You are on page 1of 520

ATLAS DE

SEMIOLOGIE MEDICALĂ
Laurențiu Cozlea

Ioan Țilea

Clinica Medicală III, Târgu Mureș

2007

Bine ați venit la “Atlas de Semiologie Medicală ”!
Acest CD de prezentare a fost creat cu scopul de
a completa Semiologia Medicală cu o iconografie
sugestivă, venind în ajutorul cititorului interesat
în a-și însuși sau a reaminti noțiunile de bază ale
medicinii clinice.
Mărimea acestei lucrări nu permite o prezentare
exhaustivă a tematicii, dar fiind și prima de acest gen,
este lansată în lumea literaturii de specialitate în
speranța unei continuități, cu ediții ulterioare din ce
în ce mai reușite și mai utile în pregătirea studenților
mediciniști, tinerilor medici și nu numai. 

Autorii

SEMIOLOGIE GENERALĂ
❏❏ FOAIA DE OBSERVAȚIE CLINICĂ GENERALĂ
❏❏ INSPECȚIA GENERALĂ A BOLNAVULUI
❏❏ EXAMENUL TEGUMENTELOR
❏❏ STAREA PSIHICĂ. ALTERĂRILE SENZORIULUI
❏❏ SEMIOLOGIA NEUROLOGICĂ
❏❏ SEMIOLOGIA ENDOCRINOLOGICĂ
❏❏ SEMIOLOGIA GANGLIONILOR LIMFATICI
❏❏ SINDROMUL FEBRIL
❏❏ EXAMENUL OCHILOR
❏❏ SEMIOLOGIA PĂRULUI
❏❏ SEMIOLOGIA UNGHIILOR
❏❏ SEMIOLOGIA CAVITĂȚII BUCALE ȘI FARINGELUI
❏❏ SEMIOLOGIA SISTEMULUI MUSCULO-ADIPOS
❏❏ SEMIOLOGIA SISTEMULUI OSTEOARTICULAR
❏❏ SIMPTOME MAJORE

FOAIA DE OBSERVAȚIE CLINICĂ GENERALĂ
❏❏ DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI
❏❏ ANAMNEZA
❏❏ EXAMENUL OBIECTIV

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI .

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI .

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI .

verso .DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI Foaie de temperatură adulți .

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI .

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI Foaie de codificare proceduri .față .

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI Foaie de codificare proceduri .verso .

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI .

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI .

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI .

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI .

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI Bilet de internare .verso .

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI .

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI .

verso .DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI Bilet de trimitere .

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI .

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI Fișă pentru spitalizarea de zi .verso .

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI .

DATELE GENERALE ALE BOLNAVULUI Rețeta simplă .

EXAMENUL OBIECTIV ❏❏ INSPECȚIA ❏❏ PALPAREA ❏❏ PERCUȚIA ❏❏ AUSCULTAȚIA .

de preferinţă la lumină naturală.INSPECȚIA ■■ cea mai veche şi probabil cea mai importantă metodă obiectivă ■■ începe de la primul contact al medicului cu bolnavul ■■ se inspectează. etc. mersul. continuă cu gâtul. membrele superioare şi inferioare ■■ se termină prin observarea unor mişcări (poziţia în pat. abdomenul. pe rând.diagnostic “dintr-o privire” . diferite regiuni ale corpului (bolnavul fiind dezbrăcat) ■■ începe cu extremitatea cefalică.) ■■ pentru un observator experimentat poate fi suficientă pentru a recunoaşte o afecţiune caracterizată prin modificări externe ale corpului . toracele.

lateral sau ortostatism . obişnuit. stă. consistenţei şi mobilităţii organelor ■■ bolnavul trebuie dezbrăcat ■■ medicul.decubit dorsal. la dreapta bolnavului ■■ poziţia pacientului este diferită.PALPAREA ■■ dă informaţii asupra volumului. în funcţie de organul palpat . cu privirea spre pacient (pentru a-i observa mimica care reflectă sensibilitatea dureroasă la palpare) şi având mâinile calde. suprafeţei. sensibilităţii.

fără apăsare . uşor.PALPAREA ■■ metode de palpare: »»palparea superficială. cu faţa palmară a mâinii.

PALPAREA »»palparea superficială .

PALPAREA ■■ metode de palpare: »»palparea profundă. prin apăsare. cu mai multe variante: ◆◆ monomanuală ◆◆ bimanuală ◆◆ prin balotare .

PALPAREA »»palparea profundă .

PALPAREA Palpare profundă bimanuală .

percuţia digito-digitală: degetul mijlociu de la mâna stângă se aplică cu suprafaţa sa palmară pe teritoriul de percutat. iar cu degetul mijlociu de la mâna dreaptă. flectat.percuţia indirectă sau mediată .PERCUȚIA ■■ metoda folosită . cu mişcări ale mâinii numai din articulaţia radiocarpiană (braţul şi antebraţul nu trebuie să participe la percuţie) . se loveşte perpendicular falanga medie a degetului ■■ percuţia se face cu aceeaşi forţă de 2-3 ori.

PERCUȚIA Clasificarea sunetelor de percuţie se face în raport cu intensitatea. se obţine la percuţia ţesuturilor şi organelor fără conţinut aeric (ficat. muşchi) ■■ sunetul submat (submatitatea) este un amestec de sunete. splină. tonalitatea şi timbrul lor: ■■ sunetul sonor se caracterizează prin intensitate mare şi tonalitate joasă şi se obţine la percuţia plămânilor şi abdomenului ■■ sunetul mat se caracterizează prin intensitate mică şi tonalitate ridicată. mat şi sonor (în unele procese de condensare pulmonară) .

PERCUȚIA .

PERCUȚIA .

PERCUȚIA .

PERCUȚIA .

PERCUȚIA .

arterele renale.AUSCULTAȚIA ■■ se face cu ajutorul stetoscopului ■■ zonele care pot fi investigate cuprind aproape tot corpul ■■ la nivelul plămânilor se cercetează zgomotele respiratorii normale şi patologice. respectiv ralurile uscate sau umede şi frecăturile pleurale ■■ auscultaţia abdomenului ne relevă zgomotele intestinale (borborisme) sau suflurile anevrismelor şi stenozelor arteriale (aorta abdominală. arterele femurale) .

AUSCULTAȚIA .

AUSCULTAȚIA .

AUSCULTAȚIA .

AUSCULTAȚIA ■■ Auscultația arterei carotide comune vasele gâtului sunt ascultate pentru prezența eventualelor sufluri la nivelul arterelor carotide şi subclaviculare .

AUSCULTAȚIA ■■ Auscultația regiunii precordiale cordul se manifestă în cursul diverselor afecţiuni prin modificarea zgomotelor sale. aritmii cardiace şi frecături pericardice . prin sufluri.

AUSCULTAȚIA Auscultația regiunii precordiale .

INSPECȚIA GENERALĂ A BOLNAVULUI ❏❏ ATITUDINEA ❏❏ MERSUL BOLNAVULUI ❏❏ FACIESUL BOLNAVULUI ❏❏ STATURA. TIPUL CONSTITUȚIONAL ❏❏ STAREA DE NUTRIȚIE .

ATITUDINEA ❏❏ POZIȚIA NORMALĂ ❏❏ POZIȚIA PASIVĂ ❏❏ POZIȚIA FORȚATĂ .

POZIȚIA NORMALĂ ■■ poziţia activă. de decubit indiferent şi posibilitate de mişcare. liberă. asemănătoare unei persoane sănătoase .

bolnavul este ţintuit la pat.POZIȚIA PASIVĂ ■■ poziţia adinamică. fără posibilitatea de a-şi schimba poziţia (bolnavii comatoşi) . flască.

) ❏❏ ORTOPNEEA ❏❏ POZIȚII FORȚATE ÎN DECUBIT LATERAL ❏❏ POZIȚIA GENUPECTORALĂ ❏❏ TORTICOLIS ❏❏ POZIȚIA ÎN ”COCOȘ DE PUȘCĂ” ❏❏ OPISTOTONUS . etc. adoptată de bolnav pentru a-şi calma un simptom (durere. dispnee.POZIȚIA FORȚATĂ ■■ caracteristică pentru diferite boli.

hematoza se face în condiţii mai bune. întrucât o parte din sângele care stagnează în mica circulaţie trece în părţile declive ale corpului. sprijinit pe mâini ■■ caracteristică crizei de astm bronşic.ORTOPNEEA ■■ bolnavul stă la marginea patului. astm cardiac (edem pulmonar acut) şi în insuficienţa cardiacă globală ■■ în această poziţie. într-un fotoliu sau în pat cu căpătâiul ridicat. ajutând dinamica respiraţiei . iar muşchii respiratori accesorii intră în funcţie.

pentru a lăsa liberă expansiunea plămânului sănătos şi astfel a compensa pe cel parţial scos din funcţie .POZIȚII FORȚATE ÎN DECUBIT LATERAL ■■ pe partea sănătoasă în pleurita seacă. pentru evitarea durerii şi ■■ pe partea bolnavă în pleurezia exsudativă.

poziţia este caracteristică în pericardita exsudativă .POZIȚIA GENUPECTORALĂ ■■ sprijinit pe coate şi genunchi. astfel denumită și “rugăciunea mahomedană”.

TORTICOLIS ■■ înclinarea unilaterală a capului şi limitarea mişcărilor din cauza contracturii muşchilor latero-cervicali (în boli reumatice ale coloanei vertebrale cervicale. traumatisme obstetricale) .

POZIȚIA ÎN ”COCOȘ DE PUȘCĂ” ■■ decubit lateral ■■ capul în hiperextensie ■■ gambele flectate pe coapse şi acestea pe abdomen ■■ apare în meningită .

care descrie un arc.OPISTOTONUS ■■ decubit dorsal (aici lateral) ■■ extensia forţată a corpului. prin contractura musculaturii dorsale a corpului ■■ apare în tetanos .

MERSUL BOLNAVULUI ■■ Inspecţia mersului bolnavului pune în evidenţă diverse boli reumatice. degenerative sau boli neurologice ❏❏ BOALA PARKINSON ❏❏ HEMIPAREZA ❏❏ BOALA LITTLE ❏❏ PAREZA DE NERV SCIATIC POPLITEU EXTERN .

BOALA PARKINSON ■■ bolnavul umblă cu paşi mici. mărunţi. sacadaţi ■■ prezintă un tremor continuu al mâinilor ■■ faţa este inexpresivă ■■ această boală apare prin leziune extrapiramidală .

HEMIPAREZA ■■ reprezintă un deficit motor la nivelul unui hemicorp ■■ apare în urma unui accident vascular cerebral ■■ mersul acestor bolnavi este “cosit” .

BOALA LITTLE ■■ sau diplegia spastică ■■ este o leziune piramidală bilaterală ■■ ■■ apare frecvent în urma unor leziuni provocate în timpul naşterii cu forcepsul mersul tipic este “în foarfece” .

FACIESUL BOLNAVULUI ■■ faciesul cuprinde modificările aspectului feţei induse de anumite boli. ce duc la un diagnostic la prima vedere (Blick-diagnostic) FACIES MITRAL FACIES ACROMEGALIC FACIES MIXEDEMATOS FACIES HIPERTIROIDIAN FACIES TETANIC FACIES PERITONEAL FACIES PARKINSONIAN FACIES CUSHINGOID FACIES LUPIC FACIES FTIZIC FACIES PLETORIC FACIES AORTIC RUBEOZA DIABETICĂ ”NAS ÎN ȘA” FACIES ÎN BPOC TIP ”A” FACIES ÎN BPOC TIP ”B” FACIES VULTUOS FACIES DE PAIAȚĂ FACIES DE MUMIE FACIES ÎN PAREZA FACIALĂ . caracteristice.

FACIES MITRAL ■■ apare în stenoza mitrală ■■ facies tipic – cianoza: »»pomeţilor »»buzelor »»nasului ■■ acestea contrastează cu paliditatea din jur .

FACIES MITRAL .

FACIES MITRAL .

FACIES ACROMEGALIC ■■ nas mare ■■ faţa alungită ■■ buze protruzionate ■■ exagerarea proeminenţelor osoase: »»pomeţii »»arcadele zigomatice »»arcadele sprâncenare »»bosele frontale ■■ ■■ bărbia mare şi proiectată înainte (prognatism) apare în acromegalie. adenom hipofizar .

FACIES ACROMEGALIC .

FACIES ACROMEGALIC .

FACIES MIXEDEMATOS ■■ facies rotunjit “în lună plină”. împăstat ■■ ştergerea şanţurilor fiziologice ■■ pleoapele tumefiate (aspect buhăit. de oameni somnoroşi) ■■ apare în hipotiroidie .

ochi strălucitori ■■ apare în hipertiroidie. speriată ■■ hipersecreţie lacrimală.FACIES HIPERTIROIDIAN ■■ exoftalmie bilaterală ■■ fanta palpebrală lărgită. boala Basedow (de unde şi denumirea de facies basedowian) . privire vie.

FACIES TETANIC ■■ au “risus sardonicus” (în tetanos) ■■ gura. în timp ce fruntea încreţită exprimă tristeţe . nările şi ochii se modelează ca pentru râs.

încercănaţi ■■ nas ascuţit ■■ privirea anxioasă ■■ apare în peritonite acute . acoperită de transpiraţii reci ■■ ochii înfundaţi în orbite.FACIES PERITONEAL ■■ sau hipocratic ■■ faţa palidă-pământie.

clipitul foarte rar ■■ apare în boala Parkinson .FACIES PARKINSONIAN ■■ sau de “mască” ■■ facies inexpresiv. privire fixă.

dolofan ■■ pomeţii roşii (impresia falsă de sănătate) ■■ apare în sindromul Cushing. supradozaj de cortizonice . “în lună plină”. hiperfuncţia suprarenală.FACIES CUSHINGOID ■■ faţă rotunjită.

FACIES LUPIC ■■ facies cu un placard eritematos al nasului şi pomeţilor cu aspect ■■ “în fluture” (săgeți) ■■ apare în lupus eritematos diseminat .

pământie ■■ ochi strălucitori ■■ apare în TBC pulmonar .FACIES FTIZIC ■■ emaciat ■■ palid. cu nuanţă teroasă.

FACIES PLETORIC ■■ facies roşu ■■ teleangiectazii pe pomeţi ■■ apare la hipertensivi şi obezi .

FACIES AORTIC ■■ palid-gălbui ■■ apare în insuficienţa aortică .

RUBEOZA DIABETICĂ ■■ facies: »»în lună plină »»de culoare roşu-deschis ■■ apare în diabetul zaharat .

”NAS ÎN ȘA” ■■ nasul este turtit la baza sa ■■ apare în sifilis congenital .

FACIES ÎN BPOC DE TIP “A” ■■ aspectul faciesului este de “gâfâitor roz” (pink-puffer) ■■ apare predominanța emfizemului pulmonar .

“blue bloater” ■■ apare predominanţa bronşitei cronice .FACIES ÎN BPOC DE TIP “B” ■■ faciesul este cianotic şi buhăit .

FACIES VULTUOS ■■ aspect congestionat ■■ roşeaţa pometului feţei de partea bolnavă ■■ apare în pneumonie .

