You are on page 1of 34

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SCOALA DOCTORALA “SIMION MEHEDINTI”NATURA SI DEZVOLTARE DURABILA
- Probleme actuale de geografie umană, planning teritorial și dezvoltare durabilă-

REZUMAT al
TEZEI DE DOCTORAT

DOBROGEA- STUDIU DE GEOGRAFIE CULTURALA

Conducator științific:
prof. univ. dr. Ion Nicolae

Doctorand:
Popescu Polixenia- Gabriela

BUCUREŞTI
2012
1

I. INTRODUCERE:
1. 1. Motivaţia temei …………………….………………………………………...................7
1.2. Surse ale documentării şi metode de cercetare……………………………….................11
1.2.1. Surse ale documentării…………………………………………….…..............11
1.2.2. Metode de cercetare…………………………………………………...............13
1.3. Contribuţii privind cercetările asupra Dobrogei….........................………………….....15
1.4. Conceptul de geografie culturală .....................................................................................18
1.5.Dobrogea- premise de identitate geo-culturală..................................................................22

II. IDENTITATE CULTURALĂ: comunitate- mediu- peisaj
2.1. Populaţia Dobrogei- muzeu etnografic viu
2.1.1. Generalităţi………………………………………………….............................31
2.1.2. Evoluţia hărţii etnice a Dobrogei în ultimul secol …………………….............33
2.1.3. Comunităţile etnice dobrogene………………………………………...............41
2.1.4. Identităţi etno-culturale din Dobrogea: studiu de caz- Comunităţile etnice
turcă şi lipovenească din localităţile Fântâna Mare şi Ghindăreşti…………..............55
2.1.4.1. Comunitatea turcă din Baş Punar (Fântâna Mare) ……….................55
2.1.4.2.Comunitatea lipovenească din Ghindăreşti ……………….................67
2.2. Ocupaţii tradiţionale- raport al grupurilor cu mediu şi tehnologia/ cunoaşterea
2.2.1.Agricultura-ocupaţie tradiţională pe teritoriul Dobrogei şi perspective actuale..77
2.2.2.Meseriile și meşteşugurile tradiţionale- elemente dinamice în cultura
materială populară….........................................................................................89
2.2.2.1 Olăritul……………………………………………..........................................92
2.2.2.1.1.Produse ceramice, motive și tehnici ale
decorării ceramicii…................................................................................95
2.2.2.1.2. Ceramica ȋn viața cotidiană…………….............................97
2.2.2.1.3. Ceramica și spiritualitatea……………....….......................100
2.2.2.2.Prelucrarea pietrei………………………………………..….............100
2.2.2.2.1. Istoric al prelucrării pietrei ȋn Dobrogea……....................101
2.2.2.2.2. De la cuptoarele de var, spre Lafarge …….....................102
2.2.2.3. Prelucrarea lemnului…………………………….............…............104
2.2.2.4. Prelucrarea fierului……………………………............................. 106
2.3. Numele locurilor şi nume proprii: Toponimia- moştenire culturală cu
2

interfeţe multiculturale
2.3.1. Considerații generale………………………………………….....……...........109
2.3.2. Categorii toponimice…….........................................................………...........111
2.3.2.1.Toponime topografice care descriu poziția/ particularitățile
locului .............................................................................................................112
2.3.2.2. Toponime sociale……………………………………......................114
2.3.2.3. Toponime istorice ………………....................................................117
2.3.2.4. Toponime psihologice…………………………………...................119
2.3.2.5. Toponime geografice………………....………………................... 120
2.3.2.6. Toponimele de origine diferită decȃt cea românească ...…..............125
2.3.2.7. Toponime dispărute……………………………………...................125
2.3.3. Antroponime dobrogeană.................................................................................126
2.4.Peisaje culturale- elemente de identitate ale spaţiului dobrogean.................................. 130
2.4.1. Peisaje. Peisaje geografice. Peisaje culturale ............................................... ..130
2.4.2.Peisajul agrar............................................................................................. .......134
2.4.3.Peisajul pastoral................................................................................................ 145
2.4.4.Peisajul piscicol ......................................................................................... ......152
2.4.5. Peisajul forestier ..............................................................................................172
2.4.6. Peisajul viti- pomicol ....................................................................................... 181
2.4.7.Peisaje industriale...............................................................................................189
2.4.8. Peisaje recente: peisajul fermelor eoliene.........................................................201
2.4.9. Harta peisajelor culturale din Dobrogea........................................................... 215
III IDENTITATE SOCIALĂ
3.1. Viața socială: caracteristici și dinamică………….........................................................217
3.2. Dezvoltarea umană și raportarea sa la indici……………………...….……..…............218
3.2.1. Indicele de Dezvoltare Umană…………………………………….................. 219
3.2.2. Nivelul de trai ………………………………………………….......…............221
3.2.3. Mediul de educaţie și nivelul educațional ………........................................224
3.2.4. Evaluarea stării de sănătate a populaţiei…………………….......................... 230
3.2.4.1. Factori ce definesc starea de sănătate a populației…........................ 230
3.2.4.2. Accesul la serviciile de sănătate…………. ……………....…...........233
3.2.5. Speranța de viață la naștere ……………………………………….....…...........239
3

..................3.....268 4..252 4....269 4...............6...................2.........2........2..2....2.......240 IV...253 4..2.…... Apicultura și mierea dobrogeană ....... Lăcașe de cult dobrogene – centre de pelerinaj ………………….....1..............4.3.... DIAGNOZĂ ŞI CONCLUZII 4 .......1..... Localitățile / centre de pelerinaj....2..8..........................1......... domeniu de studiu……………………………….................................... Centre de pelerinaj ȋn Dobrogea de Sud .....Domenii ale agriculturii tradiționale în Dobrogea.......5....262 4........2........245 4....... Locații cu potențial nevalorificat ………………………......... Geografia locurilor sacre din Dobrogea ……………………………………............1........................7....2..278 4.................. IDENTITĂŢI COLECTIVE: 4...........................2.....2................. Apa şi alimentarea cu apă a localităţilor dobrogene.........4..... Moaștele sfințite și cultul acestora ……………………………… ........2.......... Vechimea activităților agricole.2..................... Generalități…………………………………………………………....5..................2.. Centre de pelerinaj ȋn Dobrogea de Nord……………....2......... Piscicultura...2..265 4.... Geografia gusturilor.....Geografia sacrului 4..1......... Pelerinajul……………………………………………………………….....2.269 4........2... Geografia gusturilor.4.....246 4.245 4................1.2.1...... Geografia gusturilor ȋntre globalizare și identitate locala/regională......1....1...........1..2.251 4....3..6.276 4.......5.................... ......1....... Pelerinajul ȋn Dobrogea…………………………………………… 274 4.3..5....... Lăcașe de cult ale etnicilor dobrogeni ……………………... importanța lor culturală.4.....2...2. Creșterea ovinelor.....259 4............. socială și economică ……………………………………………………… 270 4...................1.264 4............4.3.......................... Alți indicatori …………………………………………………….......248 4.gustul dobrogean.Resursele de apă şi chimismul acestora.248 4..1...1.....................5.... Introducere …………………………………….. Mediul geografic.......1.263 4.............................1..…275 4.2........2......275 4.........281 V...3 Viticultura şi pomicultura.................4....252 4.............2........1..2........279 4.Apa..1.....3.3......2..1.........................Identitați dobrogene 4.............. Noțiuni generale..............2...2.1..272 4.....1.....…………………….......... Orientarea pieţei de consum .............. caracteristici ale spaţiului dobrogean.....1.... Cultura cerealelor .....

.. ............5......1................................2.......Concluzii..................287 5.................. este consecința unor situații conjuncturale anterioare favorabile................... avȃnd ca obiect de studiu o regiune istorică a Romȃniei.....291 Bibliografie…………………………………………………………............................................. Dobrogea..............................................296 Abordarea unei teme de geografie culturală regională.. ȋn care am realizat studii referitoare la evoluția unor aspecte de interculturalitate 5 ...........Analiza SWOT......................

atȃt cea care abordează particularitățile spațiului dobrogean (documente istorice. precum și diverse anuare statistice pentru obținerea de date cu un caracter mai specific. a fost dese ori accesată baza de date a Institutului Național de Statistică. ȋn cea mai mare parte. ce a contribuit la definirea unui anumit standard de viață pentru locuitorii regiunii. Ȋn completare. ȋncadrată ȋn demersul științific al lucrării. au 6 . ȋn pondere considerabilă. ȋn Romȃnia această tematică bucurându-se de un interes în creştere. a sistemului de credințe.din spațiul dobrogean. - etapa de redactare sau etapa de elaborare a studiului a urmat ȋn mod firesc. a aşezărilor umane şi unele modificări apărute în peisajul rural și urban (dinamica acestuia). tematică ce mi-a oferit un cadru de referință ȋn studiul mai multor aspecte de geografie culturală. grafice şi cartografice) necesare în deplasările pe teren. ce a constat ȋn consultarea literaturii de specialitate. ce s-au constituit atȃt ȋn repere metodologice. au venit și lucrările științifice din sfera geografiei. Capitolul introductiv structurează următorul conținut: motivația temei. cȃt și lucrări cu caracter administrativ. pentru veridicitatea conținutului. Astfel. cercetarea fenomenelor geografice a fost realizată în trei etape : - etapa pregătitoare. urmare a specificului temei și cele scrise. Internetul a furnizat accesul mult mai facil spre date conținute de site-urile structurilor europene. sociologiei. obiceiuri care diferențiază grupurile sociale/ comunităţile etnice. recensăminte. precum și mărturii istorice. cele mai multe dintre acestea ȋn literatura de specialitate franceză sau engleză. surse ale documentării și metode de cercetare. S-au urmărit toate acele aspecte ce ar fi putut servi unui studiu de geografie culturală. istoriei. cȃt și lucrările de geografie culturală. cu particularități la nivelul populației (cu diferite aspecte calitative și cantitative). a modalităţilor de organizare şi amenajare a spaţiului geografic în funcţie de caracteristicile cadrului natural şi de evoluția economică. cȃt și ȋntr-o sursă de informare. Principalele metode de cercetare utilizate pentru geografia culturală sunt cele specifice. aspecte generale ale geografiei culturale și istoricul cercetărilor asupra Dobrogei. din cadrul datelor statistice. informații de pe teren. valori. Astfel. Sursele documentării au fost multiple. - etapa de teren a presupus confruntarea între observaţiilor din sursele accesate şi terenul. la cele cartografice s-au adăugat. rapoarte. cu diferențe și particularități ȋn cadrul variatei componentei etnice regionale. geografiei umane.

