dezar marii cui bu rilor, astfcl cii Mihail Moruzov l-a ajutat pc acc sta sa poata
con tinua activitatca politica . Cu toate ca Va sile Nov canu avea
o vars ta apropiata de cca a lui Horia Sima , nu a fost mobilizat ,
Dosar Horia Sima (/940- /946). p. 173-198.
Ibidem, p. 163.
J4 Sima. Horia, Sfiir,\·itul..., p. 194.
31 Dosar Haria Sima (/940-/946), p. 199-200.
J.I

35

180

Astfel ca. Intrarea in guJH J9 Sima. prilcj pentru a-i pro mitc monarhului cii "va ave a grija'' ca tincrc tul sa sc alfiturc noii structu ri'". Ibidem. Dupa capitularca Frantei (22 iunie 1940). Horia.jraditionali" ai miscarii. nefiind insotit si de alti lcgionari. A doua milsura pol itica in compctitia legitimitatii intrcprinsa de Sirna a constat in apropierca unor lideri . 199. Una din conditiilc clibcrarii lui Sima a fest promovarea . pc care a inccrcat sa-l a tragf de par tea lui. La 23 iunic. Fatal lui Come liu Codreanu nu-l cunostca pc Vasile Novca nu si lnclina sa crcad a in zvo nurile privind oportunismul initiato rului destinderii 39. 204-211. Ion Ze lea-Cod rean u se a tlase pc lista init iatorilor.mcccsitatii" nc ii formatiuni printrc legiona ri si incurajarca inse ricri i accstora. Haria Sirna a facut ape! catrc toti lcgionarii sa se inscrie in Partidul Natiunii ~i sa colaboreze eu regele in virtutea efortului comun de salvare a intcgritatii frontieretor. inca din primcle zilc dupe etiberare. Sfar:jitul.Partidul Natiunii.. Prin apropierea de rcgc. in prcalabil. la 18 iunic. in timpul intrevederilor cu dcmnitarii Ministerului de Interne aflasc despre inten [iilc lui Carol al Il-lea de a fonda 0 noua struc tura politica in loeul FRN. Horia Sima a luat contac t cu Ion Ze lea-Codreanu. 181 . Continuarca actiunilor extrcmistc nu a fast a constants a activitati i lui Haria Sima dupa clibcrarc. dar nu alaturi de Vasile Noveanu. p. Sima a avut pr ima <ludiel1la la rcgc. Horia Sima a speculat accasta realitate si I·a atras de pence sa pe Ion Zelea-Codrcanu. unicii ~i tctali tara.. in momentul dcclansari i dest inderii. regelc a anuntat infiintarea noii organizatii . p. Horia Sima a rccupcrat deficitul de imagine pc care-l avca in ochii lcgionari lor in favoarca lui Vasile Noveanu.iar uccsr "incident" I-a dc tcnni nat pe viitorul "Comandant" sa acccntueze procesul de obtinere a lcgitimitatii pentru sofia Miscarii lcgionarc. . ci in gruparea care studia modalitatilc de actiunc alaturi de vcchii na[ionalisti.

de numclc lui Vasile Noveanu s-a Icgat dcmcrsui de dcst indcrc initiat de Caro l al II-lea la inceputul lunii manic 1940. Imaginea de cclab ora to r al Germanici pc care Haria Sima si-a promova t-o i-n adus uncori si spriji nul polit ic al unor mar i indust riasi . Ihidem.vern a lui He rin Sima" a fost sprijinita de tatiil fost ului lidcr. in faza initialii. 206·207. Dc partca ccalalta. 40 182 .1 946). Exp onc ntul grup ului trata ell au toritat ilc inca din toam na anul ui 1939. grupu! era compus din Vasi le Novea nu. 263. cum ar fi Nicolae Ma laxa. Ion Zelea -Codreanu nu s-a simtit foartc atasar de accst grup si a cautat sa negociezc eu vec hii • Vezi infra. Horia Sima si-a asociat demersuri lor sale pe un alt lider vcchi . in functie de Imprcjurflri. Ion Zelea-Codrean u si Radu Budistcanu". "Grupul Vasile Noveanu" este mai dcgrabf o sintagmii dccdt a structure unitara. Radu Budisteanu fusese inclus in lotul liderilor de la Rdrrmicu Ssrat. 157. care a aprobat si pfiriisirca Consi liului de Ministri de ciitre acosta . 4 1 Ibidem. fiin d condamnat la saprc ani de Inchisoare in procesul care a avut loe intre 25 iulic ~i I august. 42 Dosar Horia Sima (/940. care insa nu au parti cipat aetiv la sustinc rc a sa. componcnta s-a schimbat si membrii au actionat difcrit. p. p.xadrc'' vcchi pe care Sima le-a atras de partca lui au fost Co rneliu Georgescu si colon elul Stefan Znvo ian u. p. 291. in contcxtul disputelor privind prczcnta in govern. Initial. dar nu lsi asoc iase si alti fosti lideri palla la cliberarea acesto ra din lagarclc undc exeeutau domiciliul obligatoriu. respcctiv Vasile Iasinschi (accsta s-a dep lasat din Bucovina la Bucurcsti pcntru a media tcnsiunilc'"). p. Cci do i au avut 0 Intrunirc in vcdcrea an alizc i con tinuitat ii industriei marc lui proprictar in caz de alianta cu Gcrruania '". Printrc cclc mai importante .

deoarecc nu se sua misiunea cu care accsta a venit de la Berlin si nici cc avca sa decla re autoritdtilor. p. erau consticnti desprc influcnta pc care a puteau avea cuiburile teroriste asupra autori~3 Ibidem. organizand saptilrndnal parastasc pentru cci disparuti. fast scf al judct ului Sibiu lnaintc de schimbarca dc "ca dre" din 1937.~ Ibidem. .Grupul Vas ile Novcanu" anchctarca de catre Siguranta a lui Haria Sima a creat 0 stare de tcmere. spcrdnd cii astfel vor imprcsiona fostii compon cnji ni cu ibur ilor. iar in ccle din urma Ha ria Sima l-a atras de purtca sa. 167.Grupul Vasile Novcanu " a exploatat aceasta posibilitatc. mult mai binc motivat si care controla segmentul radical al Miscar ii lcgionerc".. p. in momentul dcs tindcr i . Accst grup de putere a revalor izat disc ursul antise mit. Mihail Ghelmegeanu le-a promis legionarilor cii puteau sa-i comcmorczc pc cei mort ! in urma reprcsiunilor. insfl Jarr\ succcs. in noua componcnta a "G mpul ui Vasile Novca nu'' a intrat Augus tin Bidianu. . Acesta fusese nrestat in primavara anului 1938 si icsisc de curand din lagarul de la Micrc urea Ciuc. in oricc caz.. dcoarecc nu vcdeau masuri concrete de acccptarc a tcrmcn ilor dest inder ii. Rcvalorilicarca discursului "c!asic" lcgionar it slabit insa influcnta grupului asupra autor itanlor . 168.Comandamentul" de la Berlin. in spcranta c:1 ~ li ga r i i pcrsonali tatilor de drcapta pe fondul asccnsiunii putcr ii Gcrmaniei. care au prcfe rat sa ncgociczc cu Horia Sima. rcspcctiv incetarea activitatile r politice $i rccunoastcrc a noilor structuri parlamentarc carlistc". abandonat de "C omandamentele de prigoana". A facut parte din a doua dclcgatie de negociatori ai dcstindcrii cu .nationalisti din alte partide. 183 . in . Propaganda lui Vasile Noveanu privind comemorarea lcgionar ilor mon i in timpul rcpresiunii a fost intrctinuta de 0 serie de articole ale lui Pamfi l Scicaru pe tcma raspundcrilor. care au ncmultumit autoritatilc.

1. sc ful grupulu i a emis la 30 julie 0 circulara catre legionari. p. p. Ibidem.i sa rcc unoascf noile pr inci pii totalit arc ale st at Lltu lu i~6.Bunei Vcstiri".. pr in carc-i Incuraja sa ad ore la Partid ul Na tiuni i . Acc sta sc lmpotrivca modul ui radical in ca re act ionase Horia Sima si se numarasc pri ntre primii lidcri care semnascra . fondator al o rganizatici $i Comanda nt al .1tilor si tocmai de accea au prefcrat sa astcpte rczultatclc anchctci" . p. in acc stc conditii. profit and de faptul di dctinca portofoli ul Cultelor si Artelor si sub prct ext ul inspccta rii stdrii biscricilo r monumcntc istoricc . a initiat legiituri c u formatiunilc locale in timp ul aeesto r vizitc. "Gropul Vasile Novcanu '' si-a da t scama ca poatc pierde co mpc titic pcn tru putere $i a incc rcat sa imitc actiunca no ului lidcr recunoscut de aut oritati. " La un an de la moartea lui llie Gameata''. "Gropul Vas ile Novcanu" va cauta sa valorifice includcrca membrilor sai in guvcm" si sa exploateze dcrnniratilc obtinutc pcntru a-si legi tima asccnsiunca spre putcre in Mi scarca lcgi ona ra.. 46 184 . ~1 Sima.173 . p. • Vezi infra. Sjarr itlll. Rad u Budistcanu.. Hone . in Joe.. 298. 170. cit. Actiunca Il U numa i cil a avu t aspect de imitarc. dar nici nu a fast intrcprinsa in urma unei solici tar i ofi ciale a autoritati lor. 102. 9-10.. ~g Sima. asa cum laC USC Horia Sima. 206 -207.105. pcntru a imi ta puterca orga nizatorica pc care 0 avea Horia S i m a~1. p. atat din partea mcmbri~s Ibidem. Haria. Cca mai importanta pc rsonalitate a Miscarii Icgionarc pc care a asociat-o "Grupu l Vasile Novcanu'' actiunii sale a fost Hie Ga mcata. fiind si unul din trc initiatorii 48 destinderii .dccluratii de supunc rc". Astfcl ca. Un suport impor ta nt pentru accst grup in cadru l co mpc ti[ici pcntru putcrc a ven it de la Berlin. Dupa clibcrarca lui Horia Sima.

insa mcs aju l sau avca doa r col simbol ic. dcoarecc se cons idcra lideru l Indrcptatit al "Comandamcntului" dc 13 Berl in.. colcgul lui de la conduce rea "Comandamentului ' acceptase eu greu ncccsitatca dcplasarii.Comandarncntului". De alt fel. Fusese a propiat de Comeliu Cod reanu intr-o masura mai mar c dccat Horia Sima. locuind la Bucuresti. 26211940. Titi Cr istescu a ajuns la Bucurcsti la 12 iulic". organizat iilc pc ca re Ie controla in proccsul de destindere.. accstia au trimi s nunistrilor legionari oponcnti ai lui Horia Sima 0 scrisoarc prin care nu-I rccun c stcau pc acesta drept exponent a l "Comand amcntului" de la Berlin. pe masura ce Hor ia Sima si-a mobilizat.. p. Fond DGP. dosar nr. 185 . . atfltn timp cat legionari i erau prezcnti chiar in govern.90 . Alexandru Co nsta nt.Xlrupul Vasile Novcan u" avea insa avantajul crcdibilitatii politice. eel puti n formal. Sfiir~itul . Ion-Victo r Vojc n.Comandamcurul" de la Berlin lsi pierdusc sem nificatia politica. Ion Dumitrcscu-Borsa . cat si a lui Constantin Papanacc. dispozitiilc succcsoralc ale fos tului Iidcr sc refereau in ma i mare masura la Constantin Papanacc dedit la Horia Sima.. f. Vasile Noveanu si-a diminuat treptat credibilitatea in fata autori tatilor. 266. iar la cateva zile si-a dat scama de posibilitatilc uccstuia de intcrccprarc a putc rii la Bucurcst i ~ i s-a prezcntat demn itarilor gcrman i drcp t succcs or al lui Co meliu Codreanu. ~(I DANIe . Prin intcnncdiu l lui T iti Cristescu. Haria. Inaint e de pleca rea lui Horia Sima spre lara .si s-au ala turat .'. Con stantin Papanace i-a mobilizat pe ccilalti comandan ti lcgiona ri inactivi Gheorghe Ciorogaru . deoarece . Centrul de puterc coordonat de de. Acesta din urma era pro fund ncmultumit de noul statut al lui Horia Si ma in tara. Dupd primclc vcst i privi nd pozitia lui Carol al Il-lca fata de Haria Sima.Grupului Vasile Novcan u'' .lor inactivi ai . deoarece era com pus din fosti lcgionari care facuscra inchi soare si care pretindeau ca prin prczcnta in guvern servcsc mai bine proccsului ~9 Sima.

in fata dczastrului national. guvernul roman a rcnu ntat la vcchiul sistcm de aliantc la I iulic. Augusti n Bidiauu si Vasile Noveanu. Astfel ca . 1-2. dusar 3 12/1940. iu sa in rcali tate dorea sa faca prcsiuni pentru a alcatui un guvern exelusiv lcgionar. in urrna ultimatumurilor sovietiee din 26 si 28 iunic. f. . Horia Sima a fast cooptat la 28 iunie In guvcrn ul G heorghe Tfitarcscu.Grupului Vasile Noveanu": Radu Budistcanu. iar p roblema rcvcndicarilor ter itorialc din partea statclor veeine dcvcnca dcschisa. in functia de subsccrctar de stat la Ministerul Educatici Nationalc. In eele din unua. Accs tia au accc ptat functii guvcmamcnralc. Chcma rca lui Ho ria Si ma si nu a un ui mcmbru al gr upului Vas ile Novcan u a ararat compctitorilor cine era eonsidcra t oficial ex ponc ntu l tinerilor nationalisti . Deoarece Haria Sima nu ave a in randul apropiatilo r sai pcrsonali tati compctentc ea apritudini si imagine pentru prcluarca rcsponsabilitatilor miuistcrialc. dccl arand ca astfel se putea co mpromitc p roeesul de des tinderc. in noul guvcrn Ion Gigu rtu. [nc cpa nd de atun ci. 186 . Sima si-a mot ivat gcstul prin lipsa de rcact ic a noului guvcm falii de "problemclc cnrcntc':". Fond Prcsedintia Consiliului de Ministri. Iupta pentru puterc a fost arbitrate de aut ori tap. pri n aba ndonarea garantiilor franco-engleze.de destindere dccat Hor ia S ima. Ccila lti trci ministri au rcfuzat s3-1 unnczc. nu a eontribuit ell nim ie la sccu ritatca intcm ationala a Romauici. [nfiin tarca Partidului Natiunii . in aceste conditii . form at la 4 iulic. iar la 3 iulie guvcmul Gheorghe Tatarcscu a dcmisionat. prin pozit ia rcgimului fa ta de Miscarca lcgionara. care dcmisionasc si intense din nou in opozitie fata de reg im. ca organism pol itic unie si tota Jita r sub conducerea rcgelui Carol al Il-lca. chiar daca Hor ia Sima a icsit din Consiliul de Ministri dupa trci zile. au intrat cxponcnti ai . Rom ani a a cvacuat Basarabia si Buc ovina tara nici un fel de rcz istcnta .Gru- nL 51 DANIC.

