You are on page 1of 22

CAIET DE SARCINI REZISTENTA

1. SPTURI I UMPLUTURI
GENERALITATI
Lucrrile de spturi nu se vor putea executa nainte de a fi executate toate activitile
pregtitoare care urmeaz sa fie descrise n continuare.
Trebuie subliniat faptul c eventualele neconcordane dintre datele avute n vedere la
proiectare (pe baza studiul geotehnic) i cele constatate direct pe teren la executarea spturilor
vor fi aduse la cunostin proiectantului pentru stabilirea de msuri corespunztoare .
STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN
Lucrrile de spturi se vor executa n strict concordan cu prescripiile tehnice de baz:
- STAS 9827/2-74 - Trasarea pe teren a construciilor.Prescripii generale.
- STAS 9824/1-87 - Trasarea pe teren a construciilor civile,industriale i agrozootehnice.
- STAS 5091-71 - Terasamente.Prescripii generale.
- C169-88 - Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor
construciilor civile si industriale.
- P70-79
- Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea construciilor fundate pe
pmnturi cu umflri i contracii mari.
- P7-92
- Normativ privind proiectarea, executarea i exploatarea construciilor fundate pe
pmnturi sensibile la umezire.
- C61-74
- Instruciuni tehnice pentru determinarea tasrilor construciilor de locuine socialculturale i industriale prin metode topografice.
- C61-84
- Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i instalaii
aferente.
- C29-85 - Normativ pentru nbunatirea terenurilor de fundare slabe prin procede mecanice.
Modificarile ulterioare n cadul prescripiilor de mai sus ca i orice alte prescriii noi aprute
sunt obligatorii att pentru proiectant ct i pentru executant.
PREGTIREA TERENULUI N VEDEREA NCEPERII LUCRULUI
Activitile care trebuie executate nainte de nceperea lucrrilor de spturi sunt prevzute
n normativul C169-88-Normativ pentru executarea spturilor- i constau n urmtoarele:
- degajarea terenului de construciile care ar mpiedica lucrul;
- ndeprtarea stratului vegetal, transportul i depozitarea acestuia n locuri fixate,
grosimea stratului vegetal se va stabili prin sondaje i n pricipiu este indicat n studiul
geotehnic;
- eliberarea terenului se face de regul mecanizat cu buldozerul, iar ncarcarea se va
face n autobasculante fie manual, fie mecanizat;
- eliberarea terenului se va face pe ntreaga suprafa, pe care urmeaz s se execute
lucrrile;
- n condiii de timp dificil (ploi,zpezi) se vor lua msuri pentru ndeprtarea apelor de
suprafa prin rigole create de la nceput pentru a deservi pe ntreaga durat a lucrrilor
- identificarea reelelor,gospodariilor subterane, poziia lor, cotele la care se gsesc i
executarea lucrrilor de deviere sau de demolare a celor scoase din funciune; aceast
etap se va putea realiza numai cu acordul i sub controlul beneficiarilor acestor
gospodarii.
TRASAREA OBIECTIVULUI
Trasarea obiectuvului se va face n conformitate cu prevederile normativului C164-88 i
STAS 9827/1-87.Se dinsting dou etape principale i anume :
a) Fixarea bornelor de repere n teren i a axelor construciei pe baza planului de situaie ,
etap care se execut de ctre investitor la predarea amplasamentului ctre
antrepenor.
b) Trasarea lucrrilor n detaliu, de ctre antrepenor n totalitatea lor:
- fixarea poziiei construciei pe amplasament;
- poziionarea axelor construciei conform planului de trasare utilizndu-se profile de col
amplasate la interseciile perimetrului i profile auxiliare amplasate de-a lungul laturilor;
- marcarea poziiilor axelor se realizeaz pe profile, prin cuie,crestturi;
- aceste operaii se execut dupa ndepartarea stratului vegetal;

metodologia de trasare i abaterile admise sunt stabilite n prescripiile mai sus


menionate.
EXECUTAREA SPTURILOR
Cotele iniiale ale terenului vor fi convenite cu proiectantul i arhitectul nainte de nceperea
lucrrilor de spturii.
La executarea spturilor va trebui s se urmreasc n permanent urmtoarele aspecte:
- s nu se afecteze echilibrul natural al terenului din jurul gropii de fundaie pe o distan
suficient pentru ca stabilitatea construciilor nvecinate san u fie periclitat;
- s se asigure pstrarea sau mbuntirea caracteristicilor pmntului de sub talpa
fundaiei;
- s se asigure protecia muncii n timpul lucrrilor.
n situaia n care executarea spturilor pentru fundaii implic dezvelirea sau devierea unor
reele de instalaii, spturile vor ncepe numai dup obinerea aprobrii unitilor beneficiare ale
reelelor i sub supravegherea reprezentanilor acestora.
n cazul spturilor deasupra unor reele electrice, acestea se vor realiza numai n prezena
reprezentantului care exploateaz reeaua electric, acesta va indica la faa locului msurile de
protecie a cablului i de evitare a accidentelor posibile prin electrocutare.
Dac existena reelelor subterane nu s-a evideniat prin proiect, dar exist indicii asupra
prezenei lor sau apar ntmpltor n timpul execuiei, se va proceda astfel:
- se vor ntrerupe temporar lucrrile de spturi;
- se va prospecta terenul cu mijloace de investigare adecvate;
- dup depistare se va anuna att proiectantul ct i beneficiarii de reele;
- cu acordul dat de acetia i sub supravegherea lor se va proceda fie la mutarea, fie la
dezafectarea reelelor.
Spturile pentru fundaii trebuie sa fie organizate astfel nct n orice faza a lucrului fundul
spturii sa fie nclinat spre unul sau mai multe puncte n vederea unor eventuale colectri ale
apelor care pot aparea i evacuarea lor n condiii optime.
Efectuarea spturilor sub nivelul apei subterane se va efectura cu respectarea
prevederilor din normativul C169-88 ANEXA 1.
Pentru coborrea nivelului apei subterane, se vor executa puuri colectoare de 1m
adncime sub cota spturii i evacuarea apei prin pompare. Pe parcusul executrii spturilor,
pentru dirijarea apei de pe fundul spturii ctre puurile colectoare se vor executa anuri de
drenaj, cu o adncime de aproximativ 0.5-1m. Pereii spturii vor fi asigurai cu spijiniri.
Evacuare apei din groap de fundaie se va face prin pompare direct.Apa rewbuie evacuat ct
mai departe, pentru a nu se infiltra din nou n groapa de fundaie .Pentru asigurarea evacurii
continu a apei se vor asigura:
- agregate de rezerv;
- nlimea coloanei de aspiraie nu trebuie sa fie mai mare de 6m;
- un grup electrogen de rezerv,ncaz de pan de current.
n cazul executrii de spturi lng construcii existente sau n curs de execuie, trebuie luate
msuri pentru asigurarea stabilitii acestora. Lucrrile corespunztoare vor fi prevzute n
proiectul de execuie. Executantul este obligat sa organizeze realizarea acestor lucrri cu mare
atenie, utiliznd personaj ethnic cu calificare corespunztoare , care s urmeze ndeplinirea
parametrilor stabilii prin proiect n toate fazele execuiei.
Spturile manuale sunt indicate n situaia n care spaiile pentru utilajele de spat nu
permit manevrarea lor, n zone unde exist indicate gospodrii subterane ce nu pot fi dezafectate
sau mutate i numai sunt n stare de functionare , ct i pentru a aducerea gropilor de fundaii la
cotele din proiect dup executarea lucrrilor de spturi mecanizate.
SIGURANA SPTURILOR I PROTECIA TALUZELOR
Pentru meninerea stabilitii malurilor vor trebui luate msuri:
- pmntul rezultat din sptur nu va fi depozitat la o distan mai mic de 1m de
marginea gropii n cazul spturilor de pn la 1m adncime; distana se poate lua n
principiu egal cu adncimea spturii;
- terenul din jurul spturii nu va fi ncrcat sau supus la vibraii;
- se vor lua msuri de nlturare rapid a apelor din precipitaii sau provenite accidental;
- cnd turnarea betonului nu se face imediat dup executarea spturii n cazul
terenurilor sensibile la aciunea apei,sptura se va opri la o cot mai ridicat dect cea
final pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de
sub talpa fundaiei.
-