FACIES DE PAIAȚĂ Varicelă cu scarlatină ■■ aspect plângăreţ şi pătat ■■ apare în rujeolă .

cu pielea întinsă ■■ apare în sclerodermie .FACIES DE MUMIE ■■ numit și “mască de ceară” sau “icoană bizantină” ■■ aspect inexpresiv.

FACIES DE MUMIE .

FACIESUL ÎN PAREZA FACIALĂ ■■ de partea bolnavă apar: »»hipotonie musculară »»ştergerea pliurilor naso-geniene »»scurgerea lacrimilor pe obraz »»lagoftalmie (nu poate închide ochiul) .

PICNIC) .STATURA. TIPUL CONSTITUȚIONAL GIGANTISM STATURA HIPOFIZAR NANISM TIROIDIAN NORMOSTENIC TIPUL CONSTITUȚIONAL ASTENIC (LONGILIN) HIPERSTENIC (OBEZ.

9 m la femei (valori maxime normale) ■■ apare prin hipersecreţie hipofizară de hormon somatotrop .GIGANTISM ■■ creşterea exagerată în înălţime: ■■ peste 2 m la bărbaţi ■■ peste 1.

20-1.50 m) ■■ poate avea origine câştigată sau ereditară . pitică (1.NANISM ■■ statura mică.

STAREA DE NUTRIȚIE ❏❏ OBEZITATEA ❏❏ DEFICITUL PONDERAL .

STAREA DE NUTRIȚIE ❏❏ OBEZITATEA ❏❏ DEFICITUL PONDERAL EMACIEREA CAȘEXIA MARASMUL .

şolduri şi coapse) . trunchi şi partea superioară a abdomenului) ◆◆ ginoid (depunerea de grăsime pe fese.OBEZITATEA ■■ reprezintă creşterea greutăţii corporale pe seama ţesutului gras cu peste 10% din greutatea ideală ■■ poate fi: »»generalizată »»segmentară de tip: ◆◆ android (acumularea grăsimii predominent pe ceafă.

EMACIEREA ■■ țesutul adipos este aproape sau complet dispărut .

CAȘEXIA ■■ dispariţia ţesutului conjunctiv adipos ■■ diminuarea ţesutului muscular .

■■ apare în stadiul final al deficitului ponderal .MARASMUL ■■ dispariţia țesutului adipos ■■ topirea masei musculare ■■ apar tulburări metabolice şi hidro-electrolitice grave. de obicei ireversibile.

MARASMUL .

EXAMENUL TEGUMENTELOR ❏❏ PALOAREA TEGUMENTARĂ ❏❏ HEMORAGIILE CUTANATE ❏❏ CIANOZA ❏❏ PIGMENTAȚIILE ❏❏ ICTERUL ❏❏ EDEMELE ❏❏ ROȘEAȚA TEGUMENTELOR (ERITEMELE) ❏❏ ERUPȚIILE CUTANATE (EXANTEMELE) ❏❏ CIRCULAȚIA VENOASĂ COLATERALĂ ❏❏ TULBURĂRILE TROFICE CUTANATE .

PALOAREA TEGUMENTARĂ ❏❏ ANEMIILE ❏❏ PALOAREA DIN NEOPLASME ❏❏ PALOAREA DIN STĂRILE INFECȚIOASE ❏❏ PALOAREA DIN STĂRILE DE ȘOC ❏❏ PALOAREA DIN BOLILE RENALE .

ANEMIILE ❏❏ ANEMIA FERIPRIVĂ ❏❏ ANEMIA MEGALOBLASTICĂ BIERMER ❏❏ ANEMIILE HEMOLITICE ❏❏ ANEMIA DIN PANMIELOPATII .

ANEMIA FERIPRIVĂ ■■ ■■ este o anemie secundară scăderii nivelului fierului seric (sideropenie) din cauze diverse apare paloarea muco-tegumentară şi alte semne de sideropenie ❏❏ KOILONICHIA ❏❏ CHEILOZA ❏❏ GLOSITA ATROFICĂ ❏❏ DISFAGIA SIDEROPENICĂ .

KOILONICHIA ■■ apar unghii: »»subţiri »»friabile »»concave .ANEMIA FERIPRIVĂ .

CHEILOZA ■■ proces degenerativ-inflamator al mucoasei: »»buzelor »»comisurilor bucale (mai ales) .ANEMIA FERIPRIVĂ .

ANEMIA FERIPRIVĂ .GLOSITA ATROFICĂ ■■ depapilarea mucoasei linguale .

ANEMIA MEGALOBLASTICĂ BIERMER ■■ paloare tegumentară cu o nuanţă gălbuie ■■ se asociază cu: »»glosita atrofică Hunter »»gastrita atrofică cu anaciditate ■■ apare datorită unei deficienţe de vitamina B12 şi/sau de acid folic .

cu apariţia icterului hemolitic ■■ apare datorită scăderii duratei de viaţă a eritrocitelor prin distrugerea lor în sistemul reticulo-endotelial .ANEMIA HEMOLITICĂ ■■ ca modificare tegumentară apare icterul hemolitic ■■ creşte bilirubina indirectă în serul acestor bolnavi.

rezultând: »»anemie »»diateze hemoragice »»infecţii severe rezistente la tratament »»procese ulcero-necrotice la nivelul cavităţii bucale (săgeată) Ulcer labial .ANEMIA DIN PANMIELOPATII ■■ panmielopatiile (insuficienţa medulară) sunt caracterizate prin afectarea celor trei serii de elemente sanguine.

ANEMIA DIN PANMIELOPATII Diateză hemoragică .

PALOAREA DIN NEOPLASME ■■ paloare tegumentară caracteristică (cu tentă galben-cenuşie) – culoarea neoplazică ■■ apare mai ales neoplasmele viscerale .

PALOAREA DIN STĂRILE INFECŢIOASE SEVERE ■■ paloare tegumentară cu aspectul clasic “cafe au lait” al tegumentelor în endocardita infecţioasă (imagine) ■■ apare în infecţiile severe de tipul: »»septicemiilor cu variate porţi de intrare »»endocarditei infecţioase »»reumatismul articular acut .

rinichi) »»reducerii circulaţiei periferice ■■ apare în: »»şocul cardiogen din infarctul miocardic acut »»şocul hemoragic din diferite hemoragii »»şocul toxicoseptic din stările infecţioase severe »»şocul anafilactic din alergii .PALOAREA DIN STĂRILE DE ȘOC ■■ paloare muco-tegumentară generalizată ■■ tentă cianotică (mai ales periferică) ■■ apare din cauza: »»scăderii debitului cardiac »»redistribuţiei sângelui la organele vitale (creier.

PALOAREA DIN BOLILE RENALE ■■ cauze: »»anemia secundară renală datorită deficitului de eritropoietină »»vasoconstricţia periferică ce apare prin hipertensiunea arterială secundară renală .

PIGMENTAȚIILE
❏❏ FIZIOLOGICE
❏❏ PATOLOGICE

PIGMENTAȚIILE
❏❏ FIZIOLOGICE
CONSTITUȚIONALE - rasă
GRAVIDICĂ - masca gravidică
ACTINICĂ - secundară expunerii la razele UV solare

MASCA GRAVIDICĂ
■■

este o melanoză cu macule maro, pătate, net
delimitate

■■

de obicei într-o distribuție simetrică pe:

»»obraji/pomeți
»»frunte
»»uneori pe:

◆◆ buza superioară
◆◆ gât
■■

numită și melasma sau chloasma

PIGMENTAȚIILE
❏❏ PATOLOGICE
HIPERPIGMENTAREA DIFUZĂ
HIPERPIGMENTAREA CIRCUMSCRISĂ
DEPIGMENTAREA TEGUMENTELOR

HIPERPIGMENTAREA DIFUZĂ
■■

apar pete pigmentate pe mucoasa
jugală, palatină, gingii (săgeată)

■■

pigmentarea este mai accentuată
în plicile de flexiune ale mâinii, plica
cotului, axile

■■

sunt exceptate palmele şi patul unghial

■■

pigmentaţiile au culoare brună-cenuşie

■■

cauza: supraproducţie de melanină
prin exces de hormon melanotrop

■■

în afara cazurilor când constituie o
trăsătură rasială (negri, rromi), este
întâlnită în boala Addison (insuficienţă
corticosuprarenală)

HIPERPIGMENTAREA CIRCUMSCRISĂ
❏❏ HIPERTIROIDIE ȘI NEVROZE ASTENICE
❏❏ INSUFICIENȚA (DISFUNCȚIA HEPATICĂ)
❏❏ ACANTHOSIS NIGRICANS
❏❏ SINDROMUL PEUTZ-TOURAINE-JEGHERS
❏❏ NEUROFIBROMATOZA VON RECKLINGHAUSEN
❏❏ MELANOZA RIEHL
❏❏ PIGMENTAȚII ÎN HEMOCROMATOZĂ
❏❏ PIGMENTAȚIILE ÎN PORFIRIE
❏❏ PIGMENTAȚII DATORATE UNOR FACTORI MECANICI
❏❏ PIGMENTAȚII ÎN UNELE INTOXICAȚII CRONICE
❏❏ NEVII PIGMENTARI

HIPERTIROIDIE ŞI NEVROZE ASTENICE
■■

apar pigmentări perioculare:

»»semnul Jellinek (săgeți)

INSUFICIENŢA (DISFUNCȚIA) HEPATICĂ
■■

apar hiperpigmentaţii pe:

»»frunte
»»obraji
»»perioral

Lentigo

“masque biliaire”

INSUFICIENŢA (DISFUNCȚIA) HEPATICĂ

Lentigo

ACANTHOSIS NIGRICANS
■■

apare în:

»»hiperpigmentare circumscrisă
»»hiperkeratoză
»»îngroşarea tegumentelor, cu aspect
papilomatos

■■

interesează:

»» de elecţie:
◆◆ axila
◆◆ regiunea - cervicală sau
◆◆ bucală

»»mai rar:

◆◆ regiunea anogenitală
◆◆ ombilicul
◆◆ regiunea mamelonară
◆◆ plica cotului

ACANTHOSIS NIGRICANS ■■ localizare axilară .

ACANTHOSIS NIGRICANS ■■ localizare axilară .

SINDROMUL PEUTZ-TOURAINE-JEGHERS ■■ pete pigmentare de dimensiunea unei gămălii de ac apărute: »»perioral »»pe mucoasa buzelor şi a obrajilor »»pe palme »»regiunea plantară ■■ asocierea cu polipoza tractului gastrointestinal ■■ este o boală ereditară ■■ numit și papilomatoza pigmentară .

SINDROMUL PEUTZ-TOURAINE-JEGHERS ■■ localizare palpebrală și geniană .

SINDROMUL PEUTZ-TOURAINE-JEGHERS ■■ localizare palpebrală .

moi.NEUROFIBROMATOZA VON RECKLINGHAUSEN ■■ pete pigmentare melanice izolate cu formă şi dimensiuni variate care sunt congenitale. asociate cu mici tumorete cutanate. de culoare roz-albăstrui neuromatosis ■■ sunt dispuse ubicvitar ■■ cunoscută și ca neurofibromatoză periferică .

NEUROFIBROMATOZA VON RECKLINGHAUSEN .

NEUROFIBROMATOZA VON RECKLINGHAUSEN .

NEUROFIBROMATOZA VON RECKLINGHAUSEN .

NEUROFIBROMATOZA VON RECKLINGHAUSEN .

mai ales: »»pe frunte »»temporal »»obraji »»regiunea cervicală ■■ se asociază cu carenţe alimentare grave .MELANOZA RIEHL ■■ este o melanodermie ■■ descrisă la femei ■■ apare în regiunea facială.

depunerea de hemosiderină în: »»ficat (cu apariţia cirozei hepatice) »»pancreas (diabet zaharat) »»piele »»diferite alte ţesuturi .PIGMENTAȚII ÎN HEMOCROMATOZĂ ■■ apar pigmentaţii cutanate de culoare brun-cafenie (diabetul bronzat) [săgeți] ■■ cauza .

caracterizată printr-o producţie exagerată de uroporfirină .PIGMENTAȚII ÎN PORFIRIE ■■ apare fotosensibilitatea pielii pe »»faţă »»mâini »»picioare ■■ (teritoriile cutanate expuse razelor solare prezintă reacţii ulceronecrotice ca şi hiperpigmentare) ■■ porfiriile reprezintă o tulburare congenitală sau dobândită a metabolismului porfirinelor.

PIGMENTAȚII ÎN PORFIRIE .

PIGMENTAȚII ÎN PORFIRIE .

PIGMENTAŢII DATORATE UNOR FACTORI MECANICI ■■ leziuni hiperpigmentare ■■ apărute în timp ■■ în urma gratajului ■■ în afecţiunile pruriginoase cronice ca: »»pediculoza »»limfogranulomatoza malignă Hodgkin »»insuficienţa renală cronică »»diabetul zaharat Pediculoză pubiană .

PIGMENTAŢII DATORATE UNOR FACTORI MECANICI Pigmentaţie în limfogranulomatoza Hodgkin .

PIGMENTAŢII ÎN UNELE INTOXICAŢII CRONICE ■■ apar hiperpigmentaţii cutanate la locul de aplicare a: »»preparatelor de argint sub formă de unguente »»preparatelor de aur coloidal »»preparatelor de arsen. bismut »»citostatice de tipul Myleranului .

NEVII PIGMENTARI ■■ leziuni tegumentare: ◆◆ congenitale ◆◆ dobândite »»formă »»dimensiune »»conținut de melanină »»pilozitate ■■ Nev pigmentar congenital gigant unii pot prezenta: variabilă »»zone predilecte de apariție »»transformare malignă (melanom) .

DEPIGMENTAREA TEGUMENTELOR ❏❏ DEPIGMENTAREA DIFUZĂ ❏❏ DEPIGMENTAREA CIRCUMSCRISĂ .

subţire şi mat ■■ este o anomalie congenitală rară .DEPIGMENTAREA DIFUZĂ Albinism ■■ tegumentul apare alb-rozat ■■ irisul este roz-roşu ■■ părul alb.

DEPIGMENTAREA DIFUZĂ .

neregulate sau uneori cu aspect de hartă ■■ restul tegumentului este normal colorat .DEPIGMENTAREA CIRCUMSCRISĂ Vitiligo ■■ apar pete depigmentate de diferite mărimi.

DEPIGMENTAREA CIRCUMSCRISĂ .

DEPIGMENTAREA CIRCUMSCRISĂ Nev cu halou .

DEPIGMENTAREA CIRCUMSCRISĂ Nev cu halou .

DEPIGMENTAREA CIRCUMSCRISĂ Pytiriazis alba .

DEPIGMENTAREA CIRCUMSCRISĂ Tinea versicolor .

ROŞEAŢA TEGUMENTELOR (ERITEMELE CUTANATE) ❏❏ ERITEME FIZIOLOGICE ❏❏ ERITEME PATOLOGICE .