xalitatc" inferioara in ceca ce privca impo rtanta in organizatic. int alni rca ar f fost convocate in secret ~i invitatc doar fos tclc "cadre" favor abi lc po zitiei eclo r trci mini stri lcgio- .. pasibili dc 0 noua rcprcsiunc in caz de opozitic fata de rcgc. cc i trei au rcfuza t sa eo opereze... Horia Sima a aflat intdmplator de intrunire si a rcusit sa-si mobi lizezc repcd c legionarii fidcli. in al doilca rand. p. 47. A nte rior. de .. Vasi le Noveanu si Radu Budistcanu considerau ca prin rcn untarca la pos tul guvemamental. O ponenjii lui Sima au incc rcat sa-i dea . Valcca).Jovitura f inala'' de imagine la 14 iulic. i s-a fixat do miciliul obligatoriu la Mana stirea Bistrita (jud. Co nform unor informatii. iar Haria Sima spera sa-l asociczc pc general efortului ssu de presiunca asupra lui Carol al II-lea. . Horia. A obtinut Insa 0 scri soare semnata de Io n Zclca-Cod rea nu. La 9 iulie . 53 Sima. cand in casa lui Radu Budis tcanu a fost convocate 0 intrunire secreta a . pentru a lua mas uri fata de dcmisia accstuia. Dcsi au Intclcs tactica lui Horia Sima.cadrclor" legionare care delinuscra anterior functii. du pil pri mu l ult imatum sovictic. Haria Sima a pus in pcrieo l dcstindcrca ~ i a crca t noi posibilitati pen tru motivarea uno r cvcntuale reprcsiuni ale gu vcrnului. prin care Horia Sima nu era rcc unoscut exponent al "Comandam cnt ului" de la Ber lin. dupa intoa rce rca lui Titi Cris tcscu din Capitala gcrmana. narr . cci doi avu scsera 0 tnrrunirc". p. .pul Vasile Novcanu'' a lnccrcat $3 sc legitimczc prin rclatia cu autoriratile. in care gestul dcmisiei ~l Dosar Horia Sima (/ 940-1946) . Injclegand ca accasta colaborarc i-ar fi consaerat lui Sima statutul dc lidc r al Miscarii Icgiona re.Xlrupul Vasile Novoanu" avca la dispc zitic 0 scriso are a lui Ion Dumitrcscu-Borsa. Hori a Sima parca ca a pic rdut tcrcn in cadrul co mpctitici. 187 . In acc le zilc. unul din aliarii sai antircgali. Sfiir$itlll. gcnc ral ului Io n Antc ncsc u. 266-267. sustinand di nu pcriclireazd sratutu l lcgionarilor. la 12 iulic .

din Fo rul Legi onar mai faccau parte: Hie Garneata. Nu cstc foartc dar cine a initiat crcarea accstui organism. incl usiv cativa dintrc membrii fondatori. la Intruni rca de la rcscdinta lui Rad u Bud istcanu au participat circa 30 de pcrsoanc. grupul de la Berlin a ramas complet in afara jocului politic. Pc langa Zavoianu. sub dcnumirca dc Forul Lcgionar. Tcoreric. 188 . Con stan tin Stoic ancscu.din guvern era aprcciat pozit iv. iar pol em ica priv ind pericolu l unei noi repres iuni n-a mai avut partizani din ace l moment. G estul lui Haria Sima de a paras i guve rnul a fast acccpt at de catrc tali pa rticipantii. cu toate ca nici unul dintre cei doi nu puteau sustinc ca a· vcau calitatca de a nominaliza noul scf al Miscarii legionare. erau integrati lcg ionari de "caricra''. Horia Sima a specular ineficicnta uo ului guvc m in mcntincrca intcgritatii granit elor $i a parasit Consi liul de Ministri pentru a rcorganiza cuibutilc fidcle. Com cli u Georgesc u. dcoarccc nimcni nu mai era dis pus sa tina cont de eventuala influcnta a sa pc langa oficia lii Rcichu lui. Hori a Sima. Vasile Iasinsehi. Oponentii lui Sima s-au situat in afara acestui nou organism. insii in majoritarc fuscscra atrasi de Horia Sima de partea sa in tentativa de cucerire a puterii. in total. intrunirea s-a finaliza t rara nici un rczultat privi nd noull ider al orga nizatiei. Nicolac Pctrascu. pro f. Pc ntru a nu ma i fi expus unor astfcl de tentative. la locuinta caruia se tincau scdintc sapramanalc. Radu Mironovici . Scrisoarca lui Ion Dumitrcscu-Borsa adusa de Titi Cristescu a fast neutralizata de cea a lui Ion Zelea-Codrcanu. Mile Lefter. Horia Sima a fondat un nou organism colectiv de conduccre. in cclc din urms . motiv pcntru care este indoielnica rcprezcntativitatca sa. Traian Brailcanu etc. dintrc fostii lidcri ai Partidului "Totul pcntru Tara" recent clibcrati. pentru a favoriza numirea unui guvcrn legionar. Dupa fonna rea guvcrnu lui Ion Gigurtu. insa CSIC sigur ca de la inccput coordo natorul grupu lui a fost colonelul Stefan Zavoianu. iar cei trci ministri au trcb uit sa-si ia angaj amcnr ul eit vor demis iona.

. Dramatismul situatiei a fost specu lat de Horia Sima. colonclul Stefan Zavoiauu. pc Hinga lcgitimitatca politica create artificial de Forni Legionar..Grupul Vas ile Novcanu'' a putut eu greu.. a iesit lnvingator in lupta pcntru putcrc . in Transilvania. sau Traian Borobaru . Virgil 10ncscu . prin lcgaturi rcalizate eu majoritatea fostclor organizatii locale. in consccinpl. din post uri ministcr ialc. in accst scop I-au ajutat vcchii cola boratori. dco arcce a ca lculat gresit di ranulncrca in guvern il putea ajuta sa influcnteze teritoriul. Sima s-a dcplasat in tcritori u pcntru a studia el insusi putcrea de actiune a aeestor . in Bucurcsti. Astfel ca. era eviden t ca Horia Sima.Aceslca nu au incctat sa face prcsiuni asupra autoritatilor locale. Pc masura cc ncgocicr ilc guvcrnu lui privin d integritatea granitclcr de vest ~i de sud intampinau grcutati. Corpul . Ulterior Dictatului de la Viena (30 august 1940). asupra carora nu avea nici 0 influen ta practica. care a facut apel Ia prcvcdc rilc di n Cdrticica sefutui de cuib. prin potcntialul tcrorist. conform cerora Miscarca lcgionard arc un sef sub a caru i autoritate se afla toti mcmbrii cuiburilor. Pe langa accstia .productiv" activ itarea din c1andestinitatc. CSL :?i CM L (de partca lui Sima si elc) si-au con tinua t . majoritatea 189 .corpuri". a aeum uIat ~ i legitimitate organiza torica totala. Mile Lefler. Har ia Sima. Participantii la ~cdi n ta au semnat un ape l prin care Horia Sima era recunoscut sef al Miscarii Icgionare. sa mobilizeze organizatiile loca le. in Bana l. cum ar fi Nicolac Pctrascu. .Razlcti'' a ramas de partea lui Horia Sima. Radu Dcmctrcscu-Gyr. un grup de 4 8 de legionari s-a Intrunit pcntru a stab ili pozitia Miscarii legionarc fata de noi lc cvenimente. prin atitudiuca scmi-opozanta rata de Carol al Il-lca.Grupul Vasile Novcan u" a picrdut ccm pctnia pcntru putere. popularit atca regimului in ochii populatici a scazut. Printre scmnatari s-au aflat si numc importantc ale miscarii: Radu Mironovici. Dupa ce a iesit din guvcm. La sfarsitul lunii august. iar prin strangcrea de fonduri s-ou lntarit. la sfllrsitul lunii iulie ~ i in luna au gust.

Dar. . pc fondul rctrasarii granijelo r in con textul razbo iului mond ial.1 Berlin nu putca sustinc ca era suceesorul legitim 1.1 sflirsitul verii anului 1940 sustinerea organizatiilor locale. p. 2 14. 203-204. Hor ia.. care ar fi putut cond uce conform prin cipiilor ierarhice. nici unul dintr e legionarii din tara sau de 11. SfCiq· itul. in vara anului 1940. insa nu si suportul pol itic al fostilor conducat ori ai Partidului "Totul pentru Tara" sau 1. in urma unc i sed intc a Forului Legionar. cea mai de . in accla si timp.11 lui Comcl iu Codrcanu. 4. dupa abdicarea rcgclui Caro l al Il-lca. care era 11. carc-i rcprezcnta si pe opozanpi noul ui scf aflati la B e rl i n~ .1 fel de ncrcprczcntativ ca si adunarca de 11. Iipsind aprobarca grupului advers. 410 . ss Sima.cclor prczcnji faccau parte din struc tura cu profil terorist fondata de Hari a Sima inccpand ell septcmbrie 1938.3. Horia Sima a avut 11. care a rcusit cu abilitatc sa mo bilizczc fortclc radicnlc ale Miscarii legionarc. Astfc1 ca.11 comandantilor Icgionari ill corpore.acrualitatc' ' problema era intcgntatea fronticrelor.. Iloria Sima a castigat lupta pentru lcg itimitatc in contextul cvcnimcntclor interne ~ i extcrnc . • Vczi infra. p.11 Miscarii legionare a fost consfintita la data de 6 septcrnbrie. exccutati in noaptca de 2l!22 septcrnbric 1939. p. dar ~i sn-si asociczc pc unii lidcri pol itici ". deoarcce major itatea celor nominalizati de el murisera: si Vasi le Cristescu. Optiuni potitice in vara anului 1940 in vara anului 1940.1 31 august". unde cleme ntul radical interceptasc putcrca. si Gheorghe Clime. Chestiunea scc uritatii extcrnc a pre54 Dosar Horia Sima (1940-/ 946). si alt i coman danti Icgionari. Promovarca lui Horia Sima ea sef 1. a fost eel mai acriv comandant legionar. 190 .

astfel ea uhi matumu rilc au veni t pc un fond de linistc. sfa56 Sanatesc u. cat si al iatii din intclcgca Balcanica nu au avut nici a rcactic.00 loca la.11A). i n dceursul pcrioadci intcrbclicc. Regele. insemniiri ziinicc. Prin ultimatum. 1998. asa cii autoritat ilc de la Bucurcsti au luat cunostinta desprc aceasla in zorii zi lci de 27 iunie". Jurnat. ell loate ca armata era mobilizata de catcva luni.oeupa t statui roman imcdiat d upa Co nferiuta de Pace de la Paris din 1920. 191 . Editura Scripta. era de presupus di URSS si-a manifcstat eel putin intcresul pentru Basara bia .p. Au fost rcal izatc difcrite ali ante locale in aeest sens . ell toatc ca cxista u la Bucurcsti previziuni in accs t sons". III. iar statui a prcgatit rczistcnta in fata annatelor sov icticc pc Prut. vol. in tcriroriu l basarabcan cxistau purine trope eu rol de acopcrire ~ i lntarzic rc. Constantin. Editura Humanitas. Intcgri tat ea frcnticrci de es t a incc pu t sa dcvina 0 problema acutf pcntru gu vern ul ronutn imcdiat dupa scmnarca T rata tului sovicto-gcrman Rib bcntrop-Molotov. 216. dar mra a ofcri garanjii rcale pri vind aj ulorul militar rce iproc acordat de statelc scmnatarc in C3Z de ncccsitate. 193 7-1951.Mica Inrelcgcrc. p. Bucuresti. Atat iugoslavii. in iunic 1940. Romania nu rcusisc sa obji nil rccu no astcrca fronticrc lor de la 191 8 de cat rc vecin ul cstic ~i ast fel cxista un po ten tia l marc de insccu ritatc. al Romaniei. 57 Carol al ll-lea. lntelcgcrca Balcanica -. URSS nu a ag itat problema Basar abiei . 15 decembrie 1939-7 scptembrie 1940 (caietele 11. in diminca ta z ilci de 27 iunic au inccp ut consultdri le p rivind raspunsul cc urma a f dat URSS -ului. Nic i intcr csu l Romdnici pc ntru apararca Basarabici nu fuscse cxtrc m d e mar c in reali tatc. Bucuresti.1 9. Nota remis f de Viaccslav Molotov mini strului roman la Moseova a fost inaint atii la ora 22. sovicticii anuntau guvcmul roman ca asteapta raspunsul privin d cedarea Basarabici si a nordului Bu covin ci i n 24 de ore. 1993. Cu toate ca nu s-au facut publicc prcvcdcrilc sale secrete.