religia. punȃnd pe prim plan. Printre metodele de cercetare ştiinţifică utilizate pe parcursul desfăşurării demersului ştiinţific s-au folosit: metoda istorico-geografică. metoda inductivă. Paul Vidal de la Blache. ȋn spații geografice diferite. s-au stabilit: direcţia de evoluţie spaţială şi funcţională a aşezărilor umane. Strabon). aceea a influenței mediului asupra societății umane. Lester (1994). care ȋn perioada interbelică. urmează un subcapitol ȋn care este prezentat domeniul de studiu al geografiei culturale. metoda analizei. care au creat particularități de diferențiere a grupurilor sociale. Friedrich Ratzel. ȋn timp ce cultura era văzută de el și discipolii săi un intermediar ȋntre om și mediu. The human mosaic…) Dacă cele mai vechi urme ale studiului diferitelor națiuni și culturi aparțin geografilor din antichitate (ex. trecȃnd prin numeroase abordări și cunoscȃnd evoluții la nivelul perspectivelor de studiu.. metoda comparaţiei. Carl Ortwin Sauer (părintele geografiei culturale) și Scoala de la Berkeley. Ptolemeu. deductivă şi selectivă. economia. care dă culturalului valențe politice. specifice teritoriului. ca trăsătură majoră a culturii. Domosh. metoda dinamică. Ȋn continuare.fost selectate acele fenomenele şi procesele socio-economice reprezentative. de la ȋnceputul sec. Astfel. aptitudinea de a gestiona mediu. (Jordan-Bychkov. ori rămȃn constante. în general materialul grafic şi ilustrativ cel mai lămuritor şi sugestiv. rolul factorilor culturali în dezvoltarea economiei şi funcţiile economice actuale. XX-lea. geografia culturală ȋn varianta studiului academic a apărut inițial ca alternativă la teoriile determinismului geografic. impactul activităţilor sociale și culturale asupra spaţiului geografic de astăzi şi posibila sa evoluţie viitoare. metoda observaţiei directe. Terry G. fenomenele culturale se transformă. geografia culturală este amprentată de: revoluția darwinistă (unde relațiile societate – mediu devin centrale ȋn geografie). insistă asupra importanței organizării sociale ȋn analiza 7 . Pierre Gourou. ca o consecință a multiplelor transformări din viața economică și socială a comunităților. explicȃnd diferitele aspecte ale activității umane. au fost definitivate tipurile de hărţi. conform cărora oamenii și societățile umane ar fi fost controlate de mediul ȋn care se dezvoltă. Mona. ce a inaugurat o nouă direcție de studiu. Rowntree. Geografia culturală a fost definită ca ‘studiu al produselor și normelor culturale . Ȋși propune ȋn esență să descrie și să analizeze modul ȋn care limba.a diferențierilor și caracteristicilor acestora. ȋncepȃnd cu a doua jumătate a sec XIX-lea și pȃnă astăzi. care inițiază noțiunea de peisajele culturale (cultural landscapes). guvernele. cea care umanizează peisajul.și a relațiilor cu spațiul și locul’.

ȋn realitate. Apar interpretări radicale ȋn lumea anglo-saxonă: postcolonialismul și studiul politicilor culturale (cultural policies). prin identificarea factorilor multipli (geografici. acordă interes studiului peisajelor. 1991). pasiunilor și gusturilor (J. transformările ca și consecință a dezvoltării acestui spațiu atȃt de complex și bine conturat ȋn peisjul actual romȃnesc. pe cȃnd geografia culturală franceză. “geografia culturală. ȋn cele din urmă orientată către probleme empirice. Prin urmare. este cea tradiționalistă. ȋn studiul său. pe care o considerau ca fiind: statică. și mai puțin o reinventare a acestui domeniu de studiu. Viitorul geografiei culturale și revitalizarea sa. interesată ȋn mod particular de relațiile dintre diferite societăți umane și mediul natural al acestora.” (Donald Mitchell. ȋn studiul geografiei culturale. potrivit acestui curent. ( Marie Pricea. că majoritatea studiilor culturale. ȋn care elementul dominant ȋl reprezintă relația bine articulată a omului cu mediul apropiat. ȋncepȃnd de la psihoterapie. predominant istoricească. istorici. După o perioadă de criză și chiar declin. ȋntr-o dimensiune etnogeografică. ȋntr-un nou context mondial. empirică. apreciază ca. Pitte. politici. geografia culturală este dinamică.R. “Cultural Geography. 2000. politici culturale și pȃnă la geografia culturală a sexualității și a genului (geography of sexuality and gender). s-a grăbit spre un million de noi direcții. Una dintre acestea. ȋn condițiile ȋn care acesta a reușit de-a lungul existenței sale să-și lase amprenta asupra peisajului natural inițial (orientarea lui Otto 8 . ș. concentrȃnd noua energie teoretică pe aspecte tradiționale. au devenit critici susținuți ai “geografiei culturale tradiționale”. la studii critice despre rasele umane. bazată pe un efort pluralist.genului de viață prin instituții ca familia sau comunitatea. Cercetători ce au inițiat ‘noua geografie culturală’.A Critical Introduction” . deschid noi piste de cercetare. 1993) Donald Mitchell. aparținătoare a școlii Berkley. ȋn contextul modernității aduse de curente feministe (Feminist Geography). obsedată de peisaje relicte și artefacte materiale. demografici şi culturali) care au determinat modificarea peisajului dobrogean. anii 1970. economici.a. ce va cunoaște noi forme de abordare (adesea criticate) a domeniului cultural ȋn geografie. cum ar fi : cultura populară (folk cultures) și peisajul cultural (cultural landscape) și orientȃndu-se spre orice. Martin Lewisa . 14) Prezentul studiu asupra Dobrogei îşi propune să analizeze particularitățile actuale din perspectiva geografiei culturale. pregătind terenul pentru ‘Noua Geografie Culturală’ (New Cultural Geography). după părerea acestora. pare a fi o acceptare reală a diversității metodologice și tematice. abordarea acestui subiect va urma cele două direcții ale geografiei culturale.

ori a moştenirilor lăsate de cei în trecere ori stabiliţi de secole. Astfel. au definit o viaţă socială şi culturală. astfel. cu cele 12 ori 14 naţionalităţi ale sale. cu un rol major de intermediere ȋntre om și mediu. Este prezentat şi un studiu referitor la evoluţia hărţii grupurilor etnice în ultimul secol în Dobrogea. prin instrumentele pe care le folosește omul ȋn transformarea cadrului său de viață. ȋn condițiile ȋn care viața socială și economică reflectă diversitatea componentelor culturale. identificând regiuni cu potenţial cultural de valoare naţională de importanţă sub şi peste medie. În relaţia omului cu mediul său. Ulterior sunt evidenţiate premisele de identitate geo-culturală pentru spaţiul dobrogean. ca şi bun cunoscător al gliei. iar părintele catolic este prieten la cataramă cu hogea turc”. desfăşurate în acest spaţiu încă din cele mai vechi timpuri. apreciată în timp de călătorii săi: “Ţara curioasă. sociale și politice. în plin proces de transformare. pentru comunitatea turcă şi cea lipovenească din Dobrogea. A doua direcție. nici acesta cu lipoveanul. cu aplicaţie în două studii de caz. Capitolul debutează cu o prezentare a populaţiei Dobrogei. Astfel. direcție de studiu inaugurată de Vidal de la Blache. cea modernistă. de altfel atȃt de radicale. fie că a fost cazul mocanilor transilvăneni. aşa cum aprecia Barbu Şt. Considerând faptul că principalele evenimente istorice şi politice. vestigiile culturilor Hamangia. neamţul nu se supără pe turc. Gumelnita şi traco-dacică. pornește de la realitățile economice. Totuşi tătarul nu se ceartă cu mocanul. îmbunătăţi. Delavrancea. la cultură. mi-au servit la realizarea „Hărţii potenţialului cultural al Dobrogei”. diversificȃnd şi perfecţionȃnd 9 . ameliora. particularităţile istorice care au stat la baza structurării potenţialului cultural. Celui de al doilea capitol i-am subscris tema identităţii culturale din perspectiva relaţiei pe care şi-a creat-o comunitatea cu mediul în care a apărut şi a evoluat. Tot în acest capitol sunt surprinse şi o serie de identităţi etnoculturale. ale cetăţilor geto-dacice şi marilor construcţii edilitare romane oferă importante mărturii documentare ale vieţii materiale şi spirituale pe aceste meleaguri. acesta a manifestat. o puternică îndemȃnare de a-l adapta. în conformitate cu ‘cerinţele’ vremurilor. ȋn crearea peisajului umanizat/ culturalizat: Kulturlandschaft ). din perspectiva modului ȋn care cultura se personalizează. studiată din perspectiva bogatului registru multietnic. ce şi-a propus să surprindă de asemenea seculara coabitare armonioasă a acestora. comunitatea devine o valoroasă resursă ce a jucat atȃt rol de actor. un ȋntreg capitol este consacrat caracteristicilor și dinamicii vietii sociale a locuitorilor din spațiul dobrogean. cȃt şi de spectator la prefacerile dobrogene. a nivelului de dezvoltare umană și raportarea sa la diverși indici.Schlüter. dar și influența mediului asupra societății umane.