ROŞEAŢA TEGUMENTELOR (ERITEMELE CUTANATE) ❏❏ ERITEME FIZIOLOGICE CONSTITUȚIONALE DISTONII NEUROVEGETATIVE VASODILATAȚIE PERIFERICĂ .

ERITEM CONSTITUȚIONAL .

ERITEME. VASODILATAŢIE PERIFERICĂ ■■ este fiziologic și trecător ■■ apare: »»în mod normal. în condiţii de temperatură crescută a mediului ambiant »»după consum de alcool »»în stările febrile (facies vultuos) .

ROŞEAŢA TEGUMENTELOR (ERITEMELE CUTANATE) ❏❏ ERITEME PATOLOGICE ÎN SINDROAMELE FEBRILE ÎN POLIGLOBULIE ÎN COLAGENOZE DERMOGRAFISM ÎN SINDROMUL CARCINOID .

ERITEMUL FACIAL ÎN SINDROAMELE FEBRILE ■■ apare o roşeaţă mai intensă a feţei ■■ este prezent în afecţiunile febrile. indiferent de etiologie .

ERITEM ÎN POLIGLOBULIE ■■ culoare roşie-violacee (cianoză) a: »»tegumentelor »»mucoasele .

mai târziu se extinde şi pe restul feţei şi pe torace .ERITEMUL ÎN COLAGENOZE ■■ eritemul facial din lupusul eritematos diseminat este localizat pe obraji şi nas sub forma unui fluture ■■ eritemul din dermatomiozită apare mai întâi la nivelul pleoapelor şi în jurul ochilor.

DERMOGRAFISM ■■ este o urticarie locală dată de o alergie fizică a pielii consecutiv zgârierii cu un corp bont/ contondent ■■ apare la persoanele cu distonie neuro-vegetativă .

ERITEMUL ÎN SINDROM CARCINOID ■■ eritem trecător (“flush”) mai ales la nivelul »»feţei »»gâtului »»toracelui ■■ cauza: serotonina – o substanță vasoactivă secretată de unele tumori cum sunt tumora carcinoidă a regiunii ileo-cecale sau unele tumori maligne bronhopulmonare .

ERUPŢIILE CUTANATE (EXANTEMELE) ❏❏ MACULA ❏❏ PAPULA ❏❏ VEZICULA ❏❏ BULA ❏❏ PUSTULA ❏❏ NODULII ❏❏ URTICARIA ❏❏ DERMATITA ❏❏ ERIZIPELUL ❏❏ HERPESUL NAZOL-LABIAL ❏❏ ZONA ZOSTER .

nereliefate.MACULA ■■ pete colorate. ce apar în »»rujeolă »»scarlatină »»febra tifoidă ■■ aici sunt incluse şi erupţiile hemoragice (purpura) ■■ modul de diferenţiere al lor: »»dacă dispar la presiune digitală sunt datorate vasodilataţiei capilare (origine vasculară) »»dacă nu dispar la presiune este vorba de hemoragie cutanată (peteşie) .

MACULA Varicelă .

PAPULA ■■ este o infiltrare dermică ce apare ca o leziune cutanată proeminentă circumscrisă ■■ poate fi pruriginoasă (însoţită de senzaţie de mâncărime) în: »»urticarie »»varicelă »»variolă (în trecut) Erupție papulară în amiloidoză .

ce apar mai ales pe față. monomorfe. fese și membre ■■ este cauzată de infecții virale. nepruriginoase. autolimitată ce apare mai ales la copii ■■ papule ferme.PAPULA Sindromul Gianotti-Crosti Papule în sindromul Gianotti-Crosti ■■ boală benignă. în special de virusul hepatitei B ■■ sinonime: acrodermatitis papulosa infantum .

PAPULA Lichen neted .

PAPULA Lichen neted .

PAPULA Molluscum contagiosum .

disociind straturile cutanate ■■ Vezicule apărute în urma unui contact cu iedera otrăvitoare (Toxicodendron radicans) apare în: »»herpesul nasolabial »»zona zoster »»varicelă în faza a II-a de evoluţie .5 cm diametru »»cu acumulare de lichid în cantitate mică.VEZICULA ■■ este o erupţie cutanată: »»sub 0.

VEZICULA Herpes zoster generalizat .

BULA ■■ numită și flictenă ■■ este o leziune proeminentă cu diametrul de peste 0.5 cm ■■ cu acumulare de lichid în cantitate mai mare ■■ bulele apar în: »»arsuri de gradul II »»degerături »»pe placarde de erizipel »»în unele intoxicaţii grave .

BULA .

BULA Impetigo bulos .

BULA Pemfigoid bulos .

PUSTULA Foliculită ■■ veziculă în care conţinutul seros este înlocuit cu unul purulent ■■ când pustulele sunt centrate de un fir de păr = foliculită ■■ când este extins = furuncul ■■ pustula malignă din antrax este neagră cu o zonă de roşeaţă înconjurătoare ■■ apărea în faza mai înaintată a variolei .

PUSTULA Furuncul .

PUSTULA Pustulă malignă .

PUSTULA

Pustulă malignă

PUSTULA

Pustulă malignă

PUSTULA

Pustule în psoriazis

NODULII
❏❏ NODULII SUBCUTANAȚI MAYNET
❏❏ ERITEMUL MARGINAT
❏❏ NODULII OSLER

NODULII SUBCUTANAȚI MAYNET
■■

noduli roşii, fermi, dureroşi, de 0,5-2 cm

■■

localizaţi pe suprafeţe osoase proeminente

»»la mâini
»»picioare
■■

sunt variabili ca număr (între 1 şi 30)

■■

pot fi simetrici

■■

au o evoluţie de la câteva zile la câteva săptămâni, uneori evoluează în puseuri

■■

deşi sunt consideraţi ca semn major de reumatism articular acut, apar rar (5%),
la câteva săptămâni de la debut şi se asociază cu cardite grave

ERITEMUL MARGINAT
■■

placard eritematos nepruriginos, al
cărui centru se decolorează, devine
inelar, uşor reliefat, nedureros, pe
pielea palidă

■■

apare proeminent pe trunchi şi pe
zona proximală a membrelor

■■

are evoluţie fugace, de ore, zile sau
săptămâni

■■

apare cu incidenţă rară (5-10%) în
evoluţia reumatismului articular acut

■■

mai poate să apară în genodermatoză
sau ca reacţii alergice la medicamente

ERITEMUL MARGINAT

NODULII OSLER
■■

■■

noduli subcutanaţi

»»mici
»»proeminenţi
»»dureroşi

localizaţi la nivelul

»»pulpei degetelor
»»pe eminenţele
◆◆ tenare

◆◆ hipotenare

»»pe plante
■■

persistă 4-5 zile

■■

apar în

»»special în endocardita infecţioasă
»»lupusul eritematos diseminat
»»anemiile hemolitice

NODULII OSLER

URTICARIA
■■

reacţie cutanată alergică faţă de unele
medicamente (unele antibiotice, sulfamide,
antipiretice, etc.) sau alimente, ca şi în
parazitozele intestinale

■■

poate avea manifestări şi extinderi diferite,
de la eritem până la o dermatită alergică
generalizată sau edemul angioneurotic
(Quincke)

■■

toate aceste forme de manifestare sunt
expresia unei hipersensibilizări la o proteină
străină

URTICARIA .

URTICARIA .

etc. de la eritem până la o dermatită alergică generalizată sau edemul angioneurotic (Quincke) ■■ toate aceste forme de manifestare sunt expresia unei hipersensibilizări la o proteină străină . sulfamide. antipiretice. ca şi în parazitozele intestinale ■■ poate avea manifestări şi extinderi diferite.) sau alimente.DERMATITA Dermatită seboreică ■■ reacţie cutanată alergică faţă de unele medicamente (unele antibiotice.

DERMATITA Dermatită .

ERIZIPELUL ■■ placard »»roşu »»uşor proeminent »»cu marginile ◆◆ neregulate ◆◆ bine delimitate »»de dimensiuni variate ■■ are etiologie streptococică ■■ se localizează de predilecţie la membrele inferioare .

ERIZIPELUL .

ERIZIPELUL .

HERPESUL NAZO-LABIAL Herpes simplex ■■ grup de vezicule cu conţinut lichidian clar. conţinutul lor devine tulbure. apoi se sparg şi se usucă formând o crustă gălbuie ■■ evoluţia naturală este de o săptămână ■■ apare la limita dintre tegumente şi mucoase: »»buze (herpes labial) »»nas (herpes nazal) »»organe genitale (herpes genital) ■■ este produs de un virus ■■ apare în condiţiile scăderii rezistenţei organismului. înconjurate de o aureolă hiperemică ■■ după 1-2 zile. cum se întâmplă în: »»gripă »»pneumonie »»intoxicaţiile alimentare sau »»ciclu menstrual (herpes catamenial) .

HERPESUL NAZO-LABIAL Herpes simplex .

putându-se extinde (mai ales durerile) până la câteva luni ■■ este produsă de virusul varicelo-zosterian ■■ apare mai ales la persoanele ■■ »»cu imunitate scăzută »»persoane în vârstă »»cardiaci agravează evoluţia bolilor prezente .HERPES (ZONA) ZOSTER ■■ erupţie herpetică situată pe traiectul unui trunchi nervos : »»intercostal (cel mai frecvent) »»cranian »»sciatic Herpes zoster maxilar (pe nervul maxilar) ■■ unilateral ca localizare ■■ însoţită de dureri violente ■■ evoluţia naturală a bolii este de circa o lună.

HERPES (ZONA) ZOSTER Herpes zoster mandibular (pe nervul mandibular) .

HERPES (ZONA) ZOSTER Herpes zoster laterotoracic drept .

HERPES (ZONA) ZOSTER Herpes zoster laterolombar drept .

Ca formă și extindere: PETEȘIILE ECHIMOZELE SUFUZIUNILE HEMATOAMELE În bolile hematologice: COAGULOPATIILE TROMBOPATIILE VASCULOPATIILE .HEMORAGIILE CUTANATE Hemoragiile cutanate se deosebesc de eriteme sau exanteme prin faptul că NU DISPAR LA COMPRESIE DIGITALĂ.

PETEȘIILE ■■ hemoragii: »»punctiforme »»intradermice »»nu dispar la compresie digitală .

PETEȘIILE Peteșii conjunctivale .

ECHIMOZELE ■■ pete hemoragice mai extinse .

SUFUZIUNILE ■■ hemoragii cutanate depășind diametrul de 10 cm .

HEMATOAMELE Hematom periorbital drept ■■ hemoragii subcutanate colectate ■■ bombează suprafaţa cutanată .

HEMATOAMELE Hematom suborbital bilateral (posibilă fractură de bază de craniu) .

datorat în principal lipsei unor factori ai coagulării. Coagulopatii cunoscute: ❏❏hemofilia (formele A. B și C) ❏❏diateze hemoragice prin supradozare de anticoagulante ❏❏în afecțiuni hepatice .COAGULOPATIILE Tulburări ale procesului normal de coagulare a sângelui.

prin repetarea acestor hemoragii articulare. la cele mai mici traumatisme locale ■■ în timp. IX şi XI ai coagulării ■■ este o boală transmisă de mame dar cu manifestare exclusiv la bărbaţi ■■ ea se manifestă din copilărie prin apariţia de hemoragii articulare sau musculare (în general la articulaţiile mari).HEMOFILIA ■■ este o coagulopatie ereditară datorată lipsei factorilor VIII. apar deformări articulare şi impotenţă funcţională .

COAGULOPATIILE ÎN AFECȚIUNI HEPATICE ■■ hemoragii cutanate .

boala Werlhof ❏❏purpure trombocitopenice secundare în: panmielopatii ■■ hipersplenism ■■ unele infecții acute.TROMBOPATIILE Se datorează: ❏❏scăderii numărului de trombocite (trombocitopenii) ❏❏unor defecte funcţionale (trombocitopatii) Apare caracteristic purpura: ❏❏purpura trombocitopenică primară . reacții alergice ■■ .

REACȚII ALERGICE .

REACȚII ALERGICE .

VASCULOPATIILE ❏❏ HEMANGIOMUL ❏❏ TELEANGIECTAZIILE ❏❏ ANGIOAMELE ARAHNEIFORME ❏❏ ERITROZA PALMARĂ ❏❏ BOALA RENDU-OSLER ❏❏ PURPURA SCHÖNLEIN-HENOCH ❏❏ PURPURA SENILĂ .

pata rubinie) ■■ tumoare benignă formată prin proliferarea şi aglomerarea locală a unor vase mici arteriale dilatate ■■ apariţia lor la tineri (mai ales dacă sunt în număr mare) ar sugera o afecţiune hepatică .HEMANGIOMUL ■■ este o pată sau o tumoretă : »»puţin proeminentă »»de culoare roşie aprinsă »»cu diametrul sub 3 mm »»cu margine neregulată ■■ culoarea păleşte la vitropresiune ■■ forma cea mai comună este angiomul senil (angiom papilar.

HEMANGIOMUL ■■ apare frecvent după vârsta de 50 de ani interesând tegumentele: »»la nivel toracic »»braţelor »»mai rar faţa sau abdomenul .

HEMANGIOMUL .

TELEANGIECTAZIILE
■■

dilataţii ireversibile ale vaselor arteriale
cutanate mici

■■

apar cu aspectul unor firişoare liniare, uneori
serpiginoase

■■

se pot întâlni pe tegumentele

»»trunchiului
»»feţei
■■

teleangiectaziile nazale apar la alcoolici

ANGIOAMELE ARAHNEIFORME
■■

numite și “steluţe vasculare”

■■

formaţiuni care apar ca un angiom:

»»central, mic
»»roşu aprins
»»pulsatil
■■

înconjurat de teleangiectazii dispuse
radial

■■

pe fondul unei pete eritematose

■■

lipsesc în jumătatea inferioară a
corpului!

ANGIOAMELE ARAHNEIFORME

ERITROZA PALMARĂ
■■

vasodilataţie localizată mai ales la
eminenţa hipotenară

■■

este semn de hepatopatie cronică

ERITROZA PALMARĂ

TELANGIECTAZIA HEMORAGICĂ EREDITARĂ
■■

■■

angioame

»»mici
»»multiple
la nivelul regiunilor

»»peribucală
»»perinazală
»»urechilor
»»feței
»»faţa palmară a mâinilor
»»patul unghial

TELANGIECTAZIA HEMORAGICĂ EREDITARĂ
■■

este o afecţiune transmisă
genetic, apărută încă din copilărie

■■

numită și boala Rendu-Osler

PURPURA ALERGICĂ SCHÖNLEIN-HENOCH
■■

hemoragii cutanate punctiforme (peteşii)

■■

are debut acut cu

»»febră
»»dureri

◆◆ articulare
◆◆ abdominale
■■

evoluţia este cu recidive

■■

apare ca o reacţie imună după

»»infecţie streptococică
»»alergii medicamentoase

PURPURA ALERGICĂ SCHÖNLEIN-HENOCH

PURPURA ALERGICĂ SCHÖNLEIN-HENOCH

PURPURA SENILĂ ■■ peteşii ■■ echimoze ■■ apar spontan pe ■■ »»faţă »»mâini »»gambe se datorează în special fragilităţii capilare ce apar o dată cu înaintarea în vârstă .