mcdiilc po litice .1 944. insa. Bucuresti. cu ca re Romania avca tratat in acesl sc ns. ca re nu sc putea opu ne atata timp ca t prevedcrilc tratat ului de la 23 aug ust 19 39 funct ionasera perfect in eazul Polonici. Rolf. Cele doua aliantc rcgionalc (Mica [ntelegcrc si [ntclcgcrea Balcanica) nu garantau in nici un fcl sprijin militar in cazul unei agresiuni sovieticc. Stelzer. 18-23. 219. Incli nand sfl acccprc ccdarc a. cum ar fi D inu Bratianu . Situatia in Bucurcsti era [carte ten sionata in unna comunicarii dolcante lor sovieticc. 119.ca Gennan ia nu pu tca intcrvcni. p. Garantiilc oricum crau dcstul de nesigurc. Dipknnati gennani fa Bucuresti. 192 . U lte rior aceste i a udienjc. pri n Lcgatia de la Bucu rcsti.Ca rol a l If-lea. au fas t convocate doua Consilii de Coroana. gcst contcstat de Berlin. autorit atil c au facut apcl la Germanin. in general. iar Poloma. Romani la Hitler. p. Ernest Urdarcanu si G heorghe Tatarescu .tradi tionalc " crau ing rijora tc de repctarea mod clului po lonez pen tru Romania in caz de opozitic. in urma cdrora trcbuia sa sc ia dee izia fina le privind raspunsu l Romdn ici. Aducdnd uccstc argumcnte. 200 I. Editura All. Editura Univers Enciclopedic. Unii pol iticicni . Bucuresti. 60 Pusch. in primavara. Calafetea nu. era u part izani i unor masuri ext reme de rczistenta prin in$I Ibidem. Ion.luind prin tclcgrame guvcmul roman sa ccdezc". recomandiind acccptarca ultimatumului. W ilhem Fabric ius a com uuic at oficia lilor romdni care i-au ofc rit audienta in dimi ncata zilei de 27 iun ic . 1999. Gerhard. Withem Fabricius primisc 0 tclcgrama de la Joachim vo n Ribbcntrop privind utitudinca Germanic !". in prealabil.. s. p. Carol al 1I· 1ca fuscsc atc ntionat dc Ad olf Hitler inca din timpu l audie ntci din 24 noiem bric 1938 cu privirc la s istemul de aliantc externe pro francez al Romanici". fii ndca spr ijinul era posibil doar daca T urc ia lasa navele englcze sa trcaca prin stramtori pcn tru a ajuta Ro mania. 1937. dis pdrusc ca sta t. fuscscra acceptate ga rantii lc franco-cnglczc. Astfcl ca.

timp in care au intrat in guvcm ul Gheorghe Tiltarcscu . rcprczenrantii in accst organis m s-au te mut in mai marc ma sura sa ia dccizii care ar fi putut sa deter mine un razboi cu URSS si au acccptat ultimatumul fiira nici un fel de amcndamc nt: 26 pentru . 63 64 193 . op.1974. Gheorghe. pcntru ea so vietieii sa nu poata profita de eeo nomia romancasca si germa nii sa intervina in apararea propriilor imcrcsc" . 22 1. Seicaru. Bucuresti. Constantin C. Tiirani.. 49 . 2000. in continuare.1 ar ma ta romdnil atac ata pc trei fron turi in ca z de rilzboi 62 ar Fi put li t rczi sta trci Saplamani. Edirura All. 6 contra". Bucuresti. Carol all l-lea.a.. dar fiira ea dezbatcri lc sa evolueze . lstoria pa rtidetor National. Editura Victor Frunza. Pamfll. in aee ste con- 61 Zane. f. a fost convocat a l doilca Consiliu de Coroana. Bucur esti. Flo rea Tcncscu.\·( si Na(ional-Tiiriin/st. al Romaniei. facdnd 0 comparatic ell situatia Polonici in razboiu l cu gennanii. Am intiri. dcoarccc era rea l faptul eli csecul pol itieii interne d usa de Carol a l II-lea era d ublat de un C$CC pc plan extern". 1939. cit. s-a pus si prob lema rezistcntci armate.. Dcv cnisc evident ca g uvernul roman nu era dispus sa react ionczc in nici un fel la solicitarilc sovietiee. 290. pcntru a se emite decizia fina la. seful Marclui Stat Maj or. J 0 lmpo tti vii. 62 Giureseu. Cll mult dc fici tar fata de potcnjialul inamicului. in timpul discu tiilor au fa st momente in care s-a pu s problema alia ntclor sau a Inzcstrarii arm atci eu armame nt modern . Mcmorii. a apre ciat c. 4 pcntru discuti i si 0 abt incrc. Dupa catcv a ore de d iscuui po liticc . De accasta data. a prczentat sta diul Inzestrani armatei. 2000. p. 409. dar Cll o majoritate stni nsa.eendierea Intrcprindcrilor petroliere din Valea Prahovci. II pen tru . Editura Expert. P. in urma accstci scdintc a Con sili ulu i de Coroanf s-a decis acccpta rea ultimntumului . Regele.. p. in timpul prirn ulu i Consiliu de Coroana din 27 iunic.tch nicicnii" Alexand ru Vaida-Voicvod ~i Constantin Argcroianu. eel m ult 0 luoa . p.

Deoa rece mona rhul a dcvcnit sc ful partidului . pc Ial1ga soli citarile teritorialc. 66 Carol al ll-lea. insta latiilor industrialc si clcctricc etc. lasi. acestca au transmis un nou ult imatum. la 18 iunic. Basarabia ill anii celui de-Al Doilea Riubot Mondial. 224. Constantin. 194 . Ion. Pentru a amcliora star ca de spirit a legionarilo r . Proba bil . p. Regele. op . in momc ntul in ca re Haria Sima a fas t primit in audicnta la rcgc. 65 Dobrinescu. In unua une i alldicnt c ca re a avut la c in aceeasi zi. reg ele a o btinut de la Horia Sima apelul de inscrierc in Partidul Nati unii ." Rctragcrca trupclor romano s-a facut fura nici 0 rcactic. p. sau ehiar au tra s foe uri de anna. dupe tratativc1e cu diploma tii germani din 27 iunie. parcului de vagoane si loco mot ive. prin crcarea Pa rtidului Natiuni in locu l FRN . mul t mai coneis. cit. astfcl ca Horia Sima a fos t inv itat in gov ern . in care. crau cxpusc si uncle cconomicc: guvcrnul roman trebu ia sa-si asume raspundcrca privi ud integritatea cailor fcratc.. ia r regimu l treb uia sa-si rcorientezc pol itica ex tc m a cat mai grabnic. ac rodromurilor. Institutul European. al Romiiniei. Ace sta nu a fost foart e Incantat sa intr e in aeel moment in Consil iul de Mini stri'" . ca dcrca Frantci era incvitabila. 1995. Valeriu-Florin.ditii. insa la 22 iunie Carol a l Il-l ca si-a cc ns truit propr ia varianta totalitara. podurilor. astfe l ca Miscarea legionara nu a beneficiat de schirnbarea o ricntarii rcgirnului in poli tica cxtcma . cu toatc ca 0 parte a populatiei civ ile din Basarabia. iar upoi trupcle oc upantc au dczono rat soldatii romani. da r fara a lte recompense po litiee irnediate. lnsa. monarhul si-a da t sca ma ca trebuie sa faca mai multe pcntru a-i eonvinge pc ofieialii Rcichului de noua atitudinc privind politica cxtem a. Horia Sima a inccrcat sa fortczc mana reg clui ca sa proc1ame Mi scarea lcg io nara un ica structura polirica. regimul dorea sa creeze impresia ca imita marilc puteri totalitare din Eur opa de Vest.1 69.

6R Sima. si nu eu 27 asa cum acccptascr a Al exand ru ValdaVoicvod si Constant in A rgctoianu. Sima a so lic itat si prirnit 0 no ua nudicn ta la rcgc. Sima sc Intalnisc Cll genera lui Ion Anton cscu. cunoscut pcntru simpatiilc progcrmanc. Anterior aud icntci. prin ca re a ce rut sa fie numi t prim-mi nist ru . . Pentru a nu-si crca pro bleme in inter iorul Miscarii leg ionarc.. care i-a prczcntat scrisoarca de protest fata de palitiea grcsita a rcgclui ' ".deoareee era consticnt c5 va scrnnu acre pri vind ccdarilc tcritorial c. Haria Sima a acccptat postul de subsccrctar de stat la Ministcrul Educatiei Nationalc. pcntru ea numcl c s5u sa nu tic asociat raspunsului guvern ului roman dat Mo sco vci. so licitarea rcgclui era un act de rccunoasterc fata de potentia lui Miscarii legianare. sustimi nd en va apro pia g uvc rnul german de intercsele Romanici' ". Sji-irsi l ll /. Bucurcsti. unde a d iseutat cu Hermann von Rittgcn problema sprijinu lui pc care l-ar da gcrmanii unui guvcm nationa list. Horta. Cu toatc ca nu s-au facut promis iuni concrete. Pc morginea prapastici. 64-66. insa nie i nu dorca sa rcnuntc la controlul asupra dccizici. care ult erior puteau fi folos ite impotriva lui de catre com pct itor ii in lupta pentru putere in rvtiscarca lcgionaril. 1942. pc 2 iulic. Haria Si ma a obtinut la 30 iun ie 0 a udicnra la Lcgatia gcnnana. dar care era 0 personaIitatc politica stcarsa. 240-24 1. rcgele Caro l al II-lea a mai nurnit la Ministerul de Extcmc pc Mihail Manoilcscu. de care Haria Sima nu se putca dispcnsa. la Ministerul Propagandci pc Nichifor Crainie. lnsd liderullegionar nu s-a soli dari zat cu tcrmcnii ac cstcia. 2 J-23 ianuarie /94 J. la 4 iulie. Pcntru a cas tiga sprijin pol itic. 67 ••• 195 . Astfcl d. Pro babi l Carol al ll-lea afl asc de la Lcgatiu germane cil diplomatii de aeolo nu-l sustincau pc Horia Sima in obtincrca conduccrii guvcmului. p. a fost numit prim-ministru Ion Gigurtu. p. I. Monitorul Oficial si l mprimcria Statului. inccpand eu 28 iunic. vol. Dar . Pc ntru a-i conviugc pc germani ca dorca schimbarca sistemului de aliantc. rotodata.. mr a infl uenta.

la Minis tcrul Cultelor ~i Artelor. Editura Hasefer. nu au avut contactc cu rcspectivii ofieial i ai Berl inului si astfcl au actionat in afara politicii germane in Romania. ei s-au so lida rizat la 9 iulic ell mot ivatiile demi siei lui Ha ria Sirna". Formal. Cc i tre i ministri ramasi au prcluat vcchi ul discurs antiscmit. 1996. si trei minis tri legionari: Horia Sima. Dupa noua tcntativa ncrcusita de numirc in fruntea guvernului. 312/1940. dosar nr. dosar nr. Haria Sima nu a fast multumit de noua formula guvcrnamcntala prin care tot rcgcle eon tro la cxccut ivul. 71 DANIC. fiind din nou rcspins . Fond Directia Presedintia Consiliului de Ministri. dupa icsirca din Executiv va initia ncgocicri politico cu al ti o pozanti ai lui Carol al Il-lca din accasta zona politica. 196 . Avand in vcdcrc ca in textul demis ici Horia Sima a facut apcl la un gu vern pur nationalist. Tactiea lui Ha ria Sima de organizare a unci scmi-opozitii pe ntru a milita pentru un guvern pur nationalist a fast ma i cficicnta si s-a aliniat solicitarilor diplomatilor germani de la Bucurcsti. Fond Presedintia Consiliului de Ministri. 312/1940. 3.121. dcoarccc ch iar la nivel guvernamental se luascra mas uri impotriva cvrcilor". un aetiv agitator al problcrnei cvreicsti. sustinand di guvernul are doar 0 atitudinc proge rmana de fatada.cu noscuti progerman i. insa in aeel moment nu sc mai pu tea rcaliza atas amcntul rata de Gcrmania in aeel mod. Ia Subse eretariatul de Sta t a l Ministcrulu i Fina ntclor. cxistend riscul unor noi enexiuui". ccrand a nou a audic nta la 7 iulie. Emil. dar nu ~9 DANIC. practic. Accsta a fas t Iulocuit eu Radu Budisteanu. Vas ile Novcanu. Jumal din vremuri de prigoana. Prczcn ta lcgionari lor in Exccutiv a continuat si dupa demisia lui Ha ria Sima . a solicita t din nou formarca guvcmului de ciitrc lcgionari. 1·2. f. Bucuresti. la Miuistcru l Inventa rului Avutiei Nationalc si Augustin Bidianu. p. Inccrcdnd sa obtina si sprijinul Lcgatiei Germane. 114. f. Ce i tre i ministri. Sima si-a dat dcmisia. Cu accasta ocazic. 70 Dorian.

pen tru a diuta noi modalitati de presiunca asupra regimului. cxternat din spitalul de la Oravit a. in mo mentul in care guvemul Ion Gigurtu a cs zut. Exccutivul sc compromisese . Tactica adoptata a fost ascmanatoarc cu eea din toamna anului 1938. Radu Budisteanu si Augustin Hidianu erau inca rninistri. Pcnt ru a atc ntiona regimul cei Miscarea lcgionara nu a fost subordonata prin Inscrierilc mcmbri lor sai in Partidul Natiunii. tara sa rcspccte promisiunea. organizator i timp dc doi ani ai actiunilo r tc ro ristc. conform angajamen telor luate la elibe rare. Haria Sima trcbuia sa faca sap lamanal vizi te la SSI si la Siguranta.Romanic legionani". Activ itat ca lor in Co nsiliul de M inistri a conti nua t si dupa intrunirea lidcrilor legionari de la 14 iulie din casa lui Radu Budistcanu. iar lnc cpdnd eu luna augus t l-a avut al aturi pc Nico lac Pctrascu. dar sa nu-si piarda spcranta in rea lizar ea proieetu lui lui Corne liu Codreanu privind 0 . Vasi le Noveanu. De accasta dat a a actionat ell multa prudcnta. legionarii fiind considcrati la nivcl ul perceptici publ icc "oamenii Bcrlinului". Participarca legionarilor la guvcmarc in timpul lui Carol al II-lea a fos t ma i dcgraba un pro ces de imag ine decal 0 rcalitate pcli tica . care era obisnuita ell discursul oficial contra nationali stilor cxtrcm isti. Insa. ast fel ca in contactu l cu tcritoriull-a folosit pc vcchiul sau cola borator. pr in accast a masura. De 0 importanta pol itica ma i mare s-a bucu rat mult iplic arca scrisorii gcn cralului Ion Antonescu catrc rege de la 27 197 . dcvenea evidcnta intcntia regimului car list de a sc apropia de Ge rmania. dupa dec izia de lu Viena. dcsi era evi dent ca. Horia Sima a luat lcgatura ell orga niza tiilc extremiste fidele. Dupa icsirea din guvcm. a fost declansata 0 opcra tiunc de em itere a unor rnanifcstc prin care lcgionarii era u Incu raj ati sa sc apropie din nou de organizatia regale. eu toate ea sc angaj asera din nou ea vor dcmisiona.au pa rasit guvernu!. Chen-are a lor la guvc marc a reprezenta t un soc pcntru 0 parte a opin iei publiee .