Executantul este obligat sa urmreasc permanent apariia i dezvoltarea crpturilor


longitudinale paralele cu marginile spturii care,dac nu sunt cauzate de uscarea pmntului pot
indica nceperea surprii malurilor i n consecint poate lua msurile de prevenire a accidentelor.
La nevoie pereii verticali ai gropilor de fundaie pot fi sprijinii cu dulapi de lemn aezai orizontal i
spraiuii.
CONTROLUL LUCRRILOR DE SPTURI I AVIZAREA LOR
Operaiunile de control i de avizare a execuiei lucrrilor de spturi se desfoar n
conformitate cu Programul de control n fazele determinante ntocmit de proiectant i nuit de
beneficiar i executant.
n etapa de pregtire a spturilor se urmresc obiectivele de mai jos i se ntocmesc
actele corespunztoare care vor face parte din documentaia crtii tehnice a construciei:
- preluarea amplasamentului se va face pe baza unui process de predare-primire a
amplasamentului i a bornelor de reper semnat de beneficiar n calitate de predator i
de executant n calitate de primitor;
- executantul asigur trasarea obiectivului pe amplasamentul stabilit;
- confirmarea executrii trasrii i a operaiilor de nivelment, n conformitate cu
prevederile proiectului se asigur prin process verbal de trasare a lucrrilor semnat de
beneficiar i executant;
- verificarea de ctre beneficiar i executant a realizrii spturii la cota de nivel cerut
de proiect, confirmarea terenului de fundare se va face de ctre geotehnician.
EXECUTAREA UMPLUTURILOR
Straturile de umplutur ce urmeaz s se realizeze n cadrul antierului constau n
umpluturi n jurul elementelor de constucii subterane pn la cota terenului amenajat exterior.
Acestea se execut cu material de sptur iar cnd acesta nu corespunde din punct de
vedere calitativ se aduce material de umplutur dintr-o surs ct mai apropiat.
Materialele pentru umpluturi trebuie s fie pmnturi coezive sau slab coezive; este
interzis folosirea pmnturilor cu contracii sau umflri mari, prafuri, mluri, argile moi cu coninut
de materii organice.
Operaiile de umplutur pe lang fundaii se vor efectua dup ce toate lucrrile de
construcii au fost executate, respective dup ce s-au decofrat toate elementele de sub cota
terenului natural si au fost scoase din sptura cofrajele.
nainte de nceperea umpluturilor se vor scoate din incinta spturii toate materialele
cazute lng fundaii i celelalte impuriti.
Umpluturile se execut manual prin mprtierea pmntului cu lopata n straturi uniforme
de 1020cm grosime. Compactarea se execut manual sau mecanizat n funcie de suprafee i
volumul spturii.
TESTE, NCERCRI, VERIFICAREA CALITATIV A UMPLUTURILOR
Premergtor i pe parcursul executrii lucrrilor de umpluturi se vor verifica:
- corespondena naturii terenului cu cel prescris n proiect;
- calitatea materialului utilizat pentru umpluturi, coninutul n materiale organice i
impuriti;
- granulozitatea materialului utilizat, conform STAS 1913/2-85;
- umiditatea materialului, conform STAS 1913/15-75;
- respectarea tehnologiei de compactare din proiect;
- realizarea gradului de compactare prevzut n proiect.
Verificrile se vor face pe probe luate din fiecare strat realizat iar rezultatele acestor verificri se
vor nscrie n procesele verbale de lucrri ascunse.
2. STRUCTURA
GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile de calitate a executiei, verificarea si receptia
lucrarilor care fac obiectul proiectului.
Verificarea calitatii lucrarilor se va face conform prevederilor prescriptiei, Normativ pentru
verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente - indicativ C56-85.
Scopul verificarii calitatii lucrarilor este examinarea modului in care sunt respectate prevederile
proiectului si cele cuprinse in prescriptiile tehnice in vigoare in perioada executiei.
Lista normativelor cuprinse in caietul de sarcini va fi adusa la zi de catre constructor
(executant) cu normele noi sau revizuite aparute pana la data executiei proiectului.

Proiectantul poate aduce completari sau modificari la prevederile prezentului caiet de sarcini pe tot
parcursul executiei; acestea devin obligatorii dupa luarea la cunostinta de catre Executant si
Beneficiar. Executantul este obligat sa ia masuri organizatorice pentru realizarea lucrarilor in
conditiile de calitate cerute de proiectul de executie, asigurand respectarea prevederilor inscrise in
prezentul caiet de sarcini.
MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI
Beneficiarul va asigura aplicarea pe teren a proiectelor de executie verificate de catre
verificatorii de proiecte atestati de comisia de atestare a Ministerului Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriale, persoane juridice sau fizice.
Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii, care raspunde de realizarea
nivelului de calitate corespunzator exigentelor de performana ale lucrarii.
Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului
de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii.
La faza DE se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor determinante
de care depinde continuarea lucrarilor.
De asemenea in program se vor indica si factorii care trebuie sa participe la diferitele etape
prevazute.
Prin grija investitorului se intocmeste cartea tehnica a constructiei care cuprinde
documentele privitoare la conceperea, realizarea, exploatarea si urmarirea comportarii in timp a
acesteia si care se preda proprietarului constructiei care are obligatia de a o completa la zi.
La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu: documentatia completa de executie, registrul de
turnari betoane, registrul de procese verbale de lucrari ascunse, registrul de comunicari de santier,
fisele de protectia muncii pentru personalul de executie, cu instruirea specifica actualizata,
principalele norme care guverneaza tehnologia de executie si in mod special Normativul NE 01299 (Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton armat) .
STANDARDE SI NORMATIVE
Se aplica standardele, normativele si procedurile publicate in "Lista reglementarilor tehnice
in constructii sau cu aplicare in constructii", existente la 1 septembrie 2006.
3. FUNDATII
GENERALITATI
Se aplica: STAS 6054-77 -Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.
P10-86
- Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii
directe la constructii.
NE 012-99
- Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
EXECUTIE
PREGATIRE
Lucrarile de fundatii vor fi incepute numai dupa verificarea si receptionarea ca faza de
lucrari a terenului de fundatie precum si dupa retrasarea fundatiilor.
Abaterile admisibile la aceste verificari sunt :
- la pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor
-10 mm;
- la pozitia in plan vertical a cotei de nivel
-10 mm;
COFRAJE
Cofrajele pentru fundatii si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca
urmatoarele conditii :
- sa se asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect pentru elementele ce
urmeaza a fi executate;
- sa fie etanse, astfel incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment;
- sa fie stabile si rezistente la actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie;
-sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar;
-pentru reducerea aderentei dintre beton si panourile de cofraj, panourile se ung inainte de fiecare
folosire cu solutii de decofrare.
Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare elementele cofrajului pot capata deplasari de la
pozitionarea initiala (din proiect), este necesar ca inaintea turnarii betonului sa se verifice
corectitudinea pozitiilor finale ale acestora. Decofrarea fundatiilor se va face cu respectarea
prevederilor din NE 012-99.

Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea sau degradarea lor (umezire,
murdarire, putrezire). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor
materiale pe stivele de panouri de cofraj.
ARMATURI
Inaintea turnarii fundatiilor se vor verifica toate armaturile din punct de vedere al numarului
de bare, al pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor etc. precum si a masurilor pentru
mentinerea verticalitatii mustatilor pentru peretii subsolului si/sau elementele suprastructurii. Se va
verifica de asemenea si grosimea stratului de acoperire care va trebui sa fie cea prevazuta in
proiect dar nu mai putin de 35 mm pentru fata inferioara si 45 mm pentru fetele laterale.
BETON
La executia fundatiilor vor fi respectate si prevederile de la capitolul privind lucrarile de betonare.
Fundatiile continue se vor turna continuu intre doua rosturi de turnare pregatite special; rostul
pregatit special consta in montarea la limita zonei de turnat a unei foi de tabla expandata. In cazul
cand aceasta conditie nu poate fi respectata se vor avea in vedere urmatoarele :
- durata maxima admisa a intreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri speciale la
reluarea betonarii, va fi intre 1.5 si 2 ore, in functie de tipurile de ciment folosit (cu sau fara
adaosuri);
- in cazul cand rostul de turnare nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o distanta de
minim 1.5 m de la marginea stalpilor sau a intersectiilor de pereti;
- in cazul in care intreruperea de turnare a intervenit pe neasteptate si nu se poate realiza un rost
vertical, ci betonul s-a asezat pe un plan cu inclinare oarecare, in decurs de 1/2 ora se vor
introduce cupoane de otel 25, in pozitie verticala, 3 cupoane pe fiecare m 2 de suprafata libera de
beton in zona de rost (asezat dupa un plan oblic), 30 cm in betonul deja turnat, 20 cm in afara,
pentru a se crea premizele pentru realizarea unei aderente bune la reinceperea turnarii; se va
anunta proiectantul inaintea reinceperii turnarii, daca acest lucru survine la mai mult de 5 ore de la
intrerupere , ca in orice alt caz de neconformitate cu proiectul.