PURPURA SENILĂ .

clinic şi fiziopatologic: ❏❏icterul hepatocelular ❏❏icterul mecanic (colestatic) ❏❏icterul hemolitic .ICTERUL ICTERUL reprezintă colorația galbenă a tegumentelor și mucoaselor. Se deosebesc. consecință a creșterii concentrației plasmatice peste valoarea normală de 1 mg %. provocată de depunerea de bilirubină (produs de degradare a hemoglobinei).

Hernie ombilicală.ICTERUL Icter. Ascită masivă. . Circulație colaterală.

ICTERUL Icter scleral .

provocată de creşterea concentraţiei de hemoglobină redusă peste 5% (valoare normală 2.CIANOZA Este coloraţia albastră-violacee a tegumentelor şi mucoaselor vizibile. CLASIFICARE: ❏❏ după localizare: cianoze localizate ■■ cianoze generalizate ■■ ❏❏ după mecanismul de producere: cianoza centrală ■■ cianoza periferică ■■ .5%) la nivelul capilarelor superficiale.

CIANOZE LOCALIZATE ❏❏ OBSTRUCȚII VENOASE ❏❏ DILATAȚIA VENULELOR ❏❏ OBSTRUCȚII ARTERIALE .

distală ■■ scăderea temperaturii locale ■■ cauza: »»creşterea concentraţiei de hemoglobină redusă »»consum exagerat periferic de oxigen »»staza sângelui în reţeaua capilară venoasă şi periferică ± vasoconstricție arteriolară Sindrom posttrombotic al membrului inferior stâng. ulcer plantar stâng .OBSTRUCȚII VENOASE ■■ acrocianoză rece.

OBSTRUCȚII ARTERIALE ■■ Ulcer arterial (localizare atipică) încetinirea circulaţiei ■■ cianoză locală ■■ temperatură scăzută locală .

SULFHEMOGLOBINEMIA .CIANOZE GENERALIZATE ❏❏ INSUFICIENȚĂ RESPIRATORIE ❏❏ INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ ❏❏ CARDIOPATII CONGENITALE CU ŞUNT DREAPTA-STÂNGA ❏❏ POLIGLOBULIA ❏❏ METHEMOGLOBINEMIA.

acrocianoză . interesând »»extremităţile (acrocianoză) »»mucoasa bucală (buze.CIANOZE GENERALIZATE ■■ cianoză caldă. limbă) »»lobul urechii Insuficienţă respiratorie .

CIANOZE GENERALIZATE Cianoză centrală .

CIANOZE GENERALIZATE Cardiopatie congenitală cu şunt dreapta-stânga .

EDEMELE CLASIFICARE CLINICĂ: ❏❏ EDEME LOCALIZATE: ❏❏ EDEME GENERALIZATE: ■■ prin obstrucție venoasă ■■ edeme renale ■■ prin obstrucție limfatică ■■ edeme cardiace ■■ edeme alergice ■■ edeme în afecțiuni hepatice ■■ edeme inflamatorii ■■ edeme endocrine ■■ edeme prin malnutriție (carențiale) .

EDEMELE VENOASE ■■ albastre în “phlegmasia coerulea dolens” ■■ albe în “phlegmasia alba dolens” ■■ apar în: »»tromboflebite »»compresii venoase Tromboză venoasă profundă .

EDEMELE VENOASE Phlegmasia alba dolens .

LIMFEDEMUL ■■ edem palid ■■ apare pe faţa dorsală a »»mâinilor »»picioarelor ■■ se găsește în obstrucţii limfatice prin procese tumorale .

LIMFEDEMUL .

dură şi la nivelul ei în evoluţie pot apare tulburări trofice .LIMFEDEMUL Elefantiază ■■ o formă deosebită a edemului limfatic o reprezintă “elephantiazis-ul”. care este expresia unei insuficienţe limfatice foarte exprimate ■■ în elefantiază pielea este mult îngroşată.

LIMFEDEMUL .

elephantiasis verrucosa nostra .LIMFEDEMUL Limfedem .

LIMFEDEMUL Filariază .

LIMFEDEMUL .

LIMFEDEMUL .

LIMFEDEMUL .

EDEMELE ALERGICE ■■ localizare pe: »»faţă »»pleoape »»buze »»limbă ■■ se însoţeşte de: »»prurit »»erupţii urticariene »»apare prin creşterea permeabilităţii capilare .

EDEMELE ALERGICE Șocul anafilactic .

EDEMELE INFLAMATORII ■■ edem »»localizat »»unilateral ■■ însoţește semnele inflamaţiei: »»durerea »»roşeaţa »»temperatura locală crescută ■■ Artrită urică în puseu acut apare prin creşterea permeabilităţii capilare .

EDEMELE INFLAMATORII Artrită urică în puseu acut .

EDEMELE RENALE ■■ edem »»palid »»moale ■■ apare cu predilecţie în regiunile cu ţesut subcutanat lax: »»pleoape »»faţă »»organele genitale Edeme palpebrale .

EDEMELE CARDIACE ■■ edem »»decliv »»bilateral »»simetric »»cianotic »»rece ■■ la bolnavul în ortostatism apare la »»maleole »»gambe »»faţa internă a tibiei ■■ Semnul godeului la bolnavul în clinostatism și în regiunea lombosacrată .

caracteristică ce urmează unei presiuni digitale în zonele cu strat subiacent dur (pretibial şi sacral) »»persistenţa pliului cutanat »»creşterea curbei ponderale Semnul godeului .EDEMELE CARDIACE ■■ edemul este »»sugerat de anamneză »»semnalat de inspecţie ■■ confirmat prin palpare: »»apariţia godeului de presiune locală.

alături de ascită .EDEMUL HEPATIC ■■ edem »»generalizat »»simetric »»nuanţă icterică ■■ Edem al membrelor inferioare în afectare hepatică. apare în ciroza hepatică. Semnul godeului este pozitiv.

EDEMELE ENDOCRINE ■■ apar în disfuncţia mai multor glande endocrine: »»hipotiroidism (mixedem) »»hipertiroidism »»hiperfoliculinism »»sindrom Cushing Facies mixedematos .

EDEMELE CARENȚIALE ■■ edem difuz. diaree cronică. apare datorită carenţei de proteine ca urmare a malnutriţiei ■■ este larg răspândit în Africa . gastrectomie. pancreatice) »»hipoproteinemie congenitală ■■ denumit şi kwashiorkor. afecţiuni hepatice. aspect foarte variabil ■■ apare prin »»deficit de aport ◆◆ edemul de foame ◆◆ edemul de război »»deficit de utilizare (sindrom de malabsorbţie.

mai frecvent inferioare (tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare) .CIRCULAȚIA VENOASĂ COLATERALĂ ■■ circulaţie venoasă subcutanată la nivelul membrului afectat ■■ edem unilateral ■■ este forma cea mai frecvent întâlnită în clinică ■■ apare în caz de tromboflebită profundă a membrelor.

CIRCULAȚIA VENOASĂ COLATERALĂ .

ascită colateralele situate radiar în jurul ombilicului dau aspectul clasic de ”cap de meduză” .CIRCULAȚIA VENOASĂ COLATERALĂ ■■ circulaţie colaterală porto-cavă prin venele »»periombilicale (imagine) »»gastro-esofagiene dilatate »»hemoroidale ■■ Ciroză .obstrucţia circulaţiei portale .

obstrucţia circulaţiei portale – ascită (copil) .CIRCULAȚIA VENOASĂ COLATERALĂ Ciroză .

de Arnold Böcklin (1878) . Regele .ca dovadă scoate trofeul și acesta. împreună cu nobilii lui.fiind surprins de prezența eroului – refuză să creadă îndeplinirea misiunii. Eroul Perseus (ajutat de alte zeități) îndeplinește dorința domnitorului insulei Seriphos. se transformă în piatră. Aflând cu stupoare de amenințările și abuzurile regelui la adresa mamei. Fiind violată de Poseidon (zeul mării) în templul lui Atena.decapitând preoteasa în timpul somnului – aduce capul acesteia în curtea palatului. iar fața ei este atât de desfigurată. la care Perseus . încât doar o privire asupra ei poate transforma un om în piatră. intră în sala tronului. regele Polydectes și . zeița înfuriată transformă frumoasele ei plete în niște șerpi. Medusa.CIRCULAȚIA VENOASĂ COLATERALĂ Medusa era o frumoasă tânără preoteasă în templul lui Pallas Atena.

TULBURĂRILE TROFICE CUTANATE ❏❏ DEGERĂTURILE ❏❏ GANGRENA ❏❏ ESCARA ❏❏ ULCERUL PERFORANT PLANTAR ❏❏ ULCERUL VARICOS .

la necroză şi gangrenă umedă. urechi) ■■ au intensitate diferită (de la simpla hiperemie. în degerăturile de gradul IV) ■■ sunt determinate de expunerea la frig .DEGERĂTURILE ■■ localizate la extremităţi (degete. în degerăturile de gradul I.

DEGERĂTURILE Degerătură după aplicaţie locală de gheaţă .

DEGERĂTURILE Degerătură după aplicaţie locală de gheaţă .

DEGERĂTURILE Amputație după degerătură .

apoi se produce necroza ţesutului. cu eliminarea lui ■■ gangrena poate fi: »»uscată »»umedă ■■ gangrena umedă apare secundar suprainfecţiei bacteriene cu germeni anaerobi ■■ boli care evoluează cu gangrene: ■■ »»arteriopatiile periferice în stadiul IV de evoluţie »»ocluziile arteriale periferice prin embolii diabetul zaharat este un factor agravant al acestor boli .GANGRENA ■■ este necrozarea tegumentelor şi celorlalte ţesuturi moi ■■ la început se manifestă printr-o coloraţie albastrăneagră a pielii.

GANGRENA Gangrenă diabetică .

GANGRENA Gangrenă diabetică .

GANGRENA Gangrenă în trombangeita obliterantă (boala Buerger) .

GANGRENA Gangrenă în trombangeita obliterantă (boala Buerger) .

GANGRENA Gangrenă în trombangeita obliterantă (boala Buerger) .

.GANGRENA Pyoderma gangrenosum. Ulcer cutanat suprainfectat.

secundară unei tromboze .GANGRENA Echtyma gangrenosum.

ESCARA ■■ ■■ este o gangrenă profundă ce interesează: »»tegumentele »»muşchii »»chiar osul apare în regiunile expuse presiunii corporale: »»fese »»călcâie »»coate »»regiunea sacrală ■■ se decelează la bolnavii gravi. care nu se pot mobiliza (bolnavi comatoşi. insuficienţă cardiacă) şi care nu beneficiază de o îngrijire suficientă prin mobilizare pasivă şi masaj . bolnavi cu accidente vasculare cerebrale.

ESCARA Escară de decubit Escară de decubit vindecată .

ULCERUL PERFORANT PLANTAR ■■ numit și mal perforant »»ulceraţie »»profundă »»rotundă ■■ situată în talpă. la nivelul porţiunii distale a primului sau a celui de al V-lea metatarsian ■■ cauze: »»tabes »»diabet zaharat .

ULCERUL VARICOS Vene varicoase la nivelul membrului inferior .

ULCERUL VARICOS ■■ ulceraţie profundă ■■ margini neregulate ■■ apare la nivel gambier ■■ cianoza extremității afectate ■■ cauza: »»tulburările de circulaţie venoasă ce caracterizează insuficienţa circulatorie venoasă cronică din varicele membrelor inferioare »»sindromul posttrombotic de la acest nivel ■■ denotă o evoluţie nefavorabilă a afecţiunii venoase ■■ are o vindecare lentă .

ULCERUL VARICOS .

ALTERĂRILE SENZORIULUI ❏❏ TULBURĂRILE SOMNULUI ❏❏ PIERDERI DE CONȘTIENȚĂ TRANZITORII ❏❏ PIERDERI DE CONŞTIENŢĂ PRELUNGITE .COMELE ❏❏ CONVULSIILE ❏❏ SEMIOLOGIA PSIHIATRICĂ .STAREA PSIHICĂ.

TULBURĂRILE SOMNULUI ❏❏ Insomnia ❏❏ Hipersomnia ❏❏ Sindromul PICKWICK ❏❏ Sindromul de narcolepsie .cataplexie ❏❏ Somnambulismul .

ischemia de focar sincope de origine VASCULARĂ: sincopa vaso-vagală. tahicardii. sincopa carotidiană (hipersensibilitatea sinusului carotidian). fără prodrom. ischemia tranzitorie cerebrală. apare de regulă în ortostatism. sincopa de efort (caracteristic pentru stenoza aortică şi cardiopatiile congenitale cu şunt dreapta-stânga) . sincopa epileptică (“petit mal”). sincopa posturală. revenirea senzorială fiind completă. blocuri). bolnavul îşi revine după câteva secunde până la 1-2 minute. Tipuri de sincope: ■■ ■■ ■■ sincope de natură NEUROGENĂ: sincopa “isterică”.PIERDERI DE CONȘTIENȚĂ TRANZITORII Lipotimia (leşinul) este provocată de o subperfuzie a creierului cu hipoxie consecutivă. Sincopa este tot o pierdere temporară de conştienţă a cărei instalare este de obicei mai brutală. sincopa din hemoragia digestivă (datorită scăderii bruşte a volemiei) sincope de origine CARDIACĂ: sincopa cardiacă (în tulburările de ritm sau de conducere – bradicardii.

COMELE Cauzele cele mai frecvente: Intoxicații endogene .comele cerebrale ■■ .PIERDERI DE CONŞTIENŢĂ PRELUNGITE .comele metabolice: »»coma diabetică – hiperglicemică »»coma hipoglicemică »»coma uremică »»coma hepatică ■■ Intoxicații exogene: »»coma alcoolică »»comele toxice și medicamentoase prin intoxicații accidentale involuntare ■■ Leziuni cerebrale .