In lun a august. St udcn tiruca si-a mcntinut linia tra dit ionala rad icala ~i s-a mob ilizer la apclu l lui Horia Sima pri n vechil e mctodc vc rbalc de co ntact. 76 DANlC . f. sc facca u atacuri subtile la pcr~ soana rcgclui . 3511940. p. l76 . s-au strans sumc importantc di n cotizatii. Hor ia Sima a trecut la faza a doua a proicctului sfiu de prcsiunc asupra guvcrnului. In august 1940 cuiburilc CML din Bucurcsti (mai ale s de la STU) crau complet rc facutc. 5-6. 175. CSL a prim it dispozitii si"i folo sca sca din nou vcchiul sa lut lcg ionar si cantcccl c. din nou. ban i cu care s-au achizi. care nu mai putca rcactiona in contcxtul extern dcfa vorabil ima ginii politicii sate" . Astfcl cii.. dosar nr. o rganizatc dcpartc de locurilc publicc. f.iunie . din punet de vcd crc financie r. n DANI e . 72 198 . iar in intc riorul accstora so vchi cul au idei ostilc rcgclui". 2711940. nu sc putca sti cand va f numit un guve rn · . 75 Ibidem. Acestia dorca u "t rierca" purtator ilo r de cuva nt legionari in Iunctie " Dosar I/oria Sima (1940-1946). Fond DGP. av and in vcdcrc ca s-a mobilizat imcdi at in unua ap clu rilor lui Ha ria Sima. ficca re studen t lcg ion ar avca datori a sa-s i procure camasa verde si diagonala. a functionat si dupa clibcrarca di n Inchisoarc. p. dosar nr. 144. mobilizfind cu iburile ell potential tcrorist. p. deoarecc. Segmcntul rad ical al maccdo ncnilor 5C pare cii nu era controlat de Constantin Papanacc de la Berlin. N Dnsar Haria Sima (1940-1946). nonat anuc . Astfcl ca. 198. dar nu au intrcprins actiuni ostilc statului. spunca Har ia Sima. . o rganizatiilc muncitorcsti si-an mani fcstat inca din luna julie ncmultumirca fatl! de abs ente numirii un ui guvern lcgionar". distrib uitii de legion ari sub forma de manifest lnccpand ell 28 iulie. in timpul scdintclor sec rete. De ascm cnca. Stratcgia d in pcrioada clandcstinitatii de rulicrc a CML. Fond DGP . Ieg lOlHlr . pcntru a crca atmosfera favorabi la lcgionarilor.

dosar nr. Deoa reee eereuril e polit ico ge nnane avea u cunost inta desprc lipsa de unitatc a Miscarii legionare si de lupta pcntru putere ca re se dcsfasura in interior. primel e so licitari privind atitudinea Romaniei . dcoarcee. insa Hor ia Sima as tcpta momcntul oportun pentru a-si j ustifica act iunea. f. 70. pri n ascmanarc eu ce se Internplase in 1938. Sprc deosebir e de perioada "Comandamcnt clor de pri goana". accasta organizarie nu a primit sp rij in dcplin in formarca unu i nou executiv. insii nici formula guvem ului Ion Gi Ibidem. nepropiee cocrcitici'".6. Pentru a deseuraja reprcsiun ea aut orita[ilor locale. e i sa se inscrie in noua format iunc politica. dosar nr. 13711 940. 77 73 199 .nauonalist". Cuib urile radicalc locale nu trcbuia u sa sabotczc Partidul Natiun ii. c l a utilizat in vara anu lui 1940 ~ i actiunca politi ca . prin intennediul Lcgati ei dipl omatice de la Berlin. iar pcntru finantarc au repus in practice corncnul lcgionar". dosa r nr. gcnnanii au transmis guvcmu lui roman. gn Ibidem. Acest tip de organizare. pentru a sc crea 0 atmosfera eonfuzii. ei . La jumatatca lunii iulie. ' 9 Ibidem. in spcranta ca va putea fi numit prim-mini stru tara a crea 0 situatic instab ila sec uritatii statului. Pentru a nu intra in conflict eu autoritdtile tcr itor ialc. de ge nu! unc i 10vituri de stat. 134. f. f. 19/ 1940. pr in intcgrarca in GdrziIe Nationale ale accstuia.de comportamcntul in timpul clandcstinitatii ~ i intoemirea unci listc Cll lcgionar i care s-au intcgrat oportunist in politica rcg i77 mului au toritar • Organizatiile de 1a nivel loca l eoordonate de Horia Sima au raspuns $i ele sclicitarilor sale. 35/ 1940. inducca 0 actiune de amploarc. xcrc itii de tragcrc". lcgionarii primis cra sfat uri de la Sima sa bat a moncda eu raspunderea pcntru dc zmc mbrarea Romanici Ma ri. 289. acestea au primit dispozitii sa nu mai foloseasca tcrmcnul "gardist". Ibidem. f. aveau posibilitatea sa partieipe la c.

ci t. accsta a obtinut 0 audic nta la Ado lf Hitler. ar f fost intcrcsat de raporturi c. astfcl ca au fost fac utc sugcstii pcntru formarca unui gu vern nationalist". 39.ncpa tatc" in relatia cu Gormania. Primcle contactc privind form area unu i guvcrn nationa list au avut loe la sfarsitul lunii iulic. pcntru a fi Inai ntata la 8 1 Ca lafeteanu. Gheorghe Bratianu a fost un ul dint re putinii oamcni pol itici roman i care a ridicat problema negl ijarii rclatici ell Gcnnania. . an terior agrcsiunilor Rcic hului in Europa Ce ntral e. 112 200 Ion. Pcntru inccput. p. oj>. Horia Sima a fost acceptar de ce lclaltc ecrcuri nationa listc. s-a Intocmit 0 lista cu persoane le considerate .gurtu nu era con sidcrata satisfacat oarc .. ce i mai Inscmnati national isti la care se rcfercau autoritaplc gcnnanc em u Gheorghe Bratianu ~i legionarii. iar dupa instaurarca regimului autorit ar liderul nationa list a fost climinat din zona deciziei pol itice . in no iembrie 1936. disculand ~ i prob lemc polit icc. Dupa icsirca din guvcm a lui Horia Sima. Virgil Ioncscu si Scrban Mi lcovcanu a negoe iat in mai mu ltc rand uri cu Gheorghe Bratianu . ar. Ibidem. cdc do ua grupari vor negoc ia imp rcu na formarca unui guvcm nat iona list. in vara anu lui 1940. dac a ar fi ven it Ia guvcrnarc.. dar. in prima fazil. profi tdnd de prcstigiul sau international de marc isloric. partid ullui G heorghe Bratianu s-a clasat foarte slab. 14. acosta a continual sa colaboreze 0 perioada cu ministrii lcgionari. p."III urma a Icgerilor din 1937. csnd dclcgatia lcgionara formata din Radu Budi stcanu. Lcg ionarii erau in pIin proecs dc rcorganizarc si inca IlU avca u un lide r rccu noseut de toata organizatia. insf ulterior mobilizarii cuiburilor loca le fidclc a incetat orice con tact Cll accstia . in ce lc d in urma. dcoarcce a avut 0 atitud ine consta nta de scmiopozitic fata de Carol al II-lea." " 0 conomrcc stra nsc "mtrc ec lc c doua oua statc. Gheorghe Bratianu i-a co muuicat cancclarului germ an cii partidul sau nu era de acord ell po litica cxtcm a a guveruului roman de aliantc regionalc profrancczc si.

pc care Hari a Sima Ie-a refuzat. 29/ 1940. 3411940.1 Bucurcsti.1 Legatia germane de la Bucurcsti. 8-9. Dupa cdtcva zile de 11. insa trebu iau acce lerate demcrsurile. Horia Sima s-a ariltat dispus sa acccpte coo rdo narc a guvcmului de catrc Gheorghe Bratianu. probabil si la presiunca diplomati lor gcrruani de 11. f. Sima a obtinu t 0 noua audicnta 11. H B4 201 . mot ivand di deja existau colcgi ai lui in Cons iliul de Mini stri si eli dorea un exccutiv pur nationalist" . considcrati a fi prca cxtrcmisti'".1 Palat pen tru a soli cira numirca unui guvcrn nationalist. dcfavorabi le Romanici. 90/ 1940. Ibidem. dosar Of . Rcgelc a rcactionat cxpediti v fata de Sima. Tot ceca cc ofere a Caro l allI -lea legionari lor in guvern erau catcva noi posturi . in a doua jumatarc a lunii august. sc pare ca ce i doi sc Intclc scscrf ell Icgionarii sli pr imcasca Ministcrc le de Interne (cincv a din afara M iscarii Icgionare ). la 17 august. Horia Sima s-a prezentat din nou 11. Pc fondul ncgocicrilor teritoriale cu Ungaria $i Bulgaria. dosar nr. K6 l bidem. dosar nr. comunicandu-i ca dorca 0 mai marc fidclitatc a legionarilor fata de Part idul Natiuni i si incetarca act iunilor cstile. f.44. deoareee era prcvizibilf remanicrea guvcmu lui". Acesta s-a arat at nemultumit cii regele i-a ofe rit doa r cinci loc uri in govern . In unna eonvorbi rilor eu Gheorghe Briitianu. cand pozitia in tcritoriu a lui Hor ia Sima se consolidase. H5 Ihidem. care doreau dcfinitivarea proicctului propus de ci. insa negoeierile s-au impotmolit din pricina apropiatilor lui G heorghe Bratianu. in cursul zile i de 23 augus t. 12-14. Externe (Horia Sima).Berl in cu ocazia unci vizite prcconizatc de lide rul liberal aeoIOK3. care nu au aceeptat ideea de a colabora cu legionarii. Finautc si Econom ia Nationala . in condi tiilc in care legionarii dispunca u de trei si ccrca sprijin in numirca unu i exccunv nauoDAN le. f. In fata csccului trata tivelor cu regelc. Fond DGP. f. acesta a intrepri ns singur negocieri cu Gheorghe Bratian u.1 rcspcct iva intru nire. 65.

fonn arca acestuia a fost imposibila. Prin aliante reg ionale.xomplcx ul" respo nsabilitiiti polit icc. dosar nr. 35/1940. in . in urrna careia pu tcau fi chcmati de Carol al II-lea la gu vcmare". Romania izolasc statclc rcvizioniste la adre sa ei. Wilh em Fabricius i-a cornunicat negoc iatoru lui legionar ca. dar soldata cu acelasi raspu ns. in acele conditii . fie ca erau radicali sau moderati. lcgionarii trebuiau sa se impunf printr-o mi scarc in tara . macinati fie de luptc interne. Diplomatii gcrmani nu s-au griibit sz-! sprijine pe Horia Sima ~ i au pus problema unitatii nationali stilor. Fanl un raspuns concret al pol iticicnilor progennani .. fie de . agrar ctc. regimul autoritar al lui Carol al II-lea a prirnit lovitura flnala . da r situatia era fo nrtc tcnsionntf in contextuI negocierilor guvemamenta le privind intcgral itatca frontierelor. in conditiile haosului in care sc gasca miscarea prugcrmana . insa nu a inccrca t sa trateze :ji cventualele posibilitati H7 202 Ibidem.Jinia'' politicii Exccutive Jor antcrioare. in august-septernbrie 194 0. iar gemlanii si-au dat seama ca in Romania nu se puteau sprijini pe oamen i politici fideli si ca trebuiau sa gase asca noi fc rmulc de co labo rare. Nationalistii romdni. in futa accs tor raspunsuri. . nu vor fi sustinuti de Berlin. a stabilirii unui program de guvernare etc. Hermann von Rittge n i-a spus in particular lui Horia Sima ca. mai ales. prin noile ccdari teritoriale. la 26 august. Chiar daca era puti n probabil ca un guvern nationa list s:i fi rezol vat problema revizionismului rnaghiaro-bulgar. din cauza lipsei programului de guvernare si. 72. Horia Sima a lncercat o ultima tentative de mobil izarc a nationali stilor. a unitatii. nu au putut sa sc mobili zczc in fata pcricolu lui dezintegran i frontierelor. financiar. Guvcmclc carli stc avu scscra a atitudine degajata rata de minoritatile nationa lc. da cd natio nali st ii nu au un program amanuntit economic.nali st. f. Horia Sima a mai avut 0 ultima tentative de obtincrc a sprijinuiui Reichului.

0 acti unc pro pagandi stica privind . iar in timpul retragerii d in Basarabia cv rci i cfcctuascra numeroase acte ofensa toarc asupra ar matei ~i populatici c ivile. p. Inca de In inceput. ~q . nr. ee i doi avca u o atitudi ne progcrmana si astfcl spcr au sa co mpcnscze nc rcspcctarca . an LVI. in Universsd. Astfe l. dcoarccc istoric populatia ge rm ane nu a fost niciodata tratata egal de xx . Hit ler sustinca cil nu era intcrcsat ea magh iar ii sa ancxczc Transilvania . 203 . 10. in mod o ficia l. starea de spi rit a mi no ritatilor era rension ata. 19 manic 1939.Bulgarii ceutcni ronuini all aderat la «Frontul Renasteri i Nationalce''.atasamcntul" minoritatil or la statui natio na l. an LVI. 'JO . 18. Dcoa rccc in august 1940 negoe iator ii ro mdn i nu au rcusit sa se Intclc agf eu cei maghiari ~ i bu lgari as upra ccdar ilor tcr itor ia lc. da r si de acccptarca gararuiilor franco. 12 ianuaric 1939. I I: . p. 12 februaric 1939. 76. Adolf Hitler a adus in di scutic utitudinca Romaniei . 0 delegatio guvcruamentala compusf din Ion Gigurtu si Mihail Mancilcscu s-a prczenta t in audicrua la Adolf Hitler. Astfcl cs.i intcgrczc in accst organism mi noritatca maghlara" . Guverncle numite de Ca rol al II-lea in perioada regimului aut oritar au preferat sa d ud. 11. du pf Infiinjarca FRN. p. in Unive rsul.. dar si dupa instalarca regimul ui autcritar . lasand impresia sigurantci frontic rclor. in Universul. fiind cii a rcusit s. 9. bulgara" sau gcrmana'Jo. 9.inscricrea germanilor in «Frontul Renasterii Nationalce''. in Universul.de Intclc gcrc . nr. nu num a i in trccut. p. in rcalitatc.Minoritatea bulgura In FRS".. 4 1.Jvlinorttatea maghiarii in «Frontul Renastcr ii Nationalex''. cancelarul german s-a ararat ncmultumit de lipsa de rcnetic a guvernului rom an arunci cfind englczii i-au acu zat ~ gcrman i cii au facut pre siuni cand spa semnat tratatu! econo mic in ma ni c 1939 . nr. prcsa ce ntrale pub lica articolc lauda live la adrc sa noul ui regim. an LVI.britani cc d in pr imav ara au ului 1940.20 ianuarie 1939. nr. an LVI. Dcsi la Bucurcsti nu cxista un guvcrn nationalist.Jndic ati ilor" germ an e de entre Ca rol al II-lea.