ȋncă din cele mai vechi timpuri. unelte. O pondere ȋnsemnată au constituit-o cerealele. Nucleul de bază al cuceririlor tehnice străvechi: unelte. astfel. După ce este definit cadrul general de practicare a agriculturii (tipologia sistemului de agricultură ) . modelul tradiționalist de abordare a tematicii tezei. metode şi procedee de lucru. fie că acestea au cunoscut perioade de ȋnflorire sau regres. în timp. țăranii meseriași nu s-au desprins și separat total de agricultură. Sunt prezentate și plantele textile. ȋn ansamblu). sunt precizate condițiile ȋn care s-au cultivat plantele agricole. social și culturală. cu vechime milenară. ca elemente dinamice pentru cultura materială şi spirituală. la creşterea cantitativă şi ameliorarea calitativă a produselor realizate în urma activităţilor lucrative. Pentru satul dobrogean (și cel romȃnesc. ele s-au constituit ȋntr-o moștenire a cugetului și simțirilor. tradiția practicării meseriilor populare pe teritoriul Dobrogei a supraviețuit.raport al grupurilor cu mediu şi tehnologia/ cunoaşterea”. este descris un istoric pentru cultura tuturor plantelor agricole. irigațiile și asigurarea culturilor agricole pentru riscuri generale și speciale. Aceste aspecte sunt abordate în subcapitolul „Ocupaţii tradiţionale. m-au direcționat către concluzia că ȋn activitățile agricole ȋncă se folosește multă forță de muncă pentru un randament scăzut. am alocat un spațiu generos prezentării ocupațiilor tradiționale pe teritoriul Dobrogei.pontic. ca şi moştenire preţioasă din perioada daco-geţilor şi daco-romȃnilor. a gȃndului și sufletului ȋnaintașilor spațiului danubiano. parțial. ȋl reprezintă meseriile. urmȃnd ca ȋn timpul unor culturi agricole să participe alături de restul comunității. surprins de cercetările de teren. o permanență ȋn viața și gospodăria țărănească. instalaţii. O altă categorie de ocupații tradiționale pe teritoriul Dobrogei. pentru ca. istoricul viticulturii și pomiculturii dobrogene. Țăranul autentic a desfășurat ȋntotdeauna ȋn gospodăria sa activități tehnice. prin trecerea de la o viaţă sedentară. Urmȃnd astfel. fiind obiective tot mai ȋndepărtate. legumicole. ȋncă se mai practică agricultură ȋn satele dobrogene. s-a constituit într-o zestre de cunoştinţe comună spaţiului dunăreano-pontic. dar și evoluția lor ȋn timp și perspectivele actuale. tehnici agricole și lucrări agricole specifice acestora. a realizării unor unelte de muncă mai puțin sofisticate ori produse/ piese pentru locuința ori gospodăria sa. Nivelul rudimentar ȋn care. o serie de meșteșuguri au apărut și s-au dezvoltat cu precădere ȋn spațiul rural.metodele. valorificarea resurselor mediului natural să ducă în final la apariţia şi perfecţionarea meseriilor populare. cu impactul pe care ȋl au ȋn viața economică. Indiferent de condițiile locale sau regionale. chiar dacă era cazul prelucrării produselor agricole pentru asigurarea hranei și ȋmbrăcămintei. Industria casnică devine. aici fiind mult mai 10 . ȋn general. Astfel. tehnici și tehnologii asociate acestor culturi.

Din nefericire. Astfel. Din nefericire. de funcția decorativă.căutate produsele serviciilor acestora. asistăm la o diminuare a importanței olăritului. iar ȋn judetul Constanța. Cerna. ustensilelor ‘din inventar’. mărturie stȃnd vasele de ceramică descoperite ȋn teritoriu. Dorobanțu. ȋn perioada modernă și contemporană ȋn Dobrogea nu s-au remarcat renumite centre de olărit. dar și o abodrare referitoare la ceramica ȋn viața cotidiană. Muntenia sau Oltenia. dar și un volum mare de cunoștințe asociate tehnicilor specifice fiecărei etape de lucru. chiar și atunci cȃnd au fost scoase din folosință. ȋn județul Tulcea. ȋn gospodăria “țăranului minitehnicus” se află un spațiu amenajat (de cele mai multe ori ȋntr-o magazie) ȋn care se prestează activități tehnice necesare desfășurarii unei palete largi de activități agricole. din sudul regiunii. pȃnă aproape la dispariția totală. ocupație străveche. La ȋnceputul secolului trecut. după anul 2005. păstrȃnd linia și vechile motive. Deși. Tulcea. se practica pe teritoriul Romȃniei și. Mai mult decȃt atȃt. pentru perioada secolului al XIX-lea și ȋnceputul secolului al XX-lea. deși acest meșteșug a rezistat evenimentelor asociate unei istorii milenare tumultoase ȋn spațiul dobrogean. Peceneaga. activa un număr de 50 de meșteri olari ȋn vechi centre: Alba. interesul față de aceast meșteșug s-a diminuat considerabil ȋn ultimii ani. Ulterior. Peceneaga. li s-au adaugat. urmează o prezentare a produselor ceramice. De cele mai multe ori este vorba de o ȋndeletnicire rezervată bărbaților. Și astăzi. ceramica și spiritualitatea. la: Luncavița. de ȋnsemnătatea și recunoașterea acelora din Transilvania. meseriile tradiționale (populare) devenind forme milenare de manifestare a capacității creatoare a poporului romȃn. ȋn satul dobrogean (și nu numai) multe din meșteșugurile tradițioanale s-au practicat chiar la nivel de gospodării. Olăritul. olăritul necesită nu numai forță și ȋndemȃnare. ȋncă din neolitic. centre ȋn care s-a lucrat ceramică populară (au activat olari). ce aparțin din categoria acelora mecanice. Aceasta a continuat de-a 11 . Considerată activitate complexă. Alba. Considerată cea mai veche activitate lucrativă de pe teritoriul Dobrogei de astăzi. Luncavița. motivelor și tehnicii decorării ceramicii. singura manifestare care susținea ȋnvățarea acestui meșteșug. a căror orientare era cu precădere spre ceramica utilitară. cromatica. femeile participȃnd la realizarea decorațiilor. implicit al Dobrogei. ȋn centrele Almalău și Băneasa. ȋn literatura de specialitate sunt amintite. Tabăra de creație din Dorobanțu (cu atelierul de olărit) nu a mai fost susținută financiar. ȋn paralel cu orientarea spre achiziționarea și păstrarea ulterioară a aparatelor electrocasnice. ȋn ultimele decenii cele electrice. ȋn subzona nord-dobrogeană. este asociată prezenței omului ȋncă din paleolitic. membrii familiei avȃnd cunoștințe (cel puțin minimale) despre multe meserii populare specifice spațiului rural. dublată ulterior. prelucrarea pietrei.

Bulgară) lȃngă satul Făurei. Ȋn Dobrogea. se zidea cu ciamur ȋn ziduri de circa 40 cm grosime. ce a implicat trecerea de la morăritul țărănesc. activitatea a devenit nerentabilă. de la sud (ȋn imediata vecinătate a graniței cu R. ȋnsemnȃnd ‘carieră’ ȋn limba turcă. sub formă de lespezi (30-50 cm x 10-15 cm). carierele de aici au susținut construcții de anvergură derulate ȋn spațiul sud. pȃnă spre podișul Babadagului (Dorobanțu. Fierărei etape i-a fost caracteristic modul de exploatare. Cel mai important oraș dobrogean ȋn care tradițiile industriei locale sunt conexe exploatării pietrei este Măcin. cȃt și a modernizării industriei de morarit. de exemplu. un declin semnificativ. Bulgării astfel obținuți sunt transportați ȋn special cu căuțe și sunt folosiți (de exemplu pentru dezinfectarea fȃntȃnilor) ca alternativă mult mai accesibilă (0. prelucrare și utilizare. Tulcea). a determinat apariția unor numeroase centre ȋn care au fost construite cuptoare pentru ars varul. hotelurile din stațiunea Mamaia.4 lei/ kg var bulgări sau 1 leu/kg/ 2011) față de varul industrial. cunoscut sub denumirea Canara. la forma industrializată. Regresul este pus atȃt pe seama ȋnlocuirii pietrei cu marmura și/ sau cu cimentul. Mai peste tot ȋn Dobrogea piatra a fost material de fundație și soclu. ca material de construcție și lipsa tot mai accentuată de personal calificat ȋn prelucrarea pietrei. cȃnd a ȋnceput să cunoască. Vărăritul este o meserie veche. dar ȋn condițiile dezvoltării industriei lianților și a cererii tot mai mici de var nestins. Ea se practică pe tot teritoriul dobrogean.dobrogean: canalul Dunăre-Marea Neagră (Poarta AlbăMidia).lungul existenței omului. Extrasă din “canarale”. alături de localitățile Greci și Turcoaia. obiective din zona industrială a Constanței. se definește așanumitul “Triunghi al granitului”. Piatra din carierele dobrogene a fost cel mai frecvent folosită la realizarea caselor și a acareturilor. sau humă. avȃnd importanța specifică nivelului de dezvoltare socio-economică a populației. după o tehnică foarte riguroasă urmărită continuu timp de șapte zile. evidențiază domeniul principal de activitate al așezării ȋn urmă cu peste 100 de ani. aceste tehnici perfecționȃndu-se permanent. pentru care se realizau pietrele de moară. prezența extinsă a zăcămintelor de calcar. unde se exploatează la suprafață granitul din Munții 12 . Cuptoarele de ars varul existente ȋn Dobrogea se prezintă sub forma unei construcții din cărămidă sau piatră și pămȃnt galben. Putem asocia dezvoltarea meșteșugului pietrăritului pȃnă spre al doilea război mondial. De exploatarea pietrei ȋn carieră s-a leagat și destinul unor alte așezări dobrogene: orașul Ovidiu. Ȋn acestea se arde piatra de calcar ȋn vederea obținerii varului nestins. asemenea celorlalte meșteșuguri tradiționale. piatra cioplită cu toporul. de ȋnălțime de peste 3-4 m și diametru de aproximativ 2 m.