4. BETON ARMAT
GENERALITATI
Se aplica:
STAS 10107\0-90 -Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor din beton,
beton armat si beton precomprimat.
STAS 1275-88 -Incercari debetonare. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor
mecanice.
STAS 3622-86 -Betoane din ciment. Clasificare.
STAS 1500-78 -Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuri.
STAS 227\1-86 -Cimenturi. Incercari fizice. Indicatii generale, pregatirea probelor si prepararea
pastei de consistenta normala.
STAS 438\1-89-Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si
conditii tehnice de calitate.
STAS 888-89 -Sarma rotunda trefilata din otel, utilizata in scopuri generale.
NE 012-1999 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat .
STAS 1799-81
- Constructii din beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa
incercarilor pentru verificarea calitatii materialelor.
C 28-83
- Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton.
C 11-74
- Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor
din
placaj pentru cofraje.
C 149-87
- Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru
elementele de beton si beton armat.
C150-99 -Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si
agricole
EXECUTIE
Prezentul caiet de sarcini se refera la structura de rezistenta a fundatiilor cladirii.
1.2 Fundatiile sunt continue i izolate rigide sub stlpi, cu grinda de fundare.
1.3 Betoane folosite in fundatii:
- C8/10 (B150)

- C16/20 (B250)
- C12/15 (B200)
1.4 Golurile de trecere ale diverselor conducte prin fundatii se vor stabili pe santier de catre
proiectantul de instalatii, cu avizul proiectantului structurii de rezistenta.
MATERIALE
CIMENT
Livrare si transport
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate.
In cazul in care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare, aceasta
este obligata ca la livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in care se
mentioneaza:
- tipul de ciment si fabrica producatoare
- data sosirii in depozit
- numarul certificatului de calitate eliberat de producator
- numarul avizului de utilizare dat de laborator
- garantarea respectarii conditiilor de depozitare,
- numarul buletinului de reavizare de catre laborator, daca expedierea se face dupa expirarea
termenului, cu precizarea conditiilor de utilizare.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau vagoane
inchise, destinate exclusiv acestui produs. Transportul cimentului ambalat in saci se face in
vagoane inchise sau camioane acoperite.
Depozitare
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate sau
de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de
ciment sau in incaperile special amenajate. Ori de cate ori este posibil, depozitarea cimenturilor
primite direct de la producator, se va face dupa verificarea la laborator a caracteristicilor fizice.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior
alte materiale.
La depozitele intermediare, precum si la depozitele de rezerva ale statiei de betoane se vor marca
distinct silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment ce urmeaza a fi utilizat.
Marcarea silozurilor se va face prin inscrierea simbolului standardizat al cimentului cu litere si cifre
de minimum 50cm inaltime.
Cand apare necesara schimbarea sortimentelor de ciment depozitate, silozurile in cauza se vor
marca corespunzator noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.
Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. In cazul magaziilor de
lemn, acestea vor avea streasini de maxim 50cm latime, iar pardoseala va fi ridicata cu cel putin
30cm deasupra nivelului terenului. In cazul in care incaperea de depozitare are pardoseala de
beton, sacii vor fi asezati pe scanduri dispuse cu interspatii, pentru a se asigura circulatia aerului la
partea inferioara a stivei. Sacii vor fi asezati in stive, lasandu-se o distanta libera de 50cm de la
peretii exteriori si pastrand imprejurul lor spatiu suficient pentru circulatie. Cimentul se va
intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie. Durata de depozitare nu va depasi 60 zile de la data
expedierii de catre producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 zile in cazul
cimenturilor fara adaosuri. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi
intrebuintat la lucrari de beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare in
conformitate cu prevederile anexei IV.2 din normativul C.1400-86.
Controlul calitatii cimentului
Verificarea calitatii cimentului se va face conform NE 012 - 1999
Metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 227-86 STAS 5296-77 .
In cazul in care loturile sortimentului de ciment aprovizionat nu indeplinesc conditiile de calitate
garantate, se va interzice sau sista utilizarea lor, conform prevederilor punctului 6 privin controlul
calitatii lucrarilor, din prezentul caiet de sarcini.
AGREGATE NATURALE GRELE
Conditii tehnice
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in STAS1667-76
Cu acordul prealabil dintre producator si utilizator pentru agregatele concasate se vor lua in
considerare prevederile din STAS 667-90.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:
- nisip cu granulozitate ontre 0 la 3 mm si 3 la 7 mm
- pietris cu granulozitate intre 7 la 16 mm si 16 la 31 mm

Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului.


Depozitare
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a apelor.
Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltimea
corespunzatoare evitarii amestecarii cu alte sorturi.
In cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme din lemn, in lazi sau
folosind amenajari recuperabile. Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau pe platforme
balastate. Pentru depozitele de consum se pot folosi silozuri. Depozitele vor avea amenajate
drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi si impurificarea agregatelor.
Controlul calitatii agregatelor
Verificarea calitatii agregatelor se va face conform NE 012 - 1999
Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606-80 .
In cazul in care loturile sortimentelor de agregate aprovizionate nu indeplinesc conditiile de calitate
garantate se va refuza lotul, conform prevederilor punctului 6 privind controlul calitatii lucrarilor, din
prezentul caiet de sarcini.
APA
Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa, dar in
acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.
ADITIVI
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:
- imbunatatirea lucrabilitatii, in cazul elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri sau a betonului
pompat
- obtinerea de betoane de rezistenta superioara
- reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare, in functie de cerintele tehnologice
- cresterea rezistentei, durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii betonului
OTELURI PENTRU ARMATURI
Conditii tehnice
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438\1-89 si STAS
10107\0-90.
Tipurile utilizate curent sunt:
- OB37-otel beton rotund, neted, pentru armaturile constructive si la armaturile de rezistenta
a caror dimensionare rezulta din respectarea conditiilor de procent minim de armare.
- PC52-otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru armaturile de
rezistenta ale elementelor structurale din beton armat, inclusiv pentru etrieri care sunt
dimensionati pe baza de calcul.
In cazul folosirii otelurilor de import, este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de
unitatea care a importat otelul sau cea cre asigura desfacerea acestora. In certificatul de calitate
se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438\1-89, echivalarea fiind facuta prin luarea
in considerare a tuturr parametrilor de calitate.
In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, constructorul va
putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator si cu acordul scris
al proiectantului.
Livrarea
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de
calitate. In cazul in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa
transmita certificate de garantie corespunzatoare loturilor pe care le livreaza.
Depozitarea
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri de diametre, in spatii amenajate
si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului
- evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale
- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru
Controlul calitatii
Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control va consta, conform
prevederilor NP012
- constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie
- verificarea dimensiunilor sectiunii otelurilor pentru armaturi
- examinarea aspectului
- verificarea prin indoire la rece

In cazul in care exista dubii in privinta calitatii otelurilor aprovizionate se va proceda la verificarea
caracteristicilor mecanice prin incercarea la tractiune si dupa caz, la sudabilitate.
Fasonarea armaturilor
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului si cu respectarea prevederilor de alcatuire pentru
elementele din beton armat prevazute in STAS 10107\0-90, punctul 6 privind urmatoarele:
- ancorarea armaturilor longitudinale si transversale,
- innadirea armaturilor,
- prevederi suplimentare pentru stalpi,
- prevederi suplimentare pentru grinzi,
- prevederi suplimentare pentru placi,
Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, tinand
seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor precum si de aspectele tehnologice
de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre
proiectant a dispozitiilor de armare in proiect.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, in acest sens se vor indeparta:
eventualele

impuritati de pe suprafata barelor


rugina

prin frecare cu perii de sarma, dar numai in zonele in care barele urmeaza a fi
innnadite prin sudura
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile limita la diametru prevazute in NE 012 1999.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la
taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intinderea cu troliul, lungimea maxima nu va
depasi 1mm\m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
In cazurile in care, datorita conditiilor locale, poate fi favorizata corodarea otelului, se recomanda
montarea si betonarea armaturilor in maxim 15 zile de la fasonare.
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul armaturilor
netede, avand diametrul d, ciocul se indoaie la 180 grade, cu raza interioara de minim 1,25d si
portiunea dreapta de capat, de regula minimim 5d.
In cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se indoaie la 90 grade, cu raza interioara de minim 2d
si portiunea de capat, de regula minim 5d.
Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor trecute peste coltul unui
cadru, se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10d.
Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20d in
zonele intinse si cel putin 10d in zonele comprimate.
In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept, raza cercului de indoire va fi de minimum
2d.
Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se va realiza cu o miscare lenta, fara socuri.
La masinile de indoire nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a
masinii, cand aceasta are doua viteze.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub 10 grade C. Barele cu profil periodic avand
diametrul de 25mm se vor fasona la cald.
Montarea armaturilor
Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor.
La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si
compactarii betonului prin:
- crearea unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara, care sa permita patrunderea
libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul, la intervale de maximum 3m.
- crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului, de minim 2,5 ori diametrul si la interval de
maxim 5 ori grosimea elementului
In acest scop, dupa caz:
- se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmand a se completa inainte de ultima
etapa de betonare
- se va solicita reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in proiect
Armaturile vor fi montate in pozitiile prevazute in proiect, luandu-se masuri care sa asigure
mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre, etc).
In acest sens se vor prevede:

- cel putin doi distantieri la fiecare mp. de placa sau diafragma


- cel putin un distantier la fiecare ml. de grinda sau stalp
- cel putin un distantier intre randurile de armaturi la fiecare doi ml. de grinda in zona cu armatura
pe doua sau mai multe randuri
Distantierii pot fi din mortar de ciment, in forma de prisme prevazute cu cate o sarma pentru a fi
legate de armaturi. Este interzisa folosirea ca distantier a cupoanelor din otel-beton, cu exceptia
distantierilor intre randurile de armatura pe doua sau maoi multe randuri, la grinzi.
Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor, se vor folosi capre din
otel beton sprijinite pe armatura inferoara sau pe distantieri si dispuse intre ele la distanta de
maximum 1m (1 buc\mp) in camp, respectiv de maximum 50 cm (4 buc\mp) in zonele de consola.
In cazul armaturilor cu diametru mai mare de 14 mm se admite depasireadistantelor mentionate,
dar astfel incat sa se asigure pastrarea pozitiei armaturii. In asemenea situatii, caprele pot fi
inlocuite cu bare sudate de armatura inferioara si respectiv superioara.
Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi de sarma de
armatura elementului, sau vor fi fixate de cofraj, astfelincat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in
timpul turnarii betonului.
Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj, armatura sa
se formeze sub forma de carcase preasamblate, de preferinta sudate prin puncte.
Legarea armaturilor
Barele de armare trebuie sa fie legate intre ele, la incrucisari, prin legaturi de sarma neagra, STAS
889-89 sau prin sudura electrica prin puncte. Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza doua
fire de sarma de 1 1,5mm diametru.
Retelele de armaturi din placi si diafragme vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de
incrucisari marginale pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate in
san, din doua in doua pe ambele diractii.
Retelele din placile curbe se vor lega in toate punctele de incrucisare.
La grinzi si stalpi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor, sau cu
ciocurile agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare, cu portiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate
numai in sah, din doua in doua bare.
Barele inclinate vor fi legate, in mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se incruciseaza.
Tolerante de executie
Abaterile limita, admisible la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in normativul NP012 /
99 si conform prevederilor din normativul C.56-85 privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii pentru elementelor din beton armat.
Reguli constructive
Prevederile constructrive care trebuie sa fie respectate la armarea elementelor din beton armat
sunt indicate in NE 012 - 1999.
Inadirea barelor
Inadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului prin suprapunere si prin
respectarea reglementarilor din stas 10107\0-90, punctul 6.
In cazul realizarii de catre executant a innadirii prin sudare printr-unul din urmatoarele procedee:
-sudarea electrica prin puncte
-sudarea electrica cap la cap prin topirea intermediara
-sudarea manuala cu arcul electric, prin suprapunere si cu eclise
-sudarea manuala cu arcul electric cap la cap (sudarea in cochilie sau in semimanson de cupru)
-sudarea in mediu de dioxid de carbon, executarea si controlul calitatii se face numai cu acordul
prealabil al proiectantului si prin reespectarea reglementarilor tehnice specifice
Stratul de acoperire cu beton
Pentru asigurarea protectiei armaturii contra coroziunii si buna conlucrare cu betonul, este necesar
ca, la elementele din beton armat, sa se realizeze un strat de acoperire avand grosimea
corespunzatoare prevederilor NE 012 - 1999 , STAS 10107\0-90 punctul 6.1 .
Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect
In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda
la inlocuirea acestora, respectandu-se urmatoarele:
-adoptarea altor diametre, de acelasi tip de otel cu cel inlocuit, se va face asfel incat aria armaturii
sa rezulte egala sau cu cel mult 5% mai mare decat cea din proiect
-in cazul armaturilor de rezistenta din grinzi, diametrul nou adoptat trebuie sa fie mai mic sau cu cel
mult 20% mai mare decat cel prevazut in proiect, dar fara a se schimba felul otelului

-distantele minime si respectiv maxime, rezultate intre bare precum si diametrele minime adoptate
trebuie sa indeplineasca conditiile NE 012 1999
- inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel, decat cel prevazut in proiect, se va efectua numai
cu acordul proiectantului sau pe baza datelor precizate in proiect
Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se va inscrie pe planurile de executie care se depun la
cartea constructiei si va fi vizata de inginerul structurist care are in subordine lucrarea.
EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE
Pregatirea turnarii betonului
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
A fost elaborata de catre executant si a fost acceptata de catre beneficiarul lucrarii fisa tehnologica
privind lucrarile de betonare la acest obiect.
Aceasta fisa va cuprinde detalierea regulilor de executie si de control a calitatii, tind seama de
cerintele impuse prin proiect,de posibilitatile de dotare si organizare a executiei, precum si de
prevederile din normativul NE 012 - 1999
Sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (ciment,
agregate, armaturi, piese inglobate, cofraje, etc) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile
necesare, in conformitate cu prevederile fisei tehnologice.
Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceeea ce priveste tehnologia de executie precum si
asupra masurilor privid securitatea muncii si paza contra incendiilor.
Au fost receptionate calitativ lucrarile de pereti mulati, de sapaturi, cofraje sau armaturi, conform
prevederilor de la capitolul 6-Controlul calitatii lucrarilor privitor la:
-teminararea executarii sapaturilor
- terminarea executarii cofrajelor
- terminarea montarii armaturilor
De mentionat ca daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata si
se constata prezenta frecventa a ruginei neaderente armatura se va demonta iar dupa curatire si
remontarae se va proceda la o noua receptie calitativa.
Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul sunt curatate de
pojghita de lapte de ciment si nu prezinta zone segregate, avand rigurozitatea necesara asigurarii
unei bune legaturi intre cele doua betoane.
Sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul
interventiei unor situatii accidentale prin asigurarea:
- statiei de betonare si mijloacele de transport de rezerva
- sursei suplimentare de energie electrica
- materialelor pentru protejarea betonului
- conditiilor de creare a unui rost de lucru
Nu se intervede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ploiabundende, ger,
furtuna, etc)
Sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat acestea sa nu se
acumuleze in zonele care urmeaza a se betona.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verificari in cazurile in
care:
-au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii (accidente,
intreruperi,
- betonarea nu a inceput in interval de 10 zile de la data aprobarii
Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru transportul
local si compactarea betonului.
Reguli generale de betonare
Betonarea va fi condusa de seful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si
va supraveghea respectarea stricta a fisei tehnologice si a prevederilor normativului NP012 /99
Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare.
Se admite un interval de maximum 30 minute numai in cazul in care durata transportului este mai
mica de o ora.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi
udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in
denivelari va fi inlaturata.

Din mijlocul de transport descarcarea betonului se va face in bene, pompe, jgheaburi sau direct in
lucrare.
Daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate
prevazute sau prezinta neomogenitati este interzisa punerea lui in lucrare.
Se admite imbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv special superplastifiant,
conform prevederilor NP012 /99.
Inaltimea de cadere libera la turnare betonului nu trebuie sa fie mai mre de 3 metri pentru
elementele verticale (stalpi, pereti) si de maximum 1,5 m pentru elementele orizontale (grinzi,
placi).
Betonarea elementeor cofrate pe inaltimi mai mari de 3m se va face prin ferestre laterale sau prin
intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica) avand capatul inferior
situat la maximum 1,5 m de zona care se betoneaza.
Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului , urmarindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului
din stratul turnat anterior.
Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta , indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola. Daca
totusi se produc asemenea defecte ele vor fi corectate in timpul turnarii.
Se vor urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor , respectandu-se grosimea
stratului de acoperire , in conformitate cu prevedrile proiectului.
Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea
pervibratorului pe armaturi.
In zonele cu armaturi dese se va urmari cu tota atentia umplerea completa a sectiunii, prin
indesarea laterala a betonului cu spici si vergi de otel, concomitent cu vibrarea lui. In cazul in care
aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care
sa patrunda si patrunderea vibratorului.
Se va urmari mentinera pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora luandu-se masuri
operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari.
Circulatia muncitorului si a utilajelor de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel
rezemate incat sa nu se modifice pozitia armaturii. Se interzice circulatia direct pe armaturi sau pe
zonele cu beton proaspat turnat.
Betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau in fisa
tehnologica.
Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care este necesara luarea unor masuri
speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului. In
acest sens, aceasta durata maxima de la prepararea betonului nu va depasi 2 ore.
Instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport pe lanseele
betonate precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau amaturi este permisa numai
dupa 24 ore de la terminarea betonarii, daca temperatura mediului este peste (+20oC) si respectiv
dupa 48 ore, daca temperatura este sub (+10oC).
Compactarea betonului
Compactarea mecanica a betonului se va face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci in paralel cu ciocanirea cofrajelor) in
urmatoarele cazuri:
-introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimei
armaturilor si nu se poate aplica eficient vibrarea externa
-intreruperea functionarii vibratorului (defectiune, intrrupere de curent electric, etc), caz in care
betonare trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost
Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare:
-vibrarea interna, folosind vibratoare de interior (pervibrator)
-vibrarea externa, cu ajutorul vibratoarelor de cofraj
-vibrarea de suprafata, cu ajutorul vibratoarelor placa sau ale riglelor vibrate
Vibrarea interna este principalul procedeu de compactare a betonului.
Semnele exterioaree dupa care se cunoaste ca vibrarea s-a terminat, sunt urmatoarele:
-betonul nu se mai taseaza
-suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa
-inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului
Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este maximum 1m,
readucandu-se in functi de caracteristicile sectiunii si desimea armaturilor.

