Professional Documents
Culture Documents
Nectarul zeilor:
Originea acestui arbore se pierde in negura timpului. Cu secole inaintea nasterii lui Christos,
grecii au adus de pe teritoriul Armeniei de astazi primele caise uscate si primii samburi de
cais, cu care au sadit livezi ce rodeau fructe aurii-portocalii si parfumate. Gustul lor dulcesuculent li s-a parut atat de bun, incat i-au atribuit sorginte divina, socotindu-l un nectar al
zeilor, iar caisele au devenit ofrande pentru Divinitate. De la greci, caisii au fost preluati de
romani, care i-au raspandit in intreaga Europa si in Africa, numindu-i Prunus armeniaca,
adica pruni de Armenia, denumire stiintifica ce s-a pastrat pana astazi. Si, totusi, originea
caisilor pare a fi mult mai indepartata decat Armenia, dovezile arheologice aratand ca acestia
erau cultivati in India si China acum nu mai putin de cinci mii de ani, deci cu mult inainte ca
ei sa ajunga in zona Caucazului. Si, curios lucru, la fel ca si in Grecia ori Roma antica, in
stravechile civilizatii asiatice se spunea despre caise ca poarta in ele o particica din nectarul
zeilor. Mai mult, se credea ca cei care consuma aceste fructe binecuvantate vor beneficia de
un trup tanar si viguros, dar si de o minte agera, pana la varste inaintate. Si asa si este, dupa
cum o confirma, cateva milenii mai tarziu, studiile stiintifice. Dar inainte de a vorbi despre
acestea, sa aflam alte cateva secrete ale caiselor.
Carte de vizita
Caisele sunt fructul unui arbore care atinge la maturitate 8-12 metri inaltime, cu frunze de un
verde deschis, si cu fructe care se coc incepand cu sfarsitul lui iunie si pana in august. In lume
sunt cunoscute nu mai putin de 300 de varietati de caise, de la cele total lipsite de puf, din
Japonia, la caisele cu coaja subtire si care se usuca rapid la soare, care cresc pe solul stancos
din Turcia. La noi, pana de curand, cele mai populare soiuri au fost celebrele zarzare - mult
mai mici decat caisele, pe care le gasim acum in comert, cu coaja pistruiata si batand spre
rosiatic, extrem de parfumate si dulci precum mierea. Toate aceste caise au proprietati
medicinale nebanuit de puternice, de care vom beneficia din plin, cu o conditie: sa stim cum
sa le administram. Din acest motiv, vom acorda si o mare atentie acestui subiect.
Mod de administrare
De la bun inceput, trebuie spus ca anumite substante vindecatoare, cum ar fi pigmentii care
dau culoarea portocalie caiselor si care au, totodata, si un efect puternic antioxidant, se gasesc
exclusiv in caisele proaspete, precum si in cele uscate la soare (sau artificial, dar la
temperaturi scazute) si, intr-o masura ceva mai mica, in cele congelate, nu insa si in cele
preparate termic, la temperaturi mai mari de 60 de grade Celsius. Ca atare, pentru a obtine
efecte terapeutice, ne vom orienta doar spre consumul fructelor ca atare, preparatele din ele
neavand efectele terapeutice scontate.
Caisele proaspete
Doza minima pentru a obtine beneficii de pe urma administrarii acestor fructe este de 350 de
grame pe zi. De altfel, aceasta este si portia zilnica minima recomandata si de nutritionisti.
Deja, in aceasta doza, fructele incep sa aiba efectele scontate, de prevenire a bolilor. Pentru a
vindeca, insa, anumite afectiuni, este necesar sa marim mult doza si sa stabilim un anumit
interval de timp de administrare. Cu alte cuvinte, avem nevoie de o cura, despre care vom
vorbi in continuare:
Cura cu caise
Zilnic se consuma jumatate de kilogram - un kilogram de caise, in mai multe reprize, cu
aproximativ 30 de minute inaintea meselor principale. Se mananca fructele bine spalate, din
care s-au indepartat toate partile stricate sau intrate in fermentatie (pentru a evita
deranjamentele gastro-intestinale). O cura cu caise dureaza minimum 14 zile si maximum o
luna si jumatate, dar de cele mai multe ori este limitata de timpul in care gasim aceste fructe
proaspete, care nu este mai mare de opt saptamani.