iar existența ȋn Dobrogea a subsidiarei liderului mondial pentru lianți. Se remarcă locuințele lipovenești. ramelor de uși și ferestre. s-au ȋnălțat o serie de obiective dobrogene. iar unele din carierele cele mai vechi sunt cele de la Sibioara. Granitul extras de pietrari din Muntii Măcinului s-au realizat ȋndiguiri ale malurilor Dunării. tavanelor. poluarea vizuală și situarea la peste 10 km de limita ariilor protejate (siturile Natura 2000). Belluno. mai ales dacă ar fi să considerăm vechimea de peste 60 de ani a acestei unități industriale.Medgidia. printr-o dană situată pe brațul vechi al Dunării. Lemnul s-a constituit timp de secole principala materie primă a romȃnilor avȃnd multiple utilizări: construcții. produsele de carieră sunt transportate prin portul industrial Măcin. unde deja habitatele au fost distruse ȋn urma exploatărilor anterioare. De exploatarea granitului este legată și prezența. După o ȋndelungată perioadă cu profit peste așteptări. pe fondul crizei mondiale. confecționarea uneltelor și ustensilelor casnice. Ȋn condițiile unui fond forestier mai slab reprezentat ca suprafață și specii față de restul teritoriului. Simțul practic și cel artistic s-au ȋmbinat ȋntr-un mod creativ. console. Ȋnfrumusețarea produselor din lemn s-a realizat prin sculpturi sau traforuri aplicate. Rovigo. cf. Lafarge. ca de exemplu: localitatea Turcoaia (Iacobdeal). Ulterior extracției. pentru ca cele mai complexe să cadă ȋn sarcina dulgherilor și tȃmplarilor. porți). frecvent frontonul casei era ornamentat cu diverse modele. obiectele mai simple se realizau de fiecare sătean ȋn gospodărie. care se ocupă cu extracția și prelucrarea șisturilor verzi din localitate. poluarea fonică. la ȋnceput de secol XX a peste o mie de pietrari italieni sosiți din Friuli-Venezia Giulia. dată ȋn exploatare ȋn luna august. ȋn prezent situația “este ȋngrijorătoare”. direcțiunii diviziei Medgidia. 2010. din care se extrag șisturi de peste 40 de ani și balastierele din albia Dunării. Cea mai importantă problemă actuală conexă activității de exploatare a pietrei o reprezintă impactul negativ asupra peisajului. Calcarul și argila reprezintă materia primă pentru industria lianților. prelucrarea lemnului fiind o ȋndeletnicire ușor accesibilă reprezentanților comunităților rurale. ȋn Dobrogea lemnul era relativ puțin folosit la construcția efectivă a caselor (cu precădere și mai mult pentru realizarea acoperișului. Una din opțiunile desfășurării unei activități de exploatare fără impact major asupra mediului o constituie concentrarea amplasării carierelor de piatră doar ȋn cȃteva areale restrȃnse. localitatea Cerna (Dl Piatra Roșie). care 13 .Măcinului. conform datelor ȋnregistrate pe site-ul companiei . asemenea timpanului. Ȋn județul Constanța sunt date ȋn exploatare peste 30 de cariere de piatră. nu este ȋntȃmplătoare. diverse obiecte și piese de mobilier. cea mai recentă fiind cea de la Vulturu. Adesea.

dălțile. balustradă și ornamentații bogate.H. cererea de produse realizate din lemn. considerȃnd specificul agricol al regiunii. Cele mai vechi obiecte realizate din bronz. ferrarius respectiv faber/ fabri. dar este probată și de terminologia ce face referire extragerea și prelucrarea fierului. kalay < tablă). termeni asociați conviețuirii cu romanii și popoarele slave. cuțite. Uneltele (nicovala.klĕšta. dogărit. obținȃndu-se fier și oțel forjat de calitate superioară. Astfel.activitatea de prelucrare a lemnului este determinată de calitatea și suprafața fondului forestier (de cele mai multe ori fiind cazul resurselor forestiere de esență moale: salcie și plop) și de cererea pe piață a acestor produse. inclusiv reparații ale acestora. ciocanul de fierar) au aceleași forme. De fapt.au prispe cu stȃlpi. termenii fierar și făurar provin din cuvintele de origine latină.čekanŭ.. Varietatea produselor realizate din fier a crescut odată cu dezvoltarea industriei miniere (diverse unelte de fier).nakovalo. clește. la care se adaugă și termeni de origine slavă: nicovală. atȃt artizanal. atestată documentar la ȋnceputul anilor 1800. pricepuți fierari. ciocan. aparțin primei epoci a fierului. ȋncălțarea roților. precizată și ȋn plăcuța bilingvă de la intrarea ȋn sat Făurei. prelucrarea lemnului (unelte de dulgherie) și agricultura (brăzdarul de fier și cuțitul pentru plug. Ȋn această perioadă dificilă pentru economie. cele mai frecvente.Hallstatt.Kalaici (tc.. prelucrarea fierului a rămas singura activitate neagricolă practicată. cunoscuți sub numele de horacai. iar procedeul de lucru este cel secular. 14 . cleștele pentru apucat și cel pentru tăiat. coase. seceri și arme: săbii. ȋn consecință și producția. pe fondul unei situații economice dezastruoase din satul constănțean locuit ȋn marea majoritate de țigani—turci (ȋnregistrați ȋn statistici ca turci musulmani). potcovari și constructori de căruțe. Cele mai căutate produse realizate aici sunt piesele de harnașament și obiecte de uz casnic și gospodăresc. Vechimea și permanența acestui meșteșug este argumentată nu numai de dovezile arheologice. ȋn timp ce piesele reprezentȃnd unelte și arme din fier pe teritoriul Dobrogei. ȋn Dobrogea. Ȋn prezent. fragmente de coifuri . Ȋn atelierele de fierărie procesul de prelucrare s-a ȋmbunătățit constant. săpăligi). cȃt și ȋn din producția de serie a scăzut dramatic. descoperite ȋn depozitele din Dobrogea. obiectele de uz casnic și gospodăresc se diversifică și se perfecționează. O altă dovadă se constituie ȋn larga răspȃndire a toponimelor și antroponimelor conexe acestei activități. Un exemplu reprezentativ ȋn Dobrogea ȋl reprezintă localitatea Făurei (Băneasa). Lemnul dar a fost utilizat timp de secole și pentru rotărit. foalele. sunt unelte: toporul și secera și arme: pumnalul și sabia și sunt asociate ca aparținȃnd mileniului II a. care are tradiție ȋn prelucrarea metalelor. apărute ulterior. Au fost descoperite ȋn diferite depozite unelte agricole.

ȋn special. tradițional. unde lipsa unei identități bine definite (la care s-a adăugat și contextul istoric nefavorabil) nu a reușit să păstreze.De această ȋndeletnicire sunt legate și o serie de credințe străvechi. cu referire la triada: comunitate. din perspectiva identităţii culturale. iar continuarea tradițiilor milenare reclădite ȋntr-un creuzet unde influențele au fost asimilate pe un pregnant fond romȃnesc. perpetuate pȃnă ȋn prezent. și a priceperii. de asemenea. de supraviețuire. pȃnă astăzi puterea miraculoasă ȋn determinarea binelui. valorile culturale milenare. fluxul mare de influențe primite a creat cu greu un stil propriu. avea un efect benefic asupra sănătății ori ca luptă ȋmpotriva maleficului ori fenomenelor meteorologice nefaste (cȃnd obiecte tăioase erau ȋndreptate spre cer). ca elemente dinamice pentru cultura materială și spirituală. ȋndemȃnării. așa cum au reușit să facă celelalte regiuni istorice ale Romȃniei. De-a lungul generațiilor de strămoși se reliefează eforturile acestora pentru a cunoaște secretele și a valorifica resursele mediului natural ducȃnd ȋn final la apariția și perfecționarea meseriilor populare. cel mai bine se vede ȋn olărit. practica beneficiind de tehnici diversificate. aceia care ȋnzestrați cu virtuți native s-au distins de restul populației. un semn de recunoștință. iar ȋn situații limită. Pe de altă parte. O serie de obiectele metalice au fost utilizate și ȋn obiceiuri magico-religioase.peisaj. și. vocației și iscusinței locuitorilor. măcar la un nivel minim. rezistenței. Bogatul registru etnic al Dobrogei și istoria tumultoasă a acestui teritoriu. rămȃnănd asociată.moştenire culturală cu interfeţe multiculturale”. a intensificat circulația informației. dacă ar fi să ne gȃndim la simpla … potcoavă. ar fi o datorie morală față de ȋnaintașii noștri. Capitolul al II-lea îşi propune un studiu amănunţit al populaţiei Dobrogei. menționat și ȋn urările de ȋnceput de an :”tare ca fierul. este analizată şi componenta multietnice şi se face referire la două studii de caz: Comunitatea ruşilor lipoveni din Ghindăreşti şi cea a turcilor dobrogeni din localitatea Fântâna Mare. fierului ȋi este asociat simbolul durabilității. Revigorarea industriei mici și artizanale venită din renașterea meseriilor sătești. poate. ȋn general. Potrivit concepției populare. dacă nu. 15 . Subcapitolul „Numele locurilor şi nume proprii: Toponimia. stabilindu-şi repere vizuale. au avut un rol decisiv ȋn perpetuarea valorilor. creștine. iniţial cu orientarea şi recunoaşterea. Meseriile sătești de pe cuprinsul Dobrogei. cu acest prilej. ar putea fi o alternativă la declinul socio-economic profund al multor așezări rurale din Dobrogea. iute ca oțelul” . implicit al Romȃniei.mediu. surprinde relaţia specială pe care omul a avut-o întotdeauna cu spaţiul existenţei sale.

toponimele de origine diferită decȃt cea romȃnească (de origine slavă și tucice. pe categorii toponimice. cu reprezentare ȋn toponimia dobrogeană: toponime care au la bază nume de persoane (antroponime). sau care arată originea locală (acestea s-au format de la apelative ce-i evocă pe romȃni sub diverse aspecte locale). toponime care vorbesc despre credințe. aducȃndu-şi contribuţia la definirea unui aspect evolutiv al vieţii culturale al comunităţii. toponime care arată o ȋnsușire a locului. familiarizarea şi apropierea sa faţă de acesta. diverse meserii sau legate de alte activități de bază (minerit. ori alte domenii. toponime geografice. legendare). ca fiind cele mai numeroase) și toponime dispărute. oiconime avȃnd la bază antroponime. lucruri. sunt relevate. față de altitudinea solului sau față de localitățile ȋnvecinate). valorificare agricolă. ființe abstracte. Toponime istorice sunt formate de la numele de popoare. În acest sens. o amplă clasificare geografică și lingvistică. toponime ce amintesc de existența unor categorii de locuitori avȃnd o situație specială ȋn organizarea statului. Astfel. Sunt exemplificate ulterior și numeroase toponime pshihologice. a facut ca oportun. toponime care arată poziția locului față de punctele cardinale. sarcini militare). toponime care arată ocupația locuitorilor. toponimele ȋnsoțite de adjectivul mare/ mic. superstiții și obiceiuri (hagionime. acestea într-un ritm al evoluţiei cu aceeaşi cadenţă cu cea a peisajului social. cu trimiteri spre nume ale personalităților istorice regionale sau naționale ori din zona culturală. Un alt subcapitol Peisajele culturale. toponimele sociale. ce a dus la apariția de noi așezări. militară. nou/ vechi evidențiază evoluții ȋn procesul de impopulare a unor teritorii prin scindarea moșiei ȋntre mai mulți proprietari. foarte numeroase și diverse d. toponime care amintesc de existența unor foste așezări omenești. toponime care păstrează amintirea unor evenimente șȋ obiecte istorice: numeroase denumiri cu rezonanță istorică. Apare astfel necesară abordarea particularităţilor de toponimie. Sunt identificate toponimele topografice care descriu poziția/ particularitățile locului ( după forma sau aspectul exterior al locului.elemente de identitate ale spaţiului dobrogean înfăţişează cele mai distincte tipuri de peisaje: 16 . după prezentarea unor aspecte legate de vechimea și evoluția toponimelor. al originii. din dorinţa conservării memoriei pămȃntului descoperit. botezul locurilor.v. obiecte religioase. oiconime care amintesc de localități istorice sau evenimente istorice.d.însuşindu-şi teritoriul existenţei sale. ulterior cu dorinţa de explorare a locului. toponime care evocă natura terenului aparținȃnd localității respective/ din apropiere.p. se disting mai multe subclase.