Grosimea stratuluide beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3\4 din lungimea
capului vibrator (buteliei).
La compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda de la 5 cm pana la 15cm, in stratul
compactat anterior.
Vibrarea externa este indicata in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse si cu armaturi
dese, care nu pot fi compactate prin vibrare interna. In zonele in care este posibil se pot folosi
suplimentar si vibratoare de interior.
In cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior se vor lua masuri constructive
speciale, prin marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea, in masura in care este posibil, de
legaturi elastice intre cofraje si elementele nde sustinere sau rezemare.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare externa, se recomanda sa fie minimum L3 si o
tasdare de minimum 5cm.
Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea placilor cu grosimea de maximum 20cm.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda sa fie cel putin L2 si
o tasare de minimum 5cm.
Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 sec pana la 60 sec. Timpul optim de vibrare se va
stabili prin determinari de proba efectuate in opera la prima sarja de beton ce se compacteaza.
Grosimea stratului de beton turnat, inainte de compactare, trebuie sa fie de la 1,1 la 1,35 ori mai
mare decat grosimea finala a stratulyi compactat, in functie de lucrabilitatea betonului.
Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita,
incat sa fie asigurata suprapunerea pe minimum 5cm in raport cu pozitia precedenta.
Tratarea betonului dupa turnare
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se readuce deformatiile de contractie, se va
asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand suprafetel libere prin:
-acoperirea cu materiale de protectie
-stropirea periodica cu apa
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc.
Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca
materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Materialele de protectie vor fi mentinute permanent
in stare umeda.
Stropirea cu apa va incepe dupa 2 ore la 12 ore de la turnare in functie de tipul de ciment utilizat si
temperatura mediului dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta
operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2 ore la 6 ore
asa fel incat suprafata betonului sa se mentina permanent umeda.
In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat (+5oC) nu se va proceda la stropirea cu
apa si se vor aplica materiale de protectie.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena
atata timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Betonul ce ar urma sa sa se afle in contact cu apele provenite din precipitatii va fi protejat de
actiunea acestora prin devierea provizorie a apei tmp de cel putin 7 zile.
Decofrarea
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se va facve prin
incercarea epruvetelor de control pe faze confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare
elementelor in cauza conform prevederilor din STAS 1275-88 sau prin incercari nedistructive. In
lipsa incercarilor pentru cazurile concrete se vor respecta termenele minime indicate in NP012 /99,
pentru clasa betonului Bc 20 si marca cimentului Pa 35, tinand seama de temperatura medie din
perioada de intarire a betonului.
Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum 25
kg/cm2 astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate adica dupa 2 zile pentru o
temperatura de (+5oC) respectiv 6 zile pentru o temperatura de (+15oC).
Cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta mentinand sau remontand popii
cu siguranta atunci cand rezistenta betonului a atins 85% din clasa betonului adica dupa 10 zile
pentru o temperatura de (+5o C) respectiv 6 zile pentru o temperatura de (15oC).
Popii de siguranta se vor indeparta atunci cand siguranta betonului a atins 110% din clasa
betonului adica dupa 24 zile pentru o temperatura de (+5oC) si respectiv 12 zile pentru o
temperatura de (15oC)
In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:
Desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de seful punctului de lucru. In cazul in care se
constata defecte de turnare (goluri, zone segregate, etc) care pot afecta stabilitatea constructiei

decofrate se va sista demontarea elementelor de sustinere pana la aplicarea elementelor de


remediere sau consolidare.
Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si
continuand simetric catre reazeme.
Slabirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri, etc) se va face treptat fara socluri.
Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele
ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor.
La grinzi avand pana la 6m deshidere se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora iar la
distante mai mari numarul lor se va spori astfel incat distanta intre poip sau de la popi la reazeme
sa nu depaseasca 3m.
La placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin un pop la 12 mp de
placa.
Intre diferitele etaje popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul.
Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se
cofreaza sau se betoneaza.
In termen de maximum 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda, de
catre conducatorul punctului de lucru si delegatul beneficiarului, la o examinare amanuntita a
tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu-se un proces verbal in care se vor
cosemna calitatea lucrarilor, precum si eventualele defecte constatate.
Se interzice efectuarea de remedieri, inainte de aceasta examinare.
ABATERI SI TOLERANTE LA TURNAREA ELEMENTELOR
Daca prin proiect nu este specificat, se admit urmatoarele abateri limita:
- la dimensiunile elementelor executate monolit:
-lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, placilor, peretilor
- pana la 3 m
3 mm
- 3....6m
20 mm
- peste 6 m
25 mm
- dimensiunile sectiunii transversale:
- grosimea peretilor si placilor
- pana la 10 cm
3 mm
- 10....50 cm
5 mm
- peste 50 cm
10 mm
- latimea si inaltimea sectiunii grinzilor si stalpilor
- pana la 50 cm
5 mm
- peste 50 cm
10 mm
- abateri limita la pozitia elementelor:
- axe in plan orizontal:
- pentru grinzi, pereti si stalpi
10 mm
- cote de nivel
- placi si grinzi cu deschidere
- pana la 6 m
10 mm
- peste 6 m
6 mm
Valoarea caracteristicilor betonului proaspat pentru fiecare din tipurile de betoane utilizate
la executia lucrarilor, se va face conform prevederilor din tabelul 6.

5.COFRAJE
GENERALITATI
Se aplica prevederile:
-C11-74 -Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj
pentru cofraje
-C183-73 -Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru
pereti din beton monolit la cladiri
- C140-86 -Normativ pentru executarea lucrarilor de beton beton si beton armat.
DEFINITIE
Cofrajele utilizate pot fi realizate din lemn sau produse pe baza de lemn, metalice sau cu structura
mixta. Materialele utilizate trebuie sa asigure realizarea unei suprafete de beton corespunzatoare.

La adoptarea tipului de cofraj ce se va utiliza, se va tine seama de tipul elementelor de executat,


de dimensiunile acestora si de tehnologia de punere in opera a betonului.
CARACTERISTICI
Cofrajele si sustinerile lor vor indeplini urmatoarele conditii :
- sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect;
- sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie;
- sa fie etanse si sa nu permita pierderea laptelui de ciment.
UNGEREA COFRAJELOR
Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje, acestea se ung pe fetele ce vin in contact cu
betonul, inainte de fiecare folosire, cu agenti de decofrare. Acestia trebuie sa nu pateze betonul,
sa nu deterioreze cofrajul, sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate, in conditiile
climatice de executie a lucrarilor.
DEPOZITAREA
Depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire,
murdarire, putrezire, ruginire, etc.). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau
depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.
CONDITII DE MONTAJ
La montarea cofrajelor se va acorda o atentie deosebita sprijinirilor si legarii cofrajului.
Este interzisa legarea cofrajului de barele de armatura. Se vor utiliza tiranti, bare metalice sau
buloane corespunzatoare.
Legaturile cofrajelor nu vor lasa gauri sau spatii neregulate care sa necesite reparatii ale suprafetei
betonului si nu vor conduce la degradarea acestuia.
Se recomanda ca, dupa indepartarea cofrajului sa nu ramana nici un element metalic inglobat in
beton la o distanta mai mica de 5 cm de la fata betonului.
Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate incat sa nu permita deplasari sau deformari ale cofrajului
in timpul turnarii betonului.
La cofrajele stalpilor, se vor prevedea la partea inferioara ferestre speciale pentru curatire inainte
de betonare; la intervale de maxim 2 m inaltime, se vor prevedea ferestre pentru turnarea
betonului, daca betonul nu se toarna cu pompa sau bene cu furtun.
TOLERANTE
Panourile de cofraj si piesele de sustinere si asamblare trebuie sa fie in stare tehnica buna, care
sa asigure exactitatea dimensiunilor, formelor si pozitiilor pieselor.
Abaterile si tolerantele cofrajului vor fi :
- abateri limita la dimensiunile panourilor:
- la lungimi
4 mm
- la latimi
3 mm
- abateri limita pentru cofraje gata confectionate :
- lumina la placi, pereti sau grinzi
10 mm
- grosimea la pereti si placi
2 mm
- sectiunea transversala la stalpi
3 mm
- toleranta la inclinare fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor cofrajelor gata
confectionate:
- pe 1 m liniar
2 mm
- pe toata suprafata orizontala
10 mm
6.ARMATURI DIN OTEL BETON
GENERALITATI
Se aplica
:
STAS 438/1-89
- Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate
438/2-91
- Sirma trasa ptr. beton armat
438/3-89
- Plase sudate
6482/1,2,3,4-80
- Sirma si produse din sirma pentru beton precomprimat
CARACTERISTICI
Armaturile vor fi confectionate din materialele prevazute in proiect. Produsele de otel pentru
armarea betonului trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89, 438/291 si 438/3-89.
Produsele de otel pentru armarea betonului precomprimat trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice din STAS 6482/1,2,3,4-80.