92 93 204 DANIe. f. Insa guvernul de la Budapesta avuscsc 0 at itudinc 91 constanta rata de Germania . nim cni nu mai era incantat sa se a· sociczc lui Carol a l II-lea in . iar in primavara anului 1939 partieipase si la sedintele Consiliului de Coroana. desi fusesc exclus chiar de Corncli u Codreanu din Miscarca lcgionara" . Cu toate eft a firmase ea va sch imba situatia intcma si inremationala a Romanici prin desfiintarca sistemului parlamcntar. "Consiliul de Coroana de azi noapte''. 76. tara nici un fel dc rcactic pcl itica sau mi lita ra. Ulterior tentative i ncre us ite de sprijin din partea Gennanici. eu toa te ca 91 Calafeteanu. in noaptea de 30/31 august 1940 a avut loe un nou Con siliu de Coroana pcntru a fi adoptatf 0 pozitic fata de dccizia dc la Viena .. 35/1940 . decizia de la Viena din 30 au gus t 1940 a eonsaerat esccu l total al politieii lui Carol al Il-lca. 1. 240. 1 septcmbrie 1940. criticilc opozi tici. In acel mo ment. lon. iar acesta se aflu in situatia de a nu mai dispunc de nici un fc l de legitimita te pen tru a dcti nc in eontinuare Tronul. in a fara de cci trei ministri legionari". inclusiv legionare. cit. in final Roman ia Marc fusese dczintegrata.cfortul" sau de intcgr itatc nationa ta si s-au caurat modalitat i de distributic a raspunderilor priv ind acceptarea aetului de la Viena. printre ca re Gh eorghe Bratianu ~i membrii legionari ai gu vernului. in Universut. fratele controvcrsat al fostului lider. La sedin ta Consil iul de Coroana au participat. a participat la lucrari. nr. Pe de alta parte. op. dosar nr. an LVII. EI ridicase prctentii de eonducerc dupa moartca fratelu i sau. oamenii politici promovati de Carol al II-lea pc eritcrii oportunistc nu cruu reprezentativi $i astfel nu au fast capabili sa ia dee izii drasticc in mo mentele decisive pr ivind statutu l Romaniei . in rea litate. au fost invitate si alte pcrsoanc din cercurile miscarii (Haria Zclca-Codreanu. p. . pc lfingf membrii de drept si unii nationalistii agrcati de Gcrmania. p.statui ungar. Fond DGP . asupra crcstcrii puteri i monarhului s-au aratat Indrcptatitc. 41-42.

care la accl mome nt deveni se e fectiv rnajoritar .Grupului Vasile Noveanu". p. Tatdl lui Ion I. preotu l Ion Mota a fost si el prezent la luc rilrilc Con siliului de Coroana. • Vezi supra. Parintele Ion Mota". M ota. Grupul fostilor sc f judeteni erau de parcrc dl. 3511940. "Mari exisrente legionare. Parcril c lcgionarilor au fost complcxc. 4. lntru nita la 31 august". in Irun te eu Co mandantii . trcbuia mcntinuta linia aliantci eu Axa prom ovata de Comcli u Co dreanu . an IV. Horia.4. in vcdcrca rczistente i fata de prctcntiile Ungarici. insii unel e surse spun ea nu a facut -o benevol. p. in functic de gradul de implicarc in lupta pc ntru putc rc din ca drul organi zat ici. s-a ferit sa ia vreo pozit ie si a cautat sa ia legatura co Iuliu Maniu pen tru a se studia posibilita tilc de act iune co mcnc". Statu! national-tegionar Cu cxceptia . Lcgiona rii fondator i. e i a fost eseorta t de doi agenti a i politici de la statia C FR Ploiesti. gara de unde fusese ridi ea t din trc nul ell care se dep lasa sprc Orastie" ). dosar nr. 'N Sima.'l comunicarea deciziei de la Viena. Fond DOP. 200. Partieiparea ecl or eine i legionari la scdinta Cons iliului de Co roana nu an gaj a Miscarea lcgionara fata de aeeepta rea deei zici de Ia Viena. 205 . Grupu l co ntrolat de Horia Sima. f. toa tc "cadrele" lcgionare si-au manifcstat ost ilitatca fala de regimul autoritar d Up. 5. in Tara si £Xi/ut . august-septembrie 1968.Bunci Vestiri" Ilie Gflme ata $i Radu Mi ro novic i erau ncmultumiti de atitudinca G erma niei $i pr opuneau 0 alian la eu Rusia. iar pro blema te rito riilo r anexate urma sa fie solutionata in co ntcx tul cvenime ntelo r. 21. deoaree e Horia Sima tocmai prcgatca planul unei lovituri de stat. 9S DA Nl e . nu inainte de a fi promovat scf al Miscarii legionare de d itrc 0 ad unare a .legionarii care act ivau in clandcstinitatc ii eontestau actiunilc.cadrclor" legionare .

pe care 0 preg:itea de la jumdtatca luni i augu st. Timisonra. 3 scptcmbrie 1940. 367·36X . p. probabi l co seopul de scnsibiliza opinia pub lica fata de problema Transilvanici. p. Ho ria Sima a dccis ca era mo mentul dccla nsari i loviturii de stat. Carol al II-lea nu era dispus sa piarda eontrolul siruatici. 'IN Sima. I.rcvolutionarc'' pregatitc de Horia Sima inca di n 1938: Cluj . dar Hori a Sima prcgat isc actiunca an terior. care I-a incura. nr.Au fost pu rine mani fcstatii publice de protest privind ccdarca Transilvanici de N-V. p. j us tifice masuri contra celor care protestau di n cauza picrd cr ii intcg ritat ii tc rito rialc. in Capitula. eu toatc cii cvc nimc ntel c Ill! cra u de nat ura s<1.. Brasov. actiunilc avcau carac ter de saboraj. 242. in Universui. AlbaIulia. I. Braso vul sc a fl a IJ nga fronticra. pr intre care Ion Zclca-Codrcanu.$i Constanta.. a Pa latului T clc foanclor 911 sa u de agitatii In jurul Palatului RegaI • Pitstrand linia conspiratiei. Slaq·iml. Dupf d ccizia de la Vicn a. dupf csccurile an tcrioa rc privin d concentrarea clcmcntclor tcro ristc in Capitala . Ploicsti. 91 "Mari menifestatii de protest la Sibiu''. Horia. in loc. Planu l gcucral era acclas i ca in dcccm brie 1938 si scptcmb ric 1939. Dcva. lIoria Sima a anuntat purine pc rsoane din afara grupului sau tcrorist despre pregarirca loviturii de stat. lnsa.. unde lsi asu masc rcs po nsabilit ntca initicrii sta rii de dezordine Eugcn Tcodorcscu . ccntru l act iunii a fost mutat 111 Bruso v. an LVII.Jraditionalc" in actiunilc •. cu tentat ive nu foartc bine puse la punct dc oc upare a postului de Radio Bancasa. insa accstca au fost respinsc cu violcn td de organe le de pol itic. in acc st co ntex t. de undo trcbui au date semnaie privind dc clansarca ac tiunii la Ti misoara. % 206 . ma i ale s in ni ndul ard clen ilor din Buc urcst i" ~i cc tdtcn ilo r Sibiutui".Manifcsratia de icri din Capitala''. Punctul pr incipa l de ata c urrna sa fie postul Radio Bod de lfinga Br asov. dupfi modclullovi tu rii de slat bolscvic c din 19 17. da r . Bucurcsti. Dupa 30 august. Cluju J a icsit d in plan. Dcva si Alba-Julia. cit.. Plan o I initial uvea centre .

dar fiira sa primcascil sprijin pentru formarca unui guvcm nationalis t". insa nu rcusiscra sa mobi lizczc un numar suficicnt de lcgionari dispusi la sacrificiu. op. la ca re s-a ada ugat starea generalii de haos de dupa 30 august. inainte de a pleca sprc Brasov. p. lucra se lmprcuna cu Nico lae Petrascu la rcorganizarea si inarmarea cuiburilor.00 a zilci de 3 scprcmbrie':".ifjlor informatiile pc care Ie dct incau!" ~i au asteptat sa vada rcactiile interne de dupii dec izia de 1a Vie na. f. Cu toat e cii acestla I-au sfiituit sa renunte la acel plan pcriculos pcntru sec uritat ca Romanici . f. Horia . 1113 DANIC . pcn tru a da semnalui rcvolu tionar in toata ta ra. IDl Sirna. Rebeliunea legionarii in arhivele striune (germane . dosar nr. 207 . franceze). SIan. 319-322.000 de cxemplare. Dccl ansarca loviturii de stat a fost fixata pentru 3 septembrie. timp in care a fost muhiplicat manifestu l in 2. Horia Sima s-a deplasat in cu rsul zilei de 3 septe mbr ie de la Bueu99 Trasca. Editura Albatros. Acc asta sit uatie. Horia Sima avuscsc 0 noua vizita la Lcgatia gcrmana. 6211940. Fond DGP .o ra 2 1. Ana-Maria. 12. Stan. Pc I sept embrie. .000 de persoanc. maghiare. Ottrnar. In ziua decizic i de la Viena. a semnat 0 c ircularf prin care solicita abdicarca rcgclui si anunta opi nia publica asupra intcntici Miscarii lcgio nare de a prclua raspu ndcrca pentru formarca unui guvem nationalist'?" . cu. tota lizand uproximativ 1. dosar nr. Grupurile teroristc crau alcatuitc din 15 membr i. Ho ria Sima i-a anuntat pc dipl omatii germa ni din Capitala de inten[iilc sale. p. nu au dezvaluit autorit. Sfar~·ilul. p.jat. dintre care doar jumdtatc au ramas in Bucurcsti' !'.. Ana-Maria.. 2. II . l-a dc tcrminat pe Horia Sima sa dc c lanscze actiunca . In c urs ul lunii august. Acc asta trebuia citita de Ion Zel ea-Codreanu la Radi o Bod . Ottma r. Bucuresti. 91. Actiunca era prcgatita sa sc dcclansczc in toate punctele 1a accla si moment . 255/1940. 102 Frasca. 2002.. Fond DGP. I ()(I Dfu'\JIC.

dcghiza t in uniforma de of itcr. iar singu rele au tor itati care au reaction at au fos t politia si jandarmii'I".. Aeo lo l-a as- tcptat un vechi co lab orator. prc fcrflnd sa sc intcg rczc in mult ime dcghizat $i sa observe mersul o pcratiunilor. 371... Acti unca a avu t problcmc inca de la Inccput. Cu toatc en armata a primit ordin sa-i prinda. Ill-' 105 lOti Puscar iu.. acpunca . Horia Sima nu a actionat in timpu l dczordinilor din e ras. Bucurcsti.• p. Nistor.. aproximativ j uma ta te di n tot cfcctivul tcrorist mob ilizat pcntru lovituru de stat. p. Sfiir~illll . ducand 0 acpune dc dczinfonnarc in tcritoriu asupra activitatilor lcgionare din localitate. Chiorcanu. 74. lasi. Prah ova. 37 1-37 H. insa legionarii care au ocupat Pa latul Tclefoanclor din Brasov au rcus it sa rezistc. Ovi diu Gaina si Dumitru Leonties. in Permane nte. dcoarccc la postul Radio Bod j andar mii i-au idcn titical pc agrcsori. Atacurilc asupra Chcsturii de Politic si Prefccturii j udctului au csuat. nr. Sj arsillll. lnstitutul European. au rcusit sa fuga $i S-3U aseuns in zona ce unna sa fie preluata de maghiari'". Io n. Sc f ii eehipclor. iar in urma unui schimb de focu ri i-a u Indcpartat. Ion Boian . To tali zau 500 persoane. eare-i pregdtise mai multc do mic ilii..rcsti sprc Braso v. Sib iu si Buco vina. Desi armata care a inconjurat cladirca Palatului nu a tras. fiind rec rutate di n C luj. Prin cipal ele grupuri tcroristc actionau in Braso v. pcntru a sch imba locul din care sa urmarcasca dcsfasurarca actiunii. Sima. Morminte vii. ofiterii nu erau dispusi sa orgauizczc rcp resiunca lcgionarilor care urmarcau rastumarca lui Caro l aill-ica ~i au flicut controalc superficialc. Galati . an IV. desi ran iti. 91200 1.Un cpisod din istoria Miscari i Legiona re: 3-6 scptcm bric 1940 la Brasov''. p. Haria. In urma ciocnirilor cu fort ele de ord ine au murit c inci legio nari si do i poli tisti':". rara sa-i gascasca pe cci doi!". 1992. in scnsul ca atcntatorii au fa st evacu ati de fortclc Min istcrului de Interne. Haria.rcvol uuonara'' nefi ind un sueees din punet de vedcrc cal itativ.. 208 . 107 Sima.

de unde au spus d i vor pleca in momentul in care generalul Ion Antoncsc u era numit primministrul'". Sfiirsitul. unde s-a dat foe unor sehcle de lemn si s-a detonat 0 grenada de mana. aflat in rada portului. La Rad io Bancasa lcgionarii au intrat dcghizati in cladirc.Jos tradiitorii si raspuuzatorii catastrofci nationalc". p. dar eclc dona pa'1i S-3U Injclcs ~i nu au fost orga nizate rcprcsiuni din partea accstc i institutii. Ibidem . in jurul orci stabilitc. Ha ria. provocand panica!". Palatului Telcfoa nelor si Palatulu i Regal. lnsa s-au baricadat in scdiul Prcfccturii j udctului. La Bucurcsti. Cca mai putcmica imprcsie a produ s-o actiu nca lui Dimitric Grozea si a CML la Palatul Regal. 384. deoarece se eredea ca marinarii sovietici dc pc vasul cMoscova". Legionarii au Incercat sa ocupe centrula tclcfonica si sediu Postci. Fond Presediruia Consiliulu i de Ministri. 522/ 1940. au murit trei Icgionari ~ i saptc jandarmi ~ i polit isti!" . promisese ca va reusi atragcrea ofitcrilor de Armata locali de partea lovitur ii de stat..provocand insa 0 marc panics la Bucurcst i prin debusolarea autoritatilor deeizionale. 209 . p. tnsa nu a rcusit.13. 12. Eugen Tcodorcsc u. dar ~ i cxpcricntci autoritatilo r in cazul unor astfel de actiun i. lara rezulrat. au ocupat orasul. Grupe de legionari au ocupat instantancu pos turiIe pe politie si de jandarmi din e ras. actiunilc tcroristc au fest rcdusc doar la nivelu l postu lui Rad io Baneasa. 379-387.. in momentul cdnd si-a asumat orga nizare dezordinilor la Constanta. in unn a conflictulu i de 1'1 Constanta. f. dosar nr. populatia fiind alarmntit in urma schimbului de focuri. din eauza Iipsci de oamcni. moment in care fortclc Ministerul ui de Interne s-au mobilizat.. tnsa. dupa ce au provocat uncle dcfect iuni lOS DANle. La Constanta. motivand ca sunt militarii din garda. Initial panica a fost destul de marc. cativa legionari au strigat de pc acopcrisu l sediului judctcan de politic . 1119 110 Sima.