o prispă joasă cu stâlpi de lemn fără sau cu foarte puţine ornamentaţii. resursele locale şi activitatea economică de bază. pereţii din chirpic şi/ sau ciamur. găsit în localitatea Satu Nou (Oltina). Constanţa) şi stilul clasic. adaptate la condiţiile de mediu. elementele de arhitectură ţărănească originală (tip clasic al locuinţei dobrogene. văruiţi ulterior în alb. La acest subpunct au fost realizate trei schiţe ale unor gospodării pe care le-am găsit reprezentative : tipul tradiţional de casă dobrogenă. - peisajele piscicole şi zonele umede. din olane în centru şi sud. lucrările de amenajare piscicilă din ultimul secol. Repartiţia actuală a păşunilor şi pajiştilor naturale în Dobrogea s-a constituit în element de conţinut pentru Harta peisajelor culturale din Dobrogea. pe atât de specifice ca mediu de viaţă dezvoltat. structura agrară (rolul proprietăţii/ exploatării individuale/ în comun). încă din cele mai vechi timpuri. tradiţional al casei lipoveneşti este cel tip „vagon” din localitatea Ghindăreşti. casa turcească din satul Fântâna Mare (Independenţa. modificările aduse peisajului în urma valorificării pastorale în Dobrogea. plante textile. activitatea de pescuit fluvial şi maritim şi activitatea de cercetare în acest domeniu şi oportunităţi şi 17 . particularităţi în industria textilă casnică a produselor de origine animală în gospodăria aromânilor. sat într-o regiune cu populaţie veche românească. S-au avut în vedere următoarele abordări: evoluţia şi transformările peisajului piscicol. elemente de istorie agrară (sisteme vechi şi noi de culturi). cu identificarea unei arhitecturi rurale specifice. majoritatea regiunilor ce a dominant acest tip de peisaj se află în zona limitrofă a podişului Dobrogei aparţinând unor structuri pe cât de diferite din punct de vedere genetic. particularităţi ale culturilor de cereale. pus pe seama practicării unei ocupaţii milenare în Dobrogea. unde au fost considerate următoarele elemente esenţiale: mediul natural (rolul său în definirea unui peisaj agrar şi evoluţia sa). fundaţia din piatră şi pământ. toponimia dobrogeană conexă activităţii păstoritului. legumicultură ). cu casa cu tindă şi două camere. - peisajul pastoral. din stuf) în Dobrogea cu influenţe primite din Balcani sau Anatolia. problemele de mediu ce au început să apară în a doua jumătate a secolului trecut. au fost analizate cu acest prilej.- peisajului agrar. mediul zonelor umede ca mediu pentru locuire. organizarea gospodăriei din spaţiul agro-pastoral dobrogean şi rolul elementelor decorative cu trimitere la simbolurile agro-pastorale. sistemul de culturi (tipuri de culturi: extensive/ intensive. mai ales datorate lucrărilor executate pe teritoriul RBDD. iar în deltă sau lângă lacuri. acoperişul în două ape.

- peisaje recente în spatiul dobrogean: peisajul fermelor eoliene în Dobrogea. cu prezentarea tehnologiilor utilizate în viticultură. ce poate fi vizualizată mai jos: 18 .culturale ale acestora. probleme de mediu. rolul toponimelor conexe terminologiei forestiere în Harta „Toponime conexe terminologiei forestiere”.viticol din Dobrogea. a fost realizată .perspective pentru activitatea de pescuit şi bunăstarea comunităţilor de pescari. a tradiţiilor legate de viticultură („Ziua Pelinului”) . cu elementele de conţinut: impactul fermelor eoliene asupra peisajului şi calităţii vieţii şi integrarea acestora în peisaj. peisajele în transformare a zonelor industriale. - peisajul pomi. Harta Peisajelor recente în Dobrogea: fermele eoliene Analiza peisajelor se definitivează cu realizarea hărţii peisajelor culturale din Dobrogea. asupra biodiversităţii. determinate de construcţia şi exploatarea fermelor eoliene: impactul asupra aşezărilor umane. asupra micro climatului. - peisajele industriale şi implicaţiile socio. activităţi culturale asociate pescuitului şi comunităţilor de pescari. situaţia actuală a pădurii din Dobrogea şi amenajările silvice. în care am identificat -toponime ce pun în evidenţă prezenţa pădurii. toponime ce pun în evidenţă defrişările. - peisajul forestier şi transformarea acestora în terenuri agricole şi izlazuri comunale. impactul asupra mediului şi vieţii comunităţii a unor activităţi industriale.

Fig. Harta peisajelor culturale din Dobrogea 19 .

afirmaţia fiind valabilă şi în cazul tuberculozei. în anul 2009 urma a fi alocat un 20 . benzen. Ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate în PIB este pe departe insuficientă şi a cunoscut fluctuaţii. ori. dar şi a disfuncţionalităţilor sistemului sanitar în furnizarea serviciilor către populaţie.1 % în anul 1994. precaritatea igienei – mai ales în mediul rural -. dar recrudescenţa anumitor boli (tuberculoza. Situaţia nu s-a schimbat nici în următorii ani. dioxid de carbon. dar şi politic al momentului respectiv. cȃnd. lipsa unei alimentaţii corespunzătoare etc. am acordat un loc special analizei componentei calitative a resurselor umane. ineficienţa măsurilor antipoluante.Al treilea capitol. decesele datorate tumorilor. atȃt în Romȃnia. este destinat abordării problemelor comunităţii din perspectiva identităţii sociale. de 2. din nefericire. Această situaţie a stării de sănătate apare ca o consecinţă a scăderii nivelului de trai în perioada de tranziţie. 73. arsenic). În ceea ce priveşte bolile aparatului digestiv ratele specifice din România sunt cele mai ridicate din Europa (peste 70%). Printre cauzele acestei evoluţii se numără desigur poluarea cu substanţe radioactive şi cu substanţe cancerigene rezultate din procesele industriale (gudron. se dezvoltă aptitudini. în perioada actuală.economic. depinde funcţionarea societăţii. prin conceptul prezentat în literatura de specialitate.33 ani în 2009 (69. care sunt în creştere. fiind o reflectare a contextului social. uleiuri minerale. Pornind de la ideea că individul este modelat prin cultură şi că de calitatea modului în care sunt transmise cunoştinţele. Starea de sănătate influenţează direct utilizarea economică a resurselor umane. tehnicile. Acesta se apreciază prin starea a trei componente fundamentale: starea de sănătate.09 femei). Identitate socială. indicator calculat pe baza tabelei de supravieţuire.3% în 1998. bolile de nervi) se pot explica prin condiţiile de viaţă specifice perioadei de criză pe care o traversează România: stresul generat de insecuritatea socială. azbesturi. cȃt şi în Dobrogea. astfel: 3. Cel mai semnificativ indicator utilizat în aprecierea stării se sănătate este considerat speranţa matematică de viaţă la 0 ani sau durata medie a vieţii. Structura generală a cazurilor noi de boli este asemănătoare cu cea a altor ţări în tranziţie. nivelul educaţional şi condiţiile materiale de viaţă.6% în 1997 şi de 3.68 ani barbaţi şi 77. Romȃnia înregistrează printre cele mai scăzute valori ale speranţei de viaţă din Uniunea Europeană. În perioada de tranziţie au fost afectate şansele populaţiei de îmbunătăţire a stării de sănătate datorită restrângerii ofertei de servicii de sănătate şi a unor constrângeri datorate reducerii alocărilor bugetare pentru sistemul sanitar. crom hexavalent. se remarcă o deteriorare drastică a stării de sănătate. “dezvoltarea umană” (human development).

starea infrastructurii dotarea unităţilor. în care produsele locale (local food) şi-au păstrat nota originară. Diferenţele între nivelele de trai între ţări şi regiuni. pe fondul identităţilor colective. mai evidente în sistemul economic. a apartenenţei faţă de grup şi este alcătuit din subcapitolele: „geografia gusturilor” şi „geografia sacrului”. dezordinea şi indisciplina din economie şi societate. astfel. s-au manifestat şi în ceea ce priveşte educaţia. Cheltuielile publice pentru învăţământ au reprezentat mai puţin de 6%. au afectat condiţiile de desfăşurare ale procesului educaţional . Rolul educaţiei şi al instruirii în dezvoltarea resurselor umane este covȃrşitor şi trebuie să se transforme într-o reală prioritate naţională. care. Identităţi colective. modul de preparare al alimentelor a definit coduri culturale stabilizate în mentalul colectiv ce au devenit repere identitare. contextul istoric şi bogatul registru etnic. diminuat faţă de cel al anilor anteriori (4. cu influenţe importante din spaţiul balcanic. ţinta strategică planificată de Guvernul Romȃniei pentru consolidarea unor programe din “domeniul prioritar” al politicii sale. asigurarea cu personal didactic şi motivarea acestuia – şi calitatea actului educativ. priveşte aspecte ale moştenirii culturale de peste generaţii. un cadru identitar. 54). sunt atribuite în opinia specialiştilor Biroului Internaţional al Muncii (World Employement Report 1998-1999. A fost propusă.7. În Dobrogea. ȋn alegerea hranei și ȋn exprimarea preferințelor alimentare. „geografia gusturilor”. Se spune despre alimentaţie că reflectă structura societăţii şi este negreşit un raport între om şi mediul său. Relativ recent apăruta ramură a geografiei culturale. de unde îşi obţine hrana.2% în 2008). ȋn anumite momente ale 21 . considerȃnd și condițiile socioeconomice specifice acestui spațiu atȃt de ȋncărcat de istorie. punând obstacole în calea realizării reformei în învăţământ (Raportul naţional al dezvoltării umane 1999. tradiţiilor alimentare şi a mediului geografic. Efectele negative ale perioadei de tranziţie. sărăcirea populaţiei. criza morală şi deruta în faţa unor schimbări a căror direcţie nu este întotdeauna sesizabilă şi clară. Cronicizarea deficitului de resurse financiare. deşi programul de convergenţă a guvernului prevedea pentru perioada 2007-2010. o metodă pentru a evidenția o serie de opțiuni culturale ale locuitorilor Dobrogei. pag. au făcut din dezvoltarea capitalului uman un important “motor” al creşterii economice. dar nu mai puţin importante în cel social. peste 4% pentru această categorie de cheltuieli. Geneve) în primul rând decalajelor dintre nivelele de instruire şi între calitatea forţei de muncă. Capitolul al patrulea. Cu timpul.procent de 3. Fenomenul de globalizare şi răspândirea noilor tehnologii de comunicare. face legătura între particularităţi ale resurselor de hrană. şi-a creat şi cu acest prilej. ILO.