EXECUTIE
LIVRARE
Livrarea otelului-beton si a plaselor sudate se va face conform prevederilor in vigoare si trebuie sa
fie insotita de certificatul de calitate emis de producator. Daca livrarea se face de catre o baza de
aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita copii ale certificatelor de calitate,
corespunzatoare loturilor pe care le livreaza.
DEPOZITARE
Barele de otel-beton si plasele de armatura trebuie depozitate separat, pe tipuri si diametre,
urmarindu-se:
- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului.
- evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
FASONARE
Inainte de fasonarea armaturilor trebuie sa fie curate si rectilinii, in acest scop se va indeparta
pamantul, urmele de ulei vopseaua sau alte impuritati.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea eventualelor carcase sau plase de armatura, se va
face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul montarii.
Indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara soc.
La masinile de indoit cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor cu profil periodic, la viteza
mare a masinii.
Se va aduce la cunostinta proiectantului daca, la indoire, barele au tendinta de a se fisura sau
rupe.
Armaturile vor fi montate la pozitia prevazuta in proiect prin detaliile de armare; mentinerea la
pozitie trebuie sa fie asigurata in tot timpul turnarii betonului.
Pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton prevazut, se vor utiliza distantieri confectionati
din mase plastice sau prisme de mortar prevazute cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi;
se interzice folosirea cupoanelor din otel-beton.
La montare se vor prevedea:
- cel putin 3 distantieri / mp de placa sau perete;
- cel putin un distantier la fiecare ml de grinda sau stalp.
Daca nu se specifica altfel prin proiect, legarea armaturilor se va face cu doua fire de sarma
neagra de 1,5 mm diametru (STAS 889-76) in modul urmator:
- retelele de armaturi din pereti si placi vor fi legate in mod obligatoriu la toate incrucisarile,
daca latura retelei este mai mare de 30 cm; in caz contrar vor fi legate in mod obligatoriu doua
randuri de incrucisari marginale pe tot conturul, iar restul incrucisarilor din 2 in 2 in ambele sensuri
(sah);
INNADIREA BARELOR
Innadirea barelor se va face prin petrecere in conformitate cu prevederile proiectului. Procedeele
de innadire vor fi cele prevazute in Normativul C140-86, cap.3.32.
TOLERANTE
La fasonarea si montarea armaturilor se vor respecta urmatoarele tolerante:
- la lungimea taiata fata de lungimea
de proiect (daca lungimea barelor este
mai mare de 10 m)
25 mm;
- la lungimea de petrecere a barelor
la innadirea prin suprapunere (fata
de prevederile proiectului sau prescriptiilor)
3 d;
- la pozitia innadirilor (fata de proiect) 50 mm
- distanta dintre axele barelor
5 mm;
- la grosimea stratului de acoperire
3 mm.
STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Stratul de acoperire cu beton se considera de la fata interioara a cofrajului la fata exterioara a
armaturii.
Stratul de acoperire cu beton, daca prin proiectul elementului nu se specifica altfel va fi:
- 2.5 cm - pentru plansee (fata inferioara);
- 2.0 cm - pentru plansee (fata superioara);

- 2.5 cm - pentru grinzi si stalpi (la fata exterioara a etrierilor);


- 3.0 cm - pentru pereti noi;
- 2.5 cm - pentru pereti camasuiti;
- 5.0 cm - pentru talpi de fundatie si alte elemente in contact cu pamantul.
Pentru fiecare cantitate si diametru aprovizionat, conform normativ C140-86, anexa X.1. pct.A5
operatia de control va consta din :
- constatarea existentei certificatului de calitate;
- verificarea dimensiunilor sectiunii;
- examinarea aspectului;
- verificarea prin indoire la rece;
La cererea proiectantului sau a beneficiarului, sau cand exista dubii asupra calitatii otelurilor,
aprovizionarea executantului va proceda la verificarea caracteristicilor mecanice prin incercare la
tractiune, conform STAS
7. STRUCTURI METALICE
GENERALITATI
Structura este formata din :
- Stlpii
- Grinzile
- Contravntuirile din plan vertical sunt cu bare intinse realizate din sectiuni tubulare .
Toate elementele metalice se confectioneaza conform documentatiei tehnice din proiectul
de executie att in ceea ce priveste materialele ct si detaliile geometrice. Confectiile metalice se
vor incadra in categoria de executie B cf. STAS 767 / 0 - 88.
Materialele de constructie pentru structura sunt oteluri de diferite calitati:
S235 pentru stalpi si grinzi,S350 pentru pane acoperis si rigla perete ( cf. STAS 500/1-89)
Suruburi de inalta rezistenta clasa 8.8 pentru imbinari ( STAS 2700/3-89).
La executia structurii metalice se vor respecta integral toate reglementarile si prevederile
in vigoare privind executia, verificarea calitatii executiei si receptia obiectivelor de investitie in
constructii.
Intreprinderile executante care contribuie la executia structurii metalice raspund direct de
buna executie si de calitatea tuturor lucrarilor ce le revin in conformitate cu planurile de executie,
cu prevederile standardelor, normativelor si instructiunilor tehnice in vigoare si cu prevederile
prezentului Caiet de sarcini.
Executia structurii metalice, verificarea calitatii ca si receptia lucrarilor, se vor face pe baza
urmatoarelor standarde, instructiuni si normative:
STAS 10108/0 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor de otel.
STAS 767/0-88 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii de otel.Conditii tehnice
generale de calitate.
STAS 767/2-78 Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu
suruburi de constructii din otel. Prescriptii de executie.
STAS 768/66 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel sudat. Prescriptii
de executie.
STAS 9398-83 Imbinari sudate prin topire ale otelurilor. Clase de calitate.
C 133 - 82 Instructiuni tehnice privind imbinarile elementelor constructiilor metalice cu
suruburi de inalta rezistenta pretensionate.
C 150-84 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole.
STAS 5555/1-81 Sudarea metalelor. Terminologie generala
STAS 500/1-89 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice generale de
calitate.
STAS 500/2-89 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci
STAS 8600-79 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in
constructii. Sistem de tolerante.
STAS 200-75 Incercari mecanice ale materialelor.Incercarea la tractiune .
STAS 7324 75 Incercari mecanice ale materialelor. Extragerea epruvetelor.
STAS 9101-77 Imbinari sudate. Abateri limita la dimensiuni
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

Responsabilul C.T.C. cu problemele controlului uzinarii va trebui sa cunoasca prevederile


prezentului caiet de sarcini.
Organele C.T.C. ale uzinei vor fi examinate si autorizate conform prevederilor pentru maistri
sudori, in ce priveste conditiile si cerintele de control specifice executiei structurii metalice.
Lucrarile de montaj pe santier vor fi conduse de un inginer cu experienta in asemena
lucrari, ajutat de maistri montatori avand si ei o bogata si recunoscuta activitate in acest domeniu.
Pe fiecare schimb va fi permanent pe santier un maistru montator care va conduce si
supraveghea lucrarile de montaj.
Verificarea curenta pe santier a calitatii elementelor si imbinarilor cu SIRP se va face conform cu
prevederile din Instructiunile tehnice privind imbinarile elementelor de constructii metalice cu
SIRP.
Indicativ C 133-82 cap 3, cu exceptia calitatii suruburilor si piulitelor care trebuie sa
corespunda cap 5, dinprezentul caiet de sarcini, iar receptia lor conform cap 10.2 din aceleasi
instructiuni.
DATE GENERALE
Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare
Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de inceperea uzinarii sa
verifice planurile de executie.
O atentie deosebita se va da verificarii tipurilor si formelor cusaturilor sudate prevazute in
proiect. In cazul constatarii unor deficiente sau in vederea usurarii uzinarii (de exemplu alte forme
ale rosturilor imbinarilor sudate precum si pozitia joantelor de atelier suplimentare), se va proceda
dupa cum urmeaza :
- pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al rezistentei
sau montajului (neconcordanta unor cote, diferente in extrasul de materiale, etc) uzina efectueaza
modificarile respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului.
- pentru unele modificari care ar afecta structurile din punct de vedere al rezistentei sau al
montajului, comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul. Orice
modificare de proiect de acest fel se face numai cu aprobarea prealabila scrisa a proiectantului.
Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant; pentru unele
modificari mici acestea se pot face de uzina dupa ce primeste avizul in scris al proiectantului.
Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina constructoare
intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda :
a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor incepand de la
debitare si terminand cu expedierea lor;
b) Tehnologia de debitare si taiere;
c) Tehnologia de sudare, conform procedeelor omologate de sudare;
d) Procedeul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa
asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale metalului de
baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru cusaturile sudate.
e) Inainte de debitare si taiere, marcajele privind calitatea materialului si numarul sarjei se
vor transmite pe fiecare element rezultat.
Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza structura metalica
Intreprinderea care executa montajul constructiei metalice trebuie sa intocmeasca un
proiect de tehnologie de executie. Documentatia trebuie intocmita de personal cu experienta in
lucrari de montaj care vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si de utilajele de
care se dispune, precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare montaj.
Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea care o intocmeste
are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina, si sa semnaleze
elaboratorilor acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate, precum si sa propuna, daca
considera necesar, unele eventuale modificari sau completari ce ar usura montajul.
Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda :
- spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de
constructii;
- organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de transport
si ridicat ce se folosesc;
- verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;
- pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;