I. insa asa cum prcconiza Ley Trotki. . Actiunca. p. insa prcgiitirca loviturii de stat fusese rudimcntara. Nicolnc Petrescu sc oe upa inca de la jumatarea lunii august de dotarca ell armame nt a eelulclor tcroriste'V. dcoarece cxistau norme .Revolutia" nu s-a mai dccla nsat $i in cc1elalte localitati unde planificasc Horia Sima. an LVII. Ion. da r la 3 scptcmbric abia dad avea ficcarc mcmbru care un revolver. tara reusita. La Palatu l Telcfoanclor s-a inccrcat acccas i actiunc. Cauza principala a fost lipsa de efect ive.loeul de unde trcbuia sa se deplaseze la 3 scptembric sprc poslul Radio Bod pentru a citi apc1ul prin care legionarii cercau abdicare a regelui. dar si escc ul opcratiuni i centrale. . Ion Zelea -Codreanu a rcfuzat in ee le din urma sa mai ia parte la actiune. Asrfel ca.. Arm ata a Tamas fidcla autoritatilor legal con stituitc si ast fcl unul din principalclc al uuri ale unci lovituri de stat a lipsit. drept care in Timisoara. Ponte ca impactul ar f fes t mai mare dace ar fi oe upat punetele stabil itc. CIit. principalul obicctiv al unui astfcl de model al loviturii de stat era putcrca de dcrutarc a autoritatilor legal constituitc si nu importan ta mil itara a actiuni. rnisiu nea lui nu s-ar fi putut rcaliza din pricina csccului ocupari i rcspectivului obicctiv.Asea ra s-a prod us 0 incercare de lulburare a ordinci interne".In IOC..SOd . . . u CIuoreanu.. au fest ncutralizari. a fast lipsira de importanta ea potential cfcctiv de acapararc a putcrii. plecand de la Calimancsti . .. cr. op. care eel putin in Brasov. ' " J' uscartu .Un CP1 . dcsi spcctaculoasf prin panica pc care a produs-o. si proviz iilc de grenade de mana erau infimc'P. 244. in eontextul evcn imcntelor. iar atmosfera revolutionaril pc care miza Ha ria Sima a lipsit . N·ISlor. 5 septembrie 1940. a stat deopart e. Onemu.". p. in Universul. dcC si scnoasc sigurantaviII . 72. Totusi Horia Sima a dccis dcclansarca loviturii de stat mizand pe adcziunea populatiei. or. . 210 .aparatclo r. Situatia Romdniei nu era insa foarte dispcratd. Deva si Alba-Iulia nu au mai fost orIII ..

jcvoluiic'' contra lui Carol al Il-lca. p. sa ia atitudine fata de rurbulente. 115 . Timisoara. a fa st numi t prim. Chiar dacf nu "s -a rid icat" la . eliberat intre limp. ast fel ca situatia parca rczol vata. Reg cIe Carol al II-lea le-a cerut generalilor Ion Ante ncscu ~i Durni tru Coroama (naul camandant al Ca rpului II Armata). indrcptandu-sc in coloana sprc Palatul Regal. asa cii regele a luat in scama miscari le popu lare de strada.ganizate razvratiri ale lcgiona rilor. in sa in dupa amiaza zilei de 5 scp le mbr ie. 2000. Liviu.intre adevdr si mistificare. 5. deja toa tc rczisteruclc lcgiona rc din Brasov si Constanta au incctat. in di rnincata zilei de 5 septembrie. popula tia urbana a fa st impul sio nata de actiunca lcgionarilor pen tru a iesi la marsuri de prot est contra rcgi mu lui. manifcstanti legionari ~i nclegianari au inccput un protest in fata statuii lui Mi hai Vitcazul din Bucurcsti. Miscarea Legionarii . ge nera lul Ion Anto nesc u. Asada r. la I se ptembrie.ministru de Ca ro l al Il -lca la 4 scptembric si a fac ut apel la Iinistc din partea lcg ion arilor.jcvolutionan'' au trebuit sa sc prcdea avan d in vedcrc csuarca plan ului de asociere a populatici si armat c i la actiunea anticarlista. p. doa r 0 treime din manifcstanti erau legioneri' !'. an LVII. ambi i prolegionari. majoritatca legionarilor . Convorbiri cu Mircea Dimitriu. In faza initia lfi. despre care se sp unea ea era ee l mai capabil sa gcs tionczc situatia de criza. in Universill. cauza fiind abse nte mesajului radiofonie. Editura Marineasa. Uni i radica li au rczistat totusi pana la numirea gcncralului Ion Antonescu in fruntca guvemului (4 scptcmbric). or. 211 . 70.. unde au strigat lozinc i antircgalc' " . dar cei dai au rnotivat ca nu pot tra ge in po pulatia civila ata ta timp cat pen tru teritorii le pie rdute nu s-a consumat nici un . Valenas. 8 septcmbrie 1940. in eele din urma.Demonstratiile legionare ~ i cetatenesti de ien". 247. fiind ncvoit sa ia masuri agreatc de opinia pub lica..

ceea cc s-a realizat imediat!" . Nou l "Cond ucator al statului" era acceptat de toate fortclc politiee interne. Hari a Sima nu s-a Inters in Bucurcsti dedit dupa ee Carol al II-lea nu mai era regelc Romanici . in Univer suI. 116 2 \2 . p. IIie-Vlad.. s-au auzit focuri de anna. cit. Generalul Ion Antoncseu il trimisese la 5 scptembric pc Mihai Antonescu sa trateze cu Sima la Brasov. Bucuresti. ora 13. op. 37. Emil. cum era cea a Romaniei in septembrie 1940. nr. dar politia a intcrvenit in forta. Haria Sima a dispus incctarca oricaror miscari ale legionarilor. in seara acclcias i zile. Generalul Ion Antonescu a solie itat abdicarca rcgelui Carol al Il-lca in favoarea fiului Miha i I.. noilc "cadre" legionare erau de "calitate" infcrioara cclor disparutc in inchisori. aeesta din urma cerand. p. ast fel ca Iegionarii au dcvcnit unicii parteneri politici ai acestuia. SfCmjitul. p. dupa care s-a rct ras' !" in unna busc uladc i.gjonr'". elibe[area legionarilor arcstati in timpul tentativei de lovitura de stat. De fa Legiunea Arha nghe IuI Mihail fa Legiunea Straina. 7. De aseme nea. la data de 6 septembrie. care trcbuiau a astepta noi Sturdza. Editura Vremea.00. Pribeag printr-un secoi nebun. iar Har ia Sima nu era considerat un politician eapabil sa administreze 0 situatic grava. afirmand ca era singura cale de sista rc a protcstclor. Haria. cat ~i nation al-liberalii au refuza t sa co laboreze eu un guvcm progennan condus de generalul Ion Antonescu. insa semnalele date lui Horia Sima de ciltrc Lcgatia gcrmana din Bucuresti erau pot rivnicc unei astfel de dircctii. 2002. Atat national-taranistii... 119 Sima. 7 septembrie 1940. 126. Inters la Bucuresti. p. pc care insa I-au recu noscu t. lcgiona rii au obtinut aprobarc pcntru a organiza a mani fcstatic de sustincrc a gcneralului Ion Antonescu in rata Teatrului Nationa l. Legionurii ar fi dorit putcrea. pentru moment. 394-403. an LVII. 246. 117 . 118 Dorian.Manifestatia legio narii de aseara din Capitala''. raspand indu-se zvonul unor noi dczordini legionarc in Bueurqti ll8 .

U I DANl e.Jnteraicerea oricaror manifestatii legionare pami. generalul Ion Antonescu I-a num it pc It-col.l sura mai pu tin din simpat ic pentru grup ul de aco lo. Nici dupa intoa rcerca grupului de la Berl in general ul Ion Antonescu nu aducea in discutic problema formarii guvemului. dosar n L 9011 940. la noui instrucpuni''. EI nu s-a opus numirii gencralului Ion Antonescu. parti dele . dcoarece nu doreau sa favorizeze cxpericnte neplacute. dintre minis terele importantc.i i-a ac ccptat pe tincrii cxtrc mist i drcpt partcncri. dar nu s-a grabit nici sa fortczc intrarea legionari lor in guvern inaintc de Intoarccrca grupului de la Bc rlin l2l . 9. Astfel. Horia Sima jntelescse ca nu putea fi numit prim -ministru Inaintc de a organiza lovitura de stat. 5. insa nu era destul de putcmic in rclat ia cu Bcrlinul . cit. rnotiv pentru care Horia Sima i-a for tat mana prin organizarca unci mari manifcstatii legionare cu ocazia zilei de 13 septembric (data de naste re a lui Corneliu Codreanu). asa e. mi litari si legionari. astfel ca au fast numiti tehnicieni. Horia Sima a intrcprins acc asta rn. din motive politice. Petru siguranta.insrructiuni !". Alex:andru Rioseanu ea subsecretar UI .Jradi [ionale" au refu zat sa intre. Gcneralul Ion Antonescu observasc ~i eI lipsa de personal competent in randul noi lor lideri legionari si ar fi vrut ca acestia sa sc ocupe de educarea nationalista a tine retu lui si nu de afacerile cu rcnte ale larii. 2 13 . Sima a fost numit se f al Miscarii legionare de cat re Forul Lcgionar. iar dupa 6 scptembric nu a mai coruat din punct de vedere politic. Germa nii i-au indicat gc neralului Ion Antonescu sa nu aco rde legionarilor posturi in domeniu l eco nomic. cat pcntru ea nu avea "cadre" prcga titc pentru posturi guvernamentale.. in lac. f. Fond DGP. cu care se afla in co nfl ict. cu care purtase discutii inca din luna iunie. "Gmpul Vasi le Noveanu" se compromisese prin colaborarea pana la capat cu regele . in acccasi zi. le-a revenit doar eel de Interne. in guvem ul forma t la 14 $i 15 septembrie. p.

noile "cadre" j udctcnc nu trccuscra prin etapele prcgat itoarc instituite de Corneliu Codreanu pcntru legionari. . au fost inclusi in guvcm $i alt i mcmbri ai fostului "Comandamcnt" de la Berlin.ministru l Muncii .calitare'' infcrioara fostilor lideri si faceau parle din noua generat ic. Cultclor si Artclor. In general. Alexandru Co nstant . Stan. insuficient pregatita po litic pentru a-si asuma responsabili tati in In Frasca.min istru de Interne. Sanatatii si Ocrotirilor Soc iaIe. op. p. Nistor. au ajuns in genera l eolaborato ri ai lui Horia Sima din faza reorganizarii judetene de dupa scptcmbr ic 1938 124 • in momentul in care Miscarca lcgionara a avut aee es la putere. Icgionarii au aea parat insa eontrol ul.. si abuzurilc au fast rclativ controlate. gcneralu l Ion Anroncscu"!". Pcntru inecput.vicep rcscdi ntc al Consiliului de Miuistri. 124 214 Chioreanu. 75. Vasile las inschi . cit. 15-20. p. cu m ar fi Constantin Papanacc la Mini stcrul Finantelor . Constantin Pctroviccscu . 18. M isca rca a dis pus de urmatoarcle postur i: Horia Sima . La nive l local .ministrul Educati ci Nat iona le. fiind rccrutati in graba de "Comandamentele de prigoana" pcntru a orga niza act iuni radicale ca reactic la masurile autoritatilor din primavara lui 1938. acestia au cautat sa cvitc orice fel de co nflict eu primul-ministru. Traian Brai lcanu . op.. in prima faza a guvem ului national-lcgionar. Mihail Sturdza . dcoarece din 45 de judctc doar lntr-unul singur prefeet ul era mil itar.de stat la accst minister. p. La nivcl local. "Cadrelc" de Ia conducerea centrale erau si elc de . Ottmar. iar Horia Sima a sustinut public ca organizatia condusa dc cl a aj uns la puterc "prin Intclcpciunea co nducarorului statului si sef al regimul ui lcgionar. Ana-M aria. cit.Sccre tariatul de Stat pentru Press si Propaganda Nal iollaliiU3. Ulterior . m Ibidem.ministru de Exteme. aceasta era doar 0 umb ra a organizatiei care in 1937 sc c1asase pe loeul al trci lea in alcger i.

.stat. dcsi s-a inccrc at mcnt incrca aparentcl or. Lipsa de unitate era prczc nta la toate nivclurilc. care gira u "statui national-lcgionar". pcntru a nu provoca reactia autoritatilor germ ane.