CLASIFICAREA COMELOR .SCORUL GLASGOW Semne Deschiderea ochllor Răspuns verbal Răspuns motor Scor total Răspuns Scor Deschidere spontană 4 Deschidere la comandă verbală 3 Deschidere la stimulare dureroasă 2 Fără răspuns 1 Orientat + conversație 5 Dezorientat + conversație 4 Cuvinte neadecvate 3 Sunete neinteligibile 2 Fără răspuns 1 Răspuns la comandă 6 Răspuns la stimuli dureroși 5 Retragere la stimuli dureroși 4 Retragere la decorticare (flexia membrului superior și hiperextensia membrului inferior) 3 Postura de decerebrare (hiperextensia membrelor) 2 Fără răspuns 1 Coma gravă este indicată de un scor sub 7 3-15 .

metastaze cerebrale. caracteristică este “mâna de mamoş” Starea de hiperexcitabilitate neuro-musculară latentă poate fi depistată prin semnul Chvostek. a) convulsiile generalizate caracteristice se întâlnesc în epilepsie în accesul de “grand mal”. cu durată de câteva minute (epilepsia jacksoniană). Instalarea accesului este precedată de senzaţii particulare: olfactive.CONVULSIILE Reprezintă o activitate motorie paroxistică sistematizată. palpitaţii = aura b) convulsiile parţiale se manifestă fără alterarea senzoriului. fiind expresia unei hiperexcitabilităţi a zonei motorii a cortexului. spastice ale musculaturii scheletice şi viscerale. afecţiuni neurologice însoţite de iritaţia locală a zonelor corticale motorii c) tetania apare în accese de contracţii tonice. se pot întâlni în tumori cerebrale. superioară și/sau inferioară sau amândouă. Ele pot fi generalizate sau parţiale. vizuale. cu contracţii clonice interesând unilateral o extremitate. halucinaţii. auditive. .

etc. cântece. plăcute sau neplăcute (în epilepsie) ■■ tactile »»înţepături. schizofrenie.percepţii ireale (fără obiect) . Halucinaţiile . De menţionat că şi la persoanele sănătoase pot apare iluzii “fiziologice”. etc. Apar în boli infecţioase. psihopatii) ■■ gustative şi olfactive »»gusturi şi mirosuri diverse. lucrurilor şi obiectelor reale. (schizofrenie) ■■ . etc. (în nevroza astenică. (alcoolism) ■■ auditive »»pocnituri.SEMIOLOGIA PSIHIATRICĂ Iluziile sunt percepţii deformate ale fiinţelor.pot fi: vizuale »»scântei. intoxicaţii cu substanţe halucinogene (LSD). frecventă fiind confuzia (o persoană cu alta).

delirul poate fi violent sau din contră.comele . claustrofobia. hipersomnia ■■ Tulburările de conştienţă: »»pierderi de conştienţă tranzitorii (lipotimia. schizofrenie Fobia . stări de surmenaj.în psihoze. sincopa) »»pierderi de conştienţă prelungite . nozofobia. cum ar fi anxietatea bolnavilor cardiaci Obsesia .este o idee obsesivă dublată de anxietate – cancerofobia.în stări depresive. cu fenomene apatice ■■ Atenţia . poate să apară şi la bolnavii cu boli organice interne. agorafobia.poate fi diminuată sau exagerată (dar limitată la anumite sfere de preocupare) ■■ Tulburările de somn: insomnia.SEMIOLOGIA PSIHIATRICĂ ■■ ■■ ■■ ■■ Anxietatea .apare în nevroza astenică. zoofobia Delirul . boli infecţioase. intoxicaţii.

SEMIOLOGIA NEUROLOGICĂ ❏❏ MODIFICĂRI STATICE ȘI DINAMICE ❏❏ MOTILITATEA VOLUNTARĂ (ACTIVĂ) ❏❏ COORDONAREA MIȘCĂRILOR ❏❏ REFLEXELE ❏❏ SENSIBILITATEA ❏❏ MIȘCĂRILE INVOLUNTARE ❏❏ NERVII CRANIENI .

MODIFICĂRI STATICE ȘI DINAMICE ❏❏ ATITUDINEA BOLNAVULUI ❏❏ ECHILIBRUL STATIC ❏❏ ECHILIBRUL DINAMIC .

Proba Romberg ■■ ■■ Bolnavul în poziţie verticală. Pentru examinarea echilibrului static al bolnavului se efectuează proba Romberg. în tabes şi polinevrite. cu vârfurile şi călcâiele lipite. cu picioarele apropiate.ECHILIBRUL STATIC Este tulburat în leziuni ale sistemului vestibular. ale sistemului extrapiramidal (boala Parkinson). este rugat să închidă ochii Proba este pozitivă dacă bolnavul nu poate menţine această poziţie .

în tabes ■■ Mersul “ebrios”.în sindrom cerebelos ■■ Mersul “legănat”. histerie ■■ Mersul “cosit”.în sleroza în plăci ■■ Mersul “târât”.diplegia spastică (boala Little) ■■ Mersul “spasmodic”.ECHILIBRUL DINAMIC ■■ Mersul “în foarfece” .în paralizia nervului sciatic popliteu extern ■■ Mersul “rigid”.în luxaţia unilaterală congenitală de şold .în parapareze.în boala Parkinson ■■ Mersul “dansant”.în hemipareza sechelară unui atac ischemic cerebral ■■ Mersul “stepat”.în coree ■■ Mersul “talonat”.

MOTILITATEA VOLUNTARĂ Pentru aprecierea acesteia.cerem bolnavului să execute diferite mişcări în diverse articulaţii ■■ viteza .rapiditatea cu care se face mişcarea ■■ forţa musculară cu care se face o mişcare .prin simpla inspecţie a bolnavului amplitudinea mişcărilor . se urmăresc: ■■ ■■ mişcările spontane .

MOTILITATEA VOLUNTARĂ Motilitatea activă poate prezenta un deficit: »»parţial (pareză) »»total (paralizie – plegie) Denumirea paraliziei este în raport cu segmentele afectate: »»monoplegie »»hemiplegie »»paraplegie »»tetraplegie În cazul parezei se folosesc termenii de: »»monopareză »»hemipareză »»parapareză »»tetrapareză .

COORDONAREA MIȘCĂRILOR Tulburările de coordonare duc la ataxie. care se pune în evidenţă prin proba index-nas sau prin proba calcâi-genunchi. 1. poate fi de tip cerebelos sau tabetic. care în funcţie de interesarea căii sensibilităţii profunde inconştiente sau conştiente. în ambele probe bolnavul nu atinge ţinta (dismetrie).defect de coordonare a mişcărilor simultane care participă la executarea unei mişcări complexe c) adiadocokinezia . monotonă. lentă) »»mers (nesigur. succesive şi de sens contrar. în zigzag) . evidenţiată prin proba închiderii şi deschiderii rapide a pumnului d) tremurătură cerebeloasă statică e) tulburări de scris (neregulat. tremurat) f) tulburări de: »»vorbire (sacadată.imposibilitatea de a executa mişcări repezi. ezită şi chiar o depăşeşte (hipermetrie) b) asinergie . Ataxia cerebeloasă apare în leziuni ale cerebelului şi căilor cerebeloase: a) dismetrie cu hipermetrie.

cu bază largită b) dismetrie cu hipermetrie c) proba Romberg pozitivă d) abolirea reflexelor osteo-tendinoase .COORDONAREA MIȘCĂRILOR Tulburările de coordonare duc la ataxie. care în funcţie de interesarea căii sensibilităţii profunde inconştiente sau conştiente. 2. Ataxia tabetică apare în tabes: a) mers talonat. poate fi de tip cerebelos sau tabetic.

nevrite. polinevrite) »»exagerate (în leziuni piramidale) »»clonusul (în leziuni piramidale) Reflexele pupilare: »»fotomotor »»de acomodare la distanţă . mielite.REFLEXELE Reflexele cutanate: »»palmo-mentonier »»cutanate abdominale »»cutanat plantar Reflexele osteotendinoase (ROT): »»rotulian »»achilian Modificări patologice ale ROT: »»diminuate sau abolite (în tabes.

REFLEXUL CUTANAT PLANTAR ■■ excitaţia marginii externe a plantei de la călcâi spre degete produce. flexia degetelor ■■ în leziuni piramidale. care poate fi însoţită de desfacerea în evantai a celorlalte degete . normal. degetul mare face o mişcare de extensie (semnul Babinski pozitiv).

REFLEXUL ROTULIAN ■■ percuţia tendonului rotulian determină extensia gambei pe coapsă .

REFLEXUL ACHILIAN ■■ percuţia tendonului lui Achile produce contracţia tricepsului sural .

hernie de disc ■■ Obiective: »»tulburări de sensibilitate superficială »»tulburări de sensibilitate profundă .în nevrite.în tumori.SENSIBILITATEA Tulburările de sensibilitate sunt: ■■ Subiective: »»parestezii . polinevrite şi tabes »»durere .

uremie ■■ Crampele funcţionale – contracţii tonice. cu caracter semi-conştient ■■ Trismusul – tetanie. uremie ■■ Fasciculaţiile musculare ■■ Mişcările coreice – coreea Sydenham. tetanos. eclampsie.MIȘCĂRILE INVOLUNTARE ■■ Tremurăturile – fiziologie şi patologice ■■ Convulsiile – epilepsie. trecătoare ■■ Ticurile – bruşte. epilepsie . Huntington ■■ Miocloniile – encefalită.

NERVII CRANIENI ❏❏ NERVUL OLFACTIV ❏❏ NERVUL OPTIC ❏❏ NERVUL OCULOMOTOR ❏❏ NERVUL FACIAL ❏❏ NERVUL ACUSTIC ❏❏ NERVUL VESTIBULAR .

NERVUL OLFACTIV ■■ Hiposmia .confundarea diferitelor mirosuri ■■ Cacosmia .diminuarea mirosului ■■ Anosmia .creşterea capacităţii olfactive ■■ Parosmia .perceperea oricărui excitant olfactiv ca un miros dezagreabil .pierderea mirosului ■■ Hiperosmia .

este de obicei congenitală şi interesează.NERVUL OPTIC Se cercetează: a) acuitatea vizuală. în special culorile roşie şi verde (daltonismul) ■■ hemianopsia: pierderea vederii într-o jumătate de câmp vizual ■■ scotoamele: pete oarbe în câmpul vizual Cauzele tulburărilor de vedere: ■■ nevrite optice de diferite etiologii: »»diabetică »»uremică ■■ tumori pe căile optice . cu campimetrul c) fundul de ochi. cu oftalmoscopul Tulburări de vedere: ■■ ambliopia: diminuarea vederii ■■ amauroza sau cecitatea: pierderea vederii ■■ discromatopsia: tulburări de vedere pentru culori. cu optotipul b) câmpul vizual.

NERVUL OCULOMOTOR ❏❏ STRABISM ❏❏ DIPLOPIE ❏❏ PTOZĂ PALPEBRALĂ .

STRABISM ■■ Tipuri de strabism devierea globului ocular în direcţia opusă nervului lezat .

Esotropie .STRABISM Strabism convergent.

Exotropie .STRABISM Strabism divergent.

DIPLOPIA ■■ Hipertropie vedere dublă .

DIPLOPIA Esotropie .

DIPLOPIA Exotropie .

DIPLOPIA Cum vede bolnavul cu diplopie? .

PTOZA PALPEBRALĂ ■■ apare prin paralizia nervului oculomotor comun .

PTOZA PALPEBRALĂ .

PTOZA PALPEBRALĂ .

NERVUL FACIAL Paralizia facială periferică: Paralizie facială stângă ■■ asimetrie facială cu devierea gurii spre partea sănătoasă ■■ ștergerea pliurilor şi şanţurilor feţei şi frunţii ■■ coborârea comisurii bucale ■■ lagoftalmie prin căderea pleoapei inferioare ■■ scurgerea lacrimilor pe obraz ■■ absenţa clipitului (toate de partea bolnavă) ■■ mişcările automate (râs. încreţi fruntea şi încrunta de partea bolnavă ■■ când încearcă să închidă pleoapele. iar globul ocular este deviat în sus şi exterior (semnul lui Charles-Bell) . ochiul de partea bolnavă rămâne deschis. plâns) şi cele active (arătarea dinţilor) accentuează aceste semne ■■ bolnavul nu poate fluiera.

surditate de transmisie – se datorează compromiterii conducerii aeriene a sunetelor. apare în migrene. apare în otite medii. în leziuni ale urechii interne şi nervului auditiv . apare în hipertensiunea arterială.NERVUL ACUSTIC Acufene – sunete şi zgomote percepute de bolnav fără o sursă existentă. nevroze Diplacuzie – acelaşi sunet auzit simultan în două variante diferite ca tonalitate Hipoacuzie. otite Hiperacuzie – creşte intensitatea percepţiei acustice. dop de cerumen Surditatea de percepţie – este afectată atât conducerea aeriană cât şi cea osoasă.

NERVUL VESTIBULAR Vertij – falsă senzaţie de deplasare a individului în raport cu mediul înconjurător sau ale acestora faţă de individ Tulburări de echilibru Nistagmus – instabilitatea motorie involuntară a globilor oculari compusă din două secuse: »»una lentă care deviază privirea »»alta rapidă de reîntoarcere la punctul fix .

SEMIOLOGIA ENDOCRINOLOGICĂ HIPOFIZA TIROIDA SUPRARENALA .

HIPOFIZA ❏❏ ACROMEGALIA ❏❏ INSUFICIENȚA HIPOFIZARĂ ❏❏ DIABETUL INSIPID .

ACROMEGALIA ■■ aspect de maimuţă: »»faţa alungită »»nasul mare ■■ mandibula hipertrofiată şi proeminentă (prognatism) ■■ exagerarea proeminenţelor osoase: ■■ »»arcadele zigomatice »»sprâncenare »»bosele frontale »»pomeţii este boala secundară hipersecreţiei de hormon somatotrop (adenom hipofizar eozinofil .

TIROIDA ❏❏ GUȘA SIMPLĂ (ENDEMICĂ) ❏❏ HIPERTIROIDIA ❏❏ HIPOTIROIDIA .

GUȘA ENDEMICĂ ■■ mărirea de volum a tiroidei (săgeată) ■■ cauza cea mai frecventă este carenţa de iod din regiunile endemice .

BOALA BASEDOW ■■ exoftalmie »»bilaterală »»simetrică ■■ ochi strălucitori ■■ aspect de spaimă ■■ hipersecreţie lacrimală .HIPERTIROIDIA .

fără godeu »»aspect împăstat al tegumentelor ■■ facies rotunjit “în lună plină” ■■ pleoapele tumefiate ■■ tegumente ■■ »»palide »»reci »»uscate absenţa în treimea externă a sprâncenelor .MIXEDEMUL ■■ infiltraţie cutaneo-mucoasă: »»edem mucos.HIPOTIROIDIA .

GLANDA SUPRARENALĂ ❏❏ INSUFICIENȚA SUPRARENALĂ ❏❏ SINDROMUL CUSHING .

expuse »»în pliurile de flexie a: ◆◆ membrelor ◆◆ mameloanelor ◆◆ mucoaselor (buze. gingii) .BOALA ADDISON ■■ melanodermie în zonele descoperite.

BOALA ADDISON ■■ melanodermie în zonele descoperite. expuse la razele solare (săgeți) .

SINDROMUL CUSHING ■■ obezitate facio-tronculară.roşii şi proeminenţi . fără atingerea extremităţilor ■■ faţa .rotundă cu aspect “în lună plină” ■■ pomeţii .

SEMIOLOGIA GANGLIONILOR LIMFATICI ❏❏ PRINCIPII DE PALPARE A GANGLIONILOR LIMFATICI ❏❏ CLASIFICAREA ADENOPATIILOR ❏❏ DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL ADENOPATIEI .

PRINCIPII DE PALPARE A GANGLIONILOR LIMFATICI Localizarea topografică a ganglionilor limfatici din regiunile capului şi gâtului .

ADENOPATII ❏❏ ADENOPATIILE INFECȚIOASE ❏❏ ADENOPATIILE DE NATURĂ ALERGICĂ ❏❏ ADENOPATIILE METASTATICE ❏❏ ADENOPATIILE DIN HEMOPATII .