- ordinea de montaj a elementelor;


- metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj;
- schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru completarea subansamblelor uzinate
cu unele piese ce se sudeaza pe santier.
ELEMENTE COMPONENTE
Elementele, subansamblele si structurile metalice se vor executa si monta conform
planurilor de executie intocmite de proiectant, si a documentatiilor intocmite conform pct.
I.2.
CARACTERISTICI
Conform proiectului.
TEHNOLOGIE
Reguli generale privind montajul si receptia pe santier
Intreprinderea care executa montajul va intocmi documentatia tehnica de montaj conform
pct. I.2.2 din prezentul C.S. care trebuie sa cuprinda si:
- tehnologia de montaj;
- tehnologia de asamblare-sudare a imbinarilor sudate pe santier;
- tehnologia de executie a imbinarilor cu suruburi.
Toate aceste tehnologii trebuie sa tina seama de prevederile prezentului C.S. si de standardele,
normativele, instructiunile si reglementarile in vigoare si trebuie aduse la cunostinta proiectantului
si beneficiarului.
Descarcarea, manipularea si depozitarea pieselor, elementelor si subansamblelor pe
santier se va face in asa fel incat sa se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea
acestora, precum si sa fie usor identificate la montaj.
Receptia pe santier a elementelor structurii metalice se va face conform pct.5.2. din STAS
767/0-77.
La ridicarea si manipularea elementelor in timpul montajului, acestea vor fi prinse de
carlige, lanturi sau cabluri cu ajutorul ghearelor cu surub sau altor piese asemanatoare.
Se interzice sudarea la temperatura de sub +5 0 C. In caz ca va fi necesar sa se sudeze la
temperaturi mai joase, intreprinderea de montaj cu acordul proiectantului va intocmi o tehnologie
de sudare speciala pentru acest caz.
Se interzice sudarea de piese auxiliare de montaj (urechi, carlige, etc.) pe piesele si
subansamblele de rezistenta ale structurii sau gaurirea acestora fara aprobarea scrisa a
proiectantului.
Inainte de montarea unei piese in pozitia din proiect se va face o masurare exacta a
distantei dintre piesele intre care trebuie, sau de care trebuie fixata si se va compara cu aceea a
piesei ce se monteaza. In caz de nepotrivire, intreprinderea de montaj poate face ajustarile
necesare, daca acestea nu afecteaza rezistenta piesei sau structurii si la nevoie, va cere avizul
proiectantului.
Pozitia corecta a pieselor ce se monteaza ca si dimensiunile structurii se verifica in timpul
montajului prin masuratori repetate.
Lucrarile de sudare pe santier vor fi conduse si verificate permanent de un inginer pe
schimb si un numar de maistri proportional cu volumul lucrarilor de montaj ce se executa simultan.
Inginerul sudor trebuie sa aiba experienta in executarea lucrarilor de sudura. Sarcinile
inginerului sudor sunt conform anexei A.
Maistrii sudori vor fi instruiti, verificati si autorizati pentru tipul de lucrari de sudare ce se
folosesc la structura metalica, tinand seama de tipul imbinarilor si pozitiile de sudare. Sarcinile lor
sunt cele din anexa B ale prezentului caiet.
Sudorii ce vor executa imbinarile sudate la montaj pe santier trebuie sa fie in masura sa
execute in bune conditii cusaturile sudate in orice pozitie de sudare si pentru orice tip de suduri
precum si sa lucreze la inaltime pe schele.
In acest scop, si tinand seama de importanta lucrarii, se recomanda ca sudorii sa fie
recrutati dintre cei care au sudat constructii cu suduri in pozitie.
Sudorii trebuie sa fie verificati si autorizati pentru procedeele de sudura aplicate, indiferent
daca executa suduri pe santier sau in uzina.
Conditiile de calitate ale cusaturilor sudate sunt acelea de la punctul I.7.2 din prezentul caiet de
sarcini.
Verificarile calitatii lucrarilor se vor face pe fiecare faza de lucru conform tehnologiei de
asamblare intocmita si avizata conform pct. I.2.1.

Receptia structurii metalice se va face, conform reglementarilor in vigoare privind


efectuarea receptiei obiectivelor de investitie, tinand seama si de prevederile pct.5.3. din STAS
767/88.
Imbinari cu suruburi
Imbinarile cu suruburi obisnuite se executa si controleaza conform punctului 4 din STAS
767/2-78, iar
cele cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate conform STAS 9330\7-84 si instructiunile
tehnice C 133-82.
Pentru imbinarile de montaj pe santier gaurile se vor da cu 1...2 mm mai mici urmand ca ele
sa fie alezate la diametrul definitiv dupa asamblarea de proba in uzina a subansamblelor si
prinderea provizorie a tuturor pieselor ce se imbina.
Aplicabilit ate
Prezentul capitol se aplica la executia in uzina si pe santier a elementelor
subansamblelor si structurilor metalice.
TESTARI
Intreprinderea de uzinare verifica la fiecare lot de produse laminate de aceleasi tip,
aprovizionate in aceeasi otelarie, calitatea laminatelor prin analize chimice si incercari mecanice.
Incercarile mecanice si tehnologice sunt: :
- incercarea la tractiune conform STAS 200-75;
- indoirea la rece conform STAS 777-80;
- incovoierea prin soc pe epruvete cu crestatura in V sau U dispusa perpendicular pe
suprafata tablei (la laminate cu grosimea t > 10 mm) conform STAS 1400-75, STAS 7511-81.
Extragerea epruvetelor se va face conform prevederilor STAS 7324-75.
Laminatele livrate din depozite trebuie sa fie insotite de certificate de calitate conform
prevederilor standardelor de produse.
Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa corespunda punctului 2.2 din
STAS 767/0-77.
In caz de dubiu uzina constructoare este obligata sa faca toate verificarile din prezentul capitol.
Organizarea controlului calitatii
Controlul calitatii se va face conform prevederilor din STAS 767/0-88 din fisele tehnologice
si procesele tehnologice de executie conform proiectului pe fiecare faza de executie in parte.
In vederea urmaririi controlului executiei uzina va intocmi si completa fise de urmarirea
executiei si fisa de masuratori.
In fise se vor trece pentru fiecare piesa, marca si clasa de calitate a otelului, precum si
sarja si numarul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitata.
In mod analog, pentru fiecare cusatura sudata, in fisa se va trece poansonul sudorului si
numele maistrului care a supravegheat si controlat executia.
Pe schite se vor insemna si locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale cusaturilor
sudate (defecte interioare) insotite de note explicative scrise pe schita.
Fisele de urmarire si masuratori intocmite pentru fiecare piesa si subansamblu sudat, vor fi
semnate de C.T.C. uzina si prezentate la receptia subansamblelor, odata cu restul documentelor
de receptie.
Conditii de calitate ale cusaturilor sudate
Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica
dimensional, vizual prin examinarea exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide penetrante, iar
in mod exceptional si prin sfredelire.
Cusaturile cap la cap vor fi de clasa 2 de calitate.
Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor sudate, cat si defectele de suprafata
neadmise sunt cele din tabelul 7 din Normativul C 150-93, pentru clasa de calitate indicata in
planurile de executie.
La examinarea exterioara si cu lichide penetrante nu se admit :
- fisuri sau crapaturi de nici un fel;
- crestaturi de topire (santuri marginale) mai adanci de 5% din grosimea pieselor sudate,
dar cel mult 1 mm la piese mai groase de 30 mm;
- cratere;
- cratere initiale si finale;
- suprainaltari sau adancituri neadmise;
- suduri cu solzi pronuntati sau rizuri perpendiculare pe directia longitudinala a cusaturilor;
- scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusatura.