prin martirii şi sfinţii originari din acest spaţiu. puși ȋn poziția de a alege alimente/ produse agricole de proveniență multiplă. fixate ȋn conștiința colectivă formată ȋn timp și transmisă de-a lungul generațiilor. cât şi în partea de sud. În prezent. după 45 de ani de regim totalitar comunist. contribuind. locuitorii din municipiul Constanța. ci modul în care aceste credinţe si practici religioase sunt internalizate de adepţi şi modul în care aceste procese de internalizare influenţează şi sunt influenţate de sistemele sociale. gustul se formează sub presiunea noilor condiții. politice şi de mediu. ori veniţi din Asia Mică. atât în partea de nord a Dobrogei. s-au orientat spre produsele locale. mai ales după anul 1989. care au dovedit pentru spaţiul dobrogean. reprezintă studiul impactului geografiei (a locului şi a spaţiului) asupra credinţelor religioase. Acestea au fost puse în evidenţă în special în ultima jumătate de secol.existenței grupului pot fi decisive. ca şi firesc. opțiuni bazate pe o serie de norme comune grupului. vizează modul în care elementele geografice sunt influenţate de religie (geografia locurilor sfinte). astfel. Tot în acest capitol sunt prezentate lăcaşele de cult ale etnicilor dobrogeni. unele dintre ele devenite “brand-uri” preferate. Ceea ce interesează pe geograf este modul în care religia ca şi însuşire culturală afectează sistemele sociale. Geografia sacrului s-a dezvoltat pe două direcţii distincte: prima. Zestrea spirituală a neamului românesc şi a Bisericii sale poate fi remarcată cu uşurinţă în Dobrogea. în general. sticlă. în final. ori în scopuri caritabile (găzduirea pe timpul vacanţei şcolare a copiilor de la centrele de plasament/ casele de copii). activităţi aducătoare de venit. conturează o funcţie socială şi educativă clar definită. cursuri pentru pictură pe lemn. odată cu revenirea Bisericii la ritmul unei activităţi normale. Apare. alături de mănăstirile dobrogene. dobrogene. iar secunda. la creşterea gradului de dezvoltare şi bunăstare. iar ȋn acest context. ce constituie un patrimoniu cultural inegalabil. conturarea unor centre de pelerinaj. 22 . Importanţa (de nivel naţional) pe care şi-au căpătat-o aceste lăcaşe de cult dobrogene dincolo de viaţa şi valorile spirituale promovate. Este de remarcat faptul că. disponibilitatea mănăstirilor. a lăcaşelor de cult. odată cu descoperirile şi cercetările arheologice. Punctul de focalizare nu este specificul credinţelor şi practicilor religioase. Valoarea lor adăugată este dată de elementele de artă bisericească descoperite şi rolul lor asupra artei creştine orientale. se poate regăsi în impactul pe care îl au faţă mediul geografic şi socio-economic al regiunii. pentru a furniza şi servicii cu un caracter mai mult sau mai puţin laic: sevicii medicale. Centrele de pelerinaj au avut o importanţă crescândă. culturale. o intensă viaţă religioasă creştină.

Ultimul capitol. Subcapitolul ‘Geografia locurilor sacre din Dobrogea’ vine să ȋncadreze spațiul sacru ȋn cel geografic. - puncte slabe: - - acces dificil în multe din zonele cu potenţial cultural (transport feroviar cu limitare de viteză şi rutier. puncte tari: - patrimoniul natural cu valoare de excepţie. cȃt și altel locații cu potențial nevalorificat.) slabul impact / numărul neînsemnat de campanii în favoarea protecţiei 1 Park. au fost prezentate ȋn cadrul a două areale: Dobrogea de Nord. importanța (de nivel național) pe care o au aceste lăcașe de cult dobrogene dincolo de viața și valorile spirituale promovate. aceasta fiind deosebit de utilă nu numai în procesul de cunoaştere a situaţiei la momentul analizei. conexe domeniului sunt și cartografia timpurie și geografia ecumenică (dezvoltată ȋn sec al XVI-lea. protecţia şi/ sau dezvoltarea viitoare a acestuia. cȃt și Sfinții mucenici dobrogeni. ce identifica locurile sfinte. unde se distinge și funcția socială și culturală a acestuia. Routledge Companion to the Study of Religion. Routledge 23 . Mănăstirea Dervent. la creșterea gradului de dezvoltare și bunăstare local și regional. vizează modul ȋn care elementele geografice sunt influențate de religie (geografia locurilor sfinte). Lăcașele de cult dobrogene ce ȋndeplinesc rolul de centre de pelerinaj. departe de nivelul de calitate din U. "Religion and geography". geografia sacrului se referă la două aspecte distincte: primul este studiul impactului geografiei (a locului și a spațiului) asupra credințelor religioase. Am abordat problematica pelerinajului si rolul său cultural și am prezentat localitățile/ centre de pelerinaj din Dobrogea. am avut în vedere o abordare pragmatică a problemelor / particularităţilor spaţiului dobrogean. după caz. Mănăstirea Techirghiol. ANALIZA SWOT se află în ultimul capitol al tezei şi este utilizată în diagnoza peisajului cultural şi a potenţialului de valorificare a acestuia. J. ȋn final. Mănăstirea Cocoș. Apostol Andrei. Chris (2004).E. In Hinnells. cu Mănăstirea Sf. cu Mănăstirea Celic-Dere. lacustru) existenţa unor rezervaţii naturale (Parcul Naţional Munţii Măcinului. cu recunoaştere mondială. a peisajelor culturale bine definite (deltaic. contribuind. în conservarea.și Dobrogea de Sud. dar şi strategiile care se cer a fi considerate. 1 iar secundul.

în scopul conservării siturilor istorice. disponibilitate pentru nou. adevărate „enclave etnice” (comunitatea lipovenească. pe fondul unui bogat registru etnic.a) cu potenţial în valorificarea ecoturistică patrimoniul istoric şi arheologic de o valoare inestimabilă (cele mai vechi aşezări urbane din România) - rezervaţiilor naturale. culturale şi artistice - resurse financiare modeste alocate pentru realizarea proiectelor de infrastructură (acces rapid al turiştilor: ex.aeroporturi locale) care să pună în valoare potenţialul local/ regional resurse naturale relativ limitate şi puţin variate - - - potenţial energetic însemnat şi resurse de hidrocarburi. broşuri) care ar pune în valoare peisajele etnoculturale - existenţa aşezărilor ce se remarcă printr-o pronunţată pondere a unor grupuri etnice. turcă) - - centru de răspândire a creştinismului în bazinul Dunării de Jos - - implicarea bisericii (diverse parohii) în promovarea turismului ecumenic în Dobrogea (şi nu numai) - existenţa unor autentice peisaje culturale şi bogate resurse turisticeculturale şi artizanale (inclusiv de patrimoniul etnografic. cu potenţial pentru agroturism (risc de valorificare) lipsa de preocupare în încurajarea proiectelor/ iniţiativelor de valorificare a patrimoniului istoric/ arheologic lipsa unor centre de informare (cu distribuire de pliante. festivaluri. creativitate) - - oportunităţi - lipsa unui mecanism de culegere/ centralizare date şi cercetare în domeniul valorificării produsului turistic cultural interesul scăzut în promovarea de către agenţiile de turism a turismului cultural ecumenic seceta. specific Dobrogei) investiţii în capacităţi de cazare şi într-o serie de servicii conexe acestora (telefonie.. internet) - insuficienta implicare în diverse campanii (participarea la târguri. sursă de bunăstare - - potenţial climatic favorabil pentru mediu de locuire din cele mai vechi timpuri potenţial uman calitativ (calificare superioară. cablu TV.- Rezervaţia Biosferei Delta Dunării ş. manifestări culturale). factor limitativ în dezvoltarea aşezărilor şi în procesul de valorificare agricolă slaba orientare spre turismul ştiinţific şi lipsa unei infrastructuri adecvate acestui scop ameninţări 24 .

transformate într-un lobby anti-proiect. ca formă de valorificare a potenţialului cultural. în special în zonele defavorizate economic - - - - - lipsa strategiilor unitare la nivel regional şi naţional privind dezvoltarea durabilă a peisajelor culturale. a patrimoniului istoric posibilitatea atragerii de noi parteneri în proiecte internaţionale de promovare a peisajelor culturale - implicarea guvernului în politica de marketing şi promovare a valorilor culturale de importanţă deosebită dezvoltarea de activităţi de valorificare a potenţialului cultural. istoric. standarde reduse de calitate concurenţă internaţională în domeniul turismului cultural - - scăderea veniturilor statului şi a populaţiei şi. literare. cu asigurarea dreptului de vacanţă pentru categoriile defavorizate interese divergente ale mediului de afaceri cu mediul cultural şi natural - pierderea interesului faţă de ocupaţiile tradiţionale şi meşteşuguri - supraaglomerarea unor zone prin creşterea numărului de amplasamente (în special în domeniul hotelier: cazare.practică pre-existente - - aprecierea din partea comunităţii a proiectelor ce se sprijină pe valorificarea resurselor locale utilizându-se cunoştinţele tradiţionale (piscicultură. finanţarea deficitară a unor activităţi/ proiecte datorită resurselor bugetare limitate inexistenţa unor politici de promovare a turismului social.a.) existenţă unui potenţial deosebit în dezvoltarea de activităţi/ proiecte pentru valorificarea cunoştinţelor/ tehnicilor populare în domeniul meşteşugurilor. sportive. legumicultură ş. prin voluntariat dezvoltarea unor parteneriate publicprivat în industria turismului . implicit. etnic ca pârghie în dezvoltarea regională.- - existenţa unor oportunităţi pentru dezvoltarea de activităţi/ programe comune cu regiunile/ ţările vecine. cel puţin a conservării acestora lipsa competenţei şi/sau a resurselor financiare a administraţiilor naţionale. tradiţionale grupurilor etnice - - - număr însemnat de potenţiali vizitatori/ turişti atraşi de exemple de bună. alimentaţie) experienţe negative acumulate anterior de partenerii de proiect. ori. care să faciliteze schimburile culturale păstrarea şi promovarea valorilor culturale prin activităţi artistice. a standardelor de viaţă 25 .