Caisele uscate
Se pot obtine casnic, doar prin uscare in uscatoarele speciale electrice (se gasesc in marile
magazine de electrocasnice), ori in cuptorul electric, reglat la maximum 50 de grade Celsius.
Aceasta, pentru ca uscarea trebuie sa fie suficient de rapida pentru ca fructele sa nu intre in
fermentatie, dar si la o temperatura care sa nu distruga principiile active. In Grecia sau Turcia,
unde soarele este extrem de generos, si precipitatiile sunt absente pe timpul verii, uscarea
caiselor la soare este o traditie milenara. Prin deshidratare, caisele pierd, practic, toata apa pe
care o contin, capatand aspectul si consistenta unei stafide, moment in care procesul de uscare
s-a incheiat si fructele se pun in pungi de hartie, pastrate in locuri intunecoase si reci.
Caisele uscate din comert sunt, din pacate, de cele mai multe ori, aditivate chimic cu dioxid
de sulf, asa incat sa li se pastreze culoarea portocalie intensa. Ca atare, inainte de cumpara
caise uscate, ne vom uita cu multa atentie pe eticheta ambalajului si vom cauta doar acele
fructe care sunt conservate prin simpla uscare, si nu prin aditivare chimica, care creeaza un
produs toxic.
Miezul din samburi
Cunoscut si sub numele de aluna amara, miezul samburelui de caisa, care ramane dupa
strivirea invelisului dur, este folosit din timpuri stravechi pe post de medicament. In medicina
chineza, semintele amarui de cais, cu mirosul lor caracteristic, de migdala, sunt un remediu
redutabil pentru bolnavii cu probleme respiratorii, precum astmul, bronsita, emfizemul sau
tusea cronica. De asemenea, era si este folosit pentru mentinerea tineretii biologice. Se
spunea ca cinci samburi administrati zilnic adauga tot atatea zile de sanatate si fericire la
viata celui care ii consuma. Studiile moderne, la randul lor, confirma extraordinarele
proprietati medicinale ale samburilor de caisa, care se pare ca le intrec si pe cele ale caisei
propriu-zise.
Boli prevenite cu ajutorul caiselor
* Bronsita, astm, tuberculoza - se fac de doua ori pe an cure cu miez de sambure de caisa,
tratament care are un efect imunostimulator si imuno-modulator exceptional, prevenind
aparitia acestor afectiuni. Zilnic, se consuma cate cinci asemenea mieji, dimineata, la micul
dejun, pe o perioada de timp de 60 de zile. De regula, intre doua cure cu miez de sambure de
caisa se lasa o perioada de timp de 60 de zile, minimum. Consumul caiselor propriu-zis are si
el efecte antiinflamatoare si antioxidante, prevenind aparitia astmului si a afectiunilor
pulmonare cronice.
Ads by AllSaverAd Options
Ads by AllSaverAd Options
* Cancer de prostata - licopenul, unul dintre pigmentii care dau minunata culoare galbuiportocalie caisei, este unul dintre cele mai puternice substante pentru prevenirea bolii
canceroase cu aceasta localizare. Un studiu facut in China, in anul 2007, sub conducerea dr.
Li Jian, a obiectivat uimitoarele efecte preventive contra cancerului la prostata a unei
combinatii inedite, formate din ceaiul verde (Thea sinensis) si din licopenul din caise.
* Degenerescenta maculara - un studiu facut pe nu mai putin de 50.000 de femei a obiectivat
ca un aport masiv de vitamina A, obtinut din surse naturale, adica din alimente, reduce cu nu
mai putin de 40% riscul de degenerescenta maculara. Or, caisa este unul din cele mai bogate
alimente in vitamina A din lume, fiind intrecuta in acest sens doar de fructele de catina.