Astfcl ca la conduccrca Partidului .j'otatia cadrclor". a urnbrit orice nume din ant uraj ul eonduce rii cen trale. Comcliu Codrcanu a avut grija in pcrmancnta sa nu inc urajeze potentiaIii concurenti. Abscnta uuu i numiir mai marc de lidcn importanti in inrcriorul Misca rii legionarc sc datorcaza fondatoru lui organizatici. dorind puterca exc lusiv pentru sine. avdnd in vedere ca la moartca lui Ion 1. in general. cu toatc ell. in general. care.Torul pcntru Tara" au fost promovati batranul gene ral Gheorghe Can tacuzino-Graniccrul.succesiunii". in Romania.Concluzii Schimbul de gcncratic in Miscarca lcgionarf a fost un proces comp lex. Come liu Cod reanu s-a incadral perfect eurentului national ist extremist al epocii sale. in care fiecare lider al dreptei radicalc a incc rcat s5:'~i mcnt ina pozitia frunta~a peste alte pcrsonalitati ale organizatiei pe care 0 condueea. Siruajia nu a fost bcncfica. Proccdand astfel . Comeliu Codreanu avca motive sa sc tcama pentru viata sa. Caractcrul de complexitate a fost dat in primul rand de . avand in vcdcrc cll.ncccsitatca'' inlocuirii vechilor lideri. dcsi s-a dcsfasurat Intr-un interval relati v scurt . prin pcrsonalitatca sa charismatic a. pentru a nu se constitui cent re de putcre care putcau sa 216 . Mota (principals personalitate dupa Corneliu Cod rea nu) s-a dec lansat 0 criza a . dcsi accstia erau. La nive l local. pc care liderul spiritual nu s-a ingrijit sa 0 rczolve. ambii tara ambiti i personale de lideri ai Miscarii legionare.. lined si ar fi avut 0 car icra indclungata dad nu <If fi murit ca unnare a "prigoanei" carliste. Cu toatc di era nascut in 1899. iar. iar dupa moartea accstuia . conduccrca unci organizaji i politice de genul Miscar ii legio nare presupunea un anumit grad de rise. la sfars itul anilor 1930 intrasc in confl ict cu cercurile Palatu!ui. Comcli u Codreanu a realizat period ic . Gheorghe Clime. uncle surse sustin ca nu era ee l rnai capabil dint re acestea.

cxi stdnd 0 singu ra tenta tive de conte sta re a puterii. care ocu pall lacurile tineri lor din viata statu lui si-i promo vau numai pe cei aserv iti politic. ci intotd eauna ul timu!. cum era Mihail Polihroniadc de exem plu. prin modi f icarca componcutci regiunilor Icgionarc. deoarcec la inecputul anului 1937 se facuse 0 schimbare de . prin actiun ca unci cchipc care l-a impusca t pc Stelescu chiar pe patul de spital. Dcsi unitatca Miscarii Icgionare parea sol ida. dupa care lidcrilor ju dcteni nu Ii s-a permis sa dctina primul Joe pc listcle eleetora lc. proble ma dictaturii conduccrii centrale a fost contcstata de unii lideri locali vcchi . Catego ria . profund frustrata de lnsclarca asteptarilor $i care rcusca foartc greu sa-si gascesca un loc in socictatea roma ncasca. cat $i di scipolii lui mai tincri. Din punct de vedere al atmosferei in inte riorul conduccrii cent rale a Miscarii legionarc.. In con ducerea centrale a partidului au fost ad use pcrsonalitati ale cultu rii sau vechi colaboratori.accelerarca" ctapclor.jnarilor spcrantc" adu sc de Romania Marc. dupa alegerile din 1937. cum a fost Mircca Eliade. care s-au impotrivit promovari i noilor veniti cu potentia l de imagine. Atar Nae 10nescu. majoritatca lidcrilor erau cxponcnti ai gcneratiei anilor 1930.roraric a cadrclor".jczotvat'' in mod tcrorist accastf di sidcnla. Lcgionarii au . insa la nivcl local . fiind atrasa de propaganda nationalist-cxtrc mistf privind . vorbcau in cpoca de . Estc probabil ca. din partca unu i fost parlamcntar. gene- 217 . Corncliu Codrcanu ~i principa lii lui colaboratori faccau parte din gcncratia anilor 1920.Jinerctului activ" nu ma i era dispu sa sa astcptc cursul evcnimcntclor. de 0 calitate intclcctuala inferi oara. dupa car e I-a taint cu topoarelc . in provi ncie. Consecinta a' fost ca. in 1934. Comcliu Codreanu si-a indeplinit obicctivul.prcsiunea oamenilor batrani". care-I rccunosteau pe Ze1ea-Codrea nu "Capitanul" incontcstabil .cadre". crcscu ta in atmosfera . Miha il Stc lescu. in martie 1938. frustrarea sa fi fost dcstul de marc . 0 data ajunsa in pozit ii de conducere a Miscarii lcgionare.cmita prctcntii la pozitiilc polit ico privilcgiate. se pare ca sc prcgatca 0 noua .

iar in 1940 acecptau varianta negocierilor intr -0 propoqic rnai marc dedit eea a ac tiunilor violcntc. Diplomatii gennani de la Bucurcsti au asistat "pc viu" la accs t proces. si nu violente) . si in niei un caz in urma unu i proces electoral. cum ar fi antiscmitismul. Tot i lidcrii legionari din pc rioada de cland cstinitatc ( 1938-1940) se incadrau consticnt sau nu in acca stf categoric.ncccsitatii" chcma rii tincretu lui nationalist aeti v la guv erna rc. T rcptat. lidcrii "Comandam entelor de prigoana" s-au prcgatit politic Intr-o oarccare masura la Berlin. Ei initiascra la nive l local actiunilc violc nte in timp ul eampaniilor c1cetoralc. iar criza persista chiar ~ i in luna iulic . in momentul in care lupta pentru putere dintre noii lideri s-a lnchciat. ducand efortur i de consac rnre prin viol cnta . fiind prcfcrat gencralul 10 11 Anto- 218 . In mai 1938 (a doua eondamna re a lui Corncliu Codrcanul . atat in confruntarile eu advcrsarii po litici. in opinia noastra.nd ideea . iar structurilc centrale nu au avut timp in 1940 sa-~i prcgatcasca mcsaj ul pentru c ucer irea clectoralil a putcrii in stat. dem ocratic . nou a gcneratic de lidcri lcgionari a . in dcc ursu l anilor 1938-1 940.dcsfasoarc" daca tcndinta gcncralf a coleg ilor balan sa spre modelul actiunii moderate (e u mijloacc politi ee .cclasicc".ratia t[ll1ara a ascznt calca politics de asccnsiunc la pute re in pla n scc und.abandonat vcch ilc discu rsuri . astfcl cxplicandu-sc. dupa cvada rea lui Vasile Cristescu. Noii conducatori nu avcau legaturi eu principali i lideri pol itici din ce lclalte partidc ~i niei cu apropiatii eercurilor rega le. nu cxista nici un lidcr secundar pregatit sa conduca Miscarca lcgionara. propag:i. prcdomiuanta optiuni i pcntru violc nta in acti unca poli ticil. Horia Sima nu a fost dccat eel mai radical dintrc mcmbrii "Comandamcntclor de prigoanil" si nu or fi putut sa sc . cat ~ i cu struct urilc Ministeru lui de Internc ca re incerca u sa Ie obstructioneze propaganda. Miscarea lcgionara era slabita. iar nationnlistii cxtrc misti romeni nu au primit din pa rtea Rcichulu i sprij inul dcplin in prcl uarea puter ii. Dupa ca mpania de terorism de la sfarsitul anu lui 1938.

nc-au fost. cu toate cii potentialul acesteia diferca fata de inceputul anului 1938. dar uncle presupuneri au ramas rara acoperire in sursele istorice. Ziarele si periodicclc in care se fac referiri la pcrioada si tcma de studiu. s-au putur cxtrage aspecte evcnimcntiale cxtrem de importantc pcntru ccrcctarca noastra. alunecand Intr-o mai mare masura sprc radicalism. in mica masura. Au fost studiatc cateva aparutc in Spania si in Gcnnania. Memorialistica prezinta. Informatiilc de arhiva folosite in ccrcetarea de fata au si uncle ncajunsuri.exll'' a mcmbrilor "Comandamentului de prigoana''. neajunsuri.nescu. idcntificatc in lucrarilc studiate. de asemcnea. iosa transferul arhivei de la SRI la CNSAS se dcsfasoara greoi. editate de apropiatii lui Horia Sima. au fast publicatc colcctii de documente din arhiva fostei Sigurante foarte importante pentru elaborarea"' lu~ crarii. acceptat de toatc fortcle politice si de clitelc publice. mai ales din perioada "cxilului" in Polonia si Gcrmania. la lndemdnil. Datorita actiunilor tcroristc din anul 1938. Dircctia Gcncralf a Politici ~ i Inspcctoratul General al Jundarmeriei s~au preocupat serios de urmarirca legionarilor. una din cauzc fiind si caracterul sporadic al actiunilor care atcntau la siguranta statului. avand in vederc cii la caractcrul ci relativ de obiectivitatc au contribuit ~ i uncle opinii fati ~ partizane sau antipatice fala de participantii la evenimcnte. lnsz dupa plccarea in . claborand rapoartc in detaliu dcsprc acpunca acestora. Din pacare. Dircctia Sigurantei Statului s-a prcocupat mai atent de legionari. in ciuda acestui fapt.. Cu toate accstca. Probabil. sub conduccrca lui Horia Sima. Impicdicand cercctarea. Totusi in septembrie 1940. urmarirea celor ramasi in lara a fost facuta sumar. fiind publicate in general in strainatatc dupa AI Doilea Rizboi Mondial. publicistica cditatd de grupul Constantin Papanace in Italia nu a fost regasi'tii in bibliotccile din Romania. Miscarca lcgionara dcvenisc iarasi o structure functionala. 219 .

intrucdt au trcbuit eliminate.Bibliografia de spccialitatc pentru subieetul studiat mai sus a fost dificil de stabilit. . Lucrari intcgrale rcferitoare exclusiv la pcrioada analizata in cercetarca noastra (1938-1940) nu au fest identificate. insa capitate din unelc titluri a carer acoperirc tcmporala a difcrit de a noastra au suplinit in mod satisfacator vidul de informatic. uncori. opinii partizanc sau politico.

Fron tul Renastcrii Nationalc IGJ .Cailc Fcrate Romano CM L .Serviciul Spec ial de Informatii UNSeR .Danca Na tionala a Romdnici CFR .Inspectoratul General al Ja ndarmeriei LANC .Frat iilc de Cruce FNS .Liga Apdriirii Naticna l-Crestine NSDAP .Uniunea Nationals a Studentilor Crcstini din Romania 22 1 .Partidu l Com unis t din Romania PNC .CorpuJ Studcntcsc Lcgionar DANIC .Rcichsmark (mon eda Gcrmaniei in per ioada 1924 -194 8) SSI .Dircc tia Arhivelor Nationale Istorice Centrale DGP .Corpul Muncitoresc Legionar CSL .Partidul National-Libera l PNT .Partito Nazionalc Fascista (Partidul National Fascist) PNL .Partidul Natio nal-Crcstin PNF .Nation alsozi alis tischc Deutsche Arbeiterparte i (Partidu l National-Soc ialist al Muncitorilor din Gennania) ped R .Dir cctia Gc ncralf a Poli tiei FdC .Abr cvicr t DNR .Frontul National Studcntcsc FRN .Partidul National-Tarancsc RM .

.

Bucuresti. 223 . dosar nr. 28011 938. I. dosar nr. dosar nr. dosar nr. 17/1937. dosar nr. dosar nr. 264/1937. 252/1938. 18/ 1940. Edite 1. dosar nr. Dana Beldiman. 3. Ed. vol. Fond Inspcctoratu l Gen eral al Jandarmcrici. Bucurcsti. RaduDan Vlad. dosar nr. dosar nr.2. dosar nr. 252/1939. 9/193 9.Bibliografic A. dosar nr. 200 p. 1911940. Procesefe lui Corneliu ZeJea Codreanu. dosar nr. 254/ 1939. dosar nr. 253/ 1939. 262/1940. dosar nr. dosar nr. 13711 940. dosar nr. 90/1940. dosar nr. 255/1940. Fond Dircctia Gene rate a Politici . Documcntc A. 312/ 1940. dosar nr.Uni vcrs Encic1opedic. 3. 11/ 1938. dosar nr. 4/ 1938. 2 111 940. Romani fa Hitler. dosar nr. Dircctia Arhivclor Nationalc Istorice Centrale. vol. dosar nr. A. Ed. Dosar Haria Sima (1940·1946). ed. 3411940. 292 p. dosar nr. 344 p. 29 /19 40. Illet/ite I. 3/1938. 8/ 1939. 15/1938. Ion. Bucuresti. 237/1937. dosar nr. 49 /19 38. cd . dosar nr. dosar nr. 2. 240/1939. dosar nr. 2. Calafctcanu. 522/1940. dosar nr. dosar nr. I. Ed. D ircctia Arhivclor Natio nalc Istoricc Centrale. 278/ 1938. dosar nr. 6/1940. Evcnimcntul Romanesc. 2711940. 2000. 2/ 1938. 16/1938. dosar nr. dosar nr. 2000. Dircctia Arhivclor Nationalc Istoricc Centra le. 3511940. Majada honda. dosar nr. 1999. 5411939. Fond Prcscd intia Co nsiliu lui de Ministri. II. dosar nr. dosar nr.

Constantin. Emil . Ed. Boil a. Bucu resti. B. 160 p.4. Giurcscu. Bucurcsti. 2000. 10. 368 p.6 septembrie 1940). 1937-19 44 . 224 . c. Ilie-Vlad. Lupta Miscarii Legionarc contra regimului Carol 11. 466 p. Diplomati germani la Bucuresti. f. vol. 2000. Stelzer. Ed. Chiorcan u. Cal troian intra mul"Os. Buc urcsti. maghiare. 5. Dumitrcscu-Borsa. F rasc a. Amintiri. Ottmar. 8. Ed . 2. Mctafora . Ed.. 15 dcccmbr ie 1939-7 scptcmbric 1940 (caic tcle I l -IIA). insemnari zi/nice. 2004 . Jurnale $i mcmorli I . Rcgcle. 6. Hasefer. Apostrof. Bucurcsti. Memorii legi onare. Amiutiri si consideratiuni as upra mis ciirii tegionare . Ion. De la Legiunea Arhanghelul M ihai/ la Legitmea Striiinii. 7. 464 p. Institutul European . Pribeag printr-un secol nebun. Hari a. 2002. Lucma n. Zaharia. f. Scicaru. 9. ts toria partidelor National. Ed. 1992. Dorian. Cluj-Napoca. 422 p. Iasi. All. Ed.l.Victor Frunza. Sta n. 288 p. Editura Scripta. 1996. Bucurcsti. Stu rdza. Sani itcscu. Editura Vrcmca.4 14 p. 3.. Humanitas. Ed. 160 p. 1937-195 1. Ed. Nistor. Monninte vii. 3 12 p. Constantin 542 p. Bucurcsti. Jurna t dill vremuri de prigoana. Ge rhard . '[ariutist si National-Tiiriinist. Pusch . 2002.382 p. 1998. 1993. I I. Pamfil. Bucurcsti. J urnal. 2002 . 4. III. al Romdnici . Bucurcsti. Sfiirsitul unei domnii sdngeroase (10 decembrie 1939 . All. Rolf. Carol al Il -lca. Albatros. franceze) .a. Ana-Maria. 480 p. Rebeliunea legionarii in arhiveie stniine (germane.. Bucuresti. Ed. Sima. 2001 .