ADENOPATII INFECȚIOASE ■■ adenopatia tuberculoasă: »»localizată obişnuit laterocervical cu periadenită (săgeată) »»fixează ganglionii pe planurile supra.şi subiacente »»tendinţă la fistulizare .

ADENOPATII INFECȚIOASE .

ADENOPATII DE NATURĂ ALERGICĂ ■■ adenopatii inflamatorii neinfecţioase ■■ apar în: »»sarcoidoză (boala BesnierBoeck-Schaumann) »»bolile de colagen ■■ Sarcoidoza Besnier-Boeck-Schaumann au mecanism autoimun .

au mecanism autoimun .ADENOPATII DE NATURĂ ALERGICĂ ■■ adenopatii inflamatorii neinfecţioase ■■ apar în: »»sarcoidoză (boala BesnierBoeck-Schaumann) »»bolile de colagen ■■ Sarcoidoza Besnier-Boeck-Schaumann. Adenopatie hilară bilaterală.

ADENOPATII METASTATICE Cancer pulmonar. un grup ganglionar ■■ ganglionii »»de dimensiuni variabile (alună. Metastază axilară. ■■ interesează. obişnuit. nucă) »»duri »»nedureroşi »»aderenţi la planurile profunde »»fără tendinţă la fistulizare ■■ cancerul mamar produce metastaze ganglionare în axilă ■■ cancerele localizate abdominal produc metastaze ganglionare în fosa supraclaviculară stângă ■■ cancerele localizate toracic produc metastaze ganglionare în fosa supraclaviculară dreaptă .

ADENOPATII DIN HEMOPATIILE MALIGNE Adenopatie metastatică la nivelul hilurilor pulmonare – tomografie computerizată .

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL ADENOPATIILOR Se face cu alte tumefacţii cu aceleaşi localizări: »»cervical: lipoame sau afecţiuni ale glandelor salivare »»axilar: hidrosadenita »»inghinal: hernia inghinală .

SINDROMUL FEBRIL ❏❏ TIPURI DE FEBRĂ ❏❏ HIPOTERMIA ❏❏ DIAGNOSTICUL BOLILOR FEBRILE .

TIPURI DE FEBRĂ ❏❏ FEBRA CONTINUĂ ❏❏ FEBRA REMITENTĂ ❏❏ FEBRA INTERMITENTĂ ❏❏ FEBRA RECURENTĂ ❏❏ FEBRA ONDULANTĂ ❏❏ FEBRA NEREGULATĂ .

FEBRA CONTINUĂ ■■ temperatură constantă la un nivel ridicat (38-39°C) ■■ durează 5-14 zile ■■ întâlnită în: »»pneumonia bacteriană »»erizipel »»febră tifoidă .

FEBRA REMITENTĂ ■■ temperatura prezintă variaţii mai mari de 2-3°C între cele două perioade ale zilei ■■ nu scade sub 37 °C ■■ întâlnită în: »»supuraţii pulmonare »»tuberculoză pulmonară »»septicemie .

FEBRA INTERMITENTĂ ■■ temperatură caracterizată de creşteri bruşte până la 39-40°C ■■ temperatura minimă se încadrează în limitele normale ■■ apare în: »»tuberculoza pulmonară »»supuraţii pulmonare »»septicemii ■■ evoluție periodică în: »»malarie »»colecistită acută litiazică .

FEBRA RECURENTĂ ■■ perioade de febră ridicate alternând cu perioade de afebrilitate ■■ este caracteristică pentru limfogranulomatoza malignă PellEbstein .

apoi revenind spre valori normale.FEBRA ONDULANTĂ ■■ temperatură având o curbă ascendentă care atinge un apogeu. cu repetarea ciclului ■■ apare în limfogranulomatoza malignă .

FEBRA NEREGULATĂ ■■ oscilaţii febrile nesistematizate. fără o sistematizare identificabilă ■■ pot apărea în: »»abcesul pulmonar »»bronşiectazie »»colecistite .

DIAGNOSTICUL BOLILOR FEBRILE ❏❏ FEBRA ÎN AFECȚIUNI RESPIRATORII ❏❏ FEBRA ÎN AFECȚIUNI CARDIOVASCULARE ❏❏ FEBRA ÎN AFECȚIUNI DIGESTIVE ❏❏ FEBRA ÎN AFECȚIUNI RENALE ❏❏ FEBRA ÎN AFECȚIUNI HEMATOLOGICE ❏❏ FEBRA ÎN BOLI SISTEMICE (COLAGENOZE) ❏❏ SINDROAME FEBRILE PRELUNGITE .

FEBRA ÎN AFECŢIUNI RESPIRATORII ■■ Virozele respiratorii (stările gripale) ■■ Infecţiile bacteriene ale căilor respiratorii superioare (rinofaringitele) ■■ Anginele .dominate etiologic de streptococul ß hemolitic A (> 85%) ■■ Tuberculoza pulmonară ■■ Pneumoniile bacteriene ■■ Pneumoniile virotice (interstiţiale) ■■ Pleureziile ■■ Trombemboliile pulmonare ■■ Neoplasmul bronhopulmonar .

FEBRA ÎN AFECŢIUNI CARDIOVASCULARE ■■ ■■ Reumatismul articular acut Endocardita bacteriană acută sau subacută: complicaţie a unei valvulopatii preexistente ■■ Pericarditele acute de diferite etiologii ■■ Miocarditele acute ■■ Infarctul miocardic acut (IMA) ■■ Febra de resorbţie a toxinelor din zona de necroză miocardică. primele zile post infarct ■■ Alte complicaţii ale IMA: »»pericardita epistenocardică »»embolii pulmonare »»febra postmanopere: ◆◆ stimulări ◆◆ catetere cardiace venoase .

FEBRA ÎN AFECŢIUNI DIGESTIVE ■■ Toxiinfecţiile alimentare ■■ Colecistite acute ■■ Hepatita virală acută cu debut pseudogripal ■■ Lambliaza ■■ Abcesul hepatic ■■ Cancer hepatic primar sau metastatic ■■ Cancer pancreatic .

FEBRA ÎN AFECŢIUNI RENALE ■■ Infecţii urinare acute sau cronice (pielonefritele) ■■ Supuraţii renale sau pararenale ■■ Tuberuloza renală ■■ Cancerul renal .

FEBRA ÎN AFECŢIUNI HEMATOLOGICE ■■ Anemii (Biermer. hemolitice) ■■ Leucemii acute şi cronice ■■ Limfogranulomatoza malignă (boala Hodgkin) .

FEBRA ÎN BOLI SISTEMICE ■■ Lupusul eritematos diseminat ■■ Sclerodermia ■■ Periartrita nodoasă ■■ Dermatomiozita .

procainamida) »»anticoagulantele dicumarinice (acenocumarolul) »»sedativele (luminal. colecist. metil dopa) »»medicaţia antiaritmică (chinidina. bromuri) . atropina. tiazidele) »»medicaţia hipertensivă (hidralazina. hematoame masive ■■ febra în dereglări neuroendocrine: hipertiroidie. premenopauză ■■ febra stimulată de origine psihiatrică ■■ febra nepatologică din termoreglarea înaltă ■■ infecţia de focar (apendice. sinusurile feţei) »»medicaţia diuretică (diuretice mercuriale. cum ar fi: ■■ febra medicamentoasă: ■■ febra de resorbţie: post infarct miocardic.SINDROAME FEBRILE SAU SUBFEBRILE PRELUNGITE Au o etiologie mai rar întâlnită.

EXAMENUL OCHILOR ❏❏ MODIFICĂRI LA NIVELUL GLOBILOR OCULARI ❏❏ MODIFICĂRI LA NIVELUL PLEOAPELOR ❏❏ MODIFICĂRI LA NIVELUL APARATULUI LACRIMAL .

MODIFICĂRI LA NIVELUL GLOBILOR OCULARI ❏❏ EXOFTALMIE ❏❏ ENOFTALMIE ❏❏ NISTAGMUSUL ❏❏ MODIFICĂRI DE CULOARE ALE SCLERELOR ❏❏ MODIFICĂRI LA NIVELUL CORNEEI ❏❏ MODIFICĂRI LA NIVELUL PUPILELOR .

malformaţii.EXOFTALMIA ■■ proeminenţa globilor oculari în afara orbitelor ■■ în general unilaterală ■■ întâlnită în afecţiuni: »»orbito-oculare (traumatisme. tumori. flegmon) »»encefalo-craniene (tumori hipofizare) Exoftalmie neendocrină .

ENOFTALMIA ■■ înfundarea globilor oculari în orbite ■■ sindromul Claude-Bernard-Horner: Sindrom Claude Bernard Horner »»enoftalmie unilaterală »»ptoză palpebrală »»mioză »»apare în compresii tumorale pe segmentul cervical sau toracic al nervului simpatic (cancerul vârfului pulmonar – Pancoast Tobias) ■■ bilateral apare în: »»peritonite »»cașexii .

greu perceptibilă »»secusă rapidă.NISTAGMUSUL ■■ mişcarea involuntară a globilor oculari are o: »»secusă lentă. care dă şi denumirea sensului său: ◆◆ orizontal ◆◆ orizontalo-rotator ◆◆ rotator vertical ◆◆ multidirecţional .

SCLERE BRUNE SAU NEGRE ❏❏ INFLAMAȚII .MODIFICĂRI DE CULOARE LA NIVELUL SCLERELOR ❏❏ ICTERE .SCLERE ROȘII .SCLERE GALBENE ❏❏ BOALA ADDISON .

FLEISCHER ❏❏ INELUL SENIL .MODIFICĂRI LA NIVELUL CORNEEI ❏❏ INELUL KAISER .GERONTOXONUL .

INELUL KAISER-FLEISCHER ■■ inel de culoare brun-verzuie (săgeată) ■■ apare prin depunere de cupru în caz de degenerescenţă hepatolenticulară (boala Wilson) .

INELUL SENIL .GERONTOXONUL ■■ inel de culoare albă-sidefie (săgeți) ■■ apare prin depunere de lipide (semn de ateroscleroză) .

MODIFICĂRI LA NIVELUL PUPILELOR ❏❏ MIOZA ❏❏ MIDRIAZA ❏❏ INEGALITATEA PUPILARĂ ❏❏ REFLEXELE PUPILARE .

contracția pupilei .MIOZA ■■ micșorarea.

dilatarea pupilei .MIDRIAZA ■■ mărirea.

ANIZOCORIA Heterocromie cu anizocorie și sindrom Horner .INEGALITATEA PUPILARĂ .

ANIZOCORIA Anizocorie. Instilare de Tropicamide în ochiul drept.INEGALITATEA PUPILARĂ . .

INEGALITATEA PUPILARĂ .ANIZOCORIA .

Sindrom Horner .ANIZOCORIA Anizocorie.INEGALITATEA PUPILARĂ .

MODIFICĂRI LA NIVELUL PLEOAPELOR ❏❏ PTOZA PALPEBRALĂ ❏❏ LAGOFTALMIA ❏❏ ECHIMOZELE PALPEBRALE ❏❏ EDEMUL PALPEBRAL ❏❏ XANTELASME .

LAGOFTALMIA ■■ lărgirea fantei palpebrale ■■ imposibilitatea închiderii pleoapelor ■■ apare în paralizia periferică a nervului facial .

ECHIMOZELE PALPEBRALE ■■ apar în: »»traumatismele feței »»fractura de bază de craniu .

XANTELASME ■■ pete »»gălbui (săgeată) »»proeminente în jurul pleoapelor »»mai ales la pleoapa superioară ■■ cauza: depunerea de lipide ■■ apar în: »»ateroscleroză »»hipercolesterolemie .

XANTELASME .

fum »»în sindromul “lacrimilor de crocodil” apărut la cei cu fracturi cranio-faciale Sindrom Sjögren ■■ scăderea secreţiei lacrimale: »»apare în diabetul zaharat »»sindromul Sjögren .MODIFICĂRI LA NIVELUL APARATULUI LACRIMAL ■■ creşterea secreţiei lacrimale: »»apare în boala Basedow »»lumină puternică »»nevralgie de trigemen »»conjunctivite »»corpi străini intraoculari »»contact cu substanţe iritante.

SEMIOLOGIA PĂRULUI ❏❏ MODIFICĂRI DE ORDIN CANTITATIV ❏❏ MODIFICĂRI DE CULOARE A PĂRULUI .

MODIFICĂRI DE ORDIN CANTITATIV ❏❏ CĂDEREA PĂRULUI ❏❏ HIPOPILOZITATEA ❏❏ HIPERPILOZITATEA .

CĂDEREA PĂRULUI ❏❏ ALOPECIA ❏❏ CALVIȚIA ❏❏ PELADA .

ALOPECIA ■■ ■■ căderea »»parțială »»generală a părului poate fi »»reversibilă »»ireversibilă .

ALOPECIA Alopecia areata .

CALVIȚIA ■■ căderea părului numai din regiunea păroasă a capului .

PELADA ■■ alopecie insulară .

PELADA .

HIPERPILOZITATEA ❏❏ HIPERTRICOZA ❏❏ HIRSUTISMUL ❏❏ VIRILISMUL PILAR .

HIPERTRICOZA ■■ hiperpilozitate cu topografie normală pentru sexul respectiv ■■ cauza: »»ereditară »»câştigată (porfirie) .

tulburări hormonale) .HIRSUTISMUL ■■ hiperpilozitate care depăşeşte zonele normale păroase ■■ la femei are topografie masculină ■■ de cauză »»ereditară »»câştigată (neoplasm ovarian.

VIRILISMUL PILAR ■■ hipertricoză (defeminizare) prin exagerarea pilozităţii feţei + ■■ fenomene de androgenizare: »»îngroşarea vocii »»atrofia mamelelor ■■ Bărbia unei paciente afectate de virilismul pilar apare în hiperproducţia de hormoni androgeni (boala Cushing. tumori ovariene) .

MODIFICĂRI DE CULOARE A PĂRULUI ■■ caniție sau încărunţire ■■ albirea părului pe măsura înaintării în vârstă ■■ există: »»caniţie fiziologică »»boli care produc încărunţirea părului: ◆◆ diabetul zaharat ◆◆ hipertiroidia Caniție .

SEMIOLOGIA UNGHIILOR ❏❏ MODIFICĂRI DE CULOARE ❏❏ MODIFICĂRI DE FORMĂ .

MODIFICĂRI DE CULOARE ❏❏ LEUCONICHIA ❏❏ MELANONICHIA ❏❏ ALTE MODIFICĂRI .

pe suprafaţa unghiei) ■■ cauze: »»ereditară »»manichiură »»degerături »»septicemie »»albinism »»ciroză hepatică .LEUCONICHIA ■■ colorarea în alb a unghiei ■■ poate fi parţială (pete albe. mici.

MELANONICHIA ■■ colorarea în negru sau brun a unghiilor ■■ cauze: »»contactul mâinilor cu substanţe colorante »»tratament prelungit cu: ◆◆ tetraclină ◆◆ fenolftaleină .

ALTE MODIFICĂRI Impregnare cu nicotină a unghiilor .