New York: Harper Collins College Publishers. republicată ȋn Dobrogea. Bucureşti CIULACHE. Mona. an IX.Cincizeci de ani de vieață romȃnească.1928 . Meteorologie şi climatologie. București. Editura All. 2003 BYCHKOV. The human mosaic: a thematic introduction to cultural geography. Sterie. Universitatea din Bucureşti. (2003). Geographie culturelle . Paris. G. 1878. 1988. CĂRARE. Valentina (2003) Dicţionar de proverbe româneşti. Analele Dobrogei. Constanța. Constantin. Vol I. 1928. Armand Colin. Jordan. ROWNTREE. Paul. DOMOSH. Lester (1994). apărută la Cultura Națională. CLAVAL.. 26 . Editura ExPonto. TERRY.manual.BIBLIOGRAFIE BRĂTESCU.

Routledge. Ed Meronia. Bucureşti. (1963) Land and Life: A Selection from the writings of Carl Ortwin Sauer. C. In Hinnells. Dan (2002) Enciclopedia geografică a României. Bucureşti. (2004) Comunitatea ruşilor lipoveni. Dacii. Vol I. (2001) Ruşii-lipoveni din România. Routledge London. Editura Ararat. England MITCHELL. (2009) Antropogeografie. DAICOVICIU. București. Enciclopedică. revăzută şi adăugită. IORDACHE. NICOARĂ. ÖNAL. (2006). J. New Haven: Yale University Press. JACKSON. Svetlana. Craiova. Ed. IPATIOV. Dicţionar onomastic românesc. Editura Kriterion. Editura Didactică și Pedagogică. Filip. Editura Scrisul Romȃnesc. IORDACHE. LAZIA. N. spaţiu geografic multicultural. MOLDOVAN. Vasile. Mehmet Ali (1994) Din istoria turcilor dobrogeni.Studiu etnologic. Gheorghe (1985) Ocupaţii tradiţionale pe teritoriul Romȃniei. București. Ion (2006) Toponimie geografică. Bucureşti. GIURESCU. Ed Academiei Romȃne. Editura enciclopedică română. Presa Universitară Clujeană. Bucureşti. John. Editura Muntenia.considerații diacronice. DURĂ. (1997) Din folclorul turcilor dobrogeni. Editura Ceres. Nicolae. Bucureşti. Cluj- Napoca. Mehmet Naci. (2003) Antroponimie dobrogeană. Gheorghe (1996) Ocupații tradiționale pe teritoriul Daciei. Blackwell Publishers Ltd. Donald (2000) Cultural Geography. 27 . Ion. EKREM. Liliana.CONSTANTINESCU.O abordare diacronică. (2005) Scythia Minor și Biserica ei apostolică. NICOLAE.. London. Dobrogea. Chris (2004).A.Studiu Etnologic. Editura Muntenia. NICOLAE. Editura Academiei. Routledge Companion to the Study of Religion. GHINEA. Hadrian. John B (1984) Discovering the Vernacular Landscape. Oxford. Bucureşti. (1963). București. . Religion and geography. Berkeley. ediţia a doua. PARK. Constanta. (1972).A Critical Introduction. Constanţa. Bucureşti. Editura Universitară.Constantin (1976) Istoria pădurii româneşti din cele mai vechi timpuri până astăzi. University of California Press. UK. Editura Kriterion. Lancaster University. LEIGHLY.

Ion ( 1984) Podişul Dobrogei şi Delta Dunării:natură. Editura ExPonto. M. (2007). SURD. 28 . VÂLSAN. Bucureşti. STAHL. P.PANAITESCU. VELCEA. Cornelia. Imprimeria Națională. No. Fl. Despre germanii din Dobrogea. Ioan. MARIN. Ion.1928. BUTA. Editura ExPonto.Cincizeci de ani de vieață romȃnească. Editura Universităţii. Editura Academiei Române. Editura ExPonto. Le Goût.Dobrogea. Bucureşti. Vol. Introducere la istoria culturii româneşti. PETRESCU. în viaţa poporului român. Editura Ararat. George. (1946) . TOMA. om. Dunărea de Jos. (2003).3. STOICESCU.Institutul de Istorie Națională din București. Sergiu. POPESCU.SPINENI. Horia. Iuliu (1983). București. P. GHEORGHIU Ad.ediţia a IV-a revizuită. Editura ştiinţifică şi Enciclopedică. Editura Institutului Biblic și de misiune al Bisericii ortodoxe romȃne. Constanţa. P. STĂNCULESCU. Hidrologie. (1927). ȘANDRU. economie. D. POPA. GRIGORE. în Graiul Românesc. (1957) Arhitectură populară romȃnească. Dijon. Petre. (1969). I. I. Adrian. TEODOREANU. (2003) Analele Dobrogei. GILLI.(1998) Istoria Dobrogei. Bucureşti. Vasile. Editura Ştiinţifică. Presa Universitară Clujeană. Vasile (2006) Dobrogea. Mircea (1992). Istoria Bisericii ortodoxe romȃne. STINGHE. 1878. Bucureşti. Bucureşti. Mihai. spaţiu de interferenţe geopolitice. SIMIONESCU. Ion. Elena (2004) Geografie medicală. (1996) Goût et identité nationale. Bucureşti. PIŞOTA. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. SELIAN. Marin (1978) Romȃnia ȋn izvoare geografice și cartografice: din antichitate până în pragul veacului nostru. Bucureşti PERREFORT. POPOVICI. Editura Didactică şi Pedagogică. An I. în Dobrogea. RĂDULESCU. Constanța. Actes du Colloque. Editura Universităţii din Bucureşti. PĂCURARIU. Mocanii ȋn Dobrogea. M. Bucureşti. Geografia aşezărilor. XXXI. Constanța. Bucureşti.. Passionaria (1993) Romano-slavica. BITOLEANU. București. Ion. (1995) Schiţă istorică a comunităţii armene din România.

1992 * * * Analele Dobrogei. Articole şi comunicări: 29 . Genève.VERT. (2008). Bucureşti * * * “Marele Dicţionar Geografic al Romîniei” (1898). Litoralul românesc al Mării Negre şi Platforma Continentală”. an IX * * * Anuarul de Statistică Sanitară (2008). Serie nouă. Zăvoianu). Ed. Organisation mondiale de la Santé. (1927). Câmpia Română.Posea. Six hundred years of Jewish life in Romania. Editura Academiei. Bucureşti * * * The Great Soviet Encyclopedia. Buşă Daniela * * *„Publius Ovidius Naso. Editura pentru literatura. Podişul Dobrogei. Bucureşti. * * * World Health Organization.Santé et réformes économiques. Genève. Dunărea. Alexandru. traducere Eusebiu Camilar. I. (2001). teorie și metodologie. “Dunărea de Jos.Bogdan. Coord. I. în viaţa poporului român” * * * Geografia României . Vol. Societatea Geografică Romînă. I . România pitorească. 1966 * * * “Seventy years of existence. Organisation mondiale de la Santé * * * „Călători stăini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea”. Ministerul Sănătăţii Publice. Timișoara VLAHUŢĂ . * * * Atlasul Cadastrului Apelor din România. Forty years of partnership FEDROM – JOINT”.Santé et réformes économiques. CNOASIIDS. Ministerul Sănătăţii Publice. Constantin. VI. volumul V. 3rd Edition (1970-1979). CNOASIIDS. (2006). (coordonatori: G. Editura Cartex. editată de Federația Comunităților Evreiești din România. Editura Academiei Române (2010). Geografia populației. O. Bucureşti * * * Anuarul de Statistică Sanitară (2010). Vol. (1928). (2005). (1890). Epistolele din exil”. Bucureşti * * * Graiul Românesc. * * * World Health Organization (1992). 1992. Mirton.

București. 201. 67-80 BRĂTESCU. 1997. retipărită la Semicentenarul reanexării Dobrogei. (1919). Alexandru. Ex Ponto. Maria. în Revista Arhiva Dobrogei.n. 1878.1928.169-178 DAIA. 1928. (2003). 391-414. XIII. Editura ExPonto. (2003). pp.1928.cincizeci de ani de vieaţă românească 1878. în Revista de Etnografie și Folclor.Cincizeci de ani de vieață romȃnească. Ed. pp.Constanţa.cincizeci de ani de vieaţă românească 1878. 1928. Editura ExPonto. pp.Cincizeci de ani de vieață romȃnească. București.1928.I.Constanţa. (2003) „Pădurile Dobrogei”. republicată ȋn Dobrogea. Ed Biblioteca Bucureştilor.I. Constanța. București. BELCIN. Vol I. ȋn Pontica.258. Vol I. Vol I. pp 213. Tom 13. „Ocupațiile daco-geților ȋn lumina literaturii antice”. vol. an IX. “Contribuțiuni la studiul așezărilor Tătarilor și Turcilor în Dobrogea”. 30 . prezervarea patrimoniului lor imaterial”. BRĂTESCU. 1928. 3-66. (1968).1. Constanța. Constantin. publicată în “Dobrogea. An I. an IX. an IX. “Cultul moaștelor sfințite”. 415424 DRACEA. 1980. II. Populaţia Dobrogei” în Analele Dobrogei. Editura ExPonto. Cornelia.ARBORE.251. (2003). vol. 1928. an IX. Ed Europolis. vol. apărută la Cultura Națională. republicată ȋn Dobrogea. Adina. pe teritoriul Romȃniei”. an IX. 1878. apărută la Cultura Națională. P. republicată ȋn Dobrogea. Al. 1878. nr. pp. (2010).articol ȋn Revista de Teologie “Sfȃntul Apostol Andrei”. COMŞA. Pământul Dobrogei” în Analele Dobrogei. Ex Ponto. (2003). Constanța. în Analele Dobrogei. BRĂTESCU. pp.1928. „Aromânii din Albania. BERCIU- DRĂGHICESCU. (1980) „Grădinăritul ȋn mileniul I e. Ioan. Constantin. M. pp. Ed.Cincizeci de ani de vieață romȃnească. publicată în Dobrogea.1928”. Buletin Oficial de cultură și spiritualitate ortodoxă. 1928. “Pescăriile dobrogene” în Analele Dobrogei. Constanța. BUGA. Constantin. Clima Dobrogei” în Analele Dobrogei. apărută la Cultura Națională.