9/2001 . 344 p. C.l. an II.htm> (mai 2003). 21 scptembric 1939". scptcmb ric 1940. Liv iu. C. an IV. martie 1938. an IV. Timisoara. Lumea. martic 2004. 3.intre adevdr si mistificare. Bucuresti. Zane. Curentu!. in Permanente. . Valenas. an LV I. nt.3. Emil. Bucuresti 1. Historia. februaric 1938. Libertatea. Cuvdntul. in Historia. Expert. 1939-1974. . Miscarea Legionarii . Articole din periodice C. aprilic 1938. Ziare 1.Jstorie scrisa. nr. octombric 1940. istoric traita. C. Ed. Bucuresti 1.a. Convorbiri eu dl. 13. Universul. ianuaric 1939. Dinu. Convorbiri cu Mircea Dimitriu. an XV II.2. an LV. fcbruarie 1939. 2. !.. noicmbrie 1938. Alexandru Scrafim".2. Masacrcle din lagarul Vas1ui . Moraru. "Capitanul II refuza pe Caro l al ll-lca". deccmbric 1938 . p. nr.jnsemnari din prigoana .12.rol nr8_200 II punctc_d e_vedere . Madrid . "Cum au fost ma rtirizati legionarii de la Ramnicu Sarat". <INWW . 225 . an IV. Calescu. Editura Marincasa. Bucuresti 1. 4. 10/2001. Prcsa C.2. Permanente.2. an XI. an LV II.Iumcam . Memorii. 13.2. 2. mai-iunie 1954. an XV. Tra nsportul-fantoma. in Permanente. f. Gheorghe. deccmbr ie 1938. 2001 . C. 2000. 28.

nr. an XV III. 2.l\tadri d. p. ianuarie-februarie 1982. Pu scnriu . Tara $. 6. Adevaratele motive ale atcntatului. Sim a. nr . scptcmbric-octombric 1981. 21200 1. . an IV. Octavian Rosu''. . I martic 1966. Spania I . Scrisoarea cehipci care a pedepsit pe Armand Calincscu adresata legionarilor". martie-apri lie 1969. Sima. 18 ~20. an II . . in Permanente. S-a stins ~i Nicolae Petrescu. in scd inta secreta. p. Scrafim.Fcmcilc in prigoana". p. in Tara si Exilu/. 4. Haria. an XI.jjn document al timpului ~ i un raspuns dctractorilor Miscarii . 3. Circulara". 5. an XV II. 9-10. nr.Dcspre injurii si semnificatia lor" . nr. Se rafim. Vera . iulic-august 1981. 3-4. in Pennanente. in noicmbric 1938. 5. an IV. an XVII. Sima. 5 ~6. "in umbra Capitanului (3)". " Note bib liografice.Documentarc . in Pennanente. Ion. 4. Alexa ndru . in Permanerue. nr.Atcmatul contra rcctorului Univcrsitatii din Cluj. nr. in Tara # £Xi/ul. in Tara st £Xi/ul.12. ianuarie-fcbruarie 1975.9/200 1. 7. an IV. IU. I ~12 . Alexandru. 5/200 1. in Tara si £Xi/ul. in fata Trib una lului Militar din Cluj". 6. T otu. 7. " Un cpisod d in istoria Miscarii Lcg ionarc: 3~ 6 scptcm bric 1940 la Brasov". 20~28 . an V. 22-31. . "in umbra Capi tanul ui (4) ". an 226 . Haria. p. p. nr.Docurrcntare. Stefllncscu-Goanga.2 A. C. Ha ria. Cuva ntu l de apa rarc rostit de Ion Pop. Haria. in Tara si Exilul. Cine falsified istoria?". p. Evilul. in Tara $i ExUltl. . 5. . Sima.12. 312001. 11 . "implinirea destinului ".3. 1-5. an IV . in Tara $i Extlul. nr.

2003. II. no iembrie-decembric 1969. p. Dictionnaire des questions pofitiques. 3-4. 9. 800 p. Sima. Clark. <www. or. Bucuresti.htmI> (1 iunie 2004 ).bartleby. septembrie-octambrie 1971. 724 p. an IV. T. D. 4. 8. 1-36. an VIII. **. nr. o rganul Miscarii Sociale ltalicnc. I I. Sima. Corneliu Geo rgescu". Les Edition s de l'Ateli er/Editions Ouvriercs. I septembrie 1965. 3-6. mai-iunie 1972. P. Sima. "Mari existcntc legionare. ianuarie-fcbruarie 1973. Haria. Haudcgand. in Tara # Exilul. . Haria.Jntcrviu acarda t rcvistci franceze nationalistc «Ri varo l». in Tara si Exi/ul. nr. 8-24 . 7-8. in Tara si Exitul. an I. p. Humanitas. an II. 2000. Pierre. p. Da vid. Haria. 21 octombric 1969 . 256 p. Paris. I I . Horia. The Columbia Encyclopedia. 1-5.comf 65/ex/cxile. 13.. Lefebure.&T . Sima. p.. 17-36 . p.IX. Ed. . coord. Hastings.Jnterviu acordat cotidianului «II secolo d'Italia». Sima. . 1926. 1-2. Haria . or. an VI. Dict ien are $i enciclopedii I. Parintcle Ion Mota". in Tara si Exilul. 1 aprilic 1966. 10. in Tara si Exilul. " La un an de la moartca lui Hie Gameata". 12. vol. 3. Ne lly. din 12 si 19 august 1965".jqe-a parasit si Traian Borobaru". Dictionary of the Apostolic Church . p. 1-7. Horia.. coord. 2. august-scptcmbrie 1968. Mi ller. 227 . 11 -12. an VII. nr. nr. " Mari cxistente legionare. Edinburgh . Sima. coord . 1-28. James. 60 enjeux de la France contemporaine. 6. in Tara si Ex i/ul. Enciclopedia Blackwell a g dndirii pofitice.

384 p. f. 552 p. Nemira. Ed.. Mon itoru l Ofi cial si Imprimcria Statului. II . Humanitas.E. Curzio. Basarabia in anii celui de-al Doilea Riizboi MOl/dial. I. Mit si 228 . Pal aghita. Crater. vol. 2. Cazu/ Horia Sima # Miscarea Legionarii [ultima discutie avutii cu fo stul Comandant} . M ihai. Pctc ulescu. 10. Milcoveanu. Ion. Bucurcsti. Stefan. Dobrincscu. Editura Lucman. ·**Doelrinele politice in Romania seeolului xr. 1993.. Constantin.l. Bucuresti . 21-23 ianu arie 1941. Ed. Papanacc. 546 p. Elisavaros. 4. Iasi. 1998. Constantin . Bucuresti. Scrban. Hein en . Bucuresti. Ed . Codreanu altce va dedit Haria Sima.a. Lucrart generate ~ i speciale 1. vol. 288 p. Garda de Fier. I. Tehnica laviturii de stat. Lucian Borleanu . Ed. Bucuresti. Ed. Armin. 8. Garda de Fier sp re retnvierea Romdniei. 1994. 1996. Arhanghelul Mihail ". 6. 9. Politica. 1995. I. Ion. Legiunea . Bucurcsti. Fatu. 12. Bucuresti. Constanti n. 1942. vol. u*Pe marginea prapiistiel. 3. 176 p . 7. 1999. 200 1. Spa latclu . ***Legiullca ill texte originate si imagini. Ed. Roza Vanturilor. Institutul European. dr.366 p. Institutul de Teorie Soci a la. f. Ed. Organizatie teroristii de tipfascist. · **Ideea eare ucide. Bucurcsti. 1996. Corneliu Z. Noua Altcmativa. Miscarea Legionarii. Mlscare socialii # organizatie potiticii. Va leriu -Florin.. 0 contributie fa p roblema fas cismului interna tional. 5. Ma lapartc. 270 p. cd.376 p. Bucu rcsti. 430 p.. 1971. Dimensi unile ideologi ei leglonare.

1999. Veiga .Apelul Capitanului".htrn> (30 ian. <www. Francisco. Ciirticica sefu hn de cuib.456 p. l. Zelea-Codreanu. Bucurcsti. Gheorghe. Corneliu. Zclca -Cod rcanu. Nicolae.fgmanu. Ed. Rosca .orgldoc umcntelezc 19. . Noua Altcmativa. 19. 13. Corne liu. Ed . Bucuresti . 16.. Humanitas. 17. 2004). 2004. 1999. Ce este Friitia de Cruce. Mistica ultranationalismului. Bucurcst i. f.fgmanu. Bucurcsti. Pentru Legionari. 18. 126". 1995. fgmanu. De /0 mit la realitate.htm> (30 ianuarie 2004). vol. 2004. Zclca-Codrcanu. 229 . Zam fircsc u. <wvvw.orgldoctrina/ frat ia-pag l. loan. I. Ed. Paideia.orgldocumente/czc20. "Ci rculara or . Ed.htm> (30 ian. 2004 ). 1997. 15. 20. <www. Dragos. 1997. Scara.e.realitate. Scurtu. 2000. Corneliu. 320 p. Zclea-Cod rcanu.486 p.egiunea Arhanghelul Mih ai/. 14. Buzatu. Ed. Enciclopedica. Corncliu. 2004 . Istoria romdnilor ill se colul XX (19/8-1 948) . Origin iOrganizare-Do ctrinii. Bucurcsti. 384 p. Istorla Giirzii de Fier (1919-1941). Bueurcsti.

.

0 .' 0: I J Ane xa nr. mai-iunie 1954. an IV. 33·34. . 3.-~·m · '''l ~ LiI " . Madrid. 1 " Libe rtatea". p. nr. I : .

.

2 .Anexa nr.

.

I) Anexa nr. 3 .. ... ' \. •••• ".

.

4 .Anexa nr.

.

Primu l "exil" in Gennania 3. Lovitura de stat esuata 2. Optiuni politicc in vara anului 1940 4.2.4.2. Lupta interne pentru puterc 4.3.3. Criza intcma 1. Arcstarea .Dcclaratii de supu nere" 2. Fara lideri intemi 3.2.1 . Refacerea orga nizat iilor loca le 4.J idcrilo r istorici" 1. 1 Comanda mentcle de prigoana" 2. 1. Dcstinderea 4. Mo artea lui Corneliu Cod reanu 2. Mis carc a lcgionarala guvemare 4. . No ua elita 2.3.5.1. StatuI natio na l-legionar Concluzii Abrevieri Bibliografie Ancxe 5 15 15 38 55 65 67 105 IO9 116 120 121 129 132 137 149 163 164 172 190 205 2 16 221 223 23 1 . Clandestinitate 3.3. Dictatura carhsta 1.C upr ins lntrod ucerc I . "Comandamentul" de la Berlin 3. 2.4. Asasinarca lui Armand Calincscu 3.4. Lcgionarii arcstati 3.

Bucurcsti telefon 335. Constantin Daniel. Bucurcsti Rcdactia: Piata Nati unilor Unite. Bucium nr . 14 010631.31 fax 3 11.L SIr. PRINT MUlTICOl OR S. 040012. 0232·2 11225 f 236388 Fax: 0232-2 11252 .c. nr.02.edituravre mea. 34.ro www. Cod 700265.81 .Editura VREMEA Adrc sa postala : Str. IASI Tel. 3·5. nr. sector 4.ro Tipog rafia s.19 e-mail offiee @cd ituravremea. sector I.R.

Hano n Tio esre absclve nt a l Fato1fiilii de !storit a Un h-enitilii d in Bucuresu. premoua 2004.Jalimemul'' partidelor democratice. ci ~ i asc ensiunea gruparilor extremiste (Partidu l Totul pentru Tara objinuse 15. eare-i pennitea fonnarea guvemului. in timp ee elitele democratice sc tc mea u ca Roman ia va unna excmplu l italiano-german prin vcnirca Miscarii legionare la putcre in unna unu i no u se ruti n. Pentru prima data in istoria statu lui roman modem.15 %). in aceas ta perioada. la 10 februaric 1938.58%. 1a areeati Iacultate (2004-2006).precipuarca'' vicj ii pu blicc si a instaura t un regim autorita r. princ ipa lii .pragul" de 40% d in voturi. Ca rol al Il-le a a profitat de . Serut inul nu a reflectat doar . ISBN 9711-973-645 ·2H ·6 )ij~~~\~II~m\~ ! .. in Monitorul Oficial au fost publicat c rczultatele oficiale ale alegcrilor ee sc dcsfasurasera eu zeec zilc inainte. A urmal eersurne .. Din ianu arie 2005 este red acto r la Dcpa rt a men tul de Isre r te rt>renli a l cotidi an ului JurnaJuJ Silri ona/.Acest volum analizcaza transfcrmarile interne petrecute in Miscarea legionara dupa insta urarea regimului personal al regelui Ca rol al II-lea. iar rege le Carol al Il -lca dcvcnea .maestru de ceremonii" pe scena politica a tarii. iar Partidul National-Crestin 9.\Inlerului Roman ia in _{~C'oJuJ -'X. niei un partid nu ati nsese . La 30 dccernbric 1937.Iideri trad itionali" ai organizatiei a u fost ucisi in inch isori prin asas inat (Corne liu Codreanu). sau ca u~arc a unor represalii (in unna ate ntat ulu i asupra prim-ministrului Annand Calinescuj.