MODIFICĂRI DE FORMĂ ❏❏ PLATONICHIA ❏❏ KOILONICHIA ❏❏ UNGHIILE HIPOCRATICE ❏❏ ONICOGRIFOZA ❏❏ ȘANȚURI ❏❏ ONICOLIZA ❏❏ ONICOMICOZA .

PLATONICHIA ■■ unghii »»plate »»turtite (cu convexitatea ştearsă) prin dispariţia curburilor normale ■■ apare în anemia feriprivă .

KOILONICHIA ■■ unghii »»concave (cu marginea liberă ridicată) »»subţiri »»fragile ■■ apar în anemiile feriprive .

UNGHIILE ÎN STICLĂ DE CEASORNIC DEGETE HIPOCRATICE ■■ degete în “băţ de toboşar” ■■ unghii în “sticlă de ceasornic” .

ONICOGRIFOZA ■■ unghii cu aspect de gheară sau cioc de papagal ■■ apare în: »»degerături »»arsuri ale degetelor .

ȘANȚURI ■■ pot fi: »»transversale »»longitudinale ■■ apar la mai multe unghii ■■ apar în: »»eczeme »»piodermite .

ONICOLIZA ■■ desprinderea unghiei de pe patul unghial ■■ apar în: »»micoze »»panariţii Onicomicoză .

ONICOMICOZA .

Lasègue ❏❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA RESPIRATORIE ❏❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA CARDIOVASCULARĂ ❏❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA DIGESTIVĂ ❏❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA REUMATISMALĂ ȘI DE COLAGEN ❏❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIONALĂ ❏❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA ENDOCRINĂ ❏❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ ❏❏ MODIFICĂRILE CAVITĂȚII BUCALE ÎN ALTE CONDIȚII PATOLOGICE .SEMIOLOGIA CAVITĂŢII BUCALE ŞI FARINGELUI  ”Limba şi cavitatea bucală nu trădează boala. ci starea în care se află bolnavul”.

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA RESPIRATORIE Candidoză orală ■■ depozite alb-gălbui ■■ apare în urma tratamentelor antibiotice repetate .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA RESPIRATORIE Herpes labial .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA RESPIRATORIE Tonsilită foliculară .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA RESPIRATORIE Gingivită .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA CARDIOVASCULARĂ Aftă .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE
ÎN PATOLOGIA CARDIOVASCULARĂ

Afte

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE
ÎN PATOLOGIA CARDIOVASCULARĂ

Limbă saburală

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE
ÎN PATOLOGIA CARDIOVASCULARĂ

Limbă saburală

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE
ÎN PATOLOGIA DIGESTIVĂ
■■

Gastrita cronică

■■

Ulcerul gastro-duodenal

■■

Neoplasmul gastric

■■

Hepatopatii cronice

■■

Afecţiuni biliare

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE
ÎN PATOLOGIA DIGESTIVĂ

Limbă scrotală

NEOPLASMUL GASTRIC

Limbă geografică

NEOPLASMUL GASTRIC

Limbă geografică

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA
REUMATISMALĂ ŞI DE COLAGEN

Sclerodermie. Limitarea deschiderii gurii.

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA
REUMATISMALĂ ŞI DE COLAGEN

Sclerodermie. “Profilul de pasăre”.

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA
METABOLICĂ ŞI NUTRIŢIONALĂ
■■

mucoasa bucală şi linguală

»»roşie-aprinsă, depapilată
»»limba îşi poate mări dimensiunile
(macroglosie)

Macroglosie. Amprente dentare.

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA METABOLICĂ ŞI NUTRIŢIONALĂ Limbă mărită. depapilată. Hipersecreție salivară. .

Macroglosie .MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA ENDOCRINĂ Acromegalie.

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ Rujeola .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ Rujeola – pete Koplik .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ Rujeola – pete Koplik .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ ■■ afectează »»mucoasa ◆◆ labială ◆◆ bucală »»buzele »»regiunile ◆◆ peribucală ◆◆ nazolabială Herpes simplex .

...MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ . . și la adultul tânăr Parotidită epidemică la copil ..

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ Eritemul papilei parotidiene în parotidita epidemică .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ Herpangină .cauzat de virusul Coxsackie tipul A .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ ■■ stomatita candidozică: »»depozite alb-cremoase localizate pe mucoasa bucală şi linguală »»afectează cu precădere mucoasa bucală şi cea linguală Candidoză bucală ■■ secundară tratamentelor cu antibiotice cu spectru larg ■■ în cursul unor afecţiuni ca: »»diabetul zaharat »»tuberculoza »»bolile consumptive .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ Gingivită acută ulcerativă – infecție cu spirochete și fusiformi .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ Angină acută în mononucleoza infecțioasă .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN ALTE CONDIŢII PATOLOGICE ■■ ■■ Saturnism apar modificări de: »»stomatită »»hipersecreţie salivară »»lizereu gingival »»modificări dentare cauze: intoxicații cronice cu »»plumb »»bismut »»mercur »»cupru .

în care apare o Sindrom Stevens-Johnson pseudomembrană caracteristică de culoare albă sau gri la nivelul mucoasei oronazale și anogenitale ■■ la nivelul buzelor apar cruste hemoragice ■■ aparatul pulmonar.MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN ALTE CONDIŢII PATOLOGICE ■■ modificări ale mucoasei bucale: »»vezicule »»mici ulceraţii acoperite de false membrane ■■ localizate pe »»gingii »»buze Sindromul Stevens-Johnson ■■ formă adesea fatală a eritemului multiform. gastrointestinal. cardiac și renal pot fi de asemenea afectate .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN ALTE CONDIŢII PATOLOGICE Sindrom Stevens-Johnson .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN ALTE CONDIŢII PATOLOGICE Sindrom Stevens-Johnson .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN ALTE CONDIŢII PATOLOGICE Stomatită .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN ALTE CONDIŢII PATOLOGICE Sindrom Behcet .

MODIFICĂRILE CAVITĂŢII BUCALE ÎN ALTE CONDIŢII PATOLOGICE Sindrom Behcet .

SEMIOLOGIA SISTEMULUI MUSCULO-ADIPOS ❏❏ PALPAREA TEGUMENTELOR ❏❏ PALPAREA ȚESUTULUI CELULO-ADIPOS ❏❏ SEMIOLOGIA MUSCULATURII .

caşectizante şi în deshidratări masive. de gradul de îmbibaţie cu lichide. Turgescenţa pielii (elasticitatea) este condiţionată de afluxul de sânge şi limfă. Turgescenţa pielii este crescută în caz de prezența edemelor. reumatism articular acut. . stări de şoc.PALPAREA TEGUMENTELOR Palparea pielii ne oferă informaţii asupra turgescenţei şi umidităţii. Umiditatea pielii este crescută în hipertiroidie. Turgescenţa pielii este mult mai redusă în boli consumptive. diabet zaharat dezechilibrat hipoglicemic. nevroze astenice.

PALPAREA ȚESUTULUI CELULO-ADIPOS ❏❏ OBEZITATEA ❏❏ EMACIEREA ❏❏ CAȘEXIA ❏❏ MARASMUL .

SEMIOLOGIA MUSCULATURII ■■ mialgiile ■■ atrofiile musculare ■■ hipertrofiile musculare ■■ contracturile musculare ■■ retracţiile musculare ■■ hipertonia musculară (spasticitatea) ■■ hipotonia musculară (flasciditatea) ■■ parezele şi paraliziile (plegiile) .

SEMIOLOGIA SISTEMULUI OSTEOARTICULAR ❏❏ KINETICA ARTICULARĂ ACTIVĂ ȘI PASIVĂ ❏❏ EXAMENUL SISTEMULUI OSTEOARTICULAR ❏❏ SINDROAME CLINICE ÎN ARTROPATII .

EXAMENUL SISTEMULUI OSTEOARTICULAR ❏❏ MÂNA ❏❏ COTUL ❏❏ UMĂRUL ❏❏ COLOANA VERTEBRALĂ ❏❏ GENUNCHIUL ❏❏ GAMBA ❏❏ PICIORUL .

EXAMENUL MÂINII ❏❏ CONTRACTURA DUPUYTREN ❏❏ DEGETELE HIPOCRATICE .

CONTRACTURA DUPUYTREN ■■ scleroza ■■ retracția ■■ fibroza aponevrozei palmare .

operat pe partea dreaptă ■■ modificarea articulaţiilor metacarpofalangiene şi interfalangiene ■■ instalarea flexiei permanente a degetelor ■■ se datorează unui proces inflamator sau ischemic cu fibroza şi scleroza muşchiului.CONTRACTURA DUPUYTREN Contractură Dupuytren bilateral. care devine mai scurt .

CONTRACTURA DUPUYTREN ■■ cauze: »»microtraumatisme repetate în unele meserii: ◆◆ croitori ◆◆ cizmari ◆◆ muncitori cu ciocane pneumatice »»infecţii ◆◆ neuro-virotice medulare ◆◆ nevritice .

DEGETELE HIPOCRATICE ■■ degete în “băţ de toboşar” ■■ unghie în “sticlă de ceasornic” .

DEGETELE HIPOCRATICE .

DEGETELE HIPOCRATICE ■■ extremitatea distală a degetelor cu aspect de “beţe de toboşar” .

EXAMENUL COTULUI Artrită urică .

EXAMENUL UMĂRULUI .

EXAMENUL COLOANEI VERTEBRALE ❏❏ CIFOZA DORSALĂ ❏❏ SCOLIOZA ❏❏ LORDOZA ❏❏ TORTICOLIS .

ca în: »»osteoporozele senile »»spondilita anchilozantă »»rahitism .CIFOZA DORSALĂ ■■ deformarea coloanei în plan sagital cu concavitatea anterioară ■■ cifoza arcuată (imagine) se întâlneşte în afecţiunile ce interesează coloana vertebrală pe o întindere mai mare.

CIFOZA DORSALĂ ■■ deformarea coloanei în plan sagital cu concavitatea anterioară ■■ cifozele angulare (Gibus) . cum se întâlneşte în: »»fracturi vertebrale »»morbul Pott »»osteomielită »»metastaze vertebrale .cu deformarea în unghi a coloanei dorsale.apar în afecţiunile care produc o distrucţie vertebrală cu tasarea corpurilor vertebrale. cu rază mică de curbură (săgeți) .

SCOLIOZA ■■ deviere laterală a coloanei vertebrale în plan frontal ■■ se denumește după convexitatea ei »»poate fi: ◆◆ sinistro-convexă ◆◆ dextro-convexă Scolioză dextroconvexă .

SCOLIOZA Scolioză sinistroconvexă .

LORDOZA ■■ deviaţie în plan sagital a coloanei vertebrale ■■ accentuarea flexiei dorsale fiziologice a coloanei »»cervicale »»lombare (săgeți) .

TORTICOLIS ■■ deviaţie a coloanei cervicale ■■ înclinarea de o parte a capului .

Tof gutos (săgeată) .EXAMENUL GENUNCHIULUI Artrită urică.

Genu varum. Picioare în ”X”. .EXAMENUL GAMBEI Genu valgum. Picioare în ”O”.

EXAMENUL PICIORULUI ❏❏ PICIOR SCOBIT ❏❏ PICIOR ECVIN ❏❏ PICIOR PLAT .

PICIOR ECVIN ■■ accentuarea flexiei plantare a antepiciorului ■■ deformarea piciorului ■■ persoana respectivă calcă pe pământ cu articulaţiile metatarso-falangiene .

PICIOR PLAT ■■ prăbuşirea bolţii plantare ■■ numit și platfus .

febra reumatică. reumatismul Sokolski-Bouillaud) ■■ poliartrita reumatoidă ■■ spondilita anchilozantă (boala Bechterew) ■■ sindromul Sjögren-Gougerot ■■ sindromul Reiter ■■ artrita urică ■■ artrozele ■■ lumbago ■■ lombosciatica .SINDROAME CLINICE ÎN ARTROPATII ■■ reumatismul articular acut (RAA.

POLIARTRITA REUMATOIDĂ ■■ leziunile distructive articulare duc în timp la: »»deviaţia ulnară a degetelor »»anchiloze .

POLIARTRITA REUMATOIDĂ Noduli reumatoizi periarticulari (cot) Deviație ulnară a degetelor .

POLIARTRITA REUMATOIDĂ Deviație ulnară .

SPONDILITA ANCHILOZANTĂ .BOALA BECHTEREW ■■ coloană “în trestie de bambus” ■■ interesează caracteristic: »»articulaţiile ◆◆ intervertebrale mici ◆◆ sacroiliace »»ligamentele intervertebrale ■■ în fazele incipiente diagnosticul este mai ales radiologic .

care devine rigidă.BOALA BECHTEREW ■■ poziție caracteristică prin instalarea unei cifoze arcuate a întregii coloane cervico-dorso-lombare.SPONDILITA ANCHILOZANTĂ . imobilă ■■ genunchi flectați compensator .

SINDROMUL SJÖGREN-GOUGEROT ■■ se caracterizează prin asocierea: »»poliartritei »»hipertrofia glandelor salivare (săgeată) »»xerostomia »»keratite ■■ alte leziuni sistemice .

SINDROMUL SJÖGREN-GOUGEROT Xerostomie .

SINDROMUL REITER ■■ se manifestă prin: »»conjuctivită »»artrită »»uretrită »»balanită »»keratodermie palmoplantară »»ulceraţii mucoase ■■ fenomenele de poliartrită se însoţesc de distrucţie articulară .

SINDROMUL REITER Keratodermie plantară .

ARTRITA URICĂ ■■ apariţia de noduli subcutanaţi: »»periarticular (imagine) »»la nivelul cartilajului urechii (tofi gutoşi) .

ARTRITA URICĂ ■■ fenomene inflamatorii violente: »»durere »»eritem »»edem local »»căldură/hipertermie locală .

ARTROZELE ■■ apar »»cu înaintarea în vârstă »»prin uzura cartilajului articular »»apariţia de excrescenţe osoase la marginea cartilajului (osteofite marginale – săgeți) Osteofite la nivelul coloanei cervicale .

ARTROZELE Osteofite. Calcificare de inel la nivelul coloanei vertebrale .

ARTROZELE ■■ nodulii Heberden şi Bouchard ■■ apar ca osteofite marginale la nivelul articulaţiilor mici interfalangiene în artroza articulaţiilor interfalangiene ale mâinilor: »»Heberden pe falanga distală »»Bouchard pe falanga proximală B H Noduli Heberden şi Bouchard .

ARTROZELE Noduli Heberden şi Bouchard – imagine radiologică .

LUMBAGO ■■ se caracterizează prin: »»lombalgii »»impotenţă funcţională a coloanei vertebrale lombare »»eventual scolioză asociată »»contractură musculară paravertebrală lombară .

LOMBOSCIATICA ■■ se caracterizează prin asocierea: »»semnelor clinice pentru lumbago »»durerii cu iradiere în membrul inferior ■■ la flexia coapsei pe abdomen (săgeată) cu genunchiul în extensie. datorită elongaţiei nervului sciatic apare durere în regiunea lombosacrală – semnul Lasègue .