La verificarea prin ciocanire cu ciocanul usor (de 250 gr) prin care se determina
compactivitatea sudurii sunetul trebuie sa fie clar.
Daca exista dubiu asupra calitatii sudurilor de colt se admit si gauri de control si anume
maximum o gaura de 8.....12 mm diametru, la 2........4 m lungime de cusatura sudata, dupa care
aceasta se umple cu sudura.
La examinarea prin gaurire nu se admit defecte ca :
- lipsa de patrundere la radacina sau intre straturi;
- incluziuni de zgura in filoane la radacina cusaturii;
- lipsa de topire pe margini sau intre straturi.
Abateri limita la forma si dimensiuni
-abaterea limita la rectilinitatea profilelor indreptate la rece sau la cald (sageata) nu trebuie
sa fie mai mari de 1/1000 din lungimea piesei;
-trasarea pieselor trebuie sa se execute cu cu o precizie de 1 mm;
-abaterile limita la frezarea capetelor sunt 0.3 mm pentru rostul dintre suprafata frezata si o
rigla asezata pe aceasta suprafata, si de 1/5000 pentru devierea suprafetei frezate realizate , fata
de cea proiectata;
-abaterea limita admisa la forma si dimensiunile elementelor uzinate din categoriile de
executie B se va verifica cu tab. 1 din STAS 767/0-88.
Controlul si verificarea calitatii
Controlul pe parcursul executiei are drept scop respectarea calitatii executiei, a prevederilor
din prezentul caiet de sarcini si din procesul tehnologic de uzinare cu toate fazele de executie.
Controlul permanent se face : pentru fiecare faza de executie de catre maistri, de inginerul
sudor, organul CTC al uzinei conform metodologiei proprii.
Delegatul intreprinderii de montaj si beneficiarul fac controale prin sondaj. Toate organele care
efectueaza controlul permanent sau prin sondaj vor fi instruite si autorizate in vederea efectuarii
acestui control.
Pe parcursul executiei, prin sondaj, se vor efectua si controalele de catre comisii de
delegati ai beneficiarului si proiectantului.
In vederea urmaririi efectuarii controalelor in timpul executiei, se va infiinta un registru de
control ce va fi tinut in biroul sectiei sau atelierului ce executa lucrarea. In acest registru se vor
trece urmatoarele:
a) Data efectuarii controlului;
b) Cine a efectuat controlul;
c) Constatarile facute;
d) Semnatura persoanelor care au efectuat controlul.
e) Masuri luate de executant
f) Semnatura coordonatorului tehnic
MATERIALE
Materiale de baza
Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie, pentru fiecare reper in parte.
In caz de dubiu, intreprinderea executanta va cere avizul proiectantului. Eventualele schimbari ale
marcilor si claselor de calitate ale laminatelor prevazute in proiect nu sunt admise decat cu
aprobarea scrisa a proiectantului.
Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor din STAS 11503-80.
Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate uzinale si sa fie marcate
de catre uzina producatoare.
Intreprinderea de uzinare a pieselor si subansamblelor metalice trebuie sa verifice
corespondenta dintre datele cuprinse in certificatele de calitate si cele din STAS 500/1,2-80.
Certificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate, dupa
care se vor pastra timp de 10 ani. Suruburile obisnuite folosite la montaj pentru prinderi provizorii
vor fi suruburi grosolane conform STAS 920-69 cu piulite conform STAS 922-88.
Pentru imbinarile de rezistenta cu suruburi de inalta rezistenta prevazute ca atare in
proiectul de executie se vor folosi suruburi precise conform STAS 2700/3-89 din grupa de
caracteristici mecanice 8.8 cu piulite conform STAS 2700/4-84. Pentru imbinarea cu suruburi a
profilelor U si T se vor folosi saibe conform STAS 2242-80.
8. EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE
CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA

Generalitati
naintea nceperii oricror lucrri de demolare se va face de ctre Contractor un releveu detaliat i
o
examinare a structurii.
Vor fi luate n considerare toate relaiile/legturile cu proprietile adiacente sau structuri vecine
care pot fi afectate de lucrrile de demolare. Contractorul va verifica stabilitatea general a
structurii de demolat i se va informa asupra posibilelor elemente instabile. Se vor identifica
elementele de legtur i se vor proteja n vederea asigurrii unui nivel de siguran pentru
succesiunea etapelor de demolare i de a asigura stabilitatea prilor structurale nedemolate nc.
Pe tot parcursul lucrrilor de demolare se vor folosi metode, materiale si echipamente/utilaje astfel
nct s fie protejate vieile omeneti i valorile materiale.
Curatirea antierului
La nceperea lucrrilor, chiar dac nu este specificat n contract sau n alt document, Contractorul
va ndeprta vegetaia i toate materialele organice de pe amplasament, acestea vor fi ndeprtate
din antier i se vor transporta n locurile aprobate pentru acest scop. Inlaturarea pamantului
vegetal prin excavari mari si sapaturi facute mecanic sau manual in teren incluzand taierea si
inlaturarea radacinilor si bustanilor, roci si materiale cu dimensiuni care nu depasasc 0.30kg/mc, se
vor face protejand stucturile subterane si incluzand depozitarea materialului rezultat din lucrarile de
santier.
Demolarea pardoseli existente, pardoseala din beton, pereti interiori, etc.
Contractorul va demola i elibera amplasamentul numai postul de transformare,pereti despartitori
a grupuli sanitar, fundatiile utilajelor alte structuri menionate n proiect. Materialele care, n opinia
Beneficiarului, nu se pot refolosi se vor ndeprta din antier ctre locul special aprobat.
Contractorul va repara, pe cheltuiala proprie, orice deteriorare adus proprietilor invecinate
ntimpul lucrrilor de demolare a structurilor, gardurilor.
Contractorul va demola, conform cerinelor i/sau ndeprta structurile existente. Structurile includ:
fundatiile utilajelor din beton, pereti despartitori grup sanitary si alte tipuri conform indicatiilor
Proiectului Tehnic intocmit in acest sens.
Materiale
Materialele si echipamentele ce vor fi folosite pe durata lucrrilor de demolare vor fi n concordan
cu prezentul caiet de sarcini sau standardele relative la acest subiect.
Materialele rezultate din aceste lucrri vor fi ndeprtate de ndat i nu vor fi stocate, dispersate
sau refolosite n antier. Acolo unde este necesar Contractorul va lua toate precauiile necesare
pentru a perveni rspndirea noroiului i molozului pe drumuri de ctre vehicule. Revine n sarcina
Contractorului de a prevedea bene/ghene pentru transportul molozului, dac acest lucru nu a fost
cerut de Beneficiar. Nu se admite deversarea/introducerea molozului i a noroiului n canalizarea
public sau cursuri de ap.
Supervizarea lucrarilor
Contractorul va desemna o persoan competent i cu experien, autorizat n domeniu, pentru
supravegherea i controlul lucrrilor pe antier.
Siguranta
Contractorul va asigura c utilajele/echipamentele folosite ndeplinesc urmtoarele:
Sunt n concordan cu tipul i scopul lucrrii la care sunt folosite,
Sunt manevrate de operatori competeni i experimentai,
Sunt ntreinute n bune condiiuni de funcionare pe toat durata lucrrilor.
Pe durata lucrrilor toi operatorii vor purta echipament de protecie individual corespunztor cum
ar fi: cti de protecie, ochelari de protecie, cti antifonice, masc protecie.
Se va evita suprancrcarea structurii cu moloz sau materiale rezultate din demolare. Materialele
i molozul czute se vor ndeprta cu grij pentru a preveni balansri, cderi, sau deplasarea
acestora ntr o manier care pune n pericol securitatea personalului, structura adiacent sau alte
proprieti adiacente.
Contractorul va instala mprejmuiri i bariere etc. pentru a preveni accidentele sau
vtmrile/degradrile ce ar putea rezulta din cderile sau proiectrile de materiale i/sau moloz.
Atunci cnd sunt folosite mijloace mecanice cum ar fi macarale, excavatoare hidraulice, ciocane
pneumatice pentru lucrrile de demolare, se va avea n vedere ca nici una din prile componente
ale acestor utilaje s nu vin n contact cu reele subterane i supraterane. Contractorul va informa
n timp util toate autoritile competente cu privire la lucrrile ce se vor executa pentru a se
reamplasa aceste reele, dup caz.

Succesiunea lucrarilor de demolare


nainte de nceperea lucrrilor de demolare, Contractorul va ntocmi un program de lucru i va fi
supus aprobrii Beneficiarului. Programul va prezenta secvenial lucrrile de demolare i metodele
de operare,echipamentele/utilajele propuse pentru lucrri i fiecare operaie va fi prezentat
detaliat, cu duratele de timp aferente.
Contractorul va ine seam de posibilitatea unor condiii climaterice severe ce pot aprea i pot
afecta lucrrile. Aprobarea programului Contractorului de ctre Beneficiar nu exonereaz pe
acesta de rspunderile contractuale.
Indepartarea Molozului
Contractorul trebuie:
-Sa nu permita prezenta pe santier a moluzului.
-Sa curete in fiecare zi structurile inchise.
-Sa indeparteze molozul de pe santier cel putin o data pe saptamana. Contractorul trebuie sa fie
inconcordanta cu:
-Nu se permite arderea molozului.
-Nu se arunca molozul de la ferestre sau alte parti ale cladirii. Din cand in cand se uda molozul,
praful sau alte materiale care produc praf.
-Se indeparteaza de pe santier tot surplusul de material o data cu progresul lucrarilor.La finalizarea
lucrarilor toate uneltele care apartin Contractorului se vor lua de pe santier.

You might also like