Vol. "Geography and religion: trends and prospects" în Progress in Human Geography.19. SEXTONB Rocky. 14. . (2006) Evanghelicii în Dobrogea. 17. Sibiu. Ion. Goleşti.1879-2004 . tom 18. (1978). C (2003) “Dobrogea agricolă” în Dobrogea. Vol. nr. Journal of Cultural Geography .I . cincizeci de ani de vieaţă românească (1878-1928)”. Editura Muntenia. serie nouă. în Studii Geografice ale Institutului din Cluj. “Dobrogea.35 HENKEL.(2006). vol II FILIPESCU. 31 . 3/ 1998. N.36 ILINOIU. Ex Ponto.repere tulcene”. ȋn Studii şi comunicări de istorie şi etnografie. Constanţa.pp. Vasile. „Mocanii” în Anuarul Arhivei de folclor.18. 1928. „Olăritul. Constanta. (2003) „Cultele în Dobrogea”. Tatiana (1945). Constanţa. (2007) „Harta peisajelor etnografice dobrogene. An IX.I din Analele Dobrogei. Vol. pp. revistă de cultură editată de Ministerul Culturii. republicată Editura ExPonto. LUNGU. „The Geography of Zydeco Music”. pp.PETROI. (1924. (1991). 1925).Academia Română. în Analale Dobrogei. în Datini.Instrument pentru identificarea patrimoniului rural”. coord. „Morile de vânt”. nr. Constantin. GĂVENEA. pp. „Contribuții la cercetarea datelor etnografice privind viticultura și pomicultura aflate ȋn scrierile unor călători străini despre țările romȃne”. (1998). „Despre istoria mocanilor din Sălişte”. Valentin Ciorbea. G. retipărită Ed. no. 139-142 GHINOIU. Robert. 33. Centrul Național de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare. p.DRAGOMIR. KONG. Jürgen. Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor. București. Volume 12. în Germanii dobrogeni – istorie şi civilizaţie.articol în Steaua Dobrogei. KUHLKENA. 485-526 GĂLUŞCĂ. pp 27. pp 585-640 JUAN. cincizeci de ani de vieaţă românească 1878-1928 –Anul IX. VII. 125 de ani de presă tulceană. Issue 1. Constantin. Lily (1990).Argeş.II.

Constantin (2003) „Introducere în numismatica Dobrogei”. Volume 10. Annales de Géographie Année 2001 Volume 110 Numéro 621. MOISIL. Bucureşti. Lindisfarne Books. George. (2003). repartiţie. An IX. vol II. Issue 2. Direcţia Generală a Arhivelor Statului R. Journal of Cultural Geography . Ion. O. 1928. “Dacia Pontică şi Dacia Carpatică- Observări antropogeografice” în Analele Dobrogei. 1928. Le Goût. PERREFORT. pp.MARIN. MUHAMMAD ALI. MEHEDINŢI. (2001) „La géographie du goût. adevărata personalitate islamică după Coran şi Sunna. Vol I. J. (1996). Analele Universităţii Bucureşti . Vol I. GreatBarrington. Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor. M. Marko. republicată în Dobrogea.creating the Earth Cosmos. studiu publicat în Analele Dobrogei.XIV”. „Peisajele Dobrogei: tipuri.România. (1990) „Geography of Music: Inventory and Prospect” . AL-HASHIMI.200. GILLI. republicată în Dobrogea. Actes du Colloque. (2007) Sacred Geography. M. cincizeci de ani de vieaţă românească (1878-1928) Editura Ex Ponto. serie nouă. /ebookbrowse/. Vol. București. Dijon PITTE. 64-73 MATEESCU. cincizeci de ani de vieaţă românească (1878-1928) Editura Ex Ponto. entre mondialisation et enracinement local”. Liga Islamică şi Culturală din România. „Aluaturi rituale ȋn alimentația țăranilor dobrogeni ȋn secolul al XXlea”. tom 18. X. vulnerabilitate” . Goût et identité nationale. pp. Simion. OLTEANU. 1928. Ştefan ( 1971) „Aspecte ale dezvoltării agriculturii pe teritoriul Moldovei şi Ţării Romȃnești ȋn sec. (2011) Bărbatul musulman. publicat în Revues Scientifiques Persee POGACNIK.-R. An IX. (2003). 145-175 MORARU . 32 . Constanţa. CARNEY . Geomancy: Co. Facultatea de Geografie. Georgeta. Tudor (1979) „Permanenţa şi continuitatea românească în Dobrogea”. culturalitate.. Constanţa.S. pp 191. ȋn Terra noastra.

Ed.cdep.793 ŞTEFĂNESCU.ro/recensamant_criteria. Cornelia.ro (site oficial Camera Deputaţilor) http://www..ro/act/decret-nr-799-din-17-decembrie-1964-privindschimbarea-denumirii-unor-localitati-emitent-consiliul-de-stat-publicat-n-19380. Constanţa. VĂDUVA. Issue 1 REIGLER. “Contribuţia etnicilor germani la dezvoltarea Dobrogei” în Germanii dobrogeni. Ofelia. nr. (1969) „Consideraţii toponimice asupra numelor lacurilor din Complexul lagunar al Razimului”. Ex Ponto. (2000-2002).carieravulturu.istorie şi civilizaţie.1928. Constanţa pp. în Comunicări geografice –vol.DINU.M. (1981). Editura Muntenia.ramsar. G.jsp http://www.energy-cities.alum.com/GL/en/Industries/Cleantech/RECAI-May-2012---Wind-indices http://www.com/nclimate/journal/vaop/ncurrent/full/nclimate1505.ro www.natura2000.green-report.II. București TOMA.unesco.în Dobrogea.ro/ http://whc. “Lucrări tehnice pentru valorificarea pescăriilor dobrogene”.org/pdf/sitelist.47-50. Annals of the Association of American Geographers . an IX.eu/db/logstor_569_ro.edrc. (2006).graniță identitară.cincizeci de ani de vieaţă românească 1878. publicată în Dobrogea. coordonator Valentin Ciorbea. C. Ofelia. 425-430 Webografie: http://www. Pȃinea și alte modelări din aluat. Constanţa.ro/resurse/harta/arii/ 33 . Lewisa (1993) „The Reinvention of Cultural Geography”.ro http://www. Ion.ddbra. pp. Gustul.nature.monitoruljuridic. 787. 2003. pp. Tom 26. Emil.html http://www.ro/stiri/europa-devine-ingrijorata-de-investitiile-eoliene-ale-romaniei http://www.pdf http://www.1928.I. Repere simbolice ȋn cultura populară. Ed.org/en/culturallandscape/#1 http://www.PRICEA.pdf (situri Ramsar) http://www.cincizeci de ani de vieaţă românească 1878. (2003) „Folclor muzical dobrogean vechiu”.ey. Volume 83.Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor. vol. în Analele Dobrogei 1928. tom 11-13 Bucureşti VIDRAŞCU. Ex Ponto. MARTIN. Revista de Etnografie și Folclor.html www. Marie.1/ 1981 VĂDUVA.

europa.eu/ro/publications/Publications/0811_COR_Protecting_Health_in_ Europe.org/wiki/Indicele_dezvolt%C4%83rii_umane http://hdrstats.ro/Resurse/Legislatie/ConventiiEuropene/451-2002.com/Agentie-Publicitate/proiecte/mozaic.ec.pdf http://www.eu/fpfis/cms/farnet/tools/implementing-axis-4 http://ro.fr/web/revues/home/prescript/article/geo_00034010_2001_num_110_621_ 171 http://www.undp.org/INTROMANIAINROMANIAN/Resources/EducationPolic yote Romanian.europa.php?page=treatment http://www.europa.%20Morile.insse.mmuncii.aspx?id=1737 http://www.ro/metadata/search_indicator.pdf http://www. http://www.htm 34 .wikipedia.ro/PDF/hartaeoliene_RET8a.info/reportaj/brandurile-ciobanului-dobrogea-286206 http://www.islam.iccv.cimec.ecdc.culte.ro/index.portalulcomunitatii. http://www.htm?_action=view CardFromResearch&selection=I&indicator=21 http://en.worldbank.html http://hdr.com/en-GB/plants/map/index.eu/2011/09/consumul-de-paine-este-in-scadere.groovehour.sfanta-maria.ro/ (site Asociaţia Română pentru Energie Eoliană) https://webgate.ro/DocumenteHtml.org/en/countries/profiles/ROU. http://hdr.http://www.aspx http://rwea.moraritsipanificatie.ro/pub/img/site/files/fb64439b129bf0910308ca2064b3707a.enelgreenpower.html http://dobrogeagrup.org/wiki/Christian_pilgrimage http://www.org/en/statistics/ http://appsso.ro/Gavenea%20C.ro/pdf/18589221barbatul-musulman.ro/sites/default/files/Calitatea%20Vietii%202010.wikipedia.worldbank.persee.gandul.pdf http://www.ec.eurostat.ro/produse.eu/nui/show.pdf http://siteresources.php http://www.do?dataset=ilc_peps06&lang=en http://www.transelectrica.pdf.pdf Metadatahttp://colectaredate.undp.org/en/reports/.pdf http://siteresources.tulcealibrary.pdf (Banca Mondială) http://www.org/INTROMANIAINROMANIAN/Resources/EducationPolic yote Romanian.php?cat=14 .undp.