SIMPTOME MAJORE ❏❏ DUREREA ❏❏ CEFALEEA ❏❏ VERTIJUL ❏❏ ASTENIA ❏❏ TRANSPIRAȚIA (SECREȚIA SUDORALĂ) ❏❏ PRURITUL ❏❏ SCĂDEREA PONDERALĂ .

■■ Factori care ameliorează durerea – repaus. alimentaţie etc. ■■ Simptome de acompaniament – tuse. frig. medicamente etc. alimentaţie etc. ■■ Factori agravanţi – alcool. greţuri. vărsături etc. . ore. repaus.DUREREA ■■ Localizarea durerii – la o zonă topografică şi nu la un organ ■■ Iradierea durerii – care poate fi tipică sau atipică ■■ Caracterul durerii – compararea durerii cu alte senzaţii ■■ Intensitatea durerii – aprecierea durerii pe o scară de la 1 la 10 ■■ Durata durerii – în minute. zile ■■ Frecvenţa şi periodicitatea ■■ Condiţii de apariţie – efort.

Examenul neurologic rămâne cel mai important putând releva un sindrom de cefalee prin hipertensiune intracraniană sau o cefalee tumorală. ■■ structurile senzitiv dureroase ■■ clasificarea etiologică a cefaleei . digestiv şi renal. intesitatea durerii. condiţiile de apariţie. durata. precizându-se: debutul şi modul instalării cefaleei. Examenul obiectiv vizează în deosebi aparatul cardiovascular. simptome ce însoţesc cefaleea.CEFALEEA ■■ ■■ ■■ ■■ Anamneza trebuie să fie detaliată. caracterul durerii. Antecedentele personale şi heredo-colaterale pot da indicii în stabilirea cauzei cefaleei. localizarea durerii.

ţesutul subcutanat. glosofaringian şi vag .STRUCTURILE SENZITIV DUREROASE ■■ pielea. artere şi periostul craniului ■■ structurile oculare. ale urechii şi cavităţii nazale ■■ sinusurile venoase intracraniene şi venele tributare ■■ părţi ale durei de la baza craniului ■■ nervii trigemen. muşchi.

insuficienţă renală. arterita temporală Horton. nevralgii. la nivelul coloanei vertebrale cervicale în bolile generale: hipertensiune arterială. inflamaţii prin procese intracraniene neexpansive: migrena. colecistopatii cronice ■■ cefaleea posttraumatică ■■ cefaleea psihogenă . sindromul Morgagni-Morel. nazală. anemii.CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ A CEFALEEI ■■ ■■ ■■ ■■ prin procese intracraniene expansive: tumori. cefaleea histaminică Horton prin procese extracraniene: boala Paget. origine otică. insuficienţă cardiacă. oculară. stări febrile. abcese.

accidente vasculare cerebrale. labirintite virale.VERTIJUL ■■ Senzaţie falsă de deplasare rotatorie – orizontală sau verticală a bolnavului în spaţiu şi a obiectelor din jur. stări posttraumatice. acufene unilaterale). »»vertijul central: scleroza în plăci. Semnul obiectiv este NISTAGMUSUL. insuficienţa circulatorie vertebro- bazilară. . boala Méniere (vertij rotator. neurinomul de nerv acustic. ■■ Diagnosticarea necesită o anamneză detaliată. ■■ Clasificare etiologică: »»vertijul periferic: otita cronică. surditatea unilaterală. nevrita vestibulară. Este sindromul funcţional al suferinţei vestibulare. fracturi de stâncă temporală. unele tumori.

calciu. fiziopatologic .poate fi indusă de scăderea cantităţii de oxigen la nivelul celulelor nervoase şi musculare. . de scăderea aportului de substanţe nutritive energogene şi a unor minerale (potasiu.ASTENIA Astenia . magneziu. trebuie diferenţiată de oboseala fiziologică care apare după activitatea zilnică obişnuită şi care dispare după repaus.diminuarea patologică a capacităţii de efort fizic şi/sau intelectual. ca şi de stările de surmenaj sau de suprasolicitare în care se produce o epuizare a forţelor organismului pentru precizarea cauzei unei astenii .o anamneză amănunţită. fier). o senzaţie de oboseală nejustificată de efort şi care nu dispare după repaus. ■■ ■■ ■■ ■■ simptom frecvent întâlnit. un examen clinic complet şi o serie de investigaţii paraclinice.

SECREȚIA SUDORALĂ ■■ În condiții normale de repaus și activitate: 800 ml/24 ore ■■ Modificări patologice ale secreției sudorale: »»creșterea cantității de secreție sudorală »»scăderea cantității de secreție sudorală »»alte modificări ale secreției sudorale .

HIPERSUDORAȚIA ■■ Tulburări neuro-vegetative şi emoţii ■■ Boli infecto-contagioase (gripă.) ■■ Infecţii pulmonare (pneumonie. tuberculoză) ■■ Boli endocrine (hipertiroidie) ■■ Boli neurologice (boala Parkinson) ■■ Boli dermatologice (infecţii cutanate) ■■ Hemoragie digestivă superioară sau inferioară ■■ Comă hipoglicemică şi hipercapnică ■■ Boli cardiace (infarct miocardic acut) ■■ După diferite tratamente (antipiretice . bruceloză etc.aspirină) .

HIPOSUDORAȚIA ■■ Boli dermatologice (psoriazis) ■■ Boli neurologice (polinevrită) ■■ Colagenoze (sclerodermie) ■■ Sindromul Claude-Bernard-Horner ■■ Hipotensiune arterială ortostatică ■■ După diferite medicamente: atropină. . beladonă. etc.

ALTE MODIFICĂRI ALE SECREŢIEI SUDORALE ■■ ■■ ■■ ■■ SUDAMINA – erupţie cutanată caracteristică HIDROSADENITA – inflamaţie a glandelor sudoripare ale regiunii axilare Modificări ale compoziţiei secreţiei: în mucoviscidoză există eliminări crescute de clorură de sodiu. peste 70 mEq‰ (normal < 55 mEq‰) .

SUDAMINA ■■ erupţie cutanată sub formă de: »»proeminenţe multiple »»mărimea gămăliei de ac »»acoperă pielea ca o rouă »»au conţinut lichidian limpede ■■ cauza: obstrucţia canalului glandelor sudoripare .

HIDROSADENITA ■■ inflamaţie (abces) a glandelor sudoripare ■■ localizate în regiunea axilară .

parazitoze intestinale ■■ Boli metabolice: hiperuricemie (gută) ■■ Diabet zaharat ■■ Boli dermatologice: psoriazis. acnee ■■ Boli digestive: icter. pediculoză.PRURITUL ■■ ■■ Pruritul se întâlneşte în numeroase afecţiuni. leucemia limfatică cronică ■■ Boli parazitare: scabie. nevroză astenică. Cauze: Boli alergice: alergii alimentare sau medicamentoase ■■ Boli hematologice: boala Hodgkin. Poate fi fiziologic sau patologic. putând fi şi un factor de agravare (poate cauza insomnie). ciroză biliară primitivă ■■ Boli renale: insuficienţă renală cronică ■■ Diverse: prurit senil. sarcină ■■ ■■ .

PRURITUL Urme / leziuni de grataj .

PRURITUL Erupţie pruriginoasă în boala Hodgkin .

PRURITUL Sarcoptes scabiei Scabie .

PRURITUL Pediculoză .

PRURITUL Acne fulminans .

PRURITUL Acne keloidalis .

PRURITUL Alergie alimentară .

Se cercetează: »»obiceiurile alimentare »»scăderea poftei de mâncare »»o boală digestivă »»o tulburare metabolică »»un neoplasm digestiv sau cu altă localizare . precum şi viteza cu care s-a realizat.SCĂDEREA PONDERALĂ ■■ ■■ Trebuie precizate fluctuaţiile prin diferenţa de kilograme între trecut şi momentul consultaţiei.

Bucureşti. 1978 6. Dorobanţu M: Compendiu de boli cardiovasculare. Timişoara. Editura Didactică şi Pedagogică. Buligescu L: Tratat de hepato-gastroenterologie. Douglas A: Respiratory Diseases. Gherasim L: Medicină Internă. 1996 7. Walker WF: Color Atlas of Peripheral Vascular Diseases. Bariéty J: Semiologie medicală. hepatice şi pancreatice. Bucureşti. Paris. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Medex. 2004 15. Editura William Cloves. 1981 13. București. Bucureşti. Editura Medicală Amaltea. 1979 5. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Universitară Carol Davilla. Branea ID: Medicină internă de ambulator. Bucureşti. Domnişoru LD: Compendiu de medicină internă.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Bucureşti 1999 17. Basic Diagnostic and Therapeutic Approaches. 2004 2. Bucureşti. Editura Medicală. Editura Sport-Turism. Georgescu M: Semiologie Medicală. Stonebridge PA. London. 1994 9. Editura Naţional. 1998 18. Second edition. Barbu R: Explorări funcţionale. 1981 3. Editura Facla. Anastasatu C: Pneumoftiziologie.M. Bucureşti 1999 11. Georgescu D: Semeiologie Medicală. Editura Medicală. Dancău Gh: Semiologia aparatelor respirator şi cardiovascular. Lippincott Williams&Wilkins. Cluj Napoca 1997 8. Feighin M: Lexicon de simptome şi sindroame. Bucureşti. SUA. 1967 16. 1995 14. Brînzeu P: Simţul clinic şi arta diagnosticului. Boloşiu HD: Semiologie medicală. Belch JJF. Bolile digestive. Londra. Bucureşti. Mosby-Wolfe. Crofton J. Timişoara. 1975 12. U. Baciu CC: Anatomia funcţională şi biomecanica aparatului locomotor. 1977 4. Editura Masson. Philadelphia. 1973 10. McCollum PT. Lito. Editura Didactică şi Pedagogică. 1999 .F. Abela GS: Peripheral Vascular Disease. Bucureşti. Bonniot R. Bariéty M. Editura Ştiinţifică.

M. Ramrakha: Manual de medicină clinică. Bolile Cardiovasculare. Editura Medicală. vol I. 36. vol.I. 1973 32. Bucureşti. Dan SH. Târgu Mureş. Saunders Company. Editura Didactică şi Pedagogică RAS. Ilinescu I: Semiologie generală cardiovasculară. Bucureşti. 17th Edition. Ilinescu I: Tratat de clinică şi patologie medicală. Editura McGraw Hill. W. 1982. 30. Editura Bailliere-Tindall. Editura Medicală. Grigorescu M. 1993 37. Moldovan T: Semiologie clinică medicală. Kasper D. 1975 25. Editura Medicală. New York. 2001 26. Editura Didactică şi Pedagogică. U. Hodgetts TS. Goor DA. 1993 33. Editura Gustav Fischer. Editura Medicală. 1993 39. 1992 23. Gluhovschi Gh (eds): Nefrologie. 1995 31. 2004 27. Editura Medicală Naţională. Mihăilescu VV: Breviar de semiologie medicală. Longmore JM. 1977 22. Bucureşti. Bucureşti. Hope RA.19. vol. Wyngaarden JB. New York. London. Editura Medicală Naţional. Hadorn W. Editura Tehnică. Bucureşti 1996 28. Editura Medicală. Raven Press. Pascu O: Tratat de Gastroenterologie clinică. Zöllner N: Vom Symptom zur Diagnose. Editura Didactică şi Pedagogică. Grigorescu M: Tratat de gastroenterologie vol. Goia I: Propedeutică medicală. Grune & Stratton. Negoiţă CI: Clinică Medicală vol. Kumar PJ. Bucureşti. Bucureşti. Bratu DC: Curs de semiologie medicală. Bucureşti. 1996 21. Bucureşti. Miller AJ: Diagnosis of Chest Pain. Editura Tehnică. Editura Didactică şi Pedagogică. 1995 40. Editura Medicală. II. Bucureşti. 1964 24. Grigorescu M.I. Bucureşti 1997 29.F. Bucureşti. Olosz E. 1989. Jameson LJ: Harrison’s Principles of Internal Medicine. I. 2002 20. Gherasim C (sub redacţia): Medicina internă. Fauci A. Smith LH: Cecil Textbook of Medicine. 2004 35. Pascu O: Tratat de Gastroenterologie clinică. Gherasim L (sub redacţia): Bolile aparatului renal în Medicină Internă vol IV. Editura Helicon. Clark ML: Clinical Medicine. Gligore V: Semiologie medicală.II. Lillehei CW: Congenital Malformations of the Heart.B. 1991 . vol. Bucureşti. Grigorescu M: Tratat de hepatologie. Clinica bolilor renale şi hematologice. Timişoara. 1985 34. Jena. Braunwald E. Bucureşti. 1988 38.

1980. R (sub red. Editura Junimea. Editura Medicală. Stanciu C. 1977 57. 1997 46. Editura Junimea. 1999 43. Iaşi. 1984 47. Sanders CA: Clinical Cardiology. Stanciu C: Semiologie medicală de bază. Zwiebel WJ. Moangă M: Clinica şi tratamentul bolilor reumatice. Şuţeanu S. Grune&Stratton New York. Editura Medicală Universitară. 1977 53. A Textbook of Cardiovascular Medicine. Bucureşti. 1988 48. 30th Edition. Willerson JT. Editura Medicală. New Jersey. Editura Didactică şi Pedagogică. 7th Edition.): Tratat de medicină internă. Popescu EA: Semiologie Anatomoclinică Biochimică Fiziopatologică vol III. Cluj Napoca. Cluj Napoca. Bonow RO. Vlaicu R. Teterboro. Vlaicu R. Pop Petre D: Curs de medicină internă ambulatorie.): Textbook of Interventional Cardiology. Dudea C: Propedeutica bolilor cardiovasculare. 2003 54. 5th Edition. 2005 59. Ohman M: Netter’s Cardiology. Editura Saunders. 1991 . 1990 52. Editura Medicală. Bolile cardiovasculare. U. 1976 56. Pellerito JS: Introduction to Vascular Ultrasonography. Iaşi. Libby P. Ionescu-Blaja V.F. Pascu O: Gastroenterologie vol II. Elsevier Saunders. 2002 50. Popescu EA: Semiologie Anatomoclinică Biochimică Fiziopatologică vol II. Târgu Mureş. New York. Pascu O: Gastroenterologie vol I. 2004 49. 2003 60.41. Elsevier Saunders. Bucureşti. Bucureşti. Harrison’s Principles of Internal Medicine”. Păunescu Podeanu A: Baze clinice pentru practica medicală. 1979 55. 1989 51. Braunwald E: Braunwald’s Heart Disease. Editura Medicală Universitară. Editura Medicală. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. 1999 42. Păun. Zipes DP. Runge MS. 1990 45.M. Stan M: Curs de semiologie medicală. Bucureşti. Topol EJ (sub red. Editura Medicală. Dudea C: Diagnosticul bolilor cardiovasculare. Editura Medicală. Icon Learning Systems.): Afecţiunile aparatelor respirator şi cardiovascular. Editura Mc Graw-Hill. Philadelphia: Saunders. 1988 44. aparatul cardiovascular. Streian C: (sub red. 2005 58. Bucureşti. Dorland’s Illustrated Medical Dictionary. Editura Medicală.