* Boala coronariana si infarctul miocardic - licopenul din caise, dar si alte substante active,
cum ar fi vitaminele A si C, potasiul etc., protejeaza inima si vasele de sange, prevenind
aceste afectiuni. Un studiu din 2007, condus de catre medicul L. Kohlmeyer, demonstreaza ca
licopenul din caise, precum si celelalte substante active, impiedica oxidarea colesterolului si
depunerea sa pe arterele coronare, micsorand astfel riscul de infarct.
Tratamente interne
* Tulburari de memorie - se consuma samburii de caisa, cate 5-10 pe zi, in cure de doua
saptamani, urmate de alte doua saptamani de pauza. Acestia contin, intre altele, lecitina si
acetilcolina - doua substante foarte valoroase pentru procesele de memorare, care au loc in
creier. Cercetarile mai arata ca miezul caiselor mai contine si un cocktail de vitamine din
complexul B si amigdalina (cunoscuta si ca laetril), cocktail considerat unul dintre cei mai
puternici antioxidanti cunoscuti, care impiedica sau stopeaza procesele degenerative la
nivelul creierului, ce apar in cazul Alzheimerului.
* Adjuvant in litiaza biliara - in medicina populara europeana, un leac foarte des utilizat
contra microlitiazei si a litiazei biliare este consumul de caise si de miez de caise. In fiecare
dimineata, inainte de a manca orice altceva, se administreaza cate 12 samburi de caisa, apoi
se asteapta o ora. Pe parcursul zilei, se consuma si cate 500-600 grame de caise proaspete,
dulci-acrisoare, care au efect coleretic (ajuta la evacuarea bilei din colecist) si dizolva calculii
biliari.
* Acnee - pe timpul verii, cand pielea este mai expusa la eruptiile acneice, datorita
transpiratiei si a prafului, se curata, inainte de dus, zonele susceptibile la aparitia acestei
afectiuni, cu ajutorul pulpei de caisa. Obrazul se va sterge in mai multe randuri cu pulpa
fructului, apoi se va lasa sa se usuce timp de 5-10 minute, dupa care pielea se va curata cu
apa calduta. Suplimentar, se vor consuma caise proaspete, cate o jumatate de kilogram pe zi,
pentru efectul laxativ si depurativ.
* Arsuri solare - se zdrobesc bine, cu ajutorul mixerului electric, 2-3 caise fara samburi.
Sucul rezultat va fi aplicat pe arsurile provocate de expunerea la soare. Acest remediu va
actiona eficient, calmand inflamatia si usturimea, vindecand mai rapid epiderma afectata.
FRUMUSETE
* Tenul gras, seboreic - se spala o caisa bine coapta, se taie in doua, se scoate samburele si se
maseaza cu pulpa fructului tenul curatat in prealabil cu putina apa calduta. Se repeta aceasta
operatiune in fiecare zi, ceea ce va face ca tenul sa devina mai curat, mai stralucitor si pielea
mai elastica.
* Ten imbatranit - se folosesc trei fructe bine coapte, care se mixeaza pana se obtine o pasta
omogena. La aceasta pasta se adauga o lingura de smantana si una de miere lichida,
amestecandu-se foarte bine. Amestecul obtinut se intinde in strat uniform, ca orice masca
cosmetica, pe tenul curatat in prealabil, si se lasa sa actioneze 10-12 minute, apoi se spala fata
cu apa calduta.
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu caise
Caisele proaspete sunt foarte bine tolerate de organism si nu au nici un fel de reactii adverse.
Se vor administra cu precautie, in cantitati mici la inceput, doar in cazurile de colita de
fermentatie, diaree acuta sau cronica, gastrita hiper-acida, pentru a nu accentua aceste
tulburari digestive.
Samburii de caise, in schimb, contin mici cantitati de cianura, care, in doze mari si repetate,
poate duce la intoxicatii mortale. In literatura de specialitate se spune ca o cantitate de 50-60
de mieji consumati pe parcursul zilei pot induce coma si chiar decesul unui adult, dar in
practica de la noi nu au fost inregistrate accidente de acest tip. Totusi, se recomanda
respectarea dozelor zilnice de miez pentru adulti, iar copiii sub 6 ani nu vor consuma zilnic
mai mult de doi asemenea mieji.