Sergiu Certan

CUM SĂ DEVII
MILIONAR
LEGAL
ÎN MOLDOVA

Îndrumar practic,
verificat de viaţă

Chişinău • 2009
CZU 334.012
Ч-50

Cartea a fost scrisă de managerul principal al Companiei de Asigurări „Sigur-Asigur” Sergiu

Certan şi s-a editat pe cheltuiala Companiei cu un tiraj de 10 mii de exemplare, în limbile
română şi rusă pentru a fi distribuită gratuit locuitorilor Moldovei. Dumneavoastră o puteţi primi
gratis la sediul Companiei „Sigur-Asigur” pe adresa: Chişinău, str. Kogâlniceanu, 73/2 (între
străzile Bănulescu-Bodoni şi Iorga) sau să luaţi cunoştinţă de ea pe site-ul Companiei
www.sigur-asigur.md.
Aveţi acordul nostru şi chiar vă propunem s-o copiaţi fără restricţii şi s-o distribuiţi gratuit
apropiaţilor dvs. De asemenea, orice editură, orice mass-media ori societate filantropică care ni
se vor adresa, şi îi îndemnăm să facă acest lucru, vor avea acordul nostru pentru a o retipări şi
distribui gratis. Unicul lucru categoric interzis este de a încerca a o revinde şi a câştiga din
aceasta, încălcând legislaţia privind drepturile de autor. Referitor la orice fel de asemenea
tentative vă rugăm să ne comunicaţi neîntîrziat la telefonul 256000, tel/fax 278262, e-mail:
info@sigur-asigur.md, sigurasigur@mdl.net

Citiţi această carte şi veţi însuşi tehnologia îmbogăţirii

şi prioritatea „măsurii umane a capitalului”. Nu îngăduiţi
banilor să vă dirijeze destinul, lăsăţi-i doar să vă finanţeze
planurile, să vă asigure un destin fericit şi să vă îmbogăţească
spiritual. Să reuşiţi nu numai „să vă câştigaţi milionul”, ci şi
să-l păstraţi, să-l investiţi şi să-l cheltuiţi judicios.

Igor Crapivca

Preşedintele Clubului Oamenilor de Afaceri „Timpul”

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Certan Sergiu
Cum să devii milionar legal în Moldova/ Sergiu Certan –
К. : Б. и., 2009 (Tipogr. „Elan Poligraf” SRL). – p.
6000 ex.
ISBN 978-9975-66-110-2
 CUPRINS

CUVÎNT ÎNAINTE ......................................................................... 4

CAPITOLUL I. CUM SĂ VĂ FĂURIŢI VIAŢA CEA FERICITĂ ŞI IREPETABILĂ 6
CAPITOLUL II. PLANUL FINANCIAR PERSONAL: O COMPONENTĂ
IMPORTANTĂ A VIEŢII DVS. FERICITE ................................ 8
CAPITOLUL III. INVESTIŢIA – METODA CEA MAI IMPORTANTĂ DE OBŢINERE
A BUNĂSTĂRII FINANCIARE PERSONALE ......................... 11
CAPITOLUL IV. CUM SĂ FACEŢI ROST DE MIJLOACE BĂNEŞTI (CAPITALUL
INIŢIAL) PENTRU INVESTIŢII ...........................................15
CAPITOLUL V. ÎNDRUMAR PRACTIC DE INVESTIŢII REUŞITE ÎN MOLDOVA
.......................................................................................................... 18
5.1. Business-ul ............................................................................ 18
5.2. Valorile mobiliare .................................................................. 21
5.3. Bunuri imobiliare ................................................................... 25
5.4. Asigurarea acumulativă a vieţii ............................................ 28
5.5. Marketingul pe mai multe niveluri ........................................ 31
5.6. Alte direcţii de investire .........................................................33
5.7. Cea mai eficientă investiţie este cea de dezvoltare a capacităţilor propriei persoane ......
...................................................................................................... 35
CAPITOLUL VI. AŢI INVESTIT? AŢI MULTIPLICAT? FIŢI CAPABILI SĂ
PĂSTRAŢI!!! .................................................................................. 38
ÎNCHEIERE ................................................................................... 40
 CUVÂNT ÎNAINTE

Vă spun sincer că până la patruzeci de ani şi ceva nu năzuiam câtuşi de puţin să devin
milionar. Născut şi educat în Uniunea Sovietică, care s-a prăbuşit pe când împlinisem 39 de ani,
aveam desigur o mentalitate pe deplin sovietică. Milionari legali în URSS nu puteau fi, ci doar
subterani de teapa acelui caricatural Coreico, iar „burjuii” de peste hotare erau înfăţişaţi ca
exploatatori nemiloşi, în smochinguri negre şi încornoraţi.
De aceea, până la patruzeci de ani, m-am ocupat cu sârg de cercetări ştiinţifice în domeniul
economiei Moldovei, lucru pe care nu-l regret deloc, şi am atins toate culmile la care aş fi putut
visa: mi-am susţinut teza de candidat în ştiinţe economice la 23 de ani, de doctor – la 36 de ani;
am devenit membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei la 40 de ani, iar profesor -
la 41 de ani. Urmasem aspirantura şi doctorantura la Moscova, în cele mai bune instituţii de
economie ale URSS – ICEM al AŞ a URSS şi IECŞ de pe lângă Comitetul de Stat pentru
Planificare al URSS.
Colectivul ştiinţific remarcabil de elaboratori ai balanţelor legăturilor dintre ramuri, pe care
am avut onoarea să-l conduc în ICŞP al Comitetului de Stat pentru Planificare al republicii, se
ocupa de analiza şi planificarea proporţiilor interramurale în economia Moldovei şi era cel mai
puternic printre colectivele similare din republicile unionale. Unicul lucru care mă deranja era
faptul că propunerile noastre, zeci de variante de prognoze de dezvoltare a economiei Moldovei
pe baza modelelor natural-valorice economico-matematice interramurale, se implementau
anevoie, ca de altfel şi orice elaborare ştiinţifică din URSS.
De aceea, la 36 de ani, am trecut cu lucrul la Comitetul de Stat pentru Planificare al republicii,
pentru a avea posibilitatea de a transpune nemijlocit în practică rezultatele cercetărilor ştiinţifice,
cu care continuam să mă ocup în paralel. Astfel a început a doua etapă a vieţii mele, cariera de
înalt funcţionar de stat: Comitetul de Stat pentru Planificare – Ministerul Economiei (şef al
direcţiei generale) – director al Institutului de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe a
Moldovei şi Centrului de Studiere a Problemelor Pieţei, şi prin cumul – vice-preşedinte al
Comitetului de Stat pentru Reformele Economice, iar în anii 1992-1994 – ministru al economiei.
Lucram câte 12-14 ore pe zi, însuşeam „de la zero” relaţiile de piaţă, participam la elaborarea
primelor legi şi programe ale economiei de piaţă moldoveneşti, implementam valuta naţională
etc.
Abia la 42 de ani, după ce am demisionat din postul de ministru, am decis să mă ocup serios
de afaceri şi să-mi fac o avere solidă, începând astfel cea de-a treia etapă a vieţii mele. Deoarece
la serviciul de stat mită, apartamente de stat, vile de stat, garaje etc. n-am primit niciodată şi nu
doream să cer(şesc), niciun fel de capital iniţial pentru pornirea unei afaceri nu aveam, în afară
de cunoştinţele economice vaste. Şi îmi dădeam foarte bine seama, că în economia de piaţă
numai cunoştinţele şi dragostea de muncă sunt absolut insuficiente pentru a asigura copiilor şi
nepoţilor mei o viaţă demnă. În orice moment vreun nou-îmbogăţit putea să mă întrebe rânjind
obraznic: „Dacă eşti atât de deştept, de ce eşti atât de sărac?” – şi caracterul meu ambiţios nu-mi
permitea să mă împac cu aceasta.
 Drept urmare, din anul 1994 – cu 6-7 ani mai târziu decât primii businessmeni moldoveni –
am început să însuşesc administrarea investiţiilor, piaţa valorilor mobiliare, am iniţiat businessuri
paralele. Au venit primele succese, s-a format o echipă, AgroFond-ul pe care-l conduceam a
devenit pentru câţiva ani (1998-2001) cel mai performant printre fondurile de investiţii
moldoveneşti. Or, din cauza lipsei de experienţă în afaceri s-au comis şi multe greşeli, în primul
rând în selectarea cadrelor şi a partenerilor. Ca urmare, în virtutea circumstanţelor iscate, am fost
nevoit să abandonez businessul pus la punct, să vând toate cotele din firmele ce-mi aparţineau şi
să încep un nou business de la capăt.
În anul 2002 am fondat Compania de Asigurări „Sigur - Asigur”, pe care am onoarea s-o
conduc şi în prezent. În ultimii 6 ani această Companie a devenit una dintre cele mai performante
întreprinderi din Moldova, în primul rând, datorită unei activităţi investiţionale de mare
rentabilitate. Activele nete (calculate în dolari) ale „Sigur - Asigur” şi-au sporit în 6 ani cam de
750 de ori valoarea de piaţă estimativă. Compania a devenit un lider incontestabil printre
companiile moldoveneşti de asigurare privind ritmul de creştere a activelor nete şi a capitalizării,
privind solvabilitatea şi rezerva obligaţiilor de asigurare, privind rentabilitatea şi veniturile din
activitatea de investiţii, şi principalul – privind siguranţa garantată a îndeplinirii tuturor
obligaţiilor de asigurare.
Astăzi, după ce mi-am făcut atâtea cucuie dureroase şi am acumulat o experienţă valoroasă în
afaceri, consider de datoria mea să împart gratuit cunoştinţele dobândite tuturor concetăţenilor
mei, care vor dori acest lucru. Căci dacă cineva a avut norocul să găsească un izvor de apă bună,
el este dator să nu fie zgîrie-brînză şi să-i îndrumeze spre izvor pe toţi cei, care suferă de sete. Iar
majoritatea cetăţenilor Moldovei, a celei mai sărace ţări din Europa, astăzi suferă cu adevărat de
penurie, şi asta în bună parte din cauza lipsei de cunoştinţe şi abilităţi practice pentru obţinerea
bunăstării. Anume lor le este destinată cartea.
Până astăzi în lume s-au editat zeci de mii de cărţi despre metodele de obţinere a bunăstării
personale, inclusiv câteva cărţi şi în Moldova. Pe cele mai bune dintre ele o să vi le recomand pe
parcurs pentru o studiere mai aprofundată. Prin ce, totuşi, se deosebeşte de ele cartea de faţă?
În primul rând, multe şi multe asemenea lucrări au fost scrise de oameni, care ei înşişi n-au
câştigat mulţi bani, ci doar au transcris şi au generalizat experienţa câtorva autori-practicieni
(puţini businessmeni serioşi au considerat posibil să divulge publicului larg procedeele sale,
doar „marile averi iubesc tăcerea”).
În al doilea rând, în foarte multe cărţi de acest gen accentul se pune pe imboldul, motivarea,
convingerea cititorului de a-şi deschide raţiunea pentru autoperfecţionarea spirituală,
restructurarea mentalităţii sale, perceperea pozitivă a bogăţiei, şi nu pe tehnologia, metodele şi
procedeele tehnice de creare a bunăstării personale. În ce mă priveşte, de obicei nu citesc
asemenea lucrări, deoarece şi aşa sunt pe deplin convins că acest lucru trebuie făcut. Pe mine mă
interesează, în primul rând, cum anume trebuie de făcut acest lucru. De aceea am încercat în
cartea mea să expun cât mai concret reţetele practice pentru obţinerea bunăstării financiare, care
să fie accesibile şi utile fiecărui locuitor al Moldovei, care ar dori să le folosească.
În al treilea rând, toate lucrările cele mai valoroase pe această temă s-au scris având drept
exemplu ţările dezvoltate. Desigur, este foarte interesant şi captivant să citeşti despre opţiuni,
programe de stat de stimulare a investitorilor mari în sectorul imobiliar, metode de a câştiga din
derivate fără a investi bani (criza financiară mondială de azi tocmai este într-o oarecare măsură
plata pentru „baloanele de săpun” derivate), despre metodele rafinate ale analizei tehnice a pieţei
valorilor mobiliare etc. – dar toate acestea vorbesc nu despre Moldova! De aceea deosebirea
principală a cărţii de faţă este faptul, că aici sunt expuse doar metodele legale, şi verificate
personal în practică, de câştigare eficientă a banilor în condiţiile concrete ale Moldovei, care se
deosebesc semnificativ de condiţiile de investire din ţările economic dezvoltate şi chiar de cele
din ţările CSI mult mai asemănătoare cu noi.
Dar pentru ce, veţi întreba, trebuie să devii anume milionar? Oare aceasta nu înseamnă prea
mulţi bani, nu este prea puţin realizabil, nu necesită mult prea mult efort şi, în sfârşit, oare nu e
prea riscant? Oare nu-i ajunge unui om simplu pentru fericirea deplină câteva mii, sau zeci de
mii, sau fie chiar sute de mii de dolari?
După convingerea mea fermă, obiectivul financiar rezonabil, pe care trebuie să şi-l fixeze
astăzi fiecare tânăr din Moldova, trebuie să se măsoare anume în milioane de dolari (milionari
după standardele mondiale există numai în dolari, căci în cupoane şi lei până una-alta averile lor
nu se evaluează). De ce anume în milioane?
În primul rând, un milion de dolari astăzi nu mai este o sumă atât de mare, precum era cu 30-
40 de ani în urmă. De exemplu, aceasta e doar valoarea unei case mari de 300-500 m.p. în
Chişinău (fără mobilier!) sau a 20 de ari de pământ în centrul Chişinăului. Un apartament modest
cu trei camere în Chişinău pentru 4 persoane (dvs. doar vreţi să aveţi măcar doi copii?!) cu
mobilier şi un automobil modest (care „nu este un lux, ci un simplu mijloc de deplasare”), se
ridică deja la mai bine de o sută de mii de dolari. Iar dacă cumperi apartamentul prin ipotecă –
costul îndată se dublează sau se triplează. Şi restul de bani dintr-un milion va ajunge pentru
întreţinerea modestă, dar demnă a unei familii din patru persoane pentru cel mult 20-30 de ani
(dacă nu credeţi n-aveţi decât să calculaţi!).
În al doilea rând, planurile financiare personale se întocmesc pe decenii înainte, până la
sfârşitul vieţii, iar în acest timp inflaţia şi devalorizarea vă vor diminua considerabil milionul. Că
doar n-o să vă fixaţi obiectivul financiar în nişte unităţi băneşti convenţionale comparabile şi n-o
să-l recalculaţi mereu?
În al treilea rând, a câştiga un milion de dolari într-un termen de viaţă rezonabil este o sarcină
real accesibilă pentru fiecare. Anume despre aceste lucruri am scris pentru dvs. această carte, şi
tocmai de aceea şi o studiaţi acum.
În al patrulea rând, scopurile întotdeauna trebuie fixate mai aproape de maximum, nu de
minimumul diapazonului real. Căci greutăţile vieţii oricând vă pot pune piedici, şi e nevoie de un
anumit „coeficient de siguranţă” pentru atingerea scopului. Pe când eram încă student, unul din
remarcabilii mei dascăli, academicianul Petru Soltan, mă învăţa: „Priveşte, Sergiu, iată această
luntre se îndreaptă spre chei, iar pictorul i-a redat în mod realist vârful orientat mai în amonte. La
fel şi scopul – trebuie ales mai ambiţios, căci altfel cursul vieţii ne va duce mult prea departe de
destinaţie”.
Şi, în sfârşit, în al cincilea rând, credeţi-mă că prisosul de bani este mult mai uşor de suportat
decât lipsa lor. Datoria morală a oricărui om prosper este de a împărtăşi ceva cu semenii săi, ceea
ce aduce o mare satisfacţie lăuntrică, sporind autoaprecierea şi confortul psihologic al celui ce
dăruieşte. Nu întâmplător majoritatea oamenilor bogaţi se ocupă într-o formă sau alta de
filantropie. După cum spunea Abraham Lincoln, „Nu-i poţi ajuta pe cei săraci, dacă tu însuţi eşti
sărac”.
Părinţii şi străbunii mei neordinari, care şi-au trăit viaţa cu mare dăruire de sine, precum şi
minunaţii mei dascăli - Lidia Buceaţcaia, Petru Soltan, Pavel Cojucari, Victor Kiseliov, Felix
Kloţvog - mi-au cultivat în mod altruist acele cunoştinţe şi calităţi umane care au format
personalitatea celui care sunt astăzi. Scriind această carte, le întorc o infimă părticică din datoria
mea cu neputinţă de achitat vreodată.
În acelaşi timp, scriind această carte, mă gândeam în primul rând la copiii mei, cărora aş fi
vrut, ca orice părinte normal, să le transmit pe deplin acele cunoştinţe şi abilităţi care le vor
prinde bine în viaţă. M-am străduit s-o fac cât mai substanţială, utilă şi accesibilă, deoarece
copiii mei vor fi şi primii ei cititori. Sper că cele expuse în carte vor fi mai utile în practică
pentru ei – şi pentru fiecare dintre cititori – decât multe din acele cunoştinţe predate în şcoli şi
instituţii. Iată de ce aş fi vrut în mod ideal ca de această carte să ia cunoştinţă pe gratis şi să
extragă din ea ceva util anume pentru sine fiecare locuitor al Moldovei, începând cu vârsta de
aproximativ 10 ani.
Şi în sfârşit, drept imbold pentru a grăbi scrierea acestei cărţi a servit declanşarea crizei
economice mondiale, celei mai atotcuprinzătoare, profunde şi, probabil, de lungă durată din toate
câte au avut loc în ultimele decenii. Ce putem să opunem acestei crize noi, cetăţenii Moldovei
sărace şi dezbinate de contradicţii? Numai dezvoltarea intelectului nostru, însuşirea accelerată a
noilor cunoştinţe valoroase, a abilităţilor şi a dexterităţilor, ajutorul reciproc, rapiditatea, energia,
inteligenţa şi eficienţa acţiunilor întreprinse. Dacă cartea de faţă vă va ajuta întru aceasta, voi fi
fericit.
La redactarea, perfecţionarea şi editarea acestei cărţi am fost mult ajutat de colaboratorii de la
„Sigur – Asigur”, îndeosebi de Aliona Taran, care s-a chinuit cu scrisul meu neciteţ, precum şi
de Victor Vasilachi, Boris Şapovalov, Galina Gudzi, Alexandru Corcoţenco.
Le exprim pe această cale profunda recunoştinţă, inclusiv şi din partea ta, dragă cititor.

Şi acum, să trecem la subiect!

CAPITOLUL I. CUM SĂ VĂ FĂURIŢI VIAŢA CEA FERICITĂ ŞI IREPETABILĂ

Recunosc de la bun început că nu mă consider nicidecum specialist în obţinerea fericirii în

viaţa personală. Nu m-am ocupat profesional de problema dată nici în plan teoretic, nici în plan
practic, şi nici n-am avut prea mari izbânzi pe acest tărâm (spre deosebire de cunoştinţele şi
abilităţile preţioase pe care le-am dobândit în domeniul multiplicării banilor). Dar deoarece nu e
chip să trecem la priorităţile şi scopurile financiare personale şi să le formulăm, fără a examina
într-un context mai larg căile de realizare a reperelor de viaţă general-umane, voi expune în acest
capitol recomandările sintetizate ale celor care sunt cei mai cu autoritate „guru” în domeniu.
Deci, într-o formă foarte simplificată, reţeta de a obţine fericirea în viaţă se prezintă cam în
felul următor.
În primul rând, trebuie să vă stabiliţi şi să vă formulaţi clar scopurile personale, valorile şi
priorităţile, care sunt imaginea şi derivatul particularităţilor individuale, a experienţei de viaţă şi
a mentalităţii dvs. formate. Drept care este necesar să vă concentraţi profund şi vreme îndelungă,
lăsând deoparte toate celelalte probleme; să vă analizaţi viaţa ca să înţelegeţi, ce anume v-a
produs şi vă poate produce cea mai mare satisfacţie şi de ce; să fiţi extrem de sincer faţă de sine;
să vă relaxaţi şi să daţi libertate deplină imaginaţiei, fără a vă limita în vreun fel şi fără a vă face
griji referitor la cât de accesibil este scopul propus şi cum anume îl veţi atinge; să credeţi cu tărie
că orice scopuri v-aţi fixa, acestea vor fi atinse.
În urma unei atare „adânciri în sine” veţi înţelege şi vă veţi formula clar scopurile, valorile şi
priorităţile vieţii. Dacă doriţi să deveniţi, vorbind la figurat, un Pavarotti, Che Ghevara,
Rokfeller, Einştein, Casanova, Putin, Steven Seagal, Bill Gates, erou-astronaut, Cleopatra,
Madonna, sora Tereza, Julia Roberts, o mamă fericită cu mulţi copii, etc. şi în ce proporţie
anume. Odată stabilite, scopurile şi priorităţile trebuie în mod obligatoriu să le scrieţi pe hârtie
şi să le recitiţi mereu.
Trebuie să concretizaţi în mod obligatoriu cât mai detaliat scopurile formulate şi să le vedeţi
cu ochii minţii cât mai limpede, adică să le „vizualizaţi”. De exemplu, dacă doriţi să aveţi o
familie mare şi fericită - determinaţi câţi copii veţi avea şi cum vi-i închipuiţi. Dacă vreţi să aveţi
o casă luxoasă – închipuiţi-vă, pe ce teren se va afla, câte camere şi etaje va avea, cum va fi
mobilată, cum va arăta etc. Viitorul Casanova trebuie, probabil, să-şi planifice numărul şi genul
de femei pe care el intenţionează să le fericească; viitoarea Madonna – câte discuri de aur va
lansa şi ce stil de muzică va prefera etc.
Ulterior este necesar a „expedia”, „a lansa” aceste scopuri în propriul subconştient şi a-l sili să
se ocupe intensiv de căutarea căilor de realizare a lor. În acest sens au fost elaborate tehnici
speciale: trebuie zilnic să rostiţi şi să înregistraţi afirmaţiile „magice” la timpul prezent (ca şi
cum evenimentele dorite s-au şi întâmplat) într-o formă simplă afirmativă: „Cu fiece zi devin tot
mai sănătos şi mai sănătos”, „Sunt demn de respect”, „Averea mea devine tot mai mare şi mai
mare”, „Sunt milionar” etc., şi subconştientul dvs. va căuta 24 de ore în zi (creierul nu doarme
niciodată!) căi de atingere a scopurilor „expediate” şi de transformare a personalităţii şi
mentalităţii dvs. în corespundere cu aceste scopuri („Pentru a deveni milionar, trebuie să gândeşti
şi să te porţi ca un milionar”).
 Şi, în sfârşit, trebuie permanent să elaboraţi, să analizaţi îndeplinirea lor şi să actualizaţi
(obligatoriu în formă scrisă) planurile de atingere a scopurilor dvs.: pe termen lung (zeci de ani,
până la sfârşitul vieţii), pe termen mediu (să zicem, doi-trei ani, cinci ani), anuale, trimestriale,
lunare, săptămânale, zilnice. În fiece zi (în fiece lună, în fiece an şi toată viaţa) este necesar de a
lucra asiduu şi foarte concentrat asupra realizării planurilor trasate, începând cu punctele cele
mai importante, şi de a trece zilnic la îndeplinirea următorului punct numai atunci când aţi făcut
tot ce aţi putut pentru înfăptuirea punctului anterior mai prioritar (regula 80/20 – unde 20 % din
fapte asigură 80 de procente din succes).
Desigur, trebuie de asemenea să vă dezvoltaţi în mod permanent, consecvent şi perseverent
capacităţile necesare pentru atingerea scopurilor fixate: să vă antrenaţi corpul şi intelectul; să vă
modificaţi mentalitatea în vederea înlăturării oricărei atitudini negativiste şi schimbării aceşteia
cu o gândire pozitivă; să însuşiţi măiestria relaţiilor reciproce personale; să luaţi asupra dvs. şi
numai asupra dvs. toată deplinătatea răspunderii pentru făurirea propriei vieţi dvs. fericite şi
irepetabile; să prelucraţi munţi de literatură pe specialitate; să învăţaţi în instituţiile de
învăţământ superioare şi postuniversitare, să ascultaţi înregistrările audio şi să priviţi emisiunile
televizate speciale; să învăţaţi din exemplele oamenilor remarcabili, care au avut succese în
domeniul ales de dvs.; să vă căutaţi îndrumători şi să le preluaţi cunoştinţele şi aptitudinile – într-
un cuvânt, să vă antrenaţi şi să vă autoperfecţionaţi cu insistenţă şi perseverenţă toată viaţa.
Este foarte important de asemenea să învingeţi lenea înnăscută, deprinderea de a vă văicăra şi
căina, melancolia şi apatia, şovăiala şi inactivitatea, iresponsabilitatea şi parazitismul. Încetaţi
imediat a vă compătimi, coborâţi de pe divan, începeţi a acţiona! Munca l-a creat pe om, şi
numai datorită muncii perseverente şi neobosite omul poate da la iveală tot ce are mai bun în el.
Nu uitaţi niciodată că omenirea în ansamblul ei nu poate suferi paraziţii şi trântorii, şi că toate
revoluţiile sociale cu consecinţele lor extrem de sângeroase se produceau atunci când numărul
acestor paraziţi depăşea nivelul maxim de suportabilitate. Ştiţi prea bine cum luptă oamenii cu
ploşniţele, păduchii şi alţi paraziţi – îi ard, îi otrăvesc cu gaz lampant etc. – aşa că mai bine
stârpiţi-vă singuri neputinţa, lenea şi parazitismul!
Vă poate determina să faceţi acest lucru numai un scop mare, dorit cu ardoare, un vis măreţ.
Căci omul de felul lui este o fiinţă destul de leneşă. Majoritatea oamenilor îşi duc traiul pur şi
simplu din inerţie, „la voia întâmplării”, şi această existenţă cenuşie devine pentru ei o zonă de
confort. Părăsirea acestei zone de confort (chiar şi într-o direcţie benefică, spre o soartă mai
bună, spre o situaţie mai înaltă în societate şi în propriii ochi) nu numai că necesită eforturi
serioase, dar îi şi pricinuieşte omului un disconfort psihologic. Şi numai un ţel măreţ îl poate
îndemna să devină un Columb, Einştein, Napoleon sau Leonardo da Vinci, în loc să ducă tihnit
asemenea unui burtăverde traiul său monoton, searbăd, strâmtorat, văduvit de emoţii şi fapte.
Aşa că, visaţi, puneţi-vă în faţă scopuri pline de cutezanţă, şi atunci ele neapărat vor fi transpuse
în viaţă!
Totodată, unul dintre scopurile de bază pe care vi le-ţi pune, trebuie să rezide în obţinerea
bunăstării financiare. Vorba e că anume acest scop este fundamentul atingerii oricărui altui scop
din cele dragi sufletului vostru: chiar şi Che Ghevara, sora Tereza şi un muzician genial au
nevoie de sume importante, pentru a finanţa revoluţii, ajutorul material acordat săracilor,
procurarea unor instrumente muzicale costisitoare şi plata studiourilor de înregistrări video-audio
etc. Doriţi să deveniţi un şahist remarcabil, o casnică fericită cu mulţi copii, un sportiv
performant sau orice altceva – oricum veţi avea nevoie de sume importante pentru a duce un trai
demn atât dvs., cât şi apropiaţii dvs., precum şi pentru a obţine succese în domeniul de activitate
şi al profesiei alese. Proverbul acela înţelept: „Banii sunt stăpâni răi, dar buni slugitori”, astăzi
este mai actual ca oricând.
Numai în contextul scopurilor şi priorităţilor de viaţă alese vă veţi putea estima corect nevoia
de mijloace băneşti pe care o veţi planifica în calitate de scop final. Dacă bogăţia este pentru dvs.
un scop în sine sau prioritatea principală în viaţă (în ce mă priveşte – nu e, şi nici nu vă
recomand să vă formulaţi anume aşa valorile vieţii, dar aveţi tot dreptul şi la o asemenea
opţiune), atunci scopul dvs. final, probabil, va fi exprimat în miliarde de dolari. Ei bine, 4-6
miliardari – originari din Moldova – noi am dăruit deja lumii, deci – cutezaţi!
Dacă totuşi visaţi să deveniţi un foarte bun profesor de literatură respectat de toţi în localitatea
dvs. liniştită, pitorească şi confortabilă, atunci, probabil, familiei dvs. îi va ajunge pentru o viaţă
lungă şi fericită doar un amărât milion de dolari. Dar şi în acest caz trebuie să însuşiţi pe deplin
tehnologia multiplicării banilor şi să depuneţi tot atâtea eforturi pentru atingerea scopului dvs.
financiar cât şi un viitor miliardar. Şi e greu de prezis cine dintre voi îşi va atinge primul scopul
financiar, precum şi cine va avea parte în definitiv de o viaţă mai fericită avându-se în vedere
totalitatea criteriilor.

Să vă făuriţi viaţa cea fericită şi irepetabilă, o să vă ajute literatura recomandată:

1. Брайан Трейси. Достижение максимума. Минск, 2004.

2. Наполеон Хилл. Думай и богатей. Минск, 2007.
3. Наполеон Хилл. Ключи к богатству. Минск, 2007.
4. Роберт Т. Кийосаки, Майкл А.Летчер. Сохраните ваш актив №1. Как
превратить ваши идеи в актив. Ужгород, 2001.
5. Дейл Карнеги. Как перестать беспокоиться и начать жить. Минск, 2002.
6. Дейл Карнеги. Как завоевывать друзей и оказывать влияние на людей.
Свердловск, 1990.
7. Джон Кехо. Обретение могущества и славы. Минск, 2007.
8. Бодо Шефер. Законы победителей. Мудрые истины стратегии успеха.
Минск,2006.
9. Зиг Зиглар. На самой вершине. Минск, 2002.
10. Стивен Р.Кови. 7 привычек высокоэффективных людей. Минск, 2004.

CAPITOLUL II. PLANUL FINANCIAR PERSONAL : O COMPONENTĂ

IMPORTANTĂ A VIEŢII DVS. FERICITE
Deci, v-aţi formulat, v-aţi „developat” valorile şi scopurile de viaţă, v-aţi întocmit planul de
obţinere a fericirii în viaţă şi aţi purces la îndeplinirea lui. În cadrul acestui plan v-aţi stabilit şi
scopul financiar: câţi bani anume vreţi să câştigaţi pe parcursul vieţii şi pentru ce anume.
Acum a sosit timpul să vă elaboraţi detaliat propriul plan financiar de viaţă şi măsurile de
realizare a lui. Desigur, forma şi conţinutul unui asemenea plan se pot deosebi mult în
dependenţă de individualitatea dvs., mărimea scopului propus şi de termenii de atingere a lui, de
situaţia financiară iniţială şi de poziţia în societate, de studii, de experienţa profesională etc. Dar
acest plan trebuie să includă în mod obligatoriu:
1. Scopurile financiare, având concretizate termenele de realizare.
2. Motivarea (pentru ce anume vă sunt necesare asemenea sume de bani către cutare
termen, deoarece cu cât este mai puternică motivarea, cu atât mai sigur va fi atins
scopul).
3. Elaborarea unor variante de scenarii pentru atingerea scopului propus (capitalul
iniţial; sumele de bani dobândite pe perioade şi distribuirea lor pentru consumul
curent, investire şi fondul de rezervă; propriile resurse de bani şi cele atrase pe
perioade; rentabilitatea investiţiilor; planurile de activitate de bază şi de rezervă etc.).
4. Măsuri de bază (metode) de atingere a scopului financiar:
A. Domenii, proiecte şi metode de câştigare şi multiplicare a banilor, proporţiile
dintre ele.
B. Pârghii utilizate (bani, cunoştinţe, aptitudini, timp, alte resurse, ideile şi
eforturile altor oameni; îndrumători; echipă; cunoştinţe şi relaţii utile; proiecte
comune etc.).
 C. Autoinstruirea, dobîndirea şi sporirea cunoştinţelor, abilităţilor şi dexterităţilor
utile, necesare pentru realizarea planului financiar personal.
Iată un exemplu de formulare a scopurilor şi motivaţiei pentru un plan financiar personal:
„Am 25 de ani, intenţionez să mă retrag din activitate la 65 de ani şi să câştig până atunci 15
milioane $, inclusiv 80 mii $ către 30 de ani (din ele, 50 mii $ pentru procurarea unui apartament
cu 2 camere), 200 mii $ către 35 de ani (inclusiv pentru crearea a 2-3 firme de dezvoltare a unui
business (care anume) şi pentru întreţinerea decentă a viitoarei familii cu 2 copii); ..., 15 mil.$
către 65 de ani (inclusiv ___ mil.$ pentru un trai şi odihna demne la pensie până la sfârşitul
vieţii, ____ mil.$ pentru ajutorarea copiilor, nepoţilor şi altor apropiaţi, ___ mil.$ pentru
_____________ (de exemplu, proiecte de binefacere)”.
Un exemplu minunat de trasare a obiectivului financiar este prezentat în cartea lui V. Hansen
şi R. Allen „Миллионер за минуту”, partea a II „Istoria lui Michèle”: Michèle are nevoie să
câştige urgent un milion de dolari nu mai târziu decât peste 90 de zile, în caz contrar îşi va pierde
pentru totdeauna fiica şi fiul, pe care îi iubeşte nespus de mult. Felipe Rivera din nuvela lui Jack
London „Mexicanul” are nevoie de a câştiga nu mai târziu decât în 3 săptămâni 5 mii $ pentru a
plăti armamentul deja comandat pentru Revoluţia care va elibera Mexicul de tiranie şi se va
răzbuna pentru familia împuşcată şi compatrioţii schinjiuiţi. Oare pot să nu fie duse la îndeplinire
asemenea scopuri financiare atât de puternic motivate? Desigur, că Michèle şi Felipe Rivera au
izbândit, veţi izbândi şi dvs., dacă obiectivul va fi demn, iar decizia dvs. de a-l atinge - de
nezdruncinat.
Prelucrarea compartimentului trei al planului (a scenariilor de atingere a scopului) vă va
permite „să simţiţi” detaliat, să înţelegeţi din exemplul calculelor multiopţionale economia şi
legităţile înaintării spre scopul financiar trasat. De exemplu, dacă veţi lua decizia să nu deveniţi
lucrător angajat, ci să vă ocupaţi toată viaţa de propriul business, să reinvestiţi toate profiturile
obţinute cu rentabilitatea de 20 % pe an şi să trăiţi din salariul modest de director al firmei
(firmelor) proprii, atunci de ce capital iniţial va trebui să faceţi rost la 25 de ani, aşa încât la 65
de ani să-l înmulţiţi până la 15 mil. de $? (răspunsul corect îl veţi afla în următorul capitol, dar
depuneţi toate eforturile pentru a găsi rezultatul de sine stătător – eu n-am nevoie de asta, căci şi
aşa o ştiu, aceasta vă trebuie dvs!). Dar dacă rentabilitatea va fi de 15 % pe an? Dar dacă
intenţionaţi să lucraţi la o muncă bine remunerată şi ___ % din veniturile primite în viitor în
mărime de ___ $ (întocmiţi pronosticul pe perioade) le veţi investi lunar cu capitalizare cu
rentabilitatea de 20 % pe an, atunci ce sumă veţi obţine la 65 de ani? Credeţi-mă, asemenea
calcule constituie o ocupaţie extrem de utilă şi captivantă şi vă vor aduce multe descoperiri şi
cunoştinţe noi, despre care nici nu bănuiţi, şi care vor fi nepreţuite pentru afacerea şi/sau reuşita
investiţiilor dvs.
În particular, anume asemenea calcule vă permit să luaţi decizii optime de distribuire zilnică a
mijloacelor disponibile pentru consumul curent şi procurarea activelor neproductive (apartament,
automobil propriu, alte mărfuri de consum de uz îndelungat), precum şi pentru capitalul de
rezervă, pe de o parte, şi investire – pe de altă parte. Veţi calcula exact câţi dolari vă va aduce
fiecare dolar economisit şi investit astăzi spre sfârşitul planului dvs. financiar (zeci, sute sau
chiar mii de dolari – în dependenţă de durata planului şi de rentabilitatea medie a investiţiilor).
Şi atunci veţi înţelege de ce marea majoritate a milionarilor sunt foarte economi, procură
conform unor sondaje automobile nu mai scumpe de 25 mii de euro şi costume nu mai scumpe
de 600 euro – pentru că în fiecare euro economisit ei văd „vlăstarul” viitoarelor sute şi mii de
euro! Desigur, nu vă chem de dragul economiei să renunţaţi la cele mai necesare, merituoase şi
utile bucurii şi bunuri ale vieţii, este important numai a respecta măsura.
Veţi înţelege de asemenea cât de importantă este rentabilitatea investiţiilor (de exemplu,
dacă ea va fi în exemplul nostru nu de 20 % pe an, ci numai de 10 %, atunci venitul capitalizat în
40 de ani se va micşora nu de 2 ori, ci de 32,5 ori! – verificaţi singuri). Nu mai puţin importantă
pentru succesul financiar e şi capitalizarea, reinvestirea permanentă a venitului procentual: dacă
în exemplul nostru procentele nu le veţi capitaliza, ci le veţi utiliza pentru consumul curent,
atunci în 40 de ani, după cum e arătat în următorul capitol, suma acumulată se va micşora în
varianta a doua de 163 de ori! (Verificaţi numaidecât singuri veridicitatea acestor afirmaţii).
Probabil, în urma rezultatelor calculelor veţi înţelege că cea mai rapidă cale spre realizarea
planului financiar este atragerea unor volume rezonabile de mijloace băneşti din altă parte
(împrumuturi, proiecte comune, ajutorul apropiaţilor etc.). Desigur, în acest caz sunteţi obligaţi
în mod garantat (cu rezervă) să asiguraţi o rentabilitate a investiţiilor mult mai înaltă decât ratele
dobânzii pentru credit, în caz contrar puteţi şi să falimentaţi. De asemenea veţi învăţa a întocmi
planuri de rezervă pentru atingerea scopului în caz de eşec al planului de bază, şi a prevedea o
anumită rezervă de siguranţă la planificare. Doar „Om bogat este acela care apucă să câştige mai
mult decât apucă alţii să fure de la el”. Căci întotdeauna se găseşte cineva sau ceva care să te fure
– crizele, inflaţia, schimbarea bruscă a conjuncturii economice sau a legislaţiei, partenerii
incorecţi sau lucrătorii etc.
La elaborarea compartimentului patru (măsuri şi metode de atingere a scopului) vă veţi stabili,
ţinând seama de înclinaţiile, preocupările, experienţa profesională, cunoştinţele şi relaţiile,
conjunctura economică (în ce domenii se aşteaptă o creştere mai rapidă şi o rentabilitate mai
înaltă – doar nu trebuie să plutiţi împotriva curentului!) etc, - cu ce anume aveţi de gând să vă
ocupaţi în vederea multiplicării banilor: afaceri imobiliare, valori mobiliare, marketingul pe mai
multe niveluri, internet-businessul, muncă de angajat bine remunerat etc.,- pentru toate fiind
stabilite termene şi proporţii aproximative. Veţi determina ce resurse intenţionaţi să atrageţi:
echipa de angajaţi, dacă intenţionaţi să creaţi un business (câţi oameni, ce fel de oameni, cine
anume pentru început); resursele financiare – în ce volume, în ce condiţii; cine vor fi
îndrumătorii şi partenerii dvs. etc.
Ţinând seama de domeniile, proiectele şi direcţiile alese ale activităţii presupuse veţi întocmi
planul autoinstruirii rânduit pe termene şi tipuri de instruire (instituţiile de învăţământ, cursurile
specializate, prelucrarea individuală a literaturii, studierea experienţei celor mai prosperi oameni,
instruirea la îndrumători, formarea la locul de lucru – vezi compartimentul 5.7 al capitolului V).
Dacă nu sunteţi încă pregătit pentru o afacere/investire de sine stătătoare, să încercaţi să vă
angajaţi într-un asemenea post de lucru, unde veţi putea pe lângă o bună remunerare a muncii „să
absorbiţi” cât mai multe cunoştinţe şi abilităţile practice pentru a vă realiza cu succes planul
financiar personal. (Acest lucru se poate adeveri mult mai important, decât salariul!). Sunteţi
obligaţi să vă lăsaţi pătrunşi „până în măduva oaselor”, de gândul că pentru a obţine bunăstarea
financiară (şi cine n-o vrea!), chiar dacă veţi alege cea mai simplă variantă din toate câte sunt
posibile – a deveni un investitor competent, calificat, dar pasiv (şi nu un investitor/businessman
activ, ceea ce e mult mai complicat), - oricum nu veţi putea face faţă lucrurilor fără un volum
mare de cunoştinţe speciale şi aptitudini, pe care va trebui să le completaţi în permanenţă şi să le
actualizaţi toată viaţa. În caz contrar, nu aveţi şanse la un succes financiar, nici să nu visaţi.
După elaborarea planului financiar personal trebuie să-l recitiţi cât se poate mai des, să-l
reanalizaţi şi să-l conştientizaţi din nou, pentru ca scopurile alese să vă pătrundă adânc în
subconştient şi să genereze perfecţionarea neîntreruptă a personalităţii dvs. pentru a izbândi.
Minimum o dată în trimestru trebuie să analizaţi mersul îndeplinirii planului (a părţii lui anuale),
iar pentru asta e nevoie să însuşiţi în special metodele de evaluare a valorii de piaţă a activelor
nete (după deducerea datoriilor) acumulate: a valorilor mobiliare, a edificiilor, a terenurilor de
pământ, a altui patrimoniu, a businessului (evaluarea acestuia din urmă este lucrul cel mai
complicat). Ţinându-se cont de rezultatele îndeplinirii de facto, este util de a actualiza planul
financiar personal măcar o dată în trimestru, dar cu atât mai mult - o dată pe an (principiul
planificării glisante).
În sfârşit, pe baza planului financiar personal, veţi avea nevoie să elaboraţi planuri mult mai
detaliate (pe termen lung, pe termen mediu, anuale, trimestriale, lunare, săptămânale, şi, extrem
de important, zilnice) de dezvoltare a unor întreprinderi şi proiecte aparte, dacă le veţi conduce
nemijlocit. În acest caz planul dvs. financiar va deveni o culegere de planuri de dezvoltare a
întreprinderilor şi proiectelor pe care le conduceţi nemijlocit, precum şi a părţilor complementare
ale planului financiar. Anume aşa se prezintă lucrurile în ce mă priveşte pe mine şi pe
majoritatea partenerilor şi oamenilor de afaceri pe care-i cunosc.

Vă urez succes în realizarea planului financiar personal!

Literatura recomandată:

1. Гленн Бленд. Достижение успеха по методу Гленна Бленда. Минск, 2002.

2. Зиг Зиглар. Путь к вершине. Минск, 2002.
3. Роберт Т. Кийосаки, Шарон Л.Летчер. Уйти в отставку молодым и богатым. Минск,
2003.
4. Борис Шаповалов, Татьяна Шаповалова. Законы денег и богатства. Кишинев, 2008.
5. Мартин С. Фридсон. Как стать миллионером. М, 2002.
6. Трайен Б. 100 абсолютных законов успеха в бизнесе. Минск, 2001.

CAPITOLUL III. INVESTIŢIA - METODA CEA MAI IMPORTANTĂ DE

OBŢINERE A BUNĂSTĂRII FINANCIARE PERSONALE
Cum aţi înţeles deja din capitolul precedent, pentru realizarea planului financiar şi obţinerea
bunăstării şi independenţei financiare personale va trebui să vă ocupaţi fără întrerupere şi în mod
calificat de investiţii şi toată viaţa să învăţaţi cu perseverenţă această artă.
Din păcate, pentru foarte mulţi, mai mult decât atât, pentru marea majoritate a locuitorilor
Moldovei acest adevăr fundamental este încă neobişnuit şi e perceput cu mare greutate şi
neîncredere. Cum??? – veţi întreba. Oare chiar fiecare locuitor obişnuit al Moldovei este obligat
să devină Bill Gates, Roman Abramovici sau barem Anatol Stati? Ei bine, pe noi nimeni nu ne-a
învăţat acest lucru, noi nu putem face asta şi nu vom putea, ne temem şi nu dorim! Şi apoi, oare
pentru bunăstarea financiară nu este de ajuns a găsi o sursă bună de câştig, de exemplu, a primi
mai mult de o mie de dolari pe lună în Moldova (ca cei mai buni programatori, sportivi, artişti,
lucrători bancari, constructori, mici businessmeni etc.) sau 1-2 mii de dolari pe lună peste hotare,
ca şi mulţi gastarbeiteri moldoveni? Să cumperi în rate un apartament sau să construieşti o
căsuţă, să naşti copii şi să duci un trai liniştit şi fără stresuri de prisos, - oare aceasta nu este
suficient pentru fericire, ce bun să-ţi storci în permanenţă creierii şi să-ţi faci griji suplimentare?
Da, e fără doar şi poate anume aşa: pentru a obţine bunăstarea financiară, salariul înalt în
condiţiile Moldovei, chiar şi de o mie - două de dolari pe lună, este absolut insuficient. Cu cât
mai mult primiţi, cu atât corespunzător mai sporite devin necesităţile şi cheltuielile (legea
creşterii necesităţilor). Din punctul de vedere al bunăstării financiare, nu are nici o importanţă,
dacă primiţi pe lună 300, 500, …, 1000 sau 2000 $. Dacă toată această sumă o cheltuiţi îndată pe
necesităţile curente, oricum rămâneţi în aceeaşi categorie - în categoria oamenilor financiar
dependenţi, care se află în zona riscului financiar permanent. Şi dacă într-un oarecare moment vă
pierdeţi munca bine remunerată – iar asemenea probabilitate există întotdeauna, şi odată cu
apropierea bătrâneţii, ea chiar este inevitabilă, atunci cu atât mai dureros veţi suporta reducerea
nivelului deja obişnuit de venituri şi consum.
Bogăţia se măsoară nu prin nivelul salariului curent, ci prin nivelul de acumulare, prin
mărimea activelor acumulate, care lucrează şi aduc venit, prin posibilitatea de a trăi din
veniturile de la capitalul investit, şi nu din salariul curent. Nu trebuie să lucraţi intensiv pentru
câştigarea banilor, ci banii (capitalul) acumulaţi anterior trebuie intensiv să vă producă venituri
tot mai mari şi mai mari. Varianta ideală, din punct de vedere al bunăstării, este atunci când
continuaţi să vă ocupaţi fructuos şi creator de munca preferată de dragul autorealizării depline,
de dragul satisfacţiei morale, de dragul înfăptuirii planurilor scumpe şi a visului dvs., de dragul
bunăstării apropiaţilor şi a compatrioţilor şi de dragul prestigiului social (Robert G. Allen îl
numeşte pe un astfel de om „milionar luminat”), – şi nicidecum de dragul banilor pentru a vă
procura franzela zilnică, bucata de salam şi paharul de vin.
Mai pe înţeles, necesitatea fără alternativă pentru fiecare om de a investi şi reinvesti
permanent o parte a veniturilor curente se poate argumenta în felul următor. Fiecare dintre cei
care citesc această pagină, va trăi în medie cam până la 80 de ani (durata medie de viaţă în
Moldova fiind mai mică, circa 68 de ani, dar aceasta este din cauza mortalităţii infantile înalte,
peste care deja aţi „sărit”). Aţi început a lucra la 20-25 de ani şi veţi lucra în medie circa 40 de
ani, şi încă 15-20 veţi trăi la pensie, încercând totodată să mai lucraţi încă undeva. Aşa dar, în
primii 20-25 ani n-aţi câştigat nimic sau aproape nimic, pensia de asemenea va fi, delicat
vorbind, foarte modestă, iar din cei aproape 40 de ani de muncă deplini venit maxim veţi avea
timp de 20-25 de ani: specialiştii tineri au salarii mici, mai aproape de pensie vin bolile, femeile
circa 6 ani se află în concedii de maternitate, se mai întâmplă întreruperi neprevăzute în lucru şi
necesitatea de a trece la alte funcţii mai prost plătite etc.
Deci, venituri maxime veţi încasa pe parcursul a 20-25 de ani. Iar a vă întreţine pe sine şi pe
cei apropiaţi e necesar: 55-60 de ani – pe sine (până la 20-25 de ani v-au întreţinut părinţii), 20-
25 de ani - măcar pe un copil (vom considera, că veţi avea numai doi, deşi asta este puţin chiar şi
pentru simpla reproducere a populaţiei, şi că al doilea copil va fi întreţinut din veniturile
partenerului de viaţă). În afară de aceasta, este necesar să ajutaţi părinţii în etate (ei doar v-au
întreţinut până la 20-25 de ani!) şi, de regulă, să vă întreţineţi soţia minimum în perioadele de
naştere şi îngrijire a copiilor, iar uneori să-i ajutaţi şi pe cei apropiaţi aflaţi la strâmtoare. Prin
urmare cei 20-25 de ani mai „mănoşi” ar trebui să vă permită a vă întreţine circa 100 de ani de
viaţă pe dvs. şi pe cei apropiaţi, adică un an „mănos” trebuie să permită a hrăni 4-5 ani mai puţin
fructuoşi şi nefructuoşi.
Cum să soluţionaţi această sarcină de importanţă vitală, poate chiar sarcina principală a vieţii?
Să lucraţi până la epuizare până aproape în ultima zi de viaţă? E o perspectivă foarte tristă, şi-
apoi vă vor ţine oare la serviciu până la o vârstă înaintată în ziua de azi, când majoritatea
anunţurilor despre locurile vacante invită specialişti „până la 35 de ani”? Să strângi „pentru zile
negre” o parte importantă a venitului din anii „mănoşi” şi să ţii banii la ciorap sau într-un
borcan? Dar ei vor fi „mâncaţi” fără milă şi inevitabil de inflaţie: chiar şi potrivit datelor oficiale
ea constituie 10-14 % pe an, dar de fapt este cam de două ori mai mare. Căci dacă o investiţie cu
capitalizare şi având o rentabilitate de 20 % pe an vă multiplică suma depusă de 1470 de ori în
40 de ani (verificaţi aceasta!), exact aşa o inflaţie de 20 % vă va devaloriza economiile puse „la
ciorap” în aceeaşi proporţie, adică tot de 1470 de ori (şi banii dvs. se vor duce pe apa sâmbetei!).
Concluzie: oricât îţi vei suci minţile, altă variantă de soluţionare a sus-pomenitei probleme de
importanţă vitală, în afară de a investi rentabil cu capitalizare o parte semnificativă a veniturilor
curente din anii „rodnici”, pur şi simplu, nu există, cel puţin omenirea încă n-a inventat-o.
Sper că sunteţi deja de acord cu această concluzie (sau şi mai bine să fi ajuns la ea de sine
stătător încă până la citirea acestei cărţi), şi atunci următoarea întrebare capitală pentru dvs. ar fi
- ce înseamnă o parte „semnificativă” a veniturilor curente, care va trebui ruptă de la consumul
curent şi orientată spre investiţie, cât ar fi asta – 5 %, 10 %, 30 %, 50 % din venitul dvs.? (la alte
cifre mai mari cred că vă este groază să vă şi gândiţi!). Atunci, vom încerca să calculăm
împreună.
Salariul mediu pronosticat în Moldova pentru anul 2009 este de circa 300 $ pe lună, după
deducerea impozitelor şi taxelor vă rămân cel mult 250 $. Să admitem că veţi investi anual cu
capitalizare 10 % din veniturile nete, adică 25 x 12 luni = 300 $ pe an, pe parcursul a 40 de ani
(dacă sunteţi mai norocos şi aveţi 20-25 de ani), cu o rentabilitate medie de 20 % pe an. Atunci la
momentul ieşirii la pensie veţi putea acumula circa 2,6 mil. $ (verificaţi neapărat acest lucru:
300 x (1,2+1,2х1,2+1,2х1,2х1,2+… şi aşa de 40 de ori). E mult sau puţin – 2,6 mil. $?
Să nu uităm de inflaţie: admitem că nivelul mediu anual real al ei va constitui doar 10 %
anual, deci răstimp de 40 de ani dolarul se va devaloriza aproximativ de 45,3 ori (verificaţi!).
Adică suma acumulată de dvs. în preţuri comparabile cu cele din anul 2009 va fi egală cu
2643,8:45,3 = 58,4 mii $. Să admitem că veţi trăi ca pensionar 20 de ani, atunci adaosul lunar la
pensie va constitui aproximativ 58 400 : 20 ani : 12 luni = 243 $ pe lună în preţuri comparabile
(în realitate puţin mai mult, doar suma acumulată, chiar şi treptat cheltuită, va mai lucra încă 20
de ani). Adică se poate spera, că împreună cu pensia modestă „adaosul” investiţional vă va
permite să aveţi, fiind la pensie, venituri ceva mai mari decât salariul mediu comparabil pe anul
2009. Nu e câtuşi de puţin rău, dar asta nu este nici pe departe (sau chiar deloc) ceea ce v-aţi
închipuit când v-aţi prognozat o frumuşică sumă acumulată în mărime de 2,6 mil. $, nu-i aşa?
De aici şi concluzia: dacă în literatura pe tema dată, - literatura în bună parte scrisă şi editată
în ţările dezvoltate, - se recomandă a investi 10 % din veniturile curente, atunci pentru cetăţenii
Moldovei sărace este necesar a „rupe” din mijloacele lor sărăcăcioase o parte mult mai mare, o
parte maxim posibilă pentru investiţii. Din păcate, este o lege crudă, dar inevitabilă: pentru a
ajunge din urmă ţările dezvoltate, statele sărace şi cetăţenii lor trebuie „să-şi strângă curelele la
maximum” şi să mărească la maximum cota acumulărilor (exemple: Uniunea Sovietică în anii
20-30 ai secolului trecut, Japonia după războiul mondial, China contemporană etc.).
Practic, dacă aveţi venituri mai mici, decât în medie pe ţară, vă va fi foarte complicat să
economisiţi mai mult de 10 % din veniturile curente (principalul e să nu coborîţi niciodată sub
această cifră oricât de greu v-ar fi). Când veţi începe a câştiga peste nivelul mediu, atunci va fi
raţional să direcţionaţi spre investiţii aceste 10 % indicate plus minimum jumătate din suma cu
care veniturile dvs. le depăşesc pe cele medii. Iar atunci când veţi prospera, lucru pe care vi-l
doresc din tot sufletul şi desigur îl cred, atunci va sosi acea fericită zi când veţi începe a investi
mai mult de jumătate din veniturile curente, inclusiv cele investiţionale. De exemplu, dacă veţi
cheltui pentru consumul curent al familiei o sumă, care depăşeşte de cinci ori salariul mediu pe
ţară, adică 1500 $ pe lună şi, corespunzător, vă veţi simţi psihologic destul de confortabil, atunci
veţi putea investi mai mult de jumătate din veniturile curente, inclusiv cele din investiţii, atunci
când ele vor depăşi mărimea de 3 mii $ pe lună. Iar în Moldova, cu toată sărăcia ei, multe zeci de
mii de cetăţeni astăzi deja au depăşit acest plafon. Desigur, este rezonabil ca acele câteva mii de
nou-îmbogăţiţi moldoveni, veniturile cărora se cifrează la sume mult mai mari, să-şi direcţioneze
spre investiţie 90 % şi mai mult din aceste sume, lucru pe care mulţi dintre ei îl şi fac.
Pentru o administrare mai eficientă a finanţelor vă recomandăm să utilizaţi regula a „3
conturi” (Б.Шаповалов, Т.Шаповалова, Законы денег и богатства. Кишинев, 2008, pag. 78-
80). Toate veniturile le ţineţi pe un cont curent şi vă plătiţi de pe el cheltuielile curente. Pe contul
doi transferaţi bani pentru investiţii (nu mai puţin de 10 % din venituri), iar pe contul trei - banii
pentru distracţii (5%-10% din venituri), pe care se recomandă să-i cheltuiţi în totalitate şi fără
remuşcări de conştiinţă. (Desigur, asta nu se referă la oamenii cu adevărat bogaţi, lor le ajunge
pentru distracţii şi mai puţin de 1 % din venituri, lasă mai bine să investească; asta este părerea
personală a autorului). Un asemenea sistem educă autodisciplina şi uşurează evidenţa
cheltuielilor. Personal, nu m-am folosit de el, pentru că de felul meu nu sunt predispus la
cheltuieli spontane, în schimb oamenilor mai puţin ordonaţi în cheltuirea banilor le-ar putea fi
util.
Noutatea bună pentru dvs. constă în faptul, că dacă ar fi să urmaţi întocmai aceste reguli,
atunci a deveni milionar în dolari chiar şi în Moldova într-o perspectivă îndelungată nu este chiar
atât de complicat. Aici vă va ajuta „a opta minune a lumii” - dobânda compusă. Să zicem, veţi fi
acelaşi tânăr prevăzător, pe care nu o dată l-am adus exemplu, şi care investeşte banii cu
capitalizare pe parcursul a 40 de ani, sporindu-şi depunerea sa iniţială de 1470 de ori. (Verificaţi
acest lucru – înmulţiţi pe calculator 1,2х1,2х1,2х…, şi aşa de 40 ori). Atunci pentru a deveni
peste 40 de ani milionar în dolari, trebuie să investiţi în timpul apropiat numai 1.000.000 : 1470
= 680 $. Fiţi de acord că o asemenea sumă majoritatea tinerilor, dacă vor fi insistenţi şi o vor
dori mult, vor putea să o mobilizeze de sine stătător sau cu ajutorul celor apropiaţi.
Apropo, dacă tânărul nostru nu va capitaliza (reinvesti) procentele anuale, dar le va cheltui pe
consumul curent, atunci fiecare dolar investit îi va aduce lui în 40 de ani numai 1+1х0,2х40=9 $,
adică de 1470 : 9 = 163 de ori mai puţin. Iată acest exemplu simplu şi caracterizează în cel mai
elocvent mod forţa miraculoasă a dobânzii compuse sau a capitalizării.
 Utilizând forţa dobânzii compuse şi investind şi reinvestind în cel mai activ mod fiecare leu
obţinut, Compania de Asigurări „Sigur – Asigur”, pe care am onoarea s-o conduc, a putut să-şi
sporească în 6 ani activele sale nete evaluate la preţul de piaţă în dolari de aproximativ 750 de
ori, adică cu un ritm mediu anual de creştere întreit.
Prin aceste exemple vreau să vă aduc la concluzia că în investiţii cel mai mare rol îl joacă
rentabilitatea lor, şi că anume la maximizarea acestei rentabilităţi cu nivel admisibil de risc va
trebui să vă concentraţi eforturile. Este destul de evident că rentabilitatea anuală de 20 %
prezentată de mai multe ori în exemplele noastre şi este acel nivel minim acceptabil, care este
adecvat condiţiilor actuale din Moldova (şi aceasta fără a lua în calcul riscurile crizei
financiare!). Constructorii moldoveni, de exemplu, în ultimii 2-3 ani au pus la baza proiectelor
lor o rentabilitate de peste 40-50 % anual (şi chiar până la 100 %!), ţinându-se cont de riscurile
sporite, de termenul lung al investiţiilor şi gradul de birocratizare în acest domeniu. În genere, un
businessman moldovean, ţinând cont de toate riscurile, de regulă, examinează fără tragere de
inimă proiectele de investiţie cu rentabilitatea mai mică de 25-30 % anual, şi asta ar trebui să
devină un reper şi pentru dvs. În realitate, a găsi proiecte cu risc redus şi cu mare rentabilitate în
Moldova nu este deloc simplu, îndeosebi pentru microinvestiţii (iar aceasta este tocmai cazul
dvs., al investitorului începător). Deci, stimaţi cititori, va trebui să săpaţi mult minereu pentru a
da de un firicel de aur, şi eu mă voi strădui să vă ajut.
Tipurile (direcţiile) principale de investiţii eficiente, care vă pot ajuta să vă măriţi averea (din
practica mondială, căci în Moldova multe din ele nu sunt încă accesibile şi eficiente; vezi
capitolul V):
1. Business.
2. Valori mobiliare corporative:
а) acţiuni;
б) obligaţiuni;
в) derivate (contractele de opţiune, contractele futures etc.).
3. Fonduri de investiţii.
4. Fonduri de pensii.
5. Valori mobiliare de stat şi municipale:
а) obligaţiuni;
б) certificate;
в) derivate.
6. Domeniu imobiliar:
а) construcţii;
б) terenuri de pământ.
7. Depozite bancare.
8. Instrumente financiare (certificate de depozit etc.).
9. Asigurarea acumulativă a vieţii.
10. FOREX (piaţa valutară).
11. Metale preţioase.
12. Articole de colecţie şi opere de artă.
13. Mărfuri, cotate la bursele de mărfuri (metale, cereale etc.) şi derivatele lor.
14. Internet.
15. Business informaţional.
16. Drepturi de autor, redevenţe, francizele etc.
17. Marketing pe mai multe niveluri (vânzare prin reţea constituită prin cooptarea succesivă a
membrilor săi).
18. Dezvoltarea a unor businessuri „pentru vânzare”.
19. Cămătăria (împrumuturi de bani cu dobândă).
20. Plasare de bani în companii fiduciare .
21. Proiecte financiare comune.
 Desigur, pentru a deveni investitori de succes, compatrioţii noştri trebuie, în afară de toate
celelalte, să-şi restructureze serios mentalitatea şi valorile de viaţă. Nu e niciun secret că această
mentalitate şi aceste valori se deosebesc radical, de exemplu, de acelea care sunt caracteristice
locuitorilor din ţările mai dezvoltate şi bogate. Astfel, reprezentantul tipic al clasei de mijloc din
aceste ţări contează în principal pe forţele proprii, şi nu pe părinţi, rude, stat etc. El ştie clar ce
vrea să obţină în viaţă şi pentru a-şi atinge scopurile prepuse, îşi planifică acţiunile pe o
perspectivă îndelungată; elaborează şi consecvent realizează planul financiar pe termen lung al
vieţii sale, folosindu-se de serviciile profesionale ale unor consultanţi financiari şi fiscali, jurişti,
bancheri, agenţi de asigurare; nu contează numai pe pensia de stat, ci investeşte neapărat o parte
semnificativă a veniturilor sale în fonduri de investiţii şi de pensii, programe acumulative de
asigurare, valori mobiliare şi bunuri imobile; cumpără locuinţe şi obiecte de folosinţă
îndelungată în mare parte pe credite pe termen lung (ipotecă); preţuieşte mult şi are o atitudine
grijulie faţă de averea acumulată şi faţă de sănătate şi ia toate măsurile posibile pentru protecţia
şi consolidarea lor, în special cu ajutorul asigurărilor; prelucrează cu minuţiozitate prin atragerea
unor consultanţi problemele de minimizare a impunerii veniturilor sale şi a averii, inclusiv în
cazul perfectării unei moşteniri, utilizând şi în aceste scopuri schemele de asigurare legală.
Prin urmare, astăzi în lume se numără mai mult de zece milioane de milionari în dolari, în
principal în ţările dezvoltate, şi în fiecare minut lista lor se măreşte cu încă un om. Sper că dvs.
veţi completa rândurile lor într-un termen cât se poate mai scurt, şi vă doresc din suflet acest
lucru!

Literatura recomandată:
1. Роберт Т.Кийосаки, Шарон Л.Летчер. Руководство богатого папы по
инвестированию. Львов, 2001.
2. Роберт Т.Кийосаки, Шарон Л.Летчер. Квадрант денежного потока. Ужгород, 2001.
3. Игорь Вагин, Павла Рипинская. Как стать миллиардером. М, 2004.
4. Бодо Шефер. Путь к финансовой независимости. СПб, 2002.
5. Аллен М. Курс миллионера. Минск, 2004.
6. Винсент М.Роацци. Как стать богатым честным путем. М-СПб, 2005.
7. Герберт Н.Кессон. Как делать и сохранять деньги. СПб, 1992.
8. Карлсон Р. Делайте деньги. М, 2004.
9. Минз Г. Деньги и власть. История бизнеса. М, 2002.
10. Стэнли Т.Джи. Чтобы стать миллионером, надо думать, как миллионер. М, 2002.
11. Теппервайн К. Тайна денег. СПб, 2003.
12. Шарп И. Инвестиции. М, 1997.
13. Джон Кехо. Деньги, успех и вы. Минск, 2006.
14. Legea cu privire la investiţiile în activitatea de antreprenoriat a RM nr. 81-XV din
18.03.2004.
CAPITOLUL IV. CUM SĂ FACEŢI ROST DE MIJLOACE BĂNEŞTI
(CAPITALUL INIŢIAL) PENTRU INVESTIŢII
Orice proiect, chiar şi cel mai rentabil, cu puţine riscuri şi buget mic necesită totuşi existenţa
anumitor mijloace, a unui capital iniţial: suprafeţe de producţie, utilaje, materie primă şi
materiale, mărfuri, bani etc. – sau pur şi simplu bani cu care se pot cumpăra toate celelalte. Cum
să faceţi rost de ele?
Majoritatea covârşitoare a cetăţenilor Moldovei, inclusiv şi mulţi businessmeni „tari” de azi,
primii lor bani i-au obţinut, totuşi, sub formă de salariu în calitate de angajaţi. Şi deşi scopul dvs.
final este de a vă elibera de necesitatea muncii salariate, care este cea mai puţin indicată pentru
obţinerea unei prosperităţi în perspectivă, totuşi capitalul iniţial probabil este mai real a-l
acumula anume pe baza salariului (comisioanelor, premiilor, bonusurilor etc. – asta nu schimbă
esenţa problemei).
 Dacă veţi decide să începeţi anume aşa, şi cu atât mai mult dacă sunteţi deja angajat, sarcina
dvs. este de a câştiga cât mai mult, pentru a avea posibilitatea de a pune deoparte sume cât mai
mari de bani pentru crearea capitalului iniţial, şi în plus de a obţine la locul de muncă maximum
de orice alte foloase pe lângă salariu: cunoştinţe, aptitudini, relaţii, informaţii valoroase, abilităţi
de business, pachetul social etc. şi, în primul rând, acele lucruri care vă vor fi extrem de utile
pentru realizarea planului financiar personal.
Analizaţi dacă funcţia pe care o ocupaţi sau o căutaţi este optimă anume în acest sens? Care
sunt alternativele reale pentru dvs., ţinându-se cont de capacităţile, cunoştinţele, abilităţile,
relaţiile dvs., de conjunctura actuală şi viitoare a pieţei muncii etc.? Adunaţi maximum de
informaţii privind aceste alternative din rezultatele cercetărilor publicate în presă (salariul mediu
pe ramuri, subramuri, profesii, firmele mai prospere etc.), din datele despre locurile vacante şi
remunerarea propusă a muncii („Makler”, „Muncă şi studii”, site-urile „moldovajob.md”,
„joblist.md”, agenţiile de cadre HR-Consulting, Dopomoga Group Reprezentative SRL, IDS
Consulting SRL etc.), prin informarea referitor la locurile vacante şi posibilităţile de creştere
profesională şi de carieră în compania „dvs.” etc.
S-ar putea să ajungeţi la concluzia că compania unde lucraţi oferă posibilităţi destul de
favorabile. Atunci gândiţi-vă cum aţi putea câştiga mai mult şi primi mai multe alte avantaje în
această companie – fie muncind mai intens, productiv şi „cu cap”, fie lărgind zona de
responsabilitate, cumulând profesii, ocupând o funcţie mai înaltă, sporind pregătirea profesională
etc. Dacă simţiţi că capacităţile dvs. nu sunt folosite pe deplin – adresaţi-vă fără ezitare
conducerii cu propunerea să majoraţi aportul în dezvoltarea companiei cu remunerarea
corespunzătoare suplimentară. O asemenea iniţiativă, de regulă, va fi percepută destul de pozitiv.
Iar dacă veţi înţelege că pierdeţi degeaba timpul – căutaţi fără ezitare şi energic companii şi
locuri mai de perspectivă pentru dvs., întocmiţi-vă corect CV, amplasaţi-l pe site-uri, mergeţi la
interviuri, participaţi la concursuri, apelaţi la ajutorul apropiaţilor şi cunoscuţilor. Vorba ceea:
„nu şedea că-ţi şade norocul!” Totodată căutările active ale unui loc de muncă cu siguranţă vă
vor ajuta să cunoaşteţi mai bine părţile slabe şi puternice, vă vor da experienţa angajării şi
administrării cadrelor, care ulterior cu siguranţă vă va prinde bine.
Dacă în compania „dvs.” nu se poate câştiga mai mult, puteţi încerca să căutaţi un câştig
suplimentar în altă parte în timpul liber. Principalul în acest caz este să nu vă irosiţi energia pe
lucruri mărunte, să nu vă scăpe perspective mai importante la locul de lucru de bază şi în
domeniul în care intenţionaţi să vă realizaţi planul financiar personal.
În sfârşit, cea mai complicată şi mai spinoasă variantă este făgaşul gastarbeiterilor, lucrul
peste hotare (deseori semi- sau ilegal), pe care deja au fost nevoiţi să-l aleagă sute de mii de
compatrioţi de-ai noştri. Deşi câştigă peste hotare de câteva ori mai mult, decât în medie în
Moldova, acest fapt implică mari probleme şi riscuri financiare, personale, familiale,
psihologice, de pierdere a sănătăţii şi echilibrului sufletesc. Prin urmare, dacă aţi ales de nevoie
această cale grea, atunci cel puţin să nu fie de dragul unei maşini la mâna a doua, a unor boarfe şi
altor produse de larg consum; unicul lucru care, posibil, merită asemenea jertfe este anume
acumularea rapidă a capitalului iniţial pentru investiţii şi dobândirea bunăstării în viitor.
Altă variantă este a împrumuta capitalul iniţial necesar de la bănci, de la alte instituţii
financiare, de la organizaţii de microfinanţare, asociaţii de împrumut, companii de leasing, firme
obişnuite (şi ele au dreptul de a acorda împrumuturi), de la persoane fizice. Este varianta
potenţial cea mai rapidă şi eficientă pentru acumularea bunăstării, dar cu îndeplinirea
următoarelor condiţii:
 proiectul pe care vreţi să-l realizaţi în cadrul planului financiar personal este foarte rentabil
(de dorit să fie măcar de două ori mai rentabil decât dobânda pentru împrumut), şi fără mari
riscuri;
 sunteţi capabil să întocmiţi business-planuri şi argumentări ce corespund cerinţelor şi sunt
atractive pentru creditor, şi sunteţi foarte convingător şi eficient în a „smulge” un împrumut;
 aveţi gajul necesar (aproximativ de două ori mai valoros la preţul de piaţă decât mărimea
împrumutului) sau garanţiile corespunzătoare unor terţe persoane.
 Din păcate, în condiţiile crizei financiare mondiale profunde această variantă, care şi mai ieri
nu era deloc uşoară, a devenit şi mai greu de realizat astăzi. Apoi şi ratele dobânzii la creditele în
lei au crescut în Moldova în a II jumătate a anului 2008 de la aproximativ 20 % până la 25 %
anual.
De aceea varianta mai reală şi larg răspândită printre businessmenii începători este de a
împrumuta mijloacele necesare de la rude şi apropiaţi. Şi eu, la rându-mi, am împrumutat de la
scumpii mei părinţi prima rată pentru procurarea apartamentului meu cooperativ cu 2 camere,
precum şi jumătate din costul primului meu automobil VAZ-2108 (pe care l-am utilizat mai apoi
pentru business), şi apoi am întors datoriile câţiva ani la rând în bani devalorizaţi.
Gândiţi-vă bine cine dintre rude şi apropiaţi va putea să vă împrumute bani sau alte bunuri de
care aveţi nevoie, şi prin ce argumente îl veţi putea convinge să facă acest lucru (să-i acordaţi
careva servicii utile cu forţele proprii sau cu ajutorul altor rude şi apropiaţi, să vă înţelegeţi
asupra dobânzii, să-l luaţi ca partener etc.). Şi să întoarceţi neapărat în totalitate mijloacele
împrumutate, în caz contrar, nu vă vor aduce noroc.
Analizaţi de asemenea care din activele de care dispuneţi (sau de care dispun apropiaţii) sunt
puţin utile şi puţin utilizabile, şi cu cât pot fi vândute (schimbate, puse în gaj, date în arendă –
apartament sau cameră, garaj, lot de pământ, obiecte de uz îndelungat etc.). Multe familii cu
siguranţă vor descoperi la o revizie riguroasă că asemenea active „zac” cam multişoare.
De exemplu, majoritatea cetăţenilor Moldovei au primit în procesul privatizării pe bonuri
patrimoniale, repartizării produsului de arendă, împărţirii patrimoniului gospodăriilor colective
etc. în anii 90 ai secolului trecut acţiuni, sectoare de pământ, cote valorice din averea fostelor
colhozuri şi sovhozuri şi alte bunuri. Foarte multe din aceste acţiuni ani în şir nu aduc niciun
venit, zeci de mii de hectare de pământuri distribuite gratuit în Moldova nu se lucrează de ani de
zile, clădirile şi edificiile se distrug şi se fură. Cu toate acestea, mulţi proprietari nu se grăbesc să
se despartă de ele, având nişte argumente nu chiar din cele mai rezonabile: „Las'să stea”, „Las'să
rămână nepoţilor”, sau chiar „N-are decât să ardă, pentru un preţ de nimic nu voi vinde!”.
Ce înseamnă „N-are decât să ardă!”, ce înseamnă „Un preţ foarte mic!”, dacă piaţa alt preţ nu
propune? Haideţi să încercăm să calculăm împreună.
Să admitem, cu 10 ani în urmă cineva putea vinde şi n-a vândut „la un preţ foarte mic” nişte
acţiuni, loturi de pământ etc. În ultimii 10 ani dobânda medie bancară pentru depozite a constituit
în Moldova minimum 20 % anual, adică acel cineva putea obţine cu capitalizare minimum de
(1,2)¹º = 6,2 ori mai mult decât suma propusă. Unde mai pui că ar fi putut investi banii obţinuţi
încă mai eficient şi câştiga de 10-20-30 şi mai multe ori decât suma iniţială. Au crescut oare în
Moldova preţurile la acţiunile, loturile de pământ nevândute la timp în aceşti 10 ani de zeci de
ori? De regulă, nu. Vor creşte ele oare brusc într-o perspectivă vizibilă, îndeosebi ţinându-se cont
de criza financiară mondială? – cu atât mai mult nu. Prin urmare, poziţia: - „Nici mie, nici ţie” -
nu e cea mai rezonabilă.
Încercaţi să adunaţi pachetele de acţiuni, loturile de pământ, cotele valorice care nu se
folosesc nici într-un fel - de la rude şi apropiaţi, îndeosebi de la cei mai conservativi locuitori de
la sate, - şi să vindeţi (sau să folosiţi cumva altfel) aceste active care se pierd degeaba, şi veţi
vedea că pe ele se poate câştiga o sumă destul de frumuşică.
Mult mai complicat, dar potenţial şi mai convenabil, este de a atrage pentru realizarea
proiectelor dvs. mijloace străine nu sub formă de împrumuturi, ci în calitate de investiţii în
comun. Astfel, nu veţi investi bani, dar veţi obţine o cotă-parte din profitul de la proiect drept
plată pentru idee şi administrarea realizării acestui proiect (adică investiţi ideea şi munca, iar alţi
investitori – mijloacele materiale). În cazul dat riscul pierderii banilor pentru dvs. nu există, în
cel mai rău caz veţi pierde în zadar timpul, efortul şi reputaţia şi veţi avea probleme personale.
Desigur, proiectul trebuie să aibă o rentabilitate mare (optim - mai mult de 100 % anual), iar
dvs. (încă mai bine, echipa) trebuie să aveţi acumulată o experienţă de realizare cu succes a unor
asemenea proiecte şi o reputaţie de business stabilă. Nu vă sfătuiesc să „vindeţi gogoşi”, lucrurile
s-ar putea termina rău pentru sănătate.
 O variantă posibilă ar fi să încercaţi obţinerea unor granturi, adică mijloace alocate gratuit de
anumiţi sponsori internaţionali pentru susţinerea unor categorii aparte de cetăţeni ai Moldovei –
locuitori de la sate, tineret, lucrători ştiinţifici, femei, membri ai organizaţiilor
nonguvernamentale etc. Deşi eu consider că timpul şi eforturile cheltuite pentru a pune mâna pe
un asemenea „chilipir”, nu rareori pot aduce un randament mai bun lucrând de sine stătător,
probabilitatea succesului fiind mai mare.
Şi deja cel mai „înalt pilotaj” în soluţionarea problemei capitalului iniţial este de a te descurca
în totalitate sau parţial fără el, adică „a face bani din aer”, fără a investi nimic. Nu am aici în
vedere cele mai exotice variante (de exemplu, ca la Robert Kiyosaki în cartea „Уйти в
отставку молодым и богатым”, pag.258-259, sau la Mark Hansen şi Robert G.Allen în cartea
„Миллионер за минуту”, pag.127-136), căci eu scriu tot timpul numai despre Moldova şi
numai pentru cetăţenii ei.
De exemplu, în Moldova mulţi agenţi de vânzări imobiliare, angrosişti, intermediari au
câştigat bani grei „din aer” doar datorită faptului că ei cunosc bine piaţa şi au multe cunoştinţe în
mediul vânzătorilor şi cumpărătorilor.
Schema unor asemenea tranzacţii este foarte simplă: trebuie concomitent să găseşti
cumpărătorul şi vânzătorul mărfii date, aşa ca preţul convenabil de cumpărare pentru cumpărător
să fie mai mare decât preţul de vânzare convenabul pentru vânzător. Apoi trebuie de încheiat
două contracte aparte cu vânzătorul şi cu cumpărătorul privind cumpărarea de către dvs. şi
privind vânzarea ulterioară a acestei mărfi (lot de pământ, clădire, loturi de mărfuri alimentare şi
nealimentare etc.). Totodată termenul achitării mărfii de către cumpărător (plata în avans) trebuie
să preceadă termenului de transferare a banilor dvs. către vânzător. Varianta unei asemenea
tranzacţii este, totuşi, a pune faţă în faţă cumpărătorul şi vânzătorul, primind comision pentru
aceasta de la unul ori de la ambii.
A descrie acest lucru e simplu, dar a realiza în practică e mai complicat, şi totuşi e pe deplin
real. De exemplu, Compania de Asigurări „Sigur – Asigur”, urmând o asemenea schemă, a
cumpărat la un preţ convenabil un lot mare de pământ în Chişinău, plătind pe el 24 % din suma
achiziţiei din contul plăţii în avans a unuia din partenerii noştri, căruia îi trebuia o parte mică din
acest teren. Totodată noi nu numai că am câştigat o sumă frumuşică din diferenţa preţului de
cumpărare şi vânzare (fără a investi mijloacele noastre!), dar i-am şi făcut un serviciu preţios
partenerului nostru, lucru pentru care el ne-a rămas recunoscător (luaţi aminte: este foarte
important!). Căci în definitiv, i-am vândut acel râvnit lot mic de pământ la un preţ deosebit de
atractiv, cum nu găsise pe parcursul unui an de căutări intensive. (Încă 32 % din preţul de
vânzare al întregului lot l-am achitat cu banii transferaţi în avans de către un alt partener, cu care
am devenit copărtaşi, şi numai 44 % - din contul mijloacelor proprii).
Încă o variantă de a dobândi mijloacele de investiţie necesare este de a solicita şi obţine
amânări de durată maximă a scadenţelor. Principiul este foarte simplu: tot ce aveţi de plătit
cuiva, să plătiţi cât mai târziu, în ultimele 2-3 zile până la scadenţă (dar fără a încălca termenele
limită şi fără a nimeri corespunzător sub sancţiuni pecuniare, fără a pierde reputaţia de afaceri şi
relaţiile bune de parteneriat); urmăriţi în permanenţă scadenţele, care trebuie să fie onorate faţă
de dvs. şi luaţi toate măsurile posibile pentru a nu admite depăşirea lor; iar toate mijloacele libere
le investiţi cât se poate mai operativ (banii nu trebuie să stea fără lucru nicio zi!), pentru ca
investiţiile să reuşească a lucra cât se poate mai mult timp.
Graţie unei asemenea planificări financiare şi administrării corecte a fluxului de bani veţi
putea ridica rentabilitatea investiţiilor cu vreo două-trei puncte procentuale pe an, iar asta nu e
deloc puţin.
Şi în sfârşit, ultima - la socoteală, dar nu şi ca însemnătate sursă de acumulare a capitalului
iniţial este economia prin toate mijloacele posibile a cheltuielilor (personale, de familie, ale
companiilor şi proiectelor dvs.). Oricât de eficient aţi spori capitalul de lucru şi activele nete ori,
cât de bine aţi învăţa să câştigaţi – rezultatul oricum nu va fi satisfăcător, dacă nu veţi învăţa să
astupaţi toate găurile prin care de obicei se scurg veniturile. Puneţi la punct evidenţa detaliată a
tuturor cheltuielilor (bugetul de familie, cheltuielile companiilor şi proiectelor); analizaţi cu
atenţie toate articolele cheltuielilor şi căutaţi căile de optimizare a lor; planificaţi, normaţi şi
limitaţi (bugetaţi) cheltuielile pe elemente pentru viitor; reglaţi sistemul stimulării materiale şi
morale a angajaţilor pentru reducerea cheltuielilor faţă de nivelul planificat – şi nu slăbiţi
eforturile în această direcţie nici pentru o zi. Ţineţi minte: a economisi resursele deja existente,
de regulă, este mult mai simplu, ieftin şi eficient, decât a câştiga mijloace suplimentare.

Literatura recomandată:
1. Сергей Ключников. Деньги в вашей жизни. Национальный практикум богатства. М,
2005.
2. Бодо Шефер. Как научиться зарабатывать больше. М-СПБ, 2006.
3. Бодо Шефер, Карола Ферстл. Деньги хорошо влияют на женщину. Минск, 2003.
4. Фернан А., Аргайл М. Деньги. Секреты психологии денег и финансового поведения. М-
СПБ, 2005.
5. Чарльз Карлсон. 8 шагов к семизначным цифрам. Минск, 2007.
6. Роберт Т. Кийосаки, Шарон Л. Летчер. Богатый папа, бедный папа. Ужгород, 2001.
7. Как добиться успеха. Практические советы деловым людям. М, 1991.
CAPITOLUL V. ÎNDRUMAR PRACTIC DE
INVESTIŢII REUŞITE ÎN MOLDOVA
5.1. Businessul
Dintre toate tipurile de investiţii, descrise în capitolul III, businessul este cel mai complicat şi
concomitent - cel mai benefic, preţios şi util gen de activitate, care vă dezvoltă în mod complex
capacităţile, cunoştinţele şi abilităţile, ce vă vor permite să practicaţi cu succes şi orice alte tipuri
de investiţii. Veţi putea mult mai profesional, calificat şi eficient investi în acţiunile
întreprinderilor, în imobile comerciale, în asigurarea acumulativă de viaţă, în marketingul pe
mai multe niveluri, în proprietatea intelectuală etc., dacă veţi înţelege clar din propria experienţă,
veţi simţi „din interior” cum trăieşte şi se dezvoltă businessul în fiecare din aceste sfere.
Ce-i drept, mulţi autori afirmă că doar 5-7 % din populaţie au capacitatea de a administra de
sine stătător un business. Dar, în primul rând, aceasta doar confirmă încă o dată faptul, că de
obicei omul foloseşte numai 1-10 % din capacităţile creierului său. În al doilea rând, nu vorbim
despre marele business şi corporaţiile transnaţionale, ci doar despre business-ul micro şi cel mic.
În al treilea rând, prin businessul micro şi mic au trecut cu mai mult sau mai puţin succes sute de
mii de compatrioţi de-ai noştri (activitatea de cumpărare–vânzare, servicii, mica producţie,
gospodăriile ţărăneşti, proprietarii de patente, brigăzile de construcţii şi reparaţii etc.), şi cred că
şi dvs. veţi reuşi. În orice caz, vă recomand cel puţin să experimentaţi şi să vă încercaţi puterile.
Există mii şi mii de tipuri de business, iar diverselor aspecte ale activităţii de business le sunt
închinate mii şi mii de cărţi, de aceea în capitolul dat voi putea aborda numai unele probleme de
bază ale administrării businessului în Moldova.
În primul rând, este necesar să hotărâţi ce fel de business doriţi să practicaţi sau dacă deja
faceţi business, cum să-l diversificaţi. Câteva criterii pentru un business „ideal” şi deosebit de
atractiv, care vă vor prinde bine să le studiaţi şi să le luaţi în calitate de etalon, sunt expuse în
cartea „Множественные источники дохода” lui Robert G. Allen, pag. 60-74. Acestea sunt:
formarea nu a unei singure, ci a mai multor surse de venit din business; calitatea înaltă a
producţiei dvs. (optimă şi la un preţ rezonabil); capitalul iniţial mic sau zero; numărul minim de
angajaţi; rentabilitatea înaltă; obţinerea unui venit rezidual (automat), adică care nu vă cere
eforturi semnificative permanente: dividende, beneficii din procente, redevenţe, francize,
onorarii de autor, comisioane din vânzarea mărfurilor şi serviciilor de către tutelaţii dvs. în
marketingul pe mai multe niveluri, venituri investiţionale de la asigurarea acumulativă etc.;
businessul cu rentabilitate înaltă care se extinde odată cu creşterea pieţei de desfacere;
necesitatea vitală, primordială a mărfurilor şi serviciilor dvs. pentru consumatori; businessul care
vă aduce satisfacţie, plăcere, emoţii pozitive, pe care îl iubiţi.
 În Moldova cele mai răspândite tipuri de business (în ordine descrescătoare) sunt producţia de
mărfuri pentru piaţa internă; serviciile pentru consumul intern; importul şi realizarea mărfurilor
pe piaţa internă; producţia de mărfuri şi servicii pentru export. Sarcina dvs. este de a stabili cele
mai atractive tipuri de business anume pentru dvs., corespunzând criteriilor enumerate mai sus, şi
care:
- într-o măsură mai mare ar permite a utiliza anume avantajele comparative ale dvs.
(cunoştinţele şi aptitudinile, experienţa profesională, relaţiile, activele existente, poziţia în
societate etc.);
- ar satisface cele mai prioritare şi acute necesităţi ale clienţilor dvs. la etapa dată şi în
viitorul apropiat;
- ar avea cele mai bune perspective, în special, piaţa de desfacere în extindere, măcar în
perspectivă pe termen mediu, sau încă mai bine - pe termen lung (adică business-urile care se
dezvoltă mai repede şi sunt mai rentabile);
- ar fi mai puţin riscante şi costisitoare, mai puţin supuse presiunii: racketului de stat şi
particular, corupţiei, monopolismului (unde cel mai puţin sunt necesare licenţele, certificatele,
autorizaţiile etc., cel mai puţin „acaparate” de structurile private protejate de oamenii puterii,
unde piaţa este împărţită între cei mai numeroşi businessmeni mici). Corespunzător, nu prea are
sens să încercaţi a pătrunde în businessul resurselor energetice, băuturilor alcoolice şi articolelor
de tutungerie, fierului vechi şi metalelor colorate, jocurilor de noroc, bancar, de îndeplinire a
comenzilor de stat etc., cel puţin, până când nu veţi sta foarte bine pe picioare;
- în cea mai mică măsură ar fi supuse presiunii fiscale. Ocupaţi-vă în primul rând, „în cazul
unor condiţii egale”, de mărfurile şi serviciile nesupuse la TVA şi accize, scutite de alte impozite
şi taxe şi având şi alte înlesniri (tehnologii informaţionale, investiţii capitale în afara Chişinăului
şi Bălţului, businessul mic, businessul rezidenţilor parcurilor tehnologice, incubatoarelor şi
zonelor de antreprenoriat liber, activitatea de antreprenoriat individual, deţinători de patente,
agricultură, transportul public şi internaţional, proiectele de asistenţă tehnică a donatorilor
externi, drepturile de autor, invenţiile şi propunerile de raţionalizare, terenurile de pământ,
export, o parte din mărfurile asortimentului pentru copii, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor,
serviciile notariale şi de avocat, serviciile medicale, piaţa valorilor mobiliare, asigurările etc.).
După ce aţi ales tipul sau tipurile de business cu care intenţionaţi să vă ocupaţi, este necesar a
determina forma organizaţional-juridică a întreprinderii (întreprinderilor) prin intermediul cărora
vă veţi desfăşura activitatea. Nu vă sfătuiesc să administraţi businessul fără înfiinţarea
întreprinderilor, adică pur şi simplu în calitate de persoană fizică, chiar dacă sunteţi un
businessman talentat de la natură şi consideraţi că economisiţi în aşa mod impozitele şi taxele. E
un lucru admisibil doar pe o perioadă scurtă şi într-o situaţie fără ieşire, dar pe o perioadă
îndelungată nu este acceptabil: nu veţi putea dezvolta un business cât de cât serios, colabora
serios cu mulţi parteneri de afaceri necesari, mai devreme sau mai târziu veţi întâlni greutăţi
serioase legate de legalizarea capitalului şi veţi avea probleme mari cu organele de drept.
Administrarea businessului în bază de patentă de asemenea poate fi practicată numai pe
termen scurt la începutul activităţii, şi-apoi şi sfera aplicării patentelor se îngustează şi se va
îngusta în continuare.
Cu siguranţă, astăzi cea mai comodă şi raţională formă de administrare a businessului în
Moldova este societatea cu răspundere limitată (SRL). Acest tip de întreprindere nu necesită
mari eforturi şi bani pentru îndeplinirea cerinţelor legislaţiei şi este destul de simplu (este cu mult
mai ieftin, simplu şi practic în administrare decât, de exemplu, societatea pe acţiuni, îndeosebi
SA de interes public). Şi principalul, administrând businessul prin intermediul SRL, vă riscaţi
numai cota din capitalul statutar (mărimea minimă a capitalului SRL astăzi este de doar 5400
lei), şi nu răspundeţi pentru datoriile acestei întreprinderi. Comparaţi cu răspunderea de 100 %
din business în calitate de persoană fizică sau prin intermediul societăţii cu răspundere deplină, şi
cum se spune, veţi simţi diferenţa!
Va trebui, de regulă, să vă asumaţi postul de manager, director al întreprinderii, dacă doriţi
ca ea să lucreze eficient (căci cui în afară de dvs. îi pasă mai mult?). În Moldova încă nu s-a
format pătura de manageri profesionali angajaţi, responsabili şi rezultativi ai verigii superioare,
pe cînd exemple de ruinare a întreprinderilor de către managerii angajaţi, conştient sau din cauza
incapabilităţii, sunt o mulţime. Dacă aveţi câteva întreprinderi, iar potrivit legii nu puteţi fi
director la toate – desemnaţi-vă preşedinte al consiliului întreprinderii cu drept de semnare a
documentelor financiare şi bancare; sau desemnaţi în calitate de director (sau măcar contabil şef
– fără a doua semnătură documentele de plată nu vor fi valabile) un om devotat, pentru care veţi
îndeplini tot lucrul de director, dar măcar nu vă veţi teme de „un cuţit în spate”; stabiliţi şi
coordonaţi cu instituţia bancară că fără acordul (viza) dvs. în scris documentele de plată nu vor fi
valabile; ţineţi ştampila întreprinderii într-un exemplar în seiful personal etc. Toate aceste măsuri
poate nu sunt un panaceu şi nu constituie o garanţie de 100%, dar în mediul businessului
moldovenesc nu sunt deloc de prisos.
Va trebui de asemenea să fiţi şi director financiar, şi consilier fiscal al întreprinderii, dacă nu
conform funcţiei cel puţin în realitate. Din păcate, evidenţa contabilă actuală în Moldova este
practic inutilă pentru analiza, planificarea şi administrarea activităţii financiare a întreprinderii.
Ea este pe deplin inutilă de asemenea şi pentru statul moldovenesc, iar după cum a arătat criza
financiară mondială – este de asemenea una din cauzele primordiale ale evaluării neadecvate a
stării şi administrării neoptime a companiilor, cauza descoperirii prea târzie a insolvabilităţii lor.
„Evidenţa contabilă în realitate nu ţine evidenţa la nimic” – (Matthew Kiernan. Обновляйся или
умри, pag.341), şi de aceea va trebui să elaboraţi pentru întreprindere un sistem propriu de
evidenţă, analiză şi planificare a indicilor cu adevărat importanţi pentru dezvoltarea ei şi apoi să-l
învăţaţi şi pe contabil. Acelaşi lucru se referă şi la analiza şi optimizarea politicii fiscale a
întreprinderii, fără de care riscaţi să rămâneţi „fără pantaloni” chiar şi având rezultate bunişoare
în celelalte domenii ale businessului.
Una din cele mai mari rezerve de sporire a eficienţei businessului este colaborarea reciproc
avantajoasă cu partenerii de afaceri, efectul sinergic de la realizarea proiectelor în comun
(sinergia înseamnă că rezultatul sumar este mai mare, decât suma simplă a componentelor lui).
De exemplu, rezultatele înalte ale Companiei de Asigurări „Sigur–Asigur” ar fi imposibile fără o
colaborare reciproc avantajoasă şi eficientă cu partenerii noştri pe care noi îi preţuim foarte mult,
- cu grupurile şi companiile Orvento-Metal, Zikkurat, Morol, Locuinţe pentru Toţi, Casa Farm,
Vila Verde, Ecovin, Indeprin, Compania de Investiţii „Interpares-Prim”, Unibank şi
Moldinconbank, Firma de Brokeri «BrokWest», Agentul de Asigurări «Starlait», companiile
imobiliare, de investiţii, de asigurări, de brokeri şi dealeri, întreprinderile-membre ale Clubului
Oamenilor de Afaceri „Timpul” etc.
Cu toate acestea, ţinându-se cont de specificul businessului moldovenesc şi mentalitatea
businessmenilor moldoveni „de generaţia întâi”, v-aş sfătui să nu creaţi întreprinderi mixte cu
parteneri (există foarte multe exemple de relaţii deteriorate şi de dispariţie a unor asemenea
întreprinderi cu câţiva participanţi la capitalul statutar). La fel, din experienţă proprie, vă
sfătuiesc să nu împrumutaţi altora bani pentru businessul lor, pentru proiectele altora, oricât de
tentante ar fi ele, persoanelor fizice etc. (dacă puteţi şi nu vă pare rău, - mai bine dăruiţi-le aceşti
bani şi uitaţi de ei). Este mai înţelept a dezvolta relaţii de parteneriat şi programe comune pe
bază strict oficială de contracte privind activitatea în comun, contracte de societate civilă
(capitolul XXVIII al compartimentului III al Codului Civil al Republicii Moldova), acorduri cu
privire la realizarea proiectelor comune etc. şi a stipula foarte minuţios şi detaliat în aceste
documente drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea părţilor ce cooperează – atunci şi sinergia
va fi asigurată, şi se va reuşi evitarea conflictelor sau măcar minimizarea lor.
În sfârşit, trebuie să analizaţi şi să pronosticaţi în permanenţă starea propriului business,
ţinând seama de conjunctura economică generală şi în comparaţie cu concurenţii principali
(benchmarking): dacă el se găseşte la etapa ascensiunii sau în stadiul superior de dezvoltare
(„vacă de muls”), sau deja la etapa ofilirii. A ieşi la timp şi eficient din business (sau a-l
moderniza, diversifica) în condiţiile caleidoscopice şi greu de prezis din Moldova – nu e mai
puţin important, decât a intra cu succes în business şi a-l dezvolta eficient.
 Vă doresc din suflet succese mari în business!

Literatura recomandată:
1. Codul civil al RМ №1107-XV din 06.06.2002.
2. Codul Fiscal al RM nr. 1056-XIV din 16.06.2000.
3. Legea privind societăţile cu răspundere limitată a RM nr.135-XVI din 14.06.2007.
4. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi a RM nr. 845-XII din 03.01.1992.
5. Legea privind licenţierea unor genuri de activitate a RM nr. 451-XV din 30.07.2001.
6. Мэттью Кирнен. Обновляйся или умри. СПб,2004.
7. М.Х.Мескон, М.Альбер, Ф.Хедоури. Основы менеджмента. М,1992.
8. Филипп Котлер. Основы маркетинга. Новосибирск,1992.
9. Т.Питерс, Р.Уотермен. В поисках эффективного управления (опыт лучших компаний).
М., 1986.
10. Р.Уотермен. Как сохраняют конкурентоспособность лучшие компании. М,1988.
11. Джо Джирард, Стенли Х.Браун. Как продать что угодно кому угодно. Минск, 2003.
12. Джо Джирард и Роберт Л.Шух. Как заключить любую сделку. Минск, 2004.
13. Аллан Пиз. Искусство продавать. М,2007.
14. Брайан Трейси, Франк М.Шелен. Полное руководcтво для менеджера по продажам.
Минск,2003.
15. Брайан Трейси. Эффективные методы продажи по Брайану Трейси. Минск,2003.
16. Диана Балыко. Переговоры, обреченные на успех. Техники НЛП в действии. М,2008.
17. Джеральд Ниренберг. Гений переговоров. Минск,1997.
18. Артур Б.Ванганди. Успех в бизнесе. Минск,1999.
19. Ли Якокка. Карьера менеджера. М, 2001.
20. Тони Бьюзен, Тони Доттино, Ричард Израэль. Интеллектуальный руководитель. М,
2003.
21. Iwao Kobaiashi. 20 de chei ale succesului. Program practic de revoluţionare a
întreprinderilor. Chişinau, 2001.
5.2. Valorile mobiliare

Piaţa moldovenească a valorilor mobiliare (PVM), - pot să afirm aceasta cu toată

responsabilitatea în baza experienţei de lucru de 15 ani pe această piaţă, - este una din cele mai
rentabile sfere de investiţie din Republica Moldova. Ea satisface întocmai criteriile businessului
ideal, formulate în paragraful precedent: nu e monopolizată, permite a intra cu uşurinţă în ea, aici
existând o concurenţă relativ liberă; este scutită de TVA şi accize, iar până la introducerea taxei
zero de impozitare pe venit în anul 2008 acorda 50 % înlesniri la acest impozit; oferă o
rentabilitate înaltă dacă se lucrează cu pricepere; pe parcursul a 12-13 ani creştea rapid, deşi cu
ritmuri instabile, atât în ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor, cât şi în privinţa preţurilor medii
de cumpărare-vânzare a acţiunilor; nu necesită forţă de muncă salariată, capital iniţial mare,
cheltuieli de păstrare şi transport etc. Neajunsurile ei: este foarte mică ca volume (la marile
Bursele de valori într-un minut se pot efectua tranzacţii în volume mult mai mari, decât tot
rulajul Bursei de Valori a Moldovei pe un an); nu prea este lichidă, este foarte „înceată” şi
închisă (multe acţiuni în genere nu se comercializează cu anii); este destul de costititoare (din
această cauză tranzacţiile cu pachetele mici şi achiziţionarea descentralizată, de regulă, nu sunt
rentabile); este înapoiată din punct de vedere tehnologic (pentru ca o persoană juridică să
procure o acţiune de la un acţionar din Otaci, este necesar a trimite încolo brokerul sau a-l aduce
pe acţionar la Chişinău, totodată tranzacţia bursieră va dura minimum o săptămână şi cheltuielile
pentru ea vor depăşi cu mult preţul acţiunii propriu-zise); este foarte primitivă, la Bursa de
Valori practic nu se comercializează obligaţiunile, acţiunile emisiunilor primare şi secundare
oferite public pentru comercializarea liberă, valorile mobiliare străine (recipisele de depozitare
moldoveneşti) şi de stat, precum şi derivatele ( de altfel e şi norocul nostru, deoarece anume lipsa
derivatelor a fost una din cauzele, care au permis PVM moldave să suporte mai puţin dureros
începutul crizei financiare mondiale).
Este clar că pe asemenea piaţă primitivă există, în genere, doar o singură modalitate de a
câştiga: a procura acţiunile unei întreprinderi cât se poate mai ieftin, iar apoi a le vinde cât mai
repede şi cât se poate mai scump (de dragul dividendelor nimeni în Moldova nu cumpără
acţiuni, nu face faţa cât aţa). Lucrul pare a fi simplu, dar cum să-l obţii?
În general, în practica mondială pentru a lua decizii privind o tranzacţie la PVM se aplică
analiza fundamentală (cercetarea stării economice şi perspectivelor de dezvoltare a societăţii pe
acţiuni respective) şi analiza tehnică (cercetarea dinamicii, „trendurilor” preţurilor şi volumelor
tranzacţiilor şi pronosticarea lor economico-matematică). Metodele analizei tehnice a trendului
sunt foarte complicate, printre autorii lor sunt chiar şi laureaţi ai premiului Nobel. Dar în
Moldova aceste metode până când sunt absolut inutile, pentru că acţiuni, care s-ar comercializa
fără întrerupere în volume câtuşi de puţin considerabile, pur şi simplu nu există.
Prin urmare, rămâne analiza fundamentală, care în mod simplificat se efectuează aproximativ
în felul următor. Adunaţi informaţia din publicaţiile ziarelor şi de pe site-ul Comisiei Naţionale a
Pieţei Financiare şi elaboraţi baza de date pentru un şir de ani (nu mai puţin de 5) a tuturor
societăţilor pe acţiuni (SA) ale Moldovei, care publică măcar ceva despre sine şi ale căror acţiuni
se comercializează la Bursa de Valori (asemenea SA sunt circa o mie). Nu veţi obţine o bază de
date bună, deoarece informaţia nu este nici completă, nici pe deplin sigură şi nu este
standardizată suficient, iar pe lângă toate – se raportează doar anual, fără rapoartele pe trimestre
(adică e destul de învechită). Dar chiar şi o bază slăbuţă de date este mai bună decât nimic. În
afară de aceasta, adunaţi toată informaţia suplimentară accesibilă din presă, vizite personale la
SA (îndeosebi la adunările generale anuale ale acţionarilor de dare de seamă), de la alţi acţionari
şi de la angajaţi ai SA etc.
Ulterior analizaţi şi pronosticaţi indicii principali de dezvoltare a fiecărei SA aparte. Consider
că cei mai importanţi din aceşti indici sunt activele nete (capitalul propriu) şi vânzările nete,
raportate la o acţiune. Pentru „Sigur – Asigur”, de exemplu, am ales următorul criteriu de
determinare a atractivităţii preţului pentru cumpărarea acţiunilor (Atenţie: pentru prima dată
dezvălui secretul „de firmă” al „Sigur – Asigur”!): şi activele nete, şi vânzările nete ale SA,
raportate la o acţiune trebuie să depăşească minimum de 10 ori preţul eventual de cumpărare a
acestei acţiuni, cu condiţia că alţi indici mai puţin importanţi (profitul net, mijloacele proprii
circulante, datoriile creditoare, perspectivele achiziţionării de către alţi concurenţi a acţiunilor,
componenţa acţionarilor şi administratorilor SA – dacă ei tind să ridice sau, din contra, să pună
pe butuci intreprinderea etc.) sunt relativ satisfăcători. Dacă indicii secundari sunt deosebit de
buni – acţiunile corespunzătoare pot fi procurate şi în cazul când mărimile coeficienţilor pentru
indicii de bază sunt mai mici decît 10, de exemplu variază de la 5 până la 10.
După ce aţi determinat astfel mărimea maximă a preţului atractiv de procurare pentru fiecare
tip de acţiuni şi fiecare SA, daţi ordin companiei de brokeri (de exemplu Firmei de Brokeri
„BrokWest”, care deserveşte eficient CA „Sigur – Asigur” şi este amplasată în acelaşi oficiu):
„A cumpăra acţiuni de tipul cutare la preţul nu mai mare decât cutare”, şi transferaţi pe contul
brokerului suma corespunzătoare. Brokerul introduce ordinul în sistemul de tranzacţionare al
Bursei de Valori, şi aşteptaţi când aceste acţiuni la preţul nu mai mare de cel indicat vor fi
expuse de cineva spre vânzare şi tranzacţia se va efectua (se va produce cetaţionarea).
Desigur, nu aşteptaţi pur şi simplu, ci permanent urmăriţi cu atenţie toate pachetele de acţiuni
scoase la vânzare: licitaţiile statului, organelor de autoadministrare locală, inspectoratului fiscal
(acţiunile confiscate), ale fondurilor de investiţii în curs de lichidare etc., şi în genere toate
pachetele expuse de cineva la vânzare, pentru a nu scăpa pachetul care v-ar interesa, şi s-ar vinde
la un preţ atractiv.
Încă o metodă – a anunţa aşa numita oferta publică - iarăşi prin intermediul companiei de
brokeri - pentru toţi acţionarii SA de procurare a acţiunilor lor la preţul, care vă convine.
Totodată trebuie să fie respectate un şir de cerinţe legale, referitor la care vă va consulta
brokerul. Se poate de asemenea a încerca de a achiziţiona în mod descentralizat acţiuni,
adresându-vă nemijlocit către acţionari prin intermediul brokerului şi registratorului, ceea ce se
aplica pe larg în anii 90 ai secolului trecut, când se achiziţionau pachetele de control ale
acţiunilor. Dar din cauza preţului ridicat de achiziţionare descentralizată şi a restricţiilor
legislative impuse, moda la asemenea achiziţionări a trecut.
După ce aţi cumpărat într-un fel sau altul pachetele care vă interesează, deveniţi investitor
„de portofoliu”, adică investitor care adună în „portofoliul” său multiple mici pachete de acţiuni,
cu scopul de a revinde avantajos aceste pachete şi de a obţine un profit investiţional, adică fără
intenţia de a deveni un acţionar important şi de a participa la gestionarea SA. Ulterior vă
determinaţi cât anume doriţi şi principalul – cât puteţi să câştigaţi la fiecare pachet, ţinând seama
de cererea pronosticată, şi vă expuneţi pachetele la vânzare prin firma de brokeri la Bursa de
Valori a Moldovei. Ele se vor vinde încet, de exemplu din 100 de pachete expuse – numai câte 1-
2 pachete pe lună. Dar când se vor vinde doar 10-20-30 pachete din sută, aceasta ar putea deja
acoperi toate cheltuielile pentru procurarea lor, şi deci veţi putea aştepta liniştit profitul scontat.
Anume în aşa mod Compania de Asigurări „Sigur – Asigur”, prima din Moldova, a început
din anul 2003 să practice sistematic în proporţii largi investiţiile de portofoliu la BVM,
cumpărând şi vânzând în ultimii 6 ani câteva sute de pachete de acţiuni. O făceam în pofida
opiniei predominante, exprimate şi în presă, precum că „în Moldova nu există o piaţă de acţiuni,
ci doar o piaţă a pachetelor de control”. În rezultat la Bursa de Valori nu rareori mai mult de
jumătate din toate cererile de procurare şi vânzare le constituiau cererile „Sigur – Asigur”.
Rentabilitatea vânzărilor noastre a atins de la zeci de procente până la zeci de ori în raport cu
preţul de cumpărare, de exemplu, în medie pentru pachetele de acţiuni vândute în anul 2007-
începutul anului 2008 (21 de pachete) – circa de patru ori în raport cu preţul de cumpărare. În
medie pachetele indicate „se păstrau” în portofoliul nostru circa 2 ani, iar sporirea de 4 ori a
preţului pe parcursul a 2 ani – este un rezultat foarte şi foarte bunicel.
Şi dvs. puteţi face cu succes acest lucru, chiar şi cu un capital iniţial foarte modest. De
exemplu, „Sigur – Asigur” a vândut câteva zeci de micropachete pentru sume de la câteva sute
de lei până la 1-2 mii lei, preţurile de vânzare depăşind preţurile de cumpărare de câteva ori şi
chiar de zeci de ori. Desigur, chiar şi la o asemenea rentabilitate înaltă profitul obţinut a
constituit o sumă modestă, în total doar câteva zeci de mii de lei, dar în gospodărie, cum se
spune, şi o asemenea sumă întotdeauna va prinde bine.
Un profit mai serios la BVM se poate obţine din concentrarea (consolidarea) pachetelor de
acţiuni, chiar până la preluarea pachetului de control (culmea visurilor!). Anume cu asta şi s-a
ocupat majoritatea covârşitoare a investitorilor pe piaţa moldovenească a valorilor mobiliare
începând cu anii 1994-1995, adică încă din vremurile privatizării contra bonuri patrimoniale.
Pentru a dezvălui esenţa acestui mecanism, să examinăm noţiunea preţului de piaţă al acţiunilor
din exemplul oricărei SA.
În realitate, contrar tuturor documentelor normative în vigoare privind determinarea preţurilor
de piaţă la PVM, un preţ unic al acţiunilor unei oarecare SA nu numai în Moldova (cu atât mai
mult în Moldova!), dar în general în lume, de regulă, pur şi simplu nu există. Preţul acţiunilor a
unei şi aceleiaşi SA aproape întotdeauna depinde de mărimea pachetului scos la vânzare: cu cât
el este mai mare, cu atât corespunzător şi preţul acţiunilor este mai scump. De exemplu, am
dedus pentru mine, în mod empiric, din practica de cumpărare-vânzare şi de schimb a câtorva
mii de pachete de acţiuni, următoarele corelaţii orientative ale preţurilor (atenţie! mai divulg un
secret profesional). Preţul acţiunilor din componenţa pachetului de control (50 % de acţiuni plus
una) poate depăşi preţul acţiunilor din componenţa pachetului de 49,9 % din Capitalul statutar
(CS) al aceleiaşi SA de aproximativ 2 ori; din componenţa pachetului de blocare (mai mult de
33,4 % din CS) – poate depăşi de aproximativ 3 ori; al unui pachet important (mai mult de 25
% din CS) – de aproximativ 4 ori; al pachetelor esenţiale (de la 5 % până la 25 % din CS) – de
aproximativ 5-10 ori; din componenţa micropachetelor - până la zeci de ori.
În afară de aceasta, preţul acţiunilor depinde mult de raportul de forţe, adică al cotelor din
Capitalul statutar al SA, care aparţin diferitor grupuri de acţionari. De exemplu, atunci când are
loc achiziţionarea concurenţială a acţiunilor (lupta pentru pachetul de control), preţul per acţiune
în procesul achiziţionării poate creşte simţitor (de mai multe ori), totodată preţul per acţiune din
componenţa ultimilor 1-2% decisive ale CS poate creşte şi de zeci de ori. Iar după concentrarea
pachetului de control cumpărarea-vânzarea acţiunilor fie că se întrerupe completamente, fie că
preţul lor scade brusc.1
Din cele expuse, probabil, aţi înţeles deja cum se poate câştiga prin consolidarea,
concentrarea pachetelor de acţiuni. Achiziţionaţi micropachetele acţiunilor la preţuri joase
(joase, dar pe deplin adecvate, cu adevărat de piaţă, doar aceste micropachete nu joacă niciun rol
în raportul de forţe între acţionari şi deci nu pot să coste mult!). Pe măsură ce formaţi un pachet
tot mai important, preţul acţiunilor în componenţa lui creşte, şi atinge culmea atunci când
pachetul devine cel de control. De aceea la stadiul final al achiziţionării vă puteţi permite a
majora preţul propus pentru procurare, în special la pachetele de acţiuni mai mari şi cele
decisive.
Dar chiar dacă pachetul de control deja este format de altcineva (iar în Moldova o asemenea
situaţie este caracteristică aproape pentru fiecare SA), acest lucru nu înseamnă că nu veţi putea
câştiga prin concentrarea acţiunilor. Când pachetul pe care îl „adunaţi” va atinge 10-20 % din
CS, aceasta deja vă poate permite să intraţi în componenţa Consiliului SA, să obţineţi acces la o
informaţie preţioasă şi să vă sporiţi influenţa. Nu este exclus că proprietarii pachetului de control
alarmaţi vor răscumpăra chiar ei acţiunile dvs. la un preţ bun, iar dacă nu – le veţi expune, pur şi
simplu, la Bursa de Valori spre vânzare. Totodată veţi răspândi cât se poate mai larg
informaţia despre cât de bine merg treburile la această SA şi ce perspective luminoase are
(îndeosebi – concurenţilor întreprinderii). Puteţi de asemenea să vă blocaţi cu proprietarii altor
pachete relativ mari; să anunţaţi o ofertă publică la cumpărarea acţiunilor; să începeţi să
pătrundeţi în operaţiile delicate, „nu pentru ochi străini”, ale managementului SA, care, din
păcate, aproape întotdeauna au loc; să încercaţi să vă separaţi cu pachetul de acţiuni şi cu o parte
din patrimoniul SA etc. În final, una din aceste variante ar putea lua foc.
Desigur, în activitatea PVM există un număr enorm de subtilităţi. De exemplu, nu vă
recomand deloc (cât şi pentru alt business) să efectuaţi tranzacţii cu acţiuni în calitate de
persoană fizică (ci numai prin SRL). De exemplu, dacă SRL va cumpăra acţiunile cu 10 mii de
lei şi le va vinde cu 100 mii lei, ea nu va plăti niciun fel de impozite. Iar dacă o veţi face ca
persoană fizică, stimate cititor, atunci la început vi se va reţine la efectuarea tranzacţiei 5 mii de
lei (reţinerea preventivă a impozitului de 5 % pe venit la sursa de plată), apoi la depunerea
declaraţiei fiscale vi se va reţine încă aproximativ:
100 – 10 х 18% - 5 = 3,1 mii de lei.
2 100
Adică în comparaţie cu SRL veţi pierde la tranzacţie 8,1 mii lei, iar aceasta, după cum se
spune la Odesa, sunt două diferenţe mari, îndeosebi dacă asemenea tranzacţii se efectuează în
mod regulat.
Atunci când veţi scoate la vânzare pachete semnificative de acţiuni, de exemplu, mai mari de
5% din capitalul statutar, să le expuneţi numai ca pachete unice („vând tot sau nimic”). Altfel vă
pot „ciupi” anume acea parte a pachetului de care au nevoie concurenţii dvs., sau care vă va
devaloriza pachetul de acţiuni rămas. (Să recunosc sincer, „Sigur – Asigur” uneori le juca
asemenea feste concurenţilor noştri, aşa că asiguraţi-vă, vorba ceea, „paza bună trece primejdia
rea”! ).
Dacă v-aţi înţeles din timp cu vânzătorul de acţiuni să procuraţi pachetul lui la un preţ care vă
convine şi vă temeţi că cineva ar putea să vi-l „sufle” la efectuarea tranzacţiei la bursă,
consultaţi-vă cu brokerul dvs., cum să evitaţi acest lucru.

1
Consider, că Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) trebuie să se îngrijoreze serios de acel fapt că nici un document
normativ în vigoare privind determinarea preţului de piaţă al acţiunilor (pentru oferta publică, depunerea în capitalul statutar, răscumpărarea de
către societate a acţiunilor proprii de la acţionari, reorganizarea, evaluarea de către firmele de estimare specializate etc.) nicidecum nu reflectă
legităţile descrise, adică toate aceste preţuri de piaţă calculate sunt vădit neadecvate şi, mai mult decât atât, – uneori foarte îndepărtate de
preţurile de piaţă reale în situaţii concrete. Iar acest fapt poate conduce la consecinţe negative grave, la lezarea intereselor unor acţionari,
evaluarea incorectă a faptelor de manipulare la PVM etc.
 Pentru a determina în mod competent pentru sine preţul de piaţă orientativ al acţiunilor,
trebuie să învăţaţi a evalua operativ valoarea de piaţă a activelor nete ale întreprinderii (analiza-
expres). De exemplu: „Această SA are spaţii de producţie cu o suprafaţă de 1000 de metri
pătraţi şi o suprafaţă a spaţiilor administrative de 500 m.p., preţul de piaţă orientativ al unui m.p.
în acest raion este aproximativ atâta, în total valoarea clădirilor – atâta. Terenul de pământ este
răscumpărat, suprafaţa lui – 50 de ari (inclusiv 35 de ari – suprafaţa liberă de clădiri), preţul de
piaţă al unui ar în acest raion este aproximativ atâta, în total valoarea pământului liber – atâta.
Mijloacele circulante proprii conform bilanţului – atâta (este mai bine a micşora puţin suma,
ţinând seama de faptul că o parte a datoriei debitoare poate fi „moartă” şi dubioasă). Utilajul
costă aproximativ atâta. SA mai are …. În total valoarea generală orientativă a întreprinderii este
de atâta”.
Apoi mergeţi la un potenţial cumpărător cel mai cointeresat (depistaţi-l! – va trebui să
deveniţi pe un timp Sherlock Holmes!) şi-i dezvăluiţi sincer toată informaţia: „Eu sunt
proprietarul unui pachet majoritar, de exemplu, de 43 % din acţiunile cutărei SA care vă poate
interesa din cauza cutare. Iată calculul complet al valorii de piaţă a activelor nete ale acestei SA
(admitem, 10 milioane de lei), eu vă las toate materialele, verificaţi corectitudinea calculelor
singur. Celelalte 57 % de acţiuni sunt dispersate printre atâţia acţionari mărunţi, cel mai mare
dintre ei este cutare (admitem cu 2 % din CS). Statul nu este acţionar al acestei SA (faptul în
cauză este important, nu rareori prezenţa statului chiar şi în proporţie de 0,5 % din CS poate
speria cumpărătorul, îndeosebi pe unul străin). Ţinând seama de raportul de forţe, pachetul meu
de 43 % costă în mod obiectiv aproximativ 70 % din valoarea de piaţă a întregii întreprinderi
(ţineţi minte - doar v-am dezvăluit sistemul meu de corectare a preţurilor în funcţie de mărimea
pachetului şi raportul de forţe dintre acţionari), adică 7 mil. lei. Sunt gata să-l cedez pentru
jumătate de preţ, adică pentru 3,5 mil.lei, iar cealaltă jumătate de preţ rămâne ca premiu
cumpărătorului pentru că va face ordine la întreprindere şi va pune pe roate un business de
succes”.
Din experienţa mea, o asemenea metodă sinceră şi deschisă a negocierii deseori are sorţi de
izbândă, doar a cumpăra o întreprindere bunicică la jumătate de preţ este destul de atractiv. Şi de
ce oare să n-o vindeţi, dacă aţi reuşit să concentraţi pachetul, cheltuind, să admitem, numai 1 mil.
lei?. Tranzacţia este reciproc avantajoasă, atât pentru dvs. (acţionaţi în postură de „dealer”), cât
şi pentru cumpărător (el în cazul dat este un „investitor strategic”).
Desigur, cea mai eficientă variantă ar fi să concentraţi pachetul majoritar şi să veniţi cu o
echipă la conducerea SA, să-i asiguraţi asanarea economică (consolidarea managementului,
lichidarea datoriilor, identificarea comenzilor şi partenerilor etc.), şi numai apoi s-o propuneţi
spre vânzare unui investitor strategic. Anume aşa a acţionat CA „Sigur – Asigur” după
concentrarea pachetelor majoritare la întreprinderile achiziţionate de ea cu situaţie financiară
precară sau chiar în prag de faliment: Concord–Străşeni, BTA-23 Taraclia, ICM-2 Făleşti, Drum-
2 Orhei, Drum-11 Cimişlia etc. În schimb după ce investitorii strategici identificaţi şi „convinşi”
de noi au înălţat o fabrică de beton şi mortar modernă pe teritoriul SA „Concord –Străşeni”
(„Locuinţe pentru toţi”), au ridicat din ruine şi au modernizat hotelul SA „Dacia-Ungheni”
(„Vila Verde”), au sporit esenţial volumul de lucrări la construcţia drumurilor şi au asanat
activitatea SA „Drum-2 Orhei” (SA „2811 Orhei”), „Sigur – Asigur” pe lângă venitul
investiţional substanţial a avut de asemenea şi o satisfacţie morală, şi-a sporit prestigiul şi
imaginea. (Vânzătorii micropachetelor de acţiuni de asemenea au câştigat binişor, în caz contrar
pentru acţiunile întreprinderilor falimentare ei în genere n-ar fi primit nimic).
După cum am menţionat deja, mărimea potenţială a dividendelor la evaluarea tranzacţiilor cu
VM de obicei este un indice de importanţă secundară. Cu toate acestea, dacă planificaţi operaţia
înainte de adunarea generală anuală a acţionarilor, la care (după cum aţi reuşit deja să mirosiţi –
doar sunteţi un viitor Sherlock Holmes!) urmează anunţarea unor dividende frumuşele, acest fapt
ar putea deveni un bonus atractiv şi un argument esenţial pentru luarea deciziei privind
tranzacţia. La fel procedaţi dacă aţi mirosit distribuirea iminentă a acţiunilor către acţionari sau
emisiunea suplimentară la valoarea nominală a acţiunilor SA, unde activele nete sunt cu mult
mai scumpe decât capitalul statutar (băncile, companiile de asigurare etc.). Concluzie: ţineţi
întotdeauna urechile ciulite şi ochii larg deschişi!
În afară de tranzacţiile bursiere, unele tipuri de operaţii cu VM le puteţi efectua pe aşa numita
piaţă extrabursieră, prin intermediul unui registrator independent care ţine registrul acţionarilor
SA respective. Aceasta are loc în caz de donaţie, moştenire, de reorganizare a SA, de
răscumpărare de către ea a acţiunilor proprii de tezaur (fără drept de vot), sau în urma unei
hotărâri judecătoreşti etc. Anume pe piaţa extrabursieră în primii ani de constituire a PVM s-a
efectuat o bună parte a tranzacţiilor „specifice”, „delicate” cu interese neordinare ale părţilor
participante. În ultimii ani însă Comisia Naţională (CNVM, apoi CNPF) a început să controleze
mult mai strict asemenea tranzacţii.
Există, deşi se aplică rar, tipuri specifice de tranzacţii şi la Bursa de Valori, de exemplu,
schimbul direct (SWAP) şi REPO (tranzacţia de vânzare şi răscumpărare ulterioară a acţiunilor
cu achitarea diferenţei de preţ în calitate de dobândă, un oarecare analog al depozitului bancar cu
punerea în gaj a acţiunilor), – asemenea tipuri de tranzacţii ba se permit, ba se interzic de CNPF.
În genere, pentru a descrie toate subtilităţile PVM, este necesar a întocmi un foliant de
mărimea „Capitalului” lui Karl Marx. De aceea vă va fi de mare folos să frecventaţi cursurile de
pe lângă Bursa de Valori a Moldovei şi să susţineţi examenul pentru certificatul cu dreptul de a
activa pe PVM. Iar după aceasta – să lucraţi măcar vreo doi ani într-o companie solidă de brokeri
şi dealeri (bancară sau independentă), la Bursa de Valori, la CNPF, într-o companie de asigurări
etc. Iar dacă nu reuşiţi, atunci, cel puţin, să vă împrieteniţi cu vreun specialist competent din
aceste structuri. Nu degeaba în Occident o familie din clasa de mijloc se obişnuieşte a avea nu
numai un medic „de familie”, ci şi un agent de asigurări, un bancher, un jurist şi – acum
înţelegeţi de ce - un broker „de familie”.
Prin urmare, intraţi fără teamă în apă şi înotaţi, şi veţi vedea cum orizontul se îndepărtează tot
mai mult şi mai mult, iar oceanul neţărmurit al PVM vă va deschide noi frumuseţi. Vă doresc
tranzacţii reuşite pe piaţa valorilor mobiliare!

Literatura recomandată:
1. Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare a RM nr. 199-XIV din 18.11.1998.
2. Legea privind societăţile pe acţiuni a RM nr. 1134-XIII din 02.04.1997.
3. Legea cu privire la Comisia Naţională a Pieţei Financiare a RM nr. 192-XIV din
12.11.1998.
4. Regulamentul cu privire la modul de ţinere a registrului deţinătorilor de valori mobiliare
nominative de către registrator şi deţinătorul nominal nr. 15/1 din 16.03.2007.
5. Instrucţia privind modul de emisiune şi înregistrare de stat a valorilor mobiliare nr. 76-5 din
29.12.1997.
6. Regulile Bursei de Valori a Moldovei nr. 17/5 din 19.05.2000.
7. Edwin J.Elton, Martin J.Gruber. Modern portofolio theory and investment analysis. USA,
1987.
8. Alain Choinel et Gérard Rouyer. Le marché financier. Structures et acteurs. Paris, 1988.
9. Bertrand Jacquikkat, Bruno Solnik. Marchés financiers. Gestion de portefeuille et des
risques. Paris, 1989.
5.3. Bunuri imobiliare

Bunuri imobiliare sunt: clădirile, construcţiile, edificiile; bunurile imobile comerciale

(localuri comerciale, de alimentaţie publică, de prestări servicii, de agrement, depozitele etc.),
cele de birouri, de producţie şi altele; precum şi terenurile de pământ: cu destinaţie agrară
(păşunile, grădinile şi podgoriile, pământurile arabile etc.) şi cele constructibile (cu destinaţie
locativă, comercială, de oficii, de producţie, de agrement, cu destinaţie social-culturală etc.).
În toată lumea activitatea imobiliară este unul din principalele şi cele mai rentabile domenii
de investiţie, pe care o desfăşoară zeci de milioane de investitori mici, mijlocii şi mari şi care şi-
au clădit din afaceri imobiliare averea. Or, şi în Moldova cu acest business se ocupă, mai mult
sau mai puţin reuşit zeci de mii de oameni. Deci cum se poate câştiga dintr-un imobil?
A. Să-l cumperi, pur şi simplu, cât se poate mai ieftin, să-l ţii (dând-ul în locaţiune pentru a
obţine venituri suplimentare) şi cât se poate mai repede şi mai scump sa-l vinzi. Este o
variantă reală, dar nu este şi cea mai eficientă. Doar imobilul nu are aceleaşi caracteristici
ca şi acţiunile, care „nu cer demâncare”. El trebuie păzit (în caz contrar va fi furat
„cărămidă cu cărămidă”, ceea ce în Moldova s-a şi întîmplat de nenumărate ori), menţinut
în stare bună (de făcut curăţenie, reparaţii, de avut grijă de starea bună de funcţionare a
reţelelor exterioare etc.), protejat de eroziunea şi degradarea solurilor. Trebuie plătite
impozite, achitată asigurarea, - şi toate acestea necesită mult timp şi bani.
B. Să sporeşti semnificativ valoarea imobilului prin schimbarea destinaţiei lui (reprofilarea),
felului de utilizare; unificare–divizare–replanificare; supraetajare şi extindere a
construcţiei; modernizare, reparaţie şi alte metode de dezvoltare cu creşterea valorii.
C. A consolida (terenurile de pământ, încăperile din aceeaşi clădire, clădirile şi edificiile
adiacente etc.).
D. A da în locaţiune, în chirie în calitate de sursă principală de obţinere a veniturilor.
E. A elabora un business-concept de dezvoltare eficientă a imobilului, a comanda
documentaţia de proiect, a obţine toate autorizaţiile, aprobările, condiţiile tehnice
necesare etc. (ca variantă mai avansată de dezvoltare imobiliară – a monta utilităţile şi a
construi căile de acces la terenurile de pământ) şi a vinde bunul imobiliar împreună cu
proiectul definitivat sau chiar cu infrastructura de exploatare a lui.
Referitor la metodele de a procura cât se poate mai ieftin un imobil s-a scris mult, de
exemplu, „Миллионер за минуту” de Mark V.Hansen şi Robert G. Allen, pag.123-138,
„Множественные источники дохода” de Robert G. Allen, pag. 199-294, etc.
În Moldova, una din cele mai eficiente variante este cea de a urmări toate licitaţiile de edificii
şi terenuri de pământ (câteva sute de licitaţii pe an în toată ţara); de a participa la ele în calitate
dacă nu de cumpărător, atunci de observator, ceea ce vă va permite să simţiţi mai bine preţurile,
conjunctura, psihologia cumpărătorilor şi a vânzătorilor; de a participa la licitaţii de obiective cu
adevărat interesante, ridicând preţul până la valoarea limită admisibilă. Anume utilizând o
asemenea tactică, „Sigur – Asigur” a procurat unul din cele mai atractive terenuri pentru
construcţia de locuinţe la Orhei: la prima licitaţie „i-a provocat” pe concurenţi să liciteze peste
nivelul raţional al preţului de cumpărare, iar când cumpărătorii „înfierbântaţi” au refuzat
ulterior să plătească (pierzând avansul achitat), a achiziţionat liniştit acest teren fără nicio luptă,
practic la preţul de pornire, la următoarea licitaţie.
O variantă avantajoasă poate deveni răscumpărarea de la stat a terenurilor „aferente”
întreprinderilor, la care deţineţi pachetul de control sau aveţi alte interese. Conform Legii cu
privire la preţul normativ şi metoda de cumpărare-vânzare a pământului nr. 1308-XIII din
25.11.1997, pentru răscumpărarea unor asemenea terenuri se aplică coeficienţii de reducere în
raport cu preţul normativ al pământului (de exemplu, 0,1 – pentru majoritatea centrelor raionale,
0,02 - pentru localităţile rurale). În consecinţă preţul achiziţionării fără concurs într-un şir de
cazuri se dovedeşte a fi mai jos decât cel de piaţă, totodată prima rată constituie doar 50 % din
suma de răscumpărare cu o eşalonare pe 3 ani pentru celelalte tranşe, adică veţi putea să
revindeţi ulterior avantajos o parte a terenului răscumpărat. (Uneori o uzină veche amplasată
reuşit, o întreprindere de transport auto, nişte depozite etc. este mai convenabil de a le demola şi
a construi pe locul acela ceva mai eficient).
Desigur, în acest caz va trebui să învăţaţi a evalua operativ (analiza – expres) valoarea de
piaţă a clădirilor şi terenurilor de pământ, ţinând seama de dinamica vânzărilor similare pe
regiunile din Moldova şi din ţările vecine; de dinamica preţurilor la închirierea unor asemenea
încăperi şi terenuri de pământ; de valoarea de înlocuire (de costul de construcţie a edificiilor
asemănătoare în acel moment cu corecţia necesară în funcţie de mărimea uzurii) etc.
Pentru a majora semnificativ valoarea unui bun imobiliar achiziţionat, în Moldova de obicei
se utilizează următoarele metode. Apartamentele achiziţionate la parterul străzilor centrale
orăşeneşti se comasează, se repară replanificându-se şi instalându-se uşi cu ieşire la strada
centrală. Acelaşi lucru se face şi în cazul încăperilor de producţie de mică valoare, depozitelor şi
altor încăperi care au ieşire spre străzile centrale cu circulaţie pietonală intensivă.
Eficientă poate fi nu numai comasarea unor încăperi adiacente, dar şi, invers, divizarea
suprafeţelor mari incomode pentru utilizare în unităţi autonome compacte (cu ieşiri separate):
spaţii comerciale, de oficiu, apartamente mici. Se mai practică divizarea în două caturi a
încăperilor înalte şi incomode.
O altă metodă este achiziţionarea unor case relativ ieftine (apartamente sau alte construcţii) în
cartierele orăşeneşti prestigioase cu valoarea înaltă a terenurilor de pământ şi cu infrastructura
dezvoltată (comunicaţii, reţele), cu modernizarea lor ulterioară, cu supraetajarea cu 1-2 niveluri,
extinderea construcţiei folosindu-se terenurile de pământ libere. Anume aşa „Sigur – Asigur” a
achiziţionat două case „numai bune de demolat” la parter semidistruse, şi şi-a construit în locul
lor un oficiu prestigios cu trei etaje, vânzând cu profit al doilea oficiu pentru recuperarea parţială
a cheltuielilor. După aceeaşi schemă, cu ajutorul companiei „Sigur – Asigur”, compania daneză
„Leinum-Invest” a înălţat la Chişinău o casă de raport respectabilă pe baza unei construcţii
nefinisate „îngheţată” timp de 10 ani, iar „Casa-Farm” a montat un complex farmaceutic modern
în locul secţiei demontate a fostei uzine de calculatoare.
Încă o metodă avantajoasă de reprofilare este schimbarea destinaţiei, statutului unor terenuri
agrare comparativ ieftine din suburbiile orăşeneşti în acela de constructibil (pentru locuinţe,
obiective comerciale, de birouri).
Desigur, toate aceste variante de reprofilare necesită mari cheltuieli de timp şi bani, în
special pentru diverse autorizări şi aprobări. Şi iată aici totul ţine de intuiţia dvs. şi de măiestria
de business – să fiţi în stare să evaluaţi, în ce cazuri anume face pielea cât dubala.
Consolidarea terenurilor de pământ se aseamănă oarecum cu „concentrarea” pachetelor
importante de acţiuni, dar e mult mai complicată, deoarece cheltuielile pentru reperfectarea
drepturilor de proprietate asupra terenurilor sunt mai mari, iar pentru vânzare este necesar
acordul soţiei (soţului), şi plus la toate trebuie să-i puteţi convinge să-şi vândă terenurile pe toţi
proprietarii lor în limitele masivului ce urmează a fi consolidat. În procesul privatizării, fiecărei
familii din Moldova îi revenea circa un hectar de pământ cu destinaţie agrară, totodată de obicei
pămîntul era alocat în 3-4 locuri, respectiv consolidarea devine foarte complicată şi costisitoare.
Cu toate acestea, metoda respectivă poate fi eficientă din punctul de vedere al creşterii valorii
terenurilor de pământ în cazul consolidării lor, de exemplu în scopul plantării livezilor intensive
şi a viilor (terenurile mici nu sunt potrivite pentru aceasta) şi mai ales – în cazul schimbării
destinaţiei terenurilor agricole consolidate în terenuri constructibile. Vânzătorii în aceste cazuri
de asemenea au de câştigat, deoarece sectoarele mici pentru agricultură sunt pur şi simplu
nerentabile.
O variantă a consolidării avantajoase este achiziţionarea tuturor caselor şi apartamentelor din
fiecare curte a cartierelor orăşeneşti vechi, cu demolarea ulterioară şi construirea unor blocuri
noi. Rentabilitatea în acest caz se obţine pe socoteala utilizării mai eficiente a pământului
orăşenesc scump cu acces la infrastructura deja existentă.
Locaţiunea în calitate de metodă de bază a obţinerii venitului în Moldova până în prezent a
fost în majoritatea cazurilor mai puţin profitabilă, decât pur şi simplu vânzarea (apartamentelor,
oficiilor, suprafeţelor de producţie şi de depozitare etc.), şi se utiliza de către investitori în
principal ca sursă secundară de venit în timpul „deţinerii” acestor unităţi. Dar sunt şi excepţii,
de exemplu, sub aspect financiar este foarte rentabilă locaţiunea apartamentelor de elită pe
termen scurt (cu ziua) străinilor şi baştinaşilor care sosesc în vizite scurte – deşi aceasta necesită
pe de altă parte mult timp şi cheltuieli curente.
Vânzând imobilul „în pachet” cu un proiect avansat de „dezvoltare” a acestui imobil,
economisiţi timpul şi eforturile investitorului potenţial pentru lucrările de proiectare-explorare şi
procedurile de autorizare şi corespunzător - sporiţi gradul de interes al investitorului şi de
rentabilitate a proiectului. De exemplu, „Sigur – Asigur” nu numai că a achiziţionat la Orhei
într-un raion de elită 4,9 hectare pentru construcţia de locuinţe şi 2,8 ha – pentru zona de
agrement, dar şi a plătit proiectul general al microraionului locativ cu amenajarea în complex
(complexul comercial, zona de agrement, sfera serviciilor etc.), toate lucrările geologo-
geodezice, cadastrale, de evaluare, condiţiile tehnice, certificatul de urbanism etc. Adică
investitorii potenţiali pot să înceapă neîntîrziat realizarea proiectului, economisind circa un an pe
socoteala procedurilor de autorizare – iar un asemenea câştig în timp pentru investitor înseamnă
foarte mult.
O însemnătate mare în afacerile imobiliare are optimizarea legală a impunerii fiscale. De
exemplu, dacă veţi acţiona ca persoană fizică, riscaţi să pierdeţi TVA, impozitul pe venit, 5 % -
reţinerea preventivă a impozitului pe venit. Acţionaţi prin SRL! Dacă doriţi să vi se restituie
TVA la investiţii efectuate în centrele raionale – planificaţi plăţile în aşa fel, ca suma lor să
constituie nu mai puţin de 100 mii lei pe lună (articolul 101¹, Capitolul III al Codului Fiscal al
RM). Dacă vindeţi o clădire, impozitată cu TVA, cu terenul de pământ aferent – evaluaţi în
contractul de cumpărare-vânzare terenul care nu se impozitează cu TVA, la un preţ mai mare
etc.
Cu siguranţă, la cumpărarea unui bun imobiliar o importanţă extrem de mare o are
posibilitatea de a plăti o rată iniţială cât se poate mai mică şi a eşalona plăţile rămase pe un
termen cât mai îndelungat, ceea ce la revinderea rapidă a obiectivului va spori rentabilitatea
investiţiei de câteva ori. Pentru aceasta se utilizează achiziţionarea în rate (la procurarea
proprietăţii de stat la licitaţii, răscumpărarea terenurilor de pământ aferente, achiziţionarea
apartamentelor în curs de construcţie etc.), investiţia în comun, mijloacele străine (plăţile în
avans pentru revindere, locaţiune etc.), vinderea parţială a obiectivului până la achitarea lui
deplină şi multe alte metode, atât verificate în Moldova şi expuse în această carte, cât şi utilizate
în ţările mai dezvoltate. Aceste procedee sunt descrise, în special, în lucrările recomandate mai
jos ale lui Robert G. Allen, Mark V. Hansen, Robert T. Kiyosaki etc. Abordaţi în mod creator
această problemă, descoperiţi oportunităţi, creaţi-vă posibilităţi favorabile, – şi veţi fi răsplătit
din plin.
Vă doresc succes în afacerile imobiliare!

Literatura recomandată:
1. Роберт Г.Аллен. Никаких наличных. Минск, 2004.
2. Роберт Г.Аллен. Множественные источники дохода. Минск,2004.
3. Марк Виктор Хансен, Роберт Г.Аллен. Миллионер за минуту. Минск, 2007.
4. Legea cadastrului bunurilor imobile a RM nr. 1543-XIII din 25.02.1998.
5. Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului a RM nr. 1308-
XIII din 25.11.1997.
6. Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a dreptulor asupra lor nr.112
din 22.06.2005.
5.4. Asigurarea acumulativă de viaţă

Asigurarea acumulativă de viaţă (AAV) este unul din cele mai accesibile şi totodată
complexe şi atractive tipuri de investiţie. Ea îmbină în mod unic avantajele depozitului bancar
cu capitalizare, ale asigurării împotriva accidentelor, ale fondurilor diversificate de investiţii şi
de pensii. Îndeosebi este necesar şi avantajos să fie utilizată AAV:
 la etapa iniţială de însuşire a artei de a investi, când încă n-aţi devenit un investitor
experimentat, capabil a aplica strategiile cele mai complicate şi netriviale;
 de către „stâlpii financiari” ai familiei, veniturile cărora sunt factorul decisiv, chezăşia
bunăstării apropiaţilor lor (de către businessmeni, lucrătorii bine remuneraţi, decesul sau
pierderea capacităţii de muncă a cărora îi va pune pe apropiaţii lor într-o situaţie materială
grea);
 pentru asigurarea copiilor tardivi, când capul familiei nu are certitudinea, că le va putea
asigura bunăstarea materială într-o perspectivă destul de îndelungată;
 pentru formarea unei pensii suplimentare demne în plus la cea de stat înjositor de mică, mai
ales că în Moldova aceasta e posibil numai în cadrul programelor acumulative de asigurare
(fondurile de pensii, după părerea autorului, într-o perspectivă apropiată nu au şanse de a se
manifesta eficient în republică);
 pentru oamenii cu venituri foarte instabile, ce pot pe parcurs să se reducă brusc (sportivi de
performanţă şi lucrători din domeniul culturii şi artelor, funcţionari sus-puşi etc.);
 pentru oamenii, care prevăd clar termenii unor mari cheltuieli (pentru achiziţionarea unui
apartament, a unei vile, a unui automobil, a unui garaj; plăţi pentru studiile copiilor,
dezvoltarea unui business etc.).
Cum funcţionează programele acumulative de asigurare de viaţă?
Să admitem că asiguraţi propria persoană sau pe cineva din apropiaţi conform programului
„clasic” de asigurare acumulativă „Viaţa decentă”. La început trebuie să stabiliţi, dacă veţi plăti
o primă de asigurare unică (dacă aţi acumulat o sumă bunicică de bani şi tocmai căutaţi
posibilitatea de a o investi eficient), ori veţi alege plata în rate anuală, sau pe semestre, şi ce
sumă anume vreţi şi consideraţi că sunteţi în stare să plătiţi printr-un singur vărsămănt sau în
rate. La achitarea unică venitul total investiţional al dvs. va fi semnificativ mai mare, în schimb
plata în rate va fi mai puţin împovărătoare pentru bugetul personal.
Stabiliţi de asemenea termenul de valabilitate al contractului de asigurare, care vă convine. E
de dorit ca acest termen să fie cât mai lung, de exemplu, în ţările dezvoltate foarte multe
contracte AAV se încheie la începutul activităţii de muncă pe zeci de ani înainte (în acest caz
mărimea primelor de asigurare anuale este neînsemnată, iar suma indemnizaţiilor de asigurare
spre finalul contractului este foarte impunătoare). Dar dacă aveţi 55 de ani e puţin probabil că
mai are sens a încheia contractul pe un termen mai lung de 10-12 ani. Termene mai scurte de
asigurare „se ajustează” şi cu scopul acumulării mijloacelor pentru nişte cheltuieli mari
previzibile.
Dacă pe perioada termenului de valabilitate a contractului de asigurare nu aţi avut niciun
accident, veţi primi după expirarea lui o sumă de asigurare garantată de contractul dvs. plus
venitul investiţional, care va depinde de măiestria investiţională a managerilor companiei de
asigurări alese, de conjunctura economică pe parcursul valabilităţii contractului şi de condiţiile
contractului de asigurare. De regulă, mărimea indemnizaţiilor de asigurare care vi se cuvin
trebuie să fie de câteva ori (la contractele pe termen mediu) sau chiar de zeci de ori (la
contractele pe termen lung) mai mare, decât ratele de asigurare plătite.
Dacă persoana asigurată va deceda în perioada de valabilitate a contractului de asigurare,
atunci, cel puţin, moştenitorii săi ori persoana/persoanele numite de el în contract („beneficiarii”
) vor primi aceeaşi sumă de asigurare (iar dacă contractul va prevedea un pachet suplimentar –
chiar 2-3 sume) plus venitul investiţional. Iar dacă această persoană va deveni invalid de gradul I
sau II (să sperăm că acest lucru nu se va întâmpla), atunci i se va plăti suma de asigurare plus
venitul investiţional, acumulat la data achitării, iar după finalizarea contractului ea va mai primi
o dată suma de asigurare plus venitul investiţional pe următorii ani.
Dacă vă veţi asigura conform programului de pensie acumulativ2, atunci veţi alege nu numai
termenul de achitare a ratelor de asigurare (perioada de acumulare), dar şi termenii optimi pentru
dvs. de plată a pensiei suplimentare: în mod unic la finalizarea contractului (ca în programul
„Viaţa decentă”), sau lunar pe parcursul termenului ales de dvs., sau lunar până la sfârşitul vieţii.
Cu cât mai lungă va fi perioada aleasă de dvs. de primire a pensiei suplimentare, cu atât mărimea
generală a indemnizaţiilor de asigurare, care vi se cuvin în cazul celorlalte condiţii egale va fi
mai mare (banii dvs. vor lucra mai îndelungat şi corespunzător vă vor aduce un venit
investiţional mai considerabil).

1
Asigurarea acumulativă a pensiei suplimentare pentru cetăţenii Moldovei este practic o variantă fără alternativă. Privind adevărul în faţă nu se
poate să nu recunoaştem că pentru noi, în mod obiectiv, nu există nicio speranţă la o pensie demnă de stat în viitorul apropiat. Şi nu constă totul
în sărăcia ţării şi bugetului, ci şi în situaţia demografică nefavorabilă. Dacă cu 40 de ani în urmă patru lucrători din Moldova întreţineau un
pensionar, acum deja acest raport se apropie de 1:1, şi continuă să se înrăutăţească vertiginos. Cu atât mai mult că populaţia aptă de muncă este
nevoită să plece în masă peste hotare şi în ţară rămân în principal copiii şi bătrânii.
 Dacă veţi asigura un copil conform programului de acumulare pentru copii (să admitem, până
la atingerea majoratului), atunci pe toată perioada valabilităţii contractului sub protecţia de
asigurare dublă se va afla atât copilul, cât şi dvs.
Faptul că copilul se va afla sub o protecţie dublă este un avantaj mare al programului dat:
protecţia de asigurare îi este acut necesară lui şi în cazul unei boli grave, care necesită cheltuieli
mari, şi în cazul pierderii întreţinătorului. Iar venitul investiţional acumulat îi este necesar celui
ce păşeşte în viaţa matură nu mai puţin, decât pensionarului: venituri aproape că n-are, iar
cheltuielile sunt enorme (studiile, apartamentul, căsătoria, naşterea copiilor etc.).
Exemplu: o femeie de 20 de ani încheie un contract de asigurare conform programului
acumulativ „Viaţa decentă” pe un termen de 40 de ani, prima de asigurare unică este de 10.000
lei, venitul investiţional scontat (ca la „Sigur – Asigur”) – 20 % anual. Atunci suma de asigurare
în cazul decesului, începând cu a doua zi după semnarea contractului şi achitarea primei, pe
parcursul a toţi cei 40 de ani va constitui 38.270 lei (cu condiţia achiziţionării unui pachet
suplimentar – suma va fi triplă, 114809 lei); în cazul pierderii capacităţii de muncă – 38.270 lei
la constatarea invalidităţii plus tot atâta – la finalizarea contractului; iar în cazul încheierii fără
accidente a contractului femeia va primi împreună cu venitul investiţional 210.260 lei.
Vi se va părea, poate, că în comparaţie cu exemplele anterioare de acumulări de milioane
aceste cifre arată nu atât de impunător. Dar luaţi în considerare că potrivit programelor
acumulative de asigurare obţineţi o protecţie sigură atât a dvs. cît şi a celor apropiaţi, şi nu numai
la plecarea din viaţă şi pierderea capacităţii de muncă în rezultatul accidentelor, ca în cazul
asigurării generale, dar şi în urma cauzelor naturale. Iar probabilitatea plecării din viaţă şi/sau
a pierderii capacităţii de muncă din diverse cauze pe parcursul termenelor îndelungate, de
exemplu 40 de ani, este destul de mare.
Iar dacă pentru dvs. este mult mai importantă anume asigurarea ca măsură de protecţie –
alegeţi programul acumulativ de asigurare cu ratele semestriale ale plăţilor. De exemplu, dacă
aceeaşi femeie de 20 de ani va decide să plătească primele de asigurare pe semestre în mărime de
doar 51$, atunci suma de asigurare (de asemenea din ziua a doua după semnarea contractului) pe
parcursul tuturor celor 40 de ani va constitui 7700,5 $, adică de 151 ori mai mult decât mărimea
primei rate, sau încă de 3 ori mai mult în cazul subsrierii la pachetul suplimentar (76 $ în loc de
51 $ a primelor semestriale, în schimb suma de asigurare va fi 23101,5$ ).
În afară de avantajele indicate, persoana asigurată obţine dreptul de a rezilia contractul oricând
crede de cuviinţă şi de a primi suma de răscumpărare, mărimea căreia pe măsura avansării spre
finalizarea contractului se apropie de cea a sumei de asigurare; de a schimba oricând crede de
cuviinţă condiţiile de asigurare, de exemplu, a majora sau a micşora primele de asigurare sau a
sista achitarea lor pentru un timp; a încheia contractul în lei, euro sau dolari, a schimba valuta pe
parcursul derulării contractului; a primi împrumuturi fără gaj în mărimea sumei de răscumpărare;
a numi la alegerea proprie beneficiarul contractului, ceea ce în ţările dezvoltate deseori se
utilizează în scopul transmiterii unei moşteniri fără a achita impozitul pe moştenire care acolo
este foarte mare.
În atenţia businessmenilor şi managerilor întreprinderilor: asigurarea acumulativă corporativă
de viaţă este foarte convenabilă! În primul rând, o puteţi efectua în cadrul volumului planificat al
fondului de remunerare a muncii (redistribuind o mică parte a acestui fond la formarea
pachetului social pentru angajaţi). În al doilea rând, prin aceasta creaţi condiţii pentru atragerea
şi fidelizarea specialiştilor mai valoroşi, reducerea fluctuaţiei cadrelor (dacă întreprinderea a
asigurat angajatul pe un termen de 25 de ani şi peste 2 ani acesta a primit o ofertă interesantă de
la concurenţi, pierderea a 23 de ani de achitare a primelor de asigurare din contul întreprinderii
va deveni pentru dânsul un argument serios pentru a cumpăni). În al treilea rând, primele de
asigurare se includ în costurile întreprinderii şi nu se impun cu taxe pentru asigurarea socială şi
medicală, iar indemnizaţiile de asigurare nu se impozitează. În sfârşit, dacă fondul de remunerare
a muncii stă foarte prost, administratorul poate propune angajaţilor achitarea parţială a asigurării,
de exemplu 50 % întreprinderea şi 50 % - angajaţii.
 Stimulii indicaţi i-am verificat în practică: în activitatea sa „Sigur – Asigur” aplică şi
asigurarea acumulativă de viaţă (a pensiei suplimentare) a angajaţilor săi din contul Companiei,
şi înlesniri serioase la procurarea asigurărilor de către angajaţi.
Desigur, o problemă importantă în cazul asigurării este alegerea celei mai sigure companii de
asigurări cu cele mai atractive condiţii de încheiere a contractelor. Din păcate, evaluările de
rating aici nu vă pot ajuta, în Moldova ele sunt extrem de subiective. De exemplu, revista „Bănci
şi Finanţe” plasează compania „Asito” pe ultimul loc în grupul său („B  F” din octombrie
2008, pag. 45), dar iată revista economică „Eco” – pe locul I („Eco” nr. 198 din 26.11.2008,
pag.2).1
Nu veţi putea analiza şi un asemenea indice de evaluare important precum marja de
solvabilitate a companiilor de asigurări, deoarece CNPF încă n-a aprobat metodica calculării ei.
În aceste condiţii vă recomand să utilizaţi pentru luarea deciziei următorii indici:
 raportul dintre activele nete (capitalul propriu) al companiilor de asigurare şi mărimea
rezervelor de asigurare, adică capacitatea de a suplimenta aceste rezerve din contul activelor
proprii în cazul necesităţii de a achita nişte indemnizaţii de asigurare mari;
 rezerva solvabilităţii fiecărei companii aparte (ce mărime a răspunderii de asigurare ele îşi
pot asuma suplimentar fără a încălca normative în vigoare);
 rentabilitatea investiţională a companiilor, de exemplu în raport cu activele generale;
 raportul dintre rezervele de asigurări şi volumul primelor acumulate (ce parte a primelor de
asigurare este rezervată de companie pentru achitarea indemnizaţiilor clienţilor săi);
 gradul de siguranţă a instrumentelor, în care companiile îşi ţin activele, caracterul optim al
structurii acestor active (cele mai sigure, „neinflamabile şi infailibile” sunt terenurile de
pământ, în care, de exemplu „Sigur – Asigur” a investit 90 % din activele sale nete estimate
la valoarea de piaţă, pe locul doi – edificiile, apoi - acţiunile celor mai stabile întreprinderi, şi
pe ultimul loc, în condiţiile crizei financiare – depozitele bancare);
 care este nivelul-ţintă al venitului investiţional, prevăzut de companii la încheierea
contractelor de asigurare acumulativă de viaţă (de exemplu, „Sigur – Asigur” prevede 20 %
anual);
 cât de atractive sunt condiţiile contractelor, de exemplu care este venitul investiţional
garantat, suma minimă a primei de asigurare, flexibilitatea termenelor de achitare şi
posibilităţile de a schimba condiţiile contractului la dorinţa clientului etc;
 şi extrem de important – care este programul de reasigurare, ce companii au fost alese în
calitate de reasigurători şi care este gradul de fiabilitate a lor, dacă se reasigură sută la sută
dintre contracte sau numai o parte (care anume?) a lor etc.
Din păcate, anume aceşti indici practic nu se iau în considerare în prezent la evaluările de
rating.
Pentru a vă convinge definitiv cu privire la atractivitatea înaltă şi rentabilitatea asigurării
acumulative de viaţă voi menţiona că în ţările dezvoltate ponderea ei constituie de obicei mai
mult de jumătate din suma generală a primelor de asigurare plătite, iar în Moldova în acest
moment - doar circa 5%. Prin urmare potenţialul de dezvoltare a programelor de asigurare
acumulativă la noi este foarte mare, pe măsură ce populaţia şi administratorii întreprinderilor vor
conştientiza în practică eficienţa lor şi le „vor da de gust”.
Vă doresc o asigurare acumulativă de viaţă cu noroc, să vă ocolească cazurile de asigurare şi
să aveţi parte numai de venitul investiţional ridicat!

Literatura recomandată:
1. Т.А.Федорова (ред.). Страхование. М,2008.
2. Фрэнк Беттджер. Вчера – неудачник, сегодня – преуспевающий коммерсант.
Минск,1995.

1
Consider că ar fi oportun ca CNPF să elaboreze o metodică economic argumentată a evaluărilor de rating ale
companiilor de asigurări, după cum a făcut-o pentru calcularea indexului bursier.
3. Фрэнк Беттджер. Как я преодолел неудачи и достиг успеха в продажах. М,2007.
5.5. Marketingul pe mai multe niveluri

Marketingul pe mai multe niveluri (multi-level marketing sau MLM) – este un sistem de
distribuţie, de realizare a mărfurilor şi serviciilor, în care fiecare dintre distribuitori este un
întreprinzător liber, care are un „sponsor” ierarhic superior (un îndrumător care l-a atras, l-a
instruit şi care îi acordă toată asistenţa în dezvoltarea vânzărilor), precum şi un distribuitor
ierarhic inferior, faţă de care el singur este „sponsor”. Totodată fiecare distribuitor este
remunerat nu numai pentru realizarea independentă a mărfurilor şi serviciilor, dar mai primeşte
un anumit procent şi din vânzările distribuitorilor ierarhic inferiori, şi aşa funcţionează toată
reţeaua. Fiecare distribuitor este liber să-şi organizeze vânzările după cum crede de cuviinţă,
oricăror clienţi şi pe orice teritoriu, utilizând orice metode de marketing.
Acest sistem de vânzări are deja o vechime de circa şaizeci de ani şi este unul din cele mai
dinamice sectoare ale comerţului mondial, cu un volum de vânzări de sute de miliarde de dolari.
Îl aplică un număr crescând de companii de nivel mondial pentru a realiza produse alimentare,
parfumerie şi cosmetice, preparate medicale, mărfuri de uz casnic şi accesorii auto, servicii de
asigurări etc. Prin marketingul pe mai multe niveluri au trecut zeci de milioane de oameni în
toată lumea, inclusiv zeci de mii în Moldova (distribuirea produselor Oriflame, Avon, Mary
Kay, Amway, Neways, Zepter, Tianshi etc.).
MLM se potriveşte ideal pentru întreprinzătorii începători fără capital de pornire şi
corespunde pe deplin criteriilor businessului optim, prezentate mai sus în subcapitolul 5.1.
Avantajele lui principale:
 nu sunt necesare investiţii iniţiale sau doar foarte nesemnificative;
 nivel minim al riscurilor de business (întreprinzătorul începător riscă cel mult sa irosească
fără randament financiar timpul şi eforturile sale, însuşind în schimb multe cunoştinţe şi
deprinderi de preţ);
 un venit rezidual (pasiv) mare (şi care creşte repede în timp) în caz de organizare eficientă a
lucrului;
 o utilizare mai eficientă a experienţei, a aptitudinilor, a capacităţilor de vânzător şi de
pedagog ale „sponsorilor” din întreaga reţea în virtutea cointeresării lor directe în
performanţele distribuitorilor patronaţi;
 o dezvoltare rapidă multilaterală, creşterea calificării şi a personalităţii distribuitorilor graţie
contactelor strânse permanente cu sponsorii, cu cei îndrumaţi şi cu alţi membri ai reţelei;
 orar liber de lucru, posibilitatea îmbinării cu activitatea de bază, independenţa deplină a
distribuitorilor;
 extinderea cercului de prieteni şi cunoştinţe, noi posibilităţi de a comunica interesant cu cei
din jur şi de a petrece plăcut timpul liber;
 posibilitatea de a atrage în business rudele şi apropiaţii, oferindu-le posibilitatea unui câştig
suplimentar;
 posibilitatea de a dezvolta eficient vânzările prin Internet.
Desigur, ca orice sistem, MLM are şi părţi slabe, în primul rând conflictele interne şi intrigile
dese din reţeaua de distribuitori din cauza luptei pentru clienţi, pentru cei tutelaţi şi nivelurile de
remunerare în reţea; administrarea slabă, disciplina de producţie joasă a distribuitorilor (ei nu
sunt angajaţi profesionişti, ci „artişti liberi”, şi nu toţi dau dovadă de organizare şi eficienţă în
lucru); fluctuaţia înaltă a lucrătorilor, îndeosebi la etapele iniţiale când nivelul de remunerare
este comparativ mic (decepţionaţi, oamenii pleacă din MLM, înainte de a ajunge la niveluri
superioare în reţea). În consecinţă, conform evaluării lui Robert G. Allen, 90 % din distribuitorii
începători părăsesc MLM, fără a obţine succese („Множественные источники дохода”, pag.
316).
 De aici concluzia: dacă vreţi să obţineţi o bunăstare prin MLM, abordaţi-l anume ca pe un
business, care necesită o dezvoltare permanentă de lungă durată, şi nicidecum ca una din
variantele posibile de a cîştiga suplimentar „din comisioane”.
Cea mai raţională cale pentru un întreprinzător începător în MLM: a începe a lucra sub
conducerea unui sponsor puternic în una din cele mai solide reţele, unde formarea distribuitorilor
este organizată la un nivel înalt (totodată plata pentru instruire nu se percepe sau mărimea ei este
simbolică); a lucra 2-4 ani, a acumula cunoştinţe, experienţă, aptitudini, măiestrie şi creând o
reţea performantă din cei tutelaţi; când accedeţi la nivelul 3-5 din reţea, să creaţi împreună cu cei
tutelaţi propria organizaţie MLM, posibil, fără a întrerupe colaborarea formală cu organizaţia
precedentă, pentru a nu pierde venitul pasiv de la rezultatele obţinute anterior.
Pentru a vă da o închipuire despre nivelul veniturilor posibile într-un MLM, voi aduce câteva
exemple din experienţa „Sigur – Asigur”. Ca şi celelalte companii de asigurări, ne realizăm
produsele de asigurare în special prin angajaţii noştri şi prin agenţii de asigurare şi brokerii de
asigurare, cu toţii persoane juridice. Structura organizatorică optimă pentru realizarea serviciilor
de asigurare este agentul de asigurare: persoana juridică, adică SRL obişnuită cu cuvintele
„Agent de asigurare***” în denumire. Pentru a-şi desfăşura activitatea el nu are nevoie de
licenţe, de angajaţi certificaţi, de capital statutar sau propriu mare şi în genere niciun fel de
condiţii greu de îndeplinit (totodată agentul de asigurare nu poartă nici un fel de obligaţii faţă de
persoanele asigurate şi, deci, niciun fel de riscuri, toate acestea revenind companiei de asigurări).
Aşadar, pe baza experienţei companiei „Sigur – Asigur”, venitul unui asemenea agent cu
doar 10 angajaţi bine pregătiţi (consultanţi financiari) deja în primul an de activitate organizată
normal poate constitui nu mai puţin de 1 milion de lei, dublându-se în fiecare an în următorii 3-4
ani. Totodată, încă din al patrulea–cincilea an de activitate, numai venitul rezidual, pasiv al
agentului de asigurare (pentru contractele pe termen lung încheiate anterior) poate atinge nu mai
puţin de 1 milion de lei pe an, cu creşterea rapidă ulterioară.
Deci, dacă:
 sunteţi energic, comunicativ, creator, aveţi o voinţă de fier, un cerc larg de cunoştinţe,
capacitatea de a convinge, de a instrui şi de a conduce oamenii, aveţi capacităţi bune de
organizator şi orator şi de gestionare a afacerilor, produceţi o impresie bună şi treziţi
încrederea şi simpatia oamenilor, posedaţi bine limba română şi rusă;
 sunteţi liber sau gata pentru a părăsi locul de muncă care nu vă satisface;
 nu posedaţi un capital iniţial, în schimb aveţi o dorinţă fermă de a câştiga în mod legal bani
grei şi o dorinţă nestrămutată de a munci şi a învăţa neobosit pentru aceasta, atunci sunteţi
creat pentru MLM! (sau poate, de ce nu, şi pentru „Sigur – Asigur”: şi noi avem nevoie de
cadre bune!). Învăţaţi, antrenaţi-vă, creaţi-vă propria organizaţie şi extindeţi-vă reţeaua de
angajaţi. Vă doresc vânzări performante şi venituri mari!

Literatura recomandată:

1. Януш Шайна. Лучший бизнес XXI века. М-СПб, 2007.

2. Владимир Дубковский. Как достичь успехов в сетевом маркетинге. М,2007.
3. Джон Каленч. Лучший, каким вы можете быть в MLM: верный путь к вершине в
одной из самых быстрорастущих систем мира. М,1998.
4. Фэйла Дон. Десять уроков на салфетках. Многоуровневый маркетинг.
Новосибирск,1993.
5. Том Хопкинс. Как стать мастером продаж. М,1998.
6. Б.А.Шаповалов, Т.М.Шаповалова. Азбука сетевого маркетинга. Путь к успеху.
Кишинев,2001.
7. 25 привычек и 25 типичных ошибок торгового агента. М,1999.
5.6. Alte direcţii de investire
 În afara tipurilor de investiţii descrise în subcapitolele 5.1-5.5, în Moldova este realmente
posibil a investi şi în următoarele instrumente.
Depozitele bancare, certificatele de depozit bancare şi valorile mobiliare de stat (VMS) sunt
într-o măsură semnificativă instrumente financiare interschimbabile şi concurente. Certificatele
de depozit ale băncilor şi VMS în principiu sunt mai lichide decât depozitele bancare (în caz de
necesitate pot fi repede revândute pe piaţa secundară). Dar şi cele mai atractive tipuri de depozite
bancare dau posibilitatea de a ridica repede banii sau o parte a lor (permit în orice moment a
retrage o anumită sumă de pe depozit fără pierderea dobânzii acumulate, sau chiar a închide
depozitul cu pierderea numai a unei părţi din această dobândă).
Se deosebesc aceste instrumente şi în raport cu impunerea fiscală. De exemplu, pentru
persoanele fizice–rezidenţi dobânda de la depozitele bancare nu se impune, iar pentru persoanele
juridice – se impune cu excepţia depozitelor pe termen lung cu termene mai mari de 3 ani (de
altfel, până când este în vigoare cota zero de impunere a veniturilor persoanelor juridice, aceasta
nu are mare importanţă). Dar iată veniturile de la VMS până în 2008 pentru persoanele juridice
erau supuse impozitului pe venit parţial, conform unei metodici „subtile”.
La alegerea instrumentului financiar de investiţie optim pentru dvs. trebuie în mod detaliat să
analizaţi toate ofertele existente pe piaţă (informaţia o puteţi primi de pe site-urile băncilor
comerciale, de la diviziunile bancilor care se ocupă cu valorile mobiliare, din diverse materiale
analitice), şi să vă opriţi la cele mai atractive din ele, bazându-se pe:
 termenele de investiţie care vă aranjează;
 cele mai mari rate ale dobânzii;
 termenele de calculare şi achitare a dobânzii. Varianta optimă este achitarea lunară cu
capitalizare, atunci dobânda la depozit de 24 % anual, de exemplu, se transformă într-o
dobândă de 26,8 % (1,02 х 1,02 х 1,02…,şi astfel de 12 ori);
 cheltuielile pentru investiţie (de exemplu, pentru procurarea VMS banca vă va percepe dvs.
un comision şi, în afară de asta, banii dvs. pot „sta fără mişcare” câteva zile, iar în cazul unui
depozit – nu);
 posibilităţile de a suplimenta şi de a retrage fără pierderea dobânzii acumulate depozitele
bancare sau o parte a lor;
 dobânzile fixe sau „flotante” (de regulă, neconvenabile pentru dvs.);
 ratele dobânzii în cazul rezilierii contractului înainte de termen, etc.
Există şi multe alte nuanţe. De exemplu, cu privire la VMS, nu cunoaşteţi cu exactitate rata
plătibilă a dobânzii (ea se stabileşte numai în timpul licitaţiei de vânzare a VMS, în funcţie de
cerere şi ofertă); pentru a cumpăra „la sigur” volumele dorite de VMS, persoanele juridice
aplicau cereri concomitente prin câteva bănci; înainte de diverse date festive băncile nu rareori
fac oferte mai atractive, şi trebuie „prins momentul” etc.
Prin urmare evaluaţi şi luaţi în considerare toate plusurile şi minusurile variantelor oferite pe
piaţă. De asemenea, nu vă jenaţi să solicitaţi băncilor condiţii mai atractive decât cele standarde,
în special vizând acele puncte pe care le consideraţi importante. De multe ori băncile le fac pe
voie clienţilor mai importanţi şi fideli, în cazul fondurilor mari de depozite, precum şi pentru a
ademeni un client atractiv din altă bancă.
Este foarte importantă problema: în ce valută să fie ţinuţi banii. Cea mai simplă variantă este
să-i împărţiţi aproximativ egal în euro, dolari şi lei ( ce-i drept, cu cât este mai mică mărimea
depozitului, cu atât condiţiile investiţiei pot fi mai puţin convenabile). Dar, desigur, veţi putea
obţine o mai mare rentabilitate investiţională dacă veţi pronostica corect fluctuaţiile cursurilor
valutare – de exemplu, cu ajutorul specialiştilor bancari competenţi, - şi veţi putea optimiza
dobânzile printr-o ajustare la cursurile de schimb ale valutelor. Există şi depozite multivalutare.
Desigur, trebuie foarte minuţios să analizaţi, cărei bănci îi puteţi încredinţa banii din punct de
vedere al siguranţei, şi să monitorizaţi în permanenţă evoluţia băncii alese. Este necesar de
asemenea să fiţi în stare a evalua la ce etapă a crizei financiare investiţia banilor la bănci şi în
VMS devine periculoasă, şi atunci e mai bine să se renunţe la ea.
 În ansamblu, instrumentele financiare indicate nu oferă cele mai ridicate venituri, ele sunt
potrivite pentru un investitor pasiv cu experienţă mică şi în volume modeste – pentru menţinerea
lichidităţii, necesarului de bani pentru nevoile curente. De exemplu, „Sigur – Asigur” ţine în
asemenea instrumente doar 2 % din activele sale nete (la valoarea de piaţă), iar celelalte 98 % -
în alte investiţii mult mai rentabile.
Tot de această schemă de investiţie ţin şi cămătăria şi proiectele financiare comune (în loc de
a investi în depozite şi VMS, dvs. oferiţi bani unor persoane fizice sau juridice cu o dobîndă
negociată sau în anumite condiţii stipulate privind realizarea unor proiecte financiare comune).
În acest caz vi se pot propune, de regulă, condiţii mult mai atractive decât cele standarde, dar şi
gradul de risc e mult mai mare. Prin urmare, gândiţi-vă bine dacă vă trebuie acest lucru şi dacă
veţi putea să vă „scoateţi” banii, în caz că vă vor „trage o ţeapă” sau pur şi simplu ceva nu va
merge din diverse pricini aşa cum s-a planificat.
Nu este convenabil să vă încredinţaţi banii nici fondurilor private de pensii care încep a apărea
în Moldova. În primul rând, în Moldova, pur şi simplu, nu există majoritatea instrumentelor
financiare, în care aceste fonduri investesc banii peste hotare. În al doilea rând, pentru fondurile
de pensii legislaţia moldovenească prevede restricţii foarte dure privind tipurile de investiţii,
lăsând deschisă posibilitatea de a investi banii în principal doar în depozite bancare şi în VMS, -
iar acest lucru îl puteţi face mai eficient singuri şi fără cheltuieli pentru intermediari. În al treilea
rând, cheltuielile pentru întreţinerea unei structuri complicate şi greoaie de conducere a
fondurilor, desigur, pe socoteala dvs., vor fi destul de mari. Şi, în al patrulea rând, în Moldova
statul, spre deosebire de alte ţări, nu prevede careva investiţii suplimentare din bugetul de stat
sau înlesniri considerabile pentru fondurile de pensii. Ţinându-se cont de acest lucru, şi încă într-
o perioadă de criză financiară, a prezice eficienţa investiţională a acestor fonduri nu e complicat.
Un „refugiu” de nădejde al investitorului în perioadele de criză financiară sunt investiţiile în
metale preţioase, articole de colecţie şi opere de artă. În Moldova, însă, aurul în lingouri la
procurare se impozitează cu TVA, ceea ce reduce atractivitatea lui investiţională (iar bijuteriile
din metale preţioase în genere nu sunt instrumente de investiţii clasice, deoarece cea mai mare
parte din preţul lor este valoarea confecţionării, şi nu a metalelor preţioase utilizate). În schimb
dacă vă pricepeţi bine în artă, sunteţi un colecţionar calificat sau vă pregătiţi să deveniţi – atunci
e mai bine să vă specializaţi anume în investiţii în articole de colecţie, doar în Moldova
remunerarea muncii maeştrilor până când este mult mai joasă decât nivelul mondial. Iar pentru
investitorii necalificaţi varianta fără greş poate deveni procurarea monedelor Băncii Naţionale
din aur şi argint.
În ultimii ani a apărut multă publicitate pentru FOREX (speculaţii pe piaţa valutară). Sincer
vorbind, nu am pătruns adânc funcţionarea acestui sistem, dar totuşi am înţeles următoarele.
Dacă sunteţi un geniu al pronosticării complexe multifactoriale şi al intuiţiei şi vă veţi consacra
tot timpul studierii profunde a FOREX-ului (pieţei valutare internaţionale), e posibil să câştigaţi
în acest domeniu. Toţi ceilalţi au mai multe şanse să piardă, decât să câştige, deoarece:
 câştigul unora în acest joc în fond, trebuie să fie egal cu paguba celorlalţi;
 mai multe şanse să câştige au cei care au acces la informaţia confidenţială privind deciziile
importante din economia mondială, şi totodată învârtesc sume enorme, iar aceştia evident nu
sunteţi nici dvs. şi nici eu;
 dacă veţi încredinţa cuiva să joace în locul dvs. cu promisiuni oricât de ademenitoare ar fi,
atunci şansele la câştig iarăşi nu vor fi mari: nicidecum nu veţi putea controla o verigă din 3-
4 intermediari din această schemă, veţi cheltui sume importante pentru plata acestor
intermediari, şi totodată veţi deveni participant la scoaterea nesancţionată a capitalului din
republică.
De aceea, dacă nu sunteţi geniul de mai sus, cântăriţi bine de şapte ori: vă trebuie tare?
Sunt mult mai sigure şi atrăgătoare pentru investitorii căpoşi moldoveni businessurile
intelectuale scientointensive: cel informaţional, al drepturilor de autor (patente, francize,
redevenţe etc.), Internetul. Anume aceste direcţii în ultimele decenii au permis a deveni
multimilionari şi chiar miliardari unei întregi armate de copii-minune, inclusiv din ţări destul de
sărace (exemplul cel mai elocvent este India). Cel mai important avantaj în această sferă constă
în aceea că aici puteţi concura în condiţii egale cu alţi participanţi la cursă din ţările înalt
dezvoltate şi familii bogate. Este suficient să fii un fanat al tehnologiilor revoluţionare, să ai (să
dezvolţi în tine) talent pentru inovaţii şi pentru utilizarea lor creatoare în business, precum şi să
ai un computer bun acasă, conectat la Internet – şi iată deja apar şanse serioase de a reuşi şi de a
câştiga o avere mare.
O direcţie interesantă pentru businessmenii „avansaţi” este punerea pe roate a unui business
pentru vânzare. „Poanta” aici e, că dacă aţi reuşit într-o oarecare ramură a businessului şi aţi
însuşit tehnologia de a-l pune repede pe picioare, atunci pentru dvs. poate fi mai avantajos,
vorbind la figurat, nu să creşteţi păsări şi să vindeţi carne, ouă, pene etc., ci să creşteţi şi să
vindeţi pui pentru creşterea păsărilor. Acest lucru poate fi interesant, în primul rând, în cazul
businessurilor mici care necesită serioase cheltuieli manageriale, aşa numitele businessuri „de
familie” (singur nu veţi putea controla eficient pe totul şi toate): magazine mici, farmacii, sfera
de servicii, producţia de produse alimentare, industria uşoară etc. Chiar şi unele bănci mici şi
companii de asigurare din Moldova au fost create în mod evident cu scopul de a fi revândute
ulterior, ceea ce într-un şir de cazuri a şi reuşit.
În fine, în Moldova până una-alta lipseşte posibilitatea de a investi banii în aşa instrumente
populare în lume cum ar fi obligaţiunile şi derivatele pe piaţa valorilor mobiliare (de capital),
fondurile de investiţii a zeci de tipuri diverse, companiile fiduciare (de trust), organizaţiile
ipotecare de economie şi împrumut, uniuni creditare, materiile prime la bursele de mărfuri (doar
în caz că sunteţi un expert în domeniul vânzărilor de grâne, or, acest lucru e mai degrabă un gen
de business). Deci, este foarte posibil, că anume dvs. veţi deveni pionier în una din aceste direcţii
din Moldova. Cutezaţi, şi veţi izbândi în toate – anume pionierii au parte de caimac şi de
aplauze. Vă doresc succes!

Literatura recomandată:
1. Билл Гейтс. Бизнес со скоростью мысли. М,2001.
2. Эдвин Дж.Долан, Колин Д. Кэмпбелл, Розмари Дж.Кэмпбелл. Деньги, банковское дело
и денежно-кредитная политика. М-СПб,1991.
3. Эрик Найман. Путь к финансовой свободе. Профессиональный подход к трейдингу и
инвестициям. М., 2006.
4. Генрих Эрдман. Инвестируй и богатей. М., 2007.
5. Владимир Савенок. Личные финансы. Самоучитель. СПб, 2008.
6. К.Кириллов, Д.Обердерфер. Разбогатеть, сохранить и приумножить. СПб, 2008.
Cea mai eficientă investiţie este cea de dezvoltare a capacităţilor propriei
persoane

Aţi luat cunoştinţă de metodele şi tipurile de investiţii care vă permit să obţineţi cu succes
bunăstarea în condiţiile concrete ale Moldovei. Unele aspecte expuse în această carte cu
siguranţă că într-o măsură sau alta le-aţi ştiut, iar altele, probabil, au fost o noutate.
Dar lucrul cel mai important, ce trebuie încă să-l însuşiţi, dacă aţi decis cu fermitate să păşiţi
pe poteca războiului pentru bunăstarea dvs. şi a celor apropiaţi – acestea sunt metodele
dezvoltării şi perfecţionării continue a propriilor cunoştinţe, abilităţi şi dexterităţi, care vă vor
permite să izbândiţi în sfera aleasă.
După ce aţi ales direcţiile de investiţii cu care aveţi de gând să vă ocupaţi (sau dacă sunteţi
deja în business – atunci să-l extindeţi şi să-l diversificaţi), trebuie să răspundeţi la un şir de
întrebări: ce fel de cunoştinţe, abilităţi şi dexterităţi anume sunt cele mai preţioase, utile şi
necesare (cheie) pentru a reuşi în domeniile de investiţie alese? Pe care din ele încă nu le
posedaţi sau le posedaţi într-o măsură mai mică (care din ele cel mai mult vă lipsesc?). Cum
anume veţi intra mai repede şi mai eficient în posesia acestor capacităţi-cheie, care vă lipsesc ?
Să admitem că aţi ales în calitate de tipuri de investiţii cu care aveţi de gând să vă ocupaţi ca
businessman şi administrator al firmei (firmelor) proprii, trei tipuri de bază: A, B, C. Deci,
trebuie să însuşiţi profund toată informaţia specială, cunoştinţele şi abilităţile, necesare pentru
administrarea cu succes a businessului în domeniile A, B, C (să deveniţi unul din cei mai
profunzi experţi în aceste domenii înguste), precum şi să însuşiţi:
 cunoştinţele şi abilităţile cu caracter general privind investiţiile şi obţinerea bunăstării
financiare (de exemplu, să prelucraţi literatura recomandată în această carte);
 business-administrarea, managementul şi marketingul;
 analiza financiară, planificarea şi administrarea întreprinderilor, în particular impunerea
fiscală;
 legislaţia economică şi specială (pentru domeniile A, B, C) - moldovenească, iar dacă
intenţionaţi să lucraţi în domeniul exporturilor – importurilor - atunci şi cea internaţională;
 probabil, limbi străine, abilităţi de lucru la calculator, negocierea în afaceri, organizarea
eficientă a vânzărilor etc.
Este clar că nu se poate cuprinde necuprinsul, dar cele mai importante cunoştinţe şi abilităţi–
cheie din cele enumerate trebuie neapărat însuşite, dacă vreţi să reuşiţi. Cum se poate face acest
lucru?
Literatura de specialitate. Din fericire există biblioteci gratuite (pe care majoritatea
oamenilor, din păcate, nu le vizitează!). Vă recomand să comandaţi pentru studiere toate cărţile
privitor la ceea ce vă interesează, pe care le veţi găsi în rubricile corespunzătoare ale fişierului
bibliotecii (sau pe care le va alege calculatorul conform tematicii indicate de dvs.), să le răsfoiţi
şi operativ să determinaţi cele mai preţioase, fundamentale opere, care merită a fi prelucrate (90
% şi mai mult dintre cărţi, de regulă, sunt reluări ale clasicilor şi/sau pur şi simplu opere slabe).
De exemplu, din toată literatura recomandată în această carte cele mai preţioase lucrări pentru
mine personal sunt următoarele: Robert G. Allen „Множественные источники дохода”,
Brian Tracy «Достижение максимума» şi Matthew Kiernan «Обновляйся или умри» (desigur,
evaluarea dvs. subiectivă nu numaidecât trebuie să coincidă cu a mea).
O variantă ar fi ascultarea şi vizionarea casetelor audio şi video, ceea ce veţi putea face cu
succes în intervalele de timp libere, de exemplu în călătorii.
Internetul. Aveţi noroc: spre deosebire de toţi acei care au început până nu demult lupta
pentru bunăstare, dvs. puteţi astăzi cu uşurinţă găsi aproape toată informaţia necesară în Internet,
numai să reuşiţi s-o prelucraţi!
Publicaţii periodice. Orice investitor, chiar şi cel pasiv, şi cu atât mai mult un businessman,
trebuie în mod regulat să prelucreze toate ediţiile periodice moldoveneşti utile pentru el:
„Экономическое обозрение”, Capital Market, Есо, Business-class, Standard Financiar, Банки
и финансы, Businessul Moldovei etc.., plus ediţiile specializate pentru domeniul dvs. de
activitate (editate în Moldova şi în alte ţări). Învăţaţi-vă a le examina rapid, oprindu-vă numai la
informaţia cu adevărat preţioasă, şi luaţi decizia instantaneu – cum s-o folosiţi. Dacă buzunarul
până una-alta nu vă ţine să suportaţi cheltuielile pentru abonarea tuturor acestor ediţii – folosiţi
iarăşi biblioteca sau Internetul.
Studiile în instituţiile superioare de învăţământ. Dacă aveţi de gând să deveniţi investitor
activ şi/sau businessman şi nu aveţi studii de business/economice de bază, probabil are sens să le
obţineţi, urmând cursuri de zi sau la distanţă, la specialităţile „business - administrare”,
„management”, „marketing”, „burse şi bănci” etc. Dar asta nu e varianta optimă obligatorie
pentru dvs.: foarte mulţi multimilionari şi miliardari şi în genere celebrităţile mondiale nu aveau
grade şi diplome, nu frecventau sau nu absolveau colegii (lista lor este dată în lucrarea
„Миллионер за минуту”, pag. 156-157); nivelul studiilor superioare în Moldova nu este înalt;
aceste studii vă pot da o mulţime de cunoştinţe variate, pe care repede şi cu succes le veţi uita,
dar nicidecum nu sunt orientate spre soluţionarea sarcinilor practice de dobândire a bunăstării.
Citiţi datele biografice ale celor mai prosperi businessmeni moldoveni („Кто есть кто в
Молдове”, „50 cei mai influenţi moldoveni”, „99 femei ale Moldovei”) şi vă veţi convinge că
puţini dintre ei au diplome în domeniile respective (deşi, desigur, pentru business diploma
„Master în business–administrare” este mai utilă, decât cea de etnograf sau muzicolog).
 Cursuri şi programe de instruire specializate. Acest tip de studii postuniversitare de scurtă
durată este fără îndoială foarte util şi eficient, deoarece alegeţi anume acele cursuri şi programe,
care sunt mai preţioase anume pentru dvs. Şi eu am urmat asemenea cursuri de vreo 15 ori, în
majoritatea cazurilor – peste hotare, şi dvs. vă recomand de asemenea să faceţi aceasta (multe
dintre ele sunt gratuite sau nu scumpe, sau le achită întreprinderea unde lucraţi). În Moldova
cunoştinţe postuniversitare bune pot da Academia de Administraţie Publică, Centrul de
Dezvoltare Economică şi Socială de pe lângă Academia de Studii Economice a RM, Centrul de
Productivitate şi Competitivitate a Moldovei „ARIA”, Centrul de consultanţă şi imagine „Image-
Şapovalov”, cursuri de pe lângă Bursa de Valori a Moldovei pentru specialiştii PVM etc.,
precum şi multe programe internaţionale (de exemplu, programul „Marshall-plan”, care a permis
sutelor de manageri moldoveni, şi mie inclusiv, să se familiarizeze cu practica de administrare a
diferitor businessuri peste hotare).
Îndrumătorii. Vă veţi scurta mult calea spre succes, dacă veţi reuşi să vă găsiţi un îndrumător
înţelept şi competent: unul din conducătorii dvs. de la serviciu, partenerul de business mai
experimentat, conducătorul studiilor dvs. etc. Cu ajutorul lui şi graţie consultaţiilor sale preţioase
veţi putea găsi mai eficient soluţiile optime de investiţie, veţi putea „tria” sursele de informaţie
neimportante şi vă veţi concentra pe studierea celor mai utile din ele, veţi lega relaţii utile, veţi
şlefui aptitudinile de businessman şi manager etc.
Variantă: Vă angajaţi cu bună ştiinţă la serviciu într-o organizaţie unde veţi putea învăţa multe
(„forjeria de cadre”). Nu întâmplător în evul mediu pentru a deveni meşter într-o anumită
profesie, era necesar în mod obligatoriu să lucrezi un timp calfă.
Altă variantă: vă angajaţi la lucru în calitate de profesor la nişte cursuri şi programe de
trening, consultant în organizaţiile de consultanţă (precum şi de audit, de investiţii, de
implementare etc). Doar cea mai eficientă variantă de autoinstruire este atunci când încercaţi în
calitate de dascăl a-i învăţa pe alţii ceva!
Schimb de experienţă „pe orizontală”. Funcţia de instruire reciprocă, de sprijin reciproc, de
schimb reciproc de experienţă de business preţioasă este îndeplinită în Moldova, ca şi în alte ţări,
de diverse tipuri de asociaţii şi Uniuni: Camera de Industrie şi Comerţ, Asociaţia Naţională a
Producătorilor de mărfuri, Asociaţia Businessului Mic, Clubul Oamenilor de Afaceri „Timpul”,
organizaţiile de patronat de ramură (Asociaţia Băncilor, Uniunea Asigurătorilor, Uniunea
Transportatorilor, Uniagroprotect etc.), membru al cărora puteţi deveni dvs. sau întreprinderea
dvs. Mecanismele interesante de susţinere reciprocă şi de schimb reciproc de informaţii şi
experienţă preţioasă sunt create în alte ţări, de exemplu, aşa numitele „cluburi ale investitorilor”
(asociaţiile investitorilor – persoane fizice pentru investiţii comune de succes fără crearea
persoanei juridice). În Moldova asemenea structuri încă nu există, dar poate anume dvs. veţi
deveni pionier? Vă urez acest lucru!
Dar nu uitaţi, că este just şi contrariul: dacă toţi prietenii dvs., cunoscuţii şi partenerii dvs. nu
tind spre niciun fel de culmi şi îşi duc viaţa de azi pe mâine, atunci, fie că veţi încerca printr-un
efort de voinţă, să vă smulgeţi din cercul lor, să vă găsiţi alţi prieteni şi cunoscuţi mai ambiţioşi
şi mai performanţi şi graţie ajutorului şi exemplului lor să prosperaţi, - fie anturajul dvs. vă va
scufunda treptat în mlaştina disperării şi sărăciei.
Jocurile de instruire şi imitaţie. Pentru business–treninguri în lume au fost create o mulţime
de diverse jocuri, de exemplu, „Fluxul de bani”, „Monopolul” etc. Dvs. de asemenea vă puteţi
antrena în lucru la Bursa de Valori, în sistemul FOREX, nu mizând mijloace băneşti reale, ci
dînd ordine convenţionale, rezultatele cărora apoi le veţi putea evalua pentru a învăţa a lua
decizii optime. Se organizează de asemenea campionate ale negocierilor în afaceri (dueluri
manageriale), treninguri de organizare a prezentărilor şi vânzărilor etc. Într-un cuvânt, ca şi
aviatorii sau conducătorii auto începători, veţi putea învăţa administrarea businessului mai întîi la
simulatoare.
După ce analizaţi toate variantele posibile de autoinstruire, alegeţi combinaţia optimă pentru
dvs. şi realizările planificate (câte şi ce fel de cărţi trebuie de prelucrat, câte şi ce fel de cursuri
de business trebuie de audiat, de la care îndrumători ce aptitudini utile anume trebuie să însuşiţi
etc.) şi introduceţi-le în cel mai important capitol al planului dvs. financiar – capitolul
„Autoinstruirea şi autoperfecţionarea”. Pe parcurs va trebui în permanenţă, până la sfârşitul
vieţii, să învăţaţi cu insistenţă şi să vă autoperfecţionaţi (şi singuri să vă puneţi note): în fiecare zi
lucrătoare, şi în zilele de odihnă şi de sărbătoare, şi în timpul concediului de asemenea. Doar cel
mai important instrument pentru obţinerea bunăstării sunt nu banii, nu suprafeţele de producţie şi
nu utilajul: acest instrument sunteţi dvs. însuşi, creierul dvs. luminos, plin cu cunoştinţe şi idei
preţioase, voinţa dvs. nestrămutată, inteligenţa şi capacitatea de a genera scenarii originale şi de a
le traduce în fapt.
Şi nu trebuie să vă compătimiţi de loc. Nu există niciun fel de temei pentru asta: autoinstruirea
reuşită şi rezultativă vă va aduce nu numai bunăstarea dorită, dar şi o satisfacţie morală enormă,
sentimentul autorealizării depline, conştientizarea misiunii îndeplinite cu cinste pe Pământ,
respectul şi senzaţia plenitudinii vieţii. Doar minunatul dvs. creier care veghează 24 de ore pe zi,
a fost nicidecum creat pentru a rugini din cauza neutilizării patologice, nu-i aşa?
Responsabilitatea deosebită pentru dezvoltarea capacităţilor copiilor, inclusiv a capacităţilor
lor de a-şi asigura propria bunăstare, dar şi a copiilor lor (adică nepoţilor dvs. dragi!), o poartă
părinţii. Sunteţi obligat să-i ajutaţi să însuşească ceea ce veţi însuşi singuri (şi acesta este unul
din stimulii cei mai importanţi pentru autoperfecţionarea dvs.!). Totodată instruirea copiilor
pentru însuşirea ABC-ului financiar e recomandabil s-o începeţi aproximativ de la 10 ani (Бодо
Шефер, Каролa Ферстл, «Деньги хорошо влияют на женщину», pag. 116-128). Încercaţi să
descoperiţi aptitudinile lor şi ocupaţiile preferate, capacităţile şi punctele lor forte şi ajutaţi-i prin
orice modalitate să le dezvolte: nu e deloc obligatoriu ca copilul să înveţe bine la toate obiectele,
este mai important ca el să fie pasionat de ceva. Doar businessul de asemenea este autorealizarea
cea mai reuşită a omului în acele domenii care îi aduc satisfacţia cea mai mare.
Explicaţi-le de asemenea copiilor că a-l învăţa, „a-i băga în cap” cuiva ceva e de fapt
imposibil sau, cel puţin, neproductiv; îl poţi ajuta eficient numai pe acela care singur doreşte cu
ardoare acest lucru. În acest sens este foarte instructivă parabola (dar poate că e o întâmplare
adevărată – cine ştie?) despre Aristotel şi un elev care a venit la el să-l roage să fie primit la
învăţătură: Aristotel l-a scufundat în iaz şi l-a ţinut sub apă până când acela a început să se
sufoce. Şi abia după ce sărmanul a tot strănutat şi şi-a tras sufletul, Aristotel i-a spus: „Iată când
vei dori să înveţi la fel de puternic precum adineaori voiai să respiri, atunci şi să vii la mine!”. Iar
dorinţa dvs. de a învăţa e cu adevărat arzătoare?

Vă doresc din suflet dvs. şi copiilor dvs. succese mari în autoinstruire şi

autoperfecţionare!

Literatura recomandată:

1. Даг Холл. Как повысить ваши способности в несколько раз. Минск, 1996.
2. Роберт Т.Кийосаки. Если хочешь быть богатым, не ходи в школу. Ужгород,2001.
3. Роберт Т.Кийосаки, Шарон Л.Летчер. Богатый ребенок, умный ребенок. Как дать
вашему ребенку шанс добиться финансового успеха. Львов,2002.
4. Роберт Т.Кийосаки, Шарон Л.Летчер. Бизнес-школа. Для тех, кому нравится помогать
другим. Ужгород,2001.
5. Marc Bertonèche, Claude Vallon. Les clubs d´investissement et la Bourse. Paris,1985.

CAPITOLUL VI. AŢI INVESTIT? AŢI MULTIPLCAT?

FIŢI CAPABILI SĂ PĂSTRAŢI!

Deci, dvs. îndepliniţi cu succes toate acele obligaţii anevoiase, dar foarte creatoare,
captivante, ce contribuie la dezvoltarea dvs. multilaterală, îndatoriri pe care de bună voie şi le
asumă cei care vor să ajungă milionari. Dvs. deja aţi păşit în clubul mondial al milionarilor sau,
cel puţin, avansaţi sigur spre acest eveniment solemn. Prin urmare, aţi asigurat deja sau sunteţi
aproape de a asigura necesităţile financiare primare ale familiei şi apropiaţilor.
Desigur, nu vă opriţi la cele obţinute, ci continuaţi să investiţi şi să vă sporiţi averea, să vă
ridicaţi nivelul profesional şi personal, „să vă autodepăşiţi”, apropiindu-vă de imaginea ideală a
„milionarului luminat”.
Ce problemă prioritară vă apare în faţă la această etapă?. Ca un om ager la minte, aţi înţeles
deja despre ce va fi vorba din titlul capitolului pe care îl prelucraţi în acest moment: problema
siguranţei, protecţiei, păstrării celor obţinute. Doar conform cercetărilor psihologilor, pentru om
sunt prioritare necesităţile fiziologice (băutura, hrana, căldura datorată îmbrăcămintei şi
acoperişului deasupra capului, odihna, sexul etc.), – iar aceste necesităţi în principiu le-aţi
satisfăcut. Dar iată la al doilea nivel de prioritate a necesităţilor umane se găseşte anume
asigurarea securităţii (piramida Maslow). Cu adevărat, ce sens are a te speti ani întregi pentru
dobîndirea bunăstării, dacă ea nu va fi protejată sigur?
Cu atât mai mult că a apăra, proteja, asigura întotdeauna costă mult mai ieftin, decât a
multiplica, aceasta e o lege universală. De exemplu, din arta militară se ştie că pentru un atac
reuşit trebuie concentrate pe sectorul de străpungere aproximativ de 3 ori mai multe efective şi
armament, decât are partea aflată în apărare. Investiţiile în conservarea energiei asigură un
randament de câteva ori mai înalt, decât sporirea producţiei energetice. Dacă investiţi o mie de
lei cu o dobândă de 20% anual, pe parcursul unui an veţi câştiga 200 de lei. Dacă însă aceeaşi
una mie de lei o veţi investi în asigurarea bunurilor cu un tarif anual de 0,15 % la valoarea sumei
de asigurare, veţi putea să vă asiguraţi bunurile pentru o sumă de 1000 : 0,15 % = 666667 lei, sau
de 666667 : 200 = 3333 ori mai mult!
Cel mai simplu aspect al problemei examinate este asigurarea propriei securităţi fizice şi a
celor apropiaţi. Veţi construi un gard de doi metri înălţime în jurul casei sau vilei şi veţi
consolida securitatea lor seismică şi antiincendiară, veţi achiziţiona o armă de foc şi butoane de
alarmă, veţi angaja o pază de corp (firma de securitate), veţi cumpăra un câine de pază şi diverse
instalaţii de protecţie şi semnalizare, veţi avea grijă de sănătate, vă veţi alimenta cu hrană
sănătoasă şi veţi face la timp profilactică în sanatorii – în ce vă priveşte, iar la staţiile de testare –
pentru automobilul dvs. Dacă aţi avut destulă isteţime şi perseverenţă ca să câştigaţi un milion,
atunci unei asemenea sarcini simple cu atât mai mult îi veţi face faţă.
Este cu mult mai complicat a asigura securitatea economică: a averii, a businessului şi a
investiţiilor, a întreprinderii care vă aparţine. În acest sens pot fi utile următoarele mecanisme de
protecţie.
1. Diversificarea rezonabilă a investiţiilor şi businessurilor. E de dorit ca ele să fie într-atât de
independente, puţin riscante, negativ corelate şi descentralizate, încât niciun fel de crize sau
„atacuri” să nu poată să le distrugă pe toate concomitent. Desigur, acest criteriu vine într-o
anumită contradicţie cu criteriile de administrare eficientă şi rentabilitate a investiţiilor şi
businessurilor, şi sarcina dvs. este de a găsi un compromis raţional.
2. Utilizarea optimă a rezervelor. În teoria economică s-a demonstrat că menţinerea la nivelul
cuvenit a rezervelor relativ mici critic importante este mult mai eficientă, decât, de exemplu,
sporirea liniară a capacităţilor de producţie.
3. Mecanismele de securitate din cadrul corporaţiei 3: menţinerea unor relaţii utile cu
structurile şi persoanele influente, verificarea partenerilor de business, asigurarea securităţii
juridice, controlul şi măsurile de profilaxie referitoare la angajaţii companiei, măsurile de
asigurare a securităţii informaţionale, inclusiv cea a calculatoarelor etc.
4. Asigurarea. Atunci când vă asiguraţi imobilul la un tarif anual de 0,15 % din suma
asigurată, de fapt dvs. în cel mai rentabil mod investiţi în integritatea lui pe 667 ani înainte
(100 % : 0,15 % = 667). Când întreprinzătorul plăteşte din contul întreprinderii angajaţilor
săi o parte a fondului de salariu planificat în formă de asigurare a sănătăţii, asigurare
împotriva accidentelor (cu atât mai mult – asigurare acumulativă de viaţă), el nu numai că
3
Din păcate în Moldova firmele de securitate se ocupă, în principal, de securitatea fizică şi nu de cea economică, şi
deci va trebui s-o asiguraţi pe aceasta din urmă singur.
 soluţionează prin aceasta problema atragerii şi fidelizării cadrelor calificate şi sporirii
productivităţii muncii lor, el mai economiseşte încă în mod legal 26,5 % din defalcările din
fondul salariului pentru asigurarea socială şi medicală. Când întreţinătorul de bază al familiei
se asigură împotriva accidentelor cu un tarif anual de doar 0,7-0,8 % de la suma asigurată, el,
de fapt, investeşte în cel mai rentabil mod în bunăstarea apropiaţilor săi, chiar şi în cazul
pierderii propriei vieţi sau a capacităţii de muncă. În sfârşit, asigurarea riscurilor financiare, a
încărcăturilor, răspunderii civile în faţa terţilor, asigurarea ipotecară complexă – toate acestea
sunt destinate protecţiei businessului şi investiţiilor dvs.
5. Abilitatea de a prevedea, preveni şi a soluţiona eficient situaţiile de conflict: trebuie să
analizaţi şi să pronosticaţi în permanenţă cauzele diverselor conflicte potenţiale, să elaboraţi
măsurile de evitare a lor (conducându-vă de principiul: cine s-a lăsat atras în conflict – acela
deja a pierdut!), iar dacă totuşi nu aţi reuşit să evitaţi conflictul – să fiţi capabil de a ieşi din
el cu pierderi minime.
Toate metodele şi mecanismele indicate de monitorizare, analiză, previziune, prevenire şi
minimizare a prejudiciului de la riscurile businessului formează în ansamblu aşa numitul risc-
management – ştiinţă şi artă, pe care de asemenea va trebui s-o însuşiţi. Capitolul risc-
managementului trebuie să devină unul din cele mai importante capitole ale planului financiar
personal la etapele „mature” ale realizării lui.
În sfârşit va fi necesar să înfruntaţi consecinţele negative şi pericolele, să rezistaţi şi să scăpaţi
cu pierderi cât mai mici (iar după posibilitate – şi cu ceva câştig) din vârtejul crizei financiare
mondiale ce s-a dezlănţuit în anul 2008, şi care inevitabil şi foarte dureros se va răsfrânge în anii
următori asupra economiei Moldovei. Cum anume această criză se va răsfrânge asupra
businessului şi investiţiilor dvs.? Cum se poate minimiza acţiunea ei negativă? Ce complex de
măsuri trebuie întreprinse pentru aceasta? Cum trebuie de schimbat în cel mai raţional mod
structura businessului şi investiţiilor, ţinând cont de criză? Ce posibilităţi favorabile anume
pentru dvs. apar graţie crizei şi cu ce bonusuri vă puteţi alege din aceasta? Ce anume trebuie de
întreprins pentru aceasta? Răspunzând la aceste şi alte întrebări, trebuie să vă elaboraţi un plan
anticriză (nimeni altul nu va face aceasta pentru dvs., şi nu trebuie nicidecum să vă bizuiţi pe
Parlament, Guvern, Banca Naţională etc. în această privinţă!), iar apoi să-l includeţi în calitate de
capitol „excepţional” în planul dvs. financiar. Anume totalitatea unor asemenea planuri anticriză,
întocmite profesionist şi realizate eficient, ar putea, sunt ferm convins, ajuta serios ca economia
Moldovei să treacă criza cu pierderi minime!

Literatura recomandată:

1. А.Ю. Филиппов. Кризис-менеджмент. М,1998.

2. Г.Я.Гольдштейн, А.Н.Гуц. Экономический инструментарий принятия управленческих
решений. Основы риск-менеджмента. Таганрог,1999.
3. А.А. Титович. Менеджмент риска и страхования. Минск,2008.
4. Т.В.Никитина. Страхование коммерческих и финансовых рисков. СПб, 2002.
5. О.И.Дегтярева. Управление рисками в международном бизнесе. М, 2008.

ÎNCHEIERE
Iată că aţi citit (sper că n-aţi răsfoit, ci aţi prelucrat aprofundat şi făcând notiţe cu creionul pe
câmp) această carte. Ea v-a dezvăluit unele secrete şi tehnologia devenirii milionarilor, şi
principalul – v-a arătat direcţia eforturilor asidue şi neîntrerupte asupră-vă, pe care trebuie s-o
urmaţi, pentru a adera la clubul milionarilor în dolari. Dacă, desigur, veţi vrea cu adevărat acest
lucru, şi eu sincer doresc ca un număr cât se poate mai mare de locuitori ai Moldovei să tindă
spre asta.
Totodată această dorinţă a mea nu este chiar dezinteresată: deoarece cu cât mai mulţi oameni
„luminaţi” bogaţi va număra Moldova, cu atât mai frumoasă ea va deveni şi cu atât mai plăcut va
fi să trăieşti în ea, inclusiv copiilor şi nepoţilor mei. Fiecare milion suplimentar de dolari creează
circa 10 locuri de muncă, fiecare milionar contribuie la bunăstarea materială a minimum câtorva
zeci de oameni. Şi dacă în lume se numără mai mult de zece milioane de milionari, înseamnă că
în Moldova, ţinând seama de numărul populaţiei, ei trebuie să fie nu mai puţin de cinci mii – iar
printre ei şi dvs., dragi cititori.
În orice caz, editând şi distribuind gratuit această carte Compania de Asigurări „Sigur –
Asigur” a îndeplinit una din poruncile businessului şi ale investiţiei: câştigând şi multiplicând, dă
o parte din venituri apropiaţilor; ajută-l pe altul, dacă vrei ca treburile tale şi mai departe să
meargă bine. Fie ca această carte să devină aportul nostru modest la depăşirea consecinţelor
crizei economice mondiale de către locuitorii Moldovei.
Dvs. de asemenea, stimate cititor, puteţi să vă aduceţi aportul modest la depăşirea acestei
crize, şi vă îndemn la aceasta. Multiplicaţi, dăruiţi şi recomandaţi prelucrarea cu minuţiozitate a
acestei cărţi măcar la zece prieteni şi apropiaţi ai dvs., şi fie ca fiecare din ei să facă acelaşi lucru
– în rezultat cu ea vor putea face cunoştinţă nu mai puţin de un milion de oameni. Fie ca la
editarea şi distribuirea ei gratuită să se alăture şi acele organizaţii, ce vor dori şi îşi vor putea
permite acest lucru.
Vă îndemn să faceţi chiar acum primul pas pentru aderarea la clubul milionarilor. Scrieţi,
păstraţi şi recitiţi cât se poate de des următorul text:
„Eu, subsemnatul (a), decid cu fermitate şi dârzenie să devin milionar în termen de până la
anul ______ şi mă angajez, întru atingerea acestui scop, să am grijă de autoinstruirea şi
autoperfecţionarea mea, precum şi a-i ajuta pe alţi locuitori ai Moldovei să-şi obţină bunăstarea.
Semnătura _______________
Data ___________________ .”
Convingeţi de asemenea măcar pe unul din prietenii şi apropiaţii dvs. să-şi asume o obligaţie
similară şi să convingă la rândul său măcar pe unul din apropiaţii săi să facă acelaşi lucru. În aşa
mod veţi deveni primii membri ai echipei dvs. de milionari „luminaţi”.
Pentru a vă întări această decizie neclintită, puteţi trimite manifestul dvs. pe site-ul
www.sigur-asigur.md (rubrica Întrebări şi răspunsuri) şi primi gratuit prin poşta electronică
textul acestei cărţi cu obligaţia dvs., iar ulterior – altă informaţie preţioasă şi consultaţii.
Propuneţi să facă acelaşi lucru membrilor echipei dvs. cu care veţi merge mână-n mână spre
atingerea scopului demn trasat.
Propun de asemenea tuturor doritorilor să expedieze pe adresa electronică a „Sigur – Asigur”
info@sigur-asigur.md observaţiile, propunerile, cugetările, recomandările utile, metodele şi
reţetele augmentării cu succes a bunăstării. Promit să analizez conştiincios toate propunerile şi
să includ cele mai preţioase reţete în ediţia a doua a acestei cărţi, care cu ajutorul colectiv al dvs.
poate deveni un îndrumar practic mult mai detaliat şi util pentru cititorii interesaţi – candidaţi în
clubul milionarilor.
Indemn de asemenea şi pe alţi businessmeni moldavi prosperi să dezvăluie publicului larg
secretele măiestriei lor în afaceri.
Din partea mea, mă oblig să răspund la întrebări şi să dau consultaţii gratuite (dacă va fi
nevoie – cu ajutorul partenerilor şi specialiştilor) businessmenilor şi investitorilor începători ai
Moldovei, care se vor adresa după un sfat pe adresa info@sigur-asigur.md.

Vă doresc succese, fericire şi noroc în viaţă şi în investiţii!

 INDICII PRINCIPALI DE DEZVOLTARE A COMPANIEI DE ASIGURĂRI
„SIGUR-ASIGUR” pentru a.2002-2008

n/o Indicii, mil. lei a. 2002 a. 2003 a. 2004 a. 2005 a. 2006 a. 2007 a. 2008

1 Capitalul social vărsat * 0,3 2,6 4,0 8,4 12,0 12,0 22,0
2 Capitalul propriu (activele nete)* 0,3 0,4 4,7 10,6 22,2 25,0 32,9
Capitalul propriu, estimat la preţul de 11,9 16,5
3 0,022 0,3 1,3 2,9 7,25
piaţă – mil.USD *
4 Active -total* 0,3 3,5 7,8 19,0 28,0 36,1 43,9
5 Primele de asigurare 2,2 3,6 4,1 1,2 2,6 3,9
6 Rezerve si fonduri de asigurare * 1,7 2,8 2,7 2,4 3,1 5,6
7 Profitul până la impozitare -1,1 1,8 3,5 7,4 3,0 10,4
inclusiv profitul din activitatea de 2,9 11,1
8 0,1 0,4 0,6 7,1
investiţii
* la sfârşitul perioadei

Activele Companiei includ 9 terenuri de pămînt cu suprafaţa totală de circa 145 ha, inclusiv
10 ha - pentru construcţii; mai mult de 100 de pachete de acţiuni ale celor mai de perspectivă
întreprinderi din ţară; oficiul central prestigios al Companiei; un pansionat în r-nul Călăraşi;
depozite bancare ş.a. Activele nete ale Companiei de la începutul activităţii şi-au sporit valoarea
estimativă de piaţă cam de 750 ori (cumulativ, la celelalte companii de asigurări din Moldova –
doar cam de 5 ori). Este un rezultat remarcabil, unul din cele mai bune între toate întreprinderile
republicii.
Valoarea de piaţă a activelor nete ale Companiei depăşeşte valoarea lor de bilanţ
aproximativ de 5,2 ori, ceea ce garantează pentru SIGUR-ASIGUR o rentabilitate înaltă a
investiţiilor într-un viitor previzibil. Mai mult de 90% din aceste active sunt investite în bunuri
imobile, iar aceasta este cea mai sigură investiţie a capitalului pe o perioadă îndelungată,
îndeosebi în perioada de criză financiară: spre deosebire de întreprinderi şi structuri financiare,
pământul şi construcţiile nu pot falimenta.
La fiecare leu din rezervele de asigurare (care de fapt sunt banii clienţilor, obligaţiile
Companiei faţă de ei) SIGUR-ASIGUR dispune aproximativ de 31 lei de active nete proprii la
valoarea de piaţă, ceea ce este de zeci de ori mai mult, decît în medie la celelalte companii de
asigurări din Moldova. Rezervele obligaţiilor de asigurare, care pot fi asumate suplimentar de
SIGUR-ASIGUR, fără încălcarea normativelor de solvabilitate, au atins conform valorii de
bilanţ 3,5 miliarde lei, ceea ce cu mult depăşeşte nivelul oricărei alte companii de asigurare din
republică. Lichiditatea activelor, ce garantează rezervele de asigurare ale Companiei, depăşeşte
cam de 5,4 ori nivelul normativ minim admisibil.
SIGUR-ASIGUR respectă cu stricteţe obiectivul-ţintă de rentabilitate a investiţiilor, pe
baza căruia se indexează (se majorează) rezervele de asigurare personale ale fiecărui client în
cadrul asigurărilor de viaţă şi ale pensiei suplimentare: şi în a.2007, şi în a.2008 rentabilitatea
aceasta a fost stabilită la nivelul de 20% anual, adică cu mult mai mult, decât în medie pe piaţa
de asigurări. Şi sporul capitalului propriu la valoarea de piaţă al Companiei, care garantează
rentabilitatea investiţiilor, şi ponderea rezervelor de asigurare acumulate pentru fiecare client în
raport cu volumul total al mijloacelor băneşti atrase de la asiguraţi la SIGUR-ASIGUR sunt nu
pur şi simplu mai mari, dar de multiple ori mai mari, decât la alte companii, care practică
asigurarea de viaţă în Moldova.
Toate cele mai mari contracte de asigurări generale şi 100% a contractelor de asigurări de
viaţă SIGUR-ASIGUR le reasigură la companiile de reasigurare cu renume mondial, în special
la aşa companii de mare siguranţă ca „Munich Re Life EECA” şi „Moscow